(1)   Solicitantul transmite Comisiei, prin e-mail, cererea sa de omologare a unei tehnologii inovatoare ca ecoinovație („cererea de ecoinovare”). În cazul în care datele justificative nu pot fi trimise prin e-mail, acestea se trimit pe un suport electronic de date sau se încarcă pe un server accesibil Comisiei.

(2)   O cerere de ecoinovare trebuie să includă următoarele:

(3)   Fără a se aduce atingere alineatului (2) litera (c), solicitantul poate include în cererea sa și o metodologie simplificată asociată metodologiei menționate la alineatul (2) litera (c) sau valori predefinite ale reducerilor emisiilor de CO2.

(4)   În cazul în care solicitantul este un grup de producători sau de furnizori și dacă acest lucru este necesar din motive legate de confidențialitate sau concurență, membrii grupului solicitant pot furniza mai multe rapoarte de verificare pentru seturi diferite de date în sprijinul aceleiași cereri.

(1)   Metodologia menționată la articolul 3 alineatul (2) litera (c) și, după caz, metodologia simplificată asociată menționată la articolul 3 alineatul (3) trebuie să furnizeze rezultate verificabile, repetabile și reproductibile în ceea ce privește reducerile emisiilor de CO2.

(2)   Metodologia menționată la articolul 3 alineatul (2) litera (c) din prezentul regulament trebuie:

(3)   Metodologia simplificată menționată la articolul 3 alineatul (3) trebuie să furnizeze rezultate în ceea ce privește reducerile emisiilor de CO2 care să fie inferioare sau egale cu cele determinate utilizând metodologia asociată menționată la articolul 3 alineatul (2) litera (c), inclusiv orice posibile interacțiuni cu alte ecoinovații aprobate.

(4)   În cazul valorilor predefinite ale reducerilor emisiilor de CO2 propuse în conformitate cu articolul 3 alineatul (3), aceste valori trebuie să fie inferioare sau egale cu reducerile emisiilor de CO2 determinate în conformitate cu metodologia menționată la articolul 3 alineatul (2) litera (c).

(1)   În raportul de verificare menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (d) din prezentul regulament, organismul independent și certificat trebuie:

(2)   În cazul în care cererea se referă la o tehnologie inovatoare care face deja obiectul unei decizii de omologare existente, literele (b)-(f) de la alineatul (1) pot fi înlocuite cu trimiteri la decizia de omologare respectivă.

(1)   În termen de 10 zile lucrătoare de la primirea unei cereri de ecoinovare, Comisia informează solicitantul dacă cererea este considerată completă sau nu. Comisia poate invita solicitantul să furnizeze elemente suplimentare pentru a-și completa cererea și îl informează, în termen de 10 zile lucrătoare de la primirea acestor elemente suplimentare, dacă cererea este considerată completă sau nu.

(2)   În cazul în care solicitantul nu furnizează informațiile lipsă în termenul stabilit de Comisie, se consideră că cererea a fost retrasă.

(3)   După ce a constatat că o cerere este completă, Comisia procedează la evaluarea acesteia. În cazul în care constată că metodologiile menționate la articolul 3 nu îndeplinesc cerințele prevăzute la articolul 4, Comisia poate ajusta metodologiile sau poate propune alte metodologii decât cele propuse de solicitant. În astfel de cazuri, solicitantul trebuie să fie consultat.

(4)   În termen de 9 luni de la primirea unei cereri de ecoinovare complete, Comisia emite o decizie de omologare dacă concluzionează că raportul de verificare menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (d) îndeplinește cerințele prevăzute la articolul 5. În cazul în care nu concluzionează astfel, Comisia notifică solicitantului respingerea cererii și își motivează concluzia.

(5)   Perioada de 9 luni menționată la alineatul (4) poate fi prelungită cu până la 5 luni în cazul în care Comisia constată că, din cauza complexității tehnologiei inovatoare sau a metodologiei aferente, cererea de ecoinovare nu poate fi evaluată în mod corespunzător în termen de 9 luni.

În acest caz, în termen de 30 de zile lucrătoare de la primirea cererii de ecoinovare complete, Comisia notifică solicitantului termenul prelungit.

(6)   Decizia de omologare precizează informațiile necesare pentru determinarea reducerilor emisiilor de CO2 în conformitate cu articolul 7.

(7)   Comisia poate modifica în orice moment o decizie de omologare din proprie inițiativă, în special pentru a ține seama de progresul tehnic.

(1)   Un producător care dorește să beneficieze de o reducere a mediei emisiilor sale specifice de CO2 prin intermediul reducerilor de emisii de CO2 obținute printr-o ecoinovație trebuie să procedeze în conformitate cu anexa XII la Regulamentul (UE) 2017/1151 și să facă trimitere la decizia de omologare.

(2)   Autoritatea de omologare menționată în anexa XII la Regulamentul (UE) 2017/1151 determină reducerile emisiilor de CO2 obținute prin utilizarea ecoinovației în conformitate cu articolul 30 din Regulamentul (UE) 2018/858, utilizând o metodologie stabilită în decizia de omologare.

(3)   În cazul în care reducerile emisiilor de CO2 pentru un vehicul individual sunt mai mici de 0,5 g/km, reducerile emisiilor de CO2 nu se iau în considerare în scopul omologării de tip, iar valoarea lor nu se indică în certificatul de conformitate.

(4)   În cazul în care vehiculele sunt echipate cu mai multe ecoinovații, producătorul declară în cererea de omologare CE de tip în conformitate cu anexa XII la Regulamentul (UE) 2017/1151 dacă interacțiunile dintre ecoinovații pot afecta sau nu reducerile totale ale emisiilor sale de CO2.

Dacă ecoinovațiile nu au astfel de interacțiuni, reducerile emisiilor de CO2 se demonstrează separat pentru fiecare ecoinovație, iar reducerile totale ale emisiilor de CO2 în scopul certificării vehiculelor reprezintă suma reducerilor emisiilor de CO2 obținute prin utilizarea ecoinovațiilor individuale.

Dacă ecoinovațiile au astfel de interacțiuni, producătorul furnizează un raport întocmit de un organism independent și certificat cu privire la impactul interacțiunii asupra reducerilor totale generate de ecoinovațiile instalate pe vehicule, cu excepția cazului în care acest impact este cuantificat în decizia de omologare.

Dacă, din cauza unor astfel de interacțiuni, reducerile totale ale emisiilor de CO2 sunt mai mici de 0,5 g CO2/km înmulțit cu numărul ecoinovațiilor instalate pe vehicul, reducerile emisiilor de CO2 nu se iau în considerare în scopul omologării de tip, iar valoarea lor nu se indică în certificatul de conformitate.

(5)   În cazul vehiculelor completate legate de vehicule de bază incomplete, astfel cum sunt definite la articolul 3 din Regulamentul (UE) 2018/858, numai ecoinovațiile montate pe vehiculul de bază se iau în considerare pentru certificarea reducerilor emisiilor de CO2 obținute prin utilizarea unei ecoinovații.

(1)   Comisia poate verifica reducerile emisiilor de CO2 atribuite vehiculelor individuale utilizând o metodologie stabilită în deciziile de omologare aplicabile.

(2)   În cazul în care constată că există o diferență între reducerile certificate ale emisiilor de CO2 și reducerile de emisii de CO2 pe care le-a verificat, Comisia notifică producătorului constatările sale.

De asemenea, în cazul în care constată sau este informată cu privire la abateri sau inconsecvențe ale metodologiei sau ale tehnologiei inovatoare în comparație cu informațiile primite în cadrul cererii, Comisia poate să notifice acest lucru producătorului.

În termen de 40 de zile lucrătoare de la primirea notificării, producătorul furnizează Comisiei dovezi care să demonstreze exactitatea reducerilor certificate ale emisiilor de CO2.

(3)   Dacă dovezile menționate la alineatul (2) nu sunt furnizate în termenul menționat la alineatul (2) al treilea paragraf sau dacă constată că dovezile furnizate nu sunt satisfăcătoare, Comisia poate decide să nu ia în considerare reducerile certificate ale emisiilor de CO2 la calcularea mediei emisiilor specifice ale producătorului respectiv pentru toți anii calendaristici pentru care au fost contabilizate respectivele reduceri certificate ale emisiilor de CO2.