Acest document are doar scop informativ și nu produce efecte juridice. Instituțiile Uniunii nu își asumă răspunderea pentru conținutul său. Versiunile autentice ale actelor relevante, inclusiv preambulul acestora, sunt cele publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și disponibile pe site-ul EUR-Lex. Aceste texte oficiale pot fi consultate accesând linkurile integrate în prezentul document.

de coordonare a actelor cu putere de lege și a actelor administrative privind organismele de plasament colectiv în valori mobiliare (OPCVM)

(1) Prezenta directivă se aplică organismelor de plasament colectiv în valori mobiliare (OPCVM) stabilite pe teritoriul statelor membre.

(2) În sensul prezentei directive și sub rezerva articolului 3, „OPCVM” cuprinde organismele:

Statele membre pot permite ca OPCVM-urile să fie constituite din mai multe compartimente de investiții.

(3) Organismele menționate la alineatul (2) pot fi constituite, în conformitate cu legea aplicabilă în materie de contracte (ca fonduri deschise de investiții administrate de o societate de administrare), sub formă de fonduri de investiții de tip „unit trust” sau sub formă statutară (societate de investiții).

(4) Societățile de investiții ale căror active sunt investite prin intermediul unor filiale în principal în alte bunuri decât în valori mobiliare nu sunt reglementate de prezenta directivă.

(5) Statele membre interzic OPCVM-urilor care intră sub incidența prezentei directive să se transforme în organisme de plasament colectiv care nu intră sub incidența prezentei directive.

(6) Sub rezerva dispozițiilor din dreptul comunitar în materie de circulație a capitalului, precum și sub rezerva articolului 91, a articolului 92 și a articolului 108 alineatul (1) al doilea paragraf, niciun stat membru nu poate aplica alte dispoziții de orice fel în domeniul reglementat de prezenta directivă pentru OPCVM-urile stabilite în alt stat membru sau pentru titlurile de participare emise de aceste OPCVM-uri, în cazul în care aceste OPCVM-uri își comercializează titlurile de participare pe teritoriul statului membru în cauză.

(7) Fără a aduce atingere prezentului capitol, statele membre pot aplica OPCVM-urilor stabilite pe teritoriul lor dispoziții mai stricte sau suplimentare față de cele din prezenta directivă, cu condiția ca acestea să aibă aplicabilitate generală și să nu fie contrare prezentei directive.

(2) În sensul alineatului (1) litera (b), activitatea curentă a unei societăți de administrare include funcțiile menționate în anexa II.

(3) În sensul alineatului (1) litera (g), toate sediile stabilite în același stat membru de către o societate de administrare cu sediul social într-un alt stat membru sunt considerate ca o singură sucursală.

(4) În sensul alineatului (1) litera (i) punctul (ii), se aplică următoarele definiții:

(5) În sensul alineatului (1) litera (j), se iau în considerare drepturile de vot menționate la articolele 9 și 10 din Directiva 2004/109/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 decembrie 2004 privind armonizarea obligațiilor de transparență în ceea ce privește informația referitoare la emitenții ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată ( 3 ).

(6) În sensul alineatului (1) litera (l), se aplică mutatis mutandis articolele 13-16 din Directiva 2006/49/CE.

(7) În sensul alineatului (1) litera (n), valorile mobiliare exclud tehnicile și instrumentele menționate la articolul 51.

Următoarele întreprinderi nu sunt considerate OPCVM-uri care intră sub incidența prezentei directive:

Pentru aplicarea prezentei directive, un OPCVM este considerat ca fiind stabilit în statul său membru de origine.

(1) Pentru a-și desfășura activitatea, un OPCVM trebuie autorizat în conformitate cu prezenta directivă.

(2) Un fond deschis de investiții este autorizat numai în cazul în care autoritățile competente ale statului său membru de origine aprobă cererea societății de administrare de a administra fondul respectiv, regulile fondului și alegerea depozitarului. O societate de investiții este autorizată doar în cazul în care autoritățile competente ale statului său membru de origine aprobă atât actele constitutive ale societății și alegerea depozitarului, cât și, dacă este cazul, cererea societății de administrare desemnate să administreze societatea de investiții respectivă.

(3) Fără a aduce atingere alineatului (2), în cazul în care OPCVM-ul nu are sediul în statul membru de origine al societății de administrare, autoritățile competente ale statului membru de origine al OPCVM-ului decid cu privire la cererea societății de administrare de a administra OPCVM-ul în conformitate cu articolul 20. Autorizarea nu trebuie condiționată de administrarea OPCVM-ului de către o societate de administrare cu sediul social în statul membru de origine al OPCVM-ului sau de desfășurarea sau delegarea unor activități ale societății de administrare în statul membru de origine al OPCVM-ului.

(4) Autoritățile competente ale statului membru de origine al OPCVM-ului pot să nu autorizeze un OPCVM, în cazul în care:

Fără a aduce atingere articolului 29 alineatul (2), societatea de administrare sau, după caz, societatea de investiții este informată, în termen de două luni de la depunerea cererii complete, dacă autorizarea OPCVM-ului a fost sau nu aprobată.

Autoritățile competente ale statului membru de origine al OPCVM-ului nu autorizează un OPCVM în cazul în care conducătorii depozitarului nu au o reputație suficient de bună sau experiența necesară pentru a administra respectivul tip de OPCVM. În acest sens, identitatea conducătorilor depozitarului și a fiecărei persoane care le succedă în funcții se comunică de îndată autorităților competente.

Prin „conducători” se înțelege persoanele care, în temeiul legii sau al documentelor constitutive, îl reprezintă pe depozitar sau care stabilesc efectiv politica depozitarului.

(5) Autoritățile competente din statul membru de origine al OPCVM-ului nu acordă autorizația în cazul în care un OPCVM este împiedicat din punct de vedere juridic (de exemplu, printr-o dispoziție conținută în regulile fondului sau în documentele constitutive) să își comercializeze titlurile de participare în statul membru de origine.

(6) Orice înlocuire a societății de administrare sau a depozitarului, precum și orice modificare a regulilor fondului sau a actelor constitutive ale societății de investiții este supusă aprobării autorităților competente ale statului membru de origine al OPCVM-ului.

(7) Statele membre se asigură că informațiile complete cu privire la actele cu putere de lege și actele administrative de punere în aplicare a prezentei directive referitoare la constituirea și funcționarea OPCVM-urilor sunt ușor accesibile de la distanță sau prin mijloace electronice. Statele membre se asigură că respectivele informații sunt disponibile cel puțin într-o limbă uzuală în mediul financiar internațional, sunt furnizate în mod clar și fără ambiguități și sunt actualizate în permanență.

(8) În vederea asigurării armonizării consecvente a prezentului articol, Autoritatea europeană de supraveghere (Autoritatea europeană pentru valori mobiliare și piețe) (denumită în continuare „AEVMP”), înființată prin Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 al Parlamentului European și al Consiliului ( 4 ), poate elabora proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a preciza informațiile ce urmează a fi furnizate autorităților competente în cererea de autorizare a OPCVM-urilor.

Se deleagă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de reglementare menționate la primul paragraf, în conformitate cu procedura prevăzută la articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

(1) Inițierea activității societății de administrare este subordonată unei autorizații prealabile eliberate de autoritățile competente ale statului membru de origine al societății de administrare. Autorizația acordată unei societăți de administrare pe baza prezentei directive este valabilă pentru toate statele membre.

AEVMP este informată cu privire la fiecare autorizație acordată, și publică și actualizează pe site-ul său internet o listă a societăților de administrare autorizate.

(2) Activitățile societății de administrare trebuie să se limiteze la administrarea OPCVM-urilor autorizate în conformitate cu prezenta directivă, ceea ce nu exclude posibilitatea de administrare suplimentară a altor organisme de plasament colectiv care nu sunt reglementate de prezenta directivă și pentru care societatea de administrare face obiectul unei supravegheri prudențiale, dar ale căror titluri de participare nu pot fi comercializate în alte state membre în temeiul prezentei directive.

Activitatea de administrare a OPCVM-urilor include, în sensul prezentei directive, funcțiile menționate în anexa II.

(3) Prin derogare de la alineatul (2), statele membre pot autoriza societățile de administrare să furnizeze, în plus față de administrarea OPCVM-urilor, următoarele servicii:

Societățile de administrare nu pot fi autorizate în niciun caz, în temeiul prezentei directive, să asigure exclusiv serviciile menționate în prezentul alineat sau să presteze servicii conexe fără a fi autorizate pentru serviciile menționate la litera (a) de la primul paragraf.

(4) Articolul 2 alineatul (2) și articolele 12, 13 și 19 din Directiva 2004/39/CE se aplică prestării serviciilor menționate la alineatul (3) din prezentul articol de către societățile de administrare.

(1) Fără a aduce atingere altor condiții de aplicare generală prevăzute de legislația internă, autoritățile competente acordă autorizația unei societăți de administrare numai în cazul în care sunt îndeplinite următoarele condiții:

În sensul aplicării dispozițiilor prevăzute la litera (a) de la primul paragraf, statele membre pot autoriza societățile de administrare să nu asigure până la 50 % din fondurile proprii suplimentare menționate la litera (a) punctul (i), în cazul în care acestea beneficiază de o garanție egală cu suma specificată dată de o instituție de credit sau de o societate de asigurare care își are sediul social într-un stat membru sau într-o țară terță, cu condiția ca aceasta să facă obiectul normelor prudențiale pe care autoritățile competente le consideră echivalente cu cele prevăzute în legislația comunitară.

(2) În cazul în care există legături strânse între societatea de administrare și alte persoane fizice sau juridice, autoritățile competente acordă autorizația numai dacă aceste legături strânse nu împiedică buna desfășurare a activității lor de supraveghere.

Autoritățile competente refuză, de asemenea, autorizarea în cazul în care actele cu putere de lege sau actele administrative ale unei țări terțe aplicabile uneia sau mai multor persoane fizice sau juridice cu care societatea de administrare are legături strânse sau anumite dificultăți privind aplicarea acestora împiedică exercitarea eficientă a funcției lor de supraveghere.

Autoritățile competente impun ca societățile de administrare să le furnizeze informațiile de care au nevoie pentru a monitoriza în mod continuu respectarea condițiilor prevăzute în prezentul alineat.

(3) Autoritățile competente informează solicitantul, în termen de șase luni de la data depunerii unei cereri complete, dacă i s-a acordat sau nu autorizația. Refuzul autorizării se motivează.

(4) O societate de administrare își poate începe activitatea imediat ce îi este acordată autorizația.

(5) Autoritățile competente nu pot retrage autorizația unei societăți de administrare reglementate de prezenta directivă decât în cazul în care aceasta:

(6) În vederea asigurării armonizării consecvente a prezentului articol, AEVMP poate elabora proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a preciza:

Se deleagă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de reglementare menționate la primul alineat, în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

În vederea asigurării unor condiții uniforme de aplicare a prezentului articol, AEVMP poate elabora proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare pentru a stabili formularele, modele și procedurile standard pentru notificarea sau furnizarea de informații prevăzută la literele (a) și (b) de la primul paragraf.

Se conferă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de punere în aplicare menționate la al treilea paragraf, în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

(1) Autoritățile competente nu acordă autorizația care să permită exercitarea activității unei societăți de administrare decât după obținerea informațiilor despre identitatea acționarilor sau a asociaților, direcți sau indirecți, persoane fizice sau juridice, care dețin o participație calificată și despre valoarea acestei participații.

Autoritățile competente refuză autorizarea în cazul în care, ținând seama de necesitatea garantării unei administrări sănătoase și prudente a societății de administrare, nu sunt convinse că acționarii sau asociații menționați la primul paragraf corespund cerințelor.

(2) Statele membre nu aplică sucursalelor societăților de administrare care au sediul social în exteriorul Comunității care își încep sau își exercită activitatea dispoziții care să le asigure un tratament mai favorabil decât cel aplicat sucursalelor societăților de administrare cu sedii sociale în state membre.

(3) Autoritățile competente ale celuilalt stat membru implicat sunt consultate în prealabil cu privire la autorizarea oricărei societăți de administrare care este:

(1) Relațiile cu țările terțe sunt reglementate în conformitate cu dispozițiile relevante ale articolului 15 din Directiva 2004/39/CE.

În sensul prezentei directive, termenii „întreprindere de investiții” și „întreprinderi de investiții” din cuprinsul articolului 15 din Directiva 2004/39/CE înseamnă „societate de administrare”, respectiv „societăți de administrare”; termenul „furnizare de servicii de investiții” din cuprinsul articolului 15 alineatul (1) din Directiva 2004/39/CE înseamnă „prestare de servicii”.

(2) Statele membre informează AEVMP și Comisia asupra oricărei dificultăți de ordin general întâlnite de OPCVM-uri în cadrul comercializării titlurilor lor de participare în orice țară terță.

Comisia examinează cât mai rapid aceste dificultăți pentru a găsi soluția adecvată. AEVMP o asistă în realizarea acestei sarcini.

(1) Autoritățile competente ale statului membru de origine al societății de administrare cer ca societatea de administrare pe care au autorizat-o să respecte în orice situație condițiile prevăzute la articolul 6 și articolul 7 alineatele (1) și (2).

Fondurile proprii ale unei societăți de administrare nu pot scădea sub nivelul prevăzut la articolul 7 alineatul (1) litera (a). Dacă totuși se întâmplă acest lucru, autoritățile competente pot, în cazul în care circumstanțele o justifică, să acorde societăților un termen limitat care să le permită rectificarea situației sau încetarea activităților.

(2) Supravegherea prudențială a unei societăți de administrare revine autorităților competente din statul membru de origine al societății de administrare, indiferent dacă aceasta își înființează sau nu o sucursală sau prestează sau nu servicii într-un alt stat membru, fără a aduce atingere acelor prevederi din prezenta directivă care atribuie responsabilitatea autorităților competente ale statului membru gazdă al societății de administrare.

(1) Participațiile calificate în societățile de administrare se supun acelorași norme ca cele stabilite la articolele 10, 10a și 10b din Directiva 2004/39/CE.

(2) În sensul prezentei directive, termenii „întreprindere de investiții” și „întreprinderi de investiții” din cuprinsul articolului 10 din Directiva 2004/39/CE înseamnă „societate de administrare”, respectiv „societăți de administrare”.

(3) În vederea asigurării armonizării consecvente a prezentei directive, AEVMP elaborează proiecte de standarde tehnice de implementare pentru a întocmi o listă exhaustivă de informații, prevăzută în prezentul articol, cu referire la articolul 10b alineatul (4) din Directiva 2004/39/CE, care să fie incluse de eventualii achizitori în notificare, fără a aduce atingere articolului 10a alineatul (2) din directiva respectivă.

Se deleagă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de reglementare menționate la primul paragraf, în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

În vederea asigurării unor condiții uniforme de aplicare a prezentului articol, AEVMP poate elabora proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare pentru a stabili formularele, modelele și procedurile standard legate de modalitățile procesului de consultare dintre autoritățile competente relevante, așa cum se prevede în prezentul articol, cu referire la articolul 10 alineatul (4) din Directiva 2004/39/CE.

Se conferă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de punere în aplicare menționate la al treilea paragraf, în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

(1) Fiecare stat membru stabilește norme prudențiale pe care orice societate de administrare autorizată în statul membru respectiv este obligată să le respecte în orice situație în ceea ce privește activitatea de administrare a OPCVM-urilor autorizate conform prezentei directive.

Autoritățile competente ale statului membru de origine al societății de administrare, ținând de asemenea seama de natura OPCVM-ului administrat de către o societate de administrare, cer în special ca fiecare astfel de societate:

(2) Societățile de administrare care sunt autorizate să presteze și serviciul de administrare de portofolii în mod discreționar, astfel cum se menționează la articolul 6 alineatul (3) litera (a):

(3) Fără a aduce atingere articolului 116, Comisia adoptă prin intermediul actelor delegate, ►M4 în conformitate cu articolul 112a ◄ , măsuri care să specifice procedurile și mecanismele menționate la alineatul (1) al doilea paragraf litera (a) și cerințele structurale și organizatorice pentru evitarea conflictelor de interese în conformitate cu alineatul (1) al doilea paragraf litera (b).

(4) În vederea garantării unor condiții uniforme de aplicare a prezentului articol, AEVMP poate elabora proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare pentru a determina condițiile de aplicare a actelor delegate adoptate de Comisie privind procedurile, mecanismele, cerințele structurale și organizatorice menționate la alineatul (3).

Se conferă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de punere în aplicare menționate la primul paragraf, în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

(1) În cazul în care legislația statului membru de origine al societății de administrare permite societăților de administrare să delege unor terți, în scopul desfășurării mai eficiente a activității, exercitarea, în contul acestor societăți, a uneia sau mai multora dintre funcțiile lor, trebuie îndeplinite toate condițiile prealabile de mai jos:

(2) Faptul că societatea de administrare a delegat orice funcții terților nu are în niciun caz consecințe asupra răspunderii societății de administrare și a depozitarului. Societatea de administrare nu își poate delega funcțiile într-o asemenea măsură, încât să devină o societate de tip „cutie poștală”.

(1) Fiecare stat membru elaborează norme de conduită pe care societățile de administrare autorizate în respectivul stat membru le respectă în permanență. Aceste norme trebuie să reflecte cel puțin principiile enunțate în prezentul alineat. Principiile respective obligă societatea de administrare:

(2) Fără a aduce atingere articolului 116, Comisia adoptă măsuri, prin intermediul actelor delegate, ►M4 în conformitate cu articolul 112a ◄ , cu scopul de a garanta că societatea de administrare respectă obligațiile prevăzute la alineatul (1), în special pentru:

(3) În vederea garantării unor condiții uniforme de aplicare a prezentului articol, AEVMP poate elabora proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare pentru a determina actele delegate adoptate de Comisie privind procedurile, mecanismele, cerințele structurale și organizatorice menționate la alineatul (2).

Se conferă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de punere în aplicare menționate la primul paragraf, în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

(1) Statele membre impun societăților de administrare să instituie și să aplice politici și practici de remunerare care să promoveze și să fie compatibile cu o gestionare a riscurilor sănătoasă și eficace și care să nu încurajeze asumarea unor riscuri incompatibile cu profilurile de risc, cu regulile sau cu documentele constitutive ale OPCVM-urilor pe care acestea le administrează și să nu afecteze îndeplinirea obligației societății de administrare de a acționa în interesul OPCVM-urilor.

(2) Politicile și practicile de remunerare includ componentele fixe și variabile ale salariilor și beneficiile discreționare de tipul pensiilor.

(3) Politicile și practicile de remunerare se aplică acelor categorii de personal ale căror activități profesionale au un impact important asupra profilului de risc al societăților de administrare sau al OPCVM-urilor pe care le administrează acestea, inclusiv personalului din conducerea superioară, persoanelor responsabile cu asumarea riscurilor, celor cu funcții de control, precum și oricăror angajați care primesc o remunerație totală care se încadrează în treapta de remunerare a personalului din conducerea superioară și a persoanelor responsabile cu asumarea riscurilor.

(4) În conformitate cu articolul 16 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010, ESMA emite orientări adresate autorităților competente sau participanților la piețele financiare în ceea ce privește persoanele menționate la alineatul (3) din prezentul articol și în ceea ce privește aplicarea principiilor menționate la articolul 14b. Orientările respective țin seama de principiile politicilor sănătoase de remunerare prevăzute în Recomandarea 2009/384/CE a Comisiei ( 6 ), de dimensiunea societății de administrare și de dimensiunea OPCVM-urilor pe care le administrează, de organizarea internă a acestora și de natura, amploarea și complexitatea activităților lor. În procesul de elaborare a orientărilor respective, ESMA colaborează îndeaproape cu Autoritatea europeană de supraveghere (Autoritatea Bancară Europeană) (ABE) înființată prin Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului ( 7 ), pentru a asigura concordanța cu cerințele dezvoltate pentru alte sectoare din domeniul serviciilor financiare, în special al instituțiilor de credit și al firmelor de investiții.

(1) La stabilirea și aplicarea politicilor de remunerare menționate la articolul 14a, societățile de administrare respectă principiile de mai jos într-un mod și într-o măsură adecvată în raport cu dimensiunea lor, cu organizarea lor internă, precum și cu natura, amploarea și complexitatea activităților lor:

Instrumentele menționate la prezenta literă fac obiectul unei politici adecvate de reținere, menite să armonizeze stimulentele cu interesele societății de administrare, ale OPCVM-ului administrat și ale investitorilor în OPCVM-ul respectiv. Statele membre sau autoritățile competente ale acestora pot limita tipurile acestor instrumente sau modul în care acestea sunt concepute sau pot interzice anumite instrumente, după caz. Prezenta literă se aplică atât procentului din componenta variabilă a remunerației care este amânat în conformitate cu litera (n), cât și procentului din componenta variabilă a remunerației care nu este amânat;

Perioada menționată la prezenta literă este de cel puțin trei ani; remunerația datorată în cadrul unor măsuri de amânare nu se acordă mai repede decât pe bază proporțională; în cazul unei componente a remunerației variabile în sumă deosebit de mare, cel puțin 60 % din sumă este amânată;

Remunerația variabilă totală se reduce, în general, în mod semnificativ în cazul în care se înregistrează o performanță slabă sau negativă a societății de administrare sau a OPCVM-ului vizat, ținându-se seama atât de remunerațiile curente, cât și de reducerile privind plata sumelor câștigate anterior, inclusiv prin aplicarea principiului „malus” sau prin mecanisme de recuperare;

În cazul în care angajatul încetează, din proprie voință, raporturile contractuale cu societatea de administrare înainte de a se pensiona, beneficiile discreționare de tipul pensiilor se rețin de societatea de administrare timp de cinci ani sub forma instrumentelor menționate la litera (m). În cazul în care un angajat ajunge la vârsta de pensionare, beneficiile discreționare de tipul pensiilor sunt plătite angajatului în cauză sub forma instrumentelor menționate la litera (m), sub rezerva unei perioade de reținere de cinci ani;

(2) În conformitate cu articolul 35 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010, ESMA poate cere autorităților competente informații privind politicile și practicile de remunerare menționate la articolul 14a din prezenta directivă.

În strânsă cooperare cu ABE, ESMA include în orientările sale privind politicile de remunerare dispoziții privind modul în care trebuie să se aplice diferite principii de remunerare sectorială, precum cele prevăzute în Directiva 2011/61/UE a Parlamentului European și a Consiliului ( 8 ) și în Directiva 2013/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului ( 9 ), atunci când angajații sau alte categorii de personal prestează servicii care fac obiectul unor principii de remunerare sectorială diferite.

(3) Principiile prevăzute la alineatul (1) se aplică prestațiilor de orice tip plătite de către societatea de administrare, tuturor sumelor plătite în mod direct de către OPCVM-ul însuși, inclusiv comisioanelor de performanță, precum și tuturor transferurilor de titluri de participare sau acțiuni ale OPCVM-ului, făcute în beneficiul respectivelor categorii de personal, inclusiv al personalului din conducerea superioară, al persoanelor responsabile cu asumarea riscurilor, al celor cu funcții de control și al oricărui angajat care beneficiază de o remunerație totală care se încadrează în aceeași categorie de remunerare ca și conducerea superioară și persoanele responsabile cu asumarea riscurilor, ale căror activități profesionale au un impact semnificativ asupra profilului lor de risc sau asupra profilului de risc al OPCVM-urilor pe care le administrează.

(4) Societățile de administrare semnificative din punctul de vedere al dimensiunii lor sau al dimensiunii OPCVM-urilor pe care le administrează, al organizării lor interne și al naturii, amplorii și complexității activităților lor instituie un comitet de remunerare. Comitetul de remunerare se constituie într-un mod care să îi permită să efectueze o analiză competentă și independentă a politicilor și practicilor de remunerare și a stimulentelor create în vederea gestionării riscurilor.

Comitetul de remunerare instituit, după caz, în conformitate cu orientările ESMA menționate la articolul 14a alineatul (4) răspunde de pregătirea deciziilor privind remunerarea, inclusiv a deciziilor care au implicații asupra riscurilor și asupra administrării riscurilor societății de administrare sau ale OPCVM-urilor în cauză, care trebuie luate de organul de conducere în cadrul funcției sale de supraveghere. Comitetul de remunerare este prezidat de un membru al organului de conducere care nu deține funcții executive în cadrul societății de administrare în cauză. Membrii comitetului de remunerare sunt membri ai organului de conducere care nu dețin funcții executive în cadrul societății de administrare respective.

Dacă dreptul intern prevede reprezentarea personalului în organul de conducere, comitetul de remunerare include unul sau mai mulți reprezentanți ai personalului. La elaborarea deciziilor sale, comitetul de remunerare ține seama de interesul pe termen lung al investitorilor și al altor părți interesate, precum și de interesul public.

Societățile de administrare sau, după caz, societățile de investiții adoptă măsurile menționate la articolul 92 și elaborează proceduri și modalități adecvate pentru a garanta că plângerile adresate de investitori sunt tratate corespunzător și că nu se impun restricții investitorilor în exercitarea drepturilor lor, în cazul în care societatea de administrare este autorizată într-un alt stat membru decât statul membru de origine al OPCVM-ului. Măsurile respective permit investitorilor să depună plângeri în limba sau în limbile oficiale ale statelor lor membre.

Societățile de administrare elaborează, de asemenea, proceduri și modalități adecvate pentru a furniza informațiile consumatorilor sau autorităților competente ale statului membru de origine al OPCVM-ului, la cererea acestora.

(1) Statele membre se asigură că societățile de administrare autorizate de autoritățile competente ale statelor lor membre de origine își pot desfășura pe teritoriul lor activitatea pentru care au primit autorizația, fie prin înființarea unei sucursale, fie în temeiul libertății de a presta servicii.

În cazul în care o societate de administrare astfel autorizată își propune doar să comercializeze, fără a-și înființa o sucursală, titlurile de participare ale OPCVM-ului pe care îl administrează în conformitate cu anexa II într-un alt stat membru decât statul membru de origine al OPCVM-ului, fără a intenționa să desfășoare orice alte activități sau să furnizeze orice alte servicii, această comercializare este reglementată numai de cerințele prevăzute în capitolul XI.

(2) Statele membre nu trebuie să supună înființarea unei sucursale sau prestarea de servicii obligației de a obține o autorizație sau celei de a asigura un nivel minim al capitalului sau oricărei măsuri cu efect echivalent.

(3) Sub rezerva condițiilor prevăzute la prezentul articol, un OPCVM este liber să desemneze sau să fie administrat de o societate de administrare autorizată într-un alt stat membru decât statul membru de origine al OPCVM-ului în conformitate cu dispozițiile relevante din prezenta directivă, cu condiția ca o astfel de societate de administrare să respecte:

(1) Pe lângă obligația de a satisface condițiile impuse la articolele 6 și 7, o societate de administrare care dorește să își înființeze o sucursală pe teritoriul unui alt stat membru pentru a desfășura activitatea pentru care a primit autorizație informează autoritățile competente ale statului său membru de origine în mod corespunzător.

(2) Statele membre solicită fiecărei societăți de administrare care dorește să își înființeze o sucursală pe teritoriul unui alt stat membru să furnizeze, în momentul notificării prevăzute la alineatul (1), următoarele informații și documente:

(3) Cu condiția ca, date fiind activitățile avute în vedere, autoritățile competente ale statului membru de origine al societății de administrare să nu aibă motive de dubiu privind caracterul adecvat al structurii administrative sau al situației financiare a societății de administrare, în intervalul de două luni de la primirea tuturor informațiilor menționate la alineatul (2), acestea comunică informațiile respective autorităților competente ale statului membru gazdă al societății de administrare și notifică în consecință societatea de administrare în cauză. Acestea comunică în plus precizări privind orice schemă de compensare destinată să protejeze investitorii.

În cazul în care autoritățile competente ale statului membru de origine al societății de administrare refuză să comunice informațiile menționate la alineatul (2) autorităților competente ale statului membru gazdă al societății de administrare, ele trebuie să facă cunoscute motivele acestui refuz societății de administrare în cauză în decurs de două luni de la primirea tuturor informațiilor. Refuzul sau absența răspunsului dă dreptul de a sesiza instanțele din statul membru de origine al societății de administrare.

În cazul în care o societate de administrare dorește să desfășoare activitatea de administrare a portofoliului colectiv prevăzută în anexa II, autoritățile competente ale statului membru de origine al societății de administrare anexează la documentația transmisă autorităților competente ale statului membru gazdă al societății de administrare o atestare care să certifice că societatea de administrare a primit autorizație în conformitate cu prezenta directivă, precum și o descriere a domeniului de aplicare al autorizației societății de administrare și detalii cu privire la orice restricții ale tipurilor de OPCVM-uri pe care societatea de administrare este autorizată să le administreze.

(4) O societate de administrare care desfășoară activități prin intermediul unei sucursale pe teritoriul unui stat membru gazdă respectă normele elaborate de statul membru gazdă al societății de administrare în conformitate cu articolul 14.

(5) Autoritățile competente ale statului membru gazdă al societății de administrare sunt responsabile cu monitorizarea respectării alineatului (4).

(6) Înainte ca sucursala unei societăți de administrare să își înceapă activitatea, autoritățile competente ale statului membru gazdă al respectivei societăți dispun de două luni de la primirea informațiilor menționate la alineatul (2) pentru organizarea supravegherii respectării de către societatea de administrare a normelor aflate sub responsabilitatea lor.

(7) La primirea unei comunicări din partea autorităților competente ale statului membru gazdă al societății de administrare sau în caz de lipsă a unui răspuns din partea acestora în termenul prevăzut la alineatul (6), sucursala poate fi înființată și își poate începe activitatea.

(8) În caz de modificare a informațiilor notificate în conformitate cu alineatul (2) literele (b), (c) sau (d), societatea de administrare comunică în scris această modificare autorităților competente ale statului membru de origine și ale statului membru gazdă cu cel puțin o lună înaintea efectuării schimbării, astfel încât autoritățile statului membru de origine al societății de administrare să poată lua o decizie asupra acestei modificări în conformitate cu alineatul (3), iar autoritățile competente ale statului membru gazdă, în conformitate cu alineatul (6).

(9) În caz de modificare a informațiilor notificate în conformitate cu alineatul (3) primul paragraf, autoritățile competente ale statului membru de origine al societății de administrare informează în consecință autoritățile competente ale statului membru gazdă al acesteia.

Autoritățile competente ale statului membru de origine al societății de administrare actualizează informațiile cuprinse în atestarea menționată la alineatul (3) al treilea paragraf și informează autoritățile competente ale statului membru gazdă al societății de administrare în cazul în care apare o modificare a domeniului de aplicare al autorizației societății de administrare sau a detaliilor cu privire la orice restricții ale tipurilor de OPCVM-uri pe care societatea de administrare este autorizată să le administreze.

(10) În vederea asigurării unei armonizări consecvente a prezentului articol, AEVMP poate elabora proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a preciza informațiile de notificat în conformitate cu alineatele (1), (2), (3), (8) și (9).

Se deleagă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de reglementare menționate la primul paragraf, în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

În vederea asigurării unor condiții uniforme de aplicare a prezentului articol AEVMP poate elabora proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare pentru a elabora formulare standard, modele și proceduri pentru transmiterea informațiilor, în conformitate cu alineatele (3) și (9).

Se conferă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de punere în aplicare menționate la al treilea paragraf, în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

(1) Orice societate de administrare care dorește să desfășoare pentru prima dată activitățile pentru care a primit autorizație pe teritoriul unui alt stat membru în temeiul libertății de a presta servicii comunică autorităților competente ale statului membru de origine al societății de administrare următoarele informații:

(2) Autoritățile competente ale statului membru de origine al societății de administrare comunică autorităților competente ale statului membru gazdă al acesteia informațiile menționate la alineatul (1), în termen de o lună de la primirea acestora.

Autoritățile competente ale statului de origine al societății de administrare comunică, de asemenea, detalii asupra oricărei scheme de compensare aplicabile, destinate protejării investitorilor.

Sub rezerva dispozițiilor de la articolele 20 și 93, societatea de administrare poate, din acel moment, să își înceapă activitatea în statul membru gazdă.

(3) O societate de administrare care desfășoară activități în temeiul libertății de a presta servicii respectă normele elaborate de statul membru de origine al societății de administrare în conformitate cu articolul 14.

(4) În caz de modificare a conținutului informațiilor comunicate în conformitate cu alineatul (1) litera (b), societatea de administrare notifică, în scris, această modificare autorităților competente ale statului membru de origine și ale statului membru gazdă înainte de efectuarea acesteia. Autoritatea competentă a statului membru de origine al societății de administrare actualizează informațiile cuprinse în atestarea menționată la alineatul (2) și informează autoritățile competente ale statului membru gazdă al societății de administrare în cazul în care apare o modificare a domeniului de aplicare al autorizației societății de administrare sau a detaliilor cu privire la orice restricții ale tipurilor de OPCVM-uri pe care societatea de administrare este autorizată să le administreze.

(5) În vederea asigurării unei armonizări consecvente a prezentului articol, AEVMP poate elabora proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a preciza informațiile de notificat în conformitate cu alineatele (1), (2) și (4).

Se deleagă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de reglementare menționate la primul paragraf, în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

Se conferă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de punere în aplicare menționate la al treilea paragraf, în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

(1) O societate de administrare care desfășoară activități de administrare a portofoliului colectiv într-un cadru transfrontalier, prin înființarea unei sucursale sau în temeiul libertății de a presta servicii, respectă normele statului membru de origine al societății de administrare referitoare la organizarea societății de administrare, inclusiv modalitățile de delegare, procedurile de gestionare a riscurilor, normele și supravegherea prudențială, procedurile menționate la articolul 12 și cerințele de raportare ale societății de administrare. Aceste norme nu trebuie să fie mai stricte decât cele aplicabile societăților de administrare care își desfășoară activitatea doar în statul lor membru de origine.

(2) Autoritățile competente ale statului membru de origine al societății de administrare sunt responsabile cu monitorizarea conformității cu alineatul (1).

(3) O societate de administrare care desfășoară activități de administrare a portofoliului colectiv într-un cadru transfrontalier, prin înființarea unei sucursale sau în temeiul libertății de a presta servicii, respectă normele statului membru de origine al OPCVM-ului referitoare la constituirea și funcționarea acestuia, și anume normele aplicabile:

(4) Societatea de administrare respectă obligațiile prevăzute în regulile fondului sau în actele constitutive, precum și obligațiile prevăzute în prospect, care trebuie să fie conforme cu legislația aplicabilă menționată la alineatele (1) și (3).

(5) Autoritățile competente ale statului membru de origine al OPCVM-ului sunt responsabile cu monitorizarea conformității cu alineatele (3) și (4).

(6) Societatea de administrare hotărăște cu privire la și își asumă responsabilitatea pentru adoptarea și punerea în aplicarea a deciziilor structurale și organizatorice necesare pentru ca societatea de administrare să poată respecta normele referitoare la constituirea și funcționarea OPCVM-urilor, precum și obligațiile prevăzute în regulile fondului sau în actele constitutive și obligațiile prevăzute în prospect.

(7) Autoritățile competente ale statului membru de origine al societății de administrare au responsabilitatea de a monitoriza conformitatea structurii și organizării societății, în vederea asigurării respectării de către societatea de administrare a obligațiilor și a normelor referitoare la constituirea și funcționarea tuturor OPCVM-urilor pe care acesta le administrează.

(8) Statele membre se asigură că nicio societate de administrare autorizată într-un stat membru nu este supusă unor cerințe suplimentare în statul membru de origine al OPCVM-ului în ceea ce privește domeniile reglementate de prezenta directivă, cu excepția cazurilor menționate în mod explicit în prezenta directivă.

(1) Fără a aduce atingere articolului 5, o societate de administrare care depune o cerere pentru administrarea unui OPCVM cu sediul în alt stat membru prezintă autorităților competente ale statului membru de origine al OPCVM-ului următoarea documentație:

În cazul în care o societate de administrare administrează deja alte OPCVM-uri de același tip în statul membru de origine al OPCVM-ului, este suficient să se facă referire la documentele deja furnizate.

(2) În măsura în care acest lucru este necesar pentru respectarea normelor pentru care sunt responsabile, autoritățile competente ale statului membru de origine al OPCVM-ului pot solicita autorităților competente ale statului membru de origine al societății de administrare clarificări și informații referitoare la documentația menționată la alineatul (1) și, pe baza atestării menționate la articolele 17 și 18, clarificări și informații pentru a verifica dacă tipul de OPCVM pentru care se solicită autorizarea intră în sfera de aplicare a autorizației societății de administrare. După caz, autoritățile competente ale statului membru de origine al societății de administrare se pronunță în termen de 10 zile lucrătoare de la cererea inițială.

(3) Autoritățile competente ale statului membru de origine al OPCVM-ului pot respinge cererea societății de administrare numai în cazul în care:

Înainte de a respinge o cerere, autoritățile competente ale statului membru de origine al OPCVM-ului se consultă cu autoritățile competente ale statului membru de origine al societății de administrare.

(4) Orice modificare ulterioară de substanță a documentației menționate la alineatul (1) este notificată de societatea de administrare autorităților competente ale statului membru de origine al OPCVM-ului.

(5) În vederea asigurării armonizării consecvente a prezentului articol, AEVMP poate elabora proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a preciza informațiile ce urmează a fi furnizate autorităților competente în cererea de administrare a OPCVM-urilor cu sediul în alt stat membru.

Comisia poate adopta standardele tehnice de reglementare menționate la primul paragraf în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

Se conferă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de punere în aplicare menționate la al treilea paragraf, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

(1) Statul membru gazdă al societății de administrare poate solicita, în scopuri statistice, ca toate societățile de administrare care au sucursale pe teritoriul său să prezinte periodic autorităților competente din respectivul stat membru gazdă rapoarte asupra activităților desfășurate pe teritoriul acelui stat membru gazdă.

(2) Statul membru gazdă al societății de administrare poate solicita societăților de administrare care își desfășoară activitatea pe teritoriul său, prin înființarea unei sucursale sau în temeiul libertății de a presta servicii, să îi furnizeze informațiile necesare pentru a monitoriza respectarea de către aceste societăți a normelor care intră în responsabilitatea statului membru gazdă al societății de administrare și care le sunt aplicabile.

Aceste cerințe nu trebuie să fie mai stricte decât acelea pe care statele membre în cauză le impun societăților de administrare înființate pe teritoriul lor pentru a monitoriza respectarea de către acestea din urmă a acelorași standarde.

Societățile de administrare se asigură că procedurile și modalitățile menționate la articolul 15 le permit autorităților competente ale statului membru de origine al OPCVM să obțină informațiile menționate în prezentul alineat direct de la societățile de administrare.

(3) În cazul în care autoritățile competente ale statului membru gazdă al unei societăți de administrare care deține o sucursală sau prestează servicii pe teritoriul statului respectiv constată că aceasta nu respectă una dintre normele care intră în responsabilitatea lor, aceste autorități cer ca societatea de administrare în cauză să pună capăt acestei încălcări și informează autoritățile competente ale statului membru de origine al societății de administrare.

(4) În cazul în care societatea de administrare în cauză refuză să furnizeze statului său membru gazdă informațiile care intră în sfera sa de responsabilitate sau nu procedează la luarea măsurilor necesare pentru a pune capăt încălcării menționate la alineatul (3), autoritățile competente ale statului său membru gazdă informează în consecință autoritățile statului membru de origine al societății de administrare. Autoritățile competente din statul membru de origine al societății de administrare iau, în cel mai scurt timp, toate măsurile adecvate pentru ca societatea de administrare în cauză să furnizeze informațiile solicitate de statul membru gazdă al societății de administrare în conformitate cu alineatul (2) sau să pună capăt încălcării. Natura acestor măsuri se comunică autorităților competente ale statului membru gazdă al societății de administrare.

(5) În cazul în care, în pofida măsurilor luate de către autoritățile competente ale statului membru de origine al societății de administrare sau din cauza faptului că aceste măsuri se dovedesc inadecvate sau nu sunt disponibile în statul membru respectiv, societatea de administrare refuză în continuare să furnizeze informațiile solicitate de statul membru gazdă al societății de administrare în conformitate cu alineatul (2) sau persistă în încălcarea actelor cu putere de lege sau a normelor administrative menționate la același alineat și aflate în vigoare în statul membru gazdă al societății de administrare, autoritățile competente ale statului membru gazdă al societății de administrare pot lua oricare dintre următoarele măsuri:

(6) Orice măsură adoptată în temeiul alineatelor (4) sau (5) care implică măsuri sau sancțiuni trebuie să fie justificată adecvat și comunicată societății de administrare în cauză. Orice astfel de măsură poate fi atacată în instanță în statul membru care a adoptat-o.

(7) Înainte de a aplica procedura prevăzută la alineatele (3), (4) sau (5), autoritățile competente ale statului membru gazdă al societății de administrare pot, în caz de urgență, să ia toate măsurile de precauție necesare pentru a proteja interesele investitorilor și ale altor persoane cărora le sunt furnizate serviciile. Comisia, AEVMP și autoritățile competente ale celorlalte state membre implicate sunt informate cu privire la astfel de măsuri în cel mai scurt timp.

După consultarea autorităților competente ale statelor membre în cauză, Comisia poate decide că statul membru în cauză trebuie să modifice sau să abroge aceste măsuri, fără a aduce atingere competențelor AEVMP în temeiul articolului 17 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

(8) Autoritățile competente din statul membru de origine al societății de administrare se consultă cu autoritățile competente din statul membru de origine al OPCVM-ului înainte de a retrage autorizația societății de administrare. În astfel de situații, autoritățile competente ale statului membru de origine al OPCVM-ului iau măsurile adecvate pentru a proteja interesele investitorilor. Măsurile respective pot include decizii pentru a împiedica societatea de administrare menționată să efectueze noi tranzacții pe teritoriul său.

(9) Statele membre informează AEVMP și Comisia asupra numărului și tipului cazurilor în care au refuzat autorizarea în temeiul articolului 17 sau în care au respins cererea în temeiul articolului 20, precum și cu privire la orice măsuri luate în conformitate cu alineatul (5) al prezentului articol.

(1) O societate de investiții și, pentru fiecare dintre fondurile deschise de investiții pe care le administrează, o societate de administrare se asigură că este numit un singur depozitar în conformitate cu prezentul capitol.

Acest contract reglementează, printre altele, fluxul de informații considerate necesare pentru a permite depozitarului să își exercite funcțiile pentru OPCVM-urile pentru care a fost numit depozitar, astfel cum se prevede în prezenta directivă și în alte acte cu putere de lege și acte administrative relevante.

(4) Depozitarul se asigură că fluxurile de numerar ale OPCVM-ului sunt monitorizate în mod corespunzător și, în special, că au fost încasate toate plățile efectuate de către sau în numele investitorilor la subscrierea de titluri de participare ale OPCVM-ului și că tot numerarul OPCVM-ului a fost înregistrat în conturi de numerar care:

În cazul în care conturile de numerar sunt deschise în numele depozitarului care acționează în numele OPCVM-ului, în aceste conturi nu se înregistrează numerarul entității menționate la primul paragraf litera (b) și nici numerarul propriu al depozitarului.

(5) Activele OPCVM-ului se încredințează depozitarului pentru păstrare după cum urmează:

(6) Depozitarul prezintă periodic societății de administrare sau societății de investiții un inventar cuprinzător al tuturor activelor OPCVM-ului.

(7) Activele păstrate în custodie de către depozitar nu sunt reutilizate pe cont propriu de către depozitar sau de către vreun terț căruia i s-a delegat funcția de custodie. Reutilizarea include toate tranzacțiile cu active păstrate în custodie, printre care, fără a se limita la acestea, transferuri, gajări, vânzări și împrumuturi.

Activele păstrate în custodie de către depozitar pot fi reutilizate numai dacă:

Valoarea de piață a garanțiilor în orice moment se ridică la cel puțin valoarea de piață a activelor reutilizate, plus o primă.

(8) Statele membre se asigură că, în cazul insolvenței unui depozitar și/sau a oricărui terț situat în Uniune căruia i s-a delegat custodia de active ale OPCVM-ului, activele OPCVM-ului păstrate în custodie nu sunt disponibile pentru a fi distribuite între creditorii acestui depozitar și/sau terț sau realizate în beneficiul acestor creditori.

(1) Depozitarul nu poate delega unor terți funcțiile menționate la articolul 22 alineatele (3) și (4).

(2) Depozitarul poate delega unor terți funcțiile menționate la articolul 22 alineatul (5), dar numai cu condiția ca:

(3) Funcțiile menționate la articolul 22 alineatul (5) pot fi delegate de depozitar unui terț doar dacă acesta, oricând pe parcursul executării sarcinilor care i s-au delegat:

Fără a aduce atingere literei (b) punctul (i) din primul paragraf, în cazul în care legislația țării terțe impune păstrarea în custodie a anumitor instrumente financiare de către o entitate locală și nicio entitate locală nu îndeplinește cerințele privind delegarea prevăzute la litera respectivă, depozitarul își poate delega funcțiile unei astfel de entități locale numai în măsura în care se prevede în dreptul țării terțe și numai atât timp cât nu există entități locale care să îndeplinească cerințele delegării, sub rezerva îndeplinirii următoarelor condiții:

Terțul poate subdelega, la rândul său, aceste funcții, cu condiția îndeplinirii acelorași cerințe. În astfel de cazuri, articolul 24 alineatul (2) se aplică mutatis mutandis părților relevante.

(4) În sensul prezentului articol, prestarea de servicii prevăzută în Directiva 98/26/CE a Parlamentului European și a Consiliului ( 11 ) de către sistemele de decontare a titlurilor de valoare, desemnate în sensul respectivei directive, sau prestarea de servicii similare de către sistemele de decontare a titlurilor de valoare din țări terțe nu este considerată o delegare a funcțiilor de custodie.

(1) Depozitarul își are sediul social sau este stabilit în statul membru de origine al OPCVM-ului.

O entitate juridică, astfel cum este menționată la litera (c) a primului paragraf, face obiectul reglementării prudențiale și al supravegherii permanente și îndeplinește următoarele cerințe minime:

(3) Statele membre stabilesc care dintre categoriile de instituții menționate la alineatul (2) primul paragraf sunt eligibile pentru calitatea de depozitar.

(4) Societățile de investiții sau societățile de administrare care acționează în numele OPCVM-urilor pe care le administrează, care, înainte de 18 martie 2016, au numit ca depozitar o instituție care nu îndeplinește cerințele de la alineatul (2), numesc un depozitar care îndeplinește cerințele respective înainte de 18 martie 2018.

(1) Statele membre se asigură de faptul că depozitarul răspunde față de OPCVM și de deținătorii de titluri de participare ale OPCVM-ului pentru pierderea, de către depozitar sau de către un terț căruia i s-a delegat custodia, a instrumentelor financiare păstrate în custodie în conformitate cu articolul 22 alineatul (5) litera (a).

În cazul pierderii unui instrument financiar păstrat în custodie, statele membre se asigură de faptul că depozitarul restituie un instrument financiar de același tip sau de o valoare corespunzătoare OPCVM-ului sau societății de administrare care acționează în numele OPCVM-ului, fără întârzieri nejustificate. Depozitarul este exonerat de răspundere dacă poate dovedi că pierderea a intervenit ca rezultat al unui eveniment exterior în afara controlului rezonabil, ale cărui consecințe ar fi fost inevitabile în ciuda tuturor eforturilor rezonabile de contracarare.

Statele membre se asigură de faptul că depozitarul este, de asemenea, răspunzător față de OPCVM și față de investitorii OPCVM-ului pentru orice alte pierderi suferite de aceștia în urma faptului că depozitarul, din neglijență sau cu intenție, nu și-a îndeplinit în mod adecvat obligațiile care îi revin în conformitate cu prezenta directivă.

(2) Răspunderea depozitarului menționată la alineatul (1) nu este afectată de delegările menționate la articolul 22a.

(3) Răspunderea depozitarului, menționată la alineatul (1), nu poate fi înlăturată sau limitată prin contract.

(5) Deținătorii de titluri de participare la OPCVM-uri pot invoca răspunderea depozitarului în mod direct sau indirect, prin intermediul societății de administrare sau al societății de investiții, cu condiția ca aceasta să nu ducă la o duplicare a reparațiilor sau la un tratament inegal al deținătorilor de titluri.

(1) O societate nu poate fi în același timp societate de administrare și depozitar. O societate nu poate fi în același timp societate de investiții și depozitar.

(2) În exercitarea funcțiilor care le revin, societatea de administrare și depozitarul acționează în mod onest, corect, profesional, independent și exclusiv în interesul OPCVM-urilor și al investitorilor OPCVM-urilor. În exercitarea funcțiilor care le revin, societatea de investiții și depozitarul acționează în mod onest, corect, profesional, independent și exclusiv în interesul investitorilor OPCVM-urilor.

Depozitarul nu desfășoară activități cu privire la OPCVM sau la societatea de administrare care acționează în numele OPCVM-ului care ar putea crea conflicte de interese între OPCVM, investitorii OPCVM-ului, societatea de administrare și depozitarul însuși, cu excepția cazului în care depozitarul a separat din punct de vedere funcțional și ierarhic exercitarea sarcinilor sale de depozitar de celelalte sarcini ale sale potențial conflictuale, iar eventualele conflicte de interese sunt identificate, gestionate, monitorizate și comunicate în mod corespunzător investitorilor OPCVM-ului.

(1) Legea sau regulile fondului deschis de investiții definesc condițiile de înlocuire a societății de administrare și a depozitarului și prevăd norme care asigură protecția deținătorilor de titluri de participare în cazul unei astfel de înlocuiri.

(2) Legea sau actul constitutiv al societății de investiții definește condițiile de înlocuire a societății de administrare și a depozitarului și prevede norme care asigură protecția deținătorilor de titluri de participare în cazul unei astfel de înlocuiri.

Depozitarul pune la dispoziția autorităților sale competente, la cerere, toate informațiile pe care le-a obținut în cadrul îndeplinirii sarcinilor sale și care pot fi necesare autorităților sale, pentru autoritățile competente ale OPCVM-ului sau pentru societatea de administrare.

În cazul în care autoritățile competente ale OPCVM-ului sau societatea de administrare sunt diferite de cele ale depozitarului, autoritățile competente ale depozitarului transmit fără întârziere informațiile primite autorităților competente ale OPCVM-ului și societății de administrare.

Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 112a, pentru a preciza:

Inițierea activității unei societăți de investiții este subordonată unei autorizații prealabile acordate de către autoritățile competente ale statului membru de origine societății de investiții.

Statele membre stabilesc forma legală pe care o societate de investiții trebuie să o adopte.

Sediul social al societății de investiții trebuie să se afle în statul membru de origine al societății de investiții.

Societatea de investiții nu poate desfășura alte activități în afara celor prevăzute la articolul 1 alineatul (2).

(1) Fără a aduce atingere altor condiții de aplicare generală prevăzute de legislația internă, autoritățile competente ale statului membru de origine al societăților de investiții nu acordă autorizația unei societăți de investiții care nu și-a desemnat o societate de administrare decât în cazul în care societatea de investiții dispune de un capital inițial suficient de minimum 300 000 EUR.

În plus, în cazul în care o societate de investiții nu și-a desemnat o societate de administrare autorizată conform prezentei directive, se aplică următoarele condiții:

Autoritățile competente ale statului membru de origine al unei societăți de investiții refuză, de asemenea, autorizarea, în cazul în care actele cu putere de lege sau actele administrative ale unei țări terțe aplicabile uneia sau mai multor persoane fizice sau juridice cu care societatea de investiții are legături strânse sau anumite dificultăți privind aplicarea acestora împiedică buna desfășurare a activității lor de supraveghere.

Autoritățile competente ale statului membru de origine al societăților de investiții impun ca acestea să le comunice informațiile de care au nevoie.

(2) În cazul în care o societate de investiții nu și-a desemnat o societate de administrare, societatea de investiții este informată, în termen de șase luni de la data depunerii unei cereri complete, dacă i s-a acordat sau nu autorizația. Refuzul autorizării este motivat.

(3) Societatea de investiții își poate începe activitatea imediat ce îi este acordată autorizația.

(4) Autoritățile competente ale statului membru de origine al societăților de investiții pot retrage autorizația eliberată unei societăți de investiții care face obiectul prezentei directive numai în cazul în care aceasta:

(5) În vederea asigurării armonizării consecvente a prezentei directive, AEVMP poate elabora proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a preciza:

Se deleagă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de reglementare menționate la primul paragraf, în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

(6) În vederea asigurării unor condiții uniforme de aplicare a prezentului articol, AEVMP poate elabora proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare pentru a elabora formulare, modele și proceduri standard pentru transmiterea informațiilor, în conformitate cu alineatul (5) primul paragraf litera (a).

Se conferă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de punere în aplicare menționate la primul paragraf, în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

Articolele 13-14b se aplică mutatis mutandis societăților de investiții care nu și-au desemnat o societate de administrare autorizată conform prezentei directive.

În sensul articolelor menționate la primul paragraf, sintagma „societate de administrare” înseamnă „societate de investiții”.

Societățile de investiții administrează numai activele propriului lor portofoliu și nu pot în niciun caz să fie mandatate pentru administrarea de active în contul unui terț.

Fiecare stat membru de origine al societăților de investiții stabilește norme prudențiale pe care societățile de investiții care nu au desemnat o societate de administrare autorizată conform prezentei directive sunt obligate să le respecte în orice moment.

În special, autoritățile competente ale statului membru de origine al unei societăți de investiții, având în vedere și natura societății respective, solicită ca aceasta să aibă o bună organizare administrativă și contabilă, dispozitive de control și de securitate în domeniul prelucrării electronice a datelor, precum și mecanisme adecvate de control intern, incluzând, în special, norme privind operațiunile personale ale angajaților sau deținerea sau administrarea investițiilor în instrumente financiare cu scopul de a-și investi capitalul inițial și garantând, cel puțin, că fiecare tranzacție în care este implicată societatea poate fi reconstituită în ceea ce privește originea sa, părțile la ea, natura sa, precum și momentul și locul în care a fost efectuată și că activele societății de investiții sunt investite conform documentelor constitutive și dispozițiilor legale în vigoare.

În sensul prezentului capitol, noțiunea de OPCVM acoperă și compartimentele de investiții ale unui OPCVM.

(1) Sub rezerva condițiilor prevăzute în acest capitol și fără a se ține seama de modul în care OPCVM-urile sunt constituite în conformitate cu articolul 1 alineatul (3), statele membre autorizează fuziunile naționale și fuziunile transfrontaliere definite la articolul 2 alineatul (1) literele (q) și (r) în conformitate cu una sau mai multe dintre tehnicile de fuziune prevăzute la articolul 2 alineatul (1) litera (p).

(2) Tehnicile de fuziune utilizate pentru fuziunile transfrontaliere definite la articolul 2 alineatul (1) litera (q) trebuie să fie prevăzute în legislația statului membru de origine al OPCVM-ului absorbit.

Tehnicile de fuziune utilizate pentru fuziunile naționale definite la articolul 2 alineatul (1) litera (r) trebuie să fie prevăzute în legislația statului membru în care sunt stabilite OPCVM-urile.

(1) Fuziunile trebuie să fie autorizate, în prealabil, de către autoritățile competente din statul membru de origine al OPCVM-ului absorbit.

(2) OPCVM-ul absorbit furnizează toate informațiile următoare autorităților competente din propriul stat membru de origine:

Aceste informații sunt furnizate într-o formă care să permită atât autorităților competente ale statului membru de origine al OPCVM-ului absorbit, cât și autorităților competente ale statului membru de origine al OPCVM-ului absorbant să le citească în limba oficială sau într-una dintre limbile oficiale ale statului membru sau statelor membre în cauză sau într-o limbă aprobată de autoritățile competente respective.

(3) Imediat ce dosarul este complet, autoritățile competente din statul membru de origine al OPCVM-ului absorbit transmit fără întârziere copii ale informațiilor menționate la alineatul (2) autorităților competente ale statului membru de origine al OPCVM-ului absorbant. Autoritățile competente din statul membru de origine al OPCVM-ului absorbit și, respectiv, autoritățile competente din statul membru de origine al OPCVM-ului absorbant analizează impactul potențial al fuziunii propuse asupra deținătorilor de titluri de participare, la OPCVM-ul absorbit și la OPCVM-ul absorbant, pentru a evalua dacă deținătorilor de titluri de participare li se oferă informații adecvate.

Autoritățile competente din statul membru de origine al OPCVM-ului absorbit pot solicita în scris, în cazul în care consideră că acest lucru este necesar, clarificarea informațiilor destinate deținătorilor de titluri de participare la OPCVM-ul absorbit.

În cazul în care consideră că acest lucru este necesar, autoritățile competente din statul membru de origine al OPCVM-ului absorbant pot solicita, în scris și nu mai târziu de 15 zile lucrătoare de la primirea copiilor conținând toate informațiile menționate la alineatul (2), ca OPCVM-ul absorbant să modifice informațiile care urmează să fie oferite deținătorilor de titluri de participare ale sale.

Într-un astfel de caz, autoritățile competente din statul membru de origine al OPCVM-ului absorbant transmit obiecțiile lor autorităților competente din statul membru de origine al OPCVM-ului absorbit. Acestea informează autoritățile competente din statul membru de origine al OPCVM-ului absorbit dacă sunt mulțumite de informațiile modificate care urmează să fie furnizate deținătorilor de titluri de participare la OPCVM-ul absorbant în termen de 20 de zile de la data la care au fost notificate cu privire la acestea.

(4) Autoritățile competente din statul membru de origine al OPCVM-ului absorbit autorizează fuziunea propusă, dacă următoarele condiții sunt îndeplinite:

(5) Dacă consideră că dosarul nu este complet, autoritățile competente ale statului membru de origine al OPCVM-ului absorbit solicită informații suplimentare în termen de 10 zile de la primirea informațiilor menționate la alineatul (2).

Autoritățile competente din statul membru de origine al OPCVM-ului absorbit informează OPCVM-ul în cauză, în termen de 20 de zile lucrătoare de la depunerea dosarului complet, în conformitate cu alineatul (2), dacă fuziunea a fost sau nu autorizată.

Autoritățile competente din statul membru de origine al OPCVM-ului absorbit informează, de asemenea, autoritățile competente din statul membru de origine al OPCVM-ului absorbant cu privire la decizia lor.

(6) Statele membre pot permite, în conformitate cu articolul 57 alineatul (1) al doilea paragraf, o derogare de la articolele 52-55 în cazul OPCVM-urilor absorbante.

(1) Statele membre impun OPCVM-ului absorbit și OPCVM-ului absorbant întocmirea unui proiect comun de fuziune.

Autoritățile competente nu pot solicita includerea unor informații suplimentare în proiectul comun de fuziune.

(2) OPCVM-ul absorbit și OPCVM-ul absorbant pot decide să includă și alte elemente în proiectul comun de fuziune.

Controlul de către terți, informarea deținătorilor de titluri de participare și alte drepturi ale deținătorilor de titluri de participare

Statele membre impun ca depozitarul OPCVM-ului absorbit și cel al OPCVM-ului absorbant să verifice conformitatea elementelor menționate la articolul 40 alineatul (1) literele (a), (f) și (g) cu cerințele din prezenta directivă și cu regulile fondului sau cu documentele constitutive ale OPCVM-urilor lor.

(1) Legislația statelor membre de origine ale OPCVM-ului absorbit încredințează unui depozitar sau unui auditor independent, autorizat în conformitate cu Directiva 2006/43/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 mai 2006 privind auditul legal al conturilor anuale și al conturilor consolidate ( 13 ), sarcina de a valida următoarele:

(2) Auditorii statutari ai OPCVM-ului absorbit sau auditorul statutar al OPCVM-ului absorbant sunt considerați auditori independenți în sensul alineatului (1).

(3) O copie a rapoartelor auditorului independent sau, după caz, ale depozitarului, se pune la dispoziția deținătorilor de titluri de participare, atât la OPCVM-ul absorbit, cât și la OPCVM-ul absorbant, precum și la dispoziția autorităților competente respective, la cerere și gratuit.

(1) Statele membre impun OPCVM-ului absorbit și OPCVM-ului absorbant să furnizeze deținătorilor lor de titluri de participare informații utile și exacte cu privire la fuziunea propusă, pentru ca aceștia să poată lua o decizie în cunoștință de cauză privind impactul propunerii asupra investiției lor.

(2) Informațiile în cauză se furnizează deținătorilor de titluri de participare la OPCVM-ul absorbit și la OPCVM-ul absorbant numai după ce autoritățile competente din statul membru de origine al OPCVM-ului absorbit au autorizat fuziunea propusă, în temeiul articolului 39.

Ele se transmit cu cel puțin 30 de zile înainte de data limită pentru solicitarea răscumpărării sau rambursării sau, dacă este cazul, a conversiei fără costuri suplimentare, în conformitate cu articolul 45 alineatul (1).

(3) Informațiile care trebuie furnizate deținătorilor de titluri de participare la OPCVM-ul absorbit și la OPCVM-ul absorbant cuprind și informații utile și exacte cu privire la fuziunea propusă, pentru ca deținătorii de titluri de participare să poată lua o decizie în cunoștință de cauză privind impactul posibil al acestei fuziuni asupra investiției lor și să-și poată exercita drepturile prevăzute la articolele 44 și 45.

(4) În cazul în care OPCVM-ul absorbit sau OPCVM-ul absorbant a emis o notificare în conformitate cu articolul 93, informațiile menționate la alineatul (3) trebuie furnizate fie în limba oficială sau într-una dintre limbile oficiale ale statului membru gazdă al OPCVM-ului relevant, fie într-o limbă aprobată de autoritățile competente ale acestuia. Traducerea se efectuează sub responsabilitatea OPCVM-ului căruia i se solicită informațiile în cauză. Traducerea în cauză reflectă fidel conținutul informațiilor originale.

(5) Comisia poate adopta, prin intermediul actelor delegate ►M4 în conformitate cu articolul 112a ◄ , măsuri care să specifice în detaliu conținutul, formatul și mijlocul de transmitere a informațiilor menționate la alineatele (1) și (3).

(6) În vederea garantării unor condiții uniforme de aplicare a prezentului articol, AEVMP poate elabora proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare pentru a determina condițiile de aplicare a actelor delegate adoptate de Comisie privind conținutul, formatul și metoda prin care trebuie furnizate informațiile menționate alineatele (1) și (3) de la prezentul articol.

Se conferă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de punere în aplicare menționate la primul paragraf, în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

Atunci când legislația națională a statelor membre prevede aprobarea fuziunilor între OPCVM-uri de către deținătorii de titluri de participare, statele membre se asigură că o asemenea aprobare nu necesită mai mult de 75 % din voturile date de către deținătorii de titluri de participare prezenți sau reprezentați la adunarea generală a deținătorilor de titluri de participare.

Primul paragraf nu aduce atingere unui eventual cvorum prevăzut de legislația națională. Statele membre nu impun cvorumuri mai stricte pentru fuziuni transfrontaliere decât cvorumurile pentru fuziuni naționale și nici cvorumuri mai stricte pentru fuziuni între OPCVM-uri decât pentru fuziuni între entități corporative.

(1) Legile statelor membre prevăd că deținătorii de titluri de participare atât la OPCVM-ul absorbit, cât și la OPCVM-ul absorbant au dreptul să solicite, fără alte taxe decât cele percepute de către OPCVM-uri pentru acoperirea costurilor de decapitalizare, răscumpărarea sau rambursarea titlurilor lor de participare sau, dacă este posibil, convertirea lor gratuită în titluri de participare la un alt OPCVM cu o politică de investiții asemănătoare și administrat de aceeași societate de administrare sau de orice altă societate de care societatea de administrare este legată prin conducere sau control comun sau printr-o participație substanțială directă sau indirectă. Acest drept se naște din momentul în care deținătorii de titluri de participare la OPCVM-ul absorbit și deținătorii de titluri de participare la OPCVM-ul absorbant au fost informați cu privire la fuziunea propusă în conformitate cu articolul 43 și încetează să existe la cinci zile lucrătoare după data la care se calculează rata de schimb menționată la articolul 47 alineatul (1).

(2) Fără a aduce atingere dispozițiilor alineatului (1), pentru fuziuni între OPCVM-uri și prin derogare de la articolul 84 alineatul (1), statele membre pot permite autorităților competente să impună sau să autorizeze suspendarea temporară a subscrierii, a răscumpărării sau a rambursării titlurilor de participare, cu condiția ca această suspendare să se justifice prin intenția de a proteja deținătorii de titluri de participare.

Cu excepția cazului în care OPCVM-ul nu a desemnat o societate de administrare, statele membre se asigură că toate cheltuielile juridice, administrative sau pentru servicii de consultanță aferente pregătirii și realizării fuziunii nu sunt imputate OPCVM-ului absorbit, OPCVM-ului absorbant sau deținătorilor lor de titluri de participare.

(1) În cazul fuziunilor naționale, data la care fuziunea intră în vigoare, precum și data la care se calculează rata de schimb între titlurile de participare la OPCVM-ul absorbit și titlurile de participare la OPCVM-ul absorbant și, dacă este cazul, data la care se determină valoarea activului net pentru plățile în numerar se stabilește în conformitate cu legislația statelor membre.

În cazul fuziunilor transfrontaliere, datele în cauză se determină în conformitate cu legislația statului membru de origine al OPCVM-ului absorbant. Dacă este cazul, statele membre se asigură că datele în cauză sunt stabilite după aprobarea fuziunii de către deținătorii de titluri de participare la OPCVM-ul absorbant sau la OPCVM-ul absorbit.

(2) Intrarea în vigoare a fuziunii se face publică prin toate mijloacele adecvate și în modul stabilit de legislația statului membru de origine al OPCVM-ului absorbant și se notifică autorităților competente din statele membre de origine ale OPCVM-ului absorbant și OPCVM-ului absorbit.

(3) O fuziune care a intrat în vigoare conform dispozițiilor alineatului (1) nu poate fi declarată nulă și neavenită.

(1) O fuziune realizată în conformitate cu articolul 2 alineatul (1) litera (p) punctul (i) are următoarele consecințe:

(2) O fuziune realizată în conformitate cu articolul 2 alineatul (1) litera (p) punctul (ii) are următoarele consecințe:

(3) O fuziune realizată în conformitate cu articolul 2 alineatul (1) litera (p) punctul (iii) are următoarele consecințe:

(4) Statele membre se asigură că este creată o procedură prin care societatea de administrare a OPCVM-ului absorbant transmite o confirmare depozitarului OPCVM-ului absorbant conform căreia transferul activelor și, după caz, al pasivelor a fost finalizat. În cazul în care OPCVM-ul absorbant nu a desemnat o societate de administrare, acesta transmite confirmarea depozitarului OPCVM-ului absorbant.

Pentru OPCVM-urile constituite din mai mult de un compartiment de investiții, fiecare compartiment de investiții este considerat a fi un OPCVM separat în sensul normelor prevăzute în prezentul capitol.

(1) Investițiile unui OPCVM se efectuează exclusiv în unul sau mai multe dintre următoarele active:

(3) O societate de investiții poate achiziționa bunuri mobile și imobile care sunt indispensabile pentru desfășurarea directă a activității sale.

(4) În vederea asigurării unei armonizări consecvente a prezentului articol, AEVMP poate elabora proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a preciza dispozițiile referitoare la categoriile de active în care OPCVM poate investi, în conformitate cu prezentul articol și actele delegate adoptate de Comisie în legătură cu dispozițiile respective.

Se deleagă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de reglementare menționate la primul paragraf, în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

În cazul în care societățile de administrare a OPCVM sau OPCVM administrate intern sunt expuse la o securitizare care nu mai îndeplinește cerințele prevăzute în Regulamentul (UE) 2017/2402 al Parlamentului European și al Consiliului ( 15 ), acestea trebuie, în interesul investitorilor în OPCVM-ul în cauză, să acționeze și să ia măsuri de remediere, după caz.

(1) O societate de administrare sau de investiții trebuie să utilizeze un sistem de gestionare a riscurilor care să îi permită să monitorizeze și să aprecieze în orice moment riscul asociat pozițiilor și contribuția acestora la profilul de risc general al portofoliului unui OPCVM. Mai exact, aceasta nu trebuie să se bazeze în mod exclusiv sau mecanic pe ratinguri de credit emise de agențiile de rating de credit definite la articolul 3 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 1060/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 septembrie 2009 privind agențiile de rating de credite ( 16 ) pentru a evalua bonitatea activelor OPCVM-ului.

Aceasta trebuie să folosească un sistem care să permită evaluarea precisă și independentă a valorilor instrumentelor derivate în afara pieței reglementate.

Ea trebuie să comunice în mod regulat autorităților competente din statul său membru de origine tipurile de instrumente derivate, riscurile inerente, limitele cantitative, precum și metodele alese pentru estimarea riscurilor asociate tranzacțiilor asupra instrumentelor derivate pentru fiecare OPCVM pe care îl administrează.

Autoritățile competente se asigură că toate informațiile primite în temeiul celui de-al treilea paragraf, agregate cu privire la toate societățile de administrare sau de investiții pe care le supraveghează, sunt accesibile AEVMP în conformitate cu articolul 35 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 și Comitetului european pentru risc sistemic („CERS”) înființat prin Regulamentul (UE) nr. 1092/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind supravegherea macroprudențială la nivelul Uniunii Europene a sistemului financiar și de instituire a Comitetului european pentru risc sistemic ( 17 ) în conformitate cu articolul 15 din regulamentul respectiv în vederea monitorizării riscurilor sistemice la nivelul Uniunii.

(2) Statele membre pot autoriza OPCVM-urile să folosească tehnici și instrumente care au ca obiect valorile mobiliare și instrumentele pieței monetare, în condițiile și în limitele pe care le fixează, cu condiția ca aceste tehnici și instrumente să fie folosite în scopurile unei administrări eficiente de portofoliu.

În cazul în care aceste operațiuni privesc utilizarea de instrumente derivate, aceste condiții și limite sunt conforme dispozițiilor prezentei directive.

În niciun caz operațiunile în cauză nu vor determina un OPCVM să se abată de la obiectivele sale de investiții, astfel cum sunt prevăzute în regulile fondului OPCVM-ului, în actul său constitutiv sau în prospect.

(3) Un OPCVM se asigură că expunerea sa globală legată de instrumentele derivate nu depășește valoarea totală netă a portofoliului său.

Expunerea este calculată ținându-se seama de valoarea curentă a activelor suport, de riscul contrapărții, de evoluția pieței și de perioada de timp rămasă până la lichidarea pozițiilor, ceea ce se aplică în mod egal și paragrafelor trei și patru.

Un OPCVM poate, în conformitate cu politica sa de investiții și în limitele stabilite la articolul 52 alineatul (5), să investească în instrumente financiare derivate, cu condiția ca expunerea la risc a activelor suport să nu depășească limitele agregate de investiții stabilite la articolul 52. Statele membre pot prevedea, în cazul în care un OPCVM investește în instrumente financiare derivate pe baza unui indice, ca investițiile în cauză să nu fie în mod necesar combinate în sensul limitelor stabilite la articolul 52.

În cazul în care valorile mobiliare sau instrumentele pieței monetare conțin un instrument derivat, instrumentul derivat trebuie luat în considerare la aplicarea cerințelor prezentului articol.

(3a) Ținând cont de natura, amploarea și complexitatea activităților OPCVM, autoritățile competente monitorizează caracterul adecvat al proceselor de evaluare a creditelor de către societățile de administrare sau de investiții, evaluează utilizarea referirilor la ratingurile de credit, astfel cum sunt menționate la alineatul (1) primul paragraf, în cadrul politicilor lor de investiții cu privire la OPCVM și, atunci când este cazul, încurajează atenuarea impactului acestor referiri, în vederea reducerii bazării exclusive și mecanice pe astfel de ratinguri de credit.

(4) Fără a aduce atingere articolului 116, Comisia adoptă, prin intermediul actelor delegate ►M4 în conformitate cu articolul 112a ◄ , măsuri în care precizează:

Criteriile menționate la primul paragraf litera (a) trebuie să garanteze că societatea de administrare sau de investiții nu se poate baza în mod exclusiv sau mecanic pe ratinguri de credit, astfel cum sunt menționate la alineatul (1) primul paragraf, pentru a evalua bonitatea activelor OPCVM-ului.

(5) În vederea garantării unor condiții uniforme de aplicare a prezentului articol, AEVMP poate elabora proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare pentru a determina condițiile de aplicare a actelor delegate adoptate de Comisie privind criteriile și normele menționate la alineatul (4).

Se conferă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de punere în aplicare menționate la primul paragraf, în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

Expunerea la riscul de contraparte al OPCVM-ului într-o tranzacție cu instrumente financiare derivate negociate în afara piețelor reglementate nu poate depăși fie:

(2) Statele membre pot ridica limita de 5 % prevăzută la alineatul (1) primul paragraf până la maximum 10 %. În acest caz, totuși, valoarea totală a valorilor mobiliare și a instrumentelor pieței monetare deținute de OPCVM în fiecare dintre emitenții în care investește peste 5 % din activele sale nu poate depăși 40 % din valoarea activelor sale. Această limită nu se aplică depozitelor și tranzacțiilor asupra instrumentelor derivate negociate în afara pieței reglementate cu instituții financiare care fac obiectul unei supravegheri prudențiale.

Fără a aduce atingere limitelor individuale stabilite la alineatul (1), un OPCVM nu poate combina, în cazul în care acest lucru ar duce la investiții de mai mult de 20 % din activele sale într-o singură entitate:

(3) Statele membre pot ridica limita de 5 % prevăzută la alineatul (1) primul paragraf până la maximum 35 %, în cazul în care valorile mobiliare sau instrumentele pieței monetare sunt emise sau garantate de un stat membru, de autoritățile sale locale, de o țară terță sau de un organism public internațional din care fac parte unul sau mai multe state membre.

(4) Statele membre pot ridica limita de 5 % prevăzută la alineatul (1) primul paragraf până la maximum 25 % pentru anumite obligațiuni, în cazul în care acestea sunt emise de către o instituție de credit care are sediul social într-un stat membru și care este în mod legal supusă unei supravegheri speciale efectuate de către autoritățile publice și destinată protejării deținătorilor de obligațiuni. În special, sumele derivate din emisiunea acestor obligațiuni trebuie investite, conform legislației, în active care, pe toată durata de valabilitate a obligațiunilor, pot acoperi creanțele rezultate din obligațiuni și care, în caz de faliment al emitentului, vor fi utilizate cu prioritate pentru a rambursa principalul și a plăti dobânzile acumulate.

În cazul în care un OPCVM investește mai mult de 5 % din activele sale în obligațiunile menționate în primul paragraf și care sunt emise de către un singur emitent, valoarea totală a acestor investiții nu poate depăși 80 % din valoarea activelor OPCVM-ului.

Statele membre comunică AEVMP și Comisiei o listă a categoriilor de obligațiuni menționate la primul paragraf și categoriile de emitenți autorizați, conform legislației și dispozițiilor privind controlul menționate la paragraful respectiv, să emită obligațiuni conforme cu criteriile enunțate în prezentul articol. Aceste liste sunt însoțite de o notă de precizare a statutului de garanții oferite. Comisia și AEVMP transmit imediat aceste informații celorlalte state membre, împreună cu orice comentarii pe care le consideră adecvate, și pun informațiile la dispoziția publicului pe siturile lor internet. Această transmitere poate face obiectul unor schimburi de opinii în cadrul Comitetului european pentru valori mobiliare menționat la ►M4 articolul 112 ◄ .

(5) Valorile mobiliare și instrumentele pieței monetare menționate la alineatele (3) și (4) nu sunt luate în considerare pentru aplicarea limitei de 40 % menționate la alineatul (2).

Limitele prevăzute la alineatele (1)-(4) nu pot fi combinate; în consecință, investițiile în valori mobiliare sau în instrumente ale pieței monetare emise de aceeași entitate, în depozite sau în instrumente derivate, efectuate cu respectiva entitate în conformitate cu alineatele (1)-(4) nu pot depăși un total de 35 % din activele OPCVM-ului.

Societățile grupate în scopul consolidării conturilor, în sensul Directivei 83/349/CEE sau conform normelor contabile recunoscute pe plan internațional, sunt considerate ca fiind o singură entitate pentru calcularea limitelor prevăzute în prezentul articol.

Statele membre pot autoriza investițiile cumulative în valori mobiliare și în instrumente ale pieței monetare în cadrul aceluiași grup până la o limită de 20 %.

(1) Fără a aduce atingere limitelor prevăzute la articolul 56, statele membre pot ridica limitele prevăzute la articolul 52 la maximum 20 % pentru investițiile în acțiuni sau în obligațiuni emise de o aceeași entitate, în cazul în care, în conformitate cu regulile fondului sau cu documentele constitutive, politica de investiții a OPCVM-ului are ca obiect reproducerea compoziției unui indice de acțiuni sau obligațiuni precis care este recunoscut de autoritățile competente, pe următoarea bază:

(2) Statele membre pot ridica limita prevăzută la alineatul (1) până la un maxim de 35 %, în cazul în care se dovedește ca fiind justificată de condițiile excepționale de pe piață, în special pe piețele reglementate în care anumite valori mobiliare sau anumite instrumente ale pieței monetare sunt în mare măsură dominante. Investiția până la această limită este permisă numai pentru un singur emitent.

(1) Prin derogare de la articolul 52, statele membre pot autoriza OPCVM-urile să investească, conform principiului diversificării riscurilor, până la 100 % din activele lor în valori mobiliare și instrumente ale pieței monetare emise sau garantate de un stat membru, de una sau mai multe dintre autoritățile locale ale acestuia, de țări terțe sau de un organism public internațional din care fac parte unul sau mai multe state membre.

Autoritățile competente ale statelor membre de origine ale OPCVM-urilor acordă o astfel de derogare doar în cazul în care consideră că deținătorii de titluri de participare la OPCVM-uri beneficiază de o protecție echivalentă cu cea a deținătorilor de titluri de participare la OPCVM-urile care respectă limitele prevăzute la articolul 52.

Un astfel de OPCVM trebuie să dețină valori mobiliare aferente a cel puțin 6 emisiuni diferite, dar valorile mobiliare care aparțin unei anumite emisiuni nu pot depăși 30 % din totalul activelor sale.

(2) OPCVM-urile menționate la alineatul (1) trebuie să menționeze, în mod expres, în regulile fondului sau actele constitutive ale societății de investiții, statele membre, autoritățile locale sau organismele publice internaționale care emit sau garantează valorile în care intenționează să investească mai mult de 35 % din activele lor.

Asemenea reguli sau acte constitutive trebuie aprobate de autoritățile competente.

(3) Toate OPCVM-urile prevăzute la alineatul (1) trebuie să includă, în prospecte sau în informațiile publicitare, o declarație expresă care să atragă atenția asupra acestei autorizații și să indice statele membre, autoritățile locale și/sau organismele publice internaționale în valorile cărora intenționează să investească sau au investit mai mult de 35 % din activele lor.

(1) Un OPCVM poate achiziționa titlurile de participare ale OPCVM-urilor sau ale altor organisme de plasament colectiv menționate la articolul 50 alineatul (1) litera (e), cu condiția ca un maxim de 10 % din activele sale să fie plasate în titlurile de participare ale aceluiași OPCVM sau ale altui organism de plasament colectiv. Statele membre pot ridica această limită până la maximum 20 %.

(2) Investițiile în titluri de participare ale altor organisme de plasament colectiv decât OPCVM-uri nu pot depăși, în total, 30 % din activele OPCVM-ului.

Statele membre pot permite ca, în cazul în care un OPCVM a achiziționat titluri de participare ale altor OPCVM-uri sau ale altor organisme de plasament colectiv, activele respectivelor OPCVM-uri sau ale altor organisme de plasament colectiv să nu fie în mod obligatoriu combinate în sensul limitelor prevăzute la articolul 52.

(3) În cazul în care un OPCVM investește în titlurile de participare ale altor OPCVM-uri sau ale altor organisme de plasament colectiv care sunt administrate, direct sau prin mandat, de către aceeași societate de administrare sau de către orice altă societate de care societatea de administrare este legată prin conducere sau control comun sau printr-o participație substanțială directă sau indirectă, respectiva societate de administrare nu poate factura comisioane de subscriere sau de rambursare pentru investiția OPCVM-ului în titluri de participare ale respectivelor OPCVM-uri sau organisme de plasament colectiv.

Un OPCVM care investește o parte importantă a activelor sale în alte OPCVM-uri sau alte organisme de plasament colectiv indică în prospectul său nivelul maxim al comisioanelor de administrare care pot fi facturate atât către OPCVM-ul însuși, cât și către celelalte OPCVM-uri sau organisme de plasament colectiv în cadrul cărora intenționează să investească. Acesta indică în raportul său anual procentajul maxim al comisioanelor de administrare suportate atât de OPCVM-ul însuși, cât și de alte OPCVM-uri sau organisme de plasament colectiv în care investește.

(1) O societate de investiții sau o societate de administrare, pentru ansamblul fondurilor deschise de investiții pe care le administrează și care intră sub incidența prezentei directive, nu poate achiziționa acțiuni cu drept de vot care să îi permită exercitarea unei influențe semnificative în administrarea emitentului.

Până la o coordonare ulterioară, statele membre trebuie să țină seama de normele existente în legislațiile altor state membre care definesc principiul enunțat la primul paragraf.

Limitele prevăzute la literele (b), (c) și (d) pot să nu fie respectate în momentul achiziției, în cazul în care, la respectivul moment, valoarea brută a obligațiunilor sau a instrumentelor pieței monetare sau valoarea netă a titlurilor emise nu poate fi calculată.

(3) Statele membre pot renunța la aplicarea alineatelor (1) și (2) în ceea ce privește:

Derogarea menționată la litera (d) de la primul paragraf din prezentul alineat se aplică numai în cazul în care, prin politica sa de investiții, societatea din țara terță respectă limitele prevăzute la articolele 52 și 55 și la alineatele (1) și (2) din prezentul articol. În cazul depășirii limitelor prevăzute la articolele 52 și 55, articolul 57 se aplică mutatis mutandis.

(1) OPCVM-urile nu sunt obligate să se conformeze în mod necesar limitelor prevăzute în prezentul capitol în exercitarea drepturilor de subscriere aferente valorilor mobiliare sau instrumentelor pieței monetare care fac parte din activele lor.

În cadrul supravegherii respectării principiului diversificării riscurilor, statele membre pot permite OPCVM-urilor recent autorizate derogări de la articolele 52-55 timp de șase luni de la data autorizării acestora.

(2) În cazul în care limitele prevăzute la alineatul (1) sunt depășite, din motive independente de voința OPCVM-ului sau ca rezultat al exercitării drepturilor de subscriere, acesta trebuie, în operațiunile sale de vânzare, să se ocupe cu prioritate de remedierea acestei situații, luând în considerare interesul deținătorilor de titluri de participare.

(1) Un OPCVM de tip „feeder” este un OPCVM sau un compartiment de investiții al acestuia care a fost autorizat să investească, prin derogare de la articolul 1 alineatul (2) litera (a), articolul 50, articolul 52, articolul 55 și articolul 56 alineatul (2) litera (c), cel puțin 85 % din activele sale în titluri de participare emise de un alt OPCVM sau de un compartiment de investiții al acestuia (OPCVM-ul de tip „„master”).

(2) Un OPCVM de tip „feeder” poate deține până la 15 % din activele sale sub formă de:

În scopul respectării cerințelor prevăzute la articolul 51 alineatul (3), OPCVM-ul de tip „feeder” trebuie să calculeze expunerea sa globală aferentă deținerii de instrumente financiare derivate prin combinarea expunerii sale directe în temeiul literei (b) de la primul paragraf, fie cu:

(3) Un OPCVM de tip „master” este un OPCVM sau un compartiment de investiții al acestuia care:

(1) Statele membre se asigură că investițiile unui OPCVM de tip „feeder” într-un anumit OPCVM de tip „master” care depășesc limita aplicabilă în conformitate cu articolul 55 alineatul (1) pentru investiții în alte OPCVM-uri sunt supuse, în prealabil, aprobării de către autoritățile competente din statul membru de origine al OPCVM-ului de tip „feeder”.

(2) OPCVM-ul de tip „feeder” este informat, în termen de 15 zile lucrătoare din momentul predării unui dosar complet, dacă autoritățile competente au aprobat sau nu investițiile OPCVM-ului de tip „feeder” în OPCVM-ul de tip „master”.

(3) Autoritățile competente din statul membru de origine al OPCVM-ului de tip „feeder” acordă aprobarea dacă OPCVM-ul de tip „feeder”, depozitarul și auditorul acestuia, precum și OPCVM-ul de tip „master” respectă toate cerințele stabilite în acest capitol. În acest scop, OPCVM-ul de tip „feeder” trebuie să furnizeze autorităților competente din statul membru de origine următoarele documente:

Dacă OPCVM-ul de tip „feeder” este stabilit într-un alt stat membru decât statul membru de origine al OPCVM-ului de tip „master” OPCVM-ul de tip „feeder” trebuie să prezinte, de asemenea, atestarea emisă de autoritățile competente din statul membru de origine al OPCVM-ului de tip „master” care atestă faptul că OPCVM-ul de tip „master” este un OPCVM sau un compartiment de investiții al acestuia care îndeplinește condițiile prevăzute la articolul 58 alineatul (3) literele (b) și (c). Documentele sunt prezentate de către OPCVM-ul de tip „feeder” în limba oficială sau într-una dintre limbile oficiale ale statului membru de origine al OPCVM-ului de tip „feeder” sau într-o limbă agreată de autoritățile competente ale acestuia.

Dispoziții comune pentru OPCVM-ul de tip „feeder” și OPCVM-ul de tip „master”

(1) Statele membre îi impun OPCVM-ului de tip „master” obligația de a furniza OPCVM-ului de tip „feeder” toate documentele și informațiile necesare pentru ca acesta să îndeplinească cerințele stabilite în prezenta directivă. În acest scop, OPCVM-ul de tip „feeder” încheie un acord cu OPCVM-ul de tip „master”.

OPCVM-ul de tip „feeder” nu are dreptul să investească mai mult decât limita prevăzută la articolul 55 alineatul (1) în titluri de participare la acel OPCVM de tip „master” înainte de intrarea în vigoare a acordului menționat la primul paragraf. Acest acord este disponibil, la cerere și în mod gratuit, tuturor deținătorilor de titluri de participare.

În cazul în care OPCVM-ul de tip „master” și OPCVM-ul de tip „feeder” sunt administrate de aceeași societate de administrare, acordul poate fi înlocuit cu reguli interne de conduită care să asigure respectarea cerințelor prevăzute în prezentul alineat.

(2) OPCVM-ul de tip „master” și OPCVM-ul de tip „feeder” iau măsurile necesare pentru a coordona calendarul calculării și al publicării valorii activului lor net, pentru a evita aplicarea strategiei de „market timing” (ajustarea permanentă a portofoliului la schimbările pieței) titlurilor lor de participare, prevenind posibilitățile de arbitraj.

(3) Fără a aduce atingere articolului 84, în cazul în care OPCVM-ul de tip „master” suspendă temporar răscumpărarea, rambursarea sau subscrierea titlurilor sale de arbitraj, fie din proprie inițiativă, fie la cererea autorităților sale competente, fiecare dintre OPCVM-urile sale de tip „feeder” are dreptul să suspende răscumpărarea, rambursarea sau subscrierea titlurilor sale de participare, prin derogare de la condițiile prevăzute la articolul 84 alineatul (2), în aceeași perioadă ca și OPCVM-ul de tip „master”.

(4) Dacă un OPCVM de tip „master” se lichidează, OPCVM-ul de tip „feeder” se va lichida, de asemenea, în afară de cazul în care autoritățile competente din statul său membru de origine aprobă:

Fără a aduce atingere dispozițiilor naționale specifice privind lichidarea obligatorie, lichidarea unui OPCVM de tip „master” nu se poate realiza mai devreme de trei luni de la data la care OPCVM-ul de tip „master” și-a informat toți deținătorii de titluri de participare și autoritățile competente din statele membre de origine ale OPCVM-urilor de tip „feeder” cu privire la decizia obligatorie de lichidare.

(5) Dacă un OPCVM de tip „master” fuzionează cu un alt OPCVM sau dacă se divizează în două sau mai multe OPCVM-uri, OPCVM-urile de tip „feeder” sunt lichidate, în afară de cazul în care autoritățile competente din statul membru de origine aprobă ca OPCVM-ul de tip „feeder”:

Nicio fuziune sau divizare a unui OPCVM de tip „master” nu intră în vigoare decât dacă OPCVM-ul de tip „master” a transmis tuturor deținătorilor săi de titluri de participare și autorităților competente din statele membre de origine ale OPCVM-urilor sale de tip „feeder” informațiile menționate la articolul 43 sau informații comparabile cu acestea cel târziu cu 60 de zile înaintea datei propuse pentru intrarea în vigoare.

În afară de cazul în care autoritățile competente din statul membru de origine al OPCVM-ului de tip „feeder” au acordat aprobarea în temeiul primului paragraf litera (a), OPCVM-ul de tip „feeder” poate permite OPCVM-ului de tip „feeder” să răscumpere sau să ramburseze toate titlurile de participare la OPCVM-ul de tip „master” înainte ca fuziunea sau divizarea OPCVM-ului de tip „master” să intre în vigoare.

(6) Comisia poate adopta, prin intermediul actelor delegate, ►M4 în conformitate cu articolul 112a ◄ , măsuri privind:

(7) În vederea garantării unor condiții uniforme de aplicare a prezentului articol, AEVMP poate elabora proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare pentru a determina condițiile de aplicare a actelor delegate adoptate de Comisie privind acordul, măsurile și procedurile menționate la alineatul (6).

Se conferă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de punere în aplicare menționate la primul paragraf, în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

(1) Statele membre impun ca, în cazul în care OPCVM-ul de tip „master” și OPCVM-ul de tip „feeder” au depozitari diferiți, depozitarii în cauză să încheie un acord asupra schimbului de informații, cu scopul de a asigura îndeplinirea obligațiilor de către ambii depozitari.

OPCVM-ul de tip „feeder” nu trebuie să investească în titluri de participare la OPCVM-ul de tip „master” până la intrarea în vigoare a respectivului acord.

Atunci când respectă cerințele prevăzute în prezentul capitol, nici depozitarul OPCVM-ului de tip „master” și nici cel al OPCVM-ului de tip „feeder” nu pot fi considerați ca acționând cu încălcarea normelor prin care se stabilesc restricții de divulgare a informațiilor sau a normelor de protecție a datelor, în cazurile în care astfel de norme sunt impuse prin contract, printr-un act cu putere de lege sau printr-un act administrativ. Respectarea cerințelor respective nu atrage răspunderea de niciun fel a unui astfel de depozitar sau a unei persoane împuternicite de acesta.

Statele membre impun OPCVM-ului de tip „feeder” sau, dacă este cazul, societății de administrare a OPCVM-ului de tip „feeder” obligația de a comunica depozitarului OPCVM-ului de tip „feeder” orice informație cu privire la OPCVM-ul de tip „master” care este necesară pentru realizarea îndatoririlor depozitarului OPCVM-ului de tip „feeder”.

(2) Depozitarul OPCVM-ului de tip „master” informează fără întârziere autoritățile competente ale statului membru de origine al OPCVM-ului de tip „master”, OPCVM-ul de tip „feeder” sau, dacă este cazul, societatea de administrare și depozitarul OPCVM-ului de tip „feeder” despre orice nereguli constatate cu privire la OPCVM-ul de tip „master” care se consideră că au un impact negativ asupra OPCVM-ului de tip „feeder”.

(3) Comisia poate adopta, prin intermediul actelor delegate, ►M4 în conformitate cu articolul 112a ◄ , măsuri care să precizeze:

(4) În vederea garantării unor condiții uniforme de aplicare a prezentului articol, AEVMP poate elabora proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare pentru a determina condițiile de aplicare a actelor delegate adoptate de Comisie privind acordul, măsurile și tipurile de nereguli menționate la alineatul (3).

Se conferă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de punere în aplicare menționate la primul paragraf, în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

(1) Statele membre impun ca, în cazul în care OPCVM-ul de tip „master” și OPCVM-ul de tip „feeder” au auditori diferiți, acești auditori să încheie un acord asupra schimbului de informații, cu scopul de a asigura îndeplinirea obligațiilor de către ambii auditori, inclusiv privind aranjamentele necesare pentru îndeplinirea cerințelor de la alineatul (2).

OPCVM-ul de tip „feeder” nu trebuie să investească în titluri de participare la OPCVM-ul de tip „master” până la intrarea în vigoare a respectivului acord.

(2) În raportul său de audit, auditorul OPCVM-ului de tip „feeder” ia în considerare raportul de audit al OPCVM-ului de tip „master”. Dacă OPCVM-ul de tip „master” și OPCVM-ul de tip „feeder” nu au același exercițiu contabil, auditorul OPCVM-ului de tip „master” elaborează un raport ad hoc la data închiderii exercițiului pentru OPCVM-ul de tip „feeder”.

În special, auditorul OPCVM-ului de tip „feeder” trebuie să includă în raport orice nereguli semnalate în raportul de audit al OPCVM-ului de tip „master”, precum și impactul acestora asupra OPCVM-ului de tip „feeder”.

(3) Atunci când respectă cerințele prevăzute în prezentul capitol, nici auditorul OPCVM-ului de tip „master” și nici cel al OPCVM-ului de tip „feeder” nu pot fi considerați ca acționând cu încălcarea normelor prin care se stabilesc restricții de divulgare a informațiilor sau a normelor de protecție a datelor, în cazurile în care astfel de norme sunt impuse prin contract, printr-un act cu putere de lege sau printr-un act administrativ. Respectarea cerințelor respective nu atrage răspunderea de niciun fel a unui astfel de auditor sau a unei persoane împuternicite de acesta.

(4) Comisia poate adopta, prin intermediul actelor delegate ►M4 în conformitate cu articolul 112a ◄ , măsuri care să precizeze conținutul acordului menționat la alineatul (1) primul paragraf.

(1) Statele membre impun ca, pe lângă informațiile prevăzute în anexa I schema A, prospectul OPCVM-ului de tip „feeder” să conțină următoarele informații:

(2) Pe lângă informațiile prevăzute în anexa I schema B, raportul anual al OPCVM-ului de tip „feeder” include și o declarație cu privire la totalul cheltuielilor OPCVM-ului de tip „feeder” și ale OPCVM-ului de tip „master”.

Rapoartele anuale și semestriale ale OPCVM-ului de tip „feeder” precizează modalitățile prin care pot fi obținute raportul anual și, respectiv, cel semestrial al OPCVM-ului de tip „master”.

(3) Pe lângă cerințele prevăzute la articolele 74 și 82, OPCVM-ul de tip „feeder” trimite autorităților competente din statul său membru de origine prospectul, informațiile cheie destinate investitorilor menționate la articolul 78 și toate modificările aduse acestora, precum și rapoartele anuale și semestriale ale OPCVM-ului de tip „master”.

(4) Un OPCVM de tip „feeder” indică în toate informațiile publicitare pertinente că investește cel puțin 85 % din activele sale în titluri de participare la astfel de OPCVM-uri de tip „master”.

(5) OPCVM-ul de tip „feeder” trimite investitorilor, la cerere și în mod gratuit, un exemplar tipărit al prospectului și rapoartele anuale și semestriale ale OPCVM-ului de tip „master”.

Transformarea OPCVM-urilor existente în OPCVM-uri de tip „feeder” OPCVM-ului de tip „master” și schimbarea

(1) Statele membre impun ca, în cazul în care un OPCVM de tip „feeder” desfășoară deja activități în calitate de OPCVM, inclusiv ca OPCVM de tip „feeder” al unui alt OPCVM de tip „master”, OPCVM-ul de tip „feeder” să furnizeze deținătorilor de titluri de participare informațiile următoare:

Aceste informații se transmit cel târziu cu 30 de zile înainte de data menționată la primul paragraf litera (c).

(2) În cazul în care OPCVM-ul de tip „feeder” a emis o notificare în conformitate cu articolul 93, informațiile menționate la alineatul (1) se furnizează în limba oficială sau într-una dintre limbile oficiale ale statului membru gazdă al OPCVM-ului de tip „feeder” sau într-o limbă aprobată de autoritățile competente ale acestuia. Traducerea se efectuează sub responsabilitatea OPCVM-ului de tip „feeder”. Traducerea reflectă fidel conținutul originalului.

(3) Statele membre se asigură că OPCVM-ul de tip „feeder” nu investește în titluri de participare la un anumit OPCVM de tip „master” peste limita permisă în conformitate cu articolul 55 alineatul (1) înainte de încheierea perioadei de 30 de zile menționate la alineatul (1) al doilea paragraf.

(4) Comisia poate adopta, prin intermediul actelor delegate, ►M4 în conformitate cu articolul 112a ◄ , măsuri privind:

(5) În vederea garantării unor condiții uniforme de aplicare în care sunt furnizate informațiile, AEVMP poate elabora proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare pentru a determina condițiile de aplicare a actelor delegate adoptate de Comisie privind formatul și modalitatea de furnizare a informațiilor, precum și procedura, astfel cum se menționează la alineatul (4).

Se conferă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de punere în aplicare menționate la primul paragraf, în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

(1) OPCVM-ul de tip „feeder” monitorizează efectiv activitatea OPCVM-ului de tip „master”. În îndeplinirea acestei obligații, OPCVM-ul de tip „feeder” se poate baza pe informațiile și documentele primite de la OPCVM-ul de tip „master” sau, dacă este cazul, de la societatea de administrare, depozitarul sau auditorul acestuia, cu excepția cazului în care există motive de îndoială cu privire la exactitatea acestor informații și documente.

(2) În cazul în care, în cadrul unei investiții în titluri de participare la OPCVM-ul de tip „master””, OPCVM-ul de tip „feeder”, societatea de administrare a OPCVM-ului de tip „feeder” sau orice persoană care acționează fie în numele OPCVM-ului de tip „feeder”, fie al societății de administrare a respectivului OPCVM de tip „feeder” primește o taxă de distribuire, un comision sau un alt beneficiu bănesc, taxa de distribuire, comisionul sau celelalte beneficii bănești intră în activele OPCVM-ului de tip „feeder”.

(1) OPCVM-ul de tip „master” informează fără întârziere autoritățile competente din statul membru de origine al acestuia cu privire la identitatea fiecărui OPCVM de tip „feeder” care investește în titlurile sale de participare. În cazul în care OPCVM-ul de tip „master” și OPCVM-ul de tip „feeder” sunt stabilite în state membre diferite, autoritățile competente din statul membru de origine al OPCVM-ului de tip „master” informează în cel mai scurt timp autoritățile competente din statul membru de origine al OPCVM-ului de tip „feeder” cu privire la astfel de investiții.

(2) OPCVM-ul de tip „master” nu percepe comisioane de subscriere sau de răscumpărare din partea OPCVM-ului de tip „feeder” pentru cumpărarea sau vânzarea de titluri de participare ale respectivului OPCVM de tip „master”.

(3) OPCVM-ul de tip „master” garantează că toate informațiile necesare în conformitate cu prezenta directivă, cu legislația comunitară, cu legislația națională în vigoare, cu regulile fondului sau ale documentelor constitutive sunt furnizate în timp util OPCVM-ului de tip „feeder” sau, dacă este cazul, societății de administrare a acestuia, precum și autorităților competente, depozitarului și auditorului OPCVM-ului de tip „feeder”.

(1) În cazul în care OPCVM-ul de tip „master” și OPCVM-ul de tip „feeder” sunt stabilite în același stat membru, autoritățile competente notifică fără întârziere OPCVM-ului de tip „feeder” orice decizie, măsură, constatare a nerespectării condițiilor prezentului capitol sau orice informație trimisă în temeiul articolului 106 alineatul (1) referitoare la OPCVM-ul de tip „master” sau, dacă este cazul, la societatea de administrare, depozitarul sau auditorul acestuia.

(2) În cazul în care OPCVM-ul de tip „master” și OPCVM-ul de tip „feeder” sunt stabilite în state membre diferite, autoritățile competente din statul membru de origine al OPCVM-ului de tip „master” comunică în cel mai scurt timp autorităților competente din statul membru de origine al OPCVM-ului de tip „feeder” orice decizie, măsură, constatare a nerespectării condițiilor prezentului capitol sau orice informație transmisă în temeiul articolului 106 alineatul (1) referitoare la OPCVM-ul de tip „master” sau, dacă este cazul, la societatea de administrare, depozitarul sau auditorul acestuia. Autoritățile competente din statul membru de origine al OPCVM-ului de tip „feeder” informează imediat OPCVM-ul de tip „feeder” în acest sens.

(1) O societate de investiții și o societate de administrare, pentru fiecare dintre fondurile deschise de investiții pe care le administrează, publică următoarele:

(2) Rapoartele anuale și semestriale se publică la următoarele termene, începând cu sfârșitul următoarelor perioade la care se referă aceste rapoarte:

(1) Prospectul conține informațiile necesare pentru ca investitorii să poată aprecia în deplină cunoștință de cauză investiția care le este propusă și, în special, riscurile pe care aceasta le implică.

Prospectul include o descriere clară și explicită a profilului riscurilor fondului, indiferent de instrumentele în care acesta investește.

(2) Prospectul trebuie să conțină cel puțin informațiile prevăzute în anexa I schema A, cu condiția ca informațiile să nu figureze deja în regulile fondului sau în documentele constitutive anexate prospectului în conformitate cu articolul 71 alineatul (1).

(3) Raportul anual conține un bilanț sau o situație a activelor și pasivelor, un cont detaliat de venituri și cheltuieli pentru exercițiul financiar, un raport asupra activităților din exercițiul financiar și alte informații prevăzute în anexa I schema B, precum și orice informații semnificative care să permită investitorilor să ia o decizie în cunoștință de cauză privind evoluția activităților și a rezultatelor OPCVM-ului.

(4) Raportul semestrial include cel puțin informațiile prevăzute în secțiunile I-IV ale anexei I schema B. În cazul în care un OPCVM și-a plătit sau își propune să plătească dividende interimare, cifrele trebuie să indice rezultatele după impozitarea jumătății de an respective și dividendul interimar plătit sau propus.

(5) În vederea asigurării unei armonizări consecvente a prezentului articol, AEVMP poate elabora proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a preciza dispozițiile referitoare la conținutul prospectului, raportul anual și raportul semestrial prevăzute în anexa I, precum și la formatul acestor documente.

Se deleagă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de reglementare menționate la primul paragraf, în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

(1) Prospectul precizează categoriile de active în care un OPCVM este autorizat să investească. Acesta indică și dacă OPCVM-ul poate investi în instrumente financiare derivate, caz în care prospectul conține o declarație expresă în care să se afirme dacă aceste operațiuni pot fi efectuate în scopul acoperirii riscului sau în vederea realizării obiectivelor de investiții, precum și efectele posibile ale utilizării de instrumente financiare derivate asupra profilului de risc al OPCVM-ului în cauză.

(2) În cazul în care un OPCVM investește în principal într-una dintre categoriile de active definite la articolul 50, altele decât valori mobiliare sau instrumente ale pieței monetare, sau în cazul în care un OPCVM reproduce un indice de acțiuni sau obligațiuni în conformitate cu articolul 53, acesta trebuie să includă în prospectul său și, după caz, în informațiile publicitare o mențiune vizibilă care să atragă atenția asupra politicii sale de investiții.

(3) În cazul în care valoarea unitară a activului net a unui OPCVM ar putea avea o mare volatilitate datorită compoziției portofoliului său sau tehnicilor de administrare de portofoliu care pot fi utilizate, prospectul și, după caz, informațiile publicitare trebuie să conțină o mențiune vizibilă care să atragă atenția asupra acestei caracteristici a OPCVM-ului.

(4) În cazul în care un investitor solicită acest lucru, societatea de administrare furnizează, de asemenea, informații suplimentare privind limitele cantitative care se aplică gestionării riscurilor la OPCVM, privind metodele alese pentru respectarea acestor limite și asupra evoluției recente a riscurilor și randamentelor principalelor categorii de instrumente.

(1) Regulile fondului sau actele constitutive ale societății de investiții fac parte integrantă din prospect și se anexează la acesta.

(2) Nu este obligatoriu, cu toate acestea, ca documentele menționate la alineatul (1) să fie anexate prospectului, cu condiția ca investitorul să fie informat că, la cererea sa, aceste documente îi vor fi trimise sau că va fi informat despre locul în care va putea să le consulte în fiecare stat membru în care titlurile de participare sunt comercializate.

Datele contabile conținute în rapoartele anuale trebuie verificate de una sau mai multe persoane împuternicite, în temeiul legii, să verifice aceste conturi în conformitate cu Directiva 2006/43/CE. Raportul întocmit de aceștia și, după caz, rezervele lor sunt reproduse integral în fiecare raport anual.

OPCVM-urile transmit autorităților competente din statele lor membre de origine prospectele lor, orice modificări aduse acestora, precum și rapoartele lor anuale și semestriale. OPCVM-urile furnizează această documentație autorităților competente din statul membru de origine al societății de administrare, la cerere.

(1) Prospectul și cele mai recente rapoarte anuale și semestriale publicate se furnizează investitorilor, la cerere și în mod gratuit.

(2) Prospectul poate fi furnizat pe suport durabil sau prin intermediul unei pagini de Internet. Un exemplar tipărit se furnizează investitorilor la cerere și în mod gratuit.

(3) Rapoartele anuale și semestriale se pun la dispoziția investitorilor în modul specificat în prospect și în informațiile cheie destinate investitorilor menționate la articolul 78. Un exemplar tipărit al rapoartelor anuale și semestriale se trimite investitorilor, la cerere și în mod gratuit.

(4) Comisia poate adopta, prin intermediul actelor delegate ►M4 în conformitate cu articolul 112a ◄ , măsuri care definesc condițiile specifice care trebuie îndeplinite în momentul în care prospectul se transmite pe suport durabil, altul decât hârtia, sau prin intermediul unei pagini de internet care nu constituie un suport durabil.

OPCVM-ul are obligația publicării, în mod corespunzător și cel puțin de două ori pe lună, a prețului de emisiune, de vânzare, de răscumpărare sau de rambursare al titlurilor de participare de fiecare dată când emite, vinde, răscumpără sau rambursează aceste titluri de participare.

Autoritățile competente pot permite, cu toate acestea, OPCVM-ului să reducă această frecvență la o dată pe lună, cu condiția că această derogare să nu prejudicieze interesul deținătorilor de titluri de participare.

Toate informațiile publicitare adresate investitorilor sunt clar identificabile ca atare. Acestea trebuie să fie corecte, clare și să nu inducă în eroare investitorii. În special, nicio comunicare publicitară conținând o invitație la achiziționarea de titluri de participare ale unui OPCVM care cuprinde informații specifice despre un OPCVM nu poate conține mesaje ce contrazic sau diminuează importanța informațiilor cuprinse în prospect și a informațiilor cheie destinate investitorilor menționate la articolul 78. Acestea indică existența unui prospect și disponibilitatea informațiilor cheie destinate investitorilor menționate la articolul 78 și specifică unde și în ce limbă investitorii și potențialii investitori pot obține aceste informații sau cum pot avea acces la ele.

(1) Statele membre solicită ca societățile de investiții și societățile de administrare, pentru fiecare dintre fondurile deschise de investiții pe care acestea din urmă le administrează, să întocmească un scurt document care să cuprindă informații cheie destinate investitorilor. Documentul respectiv este denumit în continuare în prezenta directivă „informații cheie destinate investitorilor”. Sintagma „informații cheie destinate investitorilor” trebuie să fie menționată explicit în acest document, în una dintre limbile menționate la articolul 94 alineatul (1) litera (b).

(2) Informațiile cheie destinate investitorilor cuprind informații adecvate cu privire la caracteristicile esențiale ale OPCVM-ului în cauză, care trebuie furnizate investitorilor astfel încât aceștia să fie în mod rezonabil în măsură să înțeleagă natura și riscurile produsului investițional propus și, prin urmare, să ia decizii de investiții în cunoștință de cauză.

(3) Informațiile cheie destinate investitorilor prezintă informații cu privire la următoarele elemente esențiale referitoare la OPCVM-ul în cauză:

Elementele esențiale în cauză trebuie să poată fi înțelese de către investitor fără a face trimitere la alte documente.

(4) Informațiile cheie destinate investitorilor indică în mod clar unde și cum se obțin informații suplimentare cu privire la investiția propusă, inclusiv, dar nu numai, locul și modul în care se pot obține la cerere, gratuit și în orice moment, prospectul și rapoartele anuale și semestriale, precum și limba în care astfel de informații sunt puse la dispoziția investitorilor.

Informațiile-cheie destinate investitorilor includ, de asemenea, o declarație conform căreia detaliile politicii de remunerare actualizate, inclusiv, dar nu limitate la, o descriere a modalității de calcul al remunerației și al beneficiilor, identitățile persoanelor responsabile pentru atribuirea remunerației și a beneficiilor, inclusiv alcătuirea comitetului de remunerare, în cazul în care acest comitet există, sunt disponibile prin intermediul unui site internet (inclusiv o trimitere la site-ul internet respectiv) și, la cerere, se va pune la dispoziție gratuit un exemplar pe hârtie.

(5) Informațiile cheie destinate investitorilor se redactează în mod concis, într-un limbaj nontehnic. Ele se prezintă într-un format obișnuit, ușor de comparat, astfel încât micii investitori să le poată înțelege.

(6) Informațiile cheie destinate investitorilor se utilizează fără a fi adaptate sau completate, cu excepția traducerilor, în toate statele membre în care OPCVM-ul a notificat comercializarea titlurilor sale de participare în conformitate cu articolul 93.

(7) Comisia poate adopta, prin intermediul actelor delegate, ►M4 în conformitate cu articolul 112a ◄ , măsuri privind:

(8) În vederea garantării unor condiții uniforme de aplicare a prezentului articol, AEVMP poate elabora proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare pentru a determina condițiile de aplicare a actelor delegate adoptate de Comisie în conformitate cu alineatul (7) privind informațiile menționate la alineatul (3).

Se conferă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de punere în aplicare menționate la primul paragraf, în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

(1) Informațiile cheie destinate investitorilor constituie informații precontractuale. Ele sunt corecte, clare și neînșelătoare. Conținutul lor este conform cu părțile corespunzătoare ale prospectului.

(2) Statele membre se asigură că răspunderea civilă nu poate fi derivată exclusiv din informațiile cheie destinate investitorilor sau din traducerile acestora, cu excepția cazului în care informațiile cheie sunt înșelătoare, incorecte sau neconforme cu părțile corespunzătoare ale prospectului. Informațiile cheie destinate investitorilor conțin o avertizare clară în acest sens.

(1) Statele membre prevăd ca societățile de investiții și societățile de administrare, pentru fiecare fond deschis pe care acestea din urmă îl administrează, care vând titluri de participare ale OPCVM-urilor investitorilor fie direct, fie prin intermediul unei alte persoane fizice sau juridice împuternicite, ce acționează sub responsabilitatea sa deplină și necondiționată, să furnizeze investitorilor informații cheie destinate investitorilor cu privire la respectivele OPCVM-uri, în timp util și înainte de data propusă pentru subscrierea de titluri de participare ale unor astfel de OPCVM-uri.

(2) Statele membre prevăd ca societățile de investiții și societățile de administrare, pentru fiecare fond deschis pe care acestea din urmă îl administrează, care nu vând investitorilor titluri de participare ale OPCVM-urilor direct sau prin intermediul unei alte persoane fizice sau juridice împuternicite, ce acționează sub responsabilitatea sa deplină și necondiționată față de investitori, să furnizeze la cerere informații cheie destinate investitorilor entităților care emit produse financiare și intermediarilor care vând investitorilor titluri de participare ale unor astfel de OPCVM-uri sau le oferă consultanță cu privire la investițiile potențiale în astfel de OPCVM-uri sau în produsele care prezintă o expunere față de astfel de OPCVM-uri. Statele membre prevăd ca intermediarii care vând investitorilor titluri de participare ale unor astfel de OPCVM-uri sau le oferă consultanță cu privire la investițiile potențiale în astfel de OPCVM-uri să furnizeze informații esențiale pentru investitori clienților sau potențialilor lor clienți.

(1) Statele membre autorizează societățile de investiții și societățile de administrare, pentru fiecare fond deschis pe care acestea din urmă îl administrează, să furnizeze informații cheie destinate investitorilor pe un suport durabil sau prin intermediul unei pagini de Internet. Un exemplar tipărit se distribuie investitorului la cerere și în mod gratuit.

În plus, o versiune actualizată a informațiilor cheie destinate investitorilor se publică pe pagina de Internet a societății de investiții sau a societății de administrare.

(2) Comisia poate adopta, prin intermediul actelor delegate ►M4 în conformitate cu articolul 112a ◄ , măsuri prin care să precizeze condițiile specifice care trebuie respectate la furnizarea unor informații cheie destinate investitorilor pe un alt tip de suport durabil decât pe hârtie sau prin intermediul unei pagini de internet care nu constituie un suport durabil.

(1) OPCVM-urile transmit autorităților competente din statul membru de origine informațiile lor cheie destinate investitorilor, precum și orice modificări aduse acestora.

(2) Elementele esențiale ale informațiilor cheie destinate investitorilor trebuie să fie actualizate.

Un OPCVM poate, cu toate acestea, achiziționa devize prin intermediul unui tip de împrumut reciproc acoperit („back-to-back”).

(2) Prin derogare de la alineatul (1), statele membre pot autoriza OPCVM-urile să împrumute, cu condiția ca un astfel de împrumut:

În cazul în care un OPCVM este autorizat să împrumute în conformitate cu literele (a) și (b), împrumuturile respective nu pot să depășească în total 15 % din activele sale.

(3) În vederea asigurării unei armonizări consecvente a prezentului articol, AEVMP poate elabora proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a preciza cerințele din prezentul articol cu privire la împrumuturi.

Se deleagă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de reglementare menționate la primul paragraf, în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

(1) Un OPCVM răscumpără sau rambursează titlurile sale de participare la cererea deținătorului de titluri de participare.

Suspendarea provizorie prevăzută la litera (a) de la primul paragraf este prevăzută doar în cazuri excepționale, atunci când circumstanțele o cer și în cazul în care suspendarea se justifică având în vedere interesele deținătorilor de titluri de participare.

(3) În cazul unei suspendări provizorii în conformitate cu alineatul (2) litera (a), OPCVM-ul comunică de îndată decizia sa autorităților competente ale statului membru gazdă, precum și autorităților competente ale tuturor statelor membre în care își comercializează titlurile de participare.

(4) În vederea asigurării unei armonizări consecvente a prezentului articol, AEVMP poate elabora proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a stabili condițiile care trebuie îndeplinite de OPCVM după adoptarea suspendării provizorii a răscumpărării sau rambursării titlurilor de participare ale OPCVM, menționate la alineatul (2) litera (a), după ce s-a luat decizia de suspendare.

Se deleagă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de reglementare menționate la primul paragraf, în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

Normele privind evaluarea activelor și cele privind calcularea prețului de vânzare sau de emisiune și a prețului de răscumpărare sau de rambursare a titlurilor de participare ale unui OPCVM sunt prevăzute de legea statului membru gazdă al OPCVM-ului, în regulile fondului sau în actele constitutive ale societății de investiții.

Distribuirea sau reinvestirea veniturilor unui OPCVM se realizează în conformitate cu legea și cu regulile fondului sau cu actele constitutive ale societății de investiții.

Titlurile de participare ale unui OPCVM nu sunt emise decât în cazul în care echivalentul prețului de emisiune net este vărsat în activele OPCVM-ului în termenele uzuale. Aceasta nu exclude distribuirea de titluri de participare în mod gratuit.

(1) Fără a aduce atingere aplicării articolelor 50 și 51, nu pot acorda credite sau să fie giranți în folosul unui terț:

(2) Alineatul (1) nu împiedică organismele menționate în respectivul alineat să achiziționeze valori mobiliare, instrumente ale pieței monetare sau alte instrumente financiare menționate la articolul 50 alineatul (1) literele (e), (g) și (h) care nu sunt plătite integral.

Nu pot efectua vânzări descoperite de valori mobiliare, instrumente ale pieței monetare sau alte instrumente financiare menționate la articolul 50 alineatul (1) literele (e), (g) și (h):

Legea statului membru de origine al OPCVM-ului sau regulile fondului precizează remunerațiile și cheltuielile pe care o societate de administrare este împuternicită să le efectueze pentru un fond deschis de investiții, precum și modalitatea de calcul al acestor remunerații.

Legea sau actele constitutive ale societății de investiții precizează natura costurilor pentru societate.

DISPOZIȚII SPECIALE APLICABILE OPCVM-URILOR CARE ÎȘI COMERCIALIZEAZĂ TITLURILE DE PARTICIPARE ÎN STATELE MEMBRE, ALTELE DECÂT CELE ÎN CARE SUNT STABILITE

(1) Statele membre gazdă ale OPCVM-urilor se asigură că acestea din urmă își pot comercializa titlurile de participare pe teritoriul lor după notificarea în conformitate cu articolul 93.

(2) Statele membre gazdă ale OPCVM-urilor nu impun acestora obligații sau proceduri administrative suplimentare în temeiul alineatului (1) privind aspectele reglementate de prezenta directivă.

(3) Statele membre se asigură că informațiile complete cu privire la actele cu putere de lege și actele administrative care nu intră în sfera de aplicare a prezentei directive și care sunt deosebit de relevante în ceea ce privește modalitățile prevăzute pentru comercializarea, pe teritoriul lor, a titlurilor de participare ale OPCVM-urilor stabilite în alt stat membru sunt ușor accesibile de la distanță și prin mijloace electronice. Statele membre se asigură că respectivele informații sunt disponibile într-o limbă uzuală în mediul financiar internațional, că sunt furnizate în mod clar și neambiguu și că sunt actualizate.

(4) În sensul prezentului capitol, noțiunea de OPCVM acoperă și compartimentele de investiții ale unui OPCVM.

OPCVM-ul ia, în conformitate cu actele cu putere de lege și actele administrative în vigoare în statul membru în care se comercializează titlurile sale de participare, măsurile necesare pentru ca plățile către deținătorii de titluri de participare, răscumpărarea sau rambursarea titlurilor de participare, precum și transmiterea informațiilor care îi revin OPCVM-ului să fie asigurate deținătorilor de titluri de participare din acest stat membru.

(1) În cazul în care un OPCVM își propune să își comercializeze titlurile de participare într-un alt stat membru decât statul său membru de origine, acesta trimite în prealabil o scrisoare de notificare autorităților competente ale statului membru de origine.

Scrisoarea de notificare include informații privind modalitățile prevăzute pentru comercializarea de titluri de participare ale OPCVM-urilor în statul membru gazdă, inclusiv, dacă este cazul, privind clasele de acțiuni. În cazul articolului 16 alineatul (1), scrisoarea precizează faptul că titlurile de participare ale OPCVM-ului sunt comercializate de societatea de administrare care administrează OPCVM-ul.

(2) OPCVM-ul anexează la scrisoarea de notificare menționată la alineatul (1) ultima versiune a următoarelor documente:

(3) Autoritățile competente ale statului membru de origine al OPCVM-ului verifică dacă documentația trimisă de OPCVM în conformitate cu alineatele (1) și (2) este completă.

Autoritățile competente ale statului membru de origine al OPCVM-ului transmit documentația completă menționată la alineatele (1) și (2) autorităților competente ale statului membru în care OPCVM-ul își propune să comercializeze titluri de participare, în termen de 10 zile lucrătoare de la data primirii scrisorii de notificare însoțite de documentația completă prevăzută la alineatul (2). Autoritățile competente ale statului membru de origine anexează la documentație o atestare care să certifice că OPCVM-ul îndeplinește condițiile impuse prin prezenta directivă.

La transmiterea documentației, autoritățile competente ale statului membru de origine al OPCVM-ului notifică de îndată OPCVM-ul cu privire la transmitere. OPCVM-ul poate intra pe piață în statul membru gazdă de la data respectivei notificări.

(4) Statele membre se asigură că scrisoarea de notificare menționată la alineatul (1) și atestarea menționată la alineatul (3) sunt transmise într-o limbă uzuală în mediul financiar internațional, cu excepția cazului în care statul membru de origine al OPCVM-ului și statul membru gazdă al OPCVM-ului acceptă ca scrisoarea de notificare și atestarea respective să fie furnizate într-o limbă oficială a ambelor state membre.

(5) Statele membre se asigură că transmiterea și arhivarea pe cale electronică a documentelor menționate la alineatul (3) sunt acceptate de autoritățile lor competente.

(6) În sensul procedurii de notificare prevăzute de prezentul articol, autoritățile competente ale statului membru în care un OPCVM își propune să comercializeze titluri de participare nu solicită alte documente, certificate sau informații în afara celor prevăzute de prezentul articol.

(7) Statul membru de origine al OPCVM-ului se asigură că autoritățile competente ale statului membru gazdă au acces, pe cale electronică, la documentele prevăzute la alineatul (2) și, dacă este cazul, la orice traducere a acestora. Acesta se asigură că respectivele documente și traduceri sunt actualizate de către OPCVM. OPCVM-ul notifică orice modificări ale documentelor menționate la alineatul (2) autorităților competente ale statului său membru gazdă și indică unde pot fi obținute aceste documente în variantă electronică.

(8) În cazul modificării informațiilor privind modalitățile de comercializare comunicate în scrisoarea de notificare în conformitate cu alineatul (1) sau al unei modificări a clasei de acțiuni care se comercializează, OPCVM-ul transmite autorităților competente ale statului membru gazdă o notificare scrisă în acest sens înainte de a pune în aplicare respectiva modificare.

(1) În cazul în care își comercializează titlurile de participare într-un stat membru gazdă, un OPCVM furnizează investitorilor de pe teritoriul respectivului stat membru toate informațiile și documentele pe care are obligația să le furnizeze investitorilor din statul membru de origine în conformitate cu capitolul IX.

Respectivele informații și documente sunt furnizate investitorilor în conformitate cu următoarele dispoziții:

(2) Cerințele prevăzute la alineatul (1) se aplică, de asemenea, oricăror modificări ale informațiilor și documentelor prevăzute la prezentul alineat.

(3) Frecvența publicării prețului de emisiune, vânzare, răscumpărare sau rambursare a titlurilor de participare ale unui OPCVM în conformitate cu articolul 76 este reglementată de actele cu putere de lege și actele administrative ale statului membru de origine al OPCVM-ului.

(1) Comisia poate adopta, prin intermediul actelor delegate, ►M4 în conformitate cu articolul 112a ◄ , măsuri privind:

(2) Pentru a asigura condiții uniforme de aplicare a uniforme a articolului 93, AEVMP poate elabora proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare pentru a stabili:

Se conferă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de punere în aplicare menționate la primul paragraf, în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

În scopul desfășurării activităților lor, OPCVM-urile pot folosi, într-un stat membru gazdă, aceeași referire la forma lor juridică (cum ar fi „societate de investiții” sau „fond deschis de investiții”) în denumirea lor ca și cea pe care o folosesc în statul membru de origine.

DISPOZIȚII PRIVIND AUTORITĂȚILE RESPONSABILE CU AUTORIZAREA ȘI SUPRAVEGHEREA

(1) Statele membre desemnează autoritățile competente care trebuie să îndeplinească atribuțiile prevăzute de prezenta directivă. Statele membre informează AEVMP și Comisia cu privire la aceasta, precizând împărțirea eventuală a atribuțiilor.

(2) Autoritățile competente sunt autorități publice sau organisme desemnate de autorități publice.

(3) Autoritățile statului membru de origine al OPCVM-ului au competența de a supraveghea OPCVM-ul, inclusiv, dacă este cazul, în conformitate cu articolul 19. Cu toate acestea, autoritățile statului membru gazdă al OPCVM-ului au competența de a supraveghea respectarea dispozițiilor care nu intră în sfera de aplicare a prezentei directive și a dispozițiilor prevăzute la articolele 92 și 94.

(1) Autoritățile competente sunt învestite cu toate competențele de supraveghere și de investigare necesare pentru exercitarea funcțiilor lor. Aceste competențe se exercită:

(2) În conformitate cu alineatul (1), autoritățile competente au cel puțin competența:

(1) Fără a aduce atingere competențelor de supraveghere ale autorităților competente menționate la articolul 98 și nici dreptului statelor membre de a prevedea și impune sancțiuni penale, statele membre stabilesc norme privind sancțiuni administrative și alte măsuri administrative, care să fie aplicate societăților și persoanelor fizice cu privire la încălcări ale dispozițiilor naționale de transpunere a prezentei directive, și iau toate măsurile necesare pentru a se asigura că aceste norme sunt puse în aplicare.

În cazul în care decid să nu stabilească norme pentru sancțiuni administrative pentru încălcări care fac obiectul dreptului penal intern, statele membre îi comunică Comisiei dispozițiile de drept penal relevante.

Sancțiunile administrative și celelalte măsuri administrative sunt eficace, proporționale și disuasive.

Până la 18 martie 2016, statele membre notifică actele cu putere de lege și actele administrative prin care transpun prezentul articol, inclusiv orice dispoziții relevante de drept penal, Comisiei și ESMA. Statele membre notifică fără întârzieri nejustificate Comisiei și ESMA orice modificare ulterioară a acestora.

(2) Atunci când au decis, în conformitate cu alineatul (1), să impună sancțiuni penale pentru încălcările dispozițiilor menționate la alineatul respectiv, statele membre se asigură că sunt instituite măsuri adecvate astfel încât autoritățile competente să dispună de toate competențele necesare pentru a intra în legătură cu autoritățile judiciare din jurisdicția lor pentru a primi informații specifice legate de anchete penale sau proceduri inițiate pentru posibile încălcări ale prezentei directive și oferă aceleași condiții altor autorități competente și ESMA pentru a-și îndeplini obligația de a coopera unele cu altele și cu ESMA în sensul prezentei directive.

Autoritățile competente pot coopera, de asemenea, cu autoritățile competente ale altor state membre, în ceea ce privește facilitarea recuperării amenzilor.

(3) Ca parte a evaluării sale globale privind funcționarea prezentei directive, Comisia evaluează, nu mai târziu de 18 septembrie 2017, aplicarea sancțiunilor administrative și penale și, în special, necesitatea armonizării în continuare a sancțiunilor administrative instituite pentru încălcarea cerințelor prevăzute în prezenta directivă.

(4) Autoritățile competente pot refuza să răspundă unei cereri de informații sau unei cereri de cooperare cu o anchetă doar în următoarele circumstanțe excepționale, și anume atunci când:

(5) Statele membre se asigură că, atunci când obligațiile se aplică OPCVM-urilor, societăților de administrare, societăților de investiții sau depozitarilor în eventualitatea unei încălcări a dispozițiilor naționale de transpunere a prezentei directive, pot fi aplicate sancțiuni sau alte măsuri administrative, în conformitate cu dreptul intern, membrilor organului de conducere și altor persoane fizice care, în temeiul dreptul intern, se fac răspunzătoare de încălcare.

(6) În conformitate cu dreptul intern, statele membre se asigură că în toate cazurile menționate la alineatul (1) sancțiunile administrative și alte măsuri administrative care se pot aplica includ cel puțin următoarele:

(7) Statele membre pot împuternici autoritățile competente, în temeiul dreptului intern, să impună alte tipuri de sancțiuni în plus față de cele menționate la alineatul (6) sau să impună amenzi care depășesc valorile menționate la alineatul (6) literele (e), (f) și (g).

Statele membre se asigură că actele cu putere de lege și actele administrative prin care transpun prezenta directivă prevăd sancțiuni, mai ales în cazul în care:

(1) Statele membre se asigură că autoritățile competente publică fără întârziere nejustificată pe site-urile lor internet oficiale orice decizie împotriva căreia nu mai există căi de atac prin care se impun sancțiuni sau măsuri administrative pentru încălcări ale dispozițiilor naționale prin care se transpune prezenta directivă, după ce persoana căreia i s-a impus sancțiunea sau măsura a fost informată cu privire la decizia respectivă. Publicarea cuprinde cel puțin informații privind tipul și natura încălcării și identitatea persoanelor responsabile. Această obligație nu se aplică deciziilor care instituie măsuri care au caracter de investigare.

Cu toate acestea, în cazul în care publicarea identității persoanelor juridice sau a datelor cu caracter personal ale persoanelor fizice este considerată de către autoritatea competentă ca fiind disproporționată, ca urmare a unei evaluări efectuate de la caz la caz cu privire la proporționalitatea publicării unor astfel de date, sau în cazul în care publicarea pune în pericol stabilitatea piețelor financiare sau o anchetă în curs, statele membre se asigură că autoritățile competente întreprind una dintre acțiunile următoare:

În cazul unei decizii de publicare a sancțiunii sau a măsurii cu titlu anonim, publicarea datelor relevante poate fi amânată o perioadă rezonabilă dacă se preconizează că în cursul perioadei respective motivele care au stat la baza publicării cu titlu anonim vor înceta să fie valabile.

(2) Autoritățile competente informează ESMA cu privire la toate sancțiunile administrative impuse, dar nepublicate, în conformitate cu alineatul (1) al doilea paragraf litera (c), inclusiv orice recurs legat de ele și rezultatul unui astfel de recurs. Statele membre se asigură că autoritățile competente primesc informații și hotărârea finală în legătură cu orice sancțiune penală impusă și că acestea se transmit la ESMA. ESMA menține o bază de date centralizată a sancțiunilor care i-au fost aduse la cunoștință, exclusiv în scopul schimburilor de informații dintre autoritățile competente. Această bază de date este accesibilă doar autorităților competente și este actualizată pe baza informațiilor furnizate de autoritățile competente.

(3) În cazul în care decizia de a impune o sancțiune sau de a institui o măsură face obiectul unei căi de atac în fața autorităților judiciare sau a altor autorități relevante, autoritățile competente publică, de asemenea, imediat, pe site-ul lor internet oficial aceste informații și orice informații ulterioare cu privire la rezultatul acestei căi de atac. De asemenea, se publică orice decizie de anulare a unei decizii anterioare de a impune o sancțiune sau o măsură.

(4) Autoritățile competente se asigură că orice informație publicată în temeiul prezentului articol este menținută pe site-ul lor internet oficial pentru o perioadă de cel puțin cinci ani de la publicare. Datele cu caracter personal conținute în publicare se păstrează pe site-ul internet oficial al autorității competente numai pe perioada necesară, în conformitate cu normele aplicabile privind protecția datelor.

(1) Statele membre se asigură că, atunci când stabilesc tipul sancțiunilor sau măsurilor administrative și nivelul amenzilor administrative, autoritățile competente se asigură că acestea sunt eficace, proporționale și disuasive și iau în considerare toate circumstanțele relevante, inclusiv, după caz:

(2) În exercitarea competențelor lor de a impune sancțiuni în temeiul articolului 99, autoritățile competente cooperează îndeaproape pentru a se asigura că sancțiunile administrative și competențele de supraveghere și de investigare produc rezultatele urmărite de prezenta directivă. De asemenea, autoritățile competente își coordonează acțiunile pentru a evita eventuale repetări și suprapuneri atunci când își exercită competențele de supraveghere și de investigare și aplică sancțiuni și măsuri administrative în cazurile transfrontaliere, în conformitate cu articolul 101.

(1) Statele membre instituie mecanisme eficace și fiabile pentru a încuraja raportarea către autoritățile competente a încălcărilor potențiale sau reale ale dispozițiilor de drept intern care transpun prezenta directivă, inclusiv canale securizate de comunicare pentru raportarea acestor încălcări.

(3) ESMA asigură unul sau mai multe canale de comunicare securizate pentru raportarea încălcărilor dispozițiilor naționale prin care se transpune prezenta directivă. ESMA se asigură că aceste canale de comunicare respectă alineatul (2) literele (a)-(d).

(4) Statele membre se asigură că raportarea de către angajații din societățile de investiții, din societățile de administrare și din cadrul depozitarilor la care se face trimitere la alineatele (1) și (3) nu se consideră drept încălcare a vreunei restricții privind divulgarea de informații impuse prin contract sau prin orice act cu putere de lege sau act administrativ și nu atrage sub nicio formă răspunderea persoanei care notifică în legătură cu acea raportare.

(5) Statele membre impun societăților de administrare, societăților de investiții și depozitarilor obligația de a institui proceduri adecvate privind raportarea de către angajați a încălcărilor, la nivel intern, prin intermediul unui canal specific, independent și autonom.

(1) Autoritățile competente furnizează anual ESMA informații agregate cu privire la toate sancțiunile și măsurile aplicate în conformitate cu articolul 99. ESMA publică aceste informații într-un raport anual.

(2) În cazul în care a informat publicul cu privire la sancțiuni sau măsuri administrative, autoritatea competentă raportează simultan sancțiunile sau măsurile administrative respective către ESMA. Dacă o sancțiune sau o măsură publicată se referă la o societate de administrare sau o societate de investiții, ESMA adaugă pe lista societăților de administrare publicată în conformitate cu articolul 6 alineatul (1) o trimitere la sancțiunea sau măsura publicată.

(3) ESMA elaborează proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare în vederea determinării procedurilor și a formularelor pentru transmiterea informațiilor menționate în prezentul articol.

ESMA transmite aceste proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare Comisiei până la 18 septembrie 2015.

Se deleagă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de punere în aplicare menționate la primul paragraf, în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

(1) Statele membre asigură instituirea unor proceduri eficiente de reclamație și atac pentru soluționarea extrajudiciară a disputelor cu consumatorii cu privire la activitatea OPCVM-urilor, apelând, după caz, la organismele existente.

(2) Statele membre se asigură că niciun act cu putere de lege nu împiedică organismele menționate la alineatul (1) să coopereze efectiv la soluționarea litigiilor transfrontaliere.

(1) Autoritățile competente ale statelor membre cooperează între ele ori de câte ori este necesar pentru îndeplinirea atribuțiilor care le revin în temeiul prezentei directive sau pentru exercitarea competențelor care le sunt conferite de prezenta directivă sau de legislația națională.

Statele membre adoptă măsurile administrative și organizatorice necesare pentru a facilita cooperarea prevăzută la prezentul alineat.

Autoritățile competente își exercită competențele în scopul cooperării, inclusiv în cazurile în care practicile care fac obiectul unei investigații nu constituie o încălcare a unei norme în vigoare în statul lor membru.

(2) Autoritățile competente ale statelor membre își comunică de îndată informațiile necesare pentru a-și îndeplini atribuțiile care le revin în temeiul prezentei directive.

(2a) Autoritățile competente cooperează cu AEVMP în sensul prezentei directive, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

Autoritățile competente furnizează fără întârziere AEVMP toate informațiile necesare pentru îndeplinirea sarcinilor care îi revin în conformitate cu articolul 35 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

(3) În cazul în care autoritatea competentă a unui stat membru are motive întemeiate să suspecteze că pe teritoriul unui alt stat membru se comit sau au fost comise acte care încalcă dispozițiile prezentei directive de către entități care nu sunt supuse supravegherii autorității competente respective, autoritatea în cauză informează autoritățile competente ale celuilalt stat membru în legătură cu aceasta într-un mod cât mai detaliat posibil. Autoritățile competente care au primit informațiile adoptă măsurile necesare, comunică rezultatele intervenției lor autorității competente care le-a informat și, în măsura posibilului, îi comunică elementele importante apărute între timp. Prezentul alineat nu aduce atingere competențelor autorității competente notificatoare.

(4) Autoritățile competente ale unui stat membru pot solicita cooperarea autorităților competente ale unui alt stat membru în cadrul unei activități de supraveghere sau în scopul unei verificări la fața locului sau în cadrul unei investigații pe teritoriul acestuia din urmă în cadrul competențelor conferite de prezenta directivă. În cazul în care o autoritate competentă primește o solicitare de verificare la fața locului sau de investigație:

(5) În cazul în care verificarea sau investigația se desfășoară pe teritoriul unui stat membru de către autoritatea competentă a aceluiași stat membru, autoritatea competentă a statului membru care a solicitat cooperarea poate cere ca membri ai personalului său să însoțească personalul care efectuează verificarea sau investigația. Cu toate acestea, verificarea sau investigația face obiectul controlului general al statului membru pe teritoriul căruia se desfășoară.

În cazul în care verificarea sau investigația se desfășoară pe teritoriul unui stat membru de către autoritatea competentă a unui alt stat membru, autoritatea competentă a statului membru pe teritoriul căruia se desfășoară verificarea sau investigația poate solicita ca membri ai personalului său să însoțească personalul care efectuează verificarea sau investigația.

(6) Autoritățile competente ale statului membru în care se desfășoară verificarea sau investigația pot refuza să facă schimb de informații în conformitate cu alineatul (2) sau să dea curs unei solicitări de cooperare în vederea efectuării unei investigații sau a unei verificări la fața locului în conformitate cu alineatul (4) numai în cazul în care:

(7) Autoritățile competente notifică autorităților competente solicitante orice decizie adoptată în temeiul alineatului (6). Notificarea precizează motivele deciziei lor.

(8) Autoritățile competente pot sesiza AEVMP cu privire la situațiile în care o cerere:

Fără a aduce atingere articolului 258 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), în situațiile menționate la primul paragraf AEVMP poate acționa în conformitate cu competențele care îi sunt atribuite în temeiul articolului 19 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010, fără a aduce atingere posibilităților de a refuza să dea curs unei cereri de informații sau unei cereri de investigare, prevăzute la alineatul (6) de la prezentul articol și capacității AEVMP de a acționa în conformitate cu articolul 17 din regulamentul respectiv în aceste cazuri.

(9) În vederea garantării unor condiții uniforme de aplicare a prezentului articol, AEVMP poate elabora proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare pentru a stabili proceduri comune pentru cooperarea dintre autoritățile competente în cadrul verificărilor la fața locului și al investigațiilor, conform dispozițiilor de la alineatele (4) și (5).

Se conferă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de punere în aplicare menționate la primul paragraf, în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

(1) Statele membre prevăd că toate persoanele care exercită sau au exercitat activități pentru autoritățile competente, precum și auditorii și experții instruiți de autoritățile competente se supun obligației de a păstra secretul profesional. Această obligație implică faptul că aceștia nu pot divulga nici o informație confidențială la care persoanele respective au avut acces în timpul îndeplinirii sarcinilor lor niciunei persoane sau autorități, decât într-o formă rezumativă sau prescurtată, astfel încât OPCVM-urile și societățile de administrare și depozitarii (denumiți în continuare „întreprinderi care contribuie la activitatea OPCVM-urilor”) să nu poată fi identificați individual, fără a aduce atingere cazurilor reglementate de dreptul penal.

Cu toate acestea, în cazul în care un OPCVM sau o întreprindere care contribuie la activitatea acestuia a fost declarată în stare de faliment sau în care lichidarea a fost declarată de către o instanță judecătorească, informațiile confidențiale care nu se referă la terți implicați în încercările de salvare pot fi divulgate în cadrul procedurilor civile sau comerciale.

(2) Dispozițiile de la alineatul (1) nu împiedică autoritățile competente din statele membre să facă schimb de informații în conformitate cu prezenta directivă sau cu alte acte din legislația Uniunii aplicabile OPCVM sau societăților care contribuie la activitatea economică a acestora sau să transmită aceste informații AEVMP în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1095/2010sau CERS. Informațiile în cauză fac obiectul condițiilor privind secretul profesional prevăzute la alineatul (1).

Autoritățile competente care fac schimburi de informații cu alte autorități competente în temeiul prezentei directive pot preciza, în momentul comunicării, că informațiile respective nu pot fi divulgate fără consimțământul lor expres, caz în care aceste informații pot fi schimbate doar în scopurile pentru care autoritățile respective și-au exprimat consimțământul.

(3) Statele membre pot încheia acorduri de cooperare care prevăd schimbul de informații cu autoritățile competente din țări terțe sau cu autorități sau organisme din țări terțe, în sensul alineatului (5) din prezentul articol și al articolului 103 alineatul (1), numai în cazul în care informațiile comunicate fac obiectul unor garanții privind secretul profesional cel puțin echivalente cu cele menționate în prezentul articol. Aceste schimburi de informații sunt destinate îndeplinirii sarcinii de supraveghere a respectivelor autorități sau organisme.

În cazul în care informațiile provin dintr-un alt stat membru, acestea nu pot fi divulgate fără consimțământul expres al autorităților competente care le-au transmis și, după caz, numai în scopul pentru care autoritățile în cauză și-au exprimat consimțământul.

(4) Autoritățile competente care primesc informații confidențiale în temeiul alineatelor (1) sau (2) pot utiliza aceste informații confidențiale pe parcursul îndeplinirii funcțiilor lor în următoarele scopuri:

(5) Alineatele (1) și (4) nu împiedică schimbul de informații în cadrul unui stat membru sau între statele membre, atunci când respectivul schimb de informații are loc între o autoritate competentă și:

În special, alineatele (1) și (4) nu împiedică desfășurarea, de către autoritățile competente menționate anterior, a funcțiilor lor de supraveghere sau furnizarea, către organismele care administrează programe de compensare, a informațiilor necesare pentru îndeplinirea funcțiilor lor.

Informațiile furnizate în conformitate cu primul paragraf sunt supuse condițiilor privind secretul profesional prevăzute la alineatul (1).

(1) Fără a aduce atingere articolului 102 alineatele (1)-(4), statele membre pot autoriza schimburi de informații între o autoritate competentă și:

(2) Statele membre care recurg la derogarea prevăzută la alineatul (1) impun respectarea cel puțin a următoarelor condiții:

(3) Statele membre comunică AEVMP, Comisiei și celorlalte state membre identitatea autorităților care pot primi informații în temeiul alineatului (1).

(4) Fără a aduce atingere articolului 102 alineatele (1)-(4), statele membre pot autoriza, în scopul consolidării stabilității, inclusiv a integrității sistemului financiar, schimburi de informații între autoritățile competente și autoritățile sau organismele responsabile, în temeiul legii, pentru identificarea și investigarea încălcărilor dispozițiilor dreptului societăților comerciale.

(5) Statele membre care recurg la derogarea prevăzută la alineatul (4) impun respectarea cel puțin a următoarelor condiții:

Pentru a aplica litera (c) de la primul paragraf, autoritățile sau organismele menționate la alineatul (4) comunică autorităților competente care le-au furnizat informațiile identitatea și responsabilitățile exacte ale persoanelor cărora trebuie să li se furnizeze informațiile în cauză.

(6) În cazul în care, într-un stat membru, autoritățile sau organismele menționate la alineatul (4) își îndeplinesc sarcina de identificare și investigare cu ajutorul unor persoane numite în acest scop, având în vedere competența specifică a acestora, și care nu sunt angajate în sectorul public, posibilitatea de a schimba informații prevăzută la respectivul alineat se poate extinde asupra acestor persoane, în condițiile prevăzute la alineatul (5).

(7) Statele membre comunică AEVMP, Comisiei și celorlalte state membre identitatea autorităților sau organismelor care pot primi informații în temeiul alineatului (4).

(1) Articolele 102 și 103 nu împiedică o autoritate competentă să transmită băncilor centrale și altor organisme cu funcție similară, în calitate de autorități monetare, informațiile necesare îndeplinirii sarcinilor acestora și nici nu împiedică aceste autorități sau organisme să comunice autorităților competente informațiile de care ar putea avea nevoie în sensul articolului 102 alineatul (4). Informațiile primite în acest context sunt supuse condițiilor privind secretul profesional prevăzute la articolul 102 alineatul (1).

(2) Articolele 102 și 103 nu împiedică autoritățile competente să comunice informațiile menționate la articolul 102 alineatele (1)-(4) unei case de compensare sau unui alt organism similar, recunoscut de legislația internă ca furnizor de servicii de compensare sau regularizare pentru una dintre piețele din statele lor membre, în cazul în care acestea consideră că este necesar să comunice informațiile în scopul asigurării unei bune funcționări a organismelor în cauză în ceea ce privește neregulile sau neregulile potențiale ale participanților de pe piață.

Informațiile primite în acest context sunt supuse condițiilor privind secretul profesional prevăzute la articolul 102 alineatul (1).

Cu toate acestea, statele membre se asigură că informațiile primite în conformitate cu articolul 102 alineatul (2) nu pot fi divulgate în condițiile menționate la prezentul alineat primul paragraf fără acordul expres al autorităților competente care le-au furnizat.

(3) Fără a aduce atingere articolului 102 alineatele (1) și (4), statele membre pot autoriza, în temeiul dispozițiilor stabilite prin lege, furnizarea anumitor informații către alte departamente din cadrul administrațiilor centrale naționale responsabile cu legislația privind supravegherea OPCVM-urilor și a întreprinderilor care contribuie la activitatea acestora, a instituțiilor de credit, a instituțiilor financiare, a societăților de investiții și a întreprinderilor de asigurare, precum și către inspectorii instruiți de departamentele în cauză.

Cu toate acestea, aceste informații pot fi divulgate numai în cazul în care acest lucru este necesar din motive de control prudențial.

Cu toate acestea, statele membre prevăd ca informațiile primite în conformitate cu articolul 102 alineatele (2) și (5) să nu poată fi divulgate niciodată în cazurile menționate în prezentul alineat, cu excepția cazului în care se obține consimțământul expres al autorităților competente care au divulgat informațiile respective.

(1) Statele membre aplică Directiva 95/46/CE în cazul prelucrării datelor cu caracter personal efectuate pe teritoriul lor în temeiul prezentei directive.

(2) Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului ( 22 ) se aplică prelucrării datelor cu caracter personal efectuate de către ESMA în temeiul prezentei directive.

În vederea garantării unor condiții uniforme de aplicare a dispozițiilor prezentei directive privind schimbul de informații, AEVMP poate elabora proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare pentru a stabili condițiile de aplicare referitoare la procedurile de schimb de informații între autoritățile competente, precum și între autoritățile competente și AEVMP.

Se conferă Comisiei competența de a adopta standardele tehnice de punere în aplicare menționate la primul paragraf, în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

(1) Statele membre prevăd cel puțin că orice persoană autorizată în conformitate cu Directiva 2006/43/CE, care desfășoară, în cadrul unui OPCVM sau al unei întreprinderi care contribuie la activitatea acestuia, auditul statutar prevăzut la articolul 51 din Directiva 78/660/CEE, la articolul 37 din Directiva 83/349/CEE sau la articolul 73 din prezenta directivă sau orice altă sarcină legală, are obligația de a raporta de îndată autorităților competente orice aspect sau decizie referitoare la întreprinderea în cauză, identificate în urma desfășurării sarcinii respective și care este posibil să constituie:

Persoana respectivă are sarcina de a raporta orice aspecte și decizii identificate pe parcursul îndeplinirii sarcinii descrise la litera (a), în cadrul unei întreprinderi care are legături strânse rezultate dintr-o relație de control cu OPCVM-ul sau cu o întreprindere care contribuie la activitatea acestuia în cadrul căreia desfășoară respectiva sarcină.

(2) Comunicarea, cu bună-credință, către autoritățile competente, de către persoane autorizate în conformitate cu Directiva 2006/43/CE, a oricărui aspect sau a oricărei decizii menționate la alineatul (1) nu constituie o încălcare a vreunei restricții de divulgare a informațiilor impuse prin contract sau printr-un act cu putere de lege sau act administrativ și nu implică răspunderea de niciun fel a persoanei în cauză.

(1) Autoritățile competente motivează în scris orice decizie de refuzare a unei autorizații sau orice decizie negativă luată în conformitate cu măsurile generale adoptate în aplicarea prezentei directive și o comunică solicitanților.

(2) Statele membre prevăd că orice decizie luată în temeiul actelor cu putere de lege și actelor administrative adoptate în conformitate cu prezenta directivă trebuie să fie motivată și poate face obiectul unei acțiuni în justiție, această posibilitate acoperind și situația în care nu s-a luat nicio decizie în termen de șase luni de la depunerea unei cereri de autorizare care include toate informațiile necesare.

(3) Statele membre prevăd ca unul sau mai multe dintre organismele următoare, în conformitate cu dreptul intern, să poată intenta, în interesul consumatorilor și în conformitate cu dreptul intern, o acțiune în fața tribunalelor sau a autorităților administrative competente pentru a asigura aplicarea dispozițiilor interne referitoare la punerea în aplicare a prezentei directive:

(1) Numai autoritățile statului membru de origine al OPCVM-ului sunt abilitate să ia măsurile necesare privind respectivul OPCVM în cazul în care încalcă un act cu putere de lege, un act administrativ sau normele prevăzute de regulile fondului sau de actele constitutive ale societății de investiții.

Cu toate acestea, autoritățile statului membru gazdă al OPCVM-ului pot lua măsuri în privința respectivului OPCVM în cazul în care încalcă actele cu putere de lege și actele administrative care sunt în vigoare pe teritoriul respectivului stat membru și care nu intră în sfera de aplicare a prezentei directive sau a obligațiilor prevăzute la articolele 92 și 94.

(2) Orice decizie de retragere a autorizației sau orice altă măsură gravă luată împotriva unui OPCVM sau orice suspendare a emiterii, răscumpărării sau rambursării pentru titlurile sale de participare care i se impune este comunicată de îndată de către autoritățile statului membru de origine al OPCVM-ului autorităților statelor membre gazdă ale OPCVM-ului și, în cazul în care societatea de administrare a OPCVM-ului este stabilită în alt stat membru, autorităților competente din statul membru de origine al acesteia.

(3) Autoritățile competente ale statului membru de origine al societății de administrare sau cele ale statului membru de origine al OPCVM-ului au posibilitatea să ia măsuri împotriva societății de administrare în cazul în care aceasta încalcă anumite norme care se află sub responsabilitatea lor.

(4) În cazul în care autoritățile competente ale statului membru gazdă al OPCVM-ului au motive clare și demonstrabile să creadă că un OPCVM ale cărui titluri de participare sunt comercializate pe teritoriul respectivului stat membru încalcă obligațiile care îi revin în temeiul dispozițiilor adoptate în conformitate cu prezenta directivă și care nu conferă competențe autorității competente ale statului membru gazdă al OPCVM-ului, ele comunică aceste aspecte autorităților competente ale statului membru de origine al OPCVM-ului, care iau măsurile necesare.

(5) În cazul în care, în pofida măsurilor luate de autoritățile competente ale statului membru de origine al OPCVM-ului sau din cauza faptului că aceste măsuri se dovedesc a fi inadecvate sau că statul membru de origine al OPCVM-ului nu acționează într-o perioadă rezonabilă de timp, OPCVM-ul continuă să acționeze într-un mod care dăunează în mod clar intereselor investitorilor din statul membru gazdă al OPCVM-ului, autoritățile competente ale statului membru gazdă al OPCVM-ului pot lua, în consecință, oricare dintre următoarele măsuri:

Comisia și AEVMP sunt informate fără întârziere cu privire la orice măsuri luate în temeiul primului paragraf litera (a).

(6) Statele membre se asigură că, pe teritoriul lor, este posibilă, din punct de vedere legal, transmiterea actelor juridice necesare pentru măsurile care ar putea fi adoptate de statul membru gazdă al OPCVM-ului în privința OPCVM-ului în conformitate cu alineatele (2)-(5).

(1) În cazul în care, prin prestarea de servicii sau prin înființarea de sucursale, o societate de administrare își desfășoară activitatea într-unul sau mai multe dintre statele membre gazdă ale societății de administrare, autoritățile competente ale tuturor statelor membre în cauză colaborează îndeaproape.

Acestea își comunică reciproc, la cerere, toate informațiile care privesc administrarea și structura proprietății acestor societăți de administrare și care pot facilita controlul lor, precum și toate informațiile care ar putea facilita controlul acestor societăți. În special, autoritățile statului membru de origine al societății de administrare cooperează cu scopul de a asigura colectarea de către autoritățile statului membru gazdă al societății de administrare a informațiilor menționate la articolul 21 alineatul (2).

(2) În măsura în care acest lucru se dovedește necesar pentru exercitarea competențelor de supraveghere ale statului membru de origine, autoritățile competente ale statului membru gazdă al societății de administrare informează autoritățile competente ale statului membru de origine al societății de administrare asupra tuturor măsurilor luate de către statul membru gazdă al societății de administrare în conformitate cu articolul 21 alineatul (5) care implică măsuri și sancțiuni impuse unei societăți de administrare sau restricții asupra activităților unei societăți de administrare.

(3) Autoritățile competente ale statului membru de origine al societății de administrare notifică fără întârziere autoritățile competente ale statului membru de origine al OPCVM-ului cu privire la orice probleme identificate la nivelul societății de administrare care ar putea afecta grav capacitatea acesteia de a-și îndeplini în mod adecvat obligațiile referitoare la OPCVM și cu privire la orice încălcări ale cerințelor prevăzute în capitolul III.

(4) Autoritățile competente ale statului membru de origine al OPCVM-ului notifică fără întârziere autoritățile competente ale statului membru de origine al societății de administrare cu privire la orice probleme identificate la nivelul OPCVM-ului care ar putea afecta grav capacitatea societății de administrare de a-și îndeplini în mod adecvat obligațiile sau de a îndeplini cerințele prevăzute de prezenta directivă care sunt de competența statului membru de origine al OPCVM-ului.

(1) Fiecare stat membru gazdă al unei societăți de administrare se asigură că, în cazul în care o societate de administrare autorizată într-un alt stat membru își exercită activitatea pe teritoriul său prin intermediul unei sucursale, autoritățile competente ale statului membru de origine al societății de administrare pot, după ce au informat autoritățile competente ale statului membru gazdă al societății de administrare, să procedeze ele însele sau printr-un intermediar pe care îl împuternicesc în acest scop la verificarea la fața locului a informațiilor menționate la articolul 109.

(2) Alineatul (1) nu aduce atingere dreptului autorităților competente ale statului membru gazdă al societății de administrare de a proceda, în exercitarea responsabilităților care le revin în temeiul prezentei directive, la verificarea la fața locului a sucursalelor înființate pe teritoriul respectivului stat membru.

Comisia poate adopta modificări tehnice ale prezentei directive în următoarele domenii:

Măsurile menționate în primul paragraf se adoptă prin intermediul actelor delegate, ►M4 în conformitate cu articolul 112a ◄ .

Comisia este asistată de Comitetul european pentru valori mobiliare, instituit prin Decizia 2001/528/CE a Comisiei ( 23 ).

(1) Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute în prezentul articol.

(2) Competența de a adopta actele delegate menționate la articolele 12, 14, 43, 60, 61, 62, 64, 75, 78, 81, 95 și 111 se conferă Comisiei pentru o perioadă de patru ani începând de la 4 ianuarie 2011.

Competența de a adopta actele delegate menționate la articolul 26b se conferă Comisiei pentru o perioadă de patru ani începând de la 17 septembrie 2014.

Competența de a adopta actele delegate menționate la articolul 50a se conferă Comisiei pentru o perioadă de patru ani începând de la 21 iulie 2011.

Competența de a adopta actele delegate menționate la articolul 51 se conferă Comisiei pentru o perioadă de patru ani începând de la 20 iunie 2013.

Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cel târziu cu șase luni înainte de încheierea perioadei de patru ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opune prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade.

(3) Delegarea de competențe menționată la articolele 12, 14, 26b, 43, 50a, 51, 60, 61, 62, 64, 75, 78, 81, 95 și 111 poate fi revocată oricând de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.

(4) De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(5) Un act delegat adoptat în temeiul articolelor 12, 14, 26b, 43, 50a, 51, 60, 61, 62, 64, 75, 78, 81, 95 și 111 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu a formulat obiecțiuni în termen de trei luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecțiuni. Respectivul termen se prelungește cu trei luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

(1) Pentru uzul exclusiv al OPCVM-urilor daneze, pantebreve-urile emise în Danemarca sunt considerate echivalente valorilor mobiliare prevăzute la articolul 50 alineatul (1) litera (b).

(2) Prin derogare de la articolul 22 alineatul (1) și articolul 32 alineatul (1), autoritățile competente pot autoriza acele OPCVM-uri care, la data de 20 decembrie 1985, dispun de doi sau mai mulți depozitari în conformitate cu legislațiile lor interne să mențină acest număr de depozitari în cazul în care autoritățile au garanția că funcțiile prevăzute la articolul 22 alineatul (3) și la articolul 32 alineatul (3) sunt efectiv exercitate.

(3) Prin derogare de la articolul 16, statele membre pot autoriza societățile de administrare să emită certificate la purtător reprezentând titluri nominative deținute la alte societăți.

(1) Întreprinderile de investiții, astfel cum sunt definite la articolul 4 alineatul (1) punctul 1 din Directiva 2004/39/CE, care au primit autorizația pentru a furniza numai serviciile menționate în secțiunea A punctele 4 și 5 din anexa la respectiva directivă pot fi autorizate, în temeiul prezentei directive, să administreze OPCVM-uri în calitate de „societăți de administrare”. În acest caz, aceste întreprinderi de investiții trebuie să renunțe la autorizația obținută în temeiul Directivei 2004/39/CE.

(2) Societățile de administrare deja autorizate, înainte de 13 februarie 2004, în statul lor membru de origine, în temeiul Directivei 85/611/CEE, să administreze OPCVM-uri, sunt considerate ca autorizate în sensul prezentului articol în cazul în care legislațiile respectivului stat membru au condiționat exercitarea unei astfel de activități de respectarea unor condiții echivalente cu cele prevăzute la articolele 7 și 8.

Până la 1 iulie 2013, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport cu privire la aplicarea prezentei directive.

(1) Statele membre adoptă și publică până la 30 iunie 2011 actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma articolului 1 alineatul (2) al doilea paragraf, articolului 1 alineatul (3) litera (b), articolului 2 alineatul (1) literele (e), (m), (p), (q) și (r), articolului 2 alineatul (5), articolului 4, articolului 5 alineatele (1)-(4), (6) și (7), articolului 6 alineatul (1), articolului 12 alineatul (1), articolului 13 alineatul (1) teza introductivă, articolului 13 alineatul (1) literele (a) și (i), articolului 15, articolului 16 alineatul (1), articolului 16 alineatul (3), articolului 17 alineatul (1), articolului 17 alineatul (2) litera (b), articolului 17 alineatul (3) primul și al treilea paragraf, articolului 17 alineatele (4)-(7), articolului 17 alineatul (9) al doilea paragraf, articolului 18 alineatul (1) teza introductivă, articolului 18 alineatul (1) litera (b), articolului 18 alineatul (2) al treilea și al patrulea paragraf, articolului 18 alineatele (3) și (4), articolelor 19 și 20, articolului 21 alineatele (2)-(6), (8) și (9), articolului 22 alineatul (1), articolului 22 alineatul (3) literele (a), (d) și (e), articolului 23 alineatele (1), (2), (4) și (5), articolului 27 al treilea paragraf, articolului 29 alineatul (2), articolului 33 alineatele (2), (4) și (5), articolelor 37-42, articolului 43 alineatele (1)-(5), articolelor 44-49, articolului 50 alineatul (1) teza introductivă, articolului 50 alineatul (3), articolului 51 alineatul (1) al treilea paragraf, articolului 54 alineatul (3), articolului 56 alineatul (1) și alineatul (2) primul paragraf teza introductivă, articolelor 58 și 59, articolului 60 alineatele (1)-(5), articolului 61 alineatele (1) și (2), articolului 62 alineatele (1), (2) și (3), articolului 63, articolului 64 alineatele (1), (2) și (3), articolelor 65, 66 și 67, articolului 68 alineatul (1) teza introductivă și litera (a), articolului 69 alineatele (1) și (2), articolului 70 alineatele (2) și (3), articolelor 71, 72 și 74, articolului 75 alineatele (1), (2) și (3), articolelor 77-82, articolului 83 alineatul (1) litera (b), articolului 83 alineatul (2) litera (a) a doua liniuță, articolului 86, articolului 88 alineatul (1) litera (b), articolului 89 litera (b), articolelor 90-94, articolelor 96-100, articolului 101 alineatele (1)-(8), articolului 102 alineatul (2) al doilea paragraf, articolului 102 alineatul (5), articolelor 107 și 108, articolului 109 alineatele (2), (3) și (4), articolului 110 și anexei I. Statele membre informează de îndată Comisia cu privire la aceasta.

Atunci când statele membre adoptă aceste dispoziții, ele conțin o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o asemenea trimitere la data publicării lor oficiale. Ele conțin, de asemenea, o declarație conform căreia trimiterile din actele cu putere de lege și actele administrative la Directiva 85/611/CEE se interpretează ca trimiteri la prezenta directivă. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri și modalitatea de formulare a declarației.

(2) Comisiei îi sunt comunicate de către satele membre textele principalelor dispoziții de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.

Directiva 85/611/CEE, astfel cum a fost modificată prin directivele enumerate în anexa III partea A, se abrogă cu efect de la data de 1 iulie 2011, fără a aduce atingere obligațiilor statelor membre în ceea ce privește termenele limită de transpunere în legislația națională și aplicarea directivelor menționate în anexa III partea B.

Trimiterile la directiva abrogată se interpretează ca trimiteri la prezenta directivă și se citesc în conformitate cu tabelul de corespondență din anexa IV.

Trimiterile la prospectul simplificat se interpretează ca trimiteri la informațiile cheie destinate investitorilor menționate la articolul 78.

(1) Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 1 alineatul (1), articolul 1 alineatul (2) primul paragraf, articolul 1 alineatul (3) litera (a) și alineatele (4)-(7), articolul 2 alineatul (1) literele (a)-(d), (f)-(l), (n) și (o), articolul 2 alineatele (2), (3), (4), (6) și (7), articolul 3, articolul 5 alineatul (5), articolul 6 alineatele (2), (3) și (4), articolele 7-11, articolul 12 alineatul (2), articolul 13 alineatul (1) literele (b)-(h), articolul 13 alineatul (2), articolul 14 alineatul (1), articolul 16 alineatul (2), articolul 17 alineatul (2) literele (a), (c) și (d), articolul 17 alineatul (3) al doilea paragraf, articolul 17 alineatul (8), articolul 17 alineatul (9) primul paragraf, articolul 18 alineatul (1) cu excepția tezei introductive și a literei (a), articolul 18 alineatul (2) primul și al doilea paragraf, articolul 21 alineatele (1) și (7), articolul 22 alineatul (2) și alineatul (3) literele (b) și (c), articolul 23 alineatul (3), articolul 24, articolele 25 și 26, articolul 27 primul și al doilea paragraf, articolul 28, articolul 29 alineatele (1), (3) și (4), articolele 30, 31 și 32, articolul 33 alineatele (1) și (3), articolele 34, 35 și 36, articolul 50 alineatul (1) literele (a)-(h) și alineatul (2), articolul 51 alineatul (1) primul și al doilea paragraf, articolul 51 alineatele (2) și (3), articolele 52 și 53, articolul 54 alineatele (1) și (2), articolul 55, articolul 56 alineatul (2) primul paragraf, articolul 56 alineatul (2) al doilea paragraf, articolul 56 alineatul (3), articolul 57, articolul 68 alineatul (2), articolul 69 alineatele (3) și (4), articolul 70 alineatele (1) și (4), articolul 73, articolul 76, articolul 83 alineatul (1) cu excepția literei (b), articolul 83 alineatul (2) litera (a) cu excepția celei de a doua liniuțe, articolul 84, articolul 85, articolul 87, articolul 88 alineatul (1) cu excepția literei (b), articolul 88 alineatul (2), articolul 89 cu excepția literei (b), articolul 102 alineatul (1), articolul 102 alineatul (2) primul paragraf, articolul 102 alineatele (3) și (4), articolele 103-106, articolul 109 alineatul (1), articolul 111, articolul 112, articolul 113, articolul 117 și anexele II, III și IV se aplică de la 1 iulie 2011.

(2) Statele membre se asigură că OPCVM-urile își înlocuiesc prospectele simplificate întocmite în conformitate cu dispozițiile Directivei 85/611/CEE cu informațiile cheie destinate investitorilor elaborate în conformitate cu articolul 78 în cel mai scurt timp și, în orice caz, cel târziu în termen de 12 luni de la expirarea termenului prevăzut pentru transpunerea în dreptul național al tuturor dispozițiilor de aplicare menționate la articolul 78 alineatul (7). În această perioadă, autoritățile competente ale statelor membre gazdă ale OPCVM-urilor continuă să accepte prospectele simplificate pentru OPCVM-urile care își comercializează titlurile de participare pe teritoriul respectivelor state membre.

Directiva 85/611/CEE a Consiliului (JO L 375, 31.12.1985, p. 3).
Directiva 88/220/CEE a Consiliului (JO L 100, 19.4.1988, p. 31).
Directiva 95/26/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 168, 18.7.1995, p. 7).	Articolul 1 a patra liniuță, articolul 4 alineatul (7) și articolul 5 numai a cincea liniuță
Directiva 2000/64/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 290, 17.11.2000, p. 27).	Numai articolul 1
Directiva 2001/107/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 41, 13.2.2002, p. 20).
Directiva 2001/108/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 41, 13.2.2002, p. 35).
Directiva 2004/39/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 145, 30.4.2004, p. 1).	Numai articolul 66
Directiva 2005/1/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 79, 24.3.2005, p. 9).	Numai articolul 9
Directiva 2008/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 76, 19.3.2008, p. 42).

Lista termenelor limită de transpunere în legislația națională și de aplicare

Directiva	Data limită de transpunere	Data aplicării
85/611/CEE	1 octombrie 1989	—
88/220/CEE	1 octombrie 1989	—
95/26/CE	18 iulie 1996	—
2000/64/CE	17 noiembrie 2002	—
2001/107/CE	13 august 2003	13 februarie 2004
2001/108/CE	13 august 2003	13 februarie 2004
2004/39/CE	—	30 aprilie 2006
2005/1/CE	13 mai 2005	—

Directiva 85/611/CEE	Prezenta directivă
Articolul 1 alineatul (1)	Articolul 1 alineatul (1)
Articolul 1 alineatul (2) teza introductivă	Articolul 1 alineatul (2) teza introductivă
Articolul 1 alineatul (2) prima și a doua liniuță	Articolul 1 alineatul (2) literele (a) și (b)
—	Articolul 1 alineatul (2) al doilea paragraf
Articolul 1 alineatul (3) primul paragraf	Articolul 1 alineatul (3) primul paragraf
Articolul 1 alineatul (3) al doilea paragraf	Articolul 1 alineatul (3) al doilea paragraf litera (a)
—	Articolul 1 alineatul (3) al doilea paragraf litera (b)
Articolul 1 alineatele (4)-(7)	Articolul 1 alineatele (4)-(7)
Articolul 1 alineatul (8) teza introductivă	Articolul 2 alineatul (1) litera (n) teza introductivă
Articolul 1 alineatul (8) prima, a doua și a treia liniuță	Articolul 2 alineatul (1) litera (n) punctele (i), (ii) și (iii)
Articolul 1 alineatul (8) teza finală	Articolul 2 alineatul (7)
Articolul 1 alineatul (9)	Articolul 2 alineatul (1) litera (o)
Articolul 1a teza introductivă	Articolul 2 alineatul (1) teza introductivă
Articolul 1a punctul 1	Articolul 2 alineatul (1) litera (a)
Articolul 1a punctul 2 prima parte a tezei	Articolul 2 alineatul (1) litera (b)
Articolul 1a punctul 2 a doua parte a tezei	Articolul 2 alineatul (2)
Articolul 1a punctele 3-5	Articolul 2 alineatul (1) literele (c)-(e)
Articolul 1a punctul 6	Articolul 2 alineatul (1) litera (f)
Articolul 1a punctul 7 prima parte a tezei	Articolul 2 alineatul (1) litera (g)
Articolul 1a punctul 7 a doua parte a tezei	Articolul 2 alineatul (3)
Articolul 1a punctele 8-9	Articolul 2 alineatul (1) literele (h)-(i)
Articolul 1a punctul 10 primul paragraf	Articolul 2 alineatul (1) litera (j)
Articolul 1a punctul 10 al doilea paragraf	Articolul 2 alineatul (5)
Articolul 1a punctul 11	—
Articolul 1a punctele 12 și 13 prima teză	Articolul 2 alineatul (1) punctul (i) subpunctul (ii)
Articolul 1a punctul 13 a doua teză	Articolul 2 alineatul (4) litera (a)
Articolul 1a punctele 14 și 15 prima teză	Articolul 2 alineatul (1) literele (k) și (l)
Articolul 1a punctul 15 a doua teză	Articolul 2 alineatul (6)
—	Articolul 2 alineatul (1) litera (m)
Articolul 2 alineatul (1) teza introductivă	Articolul 3 teza introductivă
Articolul 2 alineatul (1) prima, a doua, a treia și a patra liniuță	Articolul 3 literele (a), (b), (c) și (d)
Articolul 2 alineatul (2)	—
Articolul 3	Articolul 4
Articolul 4 alineatele (1) și (2)	Articolul 5 alineatele (1) și (2)
—	Articolul 5 alineatul (3)
Articolul 4 alineatul (3) primul paragraf	Articolul 5 alineatul (4) primul paragraf literele (a) și (b)
—	Articolul 5 alineatul (4) al doilea paragraf
Articolul 4 alineatul (3) al doilea paragraf	Articolul 5 alineatul (4) al treilea paragraf
Articolul 4 alineatul (3) al treilea paragraf	Articolul 5 alineatul (4) al patrulea paragraf
Articolul 4 alineatul (3a)	Articolul 5 alineatul (5)
Articolul 4 alineatul (4)	Articolul 5 alineatul (6)
—	Articolul 5 alineatul (7)
Articolul 5 alineatele (1) și (2)	Articolul 6 alineatele (1) și (2)
Articolul 5 alineatul (3) primul paragraf teza introductivă	Articolul 6 alineatul (3) primul paragraf teza introductivă
Articolul 5 alineatul (3) primul paragraf litera (a)	Articolul 6 alineatul (3) primul paragraf litera (a)
Articolul 5 alineatul (3) primul paragraf litera (b) teza introductivă	Articolul 6 alineatul (3) primul paragraf litera (b) teza introductivă
Articolul 5 alineatul (3) primul paragraf litera (b) prima și a doua liniuță	Articolul 6 alineatul (3) primul paragraf litera (b) punctele (i) și (ii)
Articolul 5 alineatul (3) al doilea paragraf	Articolul 6 alineatul (3) al doilea paragraf
Articolul 5 alineatul (4)	Articolul 6 alineatul (4)
Articolul 5a alineatul (1) teza introductivă	Articolul 7 alineatul (1) teza introductivă
Articolul 5a alineatul (1) litera (a) teza introductivă	Articolul 7 alineatul (1) litera (a) teza introductivă
Articolul 5a alineatul (1) litera (a) prima liniuță	Articolul 7 alineatul (1) litera (a) punctul (i)
Articolul 5a alineatul (1) litera (a) a doua liniuță teza introductivă	Articolul 7 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) teza introductivă
Articolul 5a alineatul (1) litera (a) a doua liniuță punctele (i), (ii) și (iii)	Articolul 7 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) prima, a doua și a treia liniuță
Articolul 5a alineatul (1) litera (a) a treia și a patra liniuță	Articolul 7 alineatul (1) litera (a) punctul (iii)
Articolul 5a alineatul (1) litera (a) a cincea liniuță	—
Articolul 5a alineatul (1) literele (b)-(d)	Articolul 7 alineatul (1) literele (b)-(d)
Articolul 5a alineatele (2)-(5)	Articolul 7 alineatele (2)-(5)
Articolul 5b	Articolul 8
Articolul 5c	Articolul 9
Articolul 5d	Articolul 10
Articolul 5e	Articolul 11
Articolul 5f alineatul (1) primul paragraf	Articolul 12 alineatul (1) primul paragraf
Articolul 5f alineatul (1) al doilea paragraf litera (a)	Articolul 12 alineatul (1) al doilea paragraf litera (a)
Articolul 5f alineatul (1) al doilea paragraf litera (b) prima teză	Articolul 12 alineatul (1) al doilea paragraf litera (b)
Articolul 5f alineatul (1) al doilea paragraf litera (b) teza finală	—
Articolul 5f alineatul (2) teza introductivă	Articolul 12 alineatul (2) teza introductivă
Articolul 5f alineatul (2) prima și a doua liniuță	Articolul 12 alineatul (2) literele (a) și (b)
—	Articolul 12 alineatul (3)
Articolul 5g	Articolul 13
Articolul 5h	Articolul 14 alineatul (1)
—	Articolul 14 alineatul (2)
—	Articolul 15
Articolul 6 alineatul (1)	Articolul 16 alineatul (1) primul paragraf
—	Articolul 16 alineatul (1) al doilea paragraf
Articolul 6 alineatul (2)	Articolul 16 alineatul (2)
—	Articolul 16 alineatul (3)
Articolul 6a alineatul (1)	Articolul 17 alineatul (1)
Articolul 6a alineatul (2)	Articolul 17 alineatul (2)
Articolul 6a alineatul (3)	Articolul 17 alineatul (3) primul și al doilea paragraf
—	Articolul 17 alineatul (3) al treilea paragraf
—	Articolul 17 alineatele (4)-(5)
Articolul 6a alineatele (4)-(6)	Articolul 17 alineatele (6)-(8)
Articolul 6a alineatul (7)	Articolul 17 alineatul (9) primul paragraf
—	Articolul 17 alineatul (9) al doilea paragraf
Articolul 6b alineatul (1)	Articolul 18 alineatul (1)
Articolul 6b alineatul (2)	Articolul 18 alineatul (2) primul și al doilea paragraf
—	Articolul 18 alineatul (2) al treilea paragraf
Articolul 6b alineatul (3) primul paragraf	Articolul 18 alineatul (2) al patrulea paragraf
Articolul 6b alineatul (3) al doilea paragraf	—
—	Articolul 18 alineatul (3)
Articolul 6b alineatul (4)	Articolul 18 alineatul (4)
Articolul 6b alineatul (5)	—
—	Articolele 19-20
Articolul 6c alineatul (1)	Articolul 21 alineatul (1)
Articolul 6c alineatul (2) primul paragraf	—
Articolul 6c alineatul (2) al doilea paragraf	Articolul 21 alineatul (2) primul și al doilea paragraf
—	Articolul 21 alineatul (2) al treilea paragraf
Articolul 6c alineatele (3)-(5)	Articolul 21 alineatele (3)-(5)
Articolul 6c alineatul (6)	—
Articolul 6c alineatele (7)-(10)	Articolul 21 alineatele (6)-(9)
Articolul 7	Articolul 22
Articolul 8	Articolul 23 alineatele (1)-(3)
—	Articolul 23 alineatele (4)-(6)
Articolul 9	Articolul 24
Articolul 10	Articolul 25
Articolul 11	Articolul 26
Articolul 12	Articolul 27 primul și al doilea paragraf
—	Articolul 27 al treilea paragraf
Articolul 13	Articolul 28
Articolul 13a alineatul (1) primul paragraf	Articolul 29 alineatul (1) primul paragraf
Articolul 13a alineatul (1) al doilea paragraf teza introductivă	Articolul 29 alineatul (1) al doilea paragraf teza introductivă
Articolul 13a alineatul (1) al doilea paragraf prima, a doua și a treia liniuță	Articolul 29 alineatul (1) al doilea paragraf literele (a), (b) și (c)
Articolul 13a alineatul (1) al treilea și al patrulea paragraf	Articolul 29 alineatul (1) al treilea și al patrulea paragraf
Articolul 13a alineatele (2), (3) și (4)	Articolul 29 alineatele (2), (3) și (4)
Articolul 13b	Articolul 30
Articolul 13c	Articolul 31
Articolul 14	Articolul 32
Articolul 15	Articolul 33 alineatele (1)-(3)
—	Articolul 33 alineatele (4)-(6)
Articolul 16	Articolul 34
Articolul 17	Articolul 35
Articolul 18	Articolul 36
—	Articolele 37-49
Articolul 19 alineatul (1) teza introductivă	Articolul 50 alineatul (1) teza introductivă
Articolul 19 alineatul (1) literele (a)-(c)	Articolul 50 alineatul (1) literele (a)-(c)
Articolul 19 alineatul (1) litera (d) teza introductivă	Articolul 50 alineatul (1) litera (d) teza introductivă
Articolul 19 alineatul (1) litera (d) prima și a doua liniuță	Articolul 50 alineatul (1) litera (d) punctele (i) și (ii)
Articolul 19 alineatul (1) litera (e) teza introductivă	Articolul 50 alineatul (1) litera (e) teza introductivă
Articolul 19 alineatul (1) litera (e) prima, a doua, a treia și a patra liniuță	Articolul 50 alineatul (1) litera (e) punctele (i), (ii), (iii) și (iv)
Articolul 19 alineatul (1) litera (f)	Articolul 50 alineatul (1) litera (f)
Articolul 19 alineatul (1) litera (g) teza introductivă	Articolul 50 alineatul (1) litera (g) teza introductivă
Articolul 19 alineatul (1) litera (g) prima, a doua și a treia liniuță	Articolul 50 alineatul (1) litera (g) punctele (i), (ii) și (iii)
Articolul 19 alineatul (1) litera (h) teza introductivă	Articolul 50 alineatul (1) litera (h) teza introductivă
Articolul 19 alineatul (1) litera (h) prima, a doua, a treia și a patra liniuță	Articolul 50 alineatul (1) litera (h) punctele (i), (ii), (iii) și (iv)
Articolul 19 alineatul (2) cuvântul introductiv	Articolul 50 alineatul (2) teza introductivă
Articolul 19 alineatul (2) litera (a)	Articolul 50 alineatul (2) litera (a)
Articolul 19 alineatul (2) litera (c)	Articolul 50 alineatul (2) litera (b)
Articolul 19 alineatul (2) litera (d)	Articolul 50 alineatul (2) al doilea paragraf
Articolul 19 alineatul (4)	Articolul 50 alineatul (3)
Articolul 21 alineatele (1)-(3)	Articolul 51 alineatele (1)-(3)
Articolul 21 alineatul (4)	—
—	Articolul 51 alineatul (4)
Articolul 22 alineatul (1) primul paragraf	Articolul 52 alineatul (1) primul paragraf
Articolul 22 alineatul (1) al doilea paragraf teza introductivă	Articolul 52 alineatul (1) al doilea paragraf teza introductivă
Articolul 22 alineatul (1) al doilea paragraf prima și a doua liniuță	Articolul 52 alineatul (1) al doilea paragraf literele (a) și (b)
Articolul 22 alineatul (2) primul paragraf	Articolul 52 alineatul (2) primul paragraf
Articolul 22 alineatul (2) al doilea paragraf teza introductivă	Articolul 52 alineatul (2) al doilea paragraf teza introductivă
Articolul 22 alineatul (2) al doilea paragraf prima, a doua și a treia liniuță	Articolul 52 alineatul (2) al doilea paragraf literele (a), (b) și (c)
Articolul 22 alineatele (3)-(5)	Articolul 52 alineatele (3)-(5)
Articolul 22a alineatul (1) teza introductivă	Articolul 53 alineatul (1) teza introductivă
Articolul 22a alineatul (1) prima, a doua și a treia liniuță	Articolul 53 alineatul (1) literele (a), (b) și (c)
Articolul 22a alineatul (2)	Articolul 53 alineatul (2)
Articolul 23	Articolul 54
Articolul 24	Articolul 55
Articolul 24a	Articolul 70
Articolul 25 alineatul (1)	Articolul 56 alineatul (1)
Articolul 25 alineatul (2) primul paragraf teza introductivă	Articolul 56 alineatul (2) primul paragraf teza introductivă
Articolul 25 alineatul (2) primul paragraf prima, a doua, a treia și a patra liniuță	Articolul 56 alineatul (2) primul paragraf literele (a), (b), (c) și (d)
Articolul 25 alineatul (2) al doilea paragraf	Articolul 56 alineatul (2) al doilea paragraf
Articolul 25 alineatul (3)	Articolul 56 alineatul (3)
Articolul 26	Articolul 57
—	Articolele 58-67
Articolul 27 alineatul (1) teza introductivă	Articolul 68 alineatul (1) teza introductivă
Articolul 27 alineatul (1) prima liniuță	—
Articolul 27 alineatul (1) a doua, a treia și a patra liniuță	Articolul 68 alineatul (1) literele (a), (b), (c)
Articolul 27 alineatul (2) teza introductivă	Articolul 68 alineatul (2) teza introductivă
Articolul 27 alineatul (2) prima și a doua liniuță	Articolul 68 alineatul (2) literele (a) și (b)
Articolul 28 alineatele (1) și (2)	Articolul 69 alineatele (1) și (2)
Articolul 28 alineatele (3) și (4)	—
Articolul 28 alineatele (5) și (6)	Articolul 69 alineatele (3) și (4)
Articolul 29	Articolul 71
Articolul 30	Articolul 72
Articolul 31	Articolul 73
Articolul 32	Articolul 74
Articolul 33 alineatul (1) primul paragraf	—
Articolul 33 alineatul (1) al doilea paragraf	Articolul 75 alineatul (1)
Articolul 33 alineatul (2)	Articolul 75 alineatul (1)
Articolul 33 alineatul (3)	Articolul 75 alineatul (3)
—	Articolul 75 alineatul (4)
Articolul 34	Articolul 76
Articolul 35	Articolul 77
—	Articolele 78-82
Articolul 36 alineatul (1) primul paragraf cuvintele introductive	Articolul 83 alineatul (1) primul paragraf teza introductivă
Articolul 36 alineatul (1) primul paragraf prima și a doua liniuță	Articolul 83 alineatul (1) primul paragraf literele (a) și (b)
Articolul 36 alineatul (1) primul paragraf cuvintele finale	Articolul 83 alineatul (1) primul paragraf teza introductivă
Articolul 36 alineatul (1) al doilea paragraf	Articolul 83 alineatul (1) al doilea paragraf
Articolul 36 alineatul (2)	Articolul 83 alineatul (2)
Articolul 37	Articolul 84
Articolul 38	Articolul 85
Articolul 39	Articolul 86
Articolul 40	Articolul 87
Articolul 41 alineatul (1) teza introductivă	Articolul 88 alineatul (1) teza introductivă
Articolul 41 alineatul (1) prima și a doua liniuță	Articolul 88 alineatul (1) literele (a) și (b)
Articolul 41 alineatul (1) teza finală	Articolul 88 alineatul (1) teza introductivă
Articolul 41 alineatul (2)	Articolul 88 alineatul (2)
Articolul 42 cuvânt introductiv	Articolul 89 teza introductivă
Articolul 42 prima și a doua liniuță	Articolul 89 literele (a) și (b)
Articolul 42 teza finală	Articolul 89 teza introductivă
Articolul 43	Articolul 90
Articolul 44 alineatele (1)-(3)	—
—	Articolul 91 alineatele (1)-(4)
Articolul 45	Articolul 92
Articolul 46 primul paragraf teza introductivă	Articolul 93 alineatul (1) primul paragraf
—	Articolul 93 alineatul (1) al doilea paragraf
Articolul 46 primul paragraf prima liniuță	—
Articolul 46 primul paragraf a doua, a treia și a patra liniuță	Articolul 93 alineatul (2) litera (a)
Articolul 46 primul paragraf a cincea liniuță	—
Articolul 46 al doilea paragraf	—
—	Articolul 93 alineatul (2) litera (b)
—	Articolul 93 alineatele (3)-(8)
Articolul 47	Articolul 94
—	Articolul 95
Articolul 48	Articolul 96
Articolul 49 alineatele (1)-(3)	Articolul 97 alineatele (1)-(3)
Articolul 49 alineatul (4)	—
—	Articolele 98-100
Articolul 50 alineatul (1)	Articolul 101 alineatul (1)
—	Articolul 101 alineatele (2)-(9)
Articolul 50 alineatele (2)-(4)	Articolul 102 alineatele (1)-(3)
Articolul 50 alineatul (5) teza introductivă	Articolul 102 alineatul (4) teza introductivă
Articolul 50 alineatul (5) prima, a doua, a treia și a patra liniuță	Articolul 102 alineatul (4) literele (a), (b), (c) și (d)
Articolul 50 alineatul (6) teza introductivă și literele (a) și (b)	Articolul 102 alineatul (5) primul paragraf teza introductivă
Articolul 50 alineatul (6) litera (b) prima, a doua și a treia liniuță	Articolul 102 alineatul (5) primul paragraf literele (a), (b) și (c)
Articolul 50 alineatul (6) litera (b) teza finală	Articolul 102 alineatul (5) al doilea și al treilea paragraf
Articolul 50 alineatul (7) primul paragraf teza introductivă	Articolul 103 alineatul (1) teza introductivă
Articolul 50 alineatul (7) primul paragraf prima și a doua liniuță	Articolul 103 alineatul (1) literele (a) și (b)
Articolul 50 alineatul (7) al doilea paragraf teza introductivă	Articolul 103 alineatul (2) teza introductivă
Articolul 50 alineatul (7) al doilea paragraf prima, a doua și a treia liniuță	Articolul 103 alineatul (2) literele (a), (b) și (c)
Articolul 50 alineatul (7) al treilea paragraf	Articolul 103 alineatul (3)
Articolul 50 alineatul (8) primul paragraf	Articolul 103 alineatul (4)
Articolul 50 alineatul (8) al doilea paragraf teza introductivă	Articolul 103 alineatul (5) primul paragraf teza introductivă
Articolul 50 alineatul (8) al doilea paragraf prima, a doua și a treia liniuță	Articolul 103 alineatul (5) primul paragraf literele (a), (b) și (c)
Articolul 50 alineatul (8) al treilea paragraf	Articolul 103 alineatul (6)
Articolul 50 alineatul (8) al patrulea paragraf	Articolul 103 alineatul (5) al doilea paragraf
Articolul 50 alineatul (8) al cincilea paragraf	Articolul 103 alineatul (7)
Articolul 50 alineatul (8) al șaselea paragraf	—
Articolul 50 alineatele (9)-(11)	Articolul 104 alineatele (1)-(3)
—	Articolul 105
Articolul 50a alineatul (1) teza introductivă	Articolul 106 alineatul (1) primul paragraf teza introductivă
Articolul 50a alineatul (1) litera (a) teza introductivă	Articolul 106 alineatul (1) primul paragraf teza introductivă
Articolul 50a alineatul (1) litera (a) prima, a doua și a treia liniuță	Articolul 106 alineatul (1) primul paragraf literele (a), (b) și (c)
Articolul 50a alineatul (1) litera (b)	Articolul 106 alineatul (1) al doilea paragraf
Articolul 50a alineatul (2)	Articolul 106 alineatul (2)
Articolul 51 alineatele (1) și (2)	Articolul 107 alineatele (1) și (2)
—	Articolul 107 alineatul (3)
Articolul 52 alineatul (1)	Articolul 108 alineatul (1) primul paragraf
Articolul 52 alineatul (2)	Articolul 108 alineatul (1) al doilea paragraf
Articolul 52 alineatul (3)	Articolul 108 alineatul (2)
—	Articolul 108 alineatele (3)-(6)
Articolul 52a	Articolul 109 alineatele (1) și (2)
—	Articolul 109 alineatele (3) și (4)
Articolul 52b alineatul (1)	Articolul 110 alineatul (1)
Articolul 52b alineatul (2)	—
Articolul 52b alineatul (3)	Articolul 110 alineatul (2)
Articolul 53a	Articolul 111
Articolul 53b alineatul (1)	Articolul 112 alineatul (1)
Articolul 53b alineatul (2)	Articolul 112 alineatul (2)
—	Articolul 112 alineatul (3)
Articolul 54	Articolul 113 alineatul (1)
Articolul 55	Articolul 113 alineatul (2)
Articolul 56 alineatul (1)	Articolul 113 alineatul (3)
Articolul 56 alineatul (2)	—
Articolul 57	—
—	Articolul 114
Articolul 58	Articolul 116 alineatul (2)
—	Articolul 115
—	Articolul 116 alineatul (1)
—	Articolele 117-118
Articolul 59	Articolul 119
Anexa I schemele A și B	Anexa I schemele A și B
Anexa I schema C	—
Anexa II	Anexa II
—	Anexa III
—	Anexa IV

( 2 ) Directiva 2014/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 privind piețele instrumentelor financiare și de modificare a Directivei 2002/92/CE și a Directivei 2011/61/UE (JO L 173, 12.6.2014, p. 349).

( 6 ) Recomandarea 2009/384/CE a Comisiei din 30 aprilie 2009 privind politicile de remunerare în sectorul serviciilor financiare (JO L 120, 15.5.2009, p. 22).

( 7 ) Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea bancară europeană), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE și de abrogare a Deciziei 2009/78/CE a Comisiei (JO L 331, 15.12.2010, p. 12).

( 8 ) Directiva 2011/61/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 8 iunie 2011 privind administratorii fondurilor de investiții alternative și de modificare a Directivelor 2003/41/CE și 2009/65/CE și a Regulamentelor (CE) nr. 1060/2009 și (UE) nr. 1095/2010 (JO L 174, 1.7.2011, p. 1).

( 9 ) Directiva 2013/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 cu privire la accesul la activitatea instituțiilor de credit și supravegherea prudențială a instituțiilor de credit și a firmelor de investiții, de modificare a Directivei 2002/87/CE și de abrogare a Directivelor 2006/48/CE și 2006/49/CE (JO L 176, 27.6.2013, p. 338).

( 10 ) Directiva 2006/73/CE a Comisiei din 10 august 2006 de punere în aplicare a Directivei 2004/39/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind cerințele organizatorice și condițiile de funcționare ale firmelor de investiții și termenii definiți în sensul directivei menționate (JO L 241, 2.9.2006, p. 26).

( 11 ) Directiva 98/26/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 mai 1998 privind caracterul definitiv al decontării în sistemele de plăți și de decontare a titlurilor de valoare (JO L 166, 11.6.1998, p. 45).

( 12 ) Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerințele prudențiale pentru instituțiile de credit și firmele de investiții și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 (JO L 176, 27.6.2013, p. 1).

( 15 ) Regulamentul (UE) 2017/2402 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 decembrie 2017 de stabilire a unui cadru general privind securitizarea și de creare a unui cadru specific pentru o securitizare simplă, transparentă și standardizată, și de modificare a Directivelor 2009/65/CE, 2009/138/CE și 2011/61/UE, precum și a Regulamentelor (CE) nr. 1060/2009 și (UE) nr. 648/2012 (JO L 347, 28.12.2017, p. 35).

( 18 ) Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 privind situațiile financiare anuale, situațiile financiare consolidate și rapoartele conexe ale anumitor tipuri de întreprinderi, de modificare a Directivei 2006/43/CE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Directivelor 78/660/CEE și 83/349/CEE ale Consiliului (JO L 182, 29.6.2013, p. 19).

( 19 ) Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date (JO L 281, 23.11.1995, p. 31).

( 22 ) Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2000 privind protecția persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile și organele comunitare și privind libera circulație a acestor date (JO L 8, 12.1.2001, p. 1).

( 23 ) Decizia 2001/528/CE a Comisiei din 6 iunie 2001 privind instituirea Comitetului european pentru valori imobiliare (JO L 191, 13.7.2001, p. 45).

		Jurnalul Oficial
		NR.	Pagina	Data
►M1	DIRECTIVA 2010/78/UE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI Text cu relevanță pentru SEE din 24 noiembrie 2010	L 331	120	15.12.2010
M2	DIRECTIVA 2011/61/UE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI Text cu relevanță pentru SEE din 8 iunie 2011	L 174	1	1.7.2011
►M3	DIRECTIVA 2013/14/UE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI Text cu relevanță pentru SEE din 21 mai 2013	L 145	1	31.5.2013
►M4	DIRECTIVA 2014/91/UE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI Text cu relevanță pentru SEE din 23 iulie 2014	L 257	186	28.8.2014
►M5	REGULAMENTUL (UE) 2017/2402 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 12 decembrie 2017	L 347	35	28.12.2017

CUPRINS
CAPITOLUL I	OBIECTUL, DOMENIUL DE APLICARE ȘI DEFINIȚII
CAPITOLUL II	AUTORIZAREA OPCVM-URILOR
CAPITOLUL III	OBLIGAȚII PRIVIND SOCIETĂȚILE DE ADMINISTRARE
SECȚIUNEA 1	Condiții de inițiere a activității
SECȚIUNEA 2	Relații cu țările terțe
SECȚIUNEA 3	Condiții de funcționare
SECȚIUNEA 4	Libertatea de stabilire și de prestare a serviciilor
CAPITOLUL IV	OBLIGAȚII PRIVIND DEPOZITARUL
CAPITOLUL V	OBLIGAȚII PRIVIND SOCIETĂȚILE DE INVESTIȚII
SECȚIUNEA 1	Condiții de inițiere a activității
SECȚIUNEA 2	Condiții de funcționare
CAPITOLUL VI	FUZIUNI ALE OPCVM-URILOR
SECȚIUNEA 1	Principiu, autorizare și aprobare
SECȚIUNEA 2	Controlul de către terți, informarea deținătorilor de titluri de participare și alte drepturi ale deținătorilor de titluri de participare
SECȚIUNEA 3	Costuri și intrarea în vigoare
CAPITOLUL VII	OBLIGAȚII PRIVIND POLITICA DE INVESTIȚII A OPCVM-URILOR
CAPITOLUL VIII	STRUCTURI DE TIP „MASTER-FEEDER”
SECȚIUNEA 1	Domeniu de aplicare și aprobare
SECȚIUNEA 2	Dispoziții comune pentru OPCVM-ul de tip „feeder” și OPCVM-ul de tip „master”
SECȚIUNEA 3	Depozitari și auditori
SECȚIUNEA 4	Informații obligatorii și publicitare ale OPCVM-ului de tip „feeder”
SECȚIUNEA 5	Transformarea OPCVM-urilor existente în OPCVM-uri de tip „feeder” și schimbarea OPCVM-ului de tip „master”
SECȚIUNEA 6	Obligații și autorități competente
CAPITOLUL IX	OBLIGAȚII PRIVIND INFORMAREA INVESTITORILOR
SECȚIUNEA 1	Publicarea unui prospect și a rapoartelor periodice
SECȚIUNEA 2	Publicarea altor informații
SECȚIUNEA 3	Informații cheie destinate investitorilor
CAPITOLUL X	OBLIGAȚII GENERALE ALE OPCVM-URILOR
CAPITOLUL XI	DISPOZIȚII SPECIALE APLICABILE OPCVM-URILOR CARE ÎȘI COMERCIALIZEAZĂ TITLURILE DE PARTICIPARE ÎN STATELE MEMBRE, ALTELE DECÂT CELE ÎN CARE SUNT STABILITE
CAPITOLUL XII	DISPOZIȚII PRIVIND AUTORITĂȚILE RESPONSABILE CU AUTORIZAREA ȘI SUPRAVEGHEREA
CAPITOLUL XIII	►M1 ACTE DELEGATE ȘI COMPETENȚE DE EXECUTARE ◄
CAPITOLUL XIV	DEROGĂRI, DISPOZIȚII TRANZITORII ȘI FINALE
SECȚIUNEA 1	Derogări
SECȚIUNEA 2	Dispoziții tranzitorii și finale
ANEXA I	Schemele A și B
ANEXA II	Funcții incluse în activitatea de administrare a portofoliului colectiv
ANEXA III
Partea A	Directiva abrogată și lista modificărilor ulterioare
Partea B	Lista termenelor limită de transpunere în legislația națională și de aplicare
ANEXA IV	Tabel de corespondență

1. Informații privind fondul deschis de investiții	1. Informații privind societatea de administrare, inclusiv indicarea faptului că aceasta este stabilită în alt stat membru decât statul membru de origine al OPCVM-ului, dacă este cazul	1. Informații privind societatea de investiții
1.1. Denumire	1.1. Denumire sau tip, formă juridică, sediu social și sediu central, în cazul în care este diferit de sediul social	1.1. Denumire sau tip, formă juridică, sediu social și sediu central, în cazul în care este diferit de sediul social
1.2. Data de constituire a fondului. Indicații privind durata, în cazul în care este limitată	1.2. Data de constituire a societății. Indicații privind durata, în cazul în care este limitată	1.2. Data de constituire a societății. Indicații privind durata, în cazul în care este limitată
	1.3. Informații despre alte fonduri deschise de investiții pe care le administrează societatea de administrare	1.3. În cazul în care societatea de investiții are diferite compartimente de investiții, menționarea acestor compartimente
1.4. Indicarea locului din care pot fi obținute regulile fondului, în cazul în care nu sunt anexate, precum și rapoartele periodice		1.4. Indicarea locului din care pot fi obținute actele constitutive, în cazul în care nu au fost anexate, și rapoartele periodice
1.5. Indicații succinte privind regimul fiscal aplicabil fondului, în cazul în care sunt relevante pentru deținătorii de titluri de participare. Detalii privind reținerile de la sursă din veniturile și câștigurile de capital plătite de fond deținătorilor de titluri de participare		1.5. Indicații succinte privind regimul fiscal aplicabil societății, relevante pentru deținătorii de titluri de participare. Detalii privind reținerile de la sursă din veniturile și câștigurile de capital plătite de societate deținătorilor de titluri de participare
1.6. Date referitoare la contabilitate și frecvența distribuțiilor		1.6. Date referitoare la contabilitate și frecvența distribuțiilor
1.7. Identitatea persoanelor care răspund de verificarea informațiilor contabile prevăzute la articolul 73		1.7. Identitatea persoanelor care răspund de verificarea informațiilor contabile prevăzute la articolul 73
	1.8. Identitatea și funcțiile în societate ale membrilor organismelor de conducere, supraveghere și administrare. Informații privind principalele activități exercitate de aceste persoane în afara societății, în cazul în care acestea prezintă importanță pentru societate	1.8. Identitatea și funcțiile în societate ale membrilor organismelor de conducere, supraveghere și administrare. Informații privind principalele activități exercitate de aceste persoane în afara societății, în cazul în care acestea prezintă importanță pentru societate
	1.9. Valoarea capitalului subscris cu indicarea capitalului vărsat	1.9. Capital
1.10. Detalii privind natura și caracteristicile principale ale titlurilor de participare și, mai ales: — natura dreptului (real, de creanță sau altul) reprezentat de titlul de participare — titluri originale sau certificate reprezentative pentru aceste titluri; înscrierea într-un registru sau cont — caracteristicile titlurilor: nominale sau la purtător. Indicarea cupiurilor prevăzute eventual — indicații privind dreptul de vot al deținătorilor de titluri de participare, după caz — circumstanțele în care poate fi decisă lichidarea fondului și modalitățile de lichidare, în special în ceea ce privește drepturile deținătorilor de titluri de participare		1.10. Detalii privind natura și caracteristicile principale ale titlurilor de participare și, mai ales: — titluri originale sau certificate reprezentative pentru aceste titluri; înscrierea într-un registru sau cont — caracteristicile titlurilor: nominale sau la purtător. Indicarea cupiurilor prevăzute eventual — indicații privind dreptul de vot al deținătorilor de titluri de participare, după caz — circumstanțele în care poate fi decisă lichidarea societății de investiții și modalitățile de lichidare, în special în ceea ce privește drepturile deținătorilor de titluri de participare
1.11. După caz, precizarea bursei sau a pieței pe care se cotează sau negociază titlurile de participare		1.11. După caz, precizarea bursei sau a pieței pe care se cotează sau negociază titlurile de participare
1.12. Proceduri și condiții de emisiune și de vânzare a titlurilor de participare		1.12. Proceduri și condiții de emisiune și de vânzare a titlurilor de participare
1.13. Proceduri și condiții de răscumpărare sau rambursare a titlurilor de participare și cazuri de suspendare		1.13. Proceduri și condiții de răscumpărare sau rambursare a titlurilor de participare și cazuri de suspendare. În cazul unor societăți de investiții care au diferite compartimente de investiții, indicarea modalităților care permit unui deținător de titluri de participare să treacă de la un compartiment la altul și taxele aplicabile cu această ocazie
1.14. Descrierea normelor privind determinarea și utilizarea veniturilor		1.14. Descrierea normelor privind determinarea și utilizarea veniturilor
1.15. Descrierea obiectivelor de investiții ale fondului, inclusiv a obiectivelor financiare (de exemplu: creșterea capitalului sau a veniturilor), politica de investiții (de exemplu: specializarea în anumite zone geografice sau sectoare industriale), limite privind politica de investiții și indicații privind tehnicile și instrumentele sau posibilitățile de împrumut care pot fi folosite în administrarea fondului		1.15. Descrierea obiectivelor de investiții ale societății de investiții, inclusiv a obiectivelor financiare (de exemplu: creșterea capitalului sau a veniturilor), politica de investiții (de exemplu: specializarea în anumite zone geografice sau domenii industriale), limite privind politica de investiții și indicații privind tehnicile și instrumentele sau posibilitățile de împrumut care pot fi folosite în administrarea societății
1.16. Norme privind evaluarea activelor		1.16. Norme privind evaluarea activelor
1.17. Determinarea prețurilor de vânzare sau de emisiune și a prețurilor de răscumpărare sau de rambursare ale titlurilor de participare, în special: — metoda și frecvența calculării acestor prețuri — informații privind costurile aferente operațiunilor de vânzare, emisiune, răscumpărare, rambursare a titlurilor de participare — informații privind mijloacele, locurile și frecvența cu care se publică aceste prețuri		1.17. Determinarea prețurilor de vânzare sau de emisiune și a prețurilor de răscumpărare sau de rambursare ale titlurilor de participare, în special: — metoda și frecvența calculării acestor prețuri — informații privind costurile aferente operațiunilor de vânzare, emisiune, răscumpărare, rambursare a titlurilor de participare — informații privind mijloacele, locurile și frecvența cu care se publică aceste prețuri (1)
1.18. Informații privind modul, valoarea și calculul remunerațiilor plătibile de fond societății de administrare, depozitarului sau unor terți și ale rambursărilor de către fond ale cheltuielilor societății de administrare, depozitarului sau unor terți		1.18. Informații privind modul, valoarea și calculul remunerației plătibile de societate conducătorilor și membrilor organelor administrative, de conducere și supraveghere, depozitarului sau unor terți și ale rambursărilor de către societate ale cheltuielilor conducătorilor săi, depozitarului sau unor terți
(1) Societățile de investiții prevăzute la articolul 32 alineatul (5) din prezenta directivă indică, în plus: