1980L1269 — RO — 31.12.1999 — 004.001
Acest document reprezintă un instrument de documentare, iar instituţiile nu îşi asumă responsabilitatea pentru conţinutul său.
|
DIRECTIVA A CONSILIULUI din 16 decembrie 1980 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la puterea motoarelor autovehiculelor (JO L 375, 31.12.1980, p.46) |
Astfel cum a fost modificat prin:
|
|
|
Jurnalul Oficial |
||
|
No |
page |
date |
||
|
L 92 |
50 |
9.4.1988 |
||
|
L 238 |
43 |
15.8.1989 |
||
|
DIRECTIVA 97/21/CE A COMISIEI Text cu relevanță pentru SEE din 18 aprilie 1997 |
L 125 |
31 |
16.5.1997 |
|
|
DIRECTIVA 1999/99/CE A COMISIEI Text cu relevanță pentru SEE din 15 decembrie 1999 |
L 334 |
32 |
28.12.1999 |
|
DIRECTIVA A CONSILIULUI
din 16 decembrie 1980
privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la puterea motoarelor autovehiculelor
(80/1269/CEE)
CONSILIUL COMUNITĂȚILOR EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene, în special articolul 100,
având în vedere propunerea Comisiei ( 1 ),
având în vedere avizul Adunării ( 2 ),
având în vedere avizul Comitetului Economic și Social ( 3 ),
întrucât cerințele tehnice pe care trebuie să le îndeplinească autovehiculele în conformitate cu legislațiile interne se referă, printre altele, la metoda de măsurare a puterii motoarelor care trebuie utilizată pentru a indica puterea motorului unui tip de vehicul;
întrucât aceste cerințe diferă de la un stat membru la altul; întrucât apar, prin urmare, obstacole tehnice în calea schimburilor comerciale, care trebuie eliminate prin adoptarea acelorași cerințe de către toate statele membre în completarea sau în locul reglementărilor lor actuale, pentru a permite în special punerea în aplicare, pentru fiecare vehicul, a procedurii de omologare CEE de tip care face obiectul Directivei 70/156/CEE a Consiliului din 6 februarie 1970 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la omologarea de tip a autovehiculelor și a remorcilor acestora ( 4 ), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 80/1267/CEE ( 5 );
ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:
Articolul 1
În sensul prezentei directive, prin «vehicul» se înțelege orice autovehicul destinat utilizării pe șosea, cu sau fără caroserie, cu cel puțin patru roți și o viteză maximă constructivă de peste 25 km/h, cu excepția vehiculelor care se deplasează pe șine, a tractoarelor agricole și forestiere și a tuturor mașinilor mobile.
Articolul 2
Statele membre nu pot să refuze acordarea omologării CEE de tip sau a omologării naționale unui vehicul ori să refuze sau să interzică vânzarea, înmatricularea, introducerea în circulație sau utilizarea unui vehicul din motive legate de puterea motorului, în cazul în care aceasta este stabilită în conformitate cu ►M3 anexelor relevante ◄ .
Articolul 3
Modificările necesare pentru adaptarea specificațiilor prevăzute în anexe la progresul tehnic se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 13 din Directiva 70/156/CEE.
Articolul 4
(1) Statele membre pun în aplicare dispozițiile necesare pentru a se conforma prezentei directive în termen de 18 luni de la notificarea sa. Ele informează de îndată Comisia cu privire la aceasta.
(2) Comisiei îi sunt comunicate de către statele membre textele principalelor dispoziții de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.
Articolul 5
Prezenta directivă se adresează statelor membre.
LISTĂ DE ANEXE
|
Anexa I: |
Determinarea puterii motoarelor |
|
Apendicele 1: |
Fișă de informații |
|
Apendicele 2: |
Certificat de omologare de tip |
|
Anexa II: |
Raport de încercare |
ANEXA I
DETERMINAREA PUTERII MOTORULUI
1. DISPOZIȚII ADMINISTRATIVE PENTRU OMOLOGAREA DE TIP
|
1.1. |
Cerere de omologare CE de tip a unui tip de vehicul
|
|
1.2. |
Acordarea unei omologări CE de tip unui tip de vehicul
|
|
1.3. |
Modificări ale tipului și modificări ale omologărilor
|
|
1.4. |
Conformitatea producției
|
2. DOMENIUL DE APLICARE
2.1. Prezenta metodă se aplică motoarelor cu ardere internă utilizate pentru acționarea vehiculelor din categoriile M și N, definite în ►M3 anexa II secțiunea A ◄ la Directiva 70/156/CEE, care aparțin unuia din următoarele tipuri.
2.1.1. Motoare cu ardere internă cu piston (aprindere prin scânteie sau aprindere prin compresie), mai puțin motoare fără piston;
2.1.2. Motoare cu piston rotativ.
2.2. Prezenta metodă se aplică motoarelor cu aspirație normală sau supraalimentate.
3. DEFINIȚII
În sensul prezentei directive:
|
3.1. |
«Putere netă» reprezintă puterea obținută pe bancul de încercare la capătul arborelui cotit sau a organului echivalent la turația corespunzătoare a motorului cu echipamentul auxiliar prevăzut în tabelul 1. În cazul în care măsurarea puterii poate fi realizată numai cu cutia de viteze montată, se ia în considerare și randamentul cutiei de viteze în cauză. |
|
3.2. |
«Putere maximă netă» reprezintă valoarea maximă a puterii nete, măsurată la sarcina maximă a motorului. |
|
3.3. |
«Echipament de producție standard» reprezintă echipamentul furnizat de constructor pentru o anumită utilizare. |
4. PRECIZIA MĂSURĂRII PUTERII MOTORULUI LA SARCINĂ MAXIMĂ
|
4.1. |
Cuplul: ±1 % din cuplul măsurat ( 6 ) |
|
4.2. |
Turația motorului Precizia măsurătorii trebuie să aibă toleranța de ± 0,5 %. Turația motorului trebuie măsurată, de preferință, cu un contor de turație automat sincronizat și cronometru (sau turometru). |
|
4.3. |
Consumul de carburant: ±1 % din consumul măsurat. |
|
4.4. |
Temperatura carburantului: ±2 K. |
|
4.5. |
Temperatura aerului de admisie: ±2 K. |
|
4.6. |
Presiunea barometrică: ±100 Pa. |
|
4.7. |
Presiunea în colectorul de admisie: ±50 Pa.(a se vedea nota 1a din tabelul 1). |
|
4.8. |
Presiunea în țeava de eșapament a vehiculului: ±200 Pa (a se vedea nota 1b din tabelul 1). |
5. ÎNCERCAREA PENTRU MĂSURAREA PUTERII NETE A MOTORULUI
5.1. Echipamentele auxiliare
5.1.1. Echipamentele auxiliare care se montează
În timpul încercării, echipamentul auxiliar necesar funcționării motorului pentru utilizarea avută în vedere (prevăzută la tabelul 1), se instalează pe bancul de încercare pe cât posibil în aceeași poziție ca și utilizarea avută în vedere.
5.1.2. Echipamentul auxiliar care se demontează
Anumite echipamente necesare numai pentru funcționarea vehiculului și sunt acționate de motor se demontează la încercare.
Următoarea listă este prezentată ca exemplu:
— compresor de aer pentru frână;
— compresor pentru servo-direcție;
— compresor pentru suspensie;
— sistem de aer condiționat.
În cazul în care echipamentele nu pot fi demontate, se poate determina puterea absorbită de acestea cu motorul fără sarcină și se adaugă la puterea măsurată a motorului.
TABELUL 1
Echipamentul auxiliar care se include pentru încercare în scopul determinării puterii nete a motorului
|
Nr. |
Echipament auxiliar |
Montate pentru încercarea puterii nete |
|
|
1 |
Sistem de admisie |
||
|
Colector de admisie |
|
||
|
Filtru de aer () |
|||
|
Amortizor zgomot admisie () |
|||
|
Sistem de ventilație al carterului motorului |
|||
|
Limitator de viteză () |
|||
|
2 |
Preîncălzitor prin inducție al colectorului de admisie |
Da, echipament de producție de serie (dacă este posibil, se reglează în poziția cea mai favorabilă) |
|
|
3 |
Sistem de evacuare |
||
|
Purificator pentru evacuare |
|
||
|
Colector de evacuare |
|||
|
Țevi de legătură () |
|||
|
Amortizor de zgomot () |
|||
|
Țeavă de eșapament finală () |
|||
|
Frână de încetinire pe evacuare (3) |
|||
|
Dispozitiv de supraalimentare |
|||
|
4 |
Pompă de alimentare cu carburant (4) |
Da, echipament de producție de serie |
|
|
5 |
Carburator |
||
|
Sistem de control electronic, debitmetru de aer etc. (dacă există) |
|
||
|
Regulator de presiune |
|
||
|
Vaporizator |
|||
|
Difuzor |
|||
|
6 |
Echipament de injecție de carburant (benzină sau motorină) |
||
|
Prefiltru |
|
||
|
Filtru |
|||
|
Pompă |
|||
|
Conductă de înaltă presiune |
|||
|
Injector |
|||
|
Supapă admisie aer, dacă există (5) |
|||
|
Sistem de control electronic, debitmetru de aer etc. (dacă există) |
|||
|
Regulator sistem de control |
|||
|
Opritor automat al cremalierei la sarcină maximă în funcție de condițiile atmosferice |
|||
|
7 |
Sistem de răcire lichid |
||
|
Capotă motor |
|
||
|
Grilă de evacuare aer |
|||
|
Radiator |
|
||
|
Carenaj de ventilator |
|||
|
Pompă de apă |
|||
|
Termostat (8) |
|||
|
8 |
Sistem răcire cu aer |
||
|
Carenaj |
|
||
|
Regulator de temperatură |
|||
|
9 |
Echipament electric |
Da, echipament de producție de serie (9) |
|
|
10 |
Sistem de supraalimentare (dacă există) |
||
|
Compresor acționat direct de motor și/sau de gaze de eșapament |
|
||
|
Răcitor de aer de supraalimentare (10) |
|||
|
Pompă de răcire sau ventilator acționat de motor |
|||
|
Mecanism de control a debitului de răcire |
|||
|
11 |
Ventilator auxiliar al bancului de încercare |
Da, dacă este necesar |
|
|
12 |
Sistem anti-poluare (11) |
Da, echipament de producție de serie |
|
|
(1) Sistemul de admisie se montează așa cum este prevăzut a fi montat pentru utilizarea avută în vedere: atunci când există riscul unui efect considerabil privind puterea motorului; în cazul motoarelor în doi timpi și cu aprindere prin scânteie; în cazul în care constructorul solicită aceasta. În alte cazuri, poate fi utilizat un sistem echivalent și trebuie făcută o verificare pentru a se asigura că presiunea de admisie nu diferă cu mai mult de 100 Pa față de limita specificată de constructor pentru un filtru de aer curat. (2) Sistemul de evacuare complet se montează așa cum este prevăzut a fi montat pentru utilizarea avută în vedere: atunci când există riscul unui efect considerabil privind puterea motorului; în cazul motoarelor în doi timpi și cu aprindere prin scânteie; în cazul în care constructorul solicită aceasta. În alte cazuri se poate instala un sistem echivalent, cu condiția ca, presiunea măsurată la ieșirea sistemului de evacuare să nu difere cu mai mult de 1 000 Pa față de cea specificată de constructor. Ieșirea sistemului de evacuare este definită ca punctul aflat la 150 mm în jos față de terminația părții sistemului de evacuare montat pe motor. (3) Atunci când pe motor este inclusă o frână de motor, clapeta de obturare trebuie fixată în poziție complet deschisă. (4) Presiunea de alimentare cu carburant poate fi ajustată, dacă este necesar, pentru a reproduce presiunea existentă în sistem la o anumită utilizare a motorului (în special când este folosit un sistem de «retur carburant»). (5) Valva de admisie aer este valva de control pentru regulatorul de presiune pneumatic al pompei de injecție. Regulatorul de presiune sau echipamentul de injecție a carburantului poate conține alte mecanisme care pot influența cantitatea de carburant injectat. (6) Radiatorul, ventilatorul, carenajul ventilatorului, pompa de apă și termostatul se amplasează pe bancul de încercare în aceleași poziții relative ca și pe vehicul. Circulația lichidului de răcire se realizează numai cu pompa de apă a motorului. Răcirea lichidului se poate produce ori cu radiatorul motorului, ori printr-un circuit extern, cu condiția ca, pierderea de presiune a acestui circuit și presiunea la intrarea în pompă să rămână în mod efectiv aceleași cu cele din sistemul de răcire al motorului. Obturatorul radiatorului, dacă este încorporat, se află în poziție deschisă. Atunci când ventilatorul, radiatorul și sistemul de ghidaj al aerului nu pot fi montate în mod corect pe motor, puterea absorbită de ventilator când este montat separat, dar în poziție corectă împreună cu radiatorul și carenajul (dacă se utilizează), se determină la turațiile corespunzătoare turațiilor motorului utilizat pentru măsurarea puterii motorului fie prin calculare din caracteristici standard, fie prin încercări practice. Această putere, corectată la condițiile atmosferice standard definite la punctul 6.2, se deduce din puterea corectată. (7) În cazul în care există un ventilator sau o suflantă deconectabile sau cu cuplare progresivă, încercarea se efectuează cu ventilatorul sau suflanta deconectate, sau cu ventilatorul sau suflanta cu cuplare progresivă la alunecare maximă. (8) Termostatul trebuie fixat în poziție complet deschisă. (9) Puterea minimă a alternatorului: puterea alternatorului se limitează la cea necesară pentru acționarea echipamentelor care sunt indispensabile pentru funcționarea motorului. Dacă este necesară conectarea unei baterii, trebuie folosită una complet și corect încărcată. (10) Motoarele cu răcire intermediară a aerului de supraalimentare se încearcă cu răcitoarele de aer intermediare, fie cu lichid, fie cu aer, dar dacă producătorul preferă, răcitorul răcit cu aer poate fi înlocuit cu un sistem al bancului de încercare. În orice caz, măsurarea puterii la fiecare turație se face cu aceeași cădere de presiune și cu aceeași cădere de temperatură pe răcitorul de aer de supraalimentare al bancului de încercare ca și cele specificate de constructor pentru răcitorul intermediar montat pe vehicul. (11) Se pot include, de exemplu, sistemul de recirculare a gazelor de eșapament (RGE), catalizatorul, reactorul termic, sistemul de alimentare cu aer suplimentar și sistemul de protecție contra evaporării carburantului. |
|||
5.1.3. Echipamentele auxiliare de pornire a motoarelor cu aprindere prin compresie
Pentru echipamentele utilizate la pornirea motoarelor cu aprindere prin compresie, se iau în considerare următoarele două cazuri:
(a) pornirea electrică: alternatorul este montat și alimentează, dacă este necesar,echipamentul auxiliar necesar acționării motorului;
(b) pornirea, altfel decât electrică: dacă există echipamente acționate electric, necesare funcționării motorului, se montează alternatorul pentru alimentarea acestora. În caz contrar, acesta este demontat.
În oricare din cazuri, sistemul pentru producerea și acumularea energiei necesare pentru pornire se montează și funcționează la regim fără sarcină.
5.2. Condițiile de reglare
Condițiile de reglare pentru încercare pentru determinarea puterii nete sunt indicate în tabelul 2.
TABELUL 2
Condițiile de reglare
|
1 |
Instalarea carburatorului/carburatoarelor |
|
||
|
2 |
Instalarea sistemului de injecție |
|||
|
3 |
Reglarea aprinderii sau injecției (curba de avans) |
|||
|
4 |
Reglarea regulatorului |
|||
|
5 |
Sistem antipoluare |
5.3. Condițiile de încercare
|
5.3.1. |
Încercarea privind puterea netă constă în funcționarea cu clapeta în poziție maxim deschisă pentru motoarele cu aprindere prin scânteie și cu pompa de injecție fixată în poziția de debit maxim, pentru motoarele cu aprindere prin compresie, motorul fiind echipat în conformitate cu specificațiile din tabelul 1. |
|
5.3.2. |
Măsurătorile se obțin în condiții de funcționare în regim staționar, cu o sursă corespunzătoare de aer proaspăt pentru motor. Motorul trebuie exploatat în conformitate cu recomandările constructorului. Camerele de ardere pot avea depuneri, dar în cantități limitate. Condițiile de încercare, cum ar fi temperatura aerului de admisie, se aleg cât mai aproape de condițiile de referință (a se vedea punctul 6.2.), în scopul micșorării amplitudinii factorului de corecție. |
|
5.3.3. |
Temperatura aerului de admisie în motor (aerul ambiant) se măsoară în limita a 0,15 m în amonte de intrarea în filtrul de aer sau, dacă nu se utilizează filtru de aer, în limita a 0,15 m în amonte de secțiunea de intrare a aerului în colectorul de admisie. Termometrul sau termocuplul trebuie protejate de căldura radiantă și se amplasează direct în curentul de aer. De asemenea, acestea trebuie protejate de stropirea cu carburant. Trebuie utilizat un număr suficient de mare de poziții pentru a obține o temperatură medie de admisie reprezentativă. |
|
5.3.4. |
Nu se culeg date până când cuplul, turația și temperatura nu se mențin constante cel puțin un minut. |
|
5.3.5. |
Turația motorului în timpul funcționării sau citirii nu trebuie să devieze de la valoarea selectată cu mai mult de ± 1 % sau ± 10 min-1, reținându-se cea mai mare dintre aceste toleranțe. |
|
5.3.6. |
Datele privind sarcina de frânare, consumul de carburant și temperatura aerului de admisie se culeg simultan și constituie media a două valori consecutive stabilizate, care nu variază cu mai mult de 2 % pentru sarcina de frânare și consumul de carburant. |
|
5.3.7. |
Temperatura lichidului de răcire la ieșirea din motor se păstrează în limita a ± 5 K față de valoarea superioară a temperaturii controlate de termostat, specificată de producător. Dacă temperatura nu este specificată de producător, aceasta va fi de 353 K ± 5 K. Pentru motoarele cu răcire cu aer, temperatura în poziția indicată de producător se păstrează în limita + 0/– 20 K din valoarea maximă specificată de producător în condițiile de referință. |
|
5.3.8. |
Temperatura carburantului se măsoară la intrarea în carburator sau la pompa de injecție și se menține în limitele stabilite de constructorul motorului. |
|
5.3.9. |
Temperatura uleiului de ungere, măsurată la nivelul sorbului pompei de ulei sau la ieșirea din răcitorul de ulei, dacă este montat, se menține în limitele stabilite de constructorul motorului. |
|
5.3.10. |
Dacă este necesar, se poate folosi un sistem suplimentar pentru a menține temperatura în limitele specificate la punctele 5.3.7, 5.3.8 și 5.3.9. |
|
5.3.11. |
carburantul utilizat:
|
5.4. Metodele de încercare
Măsurătorile trebuie făcute la un număr suficient de turații pentru a trasa corect curba de putere între cea mai mică și cea mai mare turație a motorului, recomandate de constructor. Acest domeniu de turații trebuie să includă turația la care motorul produce viteza maximă. Pentru fiecare turație, se determină media a cel puțin două măsurători stabilizate.
5.5. Măsurarea indicelui de fum
În cazul motoarelor cu aprindere prin compresie, gazele de eșapament se analizează în timpul încercării, pentru conformitate cu condițiile prevăzute la anexa VI la Directiva 72/306/CEE a Consiliului ( 8 )
5.6. Datele înregistrate
Datele înregistrate sunt cele prevăzute la ►M3 anexa II ◄ .
6. FACTORII DE CORECȚIE PENTRU PUTERE
6.1. Definiție
Factorul de corecție pentru putere este coeficientul de determinare a puterii motorului în condițiile atmosferice de referință menționate la punctul 6.2:
Po = α · P
unde
Po este puterea corectată (puterea în condițiile atmosferice de referință)
α este factorul de corecție (αo sau αd);
P este puterea măsurată (puterea determinată la încercare)
6.2. Condițiile atmosferice de referință
|
6.2.1. |
Temperatura (To): 298 K (25 °C) |
|
6.2.2. |
Presiunea atmosferică uscat standard (pso): 99 kPa Notă: Presiunea atmosferică standard are la bază o presiune totală de 100 kPa și o presiune a vaporilor de apă de 1 kPa. |
6.3. Condițiile atmosferice de încercare
Condițiile atmosferice pe durata încercării sunt următoarele:
|
6.3.1. |
Temperatura (T) Pentru motoarele cu aprindere prin scânteie 288 K ≤ T ≤ 308 K Pentru motoare cu aprindere prin compresie 283 K ≤ T ≤ 313 K |
|
6.3.2. |
Presiunea (ps) 80 kPa ≤ ps ≤ 110 kPa. |
6.4. Determinarea factorilor de corecție αa și αd ( 9 )
|
6.4.1. |
Motoare cu aspirație normală sau motoare cu aprindere prin scânteie supraalimentate - Factorul αa:
unde T este temperatura absolută în grade Kelvin (K) a aerului aspirat de motor; ps este presiunea atmosferică totală uscată în kilopascali (kPa), adică presiunea barometrică totală minus presiunea vaporilor de apă. Condiții care trebuie respectate în laborator. Pentru ca o încercare să fie validă, factorul de corecție αa trebuie să fie: 0,93 ≤ αa ≤ 1,07 Atunci când aceste limite sunt depășite, se dă valoarea corectă obținută iar condițiile de încercare (temperatura și presiunea), se precizează în raportul de încercare. |
|
6.4.2. |
Motoare cu aprindere prin compresie — Factorul αd Factorul de corecție pentru putere (αd), pentru motoarele cu aprindere prin compresie la o valoare constantă a consumului de carburant, se obține aplicând formula:
unde fa este factorul atmosferic; fm este parametrul caracteristic pentru fiecare tip de motor și reglaj.
|
7. RAPORT DE ÎNCERCARE
Raportul de încercare conține rezultatele și toate calculele necesare pentru determinarea puterii nete, în conformitate cu anexa II. Pentru redactarea acestui document, autoritatea competentă poate utiliza raportul pregătit de un laborator agreat sau recunoscut în conformitate cu dispozițiile prezentei directive.
▼M3 —————
►M3 8. ◄ TOLERANȚE PENTRU MĂSURAREA PUTERII NETE
|
►M3 8.1. ◄ |
Puterea netă indicată de constructor pentru un tip de motor este acceptată dacă nu diferă față de valorile măsurate de serviciul tehnic pe motorul trimis pentru încercare, cu peste ± 2 % în cazul puterii maxime și cu peste ± 4 % la celelalte puncte de măsurare de pe curbă, cu o toleranță de ± 1,5 % pentru viteza motorului. ►M4 ( 11 ) ◄ |
|
►M3 8.2. ◄ |
În timpul încercărilor de verificare a conformității producției, puterea se măsoară la două viteze ale motorului S1 și S2 corespunzătoare punctelor de măsurare a puterii maxime și cuplului maxim acceptat pentru omologarea de tip. La aceste două viteze, care sunt supuse unei toleranțe de + 5 %, puterea netă măsurată în cel puțin un punct din intervalul S1 ± 5 % și S2 ± 5 % nu trebuie să difere cu peste ± 5 % față de cifra aprobată. |
Apendicele 1
FIȘĂ DE INFORMAȚII NR. …
în temeiul anexei I la Directiva 70/156/CEE a Consiliului ( 12 ) privind omologarea unui vehicul în ceea ce privește puterea motorului
(Directiva 80/1269/CEE, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva…/…/CE)
Următoarele informații sunt furnizate, după caz, în trei exemplare și sunt însoțite de un cuprins. Orice desen trebuie transmis la scara corespunzătoare și cu suficiente detalii în format A4 sau într-un dosar de format A4. Fotografiile, dacă există, trebuie să prezinte suficiente detalii.
Dacă sistemele, componentele sau unitățile tehnice separate au elemente de control electronice, trebuie transmise informații privind performanțele acestora.
0. INFORMAȚII GENERALE
|
0.1. |
Marca (numele comercial al constructorului): … |
|
0.2. |
Tipul și descrierea sau descrierile comerciale generale: … |
|
0.3. |
Mijloace de identificare a tipului, dacă acesta este marcat pe vehicul(b): …
|
|
0.4. |
Categoria vehiculului (c): … |
|
0.5. |
Denumirea și adresa constructorului: … |
|
0.8. |
Adresa (adresele) fabricii (fabricilor) de asamblare: …. |
1. CARACTERISTICI GENERALE DE CONSTRUCȚIE ALE VEHICULULUI
|
1.1. |
Fotografii și/sau desene ale unui vehicul reprezentativ: … |
|
1.8. |
Partea de conducere: stânga/dreapta ( 13 ): … |
3. MOTORUL (q)
|
3.1. |
Producătorul: …
|
|
3.2.1.1. |
Principiul de funcționare: aprindere prin scânteie/prin comprimare, în patru timpi/în doi timpi (13) |
|
3.2.1.2. |
Numărul și aranjarea cilindrilor: …
|
|
3.2.1.3. |
Capacitatea motorului (s): … cm3 |
|
3.2.1.4. |
Raport volumetric de comprimare ( 14 ): … |
|
3.2.1.5. |
Scheme ale camerei de ardere, capului de piston și, în cazul motoarelor cu aprindere prin scânteie, ale segmentelor de piston: … |
|
3.2.1.8. |
Putere netă maximă (t): … kW la … min-1 (valoare declarată de constructor) |
|
3.2.1.9. |
Turație maximă admisă a motorului autorizată de constructor: … min-1 |
|
3.2.1.10. |
Cuplu net maxim (14) : … Nm la … min-1 (valoare declarată de constructor) |
|
3.2.2. |
Carburant: motorină/benzină/GPL/GN (14)
|
|
3.2.4. |
Alimentare cu carburant
|
|
3.2.5. |
Sistem electric
|
|
3.2.6. |
Aprindere
|
|
3.2.7. |
Sistem de răcire (lichid/aer) (14)
|
|
3.2.8. |
Sistem de admisie
|
|
3.2.9. |
Sistem de evacuare
|
|
3.2.10. |
Secțiuni minime ale cutiilor de admisie și evacuare: … |
|
3.2.11. |
Reglajul distribuției sau date echivalente
|
|
3.2.12. |
Măsuri luate împotriva poluării aerului
|
|
3.2.15. |
Sistem de alimentare cu GPL: da/nu (14)
|
|
3.2.16. |
Sistem de alimentare cu GN: da/nu (15)
|
|
3.6. |
Temperaturi autorizate de către constructor
|
|
3.8. |
Sistemul de lubrifiere
|
…
(Dată, dosar)
Addendum la apendicele 1
|
1. |
Alte echipamente auxiliare antrenate de motor (în conformitate cu punctul 5.1.2 din anexa I) (listă și scurtă descriere, dacă este necesar): … |
|
2. |
Informații suplimentare privind condițiile de încercare (numai pentru motoare cu aprindere prin scânteie)
|
Apendicele 2
MODEL
[format maxim: A4 (210 × 297 mm)]
CERTIFICAT DE OMOLOGARE CE DE TIP
Comunicare privind:
— omologarea de tip ( 16 );
— prelungirea omologării de tip (16) ;
— refuzarea omologării de tip (16) ;
— retragerea omologării de tip (16)
unui tip de vehicul/componentă/unitate tehnică separată (16) , în temeiul Directivei …/…/CEE, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva …/…/CE.
Numărul omologării de tip: …
Motivul prelungirii: …
SECȚIUNEA I
|
0.1. |
Marca (numele comercial al constructorului): … |
|
0.2. |
Tip și descriere comercială generală (descrieri comerciale generale): … |
|
0.3. |
Mijloace de identificare a tipului dacă este marcat pe vehicul/componentă/unitate tehnică separată (16) ( 17 ): …
|
|
0.4. |
|
0.5. |
Denumirea și adresa constructorului: … |
|
0.7. |
În cazul componentelor și entităților tehnice, amplasarea și metoda de aplicare a mărcii de omologare CE: … |
|
0.8. |
Adresa (adresele) fabricii (fabricilor) de asamblare: … |
SECȚIUNEA II
|
1. |
Informații suplimentare (dacă este cazul): a se vedea addendumul |
|
2. |
Serviciu tehnic răspunzător de desfășurarea încercărilor: … |
|
3. |
Data raportului de încercare: … |
|
4. |
Numărul raportului de încercare: … |
|
5. |
Observații (dacă este cazul): a se vedea addendumul |
|
6. |
Loc: … |
|
7. |
Dată: … |
|
8. |
Semnătură: … |
|
9. |
Se anexează cuprinsul dosarului descriptiv depus la autoritatea de omologare, care poate fi obținut la cerere. |
Addendum la certificatul de omologare CE de tip nr. …
privind omologarea unui vehicul în temeiul Directivei 80/1269/CEE, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva …/…/CE
|
1. |
Informații suplimentare
|
|
5. |
Observații: … |
ANEXA II
▼M3 —————
( 1 ) JO C 104, 28.4.1980, p. 9.
( 2 ) JO C 265, 13.10.1980, p. 76.
( 3 ) JO C 182, 21.7.1980, p. 3.
( 4 ) JO L 42, 23.2.1970, p. 1.
( 5 ) JO L 375, 31.12.1980, p. 34.
( 6 ) Sistemul de măsurare a cuplului se calibrează ținând seama de pierderile prin frecare. Precizia pentru jumătatea inferioară a scalei de măsurare a bancului dinamometric poate fi ± 2 % din cuplul măsurat.
( 7 ) Consiliul european de coordonare pentru dezvoltarea încercărilor de performanță pentru lubrifianți și carburanți.
( 8 ) JO L 190, 20.8.1972, p. 1.
( 9 ) Încercările pot fi realizate în camere de încercare cu aer condiționat, unde condițiile atmosferice pot fi controlate.
( 10 ) În cazul motoarelor prevăzute cu comanda automată a temperaturii aerului, dacă dispozitivul este astfel conceput încât în sarcină maximă la 25 °C nu se aduce aer cald, încercarea se realizează cu dispozitivul complet închis. În cazul în care la 25 °C dispozitivul este încă deschis, atunci încercarea se realizează cu dispozitivul în funcționare normală și exponentul termenului temperaturii în factorul de corecție se consideră zero (fără corecție de temperatură).
( 11 ) Producătorul poate declara o singură valoare dacă puterea motorului este aceeași în cadrul unei variante a tipului de motor. Fiecare variantă trebuie să fie definită clar.
( 12 ) Numerotarea punctelor și notele de subsol utilizate în prezenta fișă de informații corespund celor stabilite în anexa I la Directiva 70/156/CEE. Punctele care nu au relevanță pentru prezenta directivă au fost omise.
( 13 ) Se taie mențiunile necorespunzătoare.
( 14 ) Dacă modul de identificare a tipului conțin caractere care nu sunt relevante pentru descrierea vehiculului, componentei sau unității tehnice separate cuprinse în acest certificat de omologare, aceste caractere sunt reprezentate în documentație prin simbolul «?» (de exemplu ABC??123??).
( 15 ) Atunci când această directivă va fi modificată pentru a reglementa rezervoarele de carburant gazos.
( 16 ) Se taie mențiunile necorespunzătoare.
( 17 ) Dacă modul de identificare a tipului conțin caractere care nu sunt relevante pentru descrierea vehiculului, componentei sau unității tehnice separate cuprinse în acest certificat de omologare, aceste caractere sunt reprezentate în documentație prin simbolul «?» (de exemplu ABC??123??).
( 18 ) În conformitate cu definițiile din secțiunea A a anexei II la Directiva 70/156/CEE.