1989L0284 — RO — 26.12.1997 — 001.001


Acest document reprezintă un instrument de documentare, iar instituţiile nu îşi asumă responsabilitatea pentru conţinutul său.

►B

DIRECTIVA CONSILIULUI

din 13 aprilie 1989

de completare și modificare a Directivei 76/116/CEE în ceea ce privește calciul, magneziul, sodiul și sulful din îngrășăminte

(89/284/CEE)

(JO L 111, 22.4.1989, p.34)

Astfel cum a fost modificat prin:

 

 

Jurnalul Oficial

  No

page

date

►M1

DIRECTIVA 97/63/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI din 24 noiembrie 1997

  L 335

15

6.12.1997




▼B

DIRECTIVA CONSILIULUI

din 13 aprilie 1989

de completare și modificare a Directivei 76/116/CEE în ceea ce privește calciul, magneziul, sodiul și sulful din îngrășăminte

(89/284/CEE)



CONSILIUL COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene, în special articolul 100a,

având în vedere propunerea Comisiei ( 1 ),

în cooperare cu Parlamentul European ( 2 ),

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social ( 3 ),

întrucât este necesar să se adopte măsuri destinate instituirii treptate a pieței interne până la 31 decembrie 1992; întrucât piața internă reprezintă un spațiu fără frontiere interne, în care este garantată libera circulație a mărfurilor, a persoanelor, a serviciilor și a capitalurilor;

întrucât Directiva 76/116/CEE a Consiliului din 18 decembrie 1975 de apropiere a legislațiilor statelor membre referitoare la îngrășăminte ( 4 ), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 88/183/CEE ( 5 ), stabilește normele privind comercializarea îngrășămintelor solide de tip CEE; întrucât s-a dovedit necesară extinderea directivei menționate anterior pentru a include calciul, magneziul, sodiul și sulful conținute în aceste îngrășăminte;

întrucât Directiva 76/116/CEE poate fi aplicată de acum înainte pentru îngrășămintele ce conțin doar calciu, magneziu și sulf,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:



Articolul 1

Pentru ►M1  îngrășământ CE ◄ menționate la anexa I la Directiva 76/116/CEE se poate declara conținutul de magneziu, sodiu și sulf, cu condiția ca aceste elemente să fie prezente cel puțin în cantitățile minime specificate la articolul 2 din prezenta directivă și ca ►M1  îngrășământ CE ◄ să fie în continuare conforme cerințelor din anexa I la Directiva 76/116/CEE. În aceste cazuri, denumirea tipului este completată cu mențiunea prevăzută la articolul 6 litera (b) din prezenta directivă.

Articolul 2

Pentru ►M1  îngrășământ CE ◄ menționate la articolul 1 nu poate fi declarat conținutul de magneziu, sodiu și sulf decât dacă îngrășămintele conțin:

 cel puțin 2 % oxid de magneziu (MgO), și anume 1,2 % Mg;

 cel puțin 3 % oxid de sodiu (Na2O), și anume 2,2 % Na;

 cel puțin 5 % trioxid de sulf (SO3), și anume 2 % S.

Articolul 3

(1)  În sensul prezentei directive, declararea conținutului de calciu considerat ca element nutritiv se face doar pentru îngrășămintele de tipul 1 și 2 din lista menționată în anexa I, fără a aduce atingere alineatului (2).

Statele membre pot dispune ca, pentru îngrășămintele introduse pe piață pe teritoriul lor, conținutul de calciu să fie declarat sub formă de oxid de calciu (CaO) ori sub formă de calciu elementar (Ca), sau sub ambele forme.

Pentru transformarea conținutului de oxid de calciu în conținut de calciu se utilizează următoarea formulă:

calciu (Ca) = oxid de calciu (CaO) × 0,715

(2)  Conținutul de calciu solubil din îngrășămintele lichide care sunt destinate pulverizării foliare, poate fi indicat, în conformitate cu anexa I partea C din Directiva 76/116/CEE, atunci când conținutul menționat anterior ajunge la cel puțin 8 % oxid de calciu (= 5,7 % Ca).

Articolul 4

Îngrășămintele care îndeplinesc dispozițiile din prezenta directivă și din anexele la aceasta pot fi marcate „ ►M1  ÎNGRĂȘĂMÂNT CE ◄ ”.

Articolul 5

Statele membre pot dispune ca, pentru îngrășămintele comercializate pe teritoriul lor, exprimarea conținutului de magneziu, sodiu și sulf să se facă:

 sub formă de oxid (MgO, Na2O, SO3)

 sau sub formă de element (Mg, Na, S)

 sau în ambele forme.

Pentru transformarea conținutului de oxid de sodiu și al celui de trioxid de sulf în conținut de sodiu și, respectiv, de sulf, se utilizează următoarele formule:

 sodiu (Na) = oxid de sodiu (Na2O) × 0,742;

 sulf (S) = trioxid de sulf (SO3) × 0,400.

Atunci când conținutul de oxid se obține prin calculul menționat anterior, valoarea declarată este valoarea rotunjită la zecimala cea mai apropiată.

Articolul 6

Mențiunile obligatorii pentru identificare:

(a) mențiunea „ ►M1  ÎNGRĂȘĂMÂNT CE ◄ ” cu litere majuscule;

(b) denumirea tipului de îngrășământ:

 fie în conformitate cu anexa I la Directiva 76/116/CEE, completând denumirea tipului cu mențiunea „ce conține…”, urmată de numele sau simbolurile chimice ale elementelor menționate în prezenta directivă pe care le conțin îngrășămintele. Cifrele referitoare la conținutul de elemente menționate în Directiva 76/116/CEE pot fi urmate de cifre în paranteză referitoare la elementele care fac obiectul anexei I la prezenta directivă;

 fie în conformitate cu anexa I la prezenta directivă;

(c) conținutul garantat pentru fiecare nutrient și conținutul garantat exprimat în forme și/sau solubilități, în cazul în care acestea sunt specificate în anexele la directivele privind îngrășămintele.

Conținutul de nutrienți din îngrășămintele simple și combinate trebuie exprimat în procente de masă, cu numere întregi sau, după caz, cu o zecimală.

Atunci când un îngrășământ conține mai multe elemente declarabile, conținutul acestora se indică în ordinea următoare:

N, P2O5 și/sau P, K2O și/sau K, CaO sau Ca, MgO și/sau Mg, Na2O și/sau Na, SO3 și/sau S.

Formele și solubilitățile elementelor nutritive se exprimă de asemenea în procente de masă din îngrășământ, cu excepția cazului în care anexa I la Directiva 76/116/CEE prevede explicit exprimarea conținutului respectiv în alt mod.

Conținutul de nutrienți se exprimă, atât prin denumirea lor în cuvinte, cât și prin simbolurile chimice corespunzătoare [de exemplu: azot (N), fosfor (P), pentaoxid de fosfor (P2O5), potasiu (K), oxid de potasiu (K2O), magneziu (Mg), oxid de magneziu (MgO), sodiu (Na), oxid de sodiu (Na2O), sulf (S), trioxid de sulf (SO3), calciu (Ca) și oxid de calciu (CaO)].

Articolul 7

Declararea conținutului de magneziu, sodiu și sulf din îngrășămintele menționate la articolul 1 se realizează într-unul dintre modurile următoare:

 conținutul total exprimat în procente de masă din îngrășământ;

 atunci când un element este solubil în totalitate în apă, se declară doar conținutul solubil în apă;

 conținutul total și conținutul solubil în apă, exprimat în procente de masă din îngrășământ, atunci când solubilitatea atinge cel puțin un sfert din conținutul total.

Conținuturile se determină conform condițiilor specificate pentru metodele de analiză prevăzute la articolul 8 din Directiva 76/116/CEE.

Articolul 8

Toleranțele admise în ceea ce privește valorile declarate de calciu, magneziu, sodiu și sulf sunt stabilite la un sfert din conținuturile declarate pentru elementele menționate până la o valoare absolută de cel mult 0,9 % pentru CaO, MgO, Na2O și SO3, și anume 0,64 pentru Ca, 0,55 pentru Mg, 0,67 pentru Na și 0,36 pentru S.

Articolul 9

Anexa I la Directiva 76/116/CEE se modifică după cum urmează:

1. în partea A, Îngrășăminte simple, la punctul III, Îngrășăminte potasice, se adaugă sub numărul 7 ►M1  îngrășământ CE ◄ kieserit cu sulfat de potasiu, menționat la anexa II la prezenta directivă;

2. în partea C, Îngrășăminte lichide, punctul 1, Îngrășăminte simple, se adaugă, sub numărul 3, ►M1  îngrășământ CE ◄ soluție de azotat de calciu, menționat în anexa II la prezenta directivă.

Articolul 10

(1)  Statele membre adoptă măsurile necesare pentru a se conforma prezentei directive în termen de cel mult douăsprezece luni de la notificarea acesteia ( 6 ). Statele membre informează de îndată Comisia cu privire la aceasta.

(2)  Comisiei îi sunt comunicate de către statele membre dispozițiile de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.

Articolul 11

Prezenta directivă se adresează statelor membre.




ANEXA I

LISTA ÎNGRĂȘĂMINTELOR CE CONȚIN CALCIU, MAGNEZIU SAU SULF CA NUTRIENȚI



Număr

Denumirea tipului

Date referitoare la modul de producere și la componentele esențiale

Conținutul minim de nutrienți (procente de masă)

Date referitoare la exprimarea nutrienților

Alte cerințe

Alte date referitoare la denumirea tipului

Conținutul de nutrient ce trebuie declarat

Formele și solubilitățile elementelor nutritive

Alte criterii

1

2

3

4

5

6

1

Sulfat de calciu

Produs de origine naturală sau industrială care conține sulfat de calciu în diferite grade de hidratare

25 % CaO

35 % SO3

Calciu și sulf exprimate în CaO + SO3 total

Finețea măcinării:

— cel puțin 80 % să treacă prin sită cu ochiuri de 2 mm

— cel puțin 99 % să treacă prin sită cu ochiuri de 10 mm

Se pot adăuga denumirile comerciale uzuale

Trioxid de sulf total

Facultativ: CaO total

2

Soluție de clorură de calciu

Soluție de clorură de calciu de origine industrială

12 % CaO

Calciu exprimat în CaO solubil în apă

 

Oxid de calciu

Facultativ: pentru pulverizare foliară

3

Sulf elementar

Produs natural sau industrial mai mult sau mai puțin purificat

98 % S (245 %: SO3)

Sulf exprimat ca SO3 total

 

Trioxid de sulf total

4

Kieserit

Produs de origine minerală ce conține sulfat de magneziu monohidratat drept component esențial

24 % MgO

45 % SO3

Magneziul și sulful exprimate ca oxid de magneziu și trioxid de sulf solubile în apă

Se pot adăuga denumirile comerciale uzuale

Oxid de magneziu solubil în apă

Facultativ: trioxid de sulf solubil în apă

5

Sulfat de magneziu

Produs ce conține sulfat de magneziu heptahidratat drept component esențial

15 % MgO

28 % SO3

Magneziul și sulful exprimate ca oxid de magneziu și trioxid de sulf solubile în apă

Se pot adăuga denumirile comerciale uzuale

Oxid de magneziu solubil în apă

Facultativ: trioxid de sulf solubil în apă

6

Soluție de clorură de magneziu

Produs obținut prin disoluția clorurii de magneziu de origine industrială

13 % MgO

Magneziul exprimat ca oxid de magneziu

Conținutul maxim de calciu: 3 % CaO

 

Oxid de magneziu




ANEXA II



Nr.

Denumirea tipului

Date privind metoda de producție și componentele esențiale

Conținutul minim de elemente nutritive (% de masă)

Date privind exprimarea elementelor nutritive

Alte cerințe

Alte date privind denumirea tipului

Conținutul de elemente nutritive ce trebuie declarat

Formele și solubilitățile elementelor nutritive

Alte criterii

1

2

3

4

5

6

7

Kieserit cu sulfat de potasiu

Produs obținut din Kieserit cu adaos de sulfat de potasiu

8 % MgO

Magneziu exprimat în MgO solubil în apă

6 % K2O

Potasiu exprimat în K2O solubil în apă

Total MgO + K2O: 20 %

Conținutul maxim de clor: 3 % Cl

Se pot adăuga denumirile comerciale uzuale

Oxid de magneziu solubil în apă

Oxid de potasiu solubil în apă

Facultativ: se menționează conținutul de clor, dacă este mai mic de 3 % Cl

3

Azotat de calciu în soluție

Produs obținut prin dizolvarea azotatului de calciu în apă

8 % N

Azot exprimat în forma nitrică cu maximum 1 % azot sub formă de amoniac

Denumirea tipului poate fi urmată, după caz, de una dintre următoarele indicații:

— pentru aplicație foliară

— pentru prepararea soluțiilor nutritive

— pentru fertilizare prin irigare

Azot total

Facultativ:

— azot în formă nitrică

— azot sub formă de amoniac

— calciu pentru una dintre utilizările stipulate în coloana 5



( 1 ) JO C 20, 26.1.1988, p. 5.

( 2 ) JO C 262, 10.10.1986, p. 82 și

JO C 47, 27.2.1989.

( 3 ) JO C 134, 24.5.1988, p. 6.

( 4 ) JO L 24, 30.1.1976, p. 21.

( 5 ) JO L 83, 29.3.1988, p. 33.

( 6 ) Prezenta directivă a fost notificată statelor membre la 17 aprilie 1989.