Acest document are doar scop informativ și nu produce efecte juridice. Instituțiile Uniunii nu își asumă răspunderea pentru conținutul său. Versiunile autentice ale actelor relevante, inclusiv preambulul acestora, sunt cele publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și disponibile pe site-ul EUR-Lex. Aceste texte oficiale pot fi consultate accesând linkurile integrate în prezentul document.

privind definirea proiectelor comune, instituirea guvernanței și identificarea stimulentelor pentru sprijinirea implementării Planului general european de management al traficului aerian

(1)

Prezentul regulament definește proiectele comune menționate la articolul 15a din Regulamentul (CE) nr. 550/2004, explică modul în care acestea sunt guvernate și identifică stimulente pentru punerea în practică a acestora.

(2)

Prezentul regulament se aplică Rețelei europene de management al traficului aerian (EATMN).

În sensul prezentului regulament, se aplică definițiile prevăzute la articolul 2 din Regulamentul (CE) nr. 549/2004 și la articolul 2 din Regulamentul (UE) nr. 677/2011.

(1)

Planul general pentru ATM este foaia de parcurs care stimulează modernizarea sistemului european ATM și care asigură legătura dintre cercetarea și dezvoltarea privind SESAR și activitățile de punere în practică. Acest plan este instrumentul-cheie SES pentru funcționarea neîntreruptă a EATMN și punerea în practică în timp util, coordonată și sincronizată a SESAR.

(2)

Actualizările Planului general pentru ATM contribuie la atingerea obiectivelor de performanță la nivelul Uniunii Europene și mențin coerența între aceste obiective, punerea în practică a SESAR și activitățile de cercetare, dezvoltare, inovare și validare privind SESAR. În acest scop, actualizările Planului general pentru ATM țin cont de Planul strategic al rețelei și de Planul de administrare a rețelei.

(1)

Proiectele comune identifică funcționalitățile ATM și subfuncționalitățile acestora. Aceste funcționalități și subfuncționalități trebuie să se bazeze pe soluțiile SESAR care abordează modificările operaționale esențiale definite în Planul general european ATM, trebuie să fie pregătite pentru implementare și necesită o implementare sincronizată.

Gradul de pregătire pentru implementare este evaluat, printre altele, pe baza rezultatelor validării efectuate în faza de dezvoltare, a stadiului industrializării și a unei evaluări a interoperabilității, precum și în raport cu Planul mondial de navigație aeriană al Organizației Aviației Civile Internaționale („OACI”) și cu materialele relevante ale OACI.

(2)

Proiectele comune stabilesc pentru fiecare funcționalitate și subfuncționalitate ATM următoarele caracteristici:

(a)

modificările operaționale esențiale la care contribuie;

(b)

domeniul de aplicare operațional și tehnic;

(c)

domeniul de aplicare geografic;

(d)

părțile interesate operaționale care au obligația de a le implementa;

(e)

cerințele de sincronizare;

(f)

datele-țintă pentru implementare;

(g)

interdependențele cu alte funcționalități sau subfuncționalități.

(3)

Prin derogare de la alineatul (1), proiectele comune pot include și funcționalități sau subfuncționalități ATM care nu sunt pregătite pentru implementare, dar care constituie o componentă esențială a proiectului comun în cauză și cu condiția să se considere că industrializarea acestora se va finaliza în termen de trei ani de la adoptarea proiectului comun în cauză. În acest scop, în proiectul comun, se definește și o dată-țintă pentru industrializarea respectivelor funcționalități sau subfuncționalități ATM.

(4)

La expirarea datei-țintă pentru industrializare, Comisia, cu sprijinul Agenției Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației, verifică dacă funcționalitățile sau subfuncționalitățile ATM menționate la alineatul (3) au fost standardizate și dacă sunt pregătite pentru implementare. În cazul în care se constată că nu sunt pregătite pentru implementare, acestea sunt retrase din regulamentul privind proiectul comun.

(5)

Organismul care gestionează punerea în practică, întreprinderea comună SESAR, organizațiile europene de standardizare, Eurocae și industria producătoare relevantă cooperează sub coordonarea Agenției Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației pentru a se asigura că data-țintă pentru industrializare este respectată.

(6)

De asemenea, proiectele comune:

(a)

sunt în concordanță cu obiectivele de performanță la nivelul Uniunii Europene și contribuie la acestea;

(b)

demonstrează, bazându-se pe o analiză cost-beneficiu, că perspectivele comerciale pentru EATMN sunt pozitive și identifică orice potențial impact negativ, la nivel local sau regional, pentru fiecare categorie dată de părți interesate operaționale;

(c)

țin seama de elementele relevante ale punerii în practică precizate în planul strategic al rețelei și în planul de administrare a rețelei ale administratorului de rețea;

(d)

demonstrează o performanță de mediu îmbunătățită.

(1)

Comisia elaborează propuneri de proiecte comune în conformitate cu cerințele prevăzute la articolul 4.

(2)

Comisia este asistată de administratorul de rețea, de Agenția Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației, de organismul de evaluare a performanțelor, în cadrul rolurilor și responsabilităților lor corespunzătoare, precum și de întreprinderea comună SESAR, de Eurocontrol, de organizațiile europene de standardizare, de Eurocae și de organismul care gestionează punerea în practică. Aceste organisme asigură implicarea părților interesate operaționale și a industriei producătoare.

(2a)

La cererea Comisiei, Agenția Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației emite un aviz cu privire la pregătirea tehnică pentru punerea în practică a funcționalităților ATM și a subfuncționalităților acestora, propuse pentru un proiect comun.

(3)

Comisia se consultă, în ceea ce privește propunerile sale de proiecte comune, cu părțile interesate, în conformitate cu articolele 6 și 10 din Regulamentul (CE) nr. 549/2004, inclusiv prin intermediul Agenției Europene de Apărare în cadrul mandatului acesteia care constă în a facilita coordonarea punctelor de vedere din domeniul militar, precum și cu grupul consultativ de experți privind dimensiunea socială a Cerului unic european.

Comisia verifică dacă propunerile de proiecte comune sunt aprobate de utilizatorii spațiului aerian și de părțile interesate operaționale de la sol care trebuie să implementeze un anumit proiect comun.

(5)

Comisia adoptă proiectele comune și orice modificare adusă acestora în conformitate cu procedura menționată la articolul 15a alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 550/2004.

(6)

Proiectele comune sunt implementate prin proiecte de implementare și în conformitate cu programul de punere în practică definit în capitolul III secțiunea 2.

(7)

statele membre și administratorul de rețea includ investițiile legate de implementarea proiectelor comune în planurile de performanță și în planul de performanță al rețelei.

(1)

Comisia monitorizează implementarea proiectelor comune și impactul acestora asupra performanței EATMN cu ajutorul unor cerințe specifice de raportare. Aceste cerințe se stabilesc de Comisie în temeiul parteneriatului-cadru menționat la articolul 9 alineatul (5).

(2)

Atunci când monitorizează eficacitatea proiectelor comune în ceea ce privește performanța EATMN, Comisia utilizează în mod optim instrumentele existente de monitorizare și de raportare și este asistată, în special, de administratorul de rețea și de organismul de evaluare a performanțelor, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 677/2011 și cu Regulamentul (UE) nr. 691/2010, și de Agenția Europeană de Siguranță a Aviației cu privire la aspectele legate de siguranță.

(3)

Comitetul pentru cerul unic este informat în legătură cu implementarea proiectelor comune.

(1)

Guvernanța punerii în practică asigură implementarea în timp util, coordonată și sincronizată a proiectelor comune și se intersectează în același timp cu industrializarea, pe care o facilitează.

(2)

Guvernanța desfășurării cuprinde trei niveluri: nivelul de politică, nivelul de management și nivelul de implementare.

(1)

Nivelul de politică răspunde de supravegherea punerii în practică a SESAR, asigurând totodată că aceasta este în conformitate cu cadrul de reglementare privind cerul unic european și protejează interesul public.

(2)

Comisia este responsabilă pentru nivelul de politică, în special pentru:

(a)

elaborarea și adoptarea proiectelor comune în conformitate cu articolul 5;

(b)

selectarea organismului care gestionează punerea în practică, aprobarea programului de punere în practică și selectarea proiectelor de implementare;

(c)

gestionarea fondurilor Uniunii care sprijină organismul care gestionează punerea în practică și proiectele de implementare;

(d)

identificarea stimulentelor pentru punerea în practică a SESAR, precum și asigurarea aplicării acordului-cadru de parteneriat încheiat cu organismul care gestionează punerea în practică, în conformitate cu articolul 9 alineatul (5), și a tuturor acordurilor relevante pentru proiectele de implementare;

(e)

promovarea participării părților interesate civile și militare;

(f)

dezvoltarea cooperării și coordonării cu țările terțe;

▼M1

(g)

instituirea coordonării cu Agenția Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației și cu organizațiile europene de standardizare pentru a facilita industrializarea și pentru a promova interoperabilitatea funcționalităților și a subfuncționalităților ATM;

▼B

(h)

monitorizarea punerii în practică a proiectelor comune și a contribuției acestora la atingerea obiectivelor de performanță la nivelul Uniunii Europene;

(i)

formularea de recomandări adresate părților interesate operaționale și statelor membre.

(3)

Comisia este asistată de Comitetul pentru cerul unic, organismul consultativ sectorial, Grupul consultativ de experți privind dimensiunea socială a cerului unic european, autoritățile naționale de supraveghere și organismul de evaluare a performanțelor, în cadrul rolurilor și responsabilităților lor respective care sunt definite în cadrul de reglementare privind cerul unic european. Comisia poate consulta Comitetul pentru cerul unic în legătură cu orice aspect privind aplicarea prezentului regulament.

(4)

De asemenea, Comisia implică, în cadrul responsabilităților și rolurilor lor respective, următorii actori:

(a)

Eurocontrol, prin intermediul acordurilor de cooperare dintre Eurocontrol și Uniune, pentru a profita pe deplin de cunoștințele și experiența sa și de competențele sale civil-militare și paneuropene;

(b)

Agenția Europeană de Apărare, pentru a facilita coordonarea punctelor de vedere din domeniul militar furnizate de statele membre și de organizațiile militare internaționale relevante în ceea ce privește punerea în practică a SESAR și în sprijinul acestora, precum și pentru a informa mecanismele de planificare militare în legătură cu cerințele care decurg din punerea în practică a SESAR;

▼M1

(c)

Agenția Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației, pentru a se asigura că cerințele și standardele de siguranță, de interoperabilitate și de mediu ale proiectelor comune sunt stabilite în conformitate cu Regulamentul (UE) 2018/1139 al Parlamentului European și al Consiliului ( 3 ) și cu normele sale de punere în aplicare, precum și cu Planul european pentru siguranța aviației instituit în conformitate cu articolul 6 din regulamentul menționat;

▼B

(d)

Întreprinderea comună SESAR, pentru a asigura o legătură permanentă între activitățile de cercetare, dezvoltare, inovare și validare privind SESAR și desfășurarea SESAR și pentru a garanta că proiectele comune și programul de punere în practică sunt în conformitate cu Planul general pentru ATM;

▼M1

(e)

Organizațiile europene de standardizare și Eurocae, pentru a facilita și pentru a monitoriza procesele de standardizare industrială și utilizarea standardelor rezultate.

▼B

(1)

Organismul care gestionează punerea în practică este responsabil pentru nivelul de management.

(2)

Organismul care gestionează punerea în practică răspunde în special de:

(a)

elaborarea, propunerea, menținerea la zi și implementarea programului de punere în practică, în conformitate cu secțiunea 2;

(b)

implicarea în proces a părților interesate operaționale care trebuie să participe la implementarea proiectelor comune;

(c)

stabilirea de mecanisme și procese decizionale care asigură o sincronizare eficientă și o coordonare globală a proiectelor de implementare și a investițiilor aferente, în conformitate cu programul de punere în practică;

(d)

garantarea unei gestionări eficace a riscurilor și a conflictelor de interese;

(e)

consilierea Comisiei cu privire la aspecte legate de implementarea proiectelor comune și de elaborarea unor noi proiecte comune;

(f)

implementarea deciziilor Comisiei, precum și asigurarea și monitorizarea acestei implementări de către nivelul de implementare;

(g)

identificarea celor mai adecvate mecanisme de finanțare care combină finanțarea publică și cea privată;

(h)

monitorizarea implementării programului de punere în practică;

(i)

raportarea către Comisie;

▼M1

(j)

asigurarea unei coordonări adecvate cu autoritățile naționale de supraveghere;

▼M1

(k)

asigurarea unei coordonări adecvate cu Agenția Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației.

▼B

(3)

Organismul care gestionează punerea în practică este compus din grupuri de părți interesate operaționale sau din părți interesate operaționale individuale, inclusiv părți originare din țări terțe, conform condițiilor definite în programele de finanțare relevante ale Uniunii. Părțile interesate operaționale pot participa la activitățile organismului care gestionează punerea în practică prin intermediul structurilor FAB.

(4)

Organismul care gestionează punerea în practică trebuie să demonstreze, printre altele, capacitatea sa de:

(a)

a reprezenta părțile interesate operaționale care trebuie să participe la implementarea proiectelor comune;

(b)

a gestiona programe de implementare multinaționale;

(c)

a înțelege mecanismele de subvenționare și de finanțare, precum și gestionarea programelor financiare; și

(d)

a utiliza structurile existente pentru a implica toate părțile interesate operaționale.

(5)

Selectarea de către Comisie a membrilor organismului care gestionează punerea în practică are loc prin încheierea unui parteneriat-cadru ca urmare a unei cereri de propuneri, în conformitate cu articolul 178 din Regulamentul delegat (UE) nr. 1268/2012 al Comisiei din 29 octombrie 2012 privind normele de aplicare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii ( 4 ) (norme de aplicare). Cererea de propuneri definește obiectivele, cerințele și criteriile aplicabile selectării membrilor organismului care gestionează punerea în practică, în conformitate cu normele de aplicare. Comitetul pentru cerul unic este informat în legătură cu procesul de selectare a organismului care gestionează punerea în practică.

(6)

Membrii organismului care gestionează punerea în practică execută cel puțin un proiect de implementare sau o parte din acesta.

(7)

Organismul care gestionează punerea în practică încheie acorduri de cooperare adecvate cu administratorul de rețea, întreprinderea comună SESAR și autoritățile militare. Aceste acorduri de cooperare sunt înaintate Comisiei spre aprobare. Cooperarea se desfășoară după cum urmează:

(a)

organismul care gestionează punerea în practică și administratorul de rețea cooperează pentru a se asigura că sarcinile lor sunt îndeplinite evitând orice formă de duplicare sau de concurență, în special în ceea ce privește aspectele punerii în practică care au un impact asupra infrastructurii de rețea, a organizării spațiului aerian, a performanței, precum și a coerenței cu Planul strategic al rețelei și cu Planul de administrare a rețelei; de asemenea, administratorul de rețea sprijină, în cadrul mandatului său, membrii organismului care gestionează punerea în practică, în conformitate cu articolul 4 alineatul (1) litera (i) și cu articolul 4 alineatul (3) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 677/2011;

(b)

organismul care gestionează punerea în practică cooperează cu întreprinderea comună SESAR pentru a asigura legăturile necesare dintre activitățile de cercetare, dezvoltare, inovare și validare privind SESAR și punerea în practică a SESAR și se consultă cu întreprinderea comună SESAR cu privire la prioritățile și progresele înregistrate în cursul fazei de dezvoltare în ceea ce privește aspectele legate de industrializare, pentru a asigura coerența cu Planul general pentru ATM;

(c)

organismul care gestionează punerea în practică lucrează în coordonare cu autoritățile militare pentru a evita orice impact negativ asupra capacităților de apărare naționale și colective.

(8)

Organismul care gestionează punerea în practică ține seama în mod corespunzător de avizul entităților menționate la alineatul (7) atunci când ia decizii care ar putea avea un impact asupra activităților acestor entități.

(9)

În caz de dezacord între organismul care gestionează punerea în practică și entitățile menționate la alineatul (7), organismul care gestionează punerea în practică prezintă chestiunea Comisiei pentru ca aceasta din urmă să ia o decizie. Organismul care gestionează punerea în practică se conformează deciziei Comisiei.

(10)

Pentru a primi, printre altele, informații privind industrializarea produselor, organismul care gestionează punerea în practică solicită asistența industriei prelucrătoare prin acorduri de cooperare care sunt notificate Comisiei.

(11)

Sub rezerva disponibilității fondurilor și în conformitate cu condițiile prevăzute în programul de finanțare relevant al Uniunii, Comisia oferă sprijin financiar organismului care gestionează punerea în practică doar pentru realizarea sarcinilor sale menționate la alineatul (2).

(1)

Nivelul de implementare vizează proiectele de implementare selectate de Comisie cu scopul de a pune în aplicare proiectele comune în conformitate cu programul de punere în practică.

(2)

Proiectele de implementare sunt selectate de Comisie prin intermediul cererilor de propuneri pentru implementarea programului de punere în practică și în conformitate cu normele și procedurile programelor de finanțare relevante ale Uniunii.

(3)

Propunerile de proiecte de implementare țin cont în mod corespunzător de maturitatea proceselor de industrializare pentru aceste proiecte, pe baza informațiilor furnizate de industria prelucrătoare, în special cu privire la impactul proiectelor de implementare asupra sistemelor ATM existente, la fezabilitatea tehnică, la estimările de costuri și la foile de parcurs pentru soluțiile tehnice.

(4)

Proiectele de implementare și executarea lor sunt conforme condițiilor convenite cu Comisia.

(1)

Programul de punere în practică conține un plan de lucru cuprinzător și structurat pentru toate activitățile care trebuie realizate pentru implementarea tehnologiilor, procedurilor și celor mai bune practici necesare implementării proiectelor comune. Programul de punere în practică trebuie să specifice factorii tehnologici pentru implementarea proiectelor comune.

(2)

Programul de punere în practică definește modul în care este sincronizată implementarea proiectelor comune în cadrul EATMN, luându-se în considerare cerințele și constrângerile operaționale locale.

(3)

Programul de punere în practică constituie referința pentru toate părțile interesate operaționale care trebuie să implementeze proiecte comune, precum și pentru nivelurile de management și de implementare. Părțile interesate operaționale furnizează organismului care gestionează punerea în practică informații relevante privind implementarea programului de punere în practică. Programul de punere în practică face parte din acordul-cadru de parteneriat și, ca atare, toți beneficiarii se angajează să îl implementeze.

(1)

Organismul care gestionează punerea în practică înaintează propunerea privind programul de punere în practică și orice propuneri de modificare Comisiei, spre aprobare.

(2)

Atunci când elaborează propunerea privind programul de punere în practică sau propuneri de modificare a acestuia, organismul care gestionează punerea în practică lucrează în coordonare cu administratorul de rețea, întreprinderea comună SESAR și autoritățile militare, în conformitate cu articolul 9 alineatul (7).

(3)

La adoptarea fiecărui proiect comun, Comisia solicită organismului care gestionează punerea în practică să adapteze programul de punere în practică.

(1)

Finanțarea din partea Uniunii pentru sprijinirea punerii în practică a SESAR se concentrează pe proiectele de implementare prevăzute la articolul 10, care sunt selectate pentru a beneficia de finanțare din partea Uniunii în conformitate cu normele și procedurile programelor de finanțare relevante ale Uniunii.

(2)

Comisia încheie acorduri contractuale care acoperă proiectele de implementare selectate pentru a beneficia de finanțare din partea Uniunii. Aceste acorduri stabilesc sancțiuni pentru neexecutarea programului de punere în practică și pentru neexecutarea proiectelor de implementare.

(1)

Atunci când se instituie proiecte comune, pot fi identificate stimulente pentru punerea în practică a SESAR conforme cu Regulamentul (CE) nr. 1794/2006 și cu Regulamentul (UE) nr. 691/2010.

(2)

Finanțarea din partea Uniunii acordată în temeiul articolului 13 se consideră ca fiind „alte venituri” în conformitate cu articolul 2 litera (k) din Regulamentul (CE) nr. 1794/2006.

Comisia reexaminează implementarea proiectelor comune până la sfârșitul celei de a doua perioade de referință stabilite la articolul 7 din Regulamentul (UE) nr. 691/2010.

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

( 1 ) Regulamentul (CE) nr. 219/2007 al Consiliului din 27 februarie 2007 privind înființarea unei întreprinderi comune pentru realizarea sistemului european de nouă generație pentru gestionarea traficului aerian (SESAR) (JO L 64, 2.3.2007, p. 1).

( 2 ) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/317 al Comisiei din 11 februarie 2019 de instituire a unui sistem de performanță și de tarifare în cadrul cerului unic european și de abrogare a Regulamentelor de punere în aplicare (UE) nr. 390/2013 și (UE) nr. 391/2013 (JO L 56, 25.2.2019, p. 1).

( 3 ) Regulamentul (UE) 2018/1139 al Parlamentului European și al Consiliului din 4 iulie 2018 privind normele comune în domeniul aviației civile și de înființare a Agenției Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 2111/2005, (CE) nr. 1008/2008, (UE) nr. 996/2010, (UE) nr. 376/2014 și a Directivelor 2014/30/UE și 2014/53/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, precum și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 552/2004 și (CE) nr. 216/2008 ale Parlamentului European și ale Consiliului și a Regulamentului (CEE) nr. 3922/91 al Consiliului (JO L 212, 22.8.2018, p. 1).

		Jurnalul Oficial
		NR.	Pagina	Data
►M1	REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2021/116 AL COMISIEI din 1 februarie 2021	L 36	10	2.2.2021