02008R1099 — RO — 20.02.2022 — 006.001

Acest document are doar scop informativ și nu produce efecte juridice. Instituțiile Uniunii nu își asumă răspunderea pentru conținutul său. Versiunile autentice ale actelor relevante, inclusiv preambulul acestora, sunt cele publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și disponibile pe site-ul EUR-Lex. Aceste texte oficiale pot fi consultate accesând linkurile integrate în prezentul document.

Astfel cum a fost modificat prin:

Rectificat prin:

▼B

REGULAMENTUL (CE) NR. 1099/2008 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

din 22 octombrie 2008

privind statisticile în domeniul energiei

(Text cu relevanță pentru SEE)

Articolul 1

Obiectul și domeniul de aplicare

Articolul 2

Definiții

În înțelesul prezentului regulament:

Articolul 3

Surse de date

Articolul 4

Agregate, produse energetice și periodicitatea transmiterii de date statistice naționale aplicabilă

Articolul 5

Transmiterea și difuzarea datelor

Articolul 6

Evaluarea calității și rapoarte

Articolul 7

Calendarul și periodicitatea

Statele membre trebuie să colecteze toate datele precizate în prezentul regulament de la începutul anului calendaristic care urmează adoptării acestuia și să le transmită în continuare cu periodicitatea stabilită la articolul 4 alineatul (1).

Articolul 8

Statistici anuale în domeniul nuclear

Comisia (Eurostat), în cooperare cu sectorul energiei nucleare din UE, definește un set de statistici anuale în domeniul nuclear care sunt raportate și difuzate începând cu 2009, acest an reprezentând prima perioadă de raportare, fără a aduce atingere confidențialității, atunci când este cazul, și evitând dublarea eforturilor în colectarea datelor, precum și menținând costuri scăzute de producere și sarcina reprezentată de obligația de raportare la un nivel rezonabil.

Setul de statistici anuale în domeniul nuclear se stabilește și poate fi modificat în conformitate cu procedura de reglementare cu control menționată la articolul 11 alineatul (2).

Articolul 9

Statistici privind energia regenerabilă și consumul final de energie

Articolul 10

Măsuri de punere în aplicare

Articolul 11

Comitetul

Articolul 12

Intrarea în vigoare

Prezentul regulamentul intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

▼M6

ANEXA A

CLARIFICĂRI TERMINOLOGICE

Prezenta anexă oferă explicații, observații geografice și definiții pentru termenii utilizați în celelalte anexe, cu excepția cazului în care se prevede altfel în respectivele anexe.

1.    OBSERVAȚII GEOGRAFICE

Exclusiv în scopul raportării statistice, se aplică următoarele definiții geografice:

2.    AGREGATE

Producătorii de energie electrică și termică se clasifică în funcție de scopul producției:

2.1.    Aprovizionare

2.1.1.   PRODUCȚIE/PRODUCȚIA NAȚIONALĂ

Cantitățile de combustibili extrase sau produse sunt calculate după operațiunile de eliminare a materiei inerte. Producția include cantitățile consumate de producător în timpul procesului de producție (de exemplu, pentru încălzire sau pentru exploatarea echipamentelor și a instalațiilor auxiliare) și cantitățile furnizate altor producători de energie pentru transformare sau în alte scopuri.

„Producția națională” înseamnă producția obținută din resursele de pe un anumit teritoriu – teritoriul național al țării declarante.

2.1.2.   PRODUSE RECUPERATE

Se aplică numai în cazul cărbunelui superior. Șlamuri și șisturi recuperate din sterilul exploatărilor miniere.

2.1.3.   CANTITĂȚI PRIMITE DIN ALTE SURSE

Cantități de combustibili a căror producție este acoperită prin altă raportare de combustibil, dar care sunt amestecate cu alți combustibili și consumate ca amestec. Detalii suplimentare privind această componentă trebuie furnizate ca și:

2.1.4.   IMPORTURI/EXPORTURI

În lipsa unor dispoziții diferite, „importuri” se referă la țara de origine inițială (țara în care a fost produs produsul energetic) pentru a fi utilizat în țara respectivă, iar „exporturi” se referă la țara de consum final al produsului energetic. Sunt considerate importate sau exportate cantitățile, vămuite sau nu, care au trecut granițele politice ale unei țări.

În cazul în care nu poate fi precizată originea sau destinația, se poate utiliza rubrica „Nespecificat/Altele”.

2.1.5.   BUNCĂRAJ

Cantități de combustibili furnizate navelor, indiferent de pavilion, care sunt angajate în navigația internațională. Navigația internațională se poate desfășura pe mare, pe lacuri și căi navigabile interioare și în apele de coastă. Nu se iau în considerare:

2.1.6.   TRANSPORT AERIAN INTERNAȚIONAL

Cantitățile de combustibili furnizate aeronavelor pentru transportul aerian internațional. Distincția între transportul aerian intern și cel internațional trebuie stabilită în funcție de locul de plecare și de sosire și nu în funcție de naționalitatea companiei aeriene. Sunt excluși combustibilii utilizați de companiile aeriene pentru propriile vehicule rutiere (care trebuie raportați la rubrica „Nespecificat în altă parte – Transporturi”) și combustibilii de aviație pentru uz militar (care trebuie raportați la rubrica „Nespecificat în altă parte – Alte sectoare”).

2.1.7.   VARIAȚIA STOCURILOR

Diferența dintre nivelul inițial al stocurilor și nivelul final al stocurilor deținute pe teritoriul național. În lipsa unor dispoziții diferite, o creștere a stocurilor este indicată de un număr negativ, iar o diminuare apare sub forma unui număr pozitiv.

2.1.8.   TOTALUL STOCURILOR INIȚIALE ȘI FINALE PE TERITORIUL NAȚIONAL

Reprezintă toate stocurile de pe teritoriul național, inclusiv stocurile deținute de stat, de consumatorii importanți sau de organizațiile care se ocupă cu deținerea de stocuri, stocurile de pe navele oceanice care sosesc, stocurile deținute în zonele libere și stocurile deținute pentru terți, indiferent dacă sunt sau nu în conformitate cu acordurile guvernamentale bilaterale. Termenii „inițiale” și „finale” se referă la prima și respectiv la ultima zi a perioadei de referință. Stocurile includ stocuri deținute în toate tipurile de spații speciale de depozitare, fie la suprafață, fie în subteran.

2.1.9.   UTILIZARE DIRECTĂ

Petrol (țiței și produse petroliere) utilizat direct fără a fi prelucrat în rafinării. Această categorie include țițeiul utilizat pentru producerea de energie electrică.

2.1.10.   PRODUSE PRIMARE PRIMITE

Sunt incluse cantitățile de țiței de proveniență internă sau importate (inclusiv condensatele) și LGN ( 3 ) de proveniență internă care sunt utilizate direct, fără a fi prelucrate în rafinării petroliere, și retururile din petrochimie care sunt utilizate direct, deși nu sunt combustibili primari.

2.1.11.   PRODUCȚIA BRUTĂ A RAFINĂRIILOR

Reprezintă producția de produse finite a rafinăriilor sau uzinelor de amestecare. Această rubrică nu include pierderile de rafinare, dar include consumul propriu al rafinăriilor.

2.1.12.   PRODUSE RECICLATE

Produse finite care trec a doua oară prin circuitul comercial, după ce au fost livrate consumatorilor finali (de exemplu, lubrifianții uzați care sunt reprelucrați). Trebuie făcută distincția între aceste cantități și retururile din petrochimie.

2.1.13.   RETURURI

Reprezintă produse finite sau semifinite care sunt returnate de consumatorii finali la rafinării pentru prelucrare, amestec sau vânzare. Este vorba de obicei despre produse secundare ale industriei petrochimice.

2.1.14.   TRANSFERURI ÎNTRE PRODUSE

Reprezintă cantitățile de produse a căror clasificare s-a schimbat, fie pentru că specificațiile lor au fost modificate, fie pentru că au fost amestecate pentru a forma un alt produs. O valoare negativă pentru un produs este compensată de una (sau mai multe) valori pozitive pentru unul sau mai multe produse și invers; totalul net trebuie să fie zero.

2.1.15.   PRODUSE TRANSFERATE

Produse petroliere importate care sunt reclasificate ca materii prime pentru a fi prelucrate suplimentar în rafinării, fără a fi livrate consumatorilor finali.

2.1.16.   DIFERENȚE STATISTICE

Valoare calculată, definită ca fiind diferența dintre valoarea calculată din perspectiva aprovizionării (abordare de sus în jos) și valoarea calculată din perspectiva consumului (abordare de jos în sus). În cazul unor diferențe statistice majore, trebuie explicate cauzele acestora.

2.2.    Sectorul de transformare

La sectorul de transformare, trebuie să fie declarate doar cantitățile de combustibili care au fost transformate în alți combustibili. Cantitățile de combustibili utilizate pentru încălzire, exploatarea echipamentelor și, în general, pentru susținerea procesului de transformare trebuie declarate la sectorul energetic.

2.2.1.   EXCLUSIV CENTRALELE ELECTRICE ALE PRODUCĂTORILOR DE ENERGIE ELECTRICĂ CA ACTIVITATE PRINCIPALĂ

Cantitățile de combustibili utilizate de către producătorii de energie electrică ca activitate principală pentru producerea de energie electrică în unități/centrale care produc exclusiv energie electrică.

2.2.2.   UNITĂȚILE DE COGENERARE ALE PRODUCĂTORILOR DE ENERGIE TERMICĂ ȘI ELECTRICĂ CA ACTIVITATE PRINCIPALĂ

Cantitățile de combustibili utilizate de către producătorii de energie electrică și/sau termică ca activitate principală pentru producerea de energie electrică și/sau termică în unități de cogenerare.

2.2.3.   EXCLUSIV CENTRALELE TERMICE ALE PRODUCĂTORILOR DE ENERGIE TERMICĂ CA ACTIVITATE PRINCIPALĂ

Cantitățile de combustibili utilizate de către producătorii de energie termică ca activitate principală pentru producerea de energie termică în unități/centrale care produc exclusiv energie termică.

2.2.4.   EXCLUSIV CENTRALELE ELECTRICE ALE AUTOPRODUCĂTORILOR

Cantitățile de combustibili utilizate de către autoproducători pentru producerea de energie electrică în unități/centrale care produc exclusiv energie electrică.

2.2.5.   UNITĂȚILE DE COGENERARE ALE AUTOPRODUCĂTORILOR

Toate cantitățile de combustibili folosite de autoproducători pentru producerea de energie electrică și proporția de combustibili utilizată pentru producerea de energie termică vândută în unități de cogenerare. Proporția de combustibili utilizată pentru producerea de energie termică nevândută (energie termică autoconsumată) se declară la sectorul specific de consum energetic final pe baza nomenclatorului NACE. Energia termică nevândută, dar furnizată altor entități în cadrul unor acorduri nefinanciare sau unor entități aflate în proprietatea unui terț trebuie să fie declarată pe baza aceluiași principiu ca și energia termică vândută.

2.2.6.   EXCLUSIV CENTRALELE TERMICE ALE AUTOPRODUCĂTORILOR

Proporția de combustibili utilizată pentru producerea energiei termice vândute de către autoproducători în unități/centrale care produc exclusiv energie termică. Proporția de combustibili utilizată pentru producerea de energie termică nevândută (energie termică autoconsumată) se declară la sectorul specific de consum energetic final pe baza nomenclatorului NACE. Energia termică nevândută, dar furnizată altor entități în cadrul unor acorduri nefinanciare sau unor entități aflate în proprietatea unui terț trebuie să fie declarată pe baza aceluiași principiu ca și energia termică vândută.

2.2.7.   FABRICI DE COMBUSTIBIL BRICHETAT

Cantitățile de combustibili utilizate în fabrici de combustibil brichetat pentru producerea de combustibil brichetat.

2.2.8.   COCSERII

Cantitățile de combustibili utilizate în cocserii pentru producerea de cocs de cocserie și gaz de cocserie.

2.2.9.   FABRICI DE BRICHETE DE LIGNIT (BKB)/DE BRICHETE DE TURBĂ (PB)

Cantitățile de combustibili utilizate pentru producerea brichetelor de lignit (BKB) în fabrici de brichete de lignit și cantitățile de combustibili utilizate în fabrici de brichete de turbă pentru producerea brichetelor de turbă (PB).

2.2.10.   UZINE DE GAZ

Cantitățile de combustibili utilizate pentru producerea de gaz în uzinele de gaz și uzinele de gazificare a cărbunelui.

2.2.11.   FURNALE

Cantitățile de combustibili care intră în furnal, fie pe partea de sus, împreună cu minereul de fier, fie prin gurile de vânt din partea de jos, împreună cu aerul suflat încălzit.

2.2.12.   LICHEFIEREA CĂRBUNELUI

Cantitățile de combustibili utilizate pentru producerea de petrol sintetic.

2.2.13.   UZINE DE TRANSFORMARE A GAZELOR ÎN LICHIDE

Cantitățile de combustibili gazoși transformate în combustibili lichizi.

2.2.14.   UNITATE DE PRODUCȚIE A MANGALULUI

Cantități de biocombustibili solizi transformate în mangal.

2.2.15.   RAFINĂRII PETROLIERE

Cantitățile de combustibili utilizate pentru producerea de produse petroliere.

2.2.16.   INSTALAȚII PENTRU AMESTECUL GAZELOR NATURALE (PENTRU AMESTEC CU GAZE NATURALE)

Cantitățile de gaze amestecate cu gaze naturale în rețeaua de gaz.

2.2.17.   PENTRU AMESTEC CU BENZINĂ AUTO/MOTORINĂ/COMBUSTIBIL DE TIP KEROSEN:

Cantitățile de biocombustibili lichizi amestecate cu elementele omoloage fosile.

2.2.18.   NESPECIFICAT ÎN ALTĂ PARTE

Cantitățile de combustibili utilizate pentru activități de transformare neincluse în altă parte. În cazul în care se folosește această rubrică, conținutul acesteia trebuie explicat în raport.

2.3.    Sectorul energetic

Cantitățile consumate de industria energetică pentru activitatea de extracție (extracția minieră, producerea de țiței și de gaze naturale) sau pentru activitățile de transformare. Acestea corespund diviziunilor 05, 06, 19 și 35 din NACE Rev. 2, grupei 09.1 din NACE Rev. 2 și claselor 07.21 și 08.92 din NACE Rev. 2.

Sunt excluse cantitățile de combustibili transformate într-o altă formă de energie (care trebuie să fie înregistrate la sectorul de transformare) sau utilizate pentru a sprijini exploatarea rețelei de conducte cu petrol, gaz și șlam de cărbune (care trebuie să fie înregistrate la sectorul transporturilor).

Sunt incluse producerea de substanțe chimice utilizate la fisiunea și fuziunea nucleară și produsele rezultate din aceste procese.

2.3.1.   CENTRALE ELECTRICE, CENTRALE DE COGENERARE ȘI CENTRALE TERMICE PENTRU CONSUM PROPRIU

Cantitățile de combustibili consumate ca energie în exploatarea centralelor care produc exclusiv energie electrică, a celor care produc exclusiv energie termică și a centralelor de cogenerare.

2.3.2.   MINE DE CĂRBUNI

Cantitățile de combustibili consumate ca energie pentru extracția și prepararea cărbunelui în industria minieră. Cărbunele ars în centralele electrice ale minelor trebuie înregistrat la sectorul de transformare.

2.3.3.   FABRICI DE COMBUSTIBIL BRICHETAT

Cantitățile de combustibili consumate ca energie pentru exploatarea fabricilor de combustibil brichetat.

2.3.4.   COCSERII

Cantitățile de combustibili consumate ca energie pentru exploatarea cocseriilor (uzine de cocsificare).

2.3.5.   FABRICI DE BRICHETE DE LIGNIT (BKB)/DE BRICHETE DE TURBĂ (PB)

Cantitățile de combustibili utilizate ca energie pentru exploatarea fabricilor de brichete de lignit (BKB)/de brichete de turbă (PB).

2.3.6.   UZINE DE GAZ/UZINE DE GAZIFICARE

Cantitățile de combustibili consumate ca energie pentru exploatarea uzinelor de gaz și a uzinelor de gazificare a cărbunelui.

2.3.7.   FURNALE

Cantitățile de combustibili consumate ca energie pentru exploatarea furnalelor.

2.3.8.   LICHEFIEREA CĂRBUNELUI

Cantitățile de combustibili consumate ca energie pentru exploatarea uzinelor de lichefiere a cărbunelui.

2.3.9.   LICHEFIERE (GNL)/REGAZIFICARE

Cantitățile de combustibili consumate ca energie pentru exploatarea uzinelor de lichefiere a gazelor naturale și a uzinelor de regazificare.

2.3.10.   UZINE DE GAZIFICARE (BIOGAZ)

Cantitățile de combustibili consumate ca energie pentru exploatarea uzinelor de gazificare a biogazului.

2.3.11.   UZINE DE TRANSFORMARE A GAZELOR ÎN LICHIDE (TGL)

Cantitățile de combustibili consumate ca energie pentru exploatarea unităților de transformare a gazelor în lichide.

2.3.12.   UNITĂȚI DE PRODUCȚIE A MANGALULUI

Cantitățile de combustibili consumate ca energie pentru exploatarea unităților de producție a mangalului.

2.3.13.   RAFINĂRII PETROLIERE

Cantitățile de combustibili consumate ca energie pentru exploatarea rafinăriilor petroliere.

2.3.14.   EXTRACȚIA ȚIȚEIULUI ȘI A GAZELOR NATURALE

Cantitățile de combustibili consumate în instalații de extragere a țițeiului și a gazelor naturale. Nu sunt incluse pierderile din conducte (care trebuie să fie înregistrate la pierderile de distribuție), nici cantitățile de energie utilizate la exploatarea conductelor (care trebuie să fie înregistrate la sectorul transporturilor).

2.3.15.   NESPECIFICAT ÎN ALTĂ PARTE – ENERGIE

Cantitățile de combustibili legate de activități energetice neincluse în altă parte. În cazul în care se folosește această rubrică, conținutul acesteia trebuie explicat în raport.

2.4.    Pierderile de transport și de distribuție

2.4.1.   PIERDERI DE TRANSPORT

Cantitățile de combustibil pierdut ca urmare a transportului, la partea sistemului exploatată de operatorul de transport și de sistem. Aceasta include pierderile tehnice și de altă natură. În cazul energiei electrice, sunt incluse pierderile de la transformatoarele care nu sunt considerate parte integrantă a centralelor electrice. Pentru gaz, sunt incluse evacuarea în atmosferă și arderea la faclă în timpul transmisiei.

2.4.2.   PIERDERI DE DISTRIBUȚIE

Cantitățile de combustibil pierdut ca urmare a distribuției, în partea sistemului exploatată de operatorul de distribuție. Aceasta include pierderile tehnice și de altă natură. Pentru gaze, sunt incluse evacuarea în atmosferă și arderea la faclă în timpul distribuției.

2.5.    Consum neenergetic final

Cantitățile de combustibili fosili utilizate în scopuri neenergetice – combustibili nearși.

2.6.    Consum energetic final (specificarea consumului final)

2.6.1.   SECTORUL INDUSTRIAL

Reprezintă cantitățile de combustibil consumate de întreprinderile industriale pentru activitățile lor de bază.

În cazul centralelor care produc exclusiv energie termică sau al centralelor de cogenerare, se declară numai cantitățile de combustibili consumate pentru producerea energiei termice utilizate de entitatea respectivă (energie termică autoconsumată). Cantitățile de combustibili consumate pentru producerea de energie termică vândută și de energie electrică trebuie înregistrate în rubrica relevantă de la sectorul de transformare.

2.6.2.   SECTORUL TRANSPORTURILOR

Energia utilizată în toate activitățile de transport, indiferent de categoria NACE (sectorul economic) din care face parte respectiva activitate. Combustibilii utilizați pentru încălzire și iluminat la stațiile de cale ferată, autogări, debarcadere și aeroporturi trebuie să fie înregistrați la rubrica „Comerț și servicii publice”, nu la sectorul transporturilor.

2.6.2.1.   Transport feroviar

Cantitățile de combustibili utilizate în transportul feroviar, inclusiv căile ferate industriale și transportul feroviar în cadrul sistemului de transport urban sau suburban (spre exemplu, trenuri, tramvaie și metrouri).

2.6.2.1.1.   Transport feroviar de mare viteză

Energia utilizată de trenurile care circulă pe linii de cale ferată pe care viteza poate depăși 200 km pe oră.

2.6.2.1.2.   Transport feroviar convențional

Energia utilizată de traficul feroviar, cu excepția transportului feroviar de mare viteză, a metrourilor și a tramvaielor.

2.6.2.1.2.1.   Transport feroviar convențional de călători

Energie utilizată pe calea ferată pentru transportul de călători, adică pentru deplasarea călătorilor care utilizează vehicule feroviare între locul de îmbarcare și locul de debarcare. Călătorul este orice persoană, cu excepția membrilor personalului de tren, care efectuează o călătorie pe calea ferată.

2.6.2.1.2.2.   Transport feroviar convențional de marfă

Energie utilizată pe calea ferată pentru transportul de mărfuri, adică pentru circulația mărfurilor cu ajutorul vehiculelor feroviare între locul de încărcare și locul de descărcare.

2.6.2.1.3.   Metrouri și tramvaie

Energia utilizată de metrouri, tramvaie, metrouri ușoare și alte sisteme feroviare urbane înălțate sau subterane.

2.6.2.2.   Navigație internă

Cantitățile de combustibili livrate navelor, indiferent de pavilion, care nu sunt angajate în navigația internațională (a se vedea rubrica „Buncăraj”). Distincția între navigația internă și cea internațională trebuie să fie stabilită în funcție de portul de plecare și de portul de sosire și nu în funcție de pavilion sau de naționalitatea navei.

2.6.2.3.   Transport rutier

Cantitățile de combustibili utilizate de vehiculele rutiere. Este inclus combustibilul utilizat de vehiculele agricole pe șosele și lubrifianții utilizați de vehiculele rutiere.

Nu sunt incluse energia utilizată de motoarele fixe (a se vedea rubrica „Alte sectoare”), de tractoarele care nu circulă pe șosele (a se vedea rubrica „Agricultură”), de vehiculele rutiere militare (a se vedea rubrica „Alte sectoare – nespecificat în altă parte”), bitumul utilizat la îmbrăcămintea rutieră și energia consumată de motoarele utilizate pe șantierele de construcții (a se vedea subsectorul „Construcții” de la rubrica „Industrie”).

2.6.2.3.1.   Vehicule grele care transportă mărfuri

Cantitățile de combustibili utilizate în camioane cu o capacitate de încărcare de peste 3,5 t, care transportă mărfuri (vehicule din categoriile N2 și N3 în conformitate cu clasificarea europeană a categoriei de vehicule, pe baza standardelor CEE-ONU).

2.6.2.3.2.   Transport în comun

Cantitățile de combustibili utilizate de vehiculele de mari dimensiuni, care transportă călători, cum ar fi autobuzele, autocarele, camionetele mari etc. (vehicule din categoriile M2 și M3 în conformitate cu clasificarea europeană a categoriilor de vehicule, pe baza standardelor CEE-ONU).

2.6.2.3.3.   Autoturisme și camionete

Cantitățile de combustibili utilizate de vehiculele mici, cum ar fi autoturismele și camionetele, care transportă călători sau mărfuri (vehicule din categoriile N1 și M1 în conformitate cu clasificarea europeană a categoriilor de vehicule, pe baza standardelor CEE-ONU).

2.6.2.3.4.   Alte transporturi rutiere:

Cantitățile de combustibili utilizate în toate formele de transport rutier, cu excepția vehiculelor grele care transportă mărfuri, a transportului în comun și a autoturismelor și camionetelor.

2.6.2.4.   Transport prin conducte

Cantitățile de combustibili utilizate ca energie la exploatarea conductelor care transportă gaze, lichide, șlam și alte produse. Este inclusă energia utilizată de stațiile de pompare și pentru întreținerea conductelor. Nu sunt incluse energia utilizată pentru distribuția prin conducte a gazelor naturale sau artificiale, a apei calde sau aburului de la distribuitor la consumatorii finali (care trebuie înregistrată la sectorul energetic), energia utilizată pentru distribuția finală a apei către consumatorii casnici, industriali, comerciali și alți consumatori finali (care trebuie înregistrată la sectorul Comerț și servicii publice) și nici pierderile survenite în timpul transportului de la distribuitor la consumatorii finali (care trebuie înregistrate ca pierderi de distribuție).

2.6.2.5.   Transport aerian intern

Cantitățile de combustibili furnizate aeronavelor pentru transportul aerian intern. Este inclus combustibilul utilizat în alte scopuri decât pentru zbor, de exemplu pentru testarea motoarelor în ateliere. Distincția între transportul aerian intern și cel internațional trebuie stabilită în funcție de locul de plecare și de sosire și nu în funcție de naționalitatea companiei aeriene. Aici sunt incluse călătoriile pe distanțe semnificative între două aeroporturi dintr-o țară cu teritorii peste mări. Sunt excluși combustibilii utilizați de companiile aeriene pentru propriile vehicule rutiere (care trebuie raportați la rubrica „Nespecificat în altă parte – Transporturi”) și combustibilii de aviație pentru uz militar (care trebuie raportați la rubrica „Nespecificat în altă parte – Alte sectoare”).

2.6.2.6.   Nespecificat în altă parte – Transporturi

Cantitățile de combustibili utilizate pentru activități de transport neincluse în altă parte. Sunt incluși combustibilii utilizați de companiile aeriene pentru propriile vehicule rutiere și combustibilii utilizați în porturi pentru utilajele de descărcat nave și diferite tipuri de macarale. În cazul în care se folosește această rubrică, conținutul acesteia trebuie explicat în raport.

2.6.3.   ALTE SECTOARE

Această categorie cuprinde cantitățile de combustibili utilizate în sectoarele care nu sunt menționate în mod specific sau care nu aparțin sectorului de transformare, energetic, industriei sau transporturilor.

2.6.3.1.   Comerț și servicii publice

Cantități de combustibili consumați de întreprinderile și administrațiile din sectorul public și sectorul privat. Diviziunile 33, 36, 37, 38, 39, 45, 46, 47, 52, 53, 55, 56, 58, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 66, 68, 69, 70, 71, 72, 73, 74, 75, 77, 78, 79, 80, 81, 82, 84 (clasa 84.22 este exclusă), 85, 86, 87, 88, 90, 91, 92, 93, 94, 95, 96 și 99 din NACE Rev. 2. Combustibilii utilizați pentru încălzire și iluminat la căile ferate, autogări, debarcadere și aeroporturi trebuie să fie înregistrați în această categorie. Sunt incluși aici combustibilii utilizați pentru toate activitățile, altele decât transporturile, încadrate la diviziunile 49, 50 și 51 din NACE Rev. 2.

2.6.3.2.   Gospodăriile populației

Cantitățile de combustibili consumate de toate gospodăriile populației, inclusiv „gospodăriile cu angajați”. Diviziunile 97 și 98 din NACE Rev. 2.

Următoarele definiții specifice se aplică pentru sectorul gospodăriilor populației:

O gospodărie a populației înseamnă o persoană care trăiește singură, o familie, sau un grup de persoane care trăiesc împreună în aceeași locuință privată și împart cheltuielile pentru utilități și alte cheltuieli necesare întreținerii. Sectorul gospodăriilor populației, cunoscut, de asemenea, sub denumirea „sectorul rezidențial” sau „sectorul domestic” este, prin urmare, un grup format de toate gospodăriile populației dintr-o țară anume.

Reședințele colective care pot fi permanente (de exemplu, închisorile) sau temporare (de exemplu, spitalele) trebuie să fie excluse din acest grup, întrucât consumul acestora este inclus în sectorul serviciilor. Energia utilizată în toate activitățile de transport trebuie să fie înregistrată la rubrica aferentă sectorului transporturilor și nu la rubrica aferentă sectorului gospodăriilor populației.

Consumul de energie asociat activităților economice semnificative ale gospodăriilor populației trebuie, de asemenea, să fie exclus din totalul consumului de energie al gospodăriilor populației. Aceste activități includ activitățile economice agricole desfășurate în mici exploatații agricole și alte activități economice efectuate în reședința unei gospodării a populației și trebuie să fie înregistrate în sectorul corespunzător de consum final.

2.6.3.2.1.   Încălzirea încăperilor

Acest serviciu energetic se referă la utilizarea energiei în scopul furnizării de căldură în interiorul unei locuințe.

2.6.3.2.2.   Răcirea încăperilor

Acest serviciu energetic se referă la utilizarea energiei într-o locuință în scopul răcirii printr-un sistem de refrigerare și/sau printr-o unitate de răcire.

Ventilatoarele, suflantele și alte aparate care nu sunt conectate la o unitate de răcire sunt excluse din prezenta secțiune, dar trebuie să fie înregistrate în secțiunea „Aparate electrice și de iluminat”.

2.6.3.2.3.   Încălzirea apei

Acest serviciu energetic se referă la utilizarea energiei în scopul încălzirii apei pentru asigurarea apei calde menajere curente, a apei calde pentru îmbăiere, pentru curățare și a apei calde destinate altor utilizări decât în scopul gătirii alimentelor.

Încălzirea piscinelor este exclusă, dar ea trebuie să fie înregistrată la secțiunea „Alte utilizări finale”.

2.6.3.2.4.   Gătirea alimentelor

Acest serviciu energetic se referă la utilizarea energiei pentru prepararea mâncărurilor.

Sunt excluse aparatele auxiliare pentru gătit (cuptoare cu microunde, ceainice, cafetiere etc.); ele trebuie să fie înregistrate la secțiunea „Aparate electrice și de iluminat”.

2.6.3.2.5.   Aparate electrice și de iluminat (doar cele care funcționează pe bază de energie electrică):

Utilizarea energiei electrice într-o locuință pentru aparatele de iluminat și pentru oricare alte aparate electrice care nu este înregistrată în secțiunea destinată altor utilizări finale.

2.6.3.2.6.   Alte utilizări finale

Orice alt consum de energie realizat în gospodăriile populației, cum ar fi utilizarea energiei pentru activități exterioare locuinței și pentru orice alte activități care nu sunt incluse în cele cinci utilizări finale ale energiei menționate anterior (de exemplu, pentru mașini de tuns iarba, încălzirea piscinelor, dispozitive de încălzire a spațiului exterior, grătare electrice utilizate în aer liber, saune etc.).

2.6.3.3.   Agricultură

Cantitățile de combustibili consumate de utilizatori, clasificate la Agricultură, vânătoare și servicii anexe; Diviziunea 01 din NACE Rev. 2.

2.6.3.4.   Silvicultură

Cantitățile de combustibili consumate de utilizatori, clasificate la Silvicultură și exploatare forestieră; Diviziunea 02 din NACE Rev. 2.

2.6.3.5.   Pescuitul

Cantitățile de combustibili livrați pentru pescuitul în apele interioare, de coastă și în larg. În această categorie trebuie incluși combustibilii furnizați navelor, indiferent de pavilion, care se realimentează cu combustibil pe teritoriul țării (inclusiv pentru pescuitul internațional) și energia consumată în sectorul pescuitului. Diviziunea 03 din NACE Rev. 2.

2.6.3.6.   Nespecificat în altă parte – Alte sectoare

Cantitățile de combustibili utilizate pentru activități care nu sunt incluse în altă parte (precum clasa 84.22 din NACE Rev. 2). Această categorie include consumul de combustibili pentru activități militare mobile sau fixe (de exemplu, nave, aeronave, vehicule rutiere și energia consumată în spațiile de locuit), indiferent dacă acești combustibili sunt livrați forțelor armate din respectiva țară sau din altă țară. În cazul în care se folosește această rubrică, conținutul acesteia trebuie explicat în raport.

3.    PRODUSE

3.1.    CĂRBUNE (combustibili fosili solizi și gaze artificiale)

3.1.1.   CĂRBUNE SUPERIOR

Cărbunele superior reprezintă un agregat echivalent cu suma antracitului, a cărbunelui cocsificabil și a altor tipuri de cărbune bituminos.

3.1.2.   ANTRACIT

Cărbune de categorie superioară utilizat în activități industriale și casnice. Conține, în general, mai puțin de 10 % materii volatile și are o mare concentrație de carbon (aproximativ 90 % carbon fix). Puterea sa calorifică brută depășește 24 000  kJ/kg, măsurată la o masă de cărbune fără cenușă, dar umed.

3.1.3.   CĂRBUNE COCSIFICABIL

Cărbune bituminos de o calitate care permite producerea de cocs (cocs de cocserie) adecvat utilizării în furnale. Puterea sa calorifică brută depășește 24 000  kJ/kg, măsurată la o masă de cărbune fără cenușă, dar umed.

3.1.4.   ALȚI CĂRBUNI BITUMINOȘI

Cărbune utilizat pentru producerea de abur, fiind incluși toți cărbunii bituminoși neincluși la cărbune cocsificabil sau antracit. Este caracterizat printr-un conținut de materii volatile mai mare decât al antracitului (mai mult de 10 %) și un conținut mai mic de carbon (mai puțin de 90 % carbon fix). Puterea sa calorifică brută depășește 24 000  kJ/kg, măsurată la o masă de cărbune fără cenușă, dar umed.

3.1.5.   CĂRBUNE BRUN

Cărbunele brun reprezintă un agregat echivalent cu suma cărbunelui subbituminos și a lignitului.

3.1.6.   CĂRBUNE SUBBITUMINOS

Se referă la cărbunii neaglutinanți, cu o putere calorifică brută între 20 000 kJ/kg și 24 000  kJ/kg, care conțin mai mult de 31 % materii volatile la o masă uscată de cărbune fără substanțe minerale.

3.1.7.   LIGNIT

Cărbuni neaglutinanți cu o putere calorifică brută mai mică de 20 000 kJ/kg și cu un conținut de materii volatile mai mare de 31 % la o masă uscată de cărbune fără substanțe anorganice.

3.1.8.   COMBUSTIBIL BRICHETAT

Este un combustibil produs din granule de cărbune superior la care se adaugă un liant. Cantitatea de combustibil brichetat produs poate, prin urmare, să fie puțin mai mare decât cantitatea reală de cărbune consumat în procesul de transformare.

3.1.9.   COCS DE COCSERIE

Este un produs solid obținut prin carbonizarea la temperatură înaltă a cărbunelui, în general a unui cărbune cocsificabil, cu un conținut scăzut de umiditate și materii volatile. Cocsul de cocserie este utilizat în principal în siderurgie ca sursă de energie și agent chimic.

În această categorie se înregistrează praful de cocs și cocsul de turnătorie.

Semicocsul (un produs solid obținut prin carbonizarea cărbunelui la temperatură joasă) trebuie inclus în această categorie. Semicocsul este utilizat drept combustibil sau direct de uzinele de transformare.

Această rubrică include, de asemenea, cocsul, praful de cocs și semicocsul produse din lignit.

3.1.10.   COCS DE GAZ

Este un produs secundar al cărbunelui superior utilizat pentru producerea de gaz de iluminat în uzinele de gaz. Cocsul de gaz este utilizat pentru încălzire.

3.1.11.   GUDRON DE CĂRBUNE

Este rezultatul distilării distructive a cărbunelui bituminos. Gudronul de cărbune este un produs secundar lichid al distilării cărbunelui cu scopul de a produce cocs în cocserii sau este produs din cărbune brun („gudron de temperatură joasă”).

3.1.12.   BKB (BRICHETE DE CĂRBUNE BRUN)

BKB reprezintă un combustibil produs din lignit sau din cărbune subbituminos prin brichetare la mare presiune, fără adăugarea unui liant, care include granule și praf de lignit uscat.

3.1.13.   GAZE ARTIFICIALE

Gazele artificiale reprezintă un agregat echivalent cu suma gazului de uzină, a gazului de cocserie, a gazului de furnal și a altor gaze recuperate.

3.1.14.   GAZ DE UZINĂ

În această categorie intră toate tipurile de gaze produse în uzine de utilități publice sau în uzine private a căror activitate principală este producerea, transportul și distribuția gazului. Această categorie include gazele produse prin carbonizare (inclusiv gazele produse în cocserii și transferate la categoria gazului de uzină), prin gazificare totală cu sau fără îmbogățire cu produse petroliere (GPL, păcură reziduală etc.) și prin reformare și amestec simplu cu alte gaze și/sau aer, inclusiv prin amestec cu gaze naturale, care va fi distribuit și consumat prin intermediul rețelei de gaze naturale. Cantitatea de gaze provenind din transferurile altor gaze de cărbune în gaze de uzină trebuie înregistrată ca producție de gaz de uzină.

3.1.15.   GAZ DE COCSERIE

Gazul de cocserie este un gaz obținut ca produs secundar rezultat în urma fabricării cocsului de cocserie pentru producerea de fier și oțel.

3.1.16.   GAZ DE FURNAL ÎNALT

Gazul de furnal înalt este produs în timpul arderii cocsului în furnale în industria siderurgică. Acesta este recuperat și utilizat drept combustibil, parțial în uzină și parțial în alte procese ale industriei metalurgice sau în centrale electrice dotate pentru arderea sa.

3.1.17.   ALTE GAZE RECUPERATE

Este un produs secundar rezultat în urma producerii oțelului în furnalele cu oxigen, recuperat la ieșirea din convertizor. Gazele mai sunt cunoscute și ca gaz de convertizor, gaz LD sau gaz BOS. Cantitatea de combustibil trebuie exprimată pe baza puterii calorifice brute. Sunt incluse, de asemenea, gaze nespecificate artificiale care nu au fost menționate anterior, cum ar fi gazele combustibile de origine carboniferă solidă recuperate din procese de fabricație și chimice nedefinite altfel.

3.1.18.   TURBA

Turba este un depozit sedimentar, combustibil, moale, poros sau comprimat, de origine vegetală, cu un conținut mare de apă (până la 90 % în stare brută), ușor de tăiat, de culoare brun deschis sau închis. Turba include turba aglomerată și turba măcinată. Turba utilizată în alte scopuri decât pentru producerea de energie nu intră în această categorie.

3.1.19.   PRODUSE DIN TURBĂ

Produse precum brichetele din turbă derivate direct sau indirect din turbă aglomerată (sod peat) și turbă măcinată.

3.1.20.   ȘISTURI ȘI NISIPURI BITUMINOASE

Șisturile și nisipurile bituminoase sunt roci sedimentare care conțin materii organice sub formă de kerogen. Kerogenul este un material bogat în hidrocarburi ceroase considerat drept precursor al petrolului. Șisturile bituminoase pot fi arse direct sau pot fi prelucrate prin încălzire pentru extragerea de petrol de șist. Petrolul de șist și alte produse derivate din lichefiere trebuie înregistrate la rubrica „Alte hidrocarburi” în cadrul produselor petroliere.

3.2.    GAZE NATURALE

3.2.1.   GAZE NATURALE

Gazele naturale includ gazele din zăcăminte subterane, lichefiate sau în stare gazoasă și care constau în principal din metan, indiferent de metoda de extracție (convențională și neconvențională). Aici sunt incluse gazele „neasociate”, provenind din zăcăminte de unde se extrag numai hidrocarburi în stare gazoasă, gazele „asociate”, obținute în același timp cu țițeiul, precum și metanul recuperat din minele de cărbuni (gaz de mină) sau din straturi de cărbune (gaz de cărbune). Gazele naturale nu includ biogazul și gazele artificiale. Transferurile acestor produse în rețeaua de gaz natural se raportează separat de gazele naturale. Gazele naturale includ gazul natural lichefiat (GNL) și gazul natural comprimat (GNC).

3.3.    ENERGIE ELECTRICĂ ȘI TERMICĂ

3.3.1.   ENERGIE ELECTRICĂ

Energia electrică se referă la transferul de energie prin fenomenul fizic care implică sarcinile electrice și efectele acestora în stare de repaus și în mișcare. Trebuie înregistrată întreaga cantitate de energie electrică utilizată, produsă și consumată, inclusiv energia din afara rețelei și cea consumată din producția proprie. Energia electrică în afara rețelei este produsă de instalații care sunt deconectate de la rețea din perspectiva producției; instalația nu poate injecta energia electrică produsă în rețea. Energia electrică utilizată pentru autoconsum este electricitatea consumată de producător înainte de a fi injectată în rețea.

3.3.2.   ENERGIE TERMICĂ (ENERGIE TERMICĂ DERIVATĂ)

Energia termică se referă la energia obținută din mișcarea de translație, de rotație și de vibrație a componentelor materiei, precum și din schimbările stării fizice a acesteia. Trebuie înregistrată întreaga cantitate de energie termică produsă, cu excepția energiei termice produse de către autoproducători pentru consumul propriu și nevândute; toate celelalte forme de energie termică se înregistrează ca utilizare a unor produse din care s-a obținut energie termică.

3.4.    PETROL (Țiței și produse petroliere)

3.4.1.   ȚIȚEI

Țițeiul este un tip de ulei mineral de origine naturală, care conține un amestec de hidrocarburi și impurități asociate, precum sulful. Acesta se găsește în stare lichidă în condiții normale de temperatură și presiune de suprafață, iar caracteristicile fizice (densitate, vâscozitate etc.) sunt foarte variabile. Această categorie include condensatele din gazele asociate sau neasociate extrase din zăcăminte sau perimetre de exploatare, dacă acestea sunt amestecate cu țițeiul comercial. Cantitățile trebuie să fie înregistrate indiferent de metoda de extragere (convențională și neconvențională). Țițeiul nu include LGN.

3.4.2.   LICHIDE DIN GAZ NATURAL (LGN)

LGN-urile sunt hidrocarburi lichide sau lichefiate obținute din gaze naturale în instalații de separare sau de prelucrare a gazului. Printre LGN-uri se numără etanul, propanul, butanul (butan normal și izobutan), pentanul, izopentanul și pentanul plus (denumit uneori benzină naturală sau condensat de uzină).

3.4.3.   MATERII PRIME DE RAFINĂRIE

Materiile prime de rafinărie constau în petrol prelucrat destinat unei prelucrări suplimentare (de exemplu, păcură distilată direct sau motorină în vid) fără amestecare. După o prelucrare suplimentară, urmează să fie transformate într-una sau mai multe componente și/sau produse finite. Această definiție se aplică, de asemenea, retururilor din petrochimie pentru rafinării (de exemplu, benzină de piroliză, fracții C4, fracții de motorină și păcură).

3.4.4.   ADITIVI/COMPUȘI OXIGENAȚI

Aditivii sunt compuși, alții decât hidrocarburile, care sunt adăugați la sau amestecați cu produse petroliere pentru a modifica proprietățile acestora (de exemplu, cifra octanică, cifra cetanică, proprietățile la rece etc.). Printre aditivi se numără compușii oxigenați [precum alcoolii (metanol, etanol)], eterii [metil terț butil eter (MTBE), etil terț butil eter (ETBE), terț amil metil eter (TAME) etc.], esterii (precum ulei de rapiță sau ester dimetilic etc.), compușii chimici [de exemplu, tetrametil de plumb (TMP), tetraetil de plumb (TEP) și detergenții]. Cantitățile de aditivi/compuși oxigenați (alcooli, eteri, esteri și alți compuși chimici) declarați în această categorie trebuie să corespundă cantităților amestecate cu combustibili sau utilizate drept combustibil. Această categorie include biocombustibilii care sunt amestecați cu combustibili fosili lichizi.

3.4.5.   BIOCOMBUSTIBILI ÎN ADITIVI/COMPUȘI OXIGENAȚI

Cantitățile de biocombustibili lichizi înregistrați în această categorie corespund biocombustibililor lichizi amestecați și se referă doar la proporția de biocombustibil lichid și nu la volumul total de lichide în care se amestecă biocombustibilii. Nu se iau în considerare biocombustibilii lichizi care nu au fost amestecați.

3.4.6.   ALTE HIDROCARBURI

Această categorie include țițeiul sintetic obținut din nisipuri petrolifere, uleiurile minerale extrase din șisturile bituminoase etc., lichidele obținute din lichefierea cărbunelui, în urma transformării gazelor naturale în benzină, hidrogenul și uleiurile emulsionate (de exemplu, Orimulsion); nu include șisturile bituminoase; include uleiul de șist (produs secundar).

3.4.7.   PRODUSE PETROLIERE

Produsele petroliere constituie un produs agregat echivalent cu suma gazului de rafinărie, a etanului, a gazelor petroliere lichefiate, a naftei, a benzinei auto, a benzinei de aviație, a benzinei tip Jet Fuel, a kerosenului tip Jet Fuel, a altor tipuri de kerosen, a motorinei, a păcurii, a benzinei industriale white spirit și SBP, a lubrifianților, a bitumului, a cerurilor de parafină, a cocsului de petrol și a altor produse.

3.4.8.   GAZ DE RAFINĂRIE

Gazul de rafinărie este un amestec de gaze necondensate, care constau în principal în hidrogen, metan, etan și olefine obținute în urma distilării țițeiului sau tratării produselor petroliere (de exemplu prin cracare) în rafinării. Aici se includ și gazele returnate din industria petrochimică.

3.4.9.   ETAN

Hidrocarbură cu catenă liniară, gazoasă în stare naturală, (C2H6) extrasă din gaze naturale și din gaze de rafinărie.

3.4.10.   GAZ PETROLIER LICHEFIAT (GPL)

GPL-urile sunt hidrocarburi parafinice ușoare obținute în urma proceselor de rafinare și în instalațiile de stabilizare a țițeiului și de prelucrare a gazelor naturale. Acestea constau, în principal, în propan (C3H8) și butan (C4Hl0) sau într-o combinație între aceste două gaze. Acestea pot conține, de asemenea, propilenă, butilenă, izopropilenă și izobutilenă. GPL-urile sunt de obicei lichefiate sub presiune pentru transport și depozitare.

3.4.11.   NAFTĂ

Nafta este o materie primă atât pentru industria petrochimică (de exemplu, producerea de etilenă sau de compuși aromatici), cât și pentru producerea de benzină prin reformare sau izomerizare în rafinării. Nafta include materialele care au o temperatură de distilare între 30 °C și 210 °C sau un interval între aceste valori.

3.4.12.   BENZINĂ AUTO

Benzina auto constă într-un amestec de hidrocarburi ușoare care au temperatura de distilare între 35 °C și 215 °C. Este utilizată drept combustibil pentru motoarele cu aprindere prin scânteie ale vehiculelor de transport terestru. Benzina auto poate conține aditivi, compuși oxigenați și amelioratori ai cifrei octanice, inclusiv compuși ai plumbului. Această categorie include componentele de amestec ale benzinei auto (cu excepția aditivilor/compușilor oxigenați), de exemplu alchilații, izomerații, reformații, benzina de cracare, destinate utilizării ca benzină auto finisată. Benzina auto este un produs agregat echivalent cu suma amestecului cu biobenzină (biobenzina din benzina auto) și a altor produse diferite de biobenzină.

3.4.12.1.   Amestec cu biobenzină (biobenzina din benzina auto)

Biobenzina care a fost amestecată cu benzina auto.

3.4.12.2.   Produse diferite de biobenzină

Partea rămasă a benzinei auto – benzină auto fără biobenzină în amestec (preponderent benzină auto din combustibili fosili).

3.4.13.   BENZINĂ PENTRU AVIAȚIE

Este o benzină special preparată pentru motoarele cu pistoane ale avioanelor, cu o cifră octanică adecvată acestui tip de motoare, cu o temperatură de îngheț de -60 °C și un interval de distilare de obicei între 30 °C și 180 °C.

3.4.14.   COMBUSTIBILI DE TIP BENZINĂ PENTRU TURBOREACTOARE (COMBUSTIBILI DE TIP NAFTĂ PENTRU TURBOREACTOARE SAU JP4)

Această categorie include toate hidrocarburile ușoare utilizate de turbomotoarele avioanelor, care se distilează între 100 °C și 250 °C și se obțin prin amestecarea kerosenului și benzinei sau naftei în așa fel încât concentrația de compuși aromatici să nu depășească 25 % din volum, iar presiunea vaporilor să fie între 13,7 kPa și 20,6 kPa.

3.4.15.   CARBURANT DE TIP KEROSEN PENTRU MOTOARE CU REACȚIE

Distilat utilizat de turbomotoarele avioanelor. Are aceleași caracteristici de distilare între 150 °C și 300 °C (în general până la 250 °C) și același punct de inflamabilitate ca și kerosenul. În plus, are caracteristici specifice (precum temperatura de îngheț), care sunt stabilite de Asociația Internațională a Transporturilor Aeriene. Această categorie include componentele pentru amestec cu kerosen. Această categorie include componentele de amestec ale kerosenului. Carburanții de tipul kerosenului pentru turboreactoare constituie un produs agregat echivalent cu suma amestecului cu biocarburanți de tipul kerosenului pentru turboreactoare (biocarburanți de tipul kerosenului pentru turboreactoare în carburanți de tipul kerosenului pentru turboreactoare) și kerosen non-bio pentru turboreactoare.

3.4.15.1.   Amestec cu biocombustibili de tipul kerosenului pentru turboreactoare (biocombustibili de tipul kerosenului pentru turboreactoare în combustibili de tipul kerosenului pentru turboreactoare)

Biocombustibili de tipul kerosenului pentru turboreactoare care a fost amestecat cu combustibili de tipul kerosenului pentru turboreactoare.

3.4.15.2.   Non-biocombustibil de tip kerosen pentru turboreactoare

Partea rămasă a combustibililor de tipul kerosenului pentru turboreactoare – combustibili de tipul kerosenului pentru turboreactoare fără amestec cu biocombustibili de tipul kerosenului pentru turboreactoare (preponderent combustibili de tipul kerosenului pentru turboreactoare din combustibili fosili).

3.4.16.   ALTE TIPURI DE KEROSEN

Distilat de petrol rafinat utilizat în alte sectoare decât transportul aerian. Se distilează între 150 °C și 300 °C.

3.4.17.   MOTORINĂ (PĂCURĂ DISTILATĂ)

Motorina este în principal un distilat intermediar care se distilează între 180 °C și 380 °C. Această categorie include componentele pentru amestec. Există mai multe tipuri de calitate în funcție de utilizare: Motorina include motorina pentru motoarele diesel cu aprindere prin compresie ale autovehiculelor și camioanelor. Motorina include combustibil ușor pentru încălzirea spațiilor industriale și comerciale, motorină pentru transporturile navale și motorină pentru transporturile feroviare, alte tipuri de motorină inclusiv motorinele grele, care se distilează între 380 °C și 540 °C și care sunt utilizate ca materii prime în petrochimie. Motorina constituie un produs agregat echivalent cu suma amestecului cu biomotorine (biomotorine în motorină) și alte produse decât biomotorinele.

3.4.17.1.   Amestec cu biomotorine (biomotorine în motorină)

Biomotorine care au fost amestecate cu motorină.

3.4.17.2.   Alte produse decât biomotorinele

Partea rămasă a motorinei - motorină fără amestec cu biomotorine (preponderent motorină din combustibili fosili).

3.4.18.   PĂCURĂ (PĂCURĂ GREA)

Include toate tipurile de păcură reziduală (grea) (inclusiv cele obținute prin amestec). Vâscozitatea cinematică depășește 10 cSt la 80 °C. Punctul de aprindere este întotdeauna de peste 50 °C, iar densitatea este întotdeauna de peste 0,90 kg/l. Păcura este un produs agregat echivalent cu suma păcurii care conține un conținut redus de sulf și a păcurii cu un conținut ridicat de sulf.

3.4.18.1.   Păcură cu un conținut redus de sulf (LSFO)

Păcură cu un conținut de sulf sub 1 %.

3.4.18.2.   Păcură cu un conținut ridicat de sulf (HSFO)

Păcură cu un conținut de sulf de minimum 1 %.

3.4.19.   WHITE SPIRIT ȘI SBP

White spirit și SBP sunt definite ca distilate intermediare rafinate cu distilare în intervalul de distilare al naftei/kerosenului. Acestea includ benzine industriale (denumite și SBP; uleiuri ușoare care se distilează între 30 °C și 200 °C în 7 sau 8 tipuri de calitate de benzine industriale, în funcție de poziția fracției în intervalul de distilare – aceste tipuri de calitate se stabilesc în funcție de diferența de temperatură între punctele de distilare pentru 5 % și 90 % din volum, temperatură ce nu depășește 60 °C), și white spirit (benzină industrială cu un punct de inflamabilitate de peste 30 °C și intervalul de distilare între 135 °C și 200 °C).

3.4.20.   LUBRIFIANȚI

Hidrocarburi obținute din produse secundare de distilare. Lubrifianții sunt în principal utilizați pentru a reduce frecarea între suprafețele de sprijin. Sunt incluse toate categoriile finisate de uleiuri lubrifiante, de la uleiul de ax la uleiul pentru cilindri, inclusiv cele utilizate la grăsimile lubrifiante, uleiurile de motor și toate categoriile de uleiuri de bază pentru lubrifianți.

3.4.21.   BITUM

Este o hidrocarbură solidă, semisolidă sau vâscoasă cu o structură coloidală, de culoare brună sau neagră, obținută ca reziduu în urma distilării țițeiului, prin distilarea în vid a reziduurilor de petrol rezultate din distilarea atmosferică. Bitumul mai este denumit și asfalt și este utilizat în principal la construcții de drumuri și ca material pentru acoperișuri. Această categorie cuprinde bitumul fluidizat și bitumul fluxat.

3.4.22.   CEARĂ DE PARAFINĂ

Cerurile de parafină sunt hidrocarburi alifatice saturate. Acestea sunt reziduuri extrase în urma deparafinării uleiurilor lubrifiante. Au o structură cristalină, mai mult sau mai puțin fină, în funcție de calitate. Caracteristicile lor principale sunt următoarele: sunt incolore, inodore și translucide, cu un punct de topire de peste 45 °C.

3.4.23.   COCS DE PETROL

Este un produs secundar solid, negru, obținut în principal prin cracarea și carbonizarea materiilor prime derivate din petrol, a reziduurilor de distilare în vid, a gudronului și a smoalei prin procese precum cocsificarea întârziată sau cocsificarea fluidă. Constă în principal în carbon (90-95 %) și are un conținut redus de cenușă. Este utilizat ca materie primă pentru cocserii în industria siderurgică, pentru încălzire, pentru producerea electrozilor și pentru producerea de substanțe chimice. Cele mai importante două categorii ale cocsului de petrol sunt „cocsul verde” și „cocsul calcinat”. Este inclus „cocsul de cataliză”, care se depune pe catalizator în cursul proceselor de rafinare; acest tip de cocs nu este recuperabil și este de obicei utilizat drept combustibil de rafinărie.

3.4.24.   ALTE PRODUSE

Această categorie include toate produsele nemenționate mai sus, de exemplu: gudronul și sulful. Include compușii aromatici (de exemplu, BTX sau benzenul, toluenul și xilenul) și olefinele (de exemplu, propilena) produse în rafinării.

3.5.    Energie din surse regenerabile și energie obținută din deșeuri

3.5.1.   HIDROENERGIE

Energia potențială și cinetică a apei transformată în energie electrică în hidrocentrale. Energia hidroelectrică este un produs agregat echivalent cu suma hidrocentralelor pure, a hidrocentralelor mixte și a centralelor cu acumulare prin pompare pură.

3.5.1.1.   Hidrocentrale pure

Hidrocentralele pure care utilizează doar intrarea apei naturale și care nu au capacitatea de a acumula energia hidroelectrică prin pompare (pomparea apei în amonte).

3.5.1.2.   Hidrocentrale mixte

Hidrocentralele cu intrarea apei într-un bazin superior în condiții naturale, unde instalațiile pot fi utilizate, parțial sau integral, pentru pomparea apei în amonte; energia electrică generată este o consecință atât a intrării apei în condiții naturale, cât și a pompării apei în amonte.

3.5.1.3.   Centrale cu acumulare prin pompare pură

Hidrocentralele fără intrarea apei în rezervorul superior în condiții naturale; marea parte a apei care generează energie electrică a fost pompată anterior în amonte; se exclud precipitațiile și ninsorile.

3.5.2.   ENERGIE GEOTERMALĂ

Energie termică emisă de scoarța terestră, de obicei sub formă de apă fierbinte sau abur, excluzând energia termică ambiantă captată de pompele de căldură subterane. Această producție de energie reprezintă diferența dintre entalpia fluidului extras din gaura de sondă și cea a fluidului eliminat.

3.5.3.   ENERGIE SOLARĂ

Energia solară este un produs agregat echivalent cu suma energiei solare fotovoltaice și a energiei termice solare.

3.5.3.1.   Energia solară fotovoltaică

Reprezintă lumina solară transformată în energie electrică prin intermediul celulelor solare care, expuse la lumină, produc energie electrică. Trebuie înregistrată toată cantitatea de energie electrică produsă (inclusiv producția la scară redusă și instalațiile din afara rețelei).

3.5.3.1.1.   Panouri fotovoltaice de acoperiș

Aici se raportează cantitatea de energie produsă de panourile solare fotovoltaice situate pe structuri de construcții care au un alt scop principal decât producția de energie. Sunt incluse, de asemenea, BIPV (clădiri fotovoltaice integrate), în care panourile fotovoltaice nu se află pe acoperiș, ci, de exemplu, sunt fixate pe clădire. Panourile fotovoltaice solare nu sunt considerate a fi de acoperiș dacă sunt amplasate pe o suprafață întinsă, la sol, cum ar fi cele care se întind pe un spațiu suplimentar (de exemplu, suprafețele agricole).

3.5.3.1.2.   Energia electrică în afara rețelei

Aici se raportează energia electrică în afara rețelei, astfel cum este definită în anexa A punctul 3.3.1.

3.5.3.2.   Căldură termică solară

Energia termică produsă de radiațiile solare (lumina soarelui) exploatată în scopuri energetice utile. Spre exemplu, se includ aici centralele termice solare și sistemele active pentru producerea de apă caldă sanitară sau pentru încălzirea spațiilor din clădiri. Această producție de energie constă în energia termică transmisă mediului de transfer termic, adică radiațiile solare incidente fără pierderile optice și cele datorate colectoarelor solare. Nu trebuie inclusă aici energia solară captată prin sisteme pasive pentru încălzirea, răcirea și iluminatul clădirilor; trebuie inclusă doar energia solară asociată sistemelor active.

3.5.4.   ENERGIA MAREELOR, A VALURILOR ȘI A MĂRII

Reprezintă energia mecanică produsă de maree, valuri sau curenți marini, exploatată pentru a produce energie electrică.

3.5.5.   ENERGIE EOLIANĂ

Reprezintă energia cinetică a vântului exploatată pentru producerea de energie electrică cu ajutorul turbinelor eoliene. Energia eoliană este un produs agregat echivalent cu suma energiei eoliene onshore și a energiei eoliene offshore.

3.5.5.1.   Energie eoliană onshore

Producția de energie electrică prin acțiunea vântului în locații de pe uscat (în interior, inclusiv pe lacuri și alte corpuri de apă interioare).

3.5.5.2.   Energie eoliană offshore

Producția de energie electrică în locații din larg (de exemplu, pe mare, în ocean și pe insule artificiale). Pentru producția de energie eoliană offshore în afara apelor teritoriale ale teritoriului în cauză, se vor lua în considerare toate instalațiile amplasate în zona economică exclusivă a unei țări.

3.5.6.   DEȘEURI INDUSTRIALE (FRACȚIA DE DEȘEURI NEREGENERABILE)

Se declară deșeurile neregenerabile de origine industrială incinerate direct în instalații specifice în scopuri energetice semnificative. Cantitatea de combustibil utilizat trebuie înregistrată pe baza puterii calorifice nete. Nu se includ deșeurile incinerate fără nicio recuperare de energie. Fracția de deșeuri industriale regenerabile trebuie să fie înregistrată în categoria de biocombustibili care o descrie cel mai bine.

3.5.7.   DEȘEURI MUNICIPALE:

Reprezintă deșeurile produse de locuințe, spitale și de sectorul terțiar (în general, toate deșeurile similare deșeurilor menajere), care sunt incinerate direct în instalații speciale în scopuri energetice semnificative. Cantitatea de combustibil utilizat trebuie înregistrată pe baza puterii calorifice nete. Nu se includ deșeurile incinerate fără nicio recuperare de energie. Deșeurile municipale constituie un produs agregat echivalent cu suma deșeurilor municipale regenerabile și a deșeurilor municipale neregenerabile.

3.5.7.1.   Deșeuri municipale regenerabile

Partea de deșeuri municipale de origine biologică.

3.5.7.2.   Deșeuri municipale neregenerabile

Partea de deșeuri municipale care nu sunt de origine biologică.

3.5.8.   BIOCOMBUSTIBILI

Biocombustibilii constituie un produs agregat echivalent cu suma biocombustibililor solizi, a biogazului și a biocombustibililor lichizi. Biocombustibilii utilizați în alte scopuri decât pentru producerea de energie nu intră în domeniul de aplicare al statisticilor energetice (spre exemplu, lemnul folosit pentru construcții ca mobilier, biolubrifiantul pentru lubrifierea motorului și biobitumul utilizat la îmbrăcămintea rutieră).

3.5.8.1.   Biocombustibili solizi

Reprezintă materialele organice solide, nefosile, de origine biologică (cunoscute și sub denumirea de biomasă), care pot fi utilizate drept combustibil pentru producerea de energie termică sau electrică. Biocombustibilii solizi constituie un produs agregat echivalent cu suma mangalului, a lemnului de foc, a reziduurilor și subproduselor de lemn, a leșiei negre, a resturilor rezultate din prelucrarea trestiei de zahăr, a deșeurilor animale, a altor materiale vegetale și reziduuri și a fracției de deșeuri regenerabile din deșeurile industriale.

3.5.8.1.1.   Mangal

Mangalul este un combustibil fabricat din biocombustibili solizi - un reziduu solid rezultat în urma distilării distructive și a pirolizei lemnului și altor materiale vegetale.

3.5.8.1.2.   Lemn de foc, reziduuri și subproduse de lemn

Lemnul de foc (sub formă de bușteni, crengi sau așchii) obținut din păduri naturale sau administrate ori copaci izolați. Sunt incluse reziduurile de lemn utilizate ca și combustibil, în care se păstrează compoziția originală a lemnului; se includ peleții din lemn. Nu se includ mangalul și leșia neagră. Cantitatea de combustibil utilizat trebuie înregistrată pe baza puterii calorifice nete.

3.5.8.1.2.1   Peleții din lemn

Peleții din lemn constituie un produs cilindric aglomerat din reziduuri de lemn prin comprimare.

3.5.8.1.3.   Leșie neagră

Energia produsă din leșie alcalină uzată obținută din fierbătoare în timpul producției de sulfat sau pastă de sodă necesară pentru fabricarea hârtiei. Cantitatea de combustibil utilizat trebuie înregistrată pe baza puterii calorifice nete.

3.5.8.1.4.   Resturi rezultate din prelucrarea trestiei de zahăr

Combustibil obținut din fibra care rămâne după extragerea sucului în procesul de prelucrare a trestiei de zahăr. Cantitatea de combustibil utilizat trebuie înregistrată pe baza puterii calorifice nete.

3.5.8.1.5.   Deșeuri animale

Energia obținută din excrementele animalelor, reziduurile din carne și pește care, atunci când sunt uscate, sunt utilizate drept combustibil. Nu se includ deșeurile utilizate în instalații de fermentare anaerobă. Combustibilii gazoși din aceste instalații se includ în categoria biogazului. Cantitatea de combustibil utilizat trebuie înregistrată pe baza puterii calorifice nete.

3.5.8.1.6.   Alte materiale vegetale și reziduuri

Biocombustibilii nespecificați în altă parte și care includ paie, coji, coji de nuci măcinate, crengi provenite din tăiere, turte de măsline și alte deșeuri provenite din întreținerea, cultivarea și procesarea plantelor. Cantitatea de combustibil utilizat trebuie înregistrată pe baza puterii calorifice nete.

3.5.8.1.7.   Partea regenerabilă a deșeurilor industriale

Partea solidă regenerabilă a deșeurilor industriale incinerate direct în instalații specifice în scopuri energetice semnificative [spre exemplu, printre altele, partea de cauciuc natural din deșeurile de anvelope din cauciuc sau partea de fibre naturale din deșeurile textile – din categoriile de deșeuri 07.3 și, respectiv, 07.6, astfel cum se prevede în Regulamentul (CE) nr. 2150/2002 referitor la statisticile privind deșeurile]. Cantitatea de combustibil utilizat trebuie înregistrată pe baza puterii calorifice nete.

3.5.8.2.   Biogaz

Biogazul este un gaz compus în principal din metan și dioxid de carbon produs prin digestia anaerobă a biomasei sau prin procese termice din biomasă, inclusiv biomasa din deșeuri. Cantitatea de combustibil utilizat trebuie înregistrată pe baza puterii calorifice nete. Biogazul este un produs agregat echivalent cu suma gazului de depozit, a gazului de canalizare, a altor tipuri de biogaz obținute în urma digestiei anaerobe și a biogazului din prelucrarea termică.

3.5.8.2.1.   Gaz de depozit

Biogaz produs în urma digestiei anaerobe a deșeurilor din depozitele de deșeuri.

3.5.8.2.2.   Gaz provenit din nămoluri de canalizare

Biogaz produs în urma fermentării anaerobe a nămolului de canalizare.

3.5.8.2.3.   Alte tipuri de biogaz obținute în urma digestiei anaerobe

Biogaz produs în urma fermentării anaerobe a deșeurilor animaliere și a deșeurilor de la abatoare, fabrici de bere și alte industrii agroalimentare.

3.5.8.2.4.   Biogaz din procesele termice

Biogaz produs prin procesele termice (prin gazificare sau piroliză) ale biomasei.

3.5.8.3.   Biocombustibili lichizi

Această categorie include toți combustibilii lichizi de origine naturală (de exemplu, cei produși din biomasă și/sau fracția biodegradabilă a deșeurilor) care sunt adecvați pentru a fi amestecați cu sau a înlocui combustibilii lichizi fosili. Cantitățile de biocombustibili lichizi declarate la această categorie trebuie să includă cantitățile de biocombustibil pur care nu au fost amestecate cu combustibili fosili. În cazul special al importurilor și al exporturilor de biocombustibili lichizi, sunt relevante numai schimburile de biocombustibili care nu au fost amestecați cu combustibili pentru transporturi (și anume, combustibilii care sunt utilizați în stare pură); schimburile de biocombustibili lichizi amestecați cu combustibili pentru transporturi trebuie declarate în categoria produselor petroliere. Trebuie să fie declarați doar biocombustibilii lichizi utilizați în scopuri energetice - arși direct sau amestecați cu combustibili fosili. Biocombustibilii lichizi constituie un produs agregat echivalent cu suma biobenzinei, a biomotorinelor, a biocarburanților de tipul kerosenului pentru turboreactoare și a altor biocombustibili lichizi.

3.5.8.3.1.   Biobenzină

Biocombustibilii lichizi adecvați pentru a fi amestecați cu sau a înlocui benzina auto obținută din combustibili fosili.

3.5.8.3.1.1.   Bioetanol

Etanol trecut la rubrica „Biobenzină”.

3.5.8.3.2.   Biomotorine

Biocombustibilii lichizi adecvați pentru a fi amestecați cu sau a înlocui motorina obținută din combustibili fosili.

3.5.8.3.3.   Biocarburanți de tipul kerosenului

Biocombustibilii lichizi adecvați pentru a fi amestecați cu sau a înlocui combustibilii de tipul kerosenului pentru turboreactoare obținuți din combustibili fosili.

3.5.8.3.4.   Alți biocombustibili lichizi

Biocombustibilii lichizi care nu sunt incluși în nicio categorie anterioară.

3.5.9.   ENERGIE TERMICĂ AMBIANTĂ

Energia termică la o temperatură utilă extrasă (captată) prin pompe de căldură care au nevoie de energie electrică sau de alte tipuri de energie auxiliară pentru a funcționa. Această energie termică poate fi stocată în aerul ambiant, sub stratul solid al suprafeței terestre sau în apele de suprafață. Valorile trebuie să fie înregistrate pe baza aceleiași metodologii ca și cea utilizată pentru raportarea energiei termice captate de pompele de căldură conform Directivei 2009/28/CE și a Directivei (UE) 2018/2001, însă trebuie să fie incluse toate pompele de căldură, indiferent de nivelul lor de performanță.

3.6.    Hidrogen

Hidrogenul utilizat ca materie primă, combustibil sau pentru transportul/stocarea de energie trebuie să fie înregistrat. Trebuie să fie înregistrată toată cantitatea de hidrogen, indiferent dacă aceasta este vândută sau nu. Atunci când se află într-un amestec, hidrogenul se raportează numai când este componenta principală cu un grad ridicat de puritate.

ANEXA B

STATISTICI ANUALE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

Prezenta anexă precizează domeniul de aplicare, unitățile, perioada de referință, periodicitatea, termenul și modalitățile de transmitere pentru colectarea anuală a statisticilor în domeniul energiei.

Cu excepția cazului în care se prevede altfel, următoarele dispoziții se aplică tuturor colectărilor de date specificate în prezenta anexă:

Anexa A oferă explicații cu privire la termenii care nu sunt explicați în prezenta anexă.

1.    COMBUSTIBILI FOSILI SOLIZI ȘI GAZE ARTIFICIALE

1.1.    Produse energetice în cauză

În lipsa unor dispoziții contrare, această colectare de date se aplică tuturor produselor energetice enumerate la capitolul 3.1 CĂRBUNE (combustibili fosili solizi și gaze artificiale) din anexa A.

1.2.    Listă de agregate

În lipsa unor dispoziții contrare, trebuie declarate agregatele de pe următoarea listă pentru toate produsele energetice enumerate la alineatul precedent.

1.2.1.   APROVIZIONARE

Nu se aplică decât în cazul antracitului, cărbunelui cocsificabil, altor cărbuni bituminoși, subbituminoși și lignitului.

Nu se aplică decât în cazul antracitului, cărbunelui cocsificabil, altor cărbuni bituminoși, subbituminoși și lignitului.

Această categorie include două componente:

Nu se aplică în cazul antracitului, cărbunelui cocsificabil, altor cărbuni bituminoși, cărbunilor subbituminoși, lignitului, turbei și șisturilor și nisipurilor bituminoase.

Nu se aplică în cazul antracitului, cărbunelui cocsificabil, altor cărbuni bituminoși, cărbunilor subbituminoși, lignitului, turbei și șisturilor și nisipurilor bituminoase.

Nu se aplică în cazul antracitului, cărbunelui cocsificabil, altor cărbuni bituminoși, cărbunilor subbituminoși, lignitului, turbei și șisturilor și nisipurilor bituminoase.

1.2.2   SECTORUL DE TRANSFORMARE

1.2.3.   SECTORUL ENERGETIC

1.2.4.   PIERDERILE DE TRANSPORT ȘI DE DISTRIBUȚIE

1.2.5.   CONSUMUL NEENERGETIC

Consumul neenergetic din toate subsectoarele industriale, de transformare și energetice, de exemplu cărbunele utilizat pentru producerea de metanol sau amoniac.

Diviziunile 20 și 21 din NACE Rev. 2; consumul neenergetic de cărbune include utilizarea ca materie primă pentru a produce îngrășăminte și alte produse petrochimice.

Consum neenergetic în toate subsectoarele din sectorul transporturilor

Consum neenergetic în sectoarele: „Comerț și servicii publice”, „Gospodăriile populației”, „Agricultură” și „Nespecificat în altă parte – Altele”.

1.2.6.   Consum final de energie – Sectorul industrial

1.2.7.   CONSUM FINAL DE ENERGIE – TRANSPORTURI

1.2.8.   CONSUM FINAL DE ENERGIE – ALTE SECTOARE

1.2.9.   IMPORTURILE ÎN FUNCȚIE DE ȚARA DE ORIGINE ȘI EXPORTURILE ÎN FUNCȚIE DE ȚARA DE DESTINAȚIE

Se declară importurile în funcție de țara de origine și exporturile în funcție de țara de destinație. Se aplică în cazul antracitului, al cărbunelui cocsificabil, al altor cărbuni bituminoși, al cărbunilor subbituminoși, al lignitului, al combustibilului brichetat, al cocsului de cocserie, al gudronului de cărbune, al brichetelor de lignit, al turbei, al produselor din turbă, precum și al șisturilor și nisipurilor bituminoase.

1.2.10.   PUTERE CALORIFICĂ

Se aplică în cazul antracitului, al cărbunelui cocsificabil, al altor cărbuni bituminoși, al cărbunilor subbituminoși, al lignitului, al combustibilului brichetat, al cocsului de cocserie, al gudronului de cărbune, al brichetelor de lignit, al turbei, al produselor din turbă, precum și al șisturilor și nisipurilor bituminoase.

Atât puterea calorifică brută, cât și cea netă, trebuie să fie declarate pentru următoarele agregate:

1.3.    Unități de măsură

Cantitățile înregistrate trebuie să fie declarate în kt (kilotone), cu excepția gazelor artificiale (gaz de uzină, gaz de cocserie, gaz de furnal, alte gaze recuperate), în cazul cărora cantitatea înregistrată trebuie să fie declarată în TJ GCV (terajouli pe baza puterii calorifice brute).

Puterea calorifică trebuie să fie declarată în MJ/t (megajouli pe tonă).

1.4.    Derogări și scutiri

Nu se aplică.

2.    GAZE NATURALE

2.1.    Produse energetice în cauză

Acest capitol se referă la înregistrarea gazelor naturale.

2.2.    Listă de agregate

În cazul gazelor naturale, trebuie înregistrate agregatele de pe lista următoare.

2.2.1.   SECTORUL DE APROVIZIONARE

Cantitățile declarate pentru sectorul de aprovizionare trebuie exprimate în unități de volum și de energie și să includă puterea calorifică brută și netă.

Include producția offshore.

Gazul natural obținut în același timp cu țițeiul.

Gaze naturale provenind din zăcămintele de unde se extrag numai hidrocarburi în stare gazoasă.

Metan produs în minele de cărbuni sau extras din straturile de cărbune, adus la suprafață și consumat de mina respectivă sau transportat prin conducte la consumatori.

Nivelurile stocurilor inițiale și finale se declară separat, ca stocuri pe teritoriul național și, respectiv, stocuri deținute în străinătate. „Nivelul stocurilor” înseamnă cantitățile de gaz disponibile pentru a fi distribuite în cursul fiecărui ciclu de stocare. Această categorie se referă la gazele naturale recuperabile stocate în spații speciale de depozitare (zăcăminte epuizate de gaze și/sau petrol, straturi acvifere, caverne saline, caverne mixte și altele) și la gazele naturale lichefiate stocate. Gazul din pernele de gaz nu trebuie inclus în această categorie. Obligația de a declara puterea calorifică nu se aplică în acest caz.

Volumul de gaz eliberat în atmosferă la locul de producție sau la instalațiile de prelucrare a gazului. Obligația de a declara puterea calorifică nu se aplică în acest caz.

Volumul de gaz ars la locul de producție sau la instalațiile de prelucrare a gazului. Obligația de a declara puterea calorifică nu se aplică în acest caz.

2.2.2.   SECTORUL DE TRANSFORMARE

2.2.3.   SECTORUL ENERGETIC

2.2.4.   PIERDERI DE TRANSPORT

2.2.5.   PIERDERI DE DISTRIBUȚIE

2.2.6.   SECTORUL TRANSPORTURILOR

Consumul final de energie și consumul neenergetic final se declară separat pentru următoarele agregate.

2.2.7.   SECTORUL INDUSTRIAL

Consumul final de energie și consumul neenergetic final se declară separat pentru următoarele agregate.

2.2.8.   ALTE SECTOARE

Consumul final de energie și consumul neenergetic final se declară separat pentru următoarele agregate.

2.2.9.   IMPORTURILE ÎN FUNCȚIE DE ȚARA DE ORIGINE ȘI EXPORTURILE ÎN FUNCȚIE DE ȚARA DE DESTINAȚIE

Trebuie declarate atât cantitățile totale de gaze naturale, cât și partea de GNL din acestea, în funcție de țara de origine, în cazul importurilor, și în funcție de țara de destinație, în cazul exporturilor.

2.2.10.   CAPACITATEA DE STOCARE A GAZULUI

Trebuie înregistrate separat ca spații de stocare a gazului în stare gazoasă și ca terminale GNL (în continuare, trebuie să se facă distincția între terminalele de import GNL și cele de export GNL).

Denumirea amplasamentului spațiului de stocare sau al terminalului GNL.

Tip de stocare, precum zăcămintele epuizate de gaze, straturile acvifere, cavernele saline etc.

Pentru spațiile de stocare a gazului în stare gazoasă: capacitatea totală de stocare a gazului, minus gazul din pernele de gaze. Gazul din pernele de gaze reprezintă volumul total de gaz necesar în permanență pentru a menține presiunile adecvate în rezervoarele subterane de stocare și debitele de extracție pe tot parcursul ciclului de extracție.

Pentru terminalele GNL: capacitatea totală de stocare a gazului exprimată în echivalent gaz în stare gazoasă.

Debitul maxim cu care pot fi extrase gazele din unitatea de stocare respectivă; corespunde capacității maxime de extracție.

Pentru terminalele de import, trebuie declarată capacitatea de regazificare, iar pentru terminalele de export, trebuie declarată capacitate de lichefiere.

2.3.    Unități de măsură

Cantitățile de gaze naturale trebuie să fie exprimate în conținutul lor energetic, adică în TJ, pe baza puterii calorifice brute. În cazul în care sunt necesare cantități fizice, unitatea este 106 m3 în condițiile de referință ale gazului (15 °C, 101 325  Pa).

Puterea calorifică trebuie să fie declarată în kJ/m3, în condițiile de referință ale gazului (15 °C, 101 325  Pa).

Capacitatea utilă de stocare trebuie să fie declarată în 106 m3, în condițiile de referință ale gazului (15 °C, 101 325  Pa).

Debitul maxim, capacitatea de regazificare și capacitatea de lichefiere trebuie să fie declarate în 106 m3/zi, în condițiile de referință ale gazului (15 °C, 101 325  Pa).

3.    ENERGIE ELECTRICĂ ȘI TERMICĂ

3.1.    Produse energetice în cauză

Acest capitol se referă la energia electrică și termică.

3.2.    Listă de agregate

În lipsa unor dispoziții contrare, trebuie înregistrate agregatele de pe următoarea listă pentru energie termică și electrică.

3.2.1.   PRODUCȚIA DE ENERGIE ELECTRICĂ ȘI TERMICĂ

Agregatelor privind energia electrică și termică din acest capitol li se aplică următoarele definiții specifice:

Agregatele de la rubricile 3.2.1.1-3.2.1.11 trebuie înregistrate separat pentru producătorii de energie ca activitate principală și pentru autoproducători. În cazul acestor două tipuri de centrale, producția brută și netă de energie electrică și termică trebuie declarată separat pentru centralele care produc exclusiv energie electrică, pentru centralele care produc exclusiv energie termică și pentru centralele de cogenerare, după caz. Pentru energia electrică brută produsă în unități de cogenerare, a cărei subcategorie în modul cogenerare complet trebuie să fie declarată. Pentru căldura netă produsă în unități de cogenerare, trebuie declarat un articol separat privind căldura autoconsumată.

Combustibili capabili să se aprindă sau să ardă, adică să intre în reacție cu oxigenul pentru a produce o creștere semnificativă a temperaturii, și care sunt arși direct pentru a produce energie electrică și/sau termică.

Energie termică provenind din procese fără aport de energie, de exemplu o reacție chimică. Nu include căldura reziduală produsă prin procese care necesită un aport de energie, care trebuie declarată ca energie termică produsă de combustibilul corespunzător.

3.2.2.   APROVIZIONARE

În cazurile de la rubricile 3.2.2.1 și 3.2.2.2, cantitățile declarate trebuie să fie în concordanță cu valorile declarate pentru agregatele de la rubricile 3.2.1.1-3.2.1.11.

Sunt considerate importate sau exportate cantitățile de energie electrică, vămuite sau nu, care au trecut granițele politice ale unei țări. În cazul în care o cantitate de energie electrică tranzitează teritoriul unei țări, aceasta trebuie declarată atât ca import, cât și ca export.

A se vedea explicația de la rubrica 3.2.2.3. „Importuri”.

3.2.3.   PIERDERI DE TRANSPORT

3.2.4.   PIERDERI DE DISTRIBUȚIE

3.2.5.   CONSUM FINAL DE ENERGIE – TRANSPORTURI

Consumul final de energie și consumul neenergetic final se declară separat pentru următoarele agregate.

3.2.6.   CONSUM FINAL DE ENERGIE – ALTE SECTOARE

3.2.7.   SECTORUL ENERGETIC

Nu este inclus consumul propriu al centralelor pentru acumularea prin pompare, consumul pompelor de căldură și consumul boilerelor electrice.

3.2.8.   SECTORUL INDUSTRIAL

3.2.9.   IMPORTURI ȘI EXPORTURI

Trebuie declarate importurile și exporturile de cantități de energie electrică și de energie termică pe țări de origine și pe țări de destinație. A se vedea explicația de la rubrica 3.2.2.3. „Importuri”.

3.2.10.   PRODUCȚIA NETĂ A AUTOPRODUCĂTORILOR

În cazul următoarelor instalații și activități, producția netă de energie electrică și producția netă de energie termică ale autoproducătorilor trebuie să fie înregistrate separat pentru centralele care produc exclusiv energie electrică, pentru centralele care produc exclusiv energie termică și pentru centralele de cogenerare:

3.2.11.   PRODUCȚIA NETĂ DE ENERGIE ELECTRICĂ, PE SECTOARE

Producția totală netă de energie electrică și partea autoconsumată (fără divizare între producătorii de energie electrică ca activitate principală și autoproducători) trebuie înregistrate separat pentru gospodăriile populației, comerț și servicii publice, sectorul energetic, industrial și alte sectoare pentru fiecare dintre următoarele grupe de combustibili:

3.2.12.   PRODUCȚIA BRUTĂ DE ENERGIE ELECTRICĂ ȘI DE ENERGIE TERMICĂ DIN COMBUSTIBILI

Energia electrică brută produsă, energia termică vândută și cantitățile de combustibili consumate, inclusiv energia totală corespunzătoare provenind de la combustibilii enumerați mai jos trebuie declarate separat pentru producătorii de energie ca activitate principală și pentru autoproducători. În cazul celor două tipuri de producători, producția de energie electrică și producția de energie termică trebuie declarate separat pentru centralele care produc exclusiv energie electrică, pentru centralele care produc exclusiv energie termică și pentru centralele de cogenerare, după caz.

3.2.13.   PUTEREA ELECTRICĂ MAXIMĂ NETĂ

Puterea trebuie să fie înregistrată la 31 decembrie a anului de referință respectiv și pentru combustibilii indicați mai jos. Sunt incluse atât puterea electrică a centralelor care produc exclusiv energie electrică, cât și puterea electrică a unităților de cogenerare. Puterea electrică maximă netă trebuie declarată atât pentru producătorii de energie ca activitate principală, cât și pentru autoproducători. Puterea electrică maximă netă reprezintă totalul puterilor maxime nete ale tuturor centralelor luate individual pe o perioadă dată de exploatare. În scopul acestei colectări de date, se presupune că perioada de exploatare este continuă: în practică, cel puțin 15 ore pe zi. Puterea maximă netă reprezintă energia electrică maximă, considerată numai energie activă, care poate fi furnizată în mod continuu, cu ansamblul instalațiilor în funcțiune, la punctul de racordare la rețea.

3.2.14.   PUTEREA ELECTRICĂ MAXIMĂ NETĂ A COMBUSTIBILILOR

Puterea electrică maximă netă a combustibililor trebuie înregistrată atât în cazul producătorilor de energie ca activitate principală, cât și în cazul autoproducătorilor, separat pentru fiecare tip de centrală monocombustibilă sau multicombustibilă menționată mai jos. Sistemele multicombustibile includ numai unitățile care pot arde mai mult de un singur tip de combustibil în regim continuu. Centralele cu unități separate care utilizează combustibili diferiți trebuie împărțite în categoriile adecvate de centrale monocombustibile. Trebuie adăugate indicații privind tipul de combustibil utilizat drept combustibil primar sau alternativ pentru fiecare categorie de centrale multicombustibile.

3.2.15.   CAPACITATE ELECTRICĂ NOU INSTALATĂ ȘI SCOASĂ DIN FUNCȚIUNE

Capacitatea electrică nou instalată este capacitatea electrică maximă netă a unităților generatoare care intră în funcțiune în anul de referință. Capacitatea dezafectată este capacitatea electrică maximă netă care nu mai este în funcțiune în cursul anului de referință.

Pentru toți combustibilii menționați la punctele 3.2.13 și 3.2.14, capacitatea nou-instalată și cea dezafectată trebuie să fie înregistrate pentru anul de referință.

3.2.16.   BATERII

Capacitatea de stocare sau capacitatea energetică a unei baterii reprezintă cantitatea totală de energie pe care bateria o poate stoca. Puterea nominală este rata maximă de descărcare pe care bateria o poate atinge, pornind de la un nivel de încărcare complet. Informațiile de mai jos trebuie să fie declarate pentru bateriile conectate la rețea și utilizate ca element de stocare/echilibrare. Trebuie declarate numai bateriile cu o capacitate de stocare mai mare sau egală cu 1 MWh și numai schimburile cu rețeaua.

Fiecare dintre elementele de mai sus trebuie să fie împărțit în următoarele grupe de dimensiuni ale capacității de stocare:

3.3.    Unități de măsură

Energia electrică trebuie să fie declarată în GWh (gigawatt-oră), energia termică în TJ (terajouli), iar capacitatea în MW (megawați). În cazul bateriilor, capacitatea de stocare trebuie să fie declarată în MWh, iar puterea nominală în MW.

Dacă este necesară declararea altor combustibili, unitățile de măsură aplicabile sunt definite la capitolele relevante din prezenta anexă.

4.    PETROL ȘI PRODUSE PETROLIERE

4.1.    Produse energetice în cauză

În lipsa unor dispoziții contrare, această colectare de date se aplică tuturor produselor energetice enumerate la capitolul 3.4. PETROL (țiței și produse petroliere) din anexa A.

4.2.    Listă de agregate

În lipsa unor dispoziții contrare, trebuie declarate agregatele de pe următoarea listă pentru toate produsele energetice enumerate în secțiunea precedentă.

4.2.1.   APROVIZIONARE CU ȚIȚEI, LGN, MATERII PRIME PENTRU RAFINĂRII, ADITIVI ȘI ALTE HIDROCARBURI

Pentru țiței, LGN, materii prime pentru rafinării, aditivi/oxigenați, biocombustibilii din aditivi/oxigenați și alte hidrocarburi, trebuie să fie declarate următoarele agregate:

Nu se aplică în cazul materiilor prime pentru rafinării și al biocombustibililor.

Nu se aplică în cazul țițeiului, al LGN-urilor și al materiilor prime pentru rafinării.

Se aplică numai în cazul materiilor prime pentru rafinării.

Se aplică numai în cazul materiilor prime pentru rafinării.

Această categorie include cantitățile de țiței și produse importate sau exportate în conformitate cu acordurile de prelucrare (adică rafinare pentru terți). Țițeiul și LGN-urile trebuie înregistrate ca provenind din țara de origine inițială; materiile prime pentru rafinării și produsele finite se înregistrează ca provenind din țara ultimei expedieri. Se includ toate lichidele din gaz (de exemplu, GPL) extrase în urma regazificării gazelor naturale lichefiate importate și produsele petroliere importate sau exportate direct de industria petrochimică. Observație: schimburile comerciale de biocombustibili care nu au fost amestecați cu combustibilii de transport (adică în forma lor pură) nu trebuie declarate aici. Reexporturile de petrol importat pentru prelucrare în zone libere trebuie înregistrate ca exporturi de produse efectuate de țara de prelucrare către țara de destinație finală.

Observația pentru importuri (4.2.1.5) se aplică și exporturilor.

Cantități măsurate ca intrări în rafinării

Reprezintă diferența dintre cantitățile intrate în rafinării (observate) și producția brută a rafinăriilor. Pierderile pot apărea în timpul procesului de distilare din cauza evaporării. Pierderile înregistrate au valoare pozitivă. Pot exista creșteri de volum, dar nu și creșteri de masă.

4.2.2.   APROVIZIONAREA CU PRODUSE PETROLIERE

Agregatele următoare se aplică în cazul produselor finite (gaz de rafinărie, etan, GPL, naftă, benzină auto, precum și partea sa de biobenzină, benzină de aviație, benzină tip Jet Fuel, kerosen tip Jet Fuel, precum și partea bio a acestuia, alte tipuri de kerosen, motorină, păcură cu conținut ridicat și scăzut de sulf, white spirit și SBP, lubrifianți, bitum, ceruri de parafină, cocs de petrol și alte produse). Țițeiul și LGN-urile utilizate pentru ardere directă trebuie înregistrate ca livrări de produse finite și ca transferuri între produse.

În această categorie trebuie incluși, de asemenea, combustibilii utilizați de rafinării la producerea de energie electrică și termică vândută.

Observația pentru importuri de la secțiunea 4.2.1.5 se aplică și aici.

Observația pentru importuri de la secțiunea 4.2.1.5 se aplică și aici.

Reprezintă variația stocurilor deținute de serviciile de utilități publice care nu sunt contabilizate în nivelurile stocurilor sau în variația stocurilor declarate în altă parte. O creștere a stocurilor este indicată de un număr negativ, iar o diminuare apare sub forma unui număr pozitiv.

4.2.3.   LIVRĂRI PETRU SECTORUL PETROCHIMIC

Reprezintă livrările observate de produse petroliere finite, provenind din surse primare (de exemplu rafinării, uzine de amestecare etc.) către piața internă.

Reprezintă cantitățile de petrol utilizate drept combustibil pentru procesele petrochimice precum cracarea cu aburi.

Reprezintă cantitățile de petrol utilizat în petrochimie pentru producerea de etilenă, propilenă, butilenă, gaz de sinteză, compuși aromatici, butadienă și alte materii prime pe bază de hidrocarburi în procese precum cracarea cu abur, aromatizarea și reformarea cu abur. Nu sunt incluse cantitățile de petrol utilizat drept combustibil.

4.2.4.   SECTORUL DE TRANSFORMARE

Cantitățile implicate atât în utilizarea de energie, cât și în consumul neenergetic trebuie să fie declarate.

4.2.5.   SECTORUL ENERGETIC

Cantitățile implicate atât în utilizarea de energie, cât și în consumul neenergetic trebuie să fie declarate.

4.2.6.   PIERDERILE DE TRANSPORT ȘI DE DISTRIBUȚIE

Cantitățile implicate atât în utilizarea de energie, cât și în consumul neenergetic trebuie să fie declarate.

4.2.7.   Consum final de energie – Sectorul industrial

Cantitățile implicate atât în utilizarea de energie, cât și în consumul neenergetic trebuie să fie declarate.

4.2.8.   CONSUM FINAL DE ENERGIE – TRANSPORTURI

Cantitățile implicate atât în utilizarea de energie, cât și în consumul neenergetic trebuie să fie declarate.

4.2.9.   CONSUM FINAL DE ENERGIE – ALTE SECTOARE

Cantitățile implicate atât în utilizarea de energie, cât și în consumul neenergetic trebuie să fie declarate.

4.2.10.   IMPORTURILE ÎN FUNCȚIE DE ȚARA DE ORIGINE ȘI EXPORTURILE ÎN FUNCȚIE DE ȚARA DE DESTINAȚIE

Importurile trebuie să fie declarate în funcție de țara de origine, iar exporturile - în funcție de țara de destinație. Nota pentru importuri de la secțiunea 4.2.1.5 se aplică și aici.

4.2.11.   CAPACITATEA RAFINĂRIILOR

Se înregistrează capacitatea totală de rafinare la nivel național și defalcarea capacității anuale pe rafinării în mii de tone metrice pe an. Trebuie să fie declarate următoarele elemente:

4.3.    Unități de măsură

Cantitățile trebuie să fie declarate în kt (kilotone). Puterea calorifică trebuie să fie declarată în MJ/t (megajouli pe tonă).

4.4.    Scutiri

Cipru este scutit de obligația de a declara agregatele definite în secțiunea 4.2.9 (Consum final de energie – Alte sectoare); numai valorile totale trebuie declarate. Cipru este scutit, de asemenea, de obligația de a declara consumul neenergetic de la secțiunile 4.2.4 (Transformare), 4.2.5 (Sectorul energetic), 4.2.7 (Sectorul industrial), 4.2.7.2 (Sectorul industrial – din care Industria chimică și petrochimică), 4.2.8 (Transporturi) și 4.2.9 (Alte sectoare).

5.    ENERGIE DIN SURSE REGENERABILE ȘI ENERGIE OBȚINUTĂ DIN DEȘEURI

5.1.    Produse energetice în cauză

În lipsa unor dispoziții contrare, această colectare de date se aplică tuturor produselor energetice enumerate la capitolul 3.5. ENERGIE DIN SURSE REGENERABILE ȘI ENERGIE OBȚINUTĂ DIN DEȘEURI din anexa A. Trebuie declarate doar cantitățile de combustibili utilizate în scopuri energetice (de exemplu, producerea de energie electrică și termică, arderea cu recuperarea energiei, utilizarea la motoare mobile din transporturi și la motoare fixe). Cantitățile de produse energetice regenerabile utilizate pentru înlocuirea combustibililor fosili în scopuri neenergetice trebuie să fie înregistrate în secțiunea 5.2.9, dar nu trebuie să fie incluse în restul secțiunilor din prezentul capitol. În secțiunea 5.2.9 nu trebuie să fie declarate produsele regenerabile care nu au fost dezvoltate pentru a înlocui combustibilii fosili, cum ar fi biocombustibilii solizi utilizați pentru mobilă, construcții și producția de hârtie/carton, alcoolurile utilizate în industria alimentară și bumbacul/fibrele naturale utilizate în industria textilă. Energia termică pasivă nu trebuie să fie declarată în capitolul 5 (de exemplu, încălzirea termică solară pasivă a clădirilor).

5.2.    Listă de agregate

În lipsa unor dispoziții contrare, trebuie să fie înregistrate agregatele de pe următoarea listă pentru toate produsele energetice enumerate în secțiunea precedentă. Căldura ambiantă (pompe de căldură) trebuie declarată numai pentru următoarele sectoare: Sectorul de transformare (doar pentru agregatele legate de căldura vândută), Sectorul energetic (doar valoarea totală, nu pe subcategorii), Sectorul industrial total (doar valoarea totală, nu pe subcategorii), Comerț și servicii publice, Gospodăriile populației și Nespecificat în altă parte - Altele. Pentru căldura ambiantă (pompe de căldură), subcategoriile Energie aerotermală, Energie geotermală și Energie hidrotermală trebuie să fie înregistrate ca aparținând producției naționale. Pentru fiecare dintre aceste trei categorii, trebuie declarată subcategoria Din care: de la pompele de căldură cu FPS peste prag. Pragul factorului de performanță sezonieră (FPS) trebuie să fie în conformitate cu Directiva 2009/28/CE și cu Directiva (UE) 2018/2001 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile.

5.2.1.   PRODUCȚIA BRUTĂ DE ENERGIE ELECTRICĂ ȘI DE ENERGIE TERMICĂ

Se aplică definițiile de la capitolul 3.2.1. Agregatele menționate la rubricile 5.2.1.1-5.2.1.18 trebuie înregistrate separat pentru producătorii de energie ca activitate principală și pentru autoproducători. În cazul acestor două tipuri de centrale, producția brută de energie electrică și de energie termică trebuie declarate separat pentru centralele care produc exclusiv energie electrică, pentru centralele care produc exclusiv energie termică și pentru centralele de cogenerare, după caz.

Următoarele subcategorii de dimensiuni trebuie să fie declarate pentru energia solară fotovoltaică:

Pentru 5.2.1.5.1-5.2.1.5.3, subcategoriile Panouri fotovoltaice de acoperiș și Energia electrică în afara rețelei trebuie să fie declarate. Categoria Energia electrică în afara rețelei este obligatorie numai dacă reprezintă 1 % sau mai mult din capacitatea fotovoltaică din categoria de dimensiune respectivă.

5.2.2.   APROVIZIONARE

5.2.3.   SECTORUL DE TRANSFORMARE

5.2.4.   SECTORUL ENERGETIC

5.2.5.   PIERDERILE DE TRANSPORT ȘI DE DISTRIBUȚIE

5.2.6.   CONSUM FINAL DE ENERGIE – SECTORUL INDUSTRIAL

5.2.7.   CONSUM FINAL DE ENERGIE – TRANSPORTURI

5.2.8.   CONSUM FINAL DE ENERGIE – ALTE SECTOARE

5.2.9.   CONSUM FINAL DE ENERGIE – CONSUM NEENERGETIC

Pentru următoarele elemente:

Consumul final de energie – consumul neenergetic trebuie declarat pentru următoarele grupe de combustibili:

Primul an de referință pentru declararea elementelor din secțiunea 5.2.9 este 2024. Până în anul de referință 2027, doar Consumul final total agregat – consumul neenergetic poate fi declarat separat, în locul punctelor 5.2.9.1-5.2.9.3. Cantitățile înregistrate în secțiunea 5.2.9 nu trebuie să fie incluse la punctele 5.2.2-5.2.8.

5.2.10.   PUTEREA ELECTRICĂ MAXIMĂ NETĂ

Puterea trebuie să fie înregistrată la 31 decembrie a anului de referință respectiv și pentru combustibilii indicați mai jos. Sunt incluse atât puterea electrică a centralelor care produc exclusiv energie electrică, cât și puterea electrică a unităților de cogenerare. Puterea electrică maximă netă reprezintă suma puterilor maxime nete ale tuturor centralelor luate individual pe o perioadă dată de exploatare. În scopul acestei colectări de date, se presupune că perioada de exploatare este continuă: în practică, cel puțin 15 ore pe zi. Puterea maximă netă reprezintă energia electrică maximă, considerată numai energie activă, care poate fi furnizată în mod continuu, cu ansamblul instalațiilor în funcțiune, la punctul de racordare la rețea.

Următoarele subcategorii de dimensiuni trebuie să fie declarate pentru energia solară fotovoltaică:

Pentru 5.2.10.5.1-5.2.10.5.3, subcategoriile Panouri fotovoltaice de acoperiș și Energia electrică în afara rețelei trebuie să fie declarate. Categoria Energia electrică în afara rețelei este obligatorie numai dacă reprezintă 1 % sau mai mult din capacitatea din categoria de dimensiune respectivă.

5.2.11.   CARACTERISTICI TEHNICE

Trebuie declarată suprafața totală instalată cu colectoare solare. Suprafața instalată cu colectoare solare este corelată numai cu producția de căldură solară ca energie termică; nu se declară aici suprafața instalată cu colectoare solare utilizată pentru producerea de energie electrică (energia solară fotovoltaică și puterea solară concentrată). Trebuie să se includă suprafața tuturor colectoarelor solare: colectoarele vitrate și nevitrate, cele cu suprafață plană și cu tub de vid cu lichid sau aer ca purtător de energie.

Pentru toate rubricile de la 5.2.11.12 până la 5.2.11.14.2, trebuie declarată subcategoria Din care: de la pompele de căldură cu FPS peste prag. Pragul factorului de performanță sezonieră (FPS) trebuie să fie în conformitate cu Directiva 2009/28/CE și cu Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului ( 4 ) privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile.

5.2.12.   PRODUCȚIA DE BIOCOMBUSTIBILI SOLIZI ȘI BIOGAZ

Producția totală de biocombustibili solizi (fără mangal) trebuie să fie repartizată pe următorii combustibili:

Producția totală de biogaz trebuie să fie împărțită între următoarele metode de producție:

5.2.13.   IMPORTURILE ÎN FUNCȚIE DE ȚARA DE ORIGINE ȘI EXPORTURILE ÎN FUNCȚIE DE ȚARA DE DESTINAȚIE

Importurile trebuie să fie înregistrate în funcție de țara de origine, iar exporturile – în funcție de țara de destinație. Se aplică în cazul biobenzinelor, al bioetanolului, al biocombustibililor de tipul kerosenului pentru turboreactoare, al biomotorinelor, al altor biocombustibili lichizi, al peleților din lemn.

5.3.    Unități de măsură

Energia electrică trebuie să fie declarată în GWh (gigawatt-oră), energia termică în TJ (terajouli), iar capacitatea electrică în MW (megawați).

Cantitățile înregistrate trebuie să fie declarate în TJ NCV (terajouli, pe baza puterii calorifice nete), cu excepția mangalului, a biobenzinei, a bioetanolului, a biocombustibililor de tipul kerosenului pentru turboreactoare, a biomotorinelor și a altor biocombustibili lichizi care trebuie declarați în kt (kilotone).

Puterea calorifică trebuie să fie declarată în MJ/t (megajouli pe tonă).

Suprafața instalată cu colectoare solare trebuie să fie declarată în 1 000  m2.

Capacitatea de producție trebuie să fie declarată în kt (kilotone) pe an.

6.    STATISTICI ANUALE ÎN DOMENIUL NUCLEAR

Trebuie declarate următoarele date privind utilizarea în scopuri civile a energiei nucleare:

6.1.    Listă de agregate

6.1.1.   CAPACITATEA DE ÎMBOGĂȚIRE

Capacitatea anuală de lucru de separare a uzinelor de îmbogățire operaționale (separare izotopică a uraniului).

6.1.2.   CAPACITATEA DE PRODUCȚIE A ELEMENTELOR COMBUSTIBILE PROASPETE

Capacitatea anuală de producție a uzinelor de fabricare a combustibilului. Nu sunt incluse uzinele de fabricare a combustibilului MOX.

6.1.3.   CAPACITATEA DE PRODUCȚIE A UZINELOR DE FABRICARE A COMBUSTIBILULUI MOX

Capacitatea anuală de producție a uzinelor de fabricare a combustibilului MOX.

MOX este un combustibil care conține un amestec de plutoniu și uraniu (oxid mixt).

6.1.4.   PRODUCȚIA ELEMENTELOR COMBUSTIBILE PROASPETE

Producția de elemente combustibile proaspete finite în uzinele de fabricare a combustibilului nuclear. Nu sunt incluse barele și alte produse intermediare. De asemenea, nu sunt incluse uzinele de fabricare a combustibilului care produc combustibil MOX.

6.1.5.   PRODUCȚIA ELEMENTELOR COMBUSTIBILE MOX

Producția de elemente combustibile proaspete finite în uzinele de fabricare a combustibilului MOX. Nu sunt incluse barele și alte produse intermediare.

6.1.6.   PRODUCEREA CĂLDURII NUCLEARE

Cantitatea totală de căldură generată de reactoarele nucleare pentru producerea energiei electrice sau pentru alte aplicații utile ale căldurii.

6.1.7.   GRADUL DE ARDERE MEDIU ANUAL AL ELEMENTELOR COMBUSTIBILE IRADIATE DESCĂRCATE DEFINITIV

Media calculată a gradului de ardere al elementelor combustibile care au fost descărcate definitiv din reactoare nucleare în cursul anului de referință respectiv. Nu se includ elementele combustibile care sunt descărcate temporar și care pot fi ulterior reîncărcate.

6.1.8.   PRODUCEREA URANIULUI ȘI PLUTONIULUI ÎN UZINELE DE REPROCESARE

Uraniul și plutoniul produs în cursul anului de referință în uzinele de reprocesare.

6.1.9.   CAPACITATEA UZINELOR DE REPROCESARE (URANIU ȘI PLUTONIU)

Capacitatea anuală de reprocesare a uraniului și plutoniului.

6.2.    Unități de măsură

tSWU (tone de unități de lucru de separare) pentru 6.1.1

tHM (tone de metal greu) pentru 6.1.4, 6.1.5, 6.1.8.

tHM (tone de metal greu) pe an pentru 6.1.2, 6.1.3, 6.1.9

TJ (terajouli) pentru 6.1.6

GWD/tHM (gigawatt-zi pe tonă de metal greu) pentru 6.1.7.

7.    HIDROGEN

Următoarele date privind hidrogenul trebuie să fie declarate pentru prima dată pentru anul de referință 2024:

7.1.    Listă de agregate

7.2.    Capacitatea de producție

Capacitatea de producție de hidrogen la data de 31 decembrie a anului de referință trebuie declarată cu același nivel de detalii ca și pentru producție (punctele 7.1.1.1-7.1.1.6).

7.3.    Unități de măsură

Cantitățile trebuie declarate în TJ (PCS), iar capacitatea de producție în TJ (PCS) pe an.

8.    STATISTICI DETALIATE PRIVIND CONSUMUL FINAL DE ENERGIE

Trebuie declarate următoarele date dezagregate privind consumul final de energie.

8.1.    Listă de agregate

8.1.1.   Sectorul industrial

Se raportează conform definițiilor din secțiunea 2.6.1 din anexa A.

8.1.2.   Sectorul transporturilor

Se raportează conform definițiilor din secțiunea 2.6.2 din anexa A.

8.1.3.   Comerț și servicii publice

Se raportează conform definițiilor din secțiunea 2.6.3.1 din anexa A.

8.1.4.   Sectorul gospodăriilor populației

Se raportează conform definițiilor din secțiunea 2.6.3.2 din anexa A.

Se referă numai la energia electrică

8.2.    Produse energetice în cauză

În lipsa unor dispoziții contrare, această colectare de date se aplică tuturor produselor energetice enumerate în anexa A.

Eurostat va specifica lista efectivă a produselor energetice pentru care trebuie declarate datele specificate la punctul 7 din anexa B în modelul de raportare, ca subset al celor specificate la punctul 3 din anexa A.

8.3.    Unități de măsură

Cantitățile de combustibili fosili solizi trebuie declarate în kt (kilotone).

Cantitățile de țiței și de produse petroliere trebuie declarate în kt (kilotone).

Cantitățile de gaze naturale și de gaze artificiale (gaz de uzină, gaz de cocserie, gaz de furnal, alte gaze recuperate) trebuie să fie declarate în conținutul energetic, în TJ GCV (terajouli pe baza puterii calorifice brute).

Energia electrică trebuie să fie declarată în GWh (gigawatt-oră).

Cantitățile de energie termică trebuie declarate în TJ (terajouli pe baza puterii calorifice nete).

Cantitățile de energie din surse regenerabile și deșeuri trebuie declarate în TJ NCV (terajouli pe baza puterii calorifice nete), cu excepția mangalului, a biobenzinei, a bioetanolului, a biocombustibililor de tipul kerosenului pentru turboreactoare, a biomotorinelor și a altor biocombustibili lichizi, care trebuie să fie declarate în kt (kilotone).

Puterea calorifică pentru combustibilii fosili solizi, țiței, produse petroliere, surse regenerabile și deșeuri trebuie declarată în MJ/t (megajouli pe tonă).

Puterea calorifică pentru gaze naturale și pentru gaze artificiale se declară în kJ/m3, în condițiile de referință ale gazului (15 °C, 101 325  Pa).

Pentru alte produse energetice pentru care este obligatorie raportarea, unitățile de măsură aplicabile sunt definite la capitolele relevante din prezenta anexă.

8.4.    Termenul pentru transmiterea datelor:

Datele trebuie transmise până la data de 31 martie a celui de-al doilea an care urmează anului de referință.

8.5.    Scutiri

Cipru este scutit de obligația de a declara consumul final de energie dezagregat pentru țiței și produse petroliere (astfel cum sunt definite în secțiunea 3.4 din anexa A) pentru toate agregatele din secțiunea 8.1.4 din prezenta anexă (Gospodăriile populației).

9.    DATE ANUALE PRELIMINARE

9.1.    Produse energetice în cauză

Această colectare de date se aplică tuturor produselor descrise în secțiunile 1.1, 2.1, 3.1, 4.1 și 5.1 din prezenta anexă.

9.2.    Listă de agregate

Trebuie declarată următoarea listă de agregate:

9.3.    Unități de măsură

Cantitățile trebuie declarate în unități definite în secțiunile 1.3, 2.3, 3.3, 4.3 și 5.3 din prezenta anexă.

9.4.    Termenul pentru transmiterea datelor

Datele trebuie transmise până la data de 31 mai a anului următor anului de referință.

ANEXA C

STATISTICI LUNARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

Prezenta anexă precizează domeniul de aplicare, unitățile, perioada de referință, periodicitatea, termenul și modalitățile de transmitere pentru colectarea lunară a statisticilor în domeniul energiei.

Anexa A oferă explicații cu privire la termenii care nu sunt explicați în prezenta anexă.

Dispozițiile următoare se aplică tuturor colectărilor de date prevăzute în prezenta anexă:

1.    COMBUSTIBILI SOLIZI

1.1.    Produse energetice în cauză

Acest capitol se referă la înregistrarea următoarelor produse:

1.2.    Listă de agregate

Acestea sunt cantități deținute de exploatări miniere, importatori și consumatorii care importă direct.

Acestea sunt cantități deținute de exploatări miniere, importatori și consumatorii care importă direct.

Acestea sunt cantități deținute de exploatări miniere, importatori și consumatorii care importă direct.

Acestea sunt cantități deținute de exploatări miniere, importatori și consumatorii care importă direct.

Acestea sunt cantitățile deținute de producători, importatori și consumatorii care importă direct.

Acestea sunt cantitățile deținute de producători, importatori și consumatorii care importă direct.

1.3.    Unități de măsură

Cantitățile trebuie să fie declarate în kt (kilotone).

1.4.    Termenul pentru transmiterea datelor

În termen de două luni calendaristice după luna de referință.

2.    ENERGIE ELECTRICĂ

2.1.    Produse energetice în cauză

Acest capitol se referă la înregistrarea energiei electrice.

2.2.    Listă de agregate

În cazul energiei electrice, trebuie să fie declarate agregatele de pe lista următoare:

2.3.    Unități de măsură

Cantitățile înregistrate trebuie să fie declarate în GWh (gigawatt ore).

2.4.    Termenul pentru transmiterea datelor

În termen de două luni calendaristice după luna de referință.

3.    PETROL ȘI PRODUSE PETROLIERE

3.1.    Produse energetice în cauză

În lipsa unor dispoziții contrare, această colectare de date se aplică tuturor produselor energetice enumerate la capitolul 3.4. PETROL (țiței și produse petroliere) din anexa A.

Categoria „Alte produse” cuprinde atât cantitățile care corespund definiției din capitolul 3.4 din anexa A și cantitățile de white spirit și SBP, de lubrifianți, de bitum și de ceruri de parafină; aceste produse nu trebuie declarate separat.

3.2.    Listă de agregate

În lipsa unor dispoziții contrare, trebuie declarate agregatele următoare pentru toate produsele energetice enumerate la alineatul precedent.

3.2.1.   APROVIZIONARE CU ȚIȚEI, LGN, MATERII PRIME PENTRU RAFINĂRII, ADITIVI ȘI ALTE HIDROCARBURI

Observație pentru aditivi și biocombustibili: se includ aici nu doar volumele deja amestecate, ci și cantitățile destinate amestecării.

În cazul țițeiului, al LGN, al materiilor prime pentru rafinării, al aditivilor/compușilor oxigenați, al biocombustibililor și al altor hidrocarburi, trebuie declarate următoarele agregate:

Produse finite sau semifinite care sunt returnate de consumatorii finali la rafinării pentru prelucrare, amestec sau vânzare. Este vorba de obicei despre produse secundare ale industriei petrochimice. Se aplică numai în cazul materiilor prime pentru rafinării.

Produse petroliere importate care sunt reclasificate ca materii prime pentru a fi prelucrate suplimentar în rafinării, fără a fi livrate consumatorilor finali. Se aplică numai în cazul materiilor prime pentru rafinării.

Observație pentru importuri și exporturi: Această categorie include cantitățile de țiței și produse importate sau exportate în conformitate cu acordurile de prelucrare (adică rafinare pentru terți). Țițeiul și LGN-urile trebuie înregistrate ca provenind din țara de origine inițială; materiile prime pentru rafinării și produsele finite se înregistrează ca provenind din țara ultimei expedieri. Se includ toate lichidele din gaz (de exemplu, GPL) extrase în urma regazificării gazelor naturale lichefiate importate și produsele petroliere importate sau exportate direct de industria petrochimică.

O creștere a stocurilor se indică printr-un număr pozitiv, iar o diminuare printr-un număr negativ.

Acestea reprezintă cantitatea totală de petrol (inclusiv Alte hidrocarburi și aditivi) intrată în procesul de rafinare (observată).

Diferența dintre cantitățile observate intrate în rafinării și producția brută a rafinăriilor. Pierderile pot apărea în timpul procesului de distilare din cauza evaporării. Pierderile înregistrate au valoare pozitivă. Pot exista creșteri de volum, dar nu și creșteri de masă.

3.2.2.   APROVIZIONAREA CU PRODUSE FINITE

În cazul țițeiului, al LGN-ului, al gazului de rafinărie, al etanului, al GPL-ului, al naftei, al biobenzinei, al benzinei non-bio, al benzinei de aviație, al benzinei tip Jet Fuel, al biocarburanților de tip kerosen pentru turboreactoare, al kerosenului non-bio pentru turboreactoare, al altor carburanți de tip kerosen, al biomotorinelor, al motorinei non-bio, al păcurii cu un conținut redus de sulf (LSFO), al păcurii cu un conținut ridicat de sulf (HSFO), al cocsului de petrol și al altor produse, trebuie să fie declarate următoarele agregate:

Capitolul 2.3 din anexa A. Sectorul energetic – Rafinării petroliere; Sunt incluși combustibilii utilizați de rafinării la producerea de energie electrică și termică vândută.

Observația pentru importuri și exporturi de la secțiunea 3.2.1 se aplică și aici.

O creștere a stocurilor se indică printr-un număr pozitiv, iar o diminuare printr-un număr negativ.

Reprezintă livrările observate de produse petroliere finite, provenind din surse primare (de exemplu rafinării, uzine de amestecare etc.) către piața internă.

3.2.3.   IMPORTURI ÎN FUNCȚIE DE ORIGINE – EXPORTURI ÎN FUNCȚIE DE DESTINAȚIE

Importurile trebuie să fie înregistrate în funcție de țara de origine, iar exporturile – în funcție de țara de destinație. Observația pentru importuri și exporturi de la secțiunea 3.2.1 se aplică și aici.

3.2.4.   NIVELURILE STOCURILOR

Următoarele stocuri inițiale și finale trebuie declarate în cazul tuturor produselor energetice, inclusiv aditivii/compușii oxigenați, dar cu excepția gazului de rafinărie:

În această categorie intră stocurile deținute în următoarele locații: rezervoarele rafinăriilor, terminalele, rezervoarele de alimentare ale rețelei de conducte, barjele și petrolierele de coastă (atunci când portul de plecare și portul de destinație sunt pe teritoriul aceleiași țări), petrolierele aflate în porturile statelor membre (dacă urmează să fie descărcate în aceste porturi), buncărajul navelor din navigația internă. Nu sunt incluse aici stocurile de petrol din conducte, din vagoanele-cisternă, din autocisterne, din buncărajul navelor maritime, din stațiile de serviciu, din magazinele de desfacere cu amănuntul și din buncărajul navelor de pe mare.

Reprezintă stocurile de pe teritoriul național care aparțin altei țări și la care accesul este garantat de un acord între guvernele respective.

Sunt stocuri nemenționate la punctul 3.2.4.2, care se găsesc pe teritoriul național, dar care aparțin altei țări, căreia îi sunt destinate. Aceste stocuri pot fi deținute în sau în afara zonelor libere.

Reprezintă stocurile nemenționate la punctul 3.2.4.2 sau 3.2.4.3, indiferent dacă au fost vămuite sau nu.

Sunt stocuri supuse controlului guvernamental. Această definiție nu include stocurile altor consumatori.

Stocuri vămuite sau nu. Această categorie nu include stocurile de la bordul vaselor de mare adâncime.

Dar include petrolul petrolierelor de coastă dacă portul de plecare și de destinație sunt pe teritoriul aceleiași țări. În cazul navelor care sosesc și care au mai multe porturi de destinație, se declară doar cantitățile descărcate pe teritoriul național.

Reprezintă stocurile nemilitare deținute de stat pe teritoriul național, care sunt în proprietatea sau sub controlul statului și care sunt deținute exclusiv pentru cazuri de urgență.

Această categorie nu include stocurile deținute de companiile petroliere publice sau de întreprinderile de distribuție a energiei electrice sau stocurile deținute direct de companiile petroliere în numele autorităților publice.

Sunt stocuri deținute de organizațiile publice sau private, a căror activitate principală este gestiunea stocurilor deținute exclusiv pentru situații de urgență.

Această categorie nu include stocurile obligatorii deținute de societățile private.

Toate celelalte stocuri care îndeplinesc condițiile prezentate la punctul 3.2.4.1 de mai sus.

Stocuri care aparțin țării declarante, dar sunt deținute într-o altă țară, la care accesul este garantat de un acord între guvernele respective.

Stocuri care nu sunt incluse în categoria 10 și care aparțin țării declarante, dar care sunt deținute într-o altă țară și care urmează să fie importate.

Alte stocuri de pe teritoriul național neincluse în categoriile de mai sus.

Petrol (țiței și produse petroliere) prezent în conducte, necesar întreținerii fluxului în interiorul acestora.

De asemenea, trebuie realizată o defalcare a cantităților în funcție de țara corespunzătoare pentru:

Prin „stocuri inițiale” se înțelege stocurile din ultima zi a lunii care precedă luna de referință. Prin „stocuri finale” se înțelege stocurile din ultima zi a lunii de referință.

3.3.    Unități de măsură

Cantitățile trebuie să fie declarate în kt (kilotone).

3.4.    Termenul pentru transmiterea datelor

În termen de 55 de zile după luna de referință.

3.5.    Observații geografice

În scopul raportării statistice, se aplică clarificările din capitolul 1 din anexa A, cu următoarea excepție specifică: Elveția include Liechtenstein

4.    GAZE NATURALE

4.1.    Produse energetice în cauză

Acest capitol se referă la înregistrarea gazelor naturale.

4.2.    Listă de agregate

În cazul gazelor naturale, trebuie înregistrate agregatele de pe lista următoare.

Totalul producției de gaze uscate comercializabile, obținute în interiorul granițelor naționale, inclusiv producția offshore. Producția se calculează după eliminarea impurităților și extracția LGN-urilor și a sulfului. Pierderile de extracție și cantitățile reinjectate, degajate în aer sau arse nu sunt incluse în această rubrică. Sunt incluse cantitățile utilizate în industria gazelor naturale, în procesul de extracție a gazelor naturale, în rețelele de conducte și în instalațiile de prelucrare.

Observație pentru importuri și exporturi: Înregistrați toate volumele de gaze naturale care au trecut fizic granițele naționale ale țării, indiferent dacă au fost vămuite sau nu. Sunt incluse cantitățile care tranzitează țara dvs.; volumele de tranzit trebuie să fie incluse ca importuri și ca exporturi. Importurile de gaze naturale lichefiate trebuie să cuprindă exclusiv echivalentul de gaz uscat comercializabil, inclusiv cantitățile destinate consumului propriu în procesul de regazificare. Cantitățile destinate consumului propriu în timpul regazificării trebuie să fie înregistrate la rubrica Consumul propriu și pierderile din industria gazului natural (a se vedea secțiunea 4.2.11). Orice lichide din gaz (de exemplu, GPL) extrase în urma regazificării gazului natural lichefiat importat trebuie să fie înregistrate la rubrica „Cantități primite din alte surse” aferentă secțiunii „Alte hidrocarburi” incluse în capitolul 3 din prezenta anexă (ȚIȚEI ȘI PRODUSE PETROLIERE).

O creștere a stocurilor se indică printr-un număr pozitiv, iar o diminuare printr-un număr negativ.

Această categorie reprezintă livrări de gaz comercializabil către piața internă, inclusiv gazul utilizat în industria gazelor pentru încălzire și exploatarea echipamentelor lor (mai exact, consumul aferent extracției gazului natural, rețelei de conducte și instalațiilor de prelucrare); trebuie să fie incluse și pierderile de transmitere și de distribuție.

Observație pentru nivelurile stocurilor: este inclus gazul natural stocat în stare gazoasă și în stare lichefiată.

Cantitățile utilizate de industria gazului pentru încălzire și pentru exploatarea echipamentului (consumul aferent extracției gazului natural, rețelei de conducte și instalațiilor de prelucrare); se includ pierderile de transmitere și distribuție; sunt incluse pierderile de transmitere și distribuție.

Importurile (intrările) trebuie să fie înregistrate în funcție de țara de origine, iar exporturile (ieșirile) în funcție de țara de destinație. Observația pentru importuri și exporturi de la secțiunea 4.2.3 se aplică și aici. Importurile și exporturile trebuie declarate doar pentru țara învecinată sau pentru țara cu racordare directă la conductă sau, în cazul GNL, pentru țara în care gazul a fost încărcat pe nava de transport.

4.3.    Unități de măsură

Cantitățile trebuie declarate în două tipuri de unități:

4.4.    Termenul pentru transmiterea datelor

În termen de 55 de zile după luna de referință.

ANEXA D

STATISTICI LUNARE PE TERMEN SCURT

Prezenta anexă precizează domeniul de aplicare, unitățile, perioada de referință, frecvența, termenul și modalitățile de transmitere pentru colectările lunare pe termen scurt de date statistice.

Anexa A oferă explicații cu privire la termenii care nu sunt explicați în prezenta anexă.

Dispozițiile următoare se aplică tuturor colectărilor de date prevăzute în prezenta anexă:

1.    Importurile și aprovizionarea cu țiței

1.1.    Produse energetice în cauză

Acest capitol se referă la raportarea țițeiului.

1.2.    Definiții

1.2.1.   Importuri

Importurile se referă la toate cantitățile de țiței care fie intră pe teritoriul vamal al statului membru, fie sosesc dintr-un alt stat membru în alte scopuri decât tranzitul. Trebuie să fie inclus țițeiul utilizat pentru creșterea stocurilor.

Petrolul extras din fundul mării dintr-o zonă asupra căreia un stat membru deține drepturi exclusive în scopul explorării și care intră pe teritoriul vamal al Comunității este exclus de la importuri.

1.2.2.   Aprovizionare

Aprovizionarea se referă la țițeiul importat și la țițeiul produs în statul membru în perioada de referință. Aprovizionarea cu țiței din stocurile existente anterior este exclusă.

1.2.3.   Prețul CIF

Prețul CIF (cost, asigurare și navlu) include prețul FOB (franco la bord), care este prețul facturat efectiv în portul/locul încărcării în plus față de costul transportului, al asigurărilor și al comisioanelor legate de operațiunile de transfer al țițeiului.

Prețul CIF al țițeiului produs într-un stat membru se calculează franco la bord în portul de descărcare sau franco la frontieră, adică în momentul în care țițeiul intră sub jurisdicția vamală a țării importatoare.

1.2.4.   Greutatea API

Greutatea API este o măsură a cât de greu sau de ușor este țițeiul în raport cu apa. Greutatea API se raportează potrivit formulei următoare, în raport cu greutatea specifică (SG): API = (141,5 ÷ SG) – 131,5

1.3.    Listă de agregate

1.4.    Unități de măsură

1.5.    Dispoziții aplicabile

( ) JO L 55, 1.3.2005, p. 57.

( 1 ) NACE Rev. 2 – Nomenclatorul statistic al activităților economice din Comunitatea Europeană, Rev. 2 (2008).

( 2 ) Lichide din gaz natural.

( 3 ) Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (JO L 328, 21.12.2018, p. 82).