02017R2107 — RO — 08.04.2024 — 003.001
Acest document are doar scop informativ și nu produce efecte juridice. Instituțiile Uniunii nu își asumă răspunderea pentru conținutul său. Versiunile autentice ale actelor relevante, inclusiv preambulul acestora, sunt cele publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și disponibile pe site-ul EUR-Lex. Aceste texte oficiale pot fi consultate accesând linkurile integrate în prezentul document.
REGULAMENTUL (UE) 2017/2107 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 15 noiembrie 2017 (JO L 315 30.11.2017, p. 1) |
Astfel cum a fost modificat prin:
|
|
Jurnalul Oficial |
||
NR. |
Pagina |
Data |
||
REGULAMENTUL (UE) 2019/1154 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 20 iunie 2019 |
L 188 |
1 |
12.7.2019 |
|
REGULAMENTUL (UE) 2023/2053 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 13 septembrie 2023 |
L 238 |
1 |
27.9.2023 |
|
REGULAMENTUL (UE) 2024/897 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 13 martie 2024 |
L 897 |
1 |
19.3.2024 |
REGULAMENTUL (UE) 2017/2107 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI
din 15 noiembrie 2017
de stabilire a măsurilor de gestionare, conservare și control aplicabile în zona Convenției Comisiei Internaționale pentru Conservarea Tonului din Oceanul Atlantic (ICCAT) și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1936/2001, (CE) nr. 1984/2003 și (CE) nr. 520/2007 ale Consiliului
TITLUL I
DISPOZIȚII GENERALE
Articolul 1
Obiectul
Prezentul regulament stabilește dispoziții privind gestionarea, conservarea și controlul pescuitului de specii de pești mari migratori gestionate de Comisia Internațională pentru Conservarea Tonului din Oceanul Atlantic (ICCAT).
Articolul 2
Domeniul de aplicare
Prezentul regulament se aplică:
navelor de pescuit ale Uniunii și navelor Uniunii care practică pescuitul recreativ, care își desfășoară activitatea în zona Convenției ICCAT și, în cazul transbordărilor, și în afara zonei Convenției ICCAT, dacă acestea transbordează specii capturate în zona respectivă;
navelor din țări terțe care sunt inspectate în porturile din statele membre și care transportă specii ICCAT sau produse din pește provenite de la astfel de specii care nu au fost debarcate sau transbordate anterior în porturi;
navelor de pescuit ale țărilor terțe și navelor țărilor terțe care practică pescuitul recreativ și care operează în apele Uniunii.
Articolul 3
Raportul cu alte acte ale Uniunii
Prezentul regulament se aplică fără a aduce atingere dispozițiilor din Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului privind gestionarea sustenabilă a flotelor de pescuit externe ( 1 ) și din Regulamentul (UE) 2016/1627.
Măsurile prevăzute în prezentul regulament se aplică în plus față de cele prevăzute în Regulamentele (CE) nr. 1005/2008 și (CE) nr. 1224/2009.
Articolul 4
Definiții
În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:
„specii ICCAT” înseamnă speciile enumerate în anexa I;
„ton tropical” înseamnă ton obez, ton cu aripioare galbene și ton dungat;
„istioforide” înseamnă specii de pești din familia Istiophoridae gestionate de ICCAT;
„navă de pescuit” înseamnă orice navă echipată pentru exploatarea comercială a resurselor biologice marine sau o capcană pentru ton roșu;
„navă de capturare” înseamnă o navă de pescuit utilizată în scopul capturării resurselor biologice marine;
„navă de pescuit a Uniunii” înseamnă o navă de pescuit care arborează pavilionul unui stat membru și care este înmatriculată în Uniune;
„autorizație de pescuit” înseamnă o autorizație eliberată pentru o navă de pescuit a Uniunii care autorizează nava respectivă să desfășoare activități specifice de pescuit pentru o perioadă specificată, într-o anumită zonă sau pentru un anumit tip de pescuit și în anumite condiții;
„autorizație de pescuit specială” înseamnă o autorizație eliberată pentru o navă de pescuit a Uniunii care autorizează nava respectivă să desfășoare activități specifice de pescuit cu anumite unelte de pescuit, pentru o perioadă specificată, într-o anumită zonă sau pentru un anumit tip de pescuit sau în anumite condiții;
„transbordare” înseamnă descărcarea pe o altă navă a unei părți sau a totalității produselor pescărești aflate la bordul unei nave;
„pescuit recreativ” înseamnă activități necomerciale de pescuit care exploatează resursele biologice marine în scop recreativ, turistic sau sportiv;
„date de la sarcina I” înseamnă date definite ca sarcina I de către ICCAT în „Manualul operațiunilor pentru statisticile și eșantionările tonului și ale speciilor asemănătoare din Oceanul Atlantic” (Field manual for statistics and sampling Atlantic tunas and tuna-like fish);
„date de la sarcina II” înseamnă date definite ca sarcina II de către ICCAT în „Manualul operațiunilor pentru statisticile și eșantionările tonului și ale speciilor asemănătoare din Oceanul Atlantic”;
„PCC” înseamnă părțile contractante la Convenția ICCAT și părțile, entitățile sau entitățile de pescuit necontractante colaboratoare;
„zona Convenției ICCAT” înseamnă toate apele Oceanului Atlantic și mările adiacente;
„acord de parteneriat în domeniul pescuitului sustenabil” înseamnă un acord internațional, astfel cum este definit la articolul 4 alineatul (1) punctul 37 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013;
„lungimea navei” înseamnă distanța în linie dreaptă măsurată între punctul cel mai din față al prorei și punctul cel mai din spate al pupei;
„navă de pescuit pelagic de mari dimensiuni cu paragate” înseamnă o navă de pescuit pelagic cu paragate cu o lungime totală de peste 24 de metri;
„navă de pescuit de mari dimensiuni” înseamnă o navă de pescuit cu o lungime totală de peste 20 de metri;
„navă de capturare de mari dimensiuni” înseamnă o navă de capturare cu o lungime totală de peste 20 de metri;
„registrul ICCAT al navelor de pescuit de mari dimensiuni” înseamnă lista ținută de Secretariatul ICCAT a navelor de pescuit de mari dimensiuni autorizate să pescuiască specii ICCAT în zona Convenției ICCAT;
„navă auxiliară” înseamnă o navă, alta decât ambarcațiunile transportate la bord, care nu este echipată cu unelte de pescuit operaționale și care facilitează, sprijină sau pregătește activități de pescuit, inclusiv prin aprovizionarea unei nave de capturare și prin instalarea, întreținerea și recuperarea unui dispozitiv de concentrare a peștilor;
„navă de transport” înseamnă o navă auxiliară care participă la transbordarea și primirea speciilor ICCAT de pe nave de pescuit pelagice de mari dimensiuni cu paragate;
„registrul ICCAT al navelor de transport” înseamnă lista ținută de Secretariatul ICCAT a navelor autorizate să primească transbordări pe mare de pe nave de pescuit pelagice de mari dimensiuni cu paragate în zona Convenției ICCAT;
„registrul ICCAT al navelor autorizate pentru ton tropical” înseamnă lista ținută de Secretariatul ICCAT a navelor de pescuit de mari dimensiuni autorizate să pescuiască, să rețină la bord, să transbordeze, să transporte, să prelucreze sau să debarce ton tropical în zona Convenției ICCAT;
„obiect plutitor” sau „FOB” înseamnă orice obiect plutitor natural sau artificial (de la suprafața apei sau din apă) care nu are capacitatea de a se mișca singur; dispozitive de concentrare a peștilor (DCP) înseamnă FOB artificiale care sunt instalate sau urmărite în mod intenționat; bușteni înseamnă FOB pierdute în mod accidental din surse antropice și naturale;
„dispozitiv de concentrare a peștilor” sau „DCP” înseamnă orice obiect, structură sau dispozitiv permanent, semipermanent sau temporar din orice material, artificial sau natural, care este instalat sau urmărit și care este utilizat pentru a concentra peștii în vederea capturării ulterioare; DCP pot fi ancorate (DCPA) sau plutitoare (DCPP);
„operațiune de pescuit cu DCP” înseamnă instalarea uneltei de pescuit în jurul unui banc de ton asociat cu un DCP;
„pescuit INN” înseamnă activitățile de pescuit definite la articolul 2 punctul 1 din Regulamentul (CE) nr. 1005/2008;
„lista INN a ICCAT” înseamnă o listă a navelor care sunt considerate de ICCAT ca fiind implicate în activități de pescuit INN;
„paragat” înseamnă o unealtă de pescuit alcătuită dintr-o parâmă principală pe care se înșiră numeroase cârlige dispuse pe parâmele secundare (strune) cu lungimi și distanțări diferite, în funcție de speciile vizate;
„paragate pentru ape de mică adâncime” înseamnă paragate ale căror cârlige se află în majoritate la o adâncime mai mică de 100 de metri, atunci când sunt instalate;
„plase pungă” înseamnă orice setcă înconjurătoare ale cărei capete inferioare sunt reunite cu ajutorul unui cablu de strângere petrecut printr-o serie de inele dispuse de-a lungul cablului de ancorare, care permite strângerea plasei sub forma unei pungi și închiderea acesteia;
„cârlig” înseamnă o piesă de sârmă din oțel îndoită și ascuțită;
„cârlig circular” înseamnă un cârlig cu vârful întors perpendicular anterior spre mâner, pentru a genera o formă în general circulară sau ovală; vârful cârligului circular nu ar trebui să fie îndoit cu mai mult de 10 grade;
„baliză operațională” înseamnă orice baliză instrumentală, activată anterior, pusă în funcțiune și utilizată pe mare, care transmite pozițiile și orice alte informații disponibile, cum ar fi estimări furnizate de ecosondă.
TITLUL II
MĂSURI DE GESTIONARE, CONSERVARE ȘI CONTROL PRIVIND ANUMITE SPECII
CAPITOLUL I
Tonul tropical
Articolul 5
Restricții privind numărul de nave de capturare de mari dimensiuni ale Uniunii care vizează ton obez
Numărul și capacitatea totală în tonaj brut (GT) ale navelor de capturare de mari dimensiuni ale Uniunii care vizează ton obez în zona Convenției ICCAT se stabilesc:
conform numărului mediu și capacității medii în GT corespunzătoare navelor de capturare ale Uniunii care vizau ton obez în zona Convenției ICCAT în perioada 1991-1992; și
pe baza restricției privind numărul de nave de capturare ale Uniunii care vizau ton obez în 2005, astfel cum a fost notificat către ICCAT la 30 iunie 2005.
Articolul 5a
Limitarea capacității pentru tonul tropical
Articolul 6
Autorizații specifice pentru navele de capturare de mari dimensiuni care vizează ton tropical și pentru navele auxiliare
Articolul 6a
Interzicerea aruncării înapoi în mare a tonului tropical capturat de navele de pescuit cu plase-pungă ale Uniunii
Prin derogare de la alineatul (1), tonul tropical poate fi aruncat înapoi în mare în următoarele cazuri:
în cazul în care comandantul stabilește că exemplarele de ton tropical capturate sunt prinse în ochiuri sau zdrobite în plasa pungă, sunt deteriorate din cauza prădătorilor sau au murit și s-au descompus în năvod atunci când activitățile normale de recuperare a năvodului, de pescuit și de eliberare a peștelui viu nu s-au putut desfășura din cauza unei defecțiuni a uneltelor de pescuit;
în cazul în care comandantul stabilește că tonul tropical a fost capturat în timpul ultimei lansări dintr-o campanie de pescuit, iar capacitatea de depozitare este insuficientă pentru depozitarea tonului capturat în timpul respectivei lansări; respectivele exemplare de ton pot fi aruncate înapoi în mare numai dacă:
comandantul sau membrii echipajului încearcă să elibereze cât mai curând posibil exemplarele de ton în viață; și
nu se mai desfășoară nicio altă operațiune de pescuit după aruncarea înapoi în mare până la debarcarea sau transbordarea tonului aflat la bordul navei de pescuit.
Articolul 7
Registrul ICCAT al navelor autorizate să pescuiască ton tropical
Articolul 8
Lista navelor care pescuiesc ton tropical într-un an dat
Până la data de 30 iunie a fiecărui an, statele membre transmit Comisiei lista navelor autorizate aflate sub pavilionul lor care au pescuit ton tropical în zona Convenției ICCAT sau care au oferit orice fel de sprijin pentru activitățile de pescuit (nave auxiliare) în anul calendaristic precedent. În cazul navelor de pescuit cu plase-pungă, respectiva listă include și navele auxiliare care au acordat sprijin pentru activitățile de pescuit, indiferent de pavilionul lor. Comisia transmite Secretariatului ICCAT, până la data de 31 iulie a fiecărui an, listele primite de la statele membre.
Articolul 8a
Capturi de ton obez sub sau peste cotele stabilite
Articolul 9
Planurile de gestionare privind dispozitive de concentrare a peștelui
Planurile de gestionare menționate la alineatul (1) au următoarele obiective:
să îmbunătățească cunoștințele referitoare la caracteristicile DCP, la caracteristicile balizelor, la pescuitul cu DCP, inclusiv efortul de pescuit, și la efectele asociate asupra speciilor vizate și nevizate;
să gestioneze în mod eficace instalarea și recuperarea DCP și a radiobalizelor, precum și potențiala pierdere a acestora;
să reducă și să limiteze efectele DCP și ale pescuitului cu DCP asupra ecosistemului, inclusiv, dacă este cazul, prin acționarea asupra diferitelor componente ale mortalității prin pescuit (de exemplu, numărul de DCP instalate, inclusiv numărul de operațiuni de pescuit cu DCP desfășurate de navele cu plase pungă, capacitatea de pescuit, numărul de nave auxiliare).
Articolul 10
Cerințe referitoare la DCP
DCP îndeplinesc următoarele cerințe:
structura de suprafață a DCP fie nu este acoperită de niciun material, fie este acoperită doar cu un material care implică un risc minim de încurcare a speciilor nevizate; și
componentele de sub apă sunt compuse exclusiv din materiale care nu blochează speciile nevizate.
Atunci când utilizează sau proiectează DCP, statele membre:
se asigură că toate DCP instalate nu prezintă risc de încurcare, în conformitate cu orientările stabilite în anexa X;
se străduiesc să se asigure că toate DCP sunt construite din materiale biodegradabile, precum materialele care nu sunt din plastic, cu excepția materialelor utilizate la construcția balizelor de urmărire ale DCP.
Articolul 11
Informații privind DCP prezentate de nave
Pentru fiecare instalare a unui DCP, navele de capturare cu plase pungă și momeală ale Uniunii și navele auxiliare ale Uniunii colectează și raportează următoarele informații:
poziția DCP;
data instalării DCP;
tipul de DCP (DCP ancorat, DCP artificial plutitor);
identificatorul DCP (și anume, marcajul DCP sau codul de identificare al radiobalizei, tipul balizei – de exemplu, baliză simplă sau asociată unei ecosonde) sau orice alte informații care permit identificarea proprietarului;
caracteristicile de proiectare ale DCP (dimensiunea și materialul componentei plutitoare și ale structurii suspendate de sub apă și caracteristica de încurcare a structurii suspendate de sub apă).
Pentru fiecare vizită pe un DCP, urmată sau nu de o operațiune, navele de capturare cu plasă pungă sau momeală ale Uniunii și navele auxiliare ale Uniunii colectează și raportează următoarele informații:
tipul vizitei (tractare, retragere, intervenție la echipamentul electric);
poziția DCP;
data vizitei;
tipul de DCP (DCP ancorat, DCP natural plutitor, DCP artificial plutitor);
descrierea bușteanului sau identificatorul DCP (și anume, marcajul DCP sau codul de identificare al balizei sau oricare altă informație care permite identificarea proprietarului);
dacă vizita este urmată de o operațiune, rezultatele acestei operațiuni în ceea ce privește capturile și capturile accidentale, indiferent dacă exemplarele capturate sunt reținute sau aruncate înapoi în mare, moarte sau vii, sau, dacă vizita nu este urmată de o operațiune, motivul respectivei decizii (de exemplu, o cantitate insuficientă de pește sau pești prea mici);
codul de identificare al balizei.
Pentru fiecare pierdere a unui DCP, navele de capturare cu plase pungă și momeală ale Uniunii și navele auxiliare ale Uniunii colectează și raportează următoarele informații:
ultima poziție înregistrată;
data ultimei poziții înregistrate;
identificatorul DCP (și anume, marcajul DCP și codul de identificare al balizei).
Articolul 12
Informații privind DCP prezentate de statele membre
Statele membre transmit anual Comisiei următoarele informații, cu 15 zile înainte de termenul stabilit de ICCAT pentru anul respectiv, pentru a putea fi puse la dispoziția Secretariatului ICCAT:
numărul de DCP instalate efectiv, trimestrial, după tipul de DCP, indicând prezența sau absența unei radiobalize/balize sau a unei ecosonde asociate cu DCP;
numărul și tipul radiobalizelor/balizelor (de exemplu, radio, doar sonar, cu ecosondă) instalate lunar în conformitate cu cerințele privind datele de la sarcina II;
numărul mediu de radiobalize/balize activate sau dezactivate, lunar, care au fost urmărite de fiecare navă;
numărul mediu de DCP pierdute cu balize active, lunar;
pentru fiecare navă auxiliară, numărul de zile petrecute pe mare, pe straturi de 1°, pe lună și pe stat membru de pavilion;
capturile, efortul de pescuit și numărul de lansări (pentru navele cu plase-pungă) ale navelor de pescuit cu plase-pungă și cu momeală în funcție de modul de pescuit (activitățile de pescuit în bancuri de pești libere sau asociate unor FOB), în conformitate cu cerințele privind datele de la sarcina II;
atunci când activitățile navelor de pescuit cu plase-pungă sunt efectuate în asociere cu nave de pescuit cu momeală, rapoarte privind capturile și efortul de pescuit al navelor cu plase-pungă asociate navelor de pescuit cu momeală în conformitate cu cerințele privind datele de la sarcina I și de la sarcina II.
Articolul 13
Jurnale de bord
Statele membre se asigură că:
jurnalele de pescuit pe hârtie și cele electronice, precum și jurnalele privind DCP, după caz, sunt colectate în mod prompt și puse la dispoziția oamenilor de știință din Uniune;
datele de la sarcina II transmise Comisiei în conformitate cu articolul 50 includ informațiile colectate din jurnalele de bord sau jurnalele privind DCP, după caz.
Articolul 14
Acoperirea de către observatori și interzicerea lansării de DCP pentru protecția puietului
Statele membre se asigură că navele aflate sub pavilionul lor și care sunt autorizate să pescuiască ton tropical stabilesc un nivel minim al acoperirii de către observatori, după cum urmează:
pentru navele lor de pescuit cu paragate cu o lungime totală de cel puțin 20 de metri, un procentaj de acoperire de către observatori de cel puțin 10 % din efortul de pescuit până în 2022, prin prezența unui observator la bord în conformitate cu anexa IV sau prin intermediul unui sistem electronic de monitorizare aprobat;
pentru navele lor de pescuit cu plase-pungă, un procentaj de acoperire de către observatori de 100 % din efortul de pescuit, prin prezența unui observator la bord în conformitate cu anexa IV sau prin intermediul unui sistem electronic de monitorizare aprobat.
Statele membre raportează Secretariatului ICCAT și Comitetului permanent pentru cercetare și statistică al ICCAT informațiile colectate de observatori sau de sistemul electronic de monitorizare aprobat din anul precedent până la data de 30 aprilie, ținând seama de cerințele în materie de confidențialitate prevăzute la articolul 72.
Articolul 15
Pescuitul de ton tropical în anumite ape portugheze
Se interzice reținerea la bord a oricărei cantități de ton tropical capturat cu ajutorul plaselor pungă în apele aflate sub suveranitatea sau jurisdicția Portugaliei în subzona X a ICES la nord față de 36°30′ N sau în zonele CECAF la nord față de 31° N și la est față de 17°30′ V sau vizarea acestor specii în zonele respective, cu uneltele de pescuit menționate. Articolul 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 nu se aplică în astfel de cazuri.
Articolul 16
Identificarea pescuitului INN
În cazul în care secretarul executiv al ICCAT notifică Comisiei o posibilă încălcare de către navele de pescuit ale Uniunii a articolului 7 alineatul (2) sau a articolului 14 alineatul (1) sau (2), Comisia informează fără întârziere statul membru de pavilion în cauză. Statul membru respectiv investighează imediat situația și, dacă nava pescuiește în combinație cu obiecte care ar putea afecta concentrarea peștilor, inclusiv cu DCP, în perioadele de interdicție a pescuitului, acesta solicită navei să înceteze pescuitul și, dacă este necesar, să părăsească zona fără întârziere. Statul membru de pavilion în cauză raportează fără întârziere Comisiei rezultatele investigației sale și măsurile corespunzătoare luate. Comisia transmite aceste informații statului costier și secretarului executiv al ICCAT.
CAPITOLUL II
Tonul alb
Articolul 17
Restricții privind numărul de nave
Numărul maxim de nave de capturare ale Uniunii care vizează ton alb din Atlanticul de Nord în zona Convenției ICCAT se stabilește ca fiind numărul mediu de nave de capturare ale Uniunii care au pescuit ton alb din Atlanticul de Nord ca specie vizată în perioada 1993-1995.
Articolul 17a
Autorizații specifice pentru navele de capturare de mari dimensiuni care vizează tonul alb din Atlanticul de Nord și din Atlanticul de Sud
Articolul 17b
Capturi de ton alb din Atlanticul de Nord și din Atlanticul de Sud sub sau peste cotele stabilite
Articolul 17c
Înregistrarea capturilor de ton alb din Atlanticul de Sud
Statele membre de pavilion ale navelor care pescuiesc ton alb din Atlanticul de Sud raportează Secretariatului ICCAT capturile lor exacte și validate de ton alb din Atlanticul de Sud, în cadrul datelor de la sarcina I și al datelor de la sarcina II, menționate la articolul 50.
Articolul 17d
Pescuitul recreativ de ton alb din Marea Mediterană
CAPITOLUL III
Peștele-spadă
Articolul 18
Planuri de gestionare pentru peștele-spadă din Atlanticul de Nord
Statele membre cărora li s-a alocat o cotă și ale căror nave pescuiesc pește-spadă din Atlanticul de Nord transmit Comisiei planurile lor de gestionare până la data de 15 august a fiecărui an. Comisia transmite aceste informații Secretariatului ICCAT până la data de 15 septembrie a fiecărui an.
Articolul 18a
Autorizații specifice pentru navele de capturare de mari dimensiuni care vizează peștele-spadă din Atlanticul de Nord și din Atlanticul de Sud
Articolul 18b
Capturi de pește-spadă din Atlanticul de Nord și din Atlanticul de Sud sub cotele stabilite
Articolul 19
Dimensiunea minimă pentru peștele-spadă din Atlanticul de Nord
CAPITOLUL IV
Istioforide, peștele velier, marlinul albastru, marlinul alb și peștele-spadă cu corp rotund
Articolul 27
Eliberarea în mare a exemplarelor vii de marlin albastru, de marlin alb și de pește-spadă cu corp rotund
Articolul 28
Debarcarea unor cantități de marlin albastru, de marlin alb și de pește-spadă cu corp rotund care depășesc posibilitățile de pescuit
În cazul în care un stat membru și-a epuizat cota, acesta se asigură că debarcările de exemplare de marlin albastru, de marlin alb și de pește-spadă cu corp rotund care sunt moarte la momentul aducerii la bord nu vor fi vândute sau introduse pe piață. Aceste debarcări nu se scad din limita de capturi a statului membru respectiv stabilită pe baza limitei de debarcare a Uniunii prevăzută la punctul 2 din Recomandarea 19-05 a ICCAT, cu condiția ca această interdicție să fie clar explicată în raportul anual menționat la articolul 71 din prezentul regulament.
Articolul 29
Pescuitul recreativ de marlin albastru, de marlin alb și de pește-spadă cu corp rotund
Articolul 29a
Colectarea de date privind peștii velieri
Pentru sprijinirea procesului de evaluare a stocurilor de pește, statele membre colectează date privind capturile de pești velieri, inclusiv exemplarele vii și cele moarte aruncate înapoi în mare, și raportează respectivele date anual, în cadrul procesului de transmitere a datelor de la sarcinile I și II.
Articolul 29b
Colectarea și raportarea datelor pentru istioforide, marlin albastru, marlin alb și pește-spadă cu corp rotund
CAPITOLUL V
Rechinii
Articolul 30
Dispoziții generale
Articolul 31
Rechinul scrumbiilor (Lamna nasus)
Articolul 32
Rechinul-vulpe (Alopias superciliosus)
Articolul 33
Rechinul mako (Isurus oxyrinchus) din Atlanticul de Nord
Articolul 33a
Rechinul mako (Isurus oxyrinchus) din Atlanticul de Sud
Articolul 34
Rechinul cu înotătoare albe (Carcharhinus longimanus)
Articolul 35
Rechinul-ciocan
Articolul 36
Rechinul catifelat (Carcharhinus falciformis)
Articolul 36a
Colectarea de date privind rechinii
Articolul 37
Eșantionarea speciilor de rechini de către observatori științifici și alte persoane autorizate
Prin derogare de la interdicția de a reține la bord exemplare din speciile rechinul scrumbiilor, rechinul-vulpe, rechinul cu înotătoare albe, rechinul-ciocan (din familia Sphyrnidae, cu excepția Sphyrna tiburo) și rechinul catifelat, astfel cum este stabilit la articolele 31, 32, 34, 35 și 36, colectarea de probe biologice în cursul operațiunilor de pescuit comercial de către observatori științifici sau persoane autorizate de PCC să colecteze eșantioane biologice este permisă în următoarele condiții:
eșantioanele biologice sunt colectate numai de la exemplare care sunt moarte în momentul aducerii la bord a capturii;
eșantioanele biologice sunt prelevate în cadrul unui proiect de cercetare notificat Comitetului permanent pentru cercetare și statistică al ICCAT și dezvoltat ținându-se cont de prioritățile în materie de cercetare recomandate de comitetul respectiv. Proiectul de cercetare ar trebui să includă un document detaliat care descrie obiectivul proiectului, metodologiile care urmează să fie utilizate, numărul și tipul de eșantioane care urmează să fie colectate, precum și data și zona de eșantionare;
eșantioanele biologice sunt păstrate la bord până în portul de debarcare sau transbordare; și
autorizația eliberată de statul membru de pavilion sau, în cazul navelor navlosite, de către PCC navlositoare și de către statul membru de pavilion, trebuie să însoțească toate eșantioanele colectate în conformitate cu prezentul articol până în portul final de debarcare. Astfel de eșantioane sau alte părți ale exemplarelor de rechini care fac obiectul eșantionării nu sunt comercializate sau vândute.
CAPITOLUL VI
Păsările marine
Articolul 38
Măsuri de atenuare pentru păsări marine în zona cuprinsă între 20° sud și 25° sud
Navele cu paragate care pescuiesc pește-spadă utilizând dispozitive cu paragate monofilament sunt scutite de respectarea cerințelor prevăzute la alineatele (1), (2) și (3), cu condiția îndeplinirii condițiilor următoare:
paragatele sunt instalate în cursul nopții, noaptea fiind definită ca perioada dintre crepusculul nautic și aurora nautică stabilite în almanahul nautic pentru poziția geografică de la locul desfășurării pescuitului; și
este utilizată o greutate mobilă de minimum 60 g fixată la nu mai mult de 3 m de cârlig pentru a obține o imersiune optimă.
Statele membre de pavilion ale navelor care fac obiectul derogării menționate la primul paragraf informează Comisia cu privire la descoperirile științifice rezultate din prezența observatorilor pe respectivele nave.
Articolul 39
Măsuri de atenuare pentru păsări marine în zona situată la sud de 25° sud
Navele cu paragate utilizează cel puțin două dintre următoarele măsuri de atenuare în conformitate cu cerințele și orientările suplimentare stabilite în anexa V:
lansare pe timp de noapte cu iluminare minimă a punții;
parâme pentru alungarea păsărilor (parâme tori);
lestarea firelor.
Articolul 40
Obligațiile de raportare pentru păsările marine
CAPITOLUL VII
Țestoasele marine
Articolul 41
Dispoziții generale privind țestoasele marine
Statele membre impun navelor aflate sub pavilionul lor care pescuiesc cu paragate pentru ape de mică adâncime:
să folosească doar cârlige circulare mari;
să folosească numai animale acvatice cu înotătoare drept momeală; sau
să folosească alte măsuri care au fost evaluate și considerate eficace și aprobate de ICCAT ca fiind în măsură să reducă rata de interacțiune a țestoaselor marine în activitățile de pescuit cu paragate pentru ape de mică adâncime.
Statele membre:
se asigură că interacțiunile cu țestoasele marine sunt reduse și eliminate pe cât posibil, atunci când au fost documentate și raportate către Comitetul permanent pentru cercetare și statistică al ICCAT întâlniri cu țestoase marine, prin utilizarea sau utilizarea continuă a cel puțin uneia dintre următoarele măsuri de reducere a capturilor accidentale:
tipuri de unelte de pescuit noi sau alternative și modificări ale uneltelor de pescuit;
restricții și interdicții privind pescuitul, la nivel de perioadă și de zonă, atunci când există un risc mai ridicat de interacțiune cu țestoasele marine;
marcaje eficace ale uneltelor cu plasă fixă, care să permită detectarea acestora de către țestoasele marine, precum utilizarea de plase colorate, de reflectoare pasive de lumină, de fire mai groase, de bucăți de plută sau de alte materiale în plasă;
modificări ale comportamentului și strategiei de pescuit (de exemplu, reducerea timpului în care uneltele de pescuit stau instalate în apă etc.);
solicită navelor de pescuit cu plasă-pungă aflate sub pavilionul lor:
să evite încercuirea țestoaselor marine în măsura în care acest lucru este posibil;
să elibereze țestoasele marine încercuite sau încurcate, inclusiv în DCP, dacă este posibil; și
să se asigure că DCP utilizate sunt construite în conformitate cu anexa X pentru a elimina în mod real riscul de încurcare a țestoaselor marine;
iau toate măsurile rezonabile pentru a asigura eliberarea țestoaselor marine în condiții de siguranță, astfel încât să se maximizeze posibilitatea de supraviețuire a acestora, impunând ca:
navele cu plasă-pungă și navele cu paragate, precum și alte tipuri de nave aflate sub pavilionul lor care utilizează unelte ce ar putea încurca țestoasele marine să transporte la bord degorjoare, clești de tăiat fire de pescuit și dispozitive de ridicare sau mincioguri, după cum este cazul pentru fiecare tip de unealtă și în conformitate cu „Bunele practici pentru gestionarea și eliberarea țestoaselor marine” din Orientările FAO pentru reducerea mortalității țestoaselor marine în operațiunile de pescuit (2009) („Orientările FAO”);
proprietarii, operatorii și membrii echipajului navelor menționate la punctul (i), precum și orice observator aflat la bord, să utilizeze echipamentele menționate la punctul respectiv în conformitate cu practicile privind gestionarea și eliberarea în condiții de siguranță a țestoaselor marine prevăzute în anexa VI și cu Orientările FAO;
proprietarii, operatorii și membrii echipajului navelor menționate la punctul (i) să fie încurajați să se instruiască în ceea ce privește utilizarea echipamentelor menționate la punctul respectiv;
impun pescarilor lor aflați pe nave ce urmăresc specii vizate de Convenția ICCAT să aducă la bord, dacă este posibil, orice țestoasă marină capturată care se află în stare comatoasă sau este inactivă, de îndată ce este posibil, și să ajute la recuperarea sa, inclusiv asigurându-i resuscitarea în conformitate cu anexa VI secțiunea C înainte de a o înapoia în apă;
se asigură că pescarii cunosc și folosesc tehnici adecvate de combatere și de gestionare, astfel cum sunt descrise în anexa VI.
Prin excepție de la primul paragraf, pentru navele cu o lungime totală mai mică de 15 metri pentru care ar putea exista preocupări deosebite legate de siguranță, care împiedică detașarea unui observator la bord, un stat membru poate recurge la un demers de monitorizare științifică alternativ care să colecteze date echivalente cu cele specificate în prezentul regulament într-un mod care să asigure o prezență comparabilă. Demersurile alternative puse în aplicare în temeiul prezentului paragraf fac obiectul aprobării de către ICCAT în cadrul reuniunii anuale, înainte de punerea lor în aplicare.
Pentru Marea Mediterană:
alineatul (2a) nu se aplică;
alineatele (4) și (5) se aplică de la 1 ianuarie 2026.
Articolul 42
Obligațiile de raportare pentru țestoase marine
Statele membre colectează și transmit Comisiei, până la data de 30 iunie a fiecărui an, informațiile privind interacțiunile dintre navele acestora și țestoasele marine în cadrul pescuitului ICCAT, în funcție de tipul de unelte de pescuit folosite. Comisia transmite aceste informații Secretariatului ICCAT până la data de 31 iulie a fiecărui an. Aceste informații cuprind:
ratele capturilor, caracteristicile uneltelor de pescuit, perioade și locuri, specii vizate și starea exemplarelor la care se renunță (și anume, aruncate înapoi în mare moarte sau eliberate vii);
o defalcare a interacțiunilor, pe specii de țestoase marine; și
natura blocării în cârlige sau a încurcării (inclusiv cu DCP), tipul de momeală, dimensiunea cârligului și tipul de cârlig și dimensiunea țestoaselor marine.
TITLUL III
MĂSURI DE CONTROL COMUNE
CAPITOLUL I
Autorizații
Articolul 44
Registrul ICCAT al navelor de pescuit de dimensiuni mari
Articolul 44a
Sistemul de monitorizare a navelor
În cazul în care navele de pescuit au instalat dispozitive de urmărire în conformitate cu articolul 9 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009, statele membre se asigură că dispozitivele de urmărire ale navelor de pescuit aflate sub pavilionul lor sunt operaționale în permanență și continuu și că informațiile sunt colectate și transmise autorităților competente din statul membru cel puțin o dată pe oră pentru navele cu plase-pungă și cel puțin din două în două ore pentru toate celelalte nave care urmăresc să pescuiască specii ICCAT.
În cazul unei defecțiuni tehnice sau al nefuncționării dispozitivului de urmărire montat la bordul unei nave de pescuit a Uniunii, dispozitivul este reparat sau înlocuit cât mai curând posibil și, în orice caz, în termen de o lună de la eveniment, cu excepția cazului în care nava nu mai operează în zona Convenției ICCAT. Navele de pescuit ale Uniunii nu încep o campanie de pescuit fără ca dispozitivul de urmărire să fi fost reparat sau înlocuit.
CAPITOLUL II
Navlosire
Articolul 45
Domeniul de aplicare
Prezentul capitol se aplică acordurilor de navlosire, altele decât cele referitoare la navlosirea navei nude, dintre navele de capturare ale Uniunii și cele ale PCC, în care navele de capturare ale Uniunii în cauză nu-și schimbă pavilionul.
Articolul 46
Dispoziții generale
Navele de capturare ale Uniunii pot participa la un acord de navlosire încheiat cu PCC numai dacă navele navlosite îndeplinesc următoarele condiții:
navele navlosite dețin o autorizație de pescuit eliberată de PCC navlositoare și nu se regăsesc pe lista INN a ICCAT;
navele navlosite nu sunt autorizate să pescuiască în cadrul mai multor acorduri de navlosire în același timp;
capturile navelor navlosite sunt descărcate exclusiv în porturile PCC navlositoare, cu excepția cazului când se prevede altfel în acordul de navlosire; și
societatea navlositoare este stabilită legal în PCC navlositoare.
Articolul 47
Notificare
CAPITOLUL III
Controlul capturilor
Articolul 48
Respectarea cotelor și a cerințelor privind dimensiunile minime
Articolul 49
Eșantionarea capturilor
Articolul 50
Notificarea capturilor și a efortului de pescuit
Cu excepția cazului în care Comisia a stabilit dispoziții diferite, în vederea respectării termenelor anuale stabilite de ICCAT, statele membre transmit Comisiei, până la data de 30 iunie a fiecărui an, următoarele date (date de la sarcina I):
informații privind caracteristicile flotei acestora pentru anul precedent;
estimări ale datelor anuale nominale privind capturile (inclusiv datele privind capturile accidentale și capturile aruncate înapoi în mare) referitoare la speciile ICCAT pentru anul anterior.
Cu excepția cazului în care Comisia a stabilit dispoziții diferite, în vederea respectării termenelor anuale stabilite de ICCAT, statele membre transmit Comisiei, până la data de 30 iunie a fiecărui an, următoarele date (date de la sarcina II) pentru speciile ICCAT:
date referitoare la capturile și la efortul de pescuit pentru anul precedent, defalcate în mod detaliat în spațiu și în timp; aceste date includ estimări ale numărului de exemplare aruncate înapoi în mare și eliberate cu indicarea stării peștelui (mort sau viu);
toate datele pe care le dețin cu privire la capturile provenite din activități de pescuit recreativ pentru anul anterior.
CAPITOLUL IV
Transbordarea
Articolul 51
Domeniul de aplicare
Prezentul capitol se aplică următoarelor operațiuni de transbordare:
operațiunilor de transbordare efectuate în cadrul zonei Convenției ICCAT în ceea ce privește speciile ICCAT și alte specii capturate împreună cu respectivele specii; și
operațiunilor de transbordare efectuate în afara zonei Convenției ICCAT în ceea ce privește speciile ICCAT și alte specii capturate împreună cu respectivele specii care au fost recoltate în zona Convenției ICCAT.
Articolul 52
Transbordarea în port
Articolul 53
Transbordarea pe mare
Transbordarea pe mare de către nave pelagice de mari dimensiuni cu paragate se efectuează în conformitate cu articolele 54-60.
Articolul 54
Registrul ICCAT al navelor de transport
Notificarea menționată la alineatele (2) și (3) reflectă formatul și structura stabilite de secretarul executiv al ICCAT și include următoarele informații:
Articolul 55
Autorizarea navelor pelagice de mari dimensiuni cu paragate de a efectua operațiuni de transbordare în zona Convenției ICCAT
Notificarea menționată la alineatele (2) și (3) reflectă formatul și structura stabilite de Secretariatul ICCAT și include următoarele informații:
Articolul 56
Autorizație prealabilă pentru transbordarea pe mare
Pentru a primi autorizațiile prealabile menționate la alineatele (1) și (2), comandantul sau proprietarul navei pelagice de mari dimensiuni cu paragate notifică, cu cel puțin 24 de ore înainte de efectuarea transbordării preconizate, autorităților din statul membru de pavilion și PCC costiere următoarele informații:
numele navei pelagice de mari dimensiuni cu paragate și numărul acesteia din registrul ICCAT al navelor pelagice de mari dimensiuni cu paragate autorizate să efectueze operațiuni de transbordare pe mare;
numele navei de transport și numărul acesteia din registrul ICCAT al navelor de transport;
produsul care urmează să fie transbordat, pe specii, dacă se cunosc, și dacă este posibil, pe stocuri;
cantitățile de specii ICCAT, dacă este posibil, pe stocuri, care urmează să fie transbordate;
cantitățile de alte specii capturate împreună cu specii ICCAT, pe specii, dacă se cunosc, care urmează să fie transbordate;
data și locul transbordării;
locația geografică a capturilor pe specii și, dacă este cazul, pe stocuri, în concordanță cu zonele statistice ICCAT.
Articolul 57
Declarația de transbordare ICCAT
Articolul 58
Programul regional de observare al ICCAT pentru transbordarea pe mare
Articolul 58a
Sănătatea și siguranța observatorilor în cadrul programului regional de observare al ICCAT pentru transbordarea pe mare
Statele membre se asigură că fiecare navă aflată sub pavilionul său care are la bord un observator regional ICCAT este echipată cu echipamente de siguranță adecvate pentru întreaga călătorie, inclusiv:
o plută de salvare cu capacitate suficientă pentru toate persoanele aflate la bord și cu un certificat de inspecție valabil pe toată durata șederii la bord a observatorului;
veste de salvare sau costume de supraviețuire suficiente pentru toate persoanele aflate la bord și conforme cu standardele internaționale relevante; și
o radiobaliză de semnalizare a poziției în caz de urgență (EPIRB) înregistrată în mod corespunzător și un transponder pentru căutare și salvare (SART), a căror valabilitate nu va expira decât după încheierea perioadei de ședere la bord a observatorului.
Articolul 59
Obligații de raportare
Statul membru de pavilion al navelor pelagice de mari dimensiuni cu paragate care au efectuat transbordări și statul membru de pavilion al navelor de transport care au recepționat transbordări în cursul anului precedent transmit Comisiei, până la data de 15 august a fiecărui an:
cantitățile capturilor de specii ICCAT pe specii și, dacă este posibil, pe stocuri, transbordate în anul anterior;
cantitățile din alte specii capturate împreună cu specii ICCAT, pe specii, dacă se cunosc, transbordate în anul anterior;
lista navelor pelagice de mari dimensiuni cu paragate care au efectuat operațiuni de transbordare în anul anterior;
un raport cuprinzător de evaluare a cuprinsului și concluziilor rapoartelor observatorilor regionali ICCAT detașați pe navele de transport care au primit transbordări de pe navele pelagice de mari dimensiuni cu paragate.
Articolul 60
Coerența datelor raportate
Statul membru de pavilion al navei pelagice de mari dimensiuni cu paragate implicată în operațiuni de transbordare pe mare examinează informațiile primite în temeiul prezentului regulament pentru a stabili coerența declarațiilor privind capturile, transbordările și debarcările fiecărei nave, inclusiv în colaborare cu statul de debarcare, dacă este necesar. Respectiva verificare este efectuată într-un mod care să garanteze faptul că nava nu suferă decât un minim de intervenție și de inconveniente și că deteriorarea calității peștelui este evitată.
CAPITOLUL V
Programele de observare științifică
Articolul 61
Stabilirea de programe naționale de observare științifică
Statele membre stabilesc programe naționale de observare științifică asigurând respectarea următoarelor condiții:
o acoperire de către observatori a unui minimum de 5 % din efortul de pescuit din fiecare activitate de pescuit pelagică cu paragate, cu plase pungă, cu momeală, cu capcane, cu setcă simplă și cu traul, care vizează specii ICCAT;
pentru navele navlosite, prin derogare de la litera (a), o acoperire de către observatori a unui minimum de 10 % din efortul de pescuit pe fiecare navă de pescuit pelagică cu paragate, plase pungă și momeală;
o acoperire temporală și spațială reprezentativă a operațiunilor flotei pentru a garanta colectarea de date adecvate și corespunzătoare, ținându-se cont de caracteristicile flotelor și ale activităților de pescuit;
colectarea datelor cu privire la toate aspectele operațiunii de pescuit, inclusiv capturile, astfel cum se menționează la articolul 63 alineatul (1).
Procentajul de acoperire de către observatori menționat la alineatul (1) literele (a) și (b) se calculează după cum urmează:
în număr de lansări sau ieșiri pe mare pentru pescuitul cu plase pungă;
în zile de pescuit, număr de lansări sau ieșiri pe mare pentru pescuitul pelagic cu paragate;
în zile de pescuit pentru pescuitul cu momeală și capcane;
pentru pescuitul cu setci simple, în ore sau zile de pescuit; și
în traulări sau zile de pescuit pentru pescuitul cu traule.
Articolul 62
Calificările observatorilor științifici
Statele membre garantează că observatorii au urmat formarea necesară, dețin competențele necesare și sunt autorizați înainte de detașarea lor pe nave. Observatorii dețin următoarele calificări și îndeplinesc următoarele condiții:
cunoștințe suficiente și experiență pentru identificarea speciilor și colectarea informațiilor privind diferitele configurații ale uneltelor de pescuit;
cunoașterea satisfăcătoare a măsurilor de conservare și de gestionare ale ICCAT;
capacitatea de a observa și de a înregistra cu exactitate datele care trebuie colectate în cadrul programului;
capacitatea de a colecta eșantioane biologice;
nu fac parte din echipajul navei de pescuit care face obiectul observării; și
nu sunt angajați ai unei societăți de nave de pescuit implicată în activitatea de pescuit observată.
Articolul 63
Responsabilitățile observatorilor științifici
Fiecare stat membru solicită observatorilor să îndeplinească, în special, următoarele sarcini:
să consemneze informații privind activitățile de pescuit ale navei care face obiectul observării și să raporteze cu privire la acestea, incluzând, cel puțin, următoarele elemente:
colectarea de date, inclusiv cuantificarea capturilor totale vizate, a capturilor accidentale și a capturilor aruncate înapoi în mare (inclusiv rechinii, țestoasele marine, mamiferele marine și păsările marine), estimarea sau măsurarea componenței pe dimensiuni, dacă este posibil, starea în care se află exemplarele (și anume, reținute, aruncate înapoi în mare moarte, eliberate vii) și colectarea de eșantioane biologice pentru studii privind ciclul biologic (de exemplu, gonade, otolite, coloane vertebrale, solzi);
informații despre toate etichetele găsite;
informații privind operațiunea de pescuit, inclusiv locul capturării (latitudine și longitudine), informații privind efortul de pescuit (de exemplu, număr de lansări, număr de cârlige), data fiecărei operațiuni de pescuit, inclusiv, după caz, momentul de început și cel de încheiere al activității de pescuit, utilizarea unor obiecte de concentrare a peștilor, inclusiv DCP, și starea generală a exemplarelor eliberate în raport cu ratele de supraviețuire (de exemplu, exemplare moarte sau vii, rănite);
să observe și să consemneze utilizarea măsurilor de atenuare pentru a reduce capturile accidentale și alte informații relevante;
în măsura în care este posibil, să observe și să raporteze condițiile de mediu (de exemplu, starea mării, clima și parametrii hidrologici);
să observe DCP și să raporteze cu privire la acestea, în conformitate cu programul regional de observare al ICCAT adoptat în cadrul programului multianual de conservare și gestionare pentru tonul tropical; și
să efectueze oricare alte sarcini științifice recomandate de Comitetul permanent pentru cercetare și statistică al ICCAT și aprobate de Comisie.
Statele membre se asigură că observatorii:
nu interferează cu echipamentele electronice ale navei;
sunt familiarizați cu procedurile de urgență la bordul navei, inclusiv cu localizarea plutelor de salvare, a extinctoarelor și truselor de prim ajutor;
comunică, după cum este necesar, cu comandantul cu privire la aspecte și sarcini relevante ale observatorului;
nu împiedică sau nu incomodează activitățile de pescuit și operațiunile normale ale navei;
participă la sesiuni de informare cu reprezentanții de resort ai institutului științific sau ai autorității naționale responsabile de punerea în aplicare a programului de observare.
Comandantul navei la care este repartizat observatorul:
acordă acces adecvat la navă și la operațiunile sale;
permite observatorului să își îndeplinească sarcinile care îi revin în mod eficace, inclusiv prin:
furnizarea accesului adecvat la echipamentele navei, la documentația navei (inclusiv la jurnalele electronice și pe suport de hârtie) și la capturi;
comunicarea în orice moment cu reprezentanții de resort ai institutului științific sau ai autorității naționale;
asigurarea accesului adecvat la echipamentul electronic și la alte echipamente relevante pentru activitatea de pescuit, inclusiv:
garantarea faptului că nicio persoană de la bordul navei care face obiectul observării nu manipulează sau nu distruge echipamentele sau documentația observatorului, nu obstrucționează, nu interferează sau nu acționează într-un mod care ar putea împiedica în mod inutil observatorul să își îndeplinească sarcinile care îi revin;
oferă cazare observatorilor, inclusiv spațiu de dormit, mâncare și instalații sanitare și medicale adecvate, în condiții egale cu cele ale ofițerilor;
pune la dispoziția observatorului un spațiu adecvat pe pasarelă sau în timonerie pentru a-și îndeplini sarcinile de observare, precum și un spațiu pe punte, adecvat pentru îndeplinirea sarcinilor de observare.
Fiecare stat membru:
impune navelor aflate sub pavilionul său, atunci când pescuiesc specii ICCAT, să aibă la bord un observator științific în conformitate cu prezentul regulament;
monitorizează siguranța observatorilor săi;
încurajează, atunci când este fezabil și oportun, institutul științific sau autoritatea națională de care aparține să încheie acorduri cu institutele științifice sau cu autoritățile naționale ale altor state membre sau PCC în scopul efectuării schimburilor de rapoarte și de date de observare;
furnizează în raportul său anual, în vederea utilizării de către Comisie și de către Comitetul permanent pentru cercetare și statistică al ICCAT, informații specifice privind punerea în aplicare a Recomandării 16-14 a ICCAT, care includ:
detalii privind structura și conceperea programelor sale de observare științifică, inclusiv, printre altele:
numărul de nave monitorizate, nivelul de acoperire de către observatori realizat în funcție de activitatea de pescuit și de tipul de unelte de pescuit, precum și detalii privind modul în care a fost calculat respectivul nivel de acoperire;
în urma prezentării inițiale a informațiilor prevăzute la litera (d) punctul (i), raportează modificările aduse structurii și conceperii programelor sale de observare în cadrul rapoartelor sale anuale numai atunci când au loc astfel de modificări; și continuă să raporteze anual Comisiei informațiile solicitate în temeiul literei (d) punctul (ii);
utilizând formatele electronice desemnate care sunt elaborate de Comitetul permanent pentru cercetare și statistică al ICCAT, raportează în fiecare an comitetului menționat informațiile colectate prin intermediul programelor naționale de observare pentru a fi utilizate de Comisie, în special în scopul evaluării stocurilor de pește și în alte scopuri științifice, în conformitate cu procedurile în vigoare pentru alte cerințe de raportare a datelor și în conformitate cu cerințele naționale în materie de confidențialitate;
garantează punerea în aplicare a unor protocoale solide de colectare a datelor de către observatorii săi, atunci când își îndeplinesc sarcinile menționate la alineatele (1) și (2), inclusiv, dacă este necesar și adecvat, utilizarea de fotografii.
Articolul 64
Comunicarea datelor colectate
Până la data de 30 iunie a fiecărui an, statele membre prezintă Comisiei informațiile colectate în cadrul programelor lor naționale de observare științifică. Comisia transmite aceste informații Secretariatului ICCAT până la data de 31 iulie a fiecărui an.
CAPITOLUL VI
Controlul navelor de pescuit din țări terțe în porturile statelor membre
Articolul 65
Obligații de raportare cu privire la porturile și punctele de contact desemnate
Statele membre care doresc să acorde acces în porturile lor navelor de pescuit din țări terțe care transportă specii ICCAT sau produse din pește provenite din astfel de specii care nu au fost debarcate sau transbordate anterior în porturi:
desemnează porturile lor în care navele de pescuit din țări terțe pot solicita intrarea în temeiul articolului 5 din Regulamentul (CE) nr. 1005/2008;
desemnează un punct de contact în scopul primirii notificării prealabile în temeiul articolului 6 din Regulamentul (CE) nr. 1005/2008;
desemnează un punct de contact în scopul transmiterii rapoartelor de inspecție în port în temeiul articolului 66 din prezentul regulament.
Articolul 66
Obligații de raportare cu privire la inspecțiile în port
CAPITOLUL VII
Asigurarea respectării
Articolul 66a
Reperarea navelor
Atunci când o navă este reperată în conformitate cu alineatul (1), statul membru în cauză („statul membru care reperează nava”) notifică fără întârzieri nejustificate autorităților competente din statul membru de pavilion ori din PCC sau din statul de pavilion care nu este PCC, după caz, informații cu privire la nava reperată și furnizează imagini înregistrate cu nava respectivă și:
în cazul în care nava reperată arborează pavilionul unui stat membru, statul membru de pavilion ia, fără întârzieri nejustificate, măsurile corespunzătoare cu privire la nava în cauză; atât statul membru care reperează nava, cât și statul membru de pavilion al navei reperate furnizează Comisiei și Agenției Europene pentru Controlul Pescuitului (EFCA) informații cu privire la nava reperată, inclusiv detalii cu privire la orice acțiune ulterioară întreprinsă;
în cazul în care nava reperată arborează pavilionul unei alte PCC sau al unui alt stat care nu este PCC ori arborează un pavilion neidentificat sau care nu are naționalitate, statul membru care reperează nava furnizează Comisiei și EFCA, fără întârzieri nejustificate, toate informațiile corespunzătoare referitoare la nava reperată; după caz, Comisia transmite aceste informații Secretariatului ICCAT.
Articolul 67
Presupuse încălcări raportate de statele membre
Articolul 68
Proiectul de listă INN a ICCAT
Statele membre monitorizează îndeaproape navele incluse în proiectul de listă INN a ICCAT transmis de către secretarul executiv al ICCAT în vederea stabilirii activităților și a posibilelor modificări ale numelui, pavilionului sau proprietarului înregistrat al navelor respective.
Articolul 69
Presupuse nerespectări raportate de secretarul executiv al ICCAT
Articolul 69a
Nave de pescuit INN
Statele membre se asigură că navele incluse pe lista de nave INN a ICCAT nu sunt autorizate să debarce, să transbordeze, să se realimenteze cu combustibil, să se reaprovizioneze sau să se implice în alte tranzacții comerciale.
Articolul 70
Presupuse încălcări raportate de o PCC
TITLUL IV
DISPOZIȚII FINALE
Articolul 71
Raportul anual
Articolul 72
Confidențialitate
Datele colectate care fac obiectul schimburilor de date în cadrul prezentului regulament sunt tratate în conformitate cu normele aplicabile privind confidențialitatea în temeiul articolelor 112 și 113 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009.
Articolul 73
Procedura de modificare
În măsura în care este necesar pentru a pune în aplicare în dreptul Uniunii modificări ale recomandărilor ICCAT existente care devin obligatorii pentru Uniune și în măsura în care modificările legislației UE nu depășesc ceea ce este menționat în recomandările ICCAT, Comisia are competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 74 pentru a modifica:
anexele I-X;
limitările capacității pentru tonul tropical în temeiul articolului 5a în legătură cu raportarea planului anual de pescuit și a planului anual de gestionare a capacității menționate la alineatul (2) de la respectivul articol, precum și numărul de nave auxiliare menționate la alineatul (3) de la respectivul articol;
termenele stabilite la articolul 7 alineatul (1), articolul 8, articolul 9 alineatul (1), articolul 14 alineatul (1), articolul 18, articolul 20 alineatele (2), (3) și (4), articolul 22 alineatul (2), articolul 23 alineatele (1) și (2), articolul 26 alineatele (1) și (3), articolul 40 alineatul (1), articolul 42 alineatul (1), articolul 44 alineatul (3), articolul 47 alineatul (2), articolul 48 alineatele (1) și (2), articolul 50 alineatele (1) și (2), articolul 56 alineatul (3), articolul 57 alineatele (1), (2) și (3), articolul 59 alineatele (1) și (2), articolul 64, articolul 65 alineatul (2), articolul 66 alineatele (1) și (2), articolul 67 alineatele (1) și (2), articolul 69 alineatul (2), articolul 70 alineatele (2), (3) și (5) și articolul 71 alineatul (1);
reportarea anuală pentru tonul obez în temeiul articolului 8a;
cerințele privind DCP prevăzute la articolul 10 alineatele (1) și (2);
trimiterile la recomandările ICCAT menționate la articolul 10 alineatul (2), articolul 28, articolul 27 alineatul (3), articolul 29b alineatele (2) și (3), articolul 36a alineatul (2), articolul 58a alineatele (2) și (4), articolul 63 alineatul (4) litera (d) și articolul 66a alineatul (2);
nivelul minim al acoperirii de către observatori în temeiul articolului 14 alineatul (2);
restricțiile privind numărul de nave de capturare ale Uniunii care vizează tonul alb din Atlanticul de Nord în temeiul articolului 17;
reportarea anuală pentru tonul alb din Atlanticul de Nord și de Sud, în temeiul articolului 17b;
planurile de gestionare pentru peștele-spadă din Atlanticul de Nord, în temeiul articolului 18;
reportarea anuală pentru peștele-spadă din Atlanticul de Nord și de Sud, în temeiul articolului 18b;
dimensiunile minime stabilite la articolul 19 alineatele (1) și (2), articolul 24 alineatul (2) și articolul 29 alineatele (2) și (3);
toleranțele stabilite la articolul 19 alineatele (2) și (3), articolul 21 și articolul 24 alineatul (3);
specificațiile tehnice ale cârligelor și paragatelor stabilite la articolul 25 și articolul 38 alineatul (5) litera (b);
acoperirea de către observatorii științifici stabilită la articolul 29 alineatul (1) și articolul 61 alineatul (1) literele (a) și (b);
tipul de informații și date stabilit la articolul 11 alineatele (1), (2) și (3), articolul 12, articolul 20 alineatul (2), articolul 26 alineatul (1), articolul 42 alineatul (1), articolul 50 alineatele (1) și (2), articolul 54 alineatul (4), articolul 55 alineatul (4), articolul 56 alineatul (3) și articolul 59 alineatul (1);
numărul maxim de balize instrumentale stabilit la articolul 9 alineatul (4);
cerințele privind asigurarea de șanse maxime de supraviețuire țestoaselor marine, în temeiul articolului 41;
procentajul de acoperire și calculul acestuia în temeiul articolului 61 alineatul (2).
Articolul 74
Exercitarea delegării
Articolul 75
Procedura comitetului
Articolul 76
Modificări la Regulamentul (CE) nr. 1936/2001
În Regulamentul (CE) nr. 1936/2001, articolele 4, 5, 6, 6a, 7, 8a, 8b, 8c, 9, 9a și 10-19 se elimină.
Articolul 77
Modificări la Regulamentul (CE) nr. 1984/2003
Regulamentul (CE) nr. 1984/2003 se modifică după cum urmează:
La articolul 3, se adaugă următoarele litere:
„(g) |
navă de pescuit de mari dimensiuni : o navă de pescuit cu o lungime totală de cel puțin 20 de metri; |
(h) |
navă pelagică de mari dimensiuni cu paragate : o navă pelagică cu paragate cu o lungime totală de cel puțin 24 de metri.” |
La articolul 4 alineatul (2), se adaugă următoarea literă:
„(c) în cazul în care activitatea de pescuit a fost efectuată de o navă de pescuit de mari dimensiuni, se acceptă numai dacă nava respectivă este înscrisă în registrul navelor al ICCAT.”
La articolul 5 alineatul (2), se adaugă următoarea literă:
„(c) în cazul în care activitatea de pescuit a fost efectuată de o navă de pescuit de mari dimensiuni, se validează numai dacă nava respectivă este înscrisă în registrul navelor al ICCAT.”
În capitolul 2, se adaugă următoarea secțiune:
Cerințe pentru statele membre cu privire la produsele transbordate în zona Convenției ICCAT
Articolul 7a
Documente statistice și raportare
Articolul 78
Modificări la Regulamentul (CE) nr. 520/2007
În Regulamentul (CE) nr. 520/2007, articolul 4 alineatul (1), titlul II și anexele II, III și IV se elimină.
Articolul 79
Intrarea în vigoare
Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
ANEXA I
Specii ICCAT
Familie |
Denumirea în limba latină |
Denumirea în limba română |
Scombridae |
Acanthocybium solandri |
Macrou de India |
Allothunnus fallai |
Ton subțire |
|
Auxis rochei |
Ton negru |
|
Auxis thazard |
Ton fregată |
|
Euthynnus alletteratus |
Ton mic |
|
Gasterochisma melampus |
Pește-fluture |
|
Katsuwonus pelamis |
Ton dungat |
|
Orcynopsis unicolor |
Pălămidă argintie |
|
Sarda sarda |
Pălămidă |
|
Scomberomorus brasiliensis |
Macrou regal spaniol |
|
Scomberomorus cavalla |
Macrou regal |
|
Scomberomorus maculatus |
Macrou regal spaniol pătat |
|
Scomberomorus regalis |
Cero |
|
Scomberomorus tritor |
Macrou regal african |
|
Thunnus alalunga |
Ton alb |
|
Thunnus albacares |
Ton cu aripioare galbene |
|
Thunnus atlanticus |
Ton negru |
|
Thunnus maccoyii |
Ton roșu din sud |
|
Thunnus obesus |
Ton obez |
|
Thunnus thynnus |
Ton roșu |
|
Istiophoridae |
Istiophorus albicans |
Pește velier de Atlantic |
Makaira indica |
Marlin negru |
|
Makaira nigricans |
Marlin albastru |
|
Tetrapturus albidus |
Marlin alb |
|
Tetrapturus belone |
Pește-sabie mediteraneean |
|
Tetrapturus georgii |
Peștele-spadă cu corp rotund |
|
Tetrapturus pfluegeri |
Tetrapturus pfluegeri |
|
Xiphiidae |
Xiphias gladius |
Pește-spadă |
Alopiidae |
Alopias superciliosus |
Rechin-vulpe cu ochi mari |
Alopias vulpinus |
Rechin-vulpe |
|
Carcharhinidae |
Carcharhinus falciformis |
Rechin catifelat |
Carcharhinus galapagensis |
Rechinul de Galapagos |
|
Carcharhinus longimanus |
Rechin cu înotătoare albe |
|
Prionace glauca |
Rechin albastru |
|
Lamnidae |
Carcharodon carcharias |
Rechin alb |
Isurus oxyrinchus |
Rechin mako |
|
Isurus paucus |
Rechini din speciile Isurus paucus |
|
Lamna nasus |
Rechinul scrumbiilor |
|
Sphyrnidae |
Sphyrna lewini |
Rechin-ciocan comun |
Sphyrna mokarran |
Rechin-ciocan uriaș |
|
Sphyrna zygaena |
Rechin-ciocan neted |
|
Rhincodontidae |
Rhincodon typus |
Rechin-balenă |
Pseudocarchariidae |
Pseudocarcharias kamoharai |
Rechin-crocodil |
Cetorhinidae |
Cetorhinus maximus |
Rechin pelerin |
Dasyatidae |
Pteroplatytrygon violacea |
Pisică-de-mare violetă |
Mobulidae |
Manta alfredi |
Nu se aplică (1) |
Manta birostris |
Diavol de mare |
|
Mobula hypostoma |
Diavol-de-mare-mic |
|
Mobula japonica |
Nu se aplică (1) |
|
Mobula mobular |
Diavol de mare |
|
Mobula tarapacana |
Diavol-de-mare chilian |
|
Mobula thurstoni |
Mobula thurstoni |
|
(1)
Denumirea comună nu este disponibilă. |
ANEXA II
ORIENTĂRI PRIVIND ELABORAREA PLANURILOR DE GESTIONARE A DISPOZITIVELOR DE CONCENTRARE A PEȘTILOR (DCP)
Planul de gestionare a DCP aferent flotelor cu plase pungă și momeală ale unei PCC trebuie să includă următoarele:
Descriere
Tipuri de DCP: DCPA= ancorat; DCPP = plutitor
Tipul de radiobaliză/baliză
Numărul maxim de DCP care trebuie instalate per navă cu plasă pungă și per tip de DCP
Distanța minimă între DCPA
Politica privind reducerea capturilor accidentale și utilizarea acestora
Analiza interacțiunii cu alte tipuri de unelte de pescuit
Declarația sau politica privind „dreptul de proprietate asupra DCP”
Acorduri instituționale
Responsabilități instituționale pentru planul de gestionare a DCP
Procedurile de solicitare pentru obținerea aprobării în vederea instalării DCP
Obligațiile proprietarilor și ale comandanților de navă în ceea ce privește instalarea și utilizarea DCP
Politica de înlocuire a DCP
Obligații de raportare suplimentare în afara celor prevăzute în prezentul regulament
Politica de soluționare a conflictelor în ceea ce privește DCP
Detalii referitoare la zonele de protecție sau perioadele de interdicție a pescuitului, de exemplu, ape teritoriale, căi navigabile, proximitatea față de zone de pescuit artizanal etc.
Cerințe și specificații privind construcția DCP
Caracteristici de proiectare a DCP (descriere)
Cerințe privind iluminatul
Reflectoare radar
Distanța vizibilă
Marcaje și identificator DCP
Marcajele și identificatorul radiobalizelor (cerință pentru numerele de ordine)
Marcajele și identificatorul balizelor cu ecosondă (cerință pentru numerele de ordine)
Transmițătoare prin satelit
Cercetări efectuate cu privire la DCP biodegradabile
Prevenirea pierderii sau abandonului DCP
Gestionarea recuperării DCP
Perioada aplicabilă pentru planul de gestionare a DCP
Mijloace pentru monitorizarea și revizuirea punerii în aplicare a planului de gestionare a DCP
ANEXA III
LISTA DCP INSTALATE TRIMESTRIAL
Identificator DCP |
Tipuri de DCP și de echipamente electronice |
Caracteristici ale proiectării DCP |
Observații |
|||||
Marcajul DCP |
Identificatorul radiobalizei ID |
Tipul de DCP |
Tipul radiobalizei asociate și/sau al dispozitivelor electronice |
Partea plutitoare a DCP |
Structura submarină suspendată a DCP |
|||
Dimensiuni |
Materiale |
Dimensiuni |
Materiale |
|||||
… |
… |
… |
… |
… |
… |
… |
… |
… |
… |
… |
… |
… |
… |
… |
… |
… |
… |
(1)
Dacă marcajul DCP și identificatorul balizei asociate lipsesc sau sunt ilizibile, menționați acest lucru și furnizați toate informațiile disponibile care ar putea contribui la identificarea proprietarului DCP.
(2)
DCP ancorat, DCP natural plutitor sau DCP artificial plutitor.
(3)
De exemplu, GPS, sonar etc. Dacă DCP nu are asociat niciun dispozitiv electronic, menționați absența acestui tip de echipament.
(4)
De exemplu, lățime, lungime, înălțime, adâncime, dimensiunea ochiurilor de plasă etc.
(5)
Menționați materialul din care sunt fabricate structura și învelișul și dacă acesta este biodegradabil.
(6)
De exemplu, plase, frânghii, frunze de palmier etc. și menționați caracteristicile de încurcare și/sau biodegradabile ale materialului.
(7)
Specificațiile privind iluminatul, reflectoarele radar și distanțele vizibile trebuie raportate în această secțiune. |
ANEXA IV
CERINȚE PRIVIND PROGRAMUL DE OBSERVARE PENTRU NAVELE CARE PESCUIESC TON TROPICAL ÎN ZONELE GEOGRAFICE VIZATE DE DELIMITĂRI TEMPORALE ȘI SPAȚIALE
1. Observatorii posedă următoarele calificări pentru a-și îndeplini sarcinile:
2. Observatorii nu fac parte din echipajul navei de pescuit care face obiectul observării și:
sunt resortisanți ai uneia dintre PCC;
sunt în măsură să îndeplinească atribuțiile stabilite la punctul 3;
nu au, la momentul respectiv, interese financiare sau de alt gen în sectorul pescuitului de ton tropical.
Sarcinile observatorului
3. Observatorul are, în special, următoarele sarcini:
să monitorizeze aplicarea de către navele de pescuit a măsurilor relevante de conservare și gestionare adoptate de Comisia ICCAT.
În mod concret, observatorii:
înregistrează activitățile de pescuit desfășurate și raportează în legătură cu acestea;
observă și estimează capturile și verifică datele consemnate în jurnalul de bord;
reperează și înregistrează navele care este posibil să practice un pescuit incompatibil cu măsurile de conservare și gestionare ale ICCAT;
verifică poziția navei atunci când aceasta este implicată în activitatea de capturare;
desfășoară activități științifice precum colectarea de date de la sarcina II, atunci când li se solicită acest lucru de către ICCAT, pe baza instrucțiunilor primite de la Comitetul permanent pentru cercetare și statistică al ICCAT;
să raporteze fără întârziere, acordând atenția cuvenită siguranței observatorului, cu privire la orice activitate de pescuit asociată cu DCP efectuată de navă în zona și pe perioada menționată la articolul 11;
să întocmească rapoarte generale care compilează informațiile colectate în conformitate cu prezentul punct și să ofere comandatului posibilitatea de a adăuga orice alte informații relevante.
4. Observatorii tratează drept confidențiale toate informațiile referitoare la operațiunile de pescuit și transbordare ale navelor de pescuit și acceptă această cerință în scris, ca o condiție a numirii lor în calitate de observatori.
5. Observatorii respectă cerințele stabilite de legile și regulamentele statului membru de pavilion sub a cărui jurisdicție se află nava la care este repartizat observatorul.
6. Observatorii respectă ierarhia și normele generale de conduită care se aplică întregului personal al navei, cu condiția ca aceste norme să nu interfereze cu atribuțiile observatorilor din cadrul acestui program și cu obligațiile prevăzute la punctul 7.
Obligațiile statului membru de pavilion
7. Responsabilitățile statelor membre de pavilion ale navelor de pescuit și ale comandanților acestora în ceea ce privește observatorii includ, în special, următoarele:
observatorilor li se permite contactul cu personalul navei, precum și accesul la unelte și echipamente;
observatorilor li se permite, la cerere, accesul la echipamentele enumerate în continuare, în cazul în care acestea sunt prezente pe navele la care au fost repartizați, pentru a le facilita îndeplinirea îndatoririlor prevăzute la punctul 3:
echipamente de navigație prin satelit;
ecrane de afișare radar, atunci când sunt în funcțiune;
mijloace electronice de comunicare;
observatorilor li se oferă cazare și masă, precum și facilități sanitare adecvate, în condiții egale cu cele ale ofițerilor;
observatorii dispun de un spațiu adecvat pe pasarelă sau în timonerie pentru activitatea lor administrativă, precum și de un spațiu pe punte, adecvat pentru îndeplinirea sarcinilor de observare; și
statul membru de pavilion se asigură că echipajul, comandanții și proprietarii navelor nu stânjenesc, nu intimidează, nu deranjează, nu influențează, nu corup sau nu încearcă să corupă observatorii aflați în exercițiul funcțiunii.
ANEXA V
STANDARDE TEHNICE MINIME PENTRU MĂSURILE DE ATENUARE
Măsuri de reducere a emisiilor |
Descriere |
Specificații |
Lansare pe timp de noapte cu iluminare minimă a punții |
Nu se efectuează lansări între crepusculul nautic și aurora nautică. Menținerea la minimum a iluminării punții |
Crepusculul nautic și aurora nautică sunt definite conform tabelelor din almanahul nautic pentru latitudinea, ora locală și data aplicabile. Iluminarea minimă a punții nu ar trebui să încalce standardele minime pentru siguranță și navigație. |
Parâme pentru alungarea păsărilor (parâme tori) |
Parâmele pentru alungarea păsărilor trebuie instalate în cursul lansării paragatelor pentru a împiedica păsările să se apropie de strune |
Pentru navele cu o lungime de cel puțin 35 m: — instalarea a cel puțin o parâmă pentru alungarea păsărilor. În măsura în care este posibil, navele sunt încurajate să utilizeze un al doilea stâlp tori și o a doua parâmă pentru alungarea păsărilor în perioadele de abundență sau de activitate intensă a păsărilor; ambele parâme tori ar trebui instalate simultan, câte una pe fiecare parte a paragatului lansat; — extensia aeriană a parâmelor pentru alungarea păsărilor trebuie să fie de cel puțin 100 m; — trebuie utilizate banderole suficient de lungi pentru a atinge suprafața mării în condiții de calm; — banderolele lungi trebuie să fie plasate la intervale de maximum 5 m. Pentru navele cu o lungime mai mică de 35 m: — instalarea a cel puțin o parâmă pentru alungarea păsărilor; — extensia aeriană trebuie să fie de cel puțin 75 m; — trebuie utilizate banderole lungi și/sau scurte (dar mai mari de 1 m în lungime) și amplasate la următoarele intervale: — — scurte: intervale de maximum 2 m; — lungi: intervale de maximum 5 m pentru primii 55 m ai parâmei pentru alungarea păsărilor. Instrucțiuni suplimentare privind proiectarea și instalarea parâmelor pentru alungarea păsărilor sunt furnizate în Orientările suplimentare pentru proiectarea și instalarea parâmelor tori de mai jos. |
Lestarea firelor |
Se instalează greutăți pe strune anterior lansării |
O greutate de peste 45 g în total fixată la o distanță de până la 1 m de cârlig; sau o greutate de peste 60 g în total fixată la o distanță de până la 3,5 m de cârlig; sau o greutate de peste 98 g în total fixată la o distanță de până la 4 m de cârlig. |
ORIENTĂRI SUPLIMENTARE PENTRU PROIECTAREA ȘI INSTALAREA PARÂMELOR TORI
Preambul
Standardele tehnice minime pentru instalarea parâmelor tori figurează în tabelul de mai sus. Prezentele orientări suplimentare sunt destinate să ajute la elaborarea și punerea în aplicare a reglementărilor cu privire la parâmele tori pentru navele cu paragate. Deși prezentele orientări sunt relativ explicite, este încurajată îmbunătățirea eficacității parâmelor tori prin experimentare, în conformitate cu cerințele din tabelul de mai sus. Orientările iau în considerare variabile de mediu și de funcționare, cum ar fi condițiile meteorologice, viteza de lansare a uneltelor de pescuit și dimensiunea navei, toate acestea influențând proiectarea parâmelor tori și capacitatea lor de a proteja momelile împotriva păsărilor. Proiectarea și utilizarea parâmelor tori se pot adapta pentru a lua în calcul variabilele menționate, cu condiția să nu fie afectată performanța uneltei de pescuit. Sunt în curs îmbunătățiri ale proiectării parâmelor tori, prin urmare este oportun ca aceste orientări să fie revizuite în viitor.
Proiectarea parâmelor tori
1. Un dispozitiv adecvat de lestare instalat pe porțiunea de sub apă a parâmei tori poate îmbunătăți extensia aeriană.
2. Porțiunea de deasupra apei a parâmei trebuie să fie suficient de ușoară pentru ca mișcările sale să fie imprevizibile, astfel încât păsările să nu se obișnuiască cu aceasta, și suficient de grea pentru a se evita ca aceasta să fie mișcată de vânt.
3. Parâma se atașează cel mai bine de navă cu ajutorul unei articulații mobile robuste, pentru a evita încurcarea parâmei.
4. Banderolele ar trebui fabricate din materiale foarte vizibile și care produc mișcări dinamice și imprevizibile (de exemplu, fire subțiri și robuste îmbrăcate în tuburi din poliuretan roșu) suspendate de o articulație solidă cu trei brațe (care reduce și mai mult încurcarea) atașată de parâma tori.
5. Fiecare banderolă trebuie să fie formată din două sau mai multe fire.
6. Fiecare pereche de banderole trebuie să fie detașabilă cu ajutorul unei clame, astfel încât arimajul parâmei să fie mai eficient.
Instalarea parâmelor tori
1. Parâma ar trebui să fie suspendată de un stâlp fixat de navă. Acest stâlp (stâlp tori) ar trebui să fie fixat cât se poate de sus, astfel încât parâma să protejeze momeala pe o bună distanță în spatele navei și să nu se încurce cu unealta de pescuit. Cu cât stâlpul este mai înalt, cu atât momeala este mai bine protejată. De exemplu, o înălțime de aproximativ 7 m de la suprafața apei poate să asigure o protecție a momelii pe o distanță de aproximativ 100 m.
2. Dacă navele utilizează doar o singură parâmă tori, aceasta ar trebui instalată pe partea expusă la vânt în raport cu momeala imersată. În cazul în care cârligele cu momeală sunt instalate în exteriorul zonei de la pupa, punctul de joncțiune al parâmei tori ar trebui poziționat la câțiva metri distanță de pupa, pe partea pe care sunt instalate momelile. Dacă navele utilizează două parâme tori, cârligele cu momeală ar trebui instalate în zona delimitată de cele două parâme tori.
3. Se recomandă instalarea mai multor parâme tori pentru a asigura o mai bună protecție a momelilor împotriva păsărilor.
4. Deoarece există riscul ruperii și încurcării parâmei, este necesar să existe la bord parâme tori de rezervă, care să le înlocuiască pe cele deteriorate și care să asigure o activitate de pescuit neîntreruptă. Dispozitivele de detașare pot fi încorporate în cadrul parâmei tori pentru a reduce la minimum problemele legate de siguranță și de funcționare în cazul în care partea plutitoare a unui paragat s-ar încurca în porțiunea imersată a unei parâme tori.
5. În cazul în care utilizează un dispozitiv de lansare a momelii, pescarii trebuie să asigure coordonarea parâmei tori cu acest dispozitiv, asigurându-se că dispozitivul de lansare a momelii aruncă momelile direct sub spațiul protejat de parâma tori. În cazul în care utilizează un dispozitiv (sau mai multe dispozitive) de lansare a momelii care permite lansarea atât la babord, cât și la tribord, ar trebui să se folosească două parâme tori.
6. Atunci când lansează strunele manual, pescarii trebuie să se asigure că toate cârligele cu momeală și porțiunile rulate ale strunelor sunt lansate sub spațiul protejat de parâma tori, evitând turbulența generată de elice care ar putea reduce gradul de imersiune.
7. Pescarii sunt încurajați să instaleze troliuri manuale, electrice sau hidraulice pentru a facilita instalarea și retragerea parâmelor tori.
ANEXA VI
Practici de manipulare și de eliberare în condiții de siguranță pentru țestoasele marine
A. Manipularea și eliberarea în condiții de siguranță la pescuitul cu plase-pungă
1. Ori de câte ori se observă în plasă o țestoasă marină, se depun toate eforturile rezonabile pentru a o salva înainte ca aceasta să se încurce în plasă.
2. Țestoasele marine nu trebuie ridicate din apă cu ajutorul firelor de pescuit agățate sau încurcate în jurul corpului acestora.
3. Dacă o țestoasă marină rămâne încurcată în plasă în timpul rulării acesteia, rularea plasei se oprește imediat ce țestoasa ajunge la suprafața apei; se descurcă țestoasa fără a o răni, înainte de a se relua rularea plasei.
4. Dacă, în pofida măsurilor adoptate, se aduce în mod accidental la bordul navei o țestoasă marină, iar aceasta este vie și activă sau moartă, țestoasa marină se va elibera cât mai repede posibil.
5. Dacă o țestoasă marină este adusă la bordul navei și se află în stare comatoasă sau este inactivă, se încearcă resuscitarea în conformitate cu secțiunea C.
B. Manipularea și eliberarea în condiții de siguranță la pescuitul cu paragate
1. Atunci când este posibil, iar operatorul sau membrii echipajului de la bord sunt instruiți în mod corespunzător, țestoasele marine aflate în stare comatoasă se aduc imediat la bord.
2. Atunci când se observă o țestoasă marină, se micșorează viteza navei și a rulării paragatului și se ajustează direcția navei pentru a se îndrepta către țestoasa marină, reducând la minimum tensiunea aplicată pe paragat.
3. Țestoasele marine nu trebuie ridicate din apă cu ajutorul firelor de pescuit agățate sau încurcate în jurul corpului acestora.
4. Dacă o țestoasă marină este prea mare sau este prinsă în cârlig astfel încât nu poate fi adusă la bord în condiții de siguranță fără a fi vătămată sau afectată suplimentar, se folosesc clești pentru tăierea paragatului și îndepărtarea unei cantități cât mai mari de material înainte de eliberarea țestoasei marine.
5. Dacă se observă că o țestoasă marină este prinsă în cârlig sau încurcată în paragat în timpul operațiunilor de ridicare, operatorul navei încetează imediat operațiunile de ridicare până ce țestoasa marină a fost eliberată din paragat sau adusă la bordul navei.
6. Dacă o țestoasă marină este prinsă în exterior în cârlig sau cârligul este complet vizibil, cârligul se scoate din țestoasa marină cât mai repede și cu cât mai multă grijă. Dacă nu se poate îndepărta cârligul (de exemplu, acesta este ingerat sau se află în cerul gurii), paragatul se taie cât mai aproape de cârlig.
7. Țestoasele marine vii se returnează în apă după manipulare, astfel:
motorul navei se aduce în punctul neutru, astfel încât să se dezactiveze propulsorul, iar nava să se oprească, iar apoi se eliberează țestoasa la distanță față de uneltele utilizate; și
înainte de a porni propulsorul și de a continua operațiunile, se va asigura faptul că țestoasa marină se află la o distanță suficient de mare față de navă.
8. Dacă țestoasa marină adusă la bordul navei se află în stare comatoasă sau este inactivă, se încearcă resuscitarea în conformitate cu secțiunea C.
C. Resuscitarea unei țestoase marine la bord
1. Atunci când se manipulează o țestoasă marină, se va încerca ținerea animalului de carapace, evitând regiunea capului și a gâtului și pe cea a înotătoarelor.
2. Se elimină și/sau se desprinde orice corp străin de pe țestoasa marină, precum obiecte de plastic, bucăți de plasă sau de cârlig etc.
3. Se așază țestoasa marină pe carapacea inferioară (plastron), astfel încât țestoasa să stea în poziție normală, izolată în condiții de siguranță și imobilizată pe o suprafață moale, precum o anvelopă de automobil fără jantă, o pernă pentru barcă sau un colac de frânghie. Scopul principal al suprafeței moi este ca țestoasa marină să fie ridicată de pe punte pentru a putea fi imobilizată. Se ridică partea din spate a țestoasei cu cel puțin 15 cm pentru o perioadă cuprinsă între 4 și 24 de ore. Gradul ridicării depinde de mărimea țestoasei; țestoasele marine mai mari trebuie ridicate mai mult. Periodic, se va balansa țestoasa marină ușor de la stânga la dreapta și de la dreapta la stânga, ținând de partea exterioară a carapacei și ridicând o parte aproximativ 8 cm, apoi alternând cu partea cealaltă. I se atinge ușor ochiul și i se ciupește coada (test de reflex) periodic, pentru a vedea dacă țestoasa răspunde la manevre.
4. Țestoasele marine resuscitate se țin la umbră și la umezeală, dar sub nicio formă nu se pun într-un recipient care conține apă. Un prosop îmbibat cu apă așezat pe cap, carapace și înotătoare este cea mai eficace metodă de a asigura umezirea țestoasei marine.
5. Țestoasele marine care își revin și devin active se eliberează de pe puntea navei doar atunci când nu se folosesc uneltele de pescuit (adică nu sunt întinse sau ridicate la momentul respectiv), când motorul este în punctul neutru, precum și în zone în care este improbabil ca țestoasele să fie capturate din nou sau vătămate de nave.
6. Țestoasele marine care nu răspund la testul de reflex sau care nu se mișcă în 4 ore (până la 24 de ore, dacă este posibil) se returnează în apă la fel ca țestoasele marine care se mișcă activ.
ANEXA VII
TRANSBORDAREA ÎN PORT
1. |
Transbordarea în port de către nave ale Uniunii sau în porturile Uniunii de ton sau de specii înrudite cu tonul și de oricare alte specii capturate împreună cu respectivele specii în zona Convenției ICCAT trebuie să respecte următoarele proceduri: Obligații de notificare 2. Nava de pescuit
3. Nava primitoare
Cooperarea între statul portului și statul de debarcare
Raportarea
|
ANEXA VIII
PROGRAMUL REGIONAL DE OBSERVARE AL ICCAT PENTRU OPERAȚIUNILE DE TRANSBORDARE PE MARE
1. Statele membre solicită navelor de transport care sunt incluse în registrul ICCAT al navelor autorizate să primească transbordări în zona Convenției ICCAT și care efectuează operațiuni de transbordare pe mare să transporte la bord un observator regional ICCAT pe durata fiecărei operațiuni de transbordare în zona Convenției ICCAT.
2. Observatorii sunt numiți de ICCAT și sunt plasați la bordul navelor de transport autorizate să primească transbordări în zona Convenției ICCAT de pe nave pelagice de mari dimensiuni cu paragate aflate sub pavilionul PCC care pun în aplicare programul regional de observare al ICCAT.
Desemnarea observatorilor
3. Observatorii desemnați posedă următoarele calificări pentru a-și îndeplini sarcinile:
Obligațiile observatorului
4. Observatorii trebuie:
să fi absolvit programul de formare tehnică prevăzut în orientările stabilite de ICCAT;
să nu fie cetățeni ai statului de pavilion al navei de transport primitoare;
să fie în măsură să exercite atribuțiile stabilite la punctul 5;
să fie înscriși pe lista observatorilor care este ținută de ICCAT;
să nu fie membri ai echipajului navei pelagice de mari dimensiuni cu paragate sau al navei de transport sau angajați ai companiei care deține nava pelagică de mari dimensiuni cu paragate sau nava de transport.
5. Observatorul verifică dacă nava pelagică de mari dimensiuni cu paragate și nava de transport respectă măsurile de conservare și de gestionare relevante adoptate de ICCAT. Sarcinile observatorilor sunt, în special:
să viziteze nava pelagică de mari dimensiuni cu paragate care intenționează să efectueze o operațiune de transbordare către o navă de transport, ținând cont de preocupările reflectate la punctul 9, și, înainte de transbordare:
să verifice valabilitatea autorizației sau a licenței navei de pescuit pentru capturarea de ton și de specii înrudite cu tonul și de orice altă specie capturată împreună cu speciile menționate în zona Convenției ICCAT;
să inspecteze autorizațiile prealabile ale navei de pescuit de a efectua operațiuni de transbordare pe mare din partea PCC de pavilion și, dacă este cazul, din partea statului costier;
să verifice și să înregistreze cantitatea totală a capturilor de la bord, pe specii și, dacă este posibil, pe stocuri, precum și cantitățile care urmează să fie transbordate pe nava de transport;
să verifice dacă sistemul de monitorizare a navelor de pescuit (VMS) funcționează și să examineze jurnalul de bord și să verifice datele introduse, dacă este posibil;
să verifice dacă există la bord capturi rezultate din transferuri de pe alte nave și să verifice documentația aferentă transferurilor respective;
în cazul unor indicii referitoare la încălcări care implică nava de pescuit, să raporteze imediat încălcarea (încălcările) comandantului navei de transport (acordând importanța cuvenită considerentelor legate de siguranță) și companiei care pune în aplicare programul de observare, care informează de îndată autoritățile PCC de pavilion a navei de pescuit; și
să înregistreze rezultatele acestor observații privind nava de pescuit în raportul observatorului;
să observe activitățile navei de transport și:
să înregistreze operațiunile de transbordare efectuate și să raporteze cu privire la acestea;
să verifice poziția navei atunci când aceasta este implicată în operațiunea de transbordare;
să observe și să estimeze cantitățile de ton și de specii înrudite cu tonul transbordate pe specii, dacă se cunosc și, dacă este posibil, pe stocuri;
să observe și să estimeze cantitățile de alte specii capturate împreună cu tonul și speciile înrudite cu tonul, pe specii, dacă se cunosc;
să verifice și să înregistreze numele navei pelagice de mari dimensiuni cu paragate în cauză și numărul de înregistrare ICCAT al acesteia;
să verifice datele din declarația de transbordare, inclusiv prin comparație cu jurnalul de bord al navei pelagice de mari dimensiuni cu paragate, dacă este posibil;
să certifice datele din declarația de transbordare;
să contrasemneze declarația de transbordare; și
să observe și să estimeze cantitățile de produs pe specii atunci când sunt descărcate în portul în care observatorul este debarcat pentru a verifica coerența cu cantitățile primite în cursul operațiunilor de transbordare pe mare.
În plus, observatorul:
întocmește un raport zilnic cu privire la activitățile de transbordare ale navei de transport;
întocmește rapoarte generale care compilează informațiile colectate în conformitate cu sarcinile observatorului și oferă comandantului navei posibilitatea de a adăuga orice alte informații relevante;
depune la Secretariatul ICCAT rapoartele generale menționate la litera (b) în termen de 20 de zile de la sfârșitul perioadei de observație;
exercită orice altă funcție definită de ICCAT.
6. Observatorii tratează drept confidențiale toate informațiile referitoare la operațiunile de pescuit ale navelor pelagice de mari dimensiuni cu paragate și ale proprietarilor de astfel de nave și acceptă această cerință în scris, ca o condiție a numirii lor în calitate de observatori.
7. Observatorii respectă cerințele stabilite în legile și regulamentele statului membru de pavilion și, după caz, ale statului costier sub a căror jurisdicție se află nava la care este repartizat observatorul.
8. Observatorii respectă ierarhia și normele generale de conduită care se aplică întregului personal al navei, cu condiția ca aceste norme să nu interfereze cu atribuțiile observatorilor din cadrul acestui program și cu obligațiile personalului prevăzute la punctul 9.
Responsabilitățile statelor de pavilion ale navelor de transport
9. Printre condițiile asociate punerii în aplicare a programului regional de observare în ceea ce privește statele de pavilion ale navelor de transport și căpitanii acestora se numără, în special, următoarele:
observatorilor li se permite contactul cu personalul navei, accesul la documentația pertinentă, precum și la unelte și echipamente;
observatorilor li se permite, la cerere, accesul la echipamentele enumerate în continuare, în cazul în care acestea sunt prezente pe navele la care au fost repartizați, pentru a le facilita îndeplinirea îndatoririlor prevăzute la punctul 5:
echipamente de navigație prin satelit;
ecrane de afișare radar, atunci când sunt în funcțiune;
mijloace electronice de comunicare; și
cântare folosite pentru cântărirea produselor transbordate;
observatorilor li se oferă cazare și masă, precum și facilități sanitare adecvate, în condiții egale cu cele ale ofițerilor;
observatorii dispun de un spațiu adecvat pe pasarelă sau la timonerie pentru activitatea lor administrativă, precum și de un spațiu pe punte, adecvat pentru îndeplinirea îndatoririlor de observare;
observatorilor li se permite să determine cel mai avantajos loc și cea mai avantajoasă metodă pentru vizualizarea operațiunilor de transbordare și pentru estimarea speciilor/stocurilor și a cantităților transbordate. În acest sens, comandantul navei de transport, acordând atenția cuvenită aspectelor practice și celor legate de siguranță, satisface nevoile observatorilor, inclusiv, la cerere, plasarea temporară a produsului pe puntea navei de transport pentru a fi inspectat de către observatori și furnizarea unui timp suficient pentru ca aceștia să-și poată îndeplini îndatoririle. Observațiile se efectuează astfel încât să producă cât mai puține interferențe și să se evite compromiterea calității produselor transbordate;
având în vedere dispozițiile de la punctul 10, comandantul navei de transport se asigură că observatorul primește toată asistența necesară pentru a garanta un transport sigur între nava de transport și navele de pescuit în cazul în care condițiile meteorologice și de altă natură permit un astfel de schimb; și
statele de pavilion se asigură că echipajul, comandanții și proprietarii navelor nu stânjenesc, nu intimidează, nu deranjează, nu influențează, nu corup sau nu încearcă să corupă observatorii în exercitarea îndatoririlor lor.
Responsabilitățile navelor pelagice de mari dimensiuni cu paragate pe durata transbordărilor
10. Observatorilor li se dă permisiunea să viziteze nava de pescuit, dacă condițiile meteorologice și de altă natură sunt favorabile, și li se permite contactul cu personalul și accesul la toată documentația relevantă și la zonele de pe navă necesare pentru îndeplinirea îndatoririlor lor stabilite la punctul 5. Comandantul navei de pescuit se asigură că observatorul primește toată asistența necesară pentru a garanta un transport sigur între nava de transport și navele de pescuit. În cazul în care condițiile prezintă un risc inacceptabil pentru bunăstarea observatorului astfel încât o vizită pe nava pelagică de mari dimensiuni cu paragate nu este posibilă înainte de începerea operațiunilor de transbordare, astfel de operațiuni pot fi totuși efectuate.
Tarifele observatorilor
11. Costurile de punere în aplicare a acestui program sunt finanțate de PCC de pavilion a navelor pelagice de mari dimensiuni cu paragate care doresc să se implice în operațiuni de transbordare. Tariful respectiv se calculează pe baza costurilor totale ale programului. Acest tarif se plătește într-un cont special al Secretariatului ICCAT, iar acesta administrează contul pentru punerea în aplicare a programului.
12. Navele pelagice de mari dimensiuni cu paragate pot participa la programul de transbordare pe mare doar dacă sunt plătite tarifele, în conformitate cu punctul 11.
ANEXA IX
Standarde minime pentru procedurile de manipulare și de eliberare în condiții de siguranță a rechinilor mako din Atlanticul de Nord și de Sud
Prezenta anexă prevede standarde minime pentru practicile de manipulare în condiții de siguranță a rechinului mako din Atlanticul de Nord și din Atlanticul de Sud și include recomandări specifice atât pentru pescuitul cu paragate, cât și pentru pescuitul cu plase-pungă.
Aceste standarde minime sunt adecvate pentru rechinii mako vii atunci când sunt eliberați, fie în temeiul politicilor care interzic păstrarea, fie în mod voluntar. Aceste standarde minime nu înlocuiesc eventuale norme de siguranță mai stricte care ar putea fi institute în temeiul legislației naționale.
Siguranța pe primul loc: Aceste standarde minime sunt analizate prin prisma siguranței membrilor echipajului și a posibilității de a fi aplicate efectiv de aceștia. Siguranța membrilor echipajului primează întotdeauna. Ca regulă minimă, membrii echipajului poartă mănuși adecvate și evită lucrul în preajma gurii rechinilor.
Formare: Statele membre au la dispoziție materiale de instruire în cele trei limbi oficiale ale ICCAT.
Metoda de eliberare: Pe cât posibil, toți rechinii eliberați rămân în apă în permanență, cu excepția cazului în care trebuie ridicați pentru identificarea speciei. Aceasta presupune tăierea firului pentru eliberarea rechinului cât timp el se află încă în apă, utilizarea de clești sau de degorjoare pentru îndepărtarea cârligului, dacă este posibil, sau tăierea firului cât mai aproape de cârlig (pentru ca firul rămas să fie cât mai scurt).
Pregătirea: Instrumentele se pregătesc în prealabil (de exemplu, chingi de pânză sau plasă, tărgi pentru transport sau ridicare, plase cu ochiuri mari sau rețele pentru acoperirea gurilor de magazie sau a benelor în cazul pescuitului cu plase-pungă, clești de tăiat cu mâner lung și degorjoare în cazul pescuitului cu paragate, enumerate în secțiunea E).
A. Recomandări generale pentru toate tipurile de activități de pescuit
1. Dacă este sigur din punct de vedere operațional să se facă acest lucru, nava se oprește sau viteza i se reduce substanțial.
2. Atunci când rechinul este încurcat (în plasă, în fire de pescuit etc.), dacă este sigur să se facă acest lucru, se taie cu grijă plasa sau firul astfel încât rechinul să fie eliberat în mare cât mai rapid, fără a mai rămâne reziduuri prinse de el.
3. Acolo unde este posibil și menținând rechinul în apă, se va încerca măsurarea lungimii rechinului.
4. Pentru a evita mușcăturile, i se va introduce un obiect, precum un pește sau un băț mare ori o prăjină de lemn, între fălci.
5. Dacă, din orice motiv, un rechin trebuie adus pe punte, se va reduce la minimum timpul scurs până la returnarea acestuia în apă, pentru a mări șansele de supraviețuire și a reduce riscurile pentru membrii echipajului.
B. Practici de manipulare în condiții de siguranță specifice pescuitului cu paragate
1. Rechinul se va aduce cât mai aproape de navă fără a pune prea multă tensiune pe petilă, pentru a se evita posibilitatea ca, la eliberarea cârligului sau la ruperea petilei, cârligul, alte greutăți și alte componente să fie aruncate spre nave și spre membrii echipajului cu o viteză ridicată.
2. Partea cea mai îndepărtată a liniei principale a paragatului se va prinde de barcă, pentru ca uneltele rămase în apă să nu poată trage paragatul și rechinul.
3. Dacă rechinul este prins în cârlig, iar cârligul este vizibil în corp sau în gură, se folosește un degorjor sau un clește de tăiat cu mâner lung pentru a îndepărta vârful cârligului, iar apoi se îndepărtează cârligul.
4. Dacă nu se poate îndepărta cârligul sau cârligul nu se vede, se taie firul (sau petila, struna) cât mai aproape de cârlig (ideal lăsând cât mai puțin fir și/sau material din petilă și fără ca de rechin să rămână prinse greutăți).
C. Practici de manipulare în condiții de siguranță specifice pescuitului cu plase-pungă
1. Dacă rechinul este prins în plasa-pungă: Urmăriți plasa de cât mai departe, pentru a putea depista devreme rechinii și a reacționa rapid. Nu ridicați rechinii cu plasa în direcția scripetelui de forță. Reduceți viteza navei pentru a slăbi tensiunea plasei și a-i permite rechinului prins să fie eliberat din plasă. Dacă este nevoie, folosiți clești pentru a tăia plasa.
2. Dacă rechinul este în minciog sau pe punte: Se va folosi o plasă de încărcare cu ochiuri mari, construită special în acest scop, sau chingi de pânză ori un dispozitiv similar. Dacă amenajarea navei o permite, rechinii ar putea fi eliberați și golind minciogul direct într-o benă, cu o rampă de eliberare ridicată la un unghi care să facă legătura cu o deschizătură în parapetul punții superioare, fără a fi nevoie de ridicare sau de manipulare din partea membrilor echipajului.
D. Recomandări specifice și practici de manipulare în condiții de siguranță pentru toate activitățile de pescuit
1. Pe cât posibil, nu ridicați rechinii din apă folosind petila, mai ales dacă sunt prinși în cârlig, cu excepția cazului în care ei trebuie ridicați pentru identificarea speciei.
2. Nu ridicați rechinii folosind sârme sau cabluri subțiri sau numai de coadă.
3. Nu loviți rechinii de suprafețe, de exemplu, pentru a-i îndepărta de paragat.
4. Nu încercați să scoateți niciun cârlig ingerat profund și care nu este vizibil.
5. Nu încercați să scoateți cârligul trăgând tare de petilă.
6. Nu tăiați coada și nicio altă parte a corpului.
7. Nu tăiați și nu faceți găuri în corpul rechinului.
8. Nu străpungeți și nu loviți rechinul și nu introduceți mâinile în deschiderile branhiale.
9. Nu expuneți rechinul la soare pentru perioade îndelungate.
10. Nu vă înfășurați degetele, mâinile sau brațele în paragat atunci când aduceți rechinul la bord (pot apărea vătămări grave).
E. Instrumente utile pentru manipularea și eliberarea în condiții de siguranță:
mănuși (pielea rechinilor este aspră; asigură manipularea în condiții de siguranță a rechinilor și protejează de mușcături mâinile membrilor echipajului);
prosop sau pânză (pe ochii rechinului se poate pune un prosop sau o pânză îmbibată în apă de mare, pentru a-l calma);
dispozitive de degorjare (de exemplu, degorjoare, clești, tăietoare);
ham sau targă pentru rechin (dacă este nevoie);
frânghie pentru coadă (pentru prinderea unui rechin agățat în cârlig, dacă acesta trebuie scos din apă);
furtun cu apă sărată (dacă se preconizează că eliberarea unui rechin poate dura peste 5 minute, i se introduce un furtun în gură ca să îi intre apă sărată într-un ritm moderat; asigurați-vă că pompa de bord funcționează de câteva minute înainte de a introduce furtunul în gura rechinului);
dispozitiv sau metodă de măsurare (de exemplu, bară gradată, strună cu flotor sau ruletă);
fișă de date pentru consemnarea tuturor capturilor;
unelte de etichetare (dacă este cazul).
ANEXA X
Orientări pentru reducerea impactului ecologic al DCP asupra activităților de pescuit ICCAT
1. Structura de suprafață a DCP nu se acoperă sau, dacă se acoperă, se acoperă doar cu un material care implică un risc minim de încurcare a speciilor capturate accidental.
2. Componentele de sub apă ale DCP sunt compuse exclusiv din materiale care nu se încurcă (de exemplu, nu se utilizează frânghii sau pânze).
3. Atunci când se proiectează DCP, se acordă prioritate utilizării de materiale biodegradabile.
( 1 ) Numărul de procedură 2015/0289 (COD), nepublicat încă în Jurnalul Oficial.
( 2 ) Numărul de procedură 2015/0289 (COD), nepublicat încă în Jurnalul Oficial.
( 3 ) Regulamentul (UE) 2017/2403 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 decembrie 2017 privind gestionarea sustenabilă a flotelor de pescuit externe și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1006/2008 al Consiliului (JO L 347, 28.12.2017, p. 81).
( 4 ) Numărul de procedură 2015/0289 (COD), nepublicat încă în Jurnalul Oficial.
( 5 ) Regulamentul (UE) 2017/1004 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 mai 2017 privind instituirea unui cadru al Uniunii pentru colectarea, gestionarea și utilizarea datelor din sectorul pescuitului și sprijinirea consultanței științifice cu privire la politica comună în domeniul pescuitului și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 199/2008 al Consiliului (JO L 157, 20.6.2017, p. 1).
( 6 ) Decizia de punere în aplicare (UE) 2016/1251 a Comisiei din 12 iulie 2016 de adoptare a unui program multianual al Uniunii pentru colectarea, gestionarea și utilizarea datelor din sectoarele pescuitului și acvaculturii pentru perioada 2017-2019 (JO L 207, 1.8.2016, p. 113).
( 7 ) Numărul de procedură 2015/0289 (COD), nepublicat încă în Jurnalul Oficial.
( 8 ) Numărul de procedură 2015/0289 (COD), nepublicat încă în Jurnalul Oficial.
( *1 ) Regulamentul (UE) 2017/2107 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 noiembrie 2017 de stabilire a măsurilor de gestionare, conservare și control aplicabile în zona Convenției Comisiei Internaționale pentru Conservarea Tonului din Oceanul Atlantic (ICCAT) și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1936/2001, (CE) nr. 1984/2003 și (CE) nr. 520/2007 ale Consiliului (JO L 315, 30.11.2017, p. 1).”