02013R0231 — RO — 01.08.2022 — 002.001
Acest document are doar scop informativ și nu produce efecte juridice. Instituțiile Uniunii nu își asumă răspunderea pentru conținutul său. Versiunile autentice ale actelor relevante, inclusiv preambulul acestora, sunt cele publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și disponibile pe site-ul EUR-Lex. Aceste texte oficiale pot fi consultate accesând linkurile integrate în prezentul document.
REGULAMENTUL DELEGAT (UE) NR. 231/2013 AL COMISIEI din 19 decembrie 2012 de completare a Directivei 2011/61/UE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește derogările, condițiile generale de operare, depozitarii, efectul de levier, transparența și supravegherea (Text cu relevanță pentru SEE) (JO L 083 22.3.2013, p. 1) |
Astfel cum a fost modificat prin:
|
|
Jurnalul Oficial |
||
NR. |
Pagina |
Data |
||
REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2018/1618 AL COMISIEI din 12 iulie 2018 |
L 271 |
1 |
30.10.2018 |
|
REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2021/1255 AL COMISIEI din 21 aprilie 2021 |
L 277 |
11 |
2.8.2021 |
REGULAMENTUL DELEGAT (UE) NR. 231/2013 AL COMISIEI
din 19 decembrie 2012
de completare a Directivei 2011/61/UE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește derogările, condițiile generale de operare, depozitarii, efectul de levier, transparența și supravegherea
(Text cu relevanță pentru SEE)
CAPITOLUL I
DEFINIȚII
Articolul 1
Definiții
Pe lângă definițiile prevăzute la articolul 2 din Directiva 2011/61/UE, în sensul prezentului regulament se aplică și următoarele definiții:
„angajament de capital” înseamnă angajamentul contractual al unui investitor de a furniza fondului de investiții alternative (FIA) o sumă convenită cu titlu de investiție, la cererea AFIA;
„persoană relevantă”, în cazul unui AFIA, înseamnă oricare dintre următoarele:
un administrator, un partener sau echivalentul acestuia, sau un director al AFIA;
un angajat al AFIA sau orice altă persoană fizică ale cărei servicii sunt puse la dispoziția și sub controlul AFIA și care este implicată în furnizarea de către AFIA a serviciilor de administrare a portofoliului colectiv;
o persoană fizică sau juridică implicată direct în prestarea de servicii către AFIA în baza unui acord de delegare încheiat cu părți terțe în vederea furnizării de către AFIA a serviciilor de administrare a portofoliului colectiv;
„conducere superioară” înseamnă persoana sau persoanele care conduc efectiv activitatea unui AFIA, în conformitate cu articolul 8 alineatul (1) litera (c) din Directiva 2011/61/UE, și, după caz, membrul executiv sau membrii executivi ai organului de conducere;
„organ de conducere” înseamnă organul cu cea mai înaltă putere de decizie din cadrul unui AFIA, care îndeplinește funcțiile de supraveghere și de conducere, sau numai funcția de conducere dacă cele două funcții sunt separate;
„măsură specială” înseamnă o măsură care decurge direct din natura nelichidă a activelor unui FIA, afectează drepturile specifice de răscumpărare ale investitorilor într-un tip de unități sau de acțiuni ale FIA și constituie o măsură ad-hoc sau separată de drepturile generale de răscumpărare ale investitorilor;
„risc legat de durabilitate” înseamnă un risc legat de durabilitate astfel cum este definit la articolul 2 punctul 22 din Regulamentul (UE) 2019/2088 al Parlamentului European și al Consiliului ( 1 );
„factori de durabilitate” înseamnă factori de durabilitate astfel cum sunt definiți la articolul 2 punctul 24 din Regulamentul (UE) 2019/2088.
CAPITOLUL II
DISPOZIȚII GENERALE
SECȚIUNEA 1
Calculul activelor administrate
[Articolul 3 alineatul (2) din Directiva 2011/61/UE]
Articolul 2
Calculul valorii totale a activelor administrate
Pentru a putea beneficia de derogarea prevăzută la articolul 3 alineatul (2) din Directiva 2011/61/UE un AFIA trebuie:
să identifice toate FIA pentru care este numit AFIA extern sau FIA pentru care este AFIA dacă forma juridică a FIA permite administrarea internă, în conformitate cu articolul 5 din Directiva 2011/61/UE;
să identifice portofoliul de active al fiecărui FIA administrat și să determine, în conformitate cu normele de evaluare prevăzute de legea țării în care FIA este stabilit și/sau de regulile sau actele constitutive ale FIA, valoarea corespunzătoare a activelor administrate, inclusiv a tuturor activelor dobândite prin utilizarea efectului de levier;
să însumeze valorile activelor administrate determinate pentru toate FIA administrate și să compare valoarea totală a activelor administrate rezultată cu pragul relevant stabilit la articolul 3 alineatul (2) din Directiva 2011/61/UE.
În sensul alineatului (1), FIA administrate de AFIA, pentru care acesta a delegat funcții în conformitate cu articolul 20 din Directiva 2011/61/UE, se includ în calcul. Cu toate acestea, portofoliile FIA pe care AFIA le administrează prin delegare se exclud din calcul.
Articolul 3
Monitorizarea permanentă a activelor administrate
AFIA stabilește, instituie și aplică proceduri de monitorizare permanentă a valorii totale a activelor administrate. Monitorizarea trebuie să furnizeze o imagine de ansamblu actualizată a activelor administrate și să includă observarea activității de subscriere și de răscumpărare sau, dacă este cazul, a apelurilor de vărsare a capitalului, a distribuirilor de capital și a valorii activelor în care a investit fiecare FIA.
Apropierea valorii totale a activelor administrate de pragul prevăzut la articolul 3 alineatul (2) din Directiva 2011/61/UE și activitatea așteptată de subscriere și de răscumpărare se iau în considerare la evaluarea necesității de a calcula mai frecvent valoarea totală a activelor administrate.
Articolul 4
Încălcarea ocazională a pragului
Articolul 5
Informațiile care trebuie furnizate în cadrul înregistrării
În cadrul obligației prevăzute la articolul 3 alineatul (3) litera (c) din Directiva 2011/61/UE, AFIA furnizează pentru fiecare FIA documentul de ofertă, sau un extras relevant din documentul de ofertă, sau o descriere generală a strategiei de investiții. Extractul relevant din documentul de ofertă și descrierea strategiei de investiții trebuie să includă cel puțin următoarele informații:
principalele categorii de active în care poate investi FIA;
sectoarele industriale, geografice sau alte sectoare ale pieței, sau clasele specifice de active pe care se concentrează strategia de investiții;
o descriere a politicii de împrumut sau a politicii privind efectul de levier a FIA.
SECȚIUNEA 2
Calculul efectului de levier
[Articolul 4 alineatul (3) din Directiva 2011/61/UE]
Articolul 6
Dispoziții generale privind calculul efectului de levier
Având în vedere evoluțiile pieței și până la 21 iulie 2015 cel târziu, Comisia revizuiește metodele de calcul menționate la primul paragraf pentru a decide dacă acestea sunt suficiente și adecvate pentru toate tipurile de FIA sau dacă trebuie elaborată o metodă de calcul al efectului de levier suplimentară și opțională.
Articolul 7
Calcularea expunerii FIA prin metoda brută
Expunerea unui FIA calculată prin metoda brută este suma valorilor absolute ale tuturor pozițiilor evaluate în conformitate cu articolul 19 din Directiva 2011/61/UE și cu toate actele delegate adoptate în temeiul acesteia.
Pentru calcularea expunerii unui FIA prin metoda brută, AFIA:
exclude valoarea numerarului și a echivalentelor de numerar, care constituie investiții foarte lichide deținute în moneda de bază a FIA, pot fi rapid convertite într-o sumă cunoscută în numerar, sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii și furnizează un randament care nu depășește rata unor obligațiuni guvernamentale pe trei luni, de înaltă calitate;
convertește instrumentele financiare derivate în poziții echivalente pe activele suport ale acestora, utilizând metodologiile de conversie prevăzute la articolul 10 și metodele stabilite în anexa I punctele 4-9 și punctul 14;
exclude împrumuturile în numerar care rămân sub formă de numerar sau echivalente de numerar în sensul literei (a) și pentru care sumele datorate sunt cunoscute;
include expunerea care rezultă din reinvestirea împrumuturilor în numerar și reprezintă valoarea cea mai mare dintre valoarea de piață a investiției realizate și valoarea totală a numerarului împrumutat menționată în anexa I punctele 1 și 2;
include pozițiile deținute în acordurile repo sau reverse repo și în acordurile de dare sau luare de titluri cu împrumut sau în alte acorduri în conformitate cu anexa I punctul 3 și punctele 10-13.
Articolul 8
Calcularea expunerii FIA prin metoda angajamentului
Pentru calcularea expunerii unui FIA prin metoda angajamentului, AFIA:
convertește fiecare poziție pe un instrument financiar derivat în poziția echivalentă pe activul suport al instrumentului derivat respectiv, utilizând metodologiile de conversie prevăzute la articolul 10 și în anexa II punctele 4-9 și punctul 14;
aplică acordurile de compensare și de acoperire a riscurilor;
calculează expunerea creată prin reinvestirea împrumuturilor, dacă această reinvestire mărește expunerea FIA astfel cum se menționează în anexa I punctele 1 și 2;
include în calcul alte acorduri în conformitate cu anexa I punctul 3 și punctele 10-13;
Pentru calcularea expunerii unui FIA prin metoda angajamentului:
acordurile de compensare includ combinațiile de tranzacții cu instrumente financiare derivate sau poziții în titluri care se referă la același activ suport, indiferent – în cazul instrumentelor financiare derivate – de data scadenței, dacă tranzacțiile respective cu instrumente financiare derivate sau poziții în titluri se efectuează cu unicul scop de a elimina riscurile aferente pozițiilor asumate prin celelalte instrumente financiare derivate sau poziții în titluri;
acordurile de acoperire a riscurilor includ combinațiile de tranzacții cu instrumente financiare derivate sau poziții în titluri care nu se referă neapărat la același activ suport, dacă tranzacțiile respective cu instrumente financiare derivate sau poziții în titluri se efectuează cu unicul scop de a compensa riscurile aferente pozițiilor asumate prin celelalte instrumente financiare derivate sau poziții în titluri.
Prin derogare de la alineatul (2), un instrument financiar derivat nu se convertește în poziția echivalentă pe activul suport, dacă întrunește toate caracteristicile următoare:
schimbă performanța activelor financiare din portofoliul FIA cu performanța unor active financiare de referință;
compensează total riscurile activelor din portofoliul FIA care au făcut obiectul swap-ului, astfel încât performanța FIA nu depinde de performanța acestor active;
nu include caracteristici opționale suplimentare, nici clauze privind efectul de levier și nici alte riscuri suplimentare față de deținerea directă a activelor financiare de referință.
Prin derogare de la alineatul (2), la calcularea expunerii prin metoda angajamentului, un instrument financiar derivat nu se convertește în poziția echivalentă pe activul suport, dacă îndeplinește cumulativ următoarele condiții:
deținerea în același timp de către FIA a unui instrument financiar derivat referitor la un activ financiar, precum și a numerarului care este investit în echivalentele de numerar definite la articolul 7 litera (a) este echivalentă cu deținerea unei poziții lungi pe activul financiar respectiv;
instrumentul financiar derivat nu generează o creștere a expunerii și a efectului de levier sau riscuri.
Acordurile de acoperire a riscurilor se iau în considerare la calcularea expunerii unui FIA numai dacă îndeplinesc toate condițiile următoare:
pozițiile implicate în relația de acoperire a riscurilor nu urmăresc generarea unui randament, iar riscurile generale și specifice sunt compensate;
reducerea riscului de piață la nivelul FIA este verificabilă;
riscurile generale și specifice aferente instrumentelor financiare derivate, dacă există, sunt compensate;
operațiunile de acoperire a riscurilor privesc aceeași clasă de active;
sunt eficiente în condiții de tensiune a pieței.
Un AFIA compensează pozițiile în următoarele cazuri:
între instrumente financiare derivate, cu condiția ca acestea să aibă același activ suport, chiar dacă data scadenței este diferită;
între un instrument financiar derivat al cărui activ suport este un titlu transferabil, un instrument al pieței monetare sau unități ale unui organism de plasament colectiv, astfel cum sunt acestea menționate la punctele 1-3 din secțiunea C a anexei I la Directiva 2004/39/CE, și activul suport respectiv.
Articolul 9
Metode de creștere a expunerii unui FIA
La calculul expunerii, AFIA utilizează metodele prevăzute în anexa I pentru situațiile menționate în aceeași anexă.
Articolul 10
Metodologii de conversie pentru instrumentele derivate
AFIA utilizează metodologiile de conversie prevăzute în anexa II pentru instrumentele financiare derivate menționate în aceeași anexă.
Articolul 11
Reguli de compensare în durată
SECȚIUNEA 3
Fondurile proprii suplimentare și asigurarea de răspundere civilă profesională
[Articolul 9 alineatul (7) și articolul 15 din Directiva 2011/61/UE]
Articolul 12
Riscurile legate de răspunderea profesională
Riscurile legate de răspunderea profesională definite la alineatul (1) includ, fără a se limita la acestea, următoarele riscuri:
pierderea documentelor care atestă dreptul de proprietate asupra activelor FIA;
declarațiile false sau înșelătoare adresate FIA sau investitorilor săi;
acte, erori sau omisiuni care conduc la încălcarea:
obligațiilor juridice și reglementare;
obligației de a acționa cu competență și grijă față de FIA și investitorii săi;
obligațiilor fiduciare;
obligațiilor de confidențialitate;
regulilor sau actelor constitutive ale FIA;
condițiilor de numire a AFIA de către FIA;
neîndeplinirea obligației de a stabili, aplica și menține proceduri adecvate pentru prevenirea actelor necinstite, frauduloase sau răuvoitoare;
evaluarea activelor sau calcularea prețurilor unităților/acțiunilor în mod necorespunzător;
pierderi decurgând din întreruperea activității sau din disfuncționalitățile sistemului, ale procesării tranzacțiilor sau ale managementului proceselor.
Articolul 13
Cerințe calitative privind administrarea riscurilor legate de răspunderea profesională
Articolul 14
Fonduri proprii suplimentare
Valoarea portofoliilor FIA administrate este suma valorilor absolute ale tuturor activelor, inclusiv ale activelor dobândite prin utilizarea efectului de levier, deținute de toate FIA administrate de AFIA, instrumentele financiare derivate fiind evaluate la valoarea lor de piață.
AFIA stabilește, implementează și aplică proceduri de monitorizare permanentă a valorii portofoliilor FIA administrate, calculată în conformitate cu al doilea paragraf de la alineatul (2). Dacă, înainte de recalcularea anuală menționată la primul paragraf, valoarea portofoliilor FIA administrate crește semnificativ, AFIA recalculează fără întârzieri nejustificate cerința de fonduri proprii suplimentare și ajustează fondurile proprii suplimentare în consecință.
Articolul 15
Asigurarea de răspundere civilă profesională
AFIA contractează și deține permanent o asigurare de răspundere civilă profesională care:
are o durată inițială de cel puțin un an;
prevede o perioadă de preaviz în vederea rezilierii de cel puțin 90 de zile;
acoperă riscurile legate de răspunderea profesională definite la articolul 12 alineatele (1) și (2);
este contractată cu o societate din UE sau din afara UE autorizată să furnizeze asigurări de răspundere civilă profesională în conformitate cu legislația Uniunii sau cu legislația națională;
este furnizată de o entitate terță.
Orice franșiză deductibilă convenită trebuie acoperită integral din fonduri proprii care completează fondurile proprii ce trebuie furnizate în conformitate cu articolul 9 alineatele (1) și (3) din Directiva 2011/61/UE.
CAPITOLUL III
CONDIȚII DE OPERARE PENTRU AFIA
SECȚIUNEA 1
Principii generale
[Articolul 12 alineatul (1) din Directiva 2011/61/UE]
Articolul 16
Obligațiile generale ale autorităților competente
Atunci când verifică dacă AFIA respectă articolul 12 alineatul (1) din Directiva 2011/61/UE, autoritățile competente utilizează cel puțin criteriile stabilite în prezenta secțiune.
Articolul 17
Obligația de a acționa în interesul FIA sau al investitorilor în FIA și al integrității pieței
Articolul 18
Diligența necesară
Articolul 19
Diligența necesară în cazul investițiilor în active cu lichiditate limitată
Atunci când AFIA investesc în active cu lichiditate limitată și dacă o astfel de investiție este precedată de o fază de negociere, pe lângă cerințele prevăzute la articolul 18, pentru faza de negociere, aceștia:
stabilesc și actualizează periodic un plan de afaceri care corespunde duratei FIA și condițiilor pieței;
caută și selectează eventuale tranzacții coerente cu planul de afaceri menționat la litera (a);
evaluează tranzacțiile selectate luând în considerare oportunitățile, dacă există, și riscurile asociate globale, toți factorii de natură juridică, fiscală sau financiară ori de altă natură care afectează valoarea, resursele umane și materiale, precum și strategiile, inclusiv strategiile de ieșire;
îndeplinește activitățile pe care le presupune diligența necesară pentru tranzacții, înainte de a prevedea executarea acestora;
monitorizează performanța FIA din perspectiva planului de afaceri menționat la litera (a).
Articolul 20
Diligența necesară pentru selectarea și numirea contrapartidelor și a brokerilor principali
Atunci când selectează brokeri principali sau contrapartide ale sale sau ale FIA pentru o tranzacție OTC cu instrumente financiare derivate, un acord de dare cu împrumut de titluri sau un acord de răscumpărare, AFIA se asigură că brokerii principali și contrapartidele îndeplinesc toate condițiile următoare:
sunt supuși unei supravegheri continue de către o autoritate publică;
sunt solizi din punct de vedere financiar;
au structura organizatorică și resursele necesare pentru îndeplinirea serviciilor pe care trebuie să le furnizeze AFIA sau FIA.
Articolul 21
Obligația de a acționa cu onestitate, echitate și competența necesară
Pentru a stabili dacă un AFIA își exercită activitățile cu onestitate, echitate și competența necesară, autoritățile competente trebuie să verifice cel puțin dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:
organul de conducere al AFIA deține în mod colectiv cunoștințele, competențele și experiența adecvată pentru a înțelege activitățile AFIA, în special principalele riscuri asociate acestor activități, precum și activele în care investește FIA;
membrii organului de conducere dedică suficient timp pentru îndeplinirea corectă a funcțiilor lor în AFIA;
fiecare membru al organului de conducere acționează cu onestitate, integritate și independență de spirit;
AFIA dedică resurse adecvate pentru integrarea și formarea membrilor organului de conducere.
Articolul 22
Resurse
Articolul 23
Tratamentul echitabil al investitorilor în FIA
Articolul 24
Stimulente
Nu se consideră că AFIA acționează cu onestitate, echitate și în conformitate cu interesele FIA administrate sau ale investitorilor în aceste FIA dacă, în legătură cu activitățile întreprinse în cadrul îndeplinirii funcțiilor menționate în anexa I la Directiva 2011/61/UE, aceștia plătesc sau li se plătește orice remunerare sau comision, ori furnizează sau li se furnizează orice beneficiu nemonetar, altele decât următoarele:
o remunerare, un comision sau un beneficiu nemonetar plătit ori furnizat FIA sau de către FIA, ori unei persoane sau de către o persoană în numele FIA;
o remunerare, un comision sau un beneficiu nemonetar plătit ori furnizat unei părți terțe sau de către o parte terță, ori unei persoane sau de către o persoană care acționează în numele unei părți terțe, atunci când AFIA poate demonstra că sunt îndeplinite următoarele condiții:
existența, natura și valoarea remunerării, comisionului sau beneficiului sau, dacă valoarea nu poate fi stabilită, metoda de calcul a acestei valori sunt comunicate clar investitorilor în FIA în mod cuprinzător, exact și ușor de înțeles, înainte de furnizarea serviciului respectiv;
plata remunerării sau a comisionului ori furnizarea beneficiului nemonetar are scopul de a îmbunătăți calitatea serviciului respectiv și nu afectează respectarea obligației AFIA de a acționa în interesul FIA administrat sau al investitorilor în FIA;
remunerările licite care permit sau sunt necesare pentru furnizarea serviciului respectiv, inclusiv costurile de custodie, comisioanele de decontare și de schimb, taxele reglementare sau cheltuielile de procedură, și care, prin natura lor, nu intră în conflict cu obligația AFIA de a acționa cu onestitate, echitate și în conformitate cu interesul FIA administrat sau al investitorilor în FIA.
Articolul 25
Utilizarea cu eficacitate a resurselor și a procedurilor – prelucrarea ordinelor
Procedurile și dispozițiile menționate la alineatul (1) trebuie să îndeplinească următoarele cerințe:
să asigure înregistrarea și alocarea cu promptitudine și acuratețe a ordinelor executate în numele FIA;
să execute cu promptitudine ordinele comparabile ale FIA în ordinea sosirii, cu excepția cazului în care acest lucru este imposibil din cauza caracteristicilor acestor ordine ori a condițiilor de piață predominante, sau a cazului în care interesele FIA sau ale investitorilor în FIA cer alt mod de a proceda.
Articolul 26
Obligații de raportare a executării ordinelor de subscriere și de răscumpărare
AFIA se asigură că persoana terță își respectă obligațiile.
Informațiile esențiale menționate la alineatele (1) și (2) cuprind următoarele:
identitatea AFIA;
identitatea investitorului;
data și ora primirii ordinului;
data executării;
identitatea FIA;
valoarea brută a ordinului, inclusiv comisioanele de subscriere, sau suma netă după deducerea comisioanelor de răscumpărare.
Articolul 27
Executarea deciziilor de tranzacționare în numele FIA administrate
Ori de câte ori cumpără sau vinde instrumente financiare sau alte active pentru care buna executare este relevantă, precum și în sensul alineatului (1), AFIA ia toate măsurile rezonabile pentru a obține cel mai bun rezultat posibil pentru FIA pe care le administrează sau pentru investitorii în aceste FIA, ținând seama de prețul, costurile, rapiditatea, probabilitatea de executare și de decontare, volumul și natura ordinului și de orice alte considerente relevante pentru executarea ordinului. Importanța relativă a acestor factori se stabilește pe baza următoarelor criterii:
obiectivele, politica de investiții și riscurile specifice ale FIA, indicate în regulile, actele constitutive, prospectul sau documentele de ofertă ale FIA;
caracteristicile ordinului;
caracteristicile instrumentelor financiare sau ale altor active care fac obiectul acestui ordin;
caracteristicile locurilor de executare către care poate fi direcționat ordinul respectiv.
Articolul 28
Transmiterea către alte entități a ordinelor de tranzacționare în numele FIA pentru a fi executate
AFIA stabilește, implementează și aplică o politică pentru asigurarea respectării obligației menționate la primul paragraf. Politica identifică, pentru fiecare clasă de instrumente, entitățile cărora le pot fi plasate ordinele. AFIA încheie acorduri de executare numai dacă acestea sunt conforme cu obligațiile stabilite în prezentul articol. AFIA pune la dispoziția investitorilor în FIA pe care le administrează informații adecvate cu privire la politica instituită în conformitate cu prezentul alineat și la orice modificări semnificative ale acestei politici.
În plus, AFIA revizuiește anual politica respectivă. O astfel de revizuire se efectuează, de asemenea, ori de câte ori se produce o modificare semnificativă care afectează capacitatea AFIA de a obține în continuare cel mai bun rezultat posibil pentru FIA administrate.
Articolul 29
Agregarea și alocarea ordinelor de tranzacționare
AFIA pot executa un ordin al unui FIA agregat cu un ordin al altui FIA, al unui OPCVM sau al unui client, sau cu un ordin plasat la investirea fondurilor proprii numai dacă:
este de așteptat, în mod rezonabil, ca agregarea ordinelor să nu aibă un efect global negativ asupra niciunui FIA, OPCVM sau client al cărui ordin urmează să fie agregat;
este stabilită și instituită o politică de alocare a ordinelor care asigură în termeni suficient de exacți alocarea corectă a ordinelor agregate, precizând inclusiv modul în care volumul și prețul ordinelor influențează alocările acestora, precum și tratarea executărilor parțiale.
Cu toate acestea, dacă poate demonstra în mod rezonabil FIA sau celuilalt client că, fără agregare, nu ar fi fost în măsură să execute ordinul în condiții atât de avantajoase sau nu ar fi fost în măsură să îl execute deloc, AFIA poate aloca tranzacția în nume propriu în mod proporțional, în conformitate cu politica menționată la alineatul (1) litera (b).
SECȚIUNEA 2
Conflicte de interese
[Articolul 14 din Directiva 2011/61/UE]
Articolul 30
Tipuri de conflicte de interese
În scopul identificării tipurilor de conflicte de interese care apar în cursul administrării unui FIA, AFIA iau în considerare, în special, dacă AFIA, o persoană relevantă sau o persoană legată direct sau indirect de AFIA printr-o relație control:
este probabil să obțină un câștig financiar sau să evite o pierdere financiară pe cheltuiala FIA sau a investitorilor acestuia;
are un interes legat de rezultatul unui serviciu sau al unei activități prestate FIA, investitorilor acestuia sau unui client ori de rezultatul unei tranzacții efectuate în numele FIA sau al unui client, care este diferit de interesul FIA în acel rezultat;
este stimulată financiar sau în alt mod să favorizeze:
desfășoară aceleași activități pentru FIA în cauză și pentru un alt FIA, un OPCVM sau un client; sau
primește sau va primi din partea altei persoane decât FIA sau decât investitorii acestuia un stimulent pentru activitățile de administrare a portofoliului colectiv prestate către FIA, sub formă de bani, bunuri sau servicii altele decât comisionul sau remunerația standard pentru serviciul respectiv.
Atunci când identifică tipurile de conflicte de interese a căror existență poate aduce atingere intereselor unui FIA, AFIA includ aceste tipuri de conflicte de interese care pot apărea ca urmare a integrării riscurilor legate de durabilitate în procesele și sistemele lor, precum și în controalele lor interne.
Articolul 31
Politica în domeniul conflictelor de interese
Atunci când AFIA face parte dintr-un grup, politica respectivă ia totodată în considerare împrejurările pe care AFIA le cunoaște sau ar trebui să le cunoască și care pot genera un conflict de interese ca rezultat al structurii și al activității comerciale desfășurate de ceilalți membri ai grupului.
Politica în domeniul conflictelor de interese stabilită în conformitate cu alineatul (1) cuprinde următoarele:
în ceea ce privește activitățile desfășurate de către AFIA sau în numele acestuia, inclusiv activitățile desfășurate de către un delegat, un subdelegat, un evaluator extern sau o contrapartidă, identificarea împrejurărilor care constituie sau pot da naștere unui conflict de interese cu un risc semnificativ de prejudiciere a intereselor FIA sau ale investitorilor săi;
procedurile care trebuie urmate și măsurile care trebuie adoptate pentru a preveni, gestiona și monitoriza astfel de conflicte.
Articolul 32
Conflicte de interese referitoare la răscumpărarea investițiilor
AFIA care administrează un FIA deschis identifică, gestionează și monitorizează conflictele de interese apărute între investitorii care doresc să își răscumpere investițiile și investitorii care doresc să își mențină investițiile în FIA, precum și orice conflicte între înclinația naturală a AFIA de a investi în active nelichide și politica de răscumpărare a FIA, în conformitate cu obligațiile care îi revin în temeiul articolului 14 alineatul (1) din Directiva 2011/61/UE.
Articolul 33
Proceduri și măsuri de prevenire sau de gestionare a conflictelor de interese
Atunci când este necesar și adecvat pentru ca AFIA să asigure gradul de independență necesar, procedurile care trebuie urmate și măsurile care trebuie adoptate în conformitate cu articolul 31 alineatul (2) litera (b) includ următoarele:
proceduri eficace de prevenire și control al schimbului de informații dintre persoanele relevante implicate în activități de administrare a portofoliului colectiv sau în alte activități în conformitate cu articolul 6 alineatele (2) și (4) din Directiva 2011/61/UE care presupun un risc de conflict de interese în cazul în care schimbul de informații poate prejudicia interesele unuia sau mai multor FIA sau ale investitorilor acestora;
supravegherea separată a persoanelor relevante ale căror funcții principale implică desfășurarea de activități de administrare a portofoliului colectiv în numele clienților sau al investitorilor ori prestarea de servicii către clienți sau investitori ale căror interese pot intra în conflict ori care reprezintă în alt fel interese diferite care pot intra în conflict, inclusiv cele ale AFIA;
eliminarea oricărei legături directe dintre remunerarea persoanelor relevante care desfășoară cu precădere o anumită activitate și remunerarea altor persoane relevante, sau câștigurile generate de acestea, care desfășoară cu precădere altă activitate, atunci când activitățile în cauză pot genera un conflict de interese;
măsuri pentru interzicerea sau restrângerea exercitării de către orice persoană a unei influențe inadecvate asupra modului în care o persoană relevantă desfășoară activități de administrare a portofoliului colectiv;
măsuri de prevenire sau control al implicării simultane sau consecutive a unei persoane relevante în activități diferite de administrare a portofoliului colectiv sau în alte activități în conformitate cu articolul 6 alineatele (2) și (4) din Directiva 2011/61/UE, atunci când implicarea respectivă poate prejudicia gestionarea corespunzătoare a conflictelor de interese.
În cazul în care adoptarea sau aplicarea uneia sau a mai multora dintre măsurile și procedurile menționate anterior nu asigură gradul necesar de independență, AFIA adoptă măsurile și procedurile alternative sau suplimentare care sunt necesare și adecvate în acest sens.
Articolul 34
Gestionarea conflictelor de interese
Atunci când dispozițiile administrative sau organizatorice adoptate de AFIA nu sunt suficiente pentru a asigura, cu o certitudine rezonabilă, prevenirea riscurilor de prejudiciere a intereselor FIA sau ale investitorilor FIA, conducerea superioară sau un alt organ intern competent al AFIA sunt informați prompt pentru a lua orice decizie sau măsură necesară care să asigure faptul că AFIA acționează în interesul FIA sau al investitorilor FIA.
Articolul 35
Monitorizarea conflictelor de interese
Articolul 36
Informațiile privind conflictele de interese
În cazul în care informațiile menționate la alineatul (1) sunt furnizate prin intermediul unui site web și nu se adresează personal investitorului, trebuie îndeplinite condițiile următoare:
investitorului i-a fost comunicată adresa site-ului web și locul de pe site în care se pot găsi informațiile, iar acesta și-a dat acordul pentru furnizarea informațiilor prin astfel de mijloace;
informațiile trebuie să fie la zi;
informațiile trebuie să fie accesibile permanent prin intermediul site-ului web, pe toată perioada necesară, în mod rezonabil, clientului pentru a le consulta.
Articolul 37
Strategii de exercitare a drepturilor de vot
Strategiile menționate la alineatul (1) prevăd măsuri și proceduri pentru:
monitorizarea acțiunilor relevante de la nivelul societăților;
asigurarea exercitării drepturilor de vot în conformitate cu obiectivele și cu politica de investiții ale FIA în cauză;
prevenirea sau gestionarea oricăror conflicte de interese care decurg din exercitarea drepturilor de vot.
SECȚIUNEA 3
Administrarea riscurilor
[Articolul 15 din Directiva 2011/61/UE]
Articolul 38
Sisteme de administrare a riscurilor
În sensul prezentei secțiuni, prin sisteme de administrare a riscurilor se înțeleg sistemele formate din elementele relevante ale structurii organizatorice a AFIA, cu un rol central pentru funcția permanentă de administrare a riscurilor, politicile și procedurile referitoare la administrarea riscurilor relevante pentru strategia de investiții a fiecărui FIA și măsurile, procesele și tehnicile legate de măsurarea și de administrarea riscurilor la care recurge AFIA pentru fiecare FIA pe care îl administrează.
Articolul 39
Funcția permanentă de administrare a riscurilor
AFIA stabilește și menține o funcție permanentă de administrare a riscurilor care:
implementează politici și proceduri eficace de administrare a riscurilor, în vederea identificării, măsurării, administrării și monitorizării permanente a tuturor riscurilor relevante pentru strategia de investiții a fiecărui FIA și la care este sau poate fi expus fiecare FIA;
asigură faptul că profilul de risc al FIA comunicat investitorilor în conformitate cu articolul 23 alineatul (4) litera (c) din Directiva 2011/61/UE respectă limitele de risc stabilite în conformitate cu articolul 44 din prezentul regulament;
monitorizează respectarea limitelor de risc stabilite în conformitate cu articolul 44 și notifică în timp util organul de conducere al AFIA și, dacă aceasta există, funcția de supraveghere a AFIA în cazul în care consideră că profilul de risc al FIA nu este conform cu aceste limite sau că există un risc semnificativ ca profilul de risc să devină neconform cu aceste limite;
comunică organului de conducere al AFIA și, dacă aceasta există, funcției de supraveghere a AFIA, cu o periodicitate corespunzătoare naturii, dimensiunii și complexității FIA sau activităților AFIA, informații la zi referitoare la următoarele aspecte:
respectarea de către profilul de risc al FIA comunicat investitorilor în conformitate cu articolul 23 alineatul (4) litera (c) din Directiva 2011/61/UE a limitelor de risc stabilite în conformitate cu articolul 44 și coerența dintre aceste limite;
caracterul adecvat și eficacitatea procesului de administrare a riscurilor, indicând în particular dacă au fost sau vor fi luate măsuri corective adecvate în cazul unor deficiențe existente sau anticipate;
comunică periodic conducerii superioare informații la zi privind nivelul curent al riscurilor la care este expus fiecare FIA administrat, precum și orice depășiri existente sau previzibile ale limitelor de risc stabilite în conformitate cu articolul 44, pentru a se asigura că pot fi luate măsuri rapide și adecvate.
Articolul 40
Politica de administrare a riscurilor
AFIA includ în politica de administrare a riscurilor cel puțin următoarele elemente:
tehnicile, instrumentele și măsurile care îi permit să se conformeze articolului 45;
tehnicile, instrumentele și măsurile care permit evaluarea și monitorizarea riscului de lichiditate al FIA în condiții normale și excepționale de lichiditate, inclusiv prin simulări de criză efectuate în mod regulat în conformitate cu articolul 48;
repartizarea responsabilităților referitoare la administrarea riscurilor în cadrul AFIA;
limitele stabilite în conformitate cu articolul 44 din prezentul regulament și o explicitare a modului în care acestea respectă profilul de risc al FIA comunicat investitorilor în conformitate cu articolul 23 alineatul (4) litera (c) din Directiva 2011/61/UE;
condițiile, conținutul, frecvența și destinatarii rapoartelor elaborate de funcția permanentă de administrare a riscurilor menționată la articolul 39.
Politica de administrare a riscurilor trebuie să includă o descriere a măsurilor de protecție menționate la articolul 43, în particular a următoarelor aspecte:
natura potențialelor conflicte de interese;
măsurile corective adoptate;
motivele pentru care aceste măsuri ar trebui să conducă, potrivit unor așteptări rezonabile, la exercitarea în condiții de independență a funcției de administrare a riscurilor;
modul în care AFIA intenționează să se asigure că măsurile de protecție au o eficacitate constantă.
Articolul 41
Evaluarea, monitorizarea și revizuirea sistemelor de administrare a riscurilor
AFIA evaluează, monitorizează și, cel puțin o dată pe an, reexaminează următoarele aspecte:
caracterul adecvat și eficacitatea politicii de administrare a riscurilor și a măsurilor, proceselor și tehnicilor menționate la articolul 45;
măsura în care AFIA respectă politica de administrare a riscurilor și măsurile, procesele și tehnicile menționate la articolul 45;
caracterul adecvat și eficiența măsurilor luate pentru remedierea deficiențelor apărute în derularea procesului de administrare a riscurilor;
îndeplinirea funcției de administrare a riscurilor;
caracterul adecvat și eficiența măsurilor menite să asigure separarea funcțională și ierarhică a funcției de administrare a riscurilor în conformitate cu articolul 42.
Frecvența reexaminării periodice prevăzute la primul paragraf este stabilită de conducerea superioară în conformitate cu principiul proporționalității, având în vedere natura, dimensiunea și complexitatea activităților AFIA și ale FIA pe care le administrează.
În plus față de reexaminarea periodică menționată la alineatul (1), sistemele de administrare a riscurilor trebuie revizuite atunci când:
politicile și procedurile de administrare a riscurilor și măsurile, procesele și tehnicile menționate la articolul 45 sunt supuse unor modificări semnificative;
evenimente interne sau externe indică faptul că este necesară o reexaminare suplimentară;
strategia de investiții și obiectivele unui FIA pe care îl administrează AFIA sunt supuse unor modificări semnificative.
Articolul 42
Separarea funcțională și ierarhică a funcției de administrare a riscurilor
Funcția de administrare a riscurilor este considerată separată din punct de vedere funcțional și ierarhic de unitățile operaționale, inclusiv de funcția de administrare a portofoliului, numai dacă sunt îndeplinite toate condițiile următoare:
persoanele implicate în exercitarea funcției de administrare a riscurilor nu sunt supravegheate de către persoanele responsabile de performanța unităților operaționale, inclusiv a funcției de administrare a portofoliului, ale AFIA;
persoanele implicate în exercitarea funcției de administrare a riscurilor nu sunt angajate în activități din cadrul unităților operaționale și nici din cadrul funcției de administrare a portofoliului;
persoanele implicate în exercitarea funcției de administrare a riscurilor sunt remunerate conform îndeplinirii obiectivelor legate de această funcție, independent de performanța unităților operaționale, inclusiv a funcției de administrare a portofoliului;
remunerația funcționarilor de rang înalt care exercită funcția de administrare a riscurilor este direct supravegheată de către comitetul de remunerare, în cazul în care un astfel de comitet a fost înființat.
Articolul 43
Măsuri de protecție împotriva conflictelor de interese
Măsurile de protecție împotriva conflictelor de interese menționate la articolul 15 alineatul (1) din Directiva 2011/61/UE asigură, cel puțin, faptul că:
deciziile luate de funcția de administrare a riscurilor se bazează pe date fiabile, care sunt supuse unui grad adecvat de control din partea funcției de administrare a riscurilor;
remunerația persoanelor implicate în exercitarea funcției de administrare a riscurilor reflectă realizarea obiectivelor legate de această funcție, independent de performanțele obținute de sectoarele în care sunt active aceste persoane;
funcția de administrare a riscurilor este supusă unei examinări independente adecvate, pentru a se asigura faptul că deciziile sunt rezultatul unui proces independent;
funcția de administrare a riscurilor este reprezentată în organul de conducere sau la nivelul funcției de supraveghere, dacă aceasta a fost înființată, cel puțin cu aceeași autoritate ca funcția de administrare a portofoliului;
orice sarcini care intră în conflict sunt separate în mod corespunzător.
În limitele proporționalității și ținând seama de natura, dimensiunea și complexitatea AFIA, prin măsurile de protecție menționate la alineatul (1) se asigură, de asemenea, că:
îndeplinirea funcției de administrare a riscurilor este examinată periodic de către funcția de audit intern sau, dacă aceasta nu a fost înființată, de către o parte externă numită de organul de conducere;
în cazul în care a fost înființat un comitet pentru riscuri, acesta deține resurse adecvate, iar membrii care nu sunt independenți nu au o influență nejustificată asupra îndeplinirii funcției de administrare a riscurilor.
Articolul 44
Limite de risc
Limitele de risc calitative și cantitative pentru fiecare FIA acoperă cel puțin următoarele riscuri:
riscurile de piață;
riscurile de credit;
riscurile de lichiditate;
riscurile de contrapartidă;
riscurile operaționale.
Articolul 45
Măsurarea și administrarea riscurilor
AFIA adoptă măsuri, procese și tehnici adecvate și eficace pentru:
identificarea, măsurarea, administrarea și monitorizarea în orice moment a riscurilor la care sunt sau ar putea fi expuse FIA administrate de AFIA în cauză;
asigurarea respectării limitelor stabilite în conformitate cu articolul 44.
În scopurile prevăzute la alineatul (1), AFIA ia următoarele măsuri pentru fiecare FIA pe care îl gestionează:
instituie măsurile, procesele și tehnicile de administrare a riscurilor necesare pentru a se asigura că riscurile aferente pozițiilor deținute și contribuția lor la profilul de risc global sunt corect măsurate pe baza unor date solide și fiabile, precum și că măsurile, procesele și tehnicile de măsurare a riscului sunt formalizate corespunzător;
efectuează, atunci când este cazul, teste ex post periodice pentru a examina valabilitatea metodelor de măsurare a riscului care includ prognoze și estimări bazate pe modele;
efectuează simulări de criză și analize periodice adecvate ale scenariilor pentru a răspunde riscurilor provenind din modificările potențiale ale condițiilor de piață care pot avea un efect negativ asupra FIA;
se asigură că nivelul actual de risc respectă limitele de risc stabilite în conformitate cu articolul 44;
instituie, aplică și menține proceduri adecvate care, în eventualitatea unor încălcări efective sau anticipate ale limitelor de risc ale FIA, să permită luarea unor măsuri corective rapide în interesul investitorilor;
se asigură că există sisteme și proceduri adecvate de administrare a lichidităților pentru fiecare FIA, în conformitate cu cerințele stabilite la articolul 46.
SECȚIUNEA 4
Administrarea lichidităților
[Articolul 16 din Directiva 2011/61/UE]
Articolul 46
Sistemul și procedurile de administrare a lichidităților
AFIA este în măsură să demonstreze autorităților competente din statul său membru de origine că au fost instituite un cadru adecvat de administrare a lichidităților și procedurile eficace menționate la articolul 16 alineatul (1) din Directiva 2011/61/UE, luând în considerare strategia de investiții, profilul de lichiditate și politica de răscumpărare ale fiecărui FIA.
Articolul 47
Monitorizarea și administrarea riscului de lichiditate
Sistemul de administrare a lichidităților și procedurile menționate la articolul 46 asigură, cel puțin, că:
AFIA menține un nivel de lichiditate al FIA adecvat obligațiilor sale suport, pe baza unei evaluări a lichidității relative a activelor FIA pe piață, ținând seama de perioada necesară pentru lichidare și de prețul sau de valoarea la care pot fi lichidate activele respective, precum și de sensibilitatea lor la riscurile de piață sau la alți factori de piață;
AFIA monitorizează profilul de lichiditate al portofoliului de active al FIA, având în vedere contribuția marginală a fiecărui activ care poate avea un impact semnificativ asupra lichidității, precum și pasivele și angajamentele semnificative, contingente sau de altă natură, pe care FIA le poate avea în raport cu obligațiile sale suport. În acest scop, AFIA trebuie să ia în considerare profilul bazei de investitori a FIA, inclusiv tipul de investitori, dimensiunea relativă a investițiilor și condițiile de răscumpărare aferente acestor investiții;
în cazul în care FIA investește în alte organisme de plasament colectiv, AFIA monitorizează modul în care abordează administratorii acestor organisme de plasament colectiv administrarea lichidităților, inclusiv prin efectuarea de evaluări periodice pentru a monitoriza modificările condițiilor de răscumpărare ale organismelor de plasament colectiv în care investește FIA. Sub rezerva respectării dispozițiilor articolului 16 alineatul (1) din Directiva 2011/61/UE, această obligație nu se aplică în cazul în care celelalte organisme de plasament colectiv în care investește FIA sunt tranzacționate în mod activ pe o piață reglementată în sensul articolului 4 alineatul (1) punctul 14 din Directiva 2004/39/CE sau pe o piață echivalentă dintr-o țară terță;
AFIA instituie și menține măsuri și proceduri adecvate de măsurare a lichidității în vederea evaluării riscurilor cantitative și calitative ale pozițiilor și ale investițiilor preconizate care au un impact semnificativ asupra profilului de lichiditate al portofoliului de active al FIA, pentru a permite măsurarea în mod corespunzător a efectelor acestora asupra profilului global de lichiditate. Procedurile utilizate asigură faptul că AFIA dispune de înțelegerea și cunoștințele corespunzătoare privind lichiditatea activelor în care FIA a investit sau intenționează să investească, incluzând, după caz, volumul tranzacțiilor și sensibilitatea prețurilor și/sau spreadurile fiecărui activ în condiții normale și excepționale de lichiditate;
AFIA examinează și aplică instrumentele și măsurile, inclusiv măsurile speciale, necesare pentru a administra riscul de lichiditate al fiecărui FIA aflat în administrarea sa. AFIA identifică tipul de circumstanțe în care pot fi utilizate aceste instrumente și măsuri, atât în situații normale, cât și în situații excepționale, ținând seama de tratamentul echitabil al tuturor investitorilor în cazul fiecărui FIA administrat. AFIA poate folosi astfel de instrumente și măsuri numai în aceste circumstanțe și cu condiția ca informațiile adecvate să fi fost comunicate în conformitate cu articolul 108.
Articolul 48
Limite de lichiditate și simulări de criză
AFIA monitorizează respectarea acestor limite și, dacă limitele sunt depășite sau este probabil să fie depășite, determină măsurile care se impun (sau care sunt necesare). Pentru a determina măsurile adecvate, AFIA examinează caracterul adecvat al politicilor și al procedurilor de administrare a lichidităților, adecvarea profilului de lichiditate al activelor FIA și efectul unor niveluri atipice de solicitări de răscumpărare.
AFIA realizează în mod regulat simulări de criză, în condiții normale și excepționale de lichiditate, care să le permită să evalueze riscul de lichiditate al fiecărui FIA pe care îl administrează. Simulările de criză:
sunt realizate pe baza unor informații fiabile și actualizate de natură cantitativă sau, dacă acest lucru nu este posibil, de natură calitativă;
după caz, simulează un deficit de lichiditate al activelor FIA și solicitări de răscumpărare atipice;
acoperă riscurile de piață și orice consecință a acestora, inclusiv asupra apelurilor în marjă, a cerințelor în materie de garanții reale sau a liniilor de credit;
țin seama de sensibilitatea evaluărilor în situații de criză;
se efectuează cu o frecvență de cel puțin o dată pe an, adaptată la natura FIA, luând în considerare strategia de investiții, profilul de lichiditate, tipul de investitori și politica de răscumpărare ale FIA.
Articolul 49
Coerența dintre strategia de investiții, profilul de lichiditate și politica de răscumpărare
SECȚIUNEA 5
Investiții în poziții din securitizare
[Articolul 17 din Directiva 2011/61/UE]
Articolul 50
Definiții
În sensul prezentei secțiuni:
„securitizare” înseamnă o titlurizare în sensul articolului 4 punctul 36 din Directiva 2006/48/CE;
„poziție din securitizare” înseamnă o poziție de titlurizare în sensul articolului 4 punctul 40 din Directiva 2006/48/CE;
„sponsor” înseamnă un sponsor în sensul articolului 4 punctul 42 din Directiva 2006/48/CE;
„tranșă” înseamnă o tranșă în sensul articolului 4 punctul 39 din Directiva 2006/48/CE;
Articolul 51
Cerințe privind interesul păstrat
Se consideră că a fost păstrat un interes economic net semnificativ de cel puțin 5 % numai în următoarele cazuri:
păstrarea a cel puțin 5 % din valoarea nominală a fiecăreia dintre tranșele vândute sau transferate investitorilor;
în cazul securitizărilor expunerilor reînnoibile, păstrarea unui interes al inițiatorului de cel puțin 5 % din valoarea nominală a expunerilor securitizate;
păstrarea unor expuneri selectate aleatoriu, echivalente cu cel puțin 5 % din valoarea nominală a expunerilor securitizate, dacă aceste expuneri ar fi fost, altfel, securitizate în securitizare, cu condiția ca numărul expunerilor potențial securitizate să fie de cel puțin 100 la inițierea tranzacției de securitizare;
păstrarea tranșei care suportă prima pierdere și, dacă este necesar, a altor tranșe cu un profil de risc similar sau mai sever decât cele transferate sau vândute investitorilor și care nu sunt scadente mai devreme decât cele transferate sau vândute investitorilor, astfel încât păstrarea să reprezinte în total cel puțin 5 % din valoarea nominală a expunerilor securitizate.
păstrarea unei expuneri care suportă prima pierdere de cel puțin 5 % din fiecare expunere securitizată în securitizare.
Interesul economic net este cuantificat la inițierea tranzacției de securitizare și trebuie păstrat în permanență. Interesul economic net, care include pozițiile, dobânzile sau expunerile păstrate, nu face obiectul diminuării riscului de credit, al pozițiilor scurte sau al altei acoperiri și nu este vândut. Interesul economic net este determinat de valoarea noțională a elementelor din afara bilanțului.
Nu pot exista, pentru nicio securitizare dată, aplicări multiple ale cerințelor privind păstrarea.
Articolul 52
Cerințe calitative referitoare la sponsori și inițiatori
Înainte ca AFIA să își asume expunerea la riscul de credit al unei securitizări în numele unuia sau mai multor FIA, acesta se asigură că sponsorul și inițiatorul:
acordă credite pe baza unor criterii solide și bine definite și stabilesc în mod clar procesul de aprobare, modificare, reînnoire și refinanțare a creditelor pentru expunerile care urmează să fie securitizate, în mod similar cu cele care se aplică expunerilor pe care le dețin;
au implementat și utilizează sisteme eficace pentru a gestiona administrarea și monitorizarea permanente ale portofoliilor și expunerilor lor care implică un risc de credit, inclusiv pentru identificarea și gestionarea creditelor problematice, pentru efectuarea unor ajustări adecvate ale valorilor și pentru constituirea unor provizioane adecvate;
diversifică la un nivel adecvat fiecare portofoliu de credit pe baza pieței țintă și a strategiei globale de creditare;
dispun de o politică scrisă privind riscul de credit care include limitele de toleranță la risc și politica privind provizioanele și descrie modul în care este măsurat, monitorizat și controlat acest risc;
permit accesul rapid la toate datele relevante privind calitatea creditelor și performanța fiecărei expuneri suport, fluxurile de numerar și garanțiile reale aferente unei expuneri din securitizare și informațiile necesare pentru efectuarea unor simulări de criză cuprinzătoare și bine informate asupra fluxurilor de numerar și asupra valorilor garanțiilor expunerilor suport. În acest scop, datele relevante se stabilesc la data operațiunii de securitizare și, dacă este cazul ca urmare a naturii operațiunii de securitizare, ulterior.
acordă acces rapid la toate celelalte date relevante necesare pentru ca AFIA să se conformeze cerințelor prevăzute la articolul 53;
comunică nivelul interesului lor economic net păstrat menționat la articolul 51, precum și orice elemente care ar putea afecta menținerea interesului economic net minim obligatoriu prevăzut la articolul respectiv.
Articolul 53
Cerințe calitative referitoare la AFIA expuși la securitizări
Înainte de a deveni expus la riscul de credit al unei securitizări în numele unuia sau al mai multor FIA și, dacă este cazul, ulterior, un AFIA trebuie să fie în măsură să demonstreze autorităților competente, pentru fiecare poziție din securitizare individuală deținută, că înțelege în detaliu și în profunzime pozițiile respective și că a instituit politici și proceduri formale adecvate la profilul de risc al investițiilor FIA respective în poziții securitizate, pentru a analiza și înregistra următoarele elemente:
informațiile comunicate conform articolului 51 de către inițiatori sau sponsori pentru a preciza interesul economic net pe care îl păstrează în permanență în securitizare;
caracteristicile de risc ale fiecărei poziții din securitizare;
caracteristicile de risc ale expunerilor suport aferente poziției din securitizare;
reputația și istoricul pierderilor suferite în securitizări anterioare de inițiatori sau sponsori în clasele relevante de expuneri suport aferente poziției din securitizare;
declarațiile și comunicările făcute de inițiatori, sponsori sau agenții ori consilierii acestora în legătură cu obligația de diligență necesară privind expunerile securitizate și, după caz, calitatea garanțiilor reale aferente expunerilor securitizate;
dacă este cazul, metodologiile și conceptele pe care se bazează evaluarea garanțiilor reale aferente expunerilor securitizate, precum și politicile adoptate de inițiator sau de sponsor pentru a asigura independența evaluatorului;
toate caracteristicile structurale ale securitizării care pot avea un impact semnificativ asupra performanței poziției din securitizare a instituției, precum ordinea distribuirii fluxurilor de numerar către investitori stabilită prin contract (contractual waterfall) și factorii de declanșare aferenți, îmbunătățirea calității creditului, creșterea lichidității, factorii de declanșare legați de valoarea de piață și definițiile stării de nerambursare specifice tranzacției.
AFIA stabilesc proceduri oficiale de monitorizare în conformitate cu principiile prevăzute la articolul 15 din Directiva 2011/61/UE, care să fie proporționale cu profilul de risc al FIA relevant cu privire la riscul de credit al unei poziții din securitizare, pentru monitorizarea permanentă și la timp a informațiilor privind expunerile suport ale acestor poziții din securitizare. Aceste informații includ (în cazul în care prezintă importanță pentru tipul respectiv de securitizare și fără a se limita la acele tipuri de informații descrise în prezentul document) tipul de expunere, procentul de împrumuturi a căror rambursare este restantă cu mai mult de 30, 60 și 90 de zile, ratele de nerambursare, ratele de rambursare anticipată, împrumuturile cu garanția aflată în executare, tipul garanției reale și rata de ocupare a acesteia, distribuția frecvenței scorurilor de credit sau a altor cuantificări a bonității debitorilor la nivelul expunerilor suport, gradul de diversificare la nivel de sector și de arie geografică, distribuția frecvenței raportului dintre împrumut și valoarea garanției reale (loan to value), cu intervale ale căror mărimi să permită efectuarea cu ușurință a unei analize de sensibilitate adecvate. În cazul în care expunerile suport reprezintă la rândul lor poziții din securitizare, AFIA trebuie să dispună de informațiile menționate în prezentul paragraf nu numai în ceea ce privește tranșele suport din securitizare, cum ar fi numele și calitatea creditului emitentului, ci și în ceea ce privește caracteristicile și performanța portofoliilor suport aferente acestor tranșe din securitizare.
AFIA aplică aceleași standarde de analiză participațiilor sau subscrierilor de titluri provenind din operațiuni de securitizare, achiziționate de la părți terțe.
Articolul 54
Măsuri corective
Articolul 55
Clauza de anterioritate
Articolele 51-54 se aplică securitizărilor noi emise începând cu 1 ianuarie 2011. După 31 decembrie 2014, articolele 51-54 se aplică securitizărilor existente atunci când se adaugă sau se substituie noi expuneri suport după această dată.
Articolul 56
Interpretare
În absența unei interpretări specifice formulate de AEVMP sau de Comitetul comun al Autorităților europene de supraveghere, dispozițiile prezentei secțiuni se interpretează în sensul coerenței cu dispozițiile corespunzătoare din Directiva 2006/48/CE și cu orientările din 31 decembrie 2010 ( 2 ) referitoare la articolul 122a din Directiva privind cerințele de capital, emise de Comitetul european al inspectorilor bancari, cu modificările ulterioare.
SECȚIUNEA 6
Cerințe organizatorice – Principii generale
[Articolele 12 și 18 din Directiva 2011/61/UE]
Articolul 57
Cerințe generale
AFIA:
stabilesc, aplică și mențin proceduri decizionale și o structură organizatorică care să specifice structurile ierarhice și să repartizeze funcțiile și responsabilitățile în mod clar și formalizat;
asigură faptul că persoanele relevante cunosc procedurile care trebuie urmate pentru îndeplinirea adecvată a responsabilităților ce le revin;
stabilesc, aplică și mențin mecanisme adecvate de control intern concepute pentru a asigura respectarea deciziilor și a procedurilor existente la toate nivelurile AFIA;
stabilesc, aplică și mențin un sistem eficace de raportare internă și de comunicare a informațiilor la toate nivelurile relevante ale AFIA și schimburi eficace de informații cu toate părțile terțe implicate;
păstrează o evidență adecvată și ordonată a operațiunilor efectuate și a organizării interne.
AFIA țin seama de natura, dimensiunea și complexitatea activităților pe care le desfășoară, precum și de natura și gama serviciilor și a acțiunilor întreprinse în cadrul acestor activități.
AFIA țin seama de riscurile legate de durabilitate atunci când se conformează cerințelor prevăzute la primul paragraf.
Articolul 58
Procesarea electronică a datelor
Articolul 59
Proceduri contabile
Articolul 60
Controlul efectuat de organul de conducere, de conducerea superioară și de funcția de supraveghere
Un AFIA se asigură că următoarele atribuții revin conducerii superioare:
este responsabilă de aplicarea politicii generale de investiții pentru fiecare FIA administrat, așa cum este aceasta definită în regulile fondului, în actele constitutive, în prospectul de emisiune sau în documentele de ofertă, după caz;
supervizează aprobarea strategiilor de investiții pentru fiecare FIA pe care îl administrează;
este responsabilă de asigurarea faptului că sunt stabilite și aplicate politici și proceduri de evaluare, în conformitate cu articolul 19 din Directiva 2011/61/UE;
este responsabilă de asigurarea faptului că AFIA are o funcție permanentă și eficace de verificare a conformității, chiar dacă această funcție este îndeplinită de o parte terță;
se asigură și verifică periodic că politica generală de investiții, strategiile de investiții și limitele de risc ale fiecărui FIA administrat sunt aplicate și respectate în mod corespunzător și eficient, chiar dacă funcția de administrare a riscurilor este îndeplinită de părți terțe;
aprobă și examinează periodic caracterul adecvat al procedurilor interne de adoptare a deciziilor de investiții pentru fiecare FIA administrat, pentru a se asigura că aceste decizii sunt conforme cu strategiile de investiții aprobate;
aprobă și examinează periodic politica de administrare a riscurilor și măsurile, procesele și tehnicile de aplicare a acesteia, inclusiv sistemul de limite de risc pentru fiecare FIA pe care îl administrează;
este responsabil de stabilirea și aplicarea unei politici de remunerare conformă cu dispozițiile din anexa II la Directiva 2011/61/UE;
este responsabilă de integrarea riscurilor legate de durabilitate în activitățile menționate la literele (a)-(h).
AFIA se asigură totodată că următoarele atribuții revin conducerii superioare și, dacă este cazul, organului de conducere sau funcției de supraveghere:
evaluează și examinează periodic eficacitatea politicilor, a măsurilor și a procedurilor instituite pentru îndeplinirea obligațiilor prevăzute de Directiva 2011/61/CE;
iau măsuri adecvate pentru remedierea eventualelor deficiențe.
Articolul 61
Funcția permanentă de verificare a conformității
AFIA ține seama de natura, dimensiunea și complexitatea activităților pe care le desfășoară, precum și de natura și gama serviciilor și a acțiunilor întreprinse în cadrul acestor activități.
AFIA instituie și menține o funcție permanentă și eficace de verificare a conformității care este independentă și are următoarele responsabilități:
să monitorizeze și să evalueze periodic caracterul adecvat și eficacitatea măsurilor, a politicilor și a procedurilor stabilite în conformitate cu alineatul (1), precum și a acțiunilor întreprinse pentru remedierea deficiențelor în materie de respectare de către AFIA a obligațiilor care îi revin;
consilierea persoanele relevante responsabile pentru prestarea de servicii și desfășurarea de activități, precum și asistarea acestora pentru respectarea de către AFIA a obligațiilor care îi revin în temeiul Directivei 2011/61/UE.
Pentru a permite funcției de verificare a conformității menționate la alineatul (2) să își îndeplinească responsabilitățile în mod corespunzător și independent, AFIA se asigură că:
funcția de verificare a conformității dispune de autoritatea, resursele și competența necesare și are acces la toate informațiile relevante;
este numit un ofițer de conformitate responsabil cu funcția de verificare a conformității, care are sarcina de a întocmi cu regularitate, cel puțin o dată pe an, rapoarte către conducerea superioară asupra chestiunilor legate de conformitate, în care să se precizeze în special dacă au fost întreprinse măsuri adecvate de remediere a eventualelor deficiențe;
persoanele care exercita funcția de verificare a conformității nu sunt implicate în prestarea serviciilor sau în efectuarea activităților pe care le monitorizează;
obiectivitatea responsabilului cu funcția de verificare a conformității și a altor persoane care exercită funcția de conformitate nu este afectată și nu este probabil să fie afectată de metoda de stabilire a remunerației acestor persoane.
Cu toate acestea, AFIA nu sunt obligați să se conformeze cerințelor de la litera (c) sau (d) din primul paragraf dacă pot demonstra că, având în vedere natura, dimensiunea și complexitatea activităților, precum și natura și gama serviciilor pe care le prestează și ale activităților pe care le desfășoară, cerințele respective nu sunt proporționale, iar funcția de verificare a conformității continuă să fie eficace.
Articolul 62
Funcția permanentă de audit intern
Funcția de audit intern menționată la alineatul (1):
stabilește, implementează și menține un plan de audit pentru examinarea și evaluarea caracterului adecvat și a eficienței sistemelor, a mecanismelor de control intern și a procedurilor AFIA;
emite recomandări pe baza rezultatelor activității efectuate în conformitate cu litera (a);
verifică conformitatea cu recomandările menționate la litera (b);
raportează aspectele ținând de auditul intern.
Articolul 63
Tranzacții personale
Pentru orice persoană implicată în activități care pot genera un conflict de interese, sau care are acces la informații confidențiale în sensul articolului 1 alineatul (1) din Directiva 2003/6/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 28 ianuarie 2003 privind utilizările abuzive ale informațiilor confidențiale și manipulările pieței (abuzul de piață) ( 3 ) sau la alte informații confidențiale referitoare la un FIA sau la tranzacțiile cu un FIA sau pentru acesta, AFIA stabilește, implementează și menține măsuri adecvate prin care aceste persoane relevante să fie împiedicate să întreprindă următoarele acțiuni:
efectuarea unei tranzacții personale cu instrumente financiare sau cu alte active, care îndeplinește unul dintre următoarele criterii:
intră sub incidența articolului 2 alineatul (1) din Directiva 2003/6/CE;
implică folosirea abuzivă sau divulgarea improprie a unor informații confidențiale;
intră în conflict sau ar putea să intre în conflict cu o obligație care îi revine AFIA în temeiul Directivei 2011/61/UE;
consilierea sau incitarea, în afara cadrului normal al sarcinilor de serviciu sau al contractului său de servicii, a oricărei alte persoane să efectueze o tranzacție personală care este menționată la litera (a) punctele (i) și (ii) sau care ar reprezenta în alt mod o utilizare abuzivă a informațiilor privind ordinele în curs de executare;
divulgarea, în afara cadrului normal al sarcinilor de serviciu sau al contractului său de servicii și fără a aduce atingere articolului 3 litera (a) din Directiva 2003/6/CE, a oricărei informații sau opinii unei alte persoane, atunci când persoana relevantă cunoaște sau ar trebui, în mod rezonabil, să cunoască faptul că, în urma divulgării, cealaltă persoană va acționa sau ar fi probabil să acționeze într-unul dintre următoarele moduri:
efectuarea unei tranzacții personale cu instrumente financiare sau alte active care este menționată la litera (a) punctele (i) și (ii) sau care ar reprezenta în alt mod o utilizare abuzivă a informațiilor privind ordinele în curs de executare;
consilierea sau incitarea unei alte persoane să efectueze o astfel de tranzacție personală.
Măsurile menționate la alineatul (1) trebuie, în mod concret, să fie concepute astfel încât să asigure că:
orice persoană relevantă cunoaște restricțiile privind tranzacțiile personale menționate la alineatul (1), precum și măsurile adoptate de AFIA în ceea ce privește tranzacțiile personale și divulgarea informațiilor în conformitate cu alineatul (1);
AFIA este informat cu promptitudine cu privire la orice tranzacție personală efectuată de o persoană relevantă menționată la alineatul (1), fie prin notificarea tranzacției respective, fie prin alte proceduri care îi permit să identifice tranzacțiile respective;
se ține evidența tranzacțiilor personale notificate AFIA sau depistate de acesta, care trebuie să includă orice autorizație sau interdicție privind tranzacția în cauză.
În sensul literei (b) de la primul paragraf, atunci când anumite activități ale AFIA sunt desfășurate de părți terțe, AFIA trebuie să se asigure că entitatea care desfășoară activitatea ține o evidență a tranzacțiilor personale încheiate de orice persoană relevantă care intră sub incidența alineatului (1) și furnizează aceste informații cu promptitudine, la cererea AFIA.
Alineatele (1) și (2) nu se aplică:
tranzacțiilor personale efectuate în cadrul unui serviciu de administrare discreționară a portofoliului în care nu există comunicare prealabilă privind tranzacția între administratorul de portofoliu și persoana relevantă sau o altă persoană în contul căreia se efectuează tranzacția;
tranzacțiilor personale cu OPCVM sau FIA care fac obiectul unei supravegheri în conformitate cu legislația unui stat membru care impune un nivel echivalent de repartizare a riscurilor pentru activele lor, atunci când persoana relevantă și orice altă persoană în contul căreia se efectuează tranzacțiile nu sunt implicate în administrarea organismului respectiv.
În sensul alineatului (1), sunt considerate tranzacții personale și tranzacțiile cu un instrument financiar sau cu alt activ efectuate în numele sau în contul:
unei persoane relevante;
oricărei persoane cu care o persoană relevantă are o relație de rudenie sau legături strânse;
unei persoane a cărei legătură cu persoana relevantă este de așa natură încât persoana relevantă are un interes semnificativ, direct sau indirect, în rezultatul tranzacției, altul decât o remunerare sau un comision perceput pentru efectuarea tranzacției.
Articolul 64
Înregistrarea tranzacțiilor din portofoliu
În ceea ce privește tranzacțiile de portofoliu dintr-un loc de executare, înregistrarea menționată la alineatul (1) include următoarele informații:
numele sau denumirea FIA și a persoanei care acționează în contul FIA;
activul;
dacă este cazul, cantitatea;
tipul ordinului sau al tranzacției;
prețul;
în cazul ordinelor, data și ora exactă a transmiterii ordinului și numele sau altă desemnare a persoanei căreia i-a fost transmis ordinul, iar în cazul tranzacțiilor, data și ora exactă a deciziei de tranzacționare și a executării tranzacției;
dacă este cazul, numele persoanei care transmite ordinul sau care execută tranzacția;
dacă este cazul, motivele revocării unui ordin;
pentru tranzacțiile executate, contrapartida și identificarea locului executării.
În ceea ce privește tranzacțiile de portofoliu efectuate de FIA în afara unui loc de executare, înregistrarea menționată la alineatul (1) include următoarele informații:
numele sau altă desemnare a FIA;
documentația juridică și de altă natură care stă la baza tranzacțiilor de portofoliu, în special acordul așa cum a fost executat;
prețul.
Articolul 65
Înregistrarea ordinelor de subscriere și de răscumpărare
Aceste înregistrări trebuie să includă informații cu privire la:
FIA în cauză;
persoana care dă sau transmite ordinul;
persoana care primește ordinul;
data și ora ordinului;
condițiile și mijloacele de plată;
tipul ordinului;
data executării ordinului;
numărul de unități sau de acțiuni sau sumele echivalente subscrise sau răscumpărate;
subscrierea sau, după caz, prețul de răscumpărare pentru fiecare unitate sau acțiune sau, după caz, valoarea capitalului angajat și plătit;
valoarea totală subscrisă sau răscumpărată a unităților sau a acțiunilor;
valoarea brută a ordinului, inclusiv comisioanele de subscriere, sau valoarea netă după deducerea comisioanelor de răscumpărare.
Informațiile de la literele (i), (j) și (k) sunt înregistrate de îndată ce sunt disponibile.
Articolul 66
Cerințe referitoare la ținerea evidențelor
Cu toate acestea, autoritățile competente pot cere AFIA să se asigure că o parte dintre aceste înregistrări sau toate aceste înregistrări se păstrează pentru o perioadă mai lungă, ținând seama de natura activului sau a tranzacției de portofoliu în cauză, în cazul în care acest lucru este necesar pentru a permite autorităților respective să își exercite funcțiile de supraveghere în temeiul Directivei 2011/61/UE.
În cazul în care AFIA își transferă responsabilitățile legate de FIA altui AFIA, acesta se asigură că înregistrările menționate la alineatul (1) sunt accesibile acelui AFIA.
Înregistrările se păstrează pe un suport care permite stocarea informațiilor într-un mod accesibil autorităților competente pentru consultări ulterioare, precum și într-o formă și într-o manieră prin care să se asigure că:
autoritățile competente pot accesa rapid informațiile și pot reconstitui fiecare etapă esențială a procesării fiecărei tranzacții de portofoliu;
pot fi stabilite cu ușurință corecturile sau alte modificări, precum și conținutul înregistrărilor înainte de efectuarea corecturilor și a modificărilor respective;
nu este posibilă nicio altă manipulare sau modificare.
SECȚIUNEA 7
Evaluare
[Articolul 19 din Directiva 2011/61/UE]
Articolul 67
Politicile și procedurile de evaluare a activelor FIA
Fără a aduce atingere cerințelor din legislația națională și regulilor și actelor constitutive ale FIA, AFIA se asigură că în cazul FIA pe care le administrează se aplică metodologii de evaluare echitabile, adecvate și transparente. Politicile de evaluare identifică, iar procedurile implementează metodologiile de evaluare utilizate pentru fiecare tip de activ în care pot investi FIA în conformitate cu legislația națională aplicabilă, cu regulile și cu actele constitutive ale FIA. AFIA nu investește pentru prima dată într-un anumit tip de activ dacă pentru tipul respectiv de activ nu s-au identificat metodologia sau metodologiile de evaluare adecvate.
Politicile și procedurile care stabilesc metodologiile de evaluare includ date, modele și criterii de selecție a surselor de date privind prețurile și piața. Acestea trebuie să prevadă că prețurile se obțin din surse independente în toate cazurile în care acest lucru este posibil și oportun. Procesul de selecție a unei anumite metodologii include o evaluare a metodelor relevante disponibile, ținând seama de sensibilitatea acestora la schimbări ale variabilelor și de modul în care diversele strategii determină valoarea relativă a activelor din portofoliu.
Evaluarea politicilor și a procedurilor cuprinde cel puțin următoarele elemente:
competența și independența personalului care efectuează efectiv evaluarea activelor;
strategiile specifice de investiții ale FIA și activele în care ar putea investi FIA;
modalitățile de control al alegerii datelor, a surselor și a metodologiilor utilizate pentru evaluare;
canalele de escaladare pentru soluționarea diferențelor în materie de valoare a activelor;
evaluarea oricăror ajustări referitoare la dimensiunea și lichiditatea pozițiilor sau la schimbări ale condițiilor de piață, după caz;
momentul oportun pentru închiderea registrelor contabile pentru realizarea evaluării;
frecvența adecvată de evaluare a activelor.
Evaluarea politicilor și a procedurilor trebuie să garanteze că AFIA examinează inițial și periodic, ca măsură de diligență necesară, părțile terțe care sunt numite să efectueze servicii de evaluare.
Articolul 68
Utilizarea modelelor pentru evaluarea activelor
Articolul 69
Aplicarea coerentă a politicilor și a procedurilor de evaluare
Articolul 70
Revizuirea periodică a politicilor și a procedurilor de evaluare
Articolul 71
Revizuirea valorii fiecărui activ
Politicile și procedurile de evaluare trebuie să stabilească un proces de revizuire a valorii fiecărui activ, dacă există un risc semnificativ de evaluare necorespunzătoare, ca de exemplu în următoarele cazuri:
evaluarea se bazează pe prețurile provenite de la o singură contrapartidă sau de la un singur broker;
evaluarea se bazează pe cotații bursiere nelichide;
evaluarea este influențată de părți care au legături cu AFIA;
evaluarea este influențată de alte entități care pot avea un interes financiar în performanța FIA;
evaluarea se bazează pe prețuri furnizate de contrapartida care este inițiatorul instrumentului, în special dacă inițiatorul finanțează și poziția FIA pe instrumentul respectiv;
evaluarea este influențată de una sau mai multe persoane din AFIA.
Politicile și procedurile de evaluare descriu procesul de revizuire, care cuprinde verificări și controale suficiente și adecvate privind caracterul rezonabil al fiecărei valori. Caracterul rezonabil este evaluat în funcție de existența unui grad adecvat de obiectivitate. Astfel de verificări și controale trebuie să includă cel puțin:
verificarea valorilor printr-o comparație între prețurile provenite de la contrapartide și între nivelurile prețurilor în timp;
validarea valorilor prin compararea prețurilor realizate cu valorile contabile recente;
examinarea reputației, a coerenței și a calității sursei de evaluare;
o comparație cu valori generate de o parte terță;
o examinare și o formalizare a derogărilor;
evidențierea și cercetarea diferențelor care par neobișnuite sau care variază în funcție de nivelul de referință stabilit pentru tipul de activ în cauză;
identificarea prețurilor caduce și a parametrilor impliciți;
o comparație cu prețurile oricăror active conexe sau cu acoperirile acestora;
o analiză a datelor de intrare utilizate pentru formarea prețurilor pe baza unui model, în special a celor la care prețul obținut prin model prezintă o sensibilitate semnificativă.
Articolul 72
Calcularea valorii activului net pe unitate sau pe acțiune
Articolul 73
Garanții profesionale
Garanțiile profesionale trebuie să conțină dovezi ale calificării și capacității evaluatorului extern de a efectua evaluarea într-o manieră corespunzătoare și independentă, incluzând cel puțin următoarele elemente:
personal și resurse tehnice suficiente;
proceduri adecvate care să asigure o evaluare adecvată și independentă;
cunoștințe și o înțelegere adecvată a strategiei de investiții a FIA și a activelor pe care evaluatorul extern este desemnat să le evalueze;
o reputație suficient de bună și o experiență suficientă în materie de evaluare.
Articolul 74
Frecvența evaluării activelor deținute de FIA deschise
SECȚIUNEA 8
Delegarea funcțiilor AFIA
[Articolul 20 alineatele (1), (2), (4) și (5) din Directiva 2011/61/UE]
Articolul 75
Principii generale
La delegarea sarcinii de a efectua una sau mai multe funcții în numele lor, AFIA respectă, în special, următoarele principii generale:
structura delegării nu permite sustragerea AFIA de la responsabilitățile care îi revin;
obligațiile AFIA față de FIA și investitorii săi nu sunt modificate în urma delegării;
nu sunt afectate condițiile pe care trebuie să le respecte AFIA pentru a putea fi autorizat și pentru a desfășura activități în conformitate cu Directiva 2011/61/UE;
delegarea se realizează sub forma unui acord scris încheiat între AFIA și delegat;
AFIA se asigură că delegatul îndeplinește funcțiile delegate cu eficacitate și în conformitate cu legislația aplicabilă și cu cerințele de reglementare și trebuie să stabilească metode și proceduri pentru examinarea în permanență a serviciilor furnizate de către delegat. AFIA trebuie să ia măsurile corespunzătoare dacă delegatul pare să nu își poată exercita funcțiile cu eficacitate și în conformitate cu legislația și cu cerințele de reglementare aplicabile;
AFIA supraveghează cu eficacitate funcțiile delegate și administrează riscurile aferente delegării. În acest scop, AFIA trebuie să dispună în orice moment de cunoștințele și de resursele necesare pentru supravegherea funcțiilor delegate. AFIA înscrie în acordul de delegare dreptul său la informare, inspecție, acces la spații și la date, precum și dreptul de a da instrucțiuni delegatului și de a-l monitoriza. AFIA se asigură, de asemenea, că delegatul efectuează o supraveghere corespunzătoare a exercitării funcțiilor delegate și administrează în mod adecvat riscurile asociate cu delegarea;
AFIA se asigură că se mențin continuitatea și calitatea funcțiilor delegate sau a sarcinilor delegate de exercitare a anumitor funcții și în caz de încetare a delegării, fie prin transferul funcțiilor delegate sau a sarcinii delegate de exercitare a unor funcții unei părți terțe, fie prin exercitarea acestor funcții de către AFIA în cauză;
drepturile și obligațiile respective ale AFIA și ale delegatului sunt atribuite și definite cu claritate în cadrul acordului. În special, AFIA se asigură prin acord de drepturile sale de instruire și de reziliere, drepturile la informare și dreptul de a inspecta și a avea acces la registrele contabile și la sediul delegatului. Acordul garantează că subdelegarea poate avea loc numai cu consimțământul AFIA;
în cazul în care delegarea se referă la administrarea portofoliului, aceasta este conformă cu politica de investiții a FIA. Delegatul este instruit de AFIA în privința modului de aplicare a politicii de investiții, iar AFIA monitorizează în permanență respectarea de către delegat a acesteia;
AFIA se asigură că delegatul îi comunică orice evoluție care poate avea un impact semnificativ asupra capacității sale de a exercita funcțiile delegate cu eficacitate și în conformitate cu legislația și cu cerințele de reglementare aplicabile;
AFIA se asigură că delegatul protejează toate informațiile confidențiale referitoare la AFIA, la FIA la care se referă delegarea și la investitorii respectivului FIA;
AFIA se asigură că delegatul stabilește, implementează și menține un plan de urgență privind recuperarea datelor în caz de dezastru și testarea periodică a sistemelor de realizare a copiilor de rezervă (back-up), luând în considerare tipurile de funcții delegate.
Articolul 76
Motive obiective pentru delegare
AFIA furnizează autorităților competente o descriere detaliată, explicații și dovezi privind motivele obiective pentru delegare. Atunci când se verifică dacă întreaga structură de delegare se bazează pe motive obiective în sensul articolului 20 alineatul (1) litera (a) din Directiva 2011/61/UE, se ține seama de următoarele criterii:
optimizarea funcțiilor și a proceselor comerciale;
realizarea de economii;
competența delegatului în materie de administrare, de piețe specifice sau de investiții;
accesul delegatului la capacități de tranzacționare mondiale.
Articolul 77
Caracteristicile delegatului
Atunci când delegatul este supus reglementării în ceea ce privește serviciile sale profesionale în cadrul Uniunii, condițiile menționate la primul paragraf se consideră îndeplinite dacă autoritatea de supraveghere a examinat criteriul „bună reputație” în cadrul procedurii de autorizare, cu condiția să nu existe dovezi în sens contrar.
Articolul 78
Delegarea administrării portofoliului sau a administrării riscurilor
Următoarele entități sunt considerate autorizate sau înregistrate în scopul administrării de active și supuse supravegherii în conformitate cu articolul 20 alineatul (1) litera (c) din Directiva 2011/61/UE:
societățile de administrare autorizate în conformitate cu Directiva 2009/65/CE;
firmele de investiții autorizate în conformitate cu Directiva 2004/39/CE pentru administrarea portofoliului;
instituțiile de credit autorizate în conformitate cu Directiva 2006/48/CE care au autorizația de a presta servicii de administrare a portofoliului în temeiul Directivei 2004/39/CE;
AFIA externi autorizați în conformitate cu Directiva 2011/61/UE;
entitățile din țări terțe autorizate sau înregistrate în scopul administrării de active și supravegheate în mod eficient de o autoritate competentă din țările respective.
În cazul în care delegarea este acordată unei întreprinderi dintr-o țară terță, trebuie îndeplinite următoarele condiții în conformitate cu articolul 20 alineatul (1) litera (d) din Directiva 2011/61/UE:
există un acord scris între autoritățile competente din statul membru de origine al AFIA și autoritățile de supraveghere a întreprinderii căreia îi este acordată delegarea;
în ceea ce privește întreprinderea căreia i se acordă delegarea, acordul menționat la litera (a) permite autorităților competente:
să obțină, la cerere, informațiile relevante necesare pentru a-și îndeplini sarcinile de supraveghere, astfel cum prevede Directiva 2011/61/UE;
să obțină acces la documentele păstrate în țara terță care sunt relevante pentru a-și îndeplini sarcinile de supraveghere;
să efectueze inspecții la fața locului la sediul întreprinderii căreia i-au fost delegate funcțiile. Procedurile practice de inspecție la fața locului trebuie să fie detaliate în acordul scris;
să primească cât mai curând posibil informații din partea autorității de supraveghere din țara terță în scopul investigării potențialelor încălcări ale cerințelor Directivei 2011/61/UE și ale măsurilor de punere în aplicare a acesteia;
să coopereze în materie de asigurare a respectării legislației, în conformitate cu legislația națională și internațională care se aplică autorității de control din țara terță și autorităților competente din UE în cazurile de încălcare a cerințelor Directivei 2011/61/UE și ale măsurilor sale de punere în aplicare, precum și ale legislației naționale aplicabile.
Articolul 79
Supraveghere eficace
Se consideră că o delegare împiedică supravegherea eficace a AFIA în cazul în care:
AFIA, auditorii acestuia și autoritățile competente nu au acces efectiv la datele privind funcțiile delegate și la sediul comercial al delegatului sau autoritățile competente nu au posibilitatea de a-și exercita drepturile de acces menționate;
delegatul nu cooperează cu autoritățile competente ale AFIA în privința funcțiilor delegate;
AFIA nu pune la dispoziția autorităților competente, la cerere, toate informațiile necesare pentru a permite acestora să verifice conformitatea îndeplinirii funcțiilor delegate cu cerințele Directivei 2011/61/UE și ale măsurilor sale de punere în aplicare.
Articolul 80
Conflicte de interese
În conformitate cu articolul 20 alineatul (2) litera (b) din Directiva 2011/61/UE, criteriile pentru a verifica dacă o delegare intră în conflict cu interesele AFIA sau ale investitorilor în FIA trebuie să cuprindă cel puțin următoarele elemente:
dacă AFIA și delegatul sunt membri ai aceluiași grup sau au alte relații contractuale, măsura în care delegatul controlează AFIA sau are capacitatea de a influența acțiunile acestuia;
dacă delegatul și un investitor în FIA relevant sunt membri ai aceluiași grup sau au alte relații contractuale, măsura în care acest investitor controlează delegatul sau are capacitatea de a influența acțiunile acestuia;
probabilitatea ca delegatul să obțină un câștig financiar sau să evite o pierdere financiară pe cheltuiala FIA sau a investitorilor în FIA;
probabilitatea ca delegatul să aibă un interes legat de rezultatul unui serviciu sau al unei activități prestate în beneficiul AFIA sau al FIA;
probabilitatea ca delegatul să beneficieze de stimulente financiare sau de altă natură pentru a favoriza interesul altui client în detrimentul intereselor FIA sau ale investitorilor în FIA;
probabilitatea ca delegatul să primească sau să urmeze să primească din partea unei alte persoane decât AFIA un stimulent pentru serviciile de administrare a portofoliului colectiv prestate în beneficiul AFIA și al FIA pe care acesta le administrează, sub formă de bani, bunuri sau servicii, pe lângă comisionul sau remunerarea standard pentru serviciul respectiv.
Se poate considera că funcția de administrare a portofoliului sau de administrare a riscurilor este separată funcțional și ierarhic de alte sarcini cu care ar putea intra în conflict numai dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:
persoanele implicate în sarcini de administrare a portofoliului nu sunt implicate și în îndeplinirea unor sarcini potențial incompatibile, cum ar fi sarcinile de control;
persoanele implicate în sarcini de administrare a riscurilor nu sunt implicate și în îndeplinirea unor sarcini potențial incompatibile, cum ar fi sarcinile operaționale;
persoanele implicate în funcții de administrare a riscurilor nu sunt supravegheate de persoanele responsabile de îndeplinirea sarcinilor operaționale;
separarea este asigurată în întreaga structură ierarhică a delegatului, până la nivelul organului său de conducere, iar respectarea acesteia este examinată de organul de conducere și, dacă este cazul, de funcția de supraveghere a delegatului.
Se consideră că potențialele conflicte de interese au fost depistate, gestionate, monitorizate și comunicate în mod corespunzător investitorilor FIA numai dacă:
AFIA se asigură că delegatul ia toate măsurile necesare pentru a depista, gestiona și monitoriza posibilele conflicte de interese care pot apărea între delegat și AFIA, FIA sau investitorii FIA. AFIA se asigură că delegatul dispune de proceduri care corespund celor prevăzute la articolele 31-34.
AFIA se asigură că delegatul îi comunică potențialele conflicte de interese, precum și procedurile și măsurile care urmează să fie adoptate de acesta pentru a gestiona astfel de conflicte de interese. AFIA comunică aceste elemente FIA și investitorilor FIA, în conformitate cu articolul 36.
Articolul 81
Acordul pentru subdelegare și notificarea acesteia
Un acord general dat în prealabil de către AFIA nu este considerat acord în sensul articolului 20 alineatul (4) litera (a) din Directiva 2011/61/UE.
Articolul 82
Entitățile de tip „cutie poștală” și AFIA în cazul cărora nu se mai consideră că administrează un FIA
Un AFIA este considerat o entitate de tip „cutie poștală” și nu mai este considerat administratorul FIA cel puțin în următoarele situații:
AFIA nu mai deține competențele și resursele necesare pentru supravegherea sarcinilor delegate și administrarea riscurilor aferente delegării;
AFIA nu mai are competența de a lua decizii în domeniile-cheie care țin de responsabilitatea conducerii superioare sau nu mai are competența de a exercita funcții superioare de conducere, în special în ceea ce privește implementarea politicii generale de investiții și a strategiilor de investiții;
AFIA își pierde drepturile contractuale de a ancheta, a inspecta, a avea acces sau a da instrucțiuni delegaților săi sau exercitarea acestor drepturi devine imposibilă în practică;
AFIA deleagă îndeplinirea funcțiilor de administrare a investițiilor în așa fel încât funcțiile delegate depășesc cu o marjă considerabilă funcțiile de administrare a investițiilor îndeplinite de AFIA. La evaluarea amplorii delegărilor, autoritățile competente evaluează întreaga structură de delegare, ținând seama nu numai de activele administrate prin delegare, ci și de următoarele criterii calitative:
tipurile de active în care a investit FIA, sau AFIA acționând în numele FIA, și importanța activelor administrate prin delegare pentru profilul de risc și de randament al FIA;
importanța activelor administrate prin delegare pentru realizarea obiectivelor de investiții ale FIA;
repartiția geografică și sectorială a investițiilor FIA;
profilul de risc al FIA;
tipul de strategii de investiții pe care se bazează FIA sau AFIA care acționează în numele FIA;
tipurile de sarcini delegate în raport cu cele păstrate; precum și
configurarea delegaților și a subdelegaților, sfera geografică de activitate și structura corporativă a acestora, inclusiv felul delegării, respectiv dacă delegarea este sau nu conferită unei entități care aparține aceleiași corporații ca și AFIA.
CAPITOLUL IV
DEPOZITARUL
SECȚIUNEA 1
Detaliile contractului scris
[Articolul 21 alineatul (2) din Directiva 2011/61/UE]
Articolul 83
Detalii privind contractul
Între depozitar, pe de o parte, și AFIA și/sau FIA, pe de altă parte, se încheie un contract prin care este numit depozitarul, în conformitate cu articolul 21 alineatul (2) din Directiva 2011/61/UE. Contractul include cel puțin următoarele elemente:
o descriere a serviciilor care urmează să fie prestate de către depozitar și a procedurilor care urmează să fie adoptate pentru fiecare tip de activ în care FIA poate investi și care este apoi încredințat depozitarului;
o descriere a modului în care trebuie să fie îndeplinită funcția de păstrare și de supraveghere, în funcție de tipurile de active și regiunile geografice în care FIA intenționează să investească. În ceea ce privește sarcinile de custodie, această descriere include liste de țări și procedurile de adăugare și/sau de retragere a unor țări din lista respectivă. Aceste elemente trebuie să fie conforme cu informațiile referitoare la activele în care FIA poate investi, incluse în regulile, actele constitutive și în documentele de ofertă ale FIA;
o declarație care să ateste că răspunderea depozitarului nu este afectată de delegarea funcțiilor sale de custodie, cu excepția cazului în care acesta este exonerat de răspundere în conformitate cu articolul 21 alineatele (13) și (14) din Directiva 2011/61/UE;
perioada de valabilitate și condițiile pentru modificarea și rezilierea contractului, inclusiv situațiile care ar putea conduce la rezilierea contractului și detaliile privind procedura de reziliere și, dacă este cazul, procedurile prin care depozitarul trebuie să transmită toate informațiile relevante entității care îi succede;
obligațiile de confidențialitate care se aplică părților în conformitate cu actele cu putere de lege și actele administrative aplicabile. Aceste obligații trebuie să nu diminueze capacitatea autorităților competente de a avea acces la documentele și informațiile pertinente;
mijloacele și procedurile prin care depozitarul transmite AFIA sau FIA toate informațiile relevante de care acesta are nevoie pentru a-și îndeplini sarcinile, inclusiv pentru a exercita orice drepturi aferente activelor, precum și pentru a dispune în timp util de o imagine exactă a conturilor FIA;
mijloacele și procedurile prin care AFIA sau FIA transmite toate informațiile relevante sau asigură depozitarului acces la toate informațiile de care acesta are nevoie pentru a-și îndeplini sarcinile, inclusiv procedurile prin care se asigură că depozitarul va primi informații de la alte părți numite de FIA sau de AFIA;
informații care să indice dacă depozitarul sau o parte terță căreia îi sunt delegate funcțiile de păstrare în conformitate cu articolul 21 alineatul (11) din Directiva 2011/61/UE poate reutiliza activele care i-au fost încredințate și, dacă este cazul, condițiile în care poate avea loc această reutilizare;
procedurile care trebuie urmate atunci când se are în vedere o modificare a regulilor, a actelor constitutive sau a documentelor de ofertă ale FIA, cu detalierea situațiilor în care depozitarul trebuie să fie informat sau în care este necesar acordul său înainte de efectuarea modificării;
întregul schimb necesar de informații dintre FIA, AFIA, o parte terță care acționează în numele FIA sau al AFIA, pe de o parte, și depozitarul, pe de altă parte, referitor la vânzarea, subscrierea, răscumpărarea directă, emiterea, anularea și răscumpărarea prin intermediul unei piețe reglementate de acțiuni sau unități ale FIA;
întregul schimb necesar de informații dintre FIA, AFIA, o parte terță care acționează în numele FIA sau al AFIA, pe de o parte, și depozitarul, pe de altă parte, cu privire la îndeplinirea de către depozitar a funcției de supraveghere și control;
atunci când părțile la contract intenționează să desemneze o parte terță pentru a îndeplini o parte a sarcinilor care îi revin fiecăreia dintre ele, angajamentul de a furniza în mod regulat detalii privind orice parte terță numită și, la cerere, informații privind criteriile utilizate pentru selectarea părții terțe și măsurile preconizate pentru monitorizarea activității desfășurate de partea terță selectată;
informații privind sarcinile și responsabilitățile părților la contract în ceea ce privește obligațiile legate de prevenirea spălării banilor și a finanțării terorismului;
informații privind toate conturile de numerar deschise în numele FIA, sau al AFIA acționând în numele FIA, precum și procedurile prin care se asigură faptul că depozitarul va fi informat în cazul în care este deschis un cont nou în numele FIA sau al AFIA acționând în numele FIA;
detalii privind procedurile de escaladare utilizate de depozitar, inclusiv identitatea persoanelor din cadrul FIA și/sau al AFIA care trebuie contactate de către acesta atunci când lansează o astfel de procedură;
angajamentul depozitarului de a informa AFIA dacă acesta constată că separarea activelor nu este, sau nu mai este, suficientă pentru a asigura protecția împotriva insolvenței unei părți terțe căreia îi sunt delegate funcții de păstrare în conformitate cu articolul 21 alineatul (11) din Directiva 2011/61/UE într-o anumită jurisdicție;
procedurile care asigură faptul că depozitarul, în vederea îndeplinirii sarcinilor sale, are capacitatea de a se informa în privința activității AFIA și/sau a FIA și de a evalua calitatea informațiilor transmise, inclusiv prin accesul la registrele contabile ale FIA și/sau ale AFIA sau prin vizite la fața locului;
procedurile care asigură faptul că AFIA și/sau FIA pot examina performanțele depozitarului în ceea ce privește respectarea obligațiilor contractuale ale acestuia.
SECȚIUNEA 2
Criterii generale de evaluare a reglementării și a supravegherii prudențiale care se aplică depozitarilor din țări terțe
[Articolul 21 alineatul (6) litera (b) din Directiva 2011/61/UE]
Articolul 84
Criteriile de evaluare a reglementării și a supravegherii prudențiale care se aplică unui depozitar dintr-o țară terță
În sensul articolului 21 alineatul (6) litera (b) din Directiva 2011/61/UE, eficacitatea reglementării și a supravegherii prudențiale care se aplică unui depozitar stabilit într-o țară terță, măsura în care acestea au aceleași efecte ca cele prevăzute de dreptul Uniunii și aplicarea efectivă a acestora sunt evaluate în funcție de următoarele criterii:
depozitarul este supus autorizării și supravegherii continue de către o autoritate publică competentă care dispune de resurse adecvate pentru îndeplinirea sarcinilor sale;
legislația țării terțe stabilește criterii pentru autorizarea ca depozitar care să aibă același efect ca și cele stabilite pentru accesul la activitatea instituțiilor de credit sau a firmelor de investiții din cadrul Uniunii;
cerințele de capital impuse depozitarului în țara terță au același efect ca și cele în vigoare în UE, în funcție de natura entității din cadrul Uniunii cu care este asimilat depozitarul – instituție de credit sau firmă de investiții;
condițiile de operare care se aplică unui depozitar în țara terță au același efect ca și cele prevăzute pentru instituțiile de credit sau pentru firmele de investiții din Uniune, în funcție de natura depozitarului;
cerințele privind exercitarea sarcinilor specifice de depozitar al unui FIA prevăzute în legislația țării terțe au același efect ca și cele prevăzute la articolul 21 alineatele (7)-(15) din Directiva 2011/61/UE, în măsurile sale de punere în aplicare și în legislația națională relevantă;
legislația țării terțe prevede aplicarea unor măsuri de asigurare a respectării legii care au un efect de descurajare suficient de mare în cazul încălcării de către depozitar a cerințelor și a condițiilor prevăzute la literele (a)-(e).
SECȚIUNEA 3
Funcțiile depozitarului, diligența necesară și obligația de separare
[Articolul 21 alineatele (7)-(9) și alineatul (11) litera (c) și litera (d) punctul (iii) din Directiva 2011/61/UE]
Articolul 85
Monitorizarea numerarului – cerințe generale
Pentru a avea acces la toate informațiile privind conturile de numerar ale FIA și pentru a avea o imagine clară a tuturor fluxurilor de numerar ale FIA, depozitarului trebuie să i se comunice cel puțin următoarele elemente:
în momentul desemnării sale, informații privind toate conturile de numerar deschise în numele FIA sau în numele AFIA acționând în numele FIA;
deschiderea oricărui cont de numerar nou de către FIA sau de către AFIA acționând în numele FIA;
toate informațiile referitoare la conturile de numerar deschise la o entitate terță; aceste informații trebuie comunicate direct de entitățile terțe în cauză.
Articolul 86
Monitorizarea fluxurilor de numerar ale FIA
Depozitarul asigură monitorizarea corectă și eficace a fluxurilor de numerar ale FIA, în special cel puțin prin acțiunile următoare:
se asigură că tot numerarul FIA se contabilizează în conturi deschise la entitățile menționate la articolul 18 alineatul (1) literele (a), (b) și (c) din Directiva 2006/73/CE pe piețele relevante pe care conturile de numerar sunt obligatorii pentru operațiunile FIA și care fac obiectul unei reglementări și unei supravegheri prudențiale care are același efect ca legislația Uniunii, este aplicată cu eficacitate și este în acord cu principiile stabilite la articolul 16 din Directiva 2006/73/CE;
instituie proceduri eficace și adecvate pentru reconcilierea tuturor mișcărilor de numerar și pentru efectuarea acestor reconcilieri zilnic sau, în cazul mișcărilor de numerar cu frecvență redusă, atunci când au loc astfel de mișcări de numerar;
instituie proceduri corespunzătoare pentru a identifica, la încheierea zilei de lucru, fluxurile de numerar semnificative și în special pe cele care ar putea prezenta inconsecvențe cu activitățile FIA;
revizuiește periodic adecvarea acestor proceduri, inclusiv printr-o revizuire completă a procesului de reconciliere, cel puțin o dată pe an, și se asigură de includerea în procesul de reconciliere a conturilor de numerar deschise în numele FIA, în numele AFIA acționând în numele FIA sau în numele depozitarului acționând în numele FIA;
monitorizează în permanență rezultatele reconcilierilor și ale acțiunile întreprinse ca urmare a oricăror neconcordanțe depistate în cadrul procedurilor de reconciliere și informează AFIA dacă o neregulă nu a fost rectificată fără întârzieri nejustificate și, totodată, autoritățile competente dacă situația nu poate fi clarificată și/sau corectată;
controlează corespondența dintre propriile înregistrări referitoare la pozițiile de numerar și cele ale AFIA. AFIA se asigură că toate instrucțiunile și informațiile referitoare la un cont de numerar deschis la o parte terță sunt transmise depozitarului, astfel încât acesta să poată efectua propriile proceduri de reconciliere.
Articolul 87
Sarcini referitoare la subscrieri
AFIA se asigură că se furnizează depozitarului informații cu privire la plățile efectuate de către investitori sau în numele acestora la subscrierea de acțiuni sau de unități ale unui FIA la încheierea fiecărei zile de lucru, în cazul în care FIA, AFIA sau o parte care acționează în numele acestora, cum ar fi un agent de transfer, primește astfel de plăți sau un ordin din partea investitorului. AFIA se asigură că depozitarul primește orice alte informații relevante de care are nevoie pentru a se asigura că plățile sunt apoi înregistrate în conturile de numerar deschise în numele FIA, în numele AFIA acționând în numele FIA sau în numele depozitarului în conformitate cu dispozițiile articolului 21 alineatul (7) din Directiva 2011/61/UE.
Articolul 88
Instrumente financiare care trebuie ținute în custodie
Instrumentele financiare care aparțin FIA, sau AFIA acționând în numele FIA, și care nu pot fi livrate depozitarului în formă fizică trebuie incluse în domeniul de aplicare al obligațiilor de custodie ale depozitarului, dacă sunt îndeplinite toate condițiile următoare:
acestea sunt titluri transferabile, inclusiv titluri transferabile care încorporează instrumente financiare derivate, astfel cum sunt menționate la articolul 51 alineatul (3) ultimul paragraf din Directiva 2009/65/CE și la articolul 10 din Directiva 2007/16/CE a Comisiei ( 4 ), instrumente ale pieței monetare sau unități ale organismelor de plasament colectiv;
acestea pot fi înregistrate sau ținute direct sau indirect într-un cont în numele depozitarului.
Articolul 89
Sarcini de păstrare referitoare la activele ținute în custodie
Pentru a se conforma obligațiilor prevăzute la articolul 21 alineatul (8) litera (a) din Directiva 2011/61/UE în ceea ce privește instrumentele financiare care trebuie ținute în custodie, un depozitar trebuie să se asigure, cel puțin, că:
instrumentele financiare sunt înregistrate în mod corespunzător, în conformitate cu articolul 21 alineatul (8) litera (a) punctul (ii) din Directiva 2011/61/UE;
înregistrările și conturile separate sunt păstrate astfel încât să se asigure acuratețea acestora și, în special, corespondența cu instrumentele financiare și numerarul păstrate pentru FIA;
se efectuează ori de câte ori este necesar reconcilieri între conturile și evidențele interne ale depozitarului și cele ale oricărei părți terțe căreia îi sunt delegate funcții de custodie în conformitate cu articolul 21 alineatul (11) din Directiva 2011/61/UE;
se acordă grija cuvenită instrumentelor financiare ținute în custodie pentru a asigura un nivel ridicat de protecție a investitorilor;
sunt evaluate și monitorizate toate riscurile de custodie relevante din întregul lanț de custodie, iar AFIA este informat cu privire la orice riscuri semnificative identificate;
se adoptă dispoziții organizatorice adecvate pentru minimizarea riscului de pierdere sau de diminuare a valorii instrumentelor financiare sau a drepturilor aferente respectivelor instrumente financiare ca urmare a fraudei, a administrării necorespunzătoare, a înregistrării inadecvate sau a neglijenței;
este verificat dreptul de proprietate al FIA sau al AFIA acționând în numele FIA asupra activelor.
În ceea ce privește litera (c) de la primul paragraf, frecvența reconcilierilor se stabilește pe baza următoarelor elemente:
activitatea obișnuită de tranzacționare a FIA;
tranzacțiile care se realizează în afara activității obișnuite de tranzacționare;
tranzacțiile care au loc în contul oricărui alt client ale cărui active sunt ținute în custodie de partea terță în același cont de instrumente financiare ca și activele FIA.
Cerința menționată la primul paragraf nu se aplică structurilor de tip fond de fonduri sau de tip „master-feeder”, în cazul în care fondurile suport au un depozitar care le ține activele în custodie.
Articolul 90
Sarcini de păstrare în ceea ce privește verificarea dreptului de proprietate și ținerea evidenței
Pentru a se conforma obligațiilor menționate la articolul 21 alineatul (8) litera (b) din Directiva 2011/61/UE, un depozitar trebuie să îndeplinească cel puțin condițiile următoare:
să aibă acces fără întârzieri nejustificate la toate informațiile relevante de care are nevoie pentru îndeplinirea sarcinilor de verificare a drepturilor de proprietate și de ținere a evidenței, inclusiv la informațiile relevante care trebuie furnizate depozitarului de către părți terțe;
să dispună de informații suficiente și fiabile pentru a se convinge că FIA, sau AFIA acționând în numele FIA, deține dreptul de proprietate asupra activelor;
să înscrie într-un registru activele asupra cărora este convins că FIA, sau AFIA acționând în numele FIA, deține dreptul de proprietate. Pentru a se conforma acestei obligații, depozitarul:
înscrie în registru, pe numele FIA, activele, inclusiv valorile noționale ale acestora, asupra cărora este convins că FIA, sau AFIA acționând în numele FIA, deține dreptul de proprietate;
este în măsură să prezinte în orice moment un inventar cuprinzător și actualizat al activelor FIA, care să cuprindă și valorile noționale ale acestora.
În scopul alineatului (2) litera (c) punctul (ii), depozitarul se asigură că există proceduri pentru ca activele înregistrate să nu poată fi alocate, transferate, schimbate sau livrate fără ca el însuși, sau delegatul său, să fie informat cu privire la astfel de tranzacții și că părțile terțe relevante îi acordă acces, fără întârzieri nejustificate, la documentele justificative privind fiecare tranzacție și fiecare poziție. AFIA se asigură că părțile terțe furnizează depozitarului, fără întârzieri nejustificate, certificate sau alte documente justificative ori de câte ori are loc o vânzare sau o achiziționare de active sau o acțiune a unei întreprinderi care are ca rezultat emiterea de instrumente financiare și cel puțin o dată pe an.
Cerința menționată la primul paragraf nu se aplică structurilor de tip fond de fonduri sau de tip „master-feeder”, în cazul în care fondurile suport au un depozitar care îndeplinește funcția de verificare a drepturilor de proprietate și pe cea de ținere a evidenței pentru activele lor.
Articolul 91
Obligațiile de raportare ale brokerilor principali
În cazul în care a fost numit un broker principal, AFIA se asigură că de la data numirii este în vigoare un contract în temeiul căruia brokerul principal are în special obligația de a pune la dispoziția depozitarului o declarație pe un suport durabil care să conțină următoarele informații:
valorile elementelor enumerate la alineatul (3) la încheierea fiecărei zi de lucru;
orice alte date necesare pentru a se asigura faptul că depozitarul FIA are informații actualizate și exacte privind valoarea activelor a căror păstrare a fost delegată în conformitate cu articolul 21 alineatul (11) din Directiva 2011/61/UE.
Elementele menționate la alineatul (1) litera (a) includ:
valoarea totală a activelor deținute de brokerul principal pentru FIA, în cazul în care funcțiile de păstrare sunt delegate în conformitate cu articolul 21 alineatul (11) din Directiva 2011/61/UE, valoarea fiecăruia dintre următoarele elemente:
împrumuturile în numerar acordate FIA și dobânzile acumulate;
titlurile care trebuie relivrate de FIA în temeiul pozițiilor scurte deschise asumate în numele său;
sumele de decontare curente care trebuie plătite de FIA în temeiul oricăror contracte futures;
încasările în numerar provenite din vânzări în lipsă deținute de brokerul principal aferente pozițiilor scurte asumate în numele FIA;
marjele în numerar deținute de brokerul principal aferente contractelor futures deschise încheiate în numele FIA. Această obligație este cumulativă cu obligațiile prevăzute la articolele 87 și 88.
expunerile cu exigibilitate imediată ajustate la valoarea de piață ale oricărei tranzacții OTC efectuată în numele FIA;
totalul obligațiilor garantate ale FIA față de brokerul principal; și
toate celelalte active care au legătură cu FIA;
valoarea altor active menționate la articolul 21 alineatul (8) litera (b) din Directiva 2011/61/UE deținute în garanție de brokerul principal pentru tranzacții garantate încheiate în cadrul unui contract de brokeraj principal;
valoarea activelor asupra cărora brokerul principal și-a exercitat un drept de utilizare a activelor FIA;
o listă cu toate instituțiile la care brokerul principal deține sau poate deține numerar al FIA într-un cont deschis în numele FIA, sau în numele AFIA acționând în numele FIA, în conformitate cu articolul 21 alineatul (7) din Directiva 2011/61/UE.
Articolul 92
Sarcini de supraveghere – cerințe generale
Articolul 93
Sarcini referitoare la subscrieri și răscumpărări
Pentru a se conforma dispozițiilor articolului 21 alineatul (9) litera (a) din Directiva 2011/61/UE, depozitarul îndeplinește următoarele cerințe:
se asigură că FIA, AFIA sau entitatea numită a stabilit, implementează și aplică o procedură adecvată și consecventă pentru:
reconcilierea ordinelor de subscriere cu încasările provenite din subscrieri și a numărului de unități sau de acțiuni emise cu încasările provenite din subscrieri primite de FIA;
reconcilierea ordinelor de răscumpărare cu răscumpărările plătite și a numărului de unități sau de acțiuni anulate cu răscumpărările plătite de FIA;
verificarea cu regularitate a caracterului adecvat al procedurii de reconciliere.
În sensul punctelor (i), (ii) și (iii), depozitarul trebuie, în special, să verifice în mod regulat concordanța dintre numărul total de unități sau de acțiuni ale FIA din conturile FIA și numărul total de acțiuni sau de unități în circulație care apar în registrul FIA;
se asigură și verifică cu regularitate că procedurile privind vânzarea, emisiunea, reachiziționarea, răscumpărarea și anularea de acțiuni sau de unități ale FIA respectă legislația națională în vigoare și regulile sau actele constitutive ale FIA și verifică dacă aceste proceduri sunt aplicate efectiv;
frecvența verificărilor efectuate de depozitar trebuie să corespundă frecvenței subscrierilor și răscumpărărilor.
Articolul 94
Sarcini referitoare la evaluarea acțiunilor sau a unităților
În vederea respectării dispozițiilor articolului 21 alineatul (9) litera (b) din Directiva 2011/61/UE, depozitarul:
verifică în permanență dacă s-au stabilit și s-au aplicat proceduri adecvate și consecvente pentru evaluarea activelor FIA în conformitate cu articolul 19 din Directiva 2011/61/UE și cu măsurile de punere în aplicare a acesteia, precum și cu regulile și actele constitutive ale FIA; și
se asigură că politicile și procedurile de evaluare sunt aplicate efectiv și revizuite în mod periodic.
Articolul 95
Sarcini referitoare la executarea instrucțiunilor AFIA
În vederea respectării dispozițiilor articolului 21 alineatul (9) litera (c) din Directiva 2011/61/UE, depozitarul efectuează cel puțin acțiunile următoare:
stabilește și aplică proceduri adecvate pentru a verifica dacă FIA și AFIA respectă legislația și reglementările aplicabile, precum și regulile și actele constitutive ale FIA. În special, depozitarul monitorizează respectarea de către FIA a restricțiilor privind investițiile și a limitelor efectului de levier stabilite în documentele de ofertă ale FIA. Aceste proceduri sunt proporționale cu natura, dimensiunea și complexitatea FIA;
stabilește și aplică o procedură de escaladare pentru tratarea cazurilor în care FIA încalcă una dintre restricțiile sau limitele menționate la litera (a).
Articolul 96
Sarcini referitoare la decontarea la timp a tranzacțiilor
Articolul 97
Sarcini referitoare la distribuția veniturilor FIA
În vederea respectării dispozițiilor de la articolul 21 alineatul (9) litera (e) din Directiva 2011/61/UE, depozitarul:
se asigură că procedura de calcul a venitului net după declararea de către AFIA este aplicată în conformitate cu regulile și actele constitutive ale FIA și cu legislația națională în vigoare;
se asigură că sunt luate măsurile corespunzătoare în cazul în care auditorii FIA au exprimat rezerve în privința situațiilor financiare anuale. FIA sau AFIA acționând în numele FIA furnizează depozitarului toate informațiile cu privire la rezervele referitoare la situațiile financiare care au fost exprimate; precum și
verifică exhaustivitatea și acuratețea plăților de dividende, după declararea acestora de către AFIA, și, dacă este cazul, de cote de profit.
Articolul 98
Diligența necesară
La selectarea și numirea unei părți terțe căreia îi sunt delegate funcțiile de păstrare în conformitate cu articolul 21 alineatul (11) din Directiva 2011/61/UE, depozitarul procedează cu toată competența, grija și diligența care se impun pentru a se asigura că încredințarea instrumentelor financiare acestei părți terțe comportă un nivel de protecție corespunzător. Depozitarul întreprinde cel puțin următoarele acțiuni:
evaluează cadrul juridic și de reglementare, inclusiv riscul de țară, riscul de custodie și caracterul executoriu al contractelor părții terțe. În particular, această evaluare permite depozitarului să determine implicațiile potențiale ale insolvenței părții terțe pentru activele și drepturile FIA. În cazul în care un depozitar constată că separarea activelor nu este suficientă pentru a asigura protecția împotriva insolvenței din cauza dreptului țării în care este situată partea terță, acesta trebuie să informeze de îndată AFIA;
evaluează dacă practicile, procedurile și controalele interne ale părții terțe sunt adecvate pentru a se asigura că instrumentele financiare ale FIA sau ale AFIA acționând în numele FIA fac obiectul unui nivel ridicat de grijă și protecție;
evaluează dacă puterea financiară și reputația părții terțe corespund sarcinilor delegate. Această evaluare se bazează pe informațiile furnizate de partea terță potențială, precum și pe alte date și informații, în cazul în care sunt disponibile;
se asigură că partea terță dispune de capacitățile operaționale și tehnologice necesare pentru a efectua sarcinile de custodie delegate cu un grad satisfăcător de protecție și securitate.
Contractul prin care depozitarul numește o parte terță care să țină în custodie active ale clienților depozitarului care sunt FIA trebuie să conțină cel puțin următoarele dispoziții:
o garanție a dreptului depozitarului la informare, inspecție și acces la evidențele și conturile relevante ale părții terțe care ține active în custodie, pentru a permite depozitarului să își îndeplinească obligațiile de supraveghere și de diligență și, în special, pentru a permite depozitarului:
să identifice toate entitățile din lanțul de custodie;
să verifice dacă există o concordanță între cantitatea de instrumente financiare identificate înregistrate în conturile de instrumente financiare deschise în registrele depozitarului în numele FIA sau în numele AFIA care acționează în contul FIA și cantitatea de instrumente financiare identificate care sunt ținute în custodie de partea terță pentru FIA respectiv, astfel cum este înregistrată în contul de instrumente financiare deschis în registrele părții terțe;
să verifice dacă există o concordanță între cantitatea de instrumente financiare identificate care sunt înregistrate și ținute într-un cont de instrumente financiare deschis la depozitarul central de titluri de valoare („CSD”) al emitentului sau la agentul său, în numele unei părți terțe în contul clienților săi și cantitatea de instrumente financiare identificate care este înregistrată în conturile de instrumente financiare deschise în registrele depozitarului în numele fiecăruia dintre clienții săi care este FIA sau în numele AFIA care acționează în contul FIA;
detalii privind drepturile și obligațiile echivalente convenite între partea terță și o altă parte terță, în cazul delegării mai departe a funcțiilor de custodie.
Depozitarul procedează cu toată competența, grija și diligența necesare la reexaminarea periodică și la monitorizarea continuă, pentru a se asigura că partea terță continuă să îndeplinească criteriile prevăzute la alineatul (1) din prezentul articol și condițiile stabilite la articolul 21 alineatul (11) litera (d) din Directiva 2011/61/UE. În acest sens, depozitarul întreprinde cel puțin următoarele acțiuni:
monitorizează performanța părții terțe și respectarea de către aceasta a standardelor depozitarului;
se asigură că partea terță respectă standarde înalte de grijă, prudență și diligență în îndeplinirea sarcinilor sale de custodie și în special că aceasta separă efectiv instrumentele financiare, în conformitate cu cerințele prevăzute de articolul 99;
analizează riscurile aferente deciziei de a încredința activele părții terțe și notifică fără întârzieri nejustificate FIA sau AFIA în privința oricărei modificări a acestor riscuri. Această evaluare se bazează pe informații furnizate de partea terță și pe alte date și informații, în cazul în care sunt disponibile. Atunci când piețele trec prin perioade de turbulență sau în cazul în care a fost identificat un risc, frecvența și domeniul de aplicare ale analizei se majorează. În cazul în care un depozitar constată că separarea activelor nu mai este suficientă pentru a asigura protecția împotriva insolvenței din cauza dreptului țării în care este situată partea terță, acesta trebuie să informeze de îndată AFIA.
Articolul 99
Obligația de separare
În cazul în care funcții de păstrare au fost delegate integral sau parțial unei părți terțe, depozitarul trebuie să se asigure că partea terță căreia îi sunt delegate funcțiile de păstrare în conformitate cu articolul 21 alineatul (11) din Directiva 2011/61/UE acționează în conformitate cu obligația de separare prevăzută la articolul 21 alineatul (11) litera (d) punctul (iii) din directiva menționată, asigurând și verificând dacă partea terță:
înregistrează corect toate instrumentele financiare identificate în contul de instrumente financiare care este deschis în registrele părții terțe pentru a ține în custodie instrumente financiare pentru clienții depozitarului, care nu include instrumentele financiare care aparțin depozitarului și părții terțe și celorlalți clienți ai părții terțe, astfel încât depozitarul să poată verifica concordanța cantității de instrumente financiare identificate înregistrate în conturile deschise în registrele depozitarului în numele fiecăruia dintre clienții săi care este FIA sau în numele AFIA care acționează în contul FIA;
ține toate evidențele și conturile de instrumente financiare necesare care să îi permită depozitarului, în orice moment și fără întârziere, să diferențieze activele clienților depozitarului de propriile active ale părții terțe, de activele celorlalți clienți ai părții terțe și de activele ținute în custodie pentru depozitar în contul acestuia din urmă;
ține evidențele și conturile de instrumente financiare într-un mod care să asigure acuratețea acestora și, în special, concordanța acestora cu activele păstrate pentru clienții care sunt FIA ai depozitarului, astfel încât depozitarul să poată stabili în orice moment și cu precizie natura, locația și statutul de proprietate ale activelor respective;
îi prezintă depozitarului, în mod regulat și în orice caz ori de câte ori apare o modificare, o declarație în care detaliază activele clienților depozitarului care sunt FIA;
efectuează ori de câte ori este necesar reconcilieri între conturile de instrumente financiare și evidențele sale interne și cele ale părții terțe căreia i-au fost delegate funcții de custodie în conformitate cu articolul 21 alineatul (11) din Directiva 2011/61/UE.
Frecvența cu care se efectuează reconcilierile se stabilește în conformitate cu articolul 89 alineatul (1);
introduce dispoziții organizatorice adecvate pentru minimizarea riscului de pierdere sau diminuare a valorii instrumentelor financiare sau a drepturilor aferente respectivelor instrumente financiare ca urmare a utilizării abuzive a instrumentelor financiare, a fraudei, a administrării necorespunzătoare, a evidenței inadecvate sau a neglijenței;
în cazul în care partea terță este una dintre entitățile menționate la articolul 18 alineatul (1) literele (a), (b) și (c) din Directiva 2006/73/CE care face obiectul unei reglementări prudențiale și al unei supravegheri efective care are același efect ca și dreptul Uniunii și este aplicată efectiv, depozitarul ia măsurile necesare pentru a se asigura că numerarul FIA este păstrat în unul sau în mai multe conturi, în conformitate cu articolul 21 alineatul (7) din Directiva 2011/61/UE.
Atunci când un depozitar își deleagă funcțiile de custodie unei părți terțe situate într-o țară terță în conformitate cu articolul 21 alineatul (11) din Directiva 2011/61/UE, pe lângă cerințele de la alineatul (1) de la prezentul articol, depozitarul trebuie să se asigure că:
depozitarul primește consultanță juridică din partea unei persoane fizice sau juridice independente care confirmă că legislația aplicabilă din domeniul insolvenței recunoaște următoarele:
separarea activelor clienților depozitarului de propriile active ale părții terțe, de activele celorlalți clienți ai părții terțe și de activele ținute în custodie de partea terță în contul depozitarului;
activele clienților depozitarului care sunt FIA nu fac parte din patrimoniul părții terțe în caz de insolvență;
activele clienților depozitarului care sunt FIA nu sunt disponibile pentru a fi distribuite între creditorii părții terțe căreia îi sunt delegate funcții de păstrare în conformitate cu articolul 21 alineatul (11) din Directiva 2011/61/UE sau pentru a fi realizate în beneficiul acestor creditori;
partea terță ia următoarele măsuri:
se asigură că sunt îndeplinite condițiile prevăzute la litera (a) în momentul încheierii acordului de delegare cu depozitarul, precum și în permanență pe întreaga durată a delegării;
informează imediat depozitarul în cazul în care oricare dintre condițiile menționate la punctul (i) nu mai este îndeplinită;
informează depozitarul în legătură cu orice modificare a legislației aplicabile în domeniul insolvenței și a aplicării sale efective.
SECȚIUNEA 4
Pierderea instrumentelor financiare, exonerarea de răspundere și motive obiective
[Articolul 21 alineatele (12) și (13) din Directiva 2011/61/UE]
Articolul 100
Pierderea unui instrument financiar ținut în custodie
Se consideră că s-a produs pierderea unui instrument financiar ținut în custodie în sensul articolului 21 alineatul (12) din Directiva 2011/61/UE în cazul în care este îndeplinită oricare dintre următoarele condiții în ceea ce privește un instrument financiar ținut în custodie de depozitar sau de o parte terță căreia i-a fost delegată custodia unor instrumente financiare ținute în custodie:
se demonstrează că un drept de proprietate declarat de FIA nu este valabil fie pentru că a încetat să existe, fie pentru că nu a existat niciodată;
FIA a fost privat definitiv de dreptul său de proprietate asupra instrumentului financiar;
FIA este definitiv incapabil să dispună direct sau indirect de instrumentul financiar.
Certitudinea referitoare la îndeplinirea uneia dintre condițiile prevăzute la alineatul (1) există cel târziu la sfârșitul procedurii de insolvență. AFIA și depozitarul monitorizează îndeaproape procedura de insolvență pentru a determina dacă toate sau o parte dintre instrumentele financiare încredințate părții terțe căreia i-a fost delegată custodia instrumentelor financiare au fost efectiv pierdute.
Articolul 101
Exonerarea de răspundere în temeiul articolului 21 alineatul (12) din Directiva 2011/61/UE
Răspunderea unui depozitar în temeiul articolului 21 alineatul (12) al doilea paragraf din Directiva 2011/61/UE nu este antrenată dacă depozitarul poate dovedi că sunt îndeplinite toate condițiile de mai jos:
evenimentul care a condus la pierdere nu este rezultatul unei acțiuni sau al unei omisiuni a depozitarului sau a unei părți terțe căreia i-a fost delegată custodia instrumentelor financiare ținute în custodie în conformitate cu articolul 21 alineatul (8) litera (a) din Directiva 2011/61/UE;
depozitarul nu ar fi putut, în mod rezonabil, să împiedice producerea evenimentului care a condus la pierdere, în pofida adoptării tuturor măsurilor de precauție care revin unui depozitar diligent, astfel cum se reflectă acestea în practicile uzuale din sectorul de profil;
depozitarul nu ar fi putut evita pierderea în pofida unor eforturi de diligență necesară riguroase și cuprinzătoare.
Această condiție poate fi considerată îndeplinită atunci când depozitarul s-a asigurat că depozitarul și a treia parte căreia i-a fost delegată custodia instrumentelor financiare ținute în custodie în conformitate cu articolul 21 alineatul (8) litera (a) din Directiva 2011/61/UE au întreprins toate acțiunile următoare:
stabilirea, implementarea, aplicarea și menținerea unor structuri și a unor proceduri și asigurarea unor cunoștințe de specialitate adecvate și proporționale cu natura și complexitatea activelor FIA, pentru a depista în timp util și a monitoriza în permanență evenimentele externe care pot conduce la pierderea unui instrument financiare ținut în custodie;
evaluarea permanentă a măsurii în care oricare dintre evenimentele depistate în temeiul primului punct prezintă un risc semnificativ de pierdere a unui instrument financiar ținut în custodie;
informarea AFIA în privința riscurilor semnificative și luarea măsurilor necesare, după caz, pentru a preveni sau pentru a atenua pierderea instrumentelor financiare ținute în custodie, în cazul în care au fost depistate evenimente externe reale sau potențiale susceptibile de a prezenta un risc semnificativ de pierdere a unui instrument financiar ținut în custodie.
Cerințele prevăzute la alineatul (1) literele (a) și (b) pot fi considerate îndeplinite în următoarele situații:
fenomene naturale aflate în afara controlului sau a influenței omului;
adoptarea unui act cu putere de lege, a unui decret, a unei reglementări, a unei decizii sau a unui ordin de către orice guvern sau organism guvernamental, inclusiv instanțe judecătorești, care afectează instrumentele financiare ținute în custodie;
războaie, revolte sau alte tulburări majore.
Articolul 102
Motive obiective pentru contractarea de către depozitar a unei exonerări de răspundere
Motivele obiective pentru contractarea unei exonerări de răspundere în conformitate cu articolul 21 alineatul (13) din Directiva 2011/61/UE sunt:
limitate la circumstanțele precise și concrete care caracterizează o anumită activitate;
conforme cu politicile și deciziile depozitarului.
Se consideră că depozitarul are motive obiective pentru contractarea unei descărcări de răspundere în conformitate cu articolul 21 alineatul (13) din Directiva 2011/61/UE atunci când acesta poate demonstra că nu a avut altă opțiune decât delegarea sarcinilor sale de custodie unei părți terțe. Acest lucru este valabil în special în cazul în care:
legislația unei țări terțe prevede obligația ca anumite instrumente financiare să fie ținute în custodie de o entitate locală și există entități locale care îndeplinesc criteriile pentru delegare stabilite la articolul 21 alineatul (11) din Directiva 2011/61/UE; sau
AFIA insistă să își păstreze o investiție într-o anumită jurisdicție în pofida avertismentelor transmise de către depozitar referitoare la riscul ridicat al acestei decizii.
CAPITOLUL V
CERINȚE DE TRANSPARENȚĂ, EFECTUL DE LEVIER, NORME REFERITOARE LA ȚĂRILE TERȚE ȘI SCHIMBUL DE INFORMAȚII PRIVIND CONSECINȚELE POTENȚIALE ALE ACTIVITĂȚII AFIA
SECȚIUNEA 1
Raportul anual, comunicarea de informații către investitori și raportarea către autoritățile competente
[Articolul 22 alineatul (2) literele (a)-(e), articolul 23 alineatul (4) și articolul 24 alineatul (1) din Directiva 2011/61/UE]
Articolul 103
Principii generale pentru raportul anual
Toate informațiile furnizate în raportul anual, inclusiv informațiile prevăzute în prezenta secțiune, trebuie prezentate într-un mod care să le asigure gradul relevant de materialitate, credibilitatea, comparabilitatea și claritatea. Raportul anual conține informațiile de care au nevoie investitorii în ceea ce privește anumite structuri ale FIA.
Articolul 104
Conținutul și formatul bilanțului sau ale situației activelor și pasivelor și ale contului de venituri și cheltuieli
Bilanțul sau situația activelor și pasivelor trebuie să conțină cel puțin următoarele elemente și posturi în conformitate cu articolul 22 alineatul (2) litera (a) din Directiva 2011/61/UE:
„active”, reprezentând resurse controlate de FIA ca urmare a unor evenimente trecute și de la care FIA se așteaptă să derive beneficii economice viitoare. Activele se clasifică în următoarele posturi:
„investiții”, inclusiv, dar fără a se limita la titluri de creanță și de capital, bunuri imobile și proprietăți și instrumente financiare derivate;
„numerar și echivalent de numerar”, inclusiv, dar fără a se limita la casă, depozite la vedere și investiții lichide pe termen scurt eligibile;
„creanțe”, inclusiv, dar fără a se limita la creanțele aferente dividendelor și dobânzilor, investițiile vândute, sumele datorate de brokeri și „cheltuieli în avans”, inclusiv, dar fără a se limita la sume plătite în avans aferente cheltuielilor FIA;
„pasive”, reprezentând obligațiile actuale ale FIA rezultate din evenimente anterioare, a căror decontare se așteaptă să determine pentru FIA o ieșire de resurse care încorporează beneficii economice. Pasivele se clasifică în următoarele posturi:
„datorii”, inclusiv, dar fără a se limita la sumele de plată aferente achiziționării de investiții sau răscumpărării de unități sau acțiuni în FIA, sumele datorate brokerilor și „cheltuieli înregistrate în avans”, inclusiv, dar fără a se limita la datorii aferente comisioanelor de administrare, comisioanelor de consiliere, comisioanelor de performanță, dobânzilor și altor cheltuieli angajate în cursul operațiunilor FIA;
„împrumuturi”, inclusiv, dar fără a se limita la sumele de plată la bănci și alte contrapartide;
„alte datorii”, inclusiv, dar fără a se limita la sumele datorate contrapartidelor pentru garanții la returnarea titlurilor împrumutate, venituri înregistrate în avans, dividende și distribuiri de plată;
„active nete”, reprezentând interesul rezidual în activele FIA după deducerea tuturor pasivelor sale.
Contul de venit și cheltuieli cuprinde cel puțin următoarele elemente și posturi:
„venituri”, care reprezintă orice majorări ale beneficiilor economice intervenite în cursul perioadei contabile sub forma intrărilor de active, a măririi valorii activelor sau a diminuării pasivelor care au drept rezultat creșteri ale activelor nete, altele decât cele legate de contribuții din partea investitorilor. Veniturile se clasifică în următoarele posturi:
„venituri din investiții”, care pot fi împărțite în continuare după cum urmează:
„profit realizat din investiții”, care reprezintă profitul realizat din cesionarea investițiilor;
„profit nerealizat din investiții”, care reprezintă profitul realizat din reevaluarea investițiilor; precum și
„alte venituri”, inclusiv, dar fără a se limita la veniturile provenite din titluri împrumutate și din surse diverse;
„cheltuieli”, reprezentând reduceri ale beneficiilor economice în cursul perioadei contabile, sub forma ieșirilor de active, a scăderii valorii activelor sau a contractării de datorii care conduc la scăderea valorii activelor nete, altele decât cele aferente distribuirilor către investitori. Cheltuielile se clasifică în următoarele posturi:
„venituri sau cheltuieli nete”, reprezentând excedentul de venituri în raport cu cheltuielile sau de cheltuieli în raport cu veniturile, după caz.
Articolul 105
Raportul privind activitățile din exercițiul financiar
Raportul privind activitățile din exercițiul financiar include cel puțin:
o imagine de ansamblu a activităților de investiții din cursul anului sau al perioadei în cauză, precum și o imagine de ansamblu a portofoliului FIA de la sfârșitul anului sau al perioadei;
o imagine de ansamblu a performanțelor FIA la nivelul anului sau al perioadei în cauză;
modificările semnificative, astfel cum sunt definite mai jos în informațiile enumerate la articolul 23 din Directiva 2011/61/UE, care nu sunt deja incluse în situațiile financiare.
Articolul 106
Modificări semnificative
Articolul 107
Comunicarea remunerațiilor
La transmiterea informațiilor prevăzute la articolul 22 alineatul (2) litera (e) din Directiva 2011/61/UE, trebuie precizat dacă remunerația totală se referă sau nu la oricare dintre următoarele:
remunerația totală a întregului personal al AFIA, cu indicarea numărului de beneficiari;
remunerația totală a personalului AFIA implicat complet sau parțial în activitățile FIA, cu indicarea numărului de beneficiari;
proporția dintre remunerația totală a personalului AFIA care poate fi atribuită FIA, cu indicarea numărului de beneficiari.
Articolul 108
Comunicările periodice către investitori
La comunicarea procentajului din activele FIA care face obiectul unor măsuri speciale derivând din natura nelichidă a acestora în conformitate cu articolul 23 alineatul (4) litera (a) din Directiva 2011/61/UE, AFIA:
oferă o imagine de ansamblu asupra oricăror măsuri speciale în vigoare, incluzând informația dacă acestea se referă la conturi de tip side pocket, limite de răscumpărare sau alte măsuri similare, metodologia de evaluare aplicată activelor care fac obiectul acestor măsuri și modul în care se aplică în cazul acestor active comisioanele de administrare și de performanță;
comunică aceste informații ca parte a raportărilor periodice ale FIA către investitori, în conformitate cu regulile sau cu actele constitutive ale FIA, sau în același timp cu punerea la dispoziție a prospectului și a documentelor de ofertă și cel puțin în același timp cu punerea la dispoziție sau publicarea raportului anual, în conformitate cu articolul 22 alineatul (1) din Directiva 2011/61/UE.
Procentajul din activele FIA care face obiectul unor măsuri speciale, astfel cum sunt definite la articolul 1 alineatul (5), se calculează ca valoare netă a activelor supuse unui regim special împărțită la valoarea activului net al FIA în cauză.
Pentru orice noi măsuri de administrare a lichidității FIA în conformitate cu articolul 23 alineatul (4) litera (b) din Directiva 2011/61/UE, AFIA:
pentru fiecare FIA pe care îl administrează care nu este un FIA de tip închis care nu utilizează efectul de levier, comunică investitorilor ori de câte ori face modificări ale sistemelor și ale procedurilor de administrare a lichidităților menționate la articolul 16 alineatul (1) din Directiva 2011/61/UE care sunt semnificative în conformitate cu articolul 106 alineatul (1);
anunță imediat investitorii dacă activează limitări ale răscumpărărilor, conturi de tip side pocket sau măsuri speciale similare sau dacă decid să suspende răscumpărările;
oferă o imagine de ansamblu asupra modificărilor aduse măsurilor privind lichiditatea, indiferent dacă acestea reprezintă sau nu măsuri speciale. Dacă este cazul, sunt incluse condițiile în care este permisă răscumpărarea și circumstanțele care determină când se aplică libertatea de decizie a conducerii. De asemenea, se includ orice restricții ale dreptului de vot sau de alt tip aplicabile, durata blocării răscumpărărilor sau orice prevederi referitoare la prioritate sau la aplicarea unei metode prorata în ceea ce privește limitarea sau suspendarea răscumpărărilor.
Comunicarea profilului de risc al FIA în conformitate cu articolul 23 alineatul (4) litera (c) din Directiva 2011/61/UE indică:
măsurile de evaluare a sensibilității portofoliului FIA la riscurile cele mai relevante la care este sau poate fi expus FIA;
dacă limitele de risc stabilite de AFIA au fost sau este posibil să fie depășite, precum și, în cazul în care aceste limite de risc au fost depășite, o descriere a circumstanțelor și a măsurilor corective luate.
Aceste informații sunt comunicate ca parte a raportărilor periodice ale FIA către investitori, în conformitate cu regulile sau actele constitutive ale acestuia, sau în același timp cu punerea la dispoziție a prospectului și a documentelor de ofertă și cel puțin în același timp cu punerea la dispoziție sau publicarea raportului anual, în conformitate cu articolul 22 alineatul (1) din Directiva 2011/61/UE.
Informațiile sunt comunicate ca parte a raportărilor periodice ale FIA către investitori, în conformitate cu regulile sau actele constitutive ale FIA, sau în același timp cu punerea la dispoziție sau publicarea prospectului și a documentelor de ofertă și cel puțin în același timp cu punerea la dispoziție sau publicarea raportului anual, în conformitate cu articolul 22 alineatul (1) din Directiva 2011/61/UE.
Articolul 109
Comunicările regulate către investitori
Informațiile privind modificările nivelului maxim al efectului de levier, calculat în conformitate cu metoda brută și cu metoda angajamentului și orice drept de reutilizare a garanțiilor reale sau a oricăror garanții în cadrul acordurilor privind utilizarea efectului de levier sunt furnizate fără întârzieri nejustificate și includ:
nivelul maxim al efectului de levier original și revizuit, calculate în conformitate cu articolele 7 și 8, prin care efectul de levier se calculează ca expunere relevantă împărțită la valoarea activului net al FIA;
natura drepturilor acordate pentru reutilizarea garanțiilor reale;
natura garanțiilor acordate; și
detalii privind modificările referitoare la prestatorii de servicii care se referă la unul dintre elementele de mai sus.
Articolul 110
Raportare către autoritățile competente
În vederea respectării dispozițiilor de la articolul 24 alineatul (1) al doilea paragraf și de la articolul 3 alineatul (3) litera (d) din Directiva 2011/61/UE, AFIA furnizează următoarele informații în cadrul raportării către autoritățile competente:
principalele instrumente pe care le tranzacționează, inclusiv o defalcare a instrumentelor financiare și a altor active, precum și strategiile de investiții ale FIA și ariile geografice și sectoriale în care se concentrează investițiile acestora;
piețele al căror membru este sau pe care tranzacționează în mod activ;
diversificarea portofoliului FIA, inclusiv, dar fără a se limita la expunerile sale principale și cele mai importante concentrări.
Informațiile sunt furnizate cât mai curând posibil și în termen de cel mult o lună de la sfârșitul perioadei menționate la alineatul (3). Dacă FIA este un fond de fonduri, AFIA poate prelungi această perioadă cu 15 zile.
Pentru fiecare FIA din UE pe care îl administrează și pentru fiecare FIA pe care îl comercializează în Uniune, AFIA furnizează autorităților competente din statul membru de origine următoarele informații în conformitate cu articolul 24 alineatul (2) din Directiva 2011/61/UE:
procentajul din activele FIA care face obiectul unor măsuri speciale, astfel cum sunt definite la articolul 1 alineatul (5) din prezentul regulament, decurgând din natura nelichidă a acestora, astfel cum se menționează la articolul 23 alineatul (4) litera (a) din Directiva 2011/61/UE;
orice măsură nouă de administrare a lichidității FIA;
sistemele de administrare a riscurilor utilizate de AFIA pentru administrarea riscului de piață, a riscului de lichiditate, a riscului de contrapartidă și a altor riscuri, inclusiv a riscului operațional;
profilul actual de risc al FIA, inclusiv:
profilul de risc de piață al investițiilor FIA, inclusiv randamentul preconizat și volatilitatea FIA în condiții normale de piață;
profilul de lichiditate al investițiilor FIA, inclusiv profilul de lichiditate al activelor FIA, profilul condițiilor de răscumpărare și condițiile de finanțare oferite FIA de contrapartide;
informații privind principalele categorii de active în care a investit FIA, inclusiv valoarea de piață a pozițiilor lungi și a pozițiilor scurte, volumul de tranzacționare și performanța în cursul perioadei de raportare; precum și
rezultatele simulărilor de criză periodice în situații normale și excepționale, efectuate în conformitate cu articolul 15 alineatul (3) litera (b) și cu articolul 16 alineatul (1) al doilea paragraf din Directiva 2011/61/UE.
Informațiile menționate la alineatele (1) și (2) sunt raportate după cum urmează:
semestrial de către AFIA care administrează portofolii de FIA în cazul cărora totalul activelor administrate, calculat în conformitate cu articolul 2, depășește pragul de 100 de milioane EUR sau 500 de milioane EUR prevăzut la articolul 3 alineatul (2) literele (a) și, respectiv, (b) din Directiva 2011/61/UE, dar nu depășește 1 miliard EUR pentru fiecare FIA din UE pe care îl administrează și pentru fiecare FIA pe care îl comercializează în Uniune;
trimestrial de către AFIA care administrează portofolii de FIA în cazul cărora totalul activelor administrate, calculat în conformitate cu articolul 2, depășește 1 miliard EUR, pentru fiecare FIA din UE pe care îl administrează și pentru fiecare FIA pe care îl comercializează în Uniune;
trimestrial de către AFIA care fac obiectul cerințelor menționate la prezentul alineat litera (a), pentru fiecare FIA în cazul căruia totalul activelor administrate, inclusiv orice active dobândite prin utilizarea efectului de levier, depășește 500 de milioane EUR, în legătură cu FIA respectiv;
anual de către AFIA pentru fiecare FIA administrat care nu utilizează efectul de levier care, în conformitate cu politica sa principală de investiții, investește în societăți și emitenți necotați pentru a dobândi controlul.
Articolul 111
Utilizarea „în mod substanțial” a efectului de levier
SECȚIUNEA 2
AFIA care administrează FIA cu efect de levier
[Articolul 25 alineatul (3) din Directiva 2011/61/UE]
Articolul 112
Restricții privind administrarea FIA
Autoritățile competente iau în considerare cel puțin următoarele aspecte în evaluarea pe care o efectuează:
circumstanțele în care expunerea unui FIA sau a mai multor FIA, inclusiv expunerile rezultate din poziții de finanțare sau de investiții asumate de AFIA pe cont propriu sau în numele FIA ar putea constitui o sursă importantă de risc de piață, risc de lichiditate sau risc de contrapartidă pentru o instituție financiară;
circumstanțele în care activitățile AFIA sau, de exemplu, interacțiunea cu un grup de AFIA sau cu alte instituții financiare, în special în ceea ce privește tipurile de active în care investește FIA și tehnicile utilizate de AFIA prin efectul de levier contribuie sau ar putea contribui la o spirală descendentă a prețurilor instrumentelor financiare sau a altor active într-un mod care amenință viabilitatea unor astfel de instrumente financiare sau a unor alte active;
criterii, cum ar fi tipul de FIA, strategia de investiții a AFIA referitoare la FIA în cauză, condițiile de piață în care operează AFIA și FIA și eventualele efecte prociclice care ar putea rezulta din impunerea de către autoritățile competente de limite sau alte restricții cu privire la utilizarea efectului de levier de către AFIA în cauză;
criterii, cum ar fi mărimea unui FIA sau a mai multor FIA și orice impact asociat asupra unui anumit sector de piață, concentrarea riscurilor pe anumite piețe în care investesc FIA sau mai multe FIA, orice risc de contagiune către alte piețe dinspre o piață unde au fost identificate riscuri, probleme de lichiditate pe anumite piețe la un moment dat, amploarea divergenței dintre active și pasive în strategia de investiții a unui anumit AFIA sau evoluții neregulate ale prețurilor activelor în care poate investi FIA.
SECȚIUNEA 3
Norme specifice referitoare la țările terțe
[Articolul 34 alineatul (1), articolul 35 alineatul (2), articolul 36 alineatul (1), articolul 37 alineatul (7) litera (d), articolul 40 alineatul (2) litera (a) și articolul 42 alineatul (1) din Directiva 2011/61/UE]
Articolul 113
Cerințe generale
Articolul 114
Mecanisme, instrumente și proceduri
Articolul 115
Protecția datelor
Acordurile de cooperare garantează că transferul datelor și a analizei datelor către țări terțe se efectuează exclusiv în conformitate cu articolul 52 din Directiva 2011/61/UE.
SECȚIUNEA 4
Schimbul de informații referitoare la posibilele consecințe sistemice ale activității AFIA
[Articolul 53 alineatul (1) din Directiva 2011/61/UE]
Articolul 116
Schimbul de informații referitoare la posibilele consecințe sistemice ale activității AFIA
În sensul articolului 53 din Directiva 2011/61/UE, autoritățile competente ale statelor membre responsabile pentru autorizarea sau supravegherea AFIA în temeiul directivei citate schimbă cu autoritățile competente din alte state membre și cu AEVMP și CERS cel puțin următoarele informații:
informațiile primite în conformitate cu articolul 110, ori de câte ori aceste informații pot fi relevante pentru monitorizarea consecințelor potențiale ale activităților unor AFIA individuale sau ale mai multor AFIA în mod colectiv asupra stabilității instituțiilor financiare relevante din punct de vedere sistemic și a funcționării ordonate a piețelor pe care sunt active AFIA, precum și pentru reacția la aceste consecințe;
informațiile primite de la autoritățile din țări terțe, ori de câte ori acest lucru este necesar pentru monitorizarea riscurilor sistemice;
analiza informațiilor menționate la literele (a) și (b) și evaluarea oricărei situații în care se consideră că activitățile unuia sau ale mai multor AFIA supravegheate sau ale unuia sau ale mai multor FIA aflate în administrarea acestora pot contribui la acumularea de riscuri sistemice în sistemul financiar, de riscuri de piețe dezordonate sau de riscuri la adresa creșterii economice pe termen lung;
măsurile luate în cazul în care activitățile unuia sau ale mai multor AFIA supravegheate sau ale unuia sau ale mai multor FIA aflate în administrarea acestora prezintă riscuri sistemice sau pun în pericol funcționarea ordonată a piețelor pe care sunt active acestea.
CAPITOLUL VI
DISPOZIȚII FINALE
Articolul 117
Intrarea în vigoare
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament se aplică de la 22 iulie 2013.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
ANEXA I
Metode de creștere a expunerii unui FIA
1. Împrumuturi în numerar negarantate: La investirea împrumuturilor în numerar acestea au tendința de a mări expunerea FIA cu suma totală a acestor împrumuturi. Prin urmare, expunerea minimă este reprezentată întotdeauna de valoarea împrumutului. Aceasta ar putea fi mai mare în cazul în care valoarea investiției realizate cu împrumutul este mai mare decât suma împrumutată. Pentru a evita dubla contabilizare, împrumuturile în numerar utilizate pentru a finanța expunerea nu sunt incluse în calcul. În cazul în care împrumuturile în numerar nu sunt investite, ci rămân sub formă de numerar sau echivalent de numerar, astfel cum este definit la articolul 7 litera (a), acestea nu vor mări expunerea FIA.
2. Împrumuturi în numerar garantate: Împrumuturile în numerar garantate sunt similare împrumuturilor în numerar negarantate, dar împrumutul poate fi garantat printr-un coș de active sau printr-un singur activ. În cazul în care împrumuturile în numerar nu sunt investite, ci rămân sub formă de numerar sau echivalent de numerar, astfel cum este definit la articolul 7 litera (a), acestea nu vor mări expunerea FIA.
3. Împrumuturi convertibile: Împrumuturile convertibile reprezintă datorii achiziționate care permit titularului sau emitentului, în anumite condiții, să transforme datoria respectivă în alt activ. Expunerea FIA este valoarea de piață a unor astfel de împrumuturi.
4. Swap-uri pe rata dobânzii: Un swap pe rata dobânzii este un acord de schimb al fluxurilor de numerar generate de rata dobânzii, calculate la valoarea principalului noțional, la intervale specificate (datele de plată) pe durata de valabilitate a acordului. Obligațiile de plată ale fiecărei părți se calculează în funcție de o rată a dobânzii bazată pe expunerile noționale.
5. Contracte pe diferențe: Un contract pe diferență (CFD) este un acord între două părți – investitor și furnizorul de CFD – prin care o parte plătește celeilalte o sumă corespunzând variației prețului unui activ suport. În funcție de sensul în care variază prețul, una dintre părți plătește celeilalte diferența din momentul încheierii contractului până în momentul în care acesta ia sfârșit. Expunerea este valoarea de piață a activului suport. Același tratament trebuie aplicat speculațiilor pe spreaduri financiare (financial spread bets).
6. Contracte futures: Un contract futures este un acord de cumpărare sau vânzare a unei anumite cantități dintr-o valoare mobiliară, o monedă, o marfă, un index sau alt activ, la o anumită dată viitoare și la un preț convenit dinainte. Expunerea este valoarea de piață a activelor suport echivalente.
7. Swap-uri globale de randament: Un swap global de randament este un acord prin care o parte (plătitorul global de randament) transferă performanța economică globală a obligației de referință celeilalte părți (receptorul global de randament). Performanța economică totală include veniturile din dobânzi și comisioane, câștigurile sau pierderile rezultate din evoluțiile pieței și pierderile din credite. Expunerea FIA este valoarea de piață a activelor de referință echivalente care au o incidență asupra performanței economice a swap-ului.
8. Contracte forward: Un contract forward este un acord bilateral personalizat privind schimbul unui activ sau al unor fluxuri de numerar la o dată de decontare ulterioară și la un preț la termen (forward) convenit la data tranzacționării. Una dintre părțile la contractul forward este cumpărătorul (poziție lungă), care convine să plătească prețul la termen (forward) la data decontării. Cealaltă parte este vânzătorul (poziție scurtă), care convine să primească prețul la termen (forward). Încheierea unui contract forward nu necesită, de regulă, plata unui comision. Expunerea FIA este valoarea de piață a activului suport echivalent. Aceasta poate fi înlocuită cu valoarea noțională a contractului, în cazul în care această alegere este mai prudentă.
9. Opțiuni: O opțiune este un contract care oferă cumpărătorului, care plătește un comision (primă), dreptul, dar nu și obligația, de a cumpăra sau de a vinde o anumită cantitate dintr-un activ subiacent la un preț convenit (preț de exercitare) la sau până la data expirării contractului. Există opțiuni de cumpărare (call) și opțiuni de vânzare (put). Expunerea fondului se înscrie între o expunere potențial nelimitată și o expunere limitată la cea mai mare valoare dintre prima plătită și valoarea de piață a opțiunii în cauză. Între aceste două limite, expunerea este determinată sub forma echivalentului poziției suport ajustat în funcție de delta (valoarea delta a unei opțiuni măsoară sensibilitatea prețului opțiunii exclusiv la prețul activului suport). Aceeași abordare trebuie adoptată pentru instrumente financiare derivate încorporate, de exemplu produsele structurate. Structura ar trebui defalcată în părțile sale componente și trebuie avut în vedere în mod corespunzător efectul diverselor niveluri de expuneri la instrumente financiare derivate.
10. Acorduri de răscumpărare: Un acord de răscumpărare are loc în mod obișnuit atunci când un FIA „vinde” titlurile unui partener reverse-repo și este de acord să le cumpere din nou în viitor, la un preț convenit. În urma acestei tranzacții, FIA va contracta un cost de finanțare și va fi, prin urmare, nevoit să reinvestească încasările în numerar (practic garanții reale sub formă de numerar) pentru a genera un randament mai mare decât costul de finanțare contractat. Această reinvestire a „garanțiilor reale sub formă de numerar” înseamnă că riscul de piață suplimentar va fi suportat de FIA și, prin urmare, trebuie luat în considerare în calculul expunerii globale. Riscurile și beneficiile economice ale titlurilor „vândute” rămân asociate FIA. De asemenea, o tranzacție repo va genera aproape întotdeauna un efect de levier la reinvestirea garanțiilor reale sub formă de numerar. În cazul în care în cadrul tranzacției se primesc garanții reale sub altă formă decât numerarul, iar aceste garanții sunt utilizate în continuare în cadrul altei tranzacții repo sau al unui acord de împrumutare de titluri, valoarea expunerii globale trebuie să includă valoarea de piață integrală a garanțiilor. Expunerea FIA este majorată cu sumele reinvestite din garanția reală sub formă de numerar.
11. Acorduri reverse repo: Această tranzacție are loc atunci când un FIA „achiziționează” titluri de valoare de la un partener repo și convine să le vândă în viitor la un preț convenit. FIA se angajează în mod normal în aceste tranzacții pentru a obține un randament de tip piață monetară cu riscuri scăzute, iar titlurile „achiziționate” servesc drept garanție. Prin urmare, nu se generează expunere globală și FIA nu își asumă riscurile și beneficiile care decurg din titlurile de valoare „achiziționate”, cu alte cuvinte nu există riscuri de piață suplimentare. Cu toate acestea, este posibil ca titlurile de valoare „achiziționate” să fie utilizate ca parte a unei tranzacții repo sau de împrumut de titluri, conform descrierii de mai sus, caz în care valoarea expunerii globale trebuie să includă valoarea de piață integrală a titlurilor. Riscurile economice și beneficiile aferente titlurilor de valoare achiziționate rămân asociate contrapartidei, prin urmare acest lucru nu majorează expunerea FIA.
12. Acorduri de împrumut de titluri de valoare: Un FIA care se angajează într-o tranzacție de împrumut de titluri de valoare împrumută un titlu de valoare unei contrapartide care primește cu împrumut titlul de valoare (care în mod normal face acest lucru pentru a acoperi o vânzare în lipsă fizică) în schimbul unui comision convenit. Partea care primește cu împrumut titlul de valoare va pune la dispoziția FIA garanții reale sub formă de numerar sau sub altă formă decât numerarul. Numai în cazul în care garanțiile reale sub formă de numerar sunt reinvestite în alte instrumente decât cele definite la articolul 7 litera (a) se va genera expunere globală. Dacă garanțiile reale sub altă formă decât numerarul sunt utilizate în continuare în cadrul unei tranzacții repo sau al unei alte tranzacții de împrumut de titluri de valoare, valoarea expunerii globale trebuie să includă valoarea de piață integrală a titlurilor de valoare, conform descrierii de mai sus. Se generează expunere în măsura în care garanțiile reale sub formă de numerar au fost reinvestite.
13. Acorduri de luare cu împrumut de titluri de valoare: Un FIA implicat în luarea cu împrumut de titluri de valoare ia cu împrumut un titlu de valoare de la o contrapartidă care dă cu împrumut titluri de valoare, în schimbul unui comision convenit. FIA va vinde apoi titlul de valoare pe piață. FIA deține în acest moment o poziție scurtă pe acel titlu de valoare. În măsura în care încasările în numerar din vânzare sunt reinvestite, acest lucru va majora, de asemenea, expunerea FIA. Expunerea este valoarea de piață a titlurilor suport. Expunerea se majorează în măsura în care numerarul primit este reinvestit.
14. Swap-uri pe riscul de credit: Un swap pe riscul de credit (CDS) este un instrument financiar derivat de credit care oferă cumpărătorului protecție, care constă de obicei în recuperarea integrală, în cazul în care entitatea de referință se găsește în incapacitate de plată sau este victima unui eveniment de credit. În schimb, vânzătorul de CDS primește de la cumpărător un comision periodic, numit spread. Pentru vânzătorul protecției, expunerea este cea mai mare valoare dintre valoarea de piață a activelor suport de referință și valoarea noțională a creditului pe riscul de credit. Pentru cumpărătorul protecției, expunerea este valoarea de piață a activului suport de referință.
ANEXA II
Metodologii de conversie pentru instrumentele financiare derivate
1. Următoarele metode de conversie se aplică următoarei liste neexhaustive de instrumente financiare derivate standard:
Contracte futures
— |
Contracte futures pe obligațiuni : numărul de contracte * dimensiunea noțională a contractului * prețul de piață al obligațiunii de referință cel mai ieftin de livrat |
— |
Contracte futures pe rata dobânzii : numărul de contracte * dimensiunea noțională a contractului |
— |
Contracte futures pe monedă : numărul de contracte * dimensiunea noțională a contractului |
— |
Contracte futures pe titluri de capital : numărul de contracte * dimensiunea noțională a contractului * prețul de piață al titlurilor de capital suport |
— |
Contracte futures pe indici : numărul de contracte * dimensiunea noțională a contractului * nivelul indicelui |
Opțiuni standard (plain vanilla) (de cumpărare sau de vânzare, cumpărate sau vândute)
— |
Opțiuni standard pe obligațiuni : valoarea noțională a contractului * valoarea de piață a obligațiunii suport de referință * delta |
— |
Opțiuni standard pe titluri de capital : numărul de contracte * dimensiunea noțională a contractului * valoarea de piață a titlurilor de capital suport * delta |
— |
Opțiuni standard pe rata dobânzii : valoarea noțională a contractului * delta |
— |
Opțiuni standard pe monedă : valoarea noțională a contractului pentru segmentul valutar * delta |
— |
Opțiuni standard pe indici : numărul de contracte * dimensiunea noțională a contractului * nivelul indicelui * delta |
— |
Opțiuni standard pe contracte futures : numărul de contracte * dimensiunea noțională a contractului * valoarea de piață a activului suport * delta |
— |
Instrumente de tip swaption standard : suma obținută în urma conversiei contractului swap suport utilizând metoda angajamentului * delta |
— |
Certificate cu opțiune (warrants) și drepturi : numărul de acțiuni/obligațiuni * valoarea de piață a instrumentului suport de referință * delta |
Swap-uri
— |
Swap-uri standard pe rata dobânzii fixă/variabilă și pe rata inflației : valoarea noțională a contractului |
— |
Swap-uri valutare : valoarea noțională a segmentului/segmentelor valutar(e) |
— |
Operațiuni de swap valutar încrucișat pe rata dobânzii : valoarea noțională a segmentului/segmentelor valutar(e) |
— |
Swap-uri simple pe randamentul global : valoarea de piață a activului/activelor suport de referință |
— |
Swap-uri complexe pe randamentul global : valoarea de piață totală subiacentă a ambelor segmente ale swap-ului pe randamentul global |
— |
Swap-uri pe riscul de credit cu un singur emițător : Vânzătorul de protecție – cea mai mare valoare dintre valoarea de piață a activului suport de referință și valoarea noțională a swap-ului pe riscul de credit. Cumpărătorul protecției – valoarea de piață a activului suport de referință. |
— |
Contracte pe diferențe : numărul de acțiuni/obligațiuni * valoarea de piață a instrumentului suport de referință |
Contracte forward
— |
Contracte valutare forward : valoarea noțională a segmentului/segmentelor valutar(e) |
— |
Contracte forward pe rate : valoarea noțională |
Expunere cu efect de levier la indici cu efect de levier încorporat
Un instrument financiar derivat care creează expunere cu efect de levier la un indice suport sau la indici care încorporează expunere cu efect de levier la portofoliul lor trebuie să aplice abordarea standard bazată pe angajamente aplicabilă activelor în cauză.
2. Următoarele metode de conversie se aplică listei neexhaustive cu instrumente financiare care încorporează instrumente financiare derivate:
— |
Obligațiuni convertibile : numărul de acțiuni referință * valoarea de piață a acțiunilor suport de referință * delta |
— |
Instrumente de tip credit linked note : valoarea de piață a activului suport de referință |
— |
Titluri de valoare achitate parțial : numărul de acțiuni/obligațiuni * valoarea de piață a instrumentului suport de referință |
— |
Certificate cu opțiune (warrants) și drepturi : numărul de acțiuni/obligațiuni * valoarea de piață a instrumentului suport de referință * delta |
3. Listă exemplificativă cu instrumente financiare derivate nestandard și aplicarea metodologiei bazate pe angajamente aferente:
4. Opțiuni cu barieră (knock-in knock-out)
Numărul de contracte * dimensiunea noțională a contractului * valoarea de piață a titlurilor de capital suport * delta
ANEXA III
Reguli de compensare în durată
1. Un instrument financiar derivat pe rata dobânzii se convertește în poziția echivalentă pe activul său suport în conformitate cu următoarea metodologie:
Poziția echivalentă pe activul suport al fiecărui instrument financiar derivat pe rata dobânzii se calculează ca durata sa împărțită la durata țintă a FIA și înmulțită cu poziția echivalentă a activului suport:
unde:
2. Pozițiile echivalente pe activele suport, calculate în conformitate cu alineatul (1), se compensează după cum urmează:
Fiecare instrument financiar derivat pe rata dobânzii este atribuit intervalului de scadență corespunzător din următoarea scară a scadențelor:
Intervale de scadență
0-2 ani
2-7 ani
7-15 ani
> 15 ani
Pozițiile echivalente lungi și scurte pe activele suport se compensează în interiorul fiecărui interval de scadență. Valoarea pozițiilor lungi compensate cu poziții scurte reprezintă valoarea compensată pentru intervalul de scadență respectiv.
Începând cu cel mai mic interval de scadență, sumele compensate între două intervale de scadență învecinate se calculează prin compensarea valorii poziției reziduale necompensate lungi (sau scurte) din intervalul de scadență (i) cu valoarea poziției reziduale necompensate lungi (sau scurte) din intervalul de scadență (i + 1).
Începând cu cel mai mic interval de scadență, sumele compensate între două intervale de scadență neînvecinate, separate de un alt interval de scadență, se calculează prin compensarea valorii poziției reziduale necompensate lungi (sau scurte) din intervalul de scadență (i) cu valoarea poziției reziduale necompensate lungi (sau scurte) din intervalul de scadență (i + 2).
Valoarea compensată se calculează între pozițiile reziduale necompensate lungi și scurte din cele două intervale de scadență cele mai îndepărtate.
3. FIA își calculează expunerile ca sumă a valorilor absolute:
ANEXA IV
Modele de raportare: AFIA
[Articolul 3 alineatul (3) litera (d) și articolul 24 din Directiva 2011/61/UE]
Informații referitoare la AFIA care trebuie furnizate
[Articolul 3 alineatul (3) litera (d) și articolul 24 alineatul (1) din Directiva 2011/61/UE]
|
|
Cea mai importantă piață/cel mai important instrument |
A doua cea mai importantă piață/al doilea cel mai important instrument |
A treia cea mai importantă piață/al treilea cel mai important instrument |
A patra cea mai importantă piață/al patrulea cel mai important instrument |
A cincea cea mai importantă piață/al cincilea cel mai important instrument |
|
1 |
Piețele principale pe care tranzacționează în numele FIA pe care le administrează |
|
|
|
|
|
|
2 |
Instrumentele principale pe care le tranzacționează în numele FIA pe care le administrează |
|
|
|
|
|
|
3 |
Valorile activelor aflate în administrare pentru toate FIA administrate, calculate conform dispozițiilor de la articolul 2 |
În moneda de referință (dacă este aceeași pentru toate FIA) |
În EUR |
||||
|
Furnizați denumirea oficială a piețelor, localizarea și jurisdicția căreia îi aparțin |
Lista detaliată a tuturor FIA administrate de AFIA
trebuie furnizată la cerere pentru fiecare sfârșit de trimestru
[Articolul 24 alineatul (3) din Directiva 2011/61/CE]
Denumirea FIA |
Codul de identificare al fondului |
Data creării |
Tipul de fond [fonduri speculative, fonduri cu capital privat, fonduri imobiliare, fonduri de fonduri, altele (*1)] |
VAN |
FIA din UE: Da/Nu |
|||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
(*1)
Pentru răspunsul „altele” precizați strategia care descrie cel mai bine tipul respectiv de FIA. |
Valorile monetare trebuie exprimate în moneda de referință a FIA.
Modele de raportare: FIA
[Articolul 3 alineatul (3) litera (d) și articolul 24 din Directiva 2011/61/UE]
Informații referitoare la FIA care trebuie furnizate
[Articolul 3 alineatul (3) litera (d) și articolul 24 alineatul (1) din Directiva 2011/61/UE]
Tip de date |
Date raportate |
|||||||||||
Identificarea FIA |
||||||||||||
1 |
Denumirea FIA |
|
FIA din UE: da/nu |
|||||||||
2 |
Administratorul fondului (Denumirea juridică și codul standard, dacă există) |
|
AFIA din UE: da/nu |
|||||||||
3 |
Codurile de identificare ale fondului, după caz |
|
|
|||||||||
4 |
Data creării FIA |
|
|
|||||||||
5 |
Domiciliul FIA |
|
|
|||||||||
6 |
Identificarea brokerului principal al/brokerilor principali ai FIA (Denumirea juridică și codul standard, dacă există) |
|
|
|||||||||
7 |
Moneda de referință a FIA în conformitate cu ISO 4217 și activele aflate în administrare, calculate conform dispozițiilor de la articolul 2 |
Monedă |
Total active administrate |
|||||||||
8 |
Jurisdicția căreia îi aparțin cele trei principale surse de finanțare (cu excluderea unităților sau a acțiunilor FIA cumpărate de investitori) |
|
|
|||||||||
|
|
|
|
|||||||||
|
|
|
|
|||||||||
|
|
|
|
|||||||||
9 |
Tipul predominant de FIA (selectați o variantă) |
Fond speculativ Fond cu capital privat Fond imobiliar Fond de fonduri Altele Niciunul |
|
|||||||||
10 |
Detalierea strategiilor de investiții (Realizați o detaliere a strategiilor de investiții ale FIA în funcție de tipul predominant de FIA ales la întrebarea 1. A se vedea notele orientative pentru informații suplimentare privind completarea acestei rubrici.) |
|||||||||||
|
|
Indicați strategia care descrie cel mai bine strategia FIA |
Proporția în VAN (%) |
|||||||||
(a) Strategii de fonduri speculative (Completați această rubrică dacă ați selectat „fond speculativ” ca tip predominant de FIA la întrebarea 1.) |
||||||||||||
|
Indicați strategiile de fonduri speculative care descriu cel mai bine strategiile FIA Acțiuni: poziții lungi predominante (long bias) Acțiuni: poziții lungi/poziții scurte Acțiuni: poziții neutre (market neutral) Acțiuni: poziții scurte predominante (short bias) Valoare relativă: arbitraj pe titluri cu venit fix (fixed income arbitrage) Valoare relativă: arbitraj pe obligațiuni convertibile Valoare relativă: arbitraj pe volatilitate Generat de un eveniment: dificultăți/restructurare (distressed/restructuring) Generat de un eveniment: arbitraj de risc/arbitraj de fuziune (risk arbitrage/merger arbitrage) Generat de un eveniment: capitaluri proprii, situații speciale Credit: poziții lungi/poziții scurte Credit: împrumuturi garantate cu active Macro Contracte futures administrate/Consilier tranzacționare (Managed Futures/CTA): fundamental Contracte futures administrate/Consilier tranzacționare (Managed Futures/CTA): cantitativ Fond speculativ cu strategii multiple Alte strategii de fonduri speculative |
|
|
|||||||||
(b) Strategii cu capital privat (Completați această rubrică dacă ați selectat „fond cu capital privat” ca tip predominant de FIA la întrebarea 1.) |
||||||||||||
|
Indicați strategiile cu capital privat care descriu cel mai bine strategiile FIA Capital de risc Capital de creștere Capital de tip mezanin Fond cu capital privat cu strategii multiple Alte strategii de fonduri cu capital privat |
|
|
|||||||||
(c) Strategii imobiliare (Completați această rubrică dacă ați selectat „fond imobiliar” ca tip predominant de FIA la întrebarea 1.) |
||||||||||||
|
Indicați strategiile imobiliare care descriu cel mai bine strategiile FIA Bunuri imobile rezidențiale Proprietăți imobile comerciale Bunuri imobile industriale Fond imobiliar cu strategie multiplă Altă strategie imobiliară |
|
|
|||||||||
(d) Strategii de tip fond de fonduri (Completați această rubrică dacă ați selectat „fond de fonduri” ca tip predominant de FIA la întrebarea 1.) |
||||||||||||
|
Indicați strategia de tip fond de fond care descrie cel mai bine strategiile FIA Fond de fonduri speculative Fond de fonduri cu capital privat Alt fond de fonduri |
|
|
|||||||||
(e) Alte strategii (Completați această rubrică dacă ați selectat „altele” ca tip predominant de FIA la întrebarea 1.) |
||||||||||||
|
Indicați strategia din categoria „altele” care descrie cel mai bine strategiile FIA Fond de produse de bază Fond de capital Fond cu venit fix Fond de infrastructură Alte fonduri |
|
|
|||||||||
Expunerile principale și cele mai importante concentrări |
||||||||||||
11 |
Instrumente principale tranzacționate de FIA |
|
|
|||||||||
|
|
Tipul de instrument/codul instrumentului |
Valoare (calculată conform articolului 3 din Directiva AFIA) |
Poziție lungă/scurtă |
||||||||
|
Cel mai important instrument |
|
|
|
||||||||
|
Al doilea cel mai important instrument |
|
|
|
||||||||
|
Al treilea cel mai important instrument |
|
|
|
||||||||
|
Al patrulea cel mai important instrument |
|
|
|
||||||||
|
Al cincilea cel mai important instrument |
|
|
|
||||||||
12 |
Concentrare geografică |
|
|
|||||||||
|
Prezentați o defalcare geografică a investițiilor deținute de FIA, în procente din valoarea totală a activului net al FIA |
% din VAN |
|
|||||||||
|
Africa |
|
|
|||||||||
|
Asia și Pacific (cu excepția Orientului Mijlociu) |
|
|
|||||||||
|
Europa (SEE) |
|
|
|||||||||
|
Europa (state din afara SEE) |
|
|
|||||||||
|
Orientul Mijlociu |
|
|
|||||||||
|
America de Nord |
|
|
|||||||||
|
America de Sud |
|
|
|||||||||
|
Regiuni supranaționale/multiple |
|
|
|||||||||
13 |
10 expuneri principale ale FIA la data raportării (cu valorile absolute cele mai mari): |
|||||||||||
|
|
Tip de activ/pasiv |
Denumirea/descrierea elementului de activ/pasiv |
Valoare (calculată în conformitate cu articolul 3 |
% din valoare de piață brută |
Poziție lungă/scurtă |
Contrapartidă (după caz) |
|||||
|
1 |
|
|
|
|
|
|
|||||
|
2 |
|
|
|
|
|
|
|||||
|
3 |
|
|
|
|
|
|
|||||
|
4 |
|
|
|
|
|
|
|||||
|
5 |
|
|
|
|
|
|
|||||
|
6 |
|
|
|
|
|
|
|||||
|
7 |
|
|
|
|
|
|
|||||
|
8 |
|
|
|
|
|
|
|||||
|
9 |
|
|
|
|
|
|
|||||
|
10 |
|
|
|
|
|
|
|||||
14 |
Cele mai importante cinci concentrații de portofoliu: |
|||||||||||
|
|
Tip de activ/pasiv |
Denumirea/descrierea piaței |
Valoarea expunerii agregate (calculată în conformitate cu articolul 3 |
% din valoare de piață brută |
Poziție lungă/scurtă |
Contrapartidă (dacă este relevant) |
|||||
|
1 |
|
|
|
|
|
|
|||||
|
2 |
|
|
|
|
|
|
|||||
|
3 |
|
|
|
|
|
|
|||||
|
4 |
|
|
|
|
|
|
|||||
|
5 |
|
|
|
|
|
|
|||||
15 |
Dimensiunea tipică a tranzacției/poziției (Completați această rubrică dacă ați selectat „fond cu capital privat” ca tip predominant de FIA la întrebarea 1) |
[Alegeți o variantă] Foarte mică Mică Mijlocie inferioară Mijlocie superioară Importantă Foarte importantă |
|
|||||||||
16 |
Piețele principale pe care tranzacționează FIA |
|
|
|||||||||
|
Introduceți denumirea și codul de identificare (ex. codul MIC), dacă este disponibil, pentru piața cu cea mai mare expunere |
|
|
|||||||||
|
Introduceți denumirea și codul de identificare (ex. codul MIC), dacă este disponibil, pentru piața cu a doua expunere ca mărime |
|
|
|||||||||
|
Introduceți denumirea și codul de identificare (ex. codul MIC), dacă este disponibil, pentru piața cu a treia expunere ca mărime |
|
|
|||||||||
17 |
Concentrația investitorilor |
|
|
|||||||||
|
Precizați procentajul aproximativ din capitalurile proprii ale FIA deținut de cei cinci beneficiari efectivi care dețin cele mai mari participații în FIA (ca procentaj din unitățile/acțiunile emise de FIA; precizați beneficiarii efectivi, dacă aceștia sunt cunoscuți sau identificabili) |
|
|
|||||||||
|
Defalcarea concentrației investitorilor în funcție de statutul acestora (a se folosi estimări în cazul în care nu sunt disponibile informații exacte): |
% |
|
|||||||||
|
— Clienți profesionali [astfel cum sunt definiți în Directiva 2004/39/CE (MiFID)]: — Investitori obișnuiți: |
|
|
Valorile monetare trebuie exprimate în moneda de referință a FIA.
Informații referitoare la FIA care trebuie furnizate autorităților competente
[Articolul 24 alineatul (2) din Directiva 2011/61/CE]
|
Tip de date |
Date raportate |
||||||||
Identificarea FIA |
||||||||||
1 |
Denumirea FIA |
|
FIA din UE: da/nu |
|||||||
2 |
Administratorul fondului |
|
AFIA din UE: da/nu |
|||||||
1 |
Denumirea FIA |
|
|
|
||||||
2 |
Administratorul fondului |
|
|
|
||||||
3 |
Codurile de identificare a fondului, după caz |
|
|
|
||||||
4 |
Data creării FIA |
|
|
|
||||||
5 |
Moneda de referință a FIA în conformitate cu ISO 4217 și activele aflate în administrare, calculate conform dispozițiilor de la articolul 2 |
Monedă |
Total active administrate |
|||||||
6 |
Identificarea brokerului principal al/brokerilor principali ai FIA |
|
|
|
||||||
7 |
Jurisdicțiile cărora le aparțin cele trei surse de finanțare principale |
|
|
|
||||||
Instrumente tranzacționate și expunerile individuale |
||||||||||
8 |
Expunerile individuale pe care le tranzacționează și principalele categorii de active în care FIA a investit la data raportării: |
|||||||||
|
(a) Titluri de valoare |
|
Valoare lungă |
Valoare scurtă |
||||||
|
Numerar și echivalente de numerar |
|
|
|||||||
|
Din care: |
Certificate de depozit |
|
|
||||||
|
|
Efecte de comerț |
|
|
||||||
|
|
Alte depozite |
|
|
||||||
|
|
Alte elemente de numerar și echivalente de numerar (cu excepția instrumentelor de datorie suverană) |
|
|
||||||
|
Titluri de capital tranzacționate |
|
|
|||||||
|
Din care: |
Emise de instituții financiare |
|
|
||||||
|
|
Alte titluri de capital tranzacționate |
|
|
||||||
|
Titluri de capital netranzacționate |
|
|
|||||||
|
Obligațiuni corporative care nu au fost emise de instituții financiare |
|
|
|||||||
|
Din care: |
Categoria investiții |
|
|
||||||
|
|
Categoria speculativă (non-investment grade) |
|
|
||||||
|
Obligațiuni corporative emise de instituții financiare |
|
|
|||||||
|
Din care: |
Categoria investiții |
|
|
||||||
|
|
Categoria speculativă (non-investment grade) |
|
|
||||||
|
Obligațiuni suverane |
|
|
|||||||
|
Din care: |
Obligațiuni UE cu scadență reziduală de 0-1 ani |
|
|
||||||
|
|
Obligațiuni UE cu scadență reziduală > 1 an |
|
|
||||||
|
|
Obligațiuni non-G10 cu scadență reziduală de 0-1 ani |
|
|
||||||
|
|
Obligațiuni non-G10 cu scadență reziduală > 1 an |
|
|
||||||
|
Obligațiuni convertibile care nu au fost emise de instituții financiare |
|
|
|||||||
|
Din care: |
Categoria investiții |
|
|
||||||
|
|
Categoria speculativă (non-investment grade) |
|
|
||||||
|
Obligațiuni convertibile emise de instituții financiare |
|
|
|||||||
|
Din care: |
Categoria investiții |
|
|
||||||
|
|
Categoria speculativă (non-investment grade) |
|
|
||||||
|
Împrumuturi |
|
|
|||||||
|
Din care: |
Împrumuturile cu efect de levier |
|
|
||||||
|
|
Alte împrumuturi |
|
|
||||||
|
Produse structurate/securitizate |
|
|
|||||||
|
Din care: |
Titluri garantate cu active (ABS) |
|
|
||||||
|
|
Titluri garantate cu ipoteci rezidențiale (RMBS) |
|
|
||||||
|
|
Titluri garantate cu ipoteci comerciale (CMBS) |
|
|
||||||
|
|
Titluri „de agenție” garantate cu ipoteci (agency MBS) |
|
|
||||||
|
|
Efecte de comerț garantate cu active (ABCP) |
|
|
||||||
|
|
Obligațiuni garantate cu creanțe/obligațiuni garantate cu portofoliul de credite (CDO/CLO) |
|
|
||||||
|
|
Certificate structurate |
|
|
||||||
|
|
Produse tranzacționate la bursă (ETP) |
|
|
||||||
|
|
Altele |
|
|
||||||
|
(b) Instrumente financiare derivate |
Valoare lungă |
Valoare scurtă |
|||||||
|
Instrumente financiare derivate pe titluri de capital |
|
|
|||||||
|
Din care: |
Referitoare la instituții financiare |
|
|
||||||
|
|
Alte instrumente financiare derivate pe titluri de capital |
|
|
||||||
|
Instrumente financiare derivate cu venit fix |
|
|
|||||||
|
Swap-uri pe riscul de credit (CDS) |
|
|
|||||||
|
Din care: |
CDS financiare cu o singură entitate de referință (single name financial CDS) |
|
|
||||||
|
|
CDS suverane cu o singură entitate de referință (single name sovereign CDS) |
|
|
||||||
|
|
Alte CDS cu o singură entitate de referință (single name other CDS) |
|
|
||||||
|
|
CDS cu indici |
|
|
||||||
|
|
Exotice (inclusiv tranșe de risc de credit – credit default tranche) |
|
|
||||||
|
|
Valoare brută |
|
|||||||
|
Piață valutară (în scopuri investiționale) |
|
|
|||||||
|
Instrumente financiare derivate pe rata dobânzii |
|
|
|||||||
|
|
Valoare lungă |
Valoare scurtă |
|||||||
|
Instrumente financiare derivate pe produse de bază |
|
|
|||||||
|
Din care: |
Energie |
|
|
||||||
|
|
din care: |
|
|
||||||
|
|
— Țiței |
|
|
||||||
|
|
— Gaz natural |
|
|
||||||
|
|
— Energie electrică |
|
|
||||||
|
|
Metale prețioase |
|
|
||||||
|
|
din care: — Aur |
|
|
||||||
|
|
Alte produse de bază |
|
|
||||||
|
|
din care: |
|
|
||||||
|
|
— Metale industriale |
|
|
||||||
|
|
— Șeptel |
|
|
||||||
|
|
— Produse agricole |
|
|
||||||
|
Alte instrumente financiare derivate |
|
|
|||||||
|
(c) Active fizice (reale/corporale) |
Valoare lungă |
|
|||||||
|
Fizice: Bunuri imobile |
|
|
|||||||
|
Din care: |
Bunuri imobile rezidențiale |
|
|
||||||
|
|
Proprietăți imobile comerciale |
|
|
||||||
|
Fizice: produse de bază |
|
|
|||||||
|
Fizice: lemn |
|
|
|||||||
|
Fizice: artă și obiecte de colecție |
|
|
|||||||
|
Fizice: mijloace de transport |
|
|
|||||||
|
Fizice: altele |
|
|
|||||||
|
(d) Organisme de plasament colectiv |
Valoare lungă |
|
|||||||
|
Investiții în OPC operate/administrate de AFIA |
|
|
|||||||
|
Din care: |
Fonduri de piață monetară și OPC de administrare a lichidităților |
|
|
||||||
|
|
Fonduri tranzacționate la bursă (ETF) |
|
|
||||||
|
|
Alte OPC |
|
|
||||||
|
Investiții în OPC care nu sunt operate/administrate de AFIA |
|
|
|||||||
|
Din care: |
Fonduri de piață monetară și OPC de administrare a lichidităților |
|
|
||||||
|
|
Fonduri tranzacționate la bursă (ETF) |
|
|
||||||
|
|
Alte OPC |
|
|
||||||
|
(e) Investiții în alte clase de active |
|
Valoare lungă |
Valoare scurtă |
||||||
|
Total altele |
|
|
|
||||||
9 |
Volumul de tranzacționare pentru fiecare clasă de active în lunile de raportare |
|
|
|
||||||
|
(a) Titluri de valoare |
|
Valoare de piață |
|
||||||
|
Numerar și echivalente de numerar |
|
|
|
||||||
|
Titluri de capital tranzacționate |
|
|
|
||||||
|
Titluri de capital netranzacționate |
|
|
|
||||||
|
Obligațiuni corporative care nu au fost emise de instituții financiare |
|
|
|
||||||
|
Din care: |
Categoria investiții |
|
|
||||||
|
|
Categoria speculativă (non-investment grade) |
|
|
||||||
|
Obligațiuni corporative emise de instituții financiare |
|
|
|
||||||
|
Obligațiuni suverane |
|
|
|
||||||
|
Din care: |
Obligațiuni suverane emise de state membre ale UE |
|
|
||||||
|
|
Obligațiuni suverane emise de state care nu sunt membre ale UE |
|
|
||||||
|
Obligațiuni convertibile |
|
|
|
||||||
|
Împrumuturi |
|
|
|
||||||
|
Produse structurate/securitizate |
|
|
|
||||||
|
(b) Instrumente financiare derivate |
|
Valoare noțională |
Valoare de piață |
||||||
|
Instrumente financiare derivate pe titluri de capital |
|
|
|
||||||
|
Instrumente financiare derivate cu venit fix |
|
|
|
||||||
|
Swap-uri pe riscul de credit (CDS) |
|
|
|
||||||
|
Piață valutară (în scopuri investiționale) |
|
|
|
||||||
|
Instrumente financiare derivate pe rata dobânzii |
|
|
|
||||||
|
Instrumente financiare derivate pe produse de bază |
|
|
|
||||||
|
Alte instrumente financiare derivate |
|
|
|
||||||
|
(c) Active fizice (reale/corporale) |
|
Valoare de piață |
|
||||||
|
Fizice: produse de bază |
|
|
|
||||||
|
Fizice: bunuri imobile |
|
|
|
||||||
|
Fizice: lemn |
|
|
|
||||||
|
Fizice: artă și obiecte de colecție |
|
|
|
||||||
|
Fizice: mijloace de transport |
|
|
|
||||||
|
Fizice: altele |
|
|
|
||||||
|
(d) Organisme de plasament colectiv |
|
|
|
||||||
|
(e) Alte clase de active |
|
|
|
||||||
|
Moneda expunerilor |
|
|
|
||||||
10 |
Valoarea lungă și scurtă totală a expunerilor (înainte de asigurare împotriva riscurilor valutare) pentru următoarele monede: |
Valoare lungă |
Valoare scurtă |
|||||||
|
AUD |
|
|
|
||||||
|
CAD |
|
|
|
||||||
|
CHF |
|
|
|
||||||
|
EUR |
|
|
|
||||||
|
GBP |
|
|
|
||||||
|
HKD |
|
|
|
||||||
|
JPY |
|
|
|
||||||
|
USD |
|
|
|
||||||
|
Altele |
|
|
|
||||||
11 |
Dimensiunea tipică a tranzacției/poziției (Completați această rubrică dacă ați selectat mai sus „fond cu capital privat” ca tip predominant de FIA) |
[Alegeți o variantă] Foarte mică (< 5 m EUR) Mică (5 m EUR până la < 25 m EUR) Mijlocie inferioară (25 m EUR până la < 150 m EUR) Mijlocie superioară (150 m EUR până la 500 m EUR) Importantă (500 m € până la 1mld EUR) Foarte importantă (1 mld EUR și mai mare) |
|
|||||||
12 |
Influență dominantă [a se vedea articolul 1 din Directiva 83/349/CEE a Consiliului (JO L 193, 18.7.1983, p. 1)] (Completați această rubrică dacă ați selectat mai sus „fond cu capital privat” ca tip predominant de FIA; completați pentru fiecare societate asupra căreia FIA are o influență dominantă în sensul de la articolul 1 din Directiva 83/349/CEE; nu se completează dacă nu există o astfel de influență dominantă) |
Denumire |
% din drepturile de vot |
Tipul tranzacției |
||||||
|
|
|
|
|
||||||
|
|
|
|
|
||||||
Profilul de risc al FIA |
||||||||||
1. Profilul de risc de piață |
||||||||||
13 |
Randamentul anual al investițiilor/RIR în condiții normale de piață (în %) |
|
|
|||||||
|
Factorul delta net al capitalului propriu (net Equity Delta) |
|
|
|
||||||
|
DV01 net: |
|
|
|
||||||
|
CS01 net: |
|
|
|
||||||
2. Profilul de risc al contrapartidei |
||||||||||
14 |
Mecanismele de tranzacționare și compensare |
|
|
|
||||||
|
(a) Procentajul estimat (ca valoare de piață) al titlurilor de valoare tranzacționate: (nu se completează dacă nu există titluri tranzacționate) |
% |
|
|||||||
|
Pe o bursă reglementată |
|
|
|
||||||
|
Pe piața extrabursieră (OTC) |
|
|
|
||||||
|
(b) Procentajul estimat (ca volum de tranzacționare) de instrumente financiare derivate tranzacționate: (nu se completează dacă nu există instrumente financiare derivate tranzacționate) |
% |
|
|||||||
|
Pe o bursă reglementată |
|
|
|
||||||
|
Pe piața extrabursieră (OTC) |
|
|
|
||||||
|
(c) Procentajul estimat (ca volum de tranzacționare) de instrumente financiare derivate compensate: (nu se completează dacă nu există instrumente financiare derivate tranzacționate) |
% |
|
|||||||
|
De o contraparte centrală (CCP) |
|
|
|
||||||
|
Bilateral |
|
|
|
||||||
|
(d) Procentajul estimat (ca valoare de piață) al tranzacțiilor repo compensate: (nu se completează dacă nu există tranzacții repo) |
% |
|
|||||||
|
De o contraparte centrală (CCP) |
|
|
|
||||||
|
Bilateral |
|
|
|
||||||
|
Trilateral |
|
|
|
||||||
15 |
Valoarea garanțiilor reale și a altor mijloace de garantare a creditelor pe care FIA le-a furnizat contrapartidelor |
|
|
|||||||
|
(a) Valoarea garanției reale furnizate sub formă de numerar și echivalente de numerar |
|
|
|||||||
|
(b) Valoarea garanției reale furnizate sub formă sub forma altor titluri de valoare (cu excluderea numerarului și a echivalentelor de numerar) |
|
|
|||||||
|
(c) Valoarea altor garanții reale și a altor mijloace de garantare a creditelor (inclusiv valoarea nominală a acreditivelor și a mijloacelor similare de garantare a creditelor furnizate unor părți terțe) |
|
|
|||||||
16 |
Referitor la valoarea garanțiilor reale și a altor mijloace de garantare a creditelor pe care fondul care prezintă declarația le-a furnizat contrapartidelor: care este procentajul din această valoare care a fost reipotecat de contrapartide? |
|
|
|||||||
17 |
Cele mai mari cinci expuneri la contrapartide (în afara CCP) |
|
|
|||||||
|
(a) Identificați primele cinci contrapartide față de care FIA are expunerea netă la riscul de contrapartidă cea mai mare ca valoare de piață, măsurată ca procentaj din VAN al FIA |
Denumire |
Expunere totală |
|||||||
|
Contrapartida 1 |
|
|
|
||||||
|
Contrapartida 2 |
|
|
|
||||||
|
Contrapartida 3 |
|
|
|
||||||
|
Contrapartida 4 |
|
|
|
||||||
|
Contrapartida 5 |
|
|
|
||||||
|
(b) Identificați primele cinci contrapartide care au expunerea netă la riscul de contrapartidă al FIA cea mai mare ca valoare de piață, măsurată ca procentaj din VAN al FIA |
Denumire |
Expunere totală |
|||||||
|
Contrapartida 1 |
|
|
|
||||||
|
Contrapartida 2 |
|
|
|
||||||
|
Contrapartida 3 |
|
|
|
||||||
|
Contrapartida 4 |
|
|
|
||||||
|
Contrapartida 5 |
|
|
|
||||||
18 |
Compensare directă prin contrapărți centrale (CCP) |
|
|
|||||||
|
(a) În cursul perioadei de raportare FIA a compensat tranzacții direct prin CCP? |
Da Nu (în caz de răspuns negativ, săriți peste restul întrebării și treceți la întrebarea 21) |
|
|||||||
|
(b) Dacă ați răspuns „da” la întrebarea 18(a), identificați primele trei contrapărți centrale (CCP) din punctul de vedere al expunerii nete la riscul de credit |
Denumire |
Valoare deținută |
|||||||
|
CCP 1 (nu se completează dacă nu este aplicabil) |
|
|
|
||||||
|
CCP 2 (nu se completează dacă nu este aplicabil) |
|
|
|
||||||
|
CCP 3 (nu se completează dacă nu este aplicabil) |
|
|
|
||||||
3. Profilul de lichiditate |
||||||||||
Profilul de lichiditate al portofoliului |
||||||||||
19 |
Profilul de lichiditate al investitorilor Procentajul din portofoliu care poate fi lichidat în termen de: |
|||||||||
|
1 zi sau mai puțin |
2-7 zile |
8-30 de zile |
31-90 de zile |
91-180 de zile |
181-365 de zile |
peste 365 de zile |
|||
|
|
|
|
|
|
|
|
|||
20 |
Valoarea numerarului care nu face obiectul unor restricții (unencumbered cash) |
|
|
|||||||
Profilul de lichiditate al investitorilor |
||||||||||
21 |
Profilul de lichiditate al investitorilor Procentajul din capitalul investitorilor care poate fi răscumpărat în termen de (exprimat ca procentaj din VAN al FIA) |
|
|
|||||||
|
1 zi sau mai puțin |
2-7 zile |
8-30 de zile |
31-90 de zile |
91-180 de zile |
181-365 de zile |
peste 365 de zile |
|||
|
|
|
|
|
|
|
|
|||
22 |
Răscumpărarea de către investitori |
|
|
|
||||||
|
(a) FIA oferă investitorilor în mod obișnuit drepturi de retragere/răscumpărare? |
Da |
Nu |
|||||||
|
|
|
|
|||||||
|
(b) Care este frecvența răscumpărărilor realizate de investitori (în cazul claselor multiple de acțiuni sau de unități raportați pentru clasa care reprezintă cea mai mare proporție din VAN) |
[alegeți o variantă] Zilnic Săptămânal O dată la două săptămâni Lunar Trimestrial Semestrial Anual Altele N/A |
|
|||||||
|
(c) Care este perioada de preaviz solicitată investitorilor pentru răscumpărări, în zile? (în cazul claselor multiple de active sau unități, raportați perioada de notificare ponderată în funcție de active) |
|
|
|||||||
|
(d) Care este perioada de restricționare (lock-up) a investitorilor, în zile (în cazul claselor multiple de active sau unități, raportați perioada de notificare ponderată în funcție de active) |
|
|
|||||||
23 |
Măsuri speciale și tratament preferențial |
|
|
|||||||
|
(a) La data raportării, ce procentaj din VAN al FIA este supus următoarelor măsuri: |
% din VAN |
|
|||||||
|
Conturi de tip side pocket |
|
|
|
||||||
|
Limite de răscumpărare (gates) |
|
|
|
||||||
|
Suspendarea tranzacționării |
|
|
|
||||||
|
Alte măsuri de administrare a activelor nelichide (vă rugăm să precizați care) |
|
[Tip] |
[%] |
||||||
|
|
|
|
|
||||||
|
|
|
|
|
||||||
|
(b) Indicați procentajul din valoarea activului net al FIA care face în prezent obiectul măsurilor speciale din cauza naturii lor nelichide în conformitate cu articolul 23 alineatul (4) litera (a) din Directiva AFIA, inclusiv cele de la întrebarea 25(a)? |
|
|
|||||||
|
Măsuri speciale ca procentaj din VAN |
|
|
|
||||||
|
(c) Există investitori care obțin tratament preferențial sau dreptul la tratament preferențial (de exemplu, printr-un act adițional), făcând prin urmare obiectul obligației de comunicare către investitorii FIA în conformitate cu articolul 23 alineatul (1) litera (j) din Directiva AFIA? |
|
|
|||||||
|
(d) Dacă răspunsul la litera (c) este „da”, vă rugăm să indicați orice tratament preferențial acordat: |
(Da sau Nu) |
|
|||||||
|
Privind comunicarea/raportarea către investitori |
|
|
|
||||||
|
Privind condiții de lichiditate diferite acordate investitorilor |
|
|
|
||||||
|
Privind perceperea de comisioane diferite de la investitori |
|
|
|
||||||
|
Alte tratamente preferențiale decât cele specificate anterior |
|
|
|
||||||
24 |
Prezentarea unei defalcări a proprietății asupra unităților FIA în funcție de grupurile de investitori (ca procentaj din VAN al FIA; precizați beneficiarii efectivi, dacă aceștia sunt cunoscuți sau identificabili) |
|
|
|||||||
25 |
Surse lichide de finanțare |
|
|
|||||||
|
(a) Prezentați valoarea agregată a împrumuturilor contractate de FIA și a finanțării sub formă de numerar aflate la dispoziția FIA (inclusiv toate liniile de credit din care s-au efectuat și din care nu s-au efectuat trageri, cu angajament și fără angajament, precum și orice finanțare la termen) |
|
|
|||||||
|
(b) Repartizați suma raportată la litera (a) în perioadele indicate mai jos, în funcție de perioada cea mai lungă pentru care creditorul se angajează prin contract să furnizeze finanțarea în cauză: |
|
|
|||||||
|
1 zi sau mai puțin |
2-7 zile |
8-30 de zile |
31-90 de zile |
91-180 de zile |
181-365 de zile |
peste 365 de zile |
|||
|
|
|
|
|
|
|
|
|||
4. Împrumuturile și riscul de expunere |
||||||||||
26 |
Valoarea împrumuturilor de numerar sau titluri de valoare reprezentate de: |
|
|
|||||||
|
Împrumuturi în numerar negarantate: |
|
|
|
||||||
|
Împrumuturi în numerar colateralizate/garantate — printr-un broker principal: |
|
|
|
||||||
|
Împrumuturi în numerar colateralizate/garantate — prin (reverse) repo: |
|
|
|
||||||
|
Împrumuturi în numerar colateralizate/garantate — prin alte mijloace: |
|
|
|
||||||
27 |
Valoarea împrumuturilor încorporate în instrumente financiare |
|
|
|||||||
|
Instrumente financiare derivate tranzacționate la bursă: expunerea brută minus marja furnizată |
|
|
|
||||||
|
Instrumente financiare derivate OTC: expunerea brută minus marja furnizată |
|
|
|
||||||
28 |
Valoarea titlurilor luate cu împrumut pentru poziții scurte: |
|
|
|
||||||
29 |
Expunerea brută a structurilor financiare și/sau juridice controlate de FIA, conform dispozițiilor de la considerentul 78 din Directiva AFIA |
|
|
|||||||
|
Structura financiară și/sau juridică |
|
|
|
||||||
|
Structura financiară și/sau juridică |
|
|
|
||||||
|
Structura financiară și/sau juridică |
|
|
|
||||||
|
… |
|
|
|
||||||
30 |
Efectul de levier al FIA |
|
|
|
||||||
|
(a) calculat conform metodei brute |
|
|
|
||||||
|
(b) calculat conform metodei angajamentului |
|
|
|
||||||
5. Aspecte referitoare la riscul operațional și alte riscuri |
||||||||||
31 |
Numărul total de poziții deschise |
|
|
|
||||||
32 |
Profilul de risc istoric |
|||||||||
|
(a) Randamentul anual al investițiilor sau RIR a FIA în decursul perioadei de raportare (suma brută înainte de perceperea comisioanelor de administrare și de performanță, exprimată ca procentaj) |
|
|
|||||||
|
Prima lună a perioadei de raportare |
|
|
|
||||||
|
A doua lună a perioadei de raportare |
|
|
|
||||||
|
… |
|
|
|
||||||
|
… |
|
|
|
||||||
|
Ultima lună a perioadei de raportare |
|
|
|
||||||
|
(b) Randamentul anual al investițiilor sau RIR a FIA în decursul perioadei de raportare (suma netă după perceperea comisioanelor de administrare și de performanță, exprimată ca procentaj) |
|
|
|||||||
|
Prima lună a perioadei de raportare |
|
|
|
||||||
|
A doua lună a perioadei de raportare |
|
|
|
||||||
|
… |
|
|
|
||||||
|
… |
|
|
|
||||||
|
Ultima lună a perioadei de raportare |
|
|
|
||||||
|
(c) Modificarea valorii activului net al FIA în decursul perioadei de raportare (exprimată ca procentaj, incluzând impactul subscrierilor și al răscumpărărilor) |
|
|
|||||||
|
Prima lună a perioadei de raportare |
|
|
|
||||||
|
A doua lună a perioadei de raportare |
|
|
|
||||||
|
… |
|
|
|
||||||
|
… |
|
|
|
||||||
|
Ultima lună a perioadei de raportare |
|
|
|
||||||
|
(d) Subscrieri în decursul perioadei de raportare |
|
|
|||||||
|
Prima lună a perioadei de raportare |
|
|
|
||||||
|
A doua lună a perioadei de raportare |
|
|
|
||||||
|
… |
|
|
|
||||||
|
… |
|
|
|
||||||
|
Ultima lună a perioadei de raportare |
|
|
|
||||||
|
(e) Răscumpărări în decursul perioadei de raportare |
|
|
|||||||
|
Prima lună a perioadei de raportare |
|
|
|
||||||
|
A doua lună a perioadei de raportare |
|
|
|
||||||
|
… |
|
|
|
||||||
|
… |
|
|
|
||||||
|
Ultima lună a perioadei de raportare |
|
|
|
Valorile monetare trebuie exprimate în moneda de referință a FIA.
Rezultatele simulărilor de criză
Indicați rezultatele simulărilor de criză efectuate în conformitate cu articolul 15 alineatul (3) litera (b) din Directiva 2011/61/UE (riscurile asociate fiecărei poziții de investiții a FIA și efectul lor global asupra portofoliului FIA poate fi identificat, măsurat, administrat și monitorizat în mod corect și permanent, inclusiv prin utilizarea procedurilor adecvate de simulare de criză) (text liber)
Valorile monetare trebuie exprimate în moneda de referință a FIA.
Indicați rezultatele simulărilor de criză efectuate în conformitate cu articolul 16 alineatul (1) al doilea paragraf din Directiva 2011/61/UE. (AFIA efectuează cu regularitate simulări de criză, în condiții de lichiditate normală și excepțională, care le permit să evalueze și să monitorizeze în consecință riscul de lichiditate al FIA) (text liber)
Valorile monetare trebuie exprimate în moneda de referință a FIA.
Informații referitoare la FIA care trebuie furnizate autorităților competente
[Articolul 24 alineatul (4) din Directiva 2011/61/CE]
|
Tip de date |
Date raportate |
|
1 |
Referitor la valoarea garanțiilor reale și a altor mijloace de garantare a creditelor pe care FIA care prezintă declarația le-a furnizat contrapartidelor: care este procentajul din această valoare care a fost reipotecat de contrapartide? |
|
|
Împrumuturile și riscul de expunere |
|||
2 |
Valoarea împrumuturilor de numerar sau titluri de valoare reprezentate de: |
|
|
|
Împrumuturi în numerar negarantate: |
|
|
|
Împrumuturi în numerar colateralizate/garantate — printr-un broker principal: |
|
|
|
Împrumuturi în numerar colateralizate/garantate — prin (reverse) repo: |
|
|
|
Împrumuturi în numerar colateralizate/garantate — prin alte mijloace: |
|
|
3 |
Valoarea împrumuturilor încorporate în instrumente financiare |
|
|
|
Instrumente financiare derivate tranzacționate la bursă: expunerea brută minus marja furnizată |
|
|
|
Instrumente financiare derivate OTC: expunerea brută minus marja furnizată |
|
|
4 |
Cele mai mari cinci surse de împrumut de numerar sau de titluri de valoare (poziții scurte): |
|
|
|
Cea mai mare: |
|
|
|
A doua cea mai mare: |
|
|
|
A treia cea mai mare: |
|
|
|
A patra cea mai mare: |
|
|
|
A cincea cea mai mare: |
|
|
5 |
Valoarea titlurilor de valoare luate cu împrumut pentru poziții scurte: |
|
|
6 |
Expunerea brută a structurilor financiare și/sau juridice controlate de FIA, conform dispozițiilor de la considerentul 78 din Directiva AFIA |
|
|
|
Structura financiară și/sau juridică |
|
|
|
Structura financiară și/sau juridică |
|
|
|
Structura financiară și/sau juridică |
|
|
|
… |
|
|
7 |
Efectul de levier al FIA: |
|
|
|
(a) Metoda brută |
|
|
|
(b) Metoda angajamentului |
|
|
Valorile monetare trebuie exprimate în moneda de referință a FIA.
( 1 ) Regulamentul (UE) 2019/2088 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 noiembrie 2019 privind informațiile privind durabilitatea în sectorul serviciilor financiare (JO L 317, 9.12.2019, p. 1).
( 2 ) Comitetul european al inspectorilor bancari, Orientări referitoare la articolul 122a din Directiva privind cerințele de capital din 31 decembrie 2010, http://www.eba.europa.eu/cebs/media/Publications/Standards%20and%20Guidelines/2010/Application%20of%20Art.%20122a%20of%20the%20CRD/Guidelines.pdf
( 3 ) JO L 96, 12.4.2003, p. 16.
( 4 ) JO L 79, 20.3.2007, p. 11.