4.6.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 144/14

(1)

La 5 septembrie 2007, Comisia a anunțat, printr-un aviz („aviz de inițiere”) publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (2), inițierea unei proceduri antidumping cu privire la importurile în Comunitate de glutamat de monosodiu („MSG”) provenind din Republica Populară Chineză („RPC” sau „țară vizată”).

(2)

Procedura a fost inițiată ca urmare a unei plângeri depuse în data de 23 iulie 2007 de către Ajinomoto Foods Europe S.A.S., reprezentând 100 % din producția comunitară totală de MSG. Plângerea a conținut probe prima facie privind dumpingul pentru produsul menționat și prejudiciul important suferit din această cauză de unicul producător comunitar, care au fost considerate suficiente pentru a justifica inițierea unei proceduri.

(3)

Comisia a informat în mod oficial reclamantul, producătorii-exportatori, importatorii, furnizorii și utilizatorii cunoscuți a fi interesați, precum și reprezentanții țărilor vizate de inițierea procedurii. Părților interesate le-a fost oferită posibilitatea de a-și face părerile cunoscute în scris și de a solicita o audiere în termenul stabilit în avizul de inițiere.

(4)

Producătorul care a depus plângerea, producătorii-exportatori, importatorii, utilizatorii și asociațiile de furnizori și-au făcut cunoscute părerile. Toate părțile interesate, care au solicitat să fie audiate și care au arătat că există motive speciale care să justifice acest fapt, au fost audiate.

(5)

În avizul de inițiere, Comisia a indicat faptul că, ținând seama de numărul aparent ridicat de producători-exportatori din RPC și importatori din Comunitate, ar putea fi aplicată tehnica eșantionării în prezenta anchetă. Cu toate acestea, având în vedere faptul că numărul de producători-exportatori din RPC și de importatori din Comunitate care și-au exprimat intenția de a coopera a fost mai redus decât cel așteptat, s-a decis că nu e necesar să se recurgă la eșantionare.

(6)

Pentru a permite producătorilor-exportatori chinezi care doreau acest lucru să prezinte o cerere pentru tratament ca societate care funcționează în condițiile unei economii de piață („TEP”) sau pentru tratament individual („TI”), Comisia a trimis formulare de cerere producătorilor-exportatori cunoscuți a fi interesați, precum și autorităților din RPC.

(7)

Comisia a trimis chestionare tuturor părților cunoscute a fi interesate și tuturor celorlalte companii care și-au făcut cunoscut interesul în termenul-limită stabilit în avizul de inițiere, și anume singurul producător comunitar, douăzeci și doi de importatori și douăzeci și șapte de utilizatori ai produsului vizat, precum și doi furnizori de materie primă.

(8)

S-au primit răspunsuri de la producătorul comunitar care a depus plângerea, trei importatori fără legătură între ei, patru utilizatori și doi furnizori.

(9)

În ceea ce privește țara vizată de această investigație, Comisia a primit răspunsuri de la trei producători-exportatori din RPC.

(10)

Comisia a cercetat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru determinarea cu titlu provizoriu a dumpingului, a prejudiciului care rezultă din acesta și a interesului Comunității. S-au efectuat verificări la sediile următoarelor societăți:

(11)

Ancheta privind dumpingul și prejudiciul s-a desfășurat în perioada cuprinsă între 1 iulie 2006 și 30 iunie 2007 („PA”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului s-a desfășurat în perioada cuprinsă între aprilie 2004 și sfârșitul PA („perioada examinată”).

(12)

MSG exportat către Comunitate și originar din RPC („produsul în cauză”) este un aditiv alimentar și se folosește în principal ca potențiator de aromă în supe, ciorbe, mâncăruri pe bază de carne și pește și alimente gata preparate. Se folosește, de asemenea, în industria produselor cosmetice de uz personal. În mod normal este declarat la codul NC ex 2922 42 00.

(13)

MSG este disponibil în mărimi de ambalaj diferite, mergând de la pachete pentru larg consum de 0,5 grame până la saci vrac de 1 000 de kilograme. Pachetele de dimensiuni mai mici se vând prin intermediul comercianților cu amănuntul către consumatorii particulari, iar cele de dimensiuni mai mari, de 20 de kilograme și peste, sunt destinate utilizatorilor industriali. În plus, există diferite grade de puritate. Cu toate acestea, nu există diferențe în caracteristicile glutamatului de monosodiu în funcție de dimensiunile de împachetare și nici de diferitele grade de puritate.

(14)

Nu s-au identificat diferențe între produsul în cauză și MSG produs de către industria comunitară și vândut pe piața comunitară. Întrucât RPC este o economie în tranziție și, așa cum se menționează în considerentele 30 până la 34, valoarea normală a trebuit să fie determinată pe baza informațiilor obținute dintr-o țară terță cu economie de piață. În conformitate cu informațiile disponibile, MSG produs și comercializat în țara terță cu economie de piață are aceleași proprietăți fizice și chimice de bază ca și MSG produs în RPC și exportat în Comunitate. Prin urmare, s-a ajuns la concluzia provizorie că toate tipurile de MSG sunt considerate ca fiind similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(15)

În cazul unuia dintre producătorii-exportatori, s-a constatat în prima zi de verificare la fața locului că înaintase informații false cu privire la vânzările sale la export, care au fost considerate informații false și care induc în eroare, în sensul articolului 18 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(16)

În virtutea acestei constatări, verificarea a încetat și compania a fost informată că, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, se are în vedere să se fundamenteze constatările (provizorii sau definitive, afirmative sau negative) pe datele disponibile și i s-a oferit ocazia de a face comentarii.

(17)

În răspunsul său, compania nu a contestat constatările investigației, a recunoscut falsificarea documentelor și nu a ridicat nici o obiecție cu privire la aplicarea articolului 18 din regulamentul de bază.

(18)

În aceste circumstanțe, informația furnizată de acest producător-exportator nu a fost luată în considerare și au fost folosite datele disponibile.

(19)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul de bază, în anchetele antidumping referitoare la importurile originare din RPC, valoarea normală se stabilește în conformitate cu alineatele (1) până la (6) din articolul menționat, pentru acei producători-exportatori despre care s-a constatat să satisfac criteriile prevăzute la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază, respectiv acolo unde s-a demonstrat că au prevalat condițiile economiei de piață în ceea ce privește fabricarea și vânzarea produsului similar. Pe scurt și doar din motive de claritate, aceste criterii sunt sintetizate în continuare:

(20)

Trei producători-exportatori chinezi au solicitat TEP, în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul de bază, și au răspuns la formularul de cerere TEP în termenul prevăzut.

(21)

Pentru unul dintre producătorii-exportatori chinezi a trebuit să fie aplicat articolul 18 din regulamentul de bază (a se vedea mai sus considerentele 15-18).

(22)

Verificarea a stabilit că ceilalți doi producători-exportatori chinezi nu îndeplineau toate cele cinci criterii TEP.

(23)

Verificarea a stabilit că unul dintre producătorii-exportatori chinezi (grupul Meihua, constituit din cinci societăți) nu a putut demonstra că îndeplinește criteriile doi și trei menționate mai sus. În primul rând, grupul Meihua nu a prezentat situațiile financiare consolidate auditate, în conformitate cu IAS 27, nici în cererea sa pentru TEP și nici în cursul vizitei de verificare. Investigația a arătat că, în condițiile în care numeroase tranzacții s-au efectuat în interiorul grupului, numai situațiile financiare consolidate auditate, prin care toate bilanțurile, tranzacțiile, venitul și cheltuielile interne grupului sunt în întregime eliminate, pot permite să se obțină o imagine clară asupra grupului. Grupul Meihua a prezentat situații financiare consolidate auditate numai după ce a trecut o perioadă îndelungată de la vizita de verificare, ceea ce a împiedicat Comisia să verifice informația conținută în aceste conturi sau să obțină o imagine clară asupra situației financiare a grupului. Mai mult, s-a constatat că societățile individuale nu dețineau conturi conforme cu IAS 1 și IAS 18, deoarece societatea-mamă compensa veniturile și cheltuielile și această compensare era de natură materială. Având în vedere aceste încălcări ale IAS și faptul că acestea nu erau nici măcar menționate în rapoartele de audit, s-a considerat că Meihua Group nu a demonstrat că situațiile sale au fost auditate în conformitate cu standardele amintite (criteriul doi).

(24)

În al doilea rând, pe baza conturilor individuale ale societăților grupului verificate în timpul vizitei de verificare și pe baza informației neverificate menționate anterior, au fost detectate distorsiuni semnificative în situația financiară a societăților și a grupului. S-a constatat că există sume semnificative împrumutate fără dobândă. Aceasta a condus la un capital circulant negativ semnificativ și la costuri financiare potențiale ridicate, care nu se reflectă în înregistrările societăților individuale sau ale grupului (criteriul trei).

(25)

A doua societate, Fujian Province Jianyang Wuyi MSG Co. Ltd, nu a putut demonstra că îndeplinește criteriile de la unu la trei. În primul rând, deciziile sale nu erau luate drept reacție la semnalele pieței și fără interferențe semnificative din partea statului, mai ales pentru că statul era suprareprezentat în consiliul de conducere și pentru că societatea făcuse anumite tranzacții dubioase, cu sume semnificative, cu întreprinderi proprietate de stat (împrumut de la stat cu dobândă dublă față de cea a pieței, avansuri către întreprinderi proprietate de stat fără nicio justificare) (criteriul 1). În al doilea rând, nu a demonstrat că deține un set clar de evidențe contabile de bază pregătite și auditate în conformitate cu IAS, pentru că s-a constatat că evidențele contabile nu sunt conforme cu IAS 1 și IAS 18, având în vedere că societatea compensa (i) datoriile cu creanțele și (ii) veniturile cu cheltuielile. Ambele tipuri de compensare, care erau de natură materială, au redus astfel capacitatea de înțelegere a tranzacțiilor, a altor evenimente și condiții înregistrate în activitatea companiei. Având în vedere faptul că încălcările de mai sus ale normelor IAS nu au fost menționate în raportul de auditare, societatea nu a demonstrat că registrele sale contabile au fost supuse auditului în conformitate cu standardele amintite (criteriul 2). În sfârșit, au fost observate distorsiuni preluate de la sistemul de economie planificată, sub forma evaluării necorespunzătoare a activelor și a dreptului de folosire a terenului (criteriul 3).

(26)

Prin urmare, s-a concluzionat că nici un producător-exportator chinez nu îndeplinește condițiile prevăzute la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază.

(27)

În temeiul articolului 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, pentru țările care cad sub incidența acestui articol se stabilește o taxă la nivelul întregii țări, dacă este cazul, cu excepția cazurilor în care societățile pot demonstra că satisfac criteriile stabilite la articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază pentru a beneficia de tratament individual.

(28)

Producătorii-exportatori care nu au îndeplinit condițiile pentru acordarea TEP au solicitat și acordarea tratamentului individual, în cazul în care nu li se acordă TEP.

(29)

Din informațiile disponibile a reieșit că doi producători-exportatori chinezi îndeplinesc toate criteriile pentru TI stabilite la articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(30)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, în economiile în tranziție, pentru producătorii-exportatori cărora nu li s-a acordat TEP, valoarea normală trebuie să fie stabilită pe baza prețului sau a valorii calculate într-o țară terță cu economie de piață („țară analoagă”).

(31)

În avizul de deschidere, Thailanda a fost propusă ca țară analoagă în sensul stabilirii valorii normale pentru RPC. Comisia a invitat toate părțile interesate să prezinte observații în acest sens.

(32)

Numai o singură parte interesată a prezentat observații și a propus ca țări analoage alternative Brazilia sau Indonezia. Comisia a contactat societăți cunoscute din Brazilia și Indonezia. Totuși, producătorii din Brazilia și Indonezia nu au trimis niciun răspuns la chestionar și nici nu au formulat observații pertinente.

(33)

Mai mult, Thailanda este unul dintre cei mai mari producători de MSG din lume, are o piață competitivă, iar producătorul cel mai important de MSG din Thailanda a cooperat pe deplin. Thailanda a îndeplinit criteriile pentru a fi considerată țară analoagă, pentru că există competiție pe piața thailandeză, cantitățile vândute pe piața thailandeză sunt suficiente, iar piața chineză este comparabilă cu cea thailandeză în ceea ce privește gama de produse și procesul de producție.

(34)

Luând în considerare cele menționate anterior, s-a ajuns la concluzia provizorie că Thailanda constituie o țară analoagă adecvată în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază.

(35)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, valoarea normală pentru RPC s-a stabilit pe baza informațiilor verificate furnizate de producătorul cooperant din țara analoagă, anume pe baza prețurilor plătite sau care urmează să fie plătite pe piața internă thailandeză pentru tipuri comparabile de produse, întrucât s-a constatat că acestea apar în cadrul operațiunilor comerciale normale. În ceea ce privește tipurile de produse, s-a observat că doar un singur tip de produs a fost exportat din RPC în timpul PA, și anume MSG cu puritate egală sau mai mare de 99 %, ceea ce a permis comparația directă cu produsul vândut de țara producătoare analoagă pe piața sa internă. Ancheta a arătat faptul că procedeul chinezesc de fabricație este diferit de cel thailandez, în sensul că folosește alte echipamente, care consumă mai puțină energie electrică. Prețurile de vânzare pe piața din Thailanda au fost, deci, micșorate cu o sumă care reflectă aceste diferențe.

(36)

Toți producătorii-exportatori chinezi cooperanți au realizat vânzări la export către Comunitate fie direct către clienți independenți din cadrul Comunității, fie prin companii independente de ei situate în RPC și Taiwan. Ca atare, prețurile de export s-au stabilit pe baza prețurilor efectiv plătite sau care trebuie plătite pentru produsul în cauză, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

(37)

Cu privire la toți ceilalți exportatori chinezi, Comisia a stabilit mai întâi gradul de cooperare. S-a realizat o comparație între totalul cantităților pentru export indicate în răspunsurile la chestionar de către cei doi producători-exportatori care au cooperat și totalul importurilor din RPC, extras din statisticile de import ale Eurostat. Procentul de cooperare constatat este de 74 %. Pe această bază, nivelul cooperării s-a considerat a fi scăzut. În consecință, prețurile de export au fost stabilite provizoriu pe baza tranzacțiilor cu cea mai mare marjă de dumping făcute de către unul dintre cei doi producători-exportatori chinezi cooperanți cărora li s-a acordat TI în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(38)

Comparația dintre valoarea normală și prețul de export a fost făcută pe baza nivelului franco-fabrică.

(39)

În scopul asigurării unei comparații juste între valoarea normală și prețul la export, s-a ținut seama, sub forma ajustărilor, de diferențele care afectează prețurile și comparabilitatea prețurilor, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. Au fost acordate tuturor companiilor investigate (producătorilor-exportatori cooperanți și producătorului din țara analoagă), în cazul în care s-a dovedit a fi oportun și justificat, ajustări pentru diferențele dintre cheltuielile de transport, de navlosire, de asigurare, de manipulare, de încărcare și pentru celelalte costuri accesorii, pentru costurile de ambalare, costurile de credit și pentru comisioane.

(40)

Pentru societățile cărora li s-a acordat TI, valoarea medie ponderată normală a fost comparată cu prețul mediu ponderat de export conform prevederilor articolului 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază.

(41)

Pe această bază, marjele de dumping medii ponderate provizorii, exprimate ca procentaj din prețul CIF frontieră comunitară înainte de vămuire, sunt următoarele:

(42)

Marja de dumping la nivel național a fost calculată pe baza unei comparații între prețul de export stabilit conform considerentului 37 și valoarea normală stabilită conform considerentului 35.

(43)

În acest temei, marja de dumping la nivel național a fost stabilită provizoriu la 39,7 % din prețul la frontiera Comunității CIF, înainte de vămuire.

(44)

Singurul producător cooperant comunitar a fost luat în considerare pentru 100 % din producția comunitară de MSG în timpul PA. De aceea, industria comunitară este considerată a fi constituită în conformitate cu articolul 4 alineatul (1) și articolul 5 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(45)

Întrucât industria comunitară nu este formată decât dintr-un singur producător, a trebuit ca toate cifrele legate de date sensibile să fie indexate sau prezentate sub formă de gamă din motive de confidențialitate. Cifrele din paranteză se referă la cifre negative.

(46)

Având în vedere că producătorul comunitar folosește un an fiscal de la 1 aprilie la 31 martie anul următor, toate datele care urmează sunt prezentate pentru exerciții fiscale (EF) și nu pentru ani calendaristici (de exemplu EF2005 acoperă perioada dintre 1 aprilie 2004 și 31 martie 2005). Datele privitoare la importuri sunt prezentate pe aceeași bază comparativă.

(47)

Consumul comunitar s-a stabilit pe baza volumului vânzărilor industriei comunitare pe piața comunitară, la care s-au adăugat importurile din RPC și din alte țări terțe, în conformitate cu statisticile Eurostat. Consumul comunitar de MSG a crescut între EF2005 și EF2006 înainte de a descrește continuu în EF2007 și PA. Pe ansamblu, consumul a scăzut cu 4 % în perioada luată în calcul.

Tabelul 1

(48)

Volumul importurilor din RPC a crescut semnificativ de la 4 701 tone în EF2005 până la 34 613 tone în PA, deci cu 636 % pe parcursul perioadei luate în calcul.

(49)

Procentul de piață corespunzător se afla în gama 3 % până la 7 % în EF2005 și a crescut până la gama 38 % până la 43 % în perioada luată în calcul, deși consumul a scăzut.

Tabelul 2

(50)

Prețurile medii pentru importurile din China au fluctuat în perioada luată în calcul și pe ansamblu au prezentat o scădere ușoară de 2 %.

Tabelul 3

(51)

În sensul analizei subcotării prețurilor, prețurile de vânzare medii ponderate pe tip de produs practicate de către industria comunitară în ceea ce privește clienții independenți pe piața comunitară, ajustate la nivelul franco-fabrică, au fost comparate cu prețurile medii ponderate care corespund importurilor în cauză, stabilite pe o bază CIF și ajustate în mod corespunzător în ceea ce privește taxele vamale și costurile posterioare importului. Comparația s-a efectuat după deducerea reducerilor și a rabaturilor.

(52)

Pe baza metodologiei descrise anterior, diferența dintre prețuri, exprimată ca procent din prețul mediu ponderat pe industria comunitară (la nivel franco-fabrică), deci marja de subcotare de preț, s-a aflat în gama 21 % până la 24 %.

(53)

Au fost examinate tendințele tuturor factorilor economici menționați la articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază pentru a se stabili situația economică a industriei comunitare în timpul perioadei luate în calcul.

(54)

Capacitatea de producție a crescut cu 5 % în EF2006, după care a urmat o nouă creștere de 3 puncte procentuale în EF2007 înainte de a se stabiliza în cursul PA. Creșterea capacității de producție a fost rezultatul unor noi investiții, după cum se explică mai departe în considerentul 60.

(55)

Producția de MSG realizată de industria comunitară a scăzut continuu, pe ansamblu 6 % în perioada luată în calcul. Cifrele de producție pentru EF2007 și PA reflectă faptul că industria comunitară a trebuit să înceteze producția timp de o lună în 2006.

(56)

Ca rezultat al scăderii volumului de producție, utilizarea capacităților a scăzut cu 14 % pe parcursul perioadei luate în calcul.

Tabelul 4

(57)

Vânzările de MSG efectuate de către industria comunitară către clienți independenți de pe piața comunitară au crescut ușor în EF2006, înainte de a prezenta în EF2007 o scădere masivă de 25 de puncte procentuale. Pe perioada luată în calcul, scăderea vânzărilor a fost de 24 %. Această scădere masivă a volumului vânzărilor a dus la o scădere semnificativă în procentul de piață, cu un total de 12,5 puncte procentuale în decursul perioadei luate în calcul (de la 58,6 % procent de piață în EF2005 la 46,1 % în PA).

(58)

Prețurile medii ale vânzărilor către clienți independenți de pe piața comunitară au crescut cu 19 % în perioada luată în calcul. Creșterea a fost chiar mai puternică în EF2007 (+ 23 %), dar apoi, în ultimele trei luni ale PA, a avut loc o ușoară scădere a prețurilor. Creșterea prețurilor a fost necesară pentru a acoperi creșterea costurilor materiilor prime și a altor elemente de intrare. În pofida faptului că industria comunitară a reușit, de fapt, să își sporească eficiența în ceea ce privește producția de MSG, prețurile de vânzare nu au putut acoperi costul de producție în cursul PA.

Tabelul 5

(59)

În perioada luată în calcul, stocurile au crescut cu 52 %. Această creștere a stocurilor a avut loc în a doua jumătate a perioadei luate în calcul și a coincis cu marea scădere a vânzărilor începând cu EF2007. La sfârșitul PA, nivelul stocurilor rămăsese ridicat.

Tabelul 6

(60)

Vânzările industriei comunitare din produsul similar pe piața comunitară nu au fost profitabile de-a lungul perioadei luate în calcul. La începutul acestei perioade, situația trebuia privită în contextul achiziționării Orsan S.A. de către Ajinomoto Foods Europe (AFE) și al restructurării care a avut loc în acel moment. Într-adevăr, Orsan S.A. fusese într-o situație financiară precară până în 2003 și AFE a trecut la o restructurare profundă pentru a reduce costurile și pentru a îmbunătăți eficiența, cu investiții specifice în 2004 și 2005. Țintele acestor investiții erau mărirea capacității de producție, dezvoltarea unei noi linii de produse și sporirea eficienței energetice. Grupul căreia aparține acum industria comunitară a transmis, de asemenea, know-how, inclusiv varietăți de bacterie noi și mai performante pentru procesul de fermentație necesar pentru producerea MSG în Comunitate.

(61)

Deși investițiile au continuat și în 2006 și 2007, industria comunitară a reușit să își reducă pierderile, mai ales pe parcursul PA, datorită creșterii prețurilor de vânzare, dar și datorită creșterii eficienței în folosirea materiei prime și a energiei. Totuși, nu a fost posibilă o creștere în continuare a prețurilor. Exportatorii chinezi erau din ce în ce mai prezenți și au pătruns rapid pe piața comunitară. Ca rezultat, industria comunitară a continuat să sufere pierderi semnificative în vânzările sale pe piața comunitară în timpul PA.

(62)

Randamentul investițiilor din producția și vânzările produsului similar a fost negativ pe perioada luată în calcul, reflectând tendința negativă a profitabilității menționată anterior.

(63)

În ceea ce privește ceilalți indicatori financiari, fluxul de lichidități generat de MSG produs și vândut în UE a fost negativ pe parcursul perioadei luate în calcul.

(64)

În afara pierderilor financiare, nu au existat nici un fel de indicii că industria comunitară, ca parte a Ajinomoto Group, s-a confruntat cu alte probleme în ceea ce privește acumularea de capital pentru activitățile sale.

Tabelul 7

(65)

Ocuparea forței de muncă în industria comunitară a scăzut cu 9 % în cursul perioadei examinate. Salariile au crescut inițial cu 6 % în EF2006 față de EF2005. Totuși, în EF2007 și în PA, salariile au scăzut la nivelul din EF2005.

(66)

Productivitatea a crescut cu 3 % în EF2006, după care a urmat o ușoară scădere în EF2007. În PA, productivitatea a crescut din nou la același nivel cu EF2006.

Tabelul 8

(67)

În timp ce consumul comunitar a scăzut cu 4 % în cursul perioadei examinate, volumul vânzărilor industriei comunitare a scăzut cu 24 %. Aceasta a dus la pierderea de către industria comunitară în perioada luată în calcul a unui procent de piață de 12,5 puncte procentuale.

(68)

Marjele de dumping pentru exportatorii din RPC sunt specificate mai sus, în secțiunea privitoare la dumping, și sunt semnificativ peste pragul de minimis. În afară de aceasta, date fiind volumele și prețurile importurilor în condiții de dumping, impactul marjei de dumping efective nu poate fi considerat ca fiind neglijabil.

(69)

Nu există niciun indiciu că industria comunitară se redresează după efectele dumpingurilor precedente. Se observă că importurile de MSG nu au fost supuse niciunor măsuri din anul 2003.

(70)

Cei mai mulți indicatori de prejudiciu referitori la industria comunitară au evoluat negativ în perioada luată în calcul. Producția și utilizarea capacităților au scăzut cu 6 %, respectiv 14 %. În timp ce consumul pe piața comunitară a scăzut cu 4 %, volumul vânzărilor realizate de industria comunitară a scăzut semnificativ mai mult, adică 24 %, ceea ce a dus la o pierdere a procentului de piață de 12,5 puncte procentuale. Alți indicatori de prejudiciu, de exemplu stocurile și ocuparea forței de muncă, au evoluat, de asemenea, negativ în perioada luată în calcul.

(71)

Investigația a arătat că importurile chinezești cu preț scăzut au subcotat prețurile industriei comunitare cu până la 24 % în timpul PA. Prețurile la vânzare ale industriei comunitare au crescut în perioada luată în calcul cu 19 %, din cauza creșterilor de costuri, dar consecința acestui fapt a fost o scădere a volumului vânzărilor și o pierdere a procentului de piață. În consecință, ceilalți indicatori financiari de prejudiciu, inclusiv randamentul investițiilor, fluxul de lichidități și profitabilitatea au evoluat, de asemenea, negativ în perioada luată în calcul.

(72)

Date fiind argumentele de mai sus, se poate concluziona că industria comunitară a suferit un prejudiciu important, în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(73)

În conformitate cu articolul 3 alineatele (6) și (7) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă importurile de MSG originare din RPC, care au făcut obiectul dumpingului, au cauzat industriei comunitare un prejudiciu care poate fi considerat important. Au fost verificați și alți factori cunoscuți, diferiți de importurile care fac obiectul unui dumping, care ar mai putea prejudicia industria comunitară, pentru a se evita ca eventualele prejudicii cauzate de acești factori diferiți să fie atribuite importurilor care fac obiectul unui dumping.

(74)

Pe perioada luată în calcul, importuri la preț scăzut, care au făcut obiectul unui dumping, originare din RPC au crescut în volum de peste șapte ori, ceea ce a dus la o creștere a procentului de piață deținut de MSG chinez din gama 3 % până la 7 % în EF2005 la gama 38 % până la 43 % în PA. În același timp, exportatorii chinezi au fost singurii jucători de pe piață care și-au redus prețurile de vânzare. Informația disponibilă arată că atât producătorul comunitar, cât și exportatorii din alte țări terțe și-au mărit prețurile ca urmare a creșterii costurilor de producție (în principal creșteri de prețuri la materia primă și energie).

(75)

Această creștere a importurilor din RPC a coincis cu deteriorarea situației industriei comunitare. În EF2006, volumul importurilor din RPC a crescut cu 142 %, în timp ce volumul vânzărilor comunitare a crescut cu 1 %. În EF2007, volumul importurilor din RPC a crescut cu încă 201 % și prețurile de vânzare au scăzut cu 4 %, în timp ce volumul vânzărilor comunitare a scăzut cu 25 de puncte procentuale. Ca rezultat, industria comunitară a suferit o scădere a volumului de vânzări pe piața comunitară și o pierdere a procentului de piață de 12,5 puncte procentuale în timpul PA. Presiunea impusă asupra prețurilor de către importurile chinezești care au făcut obiectul dumpingului nu au permis industriei comunitare să mărească propriile prețuri de vânzare la nivelul care ar fi eliminat pierderile și ar fi dus mai departe la îmbunătățirea situației sale financiare.

(76)

Pe baza celor menționate anterior putem concluziona, momentan, că importurile la preț scăzut din RPC care au făcut obiectul unui dumping și care au subcotat în mod considerabil prețurile industriei comunitare în cursul PA și care au sporit semnificativ în volum au avut un rol hotărâtor în prejudiciul suferit de industria comunitară, care se reflectă în slaba sa situație financiară și deteriorarea altor indicatori de prejudiciu în cursul PA, precum și o pierdere a cotei de piață.

(77)

Importurile din țări terțe care nu au fost implicate în această investigație au scăzut cu 65 % în perioada luată în calcul, rezultând o pierdere a procentului de piață de la gama 35 % până la 40 % în EF2005 la gama 10 % până la 15 % în PA. Prețurile acestor importuri au crescut cu 20 % în perioada luată în calcul, ceea ce urmează tendința de dezvoltare a prețurilor din industria comunitară.

(78)

Tendințele volumului importurilor și prețurilor din alte țări terțe între EF2005 și PA au fost după cum urmează:

Tabelul 9

(79)

Având în vedere cele menționate anterior, s-a concluzionat cu titlu provizoriu că importurile din alte țări terțe nu au rupt legătura de cauzalitate dintre dumping și prejudiciul important cauzat industriei comunitare de importurile din RPC.

(80)

În ceea ce privește evoluția cererii, consumul comunitar de MSG a scăzut între EF2005 și PA. Această scădere nu a fost, totuși, semnificativă (– 4 %) și nu poate explica scăderea volumului de vânzări al industriei comunitare pe piața comunitară care a fost de 24 %. Trebuie subliniat că, în perioada luată în calcul, industria comunitară a pierdut 12,5 puncte procentuale din procentul său de piață și că aceste vânzări au fost înlocuite de importuri care au făcut obiectul unui dumping, originare din RPC. Prin urmare, prejudiciul important suferit de industria comunitară nu poate fi atribuit unei contractări a cererii pe piața comunitară.

(81)

Contrar celor pretinse de unele părți interesate, conform cărora performanțele slabe la export ale industriei comunitare ar putea fi cauza prejudiciului suferit, trebuie să se observe că vânzările la export au crescut cu peste 50 % în perioada luată în calcul. Prin urmare, afirmația trebuie să fie respinsă.

(82)

În ce privește factorul productivitate, trebuie să se observe că, în perioada luată în calcul, industria comunitară a reușit să își diminueze costurile fixe și costurile cu forța de muncă și a sporit productivitatea pe angajat.

(83)

Luând în considerare cele menționate anterior, nici performanța la export, nici orice presupusă scădere a productivității industriei comunitare nu au contribuit la deteriorarea situației acesteia în decursul PA.

(84)

Anumite părți interesate au susținut că deprecierea dolarului american (USD) în raport cu euro a favorizat importurile de MSG în Comunitatea Europeană. Într-adevăr, s-a constatat că vasta majoritate a tranzacțiilor de import din RPC în Comunitatea Europeană sunt facturate în USD.

(85)

Trebuie reamintit faptul că ancheta urmărește să stabilească dacă importurile care fac obiectul unui dumping (în termeni de preț și de volum) au cauzat prejudicii materiale industriei comunitare sau dacă astfel de prejudicii materiale se datorează altor factori. În acest sens, articolul 3 alineatul (6) din regulamentul de bază prevede că este necesar să se arate că nivelul prețului importurilor care fac obiectul dumpingului cauzează un prejudiciu. Acesta se referă, așadar, doar la o diferență între nivelurile prețurilor, nefiind, ca atare, necesar să se analizeze factorii care afectează nivelul acelor prețuri.

(86)

În practică, efectul importurilor care fac obiectul unui dumping asupra prețurilor industriei comunitare se examinează, în principal, prin stabilirea subcotării prețurilor, a scăderii prețurilor și a presiunii asupra prețurilor. În acest scop, sunt comparate prețurile de export care au făcut obiectul unui dumping și prețurile de vânzare ale industriei comunitare, iar prețurile de export utilizate pentru calcularea prejudiciului ar putea, în unele cazuri, să necesite convertirea într-o altă monedă pentru a dispune de o bază comparabilă. Prin urmare, utilizarea cursurilor de schimb în acest context garantează doar că diferența de preț se stabilește pe o bază comparabilă. Din cele menționate anterior reiese clar că, în principiu, cursul de schimb nu poate fi un alt factor al prejudiciului.

(87)

Cele de mai sus sunt confirmate, de asemenea, de textul articolului 3 alineatul (7) din regulamentul de bază care se referă la factorii cunoscuți, diferiți de importurile care fac obiectul unui dumping. Lista altor factori cunoscuți în articolul respectiv nu face trimitere la niciun factor care afectează nivelul prețului importurilor care fac obiectul unui dumping. În concluzie, în cazul în care importurile fac obiectul unui dumping și chiar dacă acestea au beneficiat de evoluția favorabilă a cursurilor de schimb, nu se consideră că evoluția acestor cursuri de schimb ar putea fi un alt factor care cauzează prejudicii.

(88)

Prin urmare, analiza factorilor care afectează nivelul prețurilor importurilor care fac obiectul unui dumping, cum ar fi fluctuația cursului de schimb, nu poate fi concludentă, iar o astfel de analiză ar depăși cerințele prevăzute în regulamentul de bază.

(89)

Cu toate acestea și fără să se aducă atingere celor afirmate mai înainte, chiar pe baza cursului de schimb în vigoare la începutul EF2005, importurile din RPC au subcotat semnificativ prețurile industriei comunitare. Prin urmare, această marjă semnificativă de subcotare nu poate fi explicată prin schimbarea cursului de schimb euro față de USD în perioada luată în calcul.

(90)

În temeiul celor menționate anterior, s-a concluzionat provizoriu că aprecierea euro față de USD nu este un factor suficient pentru ruperea legăturii cauzale între importurile care au făcut obiectul unui dumping și prejudiciul important suferit de către industria comunitară.

(91)

Unele părți interesate au afirmat că industria comunitară a importat MSG din fabricile sale înrudite aflate în afara Chinei și în afara Comunității, ceea ce a avut un impact asupra volumului vânzărilor sale de MSG produs în interiorul Comunității.

(92)

Investigația a arătat că, după achiziționarea Orsan, industria comunitară și-a reorganizat structura/canalele de vânzare în Comunitate. Aproape întreaga cantitate de MSG pusă în vânzare pe piața comunitară de către industria comunitară în PA a fost produsă de singurul producător comunitar. Vânzările de MSG pe piața comunitară, provenite de la exportatori înrudiți cu industria comunitară din țări aflate în afara comunității, s-au redus constant și semnificativ pe perioada luată în calcul.

(93)

Unele părți interesate au adus, de asemenea, argumentul că însăși industria comunitară sau alte societăți ale Ajinomoto Group au legături cu producătorii chinezi de MSG care exportă produsul respectiv în Comunitate. S-a afirmat că exporturile către Comunitate efectuate de către aceste societăți înrudite au produs prejudiciul suferit de către industria comunitară. S-a mai afirmat că însuși Ajinomoto Group este responsabil pentru politicile de prețuri practicate de către acești exportatori chinezi.

(94)

Investigația a arătat că, în cazul uneia dintre companiile din China despre care s-a afirmat că ar fi înrudită cu Ajinomoto Group, această relație a încetat să mai existe înainte de PA. Mai mult, s-a constatat că vânzările la export ale acestei companii către Comunitate în anii care au precedat PA sunt neglijabile. În cazul altor doi producători chinezi de MSG înrudiți cu unicul producător comunitar, s-a stabilit că exporturile acestora către Comunitate în PA au fost nesemnificative. Având în vedere acestea, faptul că Ajinomoto Group ar fi putut fi răspunzător pentru politicile de prețuri practicate de aceste societăți nu a fost considerat relevant.

(95)

Astfel, s-a concluzionat în mod provizoriu că importurile industriei comunitare provenite din surse înrudite din afara Comunității nu au contribuit la prejudiciul important suferit de industria comunitară.

(96)

Afirmația făcută de către unele părți interesate cu privire la impactul negativ al noului regim al zahărului în Comunitate (și creșterea prețului zahărului rezultată din aceasta) asupra costurilor de producție ale industriei comunitare nu a fost confirmată. Investigația a arătat că industria comunitară a beneficiat de acorduri pe termen lung semnate cu mult înainte de punerea în aplicare a noului regim, ceea ce a asigurat menținerea unui preț scăzut de achiziție a zahărului pentru cea mai mare parte a perioadei luate în calcul. În a doua parte a PA, ca urmare a aplicării noului regim al zahărului, prețul de achiziție a zahărului a crescut ușor, dar acest impact a fost parțial contrabalansat de dezvoltarea unei tehnologii de fermentație mai eficientă. Productivitatea fermentației a crescut pe parcursul PA și este ridicată față de cea obținută în medie de către producătorii chinezi. Aceasta înseamnă că, pentru fiecare tonă de MSG, producătorul comunitar are nevoie de o cantitate substanțial mai mică de zahăr față de necesarul producătorilor chinezi.

(97)

MSG este produs în Comunitate din melase de zahăr, în timp ce în China este produs din amidon extras din porumb sau orez. Unele părți interesate au afirmat că evoluția prețurilor acestor materii prime poate să fi oferit un avantaj comparativ producătorilor chinezi. Totuși, compararea costurilor materiilor prime necesare pentru a produce aceeași cantitate de MSG arată că există un avantaj competitiv în cazul producției MSG din melase. Pe baza informației disponibile, există indicații conform cărora acest avantaj comparativ s-a mărit chiar în cursul PA prin creșterea rapidă a prețului porumbului, atât la nivel internațional, cât și pe piața chineză. Totuși, din cauza dumpingului produselor chinezești, acest avantaj comparativ nu a generat câștig de procent de piață pentru MSG produs din melase de către industria comunitară.

(98)

În consecință, s-a concluzionat în mod provizoriu că diferența între materiile prime folosite de industria comunitară și cele folosite de producătorii-exportatori chinezi nu a contribuit la prejudiciul important suferit de către industria comunitară.

(99)

Analiza anterioară a demonstrat că există o creștere substanțială de volum și procent de piață pentru importurile care au făcut obiectul unui dumping originare din RPC între EF2005 și PA, odată cu un nivel ridicat al subcotării de preț în timpul PA. Această creștere a procentului de piață pentru importurile la preț scăzut din RPC a coincis cu o scădere semnificativă a procentului de piață pentru industria comunitară, ceea ce, împreună cu presiunea către scăderea prețurilor, a dus, între altele, la pierderi substanțiale pentru industria comunitară în perioada luată în calcul. Pe de altă parte, examinarea celorlalți factori care ar fi putut să prejudicieze industria comunitară a dezvăluit că niciunul dintre aceștia nu ar fi putut avea un impact negativ semnificativ.

(100)

Având în vedere analiza menționată mai sus, care a diferențiat și separat în mod clar efectele tuturor factorilor cunoscuți asupra situației industriei comunitare de efectele prejudiciabile ale importurilor care fac obiectul unui dumping, s-a concluzionat cu titlu provizoriu că importurile din țara respectivă au cauzat un prejudiciu important industriei comunitare în sensul articolului 3 alineatul (6) din regulamentul de bază.

(101)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă, în ciuda concluziilor privind dumpingul prejudiciabil, existau motive imperioase pentru a se ajunge la concluzia că nu este în interesul Comunității să se adopte măsuri în acest caz special. Determinarea interesului Comunității s-a bazat pe o evaluare a tuturor intereselor implicate, adică cele ale industriei comunitare, ale furnizorilor de materii prime, ale importatorilor și ale utilizatorilor produsului în cauză.

(102)

Industria comunitară este compusă dintr-un singur producător, stabilit în Franța. Societatea este proprietatea Ajinomoto Group, care este implicat, alături de alte activități, în producția și vânzarea de MSG pe plan mondial. Industria comunitară își procură materia primă de la furnizori comunitari, având prin urmare un impact asupra locurilor de muncă la nivelul furnizorilor de materie primă.

(103)

Industria comunitară a făcut eforturi din timpul EF2005 pentru a investi într-o restructurare profundă cu scopul reducerii costurilor și, drept rezultat, poate fi considerată a fi viabilă. Cu toate acestea, din cauza importurilor care fac obiectul unui dumping, a apărut un prejudiciu sub forma unei scăderi semnificative a volumului vânzărilor și a unei creșteri insuficiente a prețului de vânzare, ceea ce, mai departe, a dus la pierderi financiare semnificative pentru industria comunitară. Urmare a impunerii unor taxe antidumping, volumul MSG vândut de industrie este de așteptat să crească și, până la un punct, să existe și o creștere a prețurilor practicate de aceasta pe piața comunitară. Aceasta va permite industriei comunitare să atingă un nivel acceptabil de profitabilitate.

(104)

Se consideră că instituirea măsurilor ar restabili concurența loială pe piață. Trebuie remarcat faptul că pierderile înregistrate de industria comunitară se datorează dificultății acesteia de a concura cu importuri la prețuri scăzute, în condiții de dumping, originare din RPC. Impunerea măsurilor antidumping este în măsură să plaseze industria comunitară în poziția de a recâștiga măcar o parte din procentul de piață pierdut, cu impact pozitiv, în consecință, asupra profitabilității.

(105)

Așa cum s-a menționat anterior, industria comunitară a suferit un prejudiciu important din cauza importurilor care fac obiectul unui dumping din RPC. Dacă nu vor fi impuse măsuri, este probabilă o deteriorare în continuare a situației industriei comunitare, subminând astfel efectele pozitive ale investițiilor realizate în ultimii ani. Efectul de scădere a prețurilor provocat de importurile care fac obiectul unui dumping riscă să continue să zădărnicească toate eforturile depuse de industria comunitară, în special pentru a restabili rentabilitatea. Dacă nu se iau măsuri, industria comunitară riscă să nu mai fie prezentă pe termen lung.

(106)

În concluzie, se preconizează că măsurile vor permite industriei comunitare să se redreseze în urma dumpingului prejudiciabil stabilit în cursul anchetei.

(107)

Un total de trei importatori au cooperat la investigație și s-au pronunțat cu toții împotriva impunerii de măsuri antidumping. Acești importatori realizează în jur de 46 % din totalul importurilor din RPC în Comunitate și în jur de 19 % din consumul comunitar de MSG în cursul PA.

(108)

Pe baza constatărilor provizorii, s-a concluzionat că impactul introducerii măsurilor antidumping ar fi neglijabil pentru doi dintre importatorii care au cooperat. Pentru celălalt importator care a cooperat, indiciile preliminare arată că MSG reprezintă 7 % până la 12 % din activitatea acestuia. Această companie are mai puțin de cinci oameni direct angajați în acea parte din afacere care se ocupă cu MSG. Profitul companiei din vânzările de MSG este redus. Având în vedere toate acestea, impactul impunerii unei taxe antidumping ar trebui să nu fie neglijabil. Totuși, efectul așteptat al impunerii de măsuri ar fi creșterea prețului MSG (din toate sursele) pe piața comunitară. Acest importator ar fi, astfel, în poziția de a transmite mai departe toată sau aproape toată creșterea de costuri care rezultă din impunerea de măsuri antidumping, fără ca aceasta să aibă vreun efect semnificativ asupra profitului său global.

(109)

În aceste condiții, s-a concluzionat în mod provizoriu că, pe baza informației avute la dispoziție, este foarte probabil ca măsurile antidumping să aibă o influență puțin importantă asupra importatorilor, chiar nici una.

(110)

Au cooperat la investigație în total patru societăți utilizatoare, care dețin 18 % din importurile de MSG din RPC. Aceste societăți activează în industria alimentară și în industria produselor cosmetice de uz personal.

(111)

Doi dintre utilizatorii care au cooperat activează în industria alimentară. În total, aceste două societăți dețin aproximativ 17 % din importurile de MSG din RPC în PA. Trebuie să se remarce că ambele societăți procură cantități semnificative de la industria comunitară, precum și din alte surse. Trebuie să se remarce, de asemenea, că activitățile legate de MSG reprezintă doar o mică parte din întreaga activitate a ambelor societăți. Pentru una dintre societăți, care a importat o cantitate foarte mică de MSG din RPC în PA, impactul impunerii oricăror măsuri va fi neglijabil. Pentru cealaltă companie, impactul posibilei impuneri de măsuri trebuie să continue a fi investigat.

(112)

În ce privește ceilalți doi utilizatori care au cooperat, s-a constatat că reprezintă doar aproximativ 1 % din importurile din China în PA. În aceste condiții, s-a considerat că impunerea de măsuri antidumping nu ar avea un efect semnificativ asupra situației financiare a acestor companii.

(113)

În aceste condiții, s-a concluzionat în mod provizoriu că, pe baza informației avute la dispoziție, este foarte probabil ca măsurile antidumping să aibă o influență puțin importantă asupra utilizatorilor, chiar nici una.

(114)

Doi furnizori au răspuns la chestionar și au susținut impunerea de măsuri antidumping. Unul dintre aceștia este furnizor de materie primă, respectiv melasă de zahăr, pentru industria comunitară. Melasa de zahăr furnizată de către această societate industriei comunitare reprezintă aproximativ 5 % din cifra de afaceri a societății. Dacă nu se impun măsuri antidumping, există riscul, așa cum s-a menționat anterior, ca prezența pe termen lung a industriei comunitare să fie pusă la îndoială. Dacă s-ar întâmpla acest lucru, ar exista un impact negativ evident asupra situației furnizorilor de materie primă pentru industria comunitară.

(115)

În ceea ce îl privește pe cel de-al doilea furnizor, investigația va continua după impunerea de măsuri provizorii.

(116)

Dacă nu vor fi impuse măsuri, vânzările industriei comunitare vor continua să scadă, ceea ce va duce mai departe la reducerea cererii acesteia de materii prime. Acest lucru va avea foarte probabil repercusiuni negative asupra profitabilității furnizorilor de materii prime.

(117)

Unele părți interesate au declarat că Ajinomoto Group ar putea deține o poziție dominantă, nu numai pe piața comunitară, ci și pe piața mondială. Aceste părți interesate au susținut că, în afară de concurenții din China, Ajinomoto Group deține, de fapt, monopolul în domeniul producției de MSG la nivel mondial. Cu toate acestea, ar trebui subliniat faptul că, pe baza informațiilor furnizate de către una dintre părțile interesate care au făcut această declarație, producția de MSG independentă de China și de Ajinomoto reprezintă, încă, peste 500 000 tone (ceea ce reprezintă mai mult decât producția totală de MSG a Ajinomoto Group).

(118)

Referitor la piața comunitară, dacă se impun măsuri antidumping, este probabil ca producătorii-exportatori vizați din China, date fiind pozițiile puternice pe piață ale acestora, să continue să își vândă produsele, dar nu la prețuri de dumping. De asemenea, este probabil să existe încă un număr suficient de concurenți mari pe piața comunitară, inclusiv producători din Indonezia, Coreea de Sud, Vietnam, Brazilia și Taiwan. Trebuie subliniat faptul că, la începutul perioadei luate în considerare, importurile din aceste surse reprezentau 31,4 % din piața comunitară, dar au scăzut în mod substanțial din cauza importului la prețuri de dumping din RPC. În consecință, este probabil ca utilizatorii să poată alege în continuare între diferiți furnizori de MSG. În schimb, în absența măsurilor, va fi pus în joc viitorul industriei comunitare. Dispariția acesteia ar conduce la reducerea drastică a concurenței pe piața comunitară.

(119)

Având în vedere cele menționate anterior, s-a concluzionat cu titlu provizoriu că nu există motive convingătoare împotriva impunerii de taxe antidumping în cazul de față.

(120)

Având în vedere concluziile stabilite privind dumpingul, prejudiciul, legătura de cauzalitate și interesul Comunității, ar trebui să se instituie măsuri antidumping provizorii pentru a împiedica agravarea prejudiciului cauzat industriei comunitare de către importurile care fac obiectul unui dumping.

(121)

În sensul stabilirii nivelului taxei, s-a ținut seama de marjele de dumping constatate și de valoarea taxei necesară pentru a elimina prejudiciul suferit de industria comunitară.

(122)

Având în vedere că industria comunitară a suferit pierderi financiare pe parcursul întregii perioade luate în calcul, profitul care ar fi putut fi obținut în absența importurilor care au făcut obiectul unui dumping a fost calculat pe baza marjelor de profit pentru produsul analog, obținute în perioada luată în calcul de către producătorii de MSG în țări în care nu au fost prezente importurile din China, care au făcut obiectul unui dumping (și anume Taiwan și Thailanda). Pe această bază, s-a considerat că o marjă de profit de 5 % din cifra de afaceri ar putea fi considerată un minimum corespunzător pe care industria comunitară l-ar putea atinge în absența dumpingului prejudiciabil. Majorarea necesară a prețului a fost determinată prin compararea prețului de import mediu ponderat utilizat pentru calcularea subcotării cu prețul neprejudiciabil al produselor vândute de industria comunitară pe piața Comunității. Prețul neprejudiciabil a fost obținut prin ajustarea prețurilor de vânzare ale industriei comunitare pentru a se lua în considerare pierderile/profiturile reale din cursul PA și prin adăugarea marjei de profit menționate anterior. Orice diferență rezultată în urma acestei comparații a fost exprimată ca procent din totalul valorii de import CIF.

(123)

Luând în considerare cele menționate mai sus, se consideră că, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, trebuie să se instituie taxe antidumping provizorii la importurile originare din RPC, la nivelul marjei celei mai scăzute (dumping sau prejudiciu) în conformitate cu norma celei mai reduse taxe.

(124)

Ratele individuale ale taxei antidumping menționate în prezentul regulament au fost stabilite pe baza concluziilor prezentei anchete. Prin urmare, acestea reflectă situația constatată în cazul societăților în cauză, în cursul anchetei. Aceste rate ale taxelor (spre deosebire de taxa națională aplicabilă „tuturor celorlalte societăți”) se aplică, prin urmare, în mod exclusiv, importurilor de produse originare din țara în cauză, fabricate de societățile respective și, prin urmare, de entitățile juridice specifice menționate. Produsele importate fabricate de orice altă societate ale cărei denumire și adresă nu sunt menționate în mod expres în dispozitivul prezentului regulament, inclusiv de entitățile care au legătură cu societățile menționate în mod expres, nu pot beneficia de aceste niveluri și se supun taxei aplicabile „tuturor celorlalte societăți”.

(125)

Taxele antidumping propuse sunt următoarele:

(126)

Rezultatele provizorii de mai sus vor fi comunicate tuturor părților interesate care vor fi invitate să își facă cunoscute opiniile în scris și să solicite o audiere. Observațiile lor vor fi analizate și, atunci când acestea sunt justificate, vor fi luate în considerare înaintea adoptării oricăror decizii definitive. Reexaminarea rezultatelor provizorii ar putea fi necesară în scopul stabilirii oricăror rezultate definitive,