Acest document reprezintă un instrument de documentare, iar instituţiile nu îşi asumă responsabilitatea pentru conţinutul său.

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 285 alineatul (1),

având în vedere propunerea Comisiei,

hotărând în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 251 din tratat ( 1 ),

întrucât:

(1)	Comunitatea are nevoie de date exacte și actualizate privind cantitățile, tipurile, sursele, producția, aprovizionarea, transformarea și consumul de energie pentru a putea monitoriza impactul și consecințele politicii sale în domeniul energiei.

(2)

Statisticile în domeniul energiei s-au concentrat în mod tradițional asupra aprovizionării cu energie și asupra energiilor fosile. Este nevoie ca, în următorii ani, să se concentreze într-o mai mare măsură asupra unei mai bune cunoașteri și monitorizări a consumului final de energie, a energiei regenerabile și a energiei nuclearo-electrice.

(3)

Pentru a putea evalua efectele consumului de energie asupra mediului, în special în ceea ce privește emisia de gaze cu efect de seră, este esențial să fie disponibile informații exacte și actuale din domeniul energiei. Aceste informații sunt necesare în conformitate cu Decizia nr. 280/2004/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 februarie 2004 privind un mecanism de monitorizare a emisiilor de gaze cu efect de seră în cadrul Comunității și de punere în aplicare a Protocolului de la Kyoto ( 2 ).

(4)

Directiva 2001/77/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 27 septembrie 2001 privind promovarea electricității produse din surse de energie regenerabile pe piața internă a electricității ( 3 ) și Directiva 2004/8/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 februarie 2004 privind promovarea cogenerării pe baza cererii de energie termică utilă pe piața internă a energiei ( 4 ) impun statelor membre să transmită date cantitative în domeniul energiei. Pentru a monitoriza progresele înregistrate în vederea realizării obiectivelor stabilite prin directive, sunt necesare date detaliate și actualizate în domeniul energiei.

(5)

Directiva 2002/91/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 2002 privind performanța energetică a clădirilor ( 5 ), Directiva 2006/32/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 aprilie 2006 privind eficiența energetică la utilizatorii finali și serviciile energetice ( 6 ) și Directiva 2005/32/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 iulie 2005 de instituire a unui cadru pentru stabilirea cerințelor în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor consumatoare de energie ( 7 ) impun statelor membre să transmită date cantitative privind consumul de energie. Pentru a monitoriza progresele înregistrate în vederea realizării obiectivelor stabilite prin aceste directive, sunt necesare date detaliate și actualizate privind energia, precum și o mai bună interfață între aceste date și anchetele statistice aferente, cum ar fi recensământul populației și al locuințelor și datele privind transportul.

(6)

Cărțile verzi ale Comisiei din 22 iunie 2005 privind eficiența energetică și din 8 martie 2006 privind o strategie europeană pentru o energie durabilă, competitivă și sigură dezbat politicile UE în domeniul energiei pentru care sunt necesare statistici comunitare în domeniul energiei, inclusiv în vederea instituirii unui Observator European pentru Piața Energiei.

(7)	Crearea unui model de previziune energetică în domeniul public, astfel cum a solicitat Parlamentul European în Rezoluția sa din 14 decembrie 2006 privind o strategie europeană pentru o energie durabilă, competitivă și sigură ( 8 ), necesită date detaliate și actualizate privind energia.

(8)

În anii următori, ar trebui acordată o atenție sporită siguranței aprovizionării cu cei mai importanți carburanți și sunt necesare date mai exacte la nivel european, furnizate mai din timp, pentru a anticipa și coordona soluțiile la nivelul UE, în cazul unor posibile crize în materie de aprovizionare.

(9)	Liberalizarea pieței energiei și gradul ei crescând de complexitate fac din ce în ce mai dificilă obținerea unor date fiabile și actualizate, în lipsa, în special, a unei baze juridice care să reglementeze furnizarea de astfel de date.

(10)

Pentru ca sistemul de statistici în domeniul energiei să susțină procesul de luare a deciziilor politice de către Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia și să promoveze dezbateri publice care includ cetățenii, acesta trebuie să prezinte garanții în materie de comparabilitate, transparență, flexibilitate și capacitate de a evolua. În consecință, în viitorul apropiat, ar trebui incluse statistici privind energia nucleară și ar trebui dezvoltată mai mult colectarea de date pertinente privind energia regenerabilă. În mod similar, existența unor statistici detaliate privind habitatul și transportul, în ceea ce privește eficiența energetică, ar fi extrem de folositoare.

(11)	Producerea statisticilor comunitare este reglementată de normele stabilite în Regulamentul (CE) nr. 322/97 al Consiliului din 17 februarie 1997 privind statisticile comunitare ( 9 ).

(12)

Deoarece obiectivul prezentului regulament, și anume crearea unui cadru comun pentru producerea, transmiterea, evaluarea și difuzarea de statistici comparabile din domeniul energiei în cadrul Comunității, nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre și, de aceea, poate fi realizat mai bine la nivel comunitar, Comunitatea poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității astfel cum este prevăzut la articolul 5 din tratat. În conformitate cu principiul proporționalității, enunțat în respectivul articolul, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea respectivului obiectiv.

(13)

Pentru producerea și difuzarea de statistici comunitare în temeiul prezentului regulament, autoritățile statistice naționale și comunitare ar trebui să ia în considerare principiile enunțate în Codul comunitar al bunelor practici statistice, care a fost adoptat la 24 februarie 2005 de Comitetul pentru programele statistice, instituit prin Decizia 89/382/CEE, Euratom a Consiliului ( 10 ) și atașat recomandării Comisiei privind independența, integritatea și răspunderea autorităților statistice naționale și comunitare.

(14)	Măsurile necesare pentru punerea în aplicare a prezentului regulament ar trebui să fie adoptate în conformitate cu Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a normelor privind exercitarea competențelor de executare conferite Comisiei ( 11 ).

(15)

În special, Comisia ar trebui să fie împuternicită să modifice lista cu surse de date, statisticile naționale și clarificările sau definițiile aplicabile, precum și modalitățile de transmitere a datelor și să stabilească și să modifice statisticile anuale în domeniul nuclear, după includerea acestora, să modifice statisticile privind energia regenerabilă, după includerea acestora, și să stabilească și să modifice statisticile privind consumul final de energie. Deoarece măsurile respective au un domeniu general de aplicare și sunt destinate să modifice elemente neesențiale ale prezentului regulament, printre altele prin completarea acestuia cu noi elemente neesențiale, acestea trebuie adoptate în conformitate cu procedura de reglementare cu control prevăzută la articolul 5a din Decizia 1999/468/CE.

(16)

Este necesar să se prevadă posibilitatea pentru Comisie de a putea acorda statelor membre scutiri sau derogări de la acele elemente ale colectării de date din domeniul energiei care ar crea o sarcină excesivă pentru respondenți. Scutirile sau derogările ar trebui să poată fi acordate numai pe baza unei justificări care să indice, în mod transparent, situația existentă și sarcinile excesive. Perioada pentru care acestea rămân în vigoare ar trebui să fie limitată la cel mai scurt timp necesar.

(17)	Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului pentru programele statistice,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

(1) Prezentul regulament stabilește un cadru comun pentru producerea, transmiterea, evaluarea și difuzarea unor statistici comparabile din domeniul energiei în cadrul Comunității.

(2) Prezentul regulament se aplică în cazul datelor statistice privind produsele energetice și agregatele acestora în cadrul Comunității.

(1) Respectând principiile menținerii unei sarcini reduse care revine respondenților și simplificării administrative, statele membre colectează date privind produsele energetice și agregatele acestora în cadrul Comunității, din următoarele surse:

(2) Statele membre stabilesc norme detaliate cu privire la raportarea de către întreprinderi și alte surse a datelor necesare statisticilor naționale, astfel cum se prevede la articolul 4.

(3) Lista cu sursele de date poate fi modificată în conformitate cu procedura de reglementare cu control menționată la articolul 11 alineatul (2).

Agregate, produse energetice și periodicitatea transmiterii de date statistice naționale aplicabilă

(1) Statisticile naționale care fac obiectul raportării sunt stabilite în anexe. Acestea se transmit cu următoarea periodicitate:

(2) În anexele separate, precum și în anexa A („Clarificări terminologice”) sunt prevăzute clarificări sau definiții aplicabile termenilor tehnici utilizați.

(3) Datele care se transmit și clarificările sau definițiile aplicabile pot fi modificate în conformitate cu procedura de reglementare cu control menționată la articolul 11 alineatul (2).

(1) Statele membre transmit Comisiei (Eurostat) statisticile naționale menționate la articolul 4.

(2) Modalitățile de transmitere, inclusiv termenele aplicabile, derogările și scutirile de la acestea sunt cele prevăzute în anexe.

(3) Modalitățile de transmitere a statisticilor naționale pot fi modificate în conformitate cu procedura de reglementare cu control menționată la articolul 11 alineatul (2).

(4) La cererea motivată temeinic a unui stat membru, Comisia poate acorda scutiri sau derogări suplimentare în conformitate cu procedura de reglementare menționată la articolul 11 alineatul (3), în cazul acelor secțiuni ale statisticilor naționale pentru care colectarea de date ar reprezenta o sarcină excesivă pentru respondenți.

(5) Comisia (Eurostat) difuzează statisticile anuale în domeniul energiei până la data de 31 ianuarie a celui de-al doilea an care urmează perioadei de raportare.

(2) Trebuie luate toate măsurile pentru a asigura coerența între datele din domeniul energiei declarate în conformitate cu anexa B și datele declarate în conformitate cu Decizia 2005/166/CE a Comisiei din 10 februarie 2005 de stabilire a normelor de aplicare a Deciziei nr. 280/2004/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind un mecanism de monitorizare a emisiilor de gaze cu efect de seră în cadrul Comunității și de punere în aplicare a Protocolului de la Kyoto ( 12 ).

(3) În sensul prezentului regulament, următoarele criterii de evaluare a calității se aplică datelor care trebuie transmise:

(4) La fiecare cinci ani, statele membre furnizează Comisiei (Eurostat) un raport privind calitatea datelor transmise, precum și privind eventualele modificări metodologice apărute.

(5) În termen de șase luni de la primirea unei solicitări din partea Comisiei (Eurostat) și pentru a permite acesteia să evalueze calitatea datelor transmise, statele membre transmit Comisiei (Eurostat) un raport cu informații relevante privind punerea în aplicare a prezentului regulament.

Statele membre trebuie să colecteze toate datele precizate în prezentul regulament de la începutul anului calendaristic care urmează adoptării acestuia și să le transmită în continuare cu periodicitatea stabilită la articolul 4 alineatul (1).

Comisia (Eurostat), în cooperare cu sectorul energiei nucleare din UE, definește un set de statistici anuale în domeniul nuclear care sunt raportate și difuzate începând cu 2009, acest an reprezentând prima perioadă de raportare, fără a aduce atingere confidențialității, atunci când este cazul, și evitând dublarea eforturilor în colectarea datelor, precum și menținând costuri scăzute de producere și sarcina reprezentată de obligația de raportare la un nivel rezonabil.

Setul de statistici anuale în domeniul nuclear se stabilește și poate fi modificat în conformitate cu procedura de reglementare cu control menționată la articolul 11 alineatul (2).

(1) În vederea îmbunătățirii calității statisticilor în domeniul energiei regenerabile și a statisticilor privind consumul final de energie, Comisia (Eurostat), în colaborare cu statele membre, garantează că aceste statistici sunt comparabile, transparente, detaliate și flexibile prin:

(2) Setul de statistici privind energia regenerabilă poate fi modificat în conformitate cu procedura de reglementare cu control menționată la articolul 11 alineatul (2).

(3) Setul de statistici privind consumul final de energie se stabilește și poate fi modificat în conformitate cu procedura de reglementare cu control menționată la articolul 11 alineatul (2).

(1) Următoarele măsuri necesare pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, destinate să modifice elemente neesențiale ale prezentului regulament, printre altele prin completarea acestuia, se adoptă în conformitate cu procedura de reglementare cu control menționată la articolul 11 alineatul (2):

(2) Scutiri sau derogări suplimentare [articolul 5 alineatul (4)] se acordă în conformitate cu procedura de reglementare menționată la articolul 11 alineatul (3).

(3) Trebuie să se ia în considerare principiul potrivit căruia costurile suplimentare și sarcina de raportare rămân în limite rezonabile.

(2) Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5a alineatele (1)-(4) și articolul 7 din Decizia 1999/468/CE, având în vedere articolul 8 din respectiva decizie.

(3) Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolele 5 și 7 din Decizia 1999/468/CE, având în vedere articolul 8 din respectiva decizie.

Perioada prevăzută la articolul 5 alineatul (6) din Decizia 1999/468/CE se stabilește la trei luni.

Prezentul regulamentul intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Prezenta anexă oferă explicații sau definiții pentru termenii utilizați în celelalte anexe.

În scopul raportării statistice, se aplică următoarele definiții geografice:

Notă: Comisia poate aduce clarificări terminologice suplimentare adăugând trimiteri relevante la NACE, în conformitate cu procedura de reglementare cu control menționată la articolul 11 alineatul (2), după intrarea în vigoare a revizuirii nomenclatorului NACE.

Cantități de combustibili extrase sau produse, calculate după operațiunea de eliminare a materiei inerte. Producția include cantitățile consumate de producător în procesul de producție (de exemplu pentru încălzire sau pentru exploatarea echipamentelor și a instalațiilor auxiliare) și cantitățile furnizate altor producători de energie pentru transformare sau în alte scopuri.

„Națională” se referă la: producția obținută din resursele statului în cauză.

Pentru definiții geografice, a se vedea secțiunea „Observații geografice”.

În lipsa unor dispoziții diferite, „importuri” se referă la țara de origine inițială (țara în care produsul energetic a fost produs) pentru a fi utilizat în țara respectivă, iar „exporturi” se referă la țara de consum final al produsului energetic.

Sunt considerate ca importate sau exportate cantitățile, vămuite sau nu, care au trecut granițele politice ale unei țări.

În cazul în care nu poate fi precizată originea sau destinația, se poate utiliza rubrica „Altele”.

Pot apărea diferențe statistice în cazul în care sunt disponibile numai datele referitoare la importurile și exporturile totale, în conformitate cu cele de mai sus, iar defalcarea geografică se bazează pe o anchetă, o sursă sau un concept diferite. În acest caz, diferențele se trec la rubrica „Altele”.

Cantități de combustibili furnizate navelor, indiferent de pavilion, care sunt angajate în navigația internațională. Navigația internațională se poate desfășura pe mare, pe lacuri și căi navigabile interioare și în apele de coastă. Nu se iau în considerare:

Diferența între nivelul inițial al stocurilor și nivelul final al stocurilor deținute pe teritoriul național.

Producția națională + din alte surse + importuri – exporturi – buncăraj + variația stocurilor

Reprezintă cantitatea înregistrată efectiv în urma anchetelor realizate în sectoarele de utilizare finală.

Include variația stocurilor la consumatorii finali, în cazul în care aceasta nu poate fi trecută la rubrica „Variația stocurilor”.

Centrale electrice care au ca activitate principală producerea de energie electrică

Combustibilii utilizați de centralele dotate cu cel puțin o unitate de cogenerare trebuie înregistrați la rubrica „Centrale de cogenerare care au ca activitate principală producerea de energie termică și electrică”.

Centrale de cogenerare care au ca activitate principală producerea de energie termică și electrică

Cantități de combustibili utilizate pentru producerea de energie electrică și termică.

Centrale termice care au ca activitate principală producerea de energie termică

Combustibilii utilizați de centralele dotate cu cel puțin o unitate de cogenerare trebuie înregistrați la rubrica „Centrale de cogenerare ale autoproducătorilor”.

Centrale de cogenerare de energie termică și electrică ale autoproducătorilor

Cantități de combustibili care corespund cantității de energie electrică produse și de energie termică vândute.

Cantități de combustibili care corespund cantității de energie termică vândute.

Cantitățile utilizate pentru încălzire și pentru exploatarea echipamentelor nu trebuie înregistrate în această rubrică, ci trecute la consumul sectorului energetic.

Cantități de lignit sau cărbune brun utilizate pentru producerea brichetelor de lignit (BKB) și cantitățile de turbă utilizate pentru producerea brichetelor de turbă (PB).

Cantitățile utilizate pentru încălzire și pentru exploatarea echipamentelor nu trebuie înregistrate în această rubrică, ci trecute la consumul sectorului energetic.

Cantități utilizate pentru producerea de gaz în uzinele de gaz și uzinele de gazificare a cărbunelui.

Cantitățile utilizate drept combustibil pentru încălzire și pentru exploatarea echipamentelor nu trebuie înregistrate în această rubrică, ci trecute la consumul sectorului energetic.

Cantități de cărbune cocsificabil și/sau de cărbune bituminos (cu denumirea generică de injecție de cărbune pulverizat) și cocs transformate în furnale.

Cantitățile utilizate drept combustibil pentru încălzire și pentru exploatarea furnalelor (de exemplu gaze de furnal) nu trebuie incluse în această categorie, ci înregistrate la consumul sectorului energetic.

Cantitățile utilizate drept combustibil pentru încălzire și pentru exploatarea echipamentelor nu trebuie înregistrate în această rubrică, ci trecute la consumul sectorului energetic.

Cantități utilizate pentru activități de transformare neincluse în altă parte. În cazul în care această rubrică este folosită, se va explica în raport conținutul acesteia.

Cantități consumate de industria energetică pentru activitatea de extracție (extracția minieră, producerea de țiței și gaze naturale) sau pentru activitățile de transformare. Acestea corespund diviziunilor NACE 05, 06, 08.92, 07.21, 09.1, 19 și 35.

Nu se iau în considerare cantitățile de combustibili transformate într-o altă formă de energie (care trebuie înregistrate la sectorul de transformare) sau utilizate pentru a sprijini exploatarea rețelei de conducte cu petrol, gaz și șlam de cărbune (care trebuie înregistrate la transporturi).

Acest sector include, de asemenea, producerea de substanțe chimice utilizate la fisiunea și fuziunea nucleară și produsele rezultate din aceste procese.

Cantități consumate ca energie în centralele electrice, centralele de cogenerare a energiei termice și electrice și centralele termice.

Cantități consumate ca energie pentru extracția și prepararea cărbunelui în industria minieră.

Cărbunele ars în centralele electrice ale minelor trebuie înregistrat în sectorul de transformare.

Cantități consumate ca energie în uzinele de gaz și de gazificare a cărbunelui.

Cantități consumate drept combustibil în procesele de extracție a țițeiului și a gazelor naturale și în uzinele de prelucrare a gazelor naturale.

Nu se iau în considerare pierderile de pe conducte (care trebuie înregistrate la pierderile de distribuție) și cantitățile de energie utilizate la exploatarea conductelor (care trebuie înregistrate la transporturi).

= consum neenergetic + consum final de energie (industrie + transporturi + alte sectoare)

Acest consum nu include cantitățile furnizate pentru transformare, consumul industriilor producătoare de energie și pierderile de distribuție.

Produse energetice utilizate ca materii prime în diferite sectoare, adică neutilizate drept combustibil sau transformate în alt tip de combustibil.

Reprezintă cantitățile de combustibil consumate de întreprinderile industriale pentru activitățile lor de bază.

În cazul centralelor termice sau al centralelor de cogenerare, se iau în considerare numai cantitățile de combustibili consumate pentru producerea energiei termice utilizate de acestea. Cantitățile de combustibili consumate pentru producerea de energie termică vândută și pentru producerea de energie electrică trebuie înregistrate în rubrica relevantă de la sectorul de transformare.

Industria sticlei, ceramicii, cimentului și a altor materiale de construcții; Diviziunea NACE 23.

Industrii legate de echipamentele utilizate în transporturi; Diviziunile NACE 29 și 30.

Fabricarea de produse metalice, utilaje și echipamente altele decât echipamentele de transport; Diviziunile NACE 25, 26, 27 și 28.

Diviziunile NACE 07 (cu excepția 07.21), 08 (cu excepția 08.92) și 09.9; nu include industriile producătoare de energie.

Lemn și produse din lemn (altele decât celuloza și hârtia): Diviziunea NACE 16.

Energia utilizată în toate activitățile de transport, indiferent de sectorul economic din care face parte respectiva activitate; Diviziunile NACE 49, 50 și 51.

Reprezintă toate cantitățile consumate în transportul feroviar, inclusiv pe căile ferate industriale; Diviziunile NACE 49.1 și 49.2.

Cantitățile livrate navelor, indiferent de pavilion, care nu sunt angajate în navigația internațională (a se vedea rubrica „Buncăraj”). Distincția între navigația internă și cea internațională trebuie stabilită în funcție de portul de plecare și portul de sosire și nu în funcție de pavilion sau de naționalitatea navei. Diviziunea NACE 50.

Include combustibilul utilizat de vehiculele agricole pe șosele și lubrifianții utilizați de vehiculele rutiere.

Nu sunt incluse energia utilizată de motoarele fixe (a se vedea rubrica „Alte sectoare”), de tractoarele care nu circulă pe șosele (a se vedea rubrica „Agricultură”), de vehiculele rutiere militare (a se vedea rubrica „Alte sectoare – Nespecificat în altă parte”), bitumul utilizat la îmbrăcămintea rutieră și energia consumată de motoarele utilizate pe șantierele de construcții (a se vedea subsectorul „Construcții” de la rubrica „Industrie”). Diviziunile NACE 49.3 și 49.4.

Cantități utilizate ca energie la exploatarea conductelor care transportă gaze, lichide, șlam și alte produse; Diviziunea NACE 49.5.

Include energia utilizată de stațiile de pompare și pentru întreținerea conductelor.

Nu include energia utilizată pentru distribuția prin conducte a gazelor naturale sau artificiale, a apei calde sau aburului de la distribuitor la consumatorii finali (care trebuie înregistrată la sectorul energetic), energia utilizată pentru distribuția finală de apă către consumatorii casnici, industriali, comerciali și alți consumatori finali (care trebuie înregistrată la sectorul Comerț și servicii publice) și nici pierderile survenite în timpul transportului de la distribuitor la consumatorii finali (care trebuie trecute ca pierderi de distribuție).

Cantități de combustibili de aviație furnizate aeronavelor pentru transportul aerian internațional. Distincția între transportul aerian intern și cel internațional trebuie stabilită în funcție de locul de plecare și de sosire și nu în funcție de naționalitatea companiei aeriene. Face parte din diviziunea NACE 51.

Nu include combustibilii utilizați de companiile aeriene pentru propriile vehicule rutiere (care trebuie înregistrați la sectorul „Transporturi - Nespecificat în altă parte”) și combustibilii de aviație pentru uz militar (care trebuie trecuți la „Alte sectoare - Nespecificat în altă parte”).

Cantități de combustibili de aviație furnizate aeronavelor pentru transportul aerian intern - comercial, privat, agricol etc. Face parte din diviziunea NACE 51.

Include combustibilul utilizat în alte scopuri decât pentru zbor, de exemplu pentru testarea motoarelor în ateliere. Distincția între transportul aerian intern și cel internațional trebuie stabilită în funcție de locul de plecare și de sosire și nu în funcție de naționalitatea companiei aeriene.

Cantități utilizate pentru activități de transport neincluse în altă parte.

Include combustibilii utilizați de companiile aeriene pentru propriile vehicule rutiere și combustibilii utilizați în porturi pentru utilajele de descărcat nave și diferite tipuri de macarale.

Sectoare care nu sunt menționate în mod specific sau care nu fac parte din sectorul energetic, industrial sau al transporturilor.

Combustibili consumați de întreprinderile și administrațiile din sectorul public și sectorul privat.

Diviziunile NACE 33, 36, 37, 38, 39, 45, 46, 47, 52, 53, 55, 56, 58, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 66, 68, 69, 70, 71, 72, 73, 74, 75, 77, 78, 79, 80, 81, 82, 84, 85, 86, 87, 88, 90, 91, 92, 93, 94, 95, 96 și 99.

Trebuie înregistrate cantitățile de combustibilii consumate de toate gospodăriile, inclusiv „gospodăriile cu angajați”. Diviziunile NACE 97 și 98.

Combustibili consumați de utilizatori considerați ca făcând parte din sectorul „Agricultură, vânătoare și silvicultură”; Diviziunile NACE 01 și 02.

Combustibili livrați pentru pescuitul în apele interioare, de coastă și în larg. În această categorie intră combustibilii furnizați navelor, indiferent de pavilion, care se realimentează cu combustibil pe teritoriul țării (inclusiv pentru pescuitul internațional) și energia consumată în sectorul pescuitului. Diviziunea NACE 03.

Reprezintă activități neincluse în altă parte. Această categorie include consumul de combustibili pentru activități militare mobile sau fixe (de exemplu nave, aeronave, vehicule rutiere și energia consumată în spațiile de locuit), indiferent dacă acești combustibili sunt livrați forțelor armate din respectiva țară sau din altă țară. În cazul în care această rubrică este folosită, se va explica în raport conținutul acesteia.

Prezenta anexă precizează sfera de cuprindere, unitățile, perioada de referință, periodicitatea, termenul și modalitățile de transmitere a colectării anuale de statistici în domeniul energiei.

Anexa A aduce clarificări asupra termenilor pentru care prezenta anexă nu oferă explicații specifice.

În lipsa unor dispoziții diferite, această colectare de date se aplică următoarelor produse energetice:

Produs energetic	Definiție
1. Antracit	Cărbune de categorie superioară utilizat în activități industriale și casnice. Conține în general mai puțin de 10 % materii volatile și are o mare concentrație de carbon (aproximativ 90 % carbon fix). Puterea sa calorifică brută depășește 23 865 kJ/kg (5 700 kcal/kg), măsurată la o masă de cărbune fără cenușă, dar umed.
2. Cărbune cocsificabil	Cărbune bituminos de o calitate care permite producerea de cocs adecvat utilizării în furnale. Puterea sa calorifică brută depășește 23 865 kJ/kg (5 700 kcal/kg), măsurată la o masă de cărbune fără cenușă, dar umed.
3. Alți cărbuni bituminoși (Cărbune industrial)	Cărbune utilizat pentru producerea de abur care cuprinde toți cărbunii bituminoși neincluși la cărbunii cocsificabili sau antracit. Este caracterizat printr-un conținut de materii volatile mai mare decât al antracitului (mai mult de 10 %) și un conținut mai mic de carbon (mai puțin de 90 % carbon fix). Puterea sa calorifică brută depășește 23 865 kJ/kg (5 700 kcal/kg), măsurată la o masă de cărbune fără cenușă, dar umed. În cazul în care cărbunii bituminoși sunt utilizați în cocserii, trebuie înregistrați în categoria cărbunelui cocsificabil.
4. Cărbune subbituminos	Sunt cărbuni neaglutinanți, cu o putere calorifică brută între 17 435 kJ/kg (4 165 kcal/kg) și 23 865 kJ/kg (5 700 kcal/kg), care conțin mai mult de 31 % materii volatile la o masă uscată de cărbune fără substanțe minerale.
5. Lignit/cărbune brun	Sunt cărbuni neaglutinanți cu o putere calorifică brută mai mică de 17 435 kJ/kg (4 165 kcal/kg) și cu un conținut de materii volatile mai mare de 31 % la o masă uscată de cărbune fără substanțe minerale. Șisturile bituminoase și nisipurile asfaltice produse și arse direct trebuie înregistrate în această categorie. Șisturile bituminoase și nisipurile asfaltice utilizate ca surse pentru alte procese de transformare trebuie, de asemenea, înregistrate în această categorie. Tot aici intră șisturile bituminoase și nisipurile asfaltice consumate în procesul de transformare. Șisturile bituminoase și alte produse derivate din lichefiere trebuie înregistrate în chestionarul anual privind petrolul.
6. Turbă	Este un depozit sedimentar fosil, combustibil, moale, poros sau comprimat, de origine vegetală, cu un conținut mare de apă (până la 90 % în stare brută), ușor de tăiat, de culoare brun deschis sau închis. Turba utilizată în alte scopuri decât pentru producerea de energie nu intră în această categorie. Această definiție nu aduce atingere definiției surselor regenerabile de energie prevăzută în Directiva 2009/28/CE și Orientărilor IPCC 2006 pentru inventarele naționale de gaze cu efect de seră.
7. Combustibil brichetat	Este un combustibil produs din granule de cărbune superior la care se adaugă un liant. Cantitatea de combustibil brichetat produs poate, prin urmare, să fie puțin mai mare decât cantitatea reală de cărbune consumat în procesul de transformare.
8. Cocs de cocserie	Este un produs solid obținut prin carbonizarea la temperatură înaltă a cărbunelui, în general a unui cărbune cocsificabil; are un conținut mic de umiditate și de materii volatile. Cocsul de cocserie este utilizat în principal în siderurgie ca sursă de energie și agent chimic. În această categorie intră praful de cocs și cocsul de turnătorie. Semicocsul (un produs solid obținut prin carbonizarea cărbunelui la temperatură joasă) trebuie inclus în această categorie. Semicocsul este utilizat drept combustibil casnic sau direct de uzinele de transformare. Această rubrică include, de asemenea, cocsul, praful de cocs și semicocsul produse din lignit/cărbune brun.
9. Cocs de gaz	Este un produs secundar al cărbunelui superior utilizat pentru producerea de gaz de iluminat în uzinele de gaz. Cocsul de gaz este utilizat pentru încălzire.
10. Gudron de cărbune	Este rezultatul distilării distructive a cărbunelui bituminos. Gudronul de cărbune este un produs secundar lichid al distilării cărbunelui cu scopul de a produce cocs în cocserii sau este produs din cărbune brun („gudron de temperatură joasă”). Gudronul de cărbune poate fi distilat mai departe pentru a obține diferite produse organice (de exemplu benzen, toluen, naftalină), care sunt în mod normal înregistrate ca materii prime pentru industria petrochimică.
11. BKB (brichete de cărbune brun)	BKB reprezintă un combustibil produs din lignit/cărbune brun, prin brichetare la mare presiune, fără adăugarea unui liant. În această categorie intră brichetele de turbă, granulele și praful de lignit uscat.
12. Gaz de uzină	În această categorie intră toate tipurile de gaze produse în uzine de utilități publice sau în uzine private a căror activitate principală este producerea, transportul și distribuția gazului. Această categorie include gazul produs prin carbonizare (inclusiv gazul produs în cocserii și transferat la categoria gazului de uzină), prin gazificare totală cu sau fără îmbogățire cu produse petroliere (GPL, păcură reziduală etc.) și prin reformare și amestec simplu cu alte gaze și/sau aer, care apare la rubrica „Din alte surse”. În sectorul de transformare trebuie să figureze cantitățile de gaz de uzină transferat la categoria amestec cu gaze naturale, care vor fi distribuite și consumate prin intermediul rețelei de gaze naturale. Producția de alte gaze de cărbune (adică gazul de cocserie, gazul de furnal și gazul provenit de la convertizorul cu oxigen) trebuie înregistrată în coloanele destinate acestor tipuri de gaze și nu la producția de gaz de uzină. Gazele de cărbune transferate la uzinele de gaz trebuie înregistrate (în coloana lor proprie) în cadrul sectorului de transformare, pe rândul corespunzător uzinelor de gaz. Cantitatea totală de gaz de uzină provenind din transferurile altor gaze de cărbune trebuie înregistrată la rândul corespunzător producției de gaz de uzină.
13. Gaz de cocserie	Este un produs secundar rezultat în urma fabricării cocsului de cocserie pentru producerea de fier și oțel.
14. Gaz de furnal	Este produs în timpul arderii cocsului în furnale în industria metalurgică. Gazul de furnal este recuperat și utilizat drept combustibil, parțial în uzină și parțial în alte procese ale industriei metalurgice sau în centrale electrice care dispun de echipament pentru arderea sa. Cantitatea de combustibil trebuie exprimată pe baza puterii calorifice brute.
15. Gaz de convertizor cu oxigen	Este un produs secundar rezultat în urma producerii oțelului în furnalele cu oxigen, recuperat la ieșirea din convertizor. Acest tip de gaz mai este cunoscut și ca gaz de convertizor, gaz LD sau gaz BOS.
16. Cărbune superior	Termenul de „cărbune superior” se referă la cărbunii cu o putere calorifică brută mai mare de 23 865 kJ/kg (5 700 kcal/kg), calculată la o masă de cărbune fără cenușă dar umed și cu un coeficient mediu de reflexie a vitritului de cel puțin 0,6. Cărbunele superior include toate produsele energetice enumerate de la rubrica 1 până la 3 (antracit, cărbune cocsificabil și alți cărbuni bituminoși).

În lipsa unor dispoziții diferite, trebuie înregistrate agregatele de pe următoarea listă pentru toate produsele energetice enumerate la secțiunea precedentă.

Anexa A aduce clarificări asupra termenilor pentru care prezenta anexă nu oferă explicații specifice.

1.	Producție
1.1.	Din care: exploatare subterană Nu se aplică decât în cazul antracitului, cărbunelui cocsificabil, altor cărbuni bituminoși, subbituminoși și lignitului/cărbunelui brun.
1.2.	Din care: exploatare la suprafață Nu se aplică decât în cazul antracitului, cărbunelui cocsificabil, altor cărbuni bituminoși, subbituminoși și lignitului/cărbunelui brun.
2.	Din alte surse Această categorie include două componente: — șlamul recuperat, minereurile mixte și alte produse carbonifere de calitate inferioară, care nu pot fi clasificate în funcție de tipul de cărbune. Aici intră cărbunele recuperat din depozite de deșeuri și din alte recipiente de deșeuri. — cantitățile de combustibil furnizate, a căror producție figurează în bilanțurile energetice ale altor combustibili, dar al căror consum intră în bilanțul energetic al cărbunelui.
2.1.	Din care: din produse petroliere Nu se aplică în cazul antracitului, cărbunelui cocsificabil, altor cărbuni bituminoși, subbituminoși și lignitului/cărbunelui brun și turbei. De exemplu: adaos de cocs de petrol la cărbunele cocsificabil pentru cocserii
2.2.	Din care: din gaze naturale Nu se aplică în cazul antracitului, cărbunelui cocsificabil, altor cărbuni bituminoși, subbituminoși și lignitului/cărbunelui brun și turbei. De exemplu: adaos de gaze naturale la gazul de uzină pentru consum final direct
2.3.	Din care: din surse regenerabile de energie Nu se aplică în cazul antracitului, cărbunelui cocsificabil, altor cărbuni bituminoși, subbituminoși și lignitului/cărbunelui brun și turbei. De exemplu: deșeuri industriale utilizate ca liant în producerea de combustibil brichetat
3.	Importuri
4.	Exporturi
5.	Buncăraj
6.	Variația stocurilor O creștere a stocurilor este indicată de un număr negativ, iar o diminuare apare sub forma unui număr pozitiv.
7.	Consum brut
8.	Diferențe statistice
9.	Total sector de transformare Cantități de combustibili utilizate la transformarea primară sau secundară a energiei (de exemplu cărbune în energie electrică, gaz de cocserie în energie electrică) sau utilizate la transformarea în produse energetice derivate (de exemplu cărbune cocsificabil în cocs).
9.1.	Din care: centrale electrice care au ca activitate principală producerea de energie electrică
9.2.	Din care: centrale de cogenerare care au ca activitate principală producerea combinată de energie termică și electrică
9.3.	Din care: centrale termice care au ca activitate principală producerea de energie termică
9.4.	Din care: centrale electrice ale autoproducătorilor
9.5.	Din care: centrale de cogenerare ale autoproducătorilor
9.6.	Din care: centrale termice ale autoproducătorilor
9.7.	Din care: fabrici de combustibil brichetat
9.8.	Din care: cocserii
9.9.	Din care: fabrici de brichete de lignit (BKB)/de brichete de turbă (PB)
9.10.	Din care: uzine de gaz
9.11.	Din care: furnale Cantități de cărbune cocsificabil și/sau de cărbune bituminos (cu denumirea generică de injecție de cărbune pulverizat) și cocs transformate în furnale. Cantitățile utilizate drept combustibil pentru încălzire și pentru exploatarea furnalelor (de exemplu gaze de furnal) nu trebuie incluse în sectorul de transformare, ci înregistrate la consumul sectorului energetic.
9.12.	Din care: lichefierea cărbunelui Șisturile bituminoase și alte produse derivate din lichefiere trebuie înregistrate în conformitate cu capitolul 4 al prezentei anexe.
9.13.	Din care: pentru amestec cu gaze naturale Cantități de gaze de cărbune amestecate cu gaze naturale.
9.14.	Din care: nespecificat în altă parte – Transformare

1.	Total sector energetic
1.1.	Din care: centrale electrice, centrale de cogenerare și centrale termice
1.2.	Din care: mine de cărbuni
1.3.	Din care: fabrici de combustibil brichetat
1.4.	Din care: cocserii
1.5.	Din care: fabrici de brichete de lignit (BKB)/de brichete de turbă (PB)
1.6.	Din care: uzine de gaz
1.7.	Din care: furnale
1.8.	Din care: rafinării petroliere
1.9.	Din care: lichefierea cărbunelui
1.10.	Din care: nespecificat în altă parte – Energie
2.	Pierderi de distribuție Pierderi survenite în urma transportului și distribuției, precum și a arderii gazelor artificiale.
3.	Consum final total
4.	Consum neenergetic total
4.1.	Din care: sectorul industrial, de transformare și energetic Consum neenergetic în toate subsectoarele industriale, de transformare și energetice, de exemplu cărbunele utilizat pentru producerea de metanol sau amoniac.
4.1.1.	De la punctul 4.1, din care: în petrochimie Consum neenergetic, de exemplu cărbunii folosiți ca materii prime pentru producerea de îngrășăminte și alte produse petrochimice.
4.2.	Din care: transporturi Consum neenergetic în toate subsectoarele transporturilor
4.3.	Din care: alte sectoare Consum neenergetic în sectoarele: „Comerț și servicii publice”, „Sectorul rezidențial”, „Agricultură” și „Nespecificat în altă parte - altele”.

1.	Consum final de energie
2.	Sectorul industrial
2.1.	Din care: siderurgie
2.2.	Din care: chimie și petrochimie
2.3.	Din care: metale neferoase
2.4.	Din care: minerale nemetalice
2.5.	Din care: echipamente de transport
2.6.	Din care: mașini și utilaje
2.7.	Din care: industria extractivă
2.8.	Din care: produse alimentare, băuturi și tutun
2.9.	Din care: celuloză, hârtie și activități de tipărire
2.10.	Din care: lemn și produse din lemn
2.11.	Din care: construcții
2.12.	Din care: industria textilă și a articolelor din piele
2.13.	Din care: nespecificat în altă parte - Industrie
3.	Transporturi
3.1.	Din care: transport feroviar
3.2.	Din care: navigație internă
3.3.	Din care: nespecificat în altă parte - Transporturi
4.	Alte sectoare
4.1.	Din care: comerț și servicii publice
4.2.	Din care: sectorul rezidențial
4.3.	Din care: agricultură/silvicultură
4.4.	Din care: pescuit
4.5.	Din care: nespecificat în altă parte - Altele

Importuri în funcție de țara de origine și exporturi în funcție de țara de destinație.

Nu se aplică în cazul turbei, cocsului de gaz, gazului de uzină, gazului de cocserie, gazului de furnal și gazului de convertizor cu oxigen.

1.2.5. Cantități utilizate de autoproducătorii de energie electrică și termică

Cantitățile utilizate de autoproducătorii de energie electrică și termică trebuie înregistrate separat pentru centralele care produc exclusiv energie electrică, pentru centralele de cogenerare și pentru centralele care produc exclusiv energie termică.

Aceste cantități utilizate de autoproducători trebuie defalcate în funcție de activitățile principale enumerate în tabelul următor:

1.	Total sector energetic
1.1.	Din care: mine de cărbuni
1.2.	Din care: fabrici de combustibil brichetat
1.3.	Din care: cocserii
1.4.	Din care: fabrici de brichete de lignit (BKB)/de brichete de turbă (PB)
1.5.	Din care: uzine de gaz
1.6.	Din care: furnale
1.7.	Din care: rafinării petroliere
1.8.	Din care: lichefierea cărbunelui
1.9.	Din care: nespecificat în altă parte – Energie
2.	Sectorul industrial
2.1.	Din care: siderurgie
2.2.	Din care: chimie și petrochimie
2.3.	Din care: metale neferoase
2.4.	Din care: minerale nemetalice
2.5.	Din care: echipamente de transport
2.6.	Din care: mașini și utilaje
2.7.	Din care: industria extractivă
2.8.	Din care: produse alimentare, băuturi și tutun
2.9.	Din care: celuloză, hârtie și activități de tipărire
2.10.	Din care: lemn și produse din lemn
2.11.	Din care: construcții
2.12.	Din care: industria textilă și a articolelor din piele
2.13.	Din care: nespecificat în altă parte - Industrie
3.	Transporturi
3.1.	Din care: transport feroviar
3.2.	Din care: nespecificat în altă parte - Transporturi
4.	Alte sectoare:
4.1.	Din care: comerț și servicii publice
4.2.	Din care: sectorul rezidențial
4.3.	Din care: agricultură/silvicultură
4.4.	Din care: pescuit
4.5.	Din care: nespecificat în altă parte

Trebuie înregistrată atât puterea calorifică brută, cât și cea netă a produselor energetice menționate în secțiunea 1.1 pentru următoarele agregate principale.

Nu se aplică în cazul gazului de uzină, gazului de cocserie, gazului de furnal și gazului de convertizor cu oxigen:

1.	Producție
2.	Importuri
3.	Exporturi
4.	Utilizat în cocserii
5.	Utilizat în furnale
6.	Utilizat în centralele care au ca activitate principală producția de energie electrică, de energie termică sau cogenerarea de energie termică și electrică.
7.	Utilizat în industrie
8.	Alte utilizări

Se aplică numai în cazul cărbunelui superior și al lignitului/cărbunelui brun.

1.	Producția subterană
2.	Producția de suprafață
3.	Din alte surse
4.	Stocuri la finalul perioadei
4.1.	Din care: stocuri în mine

1. Cantități energetice

103 tone

Excepție: gazele (gaz de uzină, gaz de cocserie, gaz de furnal, gaz de convertizor cu oxigen) sunt măsurate direct în conținutul energetic, iar unitatea de măsură care trebuie utilizată este, prin urmare, TJ (pe baza puterii calorifice brute).

2. Putere calorifică

MJ/tonă

Această colectare de date se aplică în cazul gazelor naturale, care includ gazele din zăcăminte subterane, lichefiate sau în stare gazoasă și care constau în principal din metan.

Aici sunt incluse gazele „neasociate”, provenind din zăcăminte de unde se extrag numai hidrocarburi în stare gazoasă, gazele „asociate”, obținute în același timp cu țițeiul, precum și metanul recuperat din minele de cărbuni (gaz de mină) sau din straturi de cărbune (gaz de cărbune).

Nu sunt incluse gazele produse prin digestia anaerobă a biomasei (de exemplu gazele urbane sau de canalizare) și gazul de uzină.

În lipsa unor dispoziții diferite, trebuie înregistrate agregatele de pe următoarea listă pentru toate produsele energetice enumerate la secțiunea precedentă.

Trebuie înregistrate cantitățile exprimate atât în unități de volum, cât și în unități energetice, incluzând puterile calorifice brute și nete, pentru următoarele agregate:

1.	Producția națională Totalul producției de gaze uscate comercializabile, obținute în interiorul granițelor naționale, inclusiv producția offshore. Producția se calculează după eliminarea impurităților și extracția LGN-urilor și a sulfului. Pierderile de extracție și cantitățile reinjectate, degajate în aer sau arse nu sunt incluse în această rubrică. Aici intră cantitățile utilizate în industria gazelor naturale, în procesul de extracție a gazelor naturale, în rețelele de conducte și în instalațiile de prelucrare.
1.1.	Din care: gaze asociate Gaze naturale obținute în același timp cu țițeiul.
1.2.	Din care: gaze neasociate Gaze naturale provenind din zăcămintele de unde se extrag numai hidrocarburi în stare gazoasă.
1.3.	Din care: gaze de mină Metan produs în minele de cărbuni sau extras din straturile de cărbune, adus la suprafață și consumat de mina respectivă sau transportat prin conducte la consumatori.
2.	Din alte surse Combustibil amestecat cu gaze naturale și consumat ca amestec.
2.1.	Din care: din produse petroliere GPL utilizat pentru ameliorarea calității combustibilului, de exemplu puterea calorică
2.2.	Din care: din cărbuni gaze artificiale destinate amestecului cu gaze naturale
2.3.	Din care: din surse regenerabile de energie biogaz destinat amestecării cu gaze naturale
3.	Importuri
4.	Exporturi
5.	Buncăraj
6.	Variația stocurilor O creștere a stocurilor este indicată de un număr negativ, iar o diminuare apare sub forma unui număr pozitiv.
7.	Consum brut
8.	Diferențe statistice Obligația de a declara puterile calorifice nu se aplică în acest caz.
9.	Gaze recuperabile: stocuri inițiale și finale Cantități de gaze disponibile pentru a fi distribuite în cursul fiecărui ciclu de stocare. Această categorie se referă la gazele naturale recuperabile stocate în spații speciale de depozitare (zăcăminte epuizate de gaze și/sau petrol, straturi acvifere, caverne saline, caverne mixte și altele) și la gazele naturale lichefiate. Gazul din pernele de gaze nu trebuie inclus în această categorie. Obligația de a declara puterile calorifice nu se aplică în acest caz.
10.	Gaz eșapat Volumul de gaz eliberat în atmosferă la locul de producție sau la instalațiile de prelucrare a gazului. Obligația de a declara puterile calorifice nu se aplică în acest caz.
11.	Gaz ars Volumul de gaz ars la locul de producție sau la instalațiile de prelucrare a gazului. Obligația de a declara puterile calorifice nu se aplică în acest caz.
12.	Total sector de transformare Cantități de combustibili utilizate pentru transformarea primară sau secundară a energiei (de exemplu gaze naturale în energie electrică) sau utilizate pentru transformarea în produse energetice derivate (de exemplu gaze naturale în metanol).
12.1.	Din care: centrale electrice care au ca activitate principală producerea de energie electrică
12.2.	Din care: centrale electrice ale autoproducătorilor
12.3.	Din care: centrale de cogenerare care au ca activitate principală producerea combinată de energie termică și electrică
12.4.	Din care: centrale de cogenerare ale autoproducătorilor
12.5.	Din care: centrale termice care au ca activitate principală producerea de energie termică
12.6.	Din care: centrale termice ale autoproducătorilor
12.7.	Din care: uzine de gaz
12.8.	Din care: cocserii
12.9.	Din care: furnale
12.10.	Din care: gaz transformat în lichide Cantități de gaze naturale utilizate ca materie primă pentru transformarea în lichide, de exemplu cantitățile de combustibil care intră în procesul de producție a metanolului pentru a fi transformate în metanol.
12.11.	Din care: nespecificat în altă parte - Transformare

1.	Total sector energetic
1.1.	Din care: mine de cărbuni
1.2.	Din care: extracția țițeiului și a gazelor naturale
1.3.	Din care: cantități utilizate de rafinăriile petroliere
1.4.	Din care: cocserii
1.5.	Din care: furnale
1.6.	Din care: uzine de gaz
1.7.	Din care: centrale electrice, centrale de cogenerare și centrale termice
1.8.	Din care: lichefiere (GNL) sau gazificare
1.9.	Din care: gaz transformat în lichide
1.10.	Din care: nespecificat în altă parte – Energie
2.	Pierderi de distribuție și transport

Consumul de gaze naturale trebuie înregistrat separat pentru consumul energetic și (dacă este cazul) pentru consumul neenergetic, pentru următoarele agregate:

1.	Consum final total Consumul final de energie și consumul neenergetic trebuie înregistrate separat în această rubrică.
2.	Transporturi
2.1.	Din care: transport rutier Include GNC și biogaz.
2.1.1.	Din care: biogazul utilizat în transportul rutier
2.2.	Din care: transport prin conducte
2.3.	Din care: nespecificat în altă parte - Transporturi
3.	Sectorul industrial
3.1.	Din care: siderurgie
3.2.	Din care: chimie și petrochimie
3.3.	Din care: metale neferoase
3.4.	Din care: minerale nemetalice
3.5.	Din care: echipamente de transport
3.6.	Din care: mașini și utilaje
3.7.	Din care: industria extractivă
3.8.	Din care: produse alimentare, băuturi și tutun
3.9.	Din care: celuloză, hârtie și activități de tipărire
3.10.	Din care: lemn și produse din lemn
3.11.	Din care: construcții
3.12.	Din care: industria textilă și a articolelor din piele
3.13.	Din care: nespecificat în altă parte - Industrie
4.	Alte sectoare
4.1.	Din care: comerț și servicii publice
4.2.	Din care: sectorul rezidențial
4.3.	Din care: agricultură/silvicultură
4.4.	Din care: pescuit
4.5.	Din care: nespecificat în altă parte - Altele

Trebuie declarate atât cantitățile totale de gaze naturale, cât și partea de GNL din acestea, în funcție de țara de origine, în cazul importurilor, și în funcție de țara de destinație, în cazul exporturilor.

2.2.5. Cantități utilizate de autoproducătorii de energie electrică și termică

Cantitățile utilizate de autoproducătorii de energie electrică și termică trebuie înregistrate separat pentru centralele electrice, centralele de cogenerare și centralele termice ale autoproducătorilor.

1.	Total sector energetic
1.1.	Din care: mine de cărbuni
1.2.	Din care: extracția țițeiului și gazelor naturale
1.3.	Din care: cantități utilizate de rafinăriile petroliere
1.4.	Din care: cocserii
1.5.	Din care: uzine de gaz
1.6.	Din care: furnale
1.7.	Din care: uzine de lichefiere (GNL) și de regazificare
1.8.	Din care: gaz transformat în lichide
1.9.	Din care: nespecificat în altă parte – Energie
2.	Sectorul industrial
2.1.	Din care: siderurgie
2.2.	Din care: chimie și petrochimie
2.3.	Din care: metale neferoase
2.4.	Din care: minerale nemetalice
2.5.	Din care: echipamente de transport
2.6.	Din care: mașini și utilaje
2.7.	Din care: industria extractivă
2.8.	Din care: produse alimentare, băuturi și tutun
2.9.	Din care: celuloză, hârtie și activități de tipărire
2.10.	Din care: lemn și produse din lemn
2.11.	Din care: construcții
2.12.	Din care: industria textilă și a articolelor din piele
2.13.	Din care: nespecificat în altă parte - Industrie
3.	Transporturi
3.1.	Din care: transport prin conducte
3.2.	Din care: nespecificat în altă parte - Transporturi
4.	Alte sectoare
4.1.	Din care: comerț și servicii publice
4.2.	Din care: sectorul rezidențial
4.3.	Din care: agricultură/silvicultură
4.4.	Din care: pescuit
4.5.	Din care: nespecificat în altă parte

1.	Denumire Denumirea amplasamentului unității de stocare
2.	Tip Tipul de stocare, de exemplu zăcământ epuizat de gaz, cavernă de sare etc.
3.	Capacitatea utilă Reprezintă capacitatea totală de stocare a gazului, minus gazul din pernele de gaze. Gazul din pernele de gaze reprezintă volumul total de gaz necesar în permanență pentru a menține presiunile adecvate în rezervoarele subterane de stocare și debitele de extracție pe tot parcursul ciclului de extracție.
4.	Debitul maxim Reprezintă debitul maxim cu care poate fi extras gazul din unitatea de stocare respectivă; corespunde capacității maxime de extracție.

1. Cantități energetice	În lipsa unor indicații diferite, cantitățile de gaze naturale se exprimă în conținutul energetic, adică în TJ, pe baza puterii calorifice brute. În cazul în care sunt necesare cantități fizice, unitatea este 106 m3, în condiții de referință (15 °C, 101,325 kPa).
2. Putere calorifică	KJ/m3, în condiții de referință (15 °C, 101,325 kPa).
3. Capacitatea utilă de stocare	106 m3, în condiții de referință (15 °C, 101,325 kPa).
4. Debitul maxim	106 m3/zi, în condiții de referință (15 °C, 101,325 kPa).

În lipsa unor dispoziții diferite, trebuie înregistrate agregatele de pe următoarea listă pentru toate produsele energetice enumerate la secțiunea precedentă.

Anexa A aduce clarificări asupra termenilor pentru care acest capitol nu oferă explicații specifice. Definițiile și unitățile de măsură menționate în capitolele 1, 2, 4 și 5 se aplică produselor energetice care fac parte din grupul combustibililor solizi și gazelor artificiale, gazelor naturale, petrolului și produselor petroliere, precum și surselor regenerabile de energie și energiei obținute din deșeuri.

Următoarele definiții specifice se aplică agregatelor privind energia electrică și termică din acest capitol:

Agregatele menționate în tabelul următor trebuie înregistrate separat pentru centralele care au ca activitate principală producția de energie electrică sau termică și pentru centralele autoproducătorilor. În cazul acestor două tipuri de centrale, producția brută și netă de energie electrică și termică trebuie înregistrată separat pentru centralele care produc exclusiv energie electrică, pentru centralele de cogenerare și pentru centralele care produc exclusiv energie termică, dacă este cazul, pentru următoarele agregate:

1.	Producția totală
1.1.	Din care: energie nucleară
1.2.	Din care: hidroenergie
1.2.1.	Din care: partea hidroenergiei produse din acumularea prin pompare
1.3.	Din care: energie geotermală
1.4.	Din care: energie solară
1.5.	Din care: energie maremotrică, a valurilor și a mării
1.6.	Din care: energie eoliană
1.7.	Din care: combustibili Combustibili capabili să se aprindă sau să ardă, adică să intre în reacție cu oxigenul pentru a produce o creștere semnificativă a temperaturii și care sunt arși direct pentru a produce energie electrică și/sau termică.
1.8.	Din care: pompe de căldură Energia termică produsă de pompele de căldură nu trebuie înregistrată decât dacă este vândută terților (adică în cazurile în care producția se realizează în sectorul de transformare).
1.9.	Din care: boilere electrice Cantități de energie termică provenind de la boilerele electrice a căror producție este vândută terților.
1.10.	Din care: energie termică rezultată din procese chimice Energie termică provenind din procese fără aport de energie, de exemplu o reacție chimică. Nu include energia termică reziduală, produsă prin procese care necesită un aport de energie, care trebuie înregistrată ca energie termică produsă de combustibilul corespunzător.
1.11.	Din care: alte surse – energie electrică (a se preciza)

Agregatele menționate în tabelul următor trebuie înregistrate ca totaluri, separat pentru energia electrică și energia termică, acolo unde este cazul. Pentru primele trei agregate din tabelul următor, cantitățile ar trebui calculate pornind de la valorile înregistrate în conformitate cu tabelul anterior și ar trebui să fie compatibile cu acestea.

1.	Producția brută totală
2.	Consum propriu al centralelor
3.	Producția netă totală
4.	Importuri A se vedea, de asemenea, explicația de la rubrica 5 „Exporturi”.
5.	Exporturi Sunt considerate ca importate sau exportate cantitățile de energie electrică, vămuite sau nu, care au trecut granițele politice ale unei țări. În cazul în care o cantitate de energie electrică este tranzitată pe teritoriul unei țări, aceasta trebuie înregistrată atât ca import, cât și ca export.
6.	Consumul pompelor de căldură
7.	Consumul boilerelor electrice cu abur
8.	Consum pentru acumulare prin pompare
9.	Consumul pentru producerea de energie electrică
10.	Energia furnizată Pentru energie electrică: totalul producției nete de energie electrică furnizată de către toate centralele electrice dintr-o țară, minus cantitatea utilizată simultan de pompe de căldură, boilere electrice cu abur, pompare, minus sau plus exporturi sau importuri. Pentru energie termică: totalul producției nete de energie termică de vânzare, produsă de toate centralele dintr-o țară, minus energia termică utilizată pentru producerea de energie electrică, minus sau plus exporturi sau importuri.
11.	Pierderile de transport și de distribuție Reprezintă toate pierderile survenite în urma transportului și distribuției de energie electrică și termică. În cazul energiei electrice, sunt incluse pierderile de la transformatoarele care nu sunt considerate parte integrantă a centralelor electrice.
12.	Consumul total (calculat)
13.	Diferența statistică
14.	Consumul total (observat)

Energia electrică produsă, energia termică vândută și cantitățile de combustibili consumate, inclusiv energia totală corespunzătoare (pe baza puterii calorifice nete, cu excepția gazelor naturale, pentru care se ține cont de puterea calorifică brută) provenind de la combustibilii prezentați în tabelul următor trebuie înregistrate separat pentru centralele a căror activitate principală este producerea de energie și pentru centralele autoproducătorilor. În cazul acestor două tipuri de centrale, producția de energie electrică și termică trebuie înregistrată separat pentru centralele care produc (exclusiv) energie electrică, pentru centralele de cogenerare și pentru centralele care produc (exclusiv) energie termică, dacă este cazul:

1.	Combustibili solizi și gaze artificiale:
1.1.	Antracit
1.2.	Cărbune cocsificabil
1.3.	Alți cărbuni bituminoși
1.4.	Cărbune subbituminos
1.5.	Lignit/cărbune brun
1.6.	Turbă
1.7.	Combustibil brichetat
1.8.	Cocs de cocserie
1.9.	Cocs de gaz
1.10.	Gudron de cărbune
1.11.	BKB (brichete de cărbune brun)
1.12.	Gaz de uzină
1.13.	Gaz de cocserie
1.14.	Gaz de furnal
1.15.	Gaz de convertizor cu oxigen
2.	Petrol și produse petroliere:
2.1.	Țiței
2.2.	LGN
2.3.	Gaz de rafinărie
2.4.	GPL
2.5.	Naftă
2.6.	Carburanți de tip kerosen pentru turboreactoare
2.7.	Alte tipuri de kerosen
2.8.	Motorină (păcură distilată)
2.9.	Păcură grea
2.10.	Bitum (inclusiv Orimulsion)
2.11.	Cocs de petrol
2.12.	Alte produse petroliere
3.	Gaze naturale
4.	Surse regenerabile de energie și energie obținută din deșeuri
4.1.	Deșeuri industriale (neregenerabile)
4.2.	Deșeuri municipale (regenerabile)
4.3.	Deșeuri municipale (neregenerabile)
4.4.	Lemn, deșeuri din lemn și alte deșeuri solide
4.5.	Gaz de depozit
4.6.	Gaz de canalizare
4.7.	Alte tipuri de biogaz
4.8.	Biocombustibili lichizi

1.	Total sector energetic Nu include consumul propriu al centralelor, energia consumată pentru acumularea prin pompare, consumul pompelor de căldură și consumul boilerelor electrice.
1.1.	Din care: mine de cărbuni
1.2.	Din care: extracția țițeiului și gazelor naturale
1.3.	Din care: fabrici de combustibil brichetat
1.4.	Din care: cocserii
1.5.	Din care: fabrici de brichete de lignit (BKB)/de brichete de turbă (PB)
1.6.	Din care: uzine de gaz
1.7.	Din care: furnale
1.8.	Din care: rafinării petroliere
1.9.	Din care: industrie nucleară
1.10.	Din care: uzine de lichefiere a cărbunelui
1.11.	Din care: uzine de lichefiere (GNL) / de regazificare
1.12.	Din care: uzine de gazificare (biogaz)
1.13.	Din care: gaze transformate în lichide
1.14.	Din care: nespecificat în altă parte – Energie

1.	Sectorul industrial
1.1.	Din care: siderurgie
1.2.	Din care: chimie și petrochimie
1.3.	Din care: metale neferoase
1.4.	Din care: minerale nemetalice
1.5.	Din care: echipamente de transport
1.6.	Din care: mașini și utilaje
1.7.	Din care: industria extractivă
1.8.	Din care: produse alimentare, băuturi și tutun
1.9.	Din care: celuloză, hârtie și activități de tipărire
1.10.	Din care: lemn și produse din lemn
1.11.	Din care: construcții
1.12.	Din care: industria textilă și a articolelor din piele
1.13.	Din care: nespecificat în altă parte - Industrie
2.	Transporturi
2.1.	Din care: transport feroviar
2.2.	Din care: transport prin conducte
2.3.	Din care: nespecificat în altă parte - Transporturi
3.	Sectorul rezidențial
4.	Comerț și servicii publice
5.	Agricultură/silvicultură
6.	Pescuit
7.	Nespecificat în altă parte - Altele

Importuri și exporturi de energie electrică și termică în funcție de țară.

3.2.5. Producția netă de energie electrică și producția netă de energie termică ale autoproducătorilor

Producția netă de energie electrică și producția netă de energie termică ale autoproducătorilor de energie electrică și termică trebuie înregistrate separat pentru centralele de cogenerare, pentru centralele care produc (exclusiv) energie electrică și pentru centralele care produc (exclusiv) energie termică, în cazul următoarelor instalații și tipuri de activitate:

1.	Total sector energetic
1.1.	Din care: mine de cărbuni
1.2.	Din care: extracția țițeiului și gazelor naturale
1.3.	Din care: fabrici de combustibil brichetat
1.4.	Din care: cocserii
1.5.	Din care: fabrici de brichete de lignit (BKB)/de brichete de turbă (PB)
1.6.	Din care: uzine de gaz
1.7.	Din care: furnale
1.8.	Din care: rafinării petroliere
1.9.	Din care: uzine de lichefiere a cărbunelui
1.10.	Din care: uzine de lichefiere (GNL) / de regazificare
1.11.	Din care: uzine de gazificare (biogaz)
1.12.	Din care: gaze transformate în lichide
1.13.	Din care: unități de producere a mangalului
1.14.	Din care: nespecificat în altă parte – Energie
2.	Toate celelalte sectoare: agregatele sunt identice cu cele din lista prezentată în secțiunea „3.2.3 Specificarea consumului final de energie”.

3.2.6. Cantități utilizate de autoproducătorii de energie electrică și termică

1. În cazul combustibililor solizi și al gazelor artificiale utilizate de autoproducători, trebuie înregistrate cantitățile pentru următoarele produse energetice: antracit, cărbune cocsificabil, alți cărbuni bituminoși, cărbuni subbituminoși, lignit/cărbune brun, turbă, combustibil brichetat, cocs de cocserie, cocs de gaz, gudron de cărbune, brichete de lignit (BKB)/brichete de turbă (PB), gaz de uzină, gaz de cocserie, gaz de furnal și gaz de convertizor cu oxigen. Cantitățile utilizate trebuie înregistrate în cazul centralelor din următoarele sectoare de activitate:

1.	Total sector energetic
1.1.	Din care: mine de cărbuni
1.2.	Din care: fabrici de combustibil brichetat
1.3.	Din care: cocserii
1.4.	Din care: fabrici de brichete de lignit (BKB)/de brichete de turbă (PB)
1.5.	Din care: uzine de gaz
1.6.	Din care: furnale
1.7.	Din care: rafinării petroliere
1.8.	Din care: lichefierea cărbunelui
1.9.	Din care: nespecificat în altă parte – Energie
2.	Sectorul industrial
2.1.	Din care: siderurgie
2.2.	Din care: chimie și petrochimie
2.3.	Din care: metale neferoase
2.4.	Din care: minerale nemetalice
2.5.	Din care: echipamente de transport
2.6.	Din care: mașini și utilaje
2.7.	Din care: industria extractivă
2.8.	Din care: produse alimentare, băuturi și tutun
2.9.	Din care: celuloză, hârtie și activități de tipărire
2.10.	Din care: lemn și produse din lemn
2.11.	Din care: construcții
2.12.	Din care: industria textilă și a articolelor din piele
2.13.	Din care: nespecificat în altă parte - Industrie
3.	Transporturi:
3.1.	Din care: transport feroviar
3.2.	Din care: nespecificat în altă parte - Transporturi
4.	Alte sectoare
4.1.	Din care: comerț și servicii publice
4.2.	Din care: sectorul rezidențial
4.3.	Din care: agricultură/silvicultură
4.4.	Din care: pescuit
4.5.	Din care: nespecificat în altă parte

2. În cazul produselor petroliere utilizate de autoproducători, trebuie indicate cantitățile pentru următoarele produse energetice: țiței, LGN, gaz de rafinărie, GPL, nafta, carburanți de tip kerosen pentru turboreactoare, alte tipuri de kerosen, motorină (păcură distilată), păcură grea, bitum (inclusiv Orimulsion), cocs de petrol și alte produse petroliere. Cantitățile utilizate trebuie înregistrate în cazul centralelor din următoarele sectoare de activitate:

1.	Total sector energetic
1.1.	Din care: mine de cărbuni
1.2.	Din care: extracția țițeiului și gazelor naturale
1.3.	Din care: cocserii
1.4.	Din care: furnale
1.5.	Din care: uzine de gaz
1.6.	Din care: nespecificat în altă parte – Energie
2.	Sectorul industrial
2.1.	Din care: siderurgie
2.2.	Din care: chimie și petrochimie
2.3.	Din care: metale neferoase
2.4.	Din care: minerale nemetalice
2.5.	Din care: echipamente de transport
2.6.	Din care: mașini și utilaje
2.7.	Din care: industria extractivă
2.8.	Din care: produse alimentare, băuturi și tutun
2.9.	Din care: celuloză, hârtie și activități de tipărire
2.10.	Din care: lemn și produse din lemn
2.11.	Din care: construcții
2.12.	Din care: industria textilă și a articolelor din piele
2.13.	Din care: nespecificat în altă parte - Industrie
3.	Transporturi:
3.1.	Din care: transport prin conducte
3.2.	Din care: nespecificat în altă parte - Transporturi
4.	Alte sectoare
4.1.	Din care: comerț și servicii publice
4.2.	Din care: sectorul rezidențial
4.3.	Din care: agricultură/silvicultură
4.4.	Din care: pescuit
4.5.	Din care: nespecificat în altă parte

3. În ceea ce privește gazele naturale consumate de autoproducători, trebuie înregistrate cantitățile consumate în cazul centralelor din următoarele sectoare de activitate:

1.	Total sector energetic
1.1.	Din care: mine de cărbuni
1.2.	Din care: extracția țițeiului și gazelor naturale
1.3.	Din care: cantități utilizate de rafinăriile petroliere
1.4.	Din care: cocserii
1.5.	Din care: uzine de gaz
1.6.	Din care: furnale
1.7.	Din care: uzine de lichefiere (GNL) și de regazificare
1.8.	Din care: gaz transformat în lichide
1.9.	Din care: nespecificat în altă parte – Energie
2.	Sectorul industrial
2.1.	Din care: siderurgie
2.2.	Din care: chimie și petrochimie
2.3.	Din care: metale neferoase
2.4.	Din care: minerale nemetalice
2.5.	Din care: echipamente de transport
2.6.	Din care: mașini și utilaje
2.7.	Din care: industria extractivă
2.8.	Din care: produse alimentare, băuturi și tutun
2.9.	Din care: celuloză, hârtie și activități de tipărire
2.10.	Din care: lemn și produse din lemn
2.11.	Din care: construcții
2.12.	Din care: industria textilă și a articolelor din piele
2.13.	Din care: nespecificat în altă parte - Industrie
3.	Transporturi:
3.1.	Din care: transport prin conducte
3.2.	Din care: nespecificat în altă parte - Transporturi
4.	Alte sectoare:
4.1.	Din care: comerț și servicii publice
4.2.	Din care: sectorul rezidențial
4.3.	Din care: agricultură/silvicultură
4.4.	Din care: pescuit
4.5.	Din care: nespecificat în altă parte

4. În cazul energiei regenerabile și al energiei obținute din deșeuri utilizate de autoproducători, trebuie înregistrate cantitățile pentru următoarele produse energetice: energia geotermală, energia termică solară, energia provenind din deșeuri industriale (neregenerabile), din deșeuri municipale (regenerabile), din deșeuri municipale (neregenerabile), din lemn/deșeuri din lemn/alte deșeuri solide, gaz de depozit, gaz de canalizare, alte tipuri de biogaz și biocombustibili lichizi. Cantitățile utilizate trebuie înregistrate în cazul centralelor din următoarele sectoare de activitate:

1.	Total sector energetic
1.1.	Din care: uzine de gazificare
1.2.	Din care: mine de cărbuni
1.3.	Din care: fabrici de combustibil brichetat
1.4.	Din care: cocserii
1.5.	Din care: rafinării petroliere
1.6.	Din care: fabrici de brichete de lignit (BKB)/de brichete de turbă (PB)
1.7.	Din care: uzine de gaz
1.8.	Din care: furnale
1.9.	Din care: unități de producere a mangalului
1.10.	Din care: nespecificat în altă parte – Energie
2.	Sectorul industrial
2.1.	Din care: siderurgie
2.2.	Din care: chimie și petrochimie
2.3.	Din care: metale neferoase
2.4.	Din care: minerale nemetalice
2.5.	Din care: echipamente de transport
2.6.	Din care: mașini și utilaje
2.7.	Din care: industria extractivă
2.8.	Din care: produse alimentare, băuturi și tutun
2.9.	Din care: celuloză, hârtie și activități de tipărire
2.10.	Din care: lemn și produse din lemn
2.11.	Din care: construcții
2.12.	Din care: industria textilă și a articolelor din piele
2.13.	Din care: nespecificat în altă parte - Industrie
3.	Transporturi:
3.1.	Din care: transport feroviar
3.2.	Din care: nespecificat în altă parte - Transporturi
4.	Alte sectoare:
4.1.	Din care: comerț și servicii publice
4.2.	Din care: sectorul rezidențial
4.3.	Din care: agricultură/silvicultură
4.4.	Din care: pescuit
4.5.	Din care: nespecificat în altă parte

Această rubrică include atât puterea electrică a centralelor care produc (exclusiv) energie electrică, cât și pe cea a centralelor de cogenerare.

Puterea electrică maximă netă reprezintă totalul puterilor maxime nete ale tuturor centralelor luate individual pe parcursul unei perioade date de exploatare. În scopul acestei colectări de date, se presupune că perioada de exploatare este continuă: în practică, cel puțin 15 ore pe zi. Puterea maximă netă reprezintă energia electrică maximă, considerată numai energie activă, care poate fi furnizată în mod continuu, cu toate instalațiile în funcțiune, la punctul de racordare la rețea. Sarcina maximă reprezintă valoarea cea mai mare a energiei electrice absorbite sau furnizate de o rețea sau de mai multe rețele combinate dintr-o țară.

Puterea electrică maximă netă trebuie înregistrată atât pentru producătorii cu activitate principală, cât și pentru autoproducători:

1.	Total
2.	energie nucleară
3.	hidroenergie
3.1.	Din care: acumulare prin pompare
4.	energie geotermală
5.	energie solară
6.	energia maremotrică, a valurilor și a mării
7.	energie eoliană
8.	combustibili
8.1.	Din care: abur
8.2.	Din care: ardere internă
8.3.	Din care: turbină cu gaze
8.4.	Din care: ciclu combinat
8.5.	Din care: Altele A se preciza dacă este cazul.

Pentru rețea trebuie declarate următoarele informații referitoare la sarcina maximă:

9.	Sarcina maximă
10.	Puterea maximă disponibilă
11.	Data și ora la care a survenit sarcina maximă

Puterea electrică maximă netă a combustibililor trebuie înregistrată atât în cazul producătorilor a căror activitate principală este producerea de energie, cât și în cazul autoproducătorilor, separat pentru fiecare tip de centrală monocombustibilă sau multicombustibilă menționată în tabelul următor. Trebuie adăugate indicații privind tipul de combustibil utilizat drept combustibil primar sau alternativ pentru toate tipurile de centrale multicombustibile.

1.	Centrale monocombustibile:
1.1.	Pe bază de cărbuni sau produse din cărbuni Această categorie include gazul de cocserie, gazul de furnal și gazul de convertizor cu oxigen.
1.2.	Pe bază de combustibili lichizi Această categorie include gazul de rafinărie.
1.3.	Pe bază de gaze naturale Această categorie include gazul de uzină.
1.4.	Pe bază de turbă
1.5.	Pe bază de combustibili regenerabili și deșeuri
2.	Centrale multicombustibile, pe bază de combustibili solizi și lichizi
3.	Centrale multicombustibile, pe bază de combustibili solizi și gaze naturale
4.	Centrale multicombustibile, pe bază de combustibili lichizi și gaze naturale
5.	Centrale multicombustibile, pe bază de combustibili solizi, lichizi și gaze naturale

Sistemele multicombustibile includ numai unitățile care pot arde mai mult de un singur tip de combustibil în regim continuu. Centralele cu unități separate care utilizează combustibili diferiți trebuie împărțite în categoriile adecvate de centrale monocombustibile.

Trebuie declarate următoarele date privind utilizarea în scopuri civile a energiei nucleare:

1.	Capacitatea de îmbogățire Capacitatea anuală de lucru de separare a uzinelor de îmbogățire operaționale (separare izotopică a uraniului).
2.	Capacitatea de producție a elementelor combustibile proaspete Capacitatea anuală de producție a uzinelor de fabricare a combustibilului. Nu se includ uzinele de fabricare a combustibilului MOX.
3.	Capacitatea de producție a uzinelor de fabricare a combustibilului MOX Capacitatea anuală de producție a uzinelor de fabricare a combustibilului MOX. Combustibilul MOX conține un amestec de plutoniu și uraniu (oxid mixt).
4.	Producția elementelor combustibile proaspete Producția de elemente combustibile proaspete finite în uzinele de fabricare a combustibilului nuclear. Nu sunt incluse barele și alte produse intermediare. De asemenea, nu sunt incluse uzinele de fabricare a combustibilului care produc combustibil MOX.
5.	Producția elementelor combustibile MOX Producția de elemente combustibile proaspete finite în uzinele de fabricare a combustibilului MOX. Nu sunt incluse barele și alte produse intermediare.
6.	Producerea căldurii nucleare Cantitatea totală de căldură generată de reactoarele nucleare pentru producerea energiei electrice sau pentru alte aplicații utile ale căldurii.
7.	Gradul de ardere mediu anual al elementelor combustibile iradiate descărcate definitiv Media calculată a gradului de ardere al elementelor combustibile care au fost descărcate definitiv din reactoarele nucleare în cursul anului de referință în cauză. Nu sunt incluse elementele combustibile care sunt descărcate temporar și care pot fi ulterior reîncărcate.
8.	Producerea uraniului și plutoniului în uzinele de reprocesare Uraniul și plutoniul produs în cursul anului de referință în uzinele de reprocesare
9.	Capacitatea (uraniu și plutoniu) uzinelor de reprocesare Capacitatea anuală de reprocesare a uraniului și plutoniului.

1. Cantități energetice

Energie electrică: GWh

Energie termică: TJ

Combustibili solizi și gaze artificiale: se aplică unitățile de măsură de la capitolul 1 al prezentei anexe.

Gaze naturale: se aplică unitățile de măsură de la capitolul 2 al prezentei anexe.

Petrol și produse petroliere: se aplică unitățile de măsură de la capitolul 4 al prezentei anexe.

Surse regenerabile de energie și deșeuri: se aplică unitățile de măsură de la capitolul 5 al prezentei anexe.

Uraniu și plutoniu: tHM (tone de metal greu).

2. Capacitate

Capacitatea de generare a energiei electrice: MWe

Capacitatea de generare a energiei termice: MWt

Capacitatea de îmbogățire (separare izotopică a uraniului): tSWU (tone de unități de lucru de separare).

Capacitatea de producție a elementelor combustibile nucleare tHM (tone de metal greu).

Franța beneficiază de o derogare în ceea ce privește raportarea agregatelor privind energia termică. Această derogare expiră imediat ce Franța este în măsură să transmită acest raport și, în orice caz, în cel mult 4 ani de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.

În lipsa unor dispoziții diferite, această colectare de date se aplică următoarelor produse energetice:

Produs energetic	Definiție
1. Țiței	Țițeiul este un petrol mineral de origine naturală, care conține un amestec de hidrocarburi și impurități asociate, precum sulful. Se găsește în stare lichidă în condiții normale de temperatură și presiune de suprafață, iar caracteristicile fizice (densitate, vâscozitate etc.) sunt foarte variabile. Această categorie include condensatele din gazele asociate sau neasociate extrase din zăcăminte sau perimetre de exploatare, dacă acestea sunt amestecate cu țițeiul comercial.
2. LGN	LGN-urile sunt hidrocarburi lichide sau lichefiate obținute din gaze naturale în instalații de separare sau de prelucrare a gazului. Printre lichidele care provin din gaze naturale se numără etanul, propanul, butanul (butan normal și izobutan), pentanul, izopentanul și pentanul plus (denumit uneori benzină naturală sau condensat de uzină).
3. Materii prime pentru rafinării	Materiile prime pentru rafinării constau în petrol prelucrat destinat unei prelucrări suplimentare (de exemplu păcură distilată direct sau motorină în vid) fără amestecare. După o prelucrare suplimentară, urmează să fie transformate într-una sau mai multe componente și/sau produse finite. Această definiție se aplică, de asemenea, retururilor din petrochimie pentru rafinării (de exemplu benzină de piroliză, fracții C4, fracții de motorină și păcură).
4. Aditivi/Compuși oxigenați	Aditivii sunt compuși, alții decât hidrocarburile, care sunt adăugați la sau amestecați cu un produs pentru a modifica proprietățile combustibilului (de exemplu, cifra octanică, cifra cetanică, proprietățile la rece etc.): — compuși oxigenați, precum alcoolii (metanol, etanol), eterii [de exemplu MTBE (metil terț butil eter), ETBE (etil terț butil eter), TAME (terț amil metil eter)]; — esterii (de exemplu, ulei de rapiță sau ester dimetilic etc.); — compuși chimici (de exemplu TMP, TEP și detergenții). Notă: Cantitățile de aditivi/compuși oxigenați (alcooli, eteri, esteri și alți compuși chimici) înregistrați în această categorie trebuie să corespundă cantităților care urmează să fie amestecate cu combustibili sau utilizate drept combustibil.
4.1. Din care: Biocombustibili	Biobenzina și biomotorinele. Se aplică definițiile de la capitolul 5, „Energii regenerabile și energie obținută din deșeuri”. Cantitățile de biocombustibili lichizi înregistrați în această categorie corespund cantităților de biocombustibil propriu-zis și nu volumului total de lichide în care se amestecă biocombustibilii. Sunt excluse toate schimburile cu biocombustibili care nu au fost amestecați cu combustibili pentru transporturi (adică în formă pură); aceștia trebuie înregistrați în conformitate cu capitolul 5. Biocombustibilii care fac obiectul schimburilor ca elemente componente ale combustibililor pentru transport trebuie să apară la rubrica produsului corespunzător, indicându-se proporția de biocombustibil care intră în compoziția sa.
5. Alte hidrocarburi	Această categorie include țițeiul sintetic obținut din nisipuri asfaltice, uleiurile minerale extrase din șisturile bituminoase etc., lichidele obținute din lichefierea cărbunelui (a se vedea capitolul 1), în urma transformării gazelor naturale în benzină (a se vedea capitolul 2), hidrogenul și uleiurile emulsionate (de ex. Orimulsion). Nu include producția de șisturi bituminoase, pentru care se aplică capitolul 1. Producția de uleiuri din șisturi bituminoase (produs secundar) trebuie înregistrată la rubrica „Din alte surse” în categoria „Alte hidrocarburi”.
6. Gaz de rafinărie (nelichefiat)	Gazul de rafinărie este un amestec de gaze necondensabile, care constau în principal în hidrogen, metan, etan și olefine obținute în urma distilării țițeiului sau tratării produselor petroliere (de exemplu prin cracare) în rafinării. Aici sunt incluse și gazele returnate din petrochimie.
7. Etan	Etanul este o hidrocarbură cu catenă liniară (C2H6), gazoasă în stare naturală, extrasă din gaze naturale și din gaze de rafinărie.
8. GPL	GPL-urile sunt hidrocarburi parafinice ușoare obținute în urma proceselor de rafinare și în instalațiile de stabilizare a țițeiului și de prelucrare a gazelor naturale. Acestea constau în principal din propan (C3H8) și butan (C4Hl0) sau dintr-o combinație între cele două. Acestea pot conține, de asemenea, propilenă, butilenă, izopropilenă și izobutilenă. GPL-urile sunt de obicei lichefiate sub presiune pentru transport și depozitare.
9. Naftă	Nafta este o materie primă atât pentru industria petrochimică (de exemplu producerea de etilenă sau de compuși aromatici), cât și pentru producerea de benzină prin reformare sau izomerizare în rafinării. Nafta include materialele care au o temperatură de distilare între 30 °C și 210 °C sau un interval între aceste valori.
10. Benzina auto	Benzina auto constă dintr-un amestec de hidrocarburi ușoare care au temperatura de distilare între 35 °C și 215 °C. Este utilizată drept combustibil pentru motoarele cu aprindere prin scânteie ale vehiculelor de transport terestru. Benzina auto poate conține aditivi, compuși oxigenați și amelioratori ai cifrei octanice, inclusiv compuși ai plumbului, precum TEP sau TMP. Această categorie include componentele de amestec ale benzinei auto (cu excepția aditivilor/compușilor oxigenați), de exemplu alchilații, izomerații, reformații, benzina de cracare, destinate utilizării ca benzină auto finisată.
10.1. Din care: Biobenzină	Se aplică definițiile de la capitolul 5, „Energii regenerabile și energie obținută din deșeuri”.
11. Benzina de aviație	Este o benzină special preparată pentru motoarele cu pistoane ale avioanelor, cu o cifră octanică adecvată acestui tip de motoare, cu o temperatură de îngheț de –60 °C și un interval de distilare de obicei între 30 °C și 180 °C.
12. Carburanți de tip benzină pentru turboreactoare (Carburanți de tip nafta pentru turboreactoare sau JP4)	Această categorie include toate hidrocarburile ușoare destinate utilizării în turboreactoarele avioanelor, care se distilează între 100 °C și 250 °C. Se obțin prin amestecarea kerosenului și benzinei sau naftei în așa fel încât concentrația de compuși aromatici să nu depășească 25 % din volum și presiunea vaporilor să fie între 13,7 kPa și 20,6 kPa.
13. Carburanți de tip kerosen pentru turboreactoare	Distilat utilizat de turboreactoarele avioanelor. Are aceleași caracteristici de distilare între 150 °C și 300 °C (în general până la 250 °C) și același punct de inflamabilitate ca și kerosenul. În plus, are caracteristici specifice (precum temperatura de îngheț), care sunt stabilite de Asociația Internațională a Transporturilor Aeriene (IATA). Această categorie include componentele pentru amestec cu kerosen.
14. Alte tipuri de kerosen	Distilat de petrol rafinat utilizat în alte sectoare decât transportul aerian. Se distilează între 150 °C și 300 °C.
15. Motorină (păcură distilată)	Motorina este în principal un distilat intermediar care se distilează între 180 °C și 380 °C. Această categorie include componentele pentru amestec. Există mai multe tipuri de calitate în funcție de utilizare:
15.1. Din care: Motorina pentru transporturi	Motorină pentru motoare diesel cu aprindere prin compresie (autovehicule, camioane etc.), care are de obicei un conținut redus de sulf;
15.1.1. De la punctul 15.1, din care: Biomotorine	Se aplică definițiile de la capitolul 5, „Energii regenerabile și energie obținută din deșeuri”.
15.2 Din care: Motorină pentru încălzire și alte utilizări	Combustibil ușor pentru încălzirea spațiilor industriale și comerciale, motorină pentru transporturile navale și motorină pentru transporturile feroviare, alte tipuri de motorină inclusiv motorinele grele, care se distilează între 380 °C și 540 °C și care sunt utilizate ca materii prime în petrochimie.
16. Păcură	Include toate tipurile de păcură reziduală (grea) (inclusiv cele obținute prin amestec), a căror vâscozitate cinematică depășește 10 cSt la 80 °C. Punctul de inflamabilitate este întotdeauna peste 50 °C, iar densitatea este întotdeauna peste 0,90 kg/l.
16.1. Din care: cu conținut redus de sulf	Păcură grea cu conținut de sulf sub 1 %.
16.2. Din care: cu conținut ridicat de sulf	Păcură grea cu conținut de sulf de minimum 1 %.
17. White-spirit și SBP	Sunt distilate intermediare rafinate, cu distilare în intervalul de distilare al naftei/kerosenului. Acestea se subîmpart după cum urmează: — Benzine speciale (SBP): uleiuri ușoare care se distilează între 30 °C și 200 °C. Există 7 sau 8 tipuri de calitate de benzine industriale, în funcție de poziția fracției în intervalul de distilare. Aceste tipuri de calitate se stabilesc în funcție de diferența de temperatură între punctele de distilare pentru 5 % și 90 % din volum (care nu depășește 60 °C). — White-spirit: benzină industrială cu un punct de inflamabilitate de peste 30 °C. Intervalul de distilare pentru white-spirit este între 135 °C și 200 °C.
18. Lubrifianți	Hidrocarburi obținute din produse secundare de distilare; lubrifianții sunt în principal utilizați pentru a reduce frecarea între suprafețele de sprijin. Sunt incluse toate categoriile finisate de uleiuri lubrifiante, de la uleiul de ax la uleiul pentru cilindri, inclusiv cele utilizate la grăsimile lubrifiante, uleiurile de motor și toate categoriile de uleiuri de bază pentru lubrifianți.
19. Bitum	Este o hidrocarbură solidă, semi-solidă sau vâscoasă cu o structură coloidală, de culoare brună sau neagră, obținută ca reziduu în urma distilării țițeiului, prin distilarea în vid a reziduurilor de petrol rezultate din distilarea atmosferică. Bitumul mai este denumit și asfalt și este utilizat în principal la construcții de drumuri și ca material pentru acoperișuri. Această categorie cuprinde bitumul fluidizat și bitumul fluxat.
20. Ceruri de parafină	Cerurile de parafină sunt hidrocarburi alifatice saturate, fiind extrase în urma deparafinării uleiurilor lubrifiante. Au o structură cristalină, mai mult sau mai puțin fină, în funcție de calitate. Caracteristicile principale sunt după cum urmează: sunt incolore, inodore și translucide, cu un punct de topire de peste 45 °C.
21. Cocs de petrol	Este un produs secundar solid, negru, obținut în principal prin cracarea și carbonizarea materiilor prime derivate din petrol, a reziduurilor de distilare în vid, a gudronului și a smoalei prin procese precum cocsificarea întârziată sau cocsificarea fluidă. Constă în principal din carbon (90-95 %) și are un conținut redus de cenușă. Este utilizat ca materie primă pentru cocserii în industria siderurgică, pentru încălzire, pentru producerea electrozilor și pentru producerea de substanțe chimice. Cele mai importante două categorii ale cocsului de petrol sunt „cocsul verde” și „cocsul calcinat”. Cocsul de petrol mai include și „cocsul de cataliză”, care se depune pe catalizator în cursul proceselor de rafinare; acest tip de cocs nu este recuperabil și este de obicei utilizat drept combustibil de rafinărie.
22. Alte produse	Această categorie include toate produsele nemenționate mai sus, de exemplu: gudronul și sulful. Include compușii aromatici (de exemplu BTX sau benzenul, toluenul și xilenul) și olefinele (de exemplu propilena) produse în rafinării.

În lipsa unor dispoziții diferite, trebuie înregistrate agregatele de pe următoarea listă pentru toate produsele energetice enumerate la secțiunea precedentă.

Tabelul următor se aplică numai în cazul țițeiului, al LGN-urilor, al materiilor prime pentru rafinării, al aditivilor, al biocombustibililor și al altor hidrocarburi:

1.	Producția națională Nu se aplică materiilor prime pentru rafinării și biocombustibililor.
2.	Din alte surse: Aditivi, biocombustibili și alte hidrocarburi, a căror producție a fost deja înregistrată în alte bilanțuri privind combustibilii. Nu se aplică în cazul țițeiului, LGN-urilor și materiilor prime pentru rafinării.
2.1.	Din care: din cărbune Această categorie include lichidele produse în uzinele de lichefiere a cărbunelui și producția de lichide a cocseriilor.
2.2.	Din care: din gaze naturale Producerea de benzină sintetică poate utiliza gaze naturale ca materie primă. Cantitatea de gaze necesară pentru producerea de metanol se înregistrează în conformitate cu capitolul 2, în timp ce cantitățile de metanol primite se înregistrează în această rubrică.
2.3.	Din care: din surse regenerabile de energie Această categorie include biocombustibilii utilizați pentru amestecul cu combustibili pentru transporturi. Producția se înregistrează în conformitate cu capitolul 5, iar cantitățile pentru amestecare sunt înregistrate în această rubrică.
3.	Retururi din petrochimie Reprezintă produse finite sau semifinite, care sunt returnate de consumatorii finali la rafinării pentru prelucrare, amestec sau vânzare. Este vorba de obicei despre produse secundare ale industriei petrochimice. Se aplică numai în cazul materiilor prime pentru rafinării.
4.	Produse transferate Produse petroliere importate care sunt reclasificate ca materii prime pentru a fi prelucrate suplimentar în rafinării, fără a fi livrate consumatorilor finali. Se aplică numai în cazul materiilor prime pentru rafinării.
5.	Importuri și exporturi Această categorie include cantitățile de țiței și produse importate sau exportate în conformitate cu acordurile de prelucrare (adică rafinare pentru terți). Țițeiul și LGN-urile trebuie înregistrate ca provenind din țara de origine inițială; materiile prime pentru rafinării și produsele finite se înregistrează ca provenind din țara ultimei expedieri. Se includ toate lichidele din gaz (de exemplu GPL) extrase în urma regazificării gazelor naturale lichefiate importate și produsele petroliere importate sau exportate direct de industria petrochimică. Notă: orice schimb de biocombustibil care nu a fost amestecat cu combustibilii de transport (de exemplu în forma lor pură) trebuie raportat în chestionarul privind sursele regenerabile de energie. Reexporturile de petrol importat pentru prelucrare în zone libere trebuie înregistrate ca exporturi de produse efectuate de țara de prelucrare către țara de destinație finală.
6.	Utilizare directă Țițeiul, LGN-urile, aditivii și compușii oxigenații (inclusiv partea reprezentată de biocombustibili) și alte hidrocarburi utilizate direct fără a fi prelucrate în rafinării. Această categorie include țițeiul utilizat pentru producerea de energie electrică.
7.	Variația stocurilor O creștere a stocurilor este indicată de un număr negativ, iar o diminuare apare sub forma unui număr pozitiv.
8.	Cantități intrate în rafinării (calculate) Reprezintă cantitatea totală de produse care, conform calculelor, a intrat în procesul de rafinare. Aceasta se calculează după cum urmează: Producția națională + din alte surse + retururi din industrie + produse transferate + importuri – exporturi – utilizare directă + variația stocurilor
9.	Diferențe statistice Reprezintă cantitățile calculate intrate în rafinării minus cantitățile observate intrate în rafinării.
10.	Cantități intrate în rafinării (observate) Cantități măsurate ca intrări în rafinării
11.	Pierderi de rafinare Reprezintă diferența dintre cantitățile intrate în rafinării (observate) și producția brută a rafinăriilor. Pierderile pot apărea în timpul procesului de distilare din cauza evaporării. Pierderile înregistrate au valoare pozitivă. Pot exista creșteri de volum, dar nu și creșteri de masă.
12.	Totalul stocurilor inițiale și finale pe teritoriul național Reprezintă toate stocurile de pe teritoriul național, inclusiv stocurile deținute de stat, de consumatorii importanți sau de organizațiile care se ocupă cu deținerea de stocuri, stocurile de pe navele oceanice care sosesc, stocurile deținute în zonele libere și stocurile deținute pentru terți, indiferent dacă sunt sau nu în conformitate cu acordurile guvernamentale bilaterale. Termenii „inițiale” și „finale” se referă la prima și respectiv ultima zi a perioadei de referință.
13.	Puterea calorifică netă Producția, importurile și exporturile și media generală.

Tabelul următor se aplică numai la produsele finite (gaz de rafinărie, etan, GPL, nafta, benzină auto, benzină de aviație, carburanți de tip benzină pentru turboreactoare, carburanți de tip kerosen pentru turboreactoare, alte tipuri de kerosen, motorină, păcură cu conținut ridicat și scăzut de sulf, white-spirit și SBP, lubrifianți, bitum, ceruri de parafină, cocs de petrol și alte produse). Țițeiul și LGN-urile utilizate pentru ardere directă trebuie înregistrate ca livrări de produse finite și ca transferuri între produse:

1.	Produsele primare primite Sunt incluse cantitățile de țiței de proveniență internă sau importate (inclusiv condensatele) și LGN-urile de proveniență internă care sunt utilizate direct, fără a fi prelucrate în rafinăriile petroliere, și retururile din petrochimie care sunt utilizate direct, deși nu sunt combustibili primari.
2.	Producția brută a rafinăriilor Reprezintă producția de produse finite a rafinăriilor sau uzinelor de amestecare. Această rubrică nu include pierderile de rafinare, dar include consumul propriu al rafinăriilor.
3.	Produse reciclate Este vorba de produse finite care trec a doua oară prin circuitul comercial, după ce au fost livrate o dată consumatorilor finali (de exemplu lubrifianții uzați care sunt reprelucrați). Trebuie făcută o distincție între aceste cantități și retururile din petrochimie.
4.	Consumul propriu al rafinăriilor Reprezintă produse petroliere consumate pentru exploatarea rafinăriilor. Sunt excluse produsele utilizate de companiile petroliere în afara procesului de rafinare, de exemplu buncăraj sau consumul navelor petroliere. Sunt incluși combustibilii utilizați de rafinării la producerea de energie electrică și termică vândută.
4.1.	Din care: consumul pentru producerea de energie electrică Reprezintă cantitățile utilizate pentru producerea de energie electrică în centralele rafinăriilor.
4.2.	Din care: consumul pentru cogenerarea de energie electrică și termică Reprezintă cantitățile utilizate pentru cogenerarea de energie electrică și termică în centralele rafinăriilor.
5.	Importuri și exporturi
6.	Buncăraj
7.	Transferuri între produse Reprezintă cantitățile de produse a căror clasificare s-a schimbat, fie pentru că specificațiile acestora au fost modificate, fie pentru că aceste produse au fost amestecate pentru a forma un alt produs. O valoare negativă pentru un produs trebuie compensată de una (sau mai multe) valori pozitive pentru unul sau mai multe produse și invers; totalul net trebuie sa fie zero.
8.	Produse transferate Produse petroliere importate care sunt reclasificate ca materii prime pentru a fi prelucrate suplimentar în rafinării, fără a fi livrate consumatorilor finali.
9.	Variația stocurilor O creștere a stocurilor este indicată de un număr negativ, iar o diminuare apare sub forma unui număr pozitiv.
10.	Livrări interne brute calculate Acestea se calculează după cum urmează: produse primare primite + producția brută a rafinăriilor + produse reciclate – consumul propriu al rafinăriilor + importuri – exporturi – buncăraj + transferuri între produse – produse transferate + variația stocurilor
11.	Diferența statistică Reprezintă livrările interne brute calculate minus livrările interne brute observate.
12.	Livrări interne brute observate Reprezintă livrările observate de produse petroliere finite, provenind din surse primare (de exemplu rafinării, uzine de amestecare etc.) către piața internă. Această cifră poate fi diferită de cifra calculată, de exemplu din cauza diferențelor de sferă de cuprindere și/sau a diferențelor de definire în sisteme de înregistrare diferite.
12.1.	Din care: livrări brute pentru sectorul petrochimic Reprezintă cantități de combustibili livrate pentru sectorul petrochimic.
12.2.	Din care: consum energetic în petrochimie Reprezintă cantitățile de petrol utilizate drept combustibil pentru procesele petrochimice precum cracarea cu aburi.
12.3.	Din care: consum neenergetic în petrochimie Reprezintă cantitățile de petrol utilizat în petrochimie pentru producerea de etilenă, propilenă, butilenă, gaz de sinteză, compuși aromatici, butadienă și alte materii prime pe bază de hidrocarburi în procese precum cracarea cu abur, aromatizarea și reformarea cu abur. Nu sunt incluse cantitățile de petrol utilizat drept combustibil.
13.	Retururi din petrochimie pentru rafinării
14.	Nivelurile stocurilor inițiale și finale Reprezintă toate stocurile de pe teritoriul național, inclusiv stocurile deținute de stat, de consumatorii importanți sau de organizațiile care se ocupă cu deținerea de stocuri, stocurile de pe navele oceanice care sosesc, stocurile deținute în zonele libere și stocurile deținute pentru terți, indiferent dacă sunt sau nu în conformitate cu acordurile guvernamentale bilaterale. Termenii „inițiale” și „finale” se referă la prima și respectiv ultima zi a perioadei de referință.
15.	Variația stocurilor la serviciile de utilități publice Reprezintă variația stocurilor deținute de serviciile de utilități publice care nu sunt contabilizate în nivelurile stocurilor sau în variația stocurilor înregistrate în altă parte. O creștere a stocurilor este indicată de un număr negativ, iar o diminuare apare sub forma unui număr pozitiv. Această rubrică include țițeiul și LGN-urile utilizate pentru ardere directă, dacă este cazul.
16.	Puterea calorifică netă a livrărilor interne brute

În ceea ce privește sectorul de transformare, următoarele agregate se aplică pentru toate tipurile de combustibili, cu excepția materiilor prime pentru rafinărie, aditivilor/compușilor oxigenați, biocombustibililor și altor hidrocarburi, dar inclusiv combustibilii utilizați în scopuri neenergetice (cocs de petrol și altele, care trebuie înregistrați separat):

1.	Total sector de transformare Totalul cantităților de combustibili utilizați pentru transformarea primară și secundară a energiei.
1.1.	Din care: centrale electrice care au ca activitate principală producerea de energie electrică
1.2.	Din care: centrale electrice ale autoproducătorilor
1.3.	Din care: centrale de cogenerare care au ca activitate principală producerea combinată de energie termică și electrică
1.4.	Din care: centrale de cogenerare ale autoproducătorilor
1.5.	Din care: centrale termice care au ca activitate principală producerea de energie termică
1.6.	Din care: centrale termice ale autoproducătorilor
1.7.	Din care: uzine de gaz/gazificare
1.8.	Din care: pentru amestec cu gaze naturale
1.9.	Din care: cocserii
1.10.	Din care: furnale
1.11.	Din care: industria petrochimică
1.12.	Din care: fabrici de combustibil brichetat
1.13.	Din care: nespecificat în altă parte – Transformare

În ceea ce privește sectorul energetic, următoarele agregate se aplică la toate tipurile de combustibili, cu excepția materiilor prime pentru rafinărie, aditivilor/compușilor oxigenați, biocombustibililor și altor hidrocarburi, dar inclusiv combustibilii utilizați în scopuri neenergetice (cocs de petrol și altele, care trebuie înregistrați separat):

1.	Total sector energetic Cantitatea totală utilizată ca energie în sectorul energetic
1.1.	Din care: mine de cărbuni
1.2.	Din care: extracția țițeiului și gazelor naturale
1.3.	Din care: cocserii
1.4.	Din care: furnale
1.5.	Din care: uzine de gaz
1.6.	Din care: centrale electrice Centrale electrice, centrale de cogenerare și centrale termice.
1.7.	Din care: nespecificat în altă parte – Energie
2.	Pierderi de distribuție Pierderi survenite în afara rafinăriei din cauza transportului și distribuției. Includ pierderile pe conducte.

În ceea ce privește specificarea consumului final de energie, următoarele agregate se aplică pentru toate tipurile de combustibili, cu excepția materiilor prime pentru rafinărie, aditivilor/compușilor oxigenați, biocombustibililor și altor hidrocarburi, dar inclusiv combustibilii utilizați în scopuri neenergetice (cocs de petrol și altele, care trebuie înregistrați separat):

1.	Consum final de energie
2.	Sectorul industrial
2.1.	Din care: siderurgie
2.2.	Din care: chimie și petrochimie
2.3.	Din care: metale neferoase
2.4.	Din care: minerale nemetalice
2.5.	Din care: echipamente de transport
2.6.	Din care: mașini și utilaje
2.7.	Din care: industria extractivă
2.8.	Din care: produse alimentare, băuturi și tutun
2.9.	Din care: celuloză, hârtie și activități de tipărire
2.10.	Din care: lemn și produse din lemn
2.11.	Din care: construcții
2.12.	Din care: industria textilă și a articolelor din piele
2.13.	Din care: nespecificat în altă parte - Industrie
3.	Transporturi
3.1.	Din care: transport aerian internațional
3.2.	Din care: transport aerian intern
3.3.	Din care: transport rutier
3.4.	Din care: transport feroviar
3.5.	Din care: navigație internă
3.6.	Din care: transport prin conducte
3.7.	Din care: nespecificat în altă parte - Transporturi
4.	Alte sectoare
4.1.	Din care: comerț și servicii publice
4.2.	Din care: sectorul rezidențial
4.3.	Din care: agricultură/silvicultură
4.4.	Din care: pescuit
4.5.	Din care: nespecificat în altă parte - Altele
5.	Consum neenergetic total Cantități utilizate ca materii prime în diferite sectoare și neutilizate drept combustibil sau transformate în alt tip de combustibil. Aceste cantități sunt incluse în lista de agregate de mai sus.
5.1.	Din care: sectorul de transformare
5.2.	Din care: sectorul energetic
5.3.	Din care: sectorul transporturilor
5.4.	Din care: sectorul industrial
5.4.1.	Sectorul industrial, din care: chimie (inclusiv petrochimie)
5.5.	Din care: alte sectoare

Importuri în funcție de țara de origine și exporturi în funcție de țara de destinație. A se vedea, de asemenea, notele pentru agregatul nr. 5 de la secțiunea 4.2.1.

4.2.5. Cantități utilizate de autoproducătorii de energie electrică și termică

Nu sunt incluse următoarele produse energetice: materii prime pentru rafinărie, aditivi/compuși oxigenați, biocombustibili, alte hidrocarburi, etan, benzină auto, biobenzină, benzină de aviație, carburanți de tip benzină pentru turboreactoare (carburanți de tip nafta pentru turboreactoare sau JP4), white-spirit și SBP și lubrifianți. Cantitățile utilizate se referă la centralele sau activitățile următoare:

1.	Total sector energetic Cantitatea totală utilizată ca energie în sectorul energetic
1.1.	Din care: mine de cărbuni
1.2.	Din care: extracția țițeiului și gazelor naturale
1.3.	Din care: cocserii
1.4.	Din care: furnale
1.5.	Din care: uzine de gaz
1.6.	Din care: nespecificat în altă parte – Energie
2.	Sectorul industrial
2.1.	Din care: siderurgie
2.2.	Din care: chimie și petrochimie
2.3.	Din care: metale neferoase
2.4.	Din care: minerale nemetalice
2.5.	Din care: echipamente de transport
2.6.	Din care: mașini și utilaje
2.7.	Din care: industria extractivă
2.8.	Din care: produse alimentare, băuturi și tutun
2.9.	Din care: celuloză, hârtie și activități de tipărire
2.10.	Din care: lemn și produse din lemn
2.11.	Din care: construcții
2.12.	Din care: industria textilă și a articolelor din piele
2.13.	Din care: nespecificat în altă parte - Industrie
3.	Sectorul transporturilor
3.1.	Din care: transport prin conducte
3.2.	Din care: nespecificat în altă parte - Transporturi
4.	Alte sectoare
4.1.	Din care: comerț și servicii publice
4.2.	Din care: sectorul rezidențial
4.3.	Din care: agricultură/silvicultură
4.4.	Din care: pescuit
4.5.	Din care: nespecificat în altă parte - Altele

1. Cantități energetice	103 tone
2. Putere calorifică	MJ/tonă

Cipru este scutit de obligația de a declara agregatele definite în secțiunea 4.2.3, punctul 4 (Alte sectoare) și punctul 5 (Consum neenergetic total); trebuie declarate numai valorile totale.

Cipru beneficiază de o derogare de 3 ani începând cu data intrării în vigoare a prezentului regulament, în ceea ce privește declararea agregatelor definite în secțiunea 4.2.3, punctul 2 (Sectorul industrial) și punctul 3 (Transporturi); trebuie declarate numai valorile totale pe perioada acestei derogări.

În lipsa unor dispoziții diferite, această colectare de date se aplică următoarelor produse energetice:

Produs energetic	Definiție
1. Energie hidroelectrică	Energia potențială și cinetică a apei transformată în energie electrică în hidrocentrale. Acumularea prin pompare trebuie inclusă. Trebuie înregistrată producția în cazul centralelor cu o putere < 1 MW, al centralelor cu o putere ≥ 1 MW și < 10 MW, al centralelor cu o putere ≥ 10 MW și din acumularea prin pompare.
2. Energie geotermală	Energie termică emisă de scoarța terestră, de obicei sub formă de apă fierbinte sau abur. Această producție de energie reprezintă diferența dintre entalpia fluidului extras din sondă și cea a fluidului eliminat. Este exploatată în locații adecvate: — pentru producerea de energie electrică prin utilizarea aburului uscat sau a saramurii naturale cu entalpie ridicată după vaporizarea bruscă — direct ca energie termică pentru termoficare, în agricultură etc.
3. Energie solară	Reprezintă radiațiile solare exploatate pentru producerea de apă caldă și energie electrică. Această producție de energie constă în energia termică transmisă mediului de transfer termic, adică radiațiile solare incidente fără pierderile optice și cele datorate colectoarelor solare. Nu este inclusă energia solară pasivă utilizată direct pentru încălzirea, climatizarea și iluminarea locuințelor sau altor clădiri.
3.1. Din care: energie solară fotovoltaică	Reprezintă lumina solară transformată în energie electrică prin intermediul celulelor solare constituite în general din materiale semiconductoare care, expuse la lumină, produc energie electrică.
3.2. Din care: energie termică solară	Reprezintă energia termică produsă de radiațiile solare; este produsă în: (a) centrale termice solare, sau (b) instalații pentru producerea de apă caldă menajeră sau pentru încălzirea sezonieră a piscinelor (de exemplu colectoare plane, în general de tipul termosifonului)
4. Energie maremotrică, a valurilor și a mării	Reprezintă energia mecanică produsă de maree, valuri sau curenți marini, exploatată pentru a produce energie electrică.
5. Energie eoliană	Reprezintă energia cinetică a vântului exploatată pentru a produce energie electrică cu ajutorul turbinelor eoliene.
6. Deșeuri industriale (neregenerabile)	Reprezintă deșeuri industriale neregenerabile (solide sau lichide) arse direct pentru a produce energie electrică și/sau termică. Cantitatea de combustibil utilizat se exprimă pe baza puterii calorifice nete. Deșeurile industriale regenerabile trebuie înregistrate la categoriile „Biomasă solidă”, „Biogaz” și/sau Biocombustibili lichizi.
7. Deșeuri municipale	Reprezintă deșeurile produse de locuințe, spitale și de sectorul terțiar, care sunt incinerate în instalații speciale, exprimate pe baza puterii calorifice nete.
7.1. Din care: regenerabile	Partea de deșeuri municipale de origine biologică.
7.2. Din care: Neregenerabile	Partea de deșeuri municipale care nu sunt de origine biologică.
8. Biomasă solidă	Reprezintă materialele organice, nefosile, de origine biologică, care pot fi utilizate drept combustibil pentru producerea de energie termică sau electrică. În această categorie intră:
8.1. Din care: mangal	Este un reziduu solid rezultat în urma distilării distructive și a pirolizei lemnului și altor materiale vegetale.
8.2. Din care: lemn, deșeuri din lemn, alte deșeuri solide	În această categorie intră culturile energetice speciale (plopul, salcia etc.), o multitudine de materiale lemnoase generate de procesele industriale (în special industria lemnului/hârtiei) sau care provin direct din silvicultură și agricultură (lemn de foc, talaș, peleți din lemn, scoarță de copac, rumeguș, așchii, leșie neagră etc.) și deșeuri precum paiele, cojile de orez, cojile de nuci, gunoi de pasări, drojdia de struguri etc. Tehnologia utilizată de preferență pentru a exploata aceste deșeuri solide este combustia. Cantitatea de combustibil utilizat se exprimă pe baza puterii calorifice nete.
9. Biogaz	Un gaz compus în principal din metan și dioxid de carbon produs prin digestia anaerobă a biomasei.
9.1. Din care: gaz de depozit	Biogaz produs prin digestia deșeurilor depozitate în gropile de gunoi.
9.2. Din care: gaz de canalizare	Biogaz produs în urma fermentării anaerobe a nămolului de canalizare.
9.3. Din care: Alte tipuri de biogaz	Biogaz produs în urma fermentării anaerobe a deșeurilor animaliere și a deșeurilor de la abatoare, fabrici de bere și alte industrii agroalimentare.
10. Biocombustibili lichizi	Cantitățile de biocombustibili lichizi înregistrați în această categorie corespund cantităților de biocombustibil propriu-zis și nu volumului total de lichide în care se amestecă biocombustibilii. În cazul particular al importurilor și exporturilor de biocombustibili lichizi, sunt vizate numai schimburile de biocombustibili care nu au fost amestecați cu combustibili pentru transporturi (cei care sunt utilizați în formă pură). Schimburile de biocombustibili lichizi amestecați cu combustibili pentru transporturi trebuie înregistrate împreună cu datele privind petrolul de la capitolul 4. Se au în vedere următoarele tipuri de biocombustibili lichizi:
10.1. Din care: Biobenzină	Această categorie cuprinde bioetanolul (etanol produs din biomasă și/sau din partea biodegradabilă a deșeurilor), biometanolul (metanol produs din biomasă și/sau din partea biodegradabilă a deșeurilor), bio-ETBE (etil-terț-butil-eter produs pe bază de bioetanol; procentul în volum din bio-ETBE calculat ca biocombustibil este de 47 %) și bio-MTBE (metil-terț-butil-eter produs pe bază de biometanol; procentul în volum din bio-MTBE calculat ca biocombustibil este de 36 %).
10.2. Din care: Biomotorine	Această categorie include biomotorina (un ester metilic, de calitatea motorinei, produs din ulei vegetal sau animal), biodimetileterul (dimetileter produs din biomasă), biocombustibilul Fischer-Tropsch (produs din biomasă), biouleiurile presate la rece (uleiuri produse din semințe oleaginoase printr-un proces exclusiv mecanic) și toate celelalte tipuri de biocombustibili lichizi care sunt adăugați, amestecați sau utilizați direct ca motorină pentru transport.
10.3. Din care: alți biocombustibili lichizi	Biocombustibili lichizi utilizați direct drept combustibil, care nu intră în categoria biobenzinei sau a biomotorinelor.

În lipsa unor dispoziții diferite, trebuie înregistrate agregatele de pe următoarea listă pentru toate produsele energetice enumerate la secțiunea precedentă.

Energia electrică și termică produsă din produsele energetice menționate la secțiunea 5.1 (cu excepția mangalului, dar inclusiv totalul biocombustibililor lichizi) trebuie înregistrată separat, după caz:

Cantitățile de produse energetice menționate la secțiunea 5.1 (cu excepția energiei hidroelectrice, energiei solare fotovoltaice, energiei maremotrice, a valurilor și a mării și energiei eoliene) și utilizate în sectoarele de aprovizionare și de transformare trebuie înregistrate pentru agregatele următoare:

1.	Producție
2.	Importuri
3.	Exporturi
4.	Variația stocurilor O creștere a stocurilor este indicată de un număr negativ, iar o diminuare apare sub forma unui număr pozitiv.
5.	Consum brut
6.	Diferențe statistice
7.	Total sector de transformare Cantități de surse regenerabile de energie și deșeuri utilizate la transformarea formelor primare de energie în forme secundare (de exemplu gaze de depozit în energie electrică) sau utilizate la transformarea în produse energetice derivate (de exemplu biogazul utilizat pentru amestec cu gaze naturale).
7.1.	Din care: centrale electrice care au ca activitate principală producerea de energie electrică
7.2.	Din care: centrale de cogenerare care au ca activitate principală producerea combinată de energie termică și electrică
7.3.	Din care: centrale termice care au ca activitate principală producerea de energie termică
7.4.	Din care: centrale electrice ale autoproducătorilor
7.5.	Din care: centrale de cogenerare ale autoproducătorilor
7.6.	Din care: centrale termice ale autoproducătorilor
7.7.	Din care: fabrici de combustibil brichetat Cantități de surse regenerabile de energie și deșeuri utilizate pentru a produce combustibil brichetat. Sursele regenerabile de energie și deșeurile utilizate pentru încălzire și pentru exploatarea utilajelor trebuie înregistrate la consum în sectorul energetic.
7.8.	Din care: fabrici de brichete de lignit (BKB)/de brichete de turbă (PB) Cantități de surse regenerabile de energie și deșeuri utilizate pentru producerea brichetelor de lignit. Sursele regenerabile de energie și deșeurile utilizate pentru încălzire și pentru exploatarea utilajelor trebuie înregistrate la consum în sectorul energetic.
7.9.	Din care: gaz de uzină Cantități de surse regenerabile de energie și deșeuri utilizate pentru a produce gaz de uzină. Sursele regenerabile de energie și deșeurile utilizate pentru încălzire și pentru exploatarea utilajelor trebuie înregistrate la consum în sectorul energetic.
7.10.	Din care: pentru amestec cu gaze naturale Cantități de biogaze amestecate cu gaze naturale.
7.11.	Din care: pentru amestecul cu benzină auto/motorină Cantități de biocombustibili lichizi care nu sunt furnizate consumatorilor finali, ci utilizate împreună cu alte produse petroliere înregistrate în conformitate cu capitolul 4 din prezenta anexă.
7.12.	Din care: unități de producție a mangalului Cantități de lemn utilizate pentru producerea mangalului.
7.13.	Din care: nespecificat în altă parte – Transformare

Cantitățile de produse energetice menționate la secțiunea 5.1 (cu excepția energiei hidroelectrice, a energiei solare fotovoltaice, a energiei maremotrice, a valurilor și mării și a energiei eoliene) și utilizate în sectorul energetic sau pentru consum final trebuie înregistrate pentru agregatele următoare:

1.	Total sector energetic Reprezintă energiile regenerabile și deșeurile utilizate de industria energetică pentru a sprijini activitățile de transformare. De exemplu, energiile regenerabile și deșeurile utilizate pentru încălzire, pentru iluminat sau pentru acționarea pompelor sau compresoarelor. Cantitățile de energii regenerabile și deșeuri transformate într-o altă formă de energie trebuie înregistrate la sectorul de transformare.
1.1.	Din care: uzine de gazificare
1.2.	Din care: centrale electrice, centrale de cogenerare și centrale termice publice
1.3.	Din care: mine de cărbuni
1.4.	Din care: fabrici de combustibil brichetat
1.5.	Din care: cocserii
1.6.	Din care: rafinării petroliere
1.7.	Din care: fabrici de brichete de lignit (BKB)/de brichete de turbă (PB)
1.8.	Din care: gaz de uzină
1.9.	Din care: furnale
1.10.	Din care: unități de producție a mangalului
1.11.	Din care: nespecificat în altă parte
2.	Pierderi de distribuție Toate pierderile survenite din cauza transportului și distribuției.

Cantitățile de produse energetice menționate la secțiunea 5.1 (cu excepția energiei hidroelectrice, a energiei solare fotovoltaice, a energiei maremotrice, a valurilor și a mării și a energiei eoliene) trebuie înregistrate pentru agregatele următoare:

1.	Consum final de energie
2.	Sectorul industrial
2.1.	Din care: siderurgie
2.2.	Din care: chimie și petrochimie
2.3.	Din care: metale neferoase
2.4.	Din care: minerale nemetalice
2.5.	Din care: echipamente de transport
2.6.	Din care: mașini și utilaje
2.7.	Din care: industria extractivă
2.8.	Din care: produse alimentare, băuturi și tutun
2.9.	Din care: celuloză, hârtie și activități de tipărire
2.10.	Din care: lemn și produse din lemn
2.11.	Din care: construcții
2.12.	Din care: industria textilă și a articolelor din piele
2.13.	Din care: nespecificat în altă parte - Industrie
3.	Sectorul transporturilor
3.1.	Din care: transport feroviar
3.2.	Din care: transport rutier
3.3.	Din care: navigație internă
3.4.	Din care: nespecificat în altă parte - Transporturi
4.	Alte sectoare
4.1.	Din care: comerț și servicii publice
4.2.	Din care: sectorul rezidențial
4.3.	Din care: agricultură/silvicultură
4.4.	Din care: pescuit
4.5.	Din care: nespecificat în altă parte - Altele

Trebuie înregistrate următoarele capacități de producere a energiei electrice, după caz, la sfârșitul anului de referință:

1.	Energie hidroelectrică Trebuie înregistrată capacitatea în cazul centralelor cu o putere < 1 MW, al centralelor cu o putere ≥1 MW și <10 MW, al centralelor cu o putere ≥10 MW și din acumularea prin pompare, precum și capacitatea combinată a acestor centrale. Detaliile privind capacitățile centralelor trebuie indicate fără acumularea prin pompare.
2.	Energie geotermală
3.	Energie solară fotovoltaică
4.	Energie termică solară
5.	Energie maremotrică, a valurilor și a mării
6.	Energie eoliană
7.	Deșeuri industriale (neregenerabile)
8.	Deșeuri municipale
9.	Lemn, deșeuri din lemn, alte deșeuri solide
10.	Gaz de depozit
11.	Gaz de canalizare
12.	Alte tipuri de biogaz
13.	Biocombustibili lichizi

Trebuie înregistrate capacitățile de producție pentru biocombustibilii următori:

1.	Biocombustibili lichizi:
1.1.	Din care: biobenzină
1.2.	Din care: biomotorine
1.3.	Din care: alți biocombustibili lichizi

5.2.6. Cantități utilizate de autoproducătorii de energie electrică și termică

1.	Total sector energetic
1.1.	Din care: uzine de gazificare
1.2.	Din care: mine de cărbuni
1.3.	Din care: fabrici de combustibil brichetat
1.4.	Din care: cocserii
1.5.	Din care: rafinării petroliere
1.6.	Din care: fabrici de brichete de lignit (BKB)/de brichete de turbă (PB)
1.7.	Din care: gaz de uzină
1.8.	Din care: furnale
1.9.	Din care: unități de producție a mangalului
1.10.	Din care: nespecificat în altă parte
2.	Sectorul industrial
2.1.	Din care: siderurgie
2.2.	Din care: chimie și petrochimie
2.3.	Din care: metale neferoase
2.4.	Din care: minerale nemetalice
2.5.	Din care: echipamente de transport
2.6.	Din care: mașini și utilaje
2.7.	Din care: industria extractivă
2.8.	Din care: produse alimentare, băuturi și tutun
2.9.	Din care: celuloză, hârtie și activități de tipărire
2.10.	Din care: lemn și produse din lemn
2.11.	Din care: construcții
2.12.	Din care: industria textilă și a articolelor din piele
2.13.	Din care: nespecificat în altă parte - Industrie
3.	Sectorul transporturilor
3.1.	Din care: transport feroviar
3.2.	Din care: nespecificat în altă parte - Transporturi
4.	Alte sectoare
4.1.	Din care: comerț și servicii publice
4.2.	Din care: sectorul rezidențial
4.3.	Din care: agricultură/silvicultură
4.4.	Din care: pescuit
4.5.	Din care: nespecificat în altă parte - Altele

Valorile puterii calorifice nete trebuie înregistrate pentru următoarele produse:

1.	Biobenzină
2.	Biomotorină
3.	Alți biocombustibili lichizi
4.	Mangal

1. Producția de energie electrică	MWh
2. Producția de energie termică	TJ
3. Produse energetice regenerabile	Biobenzina, biomotorinele și alți biocombustibili lichizi: tone Mangal: 1 000 tone Toate celelalte: TJ (pe baza puterii calorifice nete).
4. Suprafața cu colectoare solare	1 000 m2
5. Puterea centralelor	Biocombustibili: tone/an Toate celelalte: MWe
6. Putere calorifică	KJ/kg (putere calorifică netă).

Dispozițiile următoare se aplică privind colectarea de date descrisă în toate capitolele precedente:

Formatul transmiterii de date trebuie să respecte o normă de schimb de date adecvată stabilită de Eurostat.

Datele se transmit sau sunt încărcate prin mijloace electronice la punctul unic de intrare al datelor trimise la Eurostat.

Prezenta anexă precizează domeniul de aplicare, unitățile, perioada de referință, periodicitatea, termenul și modalitățile de colectare lunară a statisticilor energetice.

Anexa A aduce clarificări asupra termenilor pentru care prezenta anexă nu oferă explicații specifice.

În lipsa unor dispoziții contrare, această colectare de date se aplică următoarelor produse energetice:

Produs energetic	Definiție
1. Cărbune superior	Sediment fosil, combustibil, solid, de culoare neagră, de origine organică, cu o putere calorifică brută care depășește 24 MJ/kg, calculată la o masă de cărbune fără cenușă și cu un conținut de umiditate obținut la o temperatură de 30 oC și o umiditate relativa a aerului de 96 %.
2. Lignit	Sediment fosil, combustibil, de culoare brună sau neagră, de origine organică, cu o putere calorifică brută care depășește 24 MJ/kg calculată la o masă de cărbune fără cenușă și cu un conținut de umiditate obținut la o temperatură de 30 oC și o umiditate relativa a aerului de 96 %.
2.1. Din care: lignit negru	Lignit cu un conținut de umiditate între 20 și 25 % și cu un conținut de cenușă de între 9 și 13 %. Lignitul negru s-a format în era secundară. În Uniunea Europeană, lignitul negru este produs numai de Franța în minele subterane din Provence.
2.2. Din care: cărbune brun	Lignit cu un conținut de umiditate între 40 și 70 % și un conținut de cenușă în general între 2 și 6 %; totuși, conținutul de cenușă poate ajunge la 12 %, în funcție de zăcământ. Cărbunele brun s-a format în principal în era terțiară. Acest tip de combustibil este produs în general în mine de suprafață.
3. Turbă	Sediment natural, moale, combustibil, fosil, poros sau compact, de origine vegetală, cu un conținut ridicat de umiditate (până la 90 %), de culoare brun deschis sau închis. Această definiție nu aduce atingere definiției surselor de energie regenerabilă prevăzută în Directiva 2001/77/CE și orientărilor IPCC pentru inventarele naționale de gaze cu efect de seră pentru anul 2006.
4. Combustibil brichetat	Combustibilii brichetați obținuți din cărbune superior sunt produse sintetice cu formă precisă, produse prin frezare la presiune și căldură, cu adăugarea unui liant (smoală).
5. Brichete de lignit	Sunt produse sintetice cu formă regulată. Brichetele de lignit se obțin prin concasarea, uscarea și modelarea lignitului la mare presiune, fără adăugarea unui liant. Această categorie include lignitul uscat și praful de lignit.
6. Cocs obținut din cărbune superior	Este un combustibil solid, artificial, obținut din cărbune superior prin distilarea uscată a cărbunelui în lipsa totală sau parțială a aerului. Include: — cocsul: produs prin carbonizare la temperaturi înalte; — semicocsul: produs prin carbonizare la temperaturi joase; — cocsul de uzină de gaz: produs în uzinele de gaz.
7. Cocs de lignit	Reziduu solid obținut prin distilarea uscată a lignitului în lipsa aerului.

În lipsa unor dispoziții contrare, trebuie înregistrate agregatele de pe următoarea listă pentru toate produsele energetice enumerate la secțiunea precedentă.

Anexa A aduce clarificări asupra termenilor pentru care prezenta anexă nu oferă explicații specifice.

Agregatele următoare se aplică în cazul cărbunelui superior, al lignitului total și negru, al cărbunelui brun și al turbei:

1. Producție

2. Produse de recuperare

Șlamuri și șisturi recuperate din sterilul exploatărilor miniere.

3. Importuri

3.1. Din care: importuri din interiorul UE

4. Exporturi

4.1. Din care: exporturi din interiorul UE

5. Variația stocurilor

Cantități deținute de exploatările miniere și de importatori.

Stocurile consumatorilor (de exemplu stocurile centralelor electrice și ale cocseriilor) nu sunt incluse în această rubrică, cu excepția stocurilor deținute de consumatorii care importă direct.

O creștere a stocurilor este indicată de un număr negativ, iar o diminuare apare sub forma unui număr pozitiv.

6. Livrări interne calculate

Cantitatea totală calculată de produse furnizate consumului intern. Aceasta se calculează după cum urmează:

producția + produsele recuperate + importurile – exporturile + variația stocurilor

7. Livrări interne observate

Cantități furnizate pieței interne. Acestea reprezintă suma livrărilor pentru diferitele tipuri de consumatori. Poate apărea o diferență între livrările calculate și cele observate.

7.1. Din care: consumul propriu al producătorilor

Reprezintă consumul intern al producătorilor.

Nu include consumul centralelor electrice miniere, fabricilor miniere de combustibili brichetați, cocseriile miniere și livrările pentru personal.

7.2. Din care: centrale electrice care au ca activitate principală producția de energie electrică

7.3. Din care: centrale electrice ale autoproducătorilor în minele de cărbuni

7.4. Din care: cocserii

7.5. Din care: fabrici de combustibil brichetat

Cantități utilizate pentru transformare în fabricile de combustibil brichetat (miniere și independente).

7.6. Din care: total industrie (fără siderurgie)

7.7. Din care: siderurgie

7.8. Din care: altele (servicii, gospodării etc.)

Cantități de combustibil furnizate gospodăriilor (inclusiv cantitățile de cărbuni furnizate personalului minelor și al instalațiilor anexe), serviciilor (administrație, magazine etc.), precum și sectoarelor nespecificate în altă parte (încălzirea urbană, transporturile etc.).

8. Stocuri finale

8.1. Din care: mine

8.2. Din care: importatori

8.3. Din care: cocserii

Se aplică numai în cazul cărbunelui superior.

Agregatele următoare se aplică în cazul cocsului obținut din cărbune superior, cocsului din lignit, combustibililor brichetați și brichetelor de lignit:

1. Producție

2. Importuri

3. Exporturi

3.1. Din care: exporturi din interiorul UE

4. Variația stocurilor

Cantități deținute de cocserii (cocs) și de fabricile de combustibil brichetat (combustibili brichetați), precum și de importatori.

Nu include stocurile consumatorilor, cu excepția stocurilor deținute de consumatorii care importă direct.

O creștere a stocurilor este indicată de un număr negativ, iar o diminuare apare sub forma unui număr pozitiv.

5. Livrări interne calculate

Cantitatea totală calculată de produse furnizate consumului intern. Aceasta se calculează după cum urmează:

producția + importurile – exporturile + variația stocurilor

6. Livrări interne observate

Cantități furnizate pieței interne. Acestea reprezintă suma livrărilor pentru diferitele tipuri de consumatori. Poate apărea o diferență între livrările calculate și cele observate.

6.1. Din care: total industrie (fără siderurgie)

6.2. Din care: siderurgie

6.3. Din care: altele (servicii, gospodării etc.)

Cantități de combustibil furnizate gospodăriilor (inclusiv cantitățile de cocs și combustibili brichetați furnizate personalului minelor și al instalațiilor anexe) și serviciilor (administrație, magazine etc.).

7. Stocuri finale

Reprezintă cantitățile deținute de:

— cocserii (se aplică numai în cazul cocsului din cărbune și lignit);

— fabrici de combustibili brichetați (se aplică numai în cazul combustibililor brichetați din cărbune și lignit);

— importatori.

În ceea ce privește lignitul, cocsul de lignit, combustibilii brichetați și brichetele de lignit, trebuie înregistrate cantitățile totale importate din interiorul și din exteriorul UE.

În cazul cărbunelui superior, trebuie declarate importurile din următoarele țări de origine:

1. Cantități importate din interiorul UE

1.1. Din care: Germania

1.2. Din care: Regatul Unit

1.3. Din care: Polonia

1.4. Din care: alte țări/state UE

Trebuie precizate țările în cauză.

2. Cantități importate din exteriorul UE

2.1. Din care: SUA

2.2. Din care: Australia

2.4. Din care: Africa de Sud

2.4. Din care: CSI

2.4.1. De la punctul 2.4, din care: Rusia

2.4.2. De la punctul 2.4, din care: Ucraina

2.5. Din care: Canada

2.6. Din care: Columbia

2.7. Din care: China

2.8. Din care: alte țări din afara UE

Trebuie precizate țările în cauză.

În cazul următoarelor tipuri de agregate, trebuie înregistrate atât cantitățile brute, cât și nete:

1. Producția totală de energie electrică

1.1. Din care: energie nucleară

1.2. Din care: energie hidroelectrică

1.2.1. De la punctul 1.2, din care: partea energiei hidroelectrice produse prin intermediul sistemelor de acumulare prin pompare

1.3. Din care: energie geotermală

1.4. Din care: energie electrică în termocentrale

1.5. Din care: energie eoliană

De asemenea, trebuie înregistrate următoarele cantități de energie electrică:

2. Importuri

2.1. Din care: importuri din interiorul UE

3. Exporturi

3.1. Din care: exporturi în exteriorul UE

4. Energie absorbită prin pompaj

5. Cantități utilizate pe piața internă

Aceasta se calculează după cum urmează:

producția netă totală + importuri – exporturi – cantități absorbite prin pompare

În ceea ce privește consumul de combustibili în centralele a căror activitate principală este producerea de energie, se aplică agregatele următoare (a se vedea anexa B pentru definițiile cărbunelui superior și lignitului):

6. Consumul total de combustibil în centralele a căror activitate principală este producerea de energie

Cantitatea totală de combustibil consumată pentru producerea de energie electrică, precum și pentru producerea de energie termică destinată exclusiv vânzării către terți.

6.1. Din care: cărbune superior

6.2. Din care: lignit

6.3. Din care: produse petroliere

6.4. Din care: gaz natural

6.5. Din care: gaze derivate (gaze artificiale)

6.6. Din care: alți combustibili

2.2.2. Stocuri de combustibili la producători a căror activitate principală este producerea de energie

Producătorii a căror activitate principală este producerea de energie sunt întreprinderi de utilități publice care produc energie electrică utilizând combustibili. Trebuie declarate următoarele tipuri de stocuri finale (stocuri la sfârșitul perioadei de referință:)

1. Cărbune superior

2. Lignit

3. Produse petroliere

1. Cantități energetice

Energie electrică: GWh

Cărbune superior, lignit și produse petroliere: în 103 tone și în TJ pe baza puterii calorifice nete.

Gaz natural și gaze derivate: TJ pe baza puterii calorifice brute.

Alți combustibili: TJ pe baza puterii calorifice nete.

Energie termică nucleară: TJ.

2. Stocuri

103 tone

În lipsa unor dispoziții contrare, colectarea de date vizează următoarele produse energetice, pentru care se aplică definițiile de la capitolul 4 din anexa B: țiței, LGN, materii prime de rafinărie, alte hidrocarburi, gaz de rafinărie (nelichefiat), etan, GPL, nafta, benzină auto, benzină de aviație, benzină tip Jet Fuel (nafta tip Jet Fuel sau JP4), kerosen tip Jet Fuel, alte tipuri de kerosen, motorină (păcură distilată), motorină pentru transporturi, motorină pentru încălzire și alte utilizări, păcură (cu conținut atât scăzut, cât și ridicat de sulf), white spirit și SBP, lubrifianți, bitum, unsori consistente și cocs de petrol.

Unde este cazul, benzina auto trebuie înregistrată în două categorii, și anume:

Categoria „Alte produse” cuprinde atât cantitățile care corespund definiției din anexa B capitolul 4, cât și cantitățile de white spirit și SBP, de lubrifianți, de bitum și de unsori consistente; aceste produse trebuie înregistrate separat.

În lipsa unor dispoziții contrare, trebuie înregistrate agregatele de pe următoarea listă pentru toate produsele energetice enumerate la secțiunea precedentă.

Tabelul următor se aplică numai în cazul țițeiului, LGN-urilor, al materiilor prime de rafinării, al aditivilor/compușilor oxigenați, al biocombustibililor și al altor hidrocarburi:

1. Producția națională

Nu se aplică în cazul materiilor prime pentru rafinării.

2. Din alte surse

Aditivi, biocombustibili și alte hidrocarburi, a căror producție a fost deja înregistrată în alte bilanțuri privind combustibilii.

Nu se aplică în cazul țițeiului, LGN-urilor și materiilor prime pentru rafinării.

3. Retururi din petrochimie

Reprezintă produse finite sau semifinite, care sunt returnate de consumatorii finali la rafinării pentru prelucrare, amestec sau vânzare. Este vorba de obicei despre produse secundare ale industriei petrochimice.

Se aplică numai în cazul materiilor prime pentru rafinării.

4. Produse transferate

Produse petroliere importate care sunt reclasificate ca materii prime pentru a fi prelucrate suplimentar în rafinării, fără a fi livrate consumatorilor finali.

Se aplică numai în cazul materiilor prime pentru rafinării.

5. Importuri și exporturi

Această categorie include cantitățile de țiței și produse importate sau exportate în conformitate cu acordurile de prelucrare (adică rafinare pentru terți). Țițeiul și LGN-urile trebuie înregistrate ca provenind din țara de origine inițială; în cazul materiilor prime pentru rafinării și al produselor finite trebuie să se țină cont de ultima țară de proveniență.

Aici intră toate lichidele din gaz (de exemplu GPL) extrase în urma regazificării gazului natural lichefiat importat și produsele petroliere importate sau exportate direct de industria petrochimică.

Notă: orice schimb de biocombustibil care nu a fost amestecat cu combustibilii de transport (de exemplu în forma lor pură) ar trebui raportat în chestionarul privind energiile regenerabile.

6. Utilizare directă

Această rubrică se referă la țiței, LGN-uri și la alte hidrocarburi utilizate direct fără prelucrare în rafinării.

Această categorie include țițeiul utilizat pentru producerea de energie electrică.

7. Variația stocurilor

O creștere a stocurilor este indicată printr-un un număr pozitiv, iar o diminuare apare sub forma unui număr negativ.

8. Cantități intrate în rafinării (calculate)

Reprezintă cantitatea totală de produse care, conform calculelor, a intrat în procesul de rafinare. Aceasta se calculează după cum urmează:

producția națională + din alte surse + retururi din industrie + produse transferate + importuri - exporturi - utilizare directă - variația stocurilor

9. Diferențe statistice

Reprezintă cantitățile calculate intrate în rafinării minus cantitățile observate intrate în rafinării.

10. Cantități intrate în rafinării (observate)

Cantități măsurate ca intrări în rafinării

11. Pierderi de rafinare

Reprezintă diferența dintre cantitățile intrate în rafinării (observate) și producția brută a rafinăriilor. Pierderile pot apărea în timpul procesului de distilare din cauza evaporării. Pierderile înregistrate au valoare pozitivă. Pot exista creșteri de volum, dar nu și creșteri de masă.

12. Producția de compuși oxigenați

Reprezintă acea parte a producției sau aporturile de alte surse care se compune din eteri, precum MTBE (metil-terț-butil-eter), TAME (terț-amil-metil-eter), din alcooli precum etanolul și esteri și care este utilizată în amestecuri pentru a obține benzină și motorină.

Tabelul următor nu se aplică materiilor prime pentru rafinării și nici aditivilor/compușilor oxigenați:

1. Produsele primare primite

Reprezintă cantitățile de țiței de proveniență internă sau importate (inclusiv condensatele) și LGN-urile de proveniență internă care sunt utilizate direct, fără a fi prelucrate în rafinăriile de petrol, și retururile din petrochimie care sunt utilizate direct, deși nu sunt combustibili primari.

2. Producția brută a rafinăriilor

Reprezintă producția de produse finite a rafinăriilor sau a uzinelor de amestecare.

Această rubrică nu include pierderile de rafinare, dar include consumul propriu al rafinăriilor.

3. Produse reciclate

Este vorba de produsele finite care trec a doua oară prin circuitul comercial, după ce au fost livrate o dată consumatorilor finali (de exemplu lubrifianții uzați care sunt reprelucrați). Trebuie făcută o distincție între aceste cantități și retururile din petrochimie.

4. Consumul propriu al rafinăriilor

Reprezintă produse petroliere consumate pentru exploatarea rafinăriilor.

În această categorie nu intră produsele utilizate de companiile petroliere în alte scopuri decât cel de rafinare, de exemplu buncăraj sau consumul navelor petroliere.

Sunt incluși combustibilii utilizați de rafinării la producerea de energie electrică și termică vândută.

5. Importuri și exporturi

6. Buncăraj

7. Transferuri între produse

Reprezintă cantitățile de produse a căror clasificare s-a schimbat, fie pentru că specificațiile acestora au fost modificate, fie pentru că aceste produse au fost amestecate pentru a forma un alt produs.

O valoare negativă pentru un produs trebuie compensată de una (sau mai multe) valori pozitive pentru unul sau mai multe produse și invers; totalul net trebuie să fie zero.

8. Produse transferate

Produse petroliere importate care sunt reclasificate ca materii prime pentru a fi prelucrate suplimentar în rafinării, fără a fi livrate consumatorilor finali.

9. Variația stocurilor

O creștere a stocurilor este indicată printr-un un număr pozitiv, iar o diminuare apare sub forma unui număr negativ.

10. Livrări interne brute calculate

Acestea se calculează după cum urmează:

produse primare primite + producția brută a rafinăriilor + produse reciclate - consumul propriu al rafinăriilor + importurile - exporturile - buncărajul + transferurile între produse - produsele transferate - variația stocurilor

11. Diferența statistică

Reprezintă livrările interne brute calculate minus livrările interne brute observate.

12. Livrări interne brute observate

Reprezintă livrările observate de produse petroliere finite, provenind din surse primare (de exemplu rafinării, uzine de amestecare etc.) către piața internă.

Această cifră poate fi diferită de cifra calculată din cauza, de exemplu, a diferențelor de câmp de aplicare și/sau a diferențelor de definire în sisteme de înregistrare diferite.

12.1. Din care: livrările pentru transportul aerian civil internațional

12.2. Din care: livrările pentru centralele electrice publice

12.3. Din care: livrările de GPL

12.4. Din care: livrări (brute) pentru sectorul petrochimic

13. Retururi din petrochimie pentru rafinării

14. Livrările interne nete totale

Următoarele stocuri inițiale și finale trebuie înregistrate în cazul tuturor produselor energetice, cu excepția gazului de rafinărie:

1. Stocurile de pe teritoriul național

În această categorie intră stocurile deținute în următoarele locații: rezervoarele rafinăriilor, terminalele, rezervoarele de alimentare ale rețelei de conducte, barjele și petrolierele de coastă (atunci când portul de plecare și portul de destinație sunt pe teritoriul aceleiași țări), petrolierele aflate în porturile statelor membre (dacă urmează să fie descărcate în aceste porturi), buncărajul navelor din navigația internă. Nu sunt incluse aici stocurile de petrol din conducte, din vagoanele-cisternă, din autocisterne, din bucărajul navelor maritime, din stațiile de serviciu, din magazinele de desfacere cu amănuntul și din buncărajul navelor de pe mare.

2. Stocuri deținute în contul altor țări în conformitate cu acordurile bilaterale între guverne

Reprezintă stocuri de pe teritoriul național care aparțin altei țări și la care accesul este garantat de un acord între guvernele respective.

3. Stocurile cu destinație străină cunoscută

Sunt stocuri nemenționate la punctul 2, care se găsesc pe teritoriul național, dar care aparțin altei țări, căreia îi sunt destinate. Aceste stocuri pot fi deținute în sau în afara zonelor libere.

4. Alte stocuri deținute în zone libere

Reprezintă stocurile nemenționate la punctul 2 sau 3, indiferent dacă au fost vămuite sau nu.

5. Stocuri deținute de consumatorii importanți

Sunt stocuri supuse controlului guvernamental. Această definiție nu include stocurile altor consumatori.

6. Stocuri deținute la bordul navelor oceanice cu destinația pe teritoriul național, în port sau amarate

Stocuri vămuite sau nu. Această categorie nu include stocurile de la bordul navelor de mare adâncime.

Dar include petrolul petrolierelor de coastă, dacă portul de plecare și de destinație sunt pe teritoriul aceleiași țări. În cazul navelor care sosesc și care au mai multe porturi de destinație, trebuie declarate numai cantitățile descărcate pe teritoriul național.

7. Stocurile deținute de autoritățile publice pe teritoriul național

Reprezintă stocurile nemilitare deținute de autoritățile publice pe teritoriul național, care sunt în proprietatea sau sub controlul statului, deținute exclusiv pentru cazuri de urgență.

Această categorie nu include stocurile deținute de companiile petroliere publice sau de întreprinderile de distribuție a energiei electrice sau stocurile deținute direct de companiile petroliere în numele autorităților publice.

8. Stocuri deținute pe teritoriul național de întreprinderile de depozitare

Sunt stocuri deținute de organizațiile publice sau private, a căror activitate principală este gestiunea stocurilor deținute exclusiv pentru situații/cazuri de urgență.

Această categorie nu include nu include stocurile obligatorii deținute de societățile private.

9. Toate celelalte stocuri deținute pe teritoriul național

Toate celelalte stocuri care îndeplinesc condițiile prezentate la punctul 1.

10. Stocuri deținute în alte țări în conformitate cu acordurile bilaterale între guverne

Stocuri care aparțin unei țări, dar sunt deținute într-o altă țară, la care accesul este garantat de un acord între guvernele respective.

10.1. Din care: stocuri guvernamentale

10.2. Din care: stocurile întreprinderilor de depozitare

10.3. Din care: alte stocuri

11. Stocuri deținute în altă țară desemnate formal ca stocuri de import

Stocuri neincluse în categoria 10 care aparțin țării declarante, dar care sunt deținute într-o altă țară și care urmează să fie importate.

12. Alte stocuri deținute în zone libere

Alte stocuri de pe teritoriul național neincluse în categoriile de mai sus.

13. Conținutul conductelor

Petrol (țiței și produse petroliere) prezent în conducte, necesar întreținerii fluxului în interiorul acestora.

De asemenea, trebuie realizată o defalcare a cantităților în funcție de țara corespunzătoare pentru:

Prin stocuri inițiale se înțeleg stocurile din ultima zi a lunii care precede luna de referință. Prin stocuri finale se înțeleg stocurile din ultima zi a lunii de referință.

Importuri în funcție de țara de origine și exporturi în funcție de țara de destinație.

În scopul raportării statistice, se aplică clarificările de la anexa A capitolul 1, cu următoarele excepții:

În lipsa unor dispoziții contrare, trebuie înregistrate agregatele de pe următoarea listă pentru toate produsele energetice enumerate în secțiunea precedentă.

1. Producția națională

Totalul producției de gaz uscat comercializabil, obținut în interiorul granițelor naționale, inclusiv producția offshore. Producția se calculează după eliminarea impurităților și extracția LGN-urilor și a sulfului.

Pierderile de extracție și cantitățile reinjectate, degajate în aer sau arse, nu sunt incluse în această rubrică.

Aici intră cantitățile utilizate în industria gazelor naturale, în procesul de extracție a gazului natural, în rețelele de conducte și în instalațiile de prelucrare.

2. Importuri

3. Exporturi

4. Variația stocurilor

O creștere a stocurilor este indicată printr-un un număr pozitiv, iar o diminuare apare sub forma unui număr negativ.

5. Livrări interne brute calculate

Acestea se calculează după cum urmează:

producția națională + importurile – exporturile – variația stocurilor

6. Diferența statistică

Reprezintă livrările interne brute calculate minus livrările interne brute observate.

7. Livrări interne brute observate

Acestea includ gazul utilizat de industria gazului pentru încălzire și pentru exploatarea echipamentului (consumul aferent extracției gazului natural, rețelei de conducte și instalațiilor de prelucrare), inclusiv pierderile de distribuție.

8. Nivelurile stocurilor inițiale și finale deținute pe teritoriul național

Cantități stocate în instalații speciale de depozitare (zăcăminte de gaz și/sau petrol epuizate, straturi acvifere, cavități saline, excavații si altele) și cantitățile depozitate de gaz natural lichefiat. Prin stocuri inițiale se înțeleg stocurile din ultima zi a lunii care precede luna de referință. Prin stocuri finale se înțeleg stocurile din ultima zi a lunii de referință.

9. Consumul propriu și pierderile din industria gazului natural

Consumul propriu pentru încălzire și pentru exploatarea echipamentului (consumul aferent extracției gazului natural, rețelei de conducte și instalațiilor de prelucrare).

Sunt incluse pierderile de distribuție.

Importuri în funcție de țara de origine și exporturi în funcție de țara de destinație.

Dispozițiile următoare se aplică privind colectarea de date descrisă în toate capitolele precedente:

Prezenta anexă precizează domeniul de aplicare, unitățile, perioada de referință, periodicitatea, termenul și modalitățile de colectare lunară pe termen scurt a datelor statistice.

Anexa A aduce clarificări asupra termenilor pentru care prezenta anexă nu oferă explicații specifice.

Acest capitol se referă numai la gazul natural. Gazul natural este definit în anexa B capitolul 2.

1. Producție

2. Importuri

3. Exporturi

4. Variația stocurilor

O creștere a stocurilor este indicată de un număr negativ, iar o diminuare apare sub forma unui număr pozitiv.

5. Aprovizionarea

Aceasta se calculează după cum urmează:

producția + importurile – exporturile + variația stocurilor

Cantitățile de gaz natural trebuie exprimate în TJ, pe baza puterii calorifice brute.

1. Producția totală de energie electrică

Cantitatea totală brută de energie electrică generată.

Include consumul propriu al centralelor electrice.

2. Importuri

3. Exporturi

4. Furnizarea brută de energie electrică

Aceasta se calculează după cum urmează:

producția totală de energie electrică + importuri – exporturi

Acest tip de colectare de date este denumită în general „chestionarul JODI”.

În lipsa unor dispoziții contrare, această colectare de date vizează următoarele produse energetice, pentru care se aplică definițiile de la capitolul 4 din anexa B: țiței, GPL, benzină (care include benzina auto și benzina de aviație), kerosen (care include kerosen tip Jet Fuel și alte tipuri de kerosen), motorină și păcură (cu conținut scăzut sau ridicat de sulf).

De asemenea, această colectare de date se aplică „petrolului total”, care reprezintă suma tuturor acestor produse, cu excepția țițeiului, și trebuie să includă alte produse petroliere, precum gazul de rafinărie, etanul, nafta, cocsul de petrol, white spirit și SBP, unsori consistente, bitumul, lubrifianții și altele.

În lipsa unor dispoziții contrare, trebuie înregistrate agregatele de pe următoarea listă pentru toate produsele energetice enumerate la secțiunea precedentă.

1. Producție

2. Importuri

3. Exporturi

4. Stocuri finale

5. Variația stocurilor

O creștere a stocurilor este indicată printr-un un număr pozitiv, iar o diminuare apare sub forma unui număr negativ.

6. Cantități intrate în rafinării

Debitul observat al rafinăriilor.

Tabelul următor se aplică în cazul țițeiului, al GPL-urilor, al benzinei, al kerosenului, al motorinei, al păcurii și al petrolului total:

1. Producția rafinăriilor

Reprezintă producția brută, inclusiv consumul propriu al rafinăriilor.

2. Importuri

3. Exporturi

4. Stocuri finale

5. Variația stocurilor

O creștere a stocurilor este indicată printr-un un număr pozitiv, iar o diminuare apare sub forma unui număr negativ.

6. Cererea

Livrările sau vânzările către piața internă (consum intern) plus consumul propriu al rafinăriilor plus marina internațională plus buncărajul aviației. Cererea de petrol total include țițeiul.

( 1 ) Avizul Parlamentului European din 12 martie 2008 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial) și Decizia Consiliului din 15 septembrie 2008.

		Jurnalul Oficial
		No	page	date
►M1	REGULAMENTUL (UE) NR. 844/2010 AL COMISIEI din 20 septembrie 2010	L 258	1	30.9.2010