definițiile prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 178/2002;

definițiile prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 852/2004;

definițiile prevăzute de anexa I

și

orice definiție tehnică menționată de anexele II și III.

cerințele privind marcajul de identificare al produselor de origine animală;

obiectivele procedurilor bazate pe HACCP;

cerințele referitoare la informațiile despre lanțul alimentar;

cerințele de igienă specifice pentru spațiile, inclusiv pentru mijloacele de transport, în care produsele de origine animală sunt fabricate, manipulate, prelucrate, stocate sau distribuite;

cerințele de igienă specifice pentru operațiunile care implică fabricarea, manipularea, prelucrarea, depozitarea, transportul sau distribuția de produse de origine animală;

normele pentru transportul cărnii cât timp este caldă;

standardele de sănătate sau controalele în materie de sănătate, atunci când dovezile științifice indică faptul că acestea sunt necesare pentru protejarea sănătății publice;

extinderea anexei III secțiunea VII capitolul IX la moluștele bivalve vii, altele decât pectinidele;

criteriile de determinare a cazurilor în care informațiile epidemiologice indică faptul că un loc de pescuit nu prezintă riscuri pentru sănătate din punctul de vedere al paraziților și, prin urmare, de determinare a cazurilor în care autoritatea competentă poate autoriza operatorii din sectorul alimentar să nu congeleze produsele pescărești în conformitate cu anexa III secțiunea VIII capitolul III partea D;

standardele de sănătate suplimentare pentru moluștele bivalve vii, în cooperare cu laboratorul de referință relevant al Uniunii, inclusiv:

a preciza, în ceea ce privește carnea separată mecanic, care este conținutul de calciu considerat ca nefiind mult mai mare decât cel al cărnii tocate;

a prevedea alte tratamente care pot fi aplicate într-o unitate de prelucrare a moluștelor bivalve vii provenind din zonele de producție din clasa B sau C care nu au fost supuse unui tratament de purificare sau unei relocări;

a indica precis metodele de analiză recunoscute pentru biotoxinele marine;

a stabili criterii de prospețime și limite de histamine și de azot volatil total pentru produsele pescărești;

a autoriza utilizarea laptelui crud care nu respectă criteriile prevăzute de anexa III secțiunea IX în ceea ce privește conținutul de germeni și de celule somatice pentru fabricarea anumitor produse lactate;

a stabili, fără a aduce atingere Directivei 96/23/CE ( 4 ), o valoare maximă autorizată pentru totalul combinat de reziduuri de substanțe antibiotice în laptele crud

și

a autoriza procedee echivalente pentru producerea gelatinei sau a colagenului.

Regulamentul (CE) nr. 852/2004;

Regulamentul (CE) nr. 854/2004

și

Directiva 2004/41/CE.

este identificat corect;

este însoțit de informațiile pertinente despre exploatația de origine menționată de secțiunea III;

nu provine dintr-o exploatație sau dintr-o zonă unde este interzisă circulația animalelor sau unde acestea fac obiectul altor restricții din motive privind sănătatea animală sau publică, cu excepția cazului în care acest lucru este permis de autoritatea competentă;

este curat;

este sănătos, atât cât își poate da seama operatorul

și

este într-o stare satisfăcătoare în ceea ce privește bunăstarea animală în momentul în care au ajuns la abator.

statutul exploatației de origine sau statutul regional privind sănătatea animală, și dacă exploatația este recunoscută oficial că aplică condiții de adăpost controlate în ceea ce privește prezența de Trichinella în conformitate cu capitolul I partea A din anexa IV la Regulamentul (CE) nr. 2075/2005 ( 8 );

starea sănătății animalelor;

medicamentele de uz veterinar sau celelalte tratamente administrate animalelor în cursul unei perioade determinate și a căror perioadă de așteptare este mai mare de zero, precum și datele când au fost administrate aceste tratamente și perioadele de așteptare;

apariția unor boli care pot influența siguranța cărnii;

rezultatele, în cazul în care acestea sunt importante pentru protecția sănătății publice, oricărei analize de eșantioane prelevate de la animale sau alte eșantioane prelevate pentru diagnosticarea bolilor care pot influența siguranța cărnii, inclusiv eșantioanele prelevate în cadrul supravegherii și controlului zoonozelor și reziduurilor;

raporturile pertinente privind rezultatele anterioare ale unor inspecții veterinare ante mortem și post mortem efectuate în cazul unor animale care provin din aceeași exploatație, inclusiv, în special, rapoartele medicului veterinar oficial;

datele privind producția, atunci când acestea ar putea indica prezența unei boli

și

numele și adresa medicului veterinar particular care îngrijește în mod curent animalele din exploatația de origine.

data abatorizării, în cazul carcaselor, al semicarcaselor sau al sferturilor de carcase;

data uciderii animalului, în cazul cadavrelor de vânat;

data capturării sau a colectării, în cazul produselor de pescărie;

data prelucrării, tăierii, tocării sau preparării, după caz, pentru orice alt tip de aliment de origine animală.

data de producție; și

data congelării, în cazul în care aceasta este diferită de data de producție.

în timpul colectării și transportului, animalele trebuie să fie manipulate cu precauție și trebuie evitată orice suferință inutilă;

animalele care prezintă simptome de boală sau care provin din efective despre care s-a stabilit că sunt contaminate cu agenți importanți din punctul de vedere al sănătății publice pot fi transportate spre abator numai cu autorizarea autorității competente.

pentru a evita contaminarea cărnii, este necesar ca abatoarele:

este necesar ca abatoarele să dispună de instalații pentru dezinfectarea instrumentelor cu apă caldă la o temperatură de cel puțin 82 °C sau de un alt sistem care are un efect echivalent;

este necesar ca echipamentul utilizat de către personalul care manipulează carnea expusă pentru a se spăla pe mâini să fie dotat cu robinete proiectate pentru prevenirea răspândirii contaminărilor;

este necesar să se prevadă instalații care se încuie pentru depozitarea frigorifică a cărnii reținute și instalații separate care se încuie pentru depozitarea cărnii declarate improprii pentru consumul uman;

este necesar ca un spațiu separat să fie echipat cu instalații corespunzătoare pentru curățarea, spălarea și dezinfectarea mijloacelor de transport utilizate pentru vite. Cu toate acestea, este posibil ca abatoarele să nu dispună de acest spațiu și de aceste instalații atunci când autoritatea competentă autorizează acest lucru și atunci când în apropiere există spații și instalații autorizate oficial;

este necesar ca abatoarele să dispună de instalații care se încuie, rezervate sacrificării animalelor bolnave sau suspecte de boală. Aceste instalații nu sunt indispensabile în cazul în care sacrificarea este efectuată într-o altă unitate autorizată în acest scop de către autoritatea competentă sau la încheierea perioadei normale de efectuare a sacrificării;

în cazul în care în abator sunt depozitate gunoiul de grajd și conținutul tubului digestiv, este necesar ca abatorul să fie dotat cu o incintă sau un spațiu special pentru aceasta;

este necesar ca abatoarele să dispună de o instalație echipată corect care se încuie sau, după caz, de un spațiu rezervat exclusiv utilizării de către serviciul veterinar.

sunt construite astfel încât să se evite contaminarea cărnii, în special:

dispun de spații care permit depozitarea cărnii ambalate separat de carnea neambalată, cu excepția cazului în care carnea a fost depozitată în momente diferite sau astfel încât ambalajele și modul de depozitare să nu poată constitui o sursă de contaminare pentru carne;

dispun de săli de tranșare dotate cu echipamente care să asigure conformitatea cu cerințele prevăzute de capitolul V;

dispun, pentru personalul care manipulează carnea expusă, de un echipament pentru spălarea mâinilor dotat cu robinete proiectate pentru prevenirea răspândirii contaminărilor

și

dispun de instalații pentru dezinfectarea instrumentelor cu apă caldă la o temperatură de ce puțin 82 °C sau de un alt sistem care are un efect echivalent.

după sosirea animalelor în abator, nu trebuie ca sacrificarea să fie amânată fără motiv. Cu toate acestea, atunci când cerințele privind bunăstarea animală cer acest lucru, animalele trebuie lăsate să se odihnească înainte de sacrificare;

este necesar ca animalele sau, după caz, fiecare lot de animale destinat sacrificării să fie identificate astfel încât să se poată stabili originea lor;

animalele trebuie să fie curate;

este necesar ca operatorii abatoarelor să urmeze instrucțiunile medicului veterinar numit de autoritatea competentă în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 854/2004 pentru ca inspecția veterinară ante mortem a fiecărui animal înainte de sacrificare să fie efectuată în condiții corespunzătoare;

este necesar ca animalele introduse în sala de sacrificare să fie sacrificate fără amânări nejustificate;

este necesar ca asomarea, sângerarea, jupuirea, eviscerarea și orice altă pregătire pentru tranșare să fie efectuate fără nici o întârziere nejustificată, astfel încât să fie evitată orice contaminare a cărnii. În special:

este oportun să se realizeze o jupuire completă a carcaselor și a celorlalte părți ale corpului animalului destinate consumului uman, cu excepția porcului, a capetelor de ovine, de caprine și de viței, a botului și a buzelor de bovine și a picioarelor de bovine, ovine și caprine. Capetele și picioarele, inclusiv botul și buzele, trebuie să fie manipulate astfel încât să fie evitată orice contaminare a cărnii;

în cazul în care nu sunt jupuite, porcinelor trebuie să li se înlăture, de îndată, firele de păr. Este necesar ca riscul de contaminare a cărnii cu apa folosită la opărire să fie minim. Pentru această operațiune, pot fi utilizați numai aditivi autorizați. Porcinele trebuie apoi să fie clătite cu apă potabilă din abundență;

carcasele trebuie să fie ferite de orice contaminare vizibilă cu materii fecale. Este necesar ca orice contaminare vizibilă să fie eliminată, fără întârziere, prin fasonare sau orice alt procedeu care are un efect echivalent;

carcasele și organele nu trebuie să intre în contact cu solul, pereții sau locurile de muncă;

exploatanții de abatoare urmează instrucțiunile autorității competente, astfel încât inspecția veterinară post mortem a tuturor animalelor sacrificate să fie efectuată în condiții corespunzătoare în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 854/2004;

atât timp cât nu a fost încheiată inspecția veterinară post mortem, părțile animalului sacrificat care fac obiectul acestei inspecții:

Cu toate acestea, penisul poarte fi îndepărtat de îndată, dacă nu prezintă nici o leziune patologică;

este necesar ca cei doi rinichi să fie desprinși din învelișul lor de grăsime. Pentru bovine și porcine, ca și pentru solipede, trebuie, de asemenea, îndepărtată capsula perirenală;

în cazul în care sângele și celelalte organe ale mai multor animale sunt adunate în același recipient înainte de încheierea inspecției veterinare post mortem, este necesar ca întreg conținutul acestuia să fie declarat impropriu pentru consumul uman atunci când carcasa unuia sau mai multora dintre aceste animale este declarată improprie pentru consumul uman;

după inspecția veterinară post mortem:

▼M3

▼B

după sacrificare și inspecția veterinară post mortem, carnea trebuie să fie depozitată în conformitate cu dispozițiile stabilite în capitolul VII;

cu excepția cazului în care sunt destinate utilizării ca subprodus de origine animală în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 al Parlamentului European și al Consiliului ( 9 ):

atunci când unitățile sunt autorizate pentru sacrificarea unor specii de animale diferite sau pentru manipularea carcaselor de vânat de crescătorie și de vânat sălbatic, este necesar să se prevadă precauții în vederea evitării oricărei contaminări încrucișate, prin efectuarea separat în spațiu și timp a operațiunilor executate în cazul diferitelor specii. Este necesar să fie disponibile instalații separate pentru primirea și depozitarea carcaselor nejupuite de vânat de crescătorie sacrificat în exploatație sau pentru vânatul sălbatic;

în cazul în care abatorul nu dispune de instalații care se încuie pentru sacrificarea animalelor bolnave sau suspecte de boală, este necesar ca instalațiile utilizate pentru sacrificarea acestor animale să fie curățate și dezinfectate sub control oficial înaintea reluării sacrificării altor animale.

într-un abator, carcasele de ungulate domestice pot fi tranșate în semi-carcase sau în sferturi și în semicarcase de cel mult trei bucăți. Ulterior, orice tranșare și dezosare trebuie să fie efectuate într-o secție de tranșare;

este necesar ca operațiunile efectuate în cazul cărnii să fie organizate astfel încât să se evite sau să se reducă, pe cât posibil, contaminarea. În acest scop, este necesar ca operatorii din sectorul alimentar să se asigure în special că:

cu toate acestea, carnea poate fi dezosată și tranșată înainte de a fi ajuns la temperaturile prevăzute la punctul 2 litera (b), în conformitate cu prevederile din capitolul VII, punctul 3;

de asemenea, carnea poate fi dezosată și tranșată înainte de a fi ajuns la temperaturile prevăzute la punctul 2 litera (b), atunci când secția de tranșare se află în același loc ca și abatorul. În acest caz, carnea trebuie să fie transferată în sala de tranșare fie direct din spațiile de sacrificare, fie după o perioadă de așteptare într-un spațiu de răcire sau refrigerare. De îndată ce este tranșată și, după caz, ambalată, carnea trebuie să fie refrigerată la temperatura prevăzută la punctul 2 litera (b);

carcasele, semicarcasele, sferturile de carcase sau semicarcasele tranșate în maximum trei bucăți pentru vânzare angro pot fi dezosate și tranșate înainte de a atinge temperatura prevăzută la punctul 2 litera (b) atunci când au fost transportate în temeiul derogării prevăzute la punctul 3 litera (b) din capitolul VII al secțiunii I. În acest caz, în timpul tranșării sau al dezosării, carnea trebuie să fie expusă la temperaturi ale aerului care să asigure o scădere continuă a temperaturii cărnii. De îndată ce este tranșată și, după caz, ambalată, carnea trebuie să fie refrigerată la temperatura prevăzută la punctul 2 litera (b) în cazul în care temperatura cărnii nu este deja sub această valoare.

un animal sănătos trebuie să fi fost, pe de altă parte, victima unui accident care a împiedicat transportarea acestuia până la abator din considerente privind bunăstarea animală;

medicul veterinar oficial trebuie să efectueze o inspecție veterinară ante mortem a animalului;

animalul sacrificat și exsanguinat trebuie să fie transportat spre abator în condiții de igienă și fără întârzieri nejustificate. Îndepărtarea stomacului și a intestinelor, cu excepția oricărei alte pregătiri, poate fi realizată la fața locului, sub supravegherea medicului veterinar oficial. Toate viscerele îndepărtate trebuie să însoțească animalul sacrificat până la abator și trebuie să fie indicate ca aparținând respectivului animal.

în cazul în care între sacrificare și sosirea la abator trec mai mult de două ore, este necesar ca animalul să fie refrigerat. În cazul în care o permit condițiile de climă, nu este necesară refrigerarea activă;

este necesar ca o declarație întocmită de către operatorul din sectorul alimentar care a crescut animalul, în care se indică identitatea acestuia, orice produs de uz veterinar sau alt tratament care i-a fost administrat animalului respectiv, precum și datele de administrare a acestor tratamente și perioada de așteptare, să însoțească animalul sacrificat până la abator;

►M23  certificatul oficial prevăzut în capitolul 5 din anexa IV la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/2235 al Comisiei ( 11 ) însoțește animalul sacrificat până la abator sau este trimis în avans în orice format. ◄

animalul sacrificat trebuie să fie declarat propriu pentru consumul uman după inspecția veterinară post mortem efectuată în abator în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 854/2004, inclusiv după orice test suplimentar necesar în cazul unei sacrificări de urgență;

este necesar ca operatorii din sectorul alimentar să urmeze toate instrucțiunile privind utilizarea cărnii pe care le poate da medicul veterinar oficial în urma inspecției veterinare post mortem;

animalele nu pot fi transportate la abator, pentru a se evita orice risc pentru manipulator și pentru a se preveni vătămarea animalelor în timpul transportului;

există un acord între abator și proprietarul animalului destinat sacrificării; proprietarul trebuie să informeze în scris autoritatea competentă cu privire la un astfel de acord;

abatorul sau proprietarul animalelor destinate sacrificării trebuie să informeze medicul veterinar oficial cu cel puțin trei zile înainte de data și ora prevăzute pentru sacrificarea animalelor;

medicul veterinar oficial care efectuează inspecția ante mortem a animalului destinat sacrificării trebuie să fie prezent în momentul sacrificării;

unitatea mobilă care urmează să fie utilizată pentru exsanguinarea animalelor sacrificate și transportul acestora spre abator trebuie să permită manipularea și exsanguinarea acestora în condiții de igienă și eliminarea corespunzătoare a sângelui acestora și trebuie să facă parte dintr-un abator aprobat de autoritatea competentă în conformitate cu articolul 4 alineatul (2); cu toate acestea, autoritatea competentă poate să permită ca exsanguinarea să fie efectuată în afara unității mobile dacă sângele nu este destinat consumului uman și sacrificarea nu are loc în zone de restricție, astfel cum sunt definite la articolul 4 punctul 41 din Regulamentul (UE) 2016/429, sau în unități în care se aplică restricții vizând sănătatea animală în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/429 al Parlamentului European și al Consiliului ( 12 ) și cu orice act adoptat în temeiul acestuia;

animalele sacrificate și exsanguinate trebuie să fie transportate direct la abator în condiții de igienă și fără întârzieri nejustificate; îndepărtarea stomacului și a intestinelor, cu excepția oricărei alte pregătiri, poate fi realizată la fața locului, sub supravegherea medicului veterinar oficial; toate viscerele îndepărtate trebuie să însoțească animalul sacrificat până la abator și trebuie să fie indicate ca aparținând fiecărui animal în parte;

în cazul în care între sacrificarea primului animal și sosirea la abator a animalelor sacrificate trec mai mult de două ore, este necesar ca animalele sacrificate să fie refrigerate; în cazul în care condițiile de climă permit, nu este necesară refrigerarea activă;

proprietarul animalului trebuie să informeze în avans abatorul cu privire la ora preconizată pentru sosirea animalelor sacrificate, care trebuie manipulate fără întârzieri nejustificate după sosirea la abator;

pe lângă informațiile privind lanțul alimentar care trebuie transmise în conformitate cu secțiunea III din anexa II la prezentul regulament, certificatul oficial prevăzut în capitolul 3 din anexa IV la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/2235 trebuie să însoțească animalele sacrificate până la abator sau să fie trimis în avans, în orice format.

carnea trebuie să ajungă la temperatura prevăzută la punctul 1 și să și-o mențină înainte de depozitare și în timpul acesteia;

carnea trebuie să ajungă la temperatura prevăzută la punctul 1 înainte de transport și să fie menținută la temperatura respectivă în timpul transportului.

Cu toate acestea, următoarele litere (a) și (b) se aplică.

carnea destinată congelării trebuie să fie congelată fără întârzieri nejustificate, luând în considerare perioada de stabilizare, necesară eventual înainte de congelare.

Cu toate acestea, operatorii din sectorul alimentar care desfășoară o activitate de vânzare cu amănuntul pot congela carnea în vederea redistribuirii acesteia în scopul donării de alimente, în conformitate cu următoarele condiții:

în timpul depozitării și transportului, carnea expusă trebuie separată de carnea ambalată, cu excepția cazului în care aceasta este depozitată sau transportată în momente diferite sau astfel încât ambalajul și modul de depozitare sau de transport să nu poată constitui o sursă de contaminare pentru carne.

în timpul colectării și transportului, animalele trebuie să fie manipulate cu precauție și orice suferință inutilă trebuie evitată;

animalele care prezintă simptome de boală sau care provin din efective despre care s-a stabilit că sunt contaminate cu agenți importanți din punctul de vedere al sănătății publice pot fi transportate spre abator numai cu autorizarea autorității competente;

cuștile utilizate pentru livrarea animalelor la abator și modulele, atunci când sunt utilizate, trebuie să fie realizate din materiale care rezistă la coroziune, se curăță și se dezinfectează ușor. Imediat după descărcare și înainte de a fi reutilizat, tot echipamentul utilizat pentru colectarea și livrarea animalelor vii trebuie să fie curățat, spălat și dezinfectat.

abatoarele trebuie să dispună de un spațiu sau de un loc acoperit pentru primirea animalelor și pentru inspecția veterinară înainte de sacrificarea acestora;

pentru a evita contaminarea cărnii, este necesar ca abatoarele:

este necesar ca abatoarele să dispună de instalații pentru dezinfectarea instrumentelor cu apă caldă la o temperatură de cel puțin 82 °C sau de un alt sistem care are un efect echivalent;

este necesar ca echipamentul utilizat de către personalul care manipulează carnea ca atare pentru a se spăla pe mâini să fie dotat cu robinete proiectate pentru prevenirea răspândirii contaminărilor;

este necesar să se prevadă instalații care se încuie pentru depozitarea frigorifică a cărnii reținute și instalații separate care se încuie pentru depozitarea cărnii declarate improprii pentru consumul uman;

este necesar ca abatoarele să dispună de un spațiu separat echipat cu instalații corespunzătoare pentru curățarea, spălarea și dezinfectarea:

Aceste spații și instalații nu sunt obligatorii pentru litera (b) atunci când în apropiere există spații și instalații autorizate oficial;

este necesar ca abatoarele să dispună de o instalație care se încuie și care este echipată corespunzător sau, după caz, de un spațiu rezervat exclusiv utilizării de către serviciul veterinar.

să fie construite astfel încât să se evite contaminarea cărnii, în special:

să dispună de spații care permit depozitarea cărnii ambalate separat de carnea expusă, cu excepția cazului în care carnea a fost depozitată în momente diferite sau astfel încât ambalajele și modul de depozitare să nu poată constitui o sursă de contaminare pentru carne;

să dispună de săli de tranșare dotate cu echipamente care să asigure conformitatea cu cerințele prevăzute de capitolul V;

să dispună, pentru personalul care manipulează carnea ca atare, de un echipament pentru spălarea mâinilor dotat cu robinete proiectate pentru prevenirea răspândirii contaminărilor

și

să dispună de instalații pentru dezinfectarea instrumentelor cu apă caldă la o temperatură de cel puțin 82 °C sau de un alt sistem care are un efect echivalent.

eviscerarea gâștelor și rațelor crescute pentru producția de foie gras, asomate, sângerate și deplumate la ferma de îngrășare

sau

eviscerarea păsărilor de curte cu eviscerare amânată,

este necesar ca operatorii abatoarelor să urmeze instrucțiunile autorității competente pentru ca inspecția veterinară ante mortem să fie efectuată în condiții corespunzătoare;

atunci când anumite unități sunt autorizate pentru sacrificarea unor specii animale diferite sau pentru manipularea ratitelor de crescătorie și a vânatului mic sălbatic, trebuie să fie luate măsuri de precauție în vederea evitării oricărei contaminări încrucișate; astfel operațiunile executate pe specii diferite sunt efectuate separat în timp și spațiu. Este necesar să fie disponibile instalații separate pentru recepția și depozitarea carcaselor de ratite de crescătorie sacrificate în exploatație și pentru vânatul mic sălbatic;

este necesar ca animalele introduse în sala de sacrificare să fie sacrificate fără amânări nejustificate;

este necesar ca asomarea, sângerarea, jumulirea sau deplumarea, eviscerarea și orice altă pregătire să fie efectuate fără nici o întârziere nejustificată, astfel încât să fie evitată orice contaminare a cărnii. Este necesar, în special, să fie luate măsuri pentru evitarea deversării conținutului tubului digestiv în timpul eviscerării;

exploatanții de abatoare trebuie să urmeze instrucțiunile autorității competente, astfel încât inspecția veterinară post mortem să fie efectuată în condiții corespunzătoare și, în special, ca animalele sacrificate să poată fi inspectate în mod corespunzător;

după inspecția veterinară post mortem:

după inspecția veterinară și eviscerare, este necesar ca animalele sacrificate să fie curățate și refrigerate, de îndată ce acest lucru este posibil, la o temperatură care să nu fie mai mare de 4 °C, cu excepția cazului în care tranșarea este efectuată la cald;

atunci când carcasele sunt supuse unui proces de refrigerare prin imersiune, este necesar să fie respectate următoarele dispoziții:

animalele bolnave sau suspecte de boală și animalele sacrificate în cadrul unor programe de eradicare sau de luptă împotriva unei boli nu trebuie să fie sacrificate în unitate, cu excepția cazului în care acest lucru este permis de autoritatea competentă. În acest caz, este necesar ca sacrificarea să fie realizată sub control oficial și trebuie luate măsuri pentru prevenirea oricărei contaminări. Este necesar ca spațiile să fie curățate și dezinfectate înainte de a fi reutilizate.

este necesar ca operațiunile efectuate în cazul cărnii să fie organizate astfel încât să se evite sau să se reducă la minim orice contaminare. În acest scop, este necesar ca operatorii din sectorul alimentar să se asigure în special că:

cu toate acestea, carnea poate fi dezosată și tranșată înainte de a fi ajuns la temperatura prevăzută la punctul 1 litera (b), atunci când secția de tranșare se află în aceeași clădire cu abatoarele, cu condiția transferării cărnii în sala de tranșare:

De îndată ce este tranșată și, după caz, ambalată, carnea trebuie să fie refrigerată la o temperatură care nu depășește 4 °C.

Carnea trebuie să ajungă la o temperatură care nu depășește 4 °C înainte de transport și să fie menținută la această temperatură în timpul transportului. Cu toate acestea, în cazul în care autoritatea competentă autorizează acest lucru, ficatul destinat producției de foie gras poate fi transportat la o temperatură care depășește 4 °C, cu condiția ca:

Carnea destinată congelării trebuie congelată fără întârzieri nejustificate.

Cu toate acestea, operatorii din sectorul alimentar care desfășoară o activitate de vânzare cu amănuntul pot congela carnea în vederea redistribuirii acesteia în scopul donării de alimente, în conformitate cu următoarele condiții:

Carnea expusă trebuie depozitată și transportată separat de carnea ambalată, cu excepția cazului în care aceasta este depozitată sau transportată în momente diferite sau astfel încât ambalajul și modul de depozitare sau de transport să nu poată constitui o sursă de contaminare pentru carne.

este necesar ca exploatația să fie supusă unor inspecții veterinare periodice;

operatorul din sectorul alimentar trebuie să informeze, în prealabil, autoritatea competentă cu privire la data și ora sacrificării păsărilor de curte;

exploatația trebuie să dispună de spații de adunare a animalelor care permit realizarea unei inspecții veterinare ante mortem a grupului;

exploatația trebuie să dispună de spații corespunzătoare pentru sacrificarea animalelor în condiții igienice și pentru manipularea ulterioară a păsărilor de curte;

este necesar să se respecte cerințele privind bunăstarea animalelor;

pe lângă informațiile privind lanțul alimentar care trebuie transmise în conformitate cu secțiunea III din anexa II la prezentul regulament, certificatul de sănătate animală prevăzut în capitolul 2 din anexa IV la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/2235 trebuie să însoțească animalul sacrificat până la abator sau până la unitatea de tranșare sau să fie trimis în avans, în orice format;

în ceea ce privește păsările de curte crescute pentru producția de foie gras, carcasele neeviscerate trebuie să fie transportate de îndată și refrigerate, în cazul în care este necesar, până la un abator sau la o secție de tranșare. Este necesar ca acestea să fie eviscerate în termen de 24 de ore după sacrificare sub controlul autorității competente;

păsările de curte cu eviscerare amânată obținute în exploatația de producție pot fi ținute timp de cel mult 15 zile la o temperatură care să nu fie mai mare de 4 °C. Acestea trebuie să fie apoi eviscerate într-un abator sau o secție de tranșare care se află în același stat membru ca și exploatația de producție.

animalele nu pot fi transportate în vederea evitării oricărui risc pentru manipulator sau a garantării bunăstării animalelor;

efectivul este supus unor controale veterinare regulate;

proprietarul animalelor prezintă o cerere;

autoritatea competentă este informată în prealabil cu privire la data și ora sacrificării animalelor;

exploatația aplică o procedură de adunare a animalelor pentru a permite realizarea unei inspecții veterinare ante mortem a grupului;

exploatația dispune de instalații corespunzătoare pentru sacrificarea, sângerarea și, atunci când ratitele trebuie deplumate, deplumarea animalelor;

sunt respectate cerințele privind bunăstarea animalelor;

animalele sacrificate și sângerate sunt transportate spre abator în condiții de igienă și fără întârzieri nejustificate. În cazul în care transportul durează mai mult de două ore, animalele sunt refrigerate. Eviscerarea poate fi efectuată la fața locului, sub control veterinar;

o declarație întocmită de către operatorul din sectorul alimentar care a crescut animalele, în care se indică identitatea acestora, orice produs de uz veterinar sau alt tratament care le-a fost administrat animalelor respective, precum și datele de administrare a acestor tratamente și perioadele de așteptare însoțește animalele sacrificate până la abator

și

certificatul oficial prevăzut în capitolul 3 din anexa IV la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/2235, eliberat și semnat de către medicul veterinar oficial, prin care se atestă rezultatul favorabil al inspecției veterinare ante mortem și efectuarea corectă a sacrificării și a exsanguinării și în care se indică data și ora, însoțește animalul sacrificat până la abator sau a fost trimis în avans, în orice format.

exploatația să fie situată într-un stat membru sau într-o regiune, astfel cum sunt acestea definite la articolul 2 alineatul (2) litera (p) din Directiva 64/432/CEE, care nu se este supus(ă) unor restricții sanitare în conformitate cu legislația Uniunii sau legislația națională;

operatorul din sectorul alimentar să fi demonstrat nivelul de competență adecvat pentru sacrificarea animalelor fără a provoca acestora niciun fel de durere, chin sau suferință evitabile în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1099/2009 și fără a aduce atingere articolului 12 din respectivul regulament.

anatomia, fiziologia și comportamentul normal al vânatului sălbatic;

comportamentul anormal și alterarea patologică a vânatului sălbatic în urma unor boli, a unei contaminări a mediului înconjurător sau a oricărui alt factor care ar putea afecta sănătatea umană după consum;

regulile de igienă și tehnicile corespunzătoare de manipulare, transport, eviscerare etc. a vânatului sălbatic după ucidere

și

legislația și actele administrative în domeniul sănătății animale și publice și condițiile de igienă care reglementează introducerea pe piață a vânatului sălbatic.

poate fi jupuit și introdus pe piață numai dacă:

▼M23

poate fi trimis la o unitate de prelucrare a vânatului din alt stat membru numai în cazul în care, în cursul transportului la respectiva unitate de prelucrare a vânatului, este însoțit de certificatul oficial prevăzut în capitolul 2 din anexa II la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/2235, care este eliberat și semnat de către un medic veterinar oficial și prin care se atestă faptul că au fost respectate cerințele stabilite la punctul 4 din prezentul capitol în ceea ce privește disponibilitatea unei declarații, dacă este cazul, și a părților relevante ale corpului animalului.

▼M16

În cazul în care unitatea de prelucrare a vânatului aflată în apropierea zonei de vânătoare este situată în alt stat membru, certificatul care însoțește transportul către această unitate de prelucrare a vânatului poate fi înlocuit de declarația persoanei formate menționate la punctul 2, astfel încât să se respecte articolul 3 alineatul (1) din Directiva 89/662/CEE, având în vedere starea de sănătate a animalelor din statul membru de origine.

centrul de colectare să fie:

dacă sunt eviscerate, animalele să nu fie îngrămădite în timpul transportului spre centrul de colectare și al depozitării în acesta;

animalele ucise să fie transportate la centrul de colectare în condiții de igienă și fără întârzieri;

să se respecte condițiile de temperatură prevăzute la punctul 5;

durata de depozitare să fie cea mai scurtă posibil;

corpurile și viscerele vânatului sălbatic mare să nu fie manipulate în niciun alt mod; cu toate acestea, examinarea de către o persoană calificată și îndepărtarea viscerelor pot avea loc în condițiile prevăzute la punctele 2, 3 și 4.

centrul de colectare să fie:

dacă sunt eviscerate, animalele să nu fie îngrămădite în timpul transportului spre centrul de colectare și al depozitării în acesta;

animalele ucise să fie transportate la centrul de colectare în condiții de igienă și fără întârzieri;

să se respecte condițiile de temperatură prevăzute la punctul 4;

durata de depozitare să fie cea mai scurtă posibil;

corpurile, inclusiv viscerele, ale vânatului sălbatic mic să nu fie manipulate în niciun alt mod; cu toate acestea, examinarea de către o persoană calificată și îndepărtarea viscerelor pot avea loc în condițiile prevăzute la punctele 1 și 2

sunt construite astfel încât să se evite contaminarea cărnii și a produselor, în special:

dispun de spații care permit depozitarea cărnii și a produselor ambalate separat de carnea și produsele neambalate, cu excepția situației în care acestea sunt depozitate în momente diferite sau astfel încât ambalajele și modul de depozitare nu pot constitui o sursă de contaminare pentru carne sau produse;

sunt dotate cu spații echipate astfel încât să se asigure respectarea cerințelor privind temperatura stabilite în capitolul III;

dispun, pentru personalul care manipulează carnea și produsele neambalate, de un echipament pentru spălarea mâinilor dotat cu robinete proiectate pentru prevenirea răspândirii contaminărilor

și

dispun de instalații pentru dezinfectarea instrumentelor cu apă caldă la o temperatură de cel puțin 82 °C sau de un alt sistem care are un efect echivalent.

materiile prime utilizate pentru prepararea cărnii tocate trebuie să respecte următoarele cerințe:

următoarele materii prime pot fi utilizate pentru preparatele din carne:

materiile prime utilizate pentru producerea cărnii separate mecanic (CSM) trebuie să respecte următoarele cerințe:

este necesar ca operațiunile efectuate în cazul cărnii să fie organizate astfel încât să se evite sau să se reducă pe cât posibil orice contaminare. În acest scop, este necesar ca operatorii din sectorul alimentar să asigure că, în special, carnea utilizată:

următoarele cerințe se aplică producției de carne tocată și de preparate din carne:

următoarele cerințe se aplică producției și utilizării cărnii separate mecanic (CSM) produse cu ajutorul unor tehnici care nu alterează structura oaselor utilizate în producția de carne separată mecanic (CSM) și al căror conținut de calciu nu este mult mai mare decât cel al cărnii tocate:

următoarele cerințe se aplică producției și utilizării cărnii separate mecanic (CSM) produse cu alte tehnici decât cele menționate la punctul 3:

carnea tocată, preparatele de carne și carnea separată mecanic nu pot fi recongelate după decongelare.

organele aparatului genital al femelelor și masculilor, cu excepția testiculelor;

organele aparatului urinar, cu excepția rinichilor și vezicii;

cartilagiul laringelui, al traheei și al bronhiilor extralobulare;

ochii și pleoapele;

canalul auditiv extern;

țesuturile corneene

și

la păsările de curte, capul, cu excepția crestei și urechilor, a carunculei și bărbii, esofagul, gușa, intestinele și organele aparatului genital.

în ceea ce privește operațiunile care sunt efectuate înainte de sosirea moluștelor bivalve vii într-un centru de expediere sau de purificare, acestea completează cerințele prevăzute de anexa I la regulamentul menționat;

în ceea ce privește celelalte operațiuni, acestea completează cerințele prevăzute de anexa II la regulamentul menționat.

în cazul loturilor de moluște bivalve vii expediate din regiunea de producție, documentul de înregistrare trebuie să conțină cel puțin următoarele informații:

în cazul loturilor de moluște bivalve vii expediate dintr-o zonă de relocare, documentul de înregistrare trebuie să cuprindă cel puțin informațiile menționate la litera (a), precum și următoarele informații:

în cazul loturilor de moluște bivalve vii expediate dintr-un centru de purificare, documentul de înregistrare trebuie să cuprindă cel puțin informațiile menționate la litera (a), precum și următoarele informații:

atunci când un lot de moluște bivalve vii este expediat de către un operator intermediar, lotul trebuie să fie însoțit de un nou document de înregistrare completat de operatorul intermediar. Documentul de înregistrare trebuie să cuprindă cel puțin informațiile menționate la literele (a), (b) și (c), precum și următoarele informații:

în cazul în care personalul care recoltează moluștele bivalve vii operează și la centrul de expediere, la centrul de purificare, la zona de relocare sau la unitatea de prelucrare care primește moluștele bivalve vii

și

în cazul în care o autoritate competentă unică exercită o supraveghere asupra tuturor unităților în cauză,

înregistrați la autoritatea competentă ca operatori din sectorul alimentar care desfășoară activități de producție primară, astfel cum sunt menționate la articolul 4 alineatul (2) litera (a), dacă nu au sedii sau dacă au doar sedii unde manipulează, spală și depozitează moluște bivalve vii la temperatura ambiantă, fără grupare sau condiționare sau

aprobați de autoritatea competentă ca operatori din sectorul alimentar, în conformitate cu articolul 4 alineatul (2) dacă, în plus față de desfășurarea activităților menționate la litera (a), dețin un depozit frigorific sau grupează sau fracționează loturi de moluște bivalve vii sau efectuează operațiuni de condiționare sau reimersare.

din zone de producție încadrate în clasa A la centre de expediere sau la un alt operator intermediar;

din zone de producție încadrate în clasa B doar la centre de purificare, la unități de prelucrare sau la un alt operator intermediar;

din zone de producție încadrate clasa C la unități de prelucrare sau la un alt operator intermediar care deține sedii.

sterilizare în recipiente închise ermetic

și

tratamente termice care cuprind:

tehnicile de recoltare și manipulările ulterioare nu trebuie să ducă la o contaminare suplimentară sau la degradarea excesivă a cochiliilor sau țesuturilor moluștelor bivalve vii și nu trebuie să genereze modificări care afectează evident posibilitatea ca acestea să fie tratate prin purificare, prelucrare sau relocare. Operatorii din sectorul alimentar trebuie în special:

mijloacele de transport trebuie să permită o drenare satisfăcătoare și să fie dotate astfel încât să asigure cele mai bune condiții posibile de supraviețuire și o protecție eficientă împotriva contaminărilor.

operatorii din sectorul alimentar pot utiliza numai zonele autorizate de către autoritatea competentă pentru relocarea moluștelor bivalve vii. Limitele acestor zone trebuie să fie clar balizate cu geamanduri, piloni sau alte echipamente fixe; zonele de relocare trebuie să fie separate de o distanță minimă între ele, precum și de zonele de producție pentru a reduce orice risc de propagare a contaminării;

condițiile de relocare trebuie să asigure condiții optime de purificare. Operatorii din sectorul alimentar trebuie în special:

operatorii din sectorul alimentar care gestionează zonele de relocare trebuie să țină o evidență permanentă a originii moluștelor bivalve vii, a perioadelor de relocare, a zonelor de relocare utilizate și a destinației ulterioare a fiecărui lot după relocare pentru inspecția efectuată de autoritatea competentă.

suprafețele interioare să fie netede, tari, impermeabile și ușor de curățat;

să fie construite astfel încât să se poată realiza o golire totală de apă;

orificiile pe unde intră apa în rezervor trebuie să fie plasate într-un loc care permite evitarea oricărui risc de contaminare a apei.

înainte de începerea purificării este necesar să se îndepărteze mâlul și resturile de pe moluștele bivalve vii și să se efectueze o spălare cu apă curată, dacă este necesar.

funcționarea sistemului de purificare trebuie să permită ca moluștele bivalve vii să-și poată regăsi repede și să-și poată menține activitatea de hrănire prin filtrare, să elimine contaminarea cu reziduuri, să nu fie recontaminate și să poată rămâne în viață în bune condiții după purificarea în vederea împachetării, a depozitării și a transportului înainte de introducerea pe piață;

cantitate de moluște bivalve vii care vor fi purificate nu trebuie să fie mai mare decât capacitatea centrului de purificare. Moluștele bivalve vii trebuie să fie supuse unei purificări continue pe o perioadă suficientă pentru ca acestea să fie în conformitate cu standardele sanitare menționate de capitolul V și cu criteriile microbiologice adoptate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 852/2004;

în cazul în care un bazin de purificare conține mai multe specii de moluște bivalve, durata tratamentului trebuie să fie stabilită pe baza timpului necesar speciei care are nevoie de cea mai lungă perioadă de purificare;

containerele utilizate pentru menținerea moluștelor bivalve vii în sistemele de purificare trebuie să fie construite astfel încât apa de mare curată să poată trece prin ele. Grosimea straturilor de moluște bivalve vii nu trebuie să împiedice deschiderea cochiliilor în timpul purificării;

în bazinul de purificare în care sunt în curs de purificare moluște bivalve vii nu trebuie să se afle nici un crustaceu, pește sau alt animal marin;

este necesar ca orice ambalaj care conține moluște bivalve vii purificate trimis către un centru de expediere să poarte o etichetă care atestă purificarea acestora.

manipulările moluștelor bivalve vii, în special operațiunile de condiționare, de calibrare, de ambalare și de împachetare nu trebuie să fie o sursă de contaminare a produsului sau să afecteze viabilitatea moluștelor;

înainte de expediere, cochiliile moluștelor bivalve vii trebuie să fie spălate complet cu apă curată;

moluștele bivalve vii trebuie să provină:

obligațiile menționate la punctele 1 și 2 se aplică, de asemenea, centrelor de expediere situate la bordul navelor. Moluștele manipulate în astfel de centre trebuie să provină dintr-o zonă de producție din clasa A sau dintr-o zonă de relocare.

Acestea trebuie să aibă caracteristicile organoleptice legate de prospețime și viabilitate, inclusiv absența murdăriilor pe cochilie, un răspuns corespunzător la percuție și o cantitate normală de lichid între valve.

Cantitatea totală de biotoxine marine (măsurate în tot corpul sau, separat, în orice parte comestibilă) nu trebuie să depășească următoarele limite:

▼M23

▼B

▼M23

▼M14

specia de moluscă bivalvă (denumirea comună și denumirea științifică)

și

data de împachetare, formată din zi și lună cel puțin.

pectinidele, gasteropodele marine și echinodermele care nu se hrănesc prin filtrare pot fi introduse pe piață numai în cazul în care sunt recoltate și manipulate în conformitate cu partea B din capitolul II și îndeplinesc standardele stabilite în capitolul V, astfel cum se dovedește printr-un sistem de autocontrol pus în aplicare de către operatorii din sectorul alimentar care administrează licitații de pește, centre de expediere sau unități de prelucrare;

în plus față de punctul 1, atunci când datele care provin de la programele de monitorizare oficiale permit autorității competente să clasifice locurile de pescuit – după caz, în colaborare cu operatorii din sectorul alimentar –, pectinidelor li se aplică, prin analogie, dispozițiile din partea A a capitolului II;

pectinidele, gasteropodele marine și echinodermele care nu se hrănesc prin filtrare trebuie introduse pe piață în vederea consumului uman numai prin licitație, prin intermediul unui centru de expediere sau al unei unități de prelucrare. Atunci când manipulează pectinide și/sau astfel de gasteropode marine și/sau echinoderme, operatorii din sectorul alimentar care își desfășoară activitatea în astfel de unități trebuie să informeze autoritatea competentă în acest sens și, în ceea ce privește centrele de expediere, să respecte cerințele relevante din capitolele III și IV;

operatorii din sectorul alimentar care manipulează pectinide, gasteropode marine și echinoderme care nu se hrănesc prin filtrare trebuie să respecte:

pentru unitățile, inclusiv nave, care se ocupă de producția primară și operațiunile conexe, acestea completează cerințele prevăzute de anexa I la acest regulament;

pentru celelalte unități, inclusiv navele, acestea completează cerințele prevăzute de anexa II la acest regulament;

În cazul sursei de apă, acestea completează cerințele prevăzute de anexa II capitolul VII la regulamentul menționat; apa de mare curată se poate folosi pentru manipularea și spălarea produselor pescărești, producția de apă folosită pentru refrigerarea produselor pescărești și răcirea rapidă a crustaceelor și moluștelor după fierbere.

producția primară cuprinde creșterea, pescuitul și recoltarea produselor pescărești vii în vederea introducerii pe piață

și

operațiunile conexe cuprind următoarele operațiuni, cu condiția ca acestea să fie efectuate la bordul navei de pescuit: sacrificare, sângerare, decapitare, eviscerare, îndepărtarea înotătoarelor, refrigerare și împachetare; acestea includ, de asemenea:

navele utilizate pentru recoltarea produselor pescărești în mediul natural al acestora sau pentru manipularea sau prelucrarea acestor produse după recoltare și navele frigorifice respectă condițiile structurale și referitoare la echipamente stabilite în partea I; și

operațiunile efectuate la bordul navelor au loc cu respectarea condițiilor stabilite în partea II.

să dispună de echipamente de congelare cu o capacitate suficientă de congelare cât mai rapidă posibil într-un proces continuu și cu un interval de stabilizare a temperaturii de congelare cât mai scurt posibil, astfel încât să se atingă o temperatură internă de maximum -18 °C;

să dispună de instalații frigorifice cu o putere suficientă pentru a menține produsele pescărești în spațiile de depozitare la o temperatură care să nu fie mai mare de -18 °C. Calele de depozitare pot fi utilizate pentru congelare numai dacă îndeplinesc condițiile de la punctul 1 și trebuie să fie echipate cu un sistem de înregistrare a temperaturii amplasat astfel încât să poată fi consultat ușor. Senzorul de temperatură a sistemului de înregistrare trebuie să fie situat în zona unde temperatura spațiului de depozitare este cea mai mare;

să respecte cerințele, stabilite la punctul 2 din partea B, care se aplică navelor proiectate și echipate pentru a asigura conservarea produselor pescărești proaspete mai mult de douăzeci și patru de ore.

de un spațiu de primire rezervat aducerii produselor pescărești la bord, proiectat pentru a permite separarea tranșelor care se aduc succesiv. Acesta trebuie să fie ușor de curățat și proiectat astfel încât să protejeze produsele de acțiunea soarelui sau de intemperii precum și de orice sursă de contaminare;

de un sistem de transportare a produselor pescărești de la spațiul de primire spre locul operațiunilor, în conformitate cu regulile de igienă;

de spații de lucru de dimensiuni suficiente pentru a permite prepararea și prelucrarea produselor pescărești în condiții de igienă satisfăcătoare, ușor de curățat și de dezinfectat, proiectate și dispuse pentru a evita orice contaminare a produselor;

de spații de depozitare a produselor finite, de dimensiuni satisfăcătoare, proiectate astfel încât să fie ușor de curățat; în cazul în care la bord funcționează o unitate de prelucrare a deșeurilor, trebuie prevăzută o cală separată pentru depozitarea acestor deșeuri;

de un spațiu pentru depozitarea materialului de ambalat, separat de locurile de pregătire și prelucrare a produselor;

de echipamente speciale pentru evacuarea, fie direct în mare, fie, în cazul în care o cer circumstanțele, într-o cuvă etanșă prevăzută în acest scop, a deșeurilor și produselor pescărești necorespunzătoare pentru consumul uman; în cazul în care aceste deșeuri sunt depozitate și prelucrate la bord pentru a fi epurate, în acest scop trebuie prevăzute spații separate;

de un orificiu de pompare a apei situat într-un loc care să evite contaminarea apei

și

de dispozitive pentru spălarea mâinilor pentru personalul care manipulează produsele pescărești expuse, care să fie prevăzute cu robinete proiectate pentru evitarea propagării contaminării;

asigure că materialul de descărcare și debarcare care intră în contact cu produsele pescărești este fabricat dintr-un material ușor de curățat și de dezinfectat și este ținut în bună stare de întreținere și curățenie

și

evite, în timpul descărcării și debarcării, orice contaminare a produselor pescărești, în special:

în momentul expunerii sau depozitării produselor pescărești:

Produsele pescărești proaspete întregi și eviscerate pot fi transportate și păstrate în apă refrigerată la bordul navelor. În plus, ele pot fi transportate mai departe în apă refrigerată și după debarcare și pot fi transportate de la unități de acvacultură până la sosirea într-o unitate terestră care desfășoară orice altă activitate decât transportul sau sortarea. În cazul în care se utilizează recipiente din polietilenă cu trei straturi umplute cu apă și gheață, produsele pescărești proaspete întregi și eviscerate pot fi transportate după sosirea la o unitate terestră care desfășoară alte activități decât transportul cu condiția respectării cerințelor de la capitolul VIII punctul 1 litera (a).

În cazul în care produsele refrigerate, neambalate nu sunt distribuite, expediate, preparate sau prelucrate imediat după ce au ajuns la o unitate terestră, ele trebuie depozitate sub gheață în facilități corespunzătoare sau, în cazul produselor pescărești proaspete întregi sau eviscerate, în recipiente de polietilenă cu trei straturi, confecționate din material izolant, umplute cu gheață și apă.

Împrospătarea gheții trebuie efectuată ori de câte ori este necesar. Atunci când se utilizează recipiente din polietilenă cu trei straturi umplute cu apă și gheață, ele trebuie să fie curate și nedeteriorate. Apa trebuie să aibă o temperatură cât mai apropiată de 0 °C și să acopere toți peștii. Gheața trebuie să acopere întreaga suprafață a apei din containere, asigurându-se faptul că toți peștii se află sub stratul de gheață.

Produsele pescărești proaspete ambalate trebuie să fie refrigerate la o temperatură apropiată de cea a gheții în curs de topire.

Operațiuni precum decapitarea și eviscerarea trebuie să fie efectuate în condiții igienice. Atunci când eviscerarea este posibilă din punct de vedere tehnic și comercial, aceasta trebuie să fie efectuată cât mai repede posibil după capturare sau debarcarea produselor pescărești. Produsele trebuie să fie spălate temeinic imediat după aceste operațiuni.

Operațiuni precum filetarea sau tranșarea trebuie să fie realizate astfel încât să se evite contaminarea sau deteriorarea fileurilor și a feliilor. Fileurile și feliile trebuie să nu rămână pe mesele de lucru mai mult timp decât este necesar pentru prepararea lor. Fileurile și feliile trebuie să fie înfoliate și, dacă este necesar, ambalate și apoi refrigerate cât mai repede posibil după prepararea lor.

Containerele utilizate pentru expedierea sau depozitarea produselor pescărești proaspete preparate neambalate și păstrate la gheață trebuie să permită scurgerea apei topite astfel încât aceasta să nu rămână în contact cu produsele pescărești.

este necesar ca materiile prime utilizate să răspundă următoarelor criterii:

este necesar ca procesul de fabricare să respecte următoarele cerințe:

Operatorii din sectorul alimentar care introduc pe piață următoarele produse pescărești derivate din pești sau moluște cefalopode:

trebuie să se asigure că materia primă sau produsul finit este supus unui tratament de congelare pentru a distruge paraziții viabili care ar putea constitui un pericol pentru sănătatea consumatorului.

Pentru alți paraziți decât trematodele, tratamentul de congelare trebuie să consiste din scăderea temperaturii în toate părțile produsului la cel puțin:

Operatorii din sectorul alimentar nu sunt obligați să realizeze tratamentul de congelare prevăzut la punctul 1 pentru produsele pescărești:

să provină din unități, inclusiv nave, înregistrate sau autorizate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 852/2004 sau în temeiul prezentului regulament;

să provină din produse pescărești proprii alimentației umane și care respectă dispozițiile prezentei secțiuni;

să fie transportate și depozitate în condiții igienice;

să fie refrigerate cât de repede posibil și să rămână la temperaturile stabilite în capitolul VII.

nu constituie o sursă de contaminare;

este depozitat astfel încât să nu fie expus unor riscuri de contaminare

și

atunci când se intenționează a fi reutilizat, să fie ușor de curățat și, după caz, de dezinfectat.

este necesar ca produsele pescărești proaspete, produsele pescărești neprelucrate decongelate precum și produsele din crustacee și din moluște fierte și refrigerate să fie ținute la o temperatură apropiată de cea a gheții topite;

Produsele pescărești congelate trebuie să fie ținute la o temperatură care să nu depășească – 18 °C în toată masa produsului; cu toate acestea, peștii întregi congelați inițial în saramură și destinați industriei conservelor pot fi ținuți la o temperatură care să nu depășească – 9 °C;

este necesar ca produsele pescărești conservate vii să fie ținute la o temperatură și în condiții care să nu le afecteze caracteristicile din punctul de vedere al siguranței alimentelor și al viabilității.

În timpul transportului, produsele pescărești trebuie să fie păstrate la temperatura necesară. În particular:

operatorii din sectorul alimentar nu sunt obligați să se conformeze dispozițiilor de la punctul 1 litera (b) atunci când sunt transportate produse pescărești congelate de la un depozit frigorific până la o unitate autorizată pentru a fi decongelate de îndată după sosire, în vederea unei preparări și/sau prelucrări atunci când distanța parcursă este scurtă și autoritatea competentă autorizează acest lucru;

în cazul în care produsele pescărești sunt conservate la gheață, apa provenită din topirea gheții nu trebuie să rămână în contact cu produsele;

este necesar ca produsele pescărești destinate introducerii pe piață vii să fie transportate în condiții care să nu le afecteze caracteristicile din punctul de vedere al siguranței alimentelor și al viabilității.

Prin „colostru” se înțelege fluidul secretat de glandele mamare ale animalelor producătoare de lapte de la trei până la cinci zile după naștere, bogat în anticorpi și minerale, și care precede producția de lapte crud.

Prin „produse pe bază de colostru” se înțelege produse care rezultă din prelucrarea colostrului sau dintr-o nouă prelucrare a acestor produse.

care nu prezintă nici un simptom de boală contagioasă care poate fi transmisă omului prin lapte și colostru;

în bună stare de sănătate și care nu prezintă nici un semn de boală care ar putea duce la contaminarea laptelui și, în special, care nu suferă de o infecție a aparatului genital însoțită de scurgeri, de enterită cu diaree și febră sau de o inflamație vizibilă a ugerului;

care nu prezintă nici o rană a ugerului care ar putea altera laptele și colostrul;

cărora nu li s-au administrat substanțe sau produse neautorizate sau animale care nu au făcut obiectul unui tratament ilegal în temeiul Directivei 96/23/CE;

pentru care, în cazul administrării unor produse sau substanțe autorizate, a fost respectată perioada de așteptare prescrisă pentru aceste produse sau substanțe.

în cazul vacilor sau al bivolițelor care nu prezintă o reacție pozitivă la testele de depistare a tuberculozei sau a brucelozei și nici un simptom al acestor boli după ce au fost supuse unui tratament termic, astfel încât să prezinte o reacție negativă la testul de fosfatază;

în cazul oilor sau al caprelor care nu prezintă o reacție pozitivă la testele de depistare a brucelozei sau care au fost vaccinate împotriva brucelozei în cadrul unui program de eradicare aprobat și care nu prezintă nici un simptom al acestei boli:

în cazul femelelor altor specii care nu prezintă o reacție pozitivă la testele de depistare a tuberculozei sau a brucelozei și nici un simptom al acestor boli, dar care aparțin unui efectiv în care a fost detectată bruceloza sau tuberculoza în urma controalelor menționate la punctul 2 litera (a) punctul (iii) sau la punctul 2 litera (b) punctul (ii), în cazul în care sunt supuse unui tratament care să asigure siguranța acestuia.

ca, înainte de a începe mulsul, ugerul și părțile adiacente să fie curate;

ca laptele și colostrul de la fiecare animal să fie controlate de către persoana care răspunde de muls sau cu ajutorul unei metode care permite obținerea unor rezultate similare, în vederea detectării unor caracteristici organoleptice sau fizico-chimice anormale, și ca laptele și colostrul care prezintă astfel de caracteristici să nu fie utilizate pentru consumul uman;

ca laptele și colostrul care provin de la animale care prezintă semnele clinice ale unei boli care poate afecta mamela să nu fie utilizate pentru consumul uman în cazul în care nu sunt în conformitate cu indicațiile unui medic veterinar;

să fie identificate animalele supuse unui tratament în urma căruia există riscul ca reziduuri de medicamente să treacă în lapte și ca laptele care provine de la aceste animale înainte de încheierea perioadei de așteptare prescrise să nu fie utilizat pentru consumul uman și

ca tratamentele prin imersiune sau prin pulverizare aplicate ugerelor să fie utilizate în conformitate cu procedurile prevăzute de Directiva 98/8/CE a Parlamentului European și a Consiliului din16 februarie 1998 privind introducerea pe piață a produselor biocide ( 20 );

colostrul se mulge separat și nu se amestecă împreună cu laptele crud.

Laptele trebuie de îndată adus la o temperatură care să nu fie mai mare de 8 °C, atunci când este colectat în fiecare zi, și 6 °C, atunci când colectarea nu este efectuată în fiecare zi.

Colostrul trebuie de îndată adus și depozitat separat la o temperatură care să nu fie mai mare de 8 °C, atunci când este colectat în fiecare zi, și de 6 °C, atunci când colectarea nu este efectuată în fiecare zi, sau congelat.

laptele este tratat în două ore după muls sau în cazul în care

este necesară o temperatură mai mare din motive tehnologice legate de fabricarea anumitor produse lactate, și autoritatea competentă autorizează acest lucru.

de către sau în numele operatorului din sectorul alimentar care produce laptele;

de către sau în numele operatorului din sectorul alimentar care colectează sau prelucrează laptele;

de către sau în numele unui grup de operatori din sectorul alimentar sau

în cadrul unui program de control național sau regional.

al cărui conținut de reziduuri de antibiotice depășește nivelul autorizat pentru una dintre substanțele prevăzute în anexele I și III la Regulamentul (CEE) nr. 2377/90 ( 21 ) sau

în cazul în care totalul combinat de reziduuri ale tuturor substanțelor antibiotice depășește o valoare maximă autorizată.

Operatorii din sectorul alimentar trebuie să se asigure că, la sosirea în unitatea de prelucrare:

și este menținut la această temperatură până la prelucrare.

Cu toate acestea, operatorii din sectorul alimentar pot păstra laptele și colostrul la o temperatură mai mare:

Pasteurizarea se realizează printr-un tratament care implică:

astfel încât produsele să prezinte, după caz, o reacție negativă la testul de fosfatază imediat după un astfel de tratament.

să ia în considerare procedurile puse la punct în conformitate cu principiile HACCP în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 852/2004 și

să respecte cerințele pe care le-ar putea formula autoritatea competentă în această privință atunci când autorizează unități sau efectuează controale în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 854/2004.

laptele de vacă crud utilizat pentru prepararea produselor lactate are conținutul de germeni mai mic de 300 000 pe ml la o temperatură de 30 oC; precum și

că laptele de vacă tratat termic utilizat pentru prepararea produselor lactate are conținutul de germeni mai mic de 100 000 pe ml la o temperatură de 30 oC.

în cazul laptelui crud destinat consumului uman ca atare, termenii „lapte crud”;

în cazul produselor din lapte crud, la care procesul de producție nu comportă nici tratament termic nici tratament fizic sau chimic, termenii „cu lapte crud”;

în cazul colostrului, termenul „colostru”;

în cazul produselor pe bază de colostru, termenii „pe bază de colostru”.

marca de identificare poate conține o trimitere la locul de origine pe înveliș sau pe ambalaj unde este indicat numărul autorizației unității, în loc să indice numărul autorizației unității;

în cazul sticlelor reutilizabile, marca de identificare poate indica numai codul țării de expediere și numărul autorizației unității.

spălarea, uscarea și dezinfectarea ouălor murdare, după caz;

spargerea ouălor, colectarea conținutului acestora și îndepărtarea fragmentelor de coajă și de membrană

și

alte operațiuni decât cele menționate la punctele 1 și 2.

Cojile ouălor utilizate la fabricarea produselor din ouă trebuie să fie total dezvoltate și să nu prezinte crăpături. Cu toate acestea, ouăle crăpate pot fi utilizate pentru fabricarea ouălor lichide sau a produselor din ouă în cazul în care unitatea de producție sau un centru de ambalare le livrează direct unei unități aprobate pentru fabricarea ouălor lichide sau unei unități de prelucrare unde trebuie ca acestea să fie sparte cât mai repede posibil.

ouăle lichide obținute într-o unitate autorizată în acest sens pot fi utilizate ca materii prime. Este necesar ca ouăle lichide să fie obținute în conformitate cu cerințele de la punctele 1, 2, 3, 4 și 7 din titlul III.

ouăle pot fi sparte numai dacă sunt curate și uscate;

ouăle trebuie sparte astfel încât să fie redusă la minim contaminarea, având grijă în special ca această operațiune să fie efectuată în mod corespunzător separat de celelalte. Este necesar ca ouăle crăpate să fie prelucrate de îndată ce este posibil;

ouăle care nu sunt ouă de găină, de curcă și de bibilică trebuie să fie manipulate și prelucrate separat. Este necesar ca toate echipamentele să fie curățate și dezinfectate înaintea reluării prelucrării ouălor de găină, de curcă și de bibilică;

conținutul ouălor nu trebuie să fie extras prin centrifugare sau zdrobire; de asemenea, este interzisă utilizarea centrifugării cojilor goale pentru a extrage din acestea reziduuri de albuș destinate consumului uman;

după spargere, oul lichid trebuie să fie supus integral, cât mai repede posibil, unui tratament care urmărește eliminarea riscurilor microbiologice sau reducerea acestora la un nivel acceptabil. Un lot a cărui prelucrare este insuficientă poate face obiectul unei noi transformări în aceeași unitate, cu condiția ca prin această prelucrare să devină adecvat consumului uman. În cazul în care un lot se dovedește a fi necorespunzător pentru consumul uman, trebuie denaturat pentru a se asigura că nu se folosește pentru consumul uman;

nu este cerută nici o prelucrare pentru albușul destinat fabricării de albumină uscată sau cristalizată care urmează să fie supus unui tratament termic;

în cazul în care prelucrarea nu este efectuată de îndată după spargere, este necesar ca ouăle lichide să fie depozitate fie congelate, fie la o temperatură care să nu fie mai mare de 4 °C. Această perioadă de depozitare înaintea prelucrării la 4 °C nu trebuie să fie mai mare de 48 de ore. Cu toate acestea, aceste cerințe nu se aplică produselor care trebuie să facă obiectul unei eliminări a zaharurilor, în cazul în care acest proces este realizat cât mai repede posibil;

este necesar ca produsele nestabilizate pentru a fi păstrate la o temperatură ambientă să fie aduse la o temperatură care să nu fie mai mare de 4 °C. Pentru produsele care urmează să fie congelate, congelarea trebuie efectuată de îndată după prelucrare.

este necesar ca puii de baltă și melcii de mare să fie sacrificați într-o unitate construită, amenajată și echipată în acest sens;

este necesar ca unitățile în care sunt preparate pulpele de pui de baltă să dispună de un spațiu rezervat depozitării și spălării puilor de baltă vii, sacrificării și sângerării acestora. Este necesar ca acest spațiu să fie separat fizic de sala de preparare;

puii de baltă și melcii de mare care mor altfel decât prin sacrificarea în unitate nu trebuie preparați pentru consumul uman;

este necesar ca puii de baltă și melcii de mare să facă obiectul unei examinări organoleptice efectuate prin sondaj. În cazul în care în urma acestei examinări se consideră că puii de baltă și melcii de mare pot prezenta un pericol, aceștia nu mai trebuie utilizați pentru consumul uman;

de îndată după preparare, este necesar ca pulpele de pui de baltă să fie spălate din abundență cu apă potabilă curentă apoi refrigerate fără întâziere la o temperatură apropiată de cea a gheții care se topește, congelate sau prelucrate;

este necesar ca, după sacrificare, hepatopancreasul melcilor de mare, în cazul în care poate prezenta un pericol, să fie îndepărtat și nu trebuie să fie utilizat pentru consumul uman.

Cerințele prevăzute la punctele 1, 3, 4 și 6 se aplică, de asemenea, oricăror alte specii de melci din familiile Helicidae, Hygromiidae sau Sphincterochilidae, când sunt destinate consumului uman.

Cerințele prevăzute la punctele 1-5 se aplică și pulpelor de pui de baltă din genul Pelophylax din familia Ranidae și din genurilor Fejervarya, Limnonectes și Hoplobatrachus din familia Dicroglossidae, când sunt destinate consumului uman.

centrele care răspund de colectarea materiilor prime și ulterior de transportul acestora la unitățile de prelucrare trebuie să fie dotate cu instalații pentru depozitarea materiilor prime la o temperatură care să nu fie mai mare de 7 °C;

este necesar ca fiecare unitate de prelucrare să dispună de:

cu toate acestea, instalațiile de refrigerare prevăzute la punctele 1 și 2 (a) nu sunt necesare în cazul în care dispozitivul de aprovizionare cu materii prime oferă garanții că acestea nu sunt niciodată depozitate sau transportate fără refrigerare activă altfel decât în condițiile descrise în capitolul II punctul 1 (d).

este necesar ca materiile prime:

este interzisă utilizarea unor substanțe dizolvante în cursul topirii;

în cazul în care grăsimile destinate rafinării respectă standardele prevăzute la punctul 4, grăsimile animale topite preparate în conformitate cu punctele 1 și 2 pot fi rafinate în aceeași unitate sau într-o altă unitate în vederea ameliorării calităților fizico-chimice ale acestora;

este necesar ca, în funcție de tipul acestora, grăsimile animale topite să respecte următoarele standarde:

intestinele, vezicile și stomacurile de animale pot fi introduse pe piață numai în cazul în care:

este necesar ca stomacurile, vezicile și intestinele tratate care nu pot fi păstrate la o temperatură ambientă să fie depozitate, până la expediere, în stare refrigerată în instalații destinate acestei utilizări. În special produsele care nu sunt nici sărate nici uscate trebuie păstrate la o temperatură care nu este mai mare de 3 °C.

oasele, altele decât materialele cu risc specificat astfel cum sunt definite la articolul 3 alineatul (1) litera (g) din Regulamentul (CE) nr. 999/2001 al Parlamentului European și al Consiliului ( 22 );

pielea de rumegătoare de crescătorie;

pielea de porc;

pielea de păsări de curte;

tendoanele și nervii;

pielea de vânat sălbatic

și

pielea și oasele de pește.

este necesar să dispună de spații de depozitare dotate cu podele tari și pereți netezi, ușor de curățat și de dezinfectat și, după caz, echipate cu instalații frigorifice;

este necesar ca spațiile de depozitare să fie păstrate în bună stare de întreținere și igienă astfel încât să nu existe riscul contaminării materiilor prime;

în cazul în care materiile prime care nu respectă cerințele prezentului capitol sunt depozitate și/sau prelucrate în aceste spații, este necesar ca acestea să fie ținute separat de materiile prime care respectă cerințele din prezentul capitol pe toată perioada recepției, depozitării, prelucrării și expedierii.

întreg materialul din oase de rumegătoare provenit de la animale născute, crescute sau tăiate în țări sau regiuni cu risc controlat sau nedeterminat de ESB, în conformitate cu legislația comunitară, este supus unui proces care asigură că întreg materialul osos este măcinat fin și degresat cu apă fierbinte și tratat cu acid clorhidric diluat (la o concentrație minimă de 4 % și un pH < 1,5) timp de cel puțin două zile. Acest tratament este urmat fie de:

celelalte materii prime sunt supuse unui tratament cu acid sau substanțe alcaline, urmat de una sau mai multe clătiri. PH-ul trebuie să fie adaptat în consecință. Gelatina trebuie extrasă prin una sau mai multe operațiuni succesive de încălzire, urmate de purificare prin filtrare și tratament termic.

oasele, altele decât materialele cu risc specificat, astfel cum sunt definite la articolul 3 alineatul (1) litera (g) din Regulamentul (CE) nr. 999/2001;

pielea de rumegătoare de crescătorie;

pielea de porc;

pielea de păsări de curte;

tendoanele și nervii;

pielea de vânat sălbatic; și

pielea și oasele de pește.

este necesar să dispună de spații de depozitare dotate cu podele tari și pereți netezi, ușor de curățat și de dezinfectat și, după caz, echipate cu instalații frigorifice;

este necesar ca spațiile de depozitare să fie păstrate în bună stare de întreținere și igienă, astfel încât să nu existe riscul contaminării materiilor prime;

în cazul în care materiile prime care nu respectă cerințele prezentului capitol sunt depozitate și/sau prelucrate în aceste spații, este necesar ca acestea să fie ținute separat de materiile prime care respectă cerințele din prezentul capitol pe toată perioada recepției, depozitării, prelucrării și expedierii.

toate oasele de rumegătoare care provin de la animale născute, crescute sau sacrificate în țări sau regiuni prezentând un risc de ESB controlat sau nedeterminat în conformitate cu articolul 5 din Regulamentul (CE) nr. 999/2001 sunt supuse unui procedeu care garantează că toate oasele sunt fin măcinate, degresate cu apă fierbinte și tratate cu acid clorhidric diluat (la o concentrație minimă de 4 % și un pH < 1,5) timp de cel puțin două zile; acest tratament trebuie să fie urmat de adaptarea pH-ului prin utilizarea unui tratament acid sau alcalin urmat:

materiile prime altele decât cele menționate la litera (a) sunt supuse unui tratament care constă în spălare și adaptarea pH-ului prin utilizarea unui tratament acid sau alcalin urmat:

sulfat de condroitină;

acid hialuronic;

alte produse pe bază de cartilaje hidrolizate;

chitosan;

glucozamină;

cheag;

ihtiocol;

aminoacizi autorizați ca aditivi alimentari în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 al Parlamentului European și al Consiliului ( 23 );

aromatizanți alimentari autorizați în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1334/2008 al Parlamentului European și al Consiliului ( 24 );

derivați de grăsimi.

animale, inclusiv din penele acestora, care au fost sacrificate într-un abator și a căror carne a fost constatată ca fiind adecvată consumului uman în urma inspecțiilor ante- și post-mortem sau

produse pescărești care respectă secțiunea VIII sau

grăsimi topite și jumări conforme cu secțiunea XII sau lână, în cazul în care aceste produse sunt supuse unuia dintre următoarele procese:

Părul uman nu poate fi utilizat ca sursă pentru fabricarea aminoacizilor.