---

ANEXĂ

Specificație tehnică de interoperabilitate pentru subsistemul „material rulant — vagoane de marfă”

CUPRINS
1.	Introducere
1.1.	Domeniul de aplicare tehnic
1.2.	Domeniul de aplicare geografic
1.3.	Conținutul prezentei STI
2.	Domeniul de aplicare și definirea subsistemului
3.	Cerințe esențiale
4.	Caracterizarea subsistemului
4.1.	Introducere
4.2.	Specificațiile funcționale și tehnice ale subsistemului
4.2.1.	Generalități
4.2.2.	Părți mecanice și structuri
4.2.2.1.	Interfața mecanică
4.2.2.1.1.	Cupla finală
4.2.2.1.2.	Cupla interioară
4.2.2.2.	Rezistența unității
4.2.2.3.	Integritatea unității
4.2.3.	Gabarit și interacțiunea cu calea ferată
4.2.3.1.	Gabarit
4.2.3.2.	Compatibilitatea cu capacitatea de încărcare a liniilor
4.2.3.3.	Compatibilitatea cu sistemele de detectare a trenurilor
4.2.3.4.	Monitorizarea stării lagărului de osie
4.2.3.5.	Siguranța rulării
4.2.3.5.1.	Siguranța împotriva deraierii la rularea pe căi ferate torsionate
4.2.3.5.2.	Comportamentul dinamic de rulare
4.2.3.6.	Aparatul de rulare
4.2.3.6.1.	Concepția structurală a cadrului boghiului
4.2.3.6.2.	Caracteristicile osiilor montate
4.2.3.6.3.	Caracteristicile roților
4.2.3.6.4.	Caracteristicile osiilor
4.2.3.6.5.	Lagăre/Cutii de osie
4.2.3.6.6.	Sisteme automate cu ecartament variabil
4.2.3.6.7.	Aparat de rulare pentru schimbarea manuală a osiilor montate
4.2.4.	Frână
4.2.4.1.	Generalități
4.2.4.2.	Cerințe de siguranță
4.2.4.3.	Cerințe funcționale și tehnice
4.2.4.3.1.	Cerințe funcționale de ordin general
4.2.4.3.2.	Performanțe de frânare
4.2.4.3.2.1.	Frâna de serviciu
4.2.4.3.2.2.	Frâna de staționare
4.2.4.3.3.	Capacitatea termică
4.2.4.3.4.	Protecția antipatinare a roților (WSP)
4.2.4.3.5.	Elemente de frecare pentru frânele care acționează pe suprafața de rulare a roții
4.2.5.	Condiții de mediu
4.2.6.	Protecția sistemului
4.2.6.1.	Protecția împotriva incendiilor
4.2.6.1.1.	Generalități
4.2.6.1.2.	Specificații funcționale și tehnice
4.2.6.1.2.1.	Bariere
4.2.6.1.2.2.	Materiale
4.2.6.1.2.3.	Cabluri
4.2.6.1.2.4.	Lichide inflamabile
4.2.6.2.	Protecția împotriva riscurilor electrice
4.2.6.2.1.	Măsuri de protecție împotriva contactului indirect (legare de protecție)
4.2.6.2.2.	Măsuri de protecție împotriva contactului direct
4.2.6.3.	Dispozitive de fixare pentru semnalul de fine de tren
4.3.	Specificație tehnică și funcțională privind interfețele
4.3.1.	Interfața cu subsistemul „infrastructură”
4.3.2.	Interfața cu subsistemul „exploatare și gestionarea traficului”
4.3.3.	Interfața cu subsistemul „control-comandă și semnalizare”
4.4.	Norme de exploatare
4.5.	Norme de întreținere
4.5.1.	Documentație generală
4.5.2.	Dosarul de justificare a proiectului de întreținere
4.5.3.	Dosarul de descriere a activităților de întreținere
4.6.	Competențe profesionale
4.7.	Condiții de sănătate și siguranță
4.8.	Parametri care trebuie înregistrați în dosarul tehnic și registrul european al tipurilor autorizate de vehicule
▼M3
4.9.	Verificarea compatibilității cu ruta înainte de utilizarea vehiculelor autorizate
▼B
5.	Elemente constitutive de interoperabilitate
5.1.	Generalități
5.2.	Soluții inovatoare
5.3.	Specificații privind elementele constitutive de interoperabilitate
5.3.1.	Aparatul de rulare
5.3.2.	Osia montată
5.3.3.	Roata
5.3.4.	Osia
▼M2
5.3.4a.	Elementul de frecare pentru frânele care acționează pe suprafața de rulare a roții
▼M3
5.3.4b.	Sistem automat cu ecartament variabil
▼B
5.3.5.	Semnal de fine de tren
6.	Evaluarea conformității și verificarea CE
6.1.	Element constitutiv de interoperabilitate
6.1.1.	Module
6.1.2.	Proceduri de evaluare a conformității
6.1.2.1.	Aparatul de rulare
6.1.2.2.	Osia montată
6.1.2.3.	Roata
6.1.2.4.	Osia
6.1.2.4a.
▼M2
6.1.2.5.	Elemente de frecare pentru frânele care acționează pe suprafața de rulare a roții
▼M3
6.1.2.6.	Sistem automat cu ecartament variabil
▼B
6.1.3.	Soluții inovatoare
6.2.	Subsistem
6.2.1.	Module
6.2.2.	Proceduri de verificare CE
6.2.2.1.	Rezistența unității
6.2.2.2.	Siguranța împotriva deraierii la rularea pe căi ferate torsionate
6.2.2.3.	Comportamentul dinamic de rulare
6.2.2.4.	Lagăre/Cutie de osie
▼M3
6.2.2.4a.	Sisteme automate cu ecartament variabil
▼B
6.2.2.5.	Aparat de rulare pentru schimbarea manuală a osiilor montate
6.2.2.6.	Capacitatea termică
6.2.2.7.	Condiții de mediu
6.2.2.8.	Protecția împotriva incendiilor
6.2.2.8.1.	Bariere
6.2.2.8.2.	Materiale
6.2.2.8.3.	Cabluri
6.2.2.8.4.	Lichide inflamabile
6.2.3.	Soluții inovatoare
6.3.	Subsistemul care conține componente care corespund elementelor constitutive de interoperabilitate care nu fac obiectul unei declarații CE
6.4.	Etape de proiect în care este necesară evaluarea
6.5.	Elemente constitutive care dețin o declarație de conformitate CE
7.	Implementare
7.1.	Autorizația de introducere pe piață
7.1.1.	Aplicarea în cazul proiectelor în curs
7.1.2.	Recunoașterea reciprocă a primei autorizații de introducere pe piață
7.2.	Norme generale de implementare
7.2.1.	Înlocuirea elementelor constitutive
7.2.2.	Modificări aduse unei unități aflate în exploatare sau unui tip de unitate existent
7.2.2.1.	Introducere
7.2.2.2.	Norme privind gestionarea modificărilor atât în cazul unei unități, cât și în cazul unui tip de unitate
7.2.2.3.	Norme speciale pentru unitățile aflate în exploatare care nu fac obiectul unei declarații de verificare CE și care dețin o primă autorizație de dare în exploatare înainte de 1 ianuarie 2015
7.2.2.4.	Norme pentru extinderea zonei de utilizare a unităților aflate în exploatare care dețin o autorizație în conformitate cu Directiva 2008/57/CE sau care erau în exploatare înainte de 19 iulie 2010
7.2.3.	Norme privind certificatele de examinare CE de tip sau de examinare CE a proiectului
7.2.3.1.	Subsistemul „material rulant”
7.2.3.1.1.	Definiții
7.2.3.1.2.	Norme privind certificatul de examinare CE de tip sau de examinare CE a proiectului
7.2.3.1.3.	Valabilitatea certificatului de examinare CE de tip sau de examinare CE a proiectului
7.2.3.2.	Elemente constitutive de interoperabilitate
7.3.	Cazuri specifice
7.3.1.	Introducere
7.3.2.	Lista cazurilor specifice
7.3.2.1.	Cazuri specifice generale
▼M3
7.3.2.1a.	Gabarit (punctul 4.2.3.1)
▼B
7.3.2.2.	Monitorizarea stării lagărului de osie (punctul 4.2.3.4)
7.3.2.3.	Siguranța împotriva deraierii la rularea pe căi ferate torsionate (punctul 4.2.3.5.1)
7.3.2.4.	Comportamentul dinamic de rulare (punctul 4.2.3.5.2)
7.3.2.5.	Cerințe privind siguranța frânării (punctul 4.2.4.2)
7.3.2.6.	Dispozitive de fixare pentru semnalele de fine de tren (punctul 4.2.6.3)
7.4.	Condiții de mediu specifice
7.5.	Vagoane de marfă care circulă în temeiul unor acorduri naționale, bilaterale, multilaterale sau internaționale
	Apendice

▼M5

1.   INTRODUCERE

O specificație tehnică de interoperabilitate (STI) este o specificație care reglementează un subsistem (sau o parte a acestuia), astfel cum este definită la articolul 2 punctul 11 din Directiva (UE) 2016/797 pentru:

▼B

1.1.    Domeniul de aplicare tehnic

A se vedea articolul 2 din prezentul regulament.

▼M5

1.2.    Domeniul geografic de aplicare

Prezentul regulament se aplică sistemului feroviar al Uniunii.

▼B

1.3.    Conținutul prezentei STI

▼M5

În conformitate cu articolul 4 alineatul (3) din Directiva (UE) 2016/797, prezenta STI:

▼B

▼M3

2.   DOMENIUL DE APLICARE ȘI DEFINIREA SUBSISTEMULUI

2.1.    Domeniul de aplicare

Prezenta STI este aplicabilă pentru „vagoanele de marfă, inclusiv […] vehiculele destinate transportului de camioane”, astfel cum sunt menționate în secțiunea 2 din anexa I la Directiva (UE) 2016/797, ținând seama de limitele stabilite la articolul 2. Această parte a subsistemului de material rulant este denumită în cele ce urmează „vagon de marfă” și face parte din subsistemul „material rulant” stabilit în anexa II la Directiva (UE) 2016/797.

Celelalte vehicule enumerate în secțiunea 2 din anexa I la Directiva (UE) 2016/797 sunt excluse din domeniul de aplicare al prezentei STI; acest lucru este valabil în special pentru:

▼M5

▼M3

Notă: a se vedea, de asemenea, secțiunea 7.1 pentru cazuri particulare.

2.2.    Definiții

În prezenta STI se utilizează următoarele definiții:

▼B

3.   CERINȚE ESENȚIALE

▼M5

Articolul 3 alineatul (1) din Directiva (UE) 2016/797 prevede că sistemul feroviar, subsistemele sale și elementele constitutive de interoperabilitate ale acestora trebuie să îndeplinească cerințele esențiale relevante. Cerințele esențiale sunt stabilite în mod general în anexa III la directiva menționată. Tabelul 1 din prezenta anexă indică parametrii de bază specificați în prezenta STI și corespondența lor cu cerințele esențiale explicate în anexa III la Directiva (UE) 2016/797.

▼B

Cerințele esențiale 1.3.1, 1.4.1, 1.4.3, 1.4.4 și 1.4.5 din anexa III la ►M3  Directiva (UE) 2016/797 ◄ intră în domeniul de aplicare al altor acte legislative ale Uniunii.

4.   CARACTERIZAREA SUBSISTEMULUI

▼M5

4.1.    Introducere

Sistemul feroviar, căruia i aplică Directiva (UE) 2016/797 și din care fac parte vagoanele de marfă, este un sistem integrat a cărui coerență trebuie verificată. Această coerență trebuie verificată în special în ceea ce privește specificațiile subsistemului „material rulant” și compatibilitatea cu rețeaua (secțiunea 4.2), interfețele sale în raport cu celelalte subsisteme ale sistemului feroviar în care este integrat (secțiunile 4.2 și 4.3), precum și normele de întreținere și de exploatare inițială (secțiunile 4.4 și 4.5), astfel cum se prevede la articolul 15 alineatul (4) din Directiva (UE) 2016/797.

Dosarul tehnic prevăzut la articolul 15 alineatul (4) din Directiva (UE) 2016/797 și la punctul 2.4 din anexa IV la directiva respectivă trebuie să conțină în special valori de proiectare privind compatibilitatea cu rețeaua.

▼B

4.2.    Specificațiile funcționale și tehnice ale subsistemului

4.2.1.    Generalități

În lumina cerințelor esențiale din capitolul 3, specificațiile funcționale și tehnice ale subsistemului „material rulant — vagoane de marfă” sunt grupate și tratate în următoarele puncte ale prezentului capitol:

Cu excepția cazului în care acest lucru este strict necesar pentru interoperabilitatea sistemului feroviar și pentru îndeplinirea cerințelor esențiale pertinente, specificațiile funcționale și tehnice ale vagonului de marfă și ale interfețelor sale nu impun utilizarea unei soluții tehnice anumite.

▼M2 —————

▼B

Atunci când, cu privire la un anumit aspect tehnic, nu au fost elaborate specificațiile funcționale și tehnice care sunt necesare pentru a realiza interoperabilitatea și pentru a îndeplini cerințele esențiale, acest aspect este identificat ca „punct deschis” la punctul relevant. Conform dispozițiilor articolului 5 alineatul (6) din ►M3  Directiva (UE) 2016/797 ◄ , toate punctele deschise sunt enumerate în apendicele A.

Apendicele C specifică un set de condiții. Conformitatea cu acest set de condiții este opțională. Dacă se selectează această opțiune, conformitatea trebuie evaluată de un organism notificat în cadrul procedurii de verificare CE.

În conformitate cu articolul 5 alineatul (5) din ►M3  Directiva (UE) 2016/797 ◄ , pentru fiecare STI pot fi adoptate dispoziții privind cazuri specifice. Aceste dispoziții sunt indicate în capitolul 7.

În măsura posibilului, procedura de evaluare pentru cerințele din secțiunea 4.2 este definită în capitolul 6. În aceste cazuri, textul din secțiunea 4.2 face trimitere la punctele și subpunctele corespunzătoare din capitolul 6. Dacă pentru un anumit parametru de bază nu este fezabilă separarea cerințelor și a procedurilor de evaluare, nu se indică nicio trimitere.

4.2.2.    Părți mecanice și structuri

4.2.2.1.    Interfața mecanică

4.2.2.1.1.    Cupla finală

Cupla finală este interfața mecanică dintre unitățile care formează un tren.

Sistemul de cuplare trebuie proiectat astfel încât să nu fie necesară nicio prezență umană între unitățile care trebuie cuplate/decuplate în timpul deplasării oricăreia dintre unități.

Cuplele finale trebuie să fie reziliente și să poată rezista acțiunii forțelor în conformitate cu starea de funcționare nominală definită a unității.

4.2.2.1.2.    Cupla interioară

Cupla interioară este interfața mecanică dintre elementele care formează o unitate.

Cupla interioară trebuie să fie rezilientă și să poată rezista acțiunii forțelor în conformitate cu starea de funcționare nominală definită a unității. Articulația dintre două elemente care folosesc același aparat de rulare este reglementată de punctul 4.2.2.2.

Rezistența longitudinală a cuplei (cuplelor) interioare trebuie să fie mai mare sau egală cu cea a cuplei (cuplelor) finale ale unității.

▼M4

4.2.2.2.    Rezistența unității

▼M5

Structura caroseriei unei unități, eventualele elemente de fixare pentru echipamente și eventualele puncte de ridicare cu macaraua și de ridicare cu cricul trebuie proiectate astfel încât să nu se producă nicio fisură, deformare permanentă semnificativă sau ruptură în cazurile de sarcină definite în specificația menționată în apendicele D, indicele [1].

▼M3

În cazul unei garnituri de sistem compatibil cu calea ferată care este compusă din boghiuri de cale ferată separate conectate la vehicule rutiere compatibile, cazurile de sarcină pot diferi de cele menționate mai sus, datorită specificației lor bimodale; într-o astfel de situație, cazurile de sarcină avute în vedere trebuie descrise de solicitant pe baza unui set coerent de specificații, ținând seama de condițiile specifice de utilizare legate de compunerea trenului, de manevre și de exploatare.

Demonstrarea conformității este descrisă la punctul 6.2.2.1.

▼M5

Pozițiile de ridicare cu macaraua și de ridicare cu cricul trebuie marcate pe unitate. Marcajele trebuie să fie conforme cu specificația menționată în apendicele D, indicele [2].

▼M3

Notă: Tehnicile de asamblare sunt considerate a fi acoperite și prin demonstrarea conformității în temeiul punctului 6.2.2.1.

▼B

4.2.2.3.    Integritatea unității

Unitatea trebuie proiectată astfel încât să se prevină deplasarea neintenționată a oricăror părți mobile destinate să închidă o deschizătură (uși de acces, prelate, capace, trape etc.)

Dispozitivele de blocare trebuie să indice în ce stare se află (deschis/închis) și trebuie să fie vizibile în afara unității.

▼M5

Unitățile destinate a fi utilizate pentru transportul combinat și care necesită un cod de compatibilitate a vagoanelor trebuie să fie dotate cu dispozitive de fixare a unității de încărcare intermodale.

▼B

4.2.3.    Gabarit și interacțiunea cu calea ferată

4.2.3.1.    Gabarit

Prezentul punct se referă la regulile de calcul pentru dimensionarea materialului rulant astfel încât acesta să poată circula pe una sau mai multe rețele fără riscuri de interferențe.

▼M5

Respectarea de către o unitate a profilului de referință destinat, inclusiv a profilului de referință pentru partea inferioară, trebuie determinată prin una dintre metodele stabilite în specificația menționată în apendicele D, indicele [4].

Metoda cinematică descrisă în specificația menționată în apendicele D, indicele [4] trebuie utilizată pentru determinarea conformității, dacă este cazul, între profilul de referință stabilit pentru unitate și profilurile de referință țintă respective G1, GA, GB și GC, inclusiv cele utilizate pentru partea inferioară GI1 și GI2.

▼M5

Unitățile destinate a fi utilizate pentru transportul combinat se codifică în conformitate cu cerințele din apendicele H și cu specificația menționată în apendicele D.2, indicele [B].

▼B

4.2.3.2.    Compatibilitatea cu capacitatea de încărcare a liniilor

Caracteristicile de încărcare verticală ale unității trebuie determinate pentru a verifica compatibilitatea cu capacitatea de încărcare a liniilor.

▼M5

Încărcătura utilă admisă pe care o poate transporta o unitate, pentru sarcini pe osie de maximum 25 t, se stabilește prin aplicarea specificației menționate în apendicele D, indicele [5].

4.2.3.3.    Compatibilitatea cu sistemele de detectare a trenurilor

Dacă se intenționează ca unitatea să fie compatibilă cu unul sau mai multe dintre următoarele sisteme de detectare a trenurilor, această compatibilitate trebuie stabilită în conformitate cu dispozițiile documentului tehnic menționat în apendicele D.2, indicele [A]:

Cazurile specifice conexe sunt definite în secțiunea 7.7 din STI CCS.

▼B

4.2.3.4.    Monitorizarea stării lagărului de osie

Trebuie să fie posibilă monitorizarea stării lagărului de osie, fie prin:

▼M5

Dacă se intenționează ca unitatea să poată fi monitorizată de echipamentele de cale pe rețeaua cu ecartament de 1 435  mm, unitatea trebuie să respecte specificația menționată în apendicele D, indicele [6] pentru a asigura o vizibilitate suficientă.

Pentru unitățile destinate exploatării pe rețelele cu ecartament de 1 524  mm, 1 600  mm, 1 668  mm, se aplică valoarea corespunzătoare din tabelul 2 pentru parametrii specificației menționate în apendicele D, indicele [6].

▼B

▼M3

Dacă unitatea este destinată să poată fi monitorizată de echipamentele de la bord, se aplică următoarele cerințe:

▼B

4.2.3.5.    Siguranța rulării

Comportamentul dinamic al unui vehicul are o influență puternică asupra siguranței împotriva deraierii, a siguranței rulării și a încărcării pe linie.

4.2.3.5.1.    Siguranța împotriva deraierii la rularea pe căi ferate torsionate

Unitatea trebuie proiectată astfel încât să asigure circulația în siguranță pe căi ferate torsionate, ținând seama în special de faza de tranziție între calea supraînălțată și cea orizontală și de diferențele de nivel transversal.

Demonstrarea conformității este descrisă la punctul 6.2.2.2.

4.2.3.5.2.    Comportamentul dinamic de rulare

Unitatea trebuie proiectată astfel încât să asigure circulația în condiții de siguranță la toate vitezele până la viteza maximă proiectată.

Comportamentul dinamic de rulare ale unei unități trebuie dovedit fie prin:

▼M5

▼B

Demonstrarea conformității este descrisă la punctul 6.2.2.3.

▼M1

Comportamentul dinamic de rulare poate să fie evaluat la nivelul elementului constitutiv de interoperabilitate în conformitate cu punctul 6.1.2.1. În acest caz, nu este necesară o simulare sau un test specific la nivel de subsistem.

▼M5

4.2.3.5.3.    Funcția de detectare și prevenire a deraierii

Funcția de detectare și prevenire a deraierii este menită să prevină deraierile sau să atenueze consecințele unei deraieri a unității.

Dacă o unitate este prevăzută cu funcția de detectare și prevenire a deraierii, trebuie îndeplinite cerințele de mai jos.

4.2.3.5.3.1.    Cerințe generale

Funcția trebuie să poată detecta fie o deraiere, fie condițiile care constituie un element precursor al deraierii unității în conformitate cu unul dintre cele trei seturi de cerințe prevăzute la punctele 4.2.3.5.3.2, 4.2.3.5.3.3 și 4.2.3.5.3.4 de mai jos.

Este permisă combinarea acestor cerințe după cum urmează:

4.2.3.5.3.2.    Funcția de prevenire a deraierii (FPD)

FPD trimite un semnal către cabina mecanicului de locomotivă care tractează trenul atunci când în unitate este detectat un element precursor al deraierii.

Semnalul care permite FPD să fie disponibilă la nivel de tren și transmiterea acestuia între unitate, locomotivă și cealaltă unitate sau celelalte unități cuplate din cadrul unui tren trebuie documentate în dosarul tehnic.

4.2.3.5.3.3.    Funcția de detectare a deraierii (FDD)

FDD trimite un semnal către cabina mecanicului de locomotivă care tractează trenul atunci când în unitate este detectată o deraiere.

Semnalul care permite FDD să fie disponibilă la nivel de tren și transmiterea acestuia între unitate, locomotivă și cealaltă unitate sau celelalte unități cuplate din cadrul unui tren trebuie documentate în dosarul tehnic.

4.2.3.5.3.4.    Funcția de detectare și acționare în caz de deraiere (FDAD)

FDAD activează automat acționarea frânei atunci când este detectată o deraiere, fără ca mecanicul de locomotivă să aibă posibilitatea de a o anula.

Riscul detectării unor deraieri false trebuie limitat la un nivel acceptabil.

Prin urmare, FDAD trebuie să facă obiectul unei evaluări a riscurilor în conformitate cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 402/2013.

FDAD trebuie să poată fi dezactivată direct din cadrul unității atunci când unitatea este oprită. Această dezactivare va elibera și va izola FDAD de sistemul de frânare.

FDAD trebuie să indice starea sa (activată/dezactivată), iar starea respectivă trebuie să fie vizibilă de pe ambele părți ale unității. Dacă acest lucru nu este fezabil din punct de vedere fizic, FDAD trebuie să își indice starea cel puțin de pe o parte a vagonului, iar cealaltă parte a vagonului trebuie marcată în conformitate cu specificația menționată în apendicele D, indicele [2].

▼B

4.2.3.6.    Aparatul de rulare

Aparatul de rulare garantează purtarea și ghidarea unității în condiții de siguranță, precum și transmiterea forțelor de frânare acolo unde este necesar.

4.2.3.6.1.    Concepția structurală a cadrului boghiului

▼M5

Integritatea structurii unui cadru de boghiu, toate echipamentele atașate și conexiunea caroserie-boghiu trebuie demonstrate pe baza metodelor stabilite în specificația menționată în apendicele D, indicele [9].

▼M1

Integritatea structurală a cadrului boghiului poate fi evaluată la nivelul elementului constitutiv de interoperabilitate în conformitate cu punctul 6.1.2.1. În acest caz, nu este necesară o simulare sau un test specific la nivel de subsistem.

▼B

4.2.3.6.2.    Caracteristicile osiilor montate

Ansamblul de osie montată trebuie să fie în măsură să transmită forțe și cuplu între părțile montate în conformitate cu domeniul de utilizare.

Dimensiunile geometrice ale osiilor montate, astfel cum sunt definite în figura 1, trebuie să respecte valorile limită specificate în tabelul 3. Aceste valori limită trebuie luate ca valori de proiectare și înscrise ca valori limită în exploatare în dosarul de întreținere descris la punctul 4.5.

Demonstrarea conformității este descrisă la punctul 6.1.2.2.

Figura 1

Simboluri pentru osiile montate utilizate în tabelul 3

▼M5

▼B

4.2.3.6.3.    Caracteristicile roților

Dimensiunile geometrice ale roților, astfel cum sunt definite în figura 2, trebuie să respecte valorile limită specificate în tabelul 4.

Aceste valori limită trebuie luate ca valori de proiectare și înscrise ca valori limită în exploatare în dosarul de întreținere descris la punctul 4.5.

Figura 2

Simboluri pentru roți utilizate în tabelul 4

Caracteristicile mecanice ale roților trebuie să asigure transmiterea de forțe și cuplu, precum și rezistența la sarcina termică acolo unde este necesar în conformitate cu domeniul de utilizare.

Demonstrarea conformității este descrisă la punctul 6.1.2.3.

4.2.3.6.4.    Caracteristicile osiilor

Caracteristicile osiei trebuie să asigure transmiterea de forțe și cuplu în conformitate cu domeniul de utilizare.

Demonstrarea conformității este descrisă la punctul 6.1.2.4.

Trasabilitatea osiilor trebuie să țină seama de constatările grupului operativ al ERA pentru întreținerea materialului rulant de marfă (a se vedea „ Final report on the activities of the Task Force Freight Wagon Maintenance ”, publicat pe site-ul web al ERA http://www.era.europa.eu).

4.2.3.6.5.    Lagăre/Cutii de osie

Cutia de osie și lagărul cu rulmenți trebuie proiectate ținând seama de rezistența mecanică și de caracteristicile de oboseală. Trebuie definite limitele de temperatură atinse în exploatare relevante pentru detectarea supraîncălzirii cutiilor de osie.

Demonstrarea conformității este descrisă la punctul 6.2.2.4.

▼M3

4.2.3.6.6.    Sisteme automate cu ecartament variabil

Această cerință se aplică unităților echipate cu un sistem automat cu ecartament variabil care are un mecanism de comutare a poziției axiale a roților, permițând unității să fie compatibilă cu ecartamentul de 1 435 mm și cu alt(e) ecartament(e) de cale ferată din domeniul de aplicare al prezentei STI la trecerea printr-o instalație de comutare a ecartamentului.

Mecanismul de comutare trebuie să asigure blocarea roții în poziția axială vizată corectă.

După trecerea prin instalația de comutare a ecartamentului, verificarea stării sistemului de blocare (blocat sau deblocat) și a poziției roților trebuie efectuată printr-unul sau mai multe din următoarele mijloace: control vizual, sistem de control la bord sau sistem de control al infrastructurii/instalației. În cazul unui sistem de control la bord, trebuie să fie posibilă monitorizarea continuă.

Dacă un aparat de rulare este dotat cu un echipament de frânare care își schimbă poziția în timpul operațiunii de comutare a ecartamentului, sistemul automat cu ecartament variabil trebuie să asigure poziția și blocarea în siguranță în poziția corectă a acestui echipament în același timp cu roțile.

Dacă nu se blochează poziția roților și a echipamentului de frânare (dacă este cazul) în timpul operațiunii, există de obicei un potențial credibil și direct de producere a unui accident catastrofic (cu multe decese); având în vedere gravitatea consecinței neblocării poziției roților și a echipamentului de frânare, trebuie să se demonstreze că riscul este controlat la un nivel acceptabil.

Sistemul automat cu ecartament variabil este definit ca element constitutiv de interoperabilitate (punctul 5.3.4b) și face parte din elementul constitutiv de interoperabilitate „osie montată” (punctul 5.3.2). Procedura de evaluare a conformității este specificată la punctul 6.1.2.6 (nivel de element constitutiv de interoperabilitate), la punctul 6.1.2.2 (cerință de siguranță) și la punctul 6.2.2.4a (nivel de subsistem) din prezenta STI.

Ecartamentele de cale ferată cu care este compatibilă unitatea trebuie să fie înregistrate în documentația tehnică.

O descriere a operațiunii de comutare în regim normal, inclusiv tipul (tipurile) de instalație (instalații) de comutare a ecartamentului cu care este compatibilă unitatea, trebuie să fie inclusă în documentația tehnică (a se vedea, de asemenea, secțiunea 4.4 din prezenta STI).

Cerințele și evaluările conformității impuse de alte secțiuni ale prezentei STI se aplică independent pentru fiecare poziție a roții care corespunde unui ecartament și trebuie să fie documentate în consecință.

▼B

4.2.3.6.7.    Aparat de rulare pentru schimbarea manuală a osiilor montate

Această cerință se aplică unităților pregătite să circule pe ecartamente diferite prin intermediul unei modificări fizice a osiei montate.

Unitatea trebuie să fie echipată cu un mecanism de blocare pentru a se asigura poziția corectă a echipamentului său de frânare în diferitele configurații, având în vedere efectele dinamice în conformitate cu starea de funcționare nominală a unității.

Demonstrarea conformității este descrisă la punctul 6.2.2.5.

4.2.4.    Frână

4.2.4.1.    Generalități

Scopul sistemului de frânare al trenului este să asigure că.

Principalii factori care influențează performanța de frânare și procesul de frânare sunt:

Performanța de frânare a unui tren este obținută din performanța de frânare individuală a fiecărei unități din tren.

4.2.4.2.    Cerințe de siguranță

Sistemul de frânare contribuie la nivelul de siguranță al sistemului feroviar. Prin urmare proiectul sistemului de frânare al unei unități trebuie să fie supus unei evaluări a riscului în conformitate cu ►M3  Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 402/2013 al Comisiei ◄  ( 3 ), ținând seama de pericolul pierderii complete a capacității de frânare a unității. Nivelul de gravitate se consideră a fi catastrofal atunci când situația:

Îndeplinirea condițiilor de la punctele C.9 și C.14 din apendicele C se consideră a fi în conformitate cu această cerință.

4.2.4.3.    Cerințe funcționale și tehnice

4.2.4.3.1.    Cerințe funcționale de ordin general

Echipamentul de frânare al unității trebuie să ofere funcțiile de frânare, precum acționarea și eliberarea frânei, la transmiterea unui semnal. Frâna trebuie să fie:

4.2.4.3.2.    Performanțe de frânare

4.2.4.3.2.1.   Frâna de serviciu

Performanța de frânare a unui tren sau a unei unități este capacitatea sa de a încetini. Aceasta este rezultatul puterii de frânare disponibile pentru încetinirea trenului sau a unității în cadrul unor limite definite, precum și al tuturor factorilor implicați în conversia și disiparea energiei, inclusiv rezistența trenului.

▼M5

Performanța de frânare a unei unități trebuie calculată în conformitate cu una dintre specificațiile menționate în apendicele D, indicele [16], [37], [58] sau [17].

Calculul trebuie să fie validat prin teste. Calculul performanței de frânare în conformitate cu specificația menționată în apendicele D, indicele [17] trebuie să fie validat conform dispozițiilor prevăzute în aceeași specificație sau în specificația menționată în apendicele D, indicele [58].

▼B

4.2.4.3.2.2.   Frâna de staționare

O frână de staționare este o frână folosită pentru a preveni mișcarea materialului rulant garat, în condițiile specificate, ținând seama de loc, de vânt, de declivitate și de starea de încărcare a materialului rulant, până când este eliberată în mod intenționat.

▼M5

Dacă unitatea este echipată cu o frână de staționare, trebuie îndeplinite următoarele cerințe:

▼M5

Dacă este cazul, calculele trebuie să determine:

▼B

4.2.4.3.3.    Capacitatea termică

Echipamentul de frânare trebuie să fie capabil să suporte o acționare a frânei de urgență fără nicio pierdere a performanței de frânare din cauza efectelor termice sau mecanice.

▼M1

Sarcina termică pe care unitatea poate să o suporte fără nicio pierdere a performanței de frânare din cauza efectelor termice sau mecanice trebuie definită și exprimată în termeni de viteză, sarcină pe osie, raport al declivității și distanță de frânare.

▼B

Demonstrarea conformității este descrisă la punctul 6.2.2.6.

O pantă de 21 ‰ la 70 km/h pe o distanță de 40 de kilometri poate fi considerată drept caz de referință pentru capacitatea termică ce generează o putere de frânare de 45 kW pe roată timp de 34 de minute, pentru un diametru nominal al roții de 920 mm și o sarcină pe osie de 22,5 t.

4.2.4.3.4.    Protecția antipatinare a roților (WSP)

Protecția antipatinare a roților (WSP) este un sistem proiectat în vederea utilizării aderenței maxime disponibile prin reducerea, menținerea sau creșterea forței de frânare pentru a preveni blocarea osiilor montate și patinarea necontrolată. Prin aceasta se optimizează distanța de oprire.

Dacă se utilizează un control electronic al WSP, efectele negative cauzate de defectarea WSP se reduc prin existența unei configurații tehnice și a unor procese adecvate de proiectare a sistemului.

Trebuie ca WSP să nu altereze caracteristicile funcționale ale frânelor. Echipamentele pneumatice ale vehiculului trebuie să fie dimensionate astfel încât consumul de aer al WSP să nu diminueze performanța frânei pneumatice. Proiectarea WSP trebuie să țină seama de faptul că WSP nu trebuie să aibă niciun efect negativ asupra elementelor constitutive ale vehiculului (aparatul de frânare, suprafața de rulare, cutiile de osii etc.)

▼M1

Următoarele tipuri de unități trebuie echipate cu WSP:

▼M2

4.2.4.3.5.    Elemente de frecare pentru frânele care acționează pe suprafața de rulare a roții

Elementul de frecare pentru frânele care acționează pe suprafața de rulare a roții (adică sabotul de frână) generează forțe de frânare prin frecare atunci când este acționat asupra suprafeței de rulare a roții.

Dacă se utilizează frâne care acționează pe suprafața de rulare a roții, caracteristicile elementului de frecare trebuie să contribuie în mod fiabil la atingerea performanței de frânare vizate.

Demonstrarea conformității este descrisă la punctul 6.1.2.5 din prezenta STI.

▼B

4.2.5.    Condiții de mediu

La proiectarea unității, precum și a elementelor constitutive ale acesteia, trebuie luate în considerare condițiile de mediu la care va fi expus materialul rulant respectiv.

Parametrii de mediu sunt descriși în clauzele de mai jos. Pentru fiecare parametru de mediu se definește un interval nominal, care este cel mai des întâlnit în Europa și care constituie baza pentru unitatea interoperabilă.

Pentru anumiți parametri de mediu sunt definite și alte intervale decât cel nominal. În acest caz, pentru proiectarea unității se selectează un anumit interval.

Pentru funcțiile identificate în clauzele de mai jos, dispozițiile privind proiectarea și/sau încercarea, adoptate pentru a asigura îndeplinirea de către materialul rulant a cerințelor STI în intervalul respectiv, trebuie descrise în dosarul tehnic.

În funcție de intervalele selectate și de dispozițiile adoptate (descrise în dosarul tehnic), ar putea fi necesare norme de exploatare adecvate pentru situațiile în care unitatea proiectată pentru intervalul nominal este exploatată pe o linie unde intervalul nominal este depășit în anumite perioade ale anului.

Intervalele (dacă sunt diferite de cel nominal) care trebuie selectate astfel încât să se prevină necesitatea unei (unor) norme de exploatare restrictive legate de condițiile de mediu sunt specificate de statele membre și sunt enumerate în secțiunea 7.4.

Unitatea și elementele constitutive ale acesteia trebuie proiectate ținând seama de una sau mai multe dintre următoarele intervale de temperatură ale aerului exterior:

▼M5

Unitatea trebuie să îndeplinească cerințele prezentei STI fără avariere pentru condițiile de ninsoare, gheață și grindină, astfel cum sunt definite în specificația menționată în apendicele D, indicele [18], care corespund intervalului nominal.

▼B

În cazul în care sunt selectate condiții mai severe de „ninsoare, gheață și grindină” decât cele avute în vedere în standardul menționat, unitatea și elementele constitutive ale acesteia trebuie proiectate pentru a îndeplini cerințele STI ținând seama de efectul combinat cu temperatura scăzută, în funcție de intervalul de temperatură selectat.

Pentru intervalul de temperatură T2 și în condiții severe de ninsoare, gheață și grindină, dispozițiile adoptate pentru îndeplinirea cerințelor STI în aceste condiții severe trebuie identificate și verificate, în special dispozițiile privind proiectarea și/sau încercarea, având în vedere următoarele funcții:

Demonstrarea conformității este descrisă la punctul 6.2.2.7.

4.2.6.    Protecția sistemului

4.2.6.1.    Protecția împotriva incendiilor

4.2.6.1.1.    Generalități

Trebuie identificate toate sursele semnificative de incendiu potențiale (componente cu risc ridicat) din cadrul unității. Aspectele de protecție împotriva incendiilor din cadrul proiectului unității trebuie să aibă ca scop:

Bunurile transportate în unitate nu fac parte din unitate și nu trebuie să fie luate în considerare la evaluarea conformității.

4.2.6.1.2.    Specificații funcționale și tehnice

4.2.6.1.2.1.   Bariere

Pentru a limita efectele incendiilor, între sursele de incendiu potențiale identificate (componente cu risc ridicat) și încărcătura transportată trebuie instalate bariere antiincendiu cu o integritate de cel puțin 15 minute.

Demonstrarea conformității este descrisă la punctul 6.2.2.8.1.

4.2.6.1.2.2.   Materiale

Toate materialele utilizate permanent pentru unitate trebuie să aibă proprietăți ignifuge și de limitare a propagării focului, cu excepția cazului în care:

Demonstrarea conformității este descrisă la punctul 6.2.2.8.2.

4.2.6.1.2.3.   Cabluri

Selectarea și instalarea de cabluri electrice trebuie să țină seama de comportamentul acestora la incendiu.

Demonstrarea conformității este descrisă la punctul 6.2.2.8.3.

4.2.6.1.2.4.   Lichide inflamabile

Unitatea trebuie prevăzută cu măsuri de prevenire a producerii și răspândirii incendiilor provocate de scurgeri de lichide sau gaze inflamabile.

Demonstrarea conformității este descrisă la punctul 6.2.2.8.4.

4.2.6.2.    Protecția împotriva riscurilor electrice

4.2.6.2.1.    Măsuri de protecție împotriva contactului indirect (legare de protecție)

Impedanța dintre caroseria vehiculului și suprafața de rulare a șinei trebuie să fie suficient de redusă pentru a evita tensiuni periculoase între ele.

▼M5

Unitățile trebuie legate în acest sens în conformitate cu dispozițiile descrise în specificația menționată în apendicele D, indicele [27].

▼B

4.2.6.2.2.    Măsuri de protecție împotriva contactului direct

Instalațiile electrice și echipamentele unei unități trebuie proiectate astfel încât să protejeze persoanele împotriva electrocutării.

▼M5

Unitatea trebuie proiectată astfel încât să se prevină contactul direct, conform dispozițiilor prevăzute în specificația menționată în apendicele D, indicele [27].

▼B

4.2.6.3.    Dispozitive de fixare pentru semnalul de fine de tren

▼M1

La toate unitățile proiectate să fie echipate cu un semnal de fine de tren, două dispozitive de la capătul unității trebuie să permită instalarea a două lămpi sau a două plăci reflectorizante, astfel cum se stabilește în apendicele E, la aceeași înălțime deasupra șinelor, nu mai mare de 2 000 mm. ►M5  Dimensiunile și distanța dintre aceste dispozitive de fixare trebuie să fie cele descrise în specificația menționată în apendicele D, indicele [28]. ◄

▼B

4.3.    Specificație tehnică și funcțională privind interfețele

4.3.1.    Interfața cu subsistemul „infrastructură”

4.3.2.    Interfața cu subsistemul „exploatare și gestionarea traficului”

4.3.3.    Interfața cu subsistemul „control-comandă și semnalizare”

▼M3

4.4.    Norme de exploatare

Normele de exploatare sunt elaborate în cadrul procedurilor descrise în sistemul de management al siguranței din cadrul întreprinderii feroviare. Aceste norme iau în considerare documentația legată de exploatare care face parte din dosarul tehnic obligatoriu conform articolului 15 alineatul (4) din Directiva (UE) 2016/797 și stabilit în anexa IV la aceasta.

În cazul componentelor esențiale pentru siguranță (a se vedea, de asemenea, punctul 4.5), cerințele specifice de exploatare și de trasabilitate a exploatării sunt elaborate de proiectanți/producători în faza de proiectare și prin intermediul unei colaborări între proiectanți/producători și întreprinderile feroviare în cauză sau deținătorul de vagoane în cauză după ce vehiculele au intrat în exploatare.

Documentația legată de exploatare descrie caracteristicile unității în raport cu starea de funcționare nominală care trebuie luate în considerare în scopul definirii normelor de exploatare în regim normal și în diverse regimuri de avarie care pot fi prevăzute în mod rezonabil.

Documentația legată de exploatare este compusă din:

Solicitantul trebuie să furnizeze versiunea inițială a documentației legate de normele de exploatare. Această documentație ar putea fi modificată ulterior în conformitate cu legislația corespunzătoare a Uniunii, ținând cont de condițiile de exploatare și de întreținere existente ale unității. ►M5  ————— ◄

4.5.    Norme de întreținere

Întreținerea este un set de activități destinate menținerii unei unități funcționale într-o stare în care aceasta își poate îndeplini funcția necesară sau readucerii acesteia în starea respectivă.

Următoarele documente, care fac parte din dosarul tehnic obligatoriu conform articolului 15 alineatul (4) din Directiva (UE) 2016/797 și stabilit în anexa IV la aceasta, sunt necesare pentru a realiza activități de întreținere asupra unităților:

Solicitantul trebuie să prezinte cele trei documente descrise la punctele 4.5.1, 4.5.2 și 4.5.3. Această documentație ar putea fi modificată ulterior în conformitate cu legislația corespunzătoare a Uniunii, ținând cont de condițiile de exploatare și de întreținere existente ale unității. ►M5  ————— ◄

Solicitantul sau orice entitate autorizată de solicitant (de exemplu, un deținător) trebuie să pună această documentație la dispoziția entității responsabile cu întreținerea de îndată ce aceasta este desemnată pentru întreținerea unității.

Pe baza acestor trei documente, entitatea responsabilă cu întreținerea trebuie să definească un plan de întreținere și cerințe de întreținere corespunzătoare la nivelul operațional de întreținere, sub propria răspundere (nu în domeniul de aplicare al evaluării în raport cu prezenta STI).

Documentația include o listă a componentelor esențiale pentru siguranță. Componentele esențiale pentru siguranță sunt componente în cazul cărora o singură defecțiune are un potențial credibil de a duce direct la un accident grav, astfel cum este definit la articolul 3 punctul 12 din Directiva (UE) 2016/798 a Parlamentului European și a Consiliului.

Componentele esențiale pentru siguranță și cerințele lor specifice de revizie, de întreținere și de trasabilitate a întreținerii sunt identificate de proiectanți/producători în faza de proiectare și prin intermediul unei colaborări între proiectanți/producători și entitățile responsabile cu întreținerea în cauză după ce vehiculele au intrat în exploatare.

4.5.1.    Documentația generală

▼M5

Documentația generală cuprinde:

▼M3

4.5.2.    Dosarul de justificare a proiectului de întreținere

Dosarul de justificare a proiectului de întreținere explică modul în care sunt definite și proiectate activitățile de întreținere pentru a asigura menținerea caracteristicilor materialului rulant în limite de utilizare acceptabile în timpul duratei de viață a acestuia. Dosarul trebuie să furnizeze date de intrare pentru determinarea criteriilor de inspecție și a periodicității activităților de întreținere. ►M5  Dosarul de justificare a proiectului de întreținere cuprinde: ◄

4.5.3.    Dosarul de descriere a activităților de întreținere

Dosarul de descriere a activităților de întreținere descrie modul în care pot fi efectuate activitățile de întreținere. Activitățile de întreținere includ, printre altele, inspecții, monitorizare, încercări, măsurători, înlocuiri, ajustări și reparații.

Activitățile de întreținere sunt împărțite în:

Dosarul de descriere a activităților de întreținere include următoarele:

▼B

4.6.    Competențe profesionale

Competențele profesionale ale personalului necesar pentru exploatarea și întreținerea unităților nu sunt reglementate de prezenta STI.

4.7.    Condiții de sănătate și siguranță

▼M1

Aspectele legate de sănătatea și siguranța personalului necesar pentru exploatarea și întreținerea unităților sunt reglementate de cerințele esențiale 1.1.5, 1.3.1, 1.3.2, 2.5.1 și 2.6.1 stabilite în anexa III la ►M3  Directiva (UE) 2016/797 ◄ .

▼B

În special, următoarele puncte din secțiunea 4.2 specifică dispoziții privind sănătatea și siguranța personalului:

Dacă unitatea este dotată cu un sistem de cuplare manual, în timpul cuplării și decuplării trebuie prevăzut un spațiu liber pentru personalul de manevră.

Toate părțile proeminente care sunt considerate un pericol pentru personalul de exploatare trebuie să fie clar indicate și/sau prevăzute cu dispozitive de protecție.

Unitatea trebuie să fie echipată cu trepte și cu balustrade, cu excepția cazului în care nu este destinată exploatării cu personal la bord, de exemplu pentru manevre.

▼M1

4.8.    Parametri care trebuie înregistrați în dosarul tehnic și registrul european al tipurilor autorizate de vehicule

▼B

Dosarul tehnic trebuie să conțină cel puțin următorii parametri:

▼M1

▼B

▼M5 —————

▼B

▼M5

▼M1

Datele privind materialul rulant care trebuie înscrise în „Registrul european al tipurilor autorizate de vehicule (ERATV)” sunt stabilite în Decizia de punere în aplicare 2011/665/UE a Comisiei din 4 octombrie 2011 privind registrul european al tipurilor autorizate de vehicule feroviare ( 5 ).

▼M3

4.9.    Verificarea compatibilității cu ruta înainte de utilizarea vehiculelor autorizate

Parametrii subsistemului „material rulant – vagoane de marfă” care trebuie utilizați de întreprinderea feroviară în scopul verificării compatibilității cu ruta sunt descriși în apendicele D1 la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/773 al Comisiei ( 6 ).

▼B

5.   ELEMENTE CONSTITUTIVE DE INTEROPERABILITATE

5.1.    Generalități

Elementele constitutive de interoperabilitate (ECI), astfel cum sunt definite la articolul 2 litera (f) din ►M3  Directiva (UE) 2016/797 ◄ , sunt enumerate în secțiunea 5.3 împreună cu:

Atunci când o cerință este identificată în secțiunea 5.3 ca fiind evaluată la nivel de ECI, nu este necesară o evaluare pentru aceeași cerință la nivel de subsistem.

▼M2

5.2.    Soluții inovatoare

După cum se menționează la articolul 10a, soluțiile inovatoare pot necesita noi specificații și/sau noi metode de evaluare. Specificațiile și metodele de evaluare respective trebuie elaborate prin procesul descris la punctul 6.1.3, ori de câte ori se are în vedere utilizarea unei soluții inovatoare pentru un element constitutiv de interoperabilitate.

▼B

5.3.    Specificații privind elementele constitutive de interoperabilitate

5.3.1.    Aparatul de rulare

▼M3

Aparatul de rulare trebuie conceput pentru toate gamele de aplicare (domeniile de utilizare) definite de următorii parametri:

▼B

Parametrii viteză și sarcină pe osie pot fi luați în considerare împreună pentru a defini domeniul corespunzător de utilizare (de exemplu viteza maximă și tara).

Aparatul de rulare trebuie să respecte cerințele de la punctele 4.2.3.5.2 și 4.2.3.6.1. Aceste cerințe trebuie evaluate la nivel de ECI.

5.3.2.    Osia montată

▼M3

În scopul prezentei STI, osiile montate includ piesele principale care asigură interfața mecanică cu linia de cale ferată (roțile și elementele de legătură: de exemplu, axul transversal, axul roții independente). Piesele accesorii (lagăre de osie, cutii de osie și discuri de frână) sunt evaluate la nivel de subsistem.

Osia montată trebuie evaluată și concepută pentru domeniul de utilizare definit de:

▼B

Osia montată trebuie să respecte cerințele referitoare la parametrii geometrici și mecanici definite la punctul 4.2.3.6.2. Aceste cerințe trebuie evaluate la nivel de ECI.

5.3.3.    Roata

Roata trebuie concepută și evaluată pentru un domeniu de utilizare definit de:

▼M3

▼B

Roata trebuie să respecte cerințele referitoare la parametrii geometrici, mecanici și termomecanici definite la punctul 4.2.3.6.3. Aceste cerințe trebuie evaluate la nivel de ECI.

5.3.4.    Osia

Osia trebuie concepută și evaluată pentru un domeniu de utilizare definit de:

Osia trebuie să respecte cerințele referitoare la parametrii mecanici definite la punctul 4.2.3.6.4. Aceste cerințe trebuie evaluate la nivel de ECI.

▼M2

5.3.4a.    Elementul de frecare pentru frânele care acționează pe suprafața de rulare a roții

Elementul de frecare pentru frânele care acționează pe suprafața de rulare a roții trebuie conceput și evaluat pentru un domeniu de utilizare definit de:

Un element de frecare pentru frânele care acționează pe suprafața de rulare a roții trebuie să respecte cerințele definite la punctul 4.2.4.3.5. Aceste cerințe trebuie evaluate la nivel de ECI.

▼M3

5.3.4b.    Sistem automat cu ecartament variabil

Un ECI „sistem automat cu ecartament variabil” trebuie conceput și evaluat pentru un domeniu de utilizare definit de:

Un sistem automat cu ecartament variabil trebuie să respecte cerințele stabilite la punctul 4.2.3.6.6; aceste cerințe trebuie evaluate la nivel de ECI, astfel cum se stabilește la punctul 6.1.2.6

▼B

5.3.5.    Semnalul de fine de tren

Semnalul de fine de tren, astfel cum este descris în Apendicele E, este un ECI independent. În secțiunea 4.2 nu există cerințe referitoare la semnalul de fine de tren. Evaluarea sa de către organismul notificat nu face parte din verificarea CE a subsistemului.

6.   EVALUAREA CONFORMITĂȚII ȘI VERIFICAREA CE

6.1.    Element constitutiv de interoperabilitate

6.1.1.    Module

Evaluarea conformității unui element constitutiv de interoperabilitate se face în conformitate cu modulul (modulele) descris(e) în tabelul 8.

Aceste module sunt specificate în detaliu în Decizia 2010/713/UE.

6.1.2.    Proceduri de evaluare a conformității

Producătorul sau reprezentantul autorizat al acestuia stabilit în Uniune trebuie să aleagă unul dintre modulele sau una dintre combinațiile de module indicate în tabelul 9, în funcție de elementul constitutiv necesar.

▼M2

▼B

În cadrul aplicării modulului sau combinației de module alese, elementul constitutiv de interoperabilitate trebuie evaluat pe baza cerințelor menționate în secțiunea 4.2. Dacă este necesar, în clauzele următoare sunt prezentate cerințe suplimentare referitoare la evaluarea anumitor elemente constitutive de interoperabilitate.

▼M3

În situația unui caz specific aplicabil unei componente definite ca element constitutiv de interoperabilitate în secțiunea 5.3 din prezenta STI, cerința corespondentă poate face parte din verificarea la nivel de element constitutiv de interoperabilitate numai în cazul în care componenta respectă în continuare capitolele 4 și 5 din prezenta STI, iar cazul specific nu face trimitere la o normă națională (și anume cerință suplimentară compatibilă cu STI de bază și specificată integral în STI).

În alte cazuri, verificarea trebuie să se facă la nivel de subsistem; atunci când unei componente i se aplică o normă națională, statul membru în cauză poate defini proceduri aplicabile relevante pentru evaluarea conformității.

▼M5

6.1.2.1.    Aparatul de rulare

Demonstrarea conformității pentru comportamentul dinamic de rulare este stabilită în specificația menționată în apendicele D, indicele [8].

Unitățile dotate cu un aparat de rulare consacrat, conform descrierii din specificația respectivă, sunt considerate a respecta cerința pertinentă, cu condiția ca aparatele de rulare să fie exploatate în domeniul lor de utilizare consacrat.

Sarcina minimă pe osie și sarcina maximă pe osie în timpul exploatării unui vagon echipat cu un mecanism de rulare consacrat trebuie să respecte condițiile de încărcare între starea neîncărcată (tară) și încărcată specificate pentru aparatul de rulare consacrat, astfel cum se prevede în specificația menționată în apendicele D, indicele [8].

În cazul în care sarcina minimă pe osie nu este atinsă prin masa vehiculului în stare neîncărcată (tară), condițiile de utilizare pot fi aplicate vagonului care trebuie să îl exploateze întotdeauna cu o sarcină utilă minimă sau cu un balast (de exemplu, cu un dispozitiv de încărcare gol), pentru a respecta parametrii specificației menționate în apendicele D, indicele [8].

În acest caz, parametrul „masa vagonului în stare neîncărcată (tară)” utilizat pentru efectuarea încercărilor pe calea ferată poate fi înlocuit cu „sarcina minimă pe osie”. Aceasta trebuie raportată în dosarul tehnic ca o condiție de utilizare.

Evaluarea rezistenței cadrului boghiului trebuie să se bazeze pe specificația menționată în apendicele D, indicele [9].

6.1.2.2.    Osia montată

Demonstrarea conformității pentru comportamentul mecanic al ansamblului osiilor montate se efectuează în conformitate cu specificația menționată în apendicele D, indicele [10], care definește valori limită pentru forța axială asupra ansamblului și încercarea de verificare asociată.

▼B

6.1.2.3.    Roata

▼M5

Dacă roata este destinată să fie utilizată cu saboți de frână care acționează pe suprafața de rulare a roții, roata trebuie încercată din punct de vedere termomecanic, luând în considerare energia de frânare maximă preconizată. Pentru a verifica dacă deplasarea laterală a bandajului în timpul frânării și tensiunea reziduală sunt în limitele de toleranță specificate, trebuie efectuată o încercare de tip, descrisă în specificația menționată în apendicele D, indicele [11].

Criteriile de decizie privind tensiunile reziduale pentru roțile forjate și cele laminate sunt stabilite în aceeași specificație.

▼M4

este permisă demonstrarea conformității prin alte mijloace în conformitate cu punctul 6.1.2.4a.

▼B

▼M1

Trebuie să se instituie o procedură de verificare care să asigure, în faza de producție, că siguranța nu poate fi afectată de niciun defect cauzat de modificarea caracteristicilor mecanice ale roților. Se verifică rezistența la tracțiune a materialului care intră în alcătuirea roții, duritatea cercului de rulare, rezistența la rupere (doar pentru roțile frânate pe suprafața de rulare), rezistența la impact, caracteristicile și puritatea materialului. Procedura de verificare trebuie să precizeze metoda de prelevare a probelor din lot utilizată pentru fiecare caracteristică de verificat.

▼B

6.1.2.4.    Osia

▼M5

Pe lângă cerința de mai sus privind asamblarea, demonstrarea conformității caracteristicilor de rezistență mecanică și de oboseală ale osiei trebuie să se bazeze pe specificația menționată în apendicele D, indicele [12].

Specificația respectivă include criteriile de decizie privind tensiunea admisă. Trebuie să existe o procedură de verificare care să asigure, în faza de producție, că siguranța nu poate fi afectată de niciun defect cauzat de modificarea caracteristicilor mecanice ale osiilor. Trebuie verificate rezistența la tracțiune a materialului osiei, rezistența la impact, integritatea suprafeței, caracteristicile materialului și puritatea materialului. Procedura de verificare trebuie să precizeze metoda de prelevare a probelor din lot utilizată pentru fiecare caracteristică de verificat.

▼M4

este permisă demonstrarea conformității prin alte mijloace în conformitate cu punctul 6.1.2.4a.

6.1.2.4a.   

În cazul în care standardele EN menționate în clauzele 6.1.2.2, 6.1.2.3 și 6.1.2.4 nu acoperă soluția tehnică propusă, este permisă utilizarea altor standarde pentru a demonstra conformitatea comportamentului mecanic al ansamblului osiei montate, caracteristicile mecanice ale roților și rezistența mecanică și caracteristicile de oboseală ale osiei; în acest caz, organismul notificat trebuie să verifice că standardele alternative fac parte dintr-un set de standarde coerente din punct de vedere tehnic și aplicabile proiectării, construcției și testării osiilor montate, care conțin cerințe specifice pentru osiile montate, roți și osii, reglementând:

Numai standardele care sunt disponibile public pot fi menționate în demonstrația impusă mai sus. Verificarea efectuată de organismul notificat asigură coerența dintre metodologia standardelor alternative, ipotezele formulate de solicitant, soluția tehnică preconizată și zona de utilizare preconizată.

▼M2

6.1.2.5.    Elemente de frecare pentru frânele care acționează pe suprafața de rulare a roții

Demonstrarea conformității elementelor de frecare pentru frânele care acționează pe suprafața de rulare a roții se efectuează prin determinarea următoarelor proprietăți ale elementului de frecare în conformitate cu documentul tehnic ►M3  ERA/TD/2013-02/INT al Agenției Europene a Căilor Ferate (ERA), versiunea 3.0 din 27.11.2015  ◄ , publicat pe site-ul web al ERA (http://www.era.europa.eu):

Demonstrarea adecvării pentru următoarele scopuri se efectuează în conformitate cu capitolele 7 și/sau 8 din documentul tehnic ►M3  ERA/TD/2013-02/INT al ERA, versiunea 3.0 din 27.11.2015  ◄ , publicat pe site-ul web al ERA (http://www.era.europa.eu), dacă elementul de frecare este destinat să fie adecvat pentru:

În cazul în care un producător nu are o experiență dobândită suficientă (conform propriei aprecieri) pentru proiectul propus, procedura de validare de tip prin experiență în exploatare (modulul CV) trebuie inclusă în procedura de evaluare a adecvării pentru utilizare. Înainte de a începe încercările în exploatare, se utilizează un modul potrivit (CB sau CH1) pentru a certifica proiectul elementului constitutiv de interoperabilitate.

Încercările în exploatare se organizează la cererea producătorului, care trebuie să obțină acordul unei întreprinderi feroviare ce va contribui la o astfel de evaluare.

Adecvarea pentru detectarea trenurilor de către sisteme bazate pe circuite de cale a elementelor de frecare destinate a fi utilizate în subsisteme în afara domeniului de aplicare stabilit în capitolul 7 din documentul tehnic ►M3  ERA/TD/2013-02/INT al ERA, versiunea 3.0 din 27.11.2015. ◄ , publicat pe site-ul web al ERA (http://www.era.europa.eu) poate fi demonstrată folosind procedura pentru soluții inovatoare descrisă la punctul 6.1.3.

Adecvarea pentru condiții de mediu severe prin încercare cu dinamometru a elementelor de frecare destinate a fi utilizate în subsisteme în afara domeniului de aplicare stabilit la clauza 8.2.1 din documentul tehnic ►M3  ERA/TD/2013-02/INT al ERA, versiunea 3.0 din 27.11.2015. ◄ , publicat pe site-ul web al ERA (http://www.era.europa.eu) poate fi demonstrată folosind procedura pentru soluții inovatoare descrisă la punctul 6.1.3.

▼M3

6.1.2.6.    Sistem automat cu ecartament variabil

Procedura de evaluare trebuie să se bazeze pe un plan de validare care să acopere toate aspectele menționate la punctele 4.2.3.6.6 și 5.3.4b.

Planul de validare trebuie să fie conform cu analiza de siguranță impusă de clauza 4.2.3.6.6 și trebuie să definească evaluarea necesară în toate etapele următoare:

În ceea ce privește demonstrarea conformității cu nivelul de siguranță impus de punctul 4.2.3.6.6, ipotezele luate în considerare pentru analiza de siguranță aferentă unității în care se intenționează să fie integrat sistemul și aferentă profilului de exploatare al unității respective trebuie clar documentate.

Sistemul automat cu ecartament variabil poate fi supus unei evaluări a adecvării pentru utilizare (modulul CV). Înainte de a începe încercările în exploatare, trebuie utilizat un modul potrivit (CB sau CH1) pentru a certifica proiectul elementului constitutiv de interoperabilitate. Încercările în exploatare se organizează la cererea producătorului, care trebuie să obțină acordul unei întreprinderi feroviare în ceea ce privește contribuția sa la evaluarea respectivă.

Certificatul eliberat de organismul notificat responsabil cu evaluarea conformității trebuie să includă atât condițiile de utilizare conform clauzei 5.3.4b, cât și tipul (tipurile) și condițiile de exploatare ale instalației (instalațiilor) de comutare a ecartamentului pentru care a fost evaluat sistemul automat cu ecartament variabil.

▼M2

6.1.3.    Soluții inovatoare

Dacă se propune o soluție inovatoare menționată la articolul 10a pentru un element constitutiv de interoperabilitate, producătorul sau reprezentantul autorizat al acestuia stabilit pe teritoriul Uniunii trebuie să aplice procedura prevăzută la articolul 10a.

▼B

6.2.    Subsistem

6.2.1.    Module

Verificarea CE a subsistemului „material rulant — vagoane de marfă” trebuie realizată în conformitate cu modulul (modulele) descris(e) în tabelul 10.

Aceste module sunt specificate în detaliu în Decizia 2010/713/UE.

6.2.2.    Proceduri de verificare CE

Solicitantul trebuie să aleagă una dintre următoarele combinații de module sau următorul modul pentru verificarea CE a subsistemului:

În cadrul aplicării modulului sau combinației de module alese, subsistemul trebuie evaluat pe baza cerințelor menționate în secțiunea 4.2. Dacă este necesar, în clauzele următoare sunt prezentate cerințe suplimentare referitoare la evaluarea anumitor elemente constitutive.

6.2.2.1.    Rezistența unității

▼M5

Demonstrarea conformității trebuie să se efectueze în conformitate cu una dintre specificațiile menționate în apendicele D, indicele [3] sau indicele [1].

▼B

În ceea ce privește articulațiile, trebuie să existe o procedură de verificare care să asigure, în faza de producție, că niciun defect nu poate diminua caracteristicile mecanice pe care trebuie să le aibă structura.

▼M5

6.2.2.2.    Siguranța împotriva deraierii la rularea pe căi ferate torsionate

Demonstrarea conformității trebuie să se efectueze în conformitate cu specificația menționată în apendicele D, indicele [7].

▼M3

6.2.2.3.    Comportamentul dinamic de rulare

Încercări pe calea ferată

▼M5

Demonstrarea conformității trebuie să se efectueze în conformitate cu specificația menționată în apendicele D, indicele [7].

Pentru unitățile exploatate pe rețeaua cu ecartament de 1 668  mm, evaluarea valorii estimate pentru forța de ghidare normalizată la raza Rm = 350 m în conformitate cu specificația respectivă trebuie calculată utilizând următoarea formulă:

▼M3

Ya,nf,qst = Ya,f,qst – (11 550 m/Rm – 33) kN.

Valoarea limită a forței de ghidare cvasistatice Yj,a,qst trebuie să fie de 66 kN.

Valorile insuficienței de supraînălțare pot fi adaptate la ecartamentul de 1 668  mm prin înmulțirea valorilor parametrilor corespondenți pentru ecartamentul de 1 435  mm cu următorul factor de conversie: 1 733/1 500.

▼M5

Combinația dintre cea mai mare conicitate echivalentă și viteză pentru care unitatea îndeplinește criteriul de stabilitate din specificația menționată în apendicele D, indicele [7] trebuie consemnată în raport.

▼B

6.2.2.4.    Lagăre/Cutie de osie

▼M5

Demonstrarea conformității pentru rezistența mecanică și caracteristicile de oboseală ale lagărului cu rulmenți trebuie să fie în conformitate cu specificația menționată în apendicele D, indicele [13].

▼M3

În cazul în care standardele EN nu se referă la soluția tehnică propusă, se permite utilizarea altor standarde pentru demonstrarea conformității menționată mai sus; în acest caz, organismul notificat trebuie să verifice ca standardele alternative să facă parte dintr-un set de standarde consecvente din punct de vedere tehnic care sunt aplicabile proiectării, construcției și încercării lagărelor.

Numai standardele care sunt disponibile public pot fi menționate în demonstrația impusă mai sus.

În cazul lagărelor fabricate pe baza unui proiect elaborat și deja utilizat pentru a introduce produse pe piață înainte de intrarea în vigoare a STI-urilor relevante aplicabile produselor respective, solicitantului i se permite să se abată de la demonstrarea conformității menționată mai sus și să facă în schimb trimitere la analiza proiectului și la examinarea tipului efectuate pentru solicitări anterioare în condiții comparabile; această demonstrație trebuie să fie documentată și se consideră că oferă același nivel de dovadă ca examinarea tipului în conformitate cu modulul SB sau ca examinarea proiectului în conformitate cu modulul SH1.

6.2.2.4a.    Sisteme automate cu ecartament variabil

Analiza de siguranță impusă de punctul 4.2.3.6.6 și realizată la nivel de ECI trebuie consolidată la nivelul unității; în special, trebuie să se reexamineze ipotezele formulate în conformitate cu punctul 6.1.2.6, pentru a se ține seama de unitate și de profilul de exploatare al acesteia.

▼M5

6.2.2.5.    Aparat de rulare pentru schimbarea manuală a osiilor montate

Comutarea între ecartamentele de 1 435  mm și 1 668  mm

Soluțiile tehnice descrise în specificația menționată în apendicele D, indicele [14] pentru unitățile cu osii și unitățile cu boghiuri sunt considerate conforme cu cerințele de la punctul 4.2.3.6.7.

Comutarea între ecartamentele de 1 435  mm și 1 524  mm

Soluția tehnică descrisă în specificația menționată în apendicele D, indicele [15] este considerată conformă cu cerințele de la punctul 4.2.3.6.7.

▼B

6.2.2.6.    Capacitatea termică

Trebuie să se demonstreze, prin calcule, simulări sau încercări, că temperatura sabotului de frână, a plăcuței de frână sau a discului de frână nu depășește capacitatea termică a acestora. Trebuie să se ia în considerare următoarele:

6.2.2.7.    Condiții de mediu

Materialele din oțel sunt considerate conforme cu toate intervalele indicate la punctul 4.2.5 dacă proprietățile lor sunt determinate până la o temperatură de - 20 °C.

6.2.2.8.    Protecția împotriva incendiilor

6.2.2.8.1.    Bariere

►M5  Barierele trebuie încercate în conformitate cu specificația menționată în apendicele D, indicele [19]. ◄ Tablele din oțel de cel puțin 2 mm grosime și tablele din aluminiu de cel puțin 5 mm grosime sunt considerate conforme cu cerințele de integritate fără a fi necesare încercări.

6.2.2.8.2.    Materiale

▼M5

Încercarea proprietăților ignifuge și de limitare a propagării focului ale materialelor se efectuează în conformitate cu specificația menționată în apendicele D, indicele [20], pentru care valoarea limită este CFE ≥ 18 kW/m2.

Pentru părțile din cauciuc ale boghiurilor, încercarea se efectuează în conformitate cu specificația menționată în apendicele D, indicele [23], pentru care valoarea limită este MARHE ≤ 90 kW/m2 în condițiile de încercare prevăzute în specificația menționată în apendicele D, indicele [22].

▼M3

Pentru următoarele materiale și componente, cerințele de protecție împotriva incendiilor sunt considerate conforme cu proprietățile inflamabile și de propagare a flăcării necesare:

▼B

▼M5

6.2.2.8.3.    Cabluri

Cablurile electrice trebuie să fie selectate și instalate în conformitate cu specificația menționată în apendicele D, indicii [24] și [25].

6.2.2.8.4.    Lichide inflamabile

Măsurile luate trebuie să fie conforme cu specificația menționată în apendicele D, indicele [26].

▼M2

6.2.3.    Soluții inovatoare

Dacă pentru subsistemul „material rulant – vagoane de marfă” se propune o soluție inovatoare menționată la articolul 10a, solicitantul trebuie să aplice procedura prevăzută la articolul 10a.

▼B

6.3.    Subsistemul care conține componente care corespund elementelor constitutive de interoperabilitate care nu fac obiectul unei declarații CE

▼M1

Unui organism notificat i se permite să emită un certificat CE de verificare pentru un subsistem chiar dacă una sau mai multe dintre componentele care corespund elementelor constitutive de interoperabilitate încorporate în subsistem nu sunt acoperite de o declarație CE de conformitate relevantă în conformitate cu prezenta STI (ECI necertificate), în cazul în care elementul constitutiv a fost fabricat înainte de data intrării în vigoare a prezentelor STI și tipul de element constitutiv a fost:

▼B

Verificarea CE a subsistemului trebuie să fie efectuată de organismul notificat pe baza cerințelor din capitolul 4, folosind cerințele corespunzătoare referitoare la evaluare din capitolul 6, împreună cu capitolul 7, cu excepția anumitor cazuri specifice. Pentru această verificare CE se aplică modulele subsistemului prevăzute la punctul 6.2.2.

Pentru componentele evaluate în acest mod nu se vor redacta declarații CE de conformitate sau de adecvare pentru utilizare.

6.4.    Etape de proiect în care este necesară evaluarea

Evaluarea trebuie să cuprindă următoarele două etape, identificate prin „X” în tabelul F.1 din apendicele F la prezenta STI. În special, acolo unde este identificată o încercare de tip trebuie luate în considerare condițiile și cerințele de la punctul 4.2:

Apendicele F este structurat pe baza secțiunii 4.2. Acolo unde este cazul, se face trimitere la punctele secțiunilor 6.1 și 6.2.

6.5.    Elemente constitutive care dețin o declarație de conformitate CE

În cazul în care un element constitutiv a fost identificat ca ECI și deținea o declarație de conformitate CE înainte de intrarea în vigoare a prezentei STI, tratarea sa în temeiul prezentei STI se stabilește după cum urmează:

▼M1

▼B

7.   IMPLEMENTARE

▼M5

7.1.    Autorizația de introducere pe piață

Dacă solicitantul alege să aplice prezenta STI, declarația de verificare CE corespunzătoare trebuie recunoscută ca atare de statele membre.

7.1.1.    Aplicarea în cazul proiectelor în curs

▼M3

7.1.2.    Recunoașterea reciprocă a primei autorizații de introducere pe piață

În conformitate cu articolul 21 alineatul (3) litera (b) din Directiva (UE) 2016/797, autorizația de introducere pe piață a unui vehicul (astfel cum este definit în prezenta STI) se acordă pe baza următoarelor:

Articolul 21 alineatul (3) literele (b) și (c) din Directiva (UE) 2016/797 nu reprezintă nicio cerință suplimentară. Întrucât compatibilitatea tehnică a vehiculului cu rețeaua face obiectul unor norme (STI-uri sau norme naționale), acest aspect este de asemenea luat în considerare la nivelul verificării „CE”.

Prin urmare, condițiile pentru deținerea unei zone de utilizare care să nu fie limitată la anumite rețele naționale sunt specificate mai jos ca cerințe suplimentare care trebuie incluse în cadrul verificării CE a subsistemului „material rulant”. Aceste condiții trebuie considerate ca fiind complementare cerințelor din secțiunea 4.2 și trebuie îndeplinite integral:

▼M5

▼M5

▼M3

▼M5

▼M3

7.2.    Norme generale de implementare

7.2.1.    Înlocuirea elementelor constitutive

Prezenta secțiune se referă la înlocuirea elementelor constitutive menționate la articolul 2 din Directiva (UE) 2016/797.

Trebuie luate în considerare următoarele categorii:

▼M5

▼M3

Tabelul 11 prezintă permutațiile posibile.

Cuvântul „da” din tabelul 11 înseamnă că entitatea responsabilă cu întreținerea (ERI) poate înlocui, sub responsabilitatea sa, o componentă cu alta care are aceeași funcție și cel puțin aceeași performanță în conformitate cu cerințele STI relevante, ținând seama ca aceste componente:

▼M5

7.2.2.    Modificări aduse unei unități aflate în exploatare sau unui tip de unitate existent

▼M3

7.2.2.1.    Introducere

Prezentul punct 7.2.2 definește principiile care trebuie aplicate de entitățile ce gestionează modificarea și de entitățile de autorizare în conformitate cu procedura de verificare CE descrisă la articolul 15 alineatul (9) și la articolul 21 alineatul (12) din Directiva (UE) 2016/797 și în anexa IV la aceasta. Această procedură este dezvoltată în detaliu la articolele 13, 15 și 16 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/545 al Comisiei ( 8 ) și în Decizia 2010/713/CE al Comisiei ( 9 ).

►M5  Prezentul punct 7.2.2 se aplică în cazul oricărei (oricăror) modificări aduse unei unități în exploatare sau unui tip de unitate existent, inclusiv în cazul reînnoirii sau modernizării. ◄ El nu se aplică în cazul modificărilor:

Titularul autorizației de tip a vehiculului trebuie să furnizeze entității care gestionează modificarea, în condiții rezonabile, informațiile necesare pentru evaluarea modificărilor.

7.2.2.2.    Norme privind gestionarea modificărilor atât în cazul unei unități, cât și în cazul unui tip de unitate

Piesele și parametrii de bază ai unității care nu sunt afectate (afectați) de modificare (modificări) sunt scutite (scutiți) de evaluarea conformității cu dispozițiile prezentei STI.

▼M5

Fără a aduce atingere punctului 7.2.2.3, conformitatea cu cerințele prezentei STI sau ale Regulamentului (UE) nr. 1304/2014 al Comisiei ( 10 ) („STI NOI”) (a se vedea punctul 7.2 din STI NOI) este necesară numai pentru parametrii de bază din prezenta STI care pot fi afectați de modificare (modificări).

▼M3

În conformitate cu articolele 15 și 16 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/545 și cu Decizia 2010/713/UE și prin aplicarea modulelor SB, SD/SF sau SH1 pentru verificarea CE și, dacă este relevant, în conformitate cu articolul 15 alineatul (5) din Directiva (UE) 2016/797, entitatea care gestionează modificarea trebuie să informeze un organism notificat cu privire la toate modificările care afectează conformitatea subsistemului cu cerințele STI(-urilor) relevante și care impun noi verificări de către un organism notificat. Aceste informații trebuie transmise de entitatea care gestionează modificarea împreună cu trimiterile corespunzătoare la documentația tehnică legată de certificatul existent de examinare CE de tip sau de examinare CE a proiectului.

Fără a aduce atingere raționamentului general privind siguranța prevăzut la articolul 21 alineatul (12) litera (b) din Directiva (UE) 2016/797, în cazul unor modificări care impun reevaluarea cerințelor de siguranță prevăzute în clauza 4.2.4.2 pentru sistemul de frânare, va fi necesară o nouă autorizație de introducere pe piață, cu excepția cazului în care este îndeplinită una dintre următoarele condiții:

Atunci când se definește în ce măsură trebuie aplicate STI-urile privind materialul rulant, trebuie să se țină seama de strategiile naționale de migrare legate de implementarea altor STI-uri (de exemplu STI-urile referitoare la instalațiile fixe).

Caracteristicile de proiectare de bază ale materialului rulant sunt definite în tabelul 11a. Pe baza acestor tabele și a raționamentului privind siguranța prevăzut la articolul 21 alineatul (12) litera (b) din Directiva (UE) 2016/797, modificările se clasifică după cum urmează:

Stabilirea faptului dacă modificările depășesc pragurile menționate mai sus sau sunt inferioare acestora trebuie să se facă în raport cu valorile parametrilor la data ultimei autorizări a materialului rulant sau a tipului de material rulant.

Se consideră că modificările care nu sunt menționate în paragraful de mai sus nu au niciun impact asupra caracteristicilor de proiectare de bază și vor fi clasificate la articolul 15 alineatul (1) litera (a) sau litera (b) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/545, cu excepția cazului în care raționamentul privind siguranța prevăzut la articolul 21 alineatul (12) litera (b) din Directiva (UE) 2016/797 impune clasificarea lor la articolul 15 alineatul (1) litera (d).

Raționamentul privind siguranța prevăzut la articolul 21 alineatul (12) litera (b) din Directiva (UE) 2016/797 trebuie să includă toate modificările privind parametrii de bază din tabelul 1, în legătură cu toate cerințele esențiale, în special cu cerințele „Siguranță” și „Compatibilitate tehnică”.

Fără a aduce atingere clauzei 7.2.2.3, toate modificările trebuie să rămână conforme cu STI-urile aplicabile indiferent de clasificarea lor.

Înlocuirea unui element întreg cu o garnitură de elemente conectate permanent în urma unei deteriorări grave nu necesită o evaluare a conformității în raport cu prezenta STI, atât timp cât elementul este identic cu cel pe care îl înlocuiește. Astfel de elemente trebuie să poată fi urmărite și certificate în conformitate cu orice normă națională sau internațională sau cu orice cod de practică recunoscut pe scară largă în domeniul căilor ferate.

▼M5

Pentru a întocmi certificatul de examinare CE de tip sau de examinare CE a proiectului, organismul notificat ales de entitatea care gestionează modificarea poate să facă trimitere la:

În cazul în care perioada de valabilitate a certificatului de examinare CE de tip sau de examinare CE a proiectului pentru tipul inițial este limitată la 10 ani (ca urmare a aplicării conceptului anterior privind etapa A/B), perioada de valabilitate a certificatului de examinare CE de tip sau de examinare CE a proiectului pentru tipul modificat, varianta de tip sau versiunea de tip modificată este limitată la 14 ani de la data numirii unui organism notificat de către solicitant pentru tipul de material rulant inițial (începutul etapei A certificatului inițial de examinare CE de tip sau de examinare CE a proiectului).

7.2.2.3.    Norme speciale pentru unitățile aflate în exploatare care nu fac obiectul unei declarații de verificare CE și care dețin o primă autorizație de dare în exploatare înainte de 1 ianuarie 2015

Următoarele norme se aplică, pe lângă punctul 7.2.2.2, unităților aflate în exploatare care dețin o primă autorizație de dare în exploatare înainte de 1 ianuarie 2015, în cazul în care domeniul de aplicare al modificării afectează parametri de bază ce nu fac obiectul declarației CE.

▼M3

Conformitatea cu cerințele tehnice din prezenta STI se consideră a fi stabilită atunci când un parametru de bază este ameliorat în direcția performanței definite în STI și entitatea care gestionează modificarea demonstrează că cerințele esențiale corespunzătoare sunt îndeplinite și că nivelul de siguranță este menținut și, acolo unde este posibil practic în mod rezonabil, îmbunătățit. În acest caz, entitatea care gestionează modificarea trebuie să justifice motivele pentru care performanța definită în STI nu a fost atinsă, ținând seama de strategiile de migrare ale altor STI-uri, după cum se menționează în secțiunea 7.2.2.2. Această justificare trebuie să fie inclusă în dosarul tehnic, dacă există, sau în documentația tehnică inițială a unității.

▼M4

Norma specială prevăzută în paragraful de mai sus nu se aplică în cazul modificărilor care afectează parametrii de bază și sunt clasificate la articolul 21 alineatul (12) litera (a) conform tabelului 11b. Pentru aceste modificări, este obligatorie conformitatea cu cerințele STI.

▼M3

▼M5

7.2.2.4.    Norme pentru extinderea zonei de utilizare a unităților aflate în exploatare care dețin o autorizație în conformitate cu Directiva 2008/57/CE sau care erau în exploatare înainte de 19 iulie 2010

▼M4

Următoarele dispoziții privind extinderea zonei de utilizare se aplică, de asemenea, în combinație cu o nouă autorizație, în sensul articolului 14 alineatul (3) litera (a) din Regulamentul (UE) 2018/545.

Solicitantul trebuie să prezinte o declarație de verificare „CE” însoțită de dosare tehnice care atestă conformitatea cu cerințele din prezenta STI sau cu dispoziții cu efect echivalent, pentru fiecare parametru de bază menționat în coloana 1 a tabelului 11a din prezenta STI, în unul dintre următoarele moduri sau o combinație a acestora:

▼M3

7.2.3.    Norme privind certificatele de examinare CE de tip sau de examinare CE a proiectului

▼M5

7.2.3.1.    Subsistemul „material rulant”

Prezentul punct se referă la un tip de material rulant (tip de unitate în contextul prezentei STI), astfel cum este definit la articolul 2 punctul 26 din Directiva (UE) 2016/797, care face obiectul unei proceduri de verificare CE de tip sau de verificare CE a proiectului în conformitate cu punctul 6.2 din prezenta STI. De asemenea, el se aplică procedurii de verificare CE de tip sau de verificare CE a proiectului în conformitate cu STI NOI, care face trimitere la prezenta STI pentru domeniul său de aplicare în cazul unităților de transport de marfă.

Baza de evaluare a STI pentru o examinare CE de tip sau o examinare CE a proiectului este definită în coloanele „Analiza proiectului” și „Încercare de tip” din apendicele F la prezenta STI și din apendicele C la STI NOI.

7.2.3.1.1.    Definiții

1.   Cadrul de evaluare inițială

Cadrul de evaluare inițială este setul de STI-uri (prezenta STI și STI NOI) aplicabile la începutul etapei de proiectare atunci când organismul notificat este contractat de solicitant.

2.   Cadrul de certificare

Cadrul de certificare este setul de STI-uri (prezenta STI și STI NOI) aplicabile la momentul emiterii certificatului de examinare CE de tip sau de examinare CE a proiectului. Cadrul de evaluare inițială, modificat prin revizuirile STI-urilor, este cel care a intrat în vigoare în etapa de proiectare.

3.   Etapa de proiectare

Etapa de proiectare este perioada care începe imediat ce solicitantul contractează un organism notificat responsabil pentru verificarea CE și care se încheie odată cu eliberarea certificatului de examinare CE de tip sau de examinare CE a proiectului.

Etapa de proiectare poate viza un tip, precum și una sau mai multe variante de tip și una mai multe versiuni de tip. Pentru toate variantele de tip și toate versiunile de tip, se consideră că etapa de proiectare începe în același timp ca pentru tipul principal.

4.   Etapa de producție

Etapa de producție este perioada în care unitățile pot fi introduse pe piață pe baza unei declarații de verificare CE referitoare la un certificat valabil de examinare CE de tip sau de examinare CE a proiectului.

5.   Unitate aflată în exploatare

O unitate este în exploatare atunci când este înregistrată cu codul de înregistrare „Valid” „00” în Registrul național al vehiculelor în conformitate cu Decizia 2007/756/CE sau în Registrul european al vehiculelor în conformitate cu Decizia de punere în aplicare (UE) 2018/1614 și este menținută în stare sigură de funcționare în conformitate cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/779.

7.2.3.1.2.    Norme privind certificatul de examinare CE de tip sau de examinare CE a proiectului

▼M5

7.2.3.1.3.    Valabilitatea certificatului de examinare CE de tip sau de examinare CE a proiectului

▼M5

7.2.3.2.    Elemente constitutive de interoperabilitate

În decursul acestei perioade, este permisă introducerea pe piață a unor noi elemente constitutive de același tip fără o nouă evaluare a tipului.

▼B

7.3.    Cazuri specifice

7.3.1.    Introducere

▼M5

Cazurile specifice enumerate la punctul 7.3.2 sunt clasificate drept:

▼M3

Toate cazurile specifice și datele lor relevante trebuie reexaminate în cursul viitoarelor revizuiri ale STI, pentru a limita domeniul lor de aplicare tehnic și geografic pe baza unei evaluări a impactului lor asupra siguranței, interoperabilității, serviciilor transfrontaliere, coridoarelor TEN-T, precum și a impacturilor practice și economice ale menținerii sau eliminării lor. Trebuie să se acorde o atenție specială disponibilității finanțării din partea UE.

Cazurile specifice trebuie limitate la ruta sau la rețeaua unde sunt strict necesare și trebuie luate în considerare prin intermediul unor proceduri privind compatibilitatea cu ruta.

În situația unui caz specific aplicabil unei componente definite drept element constitutiv de interoperabilitate în secțiunea 5.3 din prezenta STI, evaluarea conformității trebuie să fie efectuată în conformitate cu punctul 6.1.2.

▼B

7.3.2.    Lista cazurilor specifice

7.3.2.1.    Cazuri specifice generale

▼M4

Unitățile care circulă între un stat membru și o țară terță a cărei rețea are un ecartament de 1 520 mm: Caz specific pentru Finlanda, Polonia, Republica Slovacă și Suedia.

▼B

(„P”) Aplicarea normelor tehnice naționale în locul cerințelor prezentei STI este permisă în cazul materialului rulant din țări terțe.

▼M3

7.3.2.1a.    Gabarit (punctul 4.2.3.1)

Caz specific pentru Irlanda și Regatul Unit – Irlanda de Nord

(„P”) Este permis ca profilul de referință al părții superioare și al părții inferioare ale unității să fie stabilit în conformitate cu normele tehnice naționale notificate în acest scop.

Acest caz specific nu împiedică accesul niciunui material rulant conform cu STI atât timp cât acesta este de asemenea compatibil cu un ecartament IRL (sistem de ecartament de 1 600 mm).

▼B

7.3.2.2.    Monitorizarea stării lagărului de osie (punctul 4.2.3.4)

(a)    Caz specific pentru Suedia

▼M5

(„T2”) Unitățile care urmează să circule pe rețeaua feroviară suedeză trebuie să respecte zonele de interdicție și țintă prevăzute în tabelul 12.

▼B

Cele două zone de dedesubtul cutiei/fusului de osie prevăzute în tabelul 12, care fac referire la parametrii din standardul ►M5  EN 15437-1:2009+A1:2022 ◄ , trebuie să fie neobstrucționate, pentru a facilita monitorizarea verticală de către sistemul de detectare a cutiilor de osie de cale:

▼M4

Unitățile recunoscute reciproc în conformitate cu punctul 7.1.2 și unitățile dotate cu echipament de monitorizare la bord a stării lagărului de osie sunt exceptate de la acest caz specific. Exceptarea unităților în conformitate cu punctul 7.1.2 nu se aplică atunci când se utilizează alte metode de evaluare a conformității în conformitate cu punctul 6.1.2.4a.

▼M3 —————

▼M5

(b)    Caz specific pentru Franța („T0”)

Acest caz specific se aplică tuturor unităților destinate să circule pe rețeaua feroviară franceză.

Punctele 5.1 și 5.2 din standardul EN 15437-1:2009+A1:2022 se aplică cu următoarele particularități. Notațiile sunt cele utilizate în imaginea 3 a standardului.

WTA

=

70 mm

YTA

=

1 092,5 mm

LTA

=

Vmax x 0,56 [Vmax fiind viteza maximă pe linie la nivelul detectorului de cutii de osii supraîncălzite (HABD), exprimată în km/h].

Unitățile recunoscute reciproc în conformitate cu punctul 7.1.2 și unitățile dotate cu echipament de monitorizare la bord a stării lagărului de osie sunt exceptate de la acest caz specific. Exceptarea unităților în conformitate cu punctul 7.1.2 nu se aplică atunci când se utilizează alte metode de evaluare a conformității în conformitate cu punctul 6.1.2.4a.

▼B

7.3.2.3.    Siguranța împotriva deraierii la rularea pe căi ferate torsionate (punctul 4.2.3.5.1)

Caz specific pentru Regatul Unit — Regatul Unit

(„P”) Limitările utilizării metodei 3 descrise ►M3  în clauza 6.1.5.3.1 din EN 14363:2016 ◄ nu sunt aplicabile unităților destinate exclusiv utilizării la nivel național pe rețeaua principală din Regatul Unit.

▼M3

Acest caz specific nu împiedică accesul materialului rulant conform cu STI la rețeaua națională.

▼B

7.3.2.4.    Comportamentul dinamic de rulare (punctul 4.2.3.5.2)

▼M5 —————

▼M3

Caz specific pentru Irlanda și Regatul Unit – Irlanda de Nord

(„P”) Pentru compatibilitatea tehnică cu rețeaua existentă cu ecartament de 1 600  mm, este permisă utilizarea unor norme tehnice naționale notificate în scopul evaluării comportamentului dinamic de rulare.

Acest caz specific nu împiedică accesul materialului rulant conform cu STI la rețeaua națională.

▼M5

7.3.2.5.    Cerințe privind siguranța frânării (punctul 4.2.4.2)

Caz specific pentru Finlanda

În cazul vagoanelor de marfă destinate să circule numai pe o rețea de 1 524  mm, cerința de siguranță definită la punctul 4.2.4.2 se consideră îndeplinită dacă unitatea respectă condițiile definite la punctul 9 din apendicele C, cu următoarele modificări:

▼M3 —————

▼M3

7.3.2.6.    Dispozitive de fixare pentru semnalele de fine de tren (punctul 4.2.6.3)

Caz specific pentru Irlanda și Regatul Unit – Irlanda de Nord

(„P”) Dispozitivele de fixare pentru semnalele de fine de tren de pe unitățile care sunt destinate să fie exploatate numai pe rețele cu ecartament de 1 600 mm trebuie să respecte normele naționale notificate în acest scop.

Acest caz specific nu împiedică accesul materialului rulant conform cu STI la rețeaua națională.

▼M5 —————

▼B

7.4.    Condiții de mediu specifice

Condiții specifice pentru Finlanda și Suedia

Pentru a se permite accesul nerestricționat al materialului rulant pe rețeaua finlandeză și pe cea suedeză în condiții de iarnă, trebuie să se demonstreze că materialul rulant îndeplinește următoarele cerințe:

Condiții specifice pentru Portugalia și Spania

Pentru a se permite accesul nerestricționat al materialului rulant pe rețeaua portugheză și pe cea spaniolă în condiții de vară, trebuie selectată zona de temperatură T3 specificată la punctul 4.2.5.

7.5.    Vagoane de marfă care circulă în temeiul unor acorduri naționale, bilaterale, multilaterale sau internaționale

A se vedea articolul 6.

▼M5 —————

▼M5

▼M1

▼B

▼B

▼M5

▼M5