02000R1760 — RO — 21.04.2021 — 006.001

Acest document are doar scop informativ și nu produce efecte juridice. Instituțiile Uniunii nu își asumă răspunderea pentru conținutul său. Versiunile autentice ale actelor relevante, inclusiv preambulul acestora, sunt cele publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și disponibile pe site-ul EUR-Lex. Aceste texte oficiale pot fi consultate accesând linkurile integrate în prezentul document.

REGULAMENTUL (CE) NR. 1760/2000 AL CONSILIULUI ȘI AL PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 17 iulie 2000

de stabilire a unui sistem de identificare și înregistrare a bovinelor și privind etichetarea cărnii de vită și mânzat și a produselor din carne de vită și mânzat și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 820/97 al Consiliului

(JO L 204 11.8.2000, p. 1)

Astfel cum a fost modificat prin:

		Jurnalul Oficial
		NR.	Pagina	Data
M1	REGULAMENTUL (CE) NR. 1791/2006 AL CONSILIULUI din 20 noiembrie 2006	L 363	1	20.12.2006
M2	REGULAMENTUL (UE) NR. 517/2013 AL CONSILIULUI din 13 mai 2013	L 158	1	10.6.2013
►M3	REGULAMENTUL (UE) NR. 653/2014 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 15 mai 2014	L 189	33	27.6.2014
►M4	REGULAMENTUL (UE) 2016/429 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 9 martie 2016	L 84	1	31.3.2016

Astfel cum a fost modificat prin:

ACT concerning the conditions of accession of the Czech Republic, the Republic of Estonia, the Republic of Cyprus, the Republic of Latvia, the Republic of Lithuania, the Republic of Hungary, the Republic of Malta, the Republic of Poland, the Republic of Slovenia and the Slovak Republic and the adjustments to the Treaties on which the European Union is founded

L 236

23.9.2003

▼B

REGULAMENTUL (CE) NR. 1760/2000 AL CONSILIULUI ȘI AL PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 17 iulie 2000

TITLUL I

Identificarea și înregistrarea bovinelor

▼M4 —————

▼B

TITLUL II

Etichetarea cărnii de vită și mânzat și a produselor pe bază de carne de vită și mânzat

Articolul 11

Agenții sau organizațiile menționate la articolul 12 care:

—

sunt obligați să eticheteze carnea de vită și mânzat în toate stadiile de comercializare, în temeiul dispozițiilor secțiunii I din prezentul titlu,

—

doresc, în temeiul dispozițiilor secțiunii II din prezentul titlu, să eticheteze carnea de vită și mânzat la punctul de vânzare, astfel încât să furnizeze alte informații decât cele prevăzute la articolul 13 privind unele caracteristici sau condițiile de producție a cărnii etichetate sau ale animalului de la care provine aceasta,

se conformează dispozițiilor prezentului titlu.

Prezentul titlu se aplică fără a aduce atingere legislației comunitare din acest domeniu, mai ales în materie de carne de vită și mânzat.

▼M3

Articolul 12

În sensul prezentului titlu, se aplică următoarele definiții:

„carne de vită și mânzat” înseamnă toate produsele cu codurile NC 0201 , 0202 , 0206 10 95 și 0206 29 91 ;

„etichetare” înseamnă aplicarea unei etichete pe o bucată individuală sau pe mai multe bucăți de carne, direct sau pe ambalaj sau, în cazul produselor care nu sunt preambalate, informațiile adecvate, în scris și vizibile, furnizate consumatorului la locul vânzării;

„organizație” înseamnă un grup de agenți din același sector sau din sectoare diferite ale comerțului cu carne de vită și mânzat;

„carne tocată” înseamnă carnea dezosată care a fost supusă unei operațiuni de tocare și care conține mai puțin de 1 % sare, cu codurile NC 0201 , 0202 , 0206 10 95 și 0206 29 91 ;

„resturi rezultate din fasonare” înseamnă bucăți mici de carne recunoscute ca fiind adecvate consumului uman obținute exclusiv în timpul operațiunilor de fasonare, dezosare a carcaselor și/sau tranșare a cărnii;

„carne tranșată” înseamnă carne care a fost tranșată în cubulețe, tranșe sau alte porții individuale care nu necesită o altă tranșare de către un operator înainte de a fi cumpărată de consumatorul final și care poate fi utilizată direct de către consumatorul respectiv. Prezenta definiție exclude carnea tocată și resturile rezultate din fasonare.

▼B

SECȚIUNEA I

Sistemul comunitar de etichetare obligatorie a cărnii de vită și mânzat

Articolul 13

Norme generale

(1)

Agenții și organizațiile care comercializează carne de vită și mânzat în Comunitate procedează la etichetare în conformitate cu prezentul articol.

Sistemul de etichetare obligatorie garantează relația între identificarea carcasei, a sfertului sau a bucăților de carne pe de o parte și, pe de altă parte, a animalului individual sau, dacă este suficient pentru verificarea veridicității informațiilor de pe etichetă, a grupului de animale în cauză.

(2)

Pe etichetă se vor menționa:

(a)

un număr sau un cod de referință care să asigure legătura dintre carne și animalul sau animalele de la care provine. Acest număr poate fi numărul de identificare al animalului de la care provine carnea sau numărul de identificare al unui grup de animale;

(b)

numărul de autorizare a abatorului care a efectuat sacrificarea animalului sau a grupului de animale și statul membru sau țara terță în care se află abatorul. Mențiunea va arăta astfel: „Loc de tranșare: (numele statului membru sau al țării terțe) (numărul de autorizare)”;

(c)

numărul de autorizare al secției de tranșare care a tranșat carcasa sau grupul de carcase și statul membru sau țara terță în care se află atelierul. Mențiunea va arăta astfel: „Loc de tranșare: (numele statului membru sau al țării terțe) (numărul de autorizare)”.

▼M3 —————

▼B

(5)

►M3

(a)

Operatorii și organizațiile indică, de asemenea, pe etichete:

◄

(i)

statul membru sau țara terță de naștere;

(ii)

statele membre sau țările terțe în care are loc îngrășarea;

(iii)

statul membru sau țara terță în care are loc sacrificarea.

(b)

Totuși, atunci când carnea provine de la animale născute, deținute sau sacrificate:

(i)

în același stat membru, mențiunea poate apărea sub forma: „Origine: (numele statului membru)”;

(ii)

într-o aceeași țară terță, mențiunea poate apărea sub forma „Origine: (numele țării terțe)”.

▼M3

(6)

Pentru a evita repetarea inutilă pe eticheta cărnii de vită și mânzat a informației privind statul membru sau țara terță în care animalul a fost crescut, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 22b referitoare la o prezentare simplificată în cazurile de ședere foarte scurtă a animalului în statul membru sau țara terță în care s-a născut sau în care a fost sacrificat.

Comisia adoptă, prin intermediul actelor de punere în aplicare, norme privind dimensiunea maximă și componența grupului de animale menționate la alineatul (1) și alineatul (2) litera (a), ținând seama de constrângerile privind omogenitatea grupului de animale din care au provenit carnea tranșată și resturile rezultate din fasonare. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 23 alineatul (2).

▼B

Articolul 14

Derogări de la sistemul de etichetare obligatorie

Prin derogare de la articolul 13 alineatul (2) literele (b) și (c) și de la articolul 13 alineatul (5) litera (a) punctele (i) și (ii), agenții sau organizațiile care produc carne de vită și mânzat tocată menționează pe etichetă: „Produs în (numele statului membru sau al țării terțe)”, în funcție de locul în care a fost produsă carnea și „Origine” dacă statul sau statele în cauză nu sunt aceleași cu statele de producere.

Obligația prevăzută în articolul 13 alineatul (5) litera (a) punctul (iii) se aplică pentru această carne începând cu data de aplicare a prezentului regulament.

Acești agenți sau aceste organizații pot completa eticheta cărnii de vită și mânzat tocată:

—

cu una sau mai multe mențiuni prevăzute la articolul 13 și/sau

—

cu data de producere a cărnii respective.

▼M3

Pentru a asigura respectarea normelor orizontale privind etichetarea din această secțiune, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 22b menite să stabilească, pe baza experienței privind carnea tocată, norme echivalente cu cele de la primele trei alineate ale prezentului articol pentru resturile de carne de vită și mânzat sau pentru carnea de vită și mânzat tranșată.

Articolul 15

Etichetarea obligatorie a cărnii de vită și mânzat provenită din țări terțe

Prin derogare de la articolul 13, carnea de vită și mânzat importată pe teritoriul Uniunii pentru care nu sunt disponibile toate informațiile menționate la articolul 13 este etichetată cu mențiunea:

„Origine: non-UE” și „Sacrificare în (numele țării terțe)”.

▼B

SECȚIUNEA II

▼M3

Etichetarea facultativă

▼M3

Articolul 15a

Norme generale

Informațiile privind produsele alimentare diferite de cele specificate la articolele 13, 14 și 15 adăugate pe etichete în mod voluntar de către operatori sau organizații care comercializează carnea de vită și mânzat sunt obiective, verificabile de către autoritățile competente și inteligibile pentru consumatori.

Aceste informații respectă legislația orizontală privind etichetarea, în special Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 al Parlamentului European și al Consiliului ( 1 ).

În cazul în care operatorii sau organizațiile care comercializează carnea de vită și mânzat nu respectă obligațiile menționate în primul și al doilea paragraf, autoritatea competentă aplică sancțiunile corespunzătoare prevăzute la articolul 22.

Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 22b în ceea ce privește definițiile și cerințele aplicabile termenilor sau categoriilor de termeni care pot fi incluși pe etichetele ambalajelor produselor proaspete și congelate din carne de vită și mânzat.

▼M3 —————

▼B

SECȚIUNEA III

Dispoziții generale

▼M3 —————

▼B

TITLUL III

Dispoziții comune

▼M4

Articolul 22

(1)

Statele membre iau toate măsurile necesare pentru a garanta respectarea dispozițiilor prezentului regulament.

Controalele prevăzute sunt efectuate fără a aduce atingere controalelor la care Comisia poate proceda în temeiul articolului 9 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95.

Orice sancțiune impusă de un stat membru unui agent sau unei organizații care comercializează carne de vită și mânzat este eficace, disuasivă și proporțională.

(2)

Fără a aduce atingere dispozițiilor de la alineatul (1), în cazul în care agenții și organizațiile care comercializează carne de vită și mânzat au etichetat carnea de vită și mânzat fără respectarea obligațiilor lor prevăzute în titlul II, statele membre, după caz și în conformitate cu principiul proporționalității, solicită scoaterea de pe piață a cărnii de vită și mânzat. Pe lângă sancțiunile menționate la alineatul (1), statele membre pot:

(a)

dacă această carne este conformă cu normele veterinare și de igienă relevante, să autorizeze ca această carne de vită și mânzat:

(i)

să fie introdusă pe piață după etichetarea corespunzătoare în conformitate cu cerințele Uniunii; sau

(ii)

să fie trimisă direct spre transformare în produse, altele decât cele indicate la articolul 12 punctul 1;

(b)

dispune suspendarea sau retragerea autorizației operatorilor și organizațiilor în cauză.

(3)

Experții Comisiei, împreună cu autoritățile competente:

(a)

verifică dacă statele membre se conformează dispozițiilor prezentului regulament;

(b)

efectuează controale la fața locului pentru a se asigura că toate controalele au fost realizate în conformitate cu prezentul regulament.

(4)

Orice stat membru pe teritoriul căruia se efectuează controale la fața locului acordă experților Comisiei ajutorul de care aceștia au nevoie pentru îndeplinirea sarcinilor lor. Rezultatele controalelor efectuate se discută împreună cu autoritatea competentă a statului membru în cauză, înaintea redactării și difuzării unui raport final. Raportul respectiv conține, după caz, recomandări pentru statele membre referitoare la îmbunătățirea conformității cu prezentul regulament.

▼M3

Articolul 22a

Autorități competente

Statele membre desemnează autoritatea competentă sau autoritățile responsabile de asigurarea respectării prezentului regulament și a oricărui act adoptat de Comisie pe baza regulamentului.

Ele informează Comisia și celelalte state membre cu privire la identitatea autorităților respective.

▼M4

Articolul 22b

Exercitarea delegării de competențe

(1)

Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)

Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 13 alineatul (6), articolul 14 alineatul (4) și articolul 15a se conferă Comisiei pe o perioadă de cinci ani de la 20 aprilie 2016. Cel târziu cu nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani Comisia întocmește un raport privind delegarea de competențe. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade.

(3)

Delegarea de competențe menționată la articolul 13 alineatul (6), articolul 14 alineatul (4) și articolul 15a poate fi revocată în orice moment de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Aceasta intră în vigoare în ziua următoare datei publicării sale în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau la o dată ulterioară specificată în cuprinsul său. Decizia nu aduce atingere valabilității actelor delegate care sunt deja în vigoare.

(4)

După ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(5)

Un act delegat adoptat în temeiul articolului 13 alineatul (6), articolului 14 alineatul (4) și articolului 15a intră în vigoare numai dacă nu a fost exprimată nicio obiecție, nici de către Parlamentul European, nici de către Consiliu în termen de două luni de la notificarea respectivului act către Parlamentul European și Consiliu sau dacă, înainte de expirarea acestei perioade, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Termenul respectiv se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 23

Procedura comitetului

(1)

Pentru actele de punere în aplicare adoptate în temeiul articolului 13 alineatul (6) din prezentul regulament, Comisia este asistată de Comitetul permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale, instituit în temeiul articolului 58 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului ( 2 ).

Comitetul respectiv este un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului ( 3 ).

(2)

Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

În cazul în care avizul comitetului urmează să fie obținut prin procedură scrisă, această procedură se încheie fără rezultat dacă, înainte de expirarea termenului de trimitere a avizului, acest lucru este hotărât de președintele comitetului sau solicitat de o majoritate simplă a membrilor comitetului.

▼M3

Articolul 23a

Raportare și evoluții legislative

Până la:

—

18 iulie 2019, pentru dispozițiile privind etichetarea facultativă; și

—

18 iulie 2023, pentru dispozițiile privind identificarea electronică,

Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului rapoartele corespunzătoare referitoare la punerea în aplicare și impactul prezentului regulament, inclusiv, în primul caz, posibilitatea de revizuire a dispozițiilor privind etichetarea facultativă, iar, în al doilea caz, fezabilitatea tehnică și economică a introducerii identificării electronice obligatorii în întreaga Uniune.

Aceste rapoarte sunt însoțite, dacă este cazul, de propuneri legislative adecvate.

▼B

Articolul 24

(1)

Regulamentul (CE) nr. 820/97 se abrogă.

(2)

Trimiterile la Regulamentul (CE) nr. 820/97 se interpretează ca trimiteri la prezentul regulament și se citesc în conformitate cu tabelul de corespondență din anexă.

Articolul 25

Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la publicarea în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.

Se aplică pentru carnea de vită și mânzat care provine de la animalele sacrificate după 1 septembrie 2000.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

ANEXĂ

Tabel de corespondență

Regulamentul (CE) nr. 820/97	Prezentul regulament
Articolul 1	Articolul 1
Articolul 2	Articolul 2
Articolul 3	Articolul 3
Articolul 4	Articolul 4
Articolul 5	Articolul 5
Articolul 6	Articolul 6
Articolul 7	Articolul 7
Articolul 8	Articolul 8
Articolul 9	Articolul 9
Articolul 10	Articolul 10
Articolul 11	—
Articolul 12	Articolul 11
Articolul 13	Articolul 12
Articolul 14 alineatul (1)	Articolul 16 alineatul (1)
Articolul 14 alineatul (2)	Articolul 16 alineatul (2)
Articolul 14 alineatul (3)	Articolul 16 alineatul (5)
Articolul 14 alineatul (4)	Articolul 16 alineatul (4)
Articolul 15	Articolul 17
Articolul 16 alineatul (1)	Articolul 16 alineatul (3)
Articolul 16 alineatul (2)	Articolul 16 alineatul (3)
Articolul 16 alineatul (3)	Articolul 13 alineatul (2) litera (a)
Articolul 17	Articolul 18
Articolul 18	Articolul 19
Articolul 19	—
Articolul 20	Articolul 20
Articolul 21	Articolul 22
Articolul 22	Articolul 25

▼M3

ANEXA I

MIJLOACE DE IDENTIFICARE

CROTALIE CONVENȚIONALĂ

CU EFECT DIN: 18 IULIE 2019

DISPOZITIV ELECTRONIC DE IDENTIFICARE SUB FORMA UNEI CROTALII ELECTRONICE

DISPOZITIV ELECTRONIC DE IDENTIFICARE SUB FORMA UNUI TRANSPONDER TIP BOLUS

DISPOZITIV ELECTRONIC DE IDENTIFICARE SUB FORMA UNUI TRANSPONDER INJECTABIL.

( 1 ) Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2011 privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1924/2006 și (CE) nr. 1925/2006 ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Directivei 87/250/CEE a Comisiei, a Directivei 90/496/CEE a Consiliului, a Directivei 1999/10/CE a Comisiei, a Directivei 2000/13/CE a Parlamentului European și a Consiliului, a Directivelor 2002/67/CE și 2008/5/CE ale Comisiei și a Regulamentului (CE) nr. 608/2004 al Comisiei (JO L 304, 22.11.2011, p. 18).

( 2 ) Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor și a cerințelor generale ale legislației alimentare, de instituire a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară și de stabilire a procedurilor în domeniul siguranței produselor alimentare (JO L 31, 1.2.2002, p. 1).

( 3 ) Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).