Acest document reprezintă un instrument de documentare, iar instituţiile nu îşi asumă responsabilitatea pentru conţinutul său.

privind normele comune în domeniul aviației civile și instituirea unei Agenții europene de siguranță a aviației

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 80 alineatul (2),

având în vedere propunerea Comisiei ( 1 ),

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social ( 2 ),

după consultarea Comitetului Regiunilor,

hotărând în conformitate cu procedura stabilită în articolul 251 din tratat ( 3 ),

întrucât:

(1)

În aviația civilă este necesară asigurarea în permanență a unui nivel ridicat și unitar de protecție a cetățenilor europeni, prin adoptarea unor norme de siguranță comune și a unor măsuri care garantează respectarea de către produsele, persoanele și organismele din cadrul Comunității a acestor norme, precum și a normelor adoptate în domeniul protecției mediului. În acest fel este facilitată libera circulație a mărfurilor, persoanelor și organismelor în cadrul pieței interne.

(2)

În consecință, produsele aeronautice trebuie să facă obiectul unei certificări, pentru a se verifica dacă îndeplinesc cerințele esențiale privind navigabilitatea și cerințele de protecția mediului în domeniul aviației civile. În termen de un an de la intrarea în vigoare a prezentului regulament este necesară elaborarea unor cerințe obligatorii adecvate privind exploatarea aeronavelor și calificarea personalului navigant, precum și privind aplicarea regulamentului la aeronavele din țări terțe și, ulterior, la alte aspecte de siguranță a aviației civile.

(3)	Pentru a răspunde preocupărilor sporite privind sănătatea și bunăstarea călătorilor în timpul zborului, este necesar ca aeronavele să fie astfel concepute încât să ofere o mai bună protecție a siguranței și sănătății călătorilor.

(4)	Este necesar să se ia măsuri imediate pe baza rezultatelor anchetelor asupra catastrofelor aeriene, mai ales atunci când acestea se datorează unor defecte de concepție a aeronavelor și/sau unor aspecte legate de exploatare, pentru a restabili încrederea consumatorilor în transportul aerian.

(5)

Convenția privind aviația civilă internațională, semnată la Chicago la 7 decembrie 1944 („Convenția de la Chicago”), la care au aderat toate statele membre, prevede deja norme minime care vizează controlul siguranței aviației civile, precum și aspectele conexe de protecție a mediului. Cerințele esențiale ale Comunității și normele adoptate pentru aplicarea acestora trebuie să ofere siguranța îndeplinirii de către statele membre a obligațiilor care decurg din Convenția de la Chicago, inclusiv cele privind țări terțe.

(6)

Produsele, piesele și echipamentele aeronautice trebuie să fie certificate din momentul în care se constată îndeplinirea de către acestea a cerințelor esențiale de navigabilitate și de protecție a mediului stabilite de Comunitate în conformitate cu normele instituite de Convenția de la Chicago. Comisia trebuie să fie împuternicită să elaboreze normele de aplicare necesare.

(7)

În vederea atingerii obiectivelor comunitare în ceea ce privește libera circulație a mărfurilor, persoanelor și serviciilor, precum și în ceea ce privește politica comună în domeniul transporturilor, statele membre trebuie să accepte, fără alte cerințe sau evaluări, produsele, piesele și echipamentele, organismele sau persoanele certificate în conformitate cu prezentul regulament și normele sale de aplicare.

(8)

Este necesar să se asigure suficientă flexibilitate pentru rezolvarea unor situații deosebite, cum ar fi măsuri de siguranță urgente, necesități operaționale neprevăzute sau restrânse, precum și capacitatea de a asigura atingerea unui nivel echivalent de siguranță prin alte mijloace. Statele membre trebuie să aibă dreptul de a acorda derogări de la cerințele prezentului regulament și ale normelor sale de aplicare, cu condiția ca acestea să aibă un domeniu de aplicare limitat și să se supună unei supravegheri comunitare corespunzătoare.

(9)

Îndeplinirea obiectivelor prezentului regulament se poate asigura în mod eficient prin cooperarea cu țări terțe. În acest caz, dispozițiile prezentului regulament și ale normelor sale de aplicare se pot adapta prin intermediul unor acorduri încheiate de Comunitate cu aceste țări. În absența unor astfel de acorduri, statele membre trebuie să fie autorizate să recunoască aprobările acordate produselor, pieselor și echipamentelor, organismelor și personalului de către o țară terță, sub rezerva unei supravegheri comunitare corespunzătoare.

(10)

Este importantă instituirea unor măsuri corespunzătoare pentru a se asigura atât protecția necesară a datelor sensibile în materie de siguranță, cât și pentru a furniza publicului larg informații adecvate cu privire la nivelul siguranței aviației civile și protecția corespunzătoare a mediului având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și Consiliului din 30 mai 2001 privind accesul publicului la documentele Parlamentului European, Consiliului și Comisiei ( 4 ) și la legislația internă relevantă.

(11)

Este necesară îmbunătățirea procedurilor în toate domeniile reglementate de prezentul regulament, astfel încât anumite sarcini care în prezent sunt îndeplinite la nivelul Comunității sau al statelor membre să fie executate de un organism unic specializat. Prin urmare, în cadrul structurii instituționale și modului de repartizare a puterilor în cadrul Comunității, este necesară înființarea unei Agenții europene de siguranță a aviației care să fie independentă cu privire la aspectele tehnice și să dispună de autonomie juridică, administrativă și financiară. În acest scop, este necesar și adecvat ca agenția să fie un organism comunitar cu personalitate juridică care să-și poată exercita puterile conferite prin prezentul regulament.

(12)

Pentru a putea acorda un sprijin corespunzător Comunității, agenția trebuie să aibă dreptul să-și extindă competențele la toate aspectele siguranței aviației civile și protecției mediului menționate în prezentul regulament. Agenția trebuie să sprijine Comisia în elaborarea legislației necesare, precum și statele membre și industria în aplicarea acesteia. Agenția trebuie să aibă competența să stabilească specificații de certificare și să elaboreze materiale îndrumătoare, să efectueze constatări tehnice și să emită certificatele necesare. De asemenea, trebuie să sprijine Comisia în monitorizarea modului de aplicare a prezentului regulament și a normelor sale de aplicare și să dispună de autoritatea necesară pentru a-și putea îndeplini misiunea.

(13)

Pentru a putea exercita un control eficace asupra funcționării agenției, Comisia și statele membre trebuie să fie reprezentate în cadrul unui consiliu de administrație. Consiliului trebuie să i se încredințeze competențele necesare pentru stabilirea bugetului, verificarea execuției bugetare, adoptarea normelor financiare adecvate, instituirea unor proceduri de lucru transparente la luarea deciziilor de către agenție și numirea directorului executiv. Este necesar, de asemenea, ca agenția să poată desfășura activități de cercetare și să organizeze o coordonare corespunzătoare cu Comisia și statele membre. Este de dorit ca agenția să acorde sprijin Comunității și statelor membre în domeniul relațiilor internaționale, inclusiv în armonizarea normelor, recunoașterea reciprocă a aprobărilor și cooperarea tehnică, și să fie abilitată să stabilească relații corespunzătoare cu autoritățile aeronautice din țări terțe și cu organizațiile internaționale competente în domeniile menționate în prezentul regulament.

(14)

Interesul general impune ca agenția să-și desfășoare activitățile în domeniul siguranței exclusiv pe baza unei expertize independente, aplicând cu strictețe prezentul regulament și normele adoptate de Comisie pentru aplicarea acestuia. În acest scop, toate deciziile agenției privind siguranța trebuie luate de directorul executiv, căruia trebuie să i se permită un grad înalt de flexibilitate privind avizarea și organizarea funcționării interne a agenției. Totuși, în cazul în care agenția trebuie să elaboreze proiecte de norme cu caracter general care urmează să fie aplicate de autoritățile naționale, statele membre trebuie să fie implicate în procesul de elaborare a deciziilor.

(15)

Este necesar să se garanteze că părțile prejudiciate de deciziile luate de agenție pot beneficia de remedierea prejudiciului într-o manieră care să fie adaptată la caracterul specific al sectorului aeronautic. Trebuie instituit un mecanism de apel corespunzător, astfel încât deciziile directorului executiv să poată fi atacate în fața unei instanțe de apel specializate, ale cărei decizii să poată fi la rândul lor contestate într-o instanță judecătorească.

(16)

Pentru a se garanta deplina autonomie și independență a agenției, aceasta trebuie să primească un buget propriu, ale cărui venituri se constituie în principal din contribuția Comunității și din taxele achitate de utilizatorii sistemului. Se aplică procedura bugetară comunitară în măsura în care sunt implicate contribuțiile comunitare și alte subvenții de la bugetul general al Uniunii Europene. Auditarea conturilor trebuie să fie asigurată de Curtea de Conturi.

(17)	Măsurile necesare pentru aplicarea prezentului regulament trebuie să fie adoptate în conformitate cu Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a procedurilor de exercitare a competențelor executive acordate Comisiei ( 5 ).

(18)

Dat fiind că obiectivele măsurii propuse, și anume instituirea și aplicarea unitară a unor norme comune în domeniul siguranței aviației civile și protecției mediului, nu se pot realiza la un nivel suficient de ridicat de către statele membre și din acest motiv, dată fiind dimensiunea europeană a prezentului regulament, se pot realiza mai bine la nivel comunitar, Comunitatea poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității, formulat în articolul 5 din tratat. În conformitate cu principiul proporționalității, formulat în același articol, prezentul regulament nu depășește limitele necesare pentru realizarea acestor obiective.

(19)	Înainte de înființarea unor birouri locale ale agenției este necesară elaborarea unui regulament general care să precizeze condițiile care trebuie să fie îndeplinite, precum și contribuția pe care trebuie să o aducă fiecare stat membru interesat.

(20)

Este în general recunoscut faptul că trebuie obținută participarea unor țări europene care nu sunt membre ale Uniunii Europene, pentru a se conferi agenției o adevărată dimensiune pan-europeană în vederea facilitării îmbunătățirii siguranței aviației civile pe tot teritoriul Europei. Țările europene care au încheiat cu Comunitatea acorduri privind adoptarea și aplicarea acquis-ului comunitar în domeniul vizat de prezentul regulament trebuie să se asocieze la activitatea agenției în baza unor reglementări care urmează să fie stabilite în cadrul acestor acorduri.

(21)

Obiectivul general este transferul eficient către agenție al funcțiilor și sarcinilor asumate de statele membre, inclusiv al celor care rezultă din cooperarea acestora prin intermediul autorităților reunite din aviație, fără diminuarea nivelelor ridicate de siguranță curente, precum și fără efecte negative asupra procedurilor de certificare. Este necesară adoptarea unor măsuri tranzitorii corespunzătoare.

(22)

Prezentul regulament creează cadrul amplu și adecvat pentru certificarea de mediu a produselor aeronautice, precum și pentru definirea și aplicarea unor cerințe tehnice și proceduri administrative comune în domeniul aviației civile. În consecință este necesară abrogarea în timp util a Directivei 80/51/CEE a Consiliului din 20 decembrie 1979 privind limitarea emisiilor sonore ale aeronavelor subsonice ( 6 ) și a anexei II la Regulamentul (CEE) nr. 3922/91 al Consiliului din 16 decembrie 1991 privind armonizarea cerințelor tehnice și a procedurilor administrative în domeniul aviației civile ( 7 ), fără a aduce atingere procedurilor de certificare a produselor, persoanelor și organismelor care se efectuează deja în conformitate cu actele legislative menționate.

(23)	Prezentul regulament se aplică oricărui alt domeniu legat de siguranța aviației civile în baza unei viitoare propuneri, în conformitate cu tratatul,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

(2) Prezentul regulament nu se aplică în situația în care produsele, piesele, echipamentele, personalul și organizațiile menționate la alineatul (1) sunt implicate în operațiuni militare, vamale, de poliție sau alte operațiuni similare. Statele membre se angajează să întreprindă măsurile necesare pentru ca aceste operațiuni să țină cont, în măsura posibilităților, de obiectivele prezentului regulament.

(1) Principalul obiectiv al prezentului regulament este stabilirea și menținerea unui nivel unitar ridicat de siguranță a aviației civile în Europa.

(2) În domeniile vizate de prezentul regulament, se au în vedere și următoarele obiective suplimentare:

(3) Mijloacele pentru realizarea obiectivelor menționate la alineatele (1) și (2) sunt următoarele:

(1) Aeronavele, inclusiv orice produs, piesă și echipament instalat la bord, care sunt:

se conformează dispozițiilor prezentului regulament, în afară de situația în care activitatea reglementată de supraveghere a siguranței a fost delegată unei țări terțe și nu sunt exploatate de către un operator comunitar.

(2) Dispozițiile de la alineatul (1) nu se aplică aeronavelor menționate în anexa II.

(3) Prezentul regulament nu aduce atingere drepturilor unor țări terțe, așa cum sunt ele specificate în convențiile internaționale, în special în Convenția de la Chicago.

(1) Aeronavele menționate la articolul 4 alineatul (1) se conformează cerințelor esențiale de navigabilitate formulate în anexa I.

(2) Conformitatea aeronavelor înmatriculate într-un stat membru, precum și a produselor, pieselor și echipamentelor instalate pe acestea se stabilește pe baza următoarelor dispoziții.

(4) Comisia adoptă, conform procedurii prevăzute la articolul 54 alineatul (3), normele de aplicare a prezentului articol, specificând în special următoarele:

(5) La elaborarea normelor de aplicare menționate la alineatul (4), Comisia veghează în mod deosebit că aceste norme:

(1) Produsele, piesele și echipamentele se conformează cerințelor de protecția mediului prevăzute în amendamentul 8 la volumul I și în amendamentul 5 la volumul II din anexa 16 la Convenția de la Chicago în vigoare din 24 noiembrie 2005, cu excepția apendicelor la anexa 16.

(2) În conformitate cu procedura prevăzută la articolul 54 alineatul (3), alineatul (1) din prezentul articol poate fi adaptat pentru a se alinia la modificările ulterioare ale Convenției de la Chicago și ale anexelor sale, care intră în vigoare după adoptarea prezentului regulament și care devin aplicabile în toate statele membre, în măsura în care această adaptare nu lărgește domeniul de aplicare al prezentului regulament.

(3) Comisia formulează normele de aplicare a alineatului (1), utilizând la nevoie apendicele menționat la alineatul (1), în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 54 alineatul (3).

În ceea ce privește principiile fundamentale, aplicabilitatea și cerințele esențiale pentru domeniile reglementate de articolul 1 alineatul (1) litera (b), Comisia înaintează Parlamentului European și Consiliului, într-un termen cât mai scurt, propuneri corespunzătoare.

(1) Statele membre recunosc, fără alte cerințe sau evaluări tehnice, certificatele eliberate conform prezentului regulament. Atunci când recunoașterea inițială corespunde unui anume scop sau anumitor scopuri, orice recunoaștere ulterioară se referă doar la același scop sau aceleași scopuri.

(2) Până la adoptarea normelor de aplicare menționate la articolul 5 alineatul (4) și fără a aduce atingere articolului 57 alineatul (2) certificatele care nu se pot elibera în conformitate cu prezentul regulament se pot elibera pe baza reglementărilor naționale în vigoare.

(1) Prin derogare de la dispozițiile prezentului regulament și de la normele adoptate pentru aplicarea acestuia, agenția sau autoritățile aeronautice dintr-un stat membru pot elibera certificate în baza certificatelor eliberate de autoritățile aeronautice competente ale unei țări terțe, după cum se prevede în acordurile de recunoaștere încheiate între Comunitate și țara terță respectivă.

(1) Dispozițiile din prezentul regulament și normele de aplicare adoptate nu împiedică un stat membru să reacționeze imediat la o problemă de siguranță care apare în legătură cu un produs, persoană sau organism la care se aplică dispozițiile prezentului regulament.

statul membru notifică imediat agenția, Comisia și celelalte state membre cu privire la măsurile luate și justificarea acestor măsuri.

(2) Comisia determină, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 54 alineatul (3), dacă un nivel de siguranță necorespunzător sau o lacună în prezentul regulament sau în normele de aplicare justifică sau nu menținerea măsurilor adoptate în temeiul alineatului (1). În această situație, Comisia ia măsurile necesare pentru a se modifica această normă. Dacă măsurile luate de statul membru se consideră nejustificate, statul membru revocă sau modifică măsurile în cauză.

(3) Statul membru poate acorda derogări de la cerințele esențiale formulate în prezentul regulament și în normele sale de aplicare, în cazul unor circumstanțe operaționale sau necesități operaționale neprevăzute sau urgențe cu o durată limitată, cu condiția ca aceste derogări să nu prejudicieze nivelul de siguranță. Derogările se aduc la cunoștința agenției, Comisiei și a celorlalte state membre atunci când capătă un caracter repetitiv sau se acordă pentru perioade mai mari de două luni.

(4) În cazul în care măsurile luate de un stat membru sunt mai puțin restrictive decât dispozițiile comunitare în vigoare, Comisia examinează dacă derogările în cauză se conformează obiectivelor generale de siguranță ale prezentului regulament sau oricărei alte norme din dreptul comunitar. Dacă derogările acordate nu se conformează obiectivelor generale de siguranță ale prezentului regulament sau oricărei alte norme din dreptul comunitar, Comisia ia o decizie în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 54 alineatul (4). În acest caz, statul membru revocă derogarea în cauză.

(5) În cazul în care un nivel de protecție echivalent cu cel atins pe baza normelor de aplicare a articolelor 5 și 6 se poate realiza prin alte mijloace, statele membre pot acorda aprobări privind derogarea de la normele de aplicare în cauză, fără discriminări pe motive de naționalitate. În astfel de cazuri, statul membru respectiv înștiințează Comisia cu privire la intenția sa de a acorda o astfel de aprobare și indică motivele care justifică necesitatea derogării de la regula respectivă, precum și condițiile prevăzute pentru asigurarea unui nivel echivalent de protecție.

(6) În termen de trei luni de la data notificării efectuate de un stat membru în conformitate cu alineatul (5), Comisia inițiază procedura prevăzută la articolul 54 alineatul (3), cu scopul de a determina dacă o aprobare propusă în conformitate cu alineatul (5) îndeplinește sau nu condițiile prevăzute la alineatul respectiv și poate fi acordată. În acest caz, Comisia notifică toate statele membre cu privire la decizia sa, acestea având, ca urmare, dreptul de a aplica măsura. Dispozițiile de la articolul 8 se aplică măsurii în cauză. Normele de aplicare corespunzătoare se pot modifica pentru a reflecta o astfel de măsură, cu utilizarea procedurilor transparente prevăzute la articolul 43.

(1) Comisia, agenția și autoritățile aeronautice naționale își comunică reciproc toate informațiile de care dispun în contextul aplicării prezentului regulament și al normelor sale de aplicare. Organismele împuternicite cu anchetarea accidentelor și incidentelor din aviația civilă, sau cu analiza evenimentelor, pot avea acces la aceste informații.

(2) Fără a aduce atingere dreptului de acces al publicului la documentele Comisiei, așa cum este definit în Regulamentul (CE) nr. 1049/2001, Comisia adoptă, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 54 alineatul (3), măsuri privind difuzarea către părțile interesate, la inițiativa Comisiei, a informațiilor cuprinse la alineatul (1) din prezentul articol. Aceste măsuri, care pot avea caracter general sau individual, se bazează pe necesitatea:

(3) Autoritățile aeronautice naționale, în conformitate cu legislațiile lor naționale, iau măsurile necesare pentru a asigura un nivel corespunzător de confidențialitate în legătură cu informațiile pe care le primesc în temeiul alineatului (1).

(4) În vederea informării publicului larg cu privire la nivelul general de siguranță, agenția publică un raport anual privind siguranța.

(1) În vederea aplicării prezentului regulament, se înființează Agenția europeană de siguranță a aviației, denumită în cele ce urmează „agenția”.

(2) În vederea garantării funcționării și dezvoltării corespunzătoare a siguranței aviației civile, agenția:

(1) Pentru a veni în ajutorul Comisiei la elaborarea propunerilor privind principiile fundamentale, aplicabilitatea și cerințele esențiale care urmează să fie înaintate Parlamentului European și Consiliului și la adoptarea normelor de aplicare, agenția elaborează o serie de proiecte de propuneri. Agenția înaintează aceste proiecte de propuneri Comisiei sub forma unor avize.

(2) Conform articolului 43 și normelor de aplicare adoptate de Comisie, agenția elaborează:

Aceste documente reflectă nivelul atins și bunele practici din domeniile vizate și se actualizează ținând seama de experiența acumulată în exploatare la nivel mondial în domeniul aviației, precum și de progresele tehnico-științifice.

(1) În privința produselor, pieselor și echipamentelor prevăzute la articolul 4 alineatul (1), după caz, și conform specificațiilor din Convenția de la Chicago sau anexele sale, agenția preia îndeplinirea în numele statelor membre a funcțiilor și sarcinilor de proiectare, fabricație sau înmatriculare atunci când este vorba de aprobarea de proiectare. În acest scop agenția trebuie în mod concret:

(1) Agenția efectuează inspecții de standardizare în domeniile reglementate de articolul 1 alineatul (1), pentru a verifica modul în care autoritățile aeronautice naționale aplică prezentul regulament și normele sale de aplicare, înaintând un raport Comisiei în acest sens.

(2) Agenția efectuează anchete tehnice pentru a monitoriza aplicarea efectivă a prezentului regulament și a normelor de aplicare, având în vedere obiectivele enunțate la articolul 2.

(3) Agenția este consultată și își dă avizul Comisiei cu privire la aplicarea articolului 10.

(4) Metodele de lucru utilizate de agenție pentru îndeplinirea atribuțiilor menționate la alineatele (1), (2) și (3) vor face obiectul cerințelor ce urmează să fie adoptate în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 54 alineatul (2) și ținându-se cont de principiile enunțate la articolele 43 și 44.

(1) Agenția poate desfășura și finanța activități de cercetare în măsura în care acestea sunt strict legate de îmbunătățirea activităților de competența sa, fără a aduce atingere dreptului comunitar.

(2) Agenția își coordonează activitățile de cercetare și dezvoltare cu cele ale Comisiei și ale statelor membre pentru a asigura convergența politicilor și acțiunilor desfășurate.

(3) Rezultatele cercetărilor finanțate de agenție sunt publicate, în afară de situația în care agenția le consideră confidențiale.

(1) Agenția sprijină Comunitatea și statele membre în relațiile acestora cu țări terțe, în conformitate cu dreptul comunitar. Ea poate contribui în mod deosebit la armonizarea normelor și la recunoașterea reciprocă a aprobărilor care atestă aplicarea adecvată a normelor.

(2) Agenția poate coopera cu autoritățile aeronautice din țări terțe și cu organizațiile internaționale competente în problemele vizate în prezentul regulament, în cadrul acordurilor de lucru încheiate între ele, în conformitate cu dispozițiile relevante ale tratatului.

(3) Agenția sprijină statele membre în respectarea obligațiilor internaționale ale acestora, și mai ales a celor care decurg din Convenția de la Chicago.

(2) În fiecare stat membru, agenția dispune de cea mai extinsă capacitate juridică recunoscută persoanelor juridice în temeiul legislației interne. În mod concret, agenția poate dobândi sau înstrăina bunuri mobile și imobile și se poate constitui ca parte în acțiuni în justiție.

(3) Agenția își poate înființa birouri proprii în statele membre, cu consimțământul acestora.

(1) La angajarea personalului Agenției se aplică Statutul funcționarilor din Comunitatea Europeană, regimul aplicabil agenților și celorlalte categorii de angajați ai Comunităților Europene, precum și normele de aplicare ale statutului și ale condițiilor de mai sus adoptate în comun de instituțiile Comunităților Europene, fără a aduce atingere aplicării articolului 33 din prezentul regulament membrilor comisiilor de apel.

(2) Fără a aduce atingere articolului 30, Agenția exercită asupra propriului personal competențele conferite autorității care efectuează numirile prin Statutul funcționarilor și prin Condițiile de angajare a altor categorii de angajați.

(3) Personalul Agenției este format dintr-un număr strict limitat de funcționari desemnați sau detașați de Comisie sau de statele membre pentru a gestiona activitatea acesteia. Restul personalului se compune din alți angajați recrutați de agenție în funcție de cerințele impuse de îndeplinirea sarcinilor sale.

Protocolul cu privire la Privilegiile și imunitățile Comunităților Europene se aplică și Agenției.

(1) Răspunderea contractuală a Agenției intră sub incidența legii contractului în cauză.

(2) Curtea de Justiție a Comunităților Europene este competentă să se pronunțe în temeiul oricărei clauze de arbitraj cuprinse în contractele încheiate de agenție.

(3) În cazul răspunderii extra-contractuale, în conformitate cu principiile generale comune sistemelor de drept ale statelor membre, Agenția acordă despăgubiri pentru toate prejudiciile provocate de serviciile sau angajații săi în executarea îndatoririlor lor.

(4) Curtea de Justiție este competentă să se pronunțe în litigiile care privesc acordarea unor despăgubiri pentru prejudiciile menționate la alineatul (3).

(5) Răspunderea individuală a angajaților față de agenție intră sub incidența dispozițiilor în materie cuprinse în Statutul funcționarilor sau în Condițiile de angajare.

(1) Fără a aduce atingere deciziilor luate în baza articolului 290 din tratat, următoarele documente se elaborează în toate limbile oficiale ale Comunității:

(2) Serviciile de traducere necesare funcționării agenției se asigură de centrul de traduceri al organismelor Uniunii Europene.

(3) Consiliul de administrație poate consilia directorul executiv cu privire la toate aspectele aflate în strictă legătură cu dezvoltarea strategică a siguranței aviației, inclusiv activitatea de cercetare, așa cum este definită la articolul 17.

(4) Consiliul de administrație înființează un organ consultativ format din părțile interesate cu care se consultă înainte de a lua decizii în domeniile menționate la alineatul (2) literele (c), (e), (f) și (i). Consiliul de administrație poate hotărî, de asemenea, consultarea acestui organ consultativ asupra altor probleme menționate la alineatele (2) și (3). Avizul organului consultativ nu are un caracter obligatoriu pentru consiliul de administrație.

(1) Consiliul de administrație este format din câte un reprezentant al fiecărui stat membru și un reprezentant al Comisiei. În acest scop, fiecare stat membru și Comisia numesc câte un membru în consiliul de administrație, precum și un membru supleant, care îl înlocuiește pe membrul plin în absența acestuia. Durata mandatului acestor membri este de cinci ani și se poate prelungi.

(2) După caz, se stabilește și participarea unor reprezentanți ai unor țări terțe europene, precum și condițiile participării acestora, prin procedurile menționate la articolul 55.

(1) Consiliul de administrație alege un președinte și un vicepreședinte dintre membrii săi. Vicepreședintele îl înlocuiește pe președinte din oficiu atunci când acesta este împiedicat să-și exercite atribuțiile.

(2) Mandatul președintelui și al vicepreședintelui expiră în momentul în care aceștia încetează să mai fie membri ai consiliului de administrație. Sub rezerva prezentei dispoziții, durata mandatelor președintelui și vicepreședintelui este de trei ani. Durata mandatelor este reînnoibilă.

(1) Ședințele consiliului de administrație se convoacă de către președinte.

(3) Consiliul de administrație se reunește în cel puțin două ședințe ordinare pe an. În plus, se poate reuni la inițiativa președintelui sau la solicitarea a cel puțin o treime din membri.

(4) Consiliul de administrație poate invita orice persoană ale cărei opinii prezintă interes să participe la ședințe în calitate de observator.

(5) Membrii consiliului de administrație pot fi asistați de consilieri sau experți, sub rezerva dispozițiilor regulamentului de ordine interioară.

(1) Fără a aduce atingere articolului 30 alineatul (1), consiliul de administrație ia decizii cu o majoritate a două treimi din membrii săi. La solicitarea unui membru al consiliului de administrație, decizia menționată la articolul 24 alineatul (2) litera (k) se ia cu unanimitate.

(2) Fiecare membru dispune de un singur vot. Directorul executiv al agenției nu are drept de vot. În absența unui membru, dreptul său de vot poate fi exercitat de membrul supleant.

(3) Regulamentul de ordine interioară stabilește în detaliu procedura de vot, îndeosebi condițiile în care un membru poate acționa în numele altui membru, precum și cerințele privind cvorumul, după caz.

(1) Agenția este coordonată de directorul executiv, care dispune de o independență totală în executarea sarcinilor sale. Fără a aduce atingere competențelor Comisiei și respectiv ale consiliului de administrație, directorul executiv nu solicită și nu acceptă nici un fel de instrucțiuni de la vreun guvern sau orice alt organism.

(2) Parlamentul European sau Consiliul pot invita directorul executiv al agenției să raporteze cu privire la executarea sarcinilor sale.

(1) Directorul executiv al agenției este numit pe baza meritelor proprii, precum și a competenței și experienței sale profesionale dovedite și relevante în domeniul aviației civile, sau este eliberat din funcție de consiliul de administrație la propunerea Comisiei. Decizia în acest sens a consiliului de administrație se ia cu o majoritate de trei sferturi din membri.

(2) Directorul executiv poate fi asistat de unul sau mai mulți directori. Dacă directorul executiv este absent sau bolnav, este înlocuit de unul dintre directori.

(3) Directorii agenției sunt numiți pe baza competenței lor profesionale relevante pentru aviația civilă sau sunt eliberați din funcție de consiliul de administrație, la propunerea directorului executiv.

(4) Durata mandatelor directorului executiv și ale directorilor este de cinci ani. Această durată este reînnoibilă.

(2) Comisia sau comisiile de apel se pronunță cu privire la recursurile împotriva deciziilor menționate la articolul 35.

(3) Comisia sau comisiile de apel se reunesc ori de câte ori este necesar. Numărul comisiilor de apel și repartizarea sarcinilor de lucru între ele sunt determinate de Comisie în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 54 alineatul (3).

(2) Președintele și cei doi membri sunt reprezentați în caz de absență de membrii supleanți.

(3) Președintele, membrii, precum și supleanții acestora sunt desemnați de consiliul de administrație de pe o listă de candidați calificați adoptată de Comisie.

(4) În cazul în care comisia de apel consideră că natura unui recurs necesită acest lucru, ea poate face apel la alți doi membri de pe lista menționată pentru cazul respectiv.

(5) Calificările necesare pentru membrii fiecărei comisii de apel, atribuțiile fiecărui membru în parte în etapa de elaborare a deciziilor și condițiile de vot sunt stabilite de către Comisie în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 54 alineatul (3).

(1) Mandatul membrilor comisiilor de apel, inclusiv al președinților și al membrilor supleanți este de cinci ani. Durata acestui mandat este reînnoibilă.

(2) Membrii comisiilor de apel sunt independenți. Aceștia nu se supun nici unor instrucțiuni în luarea deciziilor lor.

(3) Membrii comisiilor de apel nu pot exercita nici o altă sarcină în cadrul agenției. Funcția membrilor comisiilor de apel poate fi o funcție cu normă parțială.

(4) Membrii comisiilor de apel nu pot fi demiși din funcție sau retrași de pe listă pe durata mandatului lor, decât în cazul în care există motive temeinice care să justifice o astfel de măsură și Comisia, după obținerea avizului consiliului de administrație, ia o decizie în acest sens.

(1) Membrii comisiilor de apel nu pot lua parte la procedurile de apel în legătură cu care au un interes personal, dacă au fost anterior reprezentanții uneia dintre părțile la procedură, sau dacă au participat la luarea deciziei care face obiectul apelului.

(2) Dacă, pentru unul dintre motivele menționate la alineatul (1) sau pentru orice alt motiv, un membru al unei comisii de apel consideră că nu trebuie să participe la o procedură de apel, acesta informează comisia de apel în mod corespunzător.

(3) Membrii comisiilor de apel pot fi recuzați de oricare dintre părțile implicate într-un recurs pe baza oricăruia dintre motivele menționate la alineatul (1), sau dacă sunt bănuiți de părtinire. O recuzare nu se poate admite dacă, deși are cunoștință de un motiv de recuzare, partea implicată în procedura de apel a angajat o etapă procedurală. Recuzarea nu se poate baza în nici un caz pe naționalitatea membrilor.

(4) Comisiile de apel hotărăsc măsurile de aplicat în cazurile menționate la alineatele (2) și (3) fără participarea membrului în cauză. Pentru a se putea lua această decizie, respectivul membru este înlocuit în comisia de apel cu membrul său supleant.

(1) Împotriva oricărei decizii luate de Agenție în temeiul articolelor 15, 46 sau 53 poate fi formulată o cale de atac.

(2) O cale de atac formulată în temeiul alineatului (1) de mai sus nu are efect suspensiv. Cu toate acestea, dacă este de părere că împrejurările o permit, Agenția poate dispune suspendarea aplicării deciziei contestate.

(3) O cale de atac împotriva unei decizii care pune capăt unei proceduri în ceea ce privește una dintre părți poate fi formulată numai în conexiune cu o cale de atac împotriva deciziei finale, cu excepția cazului în care decizia prevede o cale de atac individuală.

Orice persoană fizică sau juridică poate formula o cale de atac împotriva unei decizii care îi este adresată sau împotriva unei decizii care, deși este o decizie adresată unei alte persoane, o privește în mod direct și personal. Părțile la procedură se pot constitui ca părți la procedura de atac.

Calea de atac, precum și motivarea acesteia, se depun în scris la Agenție în termen de două luni de la data la care măsura este comunicată persoanei în cauză sau, în absența acesteia, de la data la care persoana ia cunoștință de măsura respectivă, după caz.

(1) În cazul în care consideră calea de atac admisibilă și întemeiată, directorul executiv revizuiește decizia. Această dispoziție nu se aplică în situația în care recurentul este opus altei părți în procedura de atac.

(2) Dacă decizia nu este revizuită în termen de o lună de la data primirii motivării căii de atac, Agenția decide imediat dacă suspendă sau nu aplicarea deciziei în conformitate cu articolul 35 alineatul (2) teza a doua, și înaintează atacul comisiei de apel.

(1) În cazul în care calea de atac este admisibilă, comisia de apel verifică dacă aceasta este întemeiată.

(2) La examinarea căii de atac, comisia de apel acționează cu promptitudine. Comisia invită părțile, ori de câte ori este necesar, să prezinte observațiile pe care le au cu privire la înștiințările făcute de comisia de apel sau comunicările altor părți la procedura de atac, cu respectarea termenelor stabilite. Părțile la procedura de atac au dreptul de a face susțineri verbale.

Comisia de apel poate fie să exercite toate atribuțiile care sunt de competența agenției, fie să trimită cazul organului competent al agenției. Decizia comisiei de apel este obligatorie pentru acest organ competent.

(1) Împotriva deciziilor comisiilor de apel, se poate formula o cale de atac în fața Curții de Justiție în condițiile stabilite la articolul 230 din tratat.

(2) În cazul în care Agenția nu ia o decizie, poate fi formulată o procedură având ca obiect acest fapt în fața Curții de Justiție în condițiile stabilite la articolul 232 din tratat.

(3) Agenția are obligația de a lua măsurile necesare pentru a aduce la îndeplinire hotărârea Curții de Justiție.

Statele membre și instituțiile comunitare pot formula o cale directă de atac în fața Curții de Justiție împotriva deciziilor Agenției.

Proceduri pentru elaborarea unor avize, specificații de certificare și documente orientative

(1) Imediat după intrarea în vigoare a prezentului regulament, consiliul de administrație elaborează proceduri transparente pentru eliberarea avizelor, a specificațiilor privind certificarea și a documentelor orientative prevăzute la articolul 13 literele (a) și (b).

(2) În cazul în care, în conformitate cu articolul 14, agenția elaborează avize, specificații de certificare și documente orientative care trebuie să fie aplicate de statele membre, ea trebuie să instituie o procedură pentru consultarea statelor membre. În acest scop, agenția poate crea un grup de lucru, iar fiecare stat membru are dreptul de a numi un expert în acest grup.

(3) Măsurile prevăzute la articolul 13 literele (a) și (b) și procedurile instituite în temeiul alineatului (1) din prezentul articol se publică în publicația oficială a agenției.

(4) Se instituie proceduri speciale privind aplicarea unor măsuri imediate de către agenție pentru a reacționa la o problemă de siguranță și pentru a informa părțile interesate despre măsurile pe care trebuie să le aplice.

(1) Consiliul de administrație instituie proceduri transparente pentru luarea deciziilor individuale, prevăzute la articolul 13 litera (c).

(2) Consiliul de administrație instituie, de asemenea, proceduri prin care se specifică condițiile în care sunt notificate deciziile, ținând seama și de procedura de apel.

(3) Se instituie proceduri speciale privind aplicarea unor măsuri imediate de către agenție pentru a reacționa la o problemă de siguranță și pentru a informa părțile interesate despre măsurile pe care trebuie să le aplice.

(1) Fără a aduce atingere competențelor executorii conferite Comisiei prin tratat, agenția oferă asistență Comisiei în monitorizarea aplicării prezentului regulament și a normelor sale de aplicare, prin efectuarea unor inspecții de standardizare la autoritățile competente din statele membre, în conformitate cu articolul 16 alineatul (1). Funcționarii mandatați în acest scop conform prezentului regulament sunt abilitați împreună cu autoritățile naționale și în conformitate cu dispozițiile legale ale statului membru în cauză:

(2) Funcționarii agenției mandatați să efectueze astfel de inspecții își exercită atribuțiile pe baza prezentării unei autorizații scrise în care se specifică obiectul și scopul inspecției, precum și data la care trebuie să înceapă. Cu suficient timp înainte de începerea inspecției, agenția informează statul membru vizat despre inspecția preconizată și identitatea funcționarilor mandatați.

(3) Statul membru vizat se supune acestor inspecții și garantează că organismele sau persoanele vizate se supun la rândul lor acestor inspecții.

(4) Atunci când o inspecție efectuată în condițiile prezentului articol presupune și inspectarea unei întreprinderi sau asociații de întreprinderi, se aplică dispozițiile articolului 46. În cazul în care o întreprindere se opune unei astfel de inspecții, statul membru vizat asigură asistența necesară funcționarilor mandatați ai agenției pentru ca aceștia să-și poată duce la bun sfârșit misiunea.

(5) Rapoartele întocmite în aplicarea prezentului articol se redactează în limba sau limbile oficiale ale statului membru unde a avut loc inspecția.

(1) În vederea aplicării articolul 15, Agenția poate efectua în mod direct sau poate atribui autorităților aeronautice naționale sau entităților calificate sarcina de a realiza integral ancheta întreprinderilor cu tot ce presupune aceasta. Anchetele se efectuează cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare în statele membre în care se desfășoară. În acest scop, persoanele mandatate în temeiul prezentului regulament sunt abilitate:

(2) Persoanele mandatate pentru efectuarea acestor anchete își pot exercita atribuțiile pe baza prezentării unei autorizații scrise în care se specifică obiectul și scopul anchetei.

(3) Cu suficient timp înainte de începerea inspecției, agenția informează statul membru pe al cărui teritoriu urmează să se desfășoare ancheta, despre ancheta preconizată și despre identitatea funcționarilor mandatați. Funcționarii din statele membre, la solicitarea agenției, oferă asistență persoanelor mandatate în îndeplinirea misiunii lor.

(1) Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei ( 8 ) se aplică documentelor deținute de agenție.

(2) Agenția poate desfășura o activitate de comunicare din proprie inițiativă în domeniile de competența sa. În mod concret, Agenția asigură, pe lângă publicațiile prevăzute la articolul 43 alineatul (3), comunicarea rapidă către publicul larg și toate părțile interesate a unor informații obiective, sigure, și ușor de înțeles cu privire la propria activitate.

(3) Consiliul de administrație adoptă sistemul de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1049/2001 în termen de șase luni de la intrarea în vigoare a Regulamentului (CE) nr. 1643/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 iulie 2003 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1592/2002 din 15 iulie 2002 privind normele comune în domeniul aviației civile și înființarea unei agenții europene de siguranță aeriană ( 9 ).

(4) Orice persoană fizică și juridică are dreptul de a se adresa în scris Agenției într-una din limbile prevăzute la articolul 314 din tratat. Persoana respectivă are dreptul de a primi un răspuns în aceeași limbă.

(5) Deciziile luate de agenție în conformitate cu articolul 8 din Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 pot avea drept rezultat introducerea unei plângeri către Ombudsman sau pot constitui obiectul unei acțiuni în fața Curții de Justiție, în temeiul articolelor 195 și respectiv 230 din Tratatul CE.

(2) Cheltuielile agenției sunt cheltuieli cu personalul, cu infrastructura, cheltuieli administrative și operaționale.

(4) În fiecare an, Consiliul de administrație, pe baza unui proiect de raport privind estimarea veniturilor și a cheltuielilor, întocmește un buget estimativ cu veniturile și cheltuielile agenției pentru exercițiul financiar următor.

(5) Consiliul de administrație transmite, până la 31 martie, acest buget estimativ, care include și un proiect de organigramă și este însoțit de programul de activitate preliminar, Comisiei și statelor membre cu care Comunitatea a încheiat acorduri în conformitate cu articolul 55.

(6) Bugetul estimativ este transmis de Comisie Parlamentului European și Consiliului (denumit în continuare „autoritatea bugetară”) împreună cu proiectul preliminar al bugetului general al Uniunii Europene.

(7) Pe baza bugetului estimativ, Comisia înscrie în proiectul preliminar al bugetului general al Uniunii Europene datele estimative pe care le consideră necesare în ceea ce privește organigrama și valoarea subvenției acordate din bugetul general, pe care le transmite autorității bugetare în conformitate cu articolul 272 din tratat.

(9) Consiliul de administrație adoptă bugetul. El devine definitiv după adoptarea definitivă a bugetului general al Uniunii Europene. În cazul în care este necesar, bugetul se ajustează corespunzător.

(10) Consiliul de administrație notifică autorității bugetare, în cel mai scurt timp, intenția sa de a pune în aplicare orice proiect care poate avea un impact financiar semnificativ asupra finanțării bugetului, în special proiectele în domeniul proprietății, cum ar fi închirierea sau achiziționarea de imobile. Consiliul de administrație informează Comisia cu privire la aceasta.

În cazul în care o componentă a autorității bugetare a notificat intenția sa de a emite un aviz, aceasta transmite avizul menționat consiliului de administrație în termen de șase săptămâni de la data notificării proiectului.

(2) Până la 1 martie următor încheierii fiecărui exercițiu financiar, contabilul agenției transmite contabilului Comisiei bugetul provizoriu împreună cu un raport privind gestiunea bugetară și financiară din exercițiul financiar respectiv. Contabilul Comisiei consolidează bugetul provizoriu al instituțiilor și organismelor descentralizate în conformitate cu articolul 128 din regulamentul financiar general.

(3) Până la 31 martie următor încheierii fiecărui exercițiu financiar, contabilul Comisiei transmite Curții de Conturi bugetul provizoriu al agenției împreună cu un raport privind gestiunea bugetară și financiară din exercițiul financiar respectiv. Raportul privind gestiunea bugetară și financiară a exercițiului se transmite, de asemenea, Parlamentului European și Consiliului.

(4) La primirea observațiilor formulate de Curtea de Conturi cu privire la bugetul provizoriu al agenției, în conformitate cu dispozițiile articolului 129 din regulamentul financiar general, directorul executiv stabilește bugetul definitiv al agenției pe răspundere proprie și îl prezintă consiliului de administrație în vederea obținerii unui aviz.

(5) Consiliul de administrație emite un aviz cu privire la bugetul definitiv al agenției.

(6) Directorul executiv transmite Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi, până la 1 iulie următor încheierii fiecărui exercițiu financiar, bugetul definitiv împreună cu avizul Consiliului de administrație.

(8) Directorul executiv prezintă Curții de Conturi un răspuns privind observațiile acesteia până la 30 septembrie. Răspunsul se transmite, de asemenea, consiliului de administrație.

(9) Directorul executiv prezintă Parlamentului European, la cererea acestuia, orice informație necesară pentru aplicarea în bune condiții a procedurii privind descărcarea de obligații pentru exercițiul financiar în cauză, în conformitate cu cele stabilite la articolul 146 alineatul (3) din regulamentul financiar general.

(10) Parlamentul European, la propunerea Consiliului, care hotărăște cu majoritate calificată, acordă directorului executiv, până la 30 aprilie a anului n+2, descărcarea de obligații în legătură cu execuția bugetară pe anul n.

(1) În lupta împotriva fraudelor, corupției și a altor activități ilegale se aplică fără restricții dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 mai 1999 privind anchetele efectuate de Oficiul european de luptă antifraudă (OLAF) ( 10 ).

(2) Agenția aderă la Acordul interinstituțional din 25 mai 1999 privind anchetele interne efectuate de Oficiul european de luptă antifraudă (OLAF) ( 11 ) și elaborează fără întârziere dispoziții corespunzătoare aplicabile tuturor angajaților agenției.

(3) Deciziile de finanțare și acordurile și instrumentele de aplicare care decurg din acestea prevăd în mod expres că atât Curtea de Conturi cât și OLAF pot efectua la nevoie controale la fața locului la beneficiarii unor credite din partea agenției, precum și la agenții care răspund de atribuirea fondurilor respective.

(1) La trei ani de la data la care agenția începe să-și exercite atribuțiile și ulterior la intervale de cinci ani, consiliul de administrație solicită executarea unei evaluări externe independente privind aplicarea prezentului regulament.

(2) Evaluarea se referă la examinarea modului în care își îndeplinește agenția atribuțiile. De asemenea, se evaluează impactul pe care prezentul regulament, agenția și modalitățile sale de lucru îl au cu privire la instituirea unui nivel ridicat de siguranță în aviația civilă. Evaluarea ține seama de punctele de vedere ale factorilor interesați, atât la nivel european, cât și național.

(3) Consiliul de administrație primește constatările acestei evaluări și formulează recomandări cu privire la eventualele modificări la nivel de regulament, agenție și metodele sale de lucru pe care le înaintează Comisiei, care le poate transmite mai departe, însoțite de propriul aviz și de propuneri corespunzătoare, Parlamentului European și Consiliului. După caz, se anexează și un plan de acțiune însoțit de un calendar. Atât constatările evaluării cât și recomandările se fac publice.

Consiliul de administrație adoptă normele financiare care se aplică agenției, după consultarea Comisiei. Normele financiare nu se pot abate de la Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002 al Comisiei din 19 noiembrie 2002 privind regulamentul financiar-cadru pentru organismele prevăzute în articolul 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului privind regulamentul financiar care se aplică bugetului general al Comunităților Europene ( 12 ), în afara cazului în care această abatere este cerută în mod expres pentru funcționarea agenției și există aprobarea prealabilă a Comisiei.

(1) Comisia, acționând în conformitate cu procedura stabilită la articolul 54 alineatul (3) și după consultarea Consiliului de administrație, adoptă un regulament cu privire la taxe și onorarii.

(2) Regulamentul privind taxele și onorariile indică în mod concret prestațiile pentru care se datorează taxe și onorarii în sensul articolului 48 alineatul (1), precum și cuantumul taxelor și onorariilor și modalitatea de achitare a acestora.

(4) Cuantumul taxelor și onorariilor se stabilește la un nivel care să asigure în principiu un venit suficient pentru a acoperi în totalitate costul serviciilor furnizate.

Contribuția menționată la articolul 48 alineatul (1) poate acoperi, pentru o perioadă de tranziție care se încheie la 31 decembrie a celui de al patrulea an de la data intrării în vigoare a prezentului regulament, cheltuielile care se referă la etapa inițială de lansare a agenției. În conformitate cu procedura stabilită la articolul 54 alineatul (3), această perioadă se poate prelungi la nevoie cu cel mult un an.

(2) Ori de câte ori se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolele 3 și 7 din Decizia nr. 1999/468/CE, avându-se în vedere dispozițiile articolului 8.

(3) Ori de câte ori se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolele 5 și 7 din Decizia nr. 1999/468/CE, avându-se în vedere dispozițiile articolul 8.

Perioada prevăzută la articolul 5 alineatul (6) din Decizia nr. 1999/468/CE se stabilește la o lună.

(4) Ori de câte ori se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 6 din Decizia nr. 1999/468/CE.

Înainte de a lua o decizie, Comisia se consultă cu comitetul prevăzut la alineatul (1) din prezentul articol.

Perioada prevăzută la articolul 6 litera (b) din Decizia nr. 1999/468/CE se stabilește la trei luni.

Dacă o decizie a Comisiei este prezentată Consiliului de un stat membru, Consiliul, hotărând cu majoritate calificată, poate lua o decizie diferită în termen de trei luni.

Agenția este deschisă participării unor țări terțe europene care sunt părți la Convenția de la Chicago și care au încheiat acorduri cu Comunitatea Europeană în temeiul cărora au adoptat și aplică dreptul comunitar în domeniul reglementat de prezentul regulament și de normele de aplicare a acestuia.

În temeiul dispozițiilor relevante ale acestor acorduri, se elaborează proceduri în care se precizează, printre altele, natura, dimensiunea și normele detaliate pentru participarea acestor țări la activitatea agenției, inclusiv dispozițiile legate de contribuțiile financiare și de personal.

(1) Agenția îndeplinește atribuțiile de certificare care îi revin în temeiul articolului 15 începând cu 28 septembrie 2003. Până la acea dată, statele membre continuă să aplice actele cu putere de lege și normele administrative în vigoare.

(2) În cadrul unei perioade de tranziție suplimentare de 42 de luni de la data prevăzută la alineatul (1), statele membre pot continua să elibereze certificate și aprobări prin derogare de la articolele 5, 6, 9 și 15 în condițiile precizate de Comisie în normele adoptate pentru punerea lor în aplicare. Dacă în aceste condiții statele membre eliberează certificate în baza certificatelor eliberate de țări terțe, normele de aplicare adoptate de Comisie acordă atenția cuvenită principiilor formulate la articolul 9 alineatul (2) literele (b) și (c).

(3) Prin derogare de la dispozițiile articolului 43, până la adoptarea cerințelor esențiale în conformitate cu articolul 7, îndeplinirea atribuțiilor corespunzătoare de către agenție se poate supune unor proceduri de lucru convenite cu autoritățile de aviație reunite.

(1) Directiva 80/51/CEE și anexa II la Regulamentul (CEE) nr. 3922/91 se abrogă de la 28 septembrie 2003.

(2) Dispozițiile articolului 8 se aplică produselor, pieselor, echipamentelor, organismelor și persoanelor care au fost certificate în conformitate cu dispozițiile menționate la alineatul (1) din prezentul articol.

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la publicarea sa în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Aeronavele cărora nu li se aplică articolul 4 alineatul (1) sunt aeronavele pentru care nu s-a eliberat o certificare de tip sau un certificat de navigabilitate în temeiul prezentului regulament și al normelor de aplicare a acestuia și care fac parte din una dintre următoarele categorii:

( 3 ) Avizul Parlamentului European din 5 septembrie 2001 (JO C 72 E, 21.3.2002, p. 146), Poziția comună a Consiliului din 19 decembrie 2001 (JO C 58 E, 5.3.2002, p. 44) și Decizia Parlamentului European din 9 aprilie 2002 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial). Decizia Consiliului din 18 iunie 2002.

( 6 ) JO L 18, 24.1.1980, p. 26, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 83/206/CEE (JO L 117, 4.5.1983, p. 15).

( 7 ) JO L 373, 31.12.1991, p. 4, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 2871/2000 al Comisiei (JO L 333, 29.12.2000, p. 47).

		Jurnalul Oficial
		No	page	date
M1	REGULAMENTUL (CE) NR. 1701/2003 AL COMISIEI din 24 septembrie 2003	L 243	5	27.9.2003
►M2	REGULAMENTUL (CE) NR. 1643/2003 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 22 iulie 2003	L 245	7	29.9.2003
►M3	REGULAMENTUL (CE) NR. 334/2007 AL COMISIEI din 28 martie 2007	L 88	39	29.3.2007