02006R1967 — RO — 14.08.2019 — 004.001
Acest document are doar scop informativ și nu produce efecte juridice. Instituțiile Uniunii nu își asumă răspunderea pentru conținutul său. Versiunile autentice ale actelor relevante, inclusiv preambulul acestora, sunt cele publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și disponibile pe site-ul EUR-Lex. Aceste texte oficiale pot fi consultate accesând linkurile integrate în prezentul document.
|
REGULAMENTUL (CE) NR. 1967/2006 AL CONSILIULUI din 21 decembrie 2006 (JO L 409 30.12.2006, p. 9) |
Astfel cum a fost modificat prin:
|
|
|
Jurnalul Oficial |
||
|
NR. |
Pagina |
Data |
||
|
REGULAMENTUL (UE) NR. 1343/2011 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 13 decembrie 2011 |
L 347 |
44 |
30.12.2011 |
|
|
REGULAMENTUL (UE) 2015/812 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 20 mai 2015 |
L 133 |
1 |
29.5.2015 |
|
|
REGULAMENTUL (UE) 2019/1154 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 20 iunie 2019 |
L 188 |
1 |
12.7.2019 |
|
|
REGULAMENTUL (UE) 2019/1241 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 20 iunie 2019 |
L 198 |
105 |
25.7.2019 |
|
Rectificat prin:
REGULAMENTUL (CE) NR. 1967/2006 AL CONSILIULUI
din 21 decembrie 2006
privind măsurile de gestionare pentru exploatarea durabilă a resurselor halieutice în Marea Mediterană, de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 2847/93 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1626/94
CAPITOLUL I
DOMENIU DE APLICARE ȘI DEFINIȚII
Articolul 1
Domeniu de aplicare
(1) Prezentul regulament se aplică:
(a) conservării, gestionării și exploatării resurselor acvatice vii, în cazul în care sunt urmărite astfel de activități
(i) în apele maritime ale Mării Mediterane, la est de meridianul de 5o36′ longitudine vestică (denumite în continuare Marea Mediterană), care se află sub suveranitatea sau jurisdicția statelor membre;
(ii) de către nave de pescuit ►M2 ale Uniunii ◄ în Marea Mediterană, în afara apelor menționate la punctul (i);
(iii) de către resortisanți ai statelor membre, fără a aduce atingere responsabilității principale a statului membru de pavilion, în Marea Mediterană, în afara apelor menționate la punctul (i) și
(b) comercializării de produse pescărești capturate în Marea Mediterană.
(2) Prezentul regulament nu se aplică operațiunilor de pescuit desfășurate exclusiv în scopul cercetării științifice, care sunt executate cu permisiunea și sub autoritatea statului membru sau a statelor membre în cauză.
Articolul 2
Definiții
În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:
1. „echipamente remorcate” înseamnă orice unealtă de pescuit cu excluderea undițelor tractate, remorcate fie prin puterea motorului navei de pescuit, fie tractate cu ajutorul vinciurilor, nava de pescuit fiind fie ancorată, fie deplasându-se încet, incluzând în special plase remorcate și drage;
(a) „plase remorcate” înseamnă traule, unelte filtrante înconjurătoare de navă și năvoade de plajă;
(i) „traule” înseamnă plase care sunt remorcate activ de motorul principal al navei și care constau într-un trunchi în formă de con sau piramidă (ca trunchi de traul) închis la capăt de un sac propriu-zis al traulului, care poate fi extins la deschidere prin aripi sau care poate fi montat pe un cadru rigid. Deschiderea orizontală este obținută fie prin panouri, fie printr-o bară sau un cadru de formă și dimensiune variabile. Astfel de plase pot fi remorcare fie pe fund (traule de fund), fie la nivel mediu (traule pelagice);
(ii) „unelte filtrante înconjurătoare de navă” înseamnă setci înconjurătoare și plase remorcate care sunt acționate și tractate prin intermediul coardelor și vinciurilor de pe o navă aflată în mișcare sau la ancoră și nu sunt remorcate prin intermediul motorului principal al navei, constau din două aripi laterale și un sac central, fie în formă de lingură sau cu un sac în partea cea mai îndepărtată și pot acționa de la suprafață la fund, în funcție de speciile vizate;
(iii) „năvoade de plajă” înseamnă setci înconjurătoare și unelte filtrante înconjurătoare remorcate, instalate de o navă și acționate de la țărm;
(b) „drage” înseamnă unelte care sunt fie remorcate activ de motorul principal al navei (drage de navă), fie tractate de un vinci motorizat de pe o navă ancorată (drage mecanizate) pentru a captura bivalve, gasteropode sau bureți de mare și care constau dintr-un sac de plasă sau vârșă metalică montată pe un cadru rigid sau tijă de dimensiune și formă variabile, a căror parte inferioară poate transporta o lamă răzătoare care poate fi fie rotundă, fie ascuțită, fie dințată și poate fi echipată sau nu cu sănii sau panouri de scufundare. Unele drage sunt dotate cu echipament hidraulic (drage hidraulice). Dragele trase de mână sau cu vinci manual în ape de suprafață cu sau fără o navă, pentru a captura bivalve, gasteropode sau bureți de mare (drage manuale) nu sunt considerate echipamente remorcate în sensul prezentului regulament;
2. „zonă de pescuit protejată” înseamnă o zonă maritimă definită geografic în care toate sau anumite activități de pescuit sunt interzise sau restricționate temporar sau permanent, pentru a îmbunătăți exploatarea și conservarea resurselor acvatice vii sau protejarea ecosistemelor marine;
3. „plasă de fund” înseamnă o setcă cu sirec, o setcă fixă de fund sau o plasă de fund combinată;
(a) „setcă cu sirec” înseamnă orice plasă alcătuită din două sau mai multe plase ce atârnă împreună paralel pe o singură frânghie, fixă sau care poate fi fixată pe fundul mării, prin orice mijloace;
(b) „setcă fixă de fund” înseamnă orice plasă alcătuită dintr-o singură plasă ținută vertical în apă prin flotoare și greutăți fixate sau care poate fi fixată pe fundul mării, prin orice mijloace, menținând unealta în locație fie aproape de fund, fie plutind în coloana de apă;
(c) „plasă de fund combinată” înseamnă orice setcă fixă de fund combinată cu o setcă cu sirec, care constituie partea inferioară;
4. „plase înconjurătoare” înseamnă plase care capturează pești înconjurându-i de pe ambele părți și de dedesubt. Acestea pot fi echipate sau nu cu o surmea.
(a) „plase-pungă” înseamnă o plasă înconjurătoare al cărei fund este strâns cu o surmea la fundul plasei, care trece printr-o serie de inele de-a lungul grandeei marginii de întinsură, permițând plasei să culiseze și să fie închisă. Plasele-pungă pot fi utilizate pentru a captura specii pelagice mici, specii pelagice mari sau specii demersale;
5. „capcane” înseamnă unelte de pescuit fixate sau desfășurate pe fund, care acționează ca o capcană pentru a captura specii marine. Sunt construite în forma unei vârșe, a unui vas, a unei țevi sau a unei cuști și, în majoritatea cazurilor, cuprind un cadru rigid sau semirigid construit din diferite materiale (lemn, răchită, tije de metale, plase din cabluri etc.) care pot fi acoperite sau nu cu plase. Acestea au una sau mai multe pâlnii sau guri cu margini netede care permit speciilor să intre în camera internă. Pot fi utilizate separat sau în grupuri. Atunci când sunt utilizate în grupuri, o linie principală susține numeroase capcane pe linii ramificate de lungime variabilă și spațiate în funcție de speciile vizate;
6. „paragate” înseamnă o unealtă de pescuit care cuprinde o linie principală care susține numeroase cârlige pe linii ramificate (gute) de lungime variabilă și spațiate în funcție de speciile vizate. Pot fi utilizate fie vertical, fie orizontal față de suprafața mării; pot fi instalate fie la fund, fie aproape de fund (paragate de fund) sau pot pluti în derivă la un nivel mediu al apei sau aproape de suprafață (paragate flotante);
7. „cârlig” înseamnă o piesă îndoită, ascuțită, din sârmă de oțel, de obicei cu spin. Vârful cârligului poate fi fie drept, fie întors invers și curbat; tija poate fi de lungime și formă variabilă, iar secțiunea transversală poate fi rotundă (regulată) sau aplatizată (turnată). Lungimea totală a cârligului se măsoară ca lungime maximă globală a tijei de la vârful cârligului care servește la fixarea liniei și are în general formă de ochi, până la apexul îndoiturii. Lățimea cârligului se măsoară ca cea mai mare distanță orizontală de la partea externă a tijei, până la partea externă a spinului;
8. „pescuit de agrement” înseamnă activități de pescuit care exploatează resurse acvatice vii pentru recreere sau sport;
9. „dispozitive de atragere a peștilor (FAD-uri)” înseamnă orice echipament care plutește la suprafața mării și atrage dedesubt fie alevini, fie specimene adulte din specii mari migratoare;
10. „crucea Sfântului Andrei” este un dispozitiv de prindere care acționează similar unei foarfeci pentru a recolta fie molusca bivalvă Pinna nobilis, fie coral roșu din subsolul marin;
11. „sol submarin de iarbă de mare” înseamnă o zonă în care solul submarin este caracterizat de prezența dominantă a fanerogamelor sau în care a existat o astfel de vegetație și există necesitatea unei acțiuni de refacere. Iarba de mare este un termen colectiv pentru speciile Posidonia oceanica, Cymodocea nodosa, Zoostera marina și Zoostera noltii;
12. „habitat coraligen” înseamnă o zonă în care solul submarin este caracterizat de prezența dominantă a unei comunități biologice specifice numite „coraligenă” sau în care a existat o astfel de vegetație și există necesitatea unei acțiuni de refacere. Coraligen este un termen colectiv pentru structuri biogene foarte complexe formate prin suprapunerea continuă, peste un substrat stâncos sau dur preexistent, a unor straturi calcaroase care derivă în principal din activitatea de formare a algelor roșii coraliene calcaroase și a organismelor animale care se încrustează, cum ar fi Porifera, ascidiene, cnidariene (corali cornoși, aripi de mare etc.), bryozoane, serpulide și anelide, împreună cu alte organisme fixatoare de calcar;
13. „banc de alge marine calcaroase” înseamnă o zonă în care solul submarin este caracterizat de prezența dominantă a unei comunități biologice specifice numite „mäerl” sau în care a existat o astfel de vegetație și există necesitatea unei acțiuni de refacere. Mäerl este un termen colectiv pentru o structură biogenă datorată câtorva specii de alge roșii coraliene (Corallinaceae), care au schelete dure calcificate și se dezvoltă ca alge coraliene neatașate cu viață proprie, sub forma unor ramuri, nuiele sau nodulare pe solul submarin, formând acumulări în ondulațiile limbilor de pământ noroios pe care marea le acoperă în timpul fluxului sau solurilor de limbi de nisip. Bancurile de alge marine calcaroase sunt compuse de obicei dintr-una sau o combinație variabilă de alge roșii, în special Lithothamnion coralloides și Phymatolithon calcareum;
14. „repopulare directă” înseamnă o activitate de eliberare a animalelor sălbatice vii din specii selectate în ape în care apar natural, în scopul de a utiliza producția naturală a mediului acvatic pentru a crește numărul de exemplare disponibile pentru pescuit și/sau pentru a crește recrutarea naturală;
15. „transplantare” înseamnă procesul prin care o specie este transportată intenționat și eliberată de om în zone cu populații stabilite și unde există un flux genetic continuu;
16. „specie neindigenă” înseamnă o specie a cărei sferă naturală cunoscută istoric apare în afara zonei de interes;
17. „introducere” înseamnă procesul prin care o specie neindigenă este deplasată intenționat și eliberată de om într-o zonă care se află în afara sferei sale naturale cunoscute istoric;
18. „capturi neintenționate” înseamnă capturi accidentale de organisme marine care, în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului ( 1 ), trebuie debarcate din cauză că sunt inferioare dimensiunii minime de referință pentru conservare.
CAPITOLUL II
SPECII ȘI HABITATE PROTEJATE
▼M4 —————
Articolul 4
Habitate protejate
(1) Se interzice pescuitul cu traule, drage, plase-pungă, unelte filtrante înconjurătoare de navă, năvoade de plajă sau plase similare deasupra solului submarin de iarbă de mare, în special al Posidonia oceanica sau al altor fanerogame marine.
Prin derogare de la primul paragraf, utilizarea plaselor-pungă, a uneltelor filtrante înconjurătoare de navă sau a plaselor similare, a căror cădere totală sau comportament în operațiuni de pescuit înseamnă că surmeaua, grandeea marginii de întinsură sau coardele de tractare nu ating solul submarin de iarbă de mare, poate fi autorizată în cadrul planurilor de gestionare prevăzute fie la articolul 18, fie la articolul 19 din prezentul regulament.
(2) Se interzice pescuitul cu traule, drage, năvoade de plajă sau plase similare deasupra habitatelor coraligene sau a bancurilor de alge marine calcaroase.
▼M1 —————
(4) Interdicția stabilită la alineatul (1) primul paragraf și la alineatul (2) se aplică, de la data intrării în vigoare a prezentului regulament, tuturor locațiilor Natura 2000, tuturor zonelor speciale protejate și tuturor zonelor protejate în mod special în interes mediteraneean (SPAMI), care au fost desemnate în scopul conservării acestor habitate fie în temeiul Directivei 92/43/CEE, fie în temeiul Deciziei 1999/800/CE.
(5) Prin derogare de la alineatul (1) primul paragraf, pescuitul cu nave cu o lungime totală mai mică sau egală cu 12 metri și o putere a motorului mai mică sau egală cu 85 kW, cu plase de fund remorcate, întreprins în mod tradițional pe solul submarin de Posidonia, poate fi autorizat de către Comisie în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 30 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 2371/2002, cu condiția ca:
(i) activitățile de pescuit în cauză să fie reglementate de un plan de gestionare prevăzut în temeiul articolului 19 din prezentul regulament;
(ii) activitățile de pescuit în cauză să nu afecteze mai mult de 33 % din zona acoperită de sol submarin de iarbă de mare Posidonia oceanica în cadrul zonei reglementate de planul de gestionare;
(iii) activitățile de pescuit în cauză nu afectează mai mult de 10 % din solul submarin de iarbă de mare în apele teritoriale ale statului membru în cauză.
Activitățile de pescuit autorizate în temeiul prezentului alineat:
(a) îndeplinesc cerințele articolului 8 alineatul (1) litera (h), articolului 9 alineatul (3) punctul 2 și ale articolului 23;
(b) sunt reglementate pentru a asigura că activitățile de capturare a speciilor menționate în anexa III sunt minime.
Cu toate acestea, articolul 9 alineatul (3) punctul 1 nu se aplică.
Ori de câte ori o navă de pescuit care operează în temeiul dispozițiilor prezentului alineat este retrasă din flotă cu fonduri publice, permisul special de pescuit pentru întreprinderea acestei activități de pescuit se retrage și nu este emis din nou.
Statele membre în cauză elaborează un plan de monitorizare și raportează Comisiei, la fiecare trei ani de la intrarea in vigoare a prezentului regulament, cu privire la starea solului submarin de iarbă de mare Posidonia oceanica afectat de activitățile cu plase de fund remorcate și lista navelor de pescuit autorizate. Comisiei i se comunică primul raport până la 31 iulie 2009.
(6) Statele membre iau măsurile adecvate pentru a asigura culegerea de informații științifice în vederea identificării și cartografierii habitatelor care trebuie protejate în temeiul prezentului articol.
CAPITOLUL III
ZONE DE PESCUIT PROTEJATE
Articolul 5
Procedura de informare pentru instituirea zonelor de pescuit protejate
Statele membre furnizează Comisiei, pentru prima dată înainte de 31 decembrie 2007, informații relevante pentru instituirea zonelor de pescuit protejate și pentru măsurile de gestionare posibile aplicate acestora, atât în apele aflate sub jurisdicția acestora, cât și în afara acesteia, în cazul cărora protejarea zonelor de reproducere, a locurilor de depunere a icrelor sau a ecosistemului marin împotriva efectelor dăunătoare ale pescuitului necesită măsuri speciale.
Articolul 6
Zone de pescuit comunitare protejate ►M2 ale Uniunii ◄
(1) Pe baza informațiilor furnizate în temeiul articolului 5 din prezentul regulament, precum și a altor informații relevante în același scop, Consiliul desemnează, în termen de doi ani de la adoptarea prezentului regulament, zonele de pescuit protejate care se află în principal în afara mării teritoriale a statelor membre, cu privire la tipurile de activități de pescuit interzise sau autorizate în astfel de zone.
(2) Consiliul poate desemna ulterior alte zone de pescuit protejate sau poate modifica delimitarea acestora și normele de gestionare instituite pentru acestea, pe baza unor noi informații științifice relevante.
(3) Statele membre și Comisia iau măsurile adecvate pentru a asigura culegerea adecvată de informații științifice, în vederea identificării și cartografierii habitatelor care trebuie protejate, în conformitate cu prezentul articol.
Articolul 7
Zone de pescuit naționale protejate
(1) Statele membre desemnează, în termen de doi ani de la adoptarea prezentului regulament și pe baza informațiilor furnizate în temeiul articolului 5 din prezentul regulament, zone de pescuit protejate suplimentare față de zonele de pescuit protejate deja instituite până la data intrării în vigoare a prezentului regulament, în cadrul apelor lor teritoriale, în care activitățile de pescuit pot fi interzise sau restricționate pentru a conserva și gestiona resursele acvatice vii sau a menține sau a îmbunătăți nivelul de conservare al ecosistemelor marine. Autoritățile competente ale statelor membre în cauză decid cu privire la uneltele de pescuit care pot fi utilizate în aceste zone protejate, precum și cu privire la normele tehnice adecvate care nu sunt mai puțin restrictive decât legislația ►M2 Uniunii ◄ .
(2) Statele membre pot desemna ulterior alte zone de pescuit protejate sau pot modifica delimitarea acestora și normele de gestionare instituite în temeiul alineatului (1), pe baza unor noi informații științifice relevante. Statele membre și Comisia iau măsurile adecvate pentru a asigura culegerea adecvată de informații științifice, în vederea identificării și cartografierii habitatelor care trebuie protejate în conformitate cu prezentul articol.
(3) Măsurile menționate la alineatele (1) și (2) sunt notificate Comisiei. În aplicarea dispozițiilor alineatelor (1) și (2), statele membre informează Comisia cu privire la motivele științifice, tehnice și juridice care impun cerința unor măsuri speciale.
(4) Atunci când o zonă de pescuit protejată propusă din cadrul apelor teritoriale ale unui stat membru poate afecta navele altui stat membru, aceasta se desemnează numai după ce Comisia, statul membru și Consiliul consultativ regional în cauză au fost consultați în conformitate cu procedura stabilită la articolul 8 alineatele (3)-(6) din Regulamentul (CE) nr. 2371/2002.
(5) În cazul în care Comisia consideră că măsurile de gestionare a pescuitului, notificate în temeiul alineatului (3), nu sunt suficiente pentru a asigura un nivel ridicat de protecție a resurselor și a mediului, aceasta poate solicita modificarea măsurii, după consultarea statului membru, sau poate propune desemnarea de către Consiliu a unei zone de pescuit protejate sau adoptarea de măsuri de gestionare a pescuitului în privința apelor în cauză.
CAPITOLUL IV
RESTRICȚII CU PRIVIRE LA UNELTELE DE PESCUIT
▼M4 —————
Articolul 13
Distanțe și adâncimi minime pentru utilizarea uneltelor de pescuit
(1) Utilizarea uneltelor remorcate se interzice în raza a 3 mile marine de la coastă sau în cadrul izobatei de 50 m, în cazul în care această adâncime este atinsă la o distanță mai mică de coastă.
Prin derogare de la primul paragraf, utilizarea dragelor este autorizată în raza a 3 mile marine, indiferent de adâncime, cu condiția ca totalul capturii altor specii decât moluștele să nu depășească 10 % din greutatea totală în viu a capturii.
(2) Se interzice utilizarea traulelor în raza a 1,5 mile nautice de coastă. Se interzice utilizarea dragelor remorcate de navă și a dragelor hidraulice în raza a 0,3 mile nautice de coastă.
(3) Utilizarea plaselor-pungă se interzice în raza a 300 metri de coastă sau în cadrul izobatei de 50 m, în cazul în care această adâncime este atinsă la o distanță mai mică de coastă.
Nu se utilizează plase-pungă la adâncimi mai mici de 70 % din căderea globală a plasei-pungă după cum este măsurată în anexa II la prezentul regulament.
(4) Utilizarea dragelor pentru pescuitul de bureți de mare se interzice în cadrul izobatei de 50 m și nu se întreprinde în raza a 0,5 mile marine de coastă.
(5) La solicitarea unui stat membru, Comisia, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 30 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 2371/2002, permite o derogare de la alineatele (1), (2) și (3), cu condiția ca o astfel de derogare să fie justificată prin constrângeri geografice speciale, ►C1 cum ar fi dimensiunea limitată a platoului continental de-a lungul întregii linii de coastă ◄ a unui stat membru sau întinderea limitată a terenurilor de pescuit unde pot fi utilizate traule, în cazul în care activitățile de pescuit nu au un impact semnificativ asupra mediului marin și afectează un număr limitat de nave și cu condiția ca aceste activități de pescuit să nu poată fi întreprinse cu altă unealtă și să facă obiectul unui plan de gestionare menționat la articolul 18 sau 19. Statele membre furnizează justificări științifice și tehnice actualizate pentru o astfel de derogare.
(6) Prin derogare de la alineatul (2), traulele pot fi utilizate temporar până la 31 decembrie 2007 la o distanță mai mică de 1,5 mile marine de coastă, cu condiția ca adâncimea să fie mai mare de izobata de 50 metri.
(7) Prin derogare de la alineatul (3), plasele-pungă pot fi utilizate temporar până la 31 decembrie 2007 la o distanță mai mică de 300 metri de coastă sau la o adâncime mai mică de izobata de 50 metri, dar nu mai mică de izobata de 30 metri. Plasele-pungă pot fi utilizate temporar până la 31 decembrie 2007 la adâncimi mai mici de 70 % din căderea globală a plasei-pungă, după cum este măsurată în anexa II la prezentul regulament.
(8) Prin derogare de la alineatul (2), dragele remorcate de navă și dragele hidraulice pot fi utilizate temporar până la 31 decembrie 2007 la o distanță mai mică de 0,3 mile marine de coastă.
(9) Derogarea menționată la alineatul (5) se aplică numai activităților de pescuit deja autorizate de statele membre și navelor cu un istoric în zona de pescuit de mai mult de cinci ani și nu implică nici o creștere ulterioară a efortului de pescuit depus. Comisiei i se comunică o listă a navelor de pescuit autorizate și a caracteristicilor acestora până la 30 aprilie 2007 și se raportează o comparație cu caracteristicile acestei flote la 1 ianuarie 2000.
Suplimentar, aceste activități de pescuit:
(a) îndeplinesc cerințele articolului 4, ale articolului 8 alineatul (1) litera (h), ale articolului 9 alineatul (3) punctul 2 și ale articolului 23;
(b) nu interferează cu activitățile navelor care utilizează alte unelte decât traule, unelte filtrante înconjurătoare sau plase remorcate similare;
(c) sunt reglementate pentru a asigura că activitățile de capturare a speciilor menționate în anexa III, cu excepția moluștelor bivalve, sunt minime;
(d) nu vizează cefalopode.
Statele membre în cauză instituie un plan de monitorizare și raportează Comisiei la fiecare trei ani de la intrarea în vigoare a prezentului regulament. Primul raport se comunică Comisiei până la 31 iulie 2009. În lumina acestor rapoarte, Comisia poate întreprinde acțiuni în conformitate cu articolul 18 sau cu articolul 19 alineatul (9) din prezentul regulament.
(10) Sunt permise derogări de la alineatele (1) și (2) pentru zonele de pescuit care beneficiază de o derogare în temeiul articolului 4 alineatul (5) din prezentul regulament și în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 30 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 2371/2002.
(11) Prin derogare de la alineatul (2), utilizarea traulelor la o distanță între 0,7 și 1,5 mile marine de coastă se autorizează sub rezerva următoarelor condiții:
— adâncimea mării nu este mai mică de izobata de 50 metri;
— constrângeri geografice speciale, ►C1 cum ar fi dimensiunea limitată a platoului continental de-a lungul întregii linii de coastă ◄ a statului membru sau întinderea limitată a terenurilor de pescuit unde se pot utiliza traule;
— nu există un impact semnificativ asupra mediului marin;
— respectarea alineatului (9) paragraful al treilea literele (a) și (b);
— nu implică nici o creștere a efortului de pescuit față de nivelul deja autorizat de statele membre.
Statele membre adresează Comisiei o notificare până la 30 septembrie 2007 cu privire la modalitățile de aplicare a acestei derogări. Această notificare include o listă a navelor de pescuit și a zonelor autorizate, identificate prin coordonate geografice atât pe uscat, cât și pe mare.
Statele membre în cauză monitorizează activitățile de pescuit în zonele respective și asigură o evaluare științifică. Rezultatele evaluării științifice sunt comunicate Comisiei la fiecare trei ani de la intrarea în vigoare a prezentului regulament. Primul raport se comunică Comisiei până la 31 iulie 2009.
În cazul în care Comisia, pe baza notificărilor furnizate de statele membre în conformitate cu al doilea și al treilea paragraf sau pe baza unor noi consultanțe științifice, consideră că nu sunt îndeplinite condițiile pentru o derogare, aceasta poate solicita, după consultarea statului membru în cauză, modificarea derogării sau poate propune Consiliului măsuri adecvate pentru protejarea resurselor și mediului.
▼M4 —————
Articolul 14a
Procedura de adoptare a măsurilor tehnice în contextul planurilor privind aruncarea capturilor înapoi în mare
Comisia este împuternicită, în scopul adoptării actelor menționate la articolul 15 alineatul (6) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 și pe durata valabilității acestora, să adopte dispoziții specifice privind pescuitul sau speciile care fac obiectul obligației de debarcare constând în măsuri tehnice, astfel cum sunt menționate la articolul 7 alineatul (2) din regulamentul menționat. Măsurile respective se stabilesc prin intermediul unui act delegat, adoptat în conformitate cu articolul 29a din prezentul regulament și cu articolul 18 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, cu scopul de a îmbunătăți selectivitatea uneltelor de pescuit, de a reduce sau, în măsura posibilului, de a elimina capturile nedorite și pot deroga, după caz, de la măsurile instituite de prezentul regulament.
CAPITOLUL V
DIMENSIUNI MINIME ALE ORGANISMELOR MARINE
▼M4 —————
Articolul 15a
Procedura de stabilire a dimensiunilor minime de referință pentru conservare în contextul planurilor privind aruncarea capturilor înapoi în mare
Comisia este împuternicită, în scopul adoptării actelor menționate la articolul 15 alineatul (6) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 și pe durata valabilității acestora, să stabilească dimensiunile minime de referință pentru conservare pentru speciile care fac obiectul obligației de debarcare de la articolul 15 din regulamentul menționat. Aceste dimensiuni se stabilesc prin intermediul unui act delegat, adoptat în conformitate cu articolul 29a din prezentul regulament și cu articolul 18 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, cu scopul de a asigura protecția puietului de organisme marine și pot deroga, după caz, de la dimensiunile minime de referință pentru conservare precizate în anexa III la prezentul regulament.
▼M4 —————
CAPITOLUL VI
PESCUIT NECOMERCIAL
Articolul 17
Pescuit de agrement
(1) Se interzice utilizarea plaselor remorcate, a plaselor-pungă, a dragelor remorcate de navă, a dragelor mecanizate, a setcilor, a setcilor cu sirec și a plaselor de fund combinate, pentru pescuitul de agrement. Se interzice, de asemenea, utilizarea paragatelor pentru specii mari migratoare, pentru pescuitul de agrement.
(2) Statele membre se asigură că pescuitul de agrement se desfășoară într-o manieră compatibilă cu obiectivele și normele prezentului regulament.
(3) Statele membre se asigură că nu sunt comercializate capturile de organisme marine care rezultă din pescuitul de agrement. Cu toate acestea, prin exceptare, comercializarea speciilor capturate în competiții sportive poate fi autorizată, cu condiția ca profiturile din vânzarea acestora să fie utilizate în scopuri caritabile.
(4) Statele membre iau măsuri atât pentru a înregistra, cât și pentru a asigura culegerea separată de date despre capturile care rezultă din pescuitul de agrement în privința speciilor mari migratoare enumerate în anexa I la Regulamentul (CE) nr. 973/2001 al Consiliului ( 2 ) și care se desfășoară în Marea Mediterană.
(5) Statele membre reglementează pescuitul subacvatic cu lansatoare de harpoane, în special pentru a îndeplini obligațiile stabilite la articolul 8 alineatul (4).
(6) Statele membre informează Comisia cu privire la toate măsurile adoptate în temeiul prezentului articol.
CAPITOLUL VII
PLANURI DE GESTIONARE
Articolul 18
Planuri de gestionare la nivelul ►M2 Uniunii ◄
(1) Consiliul poate adopta planuri de gestionare pentru zone de pescuit mediteraneene specifice, în special în zonele aflate total sau parțial în afara apelor teritoriale ale statelor membre. Aceste planuri pot include în special:
(a) măsuri de gestionare a efortului de pescuit;
(b) măsuri tehnice specifice, inclusiv, după caz, derogări temporare adecvate de la normele prezentului regulament, în cazul în care sunt necesare astfel de derogări pentru funcționarea zonelor de pescuit și cu condiția ca exploatarea durabilă a resurselor în cauză să fie asigurată prin intermediul planului de gestionare;
(c) extinderea utilizării obligatorii a sistemelor de monitorizare a navei sau a sistemelor similare, pentru nave cu o lungime totală între 10 m și 15 m;
(d) restricții temporare sau permanente în anumite zone, rezervate pentru anumite unelte sau nave care își asumă obligații în cadrul planului de gestionare.
Planurile de gestionare prevăd emiterea de permise speciale de pescuit în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1627/94 ( 3 ).
Fără a aduce atingere dispozițiilor articolului 1 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1627/94, navelor cu o lungime totală mai mică de 10 m li se poate solicita să dețină un permis special de pescuit.
(2) Statele membre și/sau Consiliul consultativ regional pentru Marea Mediterană pot înainta sugestii Comisiei pe probleme legate de inițierea planurilor de gestionare. Comisia răspunde la astfel de solicitări în termen de trei luni de la primire.
(3) Statele membre și Comisia asigură monitorizarea științifică adecvată a planurilor de gestionare. În special, anumite măsuri de gestionare pentru zonele de pescuit care exploatează specii cu viață scurtă se revizuiesc în fiecare an pentru a lua în considerare modificările susceptibile să apară în cadrul puterii de recrutare.
Articolul 19
Planuri de gestionare pentru anumite zone de pescuit din apele teritoriale
(1) Statele membre adoptă, până la 31 decembrie 2007, planuri de gestionare pentru activitățile de pescuit desfășurate cu traule, unelte filtrante înconjurătoare de navă, plase înconjurătoare și drage în cadrul apelor lor teritoriale. Articolul 6 alineatele (2), (3) și (4) primul paragraf din Regulamentul (CE) nr. 2371/2002 se aplică acestor planuri de gestionare.
(2) Statele membre pot desemna ulterior alte planuri de gestionare pe baza unor noi informații științifice relevante.
(3) Statele membre asigură monitorizarea științifică adecvată a planurilor de gestionare. În special, anumite măsuri de gestionare pentru zonele de pescuit care exploatează specii cu viață scurtă se revizuiesc în fiecare an pentru a lua în considerare modificările susceptibile să apară în cadrul puterii de recrutare.
(4) Planurile de gestionare pot include măsuri care depășesc dispozițiile prezentului regulament, în scopul:
(a) creșterii selectivității uneltelor de pescuit;
(b) reducerii capturilor aruncate înapoi în mare;
(c) limitării efortului de pescuit.
(5) Măsurile ce urmează a fi incluse în planurile de gestionare sunt proporționale cu obiectivele, țintele și cadrul temporar anticipat și privesc:
(a) starea de conservare a stocului sau stocurilor;
(b) caracteristicile biologice ale stocului sau stocurilor;
(c) caracteristicile zonelor de pescuit în care sunt capturate stocurile;
(d) impactul economic al măsurilor cu privire la zonele de pescuit în cauză.
(6) Planurile de gestionare prevăd emiterea de permise speciale de pescuit în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1627/94.
Fără a aduce atingere dispozițiilor articolului 1 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1627/94, navelor cu o lungime totală mai mică de 10 m li se poate solicita să dețină un permis special de pescuit.
(7) Planurile de gestionare menționate la alineatul (1) sunt notificate Comisiei până la 30 septembrie 2007 pentru ca aceasta să își prezinte observațiile înainte de adoptarea planului. Planurile de gestionare menționate la alineatul (2) sunt notificate Comisiei cu șase luni înainte de data prevăzută pentru intrarea în vigoare. Comisia comunică aceste planuri tuturor celorlalte state membre.
(8) În cazul în care planul de gestionare poate afecta navele altui stat membru, acesta este adoptat numai după consultarea cu Comisia, statul membru și Consiliul consultativ regional în cauză, în conformitate cu procedura stabilită la articolul 8 alineatele (3)-(6) din Regulamentul (CE) nr. 2371/2002.
(9) În cazul în care Comisia, pe baza notificării menționate la alineatul (7) sau a unei noi consultanțe științifice, consideră că un plan de gestionare adoptat fie în temeiul alineatului (1), fie al alineatului (2) nu este suficient pentru a asigura un nivel înalt de protecție a resurselor și a mediului, aceasta poate solicita, după consultarea statului membru, modificarea planului sau poate propune Consiliului măsuri adecvate pentru protejarea resurselor și a mediului.
CAPITOLUL VIII
MĂSURI DE CONTROL
Articolul 20
Capturarea speciilor țintă
(1) Procentele menționate la articolul 9 alineatele (4) și (6), articolul 10 și articolul 13 alineatul (1) se calculează ca proporție din greutatea în viu a tuturor organismelor acvatice vii la bord după sortare sau la debarcare. Acestea pot fi calculate pe baza unuia sau mai multor eșantioane reprezentative.
(2) În cazul navelor de pescuit de pe care au fost transbordate cantități de organisme acvatice vii, cantitățile transbordate se iau în considerare la calcularea procentelor menționate la alineatul (1).
Articolul 21
Transbordare
Numai comandanții de nave de pescuit care completează un jurnal de bord în conformitate cu articolul 6 din Regulamentul (CEE) nr. 2847/93 pot transborda organisme acvatice vii către altă navă sau pot primi transbordări ale acestor organisme de pe alte nave.
Articolul 22
Porturi desemnate
(1) Capturile efectuate cu traule de fund, traule pelagice, plase-pungă, nave de pescuit cu paragate plutitoare, drage remorcate de navă și drage hidraulice pot fi debarcate și comercializate pentru prima dată numai într-unul din porturile desemnate de statele membre.
(2) Statele membre adresează o notificare Comisiei până la 30 aprilie 2007 care conține lista porturilor desemnate. Comisia comunică această listă celorlalte state membre.
Articolul 23
Monitorizarea capturilor
La articolul 6 alineatul (2) din Regulamentul (CEE) nr. 2847/93, a doua teză se înlocuiește cu următorul text:
„Pentru operațiunile de pescuit în Marea Mediterană, orice cantitate mai mare de 15 kg echivalent greutate în viu, reținută la bord, din orice specii indicate într-o listă adoptată în conformitate cu alineatul (8), trebuie înregistrată în jurnalul de bord.
Cu toate acestea, pentru speciile mari migratoare și speciile pelagice mici, orice cantitate mai mare de 50 kg echivalent greutate în viu trebuie înregistrată în jurnalul de bord.”
▼M1 —————
CAPITOLUL IX
MĂSURI PENTRU SPECII MARI MIGRATOARE
▼M4 —————
CAPITOLUL X
MĂSURI PENTRU APELE DIN JURUL MALTEI
Articolul 26
Zona de gestionare de 25 mile din jurul Maltei
(1) Accesul navelor ►M2 Uniunii ◄ la apele și resursele din zona care se întinde până la 25 mile marine de la liniile de bază din jurul insulelor malteze (denumită în continuare zona de gestionare) este reglementat după cum urmează:
(a) pescuitul în zona de gestionare se limitează la navele de pescuit cu o lungime totală mai mică de 12 metri, care utilizează alte unelte decât cele remorcate;
(b) efortul total de pescuit al acestor nave, exprimat în termeni de capacitate globală de pescuit, nu depășește nivelul mediu constatat în 2000-2001 care corespunde unui număr de 1 950 de nave cu o putere globală a motorului și un tonaj de 83 000 kW și, respectiv, 4 035 GT.
(2) Prin derogare de la alineatul (1) litera (a), traulerele care nu depășesc o lungime totală de 24 metri sunt autorizate să pescuiască în anumite zone în cadrul zonei de gestionare, descrise în anexa V litera (a) la prezentul regulament, sub rezerva următoarelor condiții:
(a) capacitatea globală de pescuit a traulerelor cărora li se permite să opereze în zona de gestionare nu trebuie să depășească plafonul de 4 800 kW;
(b) capacitatea de pescuit a oricărui trauler autorizat să opereze la o adâncime mai mică de 200 metri nu trebuie să depășească 185 kW; izobata de 200 metri adâncime se identifică printr-o linie frântă, ale cărei puncte de trecere sunt enumerate în anexa V litera (b) la prezentul regulament;
(c) traulerele care pescuiesc în zona de gestionare dețin un permis special de pescuit în conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (CE) nr. 1627/94 de stabilire a dispozițiilor generale privind permisele de pescuit speciale și sunt incluse într-o listă care cuprinde marcajele exterioare ale acestora și numărul de registru al flotei comunitare (CFR) al navei, definite în anexa I la Regulamentul (CE) nr. 26/2004, care urmează a fi furnizată anual Comisiei de către statele membre în cauză;
(d) limitele de capacitate stabilite la literele (a) și (b) sunt reevaluate periodic, ca urmare a consultanței din partea organismelor științifice relevante, cu privire la efectele acestora asupra conservării stocurilor.
(3) În cazul în care capacitatea globală de pescuit menționată la alineatul (2) litera (a) depășește capacitatea globală de pescuit a traulelor cu o lungime totală egală sau mai mică de 24 metri și care au operat în zona de gestionare în perioada de referință 2000-2001 (denumită în continuare capacitatea de pescuit de referință), Comisia, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 29, repartizează acest surplus de capacitate de pescuit disponibilă între statele membre, luând în considerare interesul statelor membre care solicită o autorizare.
Capacitatea de pescuit de referință corespunde cu 3 600 kW.
(4) Permisele speciale de pescuit pentru surplusul de capacitate de pescuit de referință menționat la alineatul (3) se emit numai pentru navele incluse în Registrul flotei comunitare la data aplicării prezentului articol.
(5) În cazul în care capacitatea globală de pescuit a traulerelor autorizate să opereze în zona de gestionare în conformitate cu alineatul (2) litera (c) depășește plafonul stabilit la alineatul (2) litera (a), datorită faptului că acest plafon a fost coborât după revizuirea prevăzută la alineatul (2) litera (d), Comisia repartizează capacitatea de pescuit între statele membre pe baza următoare:
(a) capacitatea de pescuit în kW care corespunde navelor care au pescuit în zonă în perioada 2000-2001 primează;
(b) capacitatea de pescuit în kW care corespunde navelor care au pescuit în orice alt moment în zonă reprezintă al doilea criteriu;
(c) orice capacitate de pescuit rămasă pentru alte nave se împarte între statele membre, luându-se în considerare interesele statelor membre care solicită o autorizare.
(6) Prin derogare de la alineatul (1) litera (a), navele de pescuit cu plasă-pungă sau paragate și navele care pescuiesc corifenă în conformitate cu articolul 27 sunt autorizate să opereze în cadrul zonei de gestionare. Acestora li se acordă un permis special de pescuit în conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (CE) nr. 1627/94 și sunt incluse într-o listă care cuprinde marcajele exterioare ale acestora și numărul de registru al flotei comunitare (CFR) al navei, definite în anexa I la Regulamentul (CE) nr. 26/2004, care urmează a fi furnizată Comisiei de către fiecare stat membru. Efortul de pescuit este oricum controlat pentru a proteja durabilitatea acestor zone de pescuit din zonă.
(7) Comandantul oricărui trauler autorizat să pescuiască în zona de gestionare în conformitate cu alineatul (2), care nu este echipat cu VMS, semnalează autorităților sale și autorităților statului de coastă orice intrare și ieșire din zona de gestionare.
Articolul 27
Pescuitul de corifenă
▼M1 —————
(2) Numărul de nave care participă la pescuitul de corifenă în zonă nu depășește 130.
(3) Autoritățile malteze stabilesc rute pentru FAD și repartizează fiecare rută pentru FAD navelor de pescuit ►M2 ale Uniunii ◄ până la 30 iunie în fiecare an. Navele de pescuit ►M2 ale Uniunii ◄ care arborează alt pavilion decât cel al Maltei nu sunt autorizate să opereze pe o rută pentru FAD în cadrul zonei de 12 mile.
Comisia stabilește criterii ce urmează să se aplice pentru instituirea și repartizarea rutelor pentru FAD, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 29.
▼M1 —————
CAPITOLUL XI
DISPOZIȚII FINALE
Articolul 28
Procedura decizională
Cu excepția cazului în care se prevede altfel în prezentul regulament, Consiliul hotărăște în conformitate cu procedura menționată la articolul 37 din tratat.
Articolul 29
Norme de aplicare
Normele de aplicare a articolelor 26 și 27 din prezentul regulament se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 30 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 2371/2002.
Articolul 29a
Exercitarea delegării
(1) Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.
(2) Competența de a adopta acte delegate menționată la articolele 14a și 15a se conferă Comisiei pe o perioadă de cinci ani de la 1 iunie 2015.
(3) Delegarea de competențe menționată la articolele 14a și 15a poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere valabilității actelor delegate care sunt deja în vigoare.
(4) De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.
(5) Un act delegat adoptat în temeiul articolelor 14a și 15a intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecțiuni în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecțiuni. Respectivul termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.
Articolul 30
Modificări
Modificările la anexe se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 30 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 2371/2002.
Articolul 31
Abrogare
Regulamentul (CE) nr. 1626/94 se abrogă.
Trimiterile la regulamentul abrogat sunt interpretate ca trimiteri la prezentul regulament și se citesc în conformitate cu tabelul de corespondență din anexa VI.
Articolul 32
Intrarea în vigoare
Prezentul regulament intră în vigoare în a treizecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
ANEXA I
Condiții tehnice pentru fixarea și echiparea traulelor
Definiții
În sensul prezentei anexe:
(a) „plasă cu fir multiplu” înseamnă plasa construită din două sau mai multe fire, la care firele pot fi separate între noduri fără a deteriora structura firului;
(b) „plasă fără noduri” înseamnă o plasă compusă din ochiuri împletite din patru laturi de lungime aproximativ egală, în care colțurile ochiurilor sunt formate prin întrețeserea firelor a două laturi adiacente ale ochiului;
(c) „plasă cu ochiuri pătrate” înseamnă o construcție de plasă montată astfel încât, din cele două seturi de linii paralele formate de laturile ochiului, un set este paralel, iar celălalt perpendicular pe axa lungă a plasei;
(d) „trunchiul traulului” înseamnă secțiunea conică a părții frontale a traulului;
(e) „gura traulului” înseamnă secțiunea neconică, formată din unul sau mai multe panouri, între trunchiul traulului și sac;
(f) „sacul propriu-zis al traulului” înseamnă partea cea mai îndepărtată a traulului, din plasă cu aceeași dimensiune a ochiurilor, fie de formă cilindrică, fie care formează un con, ale cărei secțiuni transversale formează aproape un cerc de aproximativ aceeași rază descrescătoare;
(g) „sac în formă de balon” înseamnă orice sac alcătuit dintr-unul sau mai multe panouri care se îmbină, din plasă cu aceeași dimensiune a ochiurilor, al cărei număr de ochiuri crește înspre partea cea mai îndepărtată a uneltei, determinând o extindere a lungimii transversale față de axa longitudinală a plasei și a circumferinței sacului;
(h) „sac tip pungă” înseamnă orice sac a cărui înălțime verticală se diminuează înspre cea mai îndepărtată parte a sacului și ale cărui secțiuni transversale reprezintă aproape o elipsă a aceleiași axe principale sau a axei principale descrescătoare. Partea cea mai îndepărtată a sacului este compusă fie dintr-un singur panou îndoit sau prin conectarea transversală, față de axa longitudinală a plasei, a panourilor superioare și inferioare celor mai îndepărtate;
(i) „grandee transversală” înseamnă orice coardă externă sau internă care trece transversal, față de axa longitudinală a plasei, în partea cea mai îndepărtată a sacului, fie de-a lungul îmbinării dintre cele două panouri superioare și inferioare, fie de-a lungul îndoiturii panoului unic celui mai îndepărtat. Poate reprezenta fie o prelungire a grandeei laterale, fie o coardă separată;
(j) „perimetrul de circumferință” al oricărei secțiuni transversale dintr-o plasă cu ochiuri în formă de romb a unui traul se calculează ca număr de ochiuri din această secțiune transversală, înmulțit cu dimensiunea ochiului de plasă alungit;
(k) „perimetrul de circumferință” al oricărei secțiuni transversale dintr-o plasă cu ochiuri pătrate a unui traul se calculează ca număr de ochiuri din această secțiune transversală, înmulțit cu lungimea laturii ochiului de plasă.
(A) Fixări autorizate ale traulelor
1. Fără a aduce atingere articolului 8 din Regulamentul (CEE) nr. 3440/84, poate fi utilizat un dispozitiv mecanic tip fermoar, fie transversal, față de axa longitudinală a plasei, fie pe lungime, pentru a închide deschiderea pentru golirea sacului tip pungă.
2. Dispozitivul transversal tip fermoar se fixează la o distanță de cel mult 1 metru de ochiurile din spate ale sacului.
(B) Cerințe de echipare
1. Se interzice sacul în formă de balon la traule. La orice sac numărul de ochiuri de plasă de dimensiune egală din jurul oricărei circumferințe a sacului nu crește dinspre capătul frontal către cel posterior.
2. Circumferința părții celei mai îndepărtate a trunchiului traulului (secțiunea conică) sau a gurii traulului (secțiunea neconică) nu este mai mică decât circumferința părții frontale a sacului sensu stricto. În cazul unui sac cu ochiuri pătrate, în special, circumferința părții celei mai îndepărtate a trunchiului traulului sau a gurii traulului reprezintă de la două la patru ori circumferința părții frontale a sacului sensu stricto.
3. Pot fi inserate panouri cu ochiuri pătrate în orice plasă remorcată și se plasează în fața oricărei guri a traulului sau la orice punct dintre partea frontală a oricărei guri a traulului și partea posterioară a sacului. Nu se obstrucționează în nici un fel prin elemente interne sau externe atașate. Se construiesc din plase fără noduri sau din plase construite cu noduri antialunecare și se introduc într-un mod în care ochiurile rămân deschise complet pe toată durata pescuitului. Normele de aplicare pentru specificațiile tehnice suplimentare ale panourilor cu ochiuri pătrate se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 29 din prezentul regulament.
4. În mod analog, dispozitivele tehnice în vederea îmbunătățirii selectivității traulelor, altele decât cele menționate la litera (b) punctul 3, pot fi autorizate în conformitate cu procedura menționată la articolul 29 din prezentul regulament.
5. Transportarea la bord sau utilizarea oricărei plase remorcate al cărei sac este construit integral sau parțial din orice tip de material de plasă, format din ochiuri de alt tip decât ochiuri pătrate sau în formă de romb, se interzice cu excepția cazului în care este autorizată prin procedura menționată la articolul 29 din prezentul regulament.
6. Alineatele (4) și (5) nu se aplică nici uneia dintre uneltele filtrante înconjurătoare de navă care au o dimensiune a ochiurilor mai mică de 10 mm.
7. Prin modificarea articolului 6 alineatul (4) din Regulamentul (CEE) nr. 3440/84, dimensiunea ochiului de plasă al sacului nu este mai mică de 120 mm pentru traulerele de fund în cazul în care ochiul sacului este mai mic de 60 mm. Această dispoziție se aplică numai în cazul Mării Mediterane și nu aduce atingere altor ape ►M2 ale Uniunii ◄ . În cazul în care dimensiunea ochiului sacului este egală sau mai mare de 60 mm, atunci se aplică articolul 6 alineatul (4) din Regulamentul (CEE) nr. 3440/84.
8. Sacul de tip pungă nu are mai mult de o deschidere pentru golire.
9. Lungimea grandeei transversale nu este mai mică decât 20 % din circumferința sacului.
10. Circumferința sacului, definită la articolul 6 din Regulamentul (CEE) nr. 3440/84, trebuie să fie de cel puțin 1,3 ori mai mare față de cea a sacului pentru traule de fund.
11. Se interzice transportarea la bord sau utilizarea oricărei plase remorcate construite integral sau parțial la nivelul sacului din material de plasă cu fir simplu cu o grosime a firului de mai mult de 3,0 milimetri.
12. Se interzice transportarea la bord sau utilizarea oricărei plase remorcate construite integral sau parțial la nivelul sacului din materiale de plasă cu fire multiple.
13. Materialele de plasă cu o grosime a firului mai mare de 6 mm sunt interzise în orice parte a traulului de fund.
▼M4 —————
ANEXA V
Zona de gestionare de 25 mile din arhipelagul maltez
(a) Zonele de traulare autorizate din arhipelagul maltez: coordonate geografice
|
Zona A |
Zona H |
|
A1 – 36,0172°N, 4,1442°E |
H1 – 35,6739°N, 14,6742°E |
|
A2 – 36,0289°N, 14,1792°E |
H2 – 35,4656°N, 14,8459°E |
|
A3 – 35,9822°N, 14,2742°E |
H3 – 35,4272°N, 14,7609°E |
|
A4 – 35,8489°N, 14,3242°E |
H4 – 35,5106°N, 14,6325°E |
|
A5 – 35,8106°N, 14,2542°E |
H5 – 35,6406°N, 14,6025°E |
|
A6 – 35,9706°N, 14,2459°E |
|
|
Zona B |
Zona I |
|
B1 – 35,7906°N, 14,4409°E |
I1 – 36,1489°N, 14,3909°E |
|
B2 – 35,8039°N, 14,4909°E |
I2 – 36,2523°N, 14,5092°E |
|
B3 – 35,7939°N, 14,4959°E |
I3 – 36,2373°N, 14,5259°E |
|
B4 – 35,7522°N, 14,4242°E |
I4 – 36,1372°N, 14,4225°E |
|
B5 – 35,7606°N, 14,4159°E |
|
|
B6 – 35,7706°N, 14,4325°E |
|
|
Zona C |
Zona J |
|
C1 – 35,8406°N, 14,6192°E |
J1 – 36,2189°N, 13,9108°E |
|
C2 – 35,8556°N, 14,6692°E |
J2 – 36,2689°N, 14,0708°E |
|
C3 – 35,8322°N, 14,6542°E |
J3 – 36,2472°N, 14,0708°E |
|
C4 – 35,8022°N, 14,5775°E |
J4 – 36,1972°N, 13,9225°E |
|
Zona D |
Zona K |
|
D1 – 36,0422°N, 14,3459°E |
K1 – 35,9739°N, 14,0242°E |
|
D2 – 36,0289°N, 14,4625°E |
K2 – 36,0022°N, 14,0408°E |
|
D3 – 35,9989°N, 14,4559°E |
K3 – 36,0656°N, 13,9692°E |
|
D4 – 36,0289°N, 14,3409°E |
K4 – 36,1356°N, 13,8575°E |
|
|
K5 – 36,0456°N, 13,9242°E |
|
Zona E |
Zona L |
|
E1 – 35,9789°N, 14,7159°E |
L1 – 35,9856°N, 14,1075°E |
|
E2 – 36,0072°N, 14,8159°E |
L2 – 35,9956°N, 14,1158°E |
|
E3 – 35,9389°N, 14,7575°E |
L3 – 35,9572°N, 14,0325°E |
|
E4 – 35,8939°N, 14,6075°E |
L4 – 35,9622°N, 13,9408°E |
|
E5 – 35,9056°N, 14,5992°E |
|
|
Zona F |
Zona M |
|
F1 – 36,1423°N, 14,6725°E |
M1 – 36,4856°N, 14,3292°E |
|
F2 – 36,1439°N, 14,7892°E |
M2 – 36,4639°N, 14,4342°E |
|
F3 – 36,0139°N, 14,7892°E |
M3 – 36,3606°N, 14,4875°E |
|
F4 – 36,0039°N, 14,6142°E |
M4 – 36,3423°N, 14,4242°E |
|
|
M5 – 36,4156°N, 14,4208°E |
|
Zona G |
Zona N |
|
G1 – 36,0706°N, 14,9375°E |
N1 – 36,1155°N, 14,1217°E |
|
G2 – 35,9372°N, 15,0000°E |
N2 – 36,1079°N, 14,0779°E |
|
G3 – 35,7956°N, 14,9825°E |
N3 – 36,0717°N, 14,0264°E |
|
G4 – 35,7156°N, 14,8792°E |
N4 – 36,0458°N, 14,0376°E |
|
G5 – 35,8489°N, 14,6825°E |
N5 – 36,0516°N, 14,0896°E |
|
|
N6 – 36,0989°N, 14,1355°E |
(b) Coordonate geografice ale unor puncte de trecere de-a lungul izobatei de 200 m în zona de gestionare de 25 mile
|
ID |
Latitudine |
Longitudine |
|
1 |
36,3673°N |
14,5540°E |
|
2 |
36,3159°N |
14,5567°E |
|
3 |
36,2735°N |
14,5379°E |
|
4 |
36,2357°N |
14,4785°E |
|
5 |
36,1699°N |
14,4316°E |
|
6 |
36,1307°N |
14,3534°E |
|
7 |
36,1117°N |
14,2127°E |
|
8 |
36,1003°N |
14,1658°E |
|
9 |
36,0859°N |
14,152°E |
|
10 |
36,0547°N |
14,143°E |
|
11 |
35,9921°N |
14,1584°E |
|
12 |
35,9744°N |
14,1815°E |
|
13 |
35,9608°N |
14,2235°E |
|
14 |
35,9296°N |
14,2164°E |
|
15 |
35,8983°N |
14,2328°E |
|
16 |
35,867°N |
14,4929°E |
|
17 |
35,8358°N |
14,2845°E |
|
18 |
35,8191°N |
14,2753°E |
|
19 |
35,7863°N |
14,3534°E |
|
20 |
35,7542°N |
14,4316°E |
|
21 |
35,7355°N |
14,4473°E |
|
22 |
35,7225°N |
14,5098°E |
|
23 |
35,6951°N |
14,5365°E |
|
24 |
35,6325°N |
14,536°E |
|
25 |
35,57°N |
14,5221°E |
|
26 |
35,5348°N |
14,588°E |
|
27 |
35,5037°N |
14,6192°E |
|
28 |
35,5128°N |
14,6349°E |
|
29 |
35,57°N |
14,6717°E |
|
30 |
35,5975°N |
14,647°E |
|
31 |
35,5903°N |
14,6036°E |
|
32 |
35,6034°N |
14,574°E |
|
33 |
35,6532°N |
14,5535°E |
|
34 |
35,6726°N |
14,5723°E |
|
35 |
35,6668°N |
14,5937°E |
|
36 |
35,6618°N |
14,6424°E |
|
37 |
35,653°N |
14,6661°E |
|
38 |
35,57°N |
14,6853°E |
|
39 |
35,5294°N |
14,713°E |
|
40 |
35,5071°N |
14,7443°E |
|
41 |
35,4878°N |
14,7834°E |
|
42 |
35,4929°N |
14,8247°E |
|
43 |
35,4762°N |
14,8246°E |
|
44 |
36,2077°N |
13,947°E |
|
45 |
36,1954°N |
13,96°E |
|
46 |
36,1773°N |
13,947°E |
|
47 |
36,1848°N |
13,9313°E |
|
48 |
36,1954°N |
13,925°E |
|
49 |
35,4592°N |
14,1815°E |
|
50 |
35,4762°N |
14,1895°E |
|
51 |
35,4755°N |
14,2127°E |
|
52 |
35,4605°N |
14,2199°E |
|
53 |
35,4453°N |
14,1971°E |
ANEXA VI
Tabel de corespondență
|
Regulamentul (CE) nr. 1626/94 |
Prezentul regulament |
|
Articolul 1 alineatul (1) |
Articolul 1 alineatul (1) |
|
Articolul 1 alineatul (2) primul paragraf |
Articolul 7, articolul 17 și articolul 19 |
|
Articolul 1 alineatul (2) paragraful al doilea |
Articolul 3 |
|
Articolul 2 alineatele (1) și (2) |
Articolul 8 |
|
Articolul 2 alineatul (3) |
Articolul 13 alineatul (5), articolul 17 și articolul 19 |
|
Articolul 3 alineatul (1) primul paragraf |
Articolul 13 alineatul (1) primul paragraf și alineatul (5) |
|
Articolul 3 alineatul (1) paragraful al doilea |
Articolul 13 alineatul (5), articolul 14 alineatele (2) și (3), articolul 19 |
|
Articolul 3 alineatul (1) paragraful al treilea |
Articolul 4, articolul 13 alineatul (9), articolul 13 alineatul (10), articolul 19 |
|
Articolul 3 alineatul (2) |
Articolul 13 alineatul (1) paragraful al doilea și alineatul (8) și articolul 19 |
|
Articolul 3 alineatul (3) |
Articolul 4, articolul 13 alineatul (10) și articolul 19 |
|
Articolul 3 alineatul (4) |
Articolul 13 alineatele (3) și (7) și articolul 19 |
|
Articolul 4 |
Articolul 7 |
|
Articolul 5 |
Articolul 12 și anexa II |
|
Articolul 6 alineatul (1) primul paragraf și articolul 6 alineatul (2) |
Articolul 9 alineatele (1) și (2) |
|
Articolul 6 alineatul (1) paragraful al doilea |
Articolul 9 alineatul (7), articolul 14 alineatele (1) și (3) |
|
Articolul 6 alineatul (3) |
Anexa II Definiții |
|
Articolul 7 |
Articolul 22 |
|
Articolul 8 alineatele (1) și (3) |
Articolul 15, anexa III și anexa IV |
|
Articolul 8a |
Articolul 26 |
|
Articolul 8b |
Articolul 27 |
|
Articolul 9 |
Articolul 1 alineatul (2) |
|
Articolul 10a |
Articolul 29 |
|
Articolul 11 |
Articolul 32 |
|
Anexa I |
Articolul 3 și articolul 4 |
|
Anexa II |
Articolul 11, anexa I și anexa II |
|
Anexa III |
Articolul 9 alineatele (3), (4) și (5) |
|
Anexa IV |
Anexa III |
|
Anexa V(b) |
Anexa V |
( 1 ) Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind politica comună în domeniul pescuitului, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1954/2003 și (CE) nr. 1224/2009 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 2371/2002 și (CE) nr. 639/2004 ale Consiliului și a Deciziei 2004/585/CE a Consiliului (JO L 354, 28.12.2013, p. 22).
( 2 ) JO L 137, 19.5.2001, p. 1. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 831/2004 (JO L 127, 29.4.2004, p. 33).
( 3 ) JO L 171, 6.7.1994, p. 7.