European flag

Jurnalul Ofícial
al Uniunii Europene

RO

Seria L


2024/1973

19.7.2024

REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2024/1973 AL COMISIEI

din 18 iulie 2024

de stabilire a unei liste de antimicrobiene care nu se utilizează în conformitate cu articolele 112 și 113 din Regulamentul (UE) 2019/6 al Parlamentului European și al Consiliului sau care se utilizează în conformitate cu articolele respective numai sub rezerva anumitor condiții

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) 2019/6 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind produsele medicinale veterinare și de abrogare a Directivei 2001/82/CE (1), în special articolul 107 alineatul (6),

întrucât:

(1)

Regulamentul (UE) 2019/6 stabilește norme de utilizare a produselor medicinale veterinare, inclusiv cerința de a le utiliza în conformitate cu condițiile autorizațiilor lor de comercializare. În cazul în care nu există niciun produs medicinal veterinar autorizat sau disponibil într-un stat membru pentru o specie sau o indicație, medicii veterinari pot, pe răspunderea lor personală directă și, în special, pentru a evita provocarea unei suferințe inacceptabile, să utilizeze produsele medicinale în afara condițiilor autorizațiilor de comercializare ale acestora în conformitate cu normele prevăzute la articolul 112, 113 sau 114 din regulamentul respectiv, aplicabile speciilor de animale în cauză.

(2)

Articolul 107 alineatul (6) primul paragraf din Regulamentul (UE) 2019/6 prevede posibilitatea de a crea, prin intermediul unor acte de punere în aplicare și luând în considerare avizul științific al Agenției Europene pentru Medicamente (denumită în continuare „agenția”), liste care interzic utilizarea anumitor antimicrobiene în conformitate cu articolele 112, 113 și 114 din regulamentul respectiv sau restricționează utilizarea anumitor antimicrobiene în conformitate cu articolele 112, 113 și 114 din regulamentul respectiv numai sub rezerva anumitor condiții.

(3)

Articolul 114 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2019/6 prevede întocmirea, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, a unei liste a substanțelor folosite în produsele medicinale veterinare autorizate în Uniune pentru a fi utilizate la speciile de animale terestre de la care se obțin produse alimentare sau a substanțelor conținute în medicamentele de uz uman autorizate în Uniune în conformitate cu Directiva 2001/83/CE a Parlamentului European și a Consiliului (2) sau cu Regulamentul (CE) nr. 726/2004 al Parlamentului European și al Consiliului (3), care pot fi utilizate la specii de animale acvatice de la care se obțin produse alimentare, în conformitate cu articolul 114 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2019/6.

(4)

Articolul 115 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2019/6 prevede întocmirea, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, a unei liste de substanțe care sunt esențiale pentru tratamentul ecvideelor, sau care aduc un beneficiu clinic suplimentar în raport cu alte opțiuni de tratament disponibile pentru ecvidee și pentru care perioada de așteptare pentru ecvidee este de șase luni.

(5)

În vederea asigurării securității juridice pentru autoritățile competente, pentru medicii veterinari, pentru deținătorii de animale și pentru operatorii economici în cauză, precum și a coerenței între dispozițiile prezentului regulament și actele de punere în aplicare care urmează să fie adoptate în temeiul articolului 114 alineatul (3) și al articolului 115 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2019/6, speciile acvatice de la care se obțin produse alimentare și speciile ecvidee ar trebui excluse din domeniul de aplicare al prezentului regulament.

(6)

Pe baza criteriilor prevăzute la articolul 107 alineatul (6) al doilea paragraf din Regulamentul (UE) 2019/6, agenția a evaluat antimicrobienele și grupurile de antimicrobiene care au o utilizare veterinară potențială în Uniune (4), luând în considerare cele mai recente dovezi științifice disponibile, Regulamentul (CE) nr. 470/2009 al Parlamentului European și al Consiliului (5) și Regulamentul (UE) nr. 37/2010 al Comisiei (6). Agenția a luat în considerare, de asemenea, informațiile colectate în urma unei „cereri deschise de date” (7) în care părțile interesate au fost invitate să transmită informații privind utilizările și disponibilitatea antimicrobienelor în Uniune pentru tratarea infecțiilor grave la animale, inclusiv utilizările în afara condițiilor unei autorizații de comercializare, și utilizate ca referință pentru diferite clasificări ale antimicrobienelor elaborate de organizații internaționale sau de agenție.

(7)

Antimicrobienele și grupurile de antimicrobiene incluse în anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/1255 (8) al Comisiei sunt interzise pentru orice utilizare la animale, inclusiv pentru utilizările în conformitate cu articolele 112 și 113 din Regulamentul (UE) 2019/6. Prin urmare, agenția nu a evaluat antimicrobienele respective.

(8)

Agenția a examinat diferitele cazuri de utilizare în conformitate cu articolele 112 și 113 din Regulamentul (UE) 2019/6. Aceasta a inclus utilizarea pentru indicații, specii de animale sau căi de administrare neincluse în condițiile autorizației de comercializare a produselor medicinale veterinare, utilizarea medicamentelor de uz uman autorizate în conformitate cu Directiva 2001/83/CE sau cu Regulamentul (CE) nr. 726/2004, utilizarea produselor medicinale veterinare preparate extemporaneu în conformitate cu indicațiile unei prescripții veterinare și utilizarea produselor medicinale veterinare autorizate într-o țară terță pentru aceeași specie de animale și aceeași indicație.

(9)

Agenția a considerat că utilizarea anumitor antimicrobiene în conformitate cu articolele 112 și 113 din Regulamentul (UE) 2019/6 în cazurile în care nevoile terapeutice prevăd ca un produs medicinal să fie utilizat pe căi de administrare care nu sunt incluse în condițiile autorizației sale de comercializare ar putea crește în mod semnificativ riscurile de rezistență la antimicrobiene. Pentru a contribui la atenuarea acestor riscuri, s-a propus restricționarea utilizării antimicrobienelor respective numai la animale individuale.

(10)

În conformitate cu articolul 113 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2019/6, numai substanțele active autorizate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 470/2009 și cu orice acte adoptate în temeiul acestuia pot fi utilizate în sensul articolului respectiv. Prin urmare, condițiile impuse de prezentul regulament nu ar trebui să aducă atingere acestei dispoziții.

(11)

Având în vedere avizul agenției, utilizarea anumitor antimicrobiene în conformitate cu articolele 112 și 113 din Regulamentul (UE) 2019/6 ar trebui să facă obiectul anumitor condiții, inclusiv, în anumite cazuri, al unei interdicții de a le utiliza la anumite specii.

(12)

Regulamentul (UE) 2016/429 al Parlamentului European și al Consiliului (9) prevede posibilitatea de a impune interdicții și restricții de utilizare a medicamentelor de uz veterinar pentru prevenirea și controlul anumitor boli. În temeiul Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (10), utilizarea medicamentelor veterinare poate fi interzisă în cadrul programelor naționale de control. În plus, articolul 107 alineatul (7) din Regulamentul (UE) 2019/6 permite statelor membre să adopte măsuri suplimentare de restricționare sau de interzicere a utilizării antimicrobienelor la animale pe teritoriile lor în cazul în care administrarea unor astfel de antimicrobiene la animale este în contradicție cu punerea în aplicare a unei politici naționale privind utilizarea prudentă a antimicrobienelor. Prin urmare, prezentul regulament ar trebui să se aplice fără a aduce atingere unei astfel de măsuri naționale și dispozițiilor prevăzute în regulamentele respective sau în actele adoptate în temeiul acestora.

(13)

În avizul său științific, agenția a recomandat ca utilizarea anumitor antimicrobiene în conformitate cu articolele 112 și 113 din Regulamentul (UE) 2019/6 să se bazeze pe rezultatele identificării anterioare a agentului patogen țintă și ale testelor de sensibilitate la antibiotice care demonstrează că antimicrobianul în cauză este susceptibil să fie eficace și că antimicrobienele preferabile în conformitate cu Clasificarea antibioticelor în Uniunea Europeană realizată de Agenția Europeană pentru Medicamente (11) nu ar fi eficace. Cu toate acestea, în practică, nu este întotdeauna posibil ca medicul veterinar să aleagă un antimicrobian în vederea utilizării în conformitate cu articolele respective în funcție de astfel de identificare și de astfel de teste de sensibilitate. În aceste cazuri, medicul veterinar responsabil ar trebui să fie în măsură să demonstreze motivul pentru care utilizarea unui anumit antimicrobian nu s-ar putea baza pe o astfel de identificare și un astfel de test de sensibilitate. În cazurile în care starea de sănătate a animalelor impune ca medicul veterinar să înceapă să utilizeze antimicrobianului în cauză fără întârziere, medicilor veterinari responsabili ar trebui să li se permită să înceapă să utilizeze antimicrobianul în cauză înainte de a se cunoaște rezultatele identificării agentului patogen țintă sau ale testelor de sensibilitate la antibiotice. Pentru a asigura utilizarea prudentă a antimicrobienelor, alegerea antimicrobienelor ar trebui adaptată, dacă este necesar, după ce rezultatele unei astfel de identificări și testări a sensibilității devin disponibile.

(14)

În cazul în care un antimicrobian este deja autorizat pentru utilizare la bovine, ovine crescute pentru carne, porcine, pui, câini sau pisici, este probabil ca gradul de expunere suplimentară la antimicrobianul respectiv ca urmare a utilizării la alte animale să fie relativ mic. În plus, există mai puține produse medicinale veterinare autorizate pentru utilizare la ovine, inclusiv la ovine crescute pentru carne. Prin urmare, pentru a nu dezavantaja sectoarele acestor animale, pentru care există mai puține antimicrobiene disponibile, și pentru a asigura disponibilitatea antimicrobienelor pentru alte animale decât bovinele, porcinele, puii, câinii sau pisicile și menține bunăstarea acestora, condiția de identificare a agentului patogen țintă și de testare a sensibilității la antimicrobiene nu ar trebui să fie impusă utilizării în conformitate cu articolul 112 sau 113 din Regulamentul (UE) 2019/6 la animalele respective, în cazul în care antimicrobianul în cauză este conținut într-un produs medicinal veterinar autorizat în Uniune pentru utilizare la bovine, ovine crescute pentru carne, porcine, pui, câini sau pisici.

(15)

Pentru a acorda autorităților competente, medicilor veterinari, deținătorilor de animale și operatorilor economici în cauză timpul necesar pentru a se adapta la cerințele prezentului regulament, aplicarea acestuia ar trebui amânată.

(16)

Lista antimicrobienelor și a restricțiilor conexe prevăzute în prezentul regulament ar trebui să facă obiectul unei revizuiri continue în lumina noilor dovezi științifice sau a informațiilor emergente, inclusiv apariția unor noi boli, modificări ale epidemiologiei bolilor existente, modificări ale rezistenței la antimicrobiene sau modificări ale disponibilității sau ale modelelor de utilizare a antimicrobienelor, precum și a autorizației de comercializare a noilor produse medicinale veterinare sau a medicamentelor de uz uman.

(17)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru produse medicinale veterinare,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Domeniul de aplicare

Prezentul regulament se aplică utilizării antimicrobienelor în conformitate cu articolele 112 și 113 din Regulamentul (UE) 2019/6 la alte animale decât cele din specia ecvină.

Articolul 2

Condiții privind utilizarea antimicrobienelor în conformitate cu articolele 112 și 113 din Regulamentul (UE) 2019/6

(1)   Antimicrobienele sau grupurile de antimicrobiene enumerate în anexă se utilizează sub rezerva condițiilor care le sunt aplicabile, astfel cum sunt specificate în anexă.

(2)   Condițiile aplicabile antimicrobienelor respective sau grupurilor de antimicrobiene enumerate în anexă sunt cumulative.

(3)   Condițiile stabilite în anexă se aplică fără a aduce atingere aplicării:

(a)

articolului 113 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2019/6;

(b)

oricăror măsuri adoptate în conformitate cu articolul 107 alineatul (7) din Regulamentul (UE) 2019/6;

(c)

oricăror restricții privind utilizarea antimicrobienelor sau a grupurilor de antimicrobiene impuse de Regulamentul (UE) 2016/429 sau de Regulamentul (CE) nr. 2160/2003 și prin orice acte adoptate în temeiul acestora.

Articolul 3

Condiția pentru identificarea prealabilă a agentului patogen țintă și pentru testarea sensibilității la antimicrobiene

(1)   Se consideră că nu este posibilă efectuarea identificării prealabile a agentului patogen țintă sau a testelor de sensibilitate la antimicrobiene în cazul în care medicul veterinar responsabil poate demonstra că o astfel de identificare sau o astfel de testare a sensibilității nu este posibilă.

(2)   În cazul în care starea clinică a animalului impune începerea utilizării de către medicul veterinar a antimicrobianului în cauză înainte ca rezultatele identificării agentului patogen țintă și ale testelor de sensibilitate la antibiotice să fie disponibile, medicul veterinar responsabil poate utiliza antimicrobianul în cauză, înainte ca rezultatele respective să devină disponibile.

În acest caz, medicul veterinar demonstrează că alegerea antimicrobianului în cauză s-a bazat pe informații relevante care indică faptul că antimicrobianul în cauză este susceptibil să fie eficace din punct de vedere clinic și că antimicrobienele preferabile nu ar fi eficace din punct de vedere clinic, inclusiv starea clinică sau antecedentele medicale ale animalului, informațiile epidemiologice și cunoștințele privind sensibilitatea la antimicrobiene a agentului patogen țintă la nivel de fermă, local sau regional. Medicul veterinar adaptează alegerea antimicrobianului, dacă este necesar, în funcție de rezultatele identificării agentului patogen țintă sau ale testelor de sensibilitate la antibiotice de îndată ce acestea devin disponibile.

(3)   Nu este necesar să se efectueze o identificare prealabilă a agentului patogen țintă și teste de sensibilitate la antimicrobiene în cazul în care antimicrobianul în cauză este conținut într-un produs medicinal veterinar autorizat în Uniune pentru bovine, ovine crescute pentru carne, porcine, pui, câini sau pisici și urmează să fie utilizat în conformitate cu articolele 112 sau 113 din Regulamentul (UE) 2019/6 la alte animale decât bovinele, porcinele, puii, câinii sau pisicile.

Articolul 4

Intrare în vigoare și aplicare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 8 august 2026.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 18 iulie 2024.

Pentru Comisie

Președinta

Ursula VON DER LEYEN


(1)   JO L 4, 7.1.2019, p. 43, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2019/6/oj.

(2)  Directiva 2001/83/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 noiembrie 2001 de instituire a unui cod comunitar cu privire la medicamentele de uz uman (JO L 311, 28.11.2001, p. 67, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2001/83/oj).

(3)  Regulamentul (CE) nr. 726/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 31 martie 2004 de stabilire a procedurilor la nivelul Uniunii privind autorizarea și supravegherea medicamentelor de uz uman și de înființare a unei Agenții Europene pentru Medicamente (JO L 136, 30.4.2004, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2004/726/oj).

(4)  Aviz științific în temeiul articolului 107 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2019/6 privind întocmirea unei liste de antimicrobiene care nu se utilizează în conformitate cu articolele 112, 113 și 114 din același regulament sau care se utilizează în conformitate cu aceste articole numai sub rezerva anumitor condiții (EMA/CVMP/151584/2021, 15 iunie 2023).

(5)  Regulamentul (CE) nr. 470/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 6 mai 2009 de stabilire a procedurilor comunitare în vederea stabilirii limitelor de reziduuri ale substanțelor farmacologic active din alimentele de origine animală, de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 2377/90 al Consiliului și de modificare a Directivei 2001/82/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 726/2004 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 152, 16.6.2009, p. 11, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2009/470/oj).

(6)  Regulamentul (UE) nr. 37/2010 al Comisiei din 22 decembrie 2009 privind substanțele active din punct de vedere farmacologic și clasificarea lor în funcție de limitele reziduale maxime din produsele alimentare de origine animală (JO L 15, 20.1.2010, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2010/37(1)/oj).

(7)  Informații generale și un raport de sinteză parțial privind constatările cererii deschise de propuneri sunt prezentate în secțiunea 4 din anexa la Avizul EMA privind desemnarea antimicrobienelor sau a grupurilor de antimicrobiene rezervate pentru tratamentul anumitor infecții la oameni – în legătură cu măsurile de punere în aplicare în temeiul articolului 37 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2019/6 privind produsele medicinale veterinare (EMA/CVMP/678496/2021-rev, 25 mai 2022).

(8)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/1255 al Comisiei din 19 iulie 2022 de desemnare a antimicrobienelor sau a grupurilor de antimicrobiene rezervate pentru tratamentul anumitor infecții la oameni, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2019/6 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 191, 20.7.2022, p. 58, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2022/1255/oj).

(9)  Regulamentul (UE) 2016/429 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2016 privind bolile transmisibile ale animalelor și de modificare și de abrogare a anumitor acte din domeniul sănătății animalelor („Legea privind sănătatea animală”) (JO L 84, 31.3.2016, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2016/429/oj).

(10)  Regulamentul (CE) nr. 2160/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 noiembrie 2003 privind controlul salmonelei și al altor agenți zoonotici specifici, prezenți în rețeaua alimentară (JO L 325, 12.12.2003, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2003/2160/oj).

(11)  Clasificarea antibioticelor în Uniunea Europeană realizată de Agenția Europeană pentru Medicamente; Răspuns la solicitarea Comisiei Europene de actualizare a avizului științific privind impactul utilizării antibioticelor la animale asupra sănătății publice și animale din 12 decembrie 2019 (EMA/CVMP/CHMP/682198/2017).


ANEXĂ

Antimicrobiene sau grupuri de antimicrobiene

Condiții privind utilizarea în conformitate cu articolele 112 și 113 din Regulamentul (UE) 2019/6

Aminopeniciline în combinație cu inhibitori de beta-lactamază

1.

În cazul utilizării aminopenicilinelor în combinație cu inhibitori de beta-lactamază pentru indicații care nu sunt incluse în condițiile autorizației de comercializare a unui produs medicinal autorizat în Uniune și care conțin antimicrobienele respective, medicul veterinar responsabil prescrie antimicrobienele respective, dacă este posibil, pe baza identificării anterioare a agentului patogen țintă și a testelor de sensibilitate la antibiotice.

Testele de sensibilitate la antibiotice demonstrează că:

(a)

aminopenicilinele în combinație cu inhibitori de beta-lactamază ar putea fi eficace din punct de vedere clinic;

(b)

antibioticele preferabile în conformitate cu Clasificarea antibioticelor în Uniunea Europeană realizată de Agenția Europeană pentru Medicamente sau în conformitate cu norme mai stricte aplicabile în statul membru în cauză nu ar fi eficace din punct de vedere clinic.

2.

Aminopenicilinele în combinație cu inhibitori de beta-lactamază nu se utilizează în conformitate cu articolul 113 din Regulamentul (UE) 2019/6 la păsările de curte.

Cefalosporine de a treia și a patra generație

1.

În cazul utilizării cefalosporinelor de a treia și a patra generație pentru indicații care nu sunt incluse în condițiile autorizației de comercializare a unui produs medicinal autorizat în Uniune și care conțin antimicrobienele respective, medicul veterinar responsabil prescrie antimicrobienele respective, dacă este posibil, pe baza identificării anterioare a agentului patogen țintă și a testelor de sensibilitate la antibiotice.

Testele de sensibilitate la antibiotice demonstrează că:

(a)

cefalosporinele de a treia sau a patra generație ar putea fi eficace din punct de vedere clinic;

(b)

antibioticele preferabile în conformitate cu Clasificarea antibioticelor în Uniunea Europeană realizată de Agenția Europeană pentru Medicamente sau în conformitate cu norme mai stricte aplicabile în statul membru în cauză nu ar fi eficace din punct de vedere clinic.

2.

Utilizarea se limitează doar la administrarea la animale individuale. Această condiție nu se aplică utilizării în conformitate cu articolul 112 din Regulamentul (UE) 2019/6 la animalele acvatice ținute în acvarii închise.

3.

Cefalosporinele de a treia și a patra generație nu se utilizează în conformitate cu articolul 113 din Regulamentul (UE) 2019/6 la păsările de curte.

4.

În cazul tratamentului salmonelozei la alte animale decât păsările de curte, utilizarea în conformitate cu articolul 113 din Regulamentul (UE) 2019/6 se limitează la produsele medicinale injectabile administrate animalelor individuale cu infecții potențial mortale.

Polimixine

1.

În cazul utilizării polimixinelor pentru indicații care nu sunt incluse în condițiile autorizației de comercializare a unui produs medicinal autorizat în Uniune și care conțin antimicrobienele respective, medicul veterinar responsabil prescrie antimicrobienele respective, dacă este posibil, pe baza identificării anterioare a agentului patogen țintă și a testelor de sensibilitate la antibiotice.

Testele de sensibilitate la antibiotice demonstrează că:

(a)

polimixinele ar putea fi eficace din punct de vedere clinic;

(b)

antibioticele preferabile în conformitate cu Clasificarea antibioticelor în Uniunea Europeană realizată de Agenția Europeană pentru Medicamente sau în conformitate cu norme mai stricte aplicabile în statul membru în cauză nu ar fi eficace din punct de vedere clinic.

2.

Pentru salmoneloză, polimixinele nu se utilizează în conformitate cu articolul 113 din Regulamentul (UE) 2019/6 la păsările de curte.

3.

Pentru salmoneloză la alte animale decât păsările de curte, produsele medicinale veterinare autorizate pentru administrare orală la grupuri de animale pot fi utilizate în conformitate cu articolul 113 din Regulamentul (UE) 2019/6 numai pentru tratamentul animalelor individuale.

4.

În fiecare dintre următoarele cazuri, administrarea produsului medicinal se limitează doar la animale individuale:

(a)

utilizarea unui produs medicinal veterinar în conformitate cu 112 sau cu articolul 113 din Regulamentul (UE) 2019/6 pe o cale de administrare care nu este inclusă în condițiile autorizației sale de comercializare;

(b)

utilizarea unui medicament de uz uman autorizat în conformitate cu Directiva 2001/83/CE sau cu Regulamentul (CE) nr. 726/2004;

(c)

utilizarea unui produs medicinal veterinar preparat extemporaneu, în conformitate cu indicațiile unei prescripții veterinare.

Amfenicoli

În cazul utilizării amfenicolilor pentru indicații care nu sunt incluse în condițiile autorizației de comercializare a unui produs medicinal autorizat în Uniune și care conțin antimicrobienele respective, medicul veterinar responsabil prescrie antimicrobienele respective, dacă este posibil, pe baza identificării anterioare a agentului patogen țintă și a testelor de sensibilitate la antibiotice.

Testele de sensibilitate la antibiotice demonstrează că:

(a)

amfenicolii ar putea fi eficace din punct de vedere clinic;

(b)

antibioticele preferabile în conformitate cu Clasificarea antibioticelor în Uniunea Europeană realizată de Agenția Europeană pentru Medicamente sau în conformitate cu norme mai stricte aplicabile în statul membru în cauză nu ar fi eficace din punct de vedere clinic.

Chinolone (inclusiv fluorochinolone)

1.

În cazul utilizării chinolonelor (inclusiv a fluorochinolonelor) pentru indicații care nu sunt incluse în condițiile autorizației de comercializare a unui produs medicinal autorizat în Uniune și care conțin antimicrobienele respective, medicul veterinar responsabil prescrie antimicrobienele respective, dacă este posibil, pe baza identificării anterioare a agentului patogen țintă și a testelor de sensibilitate la antibiotice.

Testele de sensibilitate la antibiotice demonstrează că:

(a)

chinolonele (inclusiv fluorochinolonele) ar putea fi eficace din punct de vedere clinic;

(b)

antibioticele preferabile în conformitate cu Clasificarea antibioticelor în Uniunea Europeană realizată de Agenția Europeană pentru Medicamente sau în conformitate cu norme mai stricte aplicabile în statul membru în cauză nu ar fi eficace din punct de vedere clinic.

2.

Pentru salmoneloză, chinolonele (inclusiv fluorochinolonele) nu se utilizează în conformitate cu articolul 113 din Regulamentul (UE) 2019/6 la păsările de curte.

3.

Pentru metafilaxia salmonelozei, chinolonele (inclusiv fluorochinolonele) nu se utilizează în conformitate cu articolul 113 din Regulamentul (UE) 2019/6 la alte animale decât păsările de curte.

4.

În cazul tratamentului salmonelozei la alte animale decât păsările de curte, utilizarea chinolonelor (inclusiv a fluorochinolonelor) în conformitate cu articolul 113 din Regulamentul (UE) 2019/6 se limitează la produsele medicinale injectabile administrate animalelor individuale cu infecții potențial mortale.

5.

În fiecare dintre următoarele cazuri, administrarea produsului medicinal se limitează doar la animale individuale:

(a)

utilizarea unui produs medicinal veterinar în conformitate cu 112 sau cu articolul 113 din Regulamentul (UE) 2019/6 pe o cale de administrare care nu este inclusă în condițiile autorizației sale de comercializare;

(b)

utilizarea unui medicament de uz uman autorizat în conformitate cu Directiva 2001/83/CE sau cu Regulamentul (CE) nr. 726/2004;

(c)

utilizarea unui produs medicinal veterinar preparat extemporaneu, în conformitate cu indicațiile unei prescripții veterinare.

Rifamicine, cu excepția rifaximinei

1.

Medicul veterinar responsabil prescrie rifamicinele, cu excepția rifaximinei, dacă este posibil, pe baza identificării anterioare a agentului patogen țintă și a testelor de sensibilitate la antibiotice.

Testele de sensibilitate la antibiotice demonstrează că:

(a)

rifamicinele ar putea fi eficace din punct de vedere clinic;

(b)

antibioticele preferabile în conformitate cu Clasificarea antibioticelor în Uniunea Europeană realizată de Agenția Europeană pentru Medicamente sau în conformitate cu norme mai stricte aplicabile în statul membru în cauză nu ar fi eficace din punct de vedere clinic.

2.

Utilizarea se limitează la administrarea la animale individuale pentru tratamentul micobacteriilor sau al stafilococilor multirezistenți numai în combinație cu alte antimicrobiene care ar putea fi eficace din punct de vedere clinic.

Rifaximină

În cazul utilizării altor produse medicinale decât produse medicinale veterinare autorizate în Uniune, medicul veterinar responsabil prescrie rifaximină, dacă este posibil, pe baza identificării anterioare a agentului patogen țintă și a testelor de sensibilitate la antibiotice.

Testele de sensibilitate la antibiotice demonstrează că:

(a)

rifaximina ar putea fi eficace din punct de vedere clinic;

(b)

antibioticele preferabile în conformitate cu Clasificarea antibioticelor în Uniunea Europeană realizată de Agenția Europeană pentru Medicamente sau în conformitate cu norme mai stricte aplicabile în statul membru în cauză nu ar fi eficace din punct de vedere clinic.

Substanțe utilizate exclusiv pentru tratarea tuberculozei sau a altor boli micobacteriene

1.

Medicul veterinar responsabil prescrie substanțele utilizate exclusiv pentru tratarea tuberculozei sau a altor boli micobacteriene, dacă este posibil, pe baza identificării prealabile a agentului patogen țintă și a testelor de sensibilitate la antibiotice.

Testele de sensibilitate la antibiotice demonstrează că:

(a)

aceste substanțe ar putea fi eficace din punct de vedere clinic;

(b)

antibioticele preferabile în conformitate cu Clasificarea antibioticelor în Uniunea Europeană realizată de Agenția Europeană pentru Medicamente sau în conformitate cu norme mai stricte aplicabile în statul membru în cauză nu ar fi eficace din punct de vedere clinic.

2.

Utilizarea se limitează doar la administrarea la animale individuale.

Riminofenazine

1.

Medicul veterinar responsabil prescrie riminofenazine, dacă este posibil, pe baza identificării prealabile a agentului patogen țintă și a testelor de sensibilitate la antibiotice.

Testele de sensibilitate la antibiotice demonstrează că:

(a)

riminofenazinele ar putea fi eficace din punct de vedere clinic;

(b)

antibioticele preferabile în conformitate cu Clasificarea antibioticelor în Uniunea Europeană realizată de Agenția Europeană pentru Medicamente sau în conformitate cu norme mai stricte aplicabile în statul membru în cauză nu ar fi eficace din punct de vedere clinic.

2.

Utilizarea se limitează la administrarea la animale individuale numai pentru tratamentul micobacteriilor.

Acizi pseudomonici

1.

Medicul veterinar responsabil prescrie acizi pseudomonici, dacă este posibil, pe baza identificării anterioare a agentului patogen țintă și a testelor de sensibilitate la antibiotice.

Testele de sensibilitate la antibiotice demonstrează că:

(a)

acizii pseudomonici ar putea fi eficace din punct de vedere clinic;

(b)

antibioticele preferabile în conformitate cu Clasificarea antibioticelor în Uniunea Europeană realizată de Agenția Europeană pentru Medicamente sau în conformitate cu norme mai stricte aplicabile în statul membru în cauză nu ar fi eficace din punct de vedere clinic.

2.

Acizii pseudomonici pot fi utilizați numai în cazul în care sunt îndeplinite următoarele condiții:

(a)

produsul medicinal se utilizează pentru tratamentul infecțiilor cu Staphylococcus aureus rezistent la meticilină sau Staphylococcus pseudintermedius rezistent la meticilină;

(b)

utilizarea produselor medicinale veterinare autorizate pentru tratamentul infecțiilor stafilococice pe calea topică de administrare nu s-a dovedit eficace din punct de vedere clinic;

(c)

produsul medicinal urmează să se administreze animalelor individuale;

(d)

produsul medicinal urmează să se administreze pe cale topică de administrare.

3.

Acizii pseudomonici nu se utilizează pentru decolonizarea de rutină a Staphylococcus aureus rezistent la meticilină sau a Staphylococcus pseudintermedius rezistent la meticilină.

Remdesivir

Remdesivir poate fi utilizat numai în conformitate cu articolul 112 din Regulamentul (UE) 2019/6 pentru tratamentul peritonitei infecțioase feline.

Echinocandine

1.

Medicul veterinar responsabil prescrie echinocandine, dacă este posibil, pe baza identificării anterioare a agentului patogen țintă și a testelor de sensibilitate la antibiotice.

Testele de sensibilitate la antibiotice demonstrează că antimicrobienele respective ar putea fi eficace din punct de vedere clinic.

2.

Echinocandinele pot fi utilizate numai dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

(a)

produsul medicinal urmează să se administreze animalelor individuale;

(b)

produsul medicinal urmează să fie utilizat pentru tratamentul aspergilozei invazive sau al candidozei;

(c)

produsul medicinal urmează să se administreze în ultimă instanță.

Amfotericină B

În cazul tratamentului leishmaniozei sau al altor boli la animale din regiunile în care leishmanioza este endemică, amfotericina B poate fi utilizată numai în ultimă instanță.


ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_impl/2024/1973/oj

ISSN 1977-0782 (electronic edition)