2007R0680 — RO — 01.08.2012 — 001.001


Acest document reprezintă un instrument de documentare, iar instituţiile nu îşi asumă responsabilitatea pentru conţinutul său.

►B

REGULAMENTUL (CE) NR. 680/2007 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

din 20 iunie 2007

de stabilire a normelor generale pentru acordarea asistenței financiare comunitare în domeniul rețelelor transeuropene de transport și energetice

(JO L 162, 22.6.2007, p.1)

Astfel cum a fost modificat prin:

 

 

Jurnalul Oficial

  No

page

date

►M1

REGULAMENTUL (UE) NR. 670/2012 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 11 iulie 2012

  L 204

1

31.7.2012




▼B

REGULAMENTUL (CE) NR. 680/2007 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

din 20 iunie 2007

de stabilire a normelor generale pentru acordarea asistenței financiare comunitare în domeniul rețelelor transeuropene de transport și energetice



PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 156,

având în vedere propunerea Comisiei,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European ( 1 ),

după consultarea Comitetului Regiunilor,

hotărând în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 251 din tratat ( 2 ),

întrucât:

(1)

Consiliul European din 15 și 16 martie 2002, desfășurat la Barcelona, a subliniat în concluziile sale că rețelele energetice și de transport integrate și puternice reprezintă piatra de temelie a pieței interne europene, iar o mai bună utilizare a rețelelor existente și finalizarea verigilor lipsă vor permite sporirea eficacității și a competitivității și garantarea unui nivel adecvat de calitate, precum și reducerea punctelor de saturație și, așadar, o mai mare viabilitate pe termen lung. Aceste necesități se înscriu în cadrul strategiei adoptate de șefii de stat și de guvern la Consiliul European din 23 și 24 martie 2000, desfășurat la Lisabona, strategie care a fost menționată de atunci cu regularitate.

(2)

Consiliul European din 12 și 13 decembrie 2003, desfășurat la Bruxelles, a aprobat acțiunea europeană pentru creștere, invitând Comisia să își reorienteze cheltuielile, în cazul în care este necesar, către investiții în capitalul fizic, în special investițiile în infrastructura rețelelor transeuropene, ale căror proiecte prioritare reprezintă elemente esențiale pentru întărirea coeziunii pieței interne.

(3)

Eventualele întârzieri înregistrate la realizarea unor conexiuni transeuropene performante, în special în cazul tronsoanelor transfrontaliere, ar putea reprezenta un handicap serios pentru competitivitatea Uniunii, a statelor membre și a regiunilor periferice, care nu ar putea sau care nu ar mai putea să profite pe deplin de efectele benefice ale pieței interne.

(4)

În Decizia nr. 1692/96/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 iulie 1996 privind orientările comunitare pentru dezvoltarea rețelei transeuropene de transport ( 3 ), costul pentru finalizarea rețelei transeuropene de transport, în perioada 2007-2020, a fost estimat la 600 miliarde EUR. Numai investițiile necesare pentru proiectele prioritare în sensul anexei III la respectiva decizie reprezintă aproximativ 160 miliarde EUR pentru perioada 2007-2013.

(5)

Pentru atingerea acestor obiective, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au pus accentul pe necesitatea de a consolida și adapta instrumentele financiare existente printr-o creștere a nivelului cofinanțării comunitare, prevăzând posibilitatea de a aplica o rată mai ridicată a cofinanțării comunitare, în special pentru proiecte care se disting prin caracterul lor transfrontalier, funcția lor de tranzit sau traversarea unor obstacole naturale.

(6)

În conformitate cu Comunicarea Comisiei, adresată Parlamentului European și Consiliului, privind promovarea transportului pe căile navigabile interioare „NAIADES” și având în vedere natura durabilă a căilor navigabile interioare, proiectele privind căile navigabile interioare trebuie să beneficieze de o atenție deosebită.

(7)

În Rezoluția sa din 8 iunie 2005 privind provocările politice și mijloacele bugetare ale Uniunii extinse 2007-2013 ( 4 ), Parlamentul European a subliniat importanța strategică a rețelelor de transport în vederea realizării pieței interne și a unor relații mai strânse cu țările candidate, cele precandidate și cele aparținând „cercului de prieteni”. În afară de aceasta, și-a exprimat voința de a examina instrumente financiare inovatoare, cum ar fi garanțiile de împrumut, concesiunile europene, împrumuturile europene și un fond de bonificare a dobânzii.

(8)

Este imposibil să se răspundă tuturor nevoilor legate de aplicarea priorităților, stabilite prin Decizia nr. 1692/96/CE pentru RTE-T și prin Decizia nr. 1364/2006/CE ( 5 ) pentru RTE-E, prin intermediul sumelor alocate rețelelor transeuropene din domeniul transporturilor și energetic (denumite în continuare „RTE-T” și „RTE-E”) în conformitate cu cadrul financiar multianual 2007-2013. Este așadar oportun, pentru a completa sursele naționale de finanțare publice și private, ca aceste resurse să se concentreze pe anumite categorii de proiecte care vor aduce cea mai mare valoare adăugată ansamblului rețelelor, în special tronsoanele transfrontaliere – inclusiv autostrăzile mării – și proiectele destinate eliminării situațiilor de strangulare a traficului, cum ar fi cele create de obstacolele naturale, în scopul de a garanta continuitatea infrastructurilor RTE-T și RTE-E. Pentru a favoriza punerea în aplicare coordonată a anumitor proiecte, pot fi desemnați coordonatori europeni în conformitate cu articolul 17a din Decizia nr. 1692/96/CE.

(9)

Ținând cont că sumele rămase pentru investițiile RTE-T în proiecte prioritare sunt estimate la aproximativ 250 miliarde EUR și că valoarea de referință financiară europeană de 8 013 milioane EUR pentru transport în perioada 2007-2013 reprezintă doar o parte infimă a bugetului necesar pentru finalizarea proiectelor prioritare, Comisia ar trebui – cu ajutorul coordonatorilor europeni în cazul în care sunt numiți – să desfășoare acțiuni de sprijinire și coordonare a eforturilor statelor membre de a finanța și finaliza RTE-T planificată conform calendarului stabilit. Comisia ar trebui să pună în aplicare dispozițiile referitoare la coordonatorii europeni prevăzute în Decizia nr. 1692/96/CE. De asemenea, Comisia ar trebui să studieze și să încerce să rezolve, împreună cu statele membre, problema financiară pe termen lung a construcției și exploatării întregii RTE-T, având în vedere că perioada de construcție include cel puțin două perioade bugetare de șapte ani, iar durata de viață prevăzută a noii infrastructuri este de cel puțin un secol.

(10)

Decizia nr. 1364/2006/CE identifică obiectivele, prioritățile de acțiune și proiectele de interes comun pentru a dezvolta RTE-E, inclusiv proiectele prioritare, și acordă prioritatea cuvenită proiectelor declarate de interes european. Investițiile necesare pentru a permite tuturor statelor membre să participe pe deplin la piața internă și pentru a completa interconexiunile cu țările învecinate sunt, doar pentru proiectele prioritare, de aproximativ 28 miliarde EUR pentru perioada 2007-2013.

(11)

Consiliul European din 12 și 13 decembrie 2003 a invitat de asemenea Comisia să continue să analizeze necesitatea de a crea un instrument de garanție comunitară specific destinat acoperirii anumitor riscuri posterioare construcției în cadrul proiectelor RTE-T. În ceea ce privește energia, Consiliul European a invitat Comisia să își reorienteze cheltuielile, în cazul în care este necesar, către investiții în capitalul fizic cu scopul de a stimula creșterea.

(12)

Regulamentul (CE) nr. 2236/95 al Consiliului din 18 septembrie 1995 de stabilire a normelor generale pentru acordarea asistenței financiare comunitare în domeniul rețelelor transeuropene ( 6 ) reprezintă deja un progres real, deoarece permite acordarea unei rate mai mari de finanțare, până la 20 %, pentru proiecte declarate prioritare. Cu toate acestea, rămâne tributar normelor de aplicare care necesită o simplificare și unui buget cu resurse limitate. Apare așadar necesitatea de a suplimenta finanțarea națională publică și finanțarea privată și de a crește contribuția comunitară atât în ceea ce privește suma, cât și cota de participare, în vederea întăririi efectului de pârghie a fondurilor comunitare, permițând astfel realizarea proiectelor prioritare selectate.

(13)

Este oportun să se realizeze, prin intermediul prezentului regulament, un program care să determine normele generale pentru acordarea asistenței financiare comunitare în domeniul RTE-T și RTE-E. Acest program, care trebuie să se desfășoare în conformitate cu dreptul comunitar, în special în ceea ce privește mediul, ar trebui să contribuie la întărirea pieței interne și să aibă un efect de stimulare a competitivității și a creșterii la nivelul Comunității.

(14)

Asistența financiară comunitară în cadrul bugetului pentru rețelele transeuropene ar trebui în plus să se concentreze pe proiectele sau părțile de proiecte care prezintă cea mai mare valoare adăugată europeană și să fie de natură să încurajeze participanții să accelereze punerea în aplicare a proiectelor prioritare în temeiul Deciziilor nr. 1692/96/CE și nr. 1364/2006/CE. Ar trebui de asemenea să permită și finanțarea celorlalte proiecte de infrastructură europene de interes comun definite în deciziile menționate.

(15)

Asistența financiară comunitară este acordată cu scopul de a dezvolta proiectele de investiții în RTE-T și RTE-E, de a furniza angajamente financiare ferme, de a mobiliza investitorii instituționali și de a trezi interesul pentru formarea unor parteneriate de finanțare între sectorul public și cel privat. În sectorul energetic, scopul asistenței financiare este în principal de a ajuta la depășirea obstacolelor financiare care pot să apară în momentul pregătirii proiectului și dezvoltării prealabile a construcției, și trebuie să se concentreze pe tronsoanele transfrontaliere ale proiectelor prioritare și pe interconexiunile cu țările învecinate.

(16)

În Comunicarea sa adresată Parlamentului European și Consiliului din 4 iulie 2005 privind instalarea unui sistem european de semnalizare feroviară ERTMS/ETCS, Comisia a subliniat importanța migrării rapide și coordonate spre acel sistem în scopul de a asigura interoperabilitatea RTE-T. În acest scop, este necesară asistența comunitară dirijată și temporară, atât pentru echipamentele fixe, cât și pentru echipamentele de la bord.

(17)

Pentru anumite proiecte, statele membre respective pot fi reprezentate de organizații internaționale. Pentru anumite proiecte, Comisia poate încredința punerea în aplicare unor întreprinderi comune în conformitate cu articolul 171 din tratat. Aceste situații speciale necesită extinderea conceptului de beneficiar al contribuției financiare comunitare în sensul prezentului regulament.

(18)

Pentru a răspunde cerințelor specifice ale fiecărui proiect și pentru a spori eficiența și valoarea asistenței financiare comunitare, această asistență poate lua mai multe forme: subvenții pentru studii și lucrări, subvenții pentru plăți de punere la dispoziție, compensații la rata dobânzilor, garantarea împrumuturilor sau participarea la fonduri de capital de risc. Indiferent de forma sa, asistența financiară comunitară ar trebui să se acorde în conformitate cu Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene ( 7 ) și normele sale de aplicare, cu excepția cazurilor în care prezentul regulament conține derogări specifice de la acele norme. Acordarea unor garanții de împrumut și participarea la fonduri de capital de risc ar trebui să se întemeieze pe principii de piață și are drept obiectiv pe termen mai lung autofinanțarea.

(19)

Pentru punerea în aplicare a asistenței financiare comunitare în cazul proiectelor de mare anvergură desfășurate pe parcursul mai multor ani, este indicat să se permită un angajament multianual al Comunității, diferențiat în funcție de proiectul finanțat și de creditele de angajament autorizate anual. Numai un angajament financiar ferm, atractiv, obligând Comunitatea pe termen lung, va face posibilă reducerea incertitudinilor legate de finalizarea acestor proiecte, precum și mobilizarea atât a publicului, cât și a investitorilor privați. Proiectele care se înscriu în programul multianual reprezintă prioritățile cele mai înalte ale dezvoltării RTE-T menționate în Decizia nr. 1692/96/CE și necesită continuarea acțiunii comunitare pentru a asigura o finalizare mai ușoară și mai eficientă.

(20)

Este oportun să se încurajeze formele instituționale sau contractuale de finanțare publice-private care și-au dovedit eficacitatea, prin intermediul garanțiilor legale compatibile cu dreptul concurenței și cu piața internă și să se difuzeze bune practici între statele membre.

(21)

O atenție specială ar trebui să se acorde coordonării eficace a tuturor măsurilor comunitare care au un impact asupra rețelelor transeuropene, în special finanțarea provenită din Fondurile Structurale și Fondul de Coeziune, precum și operațiunile Băncii Europene de Investiții (denumită în continuare „BEI”).

(22)

Prezentul regulament stabilește, pentru toată durata sa de aplicare, un pachet financiar care constituie, pentru autoritatea bugetară, principala valoare de referință în înțelesul punctului 37 din Acordul interinstituțional din 17 mai 2006 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară și o bună gestiune financiară ( 8 ), în cursul execuției bugetare anuale.

(23)

Măsurile necesare pentru punerea în aplicare a prezentului regulament ar trebui să fie adoptate în conformitate cu Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a normelor privind exercitarea competențelor de executare conferite Comisiei ( 9 ).

(24)

În urma evoluțiilor din cadrul fiecărei componente a RTE-T și RTE-E și a caracteristicilor lor intrinseci și în vederea unei gestionări mai eficiente, este indicat să se prevadă mai multe regulamente distincte pentru domeniile aflate până în prezent sub incidența Regulamentului (CE) nr. 2236/95.

(25)

Prin intermediul prezentului regulament, ar trebui să se prevadă norme generale pentru acordarea asistenței financiare comunitare în domeniul RET-T și RET-E, în conformitate cu legislația comunitară și politicile privind în special concurența, protecția mediului, sănătatea, dezvoltarea durabilă, achizițiile publice și aplicarea efectivă a politicilor comunitare privind interoperabilitatea.

(26)

Deoarece obiectivul prezentului regulament, punerea în aplicare a RET-T și RET-E, nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre, și având în vedere în special necesitatea coordonării măsurilor naționale, poate fi realizat mai bine la nivelul Comunității, aceasta poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din tratat. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la acest articol, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea acestor obiective,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:



CAPITOLUL 1

DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1

Obiectul

Prezentul regulament stabilește condițiile, metodele și procedurile de acordare a asistenței financiare comunitare unor proiecte de interes comun în domeniul rețelelor transeuropene de transport și energetice, în temeiul articolului 155 alineatul (1) din tratat.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament:

1. „proiect de interes comun” înseamnă un proiect sau o parte de proiect identificată ca fiind de interes comun pentru Comunitate în domeniul transporturilor în cadrul Deciziei nr. 1692/96/CE sau în domeniul energiei, în cadrul Deciziei nr. 1364/2006/CE;

2. „proiect prioritar” în domeniul transporturilor înseamnă un proiect de interes comun situat pe o axă, sau orice alt proiect, enumerate în anexa III la Decizia nr. 1692/96/CE, sau în domeniul energiei, înseamnă un proiect de interes comun considerat prioritar pentru Comunitate în cadrul Deciziei nr. 1364/2006/CE;

3. „proiect de interes european în domeniul energiei” înseamnă un proiect la maturitate situat pe axele prioritare menționate în Decizia nr. 1364/2006/CE și care are o natură transfrontalieră sau care are un impact semnificativ asupra capacității de transport transfrontalier;

4. „parte a unui proiect” înseamnă orice activitate care este independentă financiar, tehnic sau în timp și care contribuie la finalizarea unui proiect;

5. „tronson transfrontalier” înseamnă tronsoanele transfrontaliere menționate la articolul 19b din Decizia nr. 1692/96/CE și tronsoanele transfrontaliere care asigură, traversând teritoriul unei țări terțe, continuitatea proiectului prioritar între două state membre;

6. „strangulări” în domeniul transporturilor înseamnă obstacolele, în ceea ce privește viteza și/sau capacitatea, care fac imposibilă garantarea continuității fluxurilor de transport;

7. „beneficiar” înseamnă unul sau mai multe state membre, organizații internaționale, întreprinderi comune în sensul articolului 171 din tratat, precum și întreprinderile sau organismele publice sau private cărora le revine întreaga responsabilitate pentru un proiect și care propun să investească fonduri proprii sau fonduri furnizate de terțe părți în vederea realizării unui proiect;

8. „studii” înseamnă activitățile necesare pentru a pregăti punerea în aplicare a proiectului, inclusiv studiile pregătitoare, de fezabilitate, de evaluare și de validare și oricare alte măsuri de asistență tehnică, inclusiv acțiunile prealabile de definire și de dezvoltare completă a unui proiect, precum și de luare a deciziilor privind finanțarea sa, cum ar fi recunoașterea amplasamentelor și pregătirea pachetului financiar;

9. „lucrări” înseamnă cumpărarea, furnizarea și desfășurarea de componente, sisteme și servicii și realizarea lucrărilor de construcție și de instalare aferente unui proiect, recepția instalațiilor și lansarea proiectului;

10. „costul proiectului” înseamnă costul total al studiilor sau lucrărilor direct legate și necesare pentru realizarea proiectului și suportate efectiv de către un beneficiar;

11. „cost eligibil” înseamnă partea din costul proiectului luată în considerare de către Comisie pentru calcularea asistenței financiare comunitare;

12. „instrumentul de garantare a împrumuturilor” înseamnă o garanție emisă de BEI pentru o facilitate de lichiditate de tip stand-by acordată proiectelor de interes comun în domeniul transporturilor. Acesta acoperă riscurile legate de serviciul datoriei ca urmare a unui deficit de cerere și pierderea neprevăzută de venituri în timpul perioadei inițiale de aplicare a proiectului. Instrumentul de garantare a împrumutului este utilizat numai în cazul proiectelor a căror viabilitate financiară se bazează, în întregime sau în parte, pe beneficii, taxe încasate sau alte venituri plătite de sau în numele utilizatorilor sau beneficiarilor;

13. „scheme de plată de punere la dispoziție” înseamnă mecanismele financiare pentru proiectele de infrastructură, construite și operate de un investitor privat care primește plăți periodice după faza de construcție pentru serviciul de infrastructură furnizat. Nivelul plății depinde de gradul de îndeplinire a nivelurilor de realizare convenite prin contract. Plățile de punere la dispoziție sunt efectuate pe durata unui contract între autoritatea care atribuie contractul și promotorul proiectului și servesc la acoperirea costurilor de construcție, de finanțare, de întreținere și celor operaționale;

▼M1

14. „instrumentul de partajare a riscurilor pentru obligațiunile de finanțare de proiecte” înseamnă un instrument comun al Comisiei și al BEI care oferă valoare adăugată ca intervenție a Uniunii, abordează situațiile de investiții suboptime în care proiectele nu beneficiază de finanțare adecvată din partea actorilor de pe piață și furnizează adiționalitate, completând sau atrăgând finanțarea din partea statelor membre sau a sectorului privat. Instrumentul evită denaturarea concurenței, urmărește asigurarea unui efect de multiplicare și armonizează interesele. Instrumentul de partajare a riscurilor pentru obligațiunile de finanțare de proiecte, prin intermediul unei ameliorări a condițiilor de credit acordate proiectelor de interes comun, atenuează riscul de neplată a datoriei aferent unui proiect și riscul de credit al deținătorilor obligațiunilor și se utilizează numai pentru proiectele a căror viabilitate financiară se bazează pe veniturile generate de proiect;

15. „ameliorarea condițiilor de credit” înseamnă ameliorarea bonității unui împrumut aferent unui proiect printr-o facilitate subordonată, care se prezintă fie sub forma unui instrument de împrumut al BEI, fie sub forma unei garanții a BEI, fie sub ambele forme, cu sprijinul unei contribuții de la bugetul Uniunii.

▼B



CAPITOLUL II

PROIECTE ELIGIBILE, FORME ȘI METODE DE ASISTENȚĂ FINANCIARĂ, COMBINAREA FINANȚĂRILOR

Articolul 3

Eligibilitatea proiectelor și cererile de asistență financiară comunitară

(1)  Sunt eligibile să primească asistență financiară comunitară în temeiul prezentului regulament numai proiectele de interes comun.

Eligibilitatea cererilor pentru asistență financiară comunitară pentru astfel de proiecte este condiționată de respectarea dreptului comunitar.

(2)  Eligibilitatea este de asemenea condiționată, numai în ceea ce privește domeniul transporturilor, de angajamentul solicitantului asistenței financiare comunitare și, dacă este cazul, al statului sau statelor membre respective, de a contribui financiar la proiectul prezentat, mobilizând fonduri private, dacă este necesar.

(3)  Proiectele din domeniul transporturilor care presupun un tronson transfrontalier sau o parte a unui astfel de tronson pot primi asistență financiară comunitară în cazul în care există un acord scris între statele membre implicate sau între statele membre și țări terțe implicate privind finalizarea tronsoanelor transfrontaliere. În mod excepțional, în cazul în care un proiect este necesar pentru a lega rețeaua unui stat membru învecinat sau a unei țări terțe fără să se traverseze efectiv frontiera, angajamentul scris menționat mai sus nu este solicitat.

Articolul 4

Prezentarea cererilor de asistență financiară comunitară

Cererile de asistență financiară comunitară sunt înaintate Comisiei de către unul sau mai multe state membre sau, cu acordul statelor membre interesate, de către organizații internaționale, întreprinderi comune sau întreprinderi ori organisme publice sau private. ►M1  Cererile de acoperire a riscurilor prin instrumentul de partajare a riscurilor pentru obligațiunile de finanțare de proiecte prevăzut la articolul 6 alineatul (1) litera (g) se depun la BEI, în conformitate cu procedura standard de prezentare a cererilor a BEI. ◄

Metodele de prezentare a cererilor de asistență financiară sunt stabilite în conformitate cu articolul 9 alineatul (1).

Articolul 5

Selectarea proiectelor

(1)  Proiectele de interes comun beneficiază de asistență financiară comunitară în funcție de contribuția lor la obiectivele și prioritățile definite în cadrul Deciziilor nr. 1692/96/CE și nr. 1364/2006/CE.

(2)  În domeniul transporturilor, se acordă o atenție specială următoarelor proiecte:

(a) proiecte prioritare;

(b) proiecte de eliminare a strangulărilor, în special în cadrul proiectelor prioritare;

(c) proiecte prezentate sau sprijinite în comun de cel puțin două state membre, în special cele care implică tronsoane transfrontaliere;

(d) proiecte care contribuie la continuitatea rețelei și optimizarea capacității acesteia;

(e) proiecte care contribuie la îmbunătățirea calității serviciului oferit prin RTE-T și care promovează, printre altele, prin acțiuni privind infrastructura, siguranța și securitatea utilizatorilor și asigură interoperabilitatea între rețelele naționale;

(f) proiecte privind dezvoltarea și desfășurarea unor sisteme de gestionare a traficului feroviar, rutier, aerian, pe căile navigabile interioare și de coastă care asigură interoperabilitatea între rețelele naționale;

(g) proiecte care contribuie la realizarea pieței interne;

(h) proiecte care contribuie la reechilibrarea modurilor de transport în favoarea celor care respectă mediul în cea mai mare măsură, cum ar fi căile navigabile interioare.

(3)  În domeniul energiei, se acordă o atenție specială proiectelor de interes european care contribuie la:

(a) dezvoltarea rețelei pentru a întări coeziunea economică și socială prin reducerea izolării regiunilor mai puțin favorizate și a celor insulare ale Comunității;

(b) optimizarea capacității rețelei și realizarea pieței interne de energie, în special proiecte privind tronsoanele transfrontaliere;

(c) securitatea aprovizionării cu energie, diversificarea surselor de aprovizionare cu energie și, în special, interconectările cu terțe țări;

(d) conectarea surselor regenerabile de energie;

(e) siguranța, fiabilitatea și interoperabilitatea rețelelor interconectate.

(4)  Decizia de a acorda asistență financiară comunitară ține cont, între altele, de:

(a) maturitatea proiectului;

(b) efectul stimulativ al intervenției comunitare asupra finanțării publice și private;

(c) soliditatea pachetului financiar;

(d) efectele socio-economice;

(e) consecințele asupra mediului;

(f) nevoia de a depăși obstacolele financiare;

(g) complexitatea proiectului, de exemplu cea datorată necesității de a traversa un obstacol natural.

Articolul 6

Forme și metode de asistență financiară comunitară

(1)  Asistența financiară comunitară pentru proiectele de interes comun pot lua una sau mai multe dintre următoarele forme:

(a) subvenții pentru studii sau lucrări;

(b) în domeniul transporturilor, subvenții pentru lucrări în cadrul schemelor de plată de punere la dispoziție;

(c) compensații la rata dobânzilor pentru creditele acordate de BEI sau de alte instituții financiare publice sau private;

(d) contribuție financiară pentru constituirea de provizioane și alocarea de capital pentru garanții ce urmează să fie acordate de BEI din resurse proprii conform instrumentului de garantare a împrumuturilor. Durata unor asemenea garanții nu poate depăși cinci ani de la data la care proiectul este dat în folosință. În mod excepțional, în cazuri temeinic justificate, o garanție poate fi acordată pe o perioadă de până la șapte ani. Contribuția de la bugetul general al Uniunii Europene pentru instrumentul de garantare a împrumuturilor nu poate depăși 500 milioane EUR. BEI contribuie cu o sumă egală. Expunerea Comunității în ceea ce privește instrumentul de garantare a împrumuturilor, inclusiv comisioanele de gestionare și celelalte costuri eligibile, este limitată la suma contribuției comunitare la instrumentul de garantare a împrumuturilor și nu sunt permise alte contribuții de la bugetul general al Uniunii Europene. Riscul rezidual inerent în toate operațiunile este preluat de BEI. Termenii, condițiile și procedurile esențiale pentru instrumentul de garantare a împrumuturilor sunt stabilite în ►M1  anexa I ◄ . ►M1  În 2012 și 2013 se poate realoca o sumă de până la 200 de milioane EUR pentru etapa pilot a instrumentului de partajare a riscurilor pentru obligațiunile de finanțare de proiecte din sectorul transporturilor; ◄

(e) participare la capitalul de risc pentru fondurile de investiții sau întreprinderi financiare comparabile, având drept scop prioritar furnizarea capitalului de risc pentru proiectele de rețele transeuropene și implicând investiții substanțiale ale sectorului privat; această participare la capitalul de risc nu poate depăși limita de 1 % din resursele bugetare stabilite la articolul 18;

(f) contribuție financiară la activitățile legate de proiect ale întreprinderilor comune;

▼M1

(g) în etapa pilot din anii 2012 și 2013, o contribuție financiară către BEI pentru provizioane și alocare de capital pentru instrumente de împrumut sau garanții ce urmează a fi acordate de BEI din resurse proprii în baza instrumentului de partajare a riscurilor pentru obligațiunile de finanțare de proiecte în domeniul TEN-T și TEN-E. Expunerea Uniunii la instrumentul de partajare a riscurilor, inclusiv taxele de administrare și alte costuri eligibile, nu depășește în niciun caz valoarea contribuției Uniunii la instrumentul de partajare a riscurilor pentru obligațiunile de finanțare de proiecte și nu depășește scadența portofoliului de facilități subiacente de ameliorare a condițiilor de credit. Nu există o datorie ulterioară la bugetul general al Uniunii. Riscul rezidual inerent legat de aceste operațiuni cu obligațiuni de finanțare de proiecte este întotdeauna suportat de BEI.

Termenii, condițiile și procedurile principale pentru instrumentul de partajare a riscurilor pentru obligațiunile de finanțare de proiecte sunt prevăzute în anexa Ia. Termenii și condițiile detaliate privind punerea în aplicare a instrumentului de partajare a riscurilor pentru obligațiunile de finanțare de proiecte, inclusiv privind partajarea riscurilor, remunerația, monitorizarea și controlul acestuia, sunt stabilite printr-un acord de cooperare între Comisie și BEI. Acest acord de cooperare este aprobat de Comisie și de BEI în conformitate cu procedurile fiecăreia dintre ele.

În 2012 și 2013 poate fi realocată o sumă de până la 210 milioane EUR, din care până la 200 milioane EUR pentru proiecte din domeniul transporturilor și până la 10 milioane EUR pentru proiecte din domeniul energetic, pentru instrumentul de partajare a riscurilor pentru obligațiunile de finanțare de proiecte, în conformitate cu procedura menționată la articolul 15 alineatul (2), din liniile bugetare ale instrumentului de garantare a împrumuturilor pentru proiectul TEN-T, menționat în anexa I, și, respectiv, TEN-E.

În plus față de cerințele de raportare menționate la punctul 49 din Acordul interinstituțional din 17 mai 2006 privind disciplina bugetară și buna gestiune financiară și fără a aduce atingere altor cerințe de reglementare privind raportarea, în etapa pilot, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului, la fiecare șase luni, un raport cu privire la performanța instrumentului de partajare a riscurilor pentru obligațiunile de finanțare de proiecte, inclusiv privind condițiile financiare și plasarea oricăror obligațiuni de finanțare de proiecte emise.

Având în vedere durata limitată a etapei pilot, dobânzile și alte venituri generate de instrumentul de partajare a riscurilor pentru obligațiunile de finanțare de proiecte care sunt încasate înainte de 31 decembrie 2013 pot fi reutilizate pentru noi instrumente de împrumut sau garanții în cadrul aceluiași instrument de partajare a riscurilor și pentru proiecte care îndeplinesc aceleași criterii de eligibilitate, cu scopul de a crește la maximum volumul investițiilor sprijinite. În cazul în care instrumentul de partajare a riscurilor pentru obligațiunile de finanțare de proiecte nu este menținut pentru următorul cadru financiar, toate fondurile rămase sunt înscrise în capitolul venituri din cadrul bugetului general al Uniunii.

▼B

(2)  Valoarea asistenței financiare comunitare acordate sub formele prevăzute la alineatul (1) literele (a), (b), (c) și (f) ține cont de criteriile stabilite la articolul 5 și nu depășește următoarele limite:

(a) pentru studii, 50 % din costul eligibil, indiferent de proiectul de interes comun respectiv;

(b) pentru lucrări:

(i) pentru proiecte prioritare în domeniul transporturilor:

 maximum 20 % din costul eligibil;

 maximum 30 % din costul eligibil pentru tronsoanele transfrontaliere cu condiția ca statele membre respective să fi furnizat Comisiei toate garanțiile necesare privind viabilitatea financiară a proiectului, precum și calendarul de realizare a acestuia;

(ii) pentru proiectele în domeniul energiei, maximum 10 % din costul eligibil;

(iii) pentru proiecte în domeniul transporturilor, altele decât cele prioritare, maximum 10 % din costul eligibil;

(c) pentru Sistemul european de gestionare a traficului feroviar (ERTMS):

(i) pentru echipamentele fixe, maximum 50 % din costul eligibil al studiilor și al lucrărilor;

(ii) pentru echipamente de la bord:

 maximum 50 % din costul eligibil al dezvoltării și realizării de prototipuri pentru instalarea ERTMS pe materialul rulant existent, cu condiția ca acest prototip să fie certificat în cel puțin două state membre;

 maximum 50 % din costul eligibil al echipamentelor de serie pentru instalarea ERTMS pe materialul rulant; cu toate acestea, Comisia stabilește în cadrul programului multianual un plafon maxim de asistență pentru fiecare unitate de tractare;

(d) pentru sistemele de gestionare a traficului rutier, aerian, pe căi navigabile interioare, maritim și de coastă, maximum 20 % din costul eligibil al lucrărilor.

(3)  Comisia, hotărând în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 15 alineatul (2), adoptă măsurile de punere în aplicare pentru instrumentele menționate la alineatul (1) literele (c) și (e) din prezentul articol.

Articolul 7

Alte forme de asistență și instrumente financiare

(1)  Operațiunile BEI sunt compatibile cu acordarea de asistență financiară în condițiile prezentului regulament.

(2)  Comisia asigură coordonarea și coerența programelor cofinanțate în cadrul prezentului regulament cu acțiunile conexe care beneficiază de alte contribuții și instrumente financiare comunitare, precum și de operațiuni BEI.



CAPITOLUL III

PROGRAMAREA, PUNEREA ÎN APLICARE, CONTROLUL

Articolul 8

Programul multianual de lucru și programul anual de lucru

(1)  Comisia, hotărând în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 15 alineatul (2), aplică criteriile stabilite în articolul 5 și obiectivele și prioritățile definite în cadrul Deciziilor nr. 1692/96/CE și nr. 1364/2006/CE atunci când stabilește un program multianual de lucru și programele anuale de lucru.

(2)  Un program multianual de lucru în domeniul transporturilor se aplică sistemelor de gestionare a traficului rutier, aerian, feroviar, pe căile navigabile interioare, de coastă și maritim pentru proiectele prioritare. Valoarea pachetului financiar trebuie să se situeze între 80 % și 85 % din resursele bugetare rezervate pentru transport menționate la articolul 18.

(3)  Programul anual de lucru în domeniul transporturilor aplică criteriile de acordare a asistenței financiare pentru proiectele de interes comun care nu sunt incluse în programul multianual.

(4)  Programul anual de lucru în domeniul energiei aplică criteriile de acordare a asistenței financiare pentru proiectele de interes comun.

(5)  Programul multianual de lucru este reexaminat cel puțin la jumătatea termenului și, în cazul în care este necesar, este revizuit în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 15 alineatul (2).

Articolul 9

Acordarea asistenței financiare comunitare

(1)  În urma fiecărei cereri de propuneri bazată pe programul multianual de lucru sau pe programele anuale de lucru menționate la articolul 8 alineatul (1), Comisia, hotărând în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 15 alineatul (2), decide cu privire la valoarea asistenței financiare acordate proiectelor sau părților de proiect selectate. Comisia precizează condițiile și metodele de punere în aplicare a acestora.

(2)  Beneficiarii și statele membre respective sunt informați de către Comisie cu privire la orice asistență financiară ce urmează a fi acordată.

Articolul 10

Dispoziții financiare

(1)  Angajamentele bugetare pot fi împărțite în tranșe anuale. În fiecare an, Comisia angajează tranșele anuale ținând cont de stadiul punerii în aplicare a proiectelor sau fazelor de proiect care beneficiază de asistență financiară, de necesitățile estimate, precum și de bugetul disponibil.

Calendarul orientativ al angajamentelor privind tranșele anuale individuale este comunicat beneficiarilor și statelor membre respective.

(2)  Asistența comunitară poate acoperi numai cheltuielile aferente proiectului ce sunt efectuate de beneficiari sau de părți terțe responsabile pentru punerea în aplicare a unui proiect.

Cheltuielile sunt eligibile de la data la care este depusă o cerere de asistență. Începând de la 1 ianuarie 2007, cheltuielile care rezultă din cadrul proiectelor cuprinse în programul multianual pot fi eligibile începând cu data de 1 ianuarie a anului curent.

TVA nu reprezintă un cost eligibil, cu excepția TVA nereturnabile.

(3)  Plățile sunt efectuate sub forma de prefinanțare, realizată în mai multe tranșe atunci când este cazul, plăți intermediare și plata soldului.

Metodele de plată sunt definite astfel încât să țină cont în special de punerea în aplicare multianuală a proiectelor de infrastructură.

Prefinanțarea sau, acolo unde este cazul, prima tranșă a acesteia, este plătită atunci când este acordată asistența financiară.

Orice plată intermediară este efectuată pe baza cererilor de plată, sub rezerva respectării articolului 13.

Plata soldului este efectuată după acceptarea raportului final privind proiectul înaintat de către beneficiar și certificat de statele membre respective. Raportul final detaliază în special toate cheltuielile efectuate.

(4)  În cazul schemelor de plată de punere la dispoziție, prima plată a prefinanțării este efectuată în maximum trei ani de la acordarea asistenței financiare comunitare cu condiția certificării de către statele membre a demarării proiectului și a depunerii contractului de parteneriat public-privat respectiv. Pot fi efectuate alte plăți de prefinanțare pe baza certificării de către statele membre a evoluției proiectului.

Plata soldului se efectuează după demararea fazei operaționale a proiectului, cu condiția verificării faptului că infrastructura a fost pusă la dispoziție, a certificării de către statul sau statele membre privind faptul că cheltuielile solicitate au fost efectuate în mod real și a prezentării de dovezi din care să rezulte că totalul plăților de punere la dispoziție egalează totalul asistenței financiare comunitare.

Atunci când nu este datorată nici o plată de punere la dispoziție, datorită nepunerii la dispoziție a infrastructurii, Comisia recuperează plățile de prefinanțare efectuate.

Articolul 11

Responsabilitățile statelor membre

(1)  Statele membre depun toate eforturile pentru a pune în aplicare, în cadrul sferei lor de responsabilitate, proiectele de interes comun care beneficiază de asistență financiară comunitară acordată în temeiul prezentului regulament.

(2)  Statele membre realizează monitorizarea tehnică și controlul financiar al proiectelor, în strânsă legătură cu Comisia și certifică existența și conformitatea cheltuielilor efectuate în raport cu proiectele sau cu părți ale proiectelor. Statele membre pot solicita participarea Comisiei în timpul controalelor la fața locului.

(3)  Statele membre informează Comisia cu privire la măsurile luate în temeiul alineatului (2) și furnizează cu precădere o descriere a sistemelor de control, gestionare și monitorizare elaborate pentru ducerea la bun sfârșit a proiectelor.

Articolul 12

Compatibilitatea cu legislația comunitară și cu politicile comunitare

Proiectele finanțate în temeiul prezentului regulament se desfășoară în conformitate cu dreptul comunitar și țin cont de politicile comunitare pertinente, în special cele privind concurența, protecția mediului, sănătatea, dezvoltarea durabilă, achizițiile publice și interoperabilitatea.

Articolul 13

Anularea, reducerea, suspendarea și întreruperea asistenței

(1)  Comisia, după o verificare corespunzătoare și după informarea beneficiarilor și a statelor membre respective pentru ca aceștia să își poată prezenta observațiile într-un termen stabilit:

(a) anulează, cu excepția cazurilor justificate, asistența financiară acordată pentru proiecte sau părți de proiecte care nu au fost demarate în termen de doi ani de la data de începere a proiectului, stabilită în conformitate cu condițiile privitoare la acordarea de asistență;

(b) poate suspenda, reduce sau întrerupe asistența financiară în următoarele cazuri:

(i) în cazul unei nereguli săvârșite în cadrul punerii în aplicare a proiectului sau a unei părți a proiectului, privitoare la dispozițiile legislației comunitare;

(ii) în cazul oricărei nerespectări a condițiilor de acordare a asistenței financiare, în special în cazul în care a fost efectuată o schimbare majoră, care afectează natura unui proiect sau procedurile de punere în aplicare, fără aprobarea Comisiei;

(c) poate solicita, ținând cont de toți factorii relevanți, rambursarea asistenței financiare acordate în cazul în care, în termen de patru ani de la data de finalizare stabilită în conformitate cu condițiile de acordare a asistenței financiare, punerea în aplicare a proiectului sau a unei părți a proiectului ce beneficiază de asistență financiară nu a fost finalizată.

(2)  Comisia poate recupera total sau parțial sumele plătite deja:

(a) atunci când este necesar, în special ca urmare a anulării, întreruperii sau reducerii asistenței financiare sau ca urmare a unei cereri de rambursare a asistenței financiare; sau

(b) în cazul cumulării asistenței comunitare pentru o parte a proiectului.

Articolul 14

Protecția intereselor financiare ale Comunității

(1)  Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) poate întreprinde controale și verificări la fața locului în conformitate cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului din 11 noiembrie 1996 privind controalele și inspecțiile la fața locului efectuate de Comisie în scopul protejării intereselor financiare ale Comunităților Europene împotriva fraudei și a altor abateri ( 10 ).

(2)  Condițiile de acordare a asistenței financiare comunitare pot să prevadă, în special, monitorizarea și efectuarea unor controale financiare de către Comisie sau de către orice reprezentant autorizat de către aceasta, precum și audituri realizate de Curtea de Conturi, la fața locului acolo unde este cazul.

(3)  Statul membru respectiv și Comisia procedează imediat la schimbul tuturor informațiilor relevante privind rezultatele controalelor efectuate.



CAPITOLUL IV

DISPOZIȚII FINALE

Articolul 15

Procedura comitetului

(1)  Comisia este asistată de un comitet.

(2)  Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolele 5 și 7 din Decizia 1999/468/CE, având în vedere dispozițiile articolului 8.

(3)  Comitetul își stabilește regulamentul de procedură.

(4)  BEI desemnează un reprezentant în cadrul comitetului, reprezentant care nu participă la vot.

Articolul 16

Evaluarea

(1)  Comisia și statele membre, asistate de către beneficiari, pot întreprinde evaluarea metodelor de realizare a proiectelor, precum și a impactului punerii acestora în aplicare, pentru a aprecia dacă obiectivele, inclusiv cele privind protecția mediului, au fost atinse.

(2)  Comisia poate solicita unui stat membru beneficiar să furnizeze o evaluare specifică a proiectelor finanțate în conformitate cu prezentul regulament sau, acolo unde este cazul, să pună la dispoziție informațiile și asistența necesare pentru realizarea unei evaluări a acestor proiecte.

▼M1

(2a)  Fără a aduce atingere alineatelor (1) și (2), pentru proiectele puse în aplicare pe baza instrumentului de partajare a riscurilor pentru obligațiunile de finanțare de proiecte menționat la articolul 6 alineatul (1) litera (g), Comisia și BEI prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport intermediar în al doilea semestru al anului 2013. În 2015 se realizează o evaluare independentă completă.

Pe baza respectivei evaluări, Comisia evaluează relevanța inițiativei Europa 2020 de emitere de obligațiuni de finanțare de proiecte, precum și eficacitatea acesteia în ceea ce privește creșterea volumului de investiții în proiectele prioritare și sporirea eficienței cheltuielilor Uniunii. În considerarea respectivei evaluări, luând în calcul toate opțiunile existente, Comisia are în vedere posibilitatea de a propune modificări adecvate ale reglementărilor, inclusiv cu caracter legislativ, în special în cazul în care nivelul prevăzut al absorbției pe piață este nesatisfăcător sau în cazul în care sunt disponibile suficiente surse alternative de finanțare a datoriilor pe termen lung.

▼B

Articolul 17

Informarea și publicitatea

(1)  Comisia prezintă, la fiecare doi ani, un raport Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor cu privire la acțiunile întreprinse în temeiul prezentului regulament. Raportul conține o evaluare a rezultatelor obținute cu asistență financiară comunitară în diferitele domenii de aplicare, cu respectarea obiectivelor originale, precum și un capitol privind substanța și punerea în aplicare a programării multianuale în curs. Raportul conține de asemenea informații cu privire la sursele de finanțare pentru fiecare proiect.

▼M1

Raportul intermediar menționat la articolul 16 alineatul (2a) include, de asemenea, o listă a proiectelor care au beneficiat de instrumentul de partajare a riscurilor pentru obligațiunile de finanțare de proiecte menționat la articolul 6 alineatul (1) litera (g), fiind furnizate informații referitoare la scadența obligațiunilor emise și la tipurile de investitori actuali și de investitori potențiali viitori.

▼B

(2)  Statele membre respective și, acolo unde este cazul, beneficiarii, se asigură că asistența acordată în temeiul prezentului regulament se bucură de o publicitate corespunzătoare, în scopul informării publicului cu privire la rolul Comunității în punerea în aplicare a proiectelor.

Articolul 18

Resursele bugetare

(1)  Pachetul financiar pentru punerea în aplicare a prezentului regulament pentru perioada 2007-2013 este de 8 168 000 000 EUR, din care 8 013 000 000 EUR pentru RTE-T și 155 000 000 EUR pentru RTE-E.

(2)  Creditele alocate anual sunt autorizate de autoritatea bugetară în limitele cadrului financiar multianual.

Articolul 19

Clauza de revizuire

Până la sfârșitul anului 2010, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport general privind experiența dobândită din funcționarea mecanismelor prevăzute de prezentul regulament pentru acordarea asistenței financiare comunitare.

Parlamentul European și Consiliul, hotărând în conformitate cu procedura stabilită la articolul 156 primul paragraf din tratat decid dacă, și în ce condiții, mecanismele prevăzute de prezentul regulament se mențin sau se modifică după sfârșitul perioadei menționate la articolul 18 din prezentul regulament.

Articolul 20

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării sale în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 1 ianuarie 2007.

Acțiunile în curs de desfășurare în domeniul transporturilor și energiei la data aplicării prezentului regulament rămân sub incidența Regulamentului (CE) nr. 2236/95 în versiunea în vigoare la data de 31 decembrie 2006.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.




▼M1

ANEXA I

▼B

Termenii, condițiile și procedurile esențiale pentru instrumentul de garantare a împrumuturilor menționate la articolul 6 alineatul (1) litera (d)

BEI reprezintă un partener de partajare a riscului și gestionează contribuția Comunității la instrumentul de garantare a împrumuturilor în numele Comunității. Termenii și condițiile mai detaliate cu privire la punerea în aplicare a instrumentului de garantare a împrumuturilor, inclusiv cele privind monitorizarea și controlul acestuia, sunt stabilite printr-un acord de cooperare între Comisie și BEI, care ține cont de dispozițiile stabilite prin prezenta anexă.



INSTRUMENT DE GARANTARE A ÎMPRUMUTURILOR PENTRU PROIECTE PRIVIND REȚEAUA TRANSEUROPEANĂ RTE-TRANSPORT

Participarea comunitară

1.  Fără a aduce atingere procedurii de ajustare începând din 2010, stabilită la punctul 2, contribuția de la bugetul general al UE la instrumentul de garantare a împrumuturilor este pusă la dispoziția BEI în conformitate cu următoarea programare:



2007

10 milioane EUR

2008

35 milioane EUR

2009

60 milioane EUR

2010

80 milioane EUR

2011

105 milioane EUR

2012

110 milioane EUR

2013

100 milioane EUR

2.  Între 2007 și 2009, Comisia plătește BEI sumele anuale stabilite mai sus. Începând cu 2010, BEI solicită transferul sumelor până la valoarea cumulată indicată prin programare către contul fiduciar. Cererea este formulată până la data de 31 decembrie a anului precedent și este însoțită de o prognoză privind necesitățile relative la contribuția comunitară programată. Această prognoză servește ca bază pentru o adaptare, bazată pe cerere, a plăților anuale indicate mai sus, decisă în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 15 alineatul (2).

Contul fiduciar

1.  BEI deschide un cont fiduciar pentru a primi contribuția comunitară, precum și veniturile rezultate de pe urma contribuției comunitare.

2.  Dobânzile încasate datorită contului fiduciar și celelalte venituri care rezultă din contribuția comunitară, precum primele pentru garanții, marjele de risc sau de dobândă pentru sumele vărsate de BEI, se adaugă resurselor contului fiduciar, în cazul în care Comisia nu decide, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 15 alineatul (2) din prezentul regulament, că acestea se restituie liniei bugetare RTE-T.

3.  Sumele utilizate pentru alocarea de capital sunt rambursate în contul fiduciar după ce sumele vărsate de BEI în conformitate cu instrumentul de garantare a împrumuturilor sunt rambursate complet.

Utilizarea contribuției comunitare

BEI utilizează contribuția comunitară:

— pentru a constitui, pentru fiecare proiect eligibil, un provizion de pierderi estimate și pentru alocarea de capital, în conformitate cu normele relevante ale BEI și analizei riscului efectuate de BEI în conformitate cu politica aplicabilă în cadrul mecanismului de finanțare structurată;

— pentru a acoperi orice costuri eligibile fără legătură cu proiectul, asociate înființării și administrării instrumentului de garantare a împrumuturilor. Aceste costuri sunt definite în cadrul acordului de administrare dintre Comisie și BEI.

Partajarea riscurilor

1.  BEI utilizează contribuția comunitară pentru a constitui, pentru fiecare proiect eligibil, un provizion de pierderi estimate, precum și alocarea de capital.

2.  Provizionul de pierderi estimate acoperă pierderile estimate ale unui proiect. Partea contribuției comunitare care acoperă provizionul de pierderi estimate statistic pentru fiecare operație eligibilă este plătită BEI din contul fiduciar, acoperind astfel un procent din risc. Acest procent este variabil și depinde de gradul de risc al operației, precum și de maturitatea sa.

3.  Alocarea de capital acoperă pierderile neprevăzute ale unui proiect. Partea contribuției comunitare ce corespunde alocării de capital este definită în cadrul contului fiduciar pentru fiecare operațiune de bază. Această sumă poate fi solicitată de către BEI în cazul recursului la garanția acordată de aceasta în cadrul instrumentului de garantare a împrumuturilor, acoperind astfel un procentaj suplimentar al riscului ce revine BEI.

4.  Metoda de partajare a riscurilor ce rezultă din mecanismul prezentat mai sus se reflectă printr-o partajare corespunzătoare între contul fiduciar și BEI a marjei de risc impuse de BEI partenerului său în cadrul operațiunii de bază privitoare la instrumentul de garantare a împrumuturilor.

Garanția BEI

1.  Instrumentul de garantare a împrumuturilor constă dintr-o garanție BEI pentru o facilitate de lichidități stand-by acordată unui proiect eligibil în condiții compatibile cu instrumentul de garantare a împrumuturilor.

2.  În cazul în care furnizorii facilității de lichidități stand-by au dreptul de a recurge la garanția acordată de BEI în conformitate cu termenii instrumentului de garantare a împrumuturilor, BEI plătește sumele datorate furnizorilor facilității de lichidități stand-by și devine creditoare a proiectului.

3.  În cazul în care BEI devine creditoare a unui proiect, drepturile care revin BEI în cadrul instrumentului de garantare a împrumuturilor sunt inferioare în rang serviciului datoriei al facilității de credit prioritare și superioare capitalizării prin vânzarea de titluri și celei conexe acesteia.

4.  Facilitatea de lichidități stand-by nu depășește 20 % din valoarea totală a creanței privilegiate angajate la încheierea exercițiului financiar.

Fixarea prețurilor

Prețurile garanțiilor emise în cadrul instrumentului de garantare a împrumuturilor, bazate pe marja de risc și pe acoperirea tuturor costurilor administrative referitoare la proiect ale instrumentului de garantare sunt stabilite în conformitate cu normele și criteriile uzuale relevante ale BEI.

Procedura de depunere a cererii

Cererile de acoperire a riscului în cadrul instrumentului de garantare a împrumuturilor sunt adresate BEI în conformitate cu procedura standard a BEI.

Procedura de aprobare

BEI efectuează due diligence din punct de vedere al riscului, financiar, tehnic și juridic și decide cu privire la emiterea unei garanții în cadrul instrumentului de garantare a împrumuturilor, în conformitate cu propriile norme și criterii uzuale, incluzând, între altele, calitatea propunerilor individuale, bonitatea celor care contractează creditul, termenii și condițiile acceptabile și cererea de la nivelul pieței.

Durata instrumentului de garantare a împrumuturilor

1.  Contribuția comunitară la instrumentul de garantare a împrumuturilor este angajată până la 31 decembrie 2013. Aprobarea efectivă a garanțiilor trebuie finalizată până la 31 decembrie 2014.

2.  În cazul încetării instrumentului de garantare a împrumuturilor pe parcursul actualului cadru financiar, toate lichiditățile din cadrul contului fiduciar, altele decât fondurile angajate și cele necesare pentru a acoperi alte costuri și cheltuieli eligibile, sunt rambursate liniei bugetare RTE-T. În cazul în care instrumentul de garantare a împrumuturilor nu este menținut pentru următorul cadru financiar, toate fondurile rămase sunt vărsate capitolului venituri din cadrul bugetului general al UE.

3.  Fondurile alocate instrumentului de garantare a împrumuturilor pot fi solicitate până la expirarea ultimei garanții sau până când ultima datorie subordonată a fost rambursată, în cazul în care aceasta se produce înaintea expirării ultimei garanții.

Raportare

Metodele de raportare anuală cu privire la punerea în aplicare a instrumentului de garantare a împrumuturilor sunt convenite între Comisie și BEI.

▼M1




ANEXA Ia

Termenii, condițiile și procedurile principale privind instrumentul de partajare a riscurilor pentru obligațiunile de finanțare de proiecte menționat la articolul 6 alineatul (1) litera (g)

BEI reprezintă un partener de partajare a riscului și gestionează contribuția Uniunii la instrumentul de partajare a riscurilor pentru obligațiunile de finanțare de proiecte în numele Uniunii. Termenii și condițiile mai detaliate cu privire la punerea în aplicare a instrumentului menționat, inclusiv cele privind monitorizarea și controlul acestuia, se stabilesc printr-un acord de cooperare între Comisie și BEI, care ține cont de dispozițiile stabilite prin prezenta anexă.

(a)   Facilitatea oferită de BEI

1. Instrumentul de partajare a riscurilor pentru obligațiunile de finanțare de proiecte va fi conceput pentru fiecare proiect eligibil ca o facilitate subordonată, care se prezintă fie sub forma unui instrument de împrumut, fie sub forma a unui instrument contingent (de garantare) fie sub ambele forme, având drept obiectiv să faciliteze emiterea unei obligațiuni de finanțare de proiecte.

2. În cazul în care BEI devine creditoare a unui proiect, drepturile care revin BEI în cadrul instrumentului de partajare a riscurilor pentru obligațiunile de finanțare de proiecte sunt inferioare în rang serviciului datoriei al datoriei prioritare și superioare atât capitalizării prin vânzarea de titluri, cât și oricărei finanțări conexe capitalizării.

3. Facilitatea nu depășește 20 % din valoarea totală a datoriei prioritare.

(b)   Bugetul

TEN-T:

 2012: Până la 100 milioane EUR

 2013: Până la valoarea cumulată de 200 milioane EUR

urmează a se realoca de la bugetul TEN-T dedicat instrumentului de garantare a împrumuturilor pentru proiectele TEN-T, menționat în anexa I, care nu a fost cheltuit.

TEN-E:

2013: Până la 10 milioane EUR.

Cererea privind transferul sumei aferente anului 2012 se prezintă fără întârziere după semnarea acordului de cooperare.

Cererile de transfer aferente anilor următori se prezintă până la data de 31 decembrie a anului precedent.

În toate cazurile, cererea de transfer este însoțită de o prognoză privind necesitățile relative la contribuția programată a Uniunii.

Dacă este necesar, această prognoză poate servi ca bază pentru o reducere a sumelor, în funcție de cerere, decisă în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 15 alineatul (2).

(c)   Contul fiduciar

1. BEI deschide două conturi fiduciare (unul pentru proiecte în domeniul TEN-T și altul pentru proiecte în domeniul TEN-E) pentru a primi contribuția Uniunii, precum și veniturile rezultate de pe urma contribuției Uniunii. Contul fiduciar pentru proiectele TEN-T poate fuziona cu contul fiduciar creat pentru instrumentul de garantare a împrumuturilor pentru proiectele TEN-T menționat în anexa I, cu condiția ca o astfel de măsură să nu afecteze calitatea raportării și monitorizării, astfel cum sunt menționate la literele (j) și (k).

2. Având în vedere durata limitată a etapei pilot, dobânzile încasate pe baza contului fiduciar și celelalte venituri care rezultă din contribuția Uniunii, precum primele pentru garanții, marjele de risc sau de dobândă pentru sumele vărsate de BEI, se adaugă resurselor contului fiduciar. Cu toate acestea, Comisia poate decide, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 15 alineatul (2), că aceste venituri se restituie liniilor bugetare ale TEN-T sau TEN-E.

(d)   Utilizarea contribuției Uniunii

Contribuția Uniunii se utilizează de către BEI pentru:

1. a constitui provizioane de risc pentru facilitățile subordonate ale portofoliului de proiecte eligibile, utilizate pentru acoperirea primei pierderi suportate, în conformitate cu normele relevante ale BEI, precum și a asigura efectuarea unei evaluări a riscurilor de către BEI în conformitate cu politicile aplicabile ale acesteia;

2. a acoperi orice costuri eligibile fără legătură cu proiectele, asociate înființării și administrării instrumentului de partajare a riscurilor pentru obligațiunile de finanțare de proiecte, inclusiv evaluării acestuia.

(e)   Partajarea riscurilor și a veniturilor

Metoda de partajare a riscurilor care rezultă de la litera (d) se reflectă printr-o partajare corespunzătoare între Uniune și BEI a remunerației pentru riscuri impuse de BEI contrapărții sale pentru fiecare facilitate din cadrul portofoliului de proiecte.

Sub rezerva dispozițiilor privind partajarea riscurilor care vizează instrumentul de garantare a împrumuturilor pentru proiectele TEN-T, menționat în anexa I, metoda de partajare a riscurilor care se aplică obligațiunilor de finanțare de proiecte se aplică și instrumentului respectiv, inclusiv operațiunilor din portofoliul său curent.

(f)   Stabilirea prețurilor

Stabilirea prețului pentru facilitățile constând în obligațiuni de finanțare de proiecte se bazează pe remunerația pentru riscuri, în conformitate cu normele și criteriile relevante de referință ale BEI.

(g)   Procedura de prezentare a cererilor

Cererile de acoperire a riscului în cadrul instrumentului de partajare a riscurilor pentru obligațiunile de finanțare de proiecte sunt adresate BEI în conformitate cu procedura standard a BEI de prezentare a cererilor.

(h)   Procedura de aprobare

BEI desfășoară activități de due diligence în plan financiar, tehnic, juridic și privind riscurile și decide cu privire la utilizarea instrumentului de partajare a riscului pentru obligațiunile de finanțare de proiecte și selectează tipul adecvat de facilitate subordonată, în conformitate cu normele și criteriile sale de referință, în special orientările BEI privind politicile legate de riscul de credit și criteriile de selecție ale BEI în domeniul social, climatic și al mediului.

(i)   Durata

1. Ultima tranșă din contribuția Uniunii la instrumentul de partajare a riscurilor pentru obligațiunile de finanțare de proiecte este angajată până la 31 decembrie 2013. Aprobarea efectivă a facilităților bazate pe obligațiuni de finanțare de proiecte de către Consiliul de administrație al BEI trebuie finalizată până la 31 decembrie 2014.

2. În cazul suprimării instrumentului de partajare a riscurilor pentru obligațiunile de finanțare de proiecte pe parcursul actualului cadru financiar multianual, soldurile conturilor fiduciare, cu excepția fondurilor angajate și a celor necesare pentru a acoperi alte costuri și cheltuieli eligibile, sunt rambursate liniilor bugetare ale TEN-T și, respectiv, TEN-E.

3. Fondurile alocate instrumentului de partajare a riscurilor pentru obligațiunile de finanțare de proiecte sunt vărsate către contul fiduciar relevant odată cu expirarea facilităților sau sunt rambursate, cu condiția să rămână suficiente fonduri de acoperire a riscurilor.

(j)   Raportarea

Metodele de raportare anuală cu privire la punerea în aplicare a instrumentului de partajare a riscurilor pentru obligațiunile de finanțare de proiecte sunt convenite între Comisie și BEI.

De asemenea, Comisia, cu sprijinul BEI, prezintă Parlamentului European și Consiliului, la fiecare șase luni, un raport cu privire la punerea în aplicare, primul raport fiind prezentat în șase luni de la semnarea acordului de cooperare menționat la articolul 6 alineatul (1) litera (g).

(k)   Monitorizarea, controlul și evaluarea

Comisia monitorizează punerea în aplicare a instrumentului, inclusiv prin controale la fața locului, după caz, și realizează verificări și controale în conformitate cu Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002.

BEI gestionează facilitățile subordonate în conformitate cu normele și procedurile proprii, inclusiv măsurile corespunzătoare de audit, control și monitorizare. De asemenea, Consiliul de administrație al BEI, în cadrul căruia Comisia și statele membre sunt reprezentate, aprobă fiecare facilitate subordonată și monitorizează administrarea BEI în conformitate cu Statutul ei și cu directivele generale stabilite de Consiliul guvernatorilor.

Comisia și BEI prezintă Parlamentului European și Consiliului, în al doilea semestru al anului 2013, un raport intermediar privind funcționarea, în etapa pilot, a instrumentului de partajare a riscurilor pentru obligațiunile de finanțare de proiecte, pentru a optimiza concepția acestui instrument.

În 2015 se realizează o evaluare independentă completă, după aprobarea operațiunilor finale cu obligațiuni de finanțare de proiecte. Evaluarea se referă, printre altele, la valoarea adăugată a acestui instrument, la adiționalitatea față de alte instrumente de la nivelul Uniunii sau al statelor membre și față de alte forme existente de finanțare a datoriilor pe termen lung, la efectul multiplicator obținut și include o evaluare a riscurilor implicate, inclusiv crearea sau corectarea efectelor de denaturare, dacă este cazul. Evaluarea se referă, de asemenea, la impactul asupra viabilității financiare a proiectelor, la volumul, condițiile și costurile emiterii de obligațiuni, la efectul asupra piețelor de obligațiuni în general, precum și la aspecte legate de creditorul coordonator și de achizițiile publice. Evaluarea furnizează totodată, dacă este posibil, o comparație a costurilor în raport cu mijloacele alternative de finanțare a proiectelor, care includ credite bancare. În etapa pilot, fiecare proiect selectat este supus evaluării.



( 1 ) JO C 234, 22.9.2005, p. 69.

( 2 ) Avizul Parlamentului European din 26 octombrie 2005 (JO C 272 E, 9.11.2006, p. 405), Poziția comună a Consiliului din 22 martie 2007 (JO C 103 E, 8.5.2007, p. 26) și Poziția Parlamentului European din 23 mai 2007 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial).

( 3 ) JO L 228, 9.9.1996, p. 1. Decizie, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1791/2006 al Consiliului (JO L 363, 20.12.2006, p. 1).

( 4 ) JO C 124 E, 25.5.2006, p. 373.

( 5 ) Decizia nr. 1364/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 septembrie 2006 de stabilire a orientărilor pentru rețelele energetice transeuropene (JO L 262, 22.9.2006, p. 1).

( 6 ) JO L 228, 23.9.1995, p. 1. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1159/2005 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 191, 22.7.2005, p. 16).

( 7 ) JO L 248, 16.9.2002, p. 1. Regulament, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1995/2006 (JO L 390, 30.12.2006, p. 1).

( 8 ) JO C 139, 14.6.2006, p. 1.

( 9 ) JO L 184, 17.7.1999, p. 23. Decizie, astfel cum a fost modificată prin Decizia 2006/512/CE (JO L 200, 27.7.2006, p. 11).

( 10 ) JO L 292, 15.11.1996, p. 2.