2009R0625 — RO — 20.02.2014 — 001.001
Acest document reprezintă un instrument de documentare, iar instituţiile nu îşi asumă responsabilitatea pentru conţinutul său.
REGULAMENTUL (CE) NR. 625/2009 AL CONSILIULUI din 7 iulie 2009 privind regimul comun aplicabil importurilor din anumite țări terțe (JO L 185, 17.7.2009, p.1) |
Astfel cum a fost modificat prin:
|
|
Jurnalul Oficial |
||
No |
page |
date |
||
REGULAMENTUL (UE) NR. 37/2014 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 15 ianuarie 2014 |
L 18 |
1 |
21.1.2014 |
REGULAMENTUL (CE) NR. 625/2009 AL CONSILIULUI
din 7 iulie 2009
privind regimul comun aplicabil importurilor din anumite țări terțe
(versiune codificată)
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articol 133,
având în vedere actele privind organizarea comună a piețelor agricole și actele referitoare la produsele agricole transformate, adoptate în temeiul articolului 308 din tratat, în special dispozițiile actelor menționate anterior care permit derogarea de la principiul general conform căruia orice restricție cantitativă sau măsură cu efect echivalent nu poate fi înlocuită decât printr-o măsură prevăzută în aceleași acte,
având în vedere propunerea Comisiei,
întrucât:
(1) |
Regulamentul (CE) nr. 519/94 al Consiliului din 7 martie 1994 privind regimul comun aplicabil importurilor din anumite țări terțe ( 1 ) a fost modificat în mod substanțial de mai multe ori ( 2 ). Din motive de claritate și de eficiență, ar trebui să se codifice regulamentul menționat. |
(2) |
Politica comercială comună ar trebui să se bazeze pe principii unitare. |
(3) |
În temeiul articolului 14 din tratat, piața internă cuprinde, de la 1 ianuarie 1993, un spațiu fără frontiere interne în interiorul căruia este asigurată libera circulație a mărfurilor, a persoanelor, a serviciilor și a capitalurilor. |
(4) |
Definitivarea politicii comerciale comune în domeniul regimului aplicabil importurilor este singurul mijloc de a se asigura că reglementarea schimburilor comerciale dintre Comunitate și țările terțe reflectă corespunzător integrarea piețelor. |
(5) |
O uniformizare sporită a regimului importurilor ar trebui să se realizeze prin prevederea, în măsura posibilului, a unor dispoziții care, ținând seama de caracteristicile regimurilor economice ale țărilor terțe respective, sunt cât se poate de apropiate de dispozițiile similare celor adoptate în cadrul regimului comun aplicabil altor țări terțe. |
(6) |
Regimul comun aplicabil importurilor se aplică și produselor de cărbune și oțel, fără a aduce atingere eventualelor măsuri de punere în aplicare a unui acord care se referă în mod specific la aceste produse. |
(7) |
Liberalizarea importurilor, și anume absența oricărei restricții cantitative, ar trebui să constituie, în consecință, punctul de plecare al regimului comunitar. |
(8) |
În cazul anumitor produse, Comisia ar trebui să examineze condițiile și modalitățile de efectuare a importurilor și evoluția lor, precum și diferitele aspecte ale situației economice și comerciale și eventualele măsuri ce urmează să fie luate. |
(9) |
Pentru aceste produse se poate dovedi necesară stabilirea unei supravegheri comunitare a anumitor importuri ale acestor produse. |
(10) |
Comisiei și Consiliului le revine sarcina de a adopta măsurile de salvgardare necesare în interesul Comunității, ținându-se seama în mod corespunzător de obligațiile internaționale existente. |
(11) |
Măsuri de supraveghere sau de salvgardare limitate la una sau la mai multe regiuni ale Comunității pot, cu toate acestea, să se dovedească mai adecvate decât măsurile aplicabile întregii Comunități. Cu toate acestea, astfel de măsuri nu trebuie autorizate decât cu titlu excepțional și în lipsa altor soluții. Este necesar să se asigure faptul că aceste măsuri sunt temporare și că perturbează cât mai puțin posibil funcționarea pieței interne. |
(12) |
În caz de supraveghere comunitară, punerea în liberă circulație a produselor respective ar trebui condiționată de prezentarea unui document de supraveghere în conformitate cu criteriile unitare. Acest document ar trebui, la simpla cerere a statului importator, să fie emis de către autoritățile statelor membre într-un termen stabilit, fără ca importatorul să obțină astfel un drept de import. Documentul de supraveghere ar trebui, prin urmare, să fie valabil numai atât timp cât regimul de import nu a fost modificat. |
(13) |
Este oportun, în scopul unei bune administrări și în interesul operatorilor comunitari, să se alinieze pe cât posibil cu conținutul și formatul documentului de supraveghere la formularele de licență de import prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 738/94 al Comisiei din 30 martie 1994 privind stabilirea anumitor norme de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 520/94 al Consiliului privind instituirea unei proceduri comunitare de administrare a contingentelor cantitative ( 3 ); Regulamentul (CE) nr. 3168/94 al Comisiei din 21 decembrie 1994 de instituire a unei licențe de import comunitare în domeniul de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 517/94 al Consiliului privind regimul comun aplicabil importurilor de produse textile originare din anumite țări terțe care nu sunt reglementate de acorduri, protocoale sau alte înțelegeri bilaterale sau de alte regimuri comunitare specifice de import și de modificare a unor dispoziții din regulamentul menționat ( 4 ); și Regulamentul (CE) nr. 3169/94 al Comisiei din 21 decembrie 1994 de modificare a anexei III la Regulamentul (CEE) nr. 3030/93 al Consiliului din 12 octombrie 1993 privind regimul comun aplicabil importurilor unor produse textile originare din țări terțe ( 5 ), ținând seama de caracteristicile tehnice ale documentului de supraveghere. |
(14) |
Este în interesul Comunității ca statele membre și Comisia să desfășoare un schimb de informații obținute în cadrul supravegherii comunitare, cât mai exhaustiv posibil. |
(15) |
Este necesar să se adopte criterii precise pentru a determina un eventual prejudiciu și pentru a instaura o procedură de anchetă, lăsând Comisiei libertatea de a lua, în caz de urgență, măsurile necesare. |
(16) |
Este recomandabil, în acest scop, să se stabilească dispoziții detaliate privind deschiderea anchetelor, privind controalele și inspecțiile necesare, privind audierea părților implicate, privind tratamentul aplicat informațiilor obținute și privind criteriile de stabilire a prejudiciului. |
(17) |
Dispozițiile în materie de anchetă introduse de prezentul regulament nu aduc atingere aplicării dispozițiilor comunitare sau naționale privind secretul profesional. |
(18) |
Este necesar, de asemenea, să se stabilească termenele pentru deschiderea anchetelor și determinarea oportunității eventualelor măsuri, pentru a se asigura desfășurarea cu rapiditate a acestui proces, ceea ce va permite creșterea securității juridice a operatorilor economici respectivi. |
(19) |
În interesul unității regimului aplicabil importurilor, este necesar să se simplifice formalitățile ce urmează a fi îndeplinite de către importatori și ca acestea să fie identice, indiferent unde se efectuează vămuirea. Este de dorit, prin urmare, să se prevadă utilizarea formularelor corespunzătoare modelului anexat la prezentul regulament pentru toate formalitățile. |
(20) |
Documentele de supraveghere eliberate în cadrul unei supravegheri comunitare trebuie să fie valabile în întreaga Comunitate, indiferent de statul membru care le-a eliberat. |
(21) |
Produsele textile care fac obiectul domeniului de aplicare al Regulamentului (CE) nr. 517/94 al Consiliului din 7 martie 1994 privind regimul comun aplicabil importurilor de produse textile din anumite țări terțe, care nu sunt reglementate prin acorduri, protocoale sau alte înțelegeri bilaterale sau de alte regimuri comunitare specifice de import ( 6 ) sunt supuse unui tratament specific atât pe plan comunitar, cât și pe plan internațional. Este necesar, prin urmare, să fie excluse în întregime din domeniul de aplicare al prezentului regulament, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
CAPITOLUL I
PRINCIPII GENERALE
Articolul 1
(1) Prezentul regulament se aplică importurilor de produse originare din țările terțe prevăzute în anexa I, cu excepția produselor textile care fac obiectul Regulamentului (CE) nr. 517/94.
(2) Importul în Comunitate al produselor menționate la alineatul (1) este liber și, prin urmare, nu este supus niciunei restricții cantitative, fără a aduce atingere măsurilor care pot fi luate în temeiul capitolului V.
CAPITOLUL II
PROCEDURA COMUNITARĂ DE INFORMARE ȘI DE CONSULTARE
Articolul 2
Dacă evoluția importurilor poate face necesară recurgerea la măsuri de supraveghere sau de salvgardare, Comisia este informată de către statele membre cu privire la această situație. Această informație trebuie să cuprindă elementele de probă disponibile, stabilite pe baza criteriilor definite la articolul 8. Comisia transmite de îndată această informație tuturor statelor membre.
▼M1 —————
Articolul 4
(1) Comisia este asistată de Comitetul pentru salvgardare instituit prin Regulamentul (CE) nr. 260/2009 al Consiliului ( 7 ). Respectivul comitet este un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului ( 8 ).
(2) În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.
(3) În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.
(4) În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 8 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011, coroborat cu articolul 5.
CAPITOLUL III
PROCEDURA COMUNITARĂ DE ANCHETĂ
Articolul 5
(1) În cazul în care se constată că există suficiente probe pentru a justifica o anchetă, Comisia deschide o anchetă în termen de o lună de la data primirii informației furnizate de un stat membru și publică un aviz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Avizul respectiv:
(a) va rezuma informațiile primite și va preciza că orice informație utilă trebuie comunicată Comisiei;
(b) va stabili termenul în care părțile interesate își pot face cunoscut punctul de vedere în scris și pot comunica informații și dacă trebuie să se țină seama de acestea în timpul anchetei;
(c) va stabili termenul în care părțile interesate pot cere să fie audiate de către Comisie, în conformitate cu alineatul (4).
Comisia deschide ancheta în cooperare cu statele membre.
Comisia informează statele membre cu privire la analiza informațiilor realizată de aceasta, în mod normal în termen de 21 de zile de la data furnizării informațiilor către Comisie.
(2) Comisia caută orice informație pe care o consideră necesară și, atunci când o consideră corespunzătoare, depune eforturi pentru a verifica această informație la importatori, comercianți, agenți, producători, asociații și organizații comerciale.
Comisia este asistată în această sarcină de către agenți ai statelor membre pe teritoriul cărora se efectuează aceste verificări, atâta vreme cât acest stat membru și-a manifestat dorința în acest sens.
Părțile interesate care s-au manifestat în conformitate cu alineatul (1) primul paragraf, precum și reprezentanții țării exportatoare, pot lua cunoștință de toate informațiile furnizate Comisiei în cadrul anchetei, cu excepția documentelor interne întocmite de către autoritățile Comunității sau de statele sale membre, cu condiția ca aceste informații să fie pertinente în sensul articolului 7 și să fie utilizate de către Comisie în cadrul anchetei. Părțile înaintează, în acest sens, o cerere scrisă Comisiei, indicând care sunt informațiile solicitate.
(3) Statele membre furnizează Comisiei, la cererea acesteia și în conformitate cu modalitățile pe care le definește, informațiile de care dispun cu privire la evoluția pieței produsului care face obiectul anchetei.
(4) Comisia poate audia părțile interesate. Acestea trebuie audiate în cazul în care au cerut acest lucru în scris, în termenul stabilit în avizul publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, demonstrând că sunt efectiv susceptibile să le privească rezultatul anchetei și că există motive speciale pentru a fi audiate.
(5) În cazul în care informațiile solicitate de Comisie nu sunt furnizate în termenele stabilite în prezentul regulament sau de către Comisie în aplicarea prezentului regulament sau atunci când ancheta este obstrucționată în mod semnificativ, pot fi stabilite concluzii pe baza datelor disponibile. În cazul în care Comisia constată că o parte interesată sau o țară terță a furnizat o informație falsă sau care induce în eroare, nu ține seama de această informație și poate utiliza datele disponibile.
(6) În cazul în care Comisia constată că nu există probe suficiente pentru a justifica o anchetă, aceasta informează statele membre cu privire la decizia sa în termen de o lună de la data primirii informației furnizate de către statele membre.
Articolul 6
(1) La încheierea anchetei, Comisia prezintă comitetului un raport privind rezultatele acesteia.
►M1 (2) În cazul în care, în termen de nouă luni de la deschiderea anchetei, Comisia estimează că nu este necesară o măsură de supraveghere sau de salvgardare la nivelul Uniunii, ancheta se încheie în termen de o lună. Comisia încheie ancheta în conformitate cu procedura de consultare prevăzută la articolul 4 alineatul (2). ◄ Decizia de închidere a anchetei, care conține o expunere a concluziilor esențiale ale anchetei și un rezumat al motivelor acestora, se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
(3) În cazul în care consideră că este necesară o măsură comunitară de supraveghere sau de salvgardare, Comisia ia deciziile ce se impun în acest sens, în conformitate cu capitolele IV și V, într-un termen care nu poate depăși nouă luni de la deschiderea anchetei. În situații excepționale, acest termen poate fi prelungit cu cel mult două luni. Comisia publică un aviz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, în care se stabilește durata prelungirii și care conține un rezumat al motivelor acesteia.
(4) Dispozițiile prezentului capitol nu împiedică luarea, în orice moment, a unor măsuri de supraveghere în conformitate cu articolele 9-14 sau, atunci când anumite situații critice, în care orice întârziere aduce un prejudiciu dificil de reparat, impun necesitatea unei acțiuni imediate, luarea de măsuri de salvgardare în conformitate cu articolele 15, 16 și 17.
Comisia ia de îndată măsurile de anchetă pe care le consideră în continuare necesare. Rezultatele acestora sunt utilizate în scopul reexaminării măsurilor luate.
Articolul 7
(1) Informațiile primite în aplicarea prezentului regulament nu pot fi utilizate decât în scopul pentru care au fost cerute.
(2) Comisia și statele membre, precum și agenții acestora, nu divulgă, fără autorizația expresă a părții care le-a furnizat, informațiile cu caracter confidențial pe care le-au primit în temeiul prezentului regulament sau pe cele care au fost furnizate în mod confidențial.
(3) Fiecare cerere de tratament confidențial indică motivele pentru care informația este confidențială.
Cu toate acestea, dacă în cazul în care se constată că o cerere de tratament confidențial nu este justificată și că cel care a furnizat informația nu dorește nici să o facă publică, nici să autorizeze divulgarea acesteia în termeni generali sau sub formă de rezumat, informația în cauză poate să nu fie luată în considerare.
(4) În orice caz, o informație este considerată confidențială în cazul în care divulgarea ei poate avea consecințe nefavorabile semnificative pentru cel care a furnizat-o sau pentru cel care este sursa acesteia.
(5) Alineatele (1)-(4) nu împiedică autoritățile Comunității să facă trimitere la informațiile cu caracter general și, în special, la motivele pe care sunt întemeiate deciziile luate în temeiul prezentului regulament. Aceste autorități trebuie, cu toate acestea, să țină seama de interesul legitim al persoanelor fizice și juridice care doresc ca secretele lor de afaceri să nu fie divulgate.
Articolul 8
(1) Examinarea evoluției importurilor și a condițiilor în care se efectuează acestea, precum și examinarea prejudiciului grav sau a amenințării de prejudiciu grav care rezultă din acestea pentru producătorii comunitari se referă în special la elementele următoare:
(a) volumul importurilor, în special atunci când acestea au crescut semnificativ, fie în cifre absolute, fie în raport cu producția sau consumul în Comunitate;
(b) prețul importurilor, în special atunci când a avut loc o subcotare semnificativă a prețului în raport cu prețul unui produs similar din Comunitate;
(c) impactul pe care îl au acestea asupra producătorilor comunitari de produse similare sau direct concurente, așa cum reiese acesta din tendințele unor factori economici, precum:
— producția;
— utilizarea capacităților;
— stocurile;
— vânzările;
— cota de piață;
— prețul (și anume, scăderea prețurilor sau împiedicarea creșterilor de preț care ar fi intervenit în mod normal);
— profiturile;
— randamentul capitalurilor investite;
— fluxul numerarului;
— ocuparea forței de muncă.
(2) Atunci când efectuează ancheta, Comisia ține seama de sistemul economic special al țărilor prevăzute în anexa I.
(3) Atunci când se invocă o amenințare cu producerea unui prejudiciu grav, Comisia examinează în egală măsură dacă se preconizează în mod clar că o situație specială se poate transforma într-un prejudiciu real. În această privință, ea poate ține seama și de elemente precum:
(a) rata de creștere a exporturilor către Comunitate;
(b) capacitatea de export a țării de origine sau a țării exportatoare, astfel cum este aceasta în prezent sau cum va fi într-un viitor previzibil, și probabilitatea ca exporturile care rezultă din această capacitate să fie destinate Comunității.
CAPITOLUL IV
MĂSURI DE SUPRAVEGHERE
Articolul 9
(1) În cazul în care interesele Comunității reclamă aceasta, Comisia, la cererea unui stat membru sau din proprie inițiativă, poate:
(a) decide supunerea anumitor importuri unei supravegheri comunitare a posteriori, în conformitate cu modalitățile definite de ea;
(b) decide condiționarea anumitor importuri de o supraveghere comunitară prealabilă, în conformitate cu articolul 10, pentru a le controla evoluția.
(1a) Deciziile adoptate în temeiul alineatului (1) sunt luate de către Comisie în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 4 alineatul (2).
(2) Măsurile de supraveghere au o durată limitată. În lipsa unor dispoziții contrare, valabilitatea lor expiră la sfârșitul celui de-al doilea semestru de șase luni care urmează semestrului în cursul căruia au fost luate aceste măsuri.
Articolul 10
(1) Punerea în liberă circulație a produselor aflate sub supraveghere comunitară prealabilă este condiționată de prezentarea unui document de supraveghere. Acel document se emite gratuit de către autoritatea competentă desemnată de către statele membre pentru toate cantitățile cerute, într-un termen de cel mult cinci zile lucrătoare de la primirea de către autoritatea națională competentă a unei cereri întocmite de către orice importator comunitar, indiferent unde este stabilit în Comunitate. În absența unei dovezi contrare, se consideră că cererea respectivă este primită de către autoritatea națională competentă în cel mult trei zile lucrătoare de la depunerea sa.
(2) Documentul de supraveghere se emite prin completarea unui formular în conformitate cu modelul prevăzut în anexa II.
Exceptând cazul în care în decizia de punere sub supraveghere au fost adoptate dispoziții diferite, cererea de eliberare a documentului de supraveghere a importatorului nu conține decât următoarele:
(a) numele și adresa completă ale solicitantului (inclusiv numărul de telefon, de fax și, după caz, numărul de identificare pe lângă autoritatea națională competentă), precum și numărul său de înregistrare TVA, în cazul în care este plătitor de TVA;
(b) după caz, numele și adresa completă ale declarantului sau ale reprezentantului solicitantului (inclusiv numărul de telefon și de fax);
(c) descrierea mărfurilor, care să cuprindă:
— denumirea comercială;
— codul corespunzător din Nomenclatura combinată;
— locul de origine și locul de expediere;
(d) cantitățile declarate, exprimate în kilograme și, după caz, în orice altă unitate suplimentară pertinentă (perechi, articole etc.);
(e) valoarea CIF a mărfurilor la frontiera comunitară, în euro;
(f) declarația următoare, datată și semnată de către solicitant, numele solicitantului fiind scris cu majuscule:
„Subsemnatul certific faptul că informațiile din prezenta cerere sunt exacte și furnizate cu bună-credință și faptul că sunt stabilit în Comunitate.”
(3) Documentul de supraveghere este valabil în întreaga Comunitate, indiferent ce stat membru l-a eliberat.
(4) Constatarea că prețul unitar la care se efectuează tranzacția îl depășește cu cel puțin 5 % pe cel indicat în documentul de supraveghere ori că valoarea sau cantitatea produselor prezentate la import depășește, în total, cu cel puțin 5 % pe cele menționate în documentul respectiv nu împiedică punerea în liberă circulație a produsului în cauză. După ce a ascultat opiniile prezentate în cadrul comitetului și ținând seama de natura produselor și a altor caracteristici ale tranzacțiilor respective, Comisia poate stabili un procent diferit, care, cu toate acestea, nu poate depăși în mod normal 10 %.
(5) Documentele de supraveghere nu pot fi utilizate decât atât timp cât regimul de liberalizare a importurilor rămâne în vigoare pentru tranzacțiile respective. În orice caz, acestea nu pot fi utilizate după expirarea unui termen care este stabilit în același timp și în conformitate cu aceleași proceduri ca și punerea sub supraveghere și care ține seama de natura produselor și de celelalte caracteristici ale tranzacțiilor.
(6) În cazul în care decizia luată în temeiul articolului 9 prevede astfel, originea produselor aflate sub supraveghere comunitară trebuie justificată printr-un certificat de origine. Prezentul alineat nu aduce atingere altor dispoziții privind prezentarea unui astfel de certificat.
(7) În cazul în care produsul aflat sub supraveghere comunitară prealabilă face obiectul unei măsuri de salvgardare regională într-un stat membru, autorizația de import acordată de acest stat membru poate înlocui documentul de supraveghere.
(8) Formularele documentelor de supraveghere, precum și extrasele din acestea se întocmesc în două exemplare, primul exemplar, denumit „original pentru destinatar” și având numărul 1, fiind emis solicitantului, iar al doilea, denumit „exemplar pentru autoritatea competentă” și având numărul 2, fiind păstrat de către autoritatea care a emis documentul. În scopuri administrative, autoritatea competentă poate adăuga copii suplimentare formularului 2.
(9) Formularele se tipăresc pe hârtie albă fără pastă mecanică, finisată pentru scris, care cântărește între 55 și 65 grame pe metru pătrat. Dimensiunea lor este de 210 × 297 mm. Spațiul dintre linii este de 4,24 milimetri (o șesime de inci). Formatul formularelor se respectă cu strictețe. În afară de aceasta, pe ambele fețe ale exemplarului nr. 1, care constituie documentul de supraveghere propriu-zis, se aplică un fond ghioșat de culoare galbenă care pune în evidență orice falsificare prin mijloace mecanice sau chimice.
(10) Statele membre răspund de tipărirea formularelor. Acestea pot fi tipărite și de către tipografii autorizate de către statul membru în care sunt stabilite. În acest caz, trimiterea la această autorizare este făcută pe fiecare formular. Pe fiecare formular se indică numele și adresa tipografului sau un semn prin care acesta poate fi identificat.
Articolul 11
În cazul în care interesele Comunității o cer, Comisia, la cererea unui stat membru sau din proprie inițiativă, în cazul în care riscă să apară situația menționată la articolul 15 alineatul (1), poate:
— limita termenul de utilizare a documentului de supraveghere cerut eventual;
— condiționa eliberarea acelui/respectivului document de îndeplinirea anumitor condiții și, în mod excepțional, de introducerea unei clauze de revocare.
Articolul 12
În cazul în care importul unui produs nu a fost supus unei supravegheri prealabile la nivelul Uniunii, Comisia poate institui, prin acte de punere în aplicare în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 4 alineatul (2) și în conformitate cu articolul 17, o supraveghere limitată la importurile a căror destinație este una sau mai multe regiuni din Uniune.
Articolul 13
(1) Punerea în liberă circulație a produselor aflate sub supraveghere regională este condiționată, în regiunea respectivă, de prezentarea unui document de supraveghere. Acel document se emite gratuit de către autoritatea competentă desemnată de statul sau statele membre respective pentru toate cantitățile cerute, într-un termen de cel mult cinci zile lucrătoare de la primirea de către autoritatea națională competentă a unei cereri întocmite de către orice importator comunitar, indiferent unde este stabilit în Comunitate. În absența unei dovezi contrare, se consideră că declarația respectivă este primită de către autoritatea națională competentă în cel mult trei zile lucrătoare de la depunerea sa. Documentele de supraveghere nu pot fi utilizate decât atât timp cât regimul de liberalizare a importurilor rămâne în vigoare pentru tranzacțiile în cauză.
(2) Se aplică articolul 10 alineatul (2).
Articolul 14
(1) În caz de supraveghere comunitară sau regională, statele membre comunică Comisiei, în primele zece zile ale fiecărei luni:
(a) în cazul în care este vorba de o supraveghere prealabilă, cantitățile și sumele totale, calculate pe baza prețurilor CIF, pentru care au fost eliberate în cursul perioadei precedente documente de supraveghere;
(b) în toate cazurile, importurile efectuate în perioada care o precede pe cea prevăzută la litera (a).
Informațiile furnizate de statele membre sunt defalcate pe produs și pe țară.
Se pot stabili dispoziții diferite în același timp și în conformitate cu aceeași procedură ca și punerea sub supraveghere.
(2) În cazul în care natura produselor sau a situațiilor speciale o impune, Comisia poate, la cererea unui stat membru sau din proprie inițiativă, modifica periodicitatea furnizării informațiilor.
(3) Comisia informează statele membre.
CAPITOLUL V
MĂSURI DE SALVGARDARE
Articolul 15
(1) În cazul în care un produs este importat în Comunitate în cantități atât de mari sau în astfel de condiții încât se produce sau există riscul producerii unui prejudiciu grav producătorilor comunitari de produse similare sau direct concurente, Comisia, în scopul protejării intereselor Comunității, poate modifica, la cererea unui stat membru sau din proprie inițiativă, regimul de import al produsului respectiv, condiționând punerea sa în liberă circulație de prezentarea unei autorizații de import care se eliberează în conformitate cu modalitățile și în limitele definite de Comisie.
(2) Măsurile luate sunt comunicate de îndată statelor membre și intră imediat în vigoare.
(3) Măsurile prevăzute în prezentul articol se aplică oricărui produs pus în liberă circulație după intrarea lor în vigoare. În conformitate cu articolul 17, acestea pot fi limitate la una sau la mai multe regiuni ale Comunității.
Cu toate acestea, aceste măsuri nu împiedică punerea în liberă circulație a produselor care sunt deja trimise spre Comunitate, cu condiția ca acestor produse să nu li se poată schimba destinația și ca produsele a căror punere în liberă circulație este, în conformitate cu articolele 10 și 13, condiționată de prezentarea unui document de supraveghere, să fie efectiv însoțite de un astfel de document.
(4) În cazul în care un stat membru a solicitat intervenția Comisiei, aceasta acționează în conformitate cu procedura de examinare prevăzută la articolul 4 alineatul (3) sau, în cazuri de urgență, în conformitate cu articolul 4 alineatul (4), luând o decizie în termen de cel mult cinci zile lucrătoare de la data primirii cererii.
Articolul 16
(1) Comisia poate, în special în situația prevăzută la articolul 15 alineatul (1), să adopte măsurile de salvgardare corespunzătoare, în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 4 alineatul (3).
(2) Se aplică articolul 15 alineatul (3).
Articolul 17
În cazul în care, în special pe baza elementelor de estimare prezentate la articolul 9, se constată că sunt reunite în una sau în mai multe regiuni ale Comunității condițiile prevăzute pentru adoptarea de măsuri în temeiul capitolului IV și al articolului 15, Comisia poate autoriza, în mod excepțional, după examinarea soluțiilor alternative, aplicarea măsurilor de supraveghere sau de salvgardare limitate la această regiune sau la aceste regiuni, în cazul în care consideră că astfel de măsuri aplicate la acest nivel sunt mai adecvate decât aplicarea de măsuri la nivelul întregii Comunități.
Măsurile respective trebuie să fie temporare și să perturbe cât mai puțin funcționarea pieței interne.
Măsurile respective se adoptă în conformitate cu modalitățile prevăzute la articolele 9 și 15.
Articolul 18
(1) Atât timp cât este aplicabilă o măsură de supraveghere sau de salvgardare instituită în conformitate cu capitolele IV și V, Comisia poate, fie la solicitarea unui stat membru, fie din proprie inițiativă:
(a) să analizeze efectele măsurii;
(b) să determine dacă aplicarea măsurii este încă necesară.
În cazul în care Comisia consideră că aplicarea măsurii este încă necesară, aceasta informează statele membre în acest sens.
(2) În cazul în care Comisia consideră că se impune abrogarea sau modificarea măsurilor de supraveghere sau de salvgardare prevăzute în capitolele IV și V, aceasta abrogă sau modifică această măsură, acționând în conformitate cu procedura de examinare prevăzută la articolul 4 alineatul (3).
CAPITOLUL VI
DISPOZIȚII FINALE
Articolul 19
(1) Prezentul regulament nu împiedică îndeplinirea obligațiilor care decurg din normele speciale prevăzute în acordurile încheiate între Comunitate și țări terțe.
(2) Fără a aduce atingere altor dispoziții comunitare, prezentul regulament nu împiedică adoptarea sau aplicarea de către statele membre:
(a) a unor interdicții, restricții cantitative sau a unor măsuri de supraveghere justificate prin considerente de moralitate publică, de ordin public, de siguranță publică, de protecție a sănătății și a vieții persoanelor și a animalelor sau de conservare a plantelor, de protecție a patrimoniului național artistic, istoric sau arheologic sau de protecție a proprietății industriale și comerciale;
(b) a unor formalități speciale în materie de schimburi valutare;
(c) a unor formalități instituite în aplicarea acordurilor internaționale în conformitate cu tratatul.
Statele membre informează Comisia cu privire la măsurile sau la formalitățile pe care intenționează să le introducă sau să le modifice în conformitate cu prezentul alineat. În caz de extremă urgență, măsurile sau formalitățile naționale în cauză sunt comunicate Comisiei de îndată ce sunt adoptate.
Articolul 19a
Comisia include informații privind punerea în aplicare a prezentului regulament în raportul său anual cu privire la aplicarea măsurilor de apărare comercială, adresat Parlamentului European și Consiliului în temeiul articolului 22a din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 al Consiliului ( 9 ).
Articolul 20
(1) Prezentul regulament nu împiedică aplicarea actelor referitoare la organizarea comună a piețelor agricole sau a normelor administrative comunitare sau naționale care decurg din acesta, nici a actelor specifice adoptate în temeiul articolului 308 al tratatului și aplicabile mărfurilor provenite din transformarea produselor agricole. Prezentul regulament se aplică în mod complementar.
(2) În cazul în care produsele fac obiectul actelor menționate la alineatul (1), articolele 9-14 și la articolul 18 nu se aplică produselor pentru care regimul comunitar al schimburilor comerciale cu țările terțe prevede prezentarea unei licențe sau a unui alt titlu de import.
Articolele 15, 17 și 18 nu se aplică produselor pentru care regimul menționat anterior prevede aplicarea de restricții cantitative la import.
Articolul 21
Regulamentul (CE) nr. 519/94 se abrogă.
Trimiterile la regulamentul abrogat se interpretează ca trimiteri la prezentul regulament și se citesc în conformitate cu tabelul de corespondență prevăzut în anexa IV.
Articolul 22
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
ANEXA I
LISTA ȚĂRILOR TERȚE
Armenia
Azerbaidjan
Bielorusia
Kazahstan
Coreea de Nord
Rusia
Tadjikistan
Turkmenistan
Uzbekistan
Vietnam
ANEXA II
ANEXA III
REGULAMENT ABROGAT ȘI LISTA MODIFICĂRILOR ULTERIOARE
Regulamentul (CE) nr. 519/94 al Consiliului (JO L 67, 10.3.1994, p. 89). |
|
Regulamentul (CE) nr. 1921/94 al Consiliului (JO L 198, 30.7.1994, p. 1). |
|
Regulamentul (CE) nr. 538/95 al Consiliului (JO L 55, 11.3.1995, p. 1). |
|
Regulamentul (CE) nr. 839/95 al Consiliului (JO L 85, 19.4.1995, p. 9). |
|
Regulamentul (CE) nr. 139/96 al Consiliului (JO L 21, 27.1.1996, p. 7). |
numai articolul 2 |
Regulamentul (CE) nr. 168/96 al Consiliului (JO L 25, 1.2.1996, p. 2). |
|
Regulamentul (CE) nr. 752/96 al Consiliului (JO L 103, 26.4.1996, p. 1). |
|
Regulamentul (CE) nr. 1897/96 al Consiliului (JO L 250, 2.10.1996, p. 1). |
|
Regulamentul (CE) nr. 847/97 al Consiliului (JO L 122, 14.5.1997, p. 1). |
|
Regulamentul (CE) nr. 1138/98 al Consiliului (JO L 159, 3.6.1998, p. 1). |
|
Regulamentul (CE) nr. 427/2003 al Consiliului (JO L 65, 8.3.2003, p. 1). |
numai articolul 22 alineatele (1) și (2) |
Regulamentul (CE) nr. 110/2009 al Comisiei (JO L 37, 6.2.2009, p. 4). |
ANEXA IV
TABEL DE CORESPONDENȚĂ
Regulamentul (CE) nr. 519/94 |
Prezentul regulament |
Articolul 1 alineatele (1) și (2) |
Articolul 1 alineatele (1) și (2) |
Articolul 1 alineatul (4) |
— |
Articolul 2 |
Articolul 2 |
Articolul 3 prima teză |
Articolul 3 alineatul (1) |
Articolul 3 a doua teză |
Articolul 3 alineatul (2) |
Articolul 4 |
Articolul 4 |
Articolul 5 alineatul (1) formula introductivă |
Articolul 5 alineatul (1) primul paragraf teza introductivă cuvintele introductive |
Articolul 5 alineatul (1) litera (a) |
Articolul 5 alineatul (1) primul paragraf teza finală și literele (a), (b) și (c) |
Articolul 5 alineatul (1) litera (b) |
Articolul 5 alineatul (1) al doilea paragraf |
Articolul 5 alineatele (2)-(6) |
Articolul 5 alineatele (2)-(6) |
Articolul 6 |
Articolul 6 |
Articolul 7 alineatul (1) |
Articolul 7 alineatul (1) |
Articolul 7 alineatul (2) litera (a) |
Articolul 7 alineatul (2) |
Articolul 7 alineatul (2) litera (b) primul paragraf |
Articolul 7 alineatul (3) primul paragraf |
Articolul 7 alineatul (2) litera (b) al doilea paragraf |
Articolul 7 alineatul (3) al doilea paragraf |
Articolul 7 alineatul (3) |
Articolul 7 alineatul (4) |
Articolul 7 alineatul (4) |
Articolul 7 alineatul (5) |
Articolele 8-14 |
Articolele 8-14 |
Articolul 15 alineatele (1) și (2) |
Articolul 15 alineatele (1) și (2) |
Articolul 15 alineatul (3) litera (a) |
Articolul 15 alineatul (3) primul paragraf |
Articolul 15 alineatul (3) litera (b) |
Articolul 15 alineatul (3) al doilea paragraf |
Articolul 15 alineatele (4), (5) și (6) |
Articolul 15 alineatele (4), (5) și (6) |
Articolele 16, 17 și 18 |
Articolele 16, 17 și 18 |
Articolul 19 alineatul (1) |
Articolul 19 alineatul (1) |
Articolul 19 alineatul (2) litera (a) formula introductivă |
Articolul 19 alineatul (2) primul paragraf formula introductivă |
Articolul 19 alineatul (2) litera (a) punctele (i), (ii) și (iii) |
Articolul 19 alineatul (2) primul paragraf literele (a), (b) și (c) |
Articolul 19 alineatul (2) litera (b) |
Articolul 19 alineatul (2) al doilea paragraf |
Articolul 20 |
Articolul 20 |
Articolul 21 |
— |
Articolul 22 |
— |
Articolul 23 |
— |
— |
Articolul 21 |
Articolul 24 |
Articolul 22 |
Anexa I |
Anexa I |
Anexa IV |
Anexa II |
— |
Anexa III |
— |
Anexa IV |
( 1 ) JO L 67, 10.3.1994, p. 89.
( 2 ) A se vedea anexa III.
( 3 ) JO L 87, 31.3.1994, p. 47.
( 4 ) JO L 335, 23.12.1994, p. 23.
( 5 ) JO L 335, 23.12.1994, p. 33.
( 6 ) JO L 67, 10.3.1994, p. 1.
( 7 ) Regulamentul (CE) nr. 260/2009 al Consiliului din 26 februarie 2009 privind regimul comun aplicabil importurilor (JO L 84, 31.3.2009, p. 1).
( 8 ) Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).
( 9 ) Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 al Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (JO L 343, 22.12.2009, p. 51).