1997R0894 — RO — 19.07.2007 — 003.001
Acest document reprezintă un instrument de documentare, iar instituţiile nu îşi asumă responsabilitatea pentru conţinutul său.
|
REGULAMENTUL (CE) NR. 894/97 AL CONSILIULUI din 29 aprilie 1997 de stabilire a anumitor măsuri tehnice pentru conservarea rezervelor de pește (JO L 132, 23.5.1997, p.1) |
Astfel cum a fost modificat prin:
|
|
|
Jurnalul Oficial |
||
|
No |
page |
date |
||
|
REGULAMENTUL (CE) NR. 1239/98 AL CONSILIULUI din 8 iunie 1998 |
L 171 |
1 |
17.6.1998 |
|
|
REGULAMENTUL (CE) NR. 850/98 AL CONSILIULUI din 30 martie 1998 |
L 125 |
1 |
27.4.1998 |
|
|
REGULAMENTUL (CE) NR. 809/2007 AL CONSILIULUI din 28 iunie 2007 |
L 182 |
1 |
12.7.2007 |
|
REGULAMENTUL (CE) NR. 894/97 AL CONSILIULUI
din 29 aprilie 1997
de stabilire a anumitor măsuri tehnice pentru conservarea rezervelor de pește
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 43,
având în vedere propunerea Comisiei,
având în vedere avizul Parlamentului European ( 1 ),
având în vedere avizul Comitetului Economic și Social ( 2 ),
(1) întrucât Regulamentul (CEE) nr. 3094/86 al Consiliului din 7 octombrie 1986 de stabilire a anumitor măsuri tehnice pentru conservarea rezervelor de pește ( 3 ) a fost modificat frecvent și în mod substanțial; întrucât este necesar ca, din motive de claritate și raționalitate, regulamentul în cauză să fie codificat;
|
(2) |
întrucât, pentru a asigura protecția resurselor biologice marine și exploatarea echilibrată a rezervelor de pește atât în interesul pescarilor cât și al consumatorilor, este necesar să fie stabilite măsuri tehnice pentru conservarea rezervelor de pește, care să specifice inter alia dimensiunile ochiului de plasă, ratele capturii auxiliare și dimensiunea permisă a peștilor, precum și limitarea pescuitului în anumite zone și perioade și cu anumite unelte; |
|
(3) |
întrucât trebuie să se ajungă la un echilibru între adaptarea măsurilor tehnice de conservare la diversitatea zonelor piscicole și nevoia de norme omogene mai ușor de aplicat; |
|
(4) |
întrucât este necesar ca regulile care reglementează operațiunile de pescuit în Skagerrak și Kattegat, convenite între Comunitate și Norvegia și Suedia, să fie incluse în prezentul regulament; întrucât, lunând în considerare opiniile științifice, este necesar, în consecință, să se stabilească limitări sezoniere privind activitatea de pescuit în Skagerrak și Kattegat; |
|
(5) |
întrucât este necesar ca măsuri de gestionare privind pescuitul în Marea Baltică să fie stabilite de către Comisia internațională pentru pescuitul în Marea Baltică; |
|
(6) |
întrucât capturile aruncate în mare constituie în prezent o pierdere inacceptabilă la scară largă; întrucât interzicerea pescuitului care utilizează tehnici insuficient de selective sau care este practicat în zone în care sunt concentrați puieții, împreună cu creșterea dimensiunii ochiului de plasă și interzicerea uneltelor care duc la aruncări în mare, reprezintă un prim pas către eliminarea finală a practicilor incompatibile cu conservarea și utilizarea adecvată a resurselor; întrucât este necesară introducerea unui sistem coerent de gestionare și exploatare care să reducă la minimum aruncările în mare; |
|
(7) |
întrucât este adecvat să se definească pescuitul direct pentru anumite specii de pește, precum și pentru capturile auxiliare și speciile protejate; |
|
(8) |
întrucât încercări amănunțite au arătat că utilizarea plaselor pescărești cu ochiuri pătrate în fața și deasupra sacului propriu-zis al traulului poate avea un rol important în reducerea peștelui subdimensionat; |
|
(9) |
întrucât pescuitul industrial este o activitate continuă și întrucât, în consecință, condițiile care îl reglementează ar trebui, de asemenea, să fie stabile; |
|
(10) |
întrucât capturarea anumitor specii de pește ce urmează să fie transformate în făină de pește sau ulei poate fi realizată cu o derogare de la dimensiunea ochiului de plasă, cu condiția ca astfel de operațiuni de capturare să nu aibă o influență negativă asupra altor stocuri demersale, în special de cod și eglefin; |
|
(11) |
întrucât există o tendință în creștere de utilizare a dimensiunilor ochiului de plasă din ce în ce mai mici la setcile fixe de fund, plasele de încurcare și setcile cu sirec, care are ca rezultat creșterea ratei mortalității puietului din speciile țintă ale zonelor piscicole în cauză; |
|
(12) |
întrucât este necesar ca această tendință să fie verificată iar dimensiunile ochiului de plasă utilizată pentru uneltele pasive, cum sunt setcile fixe de fund, plasele de încurcare și setcile cu sirec, să fie proiectate astfel încât să obțină capturi selective ale speciilor țintă sau ale grupului de specii țintă; |
|
(13) |
întrucât parametrii biologici pentru speciile în cauză diferă de la o zonă geografică la alta; întrucât aceste diferențe justifică aplicarea de măsuri diferite în zonele respective; |
|
(14) |
întrucât este necesar ca, pentru a acorda pescarilor o perioadă de timp corespunzătoare pentru a adapta uneltele existente la noile cerințe, să fie prevăzută o perioadă de tranziție suficientă; |
|
(15) |
întrucât este necesar ca modalitatea de măsurare a dimensiunii crustaceelor și moluștelor să fie definită; |
|
(16) |
întrucât este necesar ca normele privind pescuitul în zona costieră de 12 mile să fie definite în termeni aplicabili; |
|
(17) |
întrucât, în acest sens, este necesar să se prevadă protecția pepinierelor în zonele costiere ale statelor membre, luând în considerare condițiile biologice specifice ale diverselor zone; |
|
(18) |
întrucât utilizarea neselectivă a plaselor pungă în bancurile de ton și de alte specii de pește găsite în asociere sau în imediata apropiere a mamiferelor marine poate duce la capturarea și uciderea inutilă a acestor mamifere; |
|
(19) |
întrucât, atunci când este realizată în mod corect și responsabil, utilizarea plaselor pungă este o metodă de pescuit eficientă numai pentru speciile țintă dorite; întrucât, în aceste condiții, utilizarea plaselor pungă nu mai reprezintă o amenințare la conservarea mamiferelor marine; |
|
(20) |
întrucât, la 22 decembrie 1989, Adunarea Generală a Națiunilor Unite adoptă Rezoluția 44/225 privind pescuitul la scară largă cu setci pelagice în derivă și impactul său asupra resurselor marine vii din oceanele și mările lumii; |
|
(21) |
întrucât, prin Decizia 82/72/CEE ( 4 ) Consiliul a aprobat convenția privind conservarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale din Europa (Convenția de la Berna); |
|
(22) |
întrucât Comunitatea a semnat Convenția Organizației Națiunilor Unite asupra dreptului mării, care obligă toți membri comunității internaționale să coopereze în ceea ce privește conservarea și gestionarea resurselor vii din marea liberă; |
|
(23) |
întrucât expansiunea necontrolată și utilizarea sporită a pescuitului cu plase de suprafață poate genera dezavantaje grave în termeni de sporire a efortului de pescuit și a capturilor secundare de specii, altele decât speciile țintă; întrucât, prin urmare, este de dorit să se reglementeze pescuitul cu plase de suprafață; |
|
(24) |
întrucât, pentru a nu împiedica cercetările științifice, este necesar ca prezentul regulament să nu se aplice operațiunilor necesare, chiar accidental, realizării acestor cercetări; |
|
(25) |
întrucât, în cazul în care conservarea este grav amenințată, este necesar ca statele membre să aibă permisiunea de a lua măsuri provizorii corespunzătoare; |
|
(26) |
întrucât este necesar ca măsurile naționale complementare care au caracter strict local să nu fie anulate sau împiedicate de adoptarea prezentului regulament; |
|
(27) |
întrucât, în consecință, astfel de măsuri pot fi menținute sau adoptate cu condiția examinării de către Comisie a compatibilității lor cu dreptul comunitar și a conformității cu politica comună în domeniul pescuitului; |
|
(28) |
întrucât este necesar ca prezentul regulament să se aplice fără a aduce atingere anumitor măsuri naționale care depășesc cerințele minime pe care acesta le stabilește; |
|
(29) |
întrucât pot fi necesare măsuri noi de conservare și norme detaliate urgente privind aplicarea prezentului regulament; întrucât este necesar ca aceste măsuri și norme să fie adoptate în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 18 din Regulamentul (CEE) nr. 3760/92 al Consiliului din 20 decembrie 1992 de instituire a unui regim comunitar al pescuitului și acvaculturii ( 5 ); |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
▼M2 —————
TITLUL I
PLASE ȘI CONDIȚII DE UTILIZARE A ACESTORA
▼M2 —————
TITLUL II
DIMENSIUNEA MINIMĂ A PEȘTILOR, CRUSTACEELOR ȘI MOLUȘTELOR
▼M2 —————
TITLUL III
INTERZICEREA PESCUITULUI
▼M2 —————
TITLUL IV
RESTRICȚII PRIVIND ANUMITE TIPURI DE PESCUIT
▼M2 —————
Articolul 11
(1) „Setcă în derivă” înseamnă orice plasă de pescuit cu ochiuri, menținută pe suprafața apei sau la o anumită adâncime cu ajutorul unor dispozitive plutitoare, care plutește liber, purtată de curenți sau atașată de o navă. Plasa poate fi echipată cu dispozitive destinate stabilizării sau limitării derivei acesteia.
(2) Nicio navă nu poate păstra la bord sau utiliza în vederea pescuitului una sau mai multe setci în derivă a căror lungime individuală sau totală depășește 2,5 km.
Articolul 11a
(1) De la 1 ianuarie 2002, nici o navă nu poate să rețină la bord sau să utilizeze pentru pescuit una sau mai multe plase de suprafață destinate capturării speciilor enumerate în anexa VIII.
(2) De la 1 ianuarie 2002, este interzis să se descarce speciile enumerate în anexa VIII care au fost capturate cu plase de suprafață.
(3) Până la 31 decembrie 2001, o navă poate să rețină la bord sau să utilizeze pentru pescuit una sau mai multe plase de suprafață menționate la alineatul (1) după primirea autorizației din partea autorităților competente din statele membre de pavilion. În 1998, numărul maxim de nave care pot fi autorizate de către un stat membru să rețină la bord sau să utilizeze pentru pescuit una sau mai multe plase de suprafață nu depășește 60 % din navele de pescuit care au utilizat una sau mai multe plase de suprafață în perioada 1995-1997.
(4) Statele membre aduc la cunoștința Comisiei pentru fiecare specie țintă până la data de 30 aprilie a fiecărui an lista navelor autorizate să desfășoare activitatea de pescuit utilizând plasele de suprafață menționate la alineatul (3); pentru 1998, informațiile sunt trimise până 31 iulie 1998.
Articolul 11b
(1) Toate navele care utilizează una sau mai multe plase de suprafață destinate capturării speciilor enumerate în anexa VIII operează în următoarele condiții:
— pe parcursul activității de pescuit, nava trebuie să aibă plasa sub observație vizuală constantă;
— la fiecare capăt al plasei pescărești trebuie legate geamanduri plutitoare, cu reflectoare radar, astfel încât poziția sa să poată fi stabilită în orice moment. Geamandurile trebuie marcate în mod permanent cu litera (literele) de înregistrare și numărul navei căreia îi aparțin.
(2) Comandantul unei nave care utilizează una sau mai multe plase de suprafață menționate la alineatul (1) ține un jurnal de bord în care trebuie să înregistreze zilnic următoarele informații:
— lungimea totală a plaselor de la bord;
— lungimea totală a plaselor utilizate pentru fiecare operațiune de pescuit;
— cantitatea pescuită din fiecare specie pe parcursul fiecărei operațiuni de pescuit, inclusiv capturile secundare și cantitățile aruncate înapoi în mare, în special cetacee, reptile și păsări marine;
— cantitatea păstrată la bord din fiecare specie;
— data și poziția acestor capturi.
(3) Toți comandanții menționați la alineatul (2) transmit autorităților competente din statul membru de debarcare o declarație indicând cel puțin cantitățile din fiecare specie debarcată, precum și data și zona capturilor.
(4) Comandanții navelor care utilizează una sau mai multe plase de suprafață prevăzute în alineatul (1) care doresc să utilizeze un loc de debarcare într-un stat membru notifică autoritățile competente din statul membru în cauză, cu cel puțin două ore înainte de sosirea în port, cu privire la locația de debarcare planificată și ora de sosire.
(5) Toate navele de pescuit care utilizează una sau mai multe plase de suprafață menționate la alineatul (1) au la bord autorizația pentru pescuit eliberată în prealabil de autoritățile competente din statul membru de pavilion.
(6) În cazul nerespectării obligațiilor prevăzute la articolele 11 și 11a și la prezentul articol, autoritățile competente iau măsurile corespunzătoare cu privire la navele în cauză, în conformitate cu articolul 31 din Regulamentul (CEE) nr. 2847/93.
Articolul 11c
Cu excepția apelor reglementate prin Regulamentul (CE) nr. 88/98 a Consiliului din 18 decembrie 1997 de stabilire a anumitor măsuri tehnice pentru conservarea resurselor piscicole din apele Mării Baltice și din strâmtorile Belts și Øresund ( 6 ) și fără a aduce atingere articolului 1 alineatul (1), articolele 11, 11a și 11b se aplică în toate apele aflate sub suveranitatea sau jurisdicția statelor membre, iar în afara acestor ape se aplică tuturor navelor comunitare de pescuit.
▼M2 —————
TITLUL V
DISPOZIȚII FINALE
▼M2 —————
Articolul 18
Normele de aplicare a prezentului regulament se adoptă conform procedurii stabilite în articolul 18 din Regulamentul (CEE) nr. 3760/92.
Articolul 19
Regulamentul (CEE) nr. 3094/86 se abrogă.
Trimiterile la regulamentul menționat se interpretează ca trimiteri la prezentul regulament și se citesc în conformitate cu tabelul de corespondență stabilit în partea A din anexa VII.
Articolul 20
Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.
Cu toate acestea, dispozițiile articolului 2 alineatul (10) și dispozițiile din anexele V și VI intră în vigoare la 31 decembrie 1997.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
▼M2 —————
ANEXA VIII
– Ton alb : Thunnus alalunga
– Ton roșu : Thunnus thynnus
– Ton obez : Thunnus obesus
– Ton dungat : Katsuwonus pelamis
– Pălămidă : Sarda sarda
– Albacora : Thunnus albacares
– Ton negru : Thunnus atlanticus
– Ton pitic : Euthynnus spp.
– Ton roșu din sud : Thunnus maccoyii
– Ton cu aripioară lungă : Auxis spp.
– Plătică de Atlantic : Brama rayi
– Merlini : Tetrapturus spp.; Makaira spp.
– Pești călători : Istiophorus spp.
– Pești- spadă : Xiphias gladius
– Zărgani de Atlantic : Scomberesox spp., Cololabis spp.
– Corifene : Coryphaena spp.
– Rechini : Hexanchus griseus; Cetorhinus maximus; Alopiidae; Carcharhinidae; Sphymidae; Isuridae; Lamnidae
– Cefalopode : toate speciile
( 1 ) JO C 362, 2.12.1996, p. 318.
( 2 ) JO C 30, 30.1.1997, p. 93.
( 3 ) JO L 288, 11.10.1986, p. 1. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 3071/95 (JO L 329, 30.12.1995, p. 14).
( 4 ) JO L 38, 10.2.1982, p. 1.
( 5 ) JO L 389, 31.12.1992, p. 1. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Actul de aderare din 1994.
( 6 ) JO L 9, 15.1.1998, p. 1.