Acest document reprezintă un instrument de documentare, iar instituţiile nu îşi asumă responsabilitatea pentru conţinutul său.

privind alte impozite decât impozitele pe cifra de afaceri care afectează consumul de tutun prelucrat

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 99,

având în vedere propunerea Comisiei,

având în vedere avizul Parlamentului European ( 1 ),

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social ( 2 ),

(1) întrucât Directiva 72/464/CEE a Consiliului din 19 decembrie 1972 privind alte impozite decât impozitele pe cifra de afaceri care afectează consumul de tutun prelucrat ( 3 ) și a Doua Directivă 79/32/CEE a Consiliului din 18 decembrie 1978 privind alte impozite decât impozitele pe cifra de afaceri care afectează consumul de tutun prelucrat ( 4 ) au fost substanțial modificate de mai multe ori; întrucât, din motive de raționalitate și claritate, directivele menționate trebuie să fie consolidate într-un singur text;

(2)

întrucât obiectivul Tratatului este de a crea o uniune economică în cadrul căreia să existe o concurență sănătoasă și ale cărei caracteristici să fie similare cu cele ale unei piețe interne; și, în ceea ce privește tutunul prelucrat, realizarea acestui scop presupune ca aplicarea impozitului privind consumul de produse în acest sector în statele membre să nu producă condiții de denaturare a concurenței și să nu împiedice libera lor circulație în cadrul Comunității;

(3)

întrucât, în ceea ce privește accizele, armonizarea structurilor trebuie să conducă în special la concurență loială între diferitele categorii de tutun prelucrat care aparțin aceluiași grup și care să nu fie denaturată de efectele induse de impozitare și, în consecință, la deschiderea piețelor naționale ale statelor membre;

(4)

întrucât structura accizelor pentru țigări trebuie să includă, pe lângă componenta specifică calculată pe unitatea de produs, o componentă proporțională bazată pe prețul de vânzare cu amănuntul, incluzând toate impozitele; întrucât impozitul pe cifra de afaceri la țigări are același efect ca și accizele proporționale și acest fapt trebuie luat în considerare când se stabilește raportul dintre componenta specifică a accizei și sarcina fiscală totală;

(5)

întrucât, în ceea ce privește țigările, obiectivul menționat anterior se realizează cel mai bine printr-un sistem care asigură o scădere treptată a incidenței impozitelor și întrucât, în acest scop, taxa impusă asupra acestor produse ar trebui să constea dintr-o acciză proporțională combinată cu o acciză specifică, a cărei valoare să fie stabilită de fiecare stat membru în conformitate cu criteriile comunitare.

(6)	întrucât structurile accizelor pentru tutunul prelucrat trebuie armonizate în etape;

(7)	întrucât necesitățile imperative ale concurenței implică un sistem de formare liberă a prețurilor pentru toate grupurile de tutun prelucrat;

(8)	întrucât există câteva tipuri de tutun prelucrat care se disting prin caracteristici și mod de utilizare;

(9)	întrucât aceste tipuri diferite de tutun trebuie definite;

(10)	întrucât, din motive economice, pentru anumite state membre trebuie acordate derogări;

(11)	întrucât trebuie să se facă distincție între tutunul tăiat fin pentru rularea țigărilor și alte tipuri de tutun de fumat;

(12)	întrucât un fabricant trebuie definit ca o persoană fizică sau juridică care fabrică efectiv produse din tutun și care stabilește prețul maxim la vânzarea cu amănuntul pentru fiecare stat membru în care se introduc produsele în cauză în vederea consumului;

(13)	întrucât majoritatea statelor membre acordă scutiri de la plata accizelor sau le rambursează pentru anumite tipuri de tutun prelucrat, în funcție de utilizarea care le este destinată, și întrucât scutirile și rambursările în cazul unor utilizări speciale trebuie stabilite în prezenta directivă;

(14)	întrucât tutunul rulat care poate fi fumat ca atare, în urma unor manevre simple, ar trebui inclus în categoria țigări, în scopul impozitării uniforme a acestor produse;

(15)	întrucât Republica Federală Germania trebuie autorizată, până la 31 decembrie 1998 cel târziu, să impoziteze tutunul rulat cel puțin la rata sau suma aplicabilă tutunului tăiat fin în vederea rulării țigărilor;

(16)	întrucât prezenta directivă nu trebuie să afecteze obligațiile statelor membre în ceea ce privește termenele limită pentru punerea în aplicare a directivelor menționate în anexa I partea B,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

(1) Structura accizei care se aplică tutunului prelucrat în statele membre se armonizează în mai multe etape.

(2) Prezenta directivă stabilește principiile generale pentru această armonizare, precum și criteriile speciale aplicabile la diferitele etapele ale armonizării.

(3) Consiliul, la propunerea Comisiei, decide trecerea de la o etapă de armonizare la următoarea, ținând seama de efectele produse pe parcursul etapei în desfășurare de măsurile introduse de statele membre în propriul sistem de accize pentru a se conforma prevederilor aplicabile în această etapă. Trecerea de la o etapă la alta poate fi amânată, în special dacă există posibilitatea să implice pierderi disproporționate de venituri pentru un stat membru.

(2) La propunerea Comisiei, Consiliul adoptă prevederile necesare pentru determinarea modului în care tutunul prelucrat este definit și clasificat în grupe.

(3) Sub rezerva prevederilor comunitare în vigoare, definițiile prevăzute în articolele 3 - 7 nu aduc atingere alegerii sistemului sau nivelului de impozitare care se aplică diferitelor grupuri de produse menționate în respectivele articole.

Se consideră trabucuri sau țigarete produsele care pot fi fumate ca atare, fiind:

►M1 Până la și inclusiv 31 decembrie 2001 ◄ , Republica Federală Germania este autorizată să impoziteze rolele de tutun prevăzute la litera (b) cel puțin la rata sau suma aplicabilă pentru tutunul tăiat fin pentru rularea țigărilor.

(2) În scopul stabilirii accizelor, o rolă de tutun prevăzută în alineatul (1) este considerată a reprezenta două țigări dacă, exceptând filtrul sau muștiucul, este mai lungă de 9 cm, dar nu depășește 18 cm, trei țigarete dacă, cu excepția filtrului sau muștiucului, este mai lungă de 18 cm, dar nu depășește 27 cm, și așa mai departe.

Tutunul de fumat definit în sensul articolului 5 în care mai mult de 25 % din greutatea particulelor de tutun au o lățime tăiată mai mică de 1 mm se consideră tutun tăiat fin pentru rularea țigărilor. Statele membre care nu aplică de la 1 ianuarie această lățime de tăiere de 1 mm trebuie să pună în aplicare prezenta decizie până la 31 decembrie 1997.

Statele membre pot considera de asemenea că tutunul de fumat în care mai mult de 25 % din greutatea particulelor de tutun au o lățime de tăiere mai mare de 1 mm și care se vinde sau este destinat vânzării în vederea rulării de țigări este tutun tăiat fin pentru rularea țigărilor.

(1) Produsele care constau în parte din alte substanțe decât tutunul, dar care pe de altă parte îndeplinesc criteriile stabilite în articolul 3, vor fi considerate trabucuri sau țigarete, cu condiția să aibă:

(2) Sunt considerate țigări sau tutun de fumat produsele care constau total sau parțial din alte substanțe decât tutunul, dar care îndeplinesc, pe de altă parte, criteriile stabilite în articolul 4 sau 5.

Fără a aduce atingere primului paragraf, produsele care nu conțin tutun și care sunt utilizate exclusiv în scopuri medicale nu sunt tratate ca tutun prelucrat.

(1) Țigările fabricate în Comunitate și cele importate din statele nemembre fac obiectul unor accize proporționale, calculate la prețul maxim de vânzare cu amănuntul, incluzând taxele vamale, precum și unei accize specifice calculate pe unitatea de produs.

(2) Rata accizei proporționale și suma accizei specifice trebuie să fie aceeași pentru toate țigările.

(3) În etapa finală de armonizare a structurilor, se stabilește în toate statele membre aceeași proporție între acciza specifică și suma accizei proporționale și impozitul pe cifra de afaceri pentru țigări, astfel încât nivelul prețului de vânzare cu amănuntul să reflecte în mod corect diferența dintre prețurile de livrare ale producătorilor.

(4) Dacă este necesar, accizele pentru țigări pot include o componentă de impozit minimă, a cărei limită se determină de către Consiliu, la propunerea Comisiei, pentru fiecare etapă.

(1) Este considerat producător orice persoană fizică sau juridică stabilită în Comunitate care transformă tutunul în produse prelucrate în scopul vânzării cu amănuntul.

Producătorii, sau, dacă este cazul, reprezentanții sau agenții lor autorizați din Comunitate și importatorii de tutun din țările nemembre sunt liberi să determine prețul maxim de vânzare cu amănuntul pentru fiecare dintre produsele lor și pentru fiecare stat membru în care se introduc produsele în cauză în vederea consumului.

Al doilea paragraf nu poate împiedica în nici un fel punerea în aplicare a sistemelor legislative naționale în ceea ce privește controlul nivelurilor de preț sau respectarea prețurilor impuse, cu condiția ca acestea să fie compatibile cu legislația comunitară.

(2) Pentru a facilita perceperea accizelor, statele membre pot fixa, pentru fiecare grup de tutun prelucrat, o scară de prețuri de vânzare cu amănuntul, cu condiția ca fiecărei scări să îi corespundă o gamă și varietate suficientă pentru a corespunde în fapt varietății de produse comunitare. Fiecare scară este valabilă pentru toate produsele care aparțin grupului de tutun prelucrat respective, fără a face distincții privind calitatea, prezentarea, originea produselor sau a materialului utilizat, caracteristicile întreprinderii producătoare sau alte criterii.

(1) Cel mai târziu în etapa finală, se armonizează normele de colectare a accizelor. Pe parcursul etapelor premergătoare, accizele se colectează, în principiu, prin intermediul timbrelor fiscale. Dacă statele membre colectează accizele cu ajutorul timbrelor fiscale, au obligația de a pune respectivele timbre la dispoziția producătorilor și comercianților din alte state membre. Dacă statele respective colectează accizele prin alte mijloace, trebuie să se asigure că nici un obstacol de ordin administrativ sau tehnic nu afectează comerțul dintre statele membre în acest domeniu.

(2) Importatorii și producătorii naționali de tutun prelucrat fac obiectul unui sistem stabilit în alineatul (1) în ceea ce privește normele detaliate de percepere și plată a accizelor.

Următoarele sunt scutite de la taxa accizelor sau sunt eligibile pentru rambursarea accizelor deja plătite:

Statele membre determină condițiile și formalitățile care reglementează scutirile și rambursările menționate anterior.

(1) Sub rezerva articolului 1 alineatul (3), prima etapă de armonizare a structurilor privind accizele pentru tutunul prelucrat acoperă o perioadă de șaizeci de luni de la 1 iulie 1973.

(1) Valoarea accizei percepute pentru țigări se stabilește prima dată prin trimitere la categoria de preț al celor mai populare, conform datelor disponibile la 1 ianuarie 1973.

(2) Fără a aduce atingere soluției care urmează a fi adoptată în final în ceea ce privește raportul dintre componenta specifică și componenta proporțională, suma menționată în alineatul (1) nu poate fi mai mică de 5 % sau mai mare de 75 % din valoarea totală a accizei proporționale și a accizei specifice percepută pentru acele țigări.

(3) Dacă acciza pentru categoria de preț menționată în alineatul (1) se modifică după 1 ianuarie 1973, valoarea accizei specifice se stabilește luând ca punct de reper noua sarcină fiscală pentru țigări menționată în alineatul (1).

Fără a aduce atingere articolului 8 alineatul (1), fiecare stat membru poate elimina taxele vamale din baza de calcul a accizei proporționale aplicată țigaretelor.

(1) A doua etapă de armonizare a structurilor de accize privind tutunul prelucrat intră în vigoare de la 1 iulie 1978.

(1) Valoarea accizei specifice pentru țigări se stabilește având ca referință țigările din categoria de preț al celor mai populare, conform informațiilor disponibile la 1 ianuarie a fiecărui an, începând cu 1 ianuarie 1978.

(2) Componenta specifică a accizei nu poate fi mai mică de 5 % sau mai mare de 55 % din suma totală a sarcinii fiscale rezultând din adunarea accizei proporționale, a accizei specifice și a impozitului pe cifra de afaceri percepute pentru acele țigări.

(2a) Prin derogare de la alineatul (2), în cazurile în care într-unul din statele membre survine o schimbare în prețul de vânzare cu amănuntul al țigărilor din cea mai populară categorie de preț, determinând astfel scăderea componentei specifice a accizei, exprimată ca procent din povara fiscală totală, sub 5 % sau creșterea ei la peste 55 % din povara fiscală totală, statul membru în cauză se poate abține de la ajustarea sumei accizei specifice până cel târziu la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a survenit schimbarea.

(3) ►M1 Dacă acciza percepută ◄ pentru categoria de preț menționată în alineatul (1) se modifică după 1 ianuarie 1978, suma accizei specifice se stabilește prin referință la noua sarcină fiscală pentru țigări menționată în alineatul (1).

(4) Fără a aduce atingere articolului 8 alineatul (1), fiecare stat membru poate elimina taxele vamale din baza de calculului a accize aplicate țigărilor.

(5) Statele membre pot percepe accize minime pe țigările vândute la un preț mai mic decât prețul de vânzare cu amănuntul pentru țigările din categoria de preț cu cea mai mare cerere, cu condiția ca aceste accize să nu depășească valoarea accizelor percepute pentru țigările din categoria de preț cu cea mai mare cerere.

Dacă este necesar, Consiliul adoptă, la propunerea Comisiei, norme de aplicare a prezentei directive.

Comisiei îi sunt comunicate de statele membre textele principalelor dispoziții de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.

(1) Directivele menționate în anexa 1 partea A se abrogă, fără a aduce atingere obligațiilor statelor membre privind termenele limită de aplicare prevăzute în anexa I partea B.

(2) Trimiterile la directivele abrogate se interpretează ca trimiteri la prezenta directivă și se citesc în conformitate cu tabelul de corespondență din anexa II.

Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecea zi de la publicarea în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.

Directiva	Termenul limită de transpunere
— 72/464/CEE	1.7.1973 (1)
— 79/32/CEE	1.1.1980
— 74/318/CEE
— 75/786/CEE
— 76/911/CEE
— 77/805/CEE
— 80/369/CEE
— 80/1275/CEE
— 81/463/CEE
— 82/2/CEE
— 82/877/CEE
— 84/217/CEE
— 86/246/CEE	1.1.1986
— 92/78/CEE	31.12.1992
(1) Regatul Unit și Irlanda au fost autorizate să amâne termenul limită până la 31 decembrie 1977.

TABEL DE CORESPONDENȚĂ

Prezenta directivă	Directiva 72/464/CEE	Directiva 79/32/CEE
Titlul I	Titlul I
Articolul 1 alineatele (1) și (2)	Articolul 1 alineatul (1) și (2)
Articolul 1 alineatul (3)	Articolul 1 alineatul (4)
Articolul 2 alineatele (1) și (2)	Articolul 3 alineatul (1) și (2)	Articolul 1 alineatul (1)
Articolul 2 alineatul (3)		Articolul 1 alineatul (2)
Articolul 3		Articolul 2
Articolul 4		Articolul 3
Articolul 5		Articolul 4
Articolul 6		Articolul 4a
Articolul 7		Articolul 7
Articolul 8	Articolul 4
Articolul 9	Articolul 5
Articolul 10	Articolul 6
Articolul 11	Articolul 6a
Titlul II	Titlul II
Articolul 12	Articolul 7
Articolul 13	Articolul 8
Articolul 14	Articolul 9
Titlul III	Titlul II a
Articolul 15	Articolul 10a
Articolul 16	Articolul 10b
Titlul IV	Titlul III
Articolul 17	Articolul 11
Articolul 18	Articolul 12 alineatul (2)
Articolul 19	–	–
Articolul 20	–	–
Articolul 21	Articolul 13	Articolul 10

( 3 ) JO L 303, 31.12.1972, p. 1, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 92/78/CEE (JO L 316, 31.10.1992, p. 5).

( 4 ) JO L 10, 16.1.1979, p. 8, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 92/78/CEE.

		Jurnalul Oficial
		No	page	date
►M1	DIRECTIVA 1999/81/CE A CONSILIULUI din 29 iulie 1999	L 211	47	11.8.1999
►M2	DIRECTIVA 2002/10/CE A CONSILIULUI din 12 februarie 2002	L 46	26	16.2.2002