02018R0841 — RO — 14.03.2021 — 001.001


Acest document are doar scop informativ și nu produce efecte juridice. Instituțiile Uniunii nu își asumă răspunderea pentru conținutul său. Versiunile autentice ale actelor relevante, inclusiv preambulul acestora, sunt cele publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și disponibile pe site-ul EUR-Lex. Aceste texte oficiale pot fi consultate accesând linkurile integrate în prezentul document.

►B

REGULAMENTUL (UE) 2018/841 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

din 30 mai 2018

cu privire la includerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a absorbțiilor rezultate din activități legate de exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură în cadrul de politici privind clima și energia pentru 2030 și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 și a Deciziei nr. 529/2013/UE

(Text cu relevanță pentru SEE)

(JO L 156 19.6.2018, p. 1)

Astfel cum a fost modificat prin:

 

 

Jurnalul Oficial

  NR.

Pagina

Data

►M1

REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2021/268 AL COMISIEI din 28 octombrie 2020

  L 60

21

22.2.2021




▼B

REGULAMENTUL (UE) 2018/841 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

din 30 mai 2018

cu privire la includerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a absorbțiilor rezultate din activități legate de exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură în cadrul de politici privind clima și energia pentru 2030 și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 și a Deciziei nr. 529/2013/UE

(Text cu relevanță pentru SEE)



Articolul 1

Obiect

Prezentul regulament stabilește angajamentele statelor membre pentru sectorul de exploatare a terenurilor, schimbare a destinației terenurilor și silvicultură (LULUCF), care contribuie la îndeplinirea obiectivelor Acordului de la Paris și la atingerea obiectivului Uniunii de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru perioada 2021-2030. De asemenea, prezentul regulament stabilește normele de contabilizare a emisiilor și a absorbțiilor din sectorul LULUCF și de verificare a respectării de către statele membre a acestor angajamente.

Articolul 2

Domeniu de aplicare

(1)  

Prezentul regulament se aplică în cazul emisiilor și absorbțiilor de gaze cu efect de seră menționate la secțiunea A din anexa I, astfel cum au fost raportate în temeiul articolului 7 din Regulamentul (UE) nr. 525/2013 și care se produc în oricare din următoarele categorii de contabilizare a terenurilor pe teritoriile statelor membre:

(a) 

în perioadele 2021-2025 și 2026-2030:

(i)

„terenuri împădurite” : terenuri declarate ca având destinația de terenuri cultivate, pajiști, zone umede, așezări sau alte tipuri de terenuri, transformate în terenuri forestiere;

(ii)

„terenuri despădurite” : terenuri declarate ca terenuri forestiere transformate în terenuri cultivate, pajiști, zone umede, așezări sau alte tipuri de terenuri;

(iii)

„terenuri cultivate gestionate” :

terenuri declarate ca având destinația de:

— 
terenuri cultivate care rămân terenuri cultivate,
— 
pajiști, zone umede, așezări sau alte tipuri terenuri, transformate în terenuri cultivate, sau
— 
terenuri cultivate transformate în zone umede, așezări sau alte tipuri de terenuri;

(iv)

„pajiști gestionate” :

terenuri declarate ca având destinația de:

— 
pajiști care rămân pajiști,
— 
terenuri cultivate, zone umede, așezări sau alte tipuri terenuri, transformate în pajiști, sau
— 
pajiști transformate în zone umede, așezări sau alte tipuri de terenuri;

(v)

„terenuri forestiere gestionate” : terenuri declarate ca terenuri forestiere care au rămas terenuri forestiere;

(b) 

începând cu 2026: „zone umede gestionate”: terenuri declarate ca având destinația de:

— 
zone umede care rămân zone umede,
— 
așezări sau alte tipuri terenuri, transformate în zone umede, sau
— 
zone umede transformate în așezări sau în alte tipuri de terenuri.
(2)  
În perioada 2021-2025, un stat membru poate include în sfera de aplicare a angajamentelor sale asumate în temeiul articolului 4 din prezentul regulament emisiile și absorbțiile de gaze cu efect de seră menționate la anexa I secțiunea A la prezentul regulament, raportate în temeiul articolului 7 din Regulamentul (UE) nr. 525/2013, și care se produc în categoria de contabilizare a terenurilor de zone umede gestionate, pe teritoriul său. Prezentul regulament se aplică, de asemenea, acestui tip de emisii și de absorbții incluse de un stat membru.
(3)  
În cazul în care un stat membru intenționează, în temeiul alineatului (2), să includă zonele umede gestionate în sfera de aplicare a angajamentelor sale, acesta informează Comisia în acest sens până la 31 decembrie 2020.
(4)  
În cazul în care se dovedește necesar pe baza experienței dobândite ca urmare a aplicării perfecționării de către IPCC a Orientărilor IPCC, Comisia poate formula o propunere privind amânarea contabilizării obligatorii a zonelor umede gestionate pentru o perioadă suplimentară de cinci ani.

Articolul 3

Definiții

(1)  

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

1. 

„absorbant” înseamnă orice proces, activitate sau mecanism care elimină din atmosferă un gaz cu efect de seră, un aerosol sau un precursor al unui gaz cu efect de seră;

2. 

„sursă” înseamnă orice proces, activitate sau mecanism care degajă în atmosferă un gaz cu efect de seră, un aerosol sau un precursor al unui gaz cu efect de seră;

3. 

„rezervor de carbon” înseamnă un element sau un sistem biogeochimic integral sau parțial de pe teritoriul unui stat membru și în care este stocat carbon, orice precursor al unui gaz cu efect de seră care conține carbon sau orice gaz cu efect de seră care conține carbon;

4. 

„stoc de carbon” înseamnă masa de carbon stocată într-un rezervor de carbon;

5. 

„produs lemnos recoltat” înseamnă orice produs rezultat din recoltarea lemnului, care a părăsit un loc în care se recoltează lemnul;

6. 

„pădure” înseamnă o suprafață de teren definită prin valorile minime pentru dimensiunea suprafeței, proiecția coroanelor copacilor sau un nivel echivalent al densității și înălțimea potențială a arborilor la maturitate la locul de creștere a arborilor, astfel cum se precizează în anexa II pentru fiecare stat membru. Aceasta include zone cu arbori, inclusiv grupuri de arbori naturali tineri, aflați în creștere, sau plantații care nu au atins încă valorile minime ale proiecției coroanei arborilor sau un nivel echivalent al densității sau înălțimea minimă a arborilor, astfel cum se precizează în anexa II, inclusiv orice suprafață care, în mod normal, face parte din suprafața împădurită, dar care este temporar lipsită de arbori ca urmare a unei intervenții umane, precum recoltarea, sau ca urmare a unor cauze naturale, dar care are toate șansele să redevină pădure;

7. 

„nivel de referință pentru păduri” înseamnă o estimare, exprimată în tone de echivalent CO2 pe an, a emisiilor sau absorbțiilor nete medii anuale provenite din terenuri forestiere gestionate pe teritoriul unui stat membru în perioadele 2021-2025 și 2026-2030, pe baza criteriilor stabilite în prezentul regulament;

8. 

„valoarea perioadei de înjumătățire” înseamnă numărul de ani necesari pentru reducerea la jumătate din valoarea sa inițială a cantității de carbon stocate într-o categorie de produse lemnoase recoltate;

9. 

„perturbări naturale” înseamnă orice evenimente sau circumstanțe neantropice, care generează emisii semnificative în păduri și a căror apariție nu poate fi controlată de statul membru în cauză, și a căror efecte statul membru respectiv să fie în incapacitatea obiectivă de a le limita semnificativ, chiar și după apariția acestora;

10. 

„metoda oxidării instantanee” înseamnă o metodă de contabilizare care pornește de la ipoteza că eliberarea în atmosferă a întregii cantități de carbon stocate în produsele lemnoase recoltate se produce în momentul recoltării.

(2)  
Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 16, pentru a modifica sau pentru a elimina definițiile incluse în alineatul (1) din prezentul articol sau pentru a adăuga noi definiții în acesta, în vederea adaptării alineatului menționat la evoluțiile științifice sau la progresele tehnice și în vederea asigurării coerenței dintre definițiile respective și eventualele modificări ale definițiilor relevante din Orientările IPCC, astfel cum au fost adoptate de Conferința părților la CCONUSC sau de Conferința părților care servește drept reuniune a părților la Acordul de la Paris.

Articolul 4

Angajamente

Pentru perioadele 2021-2025 și 2026-2030, luându-se în considerare flexibilitățile prevăzute la articolele 12 și 13, fiecare stat membru se asigură că emisiile nu depășesc absorbțiile, calculate ca sumă a emisiilor totale și a absorbțiilor totale provenite de pe teritoriul său din toate categoriile de contabilizare a terenurilor menționate la articolul 2 cumulate, contabilizate în conformitate cu prezentul regulament.

Articolul 5

Norme generale de contabilizare

(1)  
Fiecare stat membru întocmește și menține conturi care să reflecte cu acuratețe emisiile și absorbțiile rezultate din categoriile de contabilizare a terenurilor menționate la articolul 2. Statele membre se asigură că aceste conturi și alte date furnizate în temeiul prezentului regulament sunt exacte, au un caracter complet și sunt consecvente, comparabile și transparente. Statele membre indică emisiile prin semnul plus (+), iar absorbțiile prin semnul minus (–).
(2)  
Statele membre împiedică orice dublă contabilizare a emisiilor sau a absorbțiilor, în special prin asigurarea faptului că emisiile și absorbțiile nu sunt contabilizate decât într-o singură categorie de contabilizare a terenurilor.
(3)  
În cazul în care se transformă destinația terenurilor, statele membre, după 20 de ani de la data respectivei transformări, schimbă clasificarea terenurilor forestiere, a terenurilor cultivate, a pajiștilor, a zonelor umede, a așezărilor și a altor terenuri, din categoria acestor terenuri transformate în alt tip de terenuri, în categoria acestor terenuri care rămân același tip de teren.
(4)  
Statele membre includ în conturile lor pentru fiecare categorie de contabilizare a terenurilor orice variație a stocului de carbon din rezervoarele de carbon enumerate în anexa I secțiunea B. Statele membre pot alege să nu includă în conturile lor variațiile stocurilor de carbon din rezervoarele de carbon, cu condiția ca rezervorul de carbon să nu fie o sursă. Cu toate acestea, opțiunea de neincludere a variațiilor stocului de carbon în conturi nu se aplică în ce privește rezervoarele de carbon de biomasă de suprafață, de lemn mort și de produse lemnoase recoltate, din categoria de contabilizare a terenurilor de terenuri forestiere gestionate.
(5)  
Statele membre țin o evidență completă și exactă a tuturor datelor utilizate la întocmirea conturilor lor.
(6)  
Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 16, pentru a modifica anexa I, în vederea reflectării modificărilor din Orientările IPCC, astfel cum au fost adoptate de Conferința părților la CCONUSC sau de Conferința părților care servește drept reuniune a părților la Acordul de la Paris.

Articolul 6

Contabilizarea terenurilor împădurite și a terenurilor despădurite

(1)  
Statele membre reflectă în conturile lor emisiile și absorbțiile provenite de pe terenuri împădurite și de pe terenuri despădurite, sub forma totalului emisiilor și a totalului absorbțiilor pentru fiecare dintre anii din perioadele 2021-2025 și 2026-2030.
(2)  
Prin derogare de la articolul 5 alineatul (3), în cazul în care se transformă destinația terenurilor din terenuri cultivate, pajiști, zone umede, așezări sau alte tipuri de terenuri în terenuri forestiere, un stat membru poate schimba clasificarea unor astfel de terenuri din categoria unui astfel de teren transformat în teren forestier în categoria teren forestier care a rămas teren forestier la 30 de ani de la data respectivei transformări, dacă acest lucru se justifică în conformitate cu Orientările IPCC.
(3)  
Atunci când se calculează emisiile și absorbțiile rezultând de pe terenuri împădurite și de pe terenuri despădurite, fiecare stat membru determină suprafața împădurită utilizând parametrii specificați în anexa II.

Articolul 7

Contabilizarea terenurilor cultivate gestionate, a pajiștilor gestionate și a zonelor umede gestionate

(1)  
Fiecare stat membru contabilizează emisiile și absorbțiile rezultate din terenuri cultivate gestionate, calculate ca emisii și absorbții în perioadele 2021-2025 și 2026-2030, din care se scade valoarea obținută prin înmulțirea cu cinci a valorii medii anuale a emisiilor și absorbțiilor statului membru în cauză, care provin de pe terenuri cultivate gestionate în perioada sa de referință cuprinsă între 2005 și 2009.
(2)  
Fiecare stat membru contabilizează emisiile și absorbțiile rezultate din pajiști gestionate, calculate ca emisii și absorbții în perioadele 2021-2025 și 2026-2030, din care se scade valoarea obținută prin înmulțirea cu cinci a valorii medii anuale a emisiilor și absorbțiilor statului membru în cauză, care provin de pe pajiști gestionate în perioada sa de referință cuprinsă între 2005 și 2009.
(3)  
În perioada 2021-2025, fiecare stat membru care, în temeiul articolului 2 alineatul (2), include zone umede gestionate în domeniul de aplicare al angajamentelor sale, precum și toate statele membre în perioada 2026-2030, contabilizează emisiile și absorbțiile rezultate din zonele umede gestionate, calculate ca emisii și absorbții în perioadele respective, din care se scade valoarea obținută prin înmulțirea cu cinci a valorii medii anuale a emisiilor și absorbțiilor statului membru în cauză, care provin din zone umede gestionate în perioada sa de referință cuprinsă între 2005 și 2009.
(4)  

În perioada 2021-2025, statele membre care, în temeiul articolului 2 alineatul (2), au ales să nu includă zonele umede gestionate în domeniul de aplicare al angajamentelor lor, raportează totuși Comisiei emisiile și absorbțiile rezultate din exploatarea terenurilor declarate ca având destinația de:

(a) 

zone umede care rămân zone umede;

(b) 

așezări, sau alte tipuri de terenuri, transformate în zone umede; sau

(c) 

zone umede transformate în așezări sau în alte tipuri de terenuri.

Articolul 8

Contabilizarea terenurilor forestiere gestionate

(1)  
Fiecare stat membru contabilizează emisiile și absorbțiile rezultate din terenuri forestiere gestionate, calculate ca emisii și absorbții în perioadele 2021-2025 și 2026-2030, din care se scade valoarea obținută prin înmulțirea cu cinci a nivelului de referință pentru păduri al statului membru în cauză.
(2)  
Dacă rezultatul calculului menționat la alineatul (1) din prezentul articol este negativ în raport cu nivelul de referință pentru păduri al unui stat membru, statul membru în cauză include în conturile sale privind terenurile forestiere gestionate un total al absorbțiilor nete care să nu fie mai mare decât echivalentul a 3,5 % din emisiile statului membru respectiv în anul sau perioada sa de referință, conform celor specificate în anexa III, înmulțit cu cinci. Absorbțiile nete rezultate din rezervoarele de carbon de lemn mort și de produse lemnoase recoltate, cu excepția categoriei hârtie menționată la articolul 9 alineatul (1) litera (a), din categoria de contabilizare a terenurilor de terenuri forestiere gestionate, nu fac obiectul acestei limitări.
(3)  
Statele membre transmit Comisiei planurile lor de contabilizare a pădurilor la nivel național, inclusiv un nivel de referință propus pentru păduri, până la 31 decembrie 2018 pentru perioada 2021-2025 și până la 30 iunie 2023 pentru perioada 2026-2030. Planul de contabilizare a pădurilor la nivel național va conține toate elementele menționate în anexa IV secțiunea B și va fi pus la dispoziția publicului, inclusiv pe internet.
(4)  
Statele membre își stabilesc nivelul propriu de referință pentru păduri pe baza criteriilor prevăzute în anexa IV secțiunea A. În cazul Croației, nivelul de referință pentru păduri ar putea ține seama, de asemenea, în plus față de criteriile stabilite la anexa IV secțiunea A, de ocuparea teritoriului și de circumstanțele pe timp de război și cele survenite după război care au influențat gestionarea pădurilor în cursul perioadei de referință.
(5)  
Nivelul de referință pentru păduri se bazează pe continuarea practicii gestionării durabile a pădurilor, conform evidențelor din perioada 2000-2009 în ceea ce privește caracteristicile dinamicii de vârstă a pădurii în cazul pădurilor naționale, utilizând cele mai fiabile date disponibile.

Nivelurile de referință pentru păduri stabilite în conformitate cu primul paragraf țin seama de impactul viitor al caracteristicilor dinamicii de vârstă a pădurii pentru a nu limita în mod nejustificat gradul de intensitate a gestionării pădurilor, ca un element esențial al practicii gestionării durabile a pădurilor, cu scopul de a menține sau de a îmbunătăți absorbanții de carbon pe termen lung.

Statele membre asigură coerența între metodele și datele utilizate pentru stabilirea nivelului propus de referință pentru păduri din planul de contabilizare a pădurilor la nivel național și cele utilizate în raportarea vizând terenurile forestiere gestionate.

(6)  
Comisia, în consultare cu experți desemnați de statele membre, efectuează o evaluare tehnică a planurilor de contabilizare a pădurilor la nivel național transmise de statele membre în conformitate cu alineatul (3) din prezentul articol, în vederea analizării măsurii în care nivelurile de referință propuse pentru păduri au fost stabilite în conformitate cu principiile și cerințele prevăzute la alineatele (4) și (5) din prezentul articol, precum și la articolul 5 alineatul (1). De asemenea, Comisia consultă părțile interesate și societatea civilă. Comisia publică o sinteză a lucrărilor desfășurate în acest scop, incluzând opiniile exprimate de experții desemnați de statele membre, precum și concluziile desprinse.

Atunci când este necesar, Comisia poate transmite recomandări tehnice statelor membre, care să reflecte concluziile evaluării tehnice, în vederea facilitării revizuirii tehnice a nivelurilor de referință propuse pentru păduri. Comisia publică recomandările tehnice respective.

(7)  
Dacă este necesar, pe baza evaluărilor tehnice și, dacă este cazul, pe baza recomandărilor tehnice, statele membre comunică Comisiei nivelurile lor de referință revizuite propuse pentru păduri până la 31 decembrie 2019 pentru perioada 2021-2025 și până la 30 iunie 2024 pentru perioada 2026-2030. Comisia publică nivelurile de referință propuse pentru păduri comunicate acesteia de către statele membre.
(8)  
Pe baza nivelurilor de referință propuse pentru păduri transmise de statele membre, a evaluării tehnice efectuate în temeiul alineatului (6) din prezentul articol și, după caz, a nivelului de referință revizuit propus pentru păduri transmis în temeiul alineatului (7) din prezentul articol, Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 16 de modificare a anexei IV în vederea stabilirii nivelurilor de referință pentru păduri care urmează să fie aplicate de statele membre pentru perioadele 2021-2025 și 2026-2030.
(9)  
În cazul în care un stat membru nu transmite Comisiei nivelul său de referință pentru păduri până la termenele stabilite la alineatul (3) din prezentul articol și, acolo unde este cazul, la alineatul (7) din prezentul articol, Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 16 de modificare a anexei IV în vederea stabilirii nivelului de referință pentru păduri care urmează să fie aplicat de statul membru respectiv pentru perioada 2021-2025 sau perioada 2026-2030, pe baza eventualelor evaluări tehnice efectuate în conformitate cu alineatul (6) din prezentul articol.
(10)  
Actele delegate menționate la alineatele (8) și (9) se adoptă până la 31 octombrie 2020 pentru perioada 2021-2025 și până la 30 aprilie 2025 pentru perioada 2026-2030.
(11)  
În vederea asigurării coerenței menționate la alineatul (5) din prezentul articol, statele membre transmit Comisiei, atunci când este necesar, rectificări tehnice care nu impun modificări ale actelor delegate adoptate în temeiul alineatelor (8) sau (9) din prezentul articol până la termenele stabilite la articolul 14 alineatul (1).

Articolul 9

Norme de contabilizare privind produsele lemnoase recoltate

(1)  

În conturile stabilite în temeiul articolului 6 alineatul (1) și al articolului 8 alineatul (1) privind produsele lemnoase recoltate, statele membre reflectă emisiile și absorbțiile generate de variații în rezervorul de carbon de produse lemnoase recoltate care intră în următoarele categorii, utilizând funcția de degradare de prim ordin, metodologiile și valorile implicite ale perioadei de înjumătățire specificate în anexa V:

(a) 

hârtie;

(b) 

panouri din lemn;

(c) 

cherestea.

(2)  
Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 16 pentru a modifica alineatul (1) din prezentul articol și anexa V prin adăugarea unor noi categorii de produse lemnoase recoltate care au un efect de sechestrare a carbonului, pe baza Orientărilor IPCC astfel cum au fost adoptate de Conferința părților la CCONUSC sau de Conferința părților care servește drept reuniune a părților la Acordul de la Paris, asigurând de asemenea integritatea mediului.
(3)  
Statele membre pot specifica produsele fabricate din materiale pe bază de lemn, inclusiv pe bază de scoarță, care intră în categoriile noi și existente menționate la alineatele (1) și respectiv (2), pe baza Orientărilor IPCC astfel cum au fost adoptate de Conferința părților la CCONUSC sau de Conferința părților care servește drept reuniune a părților la Acordul de la Paris, cu condiția ca datele disponibile să fie transparente și verificabile.

Articolul 10

Contabilizarea în cazul perturbărilor naturale

(1)  
La sfârșitul fiecăreia dintre perioadele 2021-2025 și 2026-2030, statele membre pot exclude din conturile lor pentru terenuri împădurite și pentru terenuri forestiere gestionate emisiile de gaze cu efect de seră generate de perturbări naturale care depășesc nivelul mediu de emisii generate de perturbări naturale în perioada 2001-2020, excluzând valorile statistice excepționale (denumit în continuare „nivelul de fond”). Respectivul nivel de fond este calculat în conformitate cu prezentul articol și cu anexa VI.
(2)  

În cazul în care un stat membru aplică alineatul (1), acesta:

(a) 

transmite Comisiei informații cu privire la nivelul de fond pentru categoriile de contabilizare a terenurilor menționate la alineatul (1), precum și la datele și metodologiile utilizate în conformitate cu anexa VI; și

(b) 

exclude din contabilizare, până în 2030, toate absorbțiile ulterioare de pe terenul afectat de perturbări naturale.

(3)  
Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 16 pentru a modifica anexa VI în vederea revizuirii cerințelor referitoare la metodologie și la informare din anexa respectivă pentru a reflecta modificările din Orientările IPCC, astfel cum au fost adoptate de Conferința părților la CCONUSC sau de Conferința părților care servește drept reuniune a părților la Acordul de la Paris.

Articolul 11

Flexibilități

(1)  

Un stat membru poate utiliza:

(a) 

flexibilitățile generale prevăzute la articolul 12; și

(b) 

pentru a respecta angajamentul de la articolul 4, flexibilitatea privind terenurile forestiere gestionate prevăzută la articolul 13.

(2)  
În cazul în care un stat membru nu respectă cerințele de monitorizare stabilite la articolul 7 alineatul (1) litera (da) din Regulamentul (UE) nr. 525/2013, administratorul central desemnat în temeiul articolului 20 din Directiva 2003/87/CE (denumit în continuare „administratorul central”) interzice temporar statului membru respectiv transferarea sau reportul („banking”) în temeiul articolului 12 alineatele (2) și (3) din prezentul regulament, precum și utilizarea flexibilității privind terenurile forestiere gestionate în temeiul articolului 13 din prezentul regulament.

Articolul 12

Flexibilități generale

(1)  
În cazul în care emisiile totale depășesc absorbțiile totale într-un stat membru, iar respectivul stat membru a ales să facă uz de flexibilitatea sa și a solicitat anularea nivelului anual de emisii alocate în temeiul Regulamentului (UE) 2018/842, cantitatea emisiilor alocate anulate este luată în considerare în ce privește respectarea de către statul membru a angajamentului său asumat în temeiul articolului 4 din prezentul regulament.
(2)  
În măsura în care absorbțiile totale depășesc emisiile totale într-un stat membru și după deducerea oricărei cantități luate în considerare în temeiul articolului 7 din Regulamentul (UE) 2018/842, respectivul stat membru poate transfera cantitatea rămasă de absorbții unui alt stat membru. Cantitatea transferată este luată în considerare atunci când se evaluează respectarea de către statul membru destinatar a angajamentului său asumat în temeiul articolului 4 din prezentul regulament.
(3)  
În măsura în care absorbțiile totale depășesc emisiile totale într-un stat membru în perioada 2021-2025 și după deducerea oricărei cantități luate în considerare în temeiul articolului 7 din Regulamentul (UE) 2018/842 sau transferate către un alt stat membru în temeiul alineatului (2) din prezentul articol, respectivul stat membru poate reporta cantitatea rămasă de absorbții pentru perioada 2026-2030.
(4)  
Pentru a evita dubla contabilizare, cantitatea de absorbții nete luate în considerare în temeiul articolului 7 din Regulamentul (UE) 2018/842 se deduce din cantitatea respectivului stat membru, care este disponibilă pentru a fi transferată unui alt stat membru sau pentru a fi reportată în temeiul alineatelor (2) și (3) din prezentul articol.

Articolul 13

Flexibilitatea privind terenurile forestiere gestionate

(1)  
În cazul în care emisiile totale depășesc absorbțiile totale din categoriile de contabilizare a terenurilor menționate la articolul 2, contabilizate în conformitate cu prezentul regulament într-un stat membru, respectivul stat membru poate utiliza flexibilitatea privind terenurile forestiere gestionate prevăzută în prezentul articol pentru a respecta dispozițiile articolului 4.
(2)  

În cazul în care rezultatul calculului menționat la articolul 8 alineatul (1) este o valoare pozitivă, statul membru în cauză are dreptul să compenseze respectivele emisii, cu condiția ca:

(a) 

în strategia sa transmisă în conformitate cu articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 525/2013, statul membru să fi inclus măsuri specifice, în curs de aplicare sau planificate, pentru a asigura conservarea sau îmbunătățirea, după caz, a absorbanților și a rezervoarelor forestiere; și

(b) 

în cadrul Uniunii, emisiile totale să nu depășească absorbțiile totale din categoriile de contabilizare a terenurilor menționate la articolul 2 din prezentul regulament pentru perioada în care statul membru intenționează să folosească compensarea. Atunci când evaluează dacă, în cadrul Uniunii, emisiile totale depășesc absorbțiile totale, Comisia se asigură că dubla contabilizare este evitată de către statele membre, în special în exercitarea flexibilităților prevăzute de prezentul regulament și de Regulamentul (UE) 2018/842.

(3)  

Referitor la cuantumul compensării, statul membru în cauză poate compensa numai:

(a) 

absorbanții contabilizați ca emisii prin raportarea la nivelul propriu de referință pentru păduri; și

(b) 

până la cuantumul maxim al compensării pentru respectivul stat membru, prevăzut în anexa VII pentru perioada 2021-2030.

(4)  
Finlanda poate compensa până la 10 milioane de tone de CO2 echivalent dacă îndeplinește condițiile enumerate la alineatul (2) literele (a) și (b).

Articolul 14

Verificarea conformității

(1)  
Până la 15 martie 2027 pentru perioada 2021-2025 și până la 15 martie 2032 pentru perioada 2026-2030, statele membre prezintă Comisiei un raport de conformitate care să conțină bilanțul emisiilor totale și al absorbțiilor totale pentru perioada relevantă privind fiecare din categoriile de contabilizare a terenurilor menționate la articolul 2, aplicând normele de contabilizare stabilite în prezentul regulament.

Un astfel de raport conține, de asemenea, după caz, detalii privind intenția de utiliza flexibilitățile menționate la articolul 11 și cuantumurile aferente, sau privind utilizarea unor astfel de flexibilități și cuantumuri aferente.

(2)  
Comisia efectuează o examinare cuprinzătoare a rapoartelor de conformitate prevăzute la alineatul (1) din prezentul articol, în scopul evaluării conformității cu articolul 4.
(3)  
În 2027, Comisia va întocmi un raport pentru perioada 2021-2025, iar în 2032 pentru perioada 2026-2030, cu privire la emisiile totale și la absorbțiile totale de gaze cu efect de seră ale Uniunii pentru fiecare dintre categoriile de contabilizare a terenurilor menționate la articolul 2, calculat ca totalul emisiilor raportate și totalul absorbțiilor raportate pentru perioada respectivă, minus valoarea obținută prin înmulțirea cu cinci a mediilor anuale ale emisiilor și ale absorbțiilor raportate ale Uniunii în perioada 2000-2009.
(4)  
Agenția Europeană de Mediu asistă Comisia în procesul de punere în aplicare a cadrului de monitorizare și de conformitate prevăzut în prezentul articol, în conformitate cu programul său anual de lucru.

Articolul 15

Registrul

(1)  
Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 16 din prezentul regulament pentru a completa prezentul regulament pentru a stabili norme pentru înregistrarea cantității de emisii și de absorbții pentru fiecare categorie de contabilizare a terenurilor din fiecare stat membru și pentru a asigura precizia contabilizării realizate în legătură cu exercitarea flexibilităților în temeiul articolelor 12 și 13 din prezentul regulament prin intermediul registrului Uniunii înființat în conformitate cu articolul 10 din Regulamentul (UE) nr. 525/2013.
(2)  
Administratorul central efectuează un control automatizat asupra fiecărei tranzacții realizate în temeiul prezentului regulament și, dacă este cazul, blochează tranzacțiile pentru a se asigura că nu există nereguli.
(3)  
Informațiile menționate la alineatele (1) și (2) sunt puse la dispoziția publicului.

Articolul 16

Exercitarea delegării de competențe

(1)  
Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.
(2)  
Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 3 alineatul (2), la articolul 5 alineatul (6), la articolul 8 alineatele (8) și (9), la articolul 9 alineatul (2), la articolul 10 alineatul (3) și la articolul 15 alineatul (1) se conferă Comisiei pe o perioadă de cinci ani de la 9 iulie 2018. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cel târziu cu nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opune prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade.
(3)  
Delegarea de competențe menționată la articolul 3 alineatul (2), la articolul 5 alineatul (6), la articolul 8 alineatele (8) și (9), la articolul 9 alineatul (2), la articolul 10 alineatul (3) și la articolul 15 alineatul (1) poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere validității actelor delegate care sunt deja în vigoare.
(4)  
Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare.
(5)  
De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.
(6)  
Un act delegat adoptat în temeiul articolului 3 alineatul (2), al articolului 5 alineatul (6), al articolului 8 alineatele (8) și (9), al articolului 9 alineatul (2), al articolului 10 alineatul (3) și al articolului 15 alineatul (1) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecțiuni în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecțiuni. Termenul respectiv se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 17

Revizuire

(1)  
Prezentul regulament va fi revizuit în mod constant luând în considerare, printre altele, evoluțiile internaționale și eforturile întreprinse pentru atingerea obiectivelor pe termen lung ale Acordului de la Paris.

Pe baza constatărilor raportului întocmit în temeiul articolului 14 alineatul (3) și a rezultatelor evaluării desfășurate în temeiul articolului 13 alineatul (2) litera (b), Comisia formulează propuneri, după caz, pentru a asigura respectarea integrității obiectivului general al Uniunii de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru 2030 și contribuția acesteia la obiectivele Acordului de la Paris.

(2)  
Comisia înaintează Parlamentului European și Consiliului un raport în termen de șase luni de la fiecare evaluare la nivel global convenită în temeiul articolului 14 din Acordul de la Paris cu privire la punerea în aplicare a prezentului regulament, inclusiv, dacă este relevantă, o evaluare a impactelor flexibilităților menționate la articolul 11, precum și cu privire la contribuția prezentului regulament la obiectivul general al Uniunii de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru 2030 și la contribuția sa la obiectivele Acordului de la Paris, în special în ceea ce privește necesitatea unor politici și măsuri suplimentare ale Uniunii, inclusiv a unui cadru pentru perioada ulterioară anului 2030, în vederea creșterii necesare a reducerilor emisiilor de gaze cu efect de seră și a absorbțiilor în Uniune, și formulează propuneri, dacă este cazul.

Articolul 18

Modificări la Regulamentul (UE) nr. 525/2013

Regulamentul (UE) nr. 525/2013 se modifică după cum urmează:

1. 

La articolul 7, alineatul (1) se modifică după cum urmează:

(a) 

se introduce următoarea literă:

„(da) 

începând din 2023, emisiile și absorbțiile care intră sub incidența articolului 2 din Regulamentul (UE) 2018/841 al Parlamentului European și al Consiliului ( *1 ) în conformitate cu metodologiile specificate în anexa IIIA la prezentul regulament;

(b) 

se adaugă paragraful următor:

„Un stat membru poate solicita să îi fie acordată de către Comisie o derogare de la litera (da) a primului paragraf pentru a aplica o metodologie diferită de cea specificată în anexa IIIA în cazul în care nu s-a putut realiza în timp util îmbunătățirea necesară a metodologiei pentru ca aceasta să fie luată în considerare în inventarele gazelor cu efect de seră pentru perioada 2021-2030 sau în cazul în care costul îmbunătățirii metodologiei ar fi disproporționat de mare în raport cu beneficiile aduse de aplicarea unei astfel de metodologii pentru a îmbunătăți contabilizarea emisiilor și a absorbțiilor din cauza importanței reduse a emisiilor și a absorbțiilor din rezervoarele de carbon în cauză. Statele membre care doresc să beneficieze de această derogare transmit Comisiei o cerere motivată până la 31 decembrie 2020, indicând termenul propus până la care se poate pune în aplicare îmbunătățirea metodologiei, sau metodologia alternativă propusă, sau ambele propuneri, precum și o evaluare a eventualelor impacturi asupra acurateței contabilizării. Comisia poate solicita să se prezinte informații suplimentare într-un termen rezonabil, specificat. În cazul în care Comisia consideră că cererea este întemeiată, aceasta acordă derogarea. În cazul în care respinge cererea, Comisia trebuie să își motiveze decizia.”

2. 

La articolul 13 alineatul (1) litera (c), se introduce următorul punct:

„(viii) 

începând din 2023, informații privind politicile și măsurile naționale puse în aplicare în vederea îndeplinirii obligațiilor care le revin în temeiul Regulamentului (UE) 2018/841, precum și informații privind politicile și măsurile naționale suplimentare planificate în scopul limitării emisiilor de gaze cu efect de seră sau al îmbunătățirii absorbanților dincolo de angajamentele asumate în temeiul regulamentului respectiv;”.

3. 

La articolul 14 alineatul (1), se introducere următoarea literă:

„(ba) 

începând din 2023, prognozele totale privind gazele cu efect de seră și estimările separate pentru emisiile și absorbțiile de gaze cu efect de seră previzionate reglementate de Regulamentul (UE) 2018/841;”.

4. 

Se introduce următoarea anexă:






„ANEXA IIIA
Metodologii pentru monitorizarea și raportarea prevăzute la articolul 7 alineatul (1) litera (da)
Abordarea 3: Date explicite la nivel geografic privind transformarea destinației terenurilor în conformitate cu Orientările IPCC din 2006 pentru inventarele naționale ale gazelor cu efect de seră.
Metodologia de nivelul 1 în conformitate cu Orientările IPCC din 2006 pentru inventarele naționale ale gazelor cu efect de seră.
În cazul emisiilor și al absorbțiilor pentru un rezervor de carbon care contabilizează cel puțin 25-30 % din emisiile sau absorbțiile provenite dintr-o categorie de surse sau de absorbanți care reprezintă o prioritate în sistemul național de inventariere al unui stat membru, deoarece estimarea sa are o influență semnificativă asupra inventarului total al gazelor cu efect de seră al unei țări în ceea ce privește nivelul absolut al emisiilor și absorbțiilor, evoluția emisiilor și absorbțiilor sau incertitudinea emisiilor și a absorbțiilor din categoriile de exploatare a terenurilor, cel puțin metodologia de nivelul 2 în conformitate cu Orientările IPCC din 2006 pentru inventarele naționale ale gazelor cu efect de seră.
Statele membre sunt încurajate să aplice metodologia de nivelul 3 în conformitate cu Orientările IPCC din 2006 pentru inventarele naționale ale gazelor cu efect de seră.”

Articolul 19

Modificări la Decizia nr. 529/2013/UE

Decizia nr. 529/2013/UE se modifică după cum urmează:

1. 

La articolul 3 alineatul (2), se elimină primul paragraf.

2. 

La articolul 6, se elimină alineatul (4).

Articolul 20

Intrare în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.




ANEXA I

GAZE CU EFECT DE SERĂ ȘI REZERVOARE DE CARBON

A. 

Gaze cu efect de seră astfel cum sunt menționate la articolul 2:

(a) 

dioxid de carbon (CO2);

(b) 

metan (CH4);

(c) 

protoxid de azot (N2O).

Respectivele gaze cu efect de seră se exprimă în tone de CO2 echivalent și sunt stabilite conform Regulamentului (UE) nr. 525/2013.

B. 

Rezervoare de carbon astfel cum sunt menționate la articolul 5 alineatul (4):

(a) 

biomasa de suprafață;

(b) 

biomasa subterană;

(c) 

litieră;

(d) 

lemn mort;

(e) 

carbon organic din sol;

(f) 

produse lemnoase recoltate din categoriile de contabilizare a terenurilor de terenuri împădurite și de terenuri forestiere gestionate.




ANEXA II



VALORI MINIME PENTRU DIMENSIUNEA SUPRAFEȚEI, PROIECȚIA COROANELOR ȘI PARAMETRII DE ÎNĂLȚIME A ARBORILOR

Stat membru

Suprafața (ha)

Proiecția coroanelor arborilor (%)

Înălțimea arborilor (m)

Belgia

0,5

20

5

Bulgaria

0,1

10

5

Republica Cehă

0,05

30

2

Danemarca

0,5

10

5

Germania

0,1

10

5

Estonia

0,5

30

2

Irlanda

0,1

20

5

Grecia

0,3

25

2

Spania

1,0

20

3

Franța

0,5

10

5

Croația

0,1

10

2

Italia

0,5

10

5

Cipru

0,3

10

5

Letonia

0,1

20

5

Lituania

0,1

30

5

Luxemburg

0,5

10

5

Ungaria

0,5

30

5

Malta

1,0

30

5

Țările de Jos

0,5

20

5

Austria

0,05

30

2

Polonia

0,1

10

2

Portugalia

1,0

10

5

România

0,25

10

5

Slovenia

0,25

30

2

Slovacia

0,3

20

5

Finlanda

0,5

10

5

Suedia

0,5

10

5

Regatul Unit

0,1

20

2




ANEXA III



ANUL SAU PERIOADA DE REFERINȚĂ ÎN SCOPUL CALCULĂRII PLAFONULUI ÎN TEMEIUL ARTICOLULUI 8 ALINEATUL (2)

Stat membru

Anul/Perioada de referință

Belgia

1990

Bulgaria

1988

Republica Cehă

1990

Danemarca

1990

Germania

1990

Estonia

1990

Irlanda

1990

Grecia

1990

Spania

1990

Franța

1990

Croația

1990

Italia

1990

Cipru

1990

Letonia

1990

Lituania

1990

Luxemburg

1990

Ungaria

1985-1987

Malta

1990

Țările de Jos

1990

Austria

1990

Polonia

1988

Portugalia

1990

România

1989

Slovenia

1986

Slovacia

1990

Finlanda

1990

Suedia

1990

Regatul Unit

1990




ANEXA IV

PLANUL DE CONTABILIZARE A PĂDURILOR LA NIVEL NAȚIONAL, CARE CONȚINE NIVELUL DE REFERINȚĂ PENTRU PĂDURI AL UNUI STAT MEMBRU

A.   Criterii și orientări de stabilire a nivelurilor de referință pentru păduri

Nivelul de referință pentru păduri pentru un stat membru se stabilește conform următoarelor criterii:

(a) 

nivelul de referință este în concordanță cu obiectivul de a realiza un echilibru între emisiile antropice prin surse și absorbțiile prin absorbanți ale gazelor cu efect de seră în a doua jumătate a acestui secol, inclusiv de a consolida eventualele absorbții prin stocuri forestiere în curs de îmbătrânire, care altfel ar putea, în mod progresiv, să se dovedească a fi absorbanți în declin;

(b) 

nivelul de referință asigură excluderea de la contabilizare a simplei prezențe a stocurilor de carbon;

(c) 

nivelul de referință ar trebui să asigure un sistem de contabilizare solidă și credibilă care să garanteze faptul că emisiile și absorbțiile rezultate din utilizarea biomasei sunt contabilizate în mod corespunzător;

(d) 

nivelul de referință include rezervorul de carbon de produse lemnoase recoltate, prin care se asigură o comparație între ipoteza oxidării instantanee a acestora și aplicarea funcției de degradare de prim ordin și a valorilor perioadei de înjumătățire;

(e) 

se pornește de la ipoteza unui raport constant între utilizarea biomasei forestiere sub formă solidă și utilizarea acesteia în scopuri energetice, conform evidențelor din perioada 2000-2009;

(f) 

nivelul de referință ar trebui să fie în concordanță cu obiectivul de contribuire la conservarea biodiversității și de utilizare durabilă a resurselor naturale, astfel cum este prevăzut în Strategia UE pentru păduri, politicile naționale ale statelor membre în domeniul forestier și Strategia UE în domeniul biodiversității;

(g) 

nivelul de referință este în concordanță cu previziunile naționale referitoare la emisiile antropice de gaze cu efect de seră prin surse și absorbțiile prin absorbanți a acestor gaze, care sunt raportate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 525/2013;

(h) 

nivelul de referință este în concordanță cu inventarele gazelor cu efect de seră și datele istorice relevante bazându-se pe informații transparente, complete, coerente, comparabile și exacte. În mod specific, modelul utilizat pentru stabilirea nivelului de referință poate să reproducă date istorice din Inventarul național al gazelor cu efect de seră.

B.   Elemente ale planului de contabilizare a pădurilor la nivel național

Planul de contabilizare a pădurilor la nivel național depus în temeiul articolului 8 cuprinde următoarele elemente:

(a) 

o descriere generală a modului de stabilire a nivelului de referință pentru păduri și o descriere a modului în care au fost luate în considerare criteriile prevăzute în prezentul regulament;

(b) 

identificarea rezervoarelor de carbon și a gazelor cu efect de seră care au fost incluse în nivelul de referință pentru păduri, motivele pentru omiterea unui rezervor de carbon din stabilirea nivelului de referință pentru păduri și demonstrarea concordanței dintre rezervoarele de carbon incluse în nivelul de referință pentru păduri;

(c) 

o descriere a abordărilor, metodelor și modelelor, inclusiv informații cantitative, care au fost utilizate la stabilirea nivelului de referință pentru păduri, în concordanță cu ultimul raport național de inventariere transmis și o descriere a informațiilor documentare cu privire la practicile și intensitatea gestionării durabile a pădurilor, precum și a politicilor naționale adoptate;

(d) 

informații cu privire la modul în care se prevede evoluția indiciilor de recoltare în cadrul unor scenarii de politică diferite;

(e) 

o descriere a modului în care a fost luat în considerare fiecare dintre următoarele elemente la stabilirea nivelului de referință pentru păduri:

(i) 

suprafața care face obiectul gestionării pădurilor;

(ii) 

emisiile și absorbțiile provenite din păduri și produse lemnoase recoltate, după cum se prezintă în inventarele gazelor cu efect de seră și datele istorice relevante;

(iii) 

caracteristicile pădurilor, inclusiv caracteristicile dinamicii de vârstă a pădurii, creșterile, durata rotației și alte informații privind activitățile de gestionare a pădurilor în cadrul „activității curente”;

(iv) 

indicii de recoltare istorici și prospectivi, cu defalcarea pe utilizări energetice și non-energetice.

▼M1

C.    Nivelurile de referință pentru păduri care trebuie aplicate de statele membre pentru perioada 2021-2025



Statul membru

Nivelul de referință pentru păduri pentru perioada 2021-2025, exprimat în tone de CO2 echivalent pe an

Belgia

– 1 369 009

Bulgaria

– 5 105 986

Cehia

– 6 137 189

Danemarca

+354 000

Germania

– 34 366 906

Estonia

– 1 750 000

Irlanda

+112 670

Grecia

– 2 337 640

Spania

– 32 833 000

Franța

– 55 399 290

Croația

– 4 368 000

Italia

– 19 656 100

Cipru

– 155 779

Letonia

– 1 709 000

Lituania

– 5 164 640

Luxemburg

– 426 000

Ungaria

– 48 000

Malta

– 38

Țările de Jos

– 1 531 397

Austria

– 4 533 000

Polonia

– 28 400 000

Portugalia

– 11 165 000

România

– 24 068 200

Slovenia

– 3 270 200

Slovacia

– 4 827 630

Finlanda

– 29 386 695

Suedia

– 38 721 000

Regatul Unit

– 20 701 550

▼B




ANEXA V

FUNCȚIA DE DEGRADARE DE PRIM ORDIN, METODOLOGIILE ȘI VALORILE IMPLICITE ALE PERIOADEI DE ÎNJUMĂTĂȚIRE PENTRU PRODUSELE LEMNOASE RECOLTATE

Aspecte metodologice

— 
În cazul în care nu este posibil să se facă diferența între produse lemnoase recoltate din categoriile de contabilizare a terenurilor de trenuri împădurite și de terenuri forestiere gestionate, un stat membru poate alege să contabilizeze produsele lemnoase recoltate presupunând că toate emisiile și absorbțiile provin de pe terenuri forestiere gestionate.
— 
Produsele lemnoase recoltate din depozitele de deșeuri solide și produsele lemnoase recoltate care au fost recoltate în scopuri energetice se contabilizează pe baza oxidării instantanee.
— 
Produsele lemnoase recoltate provenind din import, indiferent de originea lor, nu se contabilizează de statul membru importator („metoda producției”).
— 
În cazul produselor lemnoase recoltate exportate, datele specifice fiecărei țări se referă la valorile perioadei de înjumătățire specifice fiecărei țări și la utilizarea în țara importatoare a produselor lemnoase recoltate.
— 
Valorile perioadei de înjumătățire specifice fiecărei țări pentru produsele lemnoase recoltate introduse pe piața Uniunii nu ar trebui să difere de cele utilizate de statul membru importator.
— 
În scopuri exclusiv de informare, statele membre pot furniza, printre datele transmise, date cu privire la proporția de lemn utilizat în scopuri energetice care a fost importat din afara Uniunii, precum și țările de origine pentru lemnul respectiv.

Statele membre pot utiliza metodologii și valori ale perioadei de înjumătățire specifice fiecărei țări, în locul metodologiilor și al valorilor implicite ale perioadei de înjumătățire specificate în prezenta anexă, cu condiția ca astfel de metodologii și valori să fie stabilite pe baza unor date transparente și verificabile și ca metodologiile utilizate să fie cel puțin la fel de detaliate și de exacte ca cele specificate în prezenta anexă.

Valorile implicite ale perioadei de înjumătățire:

Valoarea perioadei de înjumătățire înseamnă numărul de ani necesari pentru reducerea la jumătate din valoarea sa inițială a cantității de carbon stocate într-o categorie de produse lemnoase recoltate.

Valorile implicite ale perioadei de înjumătățire sunt:

(a) 

2 ani pentru hârtie;

(b) 

25 de ani pentru panouri din lemn;

(c) 

35 de ani pentru cherestea.

Statele membre pot specifica produsele fabricate din materiale pe bază de lemn, inclusiv pe bază de scoarță, care intră în categoriile menționate la literele (a), (b) și (c) anterioare, pe baza Orientărilor IPCC astfel cum au fost adoptate de Conferința părților la CCONUSC sau de Conferința părților care servește drept reuniune a părților la Acordul de la Paris, cu condiția ca datele disponibile să fie transparente și verificabile. Statele membre pot, de asemenea, să utilizeze subcategorii specifice fiecărei țări pentru oricare dintre categoriile menționate.




ANEXA VI

CALCULUL NIVELURILOR DE FOND PENTRU PERTURBĂRILE NATURALE

1. 

Pentru calculul nivelului de fond, sunt furnizate următoarele informații:

(a) 

nivelurile istorice de emisii generate de perturbări naturale;

(b) 

tipul (tipurile) de perturbări naturale incluse în estimare;

(c) 

estimările totale anuale ale emisiilor pentru tipurile de perturbări naturale respective pe perioada 2001-2020, enumerate pe categorii de contabilizare a terenurilor;

(d) 

demonstrarea asigurării coerenței seriilor cronologice pentru toți parametrii relevanți, inclusiv suprafața minimă, metodologiile de estimare a emisiilor, acoperirea rezervoarelor de carbon și a gazelor.

2. 

Nivelul de fond se calculează ca medie a seriei cronologice 2001-2020, excluzând toți anii pentru care s-au înregistrat niveluri anormale de emisii, adică prin excluderea tuturor valorilor statistice excepționale. Identificarea valorilor statistice excepționale se realizează după cum urmează:

(a) 

se calculează valoarea mediei aritmetice și deviația standard a întregii serii cronologice 2001-2020;

(b) 

se exclud din seriile cronologice toți anii pentru care emisiile anuale se situează în afara dublului deviației standard în raport cu media;

(c) 

se calculează din nou valoarea mediei aritmetice și deviația standard a seriei cronologice 2001-2020 minus anii excluși la litera (b);

(d) 

se repetă acțiunile de la literele (b) și (c) până când nu se mai pot identifica valori statistice excepționale.

3. 

După calcularea nivelului de fond conform punctului 2 din prezenta anexă, în cazul în care cantitatea de emisii depășește, într-un anumit an din perioadele 2021-2025 și 2026-2030, nivelul de fond plus o marjă, cantitatea de emisii care depășește nivelul de fond poate fi exclusă conform articolului 10. Marja este egală cu o cotă de probabilitate de 95 %.

4. 

Următoarele emisii nu vor fi excluse:

(a) 

emisiile rezultate din activități de recoltare și de exploatare forestieră de recuperare care s-au desfășurat pe teren după ce au avut loc perturbări naturale;

(b) 

emisiile rezultate din incendierile programate care s-au desfășurat pe teren în orice an din perioada 2021-2025 sau din perioada 2026-2030;

(c) 

emisiile provenite de pe terenuri care au fost supuse despăduririi după ce au avut loc perturbări naturale.

5. 

Cerințele referitoare la informații conform articolului 10 alineatul (2) includ următoarele:

(a) 

identificarea tuturor suprafețelor de teren afectate de perturbări naturale în anul respectiv, incluzând poziția lor geografică, perioada și tipurile de perturbări naturale;

(b) 

dovada că, până la finalul perioadei 2021-2025 sau 2026-2030, nu au avut loc despăduriri pe terenurile care au fost afectate de perturbări naturale și cu privire la care emisiile au fost excluse de la contabilizare;

(c) 

o descriere a metodelor și criteriilor verificabile care urmează a fi folosite pentru identificarea despăduririi pe terenurile respective în anii ulteriori din perioada 2021-2025 sau 2026-2030;

(d) 

dacă este posibil, o descriere a măsurilor pe care le-a luat statul membru pentru prevenirea sau limitarea impactului perturbărilor naturale respective;

(e) 

dacă este posibil, o descriere a măsurilor pe care le-a luat statul membru pentru reabilitarea terenurilor afectate de perturbările naturale respective.




ANEXA VII



CUANTUMUL MAXIM AL COMPENSĂRII DISPONIBILE ÎN TEMEIUL FLEXIBILITĂȚII PRIVIND TERENURILE FORESTIERE GESTIONATE MENȚIONAT LA ARTICOLUL 13 ALINEATUL (3) LITERA (B)

Stat membru

Nivelul mediu raportat al absorbțiilor prin absorbanți generat de terenurile forestiere în perioada 2000-2009 în milioane de tone de CO2 echivalent pe an

Plafonul compensărilor exprimat în milioane de tone de CO2 echivalent pentru perioada 2021-2030

Belgia

-3,61

-2,2

Bulgaria

-9,31

-5,6

Republica Cehă

-5,14

-3,1

Danemarca

0,56

0,1

Germania

-45,94

-27,6

Estonia

-3,07

-9,8

Irlanda

0,85

0,2

Grecia

-1,75

-1,0

Spania

-26,51

-15,9

Franța

-51,23

-61,5

Croația

-8,04

-9,6

Italia

-24,17

-14,5

Cipru

0,15

0,03

Letonia

-8,01

-25,6

Lituania

-5,71

-3,4

Luxemburg

0,49

0,3

Ungaria

-1,58

0,9

Malta

0,00

0,0

Țările de Jos

-1,72

0,3

Austria

-5,34

-17,1

Polonia

-37,50

-22,5

Portugalia

-5,13

-6,2

România

-22,34

-13,4

Slovenia

-5,38

-17,2

Slovacia

-5,42

-6,5

Finlanda

-36,79

-44,1

Suedia

-39,55

-47,5

Regatul Unit

-16,37

-3,3



( *1 ) Regulamentul (UE) 2018/841 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 cu privire la includerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a absorbțiilor rezultate din activități legate de exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură în cadrul de politici privind clima și energia pentru 2030 și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 și a Deciziei nr. 529/2013/UE (JO L 156, 19.6.2018, p. 1).”;