02014R0651 — RO — 01.07.2023 — 006.010
Acest document are doar scop informativ și nu produce efecte juridice. Instituțiile Uniunii nu își asumă răspunderea pentru conținutul său. Versiunile autentice ale actelor relevante, inclusiv preambulul acestora, sunt cele publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și disponibile pe site-ul EUR-Lex. Aceste texte oficiale pot fi consultate accesând linkurile integrate în prezentul document.
|
REGULAMENTUL (UE) NR. 651/2014 AL COMISIEI din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața internă în aplicarea articolelor 107 și 108 din tratat (Text cu relevanță pentru SEE) (JO L 187 26.6.2014, p. 1) |
Astfel cum a fost modificat prin:
|
|
|
Jurnalul Oficial |
||
|
NR. |
Pagina |
Data |
||
|
L 156 |
1 |
20.6.2017 |
||
|
L 215 |
3 |
7.7.2020 |
||
|
L 89 |
1 |
16.3.2021 |
||
|
L 270 |
39 |
29.7.2021 |
||
|
L 119 |
159 |
5.5.2023 |
||
|
L 167 |
1 |
30.6.2023 |
||
Rectificat prin:
REGULAMENTUL (UE) NR. 651/2014 AL COMISIEI
din 17 iunie 2014
de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața internă în aplicarea articolelor 107 și 108 din tratat
(Text cu relevanță pentru SEE)
|
CUPRINS |
|
|
CAPITOLUL I: |
Dispoziții comune |
|
CAPITOLUL II: |
Monitorizare |
|
CAPITOLUL III: |
Dispoziții specifice pentru diferitele categorii de ajutoare |
|
Secțiunea 1 — |
Ajutoarele regionale |
|
Secțiunea 2 — |
Ajutoarele destinate IMM-urilor |
|
Secțiunea 2A — |
Ajutoarele pentru cooperarea teritorială europeană |
|
Secțiunea 3 — |
Ajutoarele pentru accesul IMM-urilor la finanțare |
|
Secțiunea 4 — |
Ajutoarele pentru cercetare, dezvoltare și inovare |
|
Secțiunea 5 — |
Ajutoarele pentru formare |
|
Secțiunea 6 — |
Ajutoarele pentru lucrătorii defavorizați și pentru lucrătorii cu handicap |
|
Secțiunea 7 — |
Ajutoarele pentru protecția mediului |
|
Secțiunea 8 — |
Ajutoarele destinate reparării daunelor provocate de anumite dezastre naturale |
|
Secțiunea 9 — |
Ajutoarele sociale pentru transportul rezidenților din regiunile îndepărtate |
|
Secțiunea 10 — |
Ajutoarele pentru infrastructurile de bandă largă |
|
Secțiunea 11 — |
Ajutoarele pentru cultură și pentru conservarea patrimoniului |
|
Secțiunea 12 — |
Ajutoarele pentru infrastructurile sportive și pentru infrastructurile de agrement multifuncționale |
|
Secțiunea 13 — |
Ajutoarele pentru infrastructurile locale |
|
Secțiunea 14 — |
Ajutoarele pentru aeroporturile regionale |
|
Secțiunea 15 — |
Ajutoarele pentru porturi |
|
Secțiunea 16 — |
Ajutoarele incluse în produsele financiare care beneficiază de sprijin din Fondul InvestEU |
|
CAPITOLUL IV: |
Dispoziții finale |
CAPITOLUL I
DISPOZIȚII COMUNE
Articolul 1
Domeniul de aplicare
Prezentul regulament se aplică următoarelor categorii de ajutoare:
ajutoare regionale;
ajutoare destinate IMM-urilor sub formă de ajutoare pentru investiții, ajutoare de exploatare și ajutoare pentru accesul IMM-urilor la finanțare;
ajutoare pentru protecția mediului;
ajutoare pentru cercetare, dezvoltare și inovare;
ajutoare pentru formare;
ajutoare pentru recrutarea și încadrarea în muncă a lucrătorilor defavorizați și a lucrătorilor cu handicap;
ajutoare destinate reparării daunelor provocate de anumite dezastre naturale;
ajutoare sociale pentru transportul rezidenților din regiunile îndepărtate;
ajutoare pentru infrastructura de bandă largă;
ajutoare pentru cultură și pentru conservarea patrimoniului;
ajutoare pentru infrastructurile sportive și pentru infrastructurile de agrement multifuncționale;
ajutoare pentru infrastructurile locale;
ajutoare pentru aeroporturi regionale;
ajutoare pentru porturi;
ajutoare pentru proiectele de cooperare teritorială europeană și
ajutoare incluse în produsele financiare care beneficiază de sprijin din Fondul InvestEU.
Prezentul regulament nu se aplică:
schemelor prevăzute în secțiunile 1 (cu excepția articolului 15), 2 (cu excepția articolelor 19c și 19d), 3, 4, 7 (cu excepția articolului 44) și 10 din capitolul III din prezentul regulament, în cazul în care bugetul mediu anual al ajutoarelor de stat per stat membru depășește 150 de milioane EUR, după 6 luni de la intrarea lor în vigoare, precum și ajutoarele puse în aplicare sub formă de produse financiare în temeiul capitolului III secțiunea 16, în cazul în care bugetul mediu anual al ajutoarelor de stat per stat membru depășește 200 milioane EUR, la șase luni de la intrarea lor în vigoare. În cazul ajutoarelor prevăzute în secțiunea 16 din capitolul III din prezentul regulament, numai contribuțiile unui stat membru la compartimentul pentru statele membre al garanției UE, menționat la articolul 9 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2021/523 al Parlamentului European și al Consiliului ( 1 ), care sunt alocate unui anumit produs financiar sunt luate în considerare pentru a evalua dacă bugetul mediu anual al ajutoarelor de stat al respectivului stat membru pentru produsul financiar depășește 200 de milioane EUR. Comisia poate hotărî ca prezentul regulament să continue să se aplice pe o perioadă mai lungă pentru oricare dintre aceste scheme de ajutoare după ce a analizat planul de evaluare relevant care i-a fost notificat de statul membru, în termen de 20 de zile lucrătoare de la intrarea în vigoare a schemei. În cazul în care Comisia a prelungit deja aplicarea prezentului regulament dincolo de primele 6 luni în ceea ce privește aceste scheme, statele membre pot decide să prelungească schemele în cauză până la încheierea perioadei de aplicare a prezentului regulament, cu condiția ca respectivul stat membru să fi prezentat un raport de evaluare în conformitate cu planul de evaluare aprobat de Comisie;
oricăror modificări a schemelor menționate la articolul 1 alineatul (2) litera (a), altele decât modificările care nu pot afecta compatibilitatea schemei de ajutoare în temeiul prezentului regulament sau nu pot să afecteze în mod semnificativ conținutul planului de evaluare aprobat;
ajutoarelor destinate activităților legate de exportul către țări terțe sau către alte state membre, respectiv ajutoarelor legate direct de cantitățile exportate, de înființarea și funcționarea unei rețele de distribuție sau de alte costuri curente legate de activitatea de export;
ajutoarelor condiționate de utilizarea preferențială a produselor naționale față de produsele importate.
Prezentul regulament nu se aplică:
ajutoarelor acordate în sectorul pescuitului și acvaculturii, care intră în domeniul de aplicare al Regulamentului (UE) nr. 1379/2013 al Parlamentului European și al Consiliului ( 2 ), cu excepția următoarelor:
ajutoarelor acordate în sectorul producției agricole primare, cu excepția ajutoarelor regionale pentru investiții în regiunile ultraperiferice, a schemelor de ajutoare regionale de exploatare, a ajutoarelor pentru consultanță în favoarea IMM-urilor, a ajutoarelor pentru finanțare de risc, a ajutoarelor pentru cercetare și dezvoltare, a ajutoarelor pentru inovare destinate IMM-urilor, a ajutoarelor de mediu, a ajutoarelor pentru formare, a ajutoarelor pentru lucrătorii defavorizați și pentru lucrătorii cu handicap, a ajutoarelor pentru proiectele de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității (DLRC), a ajutoarelor pentru proiectele de cooperare teritorială europeană, a ajutoarelor incluse în produse financiare sprijinite de Fondul InvestEU, a ajutoarelor pentru microîntreprinderi sub formă de intervenții publice privind furnizarea de energie electrică, gaze sau căldură, astfel cum se menționează la articolul 19c, și a ajutoarelor pentru IMM-uri sub forma unor intervenții publice temporare privind furnizarea de energie electrică, gaze sau căldură produsă din gaze naturale sau energie electrică pentru a atenua impactul creșterii prețurilor în urma războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, astfel cum se menționează la articolul 19d;
ajutoarelor acordate în sectorul prelucrării și comercializării produselor agricole, în următoarele cazuri:
atunci când valoarea ajutoarelor este stabilită pe baza prețului sau a cantității unor astfel de produse achiziționate de la producători primari sau introduse pe piață de întreprinderile respective;
atunci când ajutoarele sunt condiționate de transferarea lor parțială sau integrală către producătorii primari;
ajutoarelor pentru facilitarea închiderii minelor de cărbune necompetitive, astfel cum sunt reglementate de Decizia 2010/787/UE a Consiliului ( 5 );
categoriilor de ajutoare regionale la care se referă articolul 13.
În cazul în care o întreprindere își desfășoară activitatea atât în sectoarele excluse menționate la literele (a), (b) sau (c) din primul paragraf, cât și în sectoarele care intră în domeniul de aplicare al prezentului regulament, prezentul regulament se aplică ajutoarelor acordate pentru aceste ultime sectoare sau activități, cu condiția ca statele membre să se asigure, prin mijloace corespunzătoare, precum separarea activităților sau o distincție între costuri, că activitățile desfășurate în sectoarele excluse nu beneficiază de ajutoarele acordate în conformitate cu prezentul regulament.
Prezentul regulament nu se aplică:
schemelor de ajutoare care nu exclud în mod explicit plata unui ajutor individual acordat unei întreprinderi care face obiectul unui ordin de recuperare neexecutat, emis în urma unei decizii anterioare a Comisiei prin care un ajutor acordat de același stat membru a fost declarat ilegal și incompatibil cu piața internă, cu excepția schemelor de ajutoare destinate reparării daunelor provocate de anumite dezastre naturale și a schemelor de ajutoare care intră sub incidența articolului 19b, a secțiunii 2a, precum și a secțiunii 16 din capitolul III;
ajutoarelor ad-hoc acordate unei întreprinderi menționate la litera (a);
ajutoarelor acordate întreprinderilor aflate în dificultate, cu excepția schemelor de ajutoare destinate reparării daunelor provocate de anumite dezastre naturale, a schemelor de ajutoare la înființare, a schemelor de ajutoare regionale de exploatare, a schemelor de ajutoare care intră sub incidența articolului 19b, a ajutoarelor pentru IMM-uri acordate în temeiul articolului 56f și a ajutoarelor acordate intermediarilor financiari în temeiul articolelor 16, 21, 22 și 39, precum și în temeiul secțiunii 16 din capitolul III, cu condiția ca întreprinderile aflate în dificultate să nu beneficieze de un tratament mai favorabil decât alte întreprinderi. Cu toate acestea, prezentul regulament se aplică, prin derogare, întreprinderilor care nu se aflau în dificultate la 31 decembrie 2019, dar care au devenit întreprinderi aflate în dificultate în perioada 1 ianuarie 2020-31 decembrie 2021.
Prezentul regulament nu se aplică măsurilor de ajutor de stat care implică, prin ele însele, prin condițiile asociate lor sau prin metoda lor de finanțare, o încălcare nedisociabilă a dreptului Uniunii, în special:
măsurilor de ajutor în cazul cărora acordarea de ajutoare este condiționată de obligația ca beneficiarul să își aibă sediul în statul membru relevant sau să fie stabilit cu preponderență în statul membru respectiv; Cu toate acestea, cerința de a avea un sediu sau o sucursală în statul membru care acordă ajutorul la momentul plății ajutorului este permisă.
măsurilor de ajutor în cazul cărora acordarea de ajutoare este condiționată de obligația ca beneficiarul să utilizeze bunuri produse la nivel național sau servicii naționale;
măsurilor de ajutor care limitează posibilitatea ca beneficiarii să exploateze în alte state membre rezultatele obținute din cercetare, dezvoltare și inovare.
Articolul 2
Definiții
În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:
„ajutor” înseamnă orice măsură care îndeplinește toate criteriile prevăzute la articolul 107 alineatul (1) din tratat;
„întreprinderi mici și mijlocii” sau „IMM-uri” înseamnă întreprinderile care îndeplinesc criteriile prevăzute în anexa I;
„lucrător cu handicap” înseamnă orice persoană care:
este recunoscută ca lucrător cu handicap conform legislației naționale sau
prezintă o incapacitate fizică, mentală, intelectuală sau senzorială de durată care, în interacțiune cu diferite bariere, poate împiedica participarea sa deplină și efectivă într-un mediu de lucru, în condiții de egalitate cu alți lucrători;
„lucrător defavorizat” înseamnă orice persoană care:
nu a avut un loc de muncă stabil remunerat în ultimele 6 luni; sau
are vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani; sau
nu a absolvit o formă de învățământ liceal sau nu deține o calificare profesională (Clasificarea Internațională Standard a Educației 3) sau se află în primii doi ani de la absolvirea unui ciclu de învățământ cu frecvență și nu a avut încă niciun loc de muncă stabil remunerat; sau
are vârsta de peste 50 de ani; sau
trăiește singur, având în întreținerea sa una sau mai multe persoane; sau
lucrează într-un sector sau profesie într-un stat membru în care dezechilibrul repartizării posturilor între bărbați și femei este cel puțin cu 25 % mai mare decât media națională a dezechilibrului repartizării posturilor între bărbați și femei în toate sectoarele economice în statul membru respectiv și aparține sexului subreprezentat; sau
este membru al unei minorități etnice dintr-un stat membru și are nevoie să își dezvolte competențele lingvistice, formarea profesională sau experiența în muncă pentru a-și spori șansele de a obține un loc de muncă stabil;
„transport” înseamnă transportul de pasageri cu aeronave, transportul maritim, transportul rutier, transportul feroviar și transportul pe căile navigabile interioare sau serviciile de transport de marfă contra cost în numele unui terț.
„costuri de transport” înseamnă costurile de transport contra cost în numele unui terț suportate efectiv de beneficiari pentru fiecare călătorie, cuprinzând:
costurile de transport de mărfuri, costurile de manipulare și costurile de depozitare temporară, în măsura în care aceste costuri sunt legate de călătorie;
costurile de asigurare aplicate încărcăturii;
impozitele, taxele sau prelevările aplicate încărcăturii și, dacă este cazul, capacității totale de transport, atât la punctul de origine, cât și la punctul de destinație; precum și
costurile legate de controlul siguranței și securității, suprataxele pentru creșterea costurilor combustibilului;
„regiuni îndepărtate” înseamnă regiunile ultraperiferice, Malta, Cipru, Ceuta și Mellila, insule care fac parte din teritoriul unui stat membru, și zonele cu densitate redusă a populației;
„comercializarea produselor agricole” înseamnă deținerea sau expunerea unui produs agricol în vederea vânzării, a punerii în vânzare, a livrării sau a oricărei alte forme de introducere pe piață, cu excepția primei vânzări de către un producător primar către revânzători sau prelucrători și a oricărei alte activități de pregătire a produsului pentru această primă vânzare; o vânzare efectuată de un producător primar către consumatorii finali este considerată comercializare în cazul în care se desfășoară în localuri distincte, rezervate acestei activități;
„producția agricolă primară” înseamnă producția de produse ale solului și ale creșterii animalelor, enumerate în anexa I la tratat, fără a se mai efectua o altă operațiune de modificare a naturii produselor respective;
„prelucrarea produselor agricole” înseamnă orice operațiune efectuată asupra unui produs agricol care are drept rezultat un produs care este tot un produs agricol, cu excepția activităților desfășurate în exploatațiile agricole, necesare în vederea pregătirii unui produs de origine animală sau vegetală pentru prima vânzare;
„produse agricole” înseamnă produsele enumerate în anexa I la tratat, cu excepția produselor obținute din pescuit și din acvacultură enumerate în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 1379/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013;
„regiuni ultraperiferice” înseamnă regiunile menționate la articolul 349 din tratat. În conformitate cu Decizia 2010/718/UE a Consiliului European din 1 ianuarie 2012, Saint-Barthélemy a încetat să mai fie o regiune ultraperiferică. În conformitate cu Decizia 2012/419/UE a Consiliului European din 1 ianuarie 2014, Mayotte a devenit o regiune ultraperiferică.
„cărbune” înseamnă cărbune de calitate superioară, medie și inferioară de categoria A și B, în sensul sistemului internațional de codificare pentru cărbune stabilit de Comisia Economică a Națiunilor Unite pentru Europa și clarificat în Decizia Consiliului din 10 decembrie 2010 privind ajutorul de stat pentru facilitarea închiderii minelor de cărbune necompetitive; ( 6 )
„ajutor individual” înseamnă:
ajutor ad hoc; și
ajutor acordat unor beneficiari individuali pe baza unei scheme de ajutoare;
„schemă de ajutoare” înseamnă orice act pe baza căruia, fără să fie nevoie de măsuri de punere în aplicare suplimentare, pot fi acordate ajutoare individuale întreprinderilor definite în cadrul actului într-un mod general și abstract, precum și orice act pe baza căruia pot fi acordate ajutoare care nu sunt legate de un proiect specific, uneia sau mai multor întreprinderi, pentru o perioadă nedefinită de timp și/sau pentru o valoare nedefinită;
„plan de evaluare” înseamnă un document care conține cel puțin următoarele elemente minime: obiectivele schemei de ajutoare care urmează a fi evaluată, întrebările evaluării, indicatorii de rezultat, metodologia avută în vedere pentru efectuarea evaluării, cerințele privind colectarea datelor, calendarul propus al evaluării inclusiv data prezentării raportului final de evaluare, descrierea organismului independent care efectuează evaluarea sau a criteriilor care vor fi utilizate pentru selectarea acestuia și modalitățile prin care se asigură că evaluarea devine publică;
„ajutor ad-hoc” înseamnă ajutorul care nu este acordat pe baza unei scheme de ajutoare;
„întreprindere în dificultate” înseamnă o întreprindere care se află în cel puțin una din situațiile următoare:
►C3 În cazul unei societăți comerciale cu răspundere limitată [alta decât un IMM care există de mai puțin de 3 ani sau, în sensul eligibilității pentru ajutor pentru finanțare de risc, un IMM care îndeplinește condiția prevăzută la articolul 21 alineatul (3) litera (b) și care se califică pentru investiții pentru finanțare de risc în urma unui proces de diligență efectuat de un intermediar financiar selectat], atunci când mai mult de jumătate din capitalul său social subscris a dispărut din cauza pierderilor acumulate. ◄ Această situație survine atunci când deducerea pierderilor acumulate din rezerve (și din toate celelalte elemente considerate în general ca făcând parte din fondurile proprii ale societății) conduce la un rezultat negativ care depășește jumătate din capitalul social subscris. În sensul acestei dispoziții, „societate cu răspundere limitată” se referă în special la tipurile de societăți comerciale menționate în anexa I la Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului ( 7 ), iar „capital social” include, dacă este cazul, orice capital suplimentar.
►C3 În cazul unei societăți comerciale în care cel puțin unii dintre asociați au răspundere nelimitată pentru creanțele societății [alta decât un IMM care există de mai puțin de trei ani sau, în sensul eligibilității pentru ajutor pentru finanțare de risc, un IMM care îndeplinește condiția prevăzută la articolul 21 alineatul (3) litera (b) și care se califică pentru investiții pentru finanțare de risc în urma unui proces de diligență efectuat de un intermediar financiar selectat], atunci când mai mult de jumătate din capitalul propriu așa cum reiese din contabilitatea societății a dispărut din cauza pierderilor acumulate. ◄ În sensul prezentei dispoziții, „o societate comercială în care cel puțin unii dintre asociați au răspundere nelimitată pentru creanțele societății” se referă în special la acele tipuri de societăți menționate în anexa II la Directiva 2013/34/UE.
Atunci când întreprinderea face obiectul unei proceduri colective de insolvență sau îndeplinește criteriile prevăzute în dreptul intern pentru ca o procedură colectivă de insolvență să fie deschisă la cererea creditorilor săi.
Atunci când întreprinderea a primit ajutor pentru salvare și nu a rambursat încă împrumutul sau nu a încetat garanția sau a primit ajutoare pentru restructurare și face încă obiectul unui plan de restructurare.
În cazul unei întreprinderi care nu este un IMM, atunci când, în ultimii doi ani:
raportul datorii/capitaluri proprii al întreprinderii este mai mare de 7,5; și
capacitatea de acoperire a dobânzilor calculată pe baza EBITDA se situează sub valoarea 1,0.
„obligații de teritorializare a cheltuielilor” înseamnă obligațiile impuse beneficiarilor de către autoritatea care acordă ajutorul de a cheltui o sumă minimă și/sau de a desfășura un nivel minim de activitate de producție într-un teritoriu dat;
„valoarea ajustată a ajutoarelor” înseamnă valoarea maximă permisă a ajutoarelor pentru un proiect mare de investiții, calculată conform formulei:
valoarea ajustată a ajutoarelor = R × (A + 0,50 × B + 0 × C),
unde: R este intensitatea maximă a ajutoarelor aplicabilă în zona respectivă, cu excepția intensității majorate a ajutoarelor pentru IMM-uri; A este partea din costurile eligibile în valoare de 55 de milioane EUR; B este partea din costurile eligibile cuprinsă între 55 de milioane EUR și 110 milioane EUR, iar C este partea din costurile eligibile de peste 110 milioane EUR;
„avans rambursabil” înseamnă un împrumut pentru un proiect, care este plătit în una sau mai multe tranșe și ale cărui condiții de rambursare depind de rezultatul proiectului;
„echivalent subvenție brută” înseamnă valoarea ajutorului în cazul în care acesta ar fi acordat sub formă de grant beneficiarului, înainte de orice deducere de impozit sau de orice altă taxă;
„demararea lucrărilor” înseamnă fie demararea lucrărilor de construcții în cadrul investiției, fie primul angajament cu caracter juridic obligatoriu de comandă pentru echipamente sau oricare alt angajament prin care investiția devine ireversibilă, în funcție de care are loc primul. Cumpărarea de terenuri și lucrările pregătitoare, cum ar fi obținerea permiselor și realizarea studiilor de fezabilitate, nu sunt considerate drept demarare a lucrărilor. În cazul preluărilor de întreprinderi, „demararea lucrărilor” corespunde datei dobândirii activelor direct legate de unitatea preluată;
„întreprinderi mari” înseamnă întreprinderile care nu îndeplinesc criteriile prevăzute în anexa I;
„versiune ulterioară a unui sistem fiscal” înseamnă un sistem sub forma unor avantaje fiscale, care constituie o versiune modificată a unui sistem existent anterior sub formă de avantaje fiscale și care îl înlocuiește pe acesta din urmă;
„intensitatea ajutorului” înseamnă valoarea brută a ajutorului exprimată ca procent din costurile eligibile, înainte de deducerea impozitelor sau a altor taxe;
„zone asistate” înseamnă zonele desemnate într-o hartă a ajutoarelor regionale aprobată în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) literele (a) și (c) din tratat și care este în vigoare la data acordării ajutorului;
„data acordării ajutorului” înseamnă data la care dreptul legal de a primi ajutorul este conferit beneficiarului în conformitate cu regimul juridic național aplicabil;
„active corporale” înseamnă active precum terenuri, clădiri și instalații, utilaje și echipamente;
„active necorporale” înseamnă active care nu au o concretizare fizică sau financiară precum brevete, licențe, know-how sau alte drepturi de proprietate intelectuală;
„cost salarial” înseamnă valoarea totală care trebuie plătită efectiv de beneficiarul ajutorului pentru locul de muncă respectiv, cuprinzând salariul brut înainte de impozitare și contribuțiile obligatorii, precum contribuțiile la sistemul de securitate socială și costurile cu îngrijirea copiilor și a părinților, dintr-o perioadă definită;
„creștere netă a numărului de angajați” înseamnă o creștere netă a numărului de angajați în unitatea în cauză în raport cu media pe o anumită perioadă de timp, după deducerea din numărul de locuri de muncă create a oricăror locuri de muncă pierdute în perioada respectivă. Numărul de persoane angajate cu normă întreagă, cu fracțiune de normă și cu contract sezonier trebuie considerat ținându-se seama de fracțiunile de unități de muncă anuală ale acestora;
„infrastructură specifică” înseamnă o infrastructură care este construită pentru o întreprindere (întreprinderi) identificabilă(e) ex ante și adaptată la nevoile acesteia (acestora).
„intermediar financiar” înseamnă orice instituție financiară, indiferent de forma sa și de tipul său de proprietate, inclusiv fondurile de fonduri, fondurile de investiții private, fondurile de investiții publice, băncile, instituțiile de microfinanțare și societățile de garantare;
„călătorie” înseamnă deplasarea de mărfuri de la punctul de origine până la punctul de destinație, inclusiv orice secțiune sau etapă intermediară din interiorul sau din afara statului membru în cauză, care este efectuată cu unul sau mai multe mijloace de transport;
„rată echitabilă de rentabilitate (FRR)” înseamnă rata preconizată de rentabilitate, echivalentă cu o rată de actualizare ajustată la risc care reflectă nivelul de risc aferent unui proiect, precum și natura și nivelul capitalului pe care investitorii privați preconizează să-l investească;
„finanțare totală” înseamnă cuantumul total al investițiilor făcute într-o întreprindere sau într-un proiect eligibil în temeiul secțiunii 3 sau al articolelor 16 sau 39 din prezentul regulament, cu excluderea investițiilor integral private furnizate în condițiile pieței și în afara sferei de aplicare a măsurii relevante de ajutor de stat;
„procedură de ofertare concurențială” înseamnă un proces de ofertare nediscriminatoriu care prevede participarea unui număr suficient de întreprinderi și în care ajutorul se acordă fie pe baza ofertei inițiale prezentate de ofertant, fie pe baza unui preț de echilibru. De asemenea, bugetul sau volumul aferent procedurii de ofertare reprezintă o constrângere obligatorie, ceea ce creează o situație în care nu toți ofertanții pot primi ajutoare;
„profit din exploatare” înseamnă diferența dintre veniturile actualizate și valoarea actualizată a costurilor de exploatare pe durata de viață economică a investiției, în cazul în care această diferență este pozitivă. Costurile de exploatare includ costuri precum costurile cu personalul, materialele, serviciile contractate, comunicațiile, energia, întreținerea, chiria, administrarea, dar exclud costurile de amortizare și costurile de finanțare în cazul în care acestea au fost acoperite de ajutoare pentru investiții. Actualizarea veniturilor și a costurilor de exploatare cu ajutorul unei rate de actualizare corespunzătoare permite realizarea unui profit rezonabil;
„concurență deplină” înseamnă o situație în care condițiile tranzacției dintre părțile contractante nu diferă de cele care s-ar aplica între întreprinderi independente și nu conțin niciun element de coluziune. Se consideră că instituirea unei proceduri de atribuire deschisă, transparentă și nediscriminatorie pentru tranzacția în cauză îndeplinește principiul concurenței depline;
„scris” înseamnă orice formă de document scris, inclusiv documente electronice, cu condiția ca aceste documente electronice să fie recunoscute ca echivalente în conformitate cu procedurile administrative și legislația aplicabile în statul membru în cauză;
Definiții în domeniul ajutoarelor regionale
▼M6 —————
„ajutoare regionale pentru investiții” înseamnă ajutoarele regionale acordate pentru o investiție inițială sau pentru o investiție inițială în favoarea unei noi activități economice;
„ajutoare regionale de exploatare” înseamnă ajutoarele destinate reducerii cheltuielilor curente ale unei întreprinderi, inclusiv categorii precum costurile cu personalul, materialele, serviciile contractate, comunicațiile, energia, întreținerea, chiria și administrarea, dar excluzând costurile de amortizare și costurile de finanțare legate de o investiție care a beneficiat de ajutoare pentru investiții;
„industrie siderurgică” înseamnă producția unuia sau mai multora dintre următoarele:
fontă și feroaliaje:
produse brute și produse semifinite din fier, din oțel obișnuit sau din oțel special:
produse finite la cald din fier, din oțel obișnuit sau din oțel special:
produse finite la rece:
țevi:
„lignit” înseamnă lignit de calitate inferioară de categoria C sau ortolignit și de calitate inferioară de categoria B sau metalignit, astfel cum este definit de Sistemul internațional de codificare pentru cărbune stabilit de Comisia Economică pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite;
▼M6 —————
„sectorul transporturilor” înseamnă transportul de pasageri cu aeronave, transportul maritim, transportul rutier, transportul feroviar și transportul pe căile navigabile interioare sau serviciile de transport de marfă contra cost în numele unui terț; mai exact, „sectorul transporturilor” înseamnă următoarele activități în conformitate cu Nomenclatorul statistic al activităților economice (NACE Rev. 2), stabilit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006 al Parlamentului European și al Consiliului ( 8 ):
NACE 49: Transporturi terestre și transporturi prin conducte, cu excepția NACE 49.32 Transporturi cu taxiuri, 49.39 Transporturi cu telefericul, funicularul, telescaunul și telecabina, dacă nu fac parte din sistemele de tranzit urban sau suburban, 49.42 Servicii de mutări de mobilier, 49.5 Transporturi prin conducte;
NACE 50: Transporturi pe apă;
NACE 51: Transport aerian, cu excepția NACE 51.22 Transporturi spațiale;
„schemă care vizează un număr limitat de sectoare specifice ale activității economice” înseamnă o schemă care acoperă activități care intră în domeniul de aplicare al unui număr mai mic de cinci clase (cod numeric de patru cifre) din clasificarea statistică NACE Rev. 2.
„activități turistice” înseamnă următoarele activități în conformitate cu NACE Rev. 2:
Cod NACE 55: Cazare;
NACE 56: Restaurante;
NACE 79: Activitățile agențiilor de turism, tur-operatorilor, servicii de rezervare și activități asociate;
NACE 90: Activități creative, artistice și de spectacol;
NACE 91: Activități ale bibliotecilor, arhivelor, muzeelor și alte activități culturale;
NACE 93: Activități sportive și recreative;
„finalizarea investiției” înseamnă momentul în care autoritățile naționale consideră că investiția a fost finalizată sau, în absența acesteia, 3 ani de la începerea lucrărilor;
„zone slab populate” înseamnă regiunile NUTS 2 cu mai puțin de 8 locuitori pe km2 sau regiunile NUTS 3 cu mai puțin de 12,5 locuitori pe km2 sau zone desemnate de Comisie cu acest statut în cadrul unei decizii individuale referitoare la o hartă a ajutoarelor regionale în vigoare la momentul acordării ajutorului;
„zone foarte slab populate” înseamnă regiunile NUTS 2 cu mai puțin de 8 locuitori pe km2 sau zone desemnate de Comisie cu acest statut în cadrul unei decizii individuale referitoare la o hartă a ajutoarelor regionale în vigoare la momentul acordării ajutorului;
„investiție inițială” înseamnă una dintre următoarele:
o investiție în active corporale și necorporale legată de una sau mai multe dintre următoarele activități:
o achiziționare de active aparținând unei unități care a fost închisă sau care ar fi fost închisă dacă nu ar fi fost cumpărată. Simpla achiziționare a acțiunilor unei întreprinderi nu reprezintă o investiție inițială.
Prin urmare, o investiție de înlocuire nu constituie o investiție inițială.
„activitate identică sau similară” înseamnă o activitate din aceeași clasă (cod numeric din patru cifre) din Nomenclatorul statistic al activităților economice NACE a doua revizuire (NACE Rev. 2);
„investiție inițială care creează o nouă activitate economică” înseamnă:
o investiție în active corporale și necorporale legată de una dintre următoarele activități sau de ambele:
achiziționarea de active aparținând unei unități care a fost închisă sau care ar fi fost închisă dacă nu ar fi fost cumpărată, cu condiția ca noua activitate ce urmează a fi desfășurată utilizând activele dobândite să nu fie identică sau similară cu activitatea desfășurată în unitatea respectivă înainte de achiziție.
Simpla achiziționare a acțiunilor unei întreprinderi nu reprezintă o investiție inițială care creează o nouă activitate economică;
„proiect mare de investiții” înseamnă o investiție inițială cu costuri eligibile care depășesc 50 de milioane EUR, calculată la tarifele și cursul de schimb de la data acordării ajutorului;
„punct de destinație” înseamnă locul în care mărfurile sunt descărcate;
„punct de origine” înseamnă locul în care mărfurile sunt încărcate pentru transport;
„zonă eligibilă pentru ajutoare de exploatare” înseamnă o regiune ultraperiferică menționată la articolul 349 din tratat, o zonă slab populată sau o zonă foarte slab populată;
„mijloc de transport” înseamnă transport feroviar, transport rutier de mărfuri, transport pe căi navigabile interioare, transport maritim, transport aerian și transport intermodal;
„fond de dezvoltare urbană (UDF)” înseamnă un vehicul investițional specializat, înființat în scopul de a investi în proiecte de dezvoltare urbană în cadrul unei măsuri de ajutor pentru dezvoltare urbană. Fondurile de dezvoltare urbană sunt gestionate de un administrator de fonduri de dezvoltare urbană;
„administrator de fonduri de dezvoltare urbană” înseamnă o societate profesionistă de administrare, cu personalitate juridică, care selecționează și realizează investiții în proiecte de dezvoltare urbană eligibile;
„proiect de dezvoltare urbană (PDU)” înseamnă un proiect de investiții care are potențialul de a sprijini punerea în aplicare a intervențiilor avute în vedere în cadrul unei abordări integrate a dezvoltării urbane durabile și de a contribui la realizarea obiectivelor definite în această abordare, ceea ce include proiectele a căror rată internă de rentabilitate (RIR) poate să nu fie suficientă pentru a atrage finanțare pe baza unor considerente strict comerciale. Un proiect de dezvoltare urbană poate fi organizat sub formă de compartiment separat de finanțare în cadrul structurilor juridice ale investitorului privat beneficiar sau sub formă de entitate juridică separată, de exemplu ca entitate cu scop special;
„strategie de dezvoltare urbană durabilă și integrată” înseamnă o strategie propusă oficial și certificată de o autoritate locală sau de o agenție din sectorul public, stabilită pentru o anumită zonă geografică urbană și pentru o anumită perioadă, care prevede acțiuni integrate pentru a aborda provocările economice, de mediu, climatice, demografice și sociale care afectează zonele urbane;
„contribuție în natură” înseamnă contribuția pe care o reprezintă terenurile sau bunurile imobile, în cazurile în care terenurile sau bunurile imobile fac parte din proiectul de dezvoltare urbană;
„relocare” înseamnă transferul unei activități identice sau similare sau a unei părți a acesteia de la o unitate a uneia dintre părțile contractante la Acordul privind SEE (unitatea inițială) către unitatea unei alte părți contractante la Acordul privind SEE unde are loc investiția care beneficiază de ajutor (unitatea care beneficiază de ajutor). Există un transfer în cazul în care produsul sau serviciul de la unitatea inițială și de la unitatea care beneficiază de ajutor au cel puțin parțial aceleași scopuri, îndeplinesc cerințele sau necesitățile aceluiași tip de clienți și se pierd locuri de muncă în activități identice sau similare la una din unitățile inițiale ale beneficiarului din SEE;
Definiții în domeniul ajutoarelor destinate IMM-urilor
„locuri de muncă create direct de un proiect de investiții” înseamnă locurile de muncă legate de activitatea care face obiectul investiției, inclusiv locurile de muncă create în urma unei creșteri a ratei de utilizare a capacității create de investiție;
▼M4 —————
Definiții în domeniul ajutoarelor pentru accesul IMM-urilor la finanțare
„investiție de cvasicapital” înseamnă un tip de finanțare încadrată între finanțarea prin participare la capital și finanțarea prin îndatorare care implică un risc mai mare decât datoria cu rang prioritar și un risc mai scăzut decât capitalul propriu comun, a cărei rentabilitate pentru deținător se bazează în mod preponderent pe profiturile sau pierderile întreprinderii subiacente vizate și care nu sunt garantate în caz de neplată. Investițiile de cvasicapital pot fi structurate ca datorie, negarantată și subordonată, inclusiv datorie de tip mezanin, și, în unele cazuri, convertibilă în capital propriu, sau drept capital propriu preferențial;
„garanție” în contextul secțiunilor 1, 3 și 7 din regulament înseamnă un angajament scris de asumare a responsabilității pentru toate sau o parte din noile operațiuni de creditare nou-inițiate de un terț, cum ar fi instrumentele de datorie sau de leasing, precum și instrumentele de cvasicapital;
„rată de garantare” înseamnă procentul de acoperire a pierderii suportat de un investitor public pentru fiecare operațiune eligibilă în cadrul măsurii de ajutor de stat relevante;
„ieșire” înseamnă lichidarea participațiilor deținute de către un intermediar financiar sau un investitor, inclusiv vânzarea comercială, lichidarea, rambursarea acțiunilor/împrumuturilor, vânzarea către un alt intermediar financiar sau un alt investitor, vânzarea către o instituție financiară și vânzarea printr-o ofertă publică, inclusiv o ofertă publică inițială;
„resurse financiare atribuite” înseamnă o investiție publică rambursabilă, efectuată către un intermediar financiar în scopul de a face investiții în cadrul unei măsuri de finanțare de risc și în cazul căreia toate încasările sunt returnate investitorului public;
„investiție de finanțare de risc” înseamnă investiții de capital și de cvasicapital, împrumuturi, inclusiv contracte de leasing, garanții sau o combinație între acestea, de care beneficiază întreprinderi eligibile, în vederea efectuării de noi investiții;
„investitor privat independent” înseamnă un investitor care este privat și independent, astfel cum este definit la prezentul punct. Investitori „privați” înseamnă investitori care, indiferent de structura acționariatului lor, urmăresc un interes pur comercial, utilizează resurse proprii și suportă toate riscurile legate de investiția lor, în categoria lor încadrându-se, în special: instituții de credit care investesc pe risc propriu și din resurse proprii, fonduri și fundații private, birouri familiale și investitori providențiali, investitori corporativi, societăți de asigurare, fonduri de pensii, instituții academice, precum și persoane fizice care desfășoară sau nu o activitate economică. Banca Europeană de Investiții, Fondul European de Investiții, o instituție financiară internațională la care un stat membru este acționar sau o entitate juridică ce desfășoară activități financiare cu titlu profesional, căreia un stat membru sau o entitate a unui stat membru de la nivel central, regional sau local i-a acordat un mandat de desfășurare de activități de dezvoltare sau de promovare (bancă națională de promovare sau o altă instituție de promovare) nu vor fi considerate investitori privați în sensul prezentei definiții. Investitor „independent” înseamnă un investitor care nu este acționar al întreprinderii eligibile în care investește. În contextul investițiilor de continuare, un investitor rămâne „independent” dacă a fost considerat un investitor independent într-o rundă de investiții anterioară. În momentul înființării unei noi întreprinderi, investitorii privați, inclusiv fondatorii noii întreprinderi, sunt considerați a fi independenți în raport cu întreprinderea respectivă;
„persoană fizică” în sensul articolelor 21a și 23 înseamnă o persoană, alta decât o entitate juridică, care nu este o întreprindere în sensul articolului 107 alineatul (1) din tratat;
„investiție de capital” înseamnă punerea la dispoziția unei întreprinderi a unui capital investit direct sau indirect, în schimbul dreptului de proprietate asupra unei părți echivalente din capitalul întreprinderii respective;
„prima vânzare comercială” înseamnă prima vânzare efectuată de o întreprindere pe o piață de produse sau de servicii, cu excepția vânzărilor limitate pentru testarea pieței;
„IMM necotată” înseamnă o întreprindere mică sau mijlocie care nu este cotată în lista oficială a unei burse de valori, cu excepția platformelor alternative de tranzacționare;
„investiție de continuare” înseamnă o investiție suplimentară de finanțare de risc într-o întreprindere, care este efectuată după una sau mai multe runde anterioare de investiții de finanțare de risc;
„capital de înlocuire” înseamnă cumpărarea de acțiuni existente într-o întreprindere de la un investitor sau acționar anterior;
„entitate căreia i-a fost încredințată execuția” înseamnă Banca Europeană de Investiții și Fondul European de Investiții, o instituție financiară internațională la care un stat membru este acționar sau o entitate juridică ce desfășoară activități financiare cu titlu profesional, căreia un stat membru sau o entitate a unui stat membru de la nivel central, regional sau local i-a acordat un mandat de desfășurare de activități de dezvoltare sau de promovare (bancă națională de promovare sau o altă instituție de promovare). Entitatea căreia i-a fost încredințată execuția poate fi selectată sau desemnată direct în conformitate cu dispozițiile Directivei 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului ( 9 ) sau în conformitate cu articolul 38 alineatul (4) litera (b) punctul (iii) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului ( 10 ) sau cu articolul 59 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European și al Consiliului ( 11 ), după caz;
„întreprindere inovatoare” înseamnă o întreprindere care îndeplinește una dintre următoarele condiții:
poate demonstra, prin intermediul unei evaluări realizate de un expert extern, că va dezvolta într-un viitor previzibil produse, servicii sau procese care sunt noi sau îmbunătățite în mod substanțial în raport cu stadiul actual al tehnologiei din sectorul respectiv și care prezintă riscul unei disfuncționalități de natură tehnologică ori industrială;
costurile aferente activității sale de cercetare și dezvoltare reprezintă cel puțin 10 % din costurile sale totale de funcționare înregistrate cel puțin în cursul unuia dintre cei trei ani care preced acordarea ajutorului sau, în cazul unei întreprinderi nou-înființate fără niciun istoric financiar, în auditul perioadei fiscale în curs, astfel cum este certificat de un auditor extern;
în decursul celor 3 ani care preced acordarea ajutorului: (i) i s-a acordat o etichetă de calitate „marca de excelență” de către Consiliul European pentru Inovare, în conformitate cu programul de lucru pentru perioada 2018-2020 al Orizont 2020 adoptat prin Decizia de punere în aplicare C(2017) 7124 a Comisiei ( 12 ) ori cu articolul 15 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/695 al Parlamentului European și al Consiliului ( 13 ); sau (ii) a primit o investiție de la Fondul Consiliului European pentru Inovare, cum ar fi o investiție în contextul programului Accelerator, astfel cum se menționează la articolul 48 alineatul (7) din Regulamentul (UE) 2021/695;
în decursul celor 3 ani care preced acordarea ajutorului: (i) a participat la orice acțiune din cadrul inițiativei Comisiei în domeniul spațial „CASSINI” (cum ar fi acceleratorul de afaceri ori cooperare) ( 14 ); sau (ii) a primit investiții de la instrumentul de finanțare a creșterii și de tip seed din cadrul inițiativei CASSINI sau din partea proiectului-pilot „InnovFin Space Equity”; sau (iii) i-a fost acordat un premiu CASSINI; sau (iv) i-a fost acordată finanțare în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/695 în domeniul cercetării spațiale, ceea ce a dus la crearea unei întreprinderi nou-înființate; (v) sau i s-a acordat finanțare în calitate de beneficiar al unei acțiuni de cercetare și dezvoltare în cadrul Fondului european de apărare, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/697 al Parlamentului European și al Consiliului ( 15 ); sau (vi) i s-a acordat finanțare în cadrul Programului european de dezvoltare industrială în domeniul apărării în conformitate cu Regulamentul (UE) 2018/1092 al Parlamentului European și al Consiliului ( 16 );
„platformă alternativă de tranzacționare” înseamnă un sistem multilateral de tranzacționare, astfel cum este definit la articolul 4 alineatul (1) punctul 22 din Directiva 2014/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului ( 17 ), în care cel puțin 50 % din instrumentele financiare admise la tranzacționare sunt emise de IMM-uri;
„împrumut” înseamnă un acord prin care creditorul are obligația de a pune la dispoziția debitorului o sumă de bani convenită pentru o perioadă convenită și în temeiul căruia debitorul are obligația de a rambursa suma respectivă în decursul perioadei convenite. Acesta poate lua forma unui împrumut sau a unui alt instrument de finanțare, inclusiv a unui contract de leasing, care oferă creditorului o componentă predominantă cu randament minim. Refinanțarea împrumuturilor existente nu constituie un împrumut eligibil;
Definiții în domeniul ajutoarelor pentru cercetare, dezvoltare și inovare
„organizație de cercetare și diseminare a cunoștințelor” înseamnă o entitate (cum ar fi universitățile sau institutele de cercetare, agențiile de transfer de tehnologie, intermediarii pentru inovare, entitățile de colaborare fizice sau virtuale orientate spre cercetare), indiferent de statutul său juridic (organizație de drept public sau privat) sau de modalitatea de finanțare, al cărei obiectiv principal este de a efectua în mod independent cercetare fundamentală, cercetare industrială sau dezvoltare experimentală sau de a disemina la scară largă rezultatele unor astfel de activități prin predare, publicare sau transfer de cunoștințe. În cazul în care entitatea desfășoară și activități economice, finanțarea, costurile și veniturile activităților economice respective trebuie să fie contabilizate separat. Întreprinderile care pot exercita o influență decisivă asupra unei astfel de entități, de exemplu, în calitate de acționari sau asociați, nu pot beneficia de acces preferențial la rezultatele generate de aceasta;
„cercetare fundamentală” înseamnă activitatea experimentală sau teoretică întreprinsă, în principal, pentru a dobândi cunoștințe noi despre bazele fenomenelor și faptelor observabile, fără a fi avută în vedere nicio aplicare sau utilizare comercială directă;
„cercetare industrială” înseamnă cercetare sau investigație critică planificată în scopul dobândirii de cunoștințe și competențe noi pentru elaborarea unor noi produse, procese sau servicii ori pentru realizarea unei îmbunătățiri semnificative a produselor, proceselor sau serviciilor existente, inclusiv a produselor, proceselor sau serviciilor digitale, în orice domeniu, tehnologie, industrie sau sector (inclusiv, dar fără a se limita la acestea, industrii și tehnologii digitale, cum ar fi supercalculul, tehnologiile cuantice, tehnologiile blockchain, inteligența artificială, securitatea cibernetică, volumele mari de date și tehnologiile de tip cloud).
Cercetarea industrială cuprinde crearea de părți componente pentru sisteme complexe și poate include construcția de prototipuri în laborator sau într-un mediu cu interfețe simulate ale sistemelor existente, precum și de linii pilot, atunci când acest lucru este necesar pentru cercetarea industrială și, în special, pentru validarea tehnologiilor generice;
„dezvoltare experimentală” înseamnă dobândirea, combinarea, modelarea și utilizarea unor cunoștințe și competențe relevante existente de ordin științific, tehnologic, de afaceri și altele, cu scopul de a dezvolta produse, procese sau servicii noi ori îmbunătățite, inclusiv produse, procese sau servicii digitale, în orice domeniu, tehnologie, industrie sau sector (inclusiv, dar fără a se limita la acestea, industrii și tehnologii digitale, cum ar fi, de exemplu, supercalculul, tehnologiile cuantice, tehnologiile blockchain, inteligența artificială, securitatea cibernetică, volumele mari de date și tehnologiile de tip cloud sau edge). Aceasta poate cuprinde, de exemplu, și activități care vizează definirea, planificarea și documentarea conceptuală a unor noi produse, procese sau servicii.
Dezvoltarea experimentală poate include crearea de prototipuri, demonstrarea, crearea de proiecte-pilot, testarea și validarea unor produse, procese sau servicii noi ori îmbunătățite în medii reprezentative pentru condițiile de funcționare reale, în cazul în care obiectivul principal este de a aduce noi îmbunătățiri tehnice produselor, proceselor sau serviciilor care nu sunt definitivate în mod substanțial. Aceasta poate include dezvoltarea unui prototip sau pilot utilizabil comercial care este în mod obligatoriu produsul comercial final și a cărui producție este prea costisitoare pentru ca acesta să fie utilizat exclusiv în scopuri demonstrative și de validare.
Dezvoltarea experimentală nu include modificările de rutină sau periodice aduse produselor, liniilor de producție, proceselor de fabricație, serviciilor existente și altor operațiuni în curs, chiar dacă modificările respective ar putea reprezenta ameliorări;
„studiu de fezabilitate” înseamnă evaluarea și analiza potențialului unui proiect care urmărește să vină în sprijinul procesului decizional evidențiind în mod obiectiv și rațional punctele forte și punctele slabe ale acestuia, oportunitățile și amenințările, și identificând resursele necesare pentru punerea în practică și, în ultimă instanță, perspectivele de succes ale acestuia;
„costuri cu personalul” înseamnă costul cercetătorilor, al tehnicienilor și al altor membri ai personalului de sprijin în măsura în care sunt angajați în proiectul sau activitatea respectivă;
▼M6 —————
„colaborare efectivă” înseamnă colaborare între cel puțin două părți independente în vederea schimbului de cunoștințe și tehnologii sau în vederea atingerii unui obiectiv comun, bazată pe diviziunea muncii, în cadrul căreia părțile definesc de comun acord domeniul de aplicare a proiectului de colaborare, contribuie la punerea în aplicare a acestuia și împart riscurile și rezultatele. Este posibil ca una sau mai multe părți să suporte integral costurile proiectului și, prin urmare, celelalte părți să nu fie expuse la riscurile financiare pe care le presupune acesta. Cercetarea contractuală și furnizarea de servicii de cercetare nu sunt considerate forme de colaborare;
„alte aplicații decât cele din domeniul apărării” în sensul articolului 25e se referă la aplicații în alte produse decât produsele din domeniul apărării enumerate în anexa la Directiva 2009/43/CE a Parlamentului European și a Consiliului ( 18 );
„infrastructură de cercetare” înseamnă instalații, resurse și servicii conexe utilizate de comunitatea științifică pentru a desfășura activități de cercetare în domeniile sale respective și cuprinde principalele echipamente sau seturi de instrumente științifice, resurse de cunoștințe precum colecții, arhive sau informații științifice structurate, infrastructurile generice bazate pe tehnologia informației și comunicațiilor cum ar fi rețelele, materialul informatic, programele de software și instrumentele de comunicare, precum și orice alte mijloace necesare pentru desfășurarea activităților de cercetare. Asemenea infrastructuri pot fi „localizate” într-un singur sit sau „distribuite” (o rețea organizată de resurse), în conformitate cu articolul 2 litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 723/2009 din 25 iunie 2009 privind cadrul juridic comunitar aplicabil unui consorțiu pentru o infrastructură europeană de cercetare (ERIC) ( 19 );
„clustere de inovare” înseamnă structuri sau grupuri organizate de părți independente (cum ar fi întreprinderi nou-înființate inovatoare, întreprinderi mici și mijlocii și întreprinderi mari, precum și organizații de cercetare și de diseminare a cunoștințelor, infrastructuri de cercetare, infrastructuri de testare și experimentare, centre de inovare digitală, organizații non-profit și alți operatori economici afiliați) concepute pentru a stimula activitatea inovatoare și noi modalități de colaborare (de exemplu, prin mijloace digitale) prin utilizarea în comun și/sau promovarea utilizării în comun a echipamentelor și a schimbului de cunoștințe și cunoștințe de specialitate și prin contribuții efective la transferul de cunoștințe, stabilirea de contacte, diseminarea informațiilor și colaborarea între întreprinderi și alte organizații din cluster. Centrele de inovare digitală [inclusiv centrele europene de inovare digitală finanțate în cadrul programului Europa digitală gestionat la nivel central, instituit prin Regulamentul (UE) 2021/694 al Parlamentului European și al Consiliului ( 20 )] sunt entități al căror scop este de a stimula adoptarea pe scară largă a tehnologiilor digitale, cum ar fi inteligența artificială, cloud, calculul de vârf și de înaltă performanță și securitatea cibernetică, de către industrie (în special de către IMM-uri) și de către organizațiile din sectorul public. Centrele de inovare digitală se pot califica drept clustere de inovare în sensul prezentului regulament;
„personal cu înaltă calificare” înseamnă personalul având studii superioare și cel puțin 5 ani de experiență profesională relevantă, care poate include și formarea în cadrul unui doctorat;
„servicii de consultanță în domeniul inovării” înseamnă servicii de consultanță, asistență sau formare profesională în ceea ce privește transferul de cunoștințe, achiziția, protecția sau valorificarea activelor necorporale, utilizarea standardelor și a reglementărilor care le conțin, precum și servicii de consultanță, asistență sau formare profesională în ceea ce privește introducerea sau utilizarea de tehnologii și soluții inovatoare (inclusiv tehnologii și soluții digitale);
„servicii de sprijinire a inovării” înseamnă furnizarea de spații de lucru, bănci de date, servicii de cloud și de stocare a datelor, biblioteci, studii de piață, laboratoare, etichetare a calității, testare, experimentare și certificare sau alte servicii conexe, inclusiv serviciile furnizate de organizații de cercetare și de diseminare a cunoștințelor, infrastructuri de cercetare, infrastructuri de testare și experimentare sau clustere de inovare, în scopul dezvoltării de produse, procese sau servicii mai eficace sau mai avansate din punct de vedere tehnologic, inclusiv punerea în aplicare a unor tehnologii și soluții inovatoare (inclusiv tehnologii și soluții digitale);
„inovare organizațională” înseamnă punerea în aplicare a unei noi metode organizaționale la nivelul întreprinderii (la nivel de grup în sectorul industrial vizat din SEE), organizarea locului de muncă sau relațiile externe, inclusiv, de exemplu, prin utilizarea unor tehnologii digitale noi sau inovatoare. Sunt excluse din această definiție modificările care sunt bazate pe metode organizaționale deja în funcțiune în întreprindere, a modificărilor aduse strategiei de gestionare, a fuziunilor și achizițiilor, a încetării utilizării unui proces, a simplei înlocuiri sau majorări a capitalului, a schimbărilor rezultate numai din modificarea prețurilor factorilor, a personalizării, a localizării, a schimbărilor regulate, sezoniere și a altor schimbări ciclice și a comercializării de produse noi sau îmbunătățite semnificativ;
„inovare de proces” înseamnă punerea în aplicare a unei metode de producție sau de implementare noi ori îmbunătățite semnificativ, inclusiv modificări semnificative ale tehnicilor, echipamentelor sau software-ului, la nivelul întreprinderii (la nivelul grupului din sectorul industrial vizat din SEE), inclusiv, de exemplu, prin utilizarea unor tehnologii sau soluții digitale noi sau inovatoare. Sunt excluse din această definiție schimbările sau îmbunătățirile minore, creșterea capacităților de producție sau de prestare de servicii prin adăugarea de sisteme de fabricație sau logistice care sunt foarte asemănătoare cu cele utilizate deja, încetarea utilizării unui proces, simpla înlocuire sau majorare a capitalului, schimbări rezultate numai din modificarea prețurilor factorilor, personalizarea producției, localizarea, schimbările regulate, sezoniere și alte schimbări ciclice și comercializarea de produse noi sau îmbunătățite semnificativ;
„detașare” înseamnă angajarea temporară de personal de către un beneficiar cu dreptul de a reveni la angajatorul anterior;
„infrastructură de testare și experimentare” înseamnă instalațiile, echipamentele, capacitățile și resursele, ca, de exemplu, bancurile de încercare, liniile-pilot, demonstratorii, instalațiile de testare sau laboratoarele vii, precum și serviciile de sprijin conexe utilizate în principal de întreprinderile, în special IMM-uri, care încearcă să obțină sprijin pentru testare și experimentare, în scopul de a dezvolta produse, procese și servicii noi sau îmbunătățite, precum și pentru testarea și extinderea utilizării tehnologiilor, pentru a avansa prin cercetare industrială și dezvoltare experimentală. Accesul la infrastructurile de testare și experimentare finanțate din fonduri publice este deschis mai multor utilizatori și trebuie să fie acordat în mod transparent și nediscriminatoriu și în condițiile pieței. Infrastructurile de testare și experimentare sunt uneori cunoscute și sub denumirea de infrastructuri tehnologice ( 21 );
Definiții în domeniul ajutoarelor pentru lucrătorii defavorizați și pentru lucrătorii cu handicap
„lucrător extrem de defavorizat” înseamnă orice persoană care:
nu a avut un loc de muncă stabil remunerat în ultimele 24 de luni; sau
nu a avut un loc de muncă stabil remunerat în ultimele 12 luni și aparține uneia dintre categoriile (b)-(g) menționate la definiția „lucrătorului defavorizat”.
„încadrare în muncă protejată” înseamnă încadrarea într-o întreprindere în care cel puțin 30 % din lucrători sunt lucrători cu handicap;
Definiții în domeniul ajutoarelor pentru protecția mediului
„protecția mediului” înseamnă orice acțiune sau activitate menită să reducă sau să prevină poluarea, impactul negativ asupra mediului sau un alt prejudiciu asupra mediului fizic (inclusiv asupra aerului, a apei, a solului), a ecosistemelor sau a resurselor naturale rezultat din activitățile umane, inclusiv să atenueze schimbările climatice, să reducă riscul unor astfel de prejudicii, să protejeze și să refacă biodiversitatea sau să conducă la o utilizare mai eficientă a resurselor naturale, inclusiv măsuri de economisire a energiei și utilizarea de surse regenerabile de energie și alte tehnici de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și de alți poluanți, precum și să realizeze trecerea la modelele economiei circulare pentru a reduce consumul de materii prime și a spori eficiența. Aceasta include, de asemenea, acțiuni care consolidează capacitatea de adaptare și reduc la minimum vulnerabilitatea la impactul schimbărilor climatice;
„standard al Uniunii” înseamnă:
un standard obligatoriu al Uniunii care stabilește nivelurile care trebuie atinse în ceea ce privește mediul de către întreprinderi în mod individual, excluzând standardele sau obiectivele stabilite la nivelul Uniunii care sunt obligatorii pentru statele membre, însă nu și pentru întreprinderile individuale; sau
obligația de a utiliza cele mai bune tehnici disponibile (BAT), astfel cum sunt definite în Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului ( 22 ), și de a garanta că nivelurile de emisie nu sunt mai ridicate decât nivelurile care s-ar fi înregistrat prin aplicarea BAT; în cazurile în care nivelurile emisiilor asociate BAT au fost definite în actele de punere în aplicare adoptate în temeiul Directivei 2010/75/UE sau în temeiul altor directive aplicabile, nivelurile respective se vor aplica în sensul prezentului regulament; dacă nivelurile respective sunt exprimate ca interval, se va aplica limita în care se atinge BAT pentru prima dată în cazul întreprinderii în cauză;
„infrastructură de reîncărcare” înseamnă o instalație fixă sau mobilă care furnizează energie electrică vehiculelor sau echipamentelor terminale mobile sau echipamentelor mobile de handling la sol;
„infrastructură de realimentare” înseamnă o instalație fixă sau mobilă care furnizează hidrogen vehiculelor sau echipamentelor terminale mobile sau echipamentelor mobile de handling la sol;
„hidrogen produs din surse regenerabile de energie” înseamnă hidrogen produs din energie din surse regenerabile în conformitate cu metodologiile stabilite în Directiva (UE) 2018/2001 al Parlamentului European și al Consiliului ( 23 ) pentru combustibilii lichizi și gazoși de origine nebiologică produși din surse regenerabile și utilizați în transporturi;
„energie electrică produsă din surse regenerabile” înseamnă energia electrică obținută din surse regenerabile, astfel cum este definită la articolul 2 punctul 1 din Directiva (UE) 2018/2001;
„reîncărcare inteligentă” înseamnă o operațiune de reîncărcare în cazul căreia intensitatea energiei electrice furnizate bateriei este ajustată în timp real, pe baza informațiilor primite prin intermediul comunicațiilor electronice;
„vehicul nepoluant” înseamnă:
în ceea ce privește vehiculele rutiere ușoare: un vehicul nepoluant, astfel cum este definit la articolul 4 punctul 4 litera (a) din Directiva 2009/33/CE a Parlamentului European și a Consiliului ( 24 );
în ceea ce privește vehiculele rutiere grele:
în ceea ce privește navele de navigație interioară:
în ceea ce privește navele maritime:
în ceea ce privește materialul rulant feroviar: material rulant care are zero emisii directe de CO2 la țeava de evacuare atunci când este exploatat pe o linie dotată cu infrastructura necesară și care, atunci când o astfel de infrastructură nu este disponibilă (hibrid), utilizează un motor convențional;
„vehicul cu emisii zero” înseamnă:
în ceea ce privește vehiculele cu două și trei roți și cvadriciclurile: un vehicul care intră sub incidența Regulamentului (UE) nr. 168/2013 al Parlamentului European și al Consiliului ( 26 ), cu zero emisii de CO2 la țeava de evacuare, calculat în conformitate cu cerințele prevăzute la articolul 24 și în anexa V la regulamentul respectiv;
în ceea ce privește vehiculele rutiere ușoare: un vehicul din categoria M1, M2 sau N1 cu emisii zero de CO2 la țeava de evacuare, determinate în conformitate cu cerințele prevăzute în Regulamentul (UE) 2017/1151 al Comisiei ( 27 );
în ceea ce privește vehiculele rutiere grele: un vehicul greu cu emisii zero, astfel cum este definit la articolul 4 punctul 5 din Directiva 2009/33/CE;
în ceea ce privește navele de navigație interioară: o navă de navigație interioară sau o navă pentru transportul de pasageri sau de marfă care are zero emisii directe (la țeava de evacuare/țeava de eșapament) de CO2;
în ceea ce privește navele maritime: o navă maritimă și de coastă pentru transportul de pasageri sau de marfă, pentru operațiuni portuare sau pentru activități auxiliare care are zero emisii directe (la țeava de evacuare) de CO2;
în ceea ce privește materialul rulant feroviar: materialul rulant care are zero emisii directe (la țeava de evacuare) de CO2;
„vehicul” înseamnă oricare dintre următoarele:
un vehicul rutier din categoria M1, M2, N1, M3, N2, N3 sau L;
o navă de navigație interioară sau o navă maritimă și de coastă pentru transportul de pasageri sau de marfă;
material rulant;
aeronave;
„echipamente mobile de handling la sol” înseamnă echipamente mobile utilizate în activitățile de servicii conexe transportului aerian sau maritim;
„echipamente terminale mobile” înseamnă echipamente mobile utilizate pentru încărcarea, descărcarea și transbordarea mărfurilor și a unităților de încărcare intermodale, precum și pentru deplasarea mărfurilor în interiorul unei zone terminale;
„eficiență energetică” înseamnă eficiență energetică astfel cum este definită la articolul 2 punctul 4 din Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului ( 28 );
„energie primară” înseamnă energie din surse regenerabile și neregenerabile, care nu a trecut prin niciun proces de conversie sau transformare;
▼M6 —————
„digitalizare” înseamnă adoptarea de tehnologii utilizate de dispozitive și/sau sisteme electronice care permit sporirea funcționalității produselor, dezvoltarea de servicii online, modernizarea proceselor sau migrarea la modele de afaceri bazate pe dezintermedierea producției de bunuri și a prestării de servicii, generând în cele din urmă un impact transformator;
„pregătire pentru soluții inteligente” înseamnă capacitatea clădirilor sau a unităților unei clădiri de a-și adapta funcționarea la nevoile ocupantului, inclusiv optimizarea eficienței energetice și a performanței globale, și de a-și adapta funcționarea ca răspuns la semnalele rețelei;
„întreprindere mică cu capitalizare medie” înseamnă o întreprindere care nu este IMM și al cărei număr de angajați nu depășește 499, calculat în conformitate cu articolele 3-6 din anexa I, a cărei cifră de afaceri anuală nu depășește 100 de milioane EUR sau al cărei bilanț anual nu depășește 86 de milioane EUR; mai multe entități sunt considerate o singură întreprindere dacă este îndeplinită oricare dintre condițiile enumerate la articolul 3 alineatul (3) din anexa I. În sensul aplicării articolului 56e alineatul (10) și a articolului 56f, întreprindere mică cu capitalizare medie înseamnă o întreprindere care nu este un IMM și are până la 499 de angajați;
„economii de energie” înseamnă economii de energie astfel cum sunt definite la articolul 2 punctul 5 din Directiva 2012/27/UE;
„proiect de eficiență energetică” înseamnă un proiect de investiții care sporește eficiența energetică a unei clădiri;
„fond pentru eficiență energetică” sau „EEF” înseamnă un vehicul de investiții specializat, înființat în scopul de a face investiții în proiecte de eficiență energetică menite să îmbunătățească eficiența energetică a clădirilor. Fondurile pentru eficiență energetică sunt administrate de un administrator de fonduri pentru eficiență energetică;
„administrator de fonduri pentru eficiență energetică” înseamnă o societate profesionistă de administrare, cu personalitate juridică, care selecționează și efectuează investiții în proiecte eligibile de eficiență energetică;
„cogenerare de înaltă eficiență” înseamnă cogenerarea care îndeplinește criteriile definiției privind cogenerarea de înaltă eficiență, conform articolului 2 alineatul (34) din Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficiența energetică, de modificare a Directivelor 2009/125/CE și 2010/30/UE și de abrogare a Directivelor 2004/8/CE și 2006/32/CE ( 29 );
„cogenerare” sau energie termică și electrică combinată sau „CHP” înseamnă cogenerare astfel cum este definită la articolul 2 punctul 30 din Directiva 2012/27/UE;
„cogenerare bazată pe surse regenerabile de energie” înseamnă cogenerarea care utilizează 100 % energie din surse regenerabile ca materie primă pentru producerea de energie termică și electrică;
„pompă de căldură” înseamnă un mecanism, un dispozitiv sau o instalație care transferă căldura din mediul natural, de exemplu din aer, apă sau sol, către clădiri sau instalații industriale, inversând fluxul natural al căldurii, astfel încât să circule de la o temperatură mai scăzută spre una mai ridicată. În cazul pompelor de căldură reversibile, acestea pot de asemenea transfera căldura din clădire către mediul natural;
„energie din surse regenerabile” sau „energie regenerabilă” înseamnă energia generată de instalații care utilizează exclusiv surse regenerabile de energie, astfel cum sunt definite la articolul 2 punctul 1 din Directiva (UE) 2018/2001, precum și cota, din punctul de vedere al valorii calorice, a energiei produse din surse regenerabile de energie în instalații hibride care utilizează și surse de energie convențională și include energia electrică regenerabilă utilizată pentru umplerea sistemelor de stocare conectate „din spatele contorului” (instalate în comun sau ca o completare la instalația regenerabilă), dar exclude energia electrică produsă ca urmare a sistemelor de stocare;
„comunitate de energie din surse regenerabile” înseamnă o comunitate de energie din surse regenerabile astfel cum este definită la articolul 2 punctul 16 din Directiva (UE) 2018/2001;
▼M6 —————
„tehnologie inovatoare” înseamnă o tehnologie nouă și recent certificată în raport cu stadiul actual al tehnologiei din sectorul industrial, care prezintă un risc de eșec tehnologic sau industrial și nu reprezintă o optimizare sau o modernizare a tehnologiei existente;
„proiect demonstrativ” înseamnă proiect demonstrativ în sensul definiției prevăzute la articolul 2 punctul 24 din Regulamentul (UE) 2019/943 al Parlamentului European și al Consiliului ( 30 );
„contract pentru diferență” înseamnă un instrument de ajutor care dă beneficiarului dreptul la o plată egală cu diferența dintre un preț (prețuri) „de exercitare” fix(e) și un preț de referință – cum ar fi un preț de piață, per unitate de producție;
„echilibrare” pentru energia electrică înseamnă echilibrare în sensul definiției prevăzute la articolul 2 punctul 10 din Regulamentul (UE) 2019/943;
„responsabilități standard de echilibrare” înseamnă responsabilități de echilibrare care nu creează discriminări între tehnologii și care nu scutesc niciun generator de responsabilitatea în materie de echilibrare, astfel cum se prevede la articolul 5 din Regulamentul (UE) 2019/943;
„parte responsabilă cu echilibrarea (PRE)” înseamnă parte responsabilă cu echilibrarea în sensul definiției prevăzute la articolul 2 punctul 14 din Regulamentul (UE) 2019/943;
„biomasă” înseamnă fracțiunea biodegradabilă a produselor, deșeurilor și reziduurilor de origine biologică, astfel cum este definită la articolul 2 punctul 24 din Directiva (UE) 2018/2001;
„biocombustibili” înseamnă biocombustibili în sensul definiției prevăzute la articolul 2 punctul 33 din Directiva (UE) 2018/2001;
„biogaz” înseamnă biogaz în sensul definiției prevăzute la articolul 2 punctul 28 din Directiva (UE) 2018/2001;
„biolichide” înseamnă biolichide în sensul definiției prevăzute la articolul 2 punctul 32 din Directiva (UE) 2018/2001;
„combustibili din biomasă” înseamnă combustibili din biomasă în sensul definiției prevăzute la articolul 2 punctul 27 din Directiva (UE) 2018/2001;
„deficit de finanțare” înseamnă costurile nete suplimentare determinate de diferența dintre veniturile și costurile economice (inclusiv costurile de investiție și de exploatare) aferente proiectului care beneficiază de ajutor și cele aferente proiectului alternativ pe care beneficiarul ajutorului l-ar realiza în mod credibil în absența ajutorului. Pentru a determina deficitul de finanțare, statul membru trebuie să cuantifice, pentru scenariul factual și un scenariu contrafactual credibil, toate costurile și veniturile principale, costul mediu ponderat al capitalului („CMPC”) estimat al beneficiarilor pentru actualizarea fluxurilor de numerar viitoare, precum și valoarea actualizată netă („VAN”) pentru scenariul factual și cel contrafactual, pe întreaga durată de viață a proiectului. Costul suplimentar net tipic poate fi estimat ca diferența dintre VAN pentru scenariul factual și pentru scenariul contrafactual pe durata de viață de referință a proiectului;
„taxă de mediu fiscală sau parafiscală” înseamnă o taxă sau un impozit aplicat unei baze de impozitare specifice și care se aplică unor produse sau servicii specifice cu un efect negativ clar asupra mediului sau care urmărește să taxeze anumite activități, bunuri sau servicii astfel încât costurile de mediu să poată fi incluse în prețul lor sau astfel încât producătorii și consumatorii să fie orientați către activități care respectă mai mult mediul;
„nivelul minim al taxei Uniunii” înseamnă nivelul minim de impozitare prevăzut de legislația Uniunii: pentru produsele energetice și pentru energie electrică înseamnă nivelul minim de impozitare prevăzut în anexa I la Directiva 2003/96/CE a Consiliului din 27 octombrie 2003 privind restructurarea cadrului comunitar de impozitare a produselor energetice și a electricității ( 31 );
▼M6 —————
„decontaminare” înseamnă acțiuni de management de mediu, cum ar fi eliminarea sau detoxifierea contaminanților sau a excesului de nutrienți din sol și din apă, care vizează eliminarea surselor de degradare;
„reabilitare” înseamnă acțiuni de management de mediu care vizează restabilirea unui nivel de funcționare a ecosistemului în situri degradate, în care obiectivul este mai degrabă furnizarea reînnoită și continuă de servicii ecosistemice decât biodiversitatea și integritatea unui ecosistem de referință natural sau seminatural desemnat;
„ecosistem” înseamnă ecosistem în sensul definiției prevăzute la articolul 2 punctul 13 din Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului ( 32 );
„biodiversitate” înseamnă biodiversitate în sensul definiției prevăzute la articolul 2 punctul 15 din Regulamentul (UE) 2020/852;
„principiul poluatorul plătește” înseamnă că poluatorul care cauzează poluarea ar trebui să suporte costurile măsurilor de combatere a poluării;
„poluare” înseamnă dauna cauzată de poluator prin prejudicierea directă sau indirectă a mediului sau prin crearea unor condiții care conduc la asemenea daune asupra mediului fizic înconjurător sau a resurselor naturale;
„poluant” înseamnă poluant în sensul definiției prevăzute la articolul 2 punctul 10 din Regulamentul (UE) 2020/852;
„poluare” înseamnă poluare în sensul definiției prevăzute la articolul 3 punctul 2 din Directiva 2010/75/UE;
„soluție bazată pe natură” înseamnă o acțiune de protejare, conservare, refacere, utilizare durabilă și gestionare a ecosistemelor terestre, de apă dulce, costiere și marine naturale sau modificate, care abordează provocările sociale, economice și de mediu în mod eficace și adaptabil, oferind în același timp bunăstare umană, servicii ecosistemice, reziliență și beneficii pentru biodiversitate;
„refacere” înseamnă procesul de sprijinire a refacerii unui ecosistem ca mijloc de conservare a biodiversității și de sporire a rezilienței ecosistemelor, în special la schimbările climatice. Refacerea ecosistemelor include măsuri luate pentru îmbunătățirea stării unui ecosistem și pentru recrearea sau restabilirea unui ecosistem în cazul în care starea respectivă s-a pierdut, precum și pentru îmbunătățirea rezilienței ecosistemului și a adaptării la schimbările climatice;
„sistem de termoficare și răcire centralizată eficient din punct de vedere energetic” înseamnă un sistem eficient de termoficare și răcire centralizată în sensul definiției prevăzute la articolul 2 punctul 41 din Directiva 2012/27/UE;
„încălzire centralizată” și „răcire centralizată” înseamnă încălzire centralizată sau răcire centralizată în sensul definiției prevăzute la articolul 2 punctul 19 din Directiva 2010/31/UE;
„sisteme de termoficare și de răcire centralizată” înseamnă instalații de producere a încălzirii și/sau a răcirii și rețele de stocare și de distribuție a energiei termice, care cuprind atât rețeaua primară – de transport – , cât și rețeaua secundară de conducte, pentru furnizarea de căldură sau răcire consumatorilor. Mențiunea referitoare la încălzirea centralizată trebuie interpretată ca referindu-se la sistemele de termoficare și/sau răcire centralizată, în funcție de modul în care rețelele furnizează încălzire sau răcire, în comun sau separat;
„poluator” înseamnă persoana care aduce direct sau indirect daune mediului sau care creează condiții ce conduc la asemenea daune;
„reutilizare” înseamnă reutilizare în sensul definiției prevăzute la articolul 3 punctul 13 din Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului ( 33 );
„pregătire pentru reutilizare” înseamnă pregătire pentru reutilizare în sensul definiției prevăzute la articolul 3 punctul 16 din Directiva 2008/98/CE;
„reciclare” înseamnă reciclare în sensul definiției prevăzute la articolul 3 punctul 17 din Directiva 2008/98/CE;
„utilizarea eficientă a resurselor” înseamnă reducerea cantității de factori de producție necesari pentru producerea unei unități de producție sau înlocuirea factorilor de producție primari cu factori de producție secundari;
„deșeuri” înseamnă deșeuri în sensul definiției prevăzute la articolul 3 punctul 1 din Directiva 2008/98/CE;
„căldură reziduală” înseamnă căldură reziduală în sensul definiției prevăzute la articolul 2 punctul 9 din Directiva (UE) 2018/2001;
„tratare” înseamnă tratarea în sensul definiției de la articolul 3 punctul 14 din Directiva 2008/98/CE, precum și tratarea altor produse, materiale sau substanțe;
„recuperare” înseamnă recuperarea astfel cum este definită la articolul 3 punctul 15 din Directiva 2008/98/CE, precum și recuperarea altor produse, materiale sau substanțe;
„eliminare” înseamnă eliminare în sensul definiției prevăzute la articolul 3 punctul 19 din Directiva 2008/98/CE;
„alte produse, materiale sau substanțe” înseamnă materialele, produsele și substanțele, altele decât deșeurile, inclusiv subprodusele menționate la articolul 5 din Directiva 2008/98/CE, reziduurile agricole și forestiere, apele uzate, apele pluviale și scurgerile de suprafață, mineralele, nutrienții, gazele reziduale rezultate din procesele de producție, precum și produsele, părțile componente și materialele redundante;
„produse, părți componente și materiale redundante” înseamnă produse, părți componente și materiale care nu mai sunt necesare sau utile pentru deținătorul lor, dar care sunt adecvate pentru reutilizare;
„colectare separată” înseamnă colectare separată în sensul definiției prevăzute la articolul 3 punctul 11 din Directiva 2008/98/CE;
▼M6 —————
„infrastructură energetică” înseamnă orice echipament sau instalație fizică care este situată în Uniune sau care conectează Uniunea cu una sau mai multe țări terțe și care se încadrează în următoarele categorii:
electricitate:
sisteme de transport și distribuție, „transport” însemnând transportul de energie electrică terestru, precum și offshore, în rețeaua interconectată de foarte înaltă și de înaltă tensiune, în scopul livrării energiei electrice către clienții finali sau către distribuitori, dar fără a include și furnizarea, iar „distribuție” însemnând transportul de energie electrică terestru, precum și offshore, în rețele de distribuție de înaltă, medie și joasă tensiune, în vederea livrării sale către clienți, dar fără a include și furnizarea;
orice echipament indispensabil sau instalație indispensabilă pentru a asigura funcționarea în condiții de siguranță, securitate și eficiență a sistemelor menționate la punctul (i), inclusiv a sistemelor de protecție, monitorizare și control la toate tensiunile și posturile de transformare;
componente de rețea complet integrate, în sensul definiției prevăzute la articolul 2 punctul 51 din Directiva (UE) 2019/944 a Parlamentului European și a Consiliului ( 34 );
rețele electrice inteligente, adică sisteme și componente care integrează tehnologii ale informației și comunicațiilor, prin platforme digitale operaționale, sisteme de control și tehnologii bazate pe senzori, utilizate atât pentru transport, cât și pentru distribuție, având ca scop o rețea de transport și distribuție a energiei electrice mai sigură, mai eficientă și mai inteligentă, creșterea capacității de integrare a unor noi forme de producție, stocare și consum și facilitarea unor noi modele de afaceri și structuri de piață;
rețele electrice offshore, adică orice echipament sau instalație de transport sau de distribuție a energiei electrice în sensul definiției prevăzute la punctul (i) care are o dublă funcționalitate: interconectarea și transportul sau distribuția energiei electrice din surse regenerabile offshore de la siturile de generare offshore către două sau mai multe țări. Aceasta include și rețelele inteligente, precum și orice echipament adiacent sau instalație adiacentă offshore, care îndeplinesc un rol esențial pentru funcționarea în condiții de siguranță, securitate și eficiență, inclusiv a sistemelor de protecție, monitorizare și control, precum și stațiile electrice necesare dacă acestea asigură, de asemenea, interoperabilitatea tehnologică și, printre altele, compatibilitatea interfeței dintre diferite tehnologii;
gaz (gazele naturale, biogazul – inclusiv biometanul – și/sau gazele regenerabile de origine nebiologică):
conducte de transport și distribuție pentru transportul gazelor care fac parte dintr-o rețea, cu excepția conductelor de înaltă presiune utilizate pentru distribuția în amonte de gaze naturale;
instalații subterane de stocare conectate la conductele de gaz natural de înaltă presiune menționate la punctul (i);
instalații de recepție, de stocare și de regazeificare sau decompresie pentru gaze lichefiate sau comprimate;
orice echipament esențial sau instalație esențială pentru funcționarea securizată, eficientă și în condiții de siguranță a sistemului sau pentru asigurarea capacității bidirecționale, inclusiv stații de comprimare;
rețele inteligente de gaze, adică oricare dintre următoarele echipamente sau instalații menite să permită și să faciliteze integrarea în rețea a gazelor din surse regenerabile și cu emisii scăzute de dioxid de carbon (inclusiv hidrogenul sau gazele de origine nebiologică): sisteme și componente digitale care integrează tehnologii ale informației și comunicațiilor, sisteme de control și tehnologii bazate pe senzori pentru a permite monitorizarea, contorizarea, controlul calității și gestionarea într-un mod interactiv și inteligent a producției, transportului, distribuției și consumului de gaze în cadrul unei rețele de gaze. În plus, rețelele inteligente pot include, de asemenea, echipamente care să permită fluxuri inversate de la nivelul distribuției la nivelul transportului și modernizările necesare aferente ale rețelei existente;
hidrogen:
conducte de transport pentru transportul la înaltă presiune al hidrogenului, precum și conducte de distribuție pentru distribuția locală a hidrogenului care oferă acces mai multor utilizatori ai rețelei în mod transparent și nediscriminatoriu;
instalații de stocare, care înseamnă instalații utilizate pentru stocarea hidrogenului cu un grad ridicat de puritate, incluzând partea terminalului pentru hidrogen utilizată pentru depozitare, dar excluzând partea utilizată pentru operațiunile de producție, și incluzând instalațiile rezervate exclusiv operatorilor de rețele de hidrogen pentru îndeplinirea funcțiilor lor. Instalațiile de stocare a hidrogenului includ instalații subterane de stocare conectate la conductele de hidrogen de înaltă presiune menționate la punctul (i);
instalații de dispecerizare, de recepție, de stocare, de regazeificare sau de decompresie pentru hidrogen sau hidrogen încorporat în alte substanțe chimice, cu scopul de a injecta hidrogenul fie în rețeaua pentru gaze, fie în rețeaua destinată hidrogenului;
terminale, care înseamnă instalații utilizate pentru transformarea hidrogenului lichid în hidrogen gazos în scopul injectării în rețeaua de hidrogen. Terminalele includ echipamentele auxiliare și stocarea temporară necesare pentru procesul de transformare și injectarea ulterioară în rețeaua de hidrogen, dar nu includ niciuna dintre părțile terminalului de hidrogen utilizate pentru stocare;
capacități de interconexiune, care înseamnă o rețea de hidrogen (sau o parte a acesteia) care traversează sau trece peste o frontieră dintre state membre sau dintre un stat membru și o țară terță până pe teritoriul statelor membre sau până la marea teritorială a statului membru respectiv;
orice echipamente sau instalații esențiale pentru funcționarea securizată, eficientă și în condiții de siguranță a sistemului pentru hidrogen sau pentru asigurarea capacității bidirecționale, inclusiv stații de comprimare.
Toate activele enumerate la punctele (i)-(vi) pot fi active nou-construite sau active convertite din gaze naturale în hidrogen sau o combinație a celor două. Activele enumerate la punctele (i)-(vi) care fac obiectul accesului terților îndeplinesc condițiile pentru a fi considerate infrastructuri energetice;
dioxid de carbon:
conducte, diferite de rețeaua de conducte în amonte, utilizate pentru transportul de dioxid de carbon de la mai multe surse, adică instalații industriale (inclusiv centrale electrice) care produc dioxid de carbon sub formă de gaz prin combustie sau alte reacții chimice care implică compuși de carbon fosili sau non-fosili, în scopul depozitării geologice permanente a dioxidului de carbon în conformitate cu articolul 3 din Directiva 2009/31/CE a Parlamentului European și a Consiliului ( 35 ) sau în scopul utilizării dioxidului de carbon ca materie primă sau pentru a spori randamentele proceselor biologice;
instalații pentru lichefierea și stocarea tampon a dioxidului de carbon, în vederea transportării sau stocării. Acestea nu includ infrastructura din cadrul unei formațiuni geologice utilizate pentru stocarea geologică permanentă a dioxidului de carbon în temeiul articolului 3 din Directiva 2009/31/CE și nici instalațiile de suprafață și de injectare aferente;
orice echipamente sau instalații esențiale pentru funcționarea corespunzătoare, sigură și eficientă a sistemului, inclusiv sistemele de protecție, monitorizare și control. De exemplu, poate fi vorba despre mijloace mobile pentru transportul și stocarea dioxidului de carbon, cu condiția ca aceste mijloace mobile să corespundă definiției unui vehicul nepoluant.
Activele enumerate la punctele (i), (ii) și (iii) care fac obiectul accesului terților se califică drept infrastructură energetică;
infrastructura utilizată pentru transmisia sau distribuția energiei termice sub formă de abur, apă fierbinte sau lichide răcite de la mai mulți producători sau utilizatori, bazată pe utilizarea energiei din surse regenerabile sau a căldurii reziduale provenite din aplicații industriale;
proiecte de interes comun, astfel cum sunt definite la articolul 2 punctul 4 din Regulamentul (UE) nr. 347/2013 al Parlamentului European și al Consiliului ( 36 ) și proiect de interes reciproc, menționat la articolul 171 din tratat;
alte categorii de infrastructură care permit conectarea fizică sau fără fir a energiei din surse regenerabile sau fără emisii de dioxid de carbon între producători și utilizatori de la mai multe puncte de acces și de ieșire și care este deschisă accesului terților care nu aparțin întreprinderilor ce dețin sau administrează infrastructura.
Activele enumerate la literele (a)-(g) care sunt construite pentru un utilizator sau un grup mic de utilizatori identificați ex ante și sunt adaptate nevoilor acestora („infrastructură dedicată”) nu se califică drept infrastructură energetică.
„operator de distribuție” (OD) înseamnă un operator de distribuție în sensul definiției prevăzute la articolul 2 punctul 29 din Directiva (UE) 2019/944;
„operator de transport și de sistem” (OTS) înseamnă un operator de transport și de sistem în sensul definiției prevăzute la articolul 2 punctul 35 din Directiva (UE) 2019/944;
„stocare de energie electrică” înseamnă amânarea utilizării finale a energiei electrice pentru un moment ulterior momentului generării, sau transformarea energiei electrice într-o formă de energie care poate fi stocată, stocarea energiei respective și reconversia ulterioară a energiei respective în energie electrică;
„stocare de energie termică” înseamnă amânarea utilizării finale a energiei termice pentru un moment ulterior momentului generării sau transformarea energiei electrice sau termice într-o formă de energie care poate fi stocată, stocarea energiei respective și, după caz, conversia sau reconversia ulterioară a energiei respective în energie termică pentru utilizarea finală (și anume, încălzire sau răcire);
„captarea și stocarea dioxidului de carbon” sau „CSC” înseamnă o serie de tehnologii care permit captarea CO2 emis de instalațiile industriale, inclusiv a emisiilor inerente proceselor, sau captarea dioxidului de carbon direct din aerul înconjurător, transportul într-un loc de stocare și injectarea CO2 în formațiuni geologice subterane adecvate pentru stocare permanentă;
„captarea și utilizarea dioxidului de carbon” sau „CUC” înseamnă o serie de tehnologii care captează CO2 emis de instalațiile industriale, inclusiv a emisiilor inerente proceselor, sau captarea direct din aerul înconjurător, precum și transportul către un punct de consum sau de utilizare a CO2 în vederea utilizării în totalitate a acestor emisii de CO2;
Definiții în domeniul ajutoarelor sociale pentru transportul rezidenților din regiunile îndepărtate
„reședința obișnuită” înseamnă locul în care locuiește o persoană fizică timp de cel puțin 185 de zile în fiecare an calendaristic ca urmare a unor legături personale și profesionale. În cazul unei persoane ale cărei legături profesionale se află într-un loc diferit de cel în care are legăturile personale și care locuiește în două sau mai multe state membre, reședința obișnuită a acesteia este considerată a fi locul în care are legăturile personale, cu condiția ca persoana respectivă să se întoarcă acolo în mod regulat. Atunci când o persoană locuiește într-un stat membru pentru a desfășura o activitate cu o durată stabilită, reședința acesteia este considerată în continuare cea în care are legăturile personale, indiferent dacă persoana respectivă se întoarce sau nu acolo în cursul activității respective. Frecventarea unei universități sau a unei școli în alt stat membru nu constituie transfer al reședinței obișnuite. În mod alternativ, „reședință obișnuită” are sensul atribuit acesteia în legislația națională a statelor membre.
Definiții în domeniul ajutoarelor pentru infrastructurile de bandă largă
▼M4 —————
▼M6 —————
„conductă” înseamnă o țeavă sau un tub subteran utilizat la adăpostirea cablurilor (de fibră optică, de cupru sau coaxiale) unei rețele în bandă largă;
„degruparea fizică” permite accesul la linia de acces a consumatorului final și oferă posibilitatea ca sistemele de transmisie deținute de concurenți să fie utilizate pentru a transmite direct prin această linie;
„infrastructură în bandă largă” înseamnă o rețea în bandă largă fără nicio componentă activă și cuprinde infrastructura fizică, inclusiv conductele, stâlpii, pilonii, turnurile, fibra neagră, cabinetele și cablurile (inclusiv cablurile din fibră neagră și din cupru);
„rețea backhaul” înseamnă partea unei rețele în bandă largă care conectează rețeaua de acces la rețeaua magistrală și care nu oferă acces direct utilizatorilor finali. Este partea din rețea în care este agregat traficul utilizatorilor finali;
„rețea magistrală” înseamnă rețeaua centrală care interconectează rețele backhaul din diferite zone sau regiuni;
„rețea de acces” înseamnă segmentul unei rețele în bandă largă care conectează rețeaua backhaul cu locațiile sau dispozitivele utilizatorilor finali;
▼M4 —————
„acces cu ridicata” înseamnă accesul care permite unui operator să utilizeze echipamentele altui operator. Accesul cu ridicata include, pe baza evoluțiilor tehnologice actuale, cel puțin următoarele produse de acces: (i) pentru rețelele FTTx: accesul la infrastructura în bandă largă, degruparea și accesul de tip bitstream; (ii) pentru rețelele prin cablu: accesul la infrastructura în bandă largă și accesul la servicii active; (iii) pentru rețelele fără fir fixe: accesul la infrastructura în bandă largă și accesul la servicii active; (iv) pentru rețelele mobile: accesul la infrastructura în bandă largă și accesul la servicii active (cel puțin roaming); (v) pentru platformele prin satelit: accesul la servicii active; (vi) pentru rețelele backhaul: accesul la infrastructura în bandă largă și accesul la servicii active.
„locație deservită” înseamnă un sediu al utilizatorului final la care, la cererea utilizatorilor finali și în termen de 4 săptămâni de la data solicitării, un furnizor poate furniza servicii în bandă largă (indiferent dacă aceste locații sunt deja conectate sau nu la rețea). Prețul perceput pentru furnizarea de servicii în bandă largă la locația utilizatorilor finali în acest caz nu trebuie să depășească taxele normale de conectare, ceea ce înseamnă că nu trebuie să includă costuri suplimentare sau excepționale în raport cu practica comercială standard și, în orice caz, nu trebuie să depășească prețul obișnuit din statul membru în cauză. Prețul respectiv trebuie să fie stabilit de autoritatea națională competentă;
„actori socioeconomici” înseamnă entități care, prin misiunea, natura sau localizarea lor, pot genera, în mod direct sau indirect, beneficii socioeconomice importante pentru cetățenii, întreprinderile și comunitățile locale aflate în vecinătatea lor sau în zona lor de influență, inclusiv, printre altele, autorități publice, entități publice sau private cărora le-a fost încredințată prestarea de servicii de interes general sau de servicii de interes economic general, astfel cum se prevede la articolul 106 alineatul (2) din tratat, și întreprinderi cu un grad ridicat de intensitate digitală;
„coridor 5G” înseamnă o cale de transport, un drum, o cale ferată sau o cale navigabilă interioară acoperită (acoperit) în întregime de o infrastructură de conectivitate digitală, în special, de sisteme 5G, și care permit furnizarea neîntreruptă de servicii digitale de sinergie, astfel cum sunt definite în Regulamentul (UE) 2021/1153 al Parlamentului European și al Consiliului ( 39 ), cum ar fi mobilitatea conectată și automatizată, serviciile de mobilitate inteligentă similare pentru căi ferate sau conectivitatea digitală pe căile navigabile interioare;
„oră de vârf” înseamnă intervalul din zi, cu o durată tipică de o oră, în care solicitarea rețelei atinge în mod obișnuit valoarea sa maximă;
„condiții de oră de vârf” înseamnă condițiile în care se preconizează că rețeaua va funcționa la „ora de vârf”;
„orizont de timp relevant” înseamnă un orizont de timp utilizat pentru verificarea investițiilor private planificate și corespunde intervalului de timp estimat de statul membru pentru implementarea rețelei planificate finanțate de stat, începând din momentul publicării consultării publice privind intervenția planificată a statului până la punerea în funcțiune a rețelei (și anume, începerea furnizării de servicii cu ridicata și/sau cu amănuntul în rețeaua finanțată de stat). Orizontul de timp relevant nu poate fi mai scurt de doi ani;
Definiții în domeniul ajutoarelor pentru cultură și pentru conservarea patrimoniului
„opere audiovizuale greu de realizat” înseamnă operele identificate ca atare de statele membre, pe baza unor criterii predefinite, la instituirea schemelor sau la acordarea ajutoarelor și pot include filmele a căror unică versiune originală este în limba unui stat membru cu teritoriu, populație sau spațiu lingvistic restrânse, scurtmetrajele, primul și al doilea film ale unui regizor, documentarele sau lucrările cu buget redus sau care întâmpină alte dificultăți de ordin comercial;
Lista Comitetului de asistență pentru dezvoltare (CAD) al OCDE: înseamnă toate țările și teritoriile eligibile pentru a primi asistență oficială pentru dezvoltare care sunt incluse în lista alcătuită de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE);
„profitul rezonabil” se stabilește în funcție de profitul tipic pentru sectorul în cauză. În orice caz, o rată a rentabilității capitalului care nu depășește rata swap relevantă, majorată cu o primă de 100 de puncte de bază va fi considerată a fi rezonabilă.
Definiții în domeniul ajutoarelor pentru infrastructurile sportive și pentru infrastructurile de agrement multifuncționale
„sport profesionist” înseamnă practicarea unui sport ca activitate lucrativă sau ca serviciu remunerat, indiferent dacă a fost încheiat sau nu un contract de muncă oficial între sportivul profesionist și organizația sportivă relevantă, în cazul în care remunerația depășește costul de participare și reprezintă o parte semnificativă din veniturile sportivului. Cheltuielile de călătorie și de cazare legate de participarea la evenimentul sportiv nu sunt considerate remunerație în sensul prezentului regulament.
Definiții în domeniul ajutoarelor pentru aeroporturile regionale
„infrastructură aeroportuară” înseamnă infrastructura și echipamentele care permit unui aeroport să furnizeze servicii aeroportuare companiilor aeriene și diverșilor prestatori de servicii, și anume piste, terminale, platforme, căi de rulare, infrastructura centralizată de handling la sol și orice alte structuri utilizate în mod direct pentru serviciile aeroportuare, cu excepția infrastructurilor și a echipamentelor care sunt necesare, în principal, pentru desfășurarea activităților non-aeronautice;
„companie aeriană” înseamnă orice companie aeriană cu o licență de operare valabilă eliberată de un stat membru sau de un membru al spațiului aerian comun european în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1008/2008 al Parlamentului European și al Consiliului ( 40 );
„aeroport” înseamnă o entitate sau un grup de entități care desfășoară activitatea economică de furnizare a unor servicii aeroportuare către companii aeriene;
„servicii aeroportuare” înseamnă serviciile furnizate companiilor aeriene de către aeroport sau de către oricare dintre filialele sale, menite să asigure handlingul aeronavelor, de la aterizare până la decolare, precum și al pasagerilor și al mărfurilor, pentru a permite companiilor aeriene să ofere servicii de transport aerian, inclusiv furnizarea de servicii de handling la sol și furnizarea de infrastructură centralizată de handling la sol;
„trafic mediu anual de pasageri” înseamnă o cifră stabilită pe baza traficului de pasageri care sosesc și care pleacă în cursul ultimelor două exerciții financiare dinaintea celui în care este acordat ajutorul;
„infrastructură centralizată de handling la sol” înseamnă o infrastructură care este în mod normal operată de administratorul aeroportului și pusă la dispoziția diferiților furnizori de servicii de handling la sol care își desfășoară activitatea în aeroport, în schimbul unei remunerații, cu excepția echipamentelor deținute sau exploatate de către furnizorii de servicii de handling la sol;
„tren de mare viteză” înseamnă un tren care poate atinge viteze de peste 200 km/h;
„servicii de handling la sol” înseamnă serviciile oferite utilizatorilor aeroporturilor în aeroporturi, astfel cum sunt descrise în anexa la Directiva 96/67/CE a Consiliului ( 41 );
„activități nonaeronautice” înseamnă serviciile comerciale oferite companiilor aeriene sau altor utilizatori ai aeroportului, cum ar fi serviciile auxiliare pentru pasageri, agenți de expediție sau alți prestatori de servicii, închirierea de birouri și spații comerciale, spațiile de parcare și hotelurile;
„aeroport regional” înseamnă un aeroport cu un trafic mediu anual de pasageri de maximum trei milioane de pasageri;
Definiții în domeniul ajutoarelor pentru porturi
„port” înseamnă o zonă de pământ și apă, constituită din infrastructura și echipamentele necesare pentru primirea navelor, încărcarea și descărcarea acestora, depozitarea mărfurilor, recepția și livrarea acestora și îmbarcarea și debarcarea pasagerilor, a echipajului și a altor persoane și din orice altă infrastructură de care operatorii de transport au nevoie în port;
„port maritim” înseamnă un port destinat, în principal, primirii navelor maritime;
„port interior” înseamnă un port, altul decât un port maritim, destinat primirii navelor de navigație interioară;
„infrastructură portuară” înseamnă infrastructura și instalațiile pentru furnizarea de servicii portuare legate de transport, cum ar fi danele utilizate pentru amararea navelor, pereții cheiurilor, debarcaderele și pontoanele plutitoare din zonele de maree, bazinele interne, rambleurile și terenurile recuperate din mare, infrastructura pentru colectarea deșeurilor provenite din exploatarea navelor și a reziduurilor de încărcătură și infrastructura de reîncărcare și realimentare în porturile care aprovizionează vehicule, echipamente terminale mobile și echipamente mobile de handling la sol cu energie electrică, hidrogen, amoniac și metanol;
„suprastructură portuară” înseamnă instalațiile și amenajările amplasate la suprafața infrastructurii portuare (cum ar fi cele destinate depozitării), echipamentele fixe (cum ar fi depozitele și terminalele) și echipamentele mobile (cum ar fi macaralele), aflate în port și destinate furnizării de servicii portuare legate de transport;
„infrastructură de acces” înseamnă orice tip de infrastructură necesară pentru a asigura accesul și intrarea utilizatorilor în port de pe uscat, de pe mare sau de pe un curs de apă, cum ar fi drumurile de acces, șinele de cale ferată, șenalele de acces și ecluzele;
„dragaj” înseamnă îndepărtarea sedimentelor de pe fundul căilor navigabile de acces la un port sau din cadrul portului;
▼M6 —————
„nave” înseamnă structuri de plutire cu sau fără propulsie proprie, care prezintă una sau mai multe coci de deplasare la suprafață;
„nave maritime” înseamnă nave, altele decât cele care navighează exclusiv sau în principal pe căi navigabile interioare sau în apele din interiorul sau din imediata apropiere a apelor protejate;
„nave de ape interioare” înseamnă nave destinate exclusiv sau în principal navigației pe căi navigabile interioare sau în apele din interiorul sau din imediata apropiere a apelor protejate;
„infrastructură de colectare a deșeurilor provenite din exploatarea navelor și a reziduurilor de încărcătură” înseamnă instalațiile fixe, plutitoare sau mobile care au capacitatea de a prelua deșeurile provenite din exploatarea navelor și a reziduurilor de încărcătură, astfel cum sunt definite în Directiva 2000/59/CE a Parlamentului European și a Consiliului ( 42 ).
Definiții în domeniul ajutoarelor incluse în produsele financiare care beneficiază de sprijin din Fondul InvestEU (termenii definiți la alte titluri ale prezentului articol au același înțeles ca cel prevăzut la prezentul articol și în cazul ajutoarelor incluse în produsele financiare care beneficiază de sprijin din Fondul InvestEU)
„Fondul InvestEU”, „garanția UE”, „produs financiar”„bănci sau instituții naționale de promovare” și „partener de implementare” au sensul definit la articolul 2 din Regulamentul (UE) 2021/523;
„intermediar financiar” în sensul secțiunii 16 înseamnă un intermediar financiar în înțelesul punctului 34, cu excepția partenerilor de implementare;
„intermediar financiar comercial” înseamnă un intermediar financiar care desfășoară o activitate cu scop lucrativ și își asumă pe deplin toate riscurile, fără o garanție publică; băncile sau instituțiile naționale de promovare nu sunt considerate intermediari financiari comerciali;
„nod urban TEN-T” are sensul stabilit la articolul 3 litera (p) din Regulamentul (UE) nr. 1315/2013 al Parlamentului European și al Consiliului ( 43 );
„întreprindere nou-intrată” înseamnă o întreprindere feroviară, astfel cum este definită la articolul 3 punctul 1 din Directiva 2012/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului ( 44 ), care îndeplinește următoarele condiții:
a primit o licență în temeiul articolului 17 alineatul (3) din Directiva 2012/34/UE pentru segmentul de piață relevant cu mai puțin de douăzeci de ani înainte de acordarea ajutorului și
nu este legată, în sensul articolului 3 alineatul (3) din anexa I la prezentul regulament, de o întreprindere feroviară care a obținut o licență, în sensul articolului 3 punctul 14 din Directiva 2012/34/UE, înainte de 1 ianuarie 2010;
„transport urban” înseamnă transportul în interiorul unui oraș sau al unei aglomerări urbane și al zonelor sale de navetă;
„ecosistem”, „biodiversitate” și „stare bună a unui ecosistem” au sensul definit la articolul 2 din Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului ( 45 );
Articolul 3
Condiții de exceptare
Schemele de ajutoare, ajutoarele individuale acordate în cadrul unor scheme de ajutoare și ajutoarele ad-hoc sunt compatibile cu piața internă în sensul articolului 107 alineatul (2) sau (3) din tratat și sunt exceptate de la cerința de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat dacă ajutoarele respective îndeplinesc toate condițiile prevăzute în capitolul I din prezentul regulament, precum și condițiile specifice pentru categoria relevantă de ajutor stabilite în capitolul III din prezentul regulament.
Articolul 4
Praguri de notificare
Prezentul regulament nu se aplică ajutoarelor care depășesc următoarele praguri:
pentru ajutoarele regionale pentru investiții: pentru o investiție cu costuri eligibile de cel puțin 110 milioane EUR, pentru următoarele valori ale ajutorului pe întreprindere, pe proiect de investiții:
pentru ajutoarele regionale pentru dezvoltare urbană: 22 de milioane EUR, astfel cum se prevede la articolul 16 alineatul (3);
pentru ajutoarele pentru investiții destinate IMM-urilor: 8,25 milioane EUR pe întreprindere, pe proiect de investiții;
pentru ajutoarele pentru consultanță în favoarea IMM-urilor: 2,2 milioane EUR pe întreprindere, pe proiect;
pentru ajutoarele acordate IMM-urilor pentru participarea la târguri: 2,2 milioane EUR pe întreprindere, pe an;
pentru ajutoarele acordate microîntreprinderilor sub formă de intervenții publice privind furnizarea de energie electrică, gaze sau energie termică, menționate la articolul 19c: 200 000 EUR pe beneficiar pe an calendaristic. Pentru microîntreprinderile care își desfășoară activitatea în domeniul producției primare de produse agricole, această limită este de 25 000 EUR pe beneficiar și pe an calendaristic, iar pentru microîntreprinderile care își desfășoară activitatea în sectorul pescuitului și acvaculturii, de 30 000 EUR pe beneficiar și pe an calendaristic;
pentru ajutoarele acordate IMM-urilor sub forma unor intervenții publice temporare privind furnizarea de energie electrică, gaze sau căldură produsă din gaze naturale sau energie electrică pentru a atenua impactul creșterii prețurilor în urma războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei menționat la articolul 19d: 2 milioane EUR pe beneficiar pe an calendaristic. Pentru microîntreprinderile care își desfășoară activitatea în domeniul producției primare de produse agricole, această limită este de 250 000 EUR pe beneficiar și pe an calendaristic, iar pentru microîntreprinderile care își desfășoară activitatea în sectorul pescuitului și acvaculturii, de 300 000 EUR pe beneficiar și pe an calendaristic. Ajutoarele acordate întreprinderilor care își desfășoară activitatea în domeniul prelucrării și comercializării produselor agricole sunt condiționate de netransferarea parțială sau integrală a acestora către producătorii primari;
pentru ajutoarele destinate întreprinderilor care participă la proiecte de cooperare teritorială europeană: pentru ajutoarele menționate la articolul 20, 2,2 milioane EUR pe întreprindere, pe proiect; pentru ajutoarele prevăzute la articolul 20a, cuantumurile stabilite la articolul 20a alineatul (2) pe întreprindere, pe proiect;
pentru ajutoarele pentru finanțare de risc: 16,5 milioane EUR pe întreprindere eligibilă, astfel cum se prevede la articolul 21 alineatul (8) și la articolul 21a alineatul (2);
pentru ajutoarele pentru întreprinderile nou-înființate: astfel cum se prevede la articolul 22 alineatele (3), (4), (5) și (7);
pentru ajutoarele pentru cercetare și dezvoltare:
dacă proiectul constă în principal în cercetare fundamentală: 55 de milioane EUR pe întreprindere, pe proiect; în acest caz peste jumătate din costurile eligibile ale proiectului apar ca urmare a unor activități care intră în categoria cercetare fundamentală;
dacă proiectul constă în principal în cercetare industrială: 35 de milioane EUR pe întreprindere, pe proiect; în acest caz peste jumătate din costurile eligibile ale proiectului apar ca urmare a unor activități care intră în categoria cercetare industrială sau în ambele categorii, cercetare fundamentală și industrială, luate împreună;
dacă proiectul constă în principal în dezvoltare experimentală: 25 de milioane EUR pe întreprindere, pe proiect; în acest caz peste jumătate din costurile eligibile ale proiectului apar ca urmare a unor activități care intră în categoria dezvoltare experimentală;
dacă proiectul este un proiect Eureka, este pus în aplicare de către o întreprindere comună instituită în temeiul articolului 185 sau al articolului 187 din tratat sau îndeplinește condițiile prevăzute la articolul 25 alineatul (6) litera (d), sumele menționate la punctele (i)-(iii) se dublează;
în cazul în care ajutoarele pentru proiectele de cercetare și dezvoltare sunt acordate sub forma unor avansuri rambursabile care, în absența unei metodologii acceptate de calculare a echivalentului subvenție brută al acestora, sunt exprimate ca procent din costurile eligibile, iar măsura prevede ca în cazul unui rezultat pozitiv al proiectului, astfel cum este definit pe baza unei ipoteze rezonabile și prudente, avansurile să fie rambursate cu o rată a dobânzii cel puțin egală cu rata de actualizare aplicabilă la momentul acordării grantului, sumele menționate la punctele (i) - (iv) pot fi majorate cu 50 %;
în cazul ajutoarelor pentru studii de fezabilitate pentru pregătirea activităților de cercetare: 8,25 milioane EUR pe studiu;
pentru ajutoarele destinate IMM-urilor pentru proiectele de cercetare și dezvoltare cărora li s-a acordat o etichetă de calitate „marcă de excelență” și care sunt puse în aplicare în temeiul articolului 25a, cuantumul menționat la articolul 25a;
pentru acțiunile Marie Skłodowska-Curie și acțiunile de validare a conceptului de către CEC, puse în aplicare în temeiul articolului 25b, cuantumurile menționate la articolul 25b;
pentru ajutoarele incluse în proiectele de cercetare și dezvoltare cofinanțate, puse în aplicare în temeiul articolului 25c, cuantumurile menționate la articolul 25c;
pentru ajutoarele acordate acțiunilor de teaming, cuantumurile menționate la articolul 25d;
pentru ajutoarele implicate în cofinanțarea proiectelor sprijinite de Fondul european de apărare sau de Programul european de dezvoltare industrială în domeniul apărării în temeiul articolului 25e: 80 de milioane EUR pe întreprindere, pe proiect;
pentru ajutoarele pentru investiții în infrastructuri de cercetare: 35 de milioane EUR pe infrastructură;
pentru ajutoarele pentru investiții în infrastructuri de testare și experimentare: 25 de milioane EUR pe infrastructură;
pentru ajutoarele pentru clusterele de inovare: 10 milioane EUR pe cluster;
ajutoare pentru inovare destinate IMM-urilor: 10 milioane EUR pe întreprindere, pe proiect;
pentru ajutoarele pentru inovarea de proces și organizațională: 12,5 milioane EUR pe întreprindere, pe proiect;
pentru ajutoarele pentru formare: 3 milioane EUR pe proiect de formare;
pentru ajutoarele pentru recrutarea lucrătorilor defavorizați: 5,5 milioane EUR pe întreprindere, pe an;
pentru ajutoarele pentru încadrarea în muncă a lucrătorilor cu handicap sub formă de subvenții salariale: 11 milioane EUR pe întreprindere, pe an;
pentru ajutoarele pentru compensarea costurilor suplimentare generate de încadrarea în muncă a lucrătorilor cu handicap: 11 milioane EUR pe întreprindere, pe an;
pentru ajutoarele pentru compensarea costurilor asistenței acordate lucrătorilor defavorizați: 5,5 milioane EUR pe întreprindere, pe an;
pentru ajutoarele pentru investiții în favoarea protecției mediului, cu excepția cazului în care se prevede altfel: 30 de milioane EUR pe întreprindere, pe proiect de investiții;
pentru ajutoarele pentru infrastructura dedicată și de stocare menționate la articolul 36 alineatul (4): 25 de milioane EUR pe proiect;
pentru ajutoarele pentru investiții în infrastructura de reîncărcare sau de realimentare menționate la articolul 36a alineatele (1) și (2): 30 de milioane EUR pe întreprindere, pe proiect și, în cazul schemelor, un buget mediu anual de 300 de milioane EUR;
pentru ajutoarele pentru investiții destinate îmbunătățirii combinate a performanței energetice și de mediu a clădirilor menționate la articolul 38a alineatul (7) și la articolul 39 alineatul (2a): 30 de milioane EUR pe întreprindere, pe proiect;
pentru ajutoarele pentru facilitarea contractelor de performanță energetică menționate la articolul 38b: 30 de milioane EUR din cuantumul nominal total al soldului finanțării pe beneficiar;
pentru ajutoarele pentru investiții în proiectele de eficiență energetică a clădirilor sub formă de instrumente financiare: cuantumurile prevăzute la articolul 39 alineatul (5);
pentru ajutoarele sub formă de reduceri ale taxelor sau impozitelor de mediu menționate la articolul 44a: 50 de milioane EUR pe schemă, anual;
▼M6 —————
pentru ajutoarele de exploatare pentru promovarea producției de energie electrică din surse regenerabile, astfel cum sunt menționate la articolul 42, și pentru ajutoarele de exploatare pentru promovarea producției de energie din surse regenerabile și a hidrogenului produs din surse regenerabile de energie în cadrul proiectelor de mici dimensiuni și al comunităților de energie din surse regenerabile, astfel cum sunt menționate la articolul 43: 30 de milioane EUR pe întreprindere, pe proiect; suma bugetelor tuturor schemelor care intră sub incidența articolului 42 și suma bugetelor tuturor schemelor care intră sub incidența articolului 43 nu ar trebui să depășească 300 de milioane EUR pe an;
pentru ajutoarele pentru sistemele de termoficare și/sau răcire centralizată, astfel cum sunt menționate la articolul 46: 50 de milioane EUR pe întreprindere, pe proiect;
pentru ajutoarele pentru infrastructură energetică, astfel cum sunt menționate la articolul 48: 70 de milioane EUR pe întreprindere, pe proiect;
pentru ajutoarele pentru implementarea unor rețele fixe în bandă largă acordate sub formă de grant: 100 de milioane EUR costuri totale pe proiect; pentru ajutoarele pentru rețele fixe în bandă largă acordate sub formă de instrument financiar, valoarea nominală a finanțării totale furnizate oricărui beneficiar final pe proiect nu trebuie să depășească 150 de milioane EUR;
pentru ajutoarele pentru implementarea rețelelor mobile 4G sau 5G acordate sub formă de grant: costuri totale de 100 de milioane EUR pe proiect; pentru ajutoarele pentru rețelele mobile 4G sau 5G acordate sub formă de instrument financiar, valoarea nominală a finanțării totale furnizate oricărui beneficiar final pe proiect nu trebuie să depășească 150 de milioane EUR;
pentru ajutoarele pentru anumite proiecte de interes comun în domeniul infrastructurilor transeuropene de conectivitate digitală finanțate în temeiul Regulamentului (UE) 2021/1153 sau cărora li s-a acordat o etichetă de calitate „marcă de excelență” în temeiul Regulamentului (UE) 2021/1153, acordate sub formă de grant: costuri totale de 100 de milioane EUR pe proiect; pentru ajutoarele pentru anumite proiecte de interes comun în domeniul infrastructurilor transeuropene de conectivitate digitală acordate sub formă de instrument financiar, valoarea nominală a finanțării totale furnizate oricărui beneficiar final pe proiect nu trebuie să depășească 150 de milioane EUR;
pentru ajutoarele sub formă de scheme de vouchere pentru conectivitate: bugetul total destinat ajutoarelor de stat pe o perioadă de 24 de luni pentru toate schemele de vouchere pentru conectivitate dintr-un stat membru nu trebuie să depășească 50 de milioane EUR (suma totală incluzând schemele de vouchere naționale și regionale sau locale);
pentru ajutoarele pentru dezvoltarea rețelelor backhaul acordate sub forma unui grant: 100 de milioane EUR costuri totale pe proiect; pentru ajutoarele pentru dezvoltarea rețelelor backhaul acordate sub formă de instrument financiar, valoarea nominală a finanțării totale furnizate oricărui beneficiar final pe proiect nu trebuie să depășească 150 de milioane EUR;
pentru ajutoarele pentru investiții pentru cultură și pentru conservarea patrimoniului: 165 de milioane EUR pe proiect; ajutoare de exploatare pentru cultură și pentru conservarea patrimoniului: 82,5 milioane EUR pe întreprindere, pe an;
pentru schemele de ajutoare pentru operele audiovizuale: 55 de milioane EUR pe schemă, anual;
pentru ajutoarele de investiții pentru infrastructurile sportive și pentru infrastructurile de agrement multifuncționale: 33 de milioane EUR sau costurile totale care depășesc 110 milioane EUR pe proiect; ajutoare de exploatare pentru infrastructură sportivă: 2,2 milioane EUR pe infrastructură, anual;
pentru ajutoarele pentru investiții în infrastructurile locale: 11 milioane EUR sau costurile totale care depășesc 22 de milioane EUR pentru aceeași infrastructură;
pentru ajutoarele destinate aeroporturilor regionale: intensitățile ajutoarelor și valorile ajutoarelor prevăzute la articolul 56a;
pentru ajutoarele destinate porturilor maritime: costuri eligibile de 143 de milioane EUR pe proiect [sau 165 de milioane EUR pe proiect într-un port maritim inclus în planul de activitate al unui coridor al rețelei centrale, astfel cum se menționează la articolul 47 din Regulamentul (UE) nr. 1315/2013 al Parlamentului European și al Consiliului ( 46 )]; în ceea ce privește dragajul, un proiect este definit ca toate operațiunile de dragaj desfășurate pe parcursul unui an calendaristic;
pentru ajutoarele destinate porturilor interioare: costuri eligibile de 44 de milioane EUR pe proiect [sau 55 de milioane EUR pe proiect într-un port interior inclus în planul de activitate al unui coridor al rețelei centrale, astfel cum se menționează la articolul 47 din Regulamentul (UE) nr. 1315/2013]; în ceea ce privește dragajul, un proiect este definit ca toate operațiunile de dragaj desfășurate pe parcursul unui an calendaristic;
pentru ajutoarele incluse în produsele financiare care beneficiază de sprijin din Fondul InvestEU: cuantumurile prevăzute în secțiunea 16 din capitolul III; și
pentru ajutoarele acordate IMM-urilor pentru costurile suportate prin participarea la proiecte de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității („DLRC”): pentru ajutoarele prevăzute la articolul 19a, 2 milioane EUR pe întreprindere, pe proiect; pentru ajutoarele prevăzute la articolul 19b, cuantumurile prevăzute la articolul 19b alineatul (2) pe proiect;
Articolul 5
Transparența ajutorului
Sunt considerate transparente următoarele categorii de ajutor:
ajutoarele conținute în granturi și subvenții la dobândă;
ajutoarele conținute în împrumuturi, atunci când echivalentul subvenție brută a fost calculat pe baza ratei de referință în vigoare pe piață la momentul acordării grantului;
ajutoarele incluse în garanții:
în cazul în care echivalentul subvenție brută a fost calculat pe baza primelor safe-harbour prevăzute într-o comunicare a Comisiei; sau
în cazul în care, înainte de punerea în aplicare a măsurii, metoda utilizată pentru calcularea echivalentului subvenție brută al garanției a fost acceptată pe baza Comunicării Comisiei privind aplicarea articolelor 87 și 88 din Tratatul CE la ajutoarele de stat sub formă de garanții ( 47 ), sau a oricărei alte comunicări ulterioare, în urma notificării Comisiei cu privire la metodologia respectivă în conformitate cu orice regulament adoptat de Comisie în domeniul ajutoarelor de stat aplicabil la acel moment, iar metoda aprobată vizează în mod explicit tipul de garanție și tipul de operațiune subiacentă în cauză în contextul aplicării prezentului regulament;
ajutoarele sub formă de avantaje fiscale, în cazul în care măsura prevede un plafon care garantează că pragul aplicabil nu este depășit;
ajutoarele pentru dezvoltare urbană regională, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 16;
ajutoarele acordate întreprinderilor pentru participarea lor la proiectele de cooperare teritorială europeană prevăzute la articolul 20a, în cazul în care prevăd un plafon care să asigure faptul că nu este depășit pragul aplicabil prevăzut la articolul 20a;
ajutoarele care constau în măsuri de finanțare de risc, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolele 21 și 21a;
ajutoarele pentru întreprinderile nou-înființate, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 22;
ajutoarele pentru IMM-uri sub forma unor taxe reduse de acces sau a accesului liber la servicii de consultanță în domeniul inovării și la servicii de asistență în domeniul inovării, astfel cum sunt definite la articolul 2 punctele 94 și 95, oferite, de exemplu, de organizații de cercetare și de diseminare a cunoștințelor, infrastructuri de cercetare, infrastructuri de testare și experimentare sau clustere de inovare pe baza unei scheme de ajutoare, dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:
avantajul dobândit, constând în reducerea taxelor sau în liberul acces, este cuantificabil și demonstrabil;
reducerile totale sau parțiale de preț pentru servicii și normele în baza cărora IMM-urile pot solicita reduceri și pot fi selectate pentru a primi reduceri sunt puse la dispoziția publicului (prin site-uri web sau prin alte mijloace adecvate) înainte ca prestatorul de servicii să înceapă să ofere reducerile;
prestatorul de servicii ține evidența cuantumurilor ajutorului acordat fiecărui IMM sub formă de reduceri de preț, pentru a se asigura că plafoanele stabilite la articolul 28 alineatele (3) și (4) sunt respectate. Evidențele respective sunt păstrate timp de 10 ani de la data la care prestatorul de servicii a acordat ultimul ajutor;
ajutoarele pentru proiecte de eficiență energetică, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 39;
ajutoarele acordate sub forma unor prime în plus față de prețul de pe piață, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 42;
ajutoarele sub formă de avansuri rambursabile, dacă valoarea nominală totală a avansului rambursabil nu depășește pragurile aplicabile în temeiul prezentului regulament sau dacă, înainte de punerea în aplicare a măsurii, metodologia de calcul al echivalentului subvenție brută al avansului rambursabil a fost acceptată în urma notificării acesteia către Comisie;
ajutoare sub forma vânzării sau a închirierii de active corporale sub ratele pieței, când valoarea este stabilită fie printr-o evaluare efectuată de un expert independent înaintea tranzacției, fie prin raportarea la o valoare de referință publică, actualizată în mod constant și general acceptată;
ajutoarele incluse în produsele financiare care beneficiază de sprijin din Fondul InvestEU, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute în capitolul III, secțiunea 16;
ajutoare pentru microîntreprinderi sub formă de intervenții publice privind furnizarea de energie electrică, gaze sau energie termică, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 19c;
ajutoare pentru IMM-uri sub formă de intervenții publice temporare privind furnizarea de energie electrică, gaze sau energie termică produsă din gaze naturale sau electricitate pentru a atenua impactul creșterii prețurilor în urma războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 19d.
Articolul 6
Efectul stimulativ
Se consideră că ajutoarele au un efect stimulativ dacă beneficiarul a prezentat statului membru în cauză o cerere de ajutor scrisă înainte de începerea lucrului la proiectul sau la activitatea respectivă. Cererea de ajutor conține cel puțin următoarele informații:
denumirea întreprinderii și dimensiunea acesteia;
descrierea proiectului, inclusiv data începerii și a încheierii acestuia;
locul de desfășurare a proiectului;
lista costurilor proiectului;
tipul de ajutor (grant, împrumut, garanție, avans rambursabil, injecție de capital sau altele) și valoarea finanțării publice necesare pentru proiect.
Se consideră că ajutoarele ad-hoc acordate întreprinderilor mari au un efect stimulativ în cazul în care, în plus față de faptul că asigură îndeplinirea condiției prevăzute la alineatul (2), statul membru a verificat, înainte de a acorda ajutorul în cauză, că documentația pregătită de beneficiar stabilește că ajutoarele vor avea drept rezultat unul sau mai multe dintre următoarele:
în cazul ajutoarelor regionale pentru investiții, faptul că se realizează un proiect care nu ar fi fost realizat în zona respectivă sau nu ar fi fost suficient de profitabil pentru beneficiar în zona respectivă în absența ajutoarelor;
în toate celelalte cazuri, faptul că există:
Prin derogare de la alineatele (2) și (3), se consideră că măsurile sub formă de avantaje fiscale au un efect stimulativ în cazul în care sunt îndeplinite următoarele condiții:
măsura fiscală instituie un drept la ajutor, în conformitate cu criterii obiective și fără ca statul membru să mai dispună de o putere de apreciere; și
măsura a fost adoptată și a intrat în vigoare înainte de demararea proiectului sau a activității subvenționate, cu excepția versiunilor ulterioare ale schemelor fiscale, unde activitatea a fost deja acoperită de schemele anterioare sub formă de avantaje fiscale.
Prin derogare de la alineatele (2), (3) și (4), următoarele categorii de ajutoare nu trebuie să aibă sau se presupune că au un efect stimulativ:
ajutoarele regionale de exploatare și ajutoarele pentru dezvoltare urbană regională, când sunt îndeplinite condițiile relevante prevăzute la articolele 15 și 16;
ajutoarele pentru accesul IMM-urilor la finanțare, dacă sunt îndeplinite condițiile relevante prevăzute la articolele 21, 21a și 22;
ajutoarele pentru recrutarea lucrătorilor defavorizați, acordate sub formă de subvenții salariale, și ajutoarele pentru încadrarea în muncă a lucrătorilor cu handicap, acordate sub formă de subvenții salariale, dacă sunt îndeplinite condițiile relevante prevăzute la articolele 32 și respectiv 33;
ajutoarele pentru compensarea costurilor suplimentare generate de încadrarea în muncă a lucrătorilor cu handicap și ajutoarele pentru compensarea costurilor aferente asistenței acordate lucrătorilor defavorizați, când sunt îndeplinite condițiile relevante prevăzute la articolele 34 și 35;
ajutoarele acordate sub forma unor reduceri ale taxelor de mediu în temeiul Directivei 2003/96/CE, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 44 al prezentului regulament;
ajutoarele destinate reparării pagubelor provocate de dezastre naturale, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 50;
ajutoarele sociale pentru transportul rezidenților din regiunile îndepărtate, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 51;
ajutoarele pentru cultură și pentru conservarea patrimoniului, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 53;
ajutoarele pentru întreprinderile care participă la proiectele de cooperare teritorială europeană, dacă sunt îndeplinite condițiile relevante prevăzute la articolul 20 sau 20a;
ajutoarele pentru proiectele de cercetare și dezvoltare cărora li s-a acordat o etichetă de calitate „marcă de excelență”, pentru acțiunile Marie Skłodowska-Curie și pentru acțiunile de validare a conceptului de către CEC cărora li s-a acordat o etichetă de calitate „marcă de excelență”, ajutoarele incluse în proiecte cofinanțate și în acțiuni de teaming cofinanțate, dacă sunt îndeplinite condițiile relevante prevăzute la articolul 25a, 25b, 25c sau 25d;
ajutoarele incluse în produsele financiare care beneficiază de sprijin din Fondul InvestEU, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute în secțiunea 16 din capitolul III;
ajutoarele pentru IMM-urile care participă la proiecte de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității („DLRC”) sau care beneficiază de acestea, dacă sunt îndeplinite condițiile relevante prevăzute la articolul 19a sau la articolul 19b;
ajutoarele pentru remedierea daunelor aduse mediului și reabilitarea habitatelor naturale și a ecosistemelor, în cazul în care costurile de remediere sau de reabilitare depășesc creșterea valorii terenului sau proprietății și sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 45;
ajutoarele pentru protecția biodiversității și punerea în aplicare a unor soluții bazate pe natură pentru adaptarea la schimbările climatice și atenuarea acestora, în cazul în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 45;
ajutoarele pentru promovarea energiei din surse regenerabile în temeiul articolului 41, 42 și 43, în cazul în care ajutoarele sunt acordate automat, în conformitate cu criterii obiective și nediscriminatorii și fără exercitarea altei puteri discreționare de către statul membru, iar măsura a fost adoptată și este în vigoare înainte de începerea proiectului sau a activității care beneficiază de ajutor;
ajutoare pentru microîntreprinderi sub formă de intervenții publice privind furnizarea de energie electrică, gaze sau energie termică, sub rezerva condițiilor prevăzute la articolul 19c;
ajutoare pentru IMM-uri sub forma unor intervenții publice temporare privind furnizarea de energie electrică, gaze sau energie termică produsă din gaze naturale sau electricitate pentru a atenua impactul creșterii prețurilor în urma războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, sub rezerva condițiilor prevăzute la articolul 19d.
Articolul 7
Intensitatea ajutorului și costurile eligibile
▼M1 —————
Articolul 8
Cumulul
Ajutoarele cu costuri eligibile identificabile exceptate prin prezentul regulament pot fi cumulate cu:
orice alt ajutor de stat, atât timp cât măsurile respective vizează costuri eligibile identificabile diferite;
orice alt ajutor de stat, în legătură cu aceleași costuri eligibile, care se suprapun parțial sau integral, numai în cazul în care cumulul respectiv nu duce la depășirea celui mai ridicat nivel de intensitate a ajutorului sau a celui mai mare cuantum al ajutorului aplicabil respectivului ajutor în temeiul prezentului regulament.
Finanțarea acordată beneficiarilor finali prin intermediul sprijinului din Fondul InvestEU care intră sub incidența secțiunii 16 din capitolul III și costurile acoperite de această finanțare nu se iau în considerare la stabilirea conformității cu dispozițiile privind cumulul prevăzute la prima teză a prezentei litere. În schimb, suma relevantă pentru stabilirea conformității cu dispozițiile privind cumulul de la prima teză a prezentei litere se calculează după cum urmează: în primul rând, valoarea nominală a finanțării care beneficiază de sprijin din Fondul InvestEU se deduce din costurile eligibile totale ale proiectului, obținându-se costurile eligibile totale rămase; în al doilea rând, ajutorul maxim se calculează prin aplicarea celui mai ridicat nivel de intensitate a ajutorului sau a celui mai mare cuantum al ajutorului numai costurilor eligibile totale rămase.
Nici în ceea ce privește articolele în cazul cărora pragul de notificare este exprimat sub forma cuantumului maxim al ajutorului nu se ia în considerare valoarea nominală a finanțării acordate beneficiarilor finali prin intermediul sprijinului din Fondul InvestEU pentru a stabili dacă se respectă pragurile de notificare prevăzute la articolul 4.
Alternativ, în cazul împrumuturilor prioritare sau al garanțiilor pentru împrumuturi prioritare care beneficiază de sprijin din Fondul InvestEU în temeiul secțiunii 16 din capitolul III, echivalentul subvenție brută al ajutorului aferent unor astfel de împrumuturi sau garanții furnizate beneficiarilor finali se poate calcula în conformitate cu articolul 5 alineatul (2) litera (b) sau (c), după caz. Echivalentul subvenție brută al ajutorului poate fi utilizat pentru a se asigura faptul că, în conformitate cu prima teză a prezentei litere, cumulul cu orice alt ajutor acordat pentru aceleași costuri eligibile identificabile nu duce la depășirea celui mai ridicat nivel de intensitate a ajutorului sau a celui mai mare cuantum al ajutorului aplicabil ajutorului în temeiul prezentului regulament ori la depășirea pragului de notificare relevant prevăzut în prezentul regulament.
Articolul 9
Publicare și informare
Statul membru în cauză asigură publicarea în Modulul Comisiei privind transparența ajutoarelor de stat ( 49 ) sau pe un site web cuprinzător privind ajutoarele de stat, la nivel național sau regional:
a informațiilor sintetizate menționate la articolul 11 în formatul standard prevăzut în anexa II sau a unui link către acestea;
a textului integral al fiecărei măsuri de ajutor, astfel cum se menționează la articolul 11, sau a unui link care oferă acces la textul integral;
a informațiilor menționate în anexa III privind fiecare ajutor individual acordat care depășește 100 000 EUR sau, în cazul ajutoarelor incluse în produsele financiare care beneficiază de sprijin din Fondul InvestEU în temeiul secțiunii 16, fiecare ajutor individual acordat care depășește 500 000 EUR sau, în cazul beneficiarilor care își desfășoară activitatea în domeniul producției agricole primare sau în sectorul pescuitului și acvaculturii, alții decât cei cărora li se aplică secțiunea 2a, fiecare ajutor individual acordat care depășește 10 000 EUR.
În ceea ce privește ajutoarele acordate pentru proiectele de cooperare teritorială europeană, astfel cum se menționează la articolul 20, informațiile menționate la prezentul alineat se publică pe site-ul web al statului membru în care se află autoritatea de management în cauză, astfel cum este stabilit la articolul 21 din Regulamentul (UE) nr. 1299/2013 al Parlamentului European și al Consiliului ( 50 ) sau la articolul 45 din Regulamentul (UE) 2021/1059 al Parlamentului European și al Consiliului ( 51 ), în funcție de regulamentul aplicabil. Alternativ, statele membre participante pot să decidă ca fiecare dintre ele să furnizeze informații privind măsurile de ajutor de pe teritoriul lor pe site-urile internet respective.
Obligațiile de publicare prevăzute la primul paragraf nu se aplică ajutoarelor acordate proiectelor de cooperare teritorială europeană menționate la articolul 20a și, de asemenea, nu se aplică proiectelor de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității („DLRC”) prevăzute la articolul 19b.
În cazul schemelor sub formă de avantaje fiscale și al schemelor care intră sub incidența articolelor 16, 21a și 22 ( 52 ), condițiile prevăzute la alineatul (1) primul paragraf litera (c) din prezentul articol se consideră a fi îndeplinite dacă statele membre publică informațiile necesare privind cuantumurile ajutoarelor individuale în următoarele intervale (în milioane EUR):
Comisia publică pe site-ul său internet:
linkurile către site-urile internet privind ajutoarele de stat menționate la alineatul (1) al prezentului articol;
rezumatul informațiilor menționate la articolul 11.
CAPITOLUL II
MONITORIZARE
Articolul 10
Retragerea beneficiului exceptării pe categorii
În cazul în care un stat membru acordă ajutoare presupus exceptate de la cerința de notificare în temeiul prezentului regulament fără a fi îndeplinite condițiile prevăzute în capitolele I-III, Comisia poate, după ce a acordat statului membru în cauză posibilitatea de a-și face cunoscute opiniile, să adopte o decizie în care să se precizeze că toate sau unele dintre viitoarele măsuri de ajutor adoptate de statul membru în cauză, care altfel ar îndeplini cerințele prezentului regulament, trebuie notificate Comisiei în conformitate cu articolul 108 alineatul (3) din tratat. Măsurile care trebuie notificate se pot limita la măsurile prin care se acordă anumite tipuri de ajutoare sau la măsurile în favoarea anumitor beneficiari ori la măsurile de ajutor adoptate de anumite autorități din statul membru în cauză.
Articolul 11
Raportare
statele membre sau, în cazul ajutoarelor acordate proiectelor de cooperare teritorială europeană în temeiul articolului 20, statul membru în care se află autoritatea de management, astfel cum este definită la articolul 21 din Regulamentul (UE) nr. 1299/2013 sau la articolul 45 din Regulamentul (UE) 2021/1059, în funcție de articolul aplicabil, transmit Comisiei:
prin intermediul sistemului electronic de notificare al Comisiei, rezumatul informațiilor despre fiecare măsură de ajutor exceptată în temeiul prezentului regulament, în formatul standard prevăzut în anexa II, împreună cu un link care oferă acces la textul integral al măsurii de ajutor, inclusiv la modificările sale, în termen de 20 de zile lucrătoare de la intrarea sa în vigoare; și
un raport anual, astfel cum se menționează în Regulamentul (CE) nr. 794/2004 al Comisiei ( 53 ), în format electronic, privind aplicarea prezentului regulament, care conține informațiile indicate în regulamentul menționat, pentru fiecare an întreg sau pentru fiecare parte a anului în care se aplică prezentul regulament. Pentru produsele financiare implementate de un stat membru în cadrul compartimentului pentru statele membre al InvestEU sau de o bancă națională de promovare care acționează în calitate de partener de implementare sau care acționează în calitate de intermediar financiar în cadrul InvestEU, se consideră că această obligație a statului membru este îndeplinită dacă partenerul de implementare îi furnizează Comisiei rapoartele anuale, în conformitate cu cerințele de raportare relevante prevăzute în acordul de garantare semnat între Comisie și partenerul de implementare.
Primul paragraf nu se aplică ajutoarelor acordate proiectelor de cooperare teritorială europeană menționate la articolul 20a și nici proiectelor de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității („DLRC”) menționate la articolul 19b.
Articolul 12
Monitorizare
Primul paragraf nu se aplică ajutoarelor acordate proiectelor de cooperare teritorială europeană menționate la articolul 20a și nici ajutoarelor acordate proiectelor grupului operațional din cadrul Parteneriatului european pentru inovare privind productivitatea și durabilitatea agriculturii și proiectelor de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității („DLRC”) menționate la articolul 19b.
CAPITOLUL III
DISPOZIȚII SPECIFICE PENTRU DIFERITELE CATEGORII DE AJUTOARE
SECȚIUNEA 1
Ajutoarele regionale
Articolul 13
Domeniul de aplicare al ajutoarelor regionale
Prezenta secțiune nu se aplică:
ajutoarelor pentru sectorul siderurgic, sectorul lignitului și sectorul cărbunelui;
ajutoarelor pentru sectorul transporturilor, precum și pentru infrastructura conexă; ajutoarelor pentru sectorul producerii, stocării, transportului și distribuției de energie și pentru infrastructurile energetice, cu excepția ajutoarelor regionale pentru investiții din regiunile ultraperiferice și a schemelor de ajutoare regionale de exploatare; și ajutoarelor în sectorul comunicațiilor în bandă largă, cu excepția schemelor de ajutoare regionale de exploatare;
ajutoarelor regionale sub formă de scheme care vizează un număr limitat de sectoare specifice de activitate economică; nu se consideră că schemele de ajutoare destinate activităților turistice sau prelucrării și comercializării produselor agricole vizează sectoare specifice de activitate economică;
ajutoarelor regionale de exploatare acordate întreprinderilor ale căror activități principale se încadrează în secțiunea K „Intermedieri financiare și asigurări” din NACE Rev. 2 sau întreprinderilor care desfășoară activități în interiorul grupurilor și ale căror activități principale se încadrează în categoriile 70.10 „Activități ale direcțiilor (centralelor), birourilor administrative centralizate” sau 70.22 „Activități de consultanță pentru afaceri și management” din NACE Rev. 2.
Articolul 14
Ajutoarele regionale pentru investiții
Costurile eligibile se încadrează în una sau în mai multe dintre următoarele categorii:
costurile investițiilor în active corporale și necorporale; sau
costurile salariale estimate pentru locurile de muncă create în urma unei investiții inițiale, calculate pe o perioadă de doi ani; sau
o combinație a unei părți a costurilor menționate la literele (a) și (b), dar care să nu depășească valoarea de la litera (a) sau (b), în funcție de care dintre acestea este mai mare.
Activele achiziționate trebuie să fie noi, cu excepția celor pentru IMM-uri și pentru achiziționarea unei unități.
Costurile legate de închirierea de active corporale pot fi luate în considerare în următoarele situații:
în cazul terenurilor și clădirilor, contractul de închiriere trebuie să continue cel puțin timp de cinci ani de la data preconizată de finalizare a investiției pentru întreprinderile mari și cel puțin timp de trei ani în cazul IMM-urilor;
în cazul închirierii de instalații sau de utilaje, contractul trebuie să fie unul de leasing financiar și trebuie să conțină obligația ca beneficiarul ajutorului să achiziționeze activul la data la care expiră contractul.
În cazul unei investiții inițiale de tipul celor menționate la articolul 2 punctul 49 litera (b) sau punctul 51 litera (b), în principiu, se iau în considerare numai costurile de cumpărare a activelor de la terți care nu au legătură cu cumpărătorul. Cu toate acestea, în cazul în care un membru al familiei proprietarului inițial ori unul sau mai mulți angajați preiau o întreprindere mică, condiția ca activele să fie cumpărate de la terți care nu au legătură cu cumpărătorul nu se aplică. Tranzacția are loc în condițiile pieței. Dacă achiziționarea activelor unei unități este însoțită de o investiție suplimentară eligibilă pentru ajutor regional, costurile eligibile ale acestei investiții suplimentare ar trebui să fie adăugate la costurile de achiziționare a activelor unității. Dacă a fost deja acordat un ajutor pentru achiziționarea activelor înainte de cumpărarea acestora, costurile acestor active se deduc din costurile eligibile aferente achiziționării unei unități.
Activele necorporale sunt eligibile pentru calculul costurilor de investiții dacă îndeplinesc următoarele condiții:
trebuie să fie utilizate exclusiv în cadrul unității care primește ajutorul;
trebuie să fie amortizabile;
trebuie să fie achiziționate în condițiile pieței de la terți care nu au legături cu cumpărătorul; și
trebuie să fie incluse în activele întreprinderii care beneficiază de ajutor și trebuie să rămână asociate proiectului pentru care s-a acordat ajutorul pe o perioadă de minimum 5 ani (3 ani în cazul IMM-urilor).
Pentru întreprinderile mari, costurile activelor necorporale sunt eligibile numai până la 50 % din costurile totale eligibile ale investiției inițiale. Pentru IMM-uri, costurile activelor necorporale sunt eligibile 100 %.
În cazul în care costurile eligibile sunt calculate în funcție de costurile salariale estimate astfel cum se menționează la alineatul (4) litera (b), trebuie să fie îndeplinite următoarele condiții:
proiectul de investiții determină o creștere netă a numărului de angajați în unitatea în cauză, în comparație cu media din ultimele 12 luni, după deducerea din numărul de locuri de muncă create a oricăror locuri de muncă pierdute în perioada respectivă, exprimate în unități de muncă anuale;
fiecare post este ocupat în termen de 3 ani de la finalizarea investiției;
fiecare loc de muncă creat prin investiție se menține în zona în cauză pentru o perioadă de cel puțin cinci ani sau, în cazul IMM-urilor, de cel puțin trei ani de la data la care postul a fost ocupat pentru prima dată, cu excepția cazului în care locul de muncă s-a pierdut în perioada 1 ianuarie 2020-30 iunie 2021.
▼M6 —————
Articolul 15
Ajutoarele regionale de exploatare
În zonele slab populate, schemele de ajutoare regionale de exploatare compensează costurile suplimentare pentru transportul mărfurilor produse în zone eligibile pentru ajutoarele de exploatare, precum și costurile suplimentare pentru transportul mărfurilor care sunt prelucrate ulterior în acele zone, cu respectarea următoarelor condiții:
ajutoarele sunt cuantificabile în mod obiectiv în avans, pe baza unei sume fixe sau a unui raport tonă/kilometru sau pe baza oricărei alte unități relevante;
costurile suplimentare de transport sunt calculate pe baza călătoriei mărfurilor în interiorul granițelor statului membru în cauză, folosindu-se mijloacele de transport care generează cele mai mici costuri pentru beneficiar. Statul membru poate impune standarde de mediu care trebuie îndeplinite de modul de transport ales și, în cazul în care aceste standarde sunt impuse beneficiarului, acesta poate baza calculul costurilor suplimentare de transport pe cel mai scăzut cost pentru îndeplinirea standardelor de mediu respective.
Intensitatea ajutorului nu depășește 100 % din costurile suplimentare de transport prevăzute la prezentul alineat.
În zonele slab și foarte slab populate, schemele de ajutoare regionale de exploatare împiedică sau reduc depopularea, cu respectarea următoarelor condiții:
beneficiarii își desfășoară activitatea economică în zona în cauză;
valoarea anuală a ajutorului per beneficiar pentru toate schemele de ajutoare de exploatare nu depășește 20 % din cheltuielile anuale cu forța de muncă suportate de beneficiar în zona în cauză.
►C2 În regiunile ultraperiferice, schemele de ajutoare de exploatare compensează costurile suplimentare de exploatare suportate în aceste regiuni ca efect direct al unuia sau mai multor handicapuri permanente menționate la articolul 349 din tratat, atunci când beneficiarii își desfășoară activitatea economică într-o regiune ultraperiferică, însă cu condiția ca valoarea anuală a ajutorului per beneficiar pentru toate schemele de ajutoare de exploatare puse în aplicare în temeiul prezentului regulament să nu depășească unul dintre următoarele procentaje: ◄
35 % din valoarea adăugată brută creată anual de beneficiar în regiunea ultraperiferică în cauză;
40 % din cheltuielile anuale cu forța de muncă suportate de beneficiar în regiunea ultraperiferică în cauză;
30 % din cifra de afaceri anuală a beneficiarului realizată în regiunea ultraperiferică în cauză.
Articolul 16
Ajutoarele regionale pentru dezvoltare urbană
Proiectele de dezvoltare urbană îndeplinesc următoarele criterii:
sunt implementate prin fonduri de dezvoltare urbană în zone asistate;
sunt cofinanțate de fondurile structurale și de investiții europene;
sprijină punerea în aplicare a unei „strategii de dezvoltare urbană integrată și durabilă”;
Măsurile de dezvoltare urbană îndeplinesc următoarele condiții:
administratorii de fonduri de dezvoltare urbană sunt selecționați printr-o procedură deschisă, transparentă și nediscriminatorie, în conformitate cu legislația Uniunii și cu legislațiile naționale aplicabile. În special, nu se face niciun fel de discriminare între administratorii fondurilor de dezvoltare urbană în funcție de locul lor de stabilire sau înregistrare în orice stat membru. Administratorilor de fonduri de dezvoltare urbană s-ar putea să li se ceară să îndeplinească anumite criterii definite în prealabil, justificate în mod obiectiv de natura investițiilor;
investitorii privați independenți sunt selectați printr-un apel deschis, transparent și nediscriminatoriu, în conformitate cu legislația Uniunii și cu legislațiile naționale aplicabile, prin care se urmărește stabilirea mecanismelor adecvate de partajare a riscurilor și profitului, iar pentru alte investiții în afară de garanții se va prefera participarea asimetrică la profit în locul protecției împotriva evoluției negative. În cazul în care investitorii privați nu sunt selectați printr-un astfel de apel, rata echitabilă de rentabilitate a investitorilor privați este stabilită de un expert independent selectat prin intermediul unui apel deschis, transparent și nediscriminatoriu;
în cazul în care pierderile sunt împărțite asimetric între investitorii publici și cei privați, prima pierdere asumată de către investitorul din sectorul public este plafonată la 25 % din totalul investiției;
în cazul garanțiilor către investitori privați în proiecte de dezvoltare urbană, rata de garantare este limitată la 80 % iar pierderile totale asumate de către un stat membru sunt plafonate la 25 % din portofoliul subiacent garantat;
investitorilor li se permite să fie reprezentați în organismele de guvernanță ale fondului de dezvoltare urbană, cum ar fi consiliul de supraveghere sau comitetul consultativ;
fondul de dezvoltare urbană se stabilește în conformitate cu legislația aplicabilă. Statul membru prevede un proces de diligență pentru a se asigura o strategie de investiții solidă din punct de vedere comercial în scopul punerii în aplicare a măsurii de ajutor pentru dezvoltare urbană.
Fondurile de dezvoltare urbană sunt gestionate pe bază comercială și asigură decizii de finanțare care urmăresc obținerea de profit. Se consideră că acest lucru se întâmplă în cazul în care administratorii fondului de dezvoltare urbană îndeplinesc următoarele condiții:
administratorii fondurilor de dezvoltare urbană sunt obligați prin lege sau contract să acționeze cu diligența unui administrator specializat și de bună credință, evitând conflictele de interese; se aplică cele mai bune practici și supravegherea prudențială;
remunerația administratorilor fondurilor de dezvoltare urbană este în conformitate cu practicile pieței. Se consideră că această cerință este îndeplinită atunci când administratorul este selectat printr-un apel competitiv, deschis, transparent și nediscriminatoriu bazat pe criterii obiective legate de experiență, cunoștințe de specialitate și capacitate operațională și financiară;
administratorii fondurilor de dezvoltare urbană primesc o remunerație în funcție de performanță sau își asumă o parte din riscurile de investiții prin co-investirea de resurse proprii, astfel încât să se asigure că interesele lor sunt în permanență aliniate la interesele investitorului public;
administratorii fondurilor de dezvoltare urbană stabilesc o strategie de investiții, criteriile și calendarul propus pentru realizarea investițiilor în proiecte de dezvoltare urbană, stabilind ex ante viabilitatea financiară și impactul preconizat al acestora asupra dezvoltării urbane;
există o strategie de ieșire clară și realistă pentru fiecare investiție de capital și de cvasicapital.
În cazul în care un fond de dezvoltare urbană acordă împrumuturi sau garanții pentru proiecte de dezvoltare urbană, sunt îndeplinite următoarele condiții:
în cazul împrumuturilor, în calculul valorii maxime a investiției în sensul alineatului (3) al prezentului articol se ia în considerare valoarea nominală a împrumutului;
în cazul garanțiilor, în calculul valorii maxime a investiției în sensul alineatului (3) al prezentului articol se ia în considerare valoarea nominală a împrumutului subiacent.
SECȚIUNEA 2
Ajutoarele destinate IMM-urilor
Articolul 17
Ajutoarele pentru investiții destinate IMM-urilor
Costurile eligibile se încadrează în una sau în mai multe dintre următoarele categorii:
costurile investițiilor în active corporale și necorporale, inclusiv costurile unice neamortizabile legate direct de investiție și de instalarea inițială a acesteia;
costurile salariale estimate pentru locurile de muncă direct create prin proiectul de investiții, calculate pe o perioadă de 2 ani;
o combinație a unei părți a costurilor menționate la literele (a) și (b), dar care să nu depășească valoarea de la litera (a) sau (b), în funcție de care dintre acestea este mai mare.
Pentru a fi considerată drept cost eligibil în sensul prezentului articol, o investiție trebuie să constea în următoarele:
o investiție în active corporale și necorporale legate de înființarea unei noi unități; extinderea unei unități existente; diversificarea producției unei unități prin produse sau servicii care nu au fost fabricate anterior în unitate sau furnizate anterior din unitate; sau o schimbare fundamentală a procesului general de producție a produsului (produselor) sau a prestării generale a serviciului (serviciilor) vizat(e) de investiția în unitate; sau
o achiziționare de active aparținând unei unități care a fost închisă sau care ar fi fost închisă dacă nu ar fi fost cumpărată. Simpla achiziționare a acțiunilor unei întreprinderi nu reprezintă o investiție. Tranzacția are loc în condițiile pieței. În principiu, se iau în considerare numai costurile de cumpărare a activelor de la terți care nu au legătură cu cumpărătorul. Cu toate acestea, în cazul în care un membru al familiei proprietarului inițial ori unul sau mai mulți angajați preiau o întreprindere mică, condiția ca activele să fie cumpărate de la terți care nu au legătură cu cumpărătorul nu se aplică.
Prin urmare, o investiție de înlocuire nu constituie o investiție în sensul prezentului alineat.
Costurile legate de închirierea de active corporale pot fi luate în considerare în următoarele situații:
în cazul terenurilor și clădirilor, contractul de închiriere trebuie să continue cel puțin timp de 3 ani de la data preconizată de finalizare a investiției;
în cazul închirierii de instalații sau de utilaje, contractul trebuie să fie unul de leasing financiar și trebuie să conțină obligația ca beneficiarul ajutorului să achiziționeze activul la data la care expiră contractul.
Activele necorporale trebuie să îndeplinească toate condițiile următoare:
sunt utilizate exclusiv în cadrul unității care primește ajutorul;
sunt amortizabile;
sunt achiziționate în condițiile pieței de la terți care nu au legătură cu cumpărătorul;
sunt incluse în activele întreprinderii care primește ajutorul timp de cel puțin 3 ani.
Locurile de muncă create în mod direct în urma unui proiect de investiții îndeplinesc următoarele condiții:
locurile de muncă sunt create în termen de trei ani de la finalizarea investiției;
se înregistrează o creștere netă a numărului de angajați în unitatea în cauză, în comparație cu media din ultimele 12 luni;
locurile de muncă sunt menținute pentru o perioadă minimă de trei ani de la data la care postul a fost ocupat prima dată.
Intensitatea ajutorului nu trebuie să depășească:
20 % din costurile eligibile în cazul întreprinderilor mici;
10 % din costurile eligibile în cazul întreprinderilor mijlocii.
Articolul 18
Ajutoarele pentru consultanță în favoarea IMM-urilor
Articolul 19
Ajutoarele destinate IMM-urilor pentru participarea la târguri
Articolul 19a
Ajutoare pentru costurile suportate de IMM-urile care participă la proiectele de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității („DLRC”)
Următoarele costuri, prevăzute la articolul 35 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 sau la articolul 34 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/1060, în funcție de regulamentul aplicabil, sunt eligibile pentru proiectele DLRC:
costurile pentru sprijinul pregătitor, pentru consolidarea capacităților, pentru formarea și crearea de rețele în vederea pregătirii și a punerii în aplicare a unei strategii DLRC;
punerea în aplicare a operațiunilor aprobate;
pregătirea și punerea în aplicare a activităților de cooperare;
costurile de funcționare legate de gestionarea punerii în aplicare a strategiei DLRC;
acțiuni de sensibilizare cu privire la strategia DLRC pentru a facilita comunicarea dintre părțile interesate, cu scopul de a furniza informații și de a promova strategia și proiectele, precum și pentru a-i sprijini pe potențialii beneficiari în vederea dezvoltării operațiunilor și a pregătirii cererilor.
Articolul 19b
Ajutoare cu cuantumuri limitate pentru IMM-urile care beneficiază de proiecte de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității („DLRC”)
Articolul 19c
Ajutoare pentru microîntreprinderi sub formă de intervenții publice privind furnizarea de energie electrică, gaze sau energie termică
Ajutoarele pentru microîntreprinderi sub formă de intervenții publice privind furnizarea de energie electrică, gaze sau energie termică sunt compatibile cu piața internă în sensul articolului 107 alineatul (3) din tratat și sunt exceptate de la obligația de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat, cu condiția să fie îndeplinite condițiile prevăzute la prezentul articol și în capitolul I. Prezentul articol se aplică:
intervențiilor publice în stabilirea prețurilor, reducând prețurile aplicate de furnizori microîntreprinderilor pe unitate de energie electrică, gaz sau energie termică;
plățile efectuate către microîntreprinderi, fie direct, fie prin intermediul furnizorilor, pe unitate de consum de energie electrică, gaz sau energie termică care compensează o parte din costurile acestui consum.
Măsurile prevăzute la alineatul (1):
nu fac discriminări nici între furnizori, nici între microîntreprinderi;
prevăd că toți furnizorii sunt eligibili să propună oferte de furnizare de energie electrică, gaze sau energie termică microîntreprinderilor pe aceeași bază;
prevăd un mecanism care, în cazul în care este acordat prin intermediul unui furnizor, garantează că ajutorul este transferat în cea mai mare măsură posibilă beneficiarului final; și
duc la un preț care depășește costul, la un nivel la care poate exista o concurență efectivă în ceea ce privește prețurile.
Articolul 19d
Ajutoare pentru IMM-uri sub formă de intervenții publice temporare privind furnizarea de energie electrică, gaze sau energie termică produsă din gaze naturale sau energie electrică pentru a atenua impactul creșterii prețurilor în urma războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei
Ajutoarele pentru IMM-uri sub formă de intervenții publice privind furnizarea de energie electrică, gaze sau energie termică, în măsura în care acestea sunt produse din gaze naturale sau energie electrică, sunt compatibile cu piața internă în sensul articolului 107 alineatul (3) din tratat și sunt exceptate de la obligația de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat, cu condiția să fie îndeplinite cerințele prevăzute la prezentul articol și în capitolul I. Prezentul articol se aplică:
intervențiilor publice în stabilirea prețurilor, prin care se reduc prețurile practicate de furnizori pe unitate de energie electrică, gaz sau energie termică;
plăților acordate IMM-urilor, fie direct, fie prin intermediul furnizorilor, pe unitate de consum de energie electrică, gaz sau energie termică care compensează o parte din costurile consumului respectiv.
Măsurile prevăzute la alineatul (1):
sunt limitate la maximum 70 % din consumul beneficiarului de energie electrică, gaze sau energie termică produsă din gaze naturale sau energie electrică în perioada acoperită de măsura de ajutor;
nu fac discriminări nici între furnizori, nici între IMM-uri;
prevăd compensații pentru furnizori, în cazul în care intervenția publică le impune acestora să furnizeze sub cost;
prevăd că toți furnizorii sunt eligibili să propună oferte de furnizare de energie electrică, gaze sau energie termică pe aceeași bază;
prevăd un mecanism care, în cazul în care este acordat prin intermediul unui furnizor, garantează că ajutorul este transferat în cea mai mare măsură posibilă beneficiarului final; și
conduc la un preț unitar mediu al furnizării cel puțin egal cu prețul mediu pe unitate de energie electrică, gaze sau, respectiv, energie termică pentru consumatorii finali din statul membru în cauză în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2021.
Plățile efectuate către furnizori pentru energia sau gazele furnizate IMM-urilor, impuse prin intervenții publice în stabilirea prețurilor sub costul furnizorului, sunt compatibile cu piața internă în sensul articolului 107 alineatul (3) din tratat și sunt exceptate de la obligația de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat, cu condiția ca:
intervenția publică în stabilirea prețurilor să îndeplinească cerințele prevăzute la alineatul (2); și
plata compensației să nu depășească diferența dintre prețul pe care furnizorul s-ar fi putut aștepta să îl obțină atunci când aplică prețurile de furnizare bazate pe piață fără intervenție și prețul stabilit sub cost prin intervenția publică.
SECȚIUNEA 2A
Ajutoarele pentru cooperarea teritorială europeană
Articolul 20
Ajutoarele pentru costurile suportate de întreprinderile care participă la proiectele de cooperare teritorială europeană
În măsura în care sunt legate de proiectul de cooperare, sunt eligibile costurile prezentate mai jos, care au sensul care le este atribuit prin Regulamentul delegat (UE) nr. 481/2014 al Comisiei ( 56 ) sau prin articolele 38-44 din Regulamentul (UE) 2021/1059, în funcție de regulamentul aplicabil:
cheltuielile cu personalul;
cheltuielile de birou și cheltuielile administrative;
costurile de deplasare și de cazare;
costurile aferente consultanței și serviciilor externe;
cheltuielile cu echipamentele;
costurile aferente infrastructurii și lucrărilor.
Articolul 20a
Ajutoarele cu un cuantum limitat acordate întreprinderilor pentru participarea la proiectele de cooperare teritorială europeană
SECȚIUNEA 3
Ajutoarele pentru accesul IMM-urilor la finanțare
Articolul 21
Ajutoarele de finanțare de risc
Întreprinderile eligibile sunt întreprinderi care sunt IMM-uri necotate și care, la momentul investiției inițiale de finanțare de risc, îndeplinesc cel puțin una dintre următoarele condiții:
nu au funcționat pe nicio piață;
au funcționat pe orice piață pentru oricare dintre următoarele perioade:
mai puțin de 10 ani de la înregistrarea lor; sau
mai puțin de 7 ani de la prima lor vânzare comercială.
În cazul în care una dintre perioadele de eligibilitate menționate la punctele (i) și (ii) a fost aplicată unei anumite întreprinderi, numai perioada respectivă poate fi aplicată, de asemenea, oricărui ajutor ulterior pentru finanțare de risc acordat aceleiași întreprinderi. În cazul întreprinderilor care au preluat o altă întreprindere sau care s-au format printr-o fuziune, perioada de eligibilitate aplicată include, de asemenea, operațiunile întreprinderii preluate sau, respectiv, ale întreprinderilor rezultate în urma fuziunii, cu excepția întreprinderilor preluate sau rezultate în urma fuziunii a căror cifră de afaceri reprezintă mai puțin de 10 % din cifra de afaceri a întreprinderii care preia controlul în exercițiul financiar anterior preluării sau, în cazul întreprinderilor constituite printr-o fuziune, mai puțin de 10 % din cifra de afaceri combinată pe care întreprinderile care fuzionează au realizat-o în exercițiul financiar anterior fuziunii. În ceea ce privește perioada de eligibilitate menționată la punctul (i), dacă se aplică, în cazul întreprinderilor care nu fac obiectul unei obligații de înregistrare, se consideră că perioada de eligibilitate începe fie din momentul în care întreprinderea respectivă își începe activitatea economică, fie din momentul în care întreprinderea devine plătitoare de impozite pentru activitatea sa economică, oricare dintre acestea survine mai întâi;
necesită o investiție inițială care, pe baza unui plan de afaceri elaborat în vederea începerii unei noi activități economice, este mai mare de 50 % din cifra de afaceri anuală medie a întreprinderii în ultimii 5 ani. Prin derogare de la prima teză, pragul respectiv este limitat la 30 % în ceea ce privește următoarele investiții, care sunt considerate investiții inițiale într-o nouă activitate economică:
investiții care îmbunătățesc în mod semnificativ performanța de mediu a activității în conformitate cu articolul 36 alineatul (2);
alte investiții durabile din punctul de vedere al mediului, astfel cum sunt definite la articolul 2 punctul 1 din Regulamentul (UE) 2020/852;
investiții care vizează sporirea capacității de extracție, separare, rafinare, prelucrare sau reciclare a unei materii prime critice enumerate în anexa IV.
Investițiile de finanțare de risc pot acoperi, de asemenea, investițiile de continuare realizate în întreprinderi eligibile, inclusiv după perioada de eligibilitate menționată la alineatul (3) litera (b), în cazul în care sunt îndeplinite următoarele condiții cumulative:
valoarea totală a finanțării de risc menționată la alineatul (8) nu este depășită;
posibilitatea unor investiții de continuare a fost prevăzută în planul inițial de afaceri;
întreprinderea care primește investiții de continuare nu a devenit o „întreprindere asociată”, în sensul articolului 3 alineatul (3) din anexa I, unei alte întreprinderi, diferită de intermediarul financiar sau de investitorul privat independent care furnizează finanțare de risc în cadrul măsurii, cu excepția cazului în care noua entitate este IMM.
Valoarea totală restantă a investiției de finanțare de risc menționate la alineatul (5) nu depășește 16,5 milioane EUR pe întreprindere eligibilă în cadrul oricărei măsuri de finanțare de risc. Pentru a calcula această valoare maximă a investiției de finanțare de risc, se iau în considerare următoarele:
în cazul împrumuturilor și al investițiilor de tip cvasicapital structurate ca datorie, valoarea nominală restantă a instrumentului;
în cazul garanțiilor, valoarea nominală restantă a împrumutului subiacent.
Contribuția publică acordată intermediarilor financiari poate lua una dintre formele următoare:
capital sau cvasicapital sau resurse financiare atribuite în scopul de a furniza întreprinderilor eligibile, în mod direct sau indirect, investiții de finanțare de risc;
împrumuturi acordate în scopul de a furniza întreprinderilor eligibile, în mod direct sau indirect, investiții de finanțare de risc;
garanții acordate pentru acoperirea pierderilor generate de investițiile de finanțare de risc, în mod direct sau indirect, întreprinderilor eligibile.
Mecanismele de partajare a riscurilor și a recompenselor între, pe de o parte, statul membru (sau entitatea căreia i-a fost încredințată execuția) și, pe de altă parte, investitorii privați, intermediarii financiari sau administratorii de fonduri sunt adecvate și respectă următoarele condiții:
în cazul ajutoarelor de finanțare de risc sub alte forme decât garanțiile, se preferă rentabilitatea prioritară a profiturilor (participarea asimetrică la profit sau stimulente în sensul creșterii) în locul protecției împotriva pierderilor potențiale (protecție împotriva evoluției negative);
în cazul în care pierderile sunt împărțite asimetric între investitorii publici și cei privați, prima pierdere suportată de către investitorul public este plafonată la 25 % din totalul investiției de finanțare de risc;
în cazul ajutoarelor de finanțare de risc sub formă de garanții, rata de garantare este limitată la 80 %, iar pierderile totale asumate de către un stat membru sunt plafonate la maximum 25 % din portofoliul subiacent garantat. Numai garanțiile care acoperă pierderile preconizate ale portofoliului subiacent garantat pot fi furnizate în mod gratuit. Dacă o garanție cuprinde, de asemenea, acoperirea pierderilor neprevăzute, intermediarul financiar plătește, pentru partea din garanție care acoperă pierderile neprevăzute, o primă de garanție conformă cu condițiile pieței.
În cazul măsurilor de finanțare de risc care vizează furnizarea de investiții de finanțare de risc sub formă de capital, de cvasicapital sau de împrumuturi acordate întreprinderilor eligibile, contribuția publică furnizată intermediarului financiar mobilizează finanțare suplimentară de la investitori privați independenți la nivelul intermediarilor financiari sau al întreprinderilor eligibile, astfel încât să se obțină o rată totală de participare privată care să atingă următoarele praguri minime:
10 % din investițiile de finanțare de risc furnizate întreprinderilor eligibile menționate la alineatul (3) litera (a);
40 % din investițiile de finanțare de risc furnizate întreprinderilor eligibile menționate la alineatul (3) litera (b);
60 % din investițiile de finanțare de risc furnizate întreprinderilor eligibile menționate la alineatul (3) litera (c) și pentru investiții de continuare a finanțării de risc în întreprinderi eligibile după perioada de eligibilitate menționată la alineatul (3) litera (b).
Finanțarea furnizată de investitori privați independenți care beneficiază de ajutor de finanțare de risc sub formă de stimulente fiscale în conformitate cu articolul 21a nu este luată în considerare în scopul atingerii ratelor totale de participare privată prevăzute la primul paragraf al prezentului articol.
Ratele de participare privată menționate la primul paragraf literele (b) și (c) se reduc la 20 % în cazul literei (b) și la 30 % în cazul literei (c) pentru investițiile care: fie sunt efectuate în zone asistate desemnate pe o hartă a ajutoarelor regionale aprobată, valabilă la momentul furnizării investiției de finanțare de risc, în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (a) din tratat, fie primesc sprijin pe baza planului de redresare și reziliență al statului membru, astfel cum a fost aprobat de Consiliul, fie primesc sprijin din Fondul european de apărare în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/697 sau în cadrul Programului spațial al Uniunii în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/696 al Parlamentului European și al Consiliului ( 57 ), fie primesc sprijin din partea fondurilor Uniunii executate în cadrul gestiunii partajate care intră sub incidența Regulamentului (UE) nr. 1303/2013, a Regulamentului (UE) 2021/1060 sau a Regulamentului (UE) 2021/2115 ale Parlamentului European și ale Consiliului ( 58 ).
Intermediarii financiari și administratorii de fonduri sunt selecționați printr-o procedură deschisă, transparentă și nediscriminatorie, în conformitate cu legislația Uniunii și cu legislațiile naționale aplicabile. Statele membre pot impune intermediarilor financiari și administratorilor de fonduri eligibili să îndeplinească criterii definite în prealabil, justificate în mod obiectiv de natura investițiilor. Procedura se bazează pe criterii obiective legate de experiență, cunoștințe de specialitate și capacitate operațională și financiară și respectă următoarele condiții cumulative:
se asigură că intermediarii financiari și administratorii de fonduri eligibili sunt stabiliți în conformitate cu legislația aplicabilă;
nu se face discriminare între intermediarii financiari și administratorii de fonduri în funcție de locul lor de stabilire sau de înregistrare, indiferent de statul membru;
scopul este de a institui mecanisme adecvate de partajare a riscurilor și a recompenselor, astfel cum se menționează la alineatul (10), și de a adopta decizii motivate de obținerea unui profit, astfel cum se menționează la alineatul (15).
Măsurile de finanțare de risc garantează că intermediarii financiari care primesc contribuția publică iau decizii motivate de obținerea unui profit atunci când furnizează întreprinderilor eligibile investiții de finanțare de risc. Această obligație este îndeplinită în cazul în care sunt îndeplinite următoarele condiții cumulative:
statul membru sau entitatea căreia i s-a încredințat punerea în aplicare a măsurii prevede un proces de diligență pentru a se asigura o strategie de investiții solidă din punct de vedere comercial în scopul punerii în aplicare a măsurii de finanțare de risc, ceea ce include o politică adecvată de diversificare a riscurilor menită să asigure realizarea viabilității economice și atingerea unui nivel eficient în ceea ce privește amploarea și domeniul de aplicare teritorial al portofoliului relevant de investiții;
investițiile de finanțare de risc furnizate întreprinderilor eligibile au la bază un plan de afaceri viabil, care cuprinde detalii despre produs, vânzări și dezvoltarea profitabilității și care stabilește viabilitatea financiară ex ante;
există o strategie de ieșire clară și realistă pentru fiecare investiție de capital și de cvasicapital.
Intermediarii financiari sunt gestionați pe o bază comercială. Se consideră că această cerință este îndeplinită în cazul în care intermediarul financiar și, în funcție de tipul de măsură de finanțare de risc, administratorul fondului, îndeplinesc următoarele condiții cumulative:
sunt obligați prin lege sau prin contract să acționeze conform celor mai bune practici și cu diligența unui administrator profesionist care acționează cu bună credință și evită conflictele de interese; se aplică supravegherea normativă, după caz;
remunerația lor este conformă cu practicile de pe piață. Se presupune că această cerință este îndeplinită atât timp cât sunt selecționați printr-o procedură de selecție deschisă, transparentă și nediscriminatorie, în conformitate cu alineatul (14);
își asumă o parte din riscurile de investiții fie prin coinvestiții de resurse proprii, fie prin primirea unei remunerații legate de performanță, astfel încât să se asigure faptul că interesele lor sunt în permanență aliniate cu interesele statului membru sau ale entității căreia i-a fost încredințată execuția;
stabilesc o strategie de investiții, criteriile și calendarul propus pentru realizarea investițiilor;
investitorilor li se permite să fie reprezentați în organismele de guvernanță ale fondului de investiții, cum ar fi consiliul de supraveghere sau comitetul consultativ, dacă este cazul.
Măsurile de finanțare de risc prin care se furnizează investiții de finanțare de risc IMM-urilor care nu îndeplinesc condițiile prevăzute la alineatul (3) sunt compatibile cu piața internă în sensul articolului 107 alineatul (3) din tratat și sunt exceptate de la obligația de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat, dacă sunt îndeplinite următoarele condiții cumulative:
sunt îndeplinite toate condițiile prevăzute la prezentul articol, cu excepția condițiilor prevăzute la alineatele (3), (4), (8), (12) și/sau (13);
în cazul măsurilor de finanțare de risc care furnizează întreprinderilor eligibile investiții de finanțare de risc sub formă de capital, de cvasicapital sau de împrumuturi, măsura mobilizează finanțare suplimentară de la investitori privați independenți la nivelul intermediarilor financiari sau al IMM-urilor, astfel încât să se obțină o rată totală de participare privată de cel puțin 60 % din finanțarea de risc furnizată IMM-urilor.
Rata de participare privată menționată la primul paragraf litera (c) se reduce la 30 % pentru investițiile care: fie sunt efectuate în zone asistate desemnate pe o hartă a ajutoarelor regionale aprobată, valabilă la momentul furnizării investiției de finanțare de risc, în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (a) din tratat, fie primesc sprijin pe baza planului de redresare și reziliență al statului membru, astfel cum a fost aprobat de Consiliul, fie primesc sprijin din Fondul european de apărare în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/697 sau din Programul spațial al Uniunii în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/696 sau din fonduri ale Uniunii puse în aplicare în cadrul gestiunii partajate care fac obiectul Regulamentului (UE) nr. 1303/2013, al Regulamentului (UE) 2021/1060 sau al Regulamentului (UE) 2021/2115.
Articolul 21a
Ajutoare pentru finanțare de risc acordate IMM-urilor sub formă de stimulente fiscale pentru investitorii privați care sunt persoane fizice
În cazul în care investitorul privat independent oferă finanțare de risc în mod direct întreprinderii eligibile, pentru a asigura o participare adecvată a respectivului investitor privat independent, în conformitate cu articolul 21 alineatul (12), facilitatea fiscală, considerată ca fiind scutirea fiscală maximă cumulată de la toate stimulentele fiscale combinate, nu trebuie să depășească următoarele praguri maxime:
50 % din investițiile eligibile efectuate de investitorul privat independent în cadrul întreprinderilor eligibile menționate la articolul 21 alineatul (3) litera (a);
35 % din investițiile eligibile efectuate de investitorul privat independent în cadrul întreprinderilor eligibile menționate la articolul 21 alineatul (3) litera (b);
20 % din investițiile eligibile realizate de investitorul privat independent în cadrul întreprinderilor eligibile menționate la articolul 21 alineatul (3) litera (c) sau din investițiile eligibile de continuare în cadrul unei întreprinderi eligibile după perioada de eligibilitate menționată la articolul 21 alineatul (3) litera (b).
Pragurile menționate la primul paragraf pentru acordarea facilităților fiscale în cazul investițiilor străine directe pot fi majorate până la 65 % în condițiile literei (a), până la 50 % în condițiile literei (b) și până la 35 % în condițiile literei (c) pentru investițiile care: fie sunt efectuate în zone asistate desemnate pe o hartă a ajutoarelor regionale aprobată, valabilă la momentul furnizării investiției de finanțare de risc, în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (a) din tratat, fie primesc sprijin pe baza planului de redresare și reziliență al statului membru, astfel cum a fost aprobat de Consiliul, fie primesc sprijin din Fondul european de apărare în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/697 sau în cadrul Programului spațial al Uniunii în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/696, fie primesc sprijin din partea fondurilor Uniunii executate în cadrul gestiunii partajate care intră sub incidența Regulamentului (UE) nr. 1303/2013, a Regulamentului (UE) 2021/1060 sau a Regulamentului (UE) 2021/2115.
Articolul 22
Ajutoarele pentru întreprinderile nou-înființate
Întreprinderile eligibile sunt orice întreprinderi mici necotate care au fost înregistrate cu maximum 5 ani în urmă și care îndeplinesc următoarele condiții cumulative:
nu au preluat activitatea unei alte întreprinderi, cu excepția cazului în care cifra de afaceri a activității preluate reprezintă mai puțin de 10 % din cifra de afaceri a întreprinderii eligibile în exercițiul financiar anterior preluării;
nu au distribuit încă profituri;
nu au preluat o altă întreprindere sau nu s-au format printr-o fuziune, cu excepția cazului în care cifra de afaceri a întreprinderii preluate reprezintă mai puțin de 10 % din cifra de afaceri a întreprinderii eligibile în exercițiul financiar anterior preluării sau cifra de afaceri a întreprinderii formate printr-o fuziune depășește cu mai puțin de 10 % cifra de afaceri combinată pe care întreprinderile care fuzionează au realizat-o în exercițiul financiar anterior fuziunii.
În cazul întreprinderilor eligibile care nu fac obiectul unei obligații de înregistrare, perioada de eligibilitate de 5 ani începe fie din momentul în care întreprinderea respectivă își începe activitatea economică, fie din momentul în care întreprinderea devine plătitoare de impozite pentru activitatea sa economică, oricare dintre acestea survine mai întâi.
Prin derogare de la primul paragraf litera (c), întreprinderile formate prin fuziunea unor întreprinderi eligibile pentru ajutor în temeiul prezentului articol sunt considerate de asemenea întreprinderi eligibile pentru o perioadă de maximum 5 ani de la data înregistrării celei mai vechi dintre întreprinderile care fuzionează.
Ajutorul pentru întreprinderile nou-înființate se prezintă sub următoarele forme:
împrumuturi cu rate ale dobânzii care nu se conformează condițiilor pieței, cu o durată de 10 ani și cu o valoare nominală maximă de 1,1 milion EUR, respectiv de 1,65 milioane EUR pentru întreprinderile stabilite în zone asistate care îndeplinesc condițiile prevăzute la articolul 107 alineatul (3) litera (c) din tratat sau de 2,2 milioane EUR pentru întreprinderile stabilite în zone asistate care îndeplinesc condițiile prevăzute la articolul 107 alineatul (3) litera (a) din tratat. Pentru împrumuturile cu o durată cuprinsă între 5 și 10 ani, valorile maxime pot fi ajustate prin înmulțirea sumelor menționate mai sus cu raportul dintre durata de 10 ani și durata reală a împrumutului. Pentru împrumuturile cu o durată mai mică de 5 ani, valoarea maximă este aceeași cu cea pentru împrumuturile cu o durată de 5 ani;
garanții cu prime care nu se conformează condițiilor pieței, cu o durată de 10 ani și pentru care valoarea maximă garantată este de 1,65 milioane EUR, respectiv de 2,48 milioane EUR pentru întreprinderile stabilite în zone asistate care îndeplinesc condițiile prevăzute la articolul 107 alineatul (3) litera (c) din tratat sau de 3,3 milioane EUR pentru întreprinderile stabilite în zone asistate care îndeplinesc condițiile prevăzute la articolul 107 alineatul (3) litera (a) din tratat. Pentru garanțiile cu o durată cuprinsă între 5 și 10 ani, valorile maxime garantate pot fi ajustate prin înmulțirea sumelor menționate anterior cu raportul dintre durata de 10 ani și durata reală a garanției. Pentru garanțiile cu o durată mai mică de 5 ani, valoarea maximă garantată este aceeași cu cea pentru garanțiile cu o durată de 5 ani. Garanția nu depășește 80 % din împrumutul subiacent;
granturi, inclusiv sub formă de investiții de capital sau de cvasicapital, reduceri ale ratelor dobânzilor și ale primelor de garantare de până la 0,5 milioane EUR echivalent subvenție brută, respectiv 0,75 milioane EUR pentru întreprinderile stabilite în zone asistate care îndeplinesc condițiile prevăzute la articolul 107 alineatul (3) litera (c) din tratat sau 1 milion EUR pentru întreprinderile stabilite în zone asistate care îndeplinesc condițiile prevăzute la articolul 107 alineatul (3) litera (a) din tratat;
stimulente fiscale pentru întreprinderile eligibile de până la 0,5 milioane EUR echivalent subvenție brută, respectiv 0,75 milioane EUR pentru întreprinderile stabilite în zone asistate care îndeplinesc condițiile prevăzute la articolul 107 alineatul (3) litera (c) din tratat sau 1 milion EUR pentru întreprinderile stabilite în zone asistate care îndeplinesc condițiile prevăzute la articolul 107 alineatul (3) litera (a) din tratat.
În plus față de sumele menționate la alineatele (3), (4) și (5), schemele de ajutor la înființare pot lua forma unui transfer de proprietate intelectuală (PI) sau a unei acordări a drepturilor de acces conexe, fie gratuit, fie sub valoarea de piață. Transferul sau acordarea se efectuează de la o organizație de cercetare și diseminare a cunoștințelor, în sensul articolului 2 punctul 83, care a dezvoltat PI subiacentă prin intermediul activității sale de cercetare și dezvoltare independente sau colaborative, către o întreprindere eligibilă în sensul alineatului (2). Transferul sau acordarea îndeplinește toate condițiile următoare:
scopul transferului de proprietate intelectuală sau al acordării drepturilor de acces conexe este de a introduce pe piață un nou produs sau serviciu; și
valoarea PI este stabilită la prețul pieței, ceea ce se întâmplă în cazul în care a fost stabilită în conformitate cu una dintre următoarele metode:
suma a fost stabilită printr-o procedură competitivă deschisă, transparentă și nediscriminatorie;
o evaluare efectuată de un expert independent confirmă faptul că valoarea este cel puțin egală cu prețul pieței;
în cazurile în care întreprinderea eligibilă are un drept de preemțiune în ceea ce privește PI generată în colaborare cu organizația de cercetare și diseminare a cunoștințelor, dacă organizația de cercetare și diseminare a cunoștințelor își exercită dreptul de a solicita oferte mai avantajoase din punct de vedere economic de la terți, întreprinderea eligibilă care colaborează trebuie să își adapteze oferta în consecință.
Valoarea oricărei contribuții, atât financiare, cât și nefinanciare, a întreprinderii eligibile la costurile activităților organizației de cercetare și diseminare a cunoștințelor care au condus la PI în cauză poate fi dedusă din valoarea PI menționată la punctele (i), (ii) și (iii).
Valoarea ajutorului pentru transferul PI sau acordarea drepturilor de acces conexe în temeiul prezentului alineat nu depășește 1 milion EUR. Valoarea ajutorului corespunde valorii PI menționate la litera (b), minus deducerea menționată mai sus prevăzută la litera (b) ultima teză și minus orice remunerație datorată de beneficiar pentru PI respectivă. Valoarea PI menționată la litera (b) poate depăși 1 milion EUR, caz în care această sumă suplimentară poate fi acoperită de întreprinderea eligibilă prin fonduri proprii sau alte mijloace.
Articolul 23
Ajutoarele în favoarea platformelor alternative de tranzacționare specializate în IMM-uri
Măsura de ajutor poate lua forma unor stimulente fiscale acordate unor investitori privați independenți care au calitatea de persoană fizică pentru investițiile lor de finanțare de risc realizate prin intermediul unei platforme alternative de tranzacționare în întreprinderi eligibile în conformitate cu condițiile prevăzute la articolul 21a alineatele (2) și (5).
Articolul 24
Ajutoarele pentru acoperirea costurilor de prospecție
Costurile eligibile sunt:
costurile pentru analiza inițială și procesul formal de diligență realizate de administratorii intermediarilor financiari sau de investitori pentru a identifica întreprinderile eligibile în conformitate cu articolele 21, 21a și 22;
costurile aferente cercetării pentru investiții, astfel cum sunt definite la articolul 36 alineatul (1) din Regulamentul delegat (UE) 2017/565 al Comisiei ( 61 ), în cadrul unei întreprinderi individuale eligibile în temeiul articolelor 21, 21a și 22, cu condiția ca această cercetare să fie pusă la dispoziția publicului și, în cazul în care a fost diseminată clienților furnizorului de cercetare pentru investiții înainte de a intra în domeniul public, să fie pusă la dispoziția publicului în aceeași formă în termen de cel mult trei luni de la prima diseminare către clienți.
SECȚIUNEA 4
Ajutoarele pentru cercetare, dezvoltare și inovare
Articolul 25
Ajutoarele pentru proiecte de cercetare și dezvoltare
Partea din proiectul de cercetare și dezvoltare care beneficiază de ajutor trebuie să se încadreze complet într-una sau în mai multe dintre categoriile următoare:
cercetare fundamentală;
cercetare industrială;
dezvoltare experimentală;
studii de fezabilitate.
Costurile eligibile ale proiectelor de cercetare și dezvoltare sunt alocate unei categorii specifice de cercetare și dezvoltare și sunt următoarele:
costurile cu personalul: cercetători, tehnicieni și alți membri ai personalului auxiliar, în măsura în care aceștia sunt angajați în proiect;
costurile instrumentelor și ale echipamentelor, în măsura în care acestea sunt utilizate în cadrul proiectului și pe durata acestei utilizări. În cazul în care aceste instrumente și echipamente nu sunt folosite pe întreaga lor durată de viață în proiect, sunt considerate eligibile doar costurile de amortizare corespunzătoare duratei proiectului, calculate pe baza principiilor contabile general acceptate;
costurile cu clădirile și terenurile, în măsura utilizării acestora în cadrul proiectului și pe durata perioadei acestei utilizări. În ceea ce privește clădirile, sunt considerate eligibile doar costurile de amortizare corespunzătoare duratei proiectului, calculate pe baza principiilor contabile general acceptate. În cazul terenurilor, sunt eligibile costurile transferului comercial sau costurile de capital efectiv suportate;
costurile aferente cercetării contractuale, cunoștințelor și brevetelor cumpărate sau obținute cu licență din surse externe, în condiții de concurență deplină, precum și costurile aferente serviciilor de consultanță și serviciilor echivalente folosite exclusiv pentru proiect;
cheltuielile de regie suplimentare și alte costuri de exploatare, inclusiv costurile materialelor, consumabilelor și ale altor produse similare, suportate direct ca urmare a proiectului; fără a aduce atingere articolului 7 alineatul (1) a treia teză, astfel de costuri ale proiectelor de cercetare și dezvoltare se pot calcula, în mod alternativ pe baza unei abordări simplificate a costurilor sub forma unei rate forfetare de până la 20 %, aplicată totalului costurilor eligibile ale proiectelor de cercetare și dezvoltare menționate la literele (a)-(d). În acest caz, costurile proiectelor de cercetare și dezvoltare utilizate pentru calcularea costurilor indirecte se stabilesc pe baza practicilor contabile obișnuite și cuprind numai costurile eligibile ale proiectelor de cercetare și dezvoltare menționate la literele (a)-(d).
Intensitatea ajutorului pentru fiecare beneficiar nu trebuie să depășească:
100 % din costurile eligibile pentru cercetarea fundamentală;
50 % din costurile eligibile pentru cercetarea industrială;
25 % din costurile eligibile pentru dezvoltarea experimentală;
50 % din costurile eligibile pentru studiile de fezabilitate.
Intensitățile ajutoarelor pentru cercetare industrială și dezvoltare experimentală pot fi majorate până la o intensitate maximă a ajutorului de 80 % din costurile eligibile, în conformitate cu următoarele litere (a)-(d), unde literele (b), (c) și (d) nu trebuie combinate între ele:
cu 10 puncte procentuale pentru întreprinderile mijlocii și cu 20 de puncte procentuale pentru întreprinderile mici;
cu 15 puncte procentuale dacă este îndeplinită una dintre următoarele condiții:
proiectul implică o colaborare efectivă:
rezultatele proiectului sunt difuzate pe scară largă prin conferințe, prin publicări, prin registre cu acces liber sau prin intermediul unor programe informatice gratuite sau open source;
beneficiarul se angajează să pună la dispoziție, în timp util, licențe pentru rezultatele cercetării ale proiectelor de cercetare și dezvoltare care beneficiază de ajutor, care sunt protejate prin drepturi de proprietate intelectuală, la prețul pieței și în mod neexclusiv și nediscriminatoriu, în vederea utilizării de către părțile interesate din SEE;
proiectul de cercetare și dezvoltare este realizat într-o regiune asistată care îndeplinește condițiile prevăzute la articolul 107 alineatul (3) litera (a) din tratat;
cu 5 puncte procentuale în cazul în care proiectul de cercetare și dezvoltare este realizat într-o regiune asistată care îndeplinește condițiile prevăzute la articolul 107 alineatul (3) litera (c) din tratat;
cu 25 de puncte procentuale dacă proiectul de cercetare și dezvoltare:
a fost selectat de un stat membru în urma unei cereri deschise de participare la un proiect conceput în comun de cel puțin trei state membre sau părți contractante la Acordul privind SEE; și
implică o colaborare efectivă între întreprinderi din cel puțin două state membre sau părți contractante la Acordul privind SEE, atunci când beneficiarul este o IMM, sau din cel puțin trei state membre sau părți contractante la Acordul privind SEE, atunci când beneficiarul este o întreprindere mare; și
dacă este îndeplinită cel puțin una dintre următoarele două condiții:
Articolul 25a
Ajutoarele pentru proiectele cărora li s-a acordat o etichetă de calitate „marcă de excelență”
Articolul 25b
Ajutoarele pentru acțiunile Marie Skłodowska-Curie și pentru acțiunile de validare a conceptului de către CEC
Articolul 25c
Ajutoarele incluse în proiectele de cercetare și dezvoltare cofinanțate
Articolul 25d
Ajutoarele pentru acțiunile de teaming
În ceea ce privește ajutoarele pentru investițiile în infrastructuri din cadrul acțiunilor de teaming, se aplică următoarele condiții suplimentare:
în cazul în care infrastructura servește atât unor activități economice, cât și unor activități neeconomice, finanțarea, costurile și veniturile aferente fiecărui tip de activitate sunt contabilizate separat, pe baza principiilor de contabilitate analitică aplicate în mod coerent și justificabile în mod obiectiv;
prețul perceput pentru exploatarea sau utilizarea infrastructurii trebuie să corespundă unui preț de piață;
accesul la infrastructură este deschis mai multor utilizatori și se acordă în mod transparent și nediscriminatoriu. Întreprinderilor care au finanțat cel puțin 10 % din costurile de investiție în infrastructură li se poate acorda un acces preferențial în condiții mai favorabile. Pentru a se evita supracompensarea, un astfel de acces este proporțional cu contribuția întreprinderii la costurile de investiție, iar condițiile de acordare a acestui acces sunt făcute publice;
în cazul în care infrastructura beneficiază de finanțare din fonduri publice atât pentru activitățile economice, cât și pentru activitățile neeconomice, statele membre instituie un mecanism de monitorizare și de recuperare menit să asigure faptul că intensitatea ajutorului aplicabilă nu este depășită ca urmare a unei creșteri a ponderii activităților economice în comparație cu situația preconizată la data acordării ajutorului.
Articolul 25e
Ajutoarele implicate în cofinanțarea proiectelor sprijinite de Fondul european de apărare sau de Programul european de dezvoltare industrială în domeniul apărării
Articolul 26
Ajutoarele pentru investiții în infrastructurile de cercetare
Articolul 26a
Ajutoarele pentru investiții în infrastructuri de testare și experimentare
Intensitatea ajutorului poate fi majorată până la o intensitate maximă a ajutorului de 40 %, 50 % și 60 % din costurile de investiție eligibile ale întreprinderilor mari, mijlocii și, respectiv, mici, după cum urmează:
cu 10 puncte procentuale pentru întreprinderile mijlocii și cu 20 de puncte procentuale pentru întreprinderile mici;
cu 10 puncte procentuale suplimentare pentru infrastructurile transfrontaliere de testare și experimentare care fac obiectul unei finanțări publice din partea a cel puțin două state membre sau pentru infrastructurile de testare și experimentare evaluate și selectate la nivelul Uniunii;
cu 5 puncte procentuale suplimentare pentru infrastructurile de testare și experimentare, cel puțin 80 % din capacitatea anuală fiind alocată IMM-urilor.
Articolul 27
Ajutoarele pentru clusterele de inovare
Costurile eligibile în cazul ajutoarelor de exploatare pentru clusterele de inovare sunt costurile cu personalul și costurile administrative (inclusiv cheltuielile de regie) legate de:
animarea clusterului pentru a facilita colaborarea, schimbul de informații și furnizarea sau direcționarea serviciilor specializate și personalizate de sprijin pentru întreprinderi;
promovarea clusterului pentru a spori participarea unor noi întreprinderi sau organizații și pentru a beneficia de o mai mare vizibilitate;
gestionarea instalațiilor aparținând clusterului de inovare; organizarea de programe de formare, de ateliere și de conferințe pentru a sprijini schimbul de cunoștințe și stabilirea de contacte, precum și cooperarea transnațională.
Articolul 28
Ajutoarele pentru inovare destinate IMM-urilor
Costurile eligibile sunt următoarele:
costurile obținerii, validării și protejării brevetelor și altor active necorporale;
costurile pentru detașarea de personal cu înaltă calificare de la un organism de cercetare și de difuzare a cunoștințelor sau de la o întreprindere mare, care efectuează activități de cercetare, dezvoltare și inovare, într-o funcție nou creată în cadrul întreprinderii beneficiare, fără să se înlocuiască alți membri ai personalului;
costurile pentru serviciile de consultanță și de asistență în domeniul inovării, inclusiv pentru serviciile furnizate de organizații de cercetare și de diseminare a cunoștințelor, de infrastructuri de cercetare, de infrastructuri de testare și experimentare sau de clustere de inovare.
Articolul 29
Ajutoarele pentru inovarea de proces și organizațională
Costurile eligibile sunt următoarele:
costurile cu personalul;
costurile instrumentelor, echipamentelor, clădirilor și terenurilor, în măsura în care acestea sunt utilizate în cadrul proiectului și pe durata acestei utilizări;
costurile aferente cercetării contractuale, cunoștințelor și brevetelor cumpărate sau obținute cu licență din surse externe în condiții de concurență deplină;
cheltuielile de regie suplimentare și alte costuri de exploatare, inclusiv costurile materialelor, ale consumabilelor și ale altor produse similare suportate direct ca urmare a proiectului.
Articolul 30
Ajutoarele pentru cercetare și dezvoltare în sectorul pescăresc și al acvaculturii
Înainte de data începerii proiectului care beneficiază de ajutor, trebuie publicate pe internet următoarele informații:
faptul că urmează să se desfășoare proiectul care beneficiază de ajutor;
obiectivele proiectului care beneficiază de ajutor;
data aproximativă de publicare a rezultatelor preconizate ale proiectului care beneficiază de ajutor și locul unde acestea vor fi publicate pe internet;
mențiunea că rezultatele proiectului care beneficiază de ajutor vor fi puse în mod gratuit la dispoziția tuturor întreprinderilor care își desfășoară activitatea în sectorul sau subsectorul specific în cauză.
SECȚIUNEA 5
Ajutoarele pentru formare
Articolul 31
Ajutoarele pentru formare
Costurile eligibile sunt următoarele:
costurile cu personalul aferente formatorilor, pentru orele în care aceștia participă la formare;
costurile operaționale aferente formatorilor și participanților la formare, legate direct de proiectul de formare, cum ar fi cheltuielile de călătorie, cheltuielile de cazare, materialele și consumabilele direct legate de proiect, amortizarea instrumentelor și a echipamentelor, în măsura în care acestea sunt utilizate exclusiv pentru proiectul de formare;
costurile serviciilor de consiliere legate de proiectul de formare;
costurile cu personalul aferente participanților la formare și costurile indirecte generale (costuri administrative, chirie, cheltuieli de regie) pentru orele în care participanții sunt la cursurile de formare.
Intensitatea ajutorului nu trebuie să depășească 50 % din costurile eligibile. Aceasta poate fi majorată până la o intensitate maximă a ajutorului de 70 % din costurile eligibile, după cum urmează:
cu 10 puncte procentuale dacă formarea se adresează lucrătorilor cu handicap sau lucrătorilor defavorizați;
cu 10 puncte procentuale dacă ajutorul este acordat unor întreprinderi mijlocii și cu 20 de puncte procentuale dacă ajutorul este acordat unor întreprinderi mici.
În cazul în care ajutorul este acordat în sectorul transportului maritim, intensitatea ajutorului poate fi majorată până la 100 % din costurile eligibile dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:
beneficiarii formării nu sunt membri activi ai echipajului, ci sunt în supranumerar la bord; și
formarea are loc la bordul unor nave înscrise în registrele Uniunii.
SECȚIUNEA 6
Ajutoarele pentru lucrătorii defavorizați și pentru lucrătorii cu handicap
Articolul 32
Ajutoarele pentru recrutarea de lucrători defavorizați acordate sub formă de subvenții salariale
Articolul 33
Ajutoarele pentru încadrarea în muncă a lucrătorilor cu handicap acordate sub formă de subvenții salariale
Articolul 34
Ajutoarele pentru compensarea costurilor suplimentare generate de încadrarea în muncă a lucrătorilor cu handicap
Costurile eligibile sunt următoarele:
costurile de adaptare a spațiilor;
costurile de angajare de personal exclusiv pentru timpul utilizat în scopul acordării de asistență lucrătorilor cu handicap și costurile de formare a acestui personal în vederea acordării de asistență lucrătorilor cu handicap;
costurile adaptării sau achiziționării echipamentelor ori ale achiziționării și validării programelor informatice pentru utilizarea acestora de către lucrătorii cu handicap, inclusiv a facilităților tehnologice adaptate sau de asistență, care sunt în plus față de cele pe care beneficiarul le-ar fi suportat dacă ar fi angajat lucrători fără handicap;
costurile direct legate de transportul lucrătorilor cu handicap la locul de muncă și în cadrul activităților legate de muncă;
costurile salariale pentru orele petrecute de un lucrător cu handicap pentru reabilitare;
în cazul în care beneficiarul oferă locuri de muncă protejate, costurile de construcție, instalare sau modernizare a unităților de producție ale întreprinderii în cauză, precum și orice costuri de administrare și transport, cu condiția ca acestea să rezulte direct din încadrarea în muncă a unor lucrători cu handicap.
Articolul 35
Ajutoarele pentru compensarea costurilor aferente asistenței acordate lucrătorilor defavorizați
Costurile eligibile sunt următoarele:
costurile legate de încadrarea în muncă de personal exclusiv pentru timpul petrecut pentru a acorda asistență lucrătorilor defavorizați pe o perioadă de maxim 12 luni de la recrutarea unui lucrător defavorizat sau pe o perioadă de maxim 24 de luni de la recrutarea unui lucrător extrem de defavorizat;
costurile legate de formarea acestui tip de personal astfel încât acesta să poată acorda asistență lucrătorilor defavorizați.
SECȚIUNEA 7
Ajutoarele pentru protecția mediului
Articolul 36
Ajutoarele pentru investițiile în materie de protecție a mediului, inclusiv decarbonizarea
►C4 Prezentul articol se aplică, de asemenea, ajutoarelor pentru investiții în instalații, echipamente și utilaje care produc sau utilizează hidrogen produs din energie electrică și care nu se califică drept hidrogen regenerabil, precum și în infrastructura dedicată menționată la articolul 2 punctul 130 ultima teză care transportă acest tip de hidrogen, în măsura în care se poate demonstra că hidrogenul pe bază de energie electrică produs, utilizat sau transportat realizează reduceri ale emisiilor de gaze cu efect de seră pe durata ciclului de viață de cel puțin 70 % în raport cu un combustibil fosil de referință de 94 g CO2 echivalent/MJ. ◄ Pentru a determina reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră pe durata ciclului de viață în temeiul prezentului paragraf, emisiile de gaze cu efect de seră legate de producția de energie electrică utilizată pentru a produce hidrogen se determină de către unitatea de generare marginală din zona de ofertare în care este localizat electrolizorul, în intervalele de decontare a dezechilibrului în care electrolizorul consumă energie electrică din rețea.
În cazurile menționate la primul și al doilea paragraf, numai hidrogenul care îndeplinește condițiile prevăzute la paragrafele respective este utilizat, transportat sau – după caz – produs pe întreaga durată de viață a investiției. Statul membru obține un angajament în acest sens.
Investițiile trebuie să îndeplinească una dintre condițiile următoare:
permit punerea în aplicare a unui proiect care conduce la o creștere a protecției mediului în ceea ce privește activitățile beneficiarului, dincolo de standardele în vigoare ale Uniunii, indiferent dacă există standarde naționale obligatorii mai stricte decât cele ale Uniunii; în cazul proiectelor legate de sau care implică infrastructura dedicată menționată la articolul 2 punctul 130 ultima teză pentru hidrogen în sensul alineatului (1b), căldură reziduală sau CO2 sau care include o conexiune la infrastructura energetică pentru hidrogen în sensul alineatului (1b), căldură reziduală sau CO2, creșterea protecției mediului poate rezulta, de asemenea, din activitățile unei alte entități implicate în lanțul infrastructurii; sau
permit punerea în aplicare a unui proiect care conduce la o creștere a protecției mediului în ceea ce privește activitățile beneficiarului în absența unor standarde ale Uniunii; în cazul proiectelor legate de sau care implică infrastructura dedicată menționată la articolul 2 punctul 130 ultima teză pentru hidrogen în sensul alineatului (1b), căldură reziduală sau CO2 sau care include o conexiune la infrastructura energetică pentru hidrogen în sensul alineatului (1b), căldură reziduală sau CO2, creșterea protecției mediului poate rezulta, de asemenea, din activitățile unei alte entități implicate în lanțul infrastructurii; sau
permit punerea în aplicare a unui proiect care conduce la o creștere a protecției mediului în ceea ce privește activitățile beneficiarului în vederea respectării standardelor Uniunii care au fost adoptate, dar care nu sunt încă în vigoare; în cazul proiectelor legate de infrastructura dedicată menționată la articolul 2 punctul 130 ultima teză sau care implică o astfel de infrastructură, pentru hidrogen în sensul alineatului 1b, căldură reziduală sau CO2 sau care includ o conexiune la infrastructura energetică pentru hidrogen în sensul alineatului 1b, căldură reziduală sau CO2, creșterea protecției mediului poate rezulta, de asemenea, din activitățile unei alte entități implicate în lanțul infrastructurii.
Investițiile în captarea și transportul de CO2 îndeplinesc următoarele condiții cumulative:
captarea și/sau transportul de CO2, inclusiv elementele individuale ale lanțului CCS sau CUC, sunt integrate într-un lanț CCS și/sau CUC complet;
valoarea actualizată netă („VAN”) a proiectului de investiții pe durata sa de viață este negativă. În scopul calculării VAN a proiectului, se iau în considerare costurile evitate ale emisiilor de CO2;
costurile eligibile sunt exclusiv costurile de investiții suplimentare care decurg din captarea CO2 de la o instalație cu emisii de CO2 (instalație industrială sau centrală electrică) sau direct din aerul înconjurător, precum și din stocarea tampon și transportul emisiilor de CO2 captate.
Costurile eligibile sunt costurile suplimentare de investiții calculate prin raportarea costurilor investiției la cele ale unui scenariu contrafactual care ar surveni în absența ajutorului, după cum urmează:
în cazul în care scenariul contrafactual constă în realizarea unei investiții mai puțin ecologice care corespunde practicii comerciale normale din sectorul sau pentru activitatea în cauză, costurile eligibile constau în diferența dintre costurile investiției pentru care se acordă ajutorul de stat și costurile investiției mai puțin ecologice;
în cazul în care scenariul contrafactual constă în realizarea aceleiași investiții ulterior, costurile eligibile constau în diferența dintre costurile investiției pentru care se acordă ajutorul de stat și valoarea actualizată netă corespunzătoare costurilor investiției ulterioare, actualizate la momentul în care ar fi realizată investiția care beneficiază de ajutor;
în cazul în care scenariul contrafactual constă în menținerea instalațiilor și echipamentelor existente în funcțiune, costurile eligibile constau în diferența dintre costurile investiției pentru care se acordă ajutorul de stat și valoarea actualizată netă corespunzătoare investițiilor în materie de întreținere, reparare și modernizare a instalațiilor și echipamentelor existente, actualizate la momentul în care ar fi realizată investiția care beneficiază de ajutor;
în cazul echipamentelor care fac obiectul unor contracte de leasing, costurile eligibile constau în diferența în valoare actualizată netă dintre închirierea echipamentelor pentru care se acordă ajutorul de stat și închirierea echipamentelor mai puțin ecologice care ar fi închiriate în absența ajutorului; costurile de închiriere nu includ costurile legate de exploatarea echipamentului sau a instalației (costuri pentru combustibil, asigurare, întreținere, alte consumabile), indiferent dacă acestea fac parte din contractul de leasing.
În toate situațiile enumerate la primul paragraf literele (a)-(d), scenariul contrafactual corespunde unei investiții cu o capacitate de producție și o durată de viață comparabile, care respectă standardele Uniunii deja în vigoare. Scenariul contrafactual trebuie să fie credibil din perspectiva cerințelor legale, a condițiilor de piață și a stimulentelor generate de sistemul EU ETS.
În cazul în care investiția pentru care se acordă ajutorul de stat constă în instalarea unei componente suplimentare la o instalație deja existentă, pentru care nu există o investiție contrafactuală mai puțin ecologică, costurile eligibile sunt costurile totale ale investiției.
În cazul în care investiția pentru care se acordă ajutor de stat constă în construirea infrastructurii dedicate menționate la articolul 2 punctul 130 ultima teză, pentru hidrogen în sensul alineatului (1b), căldură reziduală sau CO2, care este necesară pentru a permite creșterea nivelului de protecție a mediului astfel cum se menționează la alineatele (2) și (2a), costurile eligibile sunt costurile totale ale investiției. Costurile pentru construirea sau modernizarea instalațiilor de stocare, cu excepția instalațiilor de stocare a hidrogenului produs din surse regenerabile de energie și a hidrogenului care intră sub incidența alineatului (1b) al doilea paragraf, nu sunt eligibile.
Costurile care nu sunt direct legate de realizarea unui nivel mai ridicat de protecție a mediului nu sunt eligibile.
Intensitatea ajutorului poate ajunge la 100 % din costurile de investiții în cazul în care ajutorul este acordat în cadrul unei proceduri de ofertare concurențiale, care îndeplinește toate condițiile următoare în plus față de cele menționate la articolul 2 punctul 38:
ajutorul se acordă pe baza unor criterii de selecție și de eligibilitate obiective, clare, transparente și nediscriminatorii, definite ex ante și publicate cu cel puțin șase săptămâni înainte de termenul de depunere a candidaturilor, pentru a permite o concurență efectivă;
în timpul punerii în aplicare a unei scheme, în cazul unei proceduri de ofertare în care toți ofertanții primesc ajutor, modul în care este concepută procedura respectivă trebuie corectat pentru a restabili concurența efectivă în cadrul procedurilor de ofertare ulterioare, de exemplu prin reducerea bugetului sau a volumului;
sunt excluse ajustările ex post ale rezultatului procedurii de ofertare (cum ar fi negocierile ulterioare privind rezultatele ofertării);
cel puțin 70 % din totalul criteriilor de selecție utilizate pentru clasificarea ofertelor și, în cele din urmă, pentru alocarea ajutorului în cadrul procedurii de ofertare concurențiale se definesc în termeni de ajutor în raport cu contribuția proiectului la obiectivele de mediu ale măsurii, de exemplu ajutorul solicitat pe unitate de protecție a mediului care urmează să fie furnizat.
Articolul 36a
Ajutoarele pentru investiții în infrastructura de reîncărcare sau de realimentare
Costurile eligibile pot acoperi, de asemenea, costurile de investiții ale producției la fața locului de energie electrică din surse regenerabile sau hidrogen produs din surse regenerabile de energie și costurile de investiții ale unităților de stocare a energiei electrice din surse regenerabile sau a hidrogenului produs din surse regenerabile de energie. Capacitatea nominală de producție a instalației de producție la fața locului de energie electrică din surse regenerabile sau de hidrogen produs din surse regenerabile de energie nu trebuie să depășească puterea maximă utilă nominală sau capacitatea de realimentare a infrastructurii de reîncărcare sau de realimentare la care este conectată.
Ajutoarele în temeiul prezentului articol se acordă în cadrul unei proceduri de ofertare concurențiale, care îndeplinește toate condițiile următoare în plus față de cele menționate la articolul 2 punctul 38:
ajutorul se acordă pe baza unor criterii de selecție și de eligibilitate obiective, clare, transparente și nediscriminatorii, definite ex ante și publicate cu cel puțin șase săptămâni înainte de termenul de depunere a candidaturilor, pentru a permite o concurență efectivă;
în timpul punerii în aplicare a unei scheme, în cazul unei proceduri de ofertare în care toți ofertanții primesc ajutor, modul în care este concepută procedura respectivă trebuie corectat pentru a restabili concurența efectivă în cadrul procedurilor de ofertare ulterioare, de exemplu prin reducerea bugetului sau a volumului;
sunt excluse ajustările ex post ale rezultatului procedurii de ofertare (cum ar fi negocierile ulterioare privind rezultatele ofertării);
cel puțin 70 % din totalul criteriilor de selecție utilizate pentru clasificarea ofertelor și, în cele din urmă, pentru alocarea ajutorului în cadrul procedurii de ofertare concurențiale se definesc în termeni de ajutor în raport cu contribuția proiectului la obiectivele de mediu ale măsurii, de exemplu ajutorul solicitat pentru fiecare punct de reîncărcare sau de realimentare.
Obligația de a efectua o consultare publică deschisă ex ante sau un studiu de piață independent prevăzut la primul paragraf nu se aplică ajutoarelor pentru construirea, instalarea, modernizarea sau extinderea infrastructurii de reîncărcare sau de realimentare care nu este accesibilă publicului.
Articolul 36b
Ajutoare pentru investiții destinate achiziționării de vehicule nepoluante sau de vehicule cu emisii zero și modernizării vehiculelor
Costurile eligibile sunt următoarele:
pentru investițiile care constau în achiziționarea de vehicule nepoluante sau de vehicule cu emisii zero, costurile suplimentare pentru achiziționarea vehiculului nepoluant sau a vehiculului cu emisii zero. Acestea se calculează ca diferența dintre costurile de investiții pentru achiziționarea vehiculului nepoluant sau a vehiculului cu emisii zero și costurile de investiții aferente achiziționării unui vehicul din aceeași categorie care respectă standardele aplicabile ale Uniunii deja în vigoare și care ar fi fost achiziționat fără ajutor;
pentru investițiile care constau în închirierea de vehicule nepoluante sau de vehicule cu emisii zero, costurile suplimentare aferente leasingului vehiculului nepoluant sau a vehiculului cu emisii zero. Acestea se calculează ca diferența dintre valoarea actualizată netă aferentă închirierii vehiculului nepoluant sau a vehiculului cu emisii zero și valoarea actualizată netă aferentă închirierii unui vehicul din aceeași categorie care respectă standardele aplicabile ale Uniunii deja în vigoare și care ar fi fost închiriat fără ajutor. În scopul determinării costurilor eligibile, costurile de exploatare ale vehiculului, inclusiv costurile cu energia, costurile de asigurare și costurile de întreținere, nu sunt luate în considerare, indiferent dacă sunt sau nu incluse în contractul de leasing;
pentru investițiile care constau în modernizarea vehiculelor astfel încât să se califice ca vehicule nepoluante sau vehicule cu emisii zero, costurile investiției în modernizare.
Ajutoarele în temeiul prezentului articol se acordă în cadrul unei proceduri de ofertare concurențiale, care îndeplinește toate condițiile următoare în plus față de cele menționate la articolul 2 punctul 38:
ajutorul se acordă pe baza unor criterii de selecție și de eligibilitate obiective, clare, transparente și nediscriminatorii, definite ex ante și publicate cu cel puțin șase săptămâni înainte de termenul de depunere a candidaturilor, pentru a permite o concurență efectivă;
în timpul punerii în aplicare a unei scheme, în cazul unei proceduri de ofertare în care toți ofertanții primesc ajutor, modul în care este concepută procedura respectivă trebuie corectat pentru a restabili concurența efectivă în cadrul procedurilor de ofertare ulterioare, de exemplu prin reducerea bugetului sau a volumului;
sunt excluse ajustările ex post ale rezultatului procedurii de ofertare (cum ar fi negocierile ulterioare privind rezultatele ofertării);
cel puțin 70 % din totalul criteriilor de selecție utilizate pentru clasificarea ofertelor și, în cele din urmă, pentru alocarea ajutorului în cadrul procedurii de ofertare concurențiale se definesc în termeni de ajutor în raport cu contribuția proiectului la obiectivele de mediu ale măsurii, de exemplu ajutorul solicitat pentru fiecare vehicul nepoluant sau cu emisii zero.
În cazul în care ajutorul este acordat în cadrul unei proceduri de ofertare concurențiale care respectă condițiile prevăzute la alineatul (4), intensitatea ajutoarelor nu depășește:
100 % din costurile eligibile pentru achiziționarea sau închirierea de vehicule cu emisii zero sau pentru modernizarea vehiculelor astfel încât să se califice ca vehicule cu emisii zero;
80 % din costurile eligibile pentru achiziționarea sau închirierea de vehicule nepoluante sau pentru modernizarea vehiculelor astfel încât să se califice ca vehicule nepoluante.
În aceste cazuri, intensitatea ajutorului nu depășește 20 % din costurile eligibile. Intensitatea ajutorului poate fi majorată cu 10 puncte procentuale în cazul vehiculelor cu emisii zero și cu 20 puncte procentuale în cazul întreprinderilor mijlocii sau cu 30 de puncte procentuale în cazul întreprinderilor mici.
În acest caz, intensitatea ajutorului nu depășește 40 % din costurile eligibile. Intensitatea ajutorului poate fi majorată cu 10 puncte procentuale pentru vehiculele cu emisii zero.
Articolul 38
Ajutoarele pentru investiții în favoarea măsurilor de eficiență energetică, altele decât cele pentru clădiri
Costurile eligibile sunt costurile suplimentare de investiție necesare pentru a atinge un nivel mai ridicat de eficiență energetică. Acestea se determină prin compararea costurilor investiției cu cele ale scenariului contrafactual care ar surveni în absența ajutorului, după cum urmează:
în cazul în care scenariul contrafactual constă în realizarea unei investiții mai puțin eficiente din punct de vedere energetic care corespunde practicii comerciale normale din sectorul sau pentru activitatea în cauză, costurile eligibile constau în diferența dintre costurile investiției pentru care se acordă ajutorul de stat și costurile investiției mai puțin eficiente din punct de vedere energetic;
în cazul în care scenariul contrafactual constă în realizarea aceleiași investiții ulterior, costurile eligibile constau în diferența dintre costurile investiției pentru care se acordă ajutorul de stat și valoarea actualizată netă corespunzătoare costurilor investiției ulterioare, actualizate la momentul în care ar fi realizată investiția care beneficiază de ajutor;
în cazul în care scenariul contrafactual constă în menținerea instalațiilor și echipamentelor existente în funcțiune, costurile eligibile constau în diferența dintre costurile investiției pentru care se acordă ajutorul de stat și valoarea actualizată netă corespunzătoare investițiilor în materie de întreținere, reparare și modernizare a instalațiilor și echipamentelor existente, actualizate la momentul în care ar fi realizată investiția care beneficiază de ajutor;
în cazul echipamentelor care fac obiectul unor contracte de leasing, costurile eligibile constau în diferența în valoare actualizată netă dintre închirierea echipamentelor pentru care se acordă ajutorul de stat și închirierea echipamentelor mai puțin eficiente din punct de vedere energetic care ar fi închiriate în absența ajutorului; costurile de închiriere nu includ costurile legate de exploatarea echipamentului sau a instalației (costuri pentru combustibil, asigurare, întreținere, alte consumabile), indiferent dacă acestea fac parte din contractul de leasing.
În toate situațiile enumerate la primul paragraf, scenariul contrafactual corespunde unei investiții cu o capacitate de producție și o durată de viață comparabile, care respectă standardele Uniunii deja în vigoare. Scenariul contrafactual trebuie să fie credibil din perspectiva cerințelor legale, a condițiilor de piață și a stimulentelor generate de sistemul EU ETS.
În cazul în care investiția constă într-o investiție identificabilă în mod clar, destinată exclusiv îmbunătățirii eficienței energetice, pentru care nu există investiții contrafactuale mai puțin eficiente din punct de vedere energetic, costurile eligibile sunt costurile totale ale investiției.
Nu sunt eligibile costurile care nu sunt legate direct de atingerea unui nivel mai ridicat de eficiență energetică.
▼M6 —————
Intensitatea ajutorului poate ajunge la 100 % din costurile totale ale investiției în cazul în care ajutorul este acordat în cadrul unei proceduri de ofertare concurențiale, care îndeplinește toate condițiile următoare în plus față de cele menționate la articolul 2 punctul 38:
ajutorul se acordă pe baza unor criterii de selecție și de eligibilitate obiective, clare, transparente și nediscriminatorii, definite ex ante și publicate cu cel puțin șase săptămâni înainte de termenul de depunere a candidaturilor, pentru a permite o concurență efectivă;
în timpul punerii în aplicare a unei scheme, în cazul unei proceduri de ofertare în care toți ofertanții primesc ajutor, modul în care este concepută procedura respectivă trebuie corectat pentru a restabili concurența efectivă în cadrul procedurilor de ofertare ulterioare, de exemplu prin reducerea bugetului sau a volumului;
sunt excluse ajustările ex post ale rezultatului procedurii de ofertare (cum ar fi negocierile ulterioare privind rezultatele ofertării);
cel puțin 70 % din totalul criteriilor de selecție utilizate pentru clasificarea ofertelor și, în cele din urmă, pentru alocarea ajutorului în cadrul procedurii de ofertare concurențiale se definesc în termeni de ajutor în raport cu contribuția proiectului la obiectivele de mediu ale măsurii, de exemplu ajutorul solicitat pe unitate de energie economisită sau de eficiență energetică câștigată. Criteriile respective nu reprezintă mai puțin de 70 % din ponderea tuturor criteriilor de selecție.
Articolul 38a
Ajutoarele pentru investiții în favoarea măsurilor de eficiență energetică a clădirilor
Ajutoarele acordate pentru îmbunătățirea eficienței energetice a clădirii pot fi combinate cu ajutoare pentru oricare dintre sau pentru toate măsurile următoare:
instalarea de echipamente integrate la fața locului care generează energie electrică, încălzire sau răcire din surse regenerabile de energie, inclusiv, dar fără a se limita la acestea, panouri fotovoltaice și pompe de căldură;
instalarea de echipamente de stocare a energiei produse la fața locului de instalații de producere a energiei din surse regenerabile. Echipamentele de stocare absorb anual cel puțin 75 % din energia lor din instalația de producție de energie din surse regenerabile conectată direct;
conectarea la sisteme de termoficare și/sau răcire centralizată eficiente din punct de vedere energetic și echipamente conexe;
construirea și instalarea infrastructurii de reîncărcare și a infrastructurii conexe, cum ar fi conductele, pentru uzul utilizatorilor clădirii, în cazul în care parcarea fie este situată în interiorul clădirii, fie este adiacentă clădirii;
instalarea de echipamente pentru digitalizarea clădirii, în special pentru a spori gradul de pregătire pentru soluții inteligente, inclusiv cablajul intern pasiv sau cablajul structurat pentru rețelele de date și partea auxiliară a rețelei pasive de pe proprietatea căreia îi aparține clădirea, dar excluzând cablajul pentru rețelele de date din afara proprietății;
investiții în acoperișuri verzi și echipamente pentru captarea și utilizarea apei de ploaie.
În cazul oricăror astfel de lucrări combinate, astfel cum se prevede la literele (a)-(f), costurile totale de investiție aferente diverselor instalații și echipamente constituie costuri eligibile. Costurile care nu sunt direct legate de obținerea unui nivel mai ridicat de performanță energetică sau de mediu nu sunt eligibile.
Articolul 38b
Ajutoare pentru facilitarea contractelor de performanță energetică
Articolul 39
Ajutoarele pentru investițiile în proiectele de eficiență energetică a clădirilor sub formă de instrumente financiare
Ajutoarele acordate pentru îmbunătățirea eficienței energetice a clădirii pot fi combinate cu ajutoare pentru oricare dintre sau pentru toate măsurile următoare:
instalarea de echipamente integrate la fața locului care generează energie electrică, încălzire sau răcire din surse regenerabile de energie, inclusiv, dar fără a se limita la acestea, panouri fotovoltaice și pompe de căldură;
instalarea de echipamente de stocare a energiei produse la fața locului de instalații de producere a energiei din surse regenerabile. Echipamentele de stocare absorb anual cel puțin 75 % din energia lor din instalația de producție de energie din surse regenerabile conectată direct;
investiții în conexiuni la sisteme de termoficare și/sau răcire centralizată eficiente din punct de vedere energetic și echipamente conexe;
construirea și instalarea infrastructurii de reîncărcare și a infrastructurii conexe, cum ar fi conductele, pentru uzul utilizatorilor clădirii, în cazul în care parcarea fie este situată în interiorul clădirii, fie este adiacentă clădirii;
instalarea de echipamente pentru digitalizarea clădirii, în special pentru a spori gradul său de pregătire pentru soluții inteligente. Investițiile eligibile pot include intervenții limitate la cablajul intern pasiv sau cablajul structurat pentru rețelele de date și la partea auxiliară a infrastructurii în bandă largă de pe proprietatea căreia îi aparține clădirea, dar excluzând cablajul pentru rețelele de date din afara proprietății;
investiții în acoperișuri verzi și echipamente pentru captarea și utilizarea apei de ploaie.
Statele membre pot înființa fonduri pentru eficiență energetică și/sau pot utiliza intermediari financiari atunci când acordă ajutoare pentru eficiență energetică. În acest caz, trebuie să fie îndeplinite următoarele condiții:
administratorii intermediarilor financiari, precum și administratorii de fonduri pentru eficiență energetică sunt selecționați printr-o procedură deschisă, transparentă și nediscriminatorie, în conformitate cu legislația Uniunii și cu legislațiile naționale aplicabile. În special, nu se face niciun fel de discriminare în funcție de locul de stabilire sau de înregistrare, indiferent de statul membru. Este posibil ca intermediarilor financiari și administratorilor de fonduri pentru eficiență energetică să li se ceară să îndeplinească anumite criterii definite în prealabil, justificate în mod obiectiv de natura investițiilor;
investitorii privați independenți sunt selecționați printr-o procedură deschisă, transparentă și nediscriminatorie, în conformitate cu legislația Uniunii și cu legislațiile naționale aplicabile, având drept scop stabilirea dispozițiilor adecvate privind partajarea riscurilor și a recompenselor prin care, pentru toate investițiile în afară de garanții, se va prefera participarea asimetrică la profit în locul protecției împotriva evoluției negative. În cazul în care investitorii privați nu sunt selectați printr-o astfel de procedură, rata echitabilă de rentabilitate pentru investitorii privați se stabilește de către un expert independent selectat prin intermediul unei proceduri deschise, transparente și nediscriminatorii;
în cazul în care pierderile sunt împărțite asimetric între investitorii publici și cei privați, prima pierdere asumată de către investitorul public este plafonată la 25 % din totalul investiției efectuate;
în cazul garanțiilor, rata de garantare este limitată la 80 %, iar pierderile totale asumate de către un stat membru sunt plafonate la 25 % din portofoliul subiacent garantat. Numai garanțiile care acoperă pierderile preconizate ale portofoliului subiacent garantat pot fi furnizate în mod gratuit. Dacă o garanție cuprinde, de asemenea, acoperirea pierderilor neprevăzute, intermediarul financiar plătește, pentru partea din garanție care acoperă pierderile neprevăzute, o primă de garanție conformă cu condițiile pieței;
investitorilor li se permite să fie reprezentați în organismele de guvernanță ale fondului pentru eficiență energetică sau ale intermediarului financiar, cum ar fi consiliul de supraveghere sau comitetul consultativ;
Fondul pentru eficiență energetică sau intermediarul financiar este instituit în conformitate cu legislația aplicabilă și statul membru asigură un proces de diligență astfel încât să se asigure că măsura de ajutor privind eficiența energetică este pusă în aplicare pe baza unei strategii de investiții solidă din punct de vedere comercial.
Intermediarii financiari, inclusiv fondurile pentru eficiență energetică, sunt gestionați pe bază comercială și asigură faptul că deciziile de finanțare sunt motivate de obținerea unui profit. Se consideră că acest lucru se întâmplă în cazul în care intermediarul financiar și, după caz, administratorii fondului pentru eficiență energetică îndeplinesc următoarele condiții:
sunt obligați prin lege sau prin contract să acționeze cu diligența unui administrator profesionist și de bună credință, evitând conflictele de interese; se aplică cele mai bune practici și supravegherea normativă;
remunerația lor respectă practicile de pe piață. Se consideră că această cerință este respectată atunci când administratorul este selecționat printr-o procedură deschisă, transparentă și nediscriminatorie, bazată pe criterii obiective legate de experiență, cunoștințe de specialitate și capacitate operațională și financiară;
primesc o remunerație în funcție de performanță sau își asumă o parte din riscurile de investiții prin co-investirea de resurse proprii, astfel încât să se asigure faptul că interesele lor sunt în permanență aliniate cu interesele investitorului public;
stabilesc o strategie de investiții, criteriile și calendarul propus pentru realizarea investițiilor în proiecte de eficiență energetică, determinând viabilitatea financiară ex-ante și impactul preconizat asupra eficienței energetice;
există o strategie de ieșire clară și realistă pentru fondurile publice investite în fondul pentru eficiență energetică sau acordate intermediarului financiar, care permite pieței să finanțeze proiecte de eficiență energetică atunci când piața este pregătită să facă acest lucru.
Articolul 41
Ajutoarele pentru investiții destinate promovării producției de energie din surse regenerabile, a hidrogenului produs din surse regenerabile de energie și a cogenerării de înaltă eficiență
Intensitatea ajutorului nu trebuie să depășească:
45 % din costurile eligibile pentru investiții în producția de surse regenerabile de energie, inclusiv pompe de căldură conforme cu anexa VII la Directiva 2018/2001, hidrogen din surse regenerabile și cogenerare de înaltă eficiență bazate pe surse regenerabile de energie;
30 % din costurile eligibile pentru orice alte investiții care intră sub incidența prezentului articol.
▼M6 —————
Intensitatea ajutorului poate ajunge la 100 % din costurile eligibile în cazul în care ajutorul este acordat în cadrul unei proceduri de ofertare concurențiale, care îndeplinește toate condițiile următoare în plus față de cele menționate la articolul 2 punctul 38:
ajutorul se acordă pe baza unor criterii de selecție și de eligibilitate obiective, clare, transparente și nediscriminatorii, definite ex ante și publicate cu cel puțin șase săptămâni înainte de termenul de depunere a candidaturilor, pentru a permite o concurență efectivă;
în timpul punerii în aplicare a unei scheme, în cazul unei proceduri de ofertare în care toți ofertanții primesc ajutor, modul în care este concepută procedura respectivă trebuie corectat pentru a restabili concurența efectivă în cadrul procedurilor de ofertare ulterioare, de exemplu prin reducerea bugetului sau a volumului;
sunt excluse ajustările ex post ale rezultatului procedurii de ofertare (cum ar fi negocierile ulterioare privind rezultatele ofertării sau raționalizarea);
cel puțin 70 % din totalul criteriilor de selecție utilizate pentru clasificarea ofertelor și, în cele din urmă, pentru alocarea ajutorului în cadrul procedurii de ofertare concurențiale se definesc în termeni de ajutor pe unitate de capacitate de energie din surse regenerabile sau cogenerare de înaltă eficiență.
Articolul 42
Ajutoarele de exploatare pentru promovarea producției de energie electrică din surse regenerabile
Ajutoarele se acordă în cadrul unei proceduri de ofertare concurențiale, care îndeplinește toate condițiile următoare în plus față de cele menționate la articolul 2 punctul 38:
ajutorul se acordă pe baza unor criterii de selecție și de eligibilitate obiective, clare, transparente și nediscriminatorii, definite ex ante și publicate cu cel puțin șase săptămâni înainte de termenul de depunere a candidaturilor, pentru a permite o concurență efectivă;
în timpul punerii în aplicare a unei scheme, în cazul unei proceduri de ofertare în care toți ofertanții primesc ajutor, modul în care este concepută procedura respectivă trebuie corectat pentru a restabili concurența efectivă în cadrul procedurilor de ofertare ulterioare, de exemplu prin reducerea bugetului sau a volumului;
sunt excluse ajustările ex post ale rezultatului procedurii de ofertare (cum ar fi negocierile ulterioare privind rezultatele ofertării sau raționalizarea);
cel puțin 70 % din totalul criteriilor de selecție utilizate pentru clasificarea ofertelor și, în cele din urmă, pentru alocarea ajutorului în cadrul procedurii de ofertare concurențiale se definesc în termeni de ajutor pe unitate de producție de energie electrică sau de capacitate din surse regenerabile.
Procedura de ofertare este deschisă, în mod nediscriminatoriu, tuturor producătorilor de energie electrică din surse regenerabile.
Procedura de ofertare poate fi limitată la tehnologii specifice în cazul în care:
măsura urmărește în mod specific sprijinirea proiectelor demonstrative;
măsura urmărește să abordeze nu doar decarbonizarea, ci și calitatea aerului sau alte tipuri de poluare;
un stat membru indică motivele pentru care preconizează că sectoarele eligibile sau tehnologiile inovatoare au potențialul de a aduce o contribuție importantă și eficientă din punctul de vedere al costurilor la protecția mediului și la decarbonizarea profundă pe termen lung;
măsura este necesară pentru a realiza diversificarea de care este nevoie pentru a se evita agravarea problemelor legate de stabilitatea rețelei;
se poate preconiza că o abordare mai selectivă va conduce la reducerea costurilor de realizare a protecției mediului (de exemplu, prin reducerea costurilor de integrare în rețea datorită diversificării, inclusiv între sursele regenerabile de energie, care ar putea include și consumul dispecerizabil și/sau stocarea) și/sau va avea ca rezultat reducerea denaturării concurenței.
Statele membre realizează o evaluare detaliată privind aplicabilitatea acestor condiții și transmit această evaluare Comisiei în conformitate cu modalitățile descrise la articolul 11 alineatul (1) litera (a).
▼M6 —————
Articolul 43
Ajutoarele de exploatare pentru promovarea producției de energie din surse regenerabile și a hidrogenului produs din surse regenerabile de energie în proiecte de mici dimensiuni și comunități de energie din surse regenerabile
În sensul prezentului articol, proiectele de mici dimensiuni sunt definite după cum urmează:
pentru producerea sau stocarea energiei electrice – proiecte cu o putere instalată mai mică sau egală cu 1 MW;
pentru consumul de energie electrică – proiecte cu o cerere de energie electrică maximă mai mică sau egală cu 1 MW;
pentru tehnologiile de producere a căldurii și de producție de gaze – proiecte cu o capacitate instalată mai mică sau egală cu 1 MW sau echivalent;
pentru producția de hidrogen din surse regenerabile de energie – proiecte cu o capacitate instalată mai mică sau egală cu 3 MW sau echivalent;
pentru producția de biocombustibili, biolichide, biogaz (inclusiv biometan) și combustibili din biomasă – proiecte cu o capacitate instalată mai mică sau egală cu 50 000 de tone/an;
pentru proiecte deținute în proporție de 100 % de IMM-uri și proiectele demonstrative – proiecte cu o capacitate instalată sau cu o cerere maximă mai mică sau egală cu 6 MW;
pentru proiecte deținute în proporție de 100 % de microîntreprinderi sau de întreprinderi mici numai pentru producția de energie eoliană – proiecte cu o capacitate instalată mai mică sau egală cu 18 MW.
▼M6 —————
Articolul 44
Ajutoarele sub formă de reduceri ale taxelor în temeiul Directivei 2003/96/CE
Beneficiarii reducerii fiscale plătesc cel puțin nivelul minim de impozitare prevăzut în anexa I la Directiva 2003/96/CE, cu excepția reducerilor:
acordate în temeiul articolului 15 alineatul (1) litera (a) din Directiva 2003/96/CE, pentru produsele impozabile utilizate sub control fiscal în domeniul proiectelor-pilot pentru dezvoltarea tehnologică a unor produse mai ecologice sau în legătură cu combustibilii din resurse regenerabile;
acordate în temeiul articolului 15 alineatul (1) litera (b) prima, a doua, a patra și a cincea liniuță din Directiva 2003/96/CE, pentru energia electrică: (i) de origine solară, eoliană sau geotermală sau obținută pe baza energiei valurilor sau a mareelor; (ii) de origine hidraulică produsă în instalații hidroelectrice; (iii) generată de metanul emis de minele de cărbune abandonate; și (iv) generată de pile de combustie;
acordate în temeiul articolului 15 alineatul (1) litera (b) a treia liniuță din Directiva 2003/96/CE, pentru energia electrică produsă din biomasă sau din produse obținute din biomasă, în măsura în care biomasa respectă criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră prevăzute în Directiva (UE) 2018/2001 și în actele de punere în aplicare sau delegate ale acesteia;
acordate în temeiul articolului 15 alineatul (1) litera (d) din Directiva 2003/96/CE, pentru electricitatea produsă din producerea combinată de energie termică și electrică, cu condiția ca cogenerarea de către generatoarele combinate să fie cogenerare de înaltă eficiență, astfel cum este definită la articolul 2 punctul 34 din Directiva 2012/27/UE;
acordate în temeiul articolului 15 alineatul (1) litera (l) din Directiva 2003/96/CE, pentru produsele încadrate la codul NC 2705 utilizate pentru încălzire;
acordate în temeiul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 2003/96/CE.
Articolul 44a
Ajutoarele sub formă de reduceri ale taxelor de mediu fiscale sau parafiscale
Articolul 45
Ajutoarele pentru investiții destinate remedierii daunelor aduse mediului, reabilitării habitatelor naturale și a ecosistemelor, protejării sau refacerii biodiversității și punerii în aplicare a unor soluții bazate pe natură pentru adaptarea la schimbările climatice și atenuarea acestora
Ajutoarele care fac obiectul prezentului articol pot fi acordate pentru următoarele activități:
remedierea daunelor aduse mediului, inclusiv a daunelor aduse calității solului, a apelor de suprafață sau subterane sau a mediului marin;
reabilitarea habitatelor naturale și a ecosistemelor dintr-o stare degradată;
protejarea sau refacerea biodiversității sau a ecosistemelor în scopul de a contribui la atingerea unei stări bune a ecosistemelor sau la protejarea ecosistemelor care sunt deja în stare bună;
punerea în aplicare a unor soluții bazate pe natură pentru adaptarea la schimbările climatice și atenuarea acestora.
Intensitatea ajutorului nu trebuie să depășească:
100 % din costurile eligibile pentru investiții în remedierea daunelor aduse mediului sau în reabilitarea habitatelor naturale și a ecosistemelor;
70 % din costurile eligibile pentru investiții în protejarea sau refacerea biodiversității și în soluții bazate pe natură pentru adaptarea la schimbările climatice și atenuarea acestora.
Articolul 46
Ajutoarele pentru investiții în favoarea sistemelor de termoficare și/sau răcire centralizată eficiente din punct de vedere energetic
Ajutoarele pentru modernizarea rețelelor de stocare și distribuție care transportă căldură și frig produse pe bază de combustibili fosili pot fi acordate numai în cazul în care sunt îndeplinite toate condițiile următoare:
rețeaua de distribuție este sau devine adecvată pentru transportul căldurii sau frigului produse din surse regenerabile de energie și/sau căldură reziduală;
modernizarea nu conduce la o creștere a producției de energie din combustibili fosili, exceptând gazele naturale. În cazul modernizării unei capacități de stocare sau a unei rețele de distribuție a căldurii și frigului produse pe bază de gaze naturale, în măsura în care modernizarea are ca rezultat o creștere a producției de energie din gaze naturale, instalațiile de producție respective trebuie să respecte obiectivele climatice pentru 2030 și 2050, în conformitate cu secțiunea 4.31 din anexa 1 la Regulamentul delegat (UE) 2021/2139.
Articolul 47
Ajutoarele pentru investiții destinate utilizării eficiente a resurselor și sprijinirii tranziției către o economie circulară
Ajutoarele se acordă pentru următoarele tipuri de investiții:
investiții care îmbunătățesc utilizarea eficientă a resurselor prin una sau ambele metode care urmează:
o reducere netă a resurselor consumate pentru a obține același volum al producției, comparativ cu un proces de producție preexistent utilizat de beneficiar sau cu proiecte sau activități alternative enumerate la alineatul (7). Resursele consumate includ toate resursele materiale consumate, cu excepția energiei, iar reducerea se determină prin măsurarea sau estimarea consumului înainte și după punerea în aplicare a măsurii de ajutor, luând în considerare orice ajustare în funcție de condițiile externe care ar putea afecta consumul de resurse;
înlocuirea materiilor prime principale cu materii prime secundare (reutilizate sau recuperate, inclusiv reciclate);
investiții pentru prevenirea și reducerea generării de deșeuri, pregătirea în vederea reutilizării, decontaminarea și reciclarea deșeurilor generate de beneficiar sau investiții pentru pregătirea în vederea reutilizării, decontaminarea și reciclarea deșeurilor generate de terți și care altfel ar fi neutilizate, eliminate sau tratate pe baza unei operațiuni de tratare situate mai jos în ierarhia deșeurilor menționată la articolul 4 punctul 1 din Directiva 2008/98/CE sau într-un mod mai puțin eficient din punct de vedere al utilizării resurselor sau ar conduce la o calitate mai scăzută a rezultatelor reciclării;
investiții pentru colectarea, sortarea, decontaminarea, pretratarea și tratarea altor produse, materiale sau substanțe generate de beneficiar sau de terți și care altfel ar fi neutilizate sau utilizate într-un mod mai puțin eficient din punct de vedere al utilizării resurselor;
investiții privind colectarea separată și sortarea deșeurilor în vederea pregătirii pentru reutilizare sau reciclare.
Costurile eligibile sunt costurile suplimentare ale investiției, calculate prin raportarea costurilor totale de investiție ale proiectului la cele ale unui proiect sau ale unei activități mai puțin ecologice care sunt una dintre următoarele:
un scenariu contrafactual constând într-o investiție comparabilă care ar fi realizată în mod credibil într-un proces de producție nou sau preexistent fără ajutor și care nu atinge același nivel de eficiență a utilizării resurselor;
un scenariu contrafactual care constă în tratarea deșeurilor pe baza unei operațiuni de tratare situate mai jos în ierarhia deșeurilor menționată la articolul 4 alineatul (1) din Directiva 2008/98/CE sau tratarea deșeurilor, a altor produse, materiale sau substanțe într-un mod mai puțin eficient din punct de vedere al utilizării resurselor;
un scenariu contrafactual care constă într-o investiție comparabilă într-un proces de producție convențional care utilizează materii prime primare sau materii prime, dacă produsul secundar obținut (reutilizat sau recuperat) este substituibil din punct de vedere tehnic și economic cu produsul primar.
În toate situațiile enumerate la primul paragraf literele (a) și (c), scenariul contrafactual corespunde unei investiții cu o capacitate de producție și o durată de viață comparabile, care respectă standardele Uniunii deja în vigoare. Scenariul contrafactual trebuie să fie credibil din perspectiva cerințelor legale, a condițiilor de piață și a stimulentelor.
În cazul în care investiția constă în instalarea unei componente suplimentare la o instalație deja existentă, pentru care nu există un echivalent mai puțin ecologic, sau în cazul în care solicitantul ajutorului poate demonstra că nu ar avea loc nicio investiție în absența ajutorului, costurile eligibile sunt costurile totale ale investiției.
Articolul 48
Ajutoarele pentru investiții în infrastructura energetică
Articolul 49
Ajutoarele pentru studii și servicii de consultanță în domeniul protecției mediului și al energiei
SECȚIUNEA 8
Ajutoarele destinate reparării daunelor provocate de anumite dezastre naturale
Articolul 50
Schemele de ajutoare destinate reparării daunelor provocate de anumite dezastre naturale
Ajutoarele se acordă sub rezerva îndeplinirii următoarelor condiții:
autoritățile publice competente ale unui stat membru au recunoscut oficial natura evenimentului ca fiind un dezastru natural; și
există o legătură de cauzalitate directă între dezastrul natural și pagubele suferite de întreprinderea afectată.
SECȚIUNEA 9
Ajutoarele sociale pentru transportul rezidenților din regiunile îndepărtate
Articolul 51
Ajutoarele sociale pentru transportul rezidenților din regiunile îndepărtate
SECȚIUNEA 10
Ajutoarele pentru infrastructurile de bandă largă
Articolul 52
Ajutoarele pentru rețelele fixe în bandă largă
Sunt eligibile următoarele tipuri alternative de investiții:
implementarea unei rețele fixe în bandă largă pentru a conecta gospodăriile și actorii socioeconomici în zonele în care nu există o rețea care să ofere o viteză de descărcare de cel puțin 100 Mbps în condiții de oră de vârf (viteză-prag) sau în care o astfel de rețea nu este planificată în mod credibil să fie implementată în orizontul de timp relevant. Acest fapt se verifică prin cartografiere și consultare publică în conformitate cu alineatul (4);
implementarea unei rețele fixe în bandă largă pentru a conecta actorii socioeconomici în zonele în care există doar o singură rețea care oferă o viteză de descărcare de cel puțin 100 Mbps în condiții de oră de vârf, dar mai mică de 300 Mbps în condiții de oră de vârf (viteză-prag) sau în care o astfel de rețea nu este planificată în mod credibil să fie implementată în orizontul de timp relevant. Acest fapt se verifică prin cartografiere și consultare publică în conformitate cu alineatul (5).
Cartografierea și consultarea publică în sensul alineatului (3) trebuie să îndeplinească următoarele cerințe în mod cumulativ:
cartografierea trebuie să identifice zonele geografice țintă planificate a fi acoperite de intervenția statului și să ia în considerare toate rețelele fixe în bandă largă existente. Cartografierea se efectuează:
pentru rețelele fixe prin cablu, la nivel de adresă pe baza locațiilor deservite;
pentru rețelele de acces fără fir fixe, la nivel de adresă, pe baza locațiilor deservite sau pe baza unor grile de maximum 100x100 de metri.
În cazul în care instalarea unei rețele include, în același timp, instalarea unei rețele de acces și o instalare limitată a rețelei auxiliare de backhaul necesare pentru a permite funcționarea rețelei de acces, nu este necesară o cartografiere a rețelelor backhaul.
Toate elementele metodologiei și criteriile tehnice de bază utilizate pentru cartografierea zonelor-țintă trebuie să fie puse la dispoziția publicului. Cartografierea se verifică întotdeauna printr-o consultare publică;
consultarea publică trebuie să fie efectuată de autoritatea publică competentă prin publicarea principalelor caracteristici ale intervenției planificate a statului și a listei zonelor geografice țintă identificate în cadrul exercițiului de cartografiere efectuat în conformitate cu litera (a). Aceste informații trebuie să fie puse la dispoziție pe un site internet accesibil publicului la nivel regional și național. Consultarea publică invită părțile interesate să își prezinte observațiile cu privire la intervenția planificată a statului și să transmită informații fundamentate în conformitate cu litera (a) cu privire la rețelele lor care furnizează vitezele-prag stabilite la alineatul (3), rețele care există sau sunt planificate în mod credibil să fie implementate în zona-țintă în orizontul de timp relevant. Consultarea publică trebuie să dureze cel puțin 30 de zile.
Intervenția trebuie să aducă o îmbunătățire semnificativă (schimbare radicală) în comparație cu rețelele existente sau planificate în mod credibil să fie implementate în orizontul de timp relevant, astfel cum au fost identificate prin cartografiere și consultare publică efectuată în conformitate cu alineatul (5). Rețelele planificate în mod credibil trebuie luate în considerare pentru evaluarea schimbării radicale numai în cazul în care oferă, în mod individual, o performanță similară cu cea din planul de rețea finanțată de stat în zonele țintă în orizontul de timp relevant. Se produce o schimbare radicală dacă, datorită intervenției subvenționate, se realizează o investiție nouă semnificativă în rețeaua în bandă largă, iar rețeaua subvenționată aduce capacități noi semnificative pe piață în ceea ce privește disponibilitatea, capacitatea, viteza și concurența serviciilor în bandă largă, în comparație cu rețelele existente sau planificate în mod credibil în orizontul de timp relevant. Intervenția include investiții de peste 70 % în infrastructura în bandă largă. În orice caz, o intervenție eligibilă, astfel cum se prevede la alineatul (3), trebuie să conducă cel puțin la următoarele îmbunătățiri:
pentru intervențiile în temeiul alineatului (3) litera (a), rețeaua finanțată de stat trebuie cel puțin să tripleze viteza de descărcare în comparație cu rețelele existente (viteza-țintă);
pentru intervențiile prevăzute în temeiul alineatului (3) litera (b), rețeaua finanțată de stat trebuie cel puțin să tripleze viteza de descărcare în comparație cu rețelele existente și să asigure o viteză de descărcare de cel puțin 1 Gbps în condiții de oră de vârf (viteza-țintă).
Ajutoarele se acordă după cum urmează:
ajutoarele se alocă pe baza unei proceduri de selecție concurențiale deschise, transparente și nediscriminatorii, în conformitate cu principiile normelor privind achizițiile publice și cu respectarea principiului neutralității tehnologice, pe baza ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic;
atunci când ajutorul se acordă fără o procedură de selecție concurențială unei autorități publice pentru a implementa și pentru a gestiona, direct sau prin intermediul unei entități interne, o rețea fixă în bandă largă, autoritatea publică sau entitatea internă, după caz, utilizează rețeaua subvenționată pentru a furniza doar servicii cu ridicata. Orice concesiune sau alt tip de contract prin care un terț este însărcinat să construiască sau să exploateze rețeaua se alocă printr-o procedură de selecție concurențială deschisă, transparentă și nediscriminatorie, în conformitate cu principiile normelor privind achizițiile publice și cu respectarea principiului neutralității tehnologice, pe baza ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic.
Prețul accesului cu ridicata se bazează pe unul dintre următoarele criterii de referință și principii de stabilire a prețurilor:
prețurile medii cu ridicata publicate care predomină în alte zone comparabile și mai competitive din respectivul stat membru;
prețurile reglementate deja stabilite sau aprobate de autoritatea națională de reglementare pentru piețele și serviciile în cauză; sau
orientarea în funcție de costuri sau o metodologie impusă conform cadrului de reglementare sectorial.
Fără a aduce atingere competențelor care îi revin autorității naționale de reglementare în temeiul cadrului de reglementare, autoritatea națională de reglementare este consultată cu privire la produsele de acces cu ridicata, la termenii și condițiile de acces, inclusiv cu privire la prețuri, precum și cu privire la litigiile legate de aplicarea prezentului articol.
Articolul 52a
Ajutoarele pentru rețelele mobile 4G și 5G
Cartografierea și consultarea publică în sensul alineatului (3) trebuie să îndeplinească următoarele cerințe în mod cumulativ:
cartografierea identifică în mod clar zonele geografice țintă planificate să facă obiectul intervenției statului și ia în considerare toate rețelele mobile existente. Cartografierea se efectuează pe baza unor grile de maximum 100x100 de metri. Toate elementele metodologiei și criteriile tehnice de bază utilizate pentru cartografierea zonelor-țintă trebuie să fie puse la dispoziția publicului. Cartografierea se verifică întotdeauna printr-o consultare publică;
În cazul în care instalarea unei rețele include, în același timp, instalarea unei rețele de acces și o instalare limitată a rețelei auxiliare de backhaul necesare pentru a permite funcționarea rețelei de acces, nu este necesară o cartografiere separată a rețelelor backhaul;
consultarea publică trebuie să fie efectuată de autoritatea publică competentă prin publicarea principalelor caracteristici ale intervenției planificate a statului și a listei zonelor geografice țintă identificate în cadrul exercițiului de cartografiere efectuat în conformitate cu litera (a). Aceste informații trebuie să fie puse la dispoziție pe un site internet accesibil publicului la nivel regional și național. Consultarea publică invită părțile interesate să își prezinte observațiile cu privire la intervenția planificată a statului și să transmită informații fundamentate în conformitate cu litera (a) cu privire la rețelele lor mobile cu caracteristicile stabilite la alineatul (3), rețele care există sau sunt planificate în mod credibil să fie implementate în zona-țintă în orizontul de timp relevant. Consultarea publică trebuie să dureze cel puțin 30 de zile.
Ajutoarele se acordă după cum urmează:
ajutoarele se alocă pe baza unei proceduri de selecție concurențiale deschise, transparente și nediscriminatorii, în conformitate cu principiile normelor privind achizițiile publice și cu respectarea principiului neutralității tehnologice, pe baza ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic;
atunci când ajutorul se acordă fără o procedură de selecție concurențială unei autorități publice pentru a implementa și pentru a gestiona, direct sau prin intermediul unei entități interne, o rețea mobilă, autoritatea publică sau entitatea internă, după caz, utilizează rețeaua subvenționată pentru a furniza doar servicii cu ridicata. Orice concesiune sau alt tip de contract prin care un terț este însărcinat să construiască sau să exploateze rețeaua se alocă printr-un proces de selecție concurențial deschis, transparent și nediscriminatoriu, în conformitate cu principiile normelor privind achizițiile publice și cu respectarea principiului neutralității tehnologice, pe baza ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic.
Prețul accesului cu ridicata se bazează pe unul dintre criteriile de referință și principiile de stabilire a prețurilor următoare:
prețurile medii cu ridicata publicate care predomină în alte zone comparabile și mai competitive din respectivul stat membru;
prețurile reglementate deja stabilite sau aprobate de autoritatea națională de reglementare pentru piețele și serviciile în cauză;
orientarea în funcție de costuri sau o metodologie impusă conform cadrului de reglementare sectorial.
Fără a aduce atingere competențelor care îi revin autorității naționale de reglementare în temeiul cadrului de reglementare, autoritatea națională de reglementare este consultată cu privire la produsele de acces cu ridicata, la termenii și condițiile de acces, inclusiv cu privire la prețuri, precum și cu privire la litigiile legate de aplicarea prezentului articol.
Utilizarea rețelei mobile 4G sau 5G finanțate de stat pentru a furniza servicii de acces fără fir fixe este permisă numai în zonele în care nu există o rețea care să ofere viteze de descărcare de cel puțin 100 Mbps în condiții de oră de vârf sau în care o astfel de rețea nu este planificată în mod credibil să fie implementată în orizontul de timp relevant, dacă sunt îndeplinite următoarele condiții cumulative:
cartografierea și exercițiul de consultare publică țin seama de rețelele fixe în bandă largă existente sau planificate în mod credibil, determinate în conformitate cu articolul 52 alineatul (4);
rețeaua de acces fără fir fixă 4G sau 5G care beneficiază de ajutor trebuie cel puțin să tripleze viteza de descărcare în comparație cu rețelele existente sau planificate în mod credibil (viteza-țintă) în conformitate cu articolul 52 alineatul (5).
Articolul 52b
Ajutoarele pentru proiectele de interes comun în domeniul infrastructurii de conectivitate digitală transeuropeană
Condițiile generale de compatibilitate cumulative sunt următoarele:
beneficiarul trebuie să asigure o contribuție financiară de cel puțin 25 % din costurile eligibile, fie din resurse proprii, fie prin finanțare externă, sub o formă care să nu conțină niciun sprijin financiar public. În cazul în care contribuția de 25 % a beneficiarului este furnizată prin finanțare externă prin intermediul unei platforme de investiții care combină diferite surse de finanțare, condiția ca finanțarea externă să nu conțină niciun sprijin financiar public prevăzută în teza anterioară se înlocuiește cu cerința ca, în cadrul platformei, ponderea investițiilor private să fie de cel puțin 30 %;
sunt eligibile să beneficieze de ajutor numai costurile de investiție eligibile în temeiul Regulamentului (UE) 2021/1153 pentru implementarea infrastructurii;
proiectul trebuie să fie selectat în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/1153 în unul dintre următoarele moduri:
de către un intermediar financiar independent numit de Comisie pe baza orientărilor stabilite de comun acord în domeniul investițiilor;
de către Comisie, printr-o procedură de ofertare concurențială, bazată pe criterii clare, transparente și nediscriminatorii;
de către experți independenți numiți de Comisie.
proiectul trebuie să permită crearea de capacități de conectivitate care să nu se rezume la cerințele aferente oricăror obligații legale existente, cum ar fi cele care decurg din dreptul de utilizare a spectrului;
proiectul trebuie să le asigure terților un acces cu ridicata deschis, inclusiv degruparea în condiții echitabile, rezonabile și nediscriminatorii, în conformitate cu articolul 52 alineatele (7) și (8) sau cu articolul 52a alineatele (8) și (9), după caz.
Categoriile de proiecte eligibile și condițiile specifice de compatibilitate cumulative aplicabile acestora sunt următoarele:
investițiile în implementarea unei secțiuni transfrontaliere a unui coridor 5G de-a lungul unui coridor de transport identificat în orientările privind rețeaua transeuropeană de transport, astfel cum sunt prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1315/2013 (coridoarele TEN-T), care îndeplinesc următoarele condiții cumulative specifice:
proiectul constă într-o secțiune transfrontalieră a unui coridor 5G care traversează frontiera dintre două sau mai multe state membre sau traversează frontiera a cel puțin unui stat membru și a cel puțin unei țări din Spațiul Economic European;
secțiunile transfrontaliere totale ale coridoarelor 5G situate într-un stat membru nu trebuie să reprezinte mai mult de 15 % din lungimea totală a coridoarelor 5G de-a lungul rețelei centrale transeuropene de transport din respectivul stat membru care nu fac obiectul niciunor obligații juridice existente, cum ar fi cele care decurg din dreptul de utilizare a spectrului. În mod excepțional, dacă un stat membru sprijină implementarea coridoarelor 5G transfrontaliere de-a lungul rețelei transeuropene de transport globale, secțiunile transfrontaliere totale ale coridoarelor 5G situate în respectivul stat membru nu reprezintă mai mult de 15 % din lungimea totală a coridoarelor 5G de-a lungul rețelei transeuropene de transport globale din respectivul stat membru care nu fac obiectul niciunor obligații juridice existente, cum ar fi cele care decurg din dreptul de utilizare a spectrului;
proiectul asigură o investiție nouă semnificativă în rețeaua mobilă 5G care este adaptată pentru furnizarea de servicii de mobilitate conectată și automatizată care să nu se rezume la investiții marginale legate doar de modernizarea elementelor active ale rețelei;
proiectul sprijină implementarea unei infrastructuri pasive noi numai dacă infrastructura pasivă existentă nu poate fi reutilizată;
investițiile în implementarea unei secțiuni transfrontaliere a unei rețele magistrale paneuropene care asigură o conectivitate de ordinul terabiților și sprijină obiectivele întreprinderii comune pentru calculul european de înaltă performanță prin interconectarea anumitor instalații de calcul, instalații de supercalcul și infrastructuri de date care îndeplinesc următoarele condiții cumulative specifice:
proiectul implementează sau achiziționează active în materie de conectivitate, inclusiv drepturi de utilizare irevocabile, fibră neagră sau echipamente, pentru construirea unei secțiuni transfrontaliere a unei rețele magistrale paneuropene care sprijină interconectarea, cu o conectivitate de la un capăt la altul nelimitată de minimum 1 Tbps, a cel puțin două instalații de calcul, instalații de supercalcul sau infrastructuri de date care: (1) sunt entități-gazdă ale întreprinderii comune pentru calculul european de înaltă performanță instituite în conformitate cu Regulamentul (UE) 2018/1488 al Consiliului ( 65 ) sau sunt infrastructuri de cercetare și alte infrastructuri de calcul și de date care sprijină inițiativele emblematice și misiunile de cercetare prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/695 al Parlamentului European și al Consiliului ( 66 ) și în Regulamentul (CE) nr. 723/2009 al Consiliului care contribuie la obiectivele întreprinderii comune pentru calculul de înaltă performanță; și (2) care sunt situate în cel puțin două state membre sau în cel puțin un stat membru și în cel puțin un membru al Spațiului european de cercetare;
proiectul asigură o investiție nouă semnificativă în rețeaua magistrală care nu se rezumă la investiții marginale, cum ar fi investițiile legate de simple actualizări de software sau de licențe;
cumpărarea activelor în materie de conectivitate se efectuează prin achiziții publice și
proiectul sprijină implementarea unei infrastructuri pasive noi numai dacă infrastructura pasivă existentă nu poate fi reutilizată;
investițiile în implementarea unei secțiuni transfrontaliere a unei rețele magistrale care interconectează infrastructurile de cloud ale anumitor actori socioeconomici care îndeplinesc următoarele condiții cumulative specifice:
proiectul interconectează infrastructurile de cloud ale actorilor socioeconomici care sunt administrații publice ori entități publice sau private cărora li s-a încredințat prestarea de servicii de interes general sau de servicii de interes economic general în sensul articolului 106 alineatul (2) din tratat;
proiectul constă într-o secțiune transfrontalieră a implementării unor noi rețele magistrale transfrontaliere sau în modernizarea semnificativă a unor astfel de rețele existente care (1) traversează frontiera dintre două sau mai multe state membre sau (2) traversează frontiera dintre cel puțin un stat membru și cel puțin o țară din Spațiul Economic European;
proiectul acoperă cel puțin doi actori socioeconomici eligibili în temeiul punctului (i), fiecare desfășurându-și activitatea într-un alt stat membru sau într-un stat membru și într-o țară din Spațiul Economic European;
proiectul asigură o investiție nouă semnificativă în rețeaua magistrală care nu se rezumă la investiții marginale, cum ar fi investițiile legate de simple actualizări de software sau de licențe. Proiectul trebuie să poată să furnizeze în mod fiabil viteze simetrice de descărcare și de încărcare cel puțin de ordinul multiplilor de 10 Gbps;
proiectul sprijină implementarea unei infrastructuri pasive noi numai dacă infrastructura pasivă existentă nu poate fi reutilizată;
investițiile în implementarea unei rețele prin cablu submarin care îndeplinesc următoarele condiții cumulative specifice:
proiectul constă într-o secțiune transfrontalieră a unei rețele prin cablu submarin care (1) traversează frontiera dintre două sau mai multe state membre sau (2) traversează frontiera dintre cel puțin un stat membru și cel puțin o țară din Spațiul Economic European. Alternativ, entitatea care primește ajutorul trebuie să asigure doar furnizarea serviciilor cu ridicata, iar infrastructura care beneficiază de sprijin trebuie să amelioreze conectivitatea regiunilor ultraperiferice, a teritoriilor de peste mări sau a regiunilor insulare europene, chiar și în cadrul unui singur stat membru;
proiectul nu trebuie să vizeze rute deservite deja de cel puțin două infrastructuri magistrale existente sau planificate în mod credibil;
proiectul asigură o investiție nouă semnificativă în rețeaua prin cablu submarin, prin introducerea unui cablu submarin nou sau a unei conexiuni la un cablu submarin existent, care să remedieze probleme legate de duplicare și să nu se rezume la investiții marginale. Proiectul trebuie să poată să furnizeze în mod fiabil viteze simetrice de descărcare și de încărcare de cel puțin 1 Gbps;
proiectul sprijină implementarea unei infrastructuri pasive noi numai dacă infrastructura pasivă existentă nu poate fi reutilizată.
Articolul 52c
Vouchere pentru conectivitate
Sunt eligibile următoarele categorii de vouchere:
voucherele puse la dispoziția consumatorilor și IMM-urilor pentru abonarea la un nou serviciu în bandă largă sau pentru modificarea abonamentului în curs la un serviciu care oferă viteze de descărcare de cel puțin 30 Mbps în condiții de oră de vârf, cu condiția ca toți furnizorii de servicii de comunicații electronice care asigură viteze de descărcare de cel puțin 30 Mbps în condiții de oră de vârf să fie eligibili în cadrul schemei. Nu se acordă vouchere pentru schimbarea furnizorilor care oferă aceleași viteze ca și vitezele deja disponibile în cadrul abonamentului în curs sau pentru modificarea unui abonament în curs care asigură o viteză de descărcare de cel puțin 30 Mbps în condiții de oră de vârf;
voucherele puse la dispoziția IMM-urilor pentru abonarea la un nou serviciu în bandă largă sau pentru modificarea abonamentului în curs la un serviciu care oferă viteze de descărcare de cel puțin 100 Mbps în condiții de oră de vârf, cu condiția ca toți furnizorii de servicii de comunicații electronice care asigură viteze de descărcare de cel puțin 100 Mbps în condiții de oră de vârf să fie eligibili în cadrul schemei. Nu se acordă vouchere pentru schimbarea furnizorilor care oferă aceleași viteze ca și vitezele deja disponibile în cadrul abonamentului în curs sau pentru modificarea unui abonament în curs care asigură o viteză de descărcare de cel puțin 100 Mbps în condiții de oră de vârf.
Prețul accesului cu ridicata se bazează pe unul dintre următoarele criterii de referință și principii de stabilire a prețurilor:
prețurile medii cu ridicata publicate care predomină în alte zone comparabile și mai competitive din respectivul stat membru;
prețurile reglementate deja stabilite sau aprobate de autoritatea națională de reglementare pentru piețele și serviciile în cauză;
orientarea în funcție de costuri sau o metodologie impusă conform cadrului de reglementare sectorial.
Fără a aduce atingere competențelor care îi revin autorității naționale de reglementare în temeiul cadrului de reglementare, autoritatea națională de reglementare este consultată cu privire la produsele de acces cu ridicata, la termenii și condițiile de acces, inclusiv cu privire la prețuri, precum și cu privire la litigiile legate de aplicarea prezentului articol.
Articolul 52d
Ajutoarele pentru rețele backhaul
Cartografierea și consultarea publică în sensul alineatului (3) trebuie să îndeplinească următoarele cerințe în mod cumulativ:
cartografierea trebuie să identifice zonele-țintă pentru intervenția statului în ceea ce privește rețeaua backhaul și ia în considerare toate rețelele backhaul existente. Toate elementele metodologiei și criteriile tehnice de bază utilizate pentru cartografierea zonelor-țintă trebuie să fie puse la dispoziția publicului. Cartografierea se verifică întotdeauna printr-o consultare publică;
consultarea publică se efectuează de către autoritatea publică competentă prin publicarea principalelor caracteristici ale intervenției planificate a statului și a listei zonelor identificate în exercițiul de cartografiere în conformitate cu litera (a). Aceste informații trebuie să fie puse la dispoziție pe un site internet accesibil publicului la nivel regional și național. Consultarea publică invită părțile interesate să își prezinte observațiile cu privire la intervenția planificată a statului și să transmită informații fundamentate în conformitate cu litera (a) cu privire la rețelele backhaul care există sau sunt planificate în mod credibil să fie implementate în orizontul de timp relevant. Consultarea publică trebuie să dureze cel puțin 30 de zile.
Ajutoarele se acordă după cum urmează:
ajutoarele se alocă pe baza unei proceduri de selecție concurențiale deschise, transparente și nediscriminatorii, în conformitate cu principiile normelor privind achizițiile publice și cu respectarea principiului neutralității tehnologice, pe baza ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic;
atunci când ajutorul se acordă fără o procedură de selecție concurențială unei autorități publice pentru a implementa și pentru a gestiona, direct sau prin intermediul unei entități interne, o rețea backhaul, autoritatea publică sau entitatea internă, după caz, utilizează rețeaua subvenționată pentru a furniza doar servicii cu ridicata. Orice concesiune sau alt tip de contract prin care un terț este însărcinat să construiască sau să exploateze rețeaua se alocă printr-o procedură de selecție concurențială deschisă, transparentă și nediscriminatorie, în conformitate cu principiile normelor privind achizițiile publice și cu respectarea principiului neutralității tehnologice, pe baza ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic.
Prețul accesului cu ridicata se bazează pe unul dintre următoarele criterii de referință și principii de stabilire a prețurilor:
prețurile medii cu ridicata publicate care predomină în alte zone comparabile, mai competitive, din respectivul stat membru;
prețurile reglementate deja stabilite sau aprobate de autoritatea națională de reglementare pentru piețele și serviciile în cauză; sau
orientarea în funcție de costuri sau o metodologie impusă conform cadrului de reglementare sectorial.
Fără a aduce atingere competențelor care îi revin autorității naționale de reglementare în temeiul cadrului de reglementare, autoritatea națională de reglementare este consultată cu privire la produsele de acces cu ridicata, la termenii și condițiile de acces, inclusiv cu privire la prețuri, precum și cu privire la litigiile legate de aplicarea prezentului articol.
SECȚIUNEA 11
Ajutoarele pentru cultură și pentru conservarea patrimoniului
Articolul 53
Ajutoarele pentru cultură și pentru conservarea patrimoniului
Ajutoarele se acordă pentru următoarele obiective și activități culturale:
muzee, arhive, biblioteci, centre sau spații artistice și culturale, teatre, cinematografe, opere, săli de concerte, alte organizații de spectacole, instituții de patrimoniu filmografic și alte infrastructuri, organizații și instituții artistice și culturale similare;
patrimoniul material, inclusiv toate formele mobile și imobile de patrimoniu cultural, precum și siturile arheologice, monumentele, siturile și clădirile istorice; patrimoniul natural legat de patrimoniul cultural sau dacă este recunoscut în mod oficial ca patrimoniu cultural sau natural de către autoritățile competente ale unui stat membru;
patrimoniul imaterial sub toate formele lui, inclusiv obiceiurile populare și artizanatul;
evenimentele și spectacolele de artă sau culturale, festivalurile, expozițiile și alte activități culturale similare;
activitățile de educație culturală și artistică, precum și promovarea înțelegerii importanței pe care o au protejarea și promovarea diversității formelor de expresie culturală prin programe educaționale și de sporire a sensibilizării publicului, inclusiv cu utilizarea noilor tehnologii;
activitățile de scriere, editare, producție, distribuție, digitizare și publicare a operelor muzicale și literare, inclusiv a traducerilor.
Ajutorul poate fi acordat sub formă de:
ajutoare pentru investiții, inclusiv ajutoare pentru construirea sau modernizarea infrastructurii din domeniul culturii;
ajutoare de exploatare.
În cazul ajutoarelor pentru investiții, costurile eligibile sunt costurile de investiție în active corporale și necorporale, inclusiv:
costurile pentru construirea, modernizarea, achiziționarea, conservarea sau îmbunătățirea infrastructurii, în cazul în care cel puțin 80 % din capacitatea anuală a acesteia, în termeni de timp sau de spațiu, este utilizată în scopuri culturale;
costurile cu achiziționarea, inclusiv leasingul, cesiunea sau relocarea fizică a patrimoniului cultural;
costurile cu protejarea, conservarea, restaurarea și reabilitarea patrimoniului cultural material și imaterial, inclusiv costurile suplimentare aferente depozitării în condiții adecvate, instrumentelor speciale și materialelor, precum și costurile cu documentarea, cercetarea, digitizarea și publicarea;
costurile cu îmbunătățirea accesibilității pentru public a patrimoniului cultural, inclusiv costurile pentru digitizare și alte tehnologii noi, costurile cu îmbunătățirea accesibilității pentru persoanele cu nevoi speciale (în special rampe și lifturi pentru persoanele cu handicap, indicații în Braille și exponate care pot fi atinse în muzee) și costurile cu promovarea diversității culturale în ceea ce privește prezentările, programele și vizitatorii;
costurile cu proiectele și activitățile culturale, programele de cooperare și de schimb și granturile, inclusiv costurile cu procedurile de selecție, costurile cu promovarea și costurile suportate direct ca urmare a proiectului.
În cazul ajutoarelor de exploatare, costurile eligibile sunt următoarele:
costurile instituției culturale sau ale sitului de patrimoniu legate de activități continue sau periodice, inclusiv expoziții, spectacole, evenimente și activități culturale similare, care se desfășoară în cursul activității obișnuite;
costurile aferente activităților de educație culturală și artistică, precum și ale promovării înțelegerii importanței pe care o au protejarea și promovarea diversității formelor de expresie culturală prin programe educaționale și de sporire a sensibilizării publicului, inclusiv cu utilizarea noilor tehnologii;
costurile aferente îmbunătățirii accesului public la instituțiile culturale sau la siturile de patrimoniu și la activități, inclusiv costurile digitizării și ale utilizării noilor tehnologii, precum și costurile de îmbunătățire a accesibilității pentru persoanele cu handicap;
costurile de exploatare direct legate de proiectul sau de activitatea culturală, cum ar fi închirierea sau utilizarea în sistem de leasing a unor proprietăți și locații culturale, cheltuielile de călătorie, materialele și furniturile direct legate de proiectul sau de activitatea culturală, structurile arhitectonice pentru expoziții și instalațiile de scenă, împrumutarea, leasing-ul și amortizarea instrumentelor, a programelor informatice și a echipamentelor, costurile pentru drepturi de acces la lucrări protejate de drepturi de autor și la alte conținuturi conexe protejate de drepturi de proprietate intelectuală, costurile pentru promovare și costurile suportate direct ca urmare a proiectului sau a activității; costurile de amortizare și costurile de finanțare sunt eligibile doar în cazul în care nu au fost acoperite de ajutoare pentru investiții;
costurile aferente personalului care lucrează pentru instituția culturală sau situl de patrimoniu sau pentru un proiect;
costurile serviciilor de consultanță și de sprijin furnizate de consultanți externi și de furnizori de servicii, suportate direct ca urmare a proiectului.
Articolul 54
Schemele de ajutoare pentru operele audiovizuale
Ajutoarele pot fi acordate sub formă de:
ajutoare pentru producția de opere audiovizuale;
ajutoare pentru preproducție; și
ajutoare pentru distribuție.
În cazul în care un stat membru condiționează acordarea ajutoarelor de îndeplinirea unor obligații de teritorializare a cheltuielilor, schemele de ajutoare pentru producția de opere audiovizuale pot:
fie să impună ca până la 160 % din ajutorul acordat producției unei anumite opere audiovizuale să fie cheltuit pe teritoriul statului membru care acordă ajutorul; fie
să calculeze ajutorul acordat pentru producția unei anumite opere audiovizuale ca procent din cheltuielile aferente activităților de producție din statul membru care acordă ajutorul, de regulă, în cazul schemelor de ajutoare sub formă de stimulente fiscale.
În ambele cazuri, cheltuielile maxime care fac obiectul obligațiilor de teritorializare a cheltuielilor nu trebuie să depășească în niciun caz 80 % din bugetul total al producției.
Pentru ca proiectele să fie eligibile pentru primirea de ajutoare, statele membre pot impune, de asemenea, existența unui nivel minim de activitate de producție pe teritoriul în cauză, însă nivelul respectiv nu trebuie să depășească 50 % din bugetul total al producției.
Costurile eligibile sunt următoarele:
în cazul ajutoarelor pentru producție: costurile totale aferente producției de opere audiovizuale, inclusiv costurile aferente îmbunătățirii accesibilității pentru persoanele cu handicap;
în cazul ajutoarelor pentru preproducție: costurile aferente scrierii de scenarii și realizării operelor audiovizuale;
în cazul ajutoarelor pentru distribuție: costurile cu distribuția și promovarea operelor audiovizuale.
Intensitatea ajutorului poate fi sporită astfel:
până la 60 % din costurile eligibile pentru producțiile transfrontaliere finanțate de mai mult de un stat membru și care implică producători din mai mult de un stat membru;
până la 100 % din costurile eligibile pentru operele audiovizuale greu de realizat și coproducțiile în care sunt implicate țări de pe lista Comitetului de asistență pentru dezvoltare (CAD) a OCDE.
SECȚIUNEA 12
Ajutoarele pentru infrastructurile sportive și pentru infrastructurile de agrement multifuncționale
Articolul 55
Ajutoarele pentru infrastructurile sportive și pentru infrastructurile de agrement multifuncționale
Ajutoarele pot fi acordate sub formă de:
ajutoare pentru investiții, inclusiv ajutoare pentru construirea sau modernizarea infrastructurii sportive sau a infrastructurii de agrement multifuncționale;
ajutoare de exploatare pentru infrastructura sportivă.
SECȚIUNEA 13
Ajutoarele pentru infrastructurile locale
Articolul 56
Ajutoarele pentru investiții în infrastructurile locale
SECȚIUNEA 14
Ajutoarele pentru aeroporturile regionale
Articolul 56a
Ajutoarele pentru aeroporturile regionale
Valoarea ajutorului nu depășește:
50 % din costurile eligibile în cazul aeroporturilor care înregistrează un trafic mediu anual de pasageri cuprins între un milion și trei milioane de pasageri în cursul ultimelor două exerciții financiare dinaintea celui în care sunt acordate efectiv ajutoarele;
75 % din costurile eligibile în cazul aeroporturilor care înregistrează un trafic mediu anual de pasageri de maximum un milion de pasageri în cursul ultimelor două exerciții financiare dinaintea celui în care sunt acordate efectiv ajutoarele.
SECȚIUNEA 15
Ajutoarele pentru porturi
Articolul 56b
Ajutoarele destinate porturilor maritime
Costurile eligibile sunt costurile de investiție, inclusiv costurile de planificare:
ale investițiilor pentru construirea, înlocuirea sau modernizarea infrastructurilor din porturi;
ale investițiilor pentru construirea, înlocuirea sau modernizarea infrastructurilor de acces;
ale dragajului.
Costurile eligibile pot acoperi, de asemenea, costurile de investiții ale producției la fața locului de energie electrică din surse regenerabile sau hidrogen produs din surse regenerabile de energie și costurile de investiții ale unităților de stocare a energiei electrice din surse regenerabile sau a hidrogenului produs din surse regenerabile de energie. Capacitatea nominală de producție a instalației de producție la fața locului de energie electrică din surse regenerabile sau de hidrogen produs din surse regenerabile de energie nu trebuie să depășească puterea maximă utilă nominală sau capacitatea de realimentare a infrastructurii de reîncărcare sau de realimentare la care este conectată.
Intensitatea ajutorului pentru fiecare investiție menționată la alineatul (2) litera (a) nu depășește:
100 % din costurile eligibile, când costurile eligibile totale ale proiectului nu depășesc 22 de milioane EUR;
80 % din costurile eligibile, când costurile eligibile totale ale proiectului depășesc 22 de milioane EUR, dar nu depășesc 55 de milioane EUR;
60 % din costurile eligibile, când costurile eligibile totale ale proiectului depășesc 55 de milioane EUR, dar nu depășesc suma prevăzută la articolul 4 alineatul (1) litera (ee).
Intensitatea ajutorului nu depășește 100 % din costurile eligibile stabilite la alineatul (2) literele (b) și (c) și nu depășește suma prevăzută la articolul 4 alineatul (1) litera (ee).
Articolul 56c
Ajutoarele destinate porturilor interioare
Costurile eligibile sunt costurile de investiție, inclusiv costurile de planificare:
ale investițiilor pentru construirea, înlocuirea sau modernizarea infrastructurilor din porturi;
ale investițiilor pentru construirea, înlocuirea sau modernizarea infrastructurilor de acces;
ale dragajului.
Costurile eligibile pot acoperi, de asemenea, costurile de investiții ale producției la fața locului de energie electrică din surse regenerabile sau hidrogen produs din surse regenerabile de energie și costurile de investiții ale unităților de stocare a energiei electrice din surse regenerabile sau a hidrogenului produs din surse regenerabile de energie. Capacitatea nominală de producție a instalației de producție la fața locului de energie electrică din surse regenerabile sau de hidrogen produs din surse regenerabile de energie nu trebuie să depășească puterea maximă utilă nominală sau capacitatea de realimentare a infrastructurii de reîncărcare sau de realimentare la care este conectată.
SECȚIUNEA 16
Ajutoarele incluse în produsele financiare care beneficiază de sprijin din Fondul InvestEU
Articolul 56d
Domeniul de aplicare și condiții comune
Pragurile maxime prevăzute la articolele 56e și 56f se aplică soldului total al finanțării în măsura în care această finanțare, furnizată în cadrul oricărui produs financiar care beneficiază de sprijin din Fondul InvestEU, conține un ajutor. Pragurile maxime se aplică:
pe proiect, în cazul ajutoarelor cu costuri eligibile identificabile care intră sub incidența articolului 56e alineatele (2), (3) și (4), a articolului 56e alineatul (5) litera (a) punctul (i), și a articolului 56e alineatele (6), (7), (8) și (9);
pe beneficiar final, în cazul ajutoarelor fără costuri eligibile identificabile care intră sub incidența articolului 56e alineatul (5) litera (a) punctele (ii), (iii) și (iv), a articolului 56e alineatul (10) și a articolului 56f.
Articolul 56e
Condițiile aplicabile ajutoarelor incluse în produsele financiare care beneficiază de sprijin din Fondul InvestEU
Ajutorul acordat beneficiarului final în cadrul unui produs financiar care face obiectul sprijinului din Fondul InvestEU trebuie:
să respecte condițiile prevăzute la unul dintre alineatele (2)-(9) și
în cazul în care finanțarea se acordă sub formă de împrumuturi beneficiarului final, să aibă o rată a dobânzii care să corespundă cel puțin nivelului de bază al ratei de referință aplicabile la data acordării împrumutului.
Ajutoarele pentru implementarea rețelelor fixe în bandă largă și ajutoarele pentru implementarea rețelelor mobile 4G și 5G pentru conectarea anumitor actori socioeconomici eligibili trebuie să respecte următoarele condiții:
ajutoarele se acordă numai pentru proiecte care îndeplinesc toate condițiile de compatibilitate prevăzute la articolul 52 și, respectiv, la articolul 52a, cu excepția cazului în care se prevede altfel la literele (c) și (d) ale prezentului alineat;
valoarea nominală a finanțării totale acordate oricărui beneficiar final pe proiect, în cadrul sprijinului din Fondul InvestEU, nu depășește 150 de milioane EUR;
proiectul conectează actori socioeconomici care sunt administrații publice ori entități publice sau private cărora li s-a încredințat prestarea de servicii de interes general sau de servicii de interes economic general în sensul articolului 106 alineatul (2) din tratat. Sunt excluse proiectele care includ alte elemente sau entități decât cele specificate la prezenta literă;
prin derogare de la articolul 52 alineatul (4), disfuncționalitatea identificată a pieței trebuie să fie verificată printr-o cartografiere adecvată disponibilă sau, în cazul în care o astfel de cartografiere nu este disponibilă, printr-o consultare publică, după cum urmează:
cartografierea poate fi considerată adecvată dacă nu este mai veche de 18 luni. Cartografierea identifică în mod clar actorii socioeconomici vizați de intervenția publică și include toate rețelele care oferă, în condiții de oră de vârf, viteze de descărcare de cel puțin 100 Mbps, dar mai mici de 300 Mbps (viteze-prag) existente sau planificate în mod credibil să fie implementate în orizontul de timp relevant, care deservesc sediul actorului socioeconomic eligibil identificat, astfel cum se menționează la litera (c). Cartografierea se efectuează de către autoritatea publică competentă. Cartografierea se efectuează: 1. pentru rețelele pur fixe la nivel de adresă, pe baza locațiilor deservite; 2. pentru rețelele de acces fără fir fixe, la nivel de adresă, pe baza locațiilor deservite sau pe baza unor grile de maximum 100 × 100 de metri; 3. pentru rețelele mobile, pe baza unor grile de maximum 100 × 100 de metri. Toate elementele metodologiei și criteriile tehnice de bază utilizate pentru cartografierea zonelor-țintă trebuie să fie puse la dispoziția publicului. Pentru a încuraja sinergiile și simplificarea pentru administrația publică, se poate considera că o anchetă geografică efectuată în temeiul articolului 22 din Directiva (UE) 2018/1972 constituie o cartografiere adecvată în sensul prezentului punct, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la prezentul punct;
consultarea publică se efectuează de către autoritatea publică competentă prin publicarea pe un site internet accesibil publicului la nivel regional și național a principalelor caracteristici ale intervenției planificate a statului. Consultarea publică invită părțile interesate să prezinte observații cu privire la intervenția planificată a statului și să prezinte informații fundamentate cu privire la rețelele care furnizează, în condiții de oră de vârf, viteze de descărcare de cel puțin 100 Mbps, dar mai mici de 300 Mbps (viteze-prag) existente sau planificate în mod credibil să fie implementate în orizontul de timp relevant și care deservesc sediul unui actor socioeconomic eligibil, astfel cum se menționează la litera (c) și identificat în conformitate cu punctul (i), pe baza informațiilor: 1. pentru rețelele pur fixe, la nivel de adresă pe baza locațiilor deservite; 2. pentru rețelele de acces fără fir fixe, la nivel de adresă, pe baza locațiilor deservite sau pe baza unor grile de maximum 100 × 100 de metri; 3. pentru rețelele mobile, pe baza unor grile de maximum 100 × 100 de metri. Consultarea publică trebuie să dureze cel puțin 30 de zile.
Ajutoarele pentru producerea de energie și infrastructura energetică trebuie să respecte următoarele condiții:
Ajutoarele se acordă numai pentru investiții în infrastructura energetică care nu beneficiază de derogări referitoare la accesul terților, reglementarea tarifelor și separarea, pe baza legislației privind piața internă a energiei pentru următoarele categorii de proiecte:
în ceea ce privește infrastructura de gaze naturale, proiectele incluse în lista în vigoare a Uniunii de proiecte de interes comun din anexa VII la Regulamentul (UE) nr. 347/2013; și
Toate proiectele în ceea ce privește infrastructura de energie electrică, infrastructura pentru hidrogen și infrastructura pentru dioxidul de carbon.
ajutoarele pentru investițiile în producerea de energie din surse regenerabile de energie trebuie să respecte următoarele cerințe:
ajutoarele se acordă numai pentru instalațiile noi selectate în mod concurențial, transparent, obiectiv și nediscriminatoriu, în conformitate cu cerințele prevăzute la articolul 41 alineatul (10);
ajutoarele pot fi acordate pentru proiecte combinate de stocare a energiei din surse regenerabile și a energiei electrice sau termice, cu condiția îndeplinirii cerințelor prevăzute la articolul 41 alineatul (1a);
se pot acorda ajutoare pentru proiecte combinate de stocare a biocombustibililor, a biolichidelor, a biogazului (inclusiv a biometanului) și a combustibililor din biomasă, cu condiția îndeplinirii cerințelor prevăzute la articolul 41 alineatul (2);
în cazul instalațiilor care produc hidrogen din surse regenerabile, ajutoarele se acordă numai pentru instalațiile care respectă cerințele prevăzute la articolul 41 alineatul (3);
în cazul instalațiilor care produc biocombustibili, ajutoarele se acordă numai pentru instalațiile care produc biocombustibili care respectă criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră menționate la articolul 29 din Directiva (UE) 2018/2001 și în actele delegate sau de punere în aplicare a acesteia și sunt produși din materiile prime enumerate în anexa IX la directiva respectivă.
valoarea nominală a finanțării totale acordate oricărui beneficiar final pe proiect menționat la litera (a), în cadrul sprijinului din Fondul InvestEU, nu depășește 150 de milioane EUR. Valoarea nominală a finanțării totale acordate oricărui beneficiar final pe proiect menționat la litera (b), în cadrul sprijinului din Fondul InvestEU, nu depășește 75 de milioane EUR.
Ajutoarele pentru infrastructurile și activitățile sociale, educaționale și culturale și privind patrimoniul natural trebuie să respecte următoarele condiții:
valoarea nominală a finanțării totale acordate oricărui beneficiar final, în cadrul sprijinului din Fondul InvestEU, nu depășește:
110 milioane EUR pe proiect pentru investițiile în infrastructura utilizată pentru furnizarea de servicii sociale și pentru educație; 165 de milioane EUR pe proiect pentru scopurile și activitățile culturale și de conservare a patrimoniului prevăzute la articolul 53 alineatul (2), inclusiv a patrimoniului natural;
33 de milioane EUR pentru activitățile legate de serviciile sociale;
82,5 milioane EUR pentru activitățile legate de cultură și de conservarea patrimoniului; și
5,5 milioane EUR pentru educație și formare.
nu se acordă ajutoare pentru formarea în vederea respectării cerințelor naționale obligatorii în materie de formare.
Ajutoarele pentru transport și pentru infrastructurile de transport trebuie să respecte următoarele condiții:
se acordă ajutoare pentru infrastructură, cu excepția porturilor, numai pentru următoarele proiecte:
proiectele de interes comun, astfel cum sunt definite la articolul 3 litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1315/2013, cu excepția proiectelor privind infrastructura portuară sau aeroportuară;
conexiunile cu noduri urbane ale rețelei transeuropene de transport;
materialul rulant utilizat numai pentru furnizarea de servicii de transport feroviar care nu fac obiectul unui contract de servicii publice în sensul Regulamentului (CE) nr. 1370/2007 al Parlamentului European și al Consiliului ( 68 ), cu condiția ca beneficiarul să fie o întreprindere nou-intrată;
transportul urban;
infrastructura de reîncărcare sau de realimentare care furnizează vehiculelor energie electrică sau hidrogen. Pentru infrastructura de realimentare care beneficiază de ajutor care furnizează hidrogen, beneficiarul se angajează ca, până cel târziu la 31 decembrie 2035, infrastructura de realimentare să furnizeze exclusiv hidrogen produs din surse regenerabile de energie. Prezentul alineat nu se aplică ajutoarelor pentru investiții legate de infrastructura de reîncărcare și de realimentare în porturi.
ajutoarele pentru infrastructura portuară trebuie să respecte următoarele cerințe:
se pot acorda ajutoare numai pentru investițiile în infrastructura de acces și în infrastructura portuară care sunt puse la dispoziția utilizatorilor interesați în mod egal și nediscriminatoriu, în condițiile pieței;
orice contract de concesiune sau alt tip de contract prin care un terț este însărcinat să construiască, să modernizeze, să exploateze sau să închirieze infrastructura portuară care beneficiază de ajutor se atribuie în mod concurențial, transparent, nediscriminatoriu și necondiționat;
nu se acordă ajutoare pentru investițiile în suprastructurile portuare;
Atunci când se acordă ajutoare pentru infrastructura de realimentare care furnizează hidrogen, beneficiarul se angajează ca, până cel târziu la 31 decembrie 2035, infrastructura de realimentare să furnizeze exclusiv hidrogen produs din surse regenerabile de energie. Atunci când se acordă ajutoare pentru construirea, instalarea sau modernizarea unei infrastructuri de realimentare care furnizează amoniac sau metanol, beneficiarul se angajează ca, până cel târziu la 31 decembrie 2035, infrastructura de realimentare care beneficiază de ajutor să furnizeze numai amoniac sau metanol al căror conținut energetic este derivat din surse regenerabile, altele decât biomasa, și care au fost produse în conformitate cu metodologiile stabilite pentru combustibilii lichizi și gazoși de origine nebiologică produși din surse regenerabile și utilizați în transporturi în Directiva (UE) 2018/2001 și în actele sale de punere în aplicare sau delegate.
valoarea nominală a finanțării totale prevăzute la litera (a) sau (b) acordate oricărui beneficiar final, pe proiect, în cadrul sprijinului din Fondul InvestEU, nu depășește 165 de milioane EUR.
Ajutoarele pentru alte infrastructuri trebuie să respecte următoarele condiții:
se acordă ajutoare numai pentru următoarele proiecte:
investițiile în infrastructura de alimentare cu apă și de epurare a apelor uzate pentru publicul larg;
investiții pentru utilizarea eficientă a resurselor și pentru economia circulară, în conformitate cu articolul 47 alineatele (1)-(6) și alineatul (10);
investițiile în infrastructura de cercetare;
investițiile în construcția sau modernizarea instalațiilor clusterelor de inovare;
investiții în infrastructuri de testare și experimentare;
valoarea nominală a finanțării totale acordate oricărui beneficiar final pe proiect, în cadrul sprijinului din Fondul InvestEU, nu depășește 110 milioane EUR.
Ajutoarele pentru protecția mediului, inclusiv pentru protecția climei, trebuie să respecte următoarele condiții:
se acordă ajutoare numai pentru următoarele proiecte:
investiții care permit întreprinderilor să remedieze sau să prevină daunele aduse mediului fizic (inclusiv schimbărilor climatice) sau resurselor naturale prin activitățile proprii ale unui beneficiar sau prin activitățile unei alte entități care participă la același proiect, cu condiția ca (i) investițiile să nu vizeze echipamentele, utilajele sau instalațiile de producție industrială care utilizează combustibili fosili, inclusiv gaze naturale, fără a aduce atingere posibilității de a acorda ajutoare pentru instalarea de componente suplimentare care îmbunătățesc nivelul de protecție a mediului al echipamentelor, utilajelor și instalațiilor de producție industrială existente, caz în care costurile de investiție nu se referă la instalațiile care emit CO2; și (ii) în cazul investițiilor în echipamente, utilaje și instalații de producție industrială care utilizează hidrogen, beneficiarul se angajează să utilizeze exclusiv hidrogen produs din surse regenerabile de energie pe întreaga durată a investiției. Nu se acordă ajutoare în temeiul prezentului punct pentru investiții realizate în vederea respectării standardelor Uniunii care au fost adoptate, cu excepția cazului în care investiția este pusă în aplicare și finalizată cu cel puțin 18 luni înainte de intrarea în vigoare a standardului.
măsurile de îmbunătățire a eficienței energetice a unei clădiri sau a unei întreprinderi, cu condiția ca investițiile să nu vizeze echipamentele, utilajele sau producția industrială care utilizează combustibili fosili, inclusiv gaze naturale. Nu se acordă ajutoare în temeiul prezentului punct pentru investiții realizate în vederea respectării standardelor Uniunii care au fost adoptate, cu excepția cazului în care investiția este pusă în aplicare și finalizată cu cel puțin 18 luni înainte de intrarea în vigoare a standardului. Prin derogare, se pot acorda ajutoare în temeiul prezentului punct pentru investiții în clădiri efectuate în vederea respectării standardelor minime de performanță energetică, care se califică drept standarde ale Uniunii, cu condiția ca ajutorul să fie acordat înainte ca standardele să devină obligatorii pentru întreprinderea în cauză.
remedierea siturilor contaminate, în măsura în care nu se identifică nicio persoană juridică sau fizică răspunzătoare pentru daunele aduse mediului, în temeiul legislației aplicabile, în conformitate cu principiul „poluatorul plătește”, astfel cum este menționat la articolul 45 alineatul (3);
studiile de mediu;
îmbunătățirea și refacerea biodiversității și a ecosistemelor în cazul în care respectiva activitate contribuie la protejarea, conservarea sau refacerea biodiversității și la obținerea unei stări bune a ecosistemelor sau la protejarea ecosistemelor care sunt deja în stare bună;
ajutoarele pentru investiții pentru achiziționarea de vehicule nepoluante care funcționează cel puțin parțial cu energie electrică sau cu hidrogen, sau de vehicule cu emisii zero pentru transportul rutier, feroviar, pe căi navigabile interioare și maritim și pentru modernizarea vehiculelor astfel încât să se califice ca vehicule nepoluante sau vehicule cu emisii zero;
Fără a aduce atingere literei (a), ajutoarele acordate pentru îmbunătățirea eficienței energetice a clădirii pot fi combinate cu ajutoare pentru oricare dintre sau pentru toate măsurile următoare:
instalarea de echipamente integrate la fața locului care generează energie electrică, încălzire sau răcire din surse regenerabile de energie, inclusiv, dar fără a se limita la acestea, panouri fotovoltaice și pompe de căldură;
instalarea de echipamente de stocare a energiei produse la fața locului de instalații de producere a energiei din surse regenerabile;
conectarea la sisteme de termoficare și/sau răcire centralizată eficiente din punct de vedere energetic și echipamente conexe;
construirea și instalarea infrastructurii de reîncărcare și a infrastructurii conexe, cum ar fi conductele, pentru uzul utilizatorilor clădirii, în cazul în care parcarea fie este situată în interiorul clădirii, fie este adiacentă clădirii;
instalarea de echipamente pentru digitalizarea clădirii, în special pentru a spori gradul de pregătire pentru soluții inteligente, inclusiv cablajul intern pasiv sau cablajul structurat pentru rețelele de date și partea auxiliară a infrastructurii în bandă largă de pe proprietatea căreia îi aparține clădirea, dar excluzând cablajul pentru rețelele de date din afara proprietății;
investiții în acoperișuri verzi și echipamente pentru captarea și utilizarea apei de ploaie.
Măsura de ajutor nu sprijină instalarea de echipamente energetice care utilizează combustibili fosili, inclusiv gaze naturale.
Ajutorul poate fi acordat fie proprietarului (proprietarilor) clădirii, fie locatarului (locatarilor) clădirii, în funcție de cine obține finanțarea pentru proiect.
valoarea nominală a finanțării totale acordate oricărui beneficiar final pe proiect menționat la litera (a) a prezentului alineat, în cadrul sprijinului din Fondul InvestEU, nu depășește 50 de milioane EUR;
valoarea nominală a finanțării totale acordate fiecărui proiect menționat la litera (b), în cadrul sprijinului din Fondul InvestEU, nu depășește 50 de milioane EUR, pe beneficiar final și pe clădire;
ajutoarele pentru măsuri de îmbunătățire a eficienței energetice se pot referi, de asemenea, la facilitarea contractelor de performanță energetică, sub rezerva următoarelor condiții cumulative:
sprijinul este acordat IMM-urilor sau întreprinderilor mici cu capitalizare medie care furnizează măsuri de îmbunătățire a performanței energetice, și care sunt beneficiarii finali ai sprijinului;
sprijinul este acordat pentru facilitarea contractelor de performanță energetică, în sensul articolului 2 punctul 27 din Directiva 2012/27/UE;
sprijinul ia forma unui împrumut prioritar sau a unei garanții acordate furnizorului măsurilor de îmbunătățire a eficienței energetice în temeiul unui contract de performanță energetică sau constă într-un produs financiar destinat finanțării furnizorului (de exemplu, factoring sau forfetare);
valoarea nominală a soldului total al finanțării prevăzute la prezentul punct pe beneficiar nu depășește 30 de milioane EUR.
Ajutoarele pentru cercetare, dezvoltare, inovare și digitalizare trebuie să respecte următoarele condiții:
ajutoarele se pot acorda pentru:
cercetare fundamentală;
cercetare industrială;
dezvoltare experimentală;
inovare de proces sau inovare organizațională pentru IMM-uri;
servicii de consultanță în materie de inovare și servicii de sprijin în domeniul inovării pentru IMM-uri;
digitalizare pentru IMM-uri;
pentru proiectele care intră sub incidența literei (a) punctele (i), (ii) și (iii), valoarea nominală a finanțării totale acordate oricărui beneficiar final pe proiect, în cadrul sprijinului din Fondul InvestEU, nu depășește 75 de milioane EUR. Pentru proiectele care intră sub incidența literei (a) punctele (iv), (v) și (vi), valoarea nominală a finanțării totale acordate oricărui beneficiar final pe proiect, în cadrul sprijinului din Fondul InvestEU, nu depășește 30 de milioane EUR.
IMM-urile sau, după caz, întreprinderile mici cu capitalizare medie pot primi, în plus față de categoriile de ajutoare prevăzute la alineatele (2)-(9), și ajutoare sub una dintre următoarele forme de finanțare care beneficiază de sprijin din Fondul InvestEU, sub rezerva îndeplinirii următoarelor condiții:
valoarea nominală a finanțării totale acordate fiecărui beneficiar final în cadrul sprijinului din Fondul InvestEU să nu depășească 16,5 milioane EUR și să fie acordată:
IMM-urilor necotate care nu au funcționat încă pe nicio piață sau care funcționează pe o piață de mai puțin de 10 ani de la înregistrare sau de mai puțin de 7 ani de la prima lor vânzare comercială; în cazul în care perioada de funcționare de mai puțin de 10 ani de la înregistrare sau de mai puțin de 7 ani de la prima vânzare comercială a fost aplicată pentru o anumită întreprindere, doar perioada respectivă poate fi aplicată și în cazul oricărui ajutor ulterior în temeiul prezentului articol pentru aceeași întreprindere. În cazul întreprinderilor care au preluat o altă întreprindere sau care s-au format printr-o fuziune, perioada de eligibilitate aplicată include, de asemenea, operațiunile întreprinderii preluate sau, respectiv, ale întreprinderilor rezultate în urma fuziunii, cu excepția întreprinderilor preluate sau rezultate în urma fuziunii a căror cifră de afaceri reprezintă mai puțin de 10 % din cifra de afaceri a întreprinderii care preia controlul în exercițiul financiar anterior preluării sau, în cazul întreprinderilor constituite printr-o fuziune, mai puțin de 10 % din cifra de afaceri combinată pe care întreprinderile care fuzionează au realizat-o în exercițiul financiar anterior fuziunii. În ceea ce privește perioada de eligibilitate legată de înregistrare, dacă este utilizată, în cazul întreprinderilor eligibile care nu fac obiectul unei obligații de înregistrare se consideră că perioada de eligibilitate de zece ani începe din momentul în care survine mai întâi unul din următoarele două evenimente: momentul în care întreprinderea respectivă își începe activitatea economică sau momentul în care întreprinderea devine plătitoare de impozite pentru activitatea sa economică. Finanțarea în cadrul sprijinului din Fondul InvestEU poate acoperi, de asemenea, investițiile de continuare în IMM-urile necotate după perioada de eligibilitate menționată la prezentul punct, dacă sunt îndeplinite următoarele condiții cumulative: 1. valoarea nominală a finanțării totale menționate la litera (a) nu este depășită; 2. posibilitatea de continuare a investițiilor a fost prevăzută în planul de afaceri inițial; și 3. beneficiarul final care primește investiția de continuare nu a devenit o „întreprindere afiliată”, în sensul articolului 3 alineatul (3) din anexa I, cu o altă întreprindere decât intermediarul financiar sau un investitor privat independent care furnizează finanțare în cadrul sprijinului Fondului InvestEU, cu excepția cazului în care noua entitate este un IMM;
IMM-urilor necotate care încep o nouă activitate economică, în cazul în care investiția inițială depășește 50 % din cifra de afaceri medie anuală din ultimii cinci ani. Prin derogare de la prima teză, următoarele sunt considerate investiții pentru noi activități economice dacă investiția inițială conexă, pe baza unui plan de afaceri, este mai mare de 30 % din cifra de afaceri anuală medie în ultimii cinci ani: 1. investițiile care îmbunătățesc semnificativ performanța de mediu a activității dincolo de standardele obligatorii ale Uniunii în conformitate cu articolul 36 alineatul (2) din prezentul regulament; 2. alte investiții durabile din punctul de vedere al mediului, astfel cum sunt definite la articolul 2 punctul 1 din Regulamentul (UE) 2020/852; și 3. investițiile care vizează creșterea capacității de extracție, separare, rafinare, prelucrare sau reciclare a unei materii prime critice enumerate în anexa IV. Caracterul durabil din perspectiva mediului pe care îl prezintă inițiativa trebuie demonstrat în conformitate cu articolul 3 din Regulamentul (UE) 2020/852, inclusiv principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”, sau prin alte metodologii comparabile, inclusiv, printre altele, evaluarea durabilității pentru Fondul InvestEU. Pentru măsurile care sunt identice cu cele din cadrul planurilor de redresare și reziliență aprobate de Consiliu, conformitatea acestora cu principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative” este considerată îndeplinită, întrucât acest lucru a fost deja verificat;
IMM-urilor și întreprinderilor mici cu capitalizare medie care sunt întreprinderi inovatoare, astfel cum sunt definite la articolul 2 punctul 80;
valoarea nominală a finanțării totale acordate fiecărui beneficiar final în cadrul sprijinului din Fondul InvestEU să nu depășească 16,5 milioane EUR și să fie acordată IMM-urilor sau întreprinderilor mici cu capitalizare medie ale căror activități principale sunt situate în zone asistate, cu condiția ca finanțarea să nu fie utilizată pentru relocarea activităților, astfel cum este definită la articolul 2 punctul 61a;
valoarea nominală a finanțării totale acordate fiecărui beneficiar final în cadrul sprijinului din Fondul InvestEU să nu depășească 2,2 milioane EUR și să fie acordată IMM-urilor sau întreprinderilor mici cu capitalizare medie.
Articolul 56f
Condițiile aplicabile ajutoarelor incluse în produsele financiare intermediate cu o utilizare comercială care beneficiază de sprijin din Fondul InvestEU
CAPITOLUL IV
DISPOZIȚII FINALE
Articolul 57
Abrogare
Regulamentul (CE) nr. 800/2008 se abrogă.
Articolul 58
Dispoziții tranzitorii
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
ANEXA I
DEFINIȚIA IMM-URILOR
Articolul 1
Întreprindere
Este considerată întreprindere orice entitate care desfășoară o activitate economică, oricare ar fi forma sa juridică. Din această categorie fac parte, în special, lucrătorii care desfășoară o activitate independentă și întreprinderile familiale care desfășoară activități de artizanat sau alte activități, precum și parteneriatele sau asociațiile care desfășoară în mod regulat o activitate economică.
Articolul 2
Numărul de angajați și pragurile financiare pe baza cărora se stabilesc categoriile de întreprinderi
Articolul 3
Tipurile de întreprinderi luate în considerare la calcularea numărului de angajați și a valorilor financiare
Cu toate acestea, o întreprindere poate fi clasificată ca autonomă și, prin urmare, ca neavând întreprinderi partenere, chiar dacă pragul de 25 % în cauză este atins sau depășit de următorii investitori, cu condiția ca investitorii respectivi să nu fie asociați, în sensul alineatului (3), nici individual, nici în comun, cu întreprinderea în cauză:
societăți publice de investiții, societăți cu capital de risc, persoane sau grupuri de persoane care desfășoară în mod regulat o activitate de investiții în capital de risc și care investesc capital propriu în întreprinderi necotate la bursă (investitori providențiali), cu condiția ca investiția totală a investitorilor providențiali respectivi în aceeași întreprindere să fie mai mică de 1 250 000 EUR;
universități sau centre de cercetare nonprofit;
investitori instituționali, inclusiv fonduri de dezvoltare regională;
autorități locale autonome cu un buget anual mai mic de 10 milioane EUR și o populație mai mică de 5 000 de locuitori.
►C1 „Întreprinderi asociate” sunt întreprinderile între care există oricare dintre următoarele relații: ◄
o întreprindere deține majoritatea drepturilor de vot ale acționarilor sau ale asociaților altei întreprinderi;
o întreprindere are dreptul de a numi sau de a revoca majoritatea membrilor organelor administrative, de conducere sau de supraveghere ale unei alte întreprinderi;
o întreprindere are dreptul de a exercita o influență dominantă asupra unei alte întreprinderi în temeiul unui contract încheiat cu întreprinderea în cauză sau în temeiul unei prevederi din actul constitutiv sau din statutul acesteia;
o întreprindere care este acționar sau asociat al unei alte întreprinderi și care controlează singură, în temeiul unui acord cu alți acționari sau asociați ai întreprinderii în cauză, majoritatea drepturilor de vot ale acționarilor sau ale asociaților întreprinderii respective.
Se consideră că nu există influență dominantă în cazul în care investitorii menționați la alineatul (2) al doilea paragraf nu se implică, direct sau indirect, în gestionarea întreprinderii în cauză, fără a se aduce atingere drepturilor lor în calitate de acționari.
Întreprinderile între care există oricare dintre relațiile descrise la primul paragraf prin intermediul uneia sau al mai multor întreprinderi sau prin intermediul oricăruia dintre investitorii menționați la alineatul (2) sunt, de asemenea, ►C1 considerate asociate. ◄
Întreprinderile între care există oricare dintre relațiile respective prin intermediul unei persoane fizice sau al unui grup de persoane fizice care acționează solidar sunt, de asemenea, ►C1 considerate întreprinderi asociate ◄ în cazul în care își desfășoară activitatea sau o parte din activitate pe aceeași piață relevantă sau pe piețe adiacente.
Este considerată „piață adiacentă” piața unui produs sau a unui serviciu care este situată direct în amonte sau în aval de piața relevantă.
Articolul 4
Date folosite pentru calcularea numărului de angajați și a valorilor financiare și perioada de referință
Articolul 5
Numărul de angajați
Numărul de angajați corespunde numărului de unități anuale de muncă (UAM), și anume numărului de persoane care au lucrat cu normă întreagă în întreprinderea respectivă sau pentru aceasta pe parcursul întregului an de referință în cauză. Munca persoanelor care nu au lucrat pe parcursul întregului an sau a celor care au lucrat cu fracțiune de normă, indiferent de durată, și munca lucrătorilor sezonieri sunt luate în considerare ca fracțiuni de UAM. Personalul este format din:
angajați;
persoane care lucrează pentru întreprindere, sunt subordonate acesteia și sunt asimilate angajaților în temeiul legislației naționale;
proprietari-administratori;
parteneri care desfășoară o activitate regulată în cadrul întreprinderii și care beneficiază de avantaje financiare din partea întreprinderii.
Ucenicii sau studenții implicați în programe de formare profesională în baza unui contract de ucenicie sau de formare profesională nu fac parte din personal. Durata concediilor de maternitate sau a celor de creștere a copilului nu se ia în considerare.
Articolul 6
Stabilirea datelor unei întreprinderi
La datele menționate la primul paragraf se adaugă datele oricărei întreprinderi partenere a întreprinderii în cauză situată imediat în aval sau în amonte de aceasta. Agregarea este proporțională cu procentul de participare la capital sau la drepturile de vot (luându-se în calcul valoarea cea mai mare dintre cele două). În cazul participărilor încrucișate, se aplică procentul mai mare.
La datele menționate la primul și al doilea paragraf se adaugă, în proporție de 100 %, datele ►C1 oricărei întreprinderi care este asociată direct sau indirect cu întreprinderea în cauză, ◄ cu excepția cazurilor în care datele în cauză au fost deja incluse prin consolidare în situațiile financiare.
În scopul aplicării aceluiași alineat (2), datele întreprinderilor care sunt asociate cu întreprinderea în cauză se deduc din situațiile financiare ale acestora și din alte date ale acestora, consolidate, dacă există. La acestea se adaugă, proporțional, datele oricărei eventuale întreprinderi partenere ale întreprinderii asociate respective, situată imediat în amonte sau în aval de aceasta, cu excepția cazurilor în care acestea au fost deja incluse în situațiile financiare consolidate în procent cel puțin proporțional cu procentul stabilit în conformitate cu alineatul (2) al doilea paragraf.
ANEXA II
Informații privind ajutoarele de stat exceptate în condițiile prevăzute în prezentul regulament
PARTEA I
Informații care se transmit prin intermediul aplicației informatice stabilite a Comisiei, astfel cum se prevede la articolul 11
PARTEA II
Informațiile care trebuie transmise prin intermediul sistemului electronic de notificare al Comisiei, astfel cum se prevede la articolul 11
Indicați în temeiul cărei dispoziții din RGECA este pusă în aplicare măsura de ajutor.
|
Obiectiv principal – obiective generale (listă) |
Obiective (listă) |
Intensitatea maximă a ajutoarelor în % sau cuantumul anual maxim al ajutoarelor în moneda națională (fără zecimale) |
IMM-uri – bonusuri (dacă este cazul) în % |
|
|
Ajutoare regionale – ajutoare pentru investiții (1) (articolul 14) |
□ Schemă |
…% |
…% |
|
|
□ Ajutoare ad-hoc |
…% |
…% |
||
|
Ajutoare regionale – ajutoare de exploatare (articolul 15) |
□ În zonele slab populate [articolul 15 alineatul (2)] |
…% |
…% |
|
|
□ În zonele foarte slab populate [articolul 15 alineatul (3)] |
…% |
…% |
||
|
□ În regiunile ultraperiferice [articolul 15 alineatul (4)] |
…% |
…% |
||
|
□ Ajutoare regionale pentru dezvoltare urbană (articolul 16) |
…moneda națională |
…% |
||
|
Ajutoare pentru IMM-uri (articolele 17-19d) |
□ Ajutoare pentru investiții destinate IMM-urilor (articolul 17) |
…% |
…% |
|
|
□ Ajutoare pentru consultanță în favoarea IMM-urilor (articolul 18) |
…% |
…% |
||
|
□ Ajutoare destinate IMM-urilor pentru participarea la târguri (articolul 19) |
…% |
…% |
||
|
□ Ajutoare pentru costurile suportate de IMM-urile care participă la proiectele de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității („DLRC”) (articolul 19a) |
…% |
…% |
||
|
□ Ajutoare cu un cuantum limitat acordate IMM-urilor care beneficiază de proiectele de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității („DLRC”) (articolul 19b) (2) |
…moneda națională |
…% |
||
|
□ Ajutoare pentru microîntreprinderi sub formă de intervenții publice privind furnizarea de energie electrică, gaze sau energie termică (articolul 19c) |
…% |
…% |
||
|
□ Ajutoare pentru IMM-uri sub formă de intervenții publice temporare privind furnizarea de energie electrică, gaze sau energie termică produsă din gaze naturale sau electricitate pentru a atenua impactul creșterii prețurilor în urma războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei (articolul 19d) |
…% |
…% |
||
|
Ajutoare pentru cooperarea teritorială europeană (articolele 20-20a) |
□ Ajutoare pentru costurile suportate de întreprinderile participante la proiecte de cooperare teritorială europeană (articolul 20) |
…% |
…% |
|
|
□ Ajutoare cu un cuantum limitat acordate întreprinderilor pentru participarea la proiectele de cooperare teritorială europeană (articolul 20a) (3) |
…moneda națională |
…% |
||
|
Ajutoare pentru acces la finanțare pentru IMM-uri (articolele 21-22) |
□ Ajutoare de finanțare de risc (articolul 21) |
…moneda națională |
Nu se aplică |
|
|
□ Ajutoare de finanțare de risc pentru IMM-uri sub formă de stimulente fiscale pentru investitorii privați care au calitatea de persoană fizică (articolul 21a) |
…moneda națională |
Nu se aplică |
||
|
□ Ajutoare pentru întreprinderile nou-înființate (articolul 22) |
…moneda națională |
Nu se aplică |
||
|
□ Ajutoare pentru IMM-uri – ajutoare în favoarea platformelor alternative de tranzacționare specializate în IMM-uri (articolul 23) |
…moneda națională |
Nu se aplică |
||
|
□ Ajutoare pentru IMM-uri – ajutoare pentru acoperirea costurilor de prospecție (articolul 24) |
…% |
Nu se aplică |
||
|
Ajutoare pentru cercetare, dezvoltare și inovare (articolele 25-30) |
Ajutoare pentru proiecte de cercetare și dezvoltare (articolul 25) |
□ Cercetare fundamentală [articolul 25 alineatul (2) litera (a)] |
…% |
…% |
|
□ Cercetare industrială [articolul 25 alineatul (2) litera (b)] |
…% |
…% |
||
|
□ Dezvoltare experimentală [articolul 25 alineatul (2) litera (c)] |
…% |
…% |
||
|
□ Studii de fezabilitate [articolul 25 alineatul (2) litera (d)] |
…% |
…% |
||
|
□ Ajutoare pentru proiecte cărora li s-a acordat o etichetă de calitate „marcă de excelență” (articolul 25a) |
…moneda națională |
…% |
||
|
□ Ajutoare pentru acțiunile Marie Skłodowska-Curie și pentru acțiunile de validare a conceptului de către Consiliul European pentru Cercetare (articolul 25b) |
…moneda națională |
…% |
||
|
□ Ajutoare incluse în proiectele de cercetare și dezvoltare cofinanțate (articolul 25c) |
…% |
…% |
||
|
□ Ajutoare pentru acțiunile de teaming (articolul 25d) |
…% |
…% |
||
|
□ Ajutoare implicate în cofinanțarea proiectelor sprijinite de Fondul european de apărare sau de Programul european de dezvoltare industrială în domeniul apărării (articolul 25e) |
…% |
…% |
||
|
□ Ajutoare pentru investiții în infrastructurile de cercetare (articolul 26) |
…% |
…% |
||
|
□ Ajutoare pentru investiții în infrastructuri de testare și experimentare (articolul 26a) |
…% |
…% |
||
|
□ Ajutoare pentru clusterele de inovare (articolul 27) |
…% |
…% |
||
|
□ Ajutoare pentru inovare destinate IMM-urilor (articolul 28) |
…% |
…% |
||
|
□ Ajutoare pentru inovarea de proces și organizațională (articolul 29) |
…% |
…% |
||
|
□ Ajutoare pentru cercetare și dezvoltare în sectorul pescăresc și al acvaculturii (articolul 30) |
…% |
…% |
||
|
□ Ajutoare pentru formare (articolul 31) |
…% |
…% |
||
|
Ajutoare pentru lucrătorii defavorizați și pentru lucrătorii cu handicap (articolele 32-35) |
□ Ajutoare pentru recrutarea de lucrători defavorizați acordate sub formă de subvenții salariale (articolul 32) |
…% |
…% |
|
|
□ Ajutoare pentru încadrarea în muncă a lucrătorilor cu handicap acordate sub formă de subvenții salariale (articolul 33) |
…% |
…% |
||
|
□ Ajutoare pentru compensarea costurilor suplimentare generate de încadrarea în muncă a lucrătorilor cu handicap (articolul 34) |
…% |
…% |
||
|
□ Ajutoare pentru compensarea costurilor aferente asistenței acordate lucrătorilor defavorizați (articolul 35) |
…% |
…% |
||
|
Ajutoare pentru protecția mediului (articolele 36-49) |
□ Ajutoare pentru investițiile în materie de protecție a mediului, inclusiv decarbonizarea (articolul 36) |
…% |
…% |
|
|
□ Ajutoare pentru investiții în infrastructura de reîncărcare sau de realimentare (articolul 36a) |
…% |
…% |
||
|
□ Ajutoare pentru investiții destinate achiziționării de vehicule nepoluante sau de vehicule cu emisii zero și modernizării vehiculelor (articolul 36b) |
…% |
…% |
||
|
□ Ajutoare pentru investiții în favoarea măsurilor de eficiență energetică, altele decât investiții în clădiri (articolul 38) |
…% |
…% |
||
|
□ Ajutoare pentru investiții în favoarea măsurilor de eficiență energetică a clădirilor (articolul 38a) |
…% |
…% |
||
|
□ Ajutoare pentru facilitarea contractelor de performanță energetică (articolul 38b) |
…moneda națională |
Nu se aplică |
||
|
□ Ajutoare pentru investiții în favoarea unor proiecte de eficiență energetică a clădirilor sub formă de instrumente financiare (articolul 39) |
…moneda națională |
Nu se aplică |
||
|
□ Ajutoare pentru investiții destinate promovării producției de energie din surse regenerabile, a hidrogenului produs din surse regenerabile de energie și a cogenerării de înaltă eficiență (articolul 41) |
…% |
…% |
||
|
□ Ajutoare de exploatare pentru promovarea producției de energie electrică din surse regenerabile (articolul 42) |
…% |
…% |
||
|
□ Ajutoare de exploatare pentru promovarea producției de energie din surse regenerabile și a hidrogenului produs din surse regenerabile de energie în proiecte de mici dimensiuni și comunități de energie din surse regenerabile (articolul 43) |
…% |
…% |
||
|
□ Ajutoare sub formă de reduceri ale taxelor în temeiul Directivei 2003/96/CE (articolul 44) |
…% |
Nu se aplică |
||
|
□ Ajutoare sub formă de reduceri ale taxelor de mediu fiscale sau parafiscale (articolul 44a) |
…% |
Nu se aplică |
||
|
□ Ajutoare pentru investiții destinate reparării daunelor aduse mediului, reabilitării habitatelor naturale și a ecosistemelor, protejării sau refacerii biodiversității și punerii în aplicare a unor soluții bazate pe natură pentru adaptarea la schimbările climatice și atenuarea acestora (articolul 45) |
…% |
…% |
||
|
□ Ajutoare pentru investiții în favoarea sistemelor de termoficare și/sau răcire centralizată eficiente din punct de vedere energetic (articolul 46) |
…% |
…% |
||
|
□ Ajutoare pentru investiții destinate utilizării eficiente a resurselor și sprijinirii tranziției către o economie circulară (articolul 47) |
…% |
…% |
||
|
□ Ajutoare pentru investiții în infrastructura energetică (articolul 48) |
…% |
…% |
||
|
□ Ajutoare pentru studii și servicii de consultanță în domeniul protecției mediului și al energiei (articolul 49) |
…% |
…% |
||
|
□ Scheme de ajutoare destinate reparării daunelor provocate de anumite dezastre naturale (articolul 50) |
Intensitatea maximă a ajutoarelor |
…% |
…% |
|
|
Tipul de dezastru natural |
□ cutremur □ avalanșă □ alunecare de teren □ inundație □ tornadă □ uragan □ erupție vulcanică □ incendiu de pădure |
|||
|
Data producerii dezastrului natural |
de la zz/ll/aaaa până la zz/ll/aaaa |
|||
|
□ Ajutoare sociale pentru transportul rezidenților din regiunile îndepărtate (articolul 51) |
…moneda națională |
…% |
||
|
□ Ajutoare pentru rețelele fixe în bandă largă (articolul 52) |
…moneda națională |
…% |
||
|
□ Ajutoare pentru rețelele mobile 4G și 5G (articolul 52a) |
…moneda națională |
…% |
||
|
□ Ajutoare pentru proiectele de interes comun în domeniul infrastructurii de conectivitate digitală transeuropeană (articolul 52b) |
…% |
…% |
||
|
□ Vouchere pentru conectivitate (articolul 52c) |
…moneda națională |
…% |
||
|
□ Ajutoare pentru rețele backhaul (articolul 52d) |
…% |
…% |
||
|
□ Ajutoare pentru cultură și pentru conservarea patrimoniului (articolul 53) |
…% |
…% |
||
|
□ Scheme de ajutoare pentru operele audiovizuale (articolul 54) |
…% |
…% |
||
|
□ Ajutoare pentru infrastructurile sportive și pentru infrastructurile de agrement multifuncționale (articolul 55) |
…% |
…% |
||
|
□ Ajutoare pentru investiții în infrastructurile locale (articolul 56) |
…% |
…% |
||
|
□ Ajutoare pentru aeroporturile regionale (articolul 56a) |
…% |
…% |
||
|
□ Ajutoare destinate porturilor maritime (articolul 56b) |
…% |
…% |
||
|
□ Ajutoare destinate porturilor interioare (articolul 56c) |
…% |
…% |
||
|
Ajutoare incluse în produsele financiare care beneficiază de sprijin din Fondul InvestEU (articolele 56d-56f) |
Articolul 56e |
□ Ajutoare pentru proiectele de interes comun din domeniul infrastructurii de conectivitate digitală transeuropeană finanțate în temeiul Regulamentului (UE) 2021/1153 sau care au primit o etichetă de calitate „marcă de excelență” în temeiul respectivului regulament [articolul 56e alineatul (2)] |
…moneda națională |
…% |
|
□ Ajutoare pentru implementarea rețelelor fixe în bandă largă și ajutoare pentru implementarea rețelelor mobile 4G și 5G pentru conectarea anumitor factori socioeconomici eligibili [articolul 56e alineatul (3)] |
…moneda națională |
…% |
||
|
□ Ajutoare pentru producerea de energie și infrastructura energetică [articolul 56e alineatul (4)] |
…moneda națională |
…% |
||
|
□ Ajutoare pentru infrastructurile și activitățile sociale, educaționale și culturale și privind patrimoniul natural [articolul 56e alineatul (5)] |
…moneda națională |
…% |
||
|
□ Ajutoare pentru transport și pentru infrastructurile de transport [articolul 56e alineatul (6)] |
…moneda națională |
…% |
||
|
□ Ajutoare pentru alte infrastructuri [articolul 56e alineatul (7)] |
…moneda națională |
…% |
||
|
□ Ajutoare pentru protecția mediului, inclusiv pentru protecția climei [articolul 56e alineatul (8)] |
…moneda națională |
…% |
||
|
□ Ajutoare pentru cercetare, dezvoltare, inovare și digitalizare [articolul 56e alineatul (9)] |
…moneda națională |
…% |
||
|
□ Ajutoare sub formă de finanțare care beneficiază de sprijin din Fondul InvestEU acordate IMM-urilor sau întreprinderilor mici cu capitalizare medie [articolul 56e alineatul (10)] |
…moneda națională |
…% |
||
|
□ Ajutoare incluse în produsele financiare intermediate care beneficiază de sprijin din Fondul InvestEU (articolul 56f) |
…moneda națională |
…% |
||
|
(1)
În cazul ajutoarelor regionale ad-hoc care completează ajutoarele acordate în cadrul unei (unor) scheme de ajutoare, indicați atât intensitatea ajutoarelor acordate în cadrul schemei, cât și intensitatea ajutoarelor ad-hoc.
(2)
În conformitate cu articolul 11 alineatul (1), raportarea ajutoarelor acordate în temeiul articolului 19b nu este obligatorie. Prin urmare, raportarea acestor ajutoare este doar opțională.
(3)
În conformitate cu articolul 11 alineatul (1), raportarea ajutoarelor acordate în temeiul articolului 20a nu este obligatorie. Prin urmare, raportarea acestor ajutoare este doar opțională. |
||||
ANEXA III
Dispoziții pentru publicarea de informații, în conformitate cu articolul 9 alineatul (1)
Statele membre își organizează propriile site-uri cuprinzătoare privind ajutoarele de stat, unde publică informațiile prevăzute la articolul 9 alineatul (1), astfel încât aceste informații să poată fi accesate cu ușurință. Informațiile se publică sub formă de foaie de calcul cu date, care permite căutarea, extragerea și publicarea cu ușurință a datelor pe internet, de exemplu în format CSV sau XML. Accesul la site-ul internet este permis oricărei părți interesate, fără restricții. Pentru accesarea site-ului internet nu este necesară înregistrarea prealabilă a utilizatorului.
Se publică următoarele informații privind acordarea ajutoarelor individuale, astfel cum se prevede la articolul 9 alineatul (1) litera (c):
ANEXA IV
Materii prime critice menționate la articolul 21 alineatul (3) litera (c) și la articolul 56e alineatul (10) litera (a) punctul (ii)
Următoarele materii prime sunt considerate materii prime critice în sensul articolului 21 alineatul (3) litera (c) și al articolului 56e alineatul (10) litera (a) punctul (ii):
antimoniu
arsen
bauxită
baritină
beriliu
bismut
bor
cobalt
huilă de cocs
cupru
feldspat
fluorină
galiu
germaniu
hafniu
heliu
pământuri rare grele
pământuri rare ușoare
litiu
magneziu
mangan
grafit natural
nichel – grad de puritate pentru baterii
niobiu
fosforit
fosfor
metale din grupa platinei
scandiu
siliciu metalic
stronțiu
tantal
titan
wolfram
vanadiu.
( 1 ) Regulamentul (UE) 2021/523 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 martie 2021 de instituire a Programului InvestEU și de modificare a Regulamentului (UE) 2015/1017 (JO L 107, 26.3.2021, p. 30).
( 2 ) Regulamentul (UE) nr. 1379/2013 al Parlamentului European și al Consiliului privind organizarea comună a piețelor în sectorul produselor pescărești și de acvacultură, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1184/2006 și (CE) nr. 1224/2009 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 104/2000 al Consiliului (JO L 354, 28.12.2013, p. 1);
( 3 ) Directiva 2003/96/CE a Consiliului din 27 octombrie 2003 privind restructurarea cadrului comunitar de impozitare a produselor energetice și a electricității (JO L 283, 31.10.2003, p. 51).
( 4 ) Regulamentul (UE) nr. 717/2014 al Comisiei din 27 iunie 2014 privind aplicarea articolelor 107 și 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ajutoarelor de minimis în sectorul pescuitului și acvaculturii (JO L 190, 28.6.2014, p. 45).
( 5 ) Decizia 2010/787/UE a Consiliului din 10 decembrie 2010 privind ajutorul de stat pentru facilitarea închiderii minelor de cărbune necompetitive (JO L 336, 21.12.2010, p. 24).
( 6 ) JO L 336, 21.12.2010, p. 24.
( 7 ) Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 privind situațiile financiare anuale, situațiile financiare consolidate și rapoartele conexe ale anumitor tipuri de întreprinderi, de modificare a Directivei 2006/43/CE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Directivelor 78/660/CEE și 83/349/CEE ale Consiliului (JO L 182, 29.6.2013, p. 19).
( 8 ) Regulamentul (CE) nr. 1893/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 decembrie 2006 de stabilire a Nomenclatorului statistic al activităților economice NACE a doua revizuire și de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 3037/90 al Consiliului, precum și a anumitor regulamente CE privind domenii statistice specifice (JO L 393, 30.12.2006, p. 1).
( 9 ) Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE (JO L 94, 28.3.2014, p. 65).
( 10 ) Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului (JO L 347, 20.12.2013, p. 320).
( 11 ) Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 de stabilire a dispozițiilor comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european Plus, Fondul de coeziune, Fondul pentru o tranziție justă și Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură și de stabilire a normelor financiare aplicabile acestor fonduri, precum și Fondului pentru azil, migrație și integrare, Fondului pentru securitate internă și Instrumentului de sprijin financiar pentru managementul frontierelor și politica de vize (JO L 231, 30.6.2021, p. 159).
( 12 ) Decizia de punere în aplicare C(2017) 7124 a Comisiei din 27 octombrie 2017 privind adoptarea programului de lucru pentru perioada 2018-2020 în cadrul programului specific de punere în aplicare a Programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont 2020 (2014-2020) și privind finanțarea programului de lucru pentru 2018.
( 13 ) Regulamentul (UE) 2021/695 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 aprilie 2021 de instituire a programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont Europa, de stabilire a normelor sale de participare și de diseminare și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1290/2013 și (UE) nr. 1291/2013 (JO L 170, 12.5.2021, p. 1).
( 14 ) inițiativa CASSINI, anunțată pentru prima dată în „Strategia pentru IMM-uri pentru o Europă sustenabilă și digitală” [COM (2020) 103 final din 10.3.2020], este o colecție de acțiuni concrete ale căror obiective includ facilitarea accesului la capitalul de risc pentru IMM-urile active în sectorul spațial pentru a-și finanța extinderea.
( 15 ) Regulamentul (UE) 2021/697 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2021 de instituire a programului „Europa digitală” și de abrogare a Regulamentului (UE) 2018/1092 (JO L 170, 12.5.2021, p. 149);
( 16 ) Regulamentul (UE) 2018/1092 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 de instituire a Programului european de dezvoltare industrială în domeniul apărării pentru sprijinirea competitivității și a capacității de inovare a industriei de apărare a Uniunii (JO L 200, 7.8.2018, p. 30).
( 17 ) Directiva 2014/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 privind piețele instrumentelor financiare și de modificare a Directivei 2002/92/CE și a Directivei 2011/61/UE (JO L 173, 12.6.2014, p. 349).
( 18 ) Directiva 2009/43/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 mai 2009 de simplificare a clauzelor și condițiilor de transfer al produselor din domeniul apărării în interiorul Comunității (JO L 146, 10.6.2009, p. 1).
( 19 ) JO L 206, 8.8.2009, p. 1.
( 20 ) Regulamentul (UE) 2021/694 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2021 de instituire a programului Europa digitală și de abrogare a Deciziei (UE) 2015/2240 (JO L 166, 11.5.2021, p. 1).
( 21 ) A se vedea documentul de lucru al serviciilor Comisiei „Infrastructuri tehnologice” [SWD(2019) 158 final, 8.4.2019].
( 22 ) Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind emisiile industriale (prevenirea și controlul integrat al poluării) (JO L 334, 17.12.2010, p. 17).
( 23 ) Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (JO L 328, 21.12.2018, p. 82).
( 24 ) Directiva 2009/33/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante, în sprijinul unei mobilități cu emisii scăzute (JO L 120, 15.5.2009, p. 5).
( 25 ) Regulamentul (UE) 2019/1242 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 de stabilire a standardelor de performanță privind emisiile de CO2 pentru vehiculele grele noi și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 595/2009 și (UE) 2018/956 ale Parlamentului European și ale Consiliului și a Directivei 96/53/CE a Consiliului (JO L 198, 25.7.2019, p. 202).
( 26 ) Regulamentul (UE) nr. 168/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 ianuarie 2013 privind omologarea și supravegherea pieței pentru vehiculele cu două sau trei roți și pentru cvadricicluri (JO L 60, 2.3.2013, p. 52).
( 27 ) Regulamentul (UE) 2017/1151 al Comisiei din 1 iunie 2017 de completare a Regulamentului (CE) nr. 715/2007 al Parlamentului European și al Consiliului privind omologarea de tip a autovehiculelor în ceea ce privește emisiile provenind de la vehiculele ușoare pentru pasageri și de la vehiculele ușoare comerciale (Euro 5 și Euro 6) și privind accesul la informațiile referitoare la repararea și întreținerea vehiculelor (JO L 175, 7.7.2017, p. 1).
( 28 ) Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficiența energetică, de modificare a Directivelor 2009/125/CE și 2010/30/UE și de abrogare a Directivelor 2004/8/CE și 2006/32/CE (JO L 315, 14.11.2012, p. 1).
( 29 ) JO L 315, 14.11.2012, p. 1.
( 30 ) Regulamentul (UE) 2019/943 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 iunie 2019 privind piața internă de energie electrică, (JO L 158, 14.6.2019, p. 54).
( 31 ) JO L 283, 31.10.2003, p. 51.
( 32 ) Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2020 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile și de modificare a Regulamentului (UE) 2019/2088 (JO L 198, 22.6.2020, p. 13).
( 33 ) Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive (JO L 312, 22.11.2008, p. 3).
( 34 ) Directiva (UE) 2019/944 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iunie 2019 privind normele comune pentru piața internă de energie electrică și de modificare a Directivei 2012/27/UE (JO L 158, 14.6.2019, p. 125).
( 35 ) Directiva 2009/31/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind stocarea geologică a dioxidului de carbon și de modificare a Directivei 85/337/CEE a Consiliului, precum și a Directivelor 2000/60/CE, 2001/80/CE, 2004/35/CE, 2006/12/CE, 2008/1/CE și a Regulamentului (CE) nr. 1013/2006 ale Parlamentului European și ale Consiliului (JO L 140, 5.6.2009, p. 114).
( 36 ) Regulamentul (UE) nr. 347/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 aprilie 2013 privind liniile directoare pentru infrastructurile energetice transeuropene (JO L 115, 25.4.2013, p. 39).
( 37 ) Directiva 2009/73/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piața internă în sectorul gazelor naturale și de abrogare a Directivei 2003/55/CE (JO L 211, 14.8.2009, p. 94).
( 38 ) Regulamentul (CE) nr. 715/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iulie 2009 privind condițiile de acces la rețelele pentru transportul gazelor naturale și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1775/2005 (JO L 211, 14.8.2009, p. 36).
( 39 ) Regulamentul (UE) 2021/1153 al Parlamentului European și al Consiliului din 7 iulie 2021 de instituire a Mecanismului pentru interconectarea Europei și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1316/2013 și (UE) nr. 283/2014 (JO L 249, 14.7.2021, p. 38).
( 40 ) Regulamentul (CE) nr. 1008/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 septembrie 2008 privind normele comune pentru operarea serviciilor aeriene în Comunitate (JO L 293, 31.10.2008, p. 3).
( 41 ) Directiva 96/67/CE a Consiliului din 15 octombrie 1996 privind accesul la piața serviciilor de handling la sol în aeroporturile Comunității (JO L 272, 25.10.1996, p. 36).
( 42 ) Directiva 2000/59/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 27 noiembrie 2000 privind instalațiile portuare de preluare a deșeurilor provenite din exploatarea navelor și a reziduurilor de încărcătură (JO L 332, 28.12.2000, p. 81).
( 43 ) Regulamentul (UE) nr. 1315/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind orientările Uniunii pentru dezvoltarea rețelei transeuropene de transport și de abrogare a Deciziei nr. 661/2010/UE (JO L 348, 20.12.2013, p. 1).
( 44 ) Directiva 2012/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 noiembrie 2012 privind instituirea spațiului feroviar unic european (JO L 343, 14.12.2012, p. 32).
( 45 ) Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2020 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile și de modificare a Regulamentului (UE) 2019/2088 (JO L 198, 22.6.2020, p. 13).
( 46 ) Regulamentul (UE) nr. 1315/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind orientările Uniunii pentru dezvoltarea rețelei transeuropene de transport și de abrogare a Deciziei nr. 661/2010/UE (JO L 348, 20.12.2013, p. 1).
( 47 ) JO C 155, 20.6.2008, p. 10.
( 48 ) Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență (JO L 57, 18.2.2021, p. 17).
( 49 ) Căutare publică în baza de date privind transparența ajutoarelor de stat, disponibilă la adresa: https://webgate.ec.europa.eu/competition/transparency/public?lang=ro
( 50 ) Regulamentul (UE) nr. 1299/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind dispoziții specifice pentru sprijinul din partea Fondului european de dezvoltare regională pentru obiectivul de cooperare teritorială europeană (JO L 347, 20.12.2013, p. 259).
( 51 ) Regulamentul (UE) 2021/1059 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 privind dispoziții specifice pentru obiectivul Cooperare teritorială europeană (Interreg) sprijinit de Fondul european de dezvoltare regională și de instrumentele de finanțare externă (JO L 231, 30.6.2021, p. 94).
( 52 ) În cazul schemelor de sprijin prevăzute la articolele 16, 21a și 22 din prezentul regulament, se poate acorda o derogare de la cerința de a publica informații pentru fiecare ajutor individual care depășește 100 000 EUR pentru IMM-urile care nu au efectuat nicio vânzare comercială pe nicio piață.
( 53 ) Regulamentul (CE) nr. 794/2004 al Comisiei din 21 aprilie 2004 de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2015/1589 al Consiliului de stabilire a normelor de aplicare a articolului 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (JO L 140, 30.4.2004, p. 1).
( 54 ) Regulamentul (UE) 2020/972 al Comisiei din 2 iulie 2020 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1407/2013 în ceea ce privește prelungirea aplicării sale și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 651/2014 în ceea ce privește prelungirea aplicării sale și ajustările relevante (JO L 215, 7.7.2020, p. 3).
( 55 ) Regulamentul (UE) nr. 508/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 mai 2014 privind Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 2328/2003, (CE) nr. 861/2006, (CE) nr. 1198/2006 și (CE) nr. 791/2007 ale Consiliului și a Regulamentului (UE) nr. 1255/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 149, 20.5.2014, p. 1).
( 56 ) Regulamentul delegat (UE) nr. 481/2014 al Comisiei din 4 martie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1299/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește norme specifice privind eligibilitatea cheltuielilor pentru programele de cooperare (JO L 138, 13.5.2014, p. 45).
( 57 ) Regulamentul (UE) 2021/696 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 aprilie 2021 de instituire a Programului spațial al Uniunii și a Agenției Uniunii Europene pentru Programul spațial și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 912/2010, (UE) nr. 1285/2013 și (UE) nr. 377/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE (JO L 170, 12.5.2021, p. 69);
( 58 ) Regulamentul (UE) 2021/2115 al Parlamentului European și al Consiliului din 2 decembrie 2021 de stabilire a normelor privind sprijinul pentru planurile strategice care urmează a fi elaborate de statele membre în cadrul politicii agricole comune (planurile strategice PAC) și finanțate de Fondul european de garantare agricolă (FEGA) și de Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1305/2013 și (UE) nr. 1307/2013 (JO L 435, 6.12.2021, p. 1).
( 59 ) Regulamentul (UE) nr. 1407/2013 al Comisiei din 18 decembrie 2013 privind aplicarea articolelor 107 și 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ajutoarelor de minimis (JO L 352, 24.12.2013, p. 1).
( 60 ) Regulamentul (UE) nr. 1408/2013 al Comisiei din 18 decembrie 2013 privind aplicarea articolelor 107 și 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ajutoarelor de minimis în sectorul agricol (JO L 352, 24.12.2013, p. 9).
( 61 ) Regulamentul delegat (UE) 2017/565 al Comisiei din 25 aprilie 2016 de completare a Directivei 2014/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește cerințele organizatorice și condițiile de funcționare aplicabile firmelor de investiții și termenii definiți în sensul directivei menționate (JO L 87, 31.3.2017, p. 1).
( 62 ) Regulamentul delegat (UE) 2021/2139 al Comisiei din 4 iunie 2021 de completare a Regulamentului (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului prin stabilirea criteriilor tehnice de examinare pentru a determina condițiile în care o activitate economică se califică drept activitate care contribuie în mod substanțial la atenuarea schimbărilor climatice sau la adaptarea la schimbările climatice și pentru a stabili dacă activitatea economică respectivă aduce prejudicii semnificative vreunuia dintre celelalte obiective de mediu (JO L 442, 9.12.2021, p. 1).
( 63 ) Directiva 2004/35/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 aprilie 2004 privind răspunderea pentru mediul înconjurător în legătură cu prevenirea și repararea daunelor aduse mediului (JO L 143, 30.4.2004, p. 56).
( 64 ) Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică (JO L 206, 22.7.1992, p. 7).
( 65 ) Regulamentul (UE) 2018/1488 al Consiliului din 28 septembrie 2018 privind instituirea întreprinderii comune pentru calculul european de înaltă performanță (JO L 252, 8.10.2018, p. 1).
( 66 ) Regulamentul (UE) 2021/695 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 aprilie 2021 de instituire a programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont Europa și de stabilire a normelor sale de participare și de diseminare și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1290/2013 și (UE) nr. 1291/2013 (JO L 170, 12.5.2021, p. 1).
( 67 ) Regulamentul delegat (UE) 2021/1078 al Comisiei din 14 aprilie 2021 de completare a Regulamentului (UE) 2021/523 al Parlamentului European și al Consiliului prin stabilirea orientărilor în materie de investiții pentru Fondul InvestEU (JO L 234, 2.7.2021, p. 18).
( 68 ) Regulamentul (CE) nr. 1370/2007 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2007 privind serviciile publice de transport feroviar și rutier de călători și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 1191/69 și nr. 1107/70 ale Consiliului (JO L 315, 3.12.2007, p. 1).
( 69 ) NUTS — Nomenclatorul unităților teritoriale de statistică. De regulă, regiunea este specificată la nivelul 2.
( 70 ) ►M1 Regulamentul (CE) nr. 1893/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 decembrie 2006 de stabilire a Nomenclatorului statistic al activităților economice NACE a doua revizuire și de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 3037/90 al Consiliului, precum și a anumitor regulamente CE privind domenii statistice specifice (JO L 393, 30.12.2006, p. 1). ◄
( 71 ) ►M1 Echivalent subvenție brută sau, în cazul măsurilor care intră în domeniul de aplicare al articolelor 16, 21, 22 sau 39 din prezentul regulament, valoarea investiției. ◄ Pentru ajutoarele de exploatare, se poate furniza valoarea anuală a ajutorului per beneficiar. Pentru schemele fiscale și pentru schemele prevăzute la articolele 16 (Ajutoare regionale pentru dezvoltare urbană) și 21 (Ajutoare pentru finanțare de risc), această valoare poate fi obținută prin limitele stabilite la articolul 9 alineatul (2) din prezentul regulament.
( 72 ) În cazul în care ajutorul se acordă prin intermediul mai multor instrumente de ajutor, valoarea ajutorului se furnizează pentru fiecare instrument în parte.
( 73 ) Astfel cum este furnizată de Comisie în cadrul procedurii electronice, în temeiul articolului 11 din prezentul regulament.