02018R0841 — RO — 14.03.2021 — 001.001
Acest document are doar scop informativ și nu produce efecte juridice. Instituțiile Uniunii nu își asumă răspunderea pentru conținutul său. Versiunile autentice ale actelor relevante, inclusiv preambulul acestora, sunt cele publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și disponibile pe site-ul EUR-Lex. Aceste texte oficiale pot fi consultate accesând linkurile integrate în prezentul document.
|
REGULAMENTUL (UE) 2018/841 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 30 mai 2018 cu privire la includerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a absorbțiilor rezultate din activități legate de exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură în cadrul de politici privind clima și energia pentru 2030 și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 și a Deciziei nr. 529/2013/UE (Text cu relevanță pentru SEE) (JO L 156 19.6.2018, p. 1) |
Astfel cum a fost modificat prin:
|
|
|
Jurnalul Oficial |
||
|
NR. |
Pagina |
Data |
||
|
REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2021/268 AL COMISIEI din 28 octombrie 2020 |
L 60 |
21 |
22.2.2021 |
|
REGULAMENTUL (UE) 2018/841 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI
din 30 mai 2018
cu privire la includerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a absorbțiilor rezultate din activități legate de exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură în cadrul de politici privind clima și energia pentru 2030 și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 și a Deciziei nr. 529/2013/UE
(Text cu relevanță pentru SEE)
Articolul 1
Obiect
Prezentul regulament stabilește angajamentele statelor membre pentru sectorul de exploatare a terenurilor, schimbare a destinației terenurilor și silvicultură (LULUCF), care contribuie la îndeplinirea obiectivelor Acordului de la Paris și la atingerea obiectivului Uniunii de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru perioada 2021-2030. De asemenea, prezentul regulament stabilește normele de contabilizare a emisiilor și a absorbțiilor din sectorul LULUCF și de verificare a respectării de către statele membre a acestor angajamente.
Articolul 2
Domeniu de aplicare
Prezentul regulament se aplică în cazul emisiilor și absorbțiilor de gaze cu efect de seră menționate la secțiunea A din anexa I, astfel cum au fost raportate în temeiul articolului 7 din Regulamentul (UE) nr. 525/2013 și care se produc în oricare din următoarele categorii de contabilizare a terenurilor pe teritoriile statelor membre:
în perioadele 2021-2025 și 2026-2030:
|
(i) |
„terenuri împădurite” : terenuri declarate ca având destinația de terenuri cultivate, pajiști, zone umede, așezări sau alte tipuri de terenuri, transformate în terenuri forestiere; |
|
(ii) |
„terenuri despădurite” : terenuri declarate ca terenuri forestiere transformate în terenuri cultivate, pajiști, zone umede, așezări sau alte tipuri de terenuri; |
|
(iii) |
„terenuri cultivate gestionate” : terenuri declarate ca având destinația de:
—
terenuri cultivate care rămân terenuri cultivate,
—
pajiști, zone umede, așezări sau alte tipuri terenuri, transformate în terenuri cultivate, sau
—
terenuri cultivate transformate în zone umede, așezări sau alte tipuri de terenuri;
|
|
(iv) |
„pajiști gestionate” : terenuri declarate ca având destinația de:
—
pajiști care rămân pajiști,
—
terenuri cultivate, zone umede, așezări sau alte tipuri terenuri, transformate în pajiști, sau
—
pajiști transformate în zone umede, așezări sau alte tipuri de terenuri;
|
|
(v) |
„terenuri forestiere gestionate” : terenuri declarate ca terenuri forestiere care au rămas terenuri forestiere; |
începând cu 2026: „zone umede gestionate”: terenuri declarate ca având destinația de:
Articolul 3
Definiții
În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:
„absorbant” înseamnă orice proces, activitate sau mecanism care elimină din atmosferă un gaz cu efect de seră, un aerosol sau un precursor al unui gaz cu efect de seră;
„sursă” înseamnă orice proces, activitate sau mecanism care degajă în atmosferă un gaz cu efect de seră, un aerosol sau un precursor al unui gaz cu efect de seră;
„rezervor de carbon” înseamnă un element sau un sistem biogeochimic integral sau parțial de pe teritoriul unui stat membru și în care este stocat carbon, orice precursor al unui gaz cu efect de seră care conține carbon sau orice gaz cu efect de seră care conține carbon;
„stoc de carbon” înseamnă masa de carbon stocată într-un rezervor de carbon;
„produs lemnos recoltat” înseamnă orice produs rezultat din recoltarea lemnului, care a părăsit un loc în care se recoltează lemnul;
„pădure” înseamnă o suprafață de teren definită prin valorile minime pentru dimensiunea suprafeței, proiecția coroanelor copacilor sau un nivel echivalent al densității și înălțimea potențială a arborilor la maturitate la locul de creștere a arborilor, astfel cum se precizează în anexa II pentru fiecare stat membru. Aceasta include zone cu arbori, inclusiv grupuri de arbori naturali tineri, aflați în creștere, sau plantații care nu au atins încă valorile minime ale proiecției coroanei arborilor sau un nivel echivalent al densității sau înălțimea minimă a arborilor, astfel cum se precizează în anexa II, inclusiv orice suprafață care, în mod normal, face parte din suprafața împădurită, dar care este temporar lipsită de arbori ca urmare a unei intervenții umane, precum recoltarea, sau ca urmare a unor cauze naturale, dar care are toate șansele să redevină pădure;
„nivel de referință pentru păduri” înseamnă o estimare, exprimată în tone de echivalent CO2 pe an, a emisiilor sau absorbțiilor nete medii anuale provenite din terenuri forestiere gestionate pe teritoriul unui stat membru în perioadele 2021-2025 și 2026-2030, pe baza criteriilor stabilite în prezentul regulament;
„valoarea perioadei de înjumătățire” înseamnă numărul de ani necesari pentru reducerea la jumătate din valoarea sa inițială a cantității de carbon stocate într-o categorie de produse lemnoase recoltate;
„perturbări naturale” înseamnă orice evenimente sau circumstanțe neantropice, care generează emisii semnificative în păduri și a căror apariție nu poate fi controlată de statul membru în cauză, și a căror efecte statul membru respectiv să fie în incapacitatea obiectivă de a le limita semnificativ, chiar și după apariția acestora;
„metoda oxidării instantanee” înseamnă o metodă de contabilizare care pornește de la ipoteza că eliberarea în atmosferă a întregii cantități de carbon stocate în produsele lemnoase recoltate se produce în momentul recoltării.
Articolul 4
Angajamente
Pentru perioadele 2021-2025 și 2026-2030, luându-se în considerare flexibilitățile prevăzute la articolele 12 și 13, fiecare stat membru se asigură că emisiile nu depășesc absorbțiile, calculate ca sumă a emisiilor totale și a absorbțiilor totale provenite de pe teritoriul său din toate categoriile de contabilizare a terenurilor menționate la articolul 2 cumulate, contabilizate în conformitate cu prezentul regulament.
Articolul 5
Norme generale de contabilizare
Articolul 6
Contabilizarea terenurilor împădurite și a terenurilor despădurite
Articolul 7
Contabilizarea terenurilor cultivate gestionate, a pajiștilor gestionate și a zonelor umede gestionate
În perioada 2021-2025, statele membre care, în temeiul articolului 2 alineatul (2), au ales să nu includă zonele umede gestionate în domeniul de aplicare al angajamentelor lor, raportează totuși Comisiei emisiile și absorbțiile rezultate din exploatarea terenurilor declarate ca având destinația de:
zone umede care rămân zone umede;
așezări, sau alte tipuri de terenuri, transformate în zone umede; sau
zone umede transformate în așezări sau în alte tipuri de terenuri.
Articolul 8
Contabilizarea terenurilor forestiere gestionate
Nivelurile de referință pentru păduri stabilite în conformitate cu primul paragraf țin seama de impactul viitor al caracteristicilor dinamicii de vârstă a pădurii pentru a nu limita în mod nejustificat gradul de intensitate a gestionării pădurilor, ca un element esențial al practicii gestionării durabile a pădurilor, cu scopul de a menține sau de a îmbunătăți absorbanții de carbon pe termen lung.
Statele membre asigură coerența între metodele și datele utilizate pentru stabilirea nivelului propus de referință pentru păduri din planul de contabilizare a pădurilor la nivel național și cele utilizate în raportarea vizând terenurile forestiere gestionate.
Atunci când este necesar, Comisia poate transmite recomandări tehnice statelor membre, care să reflecte concluziile evaluării tehnice, în vederea facilitării revizuirii tehnice a nivelurilor de referință propuse pentru păduri. Comisia publică recomandările tehnice respective.
Articolul 9
Norme de contabilizare privind produsele lemnoase recoltate
În conturile stabilite în temeiul articolului 6 alineatul (1) și al articolului 8 alineatul (1) privind produsele lemnoase recoltate, statele membre reflectă emisiile și absorbțiile generate de variații în rezervorul de carbon de produse lemnoase recoltate care intră în următoarele categorii, utilizând funcția de degradare de prim ordin, metodologiile și valorile implicite ale perioadei de înjumătățire specificate în anexa V:
hârtie;
panouri din lemn;
cherestea.
Articolul 10
Contabilizarea în cazul perturbărilor naturale
În cazul în care un stat membru aplică alineatul (1), acesta:
transmite Comisiei informații cu privire la nivelul de fond pentru categoriile de contabilizare a terenurilor menționate la alineatul (1), precum și la datele și metodologiile utilizate în conformitate cu anexa VI; și
exclude din contabilizare, până în 2030, toate absorbțiile ulterioare de pe terenul afectat de perturbări naturale.
Articolul 11
Flexibilități
Un stat membru poate utiliza:
flexibilitățile generale prevăzute la articolul 12; și
pentru a respecta angajamentul de la articolul 4, flexibilitatea privind terenurile forestiere gestionate prevăzută la articolul 13.
Articolul 12
Flexibilități generale
Articolul 13
Flexibilitatea privind terenurile forestiere gestionate
În cazul în care rezultatul calculului menționat la articolul 8 alineatul (1) este o valoare pozitivă, statul membru în cauză are dreptul să compenseze respectivele emisii, cu condiția ca:
în strategia sa transmisă în conformitate cu articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 525/2013, statul membru să fi inclus măsuri specifice, în curs de aplicare sau planificate, pentru a asigura conservarea sau îmbunătățirea, după caz, a absorbanților și a rezervoarelor forestiere; și
în cadrul Uniunii, emisiile totale să nu depășească absorbțiile totale din categoriile de contabilizare a terenurilor menționate la articolul 2 din prezentul regulament pentru perioada în care statul membru intenționează să folosească compensarea. Atunci când evaluează dacă, în cadrul Uniunii, emisiile totale depășesc absorbțiile totale, Comisia se asigură că dubla contabilizare este evitată de către statele membre, în special în exercitarea flexibilităților prevăzute de prezentul regulament și de Regulamentul (UE) 2018/842.
Referitor la cuantumul compensării, statul membru în cauză poate compensa numai:
absorbanții contabilizați ca emisii prin raportarea la nivelul propriu de referință pentru păduri; și
până la cuantumul maxim al compensării pentru respectivul stat membru, prevăzut în anexa VII pentru perioada 2021-2030.
Articolul 14
Verificarea conformității
Un astfel de raport conține, de asemenea, după caz, detalii privind intenția de utiliza flexibilitățile menționate la articolul 11 și cuantumurile aferente, sau privind utilizarea unor astfel de flexibilități și cuantumuri aferente.
Articolul 15
Registrul
Articolul 16
Exercitarea delegării de competențe
Articolul 17
Revizuire
Pe baza constatărilor raportului întocmit în temeiul articolului 14 alineatul (3) și a rezultatelor evaluării desfășurate în temeiul articolului 13 alineatul (2) litera (b), Comisia formulează propuneri, după caz, pentru a asigura respectarea integrității obiectivului general al Uniunii de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru 2030 și contribuția acesteia la obiectivele Acordului de la Paris.
Articolul 18
Modificări la Regulamentul (UE) nr. 525/2013
Regulamentul (UE) nr. 525/2013 se modifică după cum urmează:
La articolul 7, alineatul (1) se modifică după cum urmează:
se introduce următoarea literă:
începând din 2023, emisiile și absorbțiile care intră sub incidența articolului 2 din Regulamentul (UE) 2018/841 al Parlamentului European și al Consiliului ( *1 ) în conformitate cu metodologiile specificate în anexa IIIA la prezentul regulament;
se adaugă paragraful următor:
„Un stat membru poate solicita să îi fie acordată de către Comisie o derogare de la litera (da) a primului paragraf pentru a aplica o metodologie diferită de cea specificată în anexa IIIA în cazul în care nu s-a putut realiza în timp util îmbunătățirea necesară a metodologiei pentru ca aceasta să fie luată în considerare în inventarele gazelor cu efect de seră pentru perioada 2021-2030 sau în cazul în care costul îmbunătățirii metodologiei ar fi disproporționat de mare în raport cu beneficiile aduse de aplicarea unei astfel de metodologii pentru a îmbunătăți contabilizarea emisiilor și a absorbțiilor din cauza importanței reduse a emisiilor și a absorbțiilor din rezervoarele de carbon în cauză. Statele membre care doresc să beneficieze de această derogare transmit Comisiei o cerere motivată până la 31 decembrie 2020, indicând termenul propus până la care se poate pune în aplicare îmbunătățirea metodologiei, sau metodologia alternativă propusă, sau ambele propuneri, precum și o evaluare a eventualelor impacturi asupra acurateței contabilizării. Comisia poate solicita să se prezinte informații suplimentare într-un termen rezonabil, specificat. În cazul în care Comisia consideră că cererea este întemeiată, aceasta acordă derogarea. În cazul în care respinge cererea, Comisia trebuie să își motiveze decizia.”
La articolul 13 alineatul (1) litera (c), se introduce următorul punct:
începând din 2023, informații privind politicile și măsurile naționale puse în aplicare în vederea îndeplinirii obligațiilor care le revin în temeiul Regulamentului (UE) 2018/841, precum și informații privind politicile și măsurile naționale suplimentare planificate în scopul limitării emisiilor de gaze cu efect de seră sau al îmbunătățirii absorbanților dincolo de angajamentele asumate în temeiul regulamentului respectiv;”.
La articolul 14 alineatul (1), se introducere următoarea literă:
începând din 2023, prognozele totale privind gazele cu efect de seră și estimările separate pentru emisiile și absorbțiile de gaze cu efect de seră previzionate reglementate de Regulamentul (UE) 2018/841;”.
Se introduce următoarea anexă:
Articolul 19
Modificări la Decizia nr. 529/2013/UE
Decizia nr. 529/2013/UE se modifică după cum urmează:
La articolul 3 alineatul (2), se elimină primul paragraf.
La articolul 6, se elimină alineatul (4).
Articolul 20
Intrare în vigoare
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
ANEXA I
GAZE CU EFECT DE SERĂ ȘI REZERVOARE DE CARBON
Gaze cu efect de seră astfel cum sunt menționate la articolul 2:
dioxid de carbon (CO2);
metan (CH4);
protoxid de azot (N2O).
Respectivele gaze cu efect de seră se exprimă în tone de CO2 echivalent și sunt stabilite conform Regulamentului (UE) nr. 525/2013.
Rezervoare de carbon astfel cum sunt menționate la articolul 5 alineatul (4):
biomasa de suprafață;
biomasa subterană;
litieră;
lemn mort;
carbon organic din sol;
produse lemnoase recoltate din categoriile de contabilizare a terenurilor de terenuri împădurite și de terenuri forestiere gestionate.
ANEXA II
VALORI MINIME PENTRU DIMENSIUNEA SUPRAFEȚEI, PROIECȚIA COROANELOR ȘI PARAMETRII DE ÎNĂLȚIME A ARBORILOR
|
Stat membru |
Suprafața (ha) |
Proiecția coroanelor arborilor (%) |
Înălțimea arborilor (m) |
|
Belgia |
0,5 |
20 |
5 |
|
Bulgaria |
0,1 |
10 |
5 |
|
Republica Cehă |
0,05 |
30 |
2 |
|
Danemarca |
0,5 |
10 |
5 |
|
Germania |
0,1 |
10 |
5 |
|
Estonia |
0,5 |
30 |
2 |
|
Irlanda |
0,1 |
20 |
5 |
|
Grecia |
0,3 |
25 |
2 |
|
Spania |
1,0 |
20 |
3 |
|
Franța |
0,5 |
10 |
5 |
|
Croația |
0,1 |
10 |
2 |
|
Italia |
0,5 |
10 |
5 |
|
Cipru |
0,3 |
10 |
5 |
|
Letonia |
0,1 |
20 |
5 |
|
Lituania |
0,1 |
30 |
5 |
|
Luxemburg |
0,5 |
10 |
5 |
|
Ungaria |
0,5 |
30 |
5 |
|
Malta |
1,0 |
30 |
5 |
|
Țările de Jos |
0,5 |
20 |
5 |
|
Austria |
0,05 |
30 |
2 |
|
Polonia |
0,1 |
10 |
2 |
|
Portugalia |
1,0 |
10 |
5 |
|
România |
0,25 |
10 |
5 |
|
Slovenia |
0,25 |
30 |
2 |
|
Slovacia |
0,3 |
20 |
5 |
|
Finlanda |
0,5 |
10 |
5 |
|
Suedia |
0,5 |
10 |
5 |
|
Regatul Unit |
0,1 |
20 |
2 |
ANEXA III
ANUL SAU PERIOADA DE REFERINȚĂ ÎN SCOPUL CALCULĂRII PLAFONULUI ÎN TEMEIUL ARTICOLULUI 8 ALINEATUL (2)
|
Stat membru |
Anul/Perioada de referință |
|
Belgia |
1990 |
|
Bulgaria |
1988 |
|
Republica Cehă |
1990 |
|
Danemarca |
1990 |
|
Germania |
1990 |
|
Estonia |
1990 |
|
Irlanda |
1990 |
|
Grecia |
1990 |
|
Spania |
1990 |
|
Franța |
1990 |
|
Croația |
1990 |
|
Italia |
1990 |
|
Cipru |
1990 |
|
Letonia |
1990 |
|
Lituania |
1990 |
|
Luxemburg |
1990 |
|
Ungaria |
1985-1987 |
|
Malta |
1990 |
|
Țările de Jos |
1990 |
|
Austria |
1990 |
|
Polonia |
1988 |
|
Portugalia |
1990 |
|
România |
1989 |
|
Slovenia |
1986 |
|
Slovacia |
1990 |
|
Finlanda |
1990 |
|
Suedia |
1990 |
|
Regatul Unit |
1990 |
ANEXA IV
PLANUL DE CONTABILIZARE A PĂDURILOR LA NIVEL NAȚIONAL, CARE CONȚINE NIVELUL DE REFERINȚĂ PENTRU PĂDURI AL UNUI STAT MEMBRU
A. Criterii și orientări de stabilire a nivelurilor de referință pentru păduri
Nivelul de referință pentru păduri pentru un stat membru se stabilește conform următoarelor criterii:
nivelul de referință este în concordanță cu obiectivul de a realiza un echilibru între emisiile antropice prin surse și absorbțiile prin absorbanți ale gazelor cu efect de seră în a doua jumătate a acestui secol, inclusiv de a consolida eventualele absorbții prin stocuri forestiere în curs de îmbătrânire, care altfel ar putea, în mod progresiv, să se dovedească a fi absorbanți în declin;
nivelul de referință asigură excluderea de la contabilizare a simplei prezențe a stocurilor de carbon;
nivelul de referință ar trebui să asigure un sistem de contabilizare solidă și credibilă care să garanteze faptul că emisiile și absorbțiile rezultate din utilizarea biomasei sunt contabilizate în mod corespunzător;
nivelul de referință include rezervorul de carbon de produse lemnoase recoltate, prin care se asigură o comparație între ipoteza oxidării instantanee a acestora și aplicarea funcției de degradare de prim ordin și a valorilor perioadei de înjumătățire;
se pornește de la ipoteza unui raport constant între utilizarea biomasei forestiere sub formă solidă și utilizarea acesteia în scopuri energetice, conform evidențelor din perioada 2000-2009;
nivelul de referință ar trebui să fie în concordanță cu obiectivul de contribuire la conservarea biodiversității și de utilizare durabilă a resurselor naturale, astfel cum este prevăzut în Strategia UE pentru păduri, politicile naționale ale statelor membre în domeniul forestier și Strategia UE în domeniul biodiversității;
nivelul de referință este în concordanță cu previziunile naționale referitoare la emisiile antropice de gaze cu efect de seră prin surse și absorbțiile prin absorbanți a acestor gaze, care sunt raportate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 525/2013;
nivelul de referință este în concordanță cu inventarele gazelor cu efect de seră și datele istorice relevante bazându-se pe informații transparente, complete, coerente, comparabile și exacte. În mod specific, modelul utilizat pentru stabilirea nivelului de referință poate să reproducă date istorice din Inventarul național al gazelor cu efect de seră.
B. Elemente ale planului de contabilizare a pădurilor la nivel național
Planul de contabilizare a pădurilor la nivel național depus în temeiul articolului 8 cuprinde următoarele elemente:
o descriere generală a modului de stabilire a nivelului de referință pentru păduri și o descriere a modului în care au fost luate în considerare criteriile prevăzute în prezentul regulament;
identificarea rezervoarelor de carbon și a gazelor cu efect de seră care au fost incluse în nivelul de referință pentru păduri, motivele pentru omiterea unui rezervor de carbon din stabilirea nivelului de referință pentru păduri și demonstrarea concordanței dintre rezervoarele de carbon incluse în nivelul de referință pentru păduri;
o descriere a abordărilor, metodelor și modelelor, inclusiv informații cantitative, care au fost utilizate la stabilirea nivelului de referință pentru păduri, în concordanță cu ultimul raport național de inventariere transmis și o descriere a informațiilor documentare cu privire la practicile și intensitatea gestionării durabile a pădurilor, precum și a politicilor naționale adoptate;
informații cu privire la modul în care se prevede evoluția indiciilor de recoltare în cadrul unor scenarii de politică diferite;
o descriere a modului în care a fost luat în considerare fiecare dintre următoarele elemente la stabilirea nivelului de referință pentru păduri:
suprafața care face obiectul gestionării pădurilor;
emisiile și absorbțiile provenite din păduri și produse lemnoase recoltate, după cum se prezintă în inventarele gazelor cu efect de seră și datele istorice relevante;
caracteristicile pădurilor, inclusiv caracteristicile dinamicii de vârstă a pădurii, creșterile, durata rotației și alte informații privind activitățile de gestionare a pădurilor în cadrul „activității curente”;
indicii de recoltare istorici și prospectivi, cu defalcarea pe utilizări energetice și non-energetice.
C. Nivelurile de referință pentru păduri care trebuie aplicate de statele membre pentru perioada 2021-2025
|
Statul membru |
Nivelul de referință pentru păduri pentru perioada 2021-2025, exprimat în tone de CO2 echivalent pe an |
|
Belgia |
– 1 369 009 |
|
Bulgaria |
– 5 105 986 |
|
Cehia |
– 6 137 189 |
|
Danemarca |
+354 000 |
|
Germania |
– 34 366 906 |
|
Estonia |
– 1 750 000 |
|
Irlanda |
+112 670 |
|
Grecia |
– 2 337 640 |
|
Spania |
– 32 833 000 |
|
Franța |
– 55 399 290 |
|
Croația |
– 4 368 000 |
|
Italia |
– 19 656 100 |
|
Cipru |
– 155 779 |
|
Letonia |
– 1 709 000 |
|
Lituania |
– 5 164 640 |
|
Luxemburg |
– 426 000 |
|
Ungaria |
– 48 000 |
|
Malta |
– 38 |
|
Țările de Jos |
– 1 531 397 |
|
Austria |
– 4 533 000 |
|
Polonia |
– 28 400 000 |
|
Portugalia |
– 11 165 000 |
|
România |
– 24 068 200 |
|
Slovenia |
– 3 270 200 |
|
Slovacia |
– 4 827 630 |
|
Finlanda |
– 29 386 695 |
|
Suedia |
– 38 721 000 |
|
Regatul Unit |
– 20 701 550 |
ANEXA V
FUNCȚIA DE DEGRADARE DE PRIM ORDIN, METODOLOGIILE ȘI VALORILE IMPLICITE ALE PERIOADEI DE ÎNJUMĂTĂȚIRE PENTRU PRODUSELE LEMNOASE RECOLTATE
Aspecte metodologice
Statele membre pot utiliza metodologii și valori ale perioadei de înjumătățire specifice fiecărei țări, în locul metodologiilor și al valorilor implicite ale perioadei de înjumătățire specificate în prezenta anexă, cu condiția ca astfel de metodologii și valori să fie stabilite pe baza unor date transparente și verificabile și ca metodologiile utilizate să fie cel puțin la fel de detaliate și de exacte ca cele specificate în prezenta anexă.
Valorile implicite ale perioadei de înjumătățire:
Valoarea perioadei de înjumătățire înseamnă numărul de ani necesari pentru reducerea la jumătate din valoarea sa inițială a cantității de carbon stocate într-o categorie de produse lemnoase recoltate.
Valorile implicite ale perioadei de înjumătățire sunt:
2 ani pentru hârtie;
25 de ani pentru panouri din lemn;
35 de ani pentru cherestea.
Statele membre pot specifica produsele fabricate din materiale pe bază de lemn, inclusiv pe bază de scoarță, care intră în categoriile menționate la literele (a), (b) și (c) anterioare, pe baza Orientărilor IPCC astfel cum au fost adoptate de Conferința părților la CCONUSC sau de Conferința părților care servește drept reuniune a părților la Acordul de la Paris, cu condiția ca datele disponibile să fie transparente și verificabile. Statele membre pot, de asemenea, să utilizeze subcategorii specifice fiecărei țări pentru oricare dintre categoriile menționate.
ANEXA VI
CALCULUL NIVELURILOR DE FOND PENTRU PERTURBĂRILE NATURALE
Pentru calculul nivelului de fond, sunt furnizate următoarele informații:
nivelurile istorice de emisii generate de perturbări naturale;
tipul (tipurile) de perturbări naturale incluse în estimare;
estimările totale anuale ale emisiilor pentru tipurile de perturbări naturale respective pe perioada 2001-2020, enumerate pe categorii de contabilizare a terenurilor;
demonstrarea asigurării coerenței seriilor cronologice pentru toți parametrii relevanți, inclusiv suprafața minimă, metodologiile de estimare a emisiilor, acoperirea rezervoarelor de carbon și a gazelor.
Nivelul de fond se calculează ca medie a seriei cronologice 2001-2020, excluzând toți anii pentru care s-au înregistrat niveluri anormale de emisii, adică prin excluderea tuturor valorilor statistice excepționale. Identificarea valorilor statistice excepționale se realizează după cum urmează:
se calculează valoarea mediei aritmetice și deviația standard a întregii serii cronologice 2001-2020;
se exclud din seriile cronologice toți anii pentru care emisiile anuale se situează în afara dublului deviației standard în raport cu media;
se calculează din nou valoarea mediei aritmetice și deviația standard a seriei cronologice 2001-2020 minus anii excluși la litera (b);
se repetă acțiunile de la literele (b) și (c) până când nu se mai pot identifica valori statistice excepționale.
După calcularea nivelului de fond conform punctului 2 din prezenta anexă, în cazul în care cantitatea de emisii depășește, într-un anumit an din perioadele 2021-2025 și 2026-2030, nivelul de fond plus o marjă, cantitatea de emisii care depășește nivelul de fond poate fi exclusă conform articolului 10. Marja este egală cu o cotă de probabilitate de 95 %.
Următoarele emisii nu vor fi excluse:
emisiile rezultate din activități de recoltare și de exploatare forestieră de recuperare care s-au desfășurat pe teren după ce au avut loc perturbări naturale;
emisiile rezultate din incendierile programate care s-au desfășurat pe teren în orice an din perioada 2021-2025 sau din perioada 2026-2030;
emisiile provenite de pe terenuri care au fost supuse despăduririi după ce au avut loc perturbări naturale.
Cerințele referitoare la informații conform articolului 10 alineatul (2) includ următoarele:
identificarea tuturor suprafețelor de teren afectate de perturbări naturale în anul respectiv, incluzând poziția lor geografică, perioada și tipurile de perturbări naturale;
dovada că, până la finalul perioadei 2021-2025 sau 2026-2030, nu au avut loc despăduriri pe terenurile care au fost afectate de perturbări naturale și cu privire la care emisiile au fost excluse de la contabilizare;
o descriere a metodelor și criteriilor verificabile care urmează a fi folosite pentru identificarea despăduririi pe terenurile respective în anii ulteriori din perioada 2021-2025 sau 2026-2030;
dacă este posibil, o descriere a măsurilor pe care le-a luat statul membru pentru prevenirea sau limitarea impactului perturbărilor naturale respective;
dacă este posibil, o descriere a măsurilor pe care le-a luat statul membru pentru reabilitarea terenurilor afectate de perturbările naturale respective.
ANEXA VII
CUANTUMUL MAXIM AL COMPENSĂRII DISPONIBILE ÎN TEMEIUL FLEXIBILITĂȚII PRIVIND TERENURILE FORESTIERE GESTIONATE MENȚIONAT LA ARTICOLUL 13 ALINEATUL (3) LITERA (B)
|
Stat membru |
Nivelul mediu raportat al absorbțiilor prin absorbanți generat de terenurile forestiere în perioada 2000-2009 în milioane de tone de CO2 echivalent pe an |
Plafonul compensărilor exprimat în milioane de tone de CO2 echivalent pentru perioada 2021-2030 |
|
Belgia |
-3,61 |
-2,2 |
|
Bulgaria |
-9,31 |
-5,6 |
|
Republica Cehă |
-5,14 |
-3,1 |
|
Danemarca |
0,56 |
0,1 |
|
Germania |
-45,94 |
-27,6 |
|
Estonia |
-3,07 |
-9,8 |
|
Irlanda |
0,85 |
0,2 |
|
Grecia |
-1,75 |
-1,0 |
|
Spania |
-26,51 |
-15,9 |
|
Franța |
-51,23 |
-61,5 |
|
Croația |
-8,04 |
-9,6 |
|
Italia |
-24,17 |
-14,5 |
|
Cipru |
0,15 |
0,03 |
|
Letonia |
-8,01 |
-25,6 |
|
Lituania |
-5,71 |
-3,4 |
|
Luxemburg |
0,49 |
0,3 |
|
Ungaria |
-1,58 |
0,9 |
|
Malta |
0,00 |
0,0 |
|
Țările de Jos |
-1,72 |
0,3 |
|
Austria |
-5,34 |
-17,1 |
|
Polonia |
-37,50 |
-22,5 |
|
Portugalia |
-5,13 |
-6,2 |
|
România |
-22,34 |
-13,4 |
|
Slovenia |
-5,38 |
-17,2 |
|
Slovacia |
-5,42 |
-6,5 |
|
Finlanda |
-36,79 |
-44,1 |
|
Suedia |
-39,55 |
-47,5 |
|
Regatul Unit |
-16,37 |
-3,3 |
( *1 ) Regulamentul (UE) 2018/841 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 cu privire la includerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a absorbțiilor rezultate din activități legate de exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură în cadrul de politici privind clima și energia pentru 2030 și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 și a Deciziei nr. 529/2013/UE (JO L 156, 19.6.2018, p. 1).”;