European flag

Jurnalul Ofícial
al Uniunii Europene

RO

Seria L

2023/2486

21.11.2023

REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2023/2486 AL COMISIEI

din 27 iunie 2023

de completare a Regulamentului (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului prin stabilirea criteriilor tehnice de examinare pentru a determina condițiile în care o activitate economică se califică drept activitate care contribuie în mod substanțial la utilizarea durabilă și la protejarea resurselor de apă și a resurselor marine, la tranziția către o economie circulară, la prevenirea și controlul poluării sau la protejarea și refacerea biodiversității și a ecosistemelor și pentru a stabili dacă activitatea economică respectivă aduce prejudicii semnificative vreunuia dintre celelalte obiective de mediu și de modificare a Regulamentului delegat (UE) 2021/2178 al Comisiei în ceea ce privește publicarea de informații specifice referitoare la activitățile economice respective

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2020 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile și de modificare a Regulamentului (UE) 2019/2088 (1), în special articolul 8 alineatul (4), articolul 12 alineatul (2), articolul 13 alineatul (2), articolul 14 alineatul (2) și articolul 15 alineatul (2),

întrucât:

(1)

Regulamentul (UE) 2020/852 instituie cadrul general pentru a determina dacă o activitate economică se califică drept durabilă din punctul de vedere al mediului în scopul stabilirii gradului în care o investiție este durabilă din punctul de vedere al mediului. Regulamentul respectiv se aplică măsurilor adoptate de Uniune sau de statele membre care stabilesc cerințe pentru participanții la piața financiară sau pentru emitenți în ceea ce privește produsele financiare sau obligațiunile corporative care sunt puse la dispoziție ca fiind durabile din punctul de vedere al mediului, pentru participanții la piața financiară care pun la dispoziție produse financiare, precum și pentru întreprinderile supuse obligației de a publica o declarație nefinanciară în temeiul articolului 19a din Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului (2) sau o declarație nefinanciară consolidată în temeiul articolului 29a din directiva respectivă. Operatorii economici sau autoritățile publice care nu intră sub incidența Regulamentului (UE) 2020/852 pot aplica, de asemenea, regulamentul respectiv în mod voluntar.

(2)

Articolul 12 alineatul (2), articolul 13 alineatul (2), articolul 14 alineatul (2) și articolul 15 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2020/852 prevăd obligația Comisiei de a adopta acte delegate de stabilire a criteriilor tehnice de examinare pentru a determina condițiile în care o anumită activitate economică se califică drept activitate care contribuie în mod substanțial la utilizarea durabilă și la protecția resurselor de apă și a celor marine, la tranziția către o economie circulară, la prevenirea și controlul poluării sau la protejarea și refacerea biodiversității și a ecosistemelor și, respectiv, pentru a stabili, pentru fiecare obiectiv de mediu relevant prevăzut la articolul 9 din regulamentul respectiv, criterii tehnice de examinare pentru a determina dacă activitatea economică respectivă nu aduce prejudicii semnificative unuia sau mai multora dintre obiectivele de mediu în cauză.

(3)

Comunicarea Comisiei din 6 iulie 2021 intitulată „Strategia pentru finanțarea tranziției către o economie durabilă” (3) a anunțat stabilirea unor criterii tehnice de examinare pentru obiectivele de mediu care vizează utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine, tranziția către o economie circulară, prevenirea și controlul poluării, precum și protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor. Aceste criterii tehnice de examinare ar trebui adoptate în plus față de criteriile tehnice de examinare stabilite în Regulamentul delegat (UE) 2021/2139 al Comisiei (4).

(4)

Criteriile tehnice de examinare pentru obiectivele de mediu care vizează utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine, tranziția către o economie circulară, prevenirea și controlul poluării, precum și protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor ar trebui, la fel ca criteriile tehnice de examinare stabilite în Regulamentul delegat (UE) 2021/2139, să urmeze, dacă este posibil, clasificarea activităților economice stabilită în sistemul de clasificare a activităților economice NACE Rev. 2 instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006 al Parlamentului European și al Consiliului (5). Pentru a facilita identificarea de către întreprinderi și participanții la piața financiară a activităților economice relevante pentru care ar trebui stabilite criterii tehnice de examinare, descrierea specifică a unei activități economice ar trebui să includă, de asemenea, trimiterile orientative la codurile NACE care pot fi asociate cu activitatea în cauză. Trimiterile respective ar trebui înțelese ca fiind orientative și nu ar trebui să prevaleze asupra definiției specifice a activității economice furnizate în descrierea sa.

(5)

Criteriile tehnice de examinare pentru activitățile economice care contribuie în mod substanțial la utilizarea durabilă și la protecția resurselor de apă și a celor marine, la tranziția către o economie circulară, la prevenirea și controlul poluării și la protejarea și refacerea biodiversității și a ecosistemelor ar trebui să asigure faptul că activitatea economică în cauză are un impact pozitiv asupra unuia dintre aceste obiective. Prin urmare, criteriile tehnice de examinare respective ar trebui să se refere la pragurile sau la nivelurile de performanță pe care activitatea economică ar trebui să le atingă pentru a se califica drept activitate care contribuie în mod substanțial la unul dintre obiectivele respective. Criteriile tehnice de examinare aferente principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” ar trebui să asigure faptul că activitatea economică nu are un impact negativ semnificativ asupra mediului, inclusiv un impact legat de schimbările climatice. În consecință, criteriile tehnice de examinare respective ar trebui să specifice cerințele minime pe care activitatea economică ar trebui să le îndeplinească pentru a se califica drept activitate durabilă din punctul de vedere al mediului.

(6)

Criteriile tehnice de examinare pentru a determina dacă o activitate economică contribuie în mod substanțial la unul dintre obiectivele de mediu prevăzute la articolul 9 din Regulamentul (UE) 2020/852 și dacă activitatea economică respectivă aduce prejudicii semnificative vreunuia dintre celelalte obiective de mediu ar trebui să se bazeze, după caz, pe legislația, bunele practici, standardele și metodologiile existente în Uniunea Europeană, precum și pe standarde, practici și metodologii consacrate, elaborate de entități publice recunoscute la nivel internațional. În cazul în care pentru un anumit domeniu de politică nu sunt disponibile astfel de standarde, practici și metodologii, criteriile tehnice de examinare ar trebui să se bazeze pe standardele consacrate elaborate de organisme private recunoscute la nivel internațional.

(7)

În temeiul articolului 19 alineatul (1) litera (h) din Regulamentul (UE) 2020/852, criteriile tehnice de examinare ar trebui să țină seama de natura și amploarea activității economice și de sectorul la care se referă, inclusiv dacă activitatea economică este o activitate de facilitare, astfel cum se menționează la articolul 16 din regulamentul respectiv. Pentru a îndeplini cerințele de la articolul 19 din Regulamentul (UE) 2020/852 într-un mod eficace și echilibrat, criteriile tehnice de examinare respective ar trebui să fie stabilite sub formă de prag cantitativ sau de cerință minimă, de îmbunătățire relativă, de set de cerințe privind performanța calitativă, de cerințe bazate pe proces sau pe practici sau de descriere precisă a naturii activității economice în sine, dacă activitatea respectivă, prin natura sa, poate contribui în mod substanțial la obiectivele de mediu.

(8)

Criteriile tehnice de examinare pentru determinarea condițiilor în care o activitate economică se califică drept activitate care contribuie în mod substanțial la utilizarea durabilă și la protecția resurselor de apă și a celor marine ar trebui să reflecte necesitatea de a atinge o stare bună pentru toate corpurile de apă și o stare ecologică bună pentru apele marine și de a preveni deteriorarea corpurilor de apă care au deja o stare bună sau a apelor marine care se află deja într-o stare ecologică bună. Prin urmare, este oportun să se pună accentul în primul rând pe activitățile și sectoarele economice care au cel mai mare potențial de a atinge aceste obiective.

(9)

Cadrul Uniunii pentru protecția apei (6) asigură o abordare integrată a gestionării apei, respectând integritatea ecosistemelor în ansamblul lor. Prin urmare, criteriile tehnice de examinare ar trebui să vizeze abordarea efectelor negative ale evacuărilor de ape uzate urbane și industriale, protejarea sănătății umane de impactul negativ al oricărei contaminări a apei destinate consumului uman, îmbunătățirea gestionării apei și a eficienței utilizării apei, asigurarea utilizării durabile a serviciilor ecosistemice marine, contribuția la starea ecologică bună a apelor marine și la atingerea și menținerea generală a unei stări bune sau a unui potențial bun al corpurilor de apă, inclusiv al corpurilor de apă de suprafață și subterane. Criteriile tehnice de examinare pentru epurarea apelor uzate urbane ca activitate care aduce o contribuție substanțială la unul sau mai multe obiective de mediu ar trebui analizate și, dacă este necesar, revizuite, ținând seama de legislația relevantă a Uniunii, inclusiv de Directiva 91/271/CEE a Consiliului (7).

(10)

În ceea ce privește soluțiile inspirate și sprijinite de natură, care oferă beneficii de mediu, sociale și economice și contribuie la consolidarea rezilienței, criteriile tehnice de examinare ar trebui să vizeze prevenirea și protejarea împotriva inundațiilor sau a secetelor, îmbunătățind în același timp retenția naturală a apei, biodiversitatea și calitatea apei.

(11)

Tranziția către o economie circulară este un factor favorizant al durabilității mediului, care generează beneficii semnificative pentru gestionarea durabilă a apei, protecția și conservarea biodiversității, prevenirea și controlul poluării și atenuarea schimbărilor climatice. Economia circulară reflectă necesitatea ca activitățile economice să promoveze utilizarea eficientă a resurselor prin reutilizarea și reciclarea corespunzătoare a resurselor. Criteriile tehnice de examinare pentru a determina în ce condiții o activitate economică se califică drept activitate care contribuie în mod substanțial la tranziția către o economie circulară ar trebui, prin urmare, să asigure faptul că, în faza de proiectare și de producție, operatorul ia în considerare păstrarea valorii pe termen lung și reducerea deșeurilor generate de produs pe parcursul ciclului său de viață. În cursul fazei sale de utilizare, produsul ar trebui să facă obiectul unor măsuri de întreținere pentru a-i prelungi durata de viață, reducând în același timp cantitatea de deșeuri. Produsul ar trebui să fie demontat sau tratat după utilizare pentru a se asigura că poate fi reutilizat sau reciclat pentru fabricarea unui alt produs. Această abordare poate limita dependența economiei Uniunii de materialele importate din țări terțe, ceea ce este deosebit de important în ceea ce privește materiile prime critice. Prin urmare, este oportun să se pună accentul în primul rând pe activitățile și sectoarele economice care au cel mai mare potențial de a atinge aceste obiective.

(12)

Atunci când se ia în considerare circularitatea unui produs, fazele de proiectare și de producție sunt esențiale pentru asigurarea durabilității și a posibilei reutilizări a produsului, precum și pentru posibilitatea de reciclare a acestuia. Aceste faze sunt, de asemenea, imperative pentru reducerea conținutului de substanțe periculoase și pentru înlocuirea substanțelor care prezintă motive de îngrijorare deosebită în materiale și produse pe parcursul întregului lor ciclu de viață. Criteriile tehnice de examinare pentru activitățile de producție care contribuie în mod substanțial la tranziția către o economie circulară ar trebui, prin urmare, să stabilească cerințe de proiectare pentru longevitatea, potențialul de reparare și de reutilizare a produselor, precum și cerințe privind utilizarea materialelor, a substanțelor și a proceselor care permit reciclarea de calitate a produsului. Utilizarea substanțelor periculoase ar trebui redusă la minimum. Atunci când este posibil, criteriile ar trebui să impună, de asemenea, utilizarea de materiale reciclate pentru fabricarea produsului în sine.

(13)

În urma comunicărilor Comisiei din 11 decembrie 2019 privind „Pactul verde european” (8), din 11 martie 2020 privind un nou Plan de acțiune privind economia circulară (9), din 16 ianuarie 2018 privind Strategia privind materialele plastice (10) și din 30 noiembrie 2022 privind Strategia europeană pentru materialele plastice (11), criteriile tehnice de examinare pentru fabricarea ambalajelor din plastic ar trebui să fie completate, reexaminate și, dacă este necesar, revizuite ținând seama de dreptul relevant al Uniunii, inclusiv de Directiva 94/62/CE a Parlamentului European și a Consiliului (12) și de revizuirile sale viitoare.

(14)

În lipsa unor criterii de durabilitate convenite pe cale juridică privind rolul biomasei în ambalajele din plastic, criteriile tehnice de examinare pentru fabricarea ambalajelor din plastic care contribuie în mod substanțial la tranziția către o economie circulară se axează pe utilizarea materiilor prime obținute din biodeșeuri. Este posibil ca aceste criterii să necesite o revizuire pentru a ține seama de evoluțiile tehnologice și politice viitoare, inclusiv de revizuirea Directivei (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului (13), precum și de eventuala contribuție la alte obiective de mediu.

(15)

O bună gestionare a deșeurilor este una dintre pietrele de temelie ale economiei circulare și contribuie la prevenirea unui impact negativ al deșeurilor asupra mediului și asupra sănătății umane. Legislația Uniunii privind deșeurile (14) îmbunătățește gestionarea deșeurilor prin stabilirea unei „ierarhii a deșeurilor” în care prevenirea generării de deșeuri, pregătirea pentru reutilizare și reciclarea sunt opțiunile preferate, urmate de alte forme de valorificare, inclusiv valorificarea energetică și numai în ultimă instanță, eliminarea, cum ar fi prin incinerarea fără valorificare energetică sau depozitarea deșeurilor. Criteriile tehnice de examinare pentru determinarea condițiilor în care o anumită activitate economică se califică drept activitate care contribuie în mod substanțial la tranziția către o economie circulară ar trebui, prin urmare, să vizeze prevenirea sau reducerea generării de deșeuri, creșterea gradului de pregătire pentru reutilizare și reciclare a deșeurilor, evitarea scăderii calității produselor reciclate și a eliminării deșeurilor. Ținând seama de faptul că materialele adecvate pentru a fi reintroduse în economia circulară, cum ar fi metalele și sărurile anorganice, pot fi reciclate din produsele de ardere, în special din cenușa de vatră rezultată din incinerarea deșeurilor nepericuloase, trebuie luată în considerare instituirea unor criterii tehnice de examinare pentru această activitate de reciclare.

(16)

Construcțiile și demolările sunt responsabile pentru 37 % din deșeurile din Uniune (15). Asigurarea faptului că materialele utilizate în procesul de construcție și întreținere a clădirilor și a altor obiecte de construcții civile provin în principal din materiale reutilizate sau reciclate (materii prime secundare) și, la rândul lor, sunt pregătite pentru reutilizare sau reciclare atunci când activul construit este demolat, poate juca, prin urmare, un rol important în tranziția către o economie circulară. Prin urmare, ar trebui stabilite criterii tehnice de examinare pentru construirea de clădiri noi, renovarea clădirilor existente, demolarea clădirilor și a altor structuri, întreținerea drumurilor și a autostrăzilor și utilizarea betonului în proiectele de inginerie civilă. Aspectele legate de circularitatea materialelor și a activelor construite trebuie luate în considerare în faza de proiectare, până la faza de demontare. Prin urmare, criteriile tehnice de examinare ar trebui să respecte principiile proiectării și producției conforme principiilor economiei circulare a activului construit, precum și ale utilizării circulare a materialelor utilizate pentru producerea activului respectiv.

(17)

O întreagă nouă gamă de servicii durabile, modele de afaceri de tip „produs ca serviciu” și soluții digitale contribuie la o mai bună calitate a vieții, la locuri de muncă inovatoare și la îmbunătățirea cunoștințelor și a competențelor. În conformitate cu Comunicarea Comisiei intitulată „Un nou Plan de acțiune privind economia circulară – Pentru o Europă mai curată și mai competitivă”, economia circulară oferă produse de înaltă calitate, funcționale și sigure, care sunt eficiente și la prețuri accesibile, durează mai mult și sunt concepute pentru reutilizare, reparare și reciclare de înaltă calitate. Prin urmare, ar trebui stabilite criteriile tehnice de examinare pentru a determina condițiile în care serviciile inovatoare durabile se califică drept servicii care contribuie în mod substanțial la tranziția către o economie circulară pentru activitățile care contribuie la prelungirea duratei de viață a produselor.

(18)

Soluțiile digitale, inclusiv utilizarea pașapoartelor digitale ale produselor, pot furniza date în timp real cu privire la locul, starea și disponibilitatea unui articol și pot spori trasabilitatea materialelor, sporind astfel păstrarea valorii în fiecare decizie de proiectare, fabricare și consum. La rândul său, acest lucru permite actorilor economici să treacă la modele de afaceri circulare, inclusiv la modelul de afaceri de tip „produs ca serviciu”, decuplând în cele din urmă activitățile economice de utilizarea resurselor naturale și îmbunătățind impactul unei activități economice asupra mediului. Prin urmare, ar trebui stabilite criterii tehnice de examinare pentru noile soluții digitale care pot îmbunătăți transparența și eficiența monitorizării și a asigurării respectării reglementărilor de mediu, inclusiv a procesului decizional în cadrul gestionării integrate a resurselor de apă.

(19)

Criteriile tehnice de examinare pentru determinarea condițiilor în care o activitate economică se califică drept activitate care contribuie în mod substanțial la prevenirea și controlul poluării ar trebui să reflecte necesitatea de a elimina poluarea aerului, a apei, a solului, a organismelor vii și a resurselor alimentare. Poluarea poate cauza boli și, în consecință, poate duce la decese premature. Cele mai nocive efecte ale sale asupra sănătății umane sunt suportate, de regulă, de grupurile cele mai vulnerabile (16). Poluarea amenință, de asemenea, biodiversitatea și contribuie la dispariția în masă a speciilor. Astfel cum s-a subliniat în Comunicarea Comisiei din 12 mai 2021 intitulată „Calea către o planetă sănătoasă pentru toți – Plan de acțiune al UE: «Către reducerea la zero a poluării aerului, apei și solului»” (17), beneficiile economice ale combaterii poluării sunt substanțiale, iar beneficiile pentru societate depășesc cu mult costurile necesare.

(20)

Urmărind obiectivul ambițios al Comunicării Comisiei din 14 octombrie 2020 intitulate „Strategia pentru promovarea sustenabilității în domeniul substanțelor chimice – Către un mediu fără substanțe toxice” (18), pentru a contribui la prevenirea și controlul poluării, este deosebit de important să se elimine treptat cele mai nocive substanțe din produsele de larg consum sau de uz profesional, cu excepția cazului în care utilizarea lor s-a dovedit a fi esențială pentru societate, și să se înlocuiască sau să se reducă la minimum, pe cât posibil, producția și utilizarea substanțelor care prezintă motive de îngrijorare.

(21)

Poluarea cauzată de anumite ingrediente farmaceutice poate prezenta riscuri pentru mediu și pentru sănătatea umană, astfel cum se subliniază în Comunicarea Comisiei din 11 martie 2019 intitulată „Abordarea strategică a Uniunii Europene privind impactul substanțelor farmaceutice asupra mediului” (19). Criteriile tehnice de examinare pentru fabricarea ingredientelor farmaceutice active sau a substanțelor active și pentru fabricarea medicamentelor ar trebui, prin urmare, să vizeze promovarea producției și a utilizării ingredientelor care sunt substanțe prezente în natură sau care sunt clasificate ca ușor biodegradabile.

(22)

Prevenirea și reducerea emisiilor de poluanți în faza încheierii ciclului de viață al produselor și curățarea poluării existente au un potențial semnificativ de protecție a mediului împotriva poluării și de îmbunătățire a stării mediului. Prin urmare, ar trebui stabilite criterii tehnice de examinare pentru colectarea, transportul și tratarea deșeurilor periculoase care prezintă un risc mai mare pentru mediu și sănătatea umană decât deșeurile nepericuloase, precum și pentru decontaminarea depozitelor de deșeuri neconforme și a depozitelor de deșeuri abandonate sau ilegale și a siturilor și zonelor contaminate.

(23)

Criteriile tehnice de examinare pentru a determina în ce condiții o activitate economică se califică drept o activitate care contribuie în mod substanțial la protejarea și refacerea biodiversității și a ecosistemelor ar trebui să reflecte necesitatea de a proteja, a conserva sau a reface biodiversitatea pentru a obține o stare bună a ecosistemelor sau pentru a proteja ecosistemele care sunt deja în stare bună. Pierderea biodiversității și prăbușirea ecosistemelor reprezintă una dintre cele mai mari amenințări cu care se confruntă umanitatea în următorul deceniu (20).

(24)

Conservarea biodiversității are beneficii economice directe pentru multe sectoare ale economiei. Prin urmare, criteriile tehnice de examinare ar trebui să vizeze menținerea sau îmbunătățirea stării și a tendințelor habitatelor terestre, de apă dulce și marine, ale ecosistemelor și ale populațiilor de specii de faună și floră aferente.

(25)

Valoarea biodiversității și a serviciilor asociate furnizate de ecosistemele sănătoase este importantă pentru turism, deoarece contribuie în mod semnificativ la atractivitatea și calitatea destinațiilor turistice și, prin urmare, la competitivitatea acestora. Prin urmare, ar trebui stabilite criterii tehnice de examinare pentru activitățile de cazare turistică, iar aceste criterii ar trebui să vizeze asigurarea faptului că activitățile respective respectă principiile și cerințele minime adecvate pentru a proteja și a susține biodiversitatea și ecosistemele și pentru a contribui la conservarea lor.

(26)

Criteriile tehnice de examinare pentru a stabili dacă activitățile economice care contribuie în mod substanțial la unul dintre obiectivele de mediu aduc prejudicii semnificative vreunuia dintre celelalte obiective de mediu ar trebui să vizeze asigurarea faptului că această contribuție la unul dintre obiectivele de mediu nu este adusă în detrimentul altor obiective de mediu. Criteriile aferente principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” joacă, prin urmare, un rol esențial în asigurarea integrității de mediu a clasificării activităților durabile din punctul de vedere al mediului. Ar trebui să se specifice criteriile aferente principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” unui anumit obiectiv de mediu pentru activitățile care riscă să aducă prejudicii semnificative obiectivului respectiv. Aceste criterii ar trebui să țină seama de cerințele relevante ale legislației existente a Uniunii și să se bazeze pe acestea.

(27)

Criteriile tehnice de examinare pentru asigurarea faptului că activitățile care contribuie în mod substanțial la unul dintre obiectivele de mediu nu aduc prejudicii semnificative atenuării schimbărilor climatice ar trebui să asigure faptul că activitățile economice care au potențialul de a contribui în mod substanțial la alte obiective de mediu decât atenuarea schimbărilor climatice nu conduc la emisii semnificative de gaze cu efect de seră.

(28)

Schimbările climatice sunt susceptibile să afecteze toate sectoarele economiei. Criteriile tehnice de examinare cu scopul de a asigura faptul că activitățile economice care contribuie în mod substanțial la unul dintre obiectivele de mediu nu aduc prejudicii semnificative adaptării la schimbările climatice ar trebui, prin urmare, să se aplice tuturor acestor activități economice. Aceste criterii ar trebui să asigure faptul că se identifică riscurile existente și viitoare care sunt semnificative pentru activitățile economice în cauză și că se pun în practică soluții de adaptare care vizează reducerea la minimum sau evitarea eventualelor pierderi sau impacturi asupra continuității activității.

(29)

Ar trebui să se stabilească criterii tehnice de examinare aferente principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” utilizării durabile și protecției resurselor de apă și a celor marine pentru toate activitățile care ar putea împiedica o astfel de utilizare durabilă și protecție. Aceste criterii ar trebui să vizeze evitarea riscului ca activitățile economice să aducă prejudicii stării bune sau potențialului ecologic bun al corpurilor de apă, inclusiv al apelor de suprafață și subterane, sau stării ecologice bune a apelor marine, prin impunerea obligației de a identifica și a aborda riscurile de degradare a mediului, în conformitate cu un plan de gestionare a utilizării și protecției apei sau cu strategiile marine ale statelor membre.

(30)

Criteriile tehnice de examinare aferente principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” tranziției către o economie circulară ar trebui adaptate la activitățile economice specifice, pentru a se asigura faptul că aceste activități nu conduc la o utilizare ineficientă a resurselor sau la o blocare în modele de producție liniară, că se evită sau se reduce generarea de deșeuri și că, atunci când generarea de deșeuri este inevitabilă, acestea sunt gestionate în conformitate cu ierarhia deșeurilor. Aceste criterii ar trebui, de asemenea, să asigure faptul că activitățile economice nu subminează obiectivul tranziției către o economie circulară.

(31)

Criteriile tehnice de examinare aferente principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” prevenirii și controlului poluării ar trebui să reflecte particularitățile sectorului pentru a aborda sursele și tipurile relevante de poluare din aer, apă sau sol, făcând trimitere, acolo unde este relevant, la concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile stabilite în temeiul Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului (21).

(32)

Ar trebui să se stabilească criterii de examinare aferente principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” protecției și refacerii biodiversității și a ecosistemelor pentru toate activitățile care pot prezenta riscuri pentru starea sau condiția habitatelor, a speciilor sau a ecosistemelor, iar aceste crierii ar trebui să prevadă, după caz, obligația de a efectua evaluări ale impactului asupra mediului sau alte evaluări adecvate și de a pune în aplicare concluziile acestor evaluări. Aceste criterii ar trebui să garanteze faptul că, chiar și în lipsa unei cerințe de efectuare a unei evaluări a impactului asupra mediului sau a unei alte evaluări adecvate, activitățile nu duc la perturbarea, capturarea sau uciderea speciilor protejate prin lege sau la deteriorarea habitatelor protejate prin lege.

(33)

Întrucât este probabil ca schimbările climatice să afecteze toate sectoarele economiei, toate aceste sectoare ale economiei vor trebui să se adapteze la impactul negativ al schimbărilor climatice actuale și al celor preconizate în viitor. Prin urmare, în viitor, urmează să fie stabilite criterii tehnice de examinare pentru contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice pentru toate sectoarele și activitățile economice care fac obiectul criteriilor tehnice de examinare, precum și pentru contribuția substanțială la utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine, la tranziția la o economie circulară, la prevenirea și controlul poluării sau la protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor, prevăzute în prezentul regulament.

(34)

Includerea de noi activități economice care contribuie la obiectivele de mediu în temeiul articolului 12 alineatul (2), al articolului 13 alineatul (2), al articolului 14 alineatul (2) și al articolului 15 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2020/852 va extinde sfera de aplicare a obligației de prezentare de informații prevăzute la articolul 8 din regulamentul respectiv. Prin urmare, Regulamentul delegat (UE) 2021/2178 (22) al Comisiei, care a fost adoptat în temeiul articolului 8 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2020/852, ar trebui modificat pentru a reflecta extinderea domeniului de aplicare. Pentru a aborda anumite inconsecvențe tehnice și juridice identificate de la aplicarea Regulamentului delegat (UE) 2021/2178, ar trebui introduse modificări specifice la regulamentul respectiv.

(35)

Prin urmare, Regulamentul delegat (UE) 2021/2178 ar trebui modificat în consecință.

(36)

Cele patru obiective de mediu menționate la articolul 9 literele (c)-(f) din Regulamentul (UE) 2020/852 și la articolele 12, 13, 14 și 15 din regulamentul respectiv sunt strâns legate în ceea ce privește mijloacele prin care este atins un obiectiv și beneficiile pe care atingerea unuia dintre obiective le poate avea asupra altor obiective. Dispozițiile care stabilesc dacă o activitate economică contribuie în mod substanțial la utilizarea durabilă și la protecția resurselor de apă și marine, la tranziția către o economie circulară, la prevenirea și controlul poluării sau la protejarea și refacerea biodiversității și a ecosistemelor sunt, prin urmare, strâns legate între ele și sunt strâns legate de necesitatea de a extinde obligațiile de informare prevăzute în Regulamentul delegat (UE) 2021/2178. Pentru a se asigura coerența acestor dispoziții, care ar trebui să intre în vigoare în același timp pentru a le permite părților interesate să aibă o imagine cuprinzătoare a cadrului juridic și pentru a facilita aplicarea Regulamentului (UE) 2020/852, este necesar ca dispozițiile respective să fie incluse într-un singur regulament.

(37)

Pentru a se asigura faptul că aplicarea Regulamentului (UE) 2020/852 ține seama atât de evoluțiile științifice, tehnologice, cât și de cele ale pieței și ale politicilor, prezentul regulament ar trebui să fie revizuit cu regularitate și, după caz, modificat în ceea ce privește activitățile considerate drept activități care contribuie în mod substanțial la utilizarea durabilă și la protecția resurselor de apă și a celor marine, la tranziția către o economie circulară, la prevenirea și controlul poluării, la protejarea și refacerea biodiversității și a ecosistemelor, precum și la criteriile tehnice de examinare corespunzătoare.

(38)

Prezentul regulament este în concordanță cu obiectivul neutralității climatice prevăzut la articolul 2 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului (23) și asigură realizarea de progrese în materie de adaptare, astfel cum se menționează la articolul 5 din regulamentul respectiv. Comisia a evaluat coerența criteriilor tehnice de examinare cu obiectivul și țintele Regulamentului (UE) 2021/1119, pentru a se asigura că activitățile economice care contribuie în mod substanțial la unul dintre obiectivele de mediu nu aduc prejudicii semnificative atenuării schimbărilor climatice și adaptării la acestea, astfel cum se prevede la articolul 6 alineatul (4) din regulamentul respectiv.

(39)

Este necesar să se acorde întreprinderilor nefinanciare și financiare suficient timp pentru a evalua dacă activitățile lor economice respectă criteriile tehnice de examinare prevăzute în prezentul regulament și să raporteze pe baza evaluării respective în conformitate cu Regulamentul delegat (UE) 2021/2178. Prin urmare, data aplicării prezentului regulament ar trebui amânată, în timp ce modificările aduse Regulamentului delegat (UE) 2021/2178 ar trebui să asigure faptul că întreprinderile nefinanciare și financiare dispun de suficient timp pentru a se conforma cerințelor de raportare care le revin în temeiul regulamentului respectiv,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Criterii tehnice de examinare legate de utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Criteriile tehnice de examinare cu scopul de a determina condițiile în care o activitate economică se califică drept activitate care contribuie în mod substanțial la utilizarea durabilă și la protecția resurselor de apă și a celor marine și de a stabili dacă activitatea economică respectivă aduce prejudicii semnificative vreunuia dintre celelalte obiective de mediu prevăzute la articolul 9 din Regulamentul (UE) 2020/852 sunt stabilite în anexa I la prezentul regulament.

Articolul 2

Criterii tehnice de examinare legate de tranziția către o economie circulară

Criteriile tehnice de examinare cu scopul de a determina condițiile în care o activitate economică se califică drept activitate care contribuie în mod substanțial la tranziția către o economie circulară și de a stabili dacă activitatea economică respectivă aduce prejudicii semnificative vreunuia dintre celelalte obiective de mediu prevăzute la articolul 9 din Regulamentul (UE) 2020/852 sunt stabilite în anexa II la prezentul regulament.

Articolul 3

Criterii tehnice de examinare legate de prevenirea și controlul poluării

Criteriile tehnice de examinare cu scopul de a determina condițiile în care o activitate economică se califică drept activitate care contribuie în mod substanțial la prevenirea și controlul poluării și de a stabili dacă activitatea economică respectivă aduce prejudicii semnificative vreunuia dintre celelalte obiective de mediu prevăzute la articolul 9 din Regulamentul (UE) 2020/852 sunt stabilite în anexa III la prezentul regulament.

Articolul 4

Criterii tehnice de examinare legate de protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Criteriile tehnice de examinare cu scopul de a determina condițiile în care o activitate economică se califică drept activitate care contribuie în mod substanțial la protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor și de a stabili dacă activitatea economică respectivă aduce prejudicii semnificative vreunuia dintre celelalte obiective de mediu prevăzute la articolul 9 din Regulamentul (UE) 2020/852 sunt stabilite în anexa IV la prezentul regulament.

Articolul 5

Modificări aduse Regulamentului delegat (UE) 2021/2178

Regulamentul delegat (UE) 2021/2178 se modifică după cum urmează:

1.

la articolul 8, alineatul (5) se elimină;

2.

la articolul 10 se adaugă următoarele alineate (6) și (7):

„(6)   De la 1 ianuarie 2024 până la 31 decembrie 2024, întreprinderile nefinanciare prezintă informații numai cu privire la proporția, din cifra lor de afaceri totală și cheltuielile lor de capital și operaționale totale, a activităților economice eligibile și a activităților economice neeligibile din punctul de vedere al taxonomiei în temeiul Regulamentului delegat (UE) 2023/2486 și al secțiunilor 3.18-3.21, al secțiunilor 6.18-6.20 din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2021/2139 și al secțiunilor 5.13, 7.8, 8.4, 9.3, 14.1 și 14.2 din anexa II la Regulamentul delegat (UE) 2021/2139 și informațiile calitative menționate în secțiunea 1.2 din anexa I relevante pentru respectiva prezentare de informații.

Indicatorii-cheie de performanță ai întreprinderilor nefinanciare acoperă activitățile economice prevăzute în Regulamentul delegat (UE) 2023/2486 și în secțiunile 3.18-3.21, în secțiunile 6.18-6.20 din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2021/2139 și în secțiunile 5.13, 7.8, 8.4, 9.3, 14.1 și 14.2 din anexa II la Regulamentul delegat (UE) 2021/2139 începând cu 1 ianuarie 2025.

(7)   De la 1 ianuarie 2024 până la 31 decembrie 2025, întreprinderile financiare furnizează informații numai cu privire la:

(a)

proporția din activele lor acoperite a expunerilor la activități economice neeligibile și eligibile din punctul de vedere al taxonomiei în temeiul Regulamentului delegat (UE) 2023/2486 și al secțiunilor 3.18-3.21, al secțiunilor 6.18-6.20 din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2021/2139 și al secțiunilor 5.13, 7.8, 8.4, 9.3, 14.1 și 14.2 din anexa II la Regulamentul delegat (UE) 2021/2139;

(b)

informațiile calitative menționate în anexa XI referitoare la activitățile economice menționate la litera (a).

Indicatorii-cheie de performanță ai întreprinderilor financiare acoperă activitățile economice prevăzute în Regulamentul delegat (UE) 2023/2486 și în secțiunile 3.18-3.21, în secțiunile 6.18-6.20 din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2021/2139 și în secțiunile 5.13, 7.8, 8.4, 9.3, 14.1 și 14.2 din anexa II la Regulamentul delegat (UE) 2021/2139 începând cu 1 ianuarie 2026.”

;

3.

anexele I, II, III, IV, V, VII, IX și X se modifică în conformitate cu anexa V la prezentul regulament;

4.

anexa VI se înlocuiește cu textul prevăzut în anexa VI la prezentul regulament;

5.

anexa VIII se înlocuiește cu textul din anexa VII la prezentul regulament.

Articolul 6

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 1 ianuarie 2024.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 27 iunie 2023.

Pentru Comisie

Președinta

Ursula VON DER LEYEN

(1)   JO L 198, 22.6.2020, p. 13.

(2)  Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 privind situațiile financiare anuale, situațiile financiare consolidate și rapoartele conexe ale anumitor tipuri de întreprinderi, de modificare a Directivei 2006/43/CE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Directivelor 78/660/CEE și 83/349/CEE ale Consiliului (JO L 182, 29.6.2013, p. 19).

(3)  Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Strategia pentru finanțarea tranziției către o economie durabilă [COM(2021) 390 final].

(4)  Regulamentul delegat (UE) 2021/2139 al Comisiei din 4 iunie 2021 de completare a Regulamentului (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului prin stabilirea criteriilor tehnice de examinare pentru a determina condițiile în care o activitate economică se califică drept activitate care contribuie în mod substanțial la atenuarea schimbărilor climatice sau la adaptarea la schimbările climatice și pentru a stabili dacă activitatea economică respectivă aduce prejudicii semnificative vreunuia dintre celelalte obiective de mediu (JO L 442, 9.12.2021, p. 1).

(5)  Regulamentul (CE) nr. 1893/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 decembrie 2006 de stabilire a Nomenclatorului statistic al activităților economice NACE a doua revizuire și de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 3037/90 al Consiliului, precum și a anumitor regulamente CE privind domenii statistice specifice (JO L 393, 30.12.2006, p. 1).

(6)  În special Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei (JO L 327, 22.12.2000, p. 1), Directiva 2008/105/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 2008 privind standardele de calitate a mediului în domeniul apei, de modificare și de abrogare a Directivelor 82/176/CEE, 83/513/CEE, 84/156/CEE, 84/491/CEE, 86/280/CEE ale Consiliului și de modificare a Directivei 2000/60/CE (JO L 348, 24.12.2008, p. 84), Directiva 2006/118/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind protecția apelor subterane împotriva poluării și a deteriorării (JO L 372, 27.12.2006, p. 19), Directiva 91/271/CEE a Consiliului din 21 mai 1991 privind tratarea apelor urbane reziduale (JO L 135, 30.5.1991, p. 40), Directiva (UE) 2020/2184 a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 2020 privind calitatea apei destinate consumului uman (JO L 435, 23.12.2020, p. 1), Directiva 2008/56/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 iunie 2008 de instituire a unui cadru de acțiune comunitară în domeniul politicii privind mediul marin (Directiva-cadru „Strategia pentru mediul marin”) (JO L 164, 25.6.2008, p. 19), Directiva 2006/7/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 februarie 2006 privind gestionarea calității apei pentru scăldat și de abrogare a Directivei 76/160/CEE (JO L 64, 4.3.2006, p. 37) și Directiva 91/676/CEE a Consiliului din 12 decembrie 1991 privind protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole (JO L 375, 31.12.1991, p. 1).

(7)  Directiva 91/271/CEE a Consiliului din 21 mai 1991 privind tratarea apelor urbane reziduale (JO L 135, 30.5.1991, p. 40).

(8)  Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Pactul verde european [COM(2019) 640 final].

(9)  Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Un nou Plan de acțiune privind economia circulară – Pentru o Europă mai curată și mai competitivă [COM(2020) 98 final].

(10)  Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – O strategie europeană pentru materialele plastice într-o economie circulară [COM(2018) 28 final].

(11)  Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Cadrul de politică al UE privind materialele plastice de origine biologică, biodegradabile și compostabile [COM(2022) 682 final].

(12)  Directiva 94/62/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 decembrie 1994 privind ambalajele și deșeurile de ambalaje (JO L 365, 31.12.1994, p. 10).

(13)  Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (JO L 328, 21.12.2018, p. 82).

(14)  A se vedea în special articolul 4 din Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive (JO L 312, 22.11.2008, p. 3).

(15)  Baza de date Eurostat Statistics Explained, care prezintă datele colectate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 2150/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 noiembrie 2002 privind statisticile referitoare la deșeuri (JO L 332, 9.12.2002, p. 1).

(16)  Raportul Agenției Europene de Mediu nr. 22/2018, Unequal exposure and unequal impacts: social vulnerability to air pollution, noise and extreme temperatures in Europe (Expunere inegală și consecințe inegale: vulnerabilitatea socială la poluarea aerului, zgomot și temperaturi extreme în Europa).

(17)  Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Calea către o planetă sănătoasă pentru toți – Plan de acțiune al UE: „Către reducerea la zero a poluării aerului, apei și solului” [COM(2021) 400 final].

(18)  Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Strategia pentru promovarea sustenabilității în domeniul substanțelor chimice – Către un mediu fără substanțe toxice [COM(2020) 667 final].

(19)  Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu și Comitetul Economic și Social European – Abordarea strategică a Uniunii Europene privind impactul substanțelor farmaceutice asupra mediului [COM(2019) 128 final].

(20)  Forumul Economic Mondial (2020), Raportul privind riscurile mondiale, 2020.

(21)  Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind emisiile industriale (prevenirea și controlul integrat al poluării) (JO L 334, 17.12.2010, p. 17).

(22)  Regulamentul delegat (UE) 2021/2178 al Comisiei din 6 iulie 2021 de completare a Regulamentului (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului prin precizarea conținutului și a modului de prezentare a informațiilor care trebuie furnizate de întreprinderile care fac obiectul articolului 19a sau 29a din Directiva 2013/34/UE în ceea ce privește activitățile economice durabile din punctul de vedere al mediului și prin precizarea metodologiei pentru respectarea acestei obligații de furnizare de informații (JO L 443, 10.12.2021, p. 9).

(23)  Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 iunie 2021 de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 401/2009 și (UE) 2018/1999 („Legea europeană a climei”) (JO L 243, 9.7.2021, p. 1).

ANEXA I

Criteriile tehnice de examinare pentru a determina condițiile în care o activitate economică se califică drept activitate care contribuie în mod substanțial la utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine și pentru a stabili dacă activitatea economică respectivă aduce prejudicii semnificative vreunuia dintre celelalte obiective de mediu

Cuprins

1.

 Industria prelucrătoare 11

1.1.

 Fabricarea și instalarea tehnologiilor de control al scurgerilor care permit reducerea și prevenirea scurgerilor în sistemele de alimentare cu apă și furnizarea de servicii conexe acestor tehnologii 11

2.

 Alimentarea cu apă, lucrări de canalizare, activități de gestionare a deșeurilor și de depoluare 12

2.1.

 Alimentarea cu apă 12

2.2.

 Epurarea apelor uzate urbane 15

2.3.

 Rețele durabile de canalizare urbană 16

3.

 Gestionarea riscului de dezastre 18

3.1.

 Soluții bazate pe natură pentru prevenirea și protecția împotriva riscului de inundații și a riscului de secetă 18

4.

 Informarea și comunicarea 21

4.1.

 Furnizarea de soluții IT/de tehnologie operațională (OT) bazate pe date în scopul reducerii scurgerilor 21

1.    Industria prelucrătoare

1.1.   Fabricarea și instalarea tehnologiilor de control al scurgerilor care permit reducerea și prevenirea scurgerilor în sistemele de alimentare cu apă și furnizarea de servicii conexe acestor tehnologii

Descrierea activității

Activitatea economică constă în fabricarea și instalarea de tehnologii de control al scurgerilor care permit reducerea și prevenirea scurgerilor în sistemele de alimentare cu apă sau în furnizarea de servicii conexe pentru aceste tehnologii.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special E36 și F42.99, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

O activitate economică din această categorie este o activitate de facilitare în conformitate cu articolul 12 alineatul (1) litera (e) din Regulamentul (UE) 2020/852, în cazul în care îndeplinește criteriile tehnice de examinare stabilite în prezenta secțiune.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la utilizarea durabilă și la protecția resurselor de apă și a celor marine

1.

Activitatea constă în producția și instalarea de tehnologii de control al scurgerilor în sistemele de alimentare cu apă noi sau existente sau în furnizarea de servicii de întreținere și reparații sau de servicii profesionale pentru aceste tehnologii și are drept scop controlul presiunii din zonele contorizate separat ale sistemului de alimentare cu apă la o presiune minimă. Printre tehnologiile de control al scurgerilor se numără în special supapele de control al presiunii, transmițătorii de presiune, debitmetrele și dispozitivele de comunicare, precum și lucrările de construcții civile speciale, inclusiv gurile de vizitare pentru menținerea supapelor de control al presiunii.

2.

Riscurile de degradare a mediului legate de menținerea calității apei și de evitarea stresului hidric sunt identificate și abordate cu scopul de a atinge o stare bună a apei și un potențial ecologic bun, astfel cum sunt definite la articolul 2 punctele 22 și 23 din Regulamentul (UE) 2020/852, în conformitate cu Directiva 2000/60/CE (1) și cu un plan de gestionare a utilizării și protecției apei, elaborat în conformitate cu directiva menționată pentru corpul sau corpurile de apă potențial afectat(e), în consultare cu părțile interesate relevante.

În cazul în care se efectuează o evaluare a impactului asupra mediului în conformitate cu Directiva 2011/92/UE a Parlamentului European și a Consiliului (2) și în cazul în care această evaluare cuprinde o evaluare a impactului asupra apei în conformitate cu Directiva 2000/60/CE, nu este necesară o evaluare suplimentară a impactului asupra apei, cu condiția ca riscurile identificate să fi fost abordate.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(1)

Atenuarea schimbărilor climatice

N/A

(2)

Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(4)

Tranziția către o economie circulară

Activitatea evaluează disponibilitatea tehnicilor care sprijină aspectele descrise mai jos și, dacă este posibil, adoptă astfel de tehnici:

(a)

reutilizarea și utilizarea materiilor prime secundare și a componentelor reutilizate în produsele fabricate;

(b)

o proiectare care asigură o durabilitate ridicată, posibilitatea de reciclare, dezasamblarea ușoară și adaptabilitatea produselor fabricate;

(c)

o gestionare a deșeurilor care acordă prioritate reciclării în detrimentul eliminării, în procesul de fabricație;

(d)

informații despre substanțele care prezintă motive de îngrijorare pe parcursul întregului ciclu de viață al produselor fabricate și trasabilitatea acestor substanțe.

(5)

Prevenirea și controlul poluării

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele C la prezenta anexă.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

2.    Furnizarea apei, lucrări de canalizare, activități de gestionare a deșeurilor și de depoluare

2.1.   Alimentarea cu apă

Descrierea activității

Construirea, extinderea, exploatarea și reînnoirea sistemelor de colectare și epurare a apei și de alimentare cu apă destinată consumului uman pe baza captării resurselor naturale de apă din surse de apă de suprafață sau subterane.

Activitatea economică include captarea resursei de apă, epurarea necesară pentru a asigura conformitatea calității apei cu legislația aplicabilă și distribuția către populație și către operatorii din sectorul alimentar prin sistemele de conducte.

Activitatea economică nu include irigarea și captarea resurselor de apă pentru desalinizarea apei marine sau salmastre.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special E36.00 și F42.9, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la utilizarea durabilă și la protecția resurselor de apă și a celor marine

1.

În ceea ce privește exploatarea unui sistem de alimentare cu apă existent care furnizează consumatorilor apă la o calitate suficientă și sănătoasă și contribuie la utilizarea eficientă a resurselor de apă, activitatea îndeplinește următoarele criterii:

(a)

sistemul de alimentare cu apă este conform cu Directiva (UE) 2020/2184, Decizia de punere în aplicare (UE) 2022/679 a Comisiei (3) și actele delegate și de punere în aplicare adoptate în temeiul directivei respective;

(b)

nivelul de scurgere al sistemului se calculează fie utilizând metoda de evaluare a indicelui de pierderi în infrastructură (Infrastructure Leakage Index - ILI) (4), valoarea pragului fiind egală sau mai mică de 2,0, fie utilizând o altă metodă adecvată, valoarea pragului fiind stabilită în conformitate cu articolul 4 din Directiva (UE) 2020/2184. Acest calcul trebuie aplicat la nivelul unei părți specificate a unei rețelei de alimentare cu apă (distribuție a apei), și anume la nivelul zonei de alimentare cu apă, al zonei (zonelor) contorizate separat sau al zonei (zonelor) de control al presiunii;

(c)

sistemele de alimentare cu apă includ contorizarea la nivelul consumatorului, în care apa este livrată la un punct de livrare contractual al propriului sistem de distribuție a apei potabile al consumatorilor.

2.

În ceea ce privește construirea și exploatarea unui nou sistem de alimentare cu apă sau a unei extinderi a unui sistem de alimentare cu apă existent care furnizează apă în zone noi sau îmbunătățește alimentarea cu apă a zonelor existente, activitatea îndeplinește următoarele criterii:

(a)

sistemul de alimentare cu apă este conform cu Directiva (UE) 2020/2184, inclusiv cu cerințele stabilite la articolul 13 alineatul (8) din directiva menționată, în Decizia de punere în aplicare (UE) 2022/679 a Comisiei și în actele delegate și de punere în aplicare adoptate în temeiul directivei respective;

(b)

nivelul de scurgere al noului sistem sau al extensiei sistemului se calculează fie utilizând metoda de evaluare a indicelui de pierderi în infrastructură (Infrastructure Leakage Index - ILI), valoarea pragului fiind egală sau mai mică de 1,5, fie utilizând o altă metodă adecvată, valoarea pragului fiind stabilită în conformitate cu articolul 4 din Directiva (UE) 2020/2184 a Parlamentului European și a Consiliului. Acest calcul trebuie aplicat la nivelul părții afectate și specificate a unei rețele de alimentare cu apă (de distribuție) în cadrul căreia se desfășoară lucrările, și anume la nivelul zonei de furnizare a apei, al zonei (zonelor) contorizate separat sau al zonei (zonelor) de control al presiunii;

(c)

sistemul de alimentare cu apă include contorizarea la nivelul consumatorului, în care apa este livrată la un punct de livrare contractual al propriului sistem de distribuție a apei potabile al consumatorilor.

3.

În ceea ce privește reînnoirea sistemelor de alimentare cu apă existente, activitatea îndeplinește criteriile următoare:

(a)

activitatea asigură reducerea cu cel puțin 20 % fie a decalajului dintre nivelul actual al pierderilor, calculat ca medie pe o perioadă de trei ani, utilizând metoda de evaluare a ILI, și un ILI de 1,5, fie a decalajului dintre nivelul actual al pierderilor, calculat ca medie pe o perioadă de trei ani, utilizând o altă metodă adecvată, și valoarea-prag stabilită în conformitate cu articolul 4 din Directiva (UE) 2020/2184. Nivelul actual al pierderilor, exprimat ca medie pe o perioadă de trei ani, se calculează în funcție de dimensiunea părții afectate și specificate a unei rețele de alimentare cu apă (de distribuție) în cadrul căreia se desfășoară lucrările, și anume pentru rețeaua reînnoită de alimentare cu apă (de distribuție) în zona (zonele) contorizată (contorizate) separat sau zona (zonele) de control al presiunii;

(b)

furnizorul de apă transmite un plan care prevede obiective și calendare de introducere a contorizării la nivelul consumatorului, supus spre aprobare autorităților competente.

4.

Sistemul de alimentare cu apă a primit autorizațiile necesare pentru captarea apei. Aceste activități de captare sunt incluse în registrul privind activitățile de captare a apei, în conformitate cu Directiva 2000/60/CE. S-a efectuat o evaluare a potențialului real de captare astfel încât rata medie anuală pe termen lung de captare să nu depășească resursele disponibile de apă subterană sau activitățile de captare să nu împiedice corpul de apă de suprafață din care este captată apa să atingă o stare ecologică bună și un potențial ecologic bun, iar aceste activități să nu deterioreze starea sau potențialul corpurilor de apă respective.

Funcționarea sistemului de alimentare cu apă nu conduce la deteriorarea stării corpurilor de apă afectate și nici nu împiedică corpul de apă să atingă o stare bună și un potențial ecologic bun în conformitate cu Directiva 2000/60/CE (5).

Informațiile referitoare la activitățile de captare, la registrul privind activitățile de captare, la starea corpurilor de apă și presiunile și la impactul asupra acestora se includ într-un plan de gestionare a bazinului hidrografic sau, în cazul activităților desfășurate în țări terțe, într-un plan echivalent de gestionare a utilizării și protecției apei.

Activitatea nu presupune construirea de noi sisteme de alimentare sau extinderea sistemelor de alimentare existente în cazul în care acestea riscă să afecteze unul sau mai multe corpuri de apă care nu se află într-o stare bună sau nu au un potențial bun din motive legate de cantitate.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(1)

Atenuarea schimbărilor climatice

N/A

(2)

Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(4)

Tranziția către o economie circulară

N/A

(5)

Prevenirea și controlul poluării

N/A

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

2.2.   Epurarea apelor uzate urbane

Descrierea activității

Construirea, extinderea, modernizarea, exploatarea și reînnoirea infrastructurii de epurare a apelor uzate urbane, inclusiv a stațiilor de epurare, a rețelelor de canalizare, a structurilor de gestionare a apelor pluviale, a conexiunilor la infrastructura de epurare a apelor uzate, a instalațiilor descentralizate de epurare a apelor uzate, inclusiv a sistemelor individuale și a altor sisteme adecvate, precum și a structurilor de deversare a efluenților epurați. Activitatea poate include epurări inovatoare și avansate, inclusiv eliminarea micropoluanților.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special E37.00 și F42.9, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la utilizarea durabilă și la protecția resurselor de apă și a celor marine

1.

Sistemul de epurare a apelor uzate nu conduce la o deteriorare a stării bune și a potențialului ecologic bun al vreunuia dintre corpurile de apă afectate și contribuie în mod semnificativ la atingerea unei stări bune și a unui potențial bun al corpurilor de apă afectate, în conformitate cu Directiva 2000/60/CE (6).

Informațiile referitoare la starea corpurilor de apă, la activitățile care ar putea avea un impact asupra acestei stări și la măsurile luate pentru a evita sau a reduce la minimum un astfel de impact se includ într-un plan de gestionare a bazinului hidrografic sau, în cazul activităților din țări terțe, într-un plan echivalent de gestionare a utilizării și protecției apei. Sistemul de epurare a apelor uzate îndeplinește cerințele de deversare stabilite de autoritățile locale competente. Sistemul de epurare a apelor uzate contribuie și la atingerea sau menținerea stării ecologice bune a apelor marine în conformitate cu Directiva 2008/56/CE, dacă este cazul.

2.

Sistemul de epurare a apelor uzate dispune de un sistem de colectare și asigură epurarea secundară. Sistemul de epurare a apelor uzate este conform cu cerințele relevante, care țin seama de mărime, prevăzute pentru deversările provenite de la stațiile de epurare a apelor uzate urbane stabilite în Directiva 91/271/CEE, în special la articolele 3-8 și la articolul 13 din directiva menționată, precum și în anexa I la directiva menționată.

3.

În cazul în care stația de epurare a apelor uzate are o capacitate de cel puțin 100 000 de locuitori-echivalenți (LE) (7) sau un aport zilnic de încărcare organică biodegradabilă cu un consum biochimic de oxigen în cinci zile (CBO5) de peste 6 000  kg, această instalație utilizează o tratare a nămolurilor, precum digestia anaerobă sau o tehnologie cu o cerere netă de energie mai mică sau egală (ținând seama atât de producția de energie, cât și de consumul de energie), pentru a stabiliza nămolurile.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(1)

Atenuarea schimbărilor climatice

S-a efectuat o evaluare a emisiilor directe de GES din sistemul centralizat de ape uzate, care include colectarea (rețeaua de canalizare) și epurarea apei. Rezultatele sunt comunicate investitorilor și clienților la cerere (8).

În ceea ce privește digestia anaerobă a nămolurilor de epurare, există un plan de monitorizare a scurgerilor de metan din instalație.

(2)

Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(4)

Tranziția către o economie circulară

N/A

(5)

Prevenirea și controlul poluării

Deversările în apele receptoare respectă cerințele prevăzute de Directiva 91/271/CEE sau sunt conforme cu dispozițiile naționale care stabilesc nivelurile maxime admisibile de poluanți care rezultă din deversările în apele receptoare.

S-au pus în aplicare măsuri pentru a evita și a atenua revărsările dăunătoare de ape pluviale din sistemul de colectare a apelor uzate; aceste măsuri pot consta în soluții bazate pe natură, sisteme separate de colectare a apelor pluviale, rezervoare de retenție și tratarea primei revărsări de apă pluvială.

Nămolurile de epurare sunt utilizate în conformitate cu Directiva 86/278/CEE a Consiliului (9) sau cu legislația națională referitoare la împrăștierea nămolurilor pe sol sau orice altă aplicare a nămolurilor pe sol și în sol.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

2.3.   Rețele durabile de canalizare urbană

Descrierea activității

Construirea, extinderea, exploatarea și reînnoirea instalațiilor rețelelor de canalizare urbană care atenuează poluarea și pericolele de inundații cauzate de deversările de ape urbane de șiroire și îmbunătățesc apele urbane din punct de vedere calitativ și cantitativ, prin valorificarea proceselor naturale, cum ar fi infiltrarea și retenția.

Activitatea include rețele durabile de canalizare urbană care promovează infiltrarea, evaporarea și alte epurări ale apelor meteorice (inclusiv rezervoare de recuperare a apei de ploaie, planul și gestionarea amplasamentului, pavaje permeabile, drenaje filtrante, rigole de scurgere, fâșii de vegetație filtrante, iazuri, zone umede, puțuri de infiltrare, tranșee și bazine de infiltrare, acoperișuri ecologice sădite, zone de bioretenție și dispozitive de pretratare a apelor meteorice, inclusiv filtre cu nisip sau dispozitive de îndepărtare a mâlului (10)) și alte sisteme inovatoare.

Activitatea nu include soluții bazate pe natură pentru prevenirea riscului de inundații și secetă și protecția în afara mediului urban (a se vedea secțiunea 3.1. din prezenta anexă).

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special E36.00, E37.00 și F42.9, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la utilizarea durabilă și la protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea conduce la o retenție a apei pluviale într-o anumită zonă sau la o îmbunătățire a calității apei prin respectarea următoarelor criterii:

(a)

construcția și exploatarea rețelei durabile de canalizare urbană sunt integrate în rețeaua de canalizare urbană și de epurare a apelor uzate, conform demonstrației oferite în cadrul unui plan de gestionare a riscului de inundații sau al altor instrumente relevante de urbanism. Activitatea contribuie în mod substanțial la atingerea stării bune și a potențialului ecologic bun al corpurilor de apă de suprafață și subterane sau la prevenirea deteriorării corpurilor de apă care au deja o stare bună și un potențial bun și este desfășurată pentru a asigura conformitatea cu Directiva 2000/60/CE (11) și cu Directiva 2008/56/CE;

(b)

se furnizează informații cu privire la procentul dintr-o anumită zonă, de exemplu o zonă rezidențială sau comercială, în care apa pluvială nu este drenată direct, ci este reținută în cadrul sitului;

(c)

proiectarea rețelei durabile de canalizare urbană produce cel puțin unul dintre următoarele efecte:

(i)

un procent cuantificat de apă pluvială din bazinul hidrografic al rețelei de canalizare este reținut și deversat la intervale decalate în corpurile de apă receptoare;

(ii)

un procent cuantificat de poluanți, inclusiv petrol, metale grele, produse chimice periculoase și microplastice, este eliminat din apele urbane de șiroire înainte de a fi deversat în corpurile de apă receptoare;

(iii)

debitul maxim de șiroire, cu o perioadă de întoarcere conformă cu cerințele planurilor de gestionare a riscului de inundații sau cu alte dispoziții locale în vigoare, este redus cu un procent cuantificat.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(1)

Atenuarea schimbărilor climatice

N/A

(2)

Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(4)

Tranziția către o economie circulară

N/A

(5)

Prevenirea și controlul poluării

În funcție de originea apei colectate și de diferitele încărcături poluante, precum apa pluvială, apele de șiroire de pe acoperișuri, apele de șiroire de pe drumuri sau apele meteorice, rețelele durabile de canalizare urbană epurează aceste ape înainte de deversarea sau infiltrarea apei în alte tipuri de mediu.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

Se evită introducerea de specii alogene invazive sau se gestionează răspândirea acestora în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1143/2014 al Parlamentului European și al Consiliului (12).

3.    Gestionarea riscului de dezastre

3.1.   Soluții bazate pe natură pentru prevenirea și protecția împotriva riscului de inundații și a riscului de secetă

Descrierea activității

Planificarea, construcția, extinderea și executarea măsurilor bazate pe natură de gestionare la scară largă a inundațiilor sau a secetei și a măsurilor de refacere a ecosistemelor acvatice costiere, de tranziție sau continentale care contribuie la prevenirea și protejarea împotriva inundațiilor sau a secetelor și la îmbunătățirea retenției naturale a apei, a biodiversității și a calității apei.

Aceste măsuri bazate pe natură de gestionare la scară largă a inundațiilor sau a secetei se aplică în zonele periurbane, rurale și de coastă și sunt coordonate la nivel de bazin hidrografic, regional sau local – de exemplu, la nivel municipal.

Activitatea economică cuprinde:

(a)

măsuri legate de râuri sau lacuri, inclusiv:

(i)

dezvoltarea vegetației riverane sau din zonele inundabile sau refacerea zonelor inundabile, inclusiv reconectarea unui râu sau a unui lac cu zona sa inundabilă sau îmbunătățirea conectivității sectoarelor din afara șenalului/laterale pentru a restabili capacitatea de retenție a zonei inundabile și funcția ecosistemului său;

(ii)

remeandrarea râurilor prin crearea unui nou curs meandrat sau reconectarea meandrelor care au devenit brațe moarte sau reconectarea unui lac sau a unui grup de lacuri la un râu;

(iii)

refacerea conectivității longitudinale și laterale a unui râu (inclusiv a brațelor moarte) prin înlăturarea barierelor vechi și neutilizate, inclusiv a barajelor și deversoarelor sau a obstacolelor mici aflate de-a curmezișul sau de-a lungul râului;

(iv)

înlocuirea protecției artificiale a țărmurilor fluviale sau lacustre cu soluții bazate pe natură pentru stabilizarea malurilor sau a albiei ca măsuri de refacere a râurilor sau a lacurilor;

(v)

măsuri menite să îmbunătățească diversificarea adâncimii și a lățimii râurilor sau lacurilor pentru a spori varietatea habitatului;

(b)

măsuri vizând zonele umede, inclusiv:

(i)

instalarea de șanțuri pentru reumidificare, eliminarea instalațiilor de drenare, înlocuirea cu instalații de control al deversării sau reinstalarea de diguri care permit inundarea;

(ii)

crearea de zone umede construite pentru retenția și epurarea apei, atât pe uscat, cât și de-a lungul corpurilor de apă fără vegetație, în mediul rural și urban;

(iii)

bazine și iazuri de retenție;

(c)

măsuri vizând zonele costiere, inclusiv:

(i)

conservarea sau refacerea zonelor umede costiere, inclusiv a pădurilor de mangrove sau a straturilor de iarbă de mare, care funcționează ca o barieră naturală;

(ii)

măsuri care constau în modificări morfologice și în eliminarea barierelor pentru a reduce la minimum necesarul de întreținere artificială a plajelor și pentru a îmbunătăți condițiile ecosistemelor costiere, justificate pe baza unui studiu privind echilibrul sedimentar;

(iii)

consolidarea și refacerea dunelor, inclusiv plantarea de vegetație caracteristică dunelor;

(iv)

conservarea sau refacerea recifelor costiere;

(v)

întreținerea artificială a zonelor costiere;

(d)

măsuri de gestionare la nivelul întregului bazin hidrografic, inclusiv:

(i)

măsuri de amenajare a teritoriului, inclusiv împădurirea bazinelor de drenaj ale rezervoarelor, a zonelor de protecție a izvoarelor sau a puțurilor de foraj și a bazinelor superioare ale râurilor în general;

(ii)

refacerea infiltrării naturale pentru realimentarea pânzei freatice prin facilitarea sau creșterea capacității de retenție a solului și a infiltrațiilor în sol;

(iii)

realimentarea artificială a acviferelor (Managed Aquifer Recharge – MAR) (13).

Activitatea nu include soluții pe scară mică bazate pe natură pentru reducerea inundațiilor și a secetei, inclusiv soluții verzi și albastre aplicate într-un mediu urban, cum ar fi acoperișuri ecologice sădite, rigole de scurgere, suprafețe permeabile și bazine de infiltrare pentru gestionarea apelor pluviale urbane sau rețele durabile de canalizare urbană (a se vedea secțiunea 2.3. din prezenta anexă).

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu codul NACE F42.91, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la utilizarea durabilă și la protecția resurselor de apă și a celor marine

1.

Activitatea este o măsură cuantificabilă și încadrată în termene precise pentru îndeplinirea obiectivelor de reducere a riscului de inundații în conformitate cu un plan de gestionare a riscului de inundații coordonat la nivelul bazinului hidrografic și elaborat în temeiul Directivei 2007/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului (14). În ceea ce privește reducerea riscului de secetă, activitatea este o măsură cuantificabilă și încadrată în termene precise pentru atingerea obiectivelor Directivei 2000/60/CE în conformitate cu un plan de management al bazinului hidrografic sau cu un plan de gestionare a secetei care face parte dintr-un plan de management al bazinului hidrografic.

În ceea ce privește activitățile desfășurate în țări terțe, activitatea este identificată drept măsură de reducere a riscului de inundații sau măsură de reducere a riscului de secetă fie într-un plan de gestionare a utilizării și protecției apei la nivelul bazinului hidrografic, fie într-un plan de management integrat al zonei costiere de-a lungul unei zone de coastă. Aceste planuri urmăresc obiectivele de gestionare a riscurilor de inundații și de secetă în vederea reducerii consecințelor negative, după caz, asupra sănătății umane, a mediului, a patrimoniului cultural și a activității economice.

2.

Riscurile de degradare a mediului legate de menținerea calității apei, de evitarea stresului hidric și de prevenirea deteriorării stării corpurilor de apă afectate sunt identificate și abordate cu scopul de a atinge o stare bună a apei și un potențial ecologic bun, astfel cum sunt definite la articolul 2 punctele 22 și 23 din Regulamentul (UE) 2020/852, în conformitate cu Directiva 2000/60/CE și cu un plan de management al bazinului hidrografic, elaborat în temeiul acesteia pentru corpul sau corpurile de apă potențial afectat(e), în consultare cu părțile interesate relevante.

Riscurile de degradare a mediului legate de conservarea mediului marin sunt identificate și abordate cu scopul de a atinge sau de a menține o stare ecologică bună, astfel cum este definită la articolul 3 punctul 5 din Directiva 2008/56/CE.

3.

Activitatea include acțiuni de refacere sau conservare a naturii care demonstrează beneficii conexe specifice pentru ecosistem, care contribuie la atingerea unei stări bune sau a unui potențial bun al apei în conformitate cu Directiva 2000/60/CE, a unei stări ecologice bune în conformitate cu Directiva 2008/56/CE și a obiectivelor de refacere și conservare a naturii specificate în Comunicarea Comisiei din 20 mai 2020 intitulată „Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030” (15). Activitatea prevede obiective clare și obligatorii privind refacerea sau conservarea naturii, înscrise într-un calendar clar definit, și descrie măsurile care vor fi luate pentru atingerea acestor obiective. Părțile interesate de la nivel local sunt implicate încă de la început în faza de planificare și proiectare. Activitatea se bazează pe principiile enunțate în Standardul mondial al UICN pentru soluțiile bazate pe natură.

În ceea ce privește activitățile desfășurate în țări terțe, activitatea ia în considerare strategiile și planurile de acțiune naționale din domeniul biodiversității pentru stabilirea obiectivelor de conservare și refacere a naturii și pentru descrierea măsurilor de realizare a acestor obiective.

4.

Se instituie un program de monitorizare pentru a se evalua eficacitatea unei scheme de soluții bazate pe natură în ceea ce privește îmbunătățirea stării corpului de apă afectat, îndeplinirea obiectivelor de conservare și refacere și adaptarea la evoluția condițiilor climatice. Programul se revizuiește în conformitate cu periodicitatea planurilor de management al bazinelor hidrografice (inclusiv a planurilor de gestionare a secetei, dacă este cazul) și a planurilor de gestionare a riscului de inundații.

În ceea ce privește activitățile desfășurate în țări terțe, programul se revizuiește cel puțin o dată în cursul fiecărei perioade de programare și, în orice caz, o dată la 10 ani. Programul este conform cu actele cu putere de lege și normele administrative în vigoare și se aliniază la acestea, stabilind în mod clar răspunderile și obligațiile juridice. Programul implică în mod activ comunitățile locale și alte părți interesate afectate.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(1)

Atenuarea schimbărilor climatice

Activitatea nu presupune degradarea mediului terestru și a celui marin cu stocuri mari de carbon (16).

(2)

Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(4)

Tranziția către o economie circulară

Operatorii limitează generarea de deșeuri în cadrul proceselor legate de construcții și demolări și iau în considerare cele mai bune tehnici disponibile. Cel puțin 70 % (în greutate) din deșeurile nepericuloase provenite din construcții și demolări (cu excepția materialelor geologice naturale menționate la categoria 17 05 04 din lista europeană a deșeurilor stabilită prin Decizia 2000/532/CE) și generate pe șantierul de construcții sunt pregătite pentru reutilizare, reciclare și alte operațiuni de valorificare a materialelor, inclusiv operațiuni de rambleiaj care utilizează deșeuri pentru a înlocui alte materiale, în conformitate cu ierarhia deșeurilor și cu Protocolul UE de gestionare a deșeurilor din construcții și demolări (17). Operatorii recurg la demolarea selectivă pentru a permite îndepărtarea și manipularea în condiții de siguranță a substanțelor periculoase și pentru a facilita reutilizarea și reciclarea de înaltă calitate.

(5)

Prevenirea și controlul poluării

Utilizarea pesticidelor este redusă la minimum și sunt favorizate abordări sau tehnici alternative, care pot include alternative nechimice la pesticide, în conformitate cu Directiva 2009/128/CE a Parlamentului European și a Consiliului (18), cu excepția cazurilor în care utilizarea pesticidelor este necesară pentru a controla focarele de dăunători și de boli. Activitatea reduce la minimum utilizarea îngrășămintelor și nu utilizează gunoi de grajd.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

În plus, trebuie să se ofere următoarele asigurări:

(a)

în UE, în legătură cu siturile Natura 2000: activitatea nu are efecte semnificative asupra siturilor Natura 2000, ținând seama de obiectivele de conservare ale acestora, pe baza unei evaluări corespunzătoare efectuate în conformitate cu articolul 6 alineatul (3) din Directiva 92/43/CEE a Consiliului (19);

(b)

în UE, indiferent de zonă: activitatea nu are efecte negative asupra refacerii sau menținerii populațiilor de specii protejate în temeiul Directivei 92/43/CEE și al Directivei 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului (20) aflate într-o stare de conservare favorabilă. De asemenea, activitatea nu are efecte negative nici asupra refacerii sau menținerii tipurilor de habitate vizate de Directiva 92/43/CEE și protejate în temeiul acesteia, aflate într-o stare de conservare favorabilă;

(c)

în UE, se evită introducerea de specii alogene invazive sau se gestionează răspândirea acestora în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1143/2014;

(d)

în afara UE, activitățile se desfășoară în conformitate cu legislația aplicabilă în materie de conservare a habitatelor și a speciilor și de gestionare a speciilor alogene invazive.

4.    Informarea și comunicarea

4.1.   Furnizarea de soluții IT/OT bazate pe date în scopul reducerii scurgerilor

Descrierea activității

Activitatea constă în producția, dezvoltarea, instalarea, implementarea, întreținerea, repararea sau în furnizarea de servicii profesionale, inclusiv consultanță tehnică pentru proiectare sau monitorizare, pentru soluții informatice (IT) sau de tehnologie operațională (OT) (21) bazate pe date pentru controlul, gestionarea, reducerea și atenuarea scurgerilor din sistemele de alimentare cu apă.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special E36, F42.99 și J62, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

O activitate economică din această categorie este o activitate de facilitare în conformitate cu articolul 12 alineatul (1) litera (e) din Regulamentul (UE) 2020/852, în cazul în care îndeplinește criteriile tehnice de examinare stabilite în prezenta secțiune.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la utilizarea durabilă și la protecția resurselor de apă și a celor marine

1.

Activitatea economică constă în producția, dezvoltarea, instalarea, implementarea, întreținerea, repararea sau în furnizarea de servicii profesionale, inclusiv consultanță tehnică pentru proiectare sau monitorizare, pentru una sau mai multe dintre următoarele soluții IT/OT bazate pe date pentru controlul, gestionarea, reducerea și atenuarea scurgerilor din sistemele de alimentare cu apă noi sau existente:

(a)

sisteme de monitorizare, inclusiv suite/instrumente IT/OT holistice sau programe de completare/extensii ale unor astfel de instrumente care asigură identificarea, localizarea și urmărirea scurgerilor de apă;

(b)

soluții IT/OT sau programe de completare/extensii ale unor astfel de instrumente care asigură controlul, gestionarea și atenuarea scurgerilor de apă;

(c)

soluții IT/OT sau programe de completare/extensii ale unor astfel de instrumente care asigură interoperabilitatea sistemelor din zonele contorizate separat atunci când sunt instalate noi sisteme de monitorizare sau soluții IT/OT.

2.

Riscurile de degradare a mediului legate de menținerea calității apei și de evitarea stresului hidric sunt identificate și abordate cu scopul de a atinge o stare bună a apei și un potențial ecologic bun, astfel cum sunt definite la articolul 2 punctele 22 și 23 din Regulamentul (UE) 2020/852, în conformitate cu Directiva 2000/60/CE (22) și cu un plan de gestionare a utilizării și protecției apei, elaborat în temeiul acesteia pentru corpul sau corpurile de apă potențial afectat(e), în consultare cu părțile interesate relevante.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(1)

Atenuarea schimbărilor climatice

N/A

(2)

Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(4)

Tranziția către o economie circulară

Se instituie măsuri de gestionare și reciclare a deșeurilor la sfârșitul ciclului de viață, inclusiv prin acorduri contractuale privind dezafectarea cu furnizorii de servicii de reciclare, prin reflectarea în proiecțiile financiare sau prin documentația oficială a proiectului. Aceste măsuri asigură separarea și tratarea componentelor și materialelor pentru a spori la maximum reciclarea și reutilizarea în conformitate cu ierarhia deșeurilor, cu principiile care stau la baza reglementării deșeurilor în UE și cu reglementările aplicabile, în special prin reutilizarea și reciclarea bateriilor și a produselor electronice și a materiilor prime critice din componența acestora. Aceste măsuri prevăd inclusiv controlul și gestionarea materialelor periculoase.

Se întreprind operațiuni de pregătire pentru reutilizare, recuperare sau reciclare ori tratarea corespunzătoare, inclusiv îndepărtarea tuturor lichidelor și o tratare selectivă în conformitate cu anexa VII la Directiva 2012/19/UE a Parlamentului European și a Consiliului (23).

(5)

Prevenirea și controlul poluării

Echipamentele utilizate îndeplinesc cerințele privind serverele și produsele pentru stocarea datelor prevăzute în Directiva 2009/125/CE a Parlamentului European și a Consiliului (24).

Echipamentele utilizate nu conțin substanțele restricționate enumerate în anexa II la Directiva 2011/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului (25), cu excepția cazului în care valorile concentrației în greutate în materialele omogene nu depășesc valorile maxime enumerate în anexa respectivă.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

N/A

(1)  În cazul activităților desfășurate în țări terțe, în conformitate cu legislația națională aplicabilă sau cu standardele internaționale care urmăresc obiective echivalente privind starea bună a apei și potențialul ecologic bun, prin norme procedurale și de fond echivalente, și anume un plan de gestionare a utilizării și protecției apei elaborat în consultare cu părțile interesate relevante, care să asigure că 1) se evaluează impactul activităților asupra stării identificate sau asupra potențialului ecologic al corpului sau corpurilor de apă potențial afectat(e) și 2) se evită deteriorarea stării bune/potențialului ecologic bun sau împiedicarea atingerii unei stări bune/unui potențial ecologic bun.

(2)  Directiva 2011/92/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 2011 privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului (JO L 26, 28.1.2012, p. 1).

(3)  Decizia de punere în aplicare (UE) 2022/679 a Comisiei din 19 ianuarie 2022 de stabilire a unei liste de supraveghere a substanțelor și compușilor ce reprezintă un motiv de preocupare legat de apa destinată consumului uman, astfel cum se prevede în Directiva (UE) 2020/2184 a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 124, 27.4.2022, p. 41).

(4)  Indicele de pierderi în infrastructură (ILI) este calculat conform formulei: pierderi reale anuale curente (CARL)/pierderi reale anuale inevitabile (UARL). Pierderile reale anuale curente (CARL) reprezintă cantitatea de apă care se pierde efectiv din rețeaua de distribuție (adică nu este livrată utilizatorilor finali). Pierderile reale anuale inevitabile (UARL) iau în considerare faptul că va exista întotdeauna o oarecare pierdere într-o rețea de distribuție a apei. UARL se calculează pe baza unor factori precum lungimea rețelei, numărul de branșamente și presiunea la care funcționează rețeaua.

(5)  În cazul activităților desfășurate în țări terțe, în conformitate cu legislația națională aplicabilă sau cu standardele internaționale care urmăresc obiective echivalente privind starea bună a apei și potențialul ecologic bun, prin norme procedurale și de fond echivalente, și anume un plan de gestionare a utilizării și protecției apei elaborat în consultare cu părțile interesate relevante, care să asigure că 1) se evaluează impactul activităților asupra stării identificate sau asupra potențialului ecologic al corpului sau corpurilor de apă potențial afectat(e) și 2) se evită deteriorarea stării bune/potențialului ecologic bun sau împiedicarea atingerii unei stări bune/unui potențial ecologic bun.

(6)  În cazul activităților desfășurate în țări terțe, în conformitate cu legislația națională aplicabilă sau cu standardele internaționale care urmăresc obiective echivalente privind starea bună a apei și potențialul ecologic bun, prin norme procedurale și de fond echivalente, și anume un plan de gestionare a utilizării și protecției apei elaborat în consultare cu părțile interesate relevante, care să asigure că 1) se evaluează impactul activităților asupra stării identificate sau asupra potențialului ecologic al corpului sau corpurilor de apă potențial afectat(e) și 2) se evită deteriorarea stării bune/potențialului ecologic bun sau împiedicarea atingerii unei stări bune/unui potențial ecologic bun.

(7)  Locuitori echivalenți (LE) înseamnă încărcarea organică biodegradabila având un consum biochimic de oxigen la 5 zile – CBO(5) – de 60 g de oxigen pe zi.

(8)  De exemplu, în conformitate cu orientările IPCC privind inventarele naționale ale GES pentru epurarea apelor uzate, versiunea din 27.6.2023, disponibilă la adresa: https://www.ipcc-nggip.iges.or.jp/public/2019rf/pdf/5_Volume5/19R_V5_6_Ch06_Wastewater.pdf.

(9)  Directiva 86/278/CEE a Consiliului din 12 iunie 1986 privind protecția mediului, în special a solului, atunci când se utilizează nămoluri de epurare în agricultură (JO L 181, 4.7.1986, p. 6).

(10)  Astfel cum sunt definite în documentul JRC Publications Repository – Best Environmental Management Practice for the Public Administration Sector (europa.eu) (Registrul publicațiilor JRC – Cele mai bune practici de management de mediu pentru sectorul administrației publice).

(11)  În cazul activităților desfășurate în țări terțe, în conformitate cu legislația națională aplicabilă sau cu standardele internaționale care urmăresc obiective echivalente privind starea bună a apei și potențialul ecologic bun, prin norme procedurale și de fond echivalente, și anume un plan de gestionare a utilizării și protecției apei elaborat în consultare cu părțile interesate relevante, care să asigure că 1) se evaluează impactul activităților asupra stării identificate sau asupra potențialului ecologic al corpului sau corpurilor de apă potențial afectat(e) și 2) se evită deteriorarea stării bune/potențialului ecologic bun sau împiedicarea atingerii unei stări bune/unui potențial ecologic bun.

(12)  Regulamentul (UE) nr. 1143/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 octombrie 2014 privind prevenirea și gestionarea introducerii și răspândirii speciilor alogene invazive (JO L 317, 4.11.2014, p. 35).

(13)  Realimentarea artificială a acviferului este „procesul de realimentare în mod intenționat a acviferului cu apă dintr-un alt loc în vederea unei recuperări ulterioare sau pentru a obține beneficii pentru mediu”.

(14)  Directiva 2007/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2007 privind evaluarea și gestionarea riscurilor de inundații (JO L 288, 6.11.2007, p. 27).

(15)  Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030 – Readucerea naturii în viețile noastre [COM(2020) 380 final].

(16)  Terenurile cu stocuri mari de carbon înseamnă zonele umede, inclusiv turbăriile, și suprafețele dens împădurite, în sensul articolului 29 alineatul (4) literele (a), (b) și (c) din Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (JO L 328, 21.12.2018, p. 82).

(17)  Protocolul UE de gestionare a deșeurilor din construcții și demolări, septembrie 2016: https://ec.europa.eu/docsroom/documents/20509.

(18)  Directiva 2009/128/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unui cadru de acțiune comunitară în vederea utilizării durabile a pesticidelor (JO L 309, 24.11.2009, p. 71).

(19)  Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică (JO L 206, 22.7.1992, p. 7).

(20)  Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice (JO L 20, 26.1.2010, p. 7).

(21)   „Soluții IT sau OT bazate pe date” se referă la produse conectabile, senzori, analize și alte produse software, precum și la tehnologii ale informației și comunicațiilor (TIC) pentru transmiterea, stocarea și afișarea datelor și gestionarea sistemelor.

(22)  În cazul activităților desfășurate în țări terțe, în conformitate cu legislația națională aplicabilă sau cu standardele internaționale care urmăresc obiective echivalente privind starea bună a apei și potențialul ecologic bun, prin norme procedurale și de fond echivalente, și anume un plan de gestionare a utilizării și protecției apei elaborat în consultare cu părțile interesate relevante, care să asigure că 1) se evaluează impactul activităților asupra stării identificate sau asupra potențialului ecologic al corpului sau corpurilor de apă potențial afectat(e) și 2) se evită deteriorarea stării bune/potențialului ecologic bun sau împiedicarea atingerii unei stări bune/unui potențial ecologic bun.

(23)  Directiva 2012/19/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 4 iulie 2012 privind deșeurile de echipamente electrice și electronice (DEEE) (JO L 197, 24.7.2012, p. 38).

(24)  Directiva 2009/125/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 octombrie 2009 de instituire a unui cadru pentru stabilirea cerințelor în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic (JO L 285, 31.10.2009, p. 10).

(25)  Directiva 2011/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 8 iunie 2011 privind restricțiile de utilizare a anumitor substanțe periculoase în echipamentele electrice și electronice (JO L 174, 1.7.2011, p. 88).

Apendicele A

Criterii generice aferente principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” pentru adaptarea la schimbările climatice

I.   Criterii

Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în tabelul din secțiunea II a prezentului apendice, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității climatice, cu parcurgerea următoarelor etape:

(a)

etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din secțiunea II a prezentului apendice care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;

(b)

în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din secțiunea II a prezentului apendice, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității climatice pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;

(c)

o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.

Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității climatice este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia; prin urmare:

(a)

pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;

(b)

pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor (1) care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.

Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (2), cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă (3) sau cu plată.

În cazul activităților existente și al activităților noi care utilizează active fizice existente, operatorul economic pune în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”), pe o perioadă de până la cinci ani, care reduc cele mai importante riscuri climatice fizice identificate care sunt semnificative pentru activitatea respectivă. În consecință, se elaborează un plan de adaptare pentru punerea în aplicare a acestor soluții.

În cazul activităților noi și al activitățile existente care utilizează active fizice nou construite, operatorul economic integrează, în momentul proiectării și al construcției, soluțiile de adaptare care reduc cele mai importante riscuri climatice fizice identificate care sunt semnificative pentru activitatea respectivă și le pune în aplicare înainte de începerea operațiunilor.

Soluțiile de adaptare puse în aplicare nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice; acestea sunt coerente cu strategiile și planurile de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național și iau în calcul utilizarea soluțiilor bazate pe natură (4) sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde (5).

II.   Clasificarea pericolelor legate de climă (6)

 

Riscuri legate de temperatură

Riscuri legate de vânt

Riscuri legate de ape

Riscuri legate de masa solidă

Cronice

Schimbarea temperaturii (aer, apă dulce, apă de mare)

Schimbarea regimului vântului

Schimbarea regimului precipitațiilor și a tipurilor de precipitații (ploaie, grindină, zăpadă/gheață)

Eroziunea costieră

Stresul termic

 

Variabilitate hidrologică sau a precipitațiilor

Degradarea solului

Variabilitatea temperaturii

 

Acidificarea oceanelor

Eroziunea solului

Topirea permafrostului

 

Intruziunea salină

Solifluxiune

 

 

Creșterea nivelului mării

 

 

 

Stresul hidric

 

Acute

Val de căldură

Ciclon, uragan, taifun

Secetă

Avalanșă

Val de frig/îngheț

Furtună (inclusiv viscole și furtuni de praf și de nisip)

Precipitații abundente (ploaie, grindină, zăpadă/gheață)

Alunecare de teren

Incendiu forestier

Tornadă

Inundație (costieră, fluvială, pluvială, subterană)

Subsidență

 

 

Golirea bruscă a lacurilor glaciare

 

(1)  Scenariile pentru viitor includ mai multe traiectorii reprezentative ale evoluției concentrației (RCP) stabilite de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice, și anume RCP2.6, RCP4.5, RCP6.0 și RCP8.5.

(2)  Rapoarte de evaluare privind schimbările climatice: impact, adaptare și vulnerabilitate, publicate periodic de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), organismul Organizației Națiunilor Unite pentru evaluarea aspectelor științifice legate de rezultatele schimbărilor climatice, https://www.ipcc.ch/reports.

(3)  De exemplu, serviciile Copernicus gestionate de Comisia Europeană.

(4)  Soluțiile bazate pe natură sunt definite ca soluții inspirate și sprijinite de natură, care sunt eficiente din punctul de vedere al costurilor, oferă simultan beneficii de mediu, sociale și economice și contribuie la consolidarea rezilienței. Aceste soluții aduc într-o mai mare măsură și în mod mai diversificat natura, precum și elementele și procesele naturale în orașe, în peisajele terestre și marine, prin intervenții sistemice adaptate la realitatea locală și eficiente din punctul de vedere al resurselor. Așadar, soluțiile bazate pe natură aduc beneficii biodiversității și sprijină furnizarea unei game de servicii ecosistemice. (versiunea din 27.6.2023: https://ec.europa.eu/info/research-and-innovation_ro).

(5)  A se vedea Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Infrastructurile ecologice – Valorificarea capitalului natural al Europei [COM(2013) 249 final].

(6)  Lista pericolelor legate de climă din acest tabel nu este exhaustivă, fiind doar o listă indicativă a celor mai răspândite pericole care trebuie luate în considerare, ca un minim, la evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității.

Apendicele C

Criteriile generice aferente principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” pentru prevenirea și controlul poluării în ceea ce privește utilizarea și prezența substanțelor chimice

Activitatea nu conduce la fabricarea, introducerea pe piață sau utilizarea:

(a)

ca atare, în amestecuri sau în articole, a substanțelor enumerate în anexa I sau anexa II la Regulamentul (UE) 2019/1021 al Parlamentului European și al Consiliului (1), cu excepția cazului în care substanțele sunt prezente ca urme neintenționate de contaminant;

(b)

mercurului și a compușilor mercurului, a amestecurilor acestora și a produselor cu adaos de mercur, astfel cum sunt definite la articolul 2 din Regulamentul (UE) 2017/852 al Parlamentului European și al Consiliului (2);

(c)

ca atare, în amestecuri sau în articole, a substanțelor enumerate în anexa I sau anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1005/2009 al Parlamentului European și al Consiliului (3);

(d)

ca atare, în amestecuri sau în articole, a substanțelor enumerate în anexa II la Directiva 2011/65/UE, cu excepția cazului în care se respectă pe deplin articolul 4 alineatul (1) din directiva respectivă;

(e)

ca atare, în amestecuri sau în articole, a substanțelor enumerate în anexa XVII la Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului (4), cu excepția cazului în care se respectă pe deplin condițiile specificate în anexa respectivă;

(f)

ca atare, în amestecuri sau în articole, într-o concentrație de peste 0,1 % fracție masică (g/g), a substanțelor care îndeplinesc criteriile prevăzute la articolul 57 din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 și care au fost identificate în conformitate cu articolul 59 alineatul (1) din regulamentul respectiv pe o perioadă de cel puțin 18 luni, cu excepția cazului în care operatorii estimează și dovedesc pe bază de documente justificative că pe piață nu există alte substanțe sau tehnologii alternative adecvate și că acestea sunt utilizate în condiții controlate (5).

În plus, activitatea nu conduce la fabricarea, prezența în produsul final sau în producția finală sau la introducerea pe piață a altor substanțe, ca atare, în amestecuri sau în articole, într-o concentrație de peste 0,1 % fracție masică (g/g), care îndeplinesc criteriile din Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 pentru una din clasele sau categoriile de pericol menționate la articolul 57 din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006, cu excepția cazului în care operatorii estimează și dovedesc pe bază de documente justificative că pe piață nu există alte substanțe sau tehnologii alternative adecvate și că acestea sunt utilizate în condiții controlate (6).

(1)  Regulamentul (UE) 2019/1021 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind poluanții organici persistenți (JO L 169, 25.6.2019, p. 45).

(2)  Regulamentul (UE) 2017/852 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 mai 2017 privind mercurul și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1102/2008 (JO L 137, 24.5.2017, p. 1).

(3)  Regulamentul (CE) nr. 1005/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 septembrie 2009 privind substanțele care diminuează stratul de ozon (JO L 286, 31.10.2009, p. 1).

(4)  Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH), de înființare a Agenției Europene pentru Produse Chimice, de modificare a Directivei 1999/45/CE și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 793/93 al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 1488/94 al Comisiei, precum și a Directivei 76/769/CEE a Consiliului și a Directivelor 91/155/CEE, 93/67/CEE, 93/105/CE și 2000/21/CE ale Comisiei (JO L 396, 30.12.2006, p. 1).

(5)  Comisia va revizui excepțiile de la interdicția de producere, introducere pe piață sau utilizare a substanțelor menționate la litera (f) după ce va publica principiile orizontale privind utilizarea esențială a substanțelor chimice.

(6)  Comisia va revizui excepțiile de la interdicția de producere, de prezență în produsul final sau în producția finală sau de introducere pe piață a substanțelor menționate la prezentul alineat după ce va publica principiile orizontale privind utilizarea esențială a substanțelor chimice.

Apendicele D

Criteriile generice aferente principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” pentru protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

A fost finalizată o evaluare a impactului asupra mediului sau s-a parcurs etapa de încadrare (1), în conformitate cu Directiva 2011/92/UE (2).

În cazul în care a fost efectuată o evaluare a impactului asupra mediului, sunt puse în aplicare măsurile de atenuare și compensare necesare pentru protecția mediului.

Pentru siturile/operațiunile situate în zone sensibile din punctul de vedere al biodiversității sau în apropierea acestor zone (inclusiv rețeaua Natura 2000 de zone protejate, siturile care fac parte din patrimoniul mondial UNESCO și principalele zone de biodiversitate, precum și alte zone protejate), a fost efectuată o evaluare corespunzătoare (3), după caz, și pe baza concluziilor acesteia sunt puse în aplicare măsurile de atenuare necesare (4).

(1)  Procedura prin care autoritatea competentă stabilește dacă proiectele enumerate în anexa II la Directiva 2011/92/UE trebuie să facă obiectul unei evaluări a impactului asupra mediului [astfel cum se prevede la articolul 4 alineatul (2) din directiva menționată].

(2)  În cazul activităților din țările terțe, în conformitate cu legislația națională aplicabilă sau cu standardele internaționale echivalente care impun obligația de a finaliza o evaluare a impactului sau de a parcurge etapa de încadrare, de exemplu, Standardul de performanță nr. 1 al Corporației Financiare Internaționale (IFC): evaluarea și gestionarea riscurilor sociale și de mediu.

(3)  În conformitate cu Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice (JO L 20, 26.1.2010, p. 7) și Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică (JO L 206, 22.7.1992, p. 7). În cazul activităților localizate în țări terțe, în conformitate cu legislația națională aplicabilă sau cu standardele internaționale echivalente care au drept obiectiv conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică și care impun obligația de a efectua (1) o procedură de încadrare pentru a determina dacă, pentru o activitate dată, este necesară o evaluare adecvată a impactului posibil asupra habitatelor și speciilor protejate; (2) respectiva evaluare adecvată în cazul în care în etapa de încadrare se determină necesitatea evaluării, de exemplu Standardul de performanță nr. 6 al Corporației Financiare Internaționale (IFC): Conservarea biodiversității și gestionarea durabilă a resurselor naturale vii.

(4)  Măsurile respective au fost identificate pentru a se asigura că proiectul, planul sau activitatea nu va avea efecte semnificative asupra obiectivelor de conservare a zonei protejate.

ANEXA II

Criterii tehnice de examinare pentru a determina condițiile în care o activitate economică se califică drept activitate care contribuie în mod substanțial la tranziția către o economie circulară și pentru a stabili dacă activitatea economică respectivă aduce prejudicii semnificative vreunuia dintre celelalte obiective de mediu

Cuprins

1.

 Fabricare 28

1.1.

 Fabricarea de articole de ambalare din materiale plastice 28

1.2.

 Producția de echipamente electrice și electronice 32

2.

 Furnizarea apei, lucrări de canalizare, activități de gestionare a deșeurilor și de decontaminare 39

2.1.

 Recuperarea fosforului din apele reziduale 39

2.2.

 Producerea de resurse de apă alternative în alte scopuri decât consumul uman 40

2.3.

 Colectarea și transportul deșeurilor nepericuloase și periculoase 42

2.4.

 Tratarea deșeurilor periculoase 44

2.5.

 Recuperarea biodeșeurilor prin digestie anaerobă sau compostare 46

2.6.

 Depoluarea și demontarea produselor scoase din uz 47

2.7.

 Sortarea si recuperarea materialelor din deșeurile nepericuloase 49

3.

 Activitățile de construcție și activitățile imobiliare 51

3.1.

 Construirea de clădiri noi 51

3.2.

 Renovarea clădirilor existente 55

3.3.

 Demolări și dărâmări de clădiri și alte structuri 59

3.4.

 Întreținerea drumurilor și a autostrăzilor 61

3.5.

 Utilizarea betonului în construcții civile 63

4.

 Informare și comunicare 67

4.1.

 Furnizarea de soluții IT/OT bazate pe date 67

5.

 Servicii 71

5.1.

 Reparare, recondiționare și refabricare 71

5.2.

 Vânzarea de piese de schimb 73

5.3.

 Pregătirea pentru reutilizare a produselor scoase din uz și a componentelor produselor 74

5.4.

 Vânzarea de produse second-hand 76

5.5.

 Produsul ca serviciu și alte modele de servicii circulare orientate spre utilizare și rezultate 79

5.6.

 Piața pentru comerțul cu produse second-hand destinate reutilizării 81

1.    Fabricare

1.1.   Fabricarea de articole de ambalare din materiale plastice

Descrierea activității

Fabricarea de articole de ambalare din materiale plastice

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu codul NACE C22.22, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la tranziția către o economie circulară

1.

Activitatea respectă unul dintre următoarele criterii:

(a)

utilizarea materiilor prime circulare: până în 2028, cel puțin 35 % din greutatea produsului de ambalaj constă în materiale post-consum reciclate pentru ambalaj pentru produse nesensibile la contact și cel puțin 10 % pentru ambalaje pentru produse sensibile la contact (1). Din 2028, cel puțin 65 % din greutatea produsului de ambalaj constă în materiale postconsumator reciclate pentru ambalaj pentru produse nesensibile la contact și cel puțin 50 % pentru ambalaje pentru produse sensibile la contact;

(b)

proiectare în vederea reutilizării: produsul de ambalaj a fost conceput pentru a fi reutilizabil în cadrul unui sistem de reutilizare (2) și îndeplinește cerințele privind utilizarea materiilor prime circulare, astfel cum sunt stabilite la punctul 1a, obiectivele de 35 % și 10 % pentru materiile prime reciclate aplicându-se începând cu 2028 și obiectivele de 65 % și 50 % aplicându-se începând cu 2032. Sistemul de reutilizare este instituit într-un mod care asigură posibilitatea reutilizării într-un sistem în buclă închisă sau în buclă deschisă care:

(i)

oferă o structură de guvernanță definită și ține evidențe privind numărul de umpleri, reutilizări, rebuturi, rate de colectare, volumul de ambalaje reutilizabile introduse pe piață și unitățile de vânzare sau unitățile echivalente;

(ii)

prevede norme privind domeniul de aplicare al produsului și formatele ambalajelor, precum și privind colectarea ambalajelor reutilizabile, inclusiv stimulente pentru consumatori;

(iii)

asigură accesul și condiții deschise și egale pentru toți operatorii economici care doresc să facă parte din acesta, inclusiv distribuirea proporțională a costurilor și beneficiilor pentru toți participanții la sistem (3);

(c)

utilizarea materiilor prime din biodeșeuri: cel puțin 65 % din greutatea ambalajului constă în materii prime din biodeșeuri durabile (4). Biodeșeurile agricole utilizate la fabricarea ambalajelor din plastic respectă criteriile prevăzute la articolul 29 alineatele (2)-(5) din Directiva (UE) 2018/2001. Biodeșeurile forestiere utilizate pentru fabricarea ambalajelor din plastic respectă criteriile prevăzute la articolul 29 alineatele (6) și (7) din directiva respectivă.

2.

Produsul de ambalaj este reciclabil în practică și la scară largă. Produsul de ambalaj demonstrează posibilitatea de reciclare în practică și la scară largă prin respectarea tuturor criteriilor specificate mai jos (5).

2.1.

Unitatea de ambalaj (6) este concepută să fie reciclabilă, astfel încât să poată fi sortată și reciclată la sfârșitul ciclului de viață și ca materialul reciclat rezultat să fie de o asemenea calitate încât să poată fi utilizat din nou în aplicații de ambalare. Nu se utilizează culori, aditivi sau elemente de proiectare ale ambalajului care contaminează fluxul de reciclare odată ce ambalajul devine deșeu și care reduc substanțial calitatea materialelor reciclate rezultate. În cel mai bun caz, unitatea de ambalare este fabricată din același material (soluție monomaterial) sau, cel puțin, materialele prezente în ambalaj sunt compatibile cu fluxurile de reciclare și cu procesele de sortare existente. În cazul în care niciunul dintre componentele ambalajului nu este compatibil cu fluxurile și procesele de reciclare existente, ambalajul trebuie să permită separarea componentelor sale nereciclabile, fie manual de către consumatori, fie în cadrul proceselor de sortare și reciclare existente.

2.2.

În plus, ambalajul este evaluat ca fiind reciclabil la scară în cazul în care îndeplinește unul dintre următoarele criterii:

(a)

s-a dovedit că colectarea, sortarea și reciclarea funcționează în practică și la scară largă: materialul de ambalaj din plastic al unității de ambalaj atinge rata minimă de reciclare (7) prevăzută de obiectivul pentru deșeurile de ambalaje din plastic stabilit prin Directiva 94/62/CE, fie în jurisdicția națională în care ambalajul este introdus pe piață, indiferent de dimensiunea jurisdicției, fie în statele membre care reprezintă împreună cel puțin 100 de milioane de locuitori;

(b)

colectarea, sortarea și reciclarea s-au dovedit a fi pe drumul cel bun în practică și la scară largă: procesele de sortare și reciclare sunt disponibile la nivelul de maturitate tehnologică 9, astfel cum este definit în ISO 16290:2013 (8).

3.

La producerea materialului de ambalaj, la materiile prime nu se adaugă următoarele substanțe care prezintă proprietățile periculoase specificate mai jos:

(a)

substanțele care îndeplinesc criteriile stabilite la articolul 57 și identificate în conformitate cu articolul 59 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006;

(b)

substanțele care îndeplinesc criteriile de clasificare ca substanțe cancerigene categoria 1 sau 2 în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European și al Consiliului (9);

(c)

substanțele care îndeplinesc criteriile de clasificare ca mutagene categoria 1 sau 2 în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1272/2008;

(d)

substanțele care îndeplinesc criteriile de clasificare ca toxice pentru reproducere de categoria 1 sau 2 în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1272/2008;

(e)

substanțele care îndeplinesc criteriile de clasificare pentru perturbarea endocrină care afectează sănătatea umană categoria 1 sau pentru perturbarea endocrină care afectează mediul categoria 1 în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1272/2008;

(f)

substanțele care îndeplinesc criteriile de clasificare ca persistente, bioacumulative și toxice în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1272/2008;

(g)

substanțele care îndeplinesc criteriile de clasificare ca fiind foarte persistente și foarte bioacumulative în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1272/2008;

(h)

substanțele care îndeplinesc criteriile de clasificare ca persistente, mobile și toxice în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1272/2008;

(i)

substanțele care îndeplinesc criteriile de clasificare ca fiind foarte persistente și foarte mobile în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1272/2008;

(j)

substanțele care îndeplinesc criteriile de clasificare ca sensibilizante pentru căile respiratorii categoria 1 în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1272/2008, cu excepția enzimelor;

(k)

substanțele care îndeplinesc criteriile de clasificare ca sensibilizant pentru piele categoria 1 în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1272/2008;

(l)

substanțele care îndeplinesc criteriile de clasificare ca prezentând pericol cronic pentru mediul acvatic categoria 1, 2, 3 sau 4 în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1272/2008;

(m)

substanțele care îndeplinesc criteriile de clasificare ca periculoase pentru stratul de ozon în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1272/2008;

(n)

substanțele care îndeplinesc criteriile de clasificare ca având toxicitate asupra unui organ țintă specific – expunere repetată categoria 1 sau 2 în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1272/2008;

(o)

substanțele care îndeplinesc criteriile de clasificare ca având toxicitate asupra unui organ țintă specific – expunere unică categoria 1 sau 2 în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1272/2008.

4.

Materialele plastice compostabile din aplicațiile de ambalare sunt utilizate numai pentru pungile de transport din plastic foarte subțire; pungi pentru ceai, cafea sau alte băuturi; dozele de ceai, cafea sau alte băuturi și etichete adezive aplicate pe fructe și legume.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(1)

Atenuarea schimbărilor climatice

În cazul materialelor plastice fabricate din materii prime chimice reciclate, emisiile de GES pe durata ciclului de viață ale materialelor plastice fabricate, excluzând orice beneficiu calculat provenit din producția de combustibili, sunt mai scăzute decât emisiile de GES pe durata ciclului de viață ale plasticului echivalent în formă primară fabricat din materii prime pe bază de combustibili fosili. Emisiile de GES pe durata ciclului de viață se calculează utilizând Recomandarea (UE) 2021/2279 a Comisiei (10) sau, alternativ, ISO 14067:2018 (11) sau ISO 14064-1:2018 (12). Emisiile cuantificate de GES pe durata ciclului de viață sunt verificate de o parte terță independentă.

Emisiile de GES pe durata ciclului de viață ale materialelor plastice fabricate din materii prime biodeșeuri durabile sunt mai reduse decât emisiile de GES pe durata ciclului de viață ale materialelor plastice echivalente în formă primară fabricate din materii prime pe bază de combustibili fosili. Emisiile de GES pe durata ciclului de viață se calculează utilizând Recomandarea 2013/179/UE a Comisiei (13) sau, ca metodă alternativă, utilizând ISO 14067:2018 sau ISO 14064-1:2018. Emisiile cuantificate de GES pe durata ciclului de viață sunt verificate de o parte terță independentă.

(2)

Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(5)

Prevenirea și controlul poluării

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele C la prezenta anexă.

Pentru produsele fabricate din materiale plastice în formă primară, emisiile rezultate din fabricarea materialelor plastice respective se încadrează în limitele sau sub nivelurile de emisie asociate cu intervalele celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) stabilite în concluziile relevante privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), inclusiv:

(a)

concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru sistemele comune de tratare/gestionare a apelor reziduale și a gazelor reziduale în sectorul chimic (14), pentru emisiile în apă, acolo unde se aplică praguri de emisie relevante;

(b)

concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru sistemele comune de gestionare și tratare a gazelor reziduale din sectorul chimic (15) pentru emisiile în aer ale instalațiilor noi (sau pentru instalațiile existente, în termen de 4 ani de la publicarea BATC), în cazul în care se aplică condițiile relevante;

(c)

documentul de referință privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF) pentru producția de polimeri (16) pentru procesele de producție în condiții care nu sunt acoperite de BATC menționat mai sus;

(d)

documentul de referință privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF) pentru produsele chimice anorganice în volume mari – solide și altele (17);

(e)

documentul de referință privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF) pentru fabricarea de substanțe chimice anorganice în volume mari – amoniac, acizi și îngrășăminte (18);

(f)

documentul de referință privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF) pentru fabricarea de substanțe chimice organice fine (19);

(g)

documentul de referință privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF) pentru producția de substanțe chimice anorganice specializate (SIC) (20).

Nu există efecte semnificative între medii.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

1.2.   Producția de echipamente electrice și electronice

Descrierea activității

Fabricarea de echipamente electrice și electronice pentru uz industrial, profesional și de consum.

Această activitate include fabricarea de baterii portabile reîncărcabile și nereîncărcabile (21). Activitatea nu include fabricarea altor categorii de baterii.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special C26 și C27, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la tranziția către o economie circulară

1.

În cazul în care activitatea economică produce echipamente electrice și electronice care respectă toate criteriile de acordare a etichetei ecologice a UE aplicabile respectivei categorii de produse, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 66/2010 al Parlamentului European și al Consiliului (22), operatorul activității furnizează dovada conformității cu toate cerințele enumerate, în conformitate cu criteriile de verificare prevăzute de criteriile de acordare a etichetei ecologice a UE.

2.

În cazul în care nu există criterii de acordare a etichetei ecologice a UE specifice unui produs sau operatorul activității nu le-a utilizat, activitatea economică de fabricare a echipamentelor electrice și electronice îndeplinește toate criteriile următoare aplicabile unui produs relevant:

2.1.

Proiectare pentru o durată de viață lungă

2.1.1.

În cazul în care produsul conține software care necesită actualizări, toate versiunile componentelor software, asistenței software și software-ului/firmware-ului, inclusiv actualizările, sunt puse la dispoziția utilizatorilor pe întreaga durată de viață a unui produs, în conformitate cu definiția din Directiva 2009/125/CE și din actele de punere în aplicare adoptate în temeiul directivei respective. În cazul în care disponibilitatea actualizărilor de software nu este reglementată, disponibilitatea este de cel puțin opt ani. Funcționalitatea și durata de viață a produsului nu sunt reduse prin actualizări de software sau prin lipsa actualizărilor de software.

2.1.2.

Produsele care încorporează baterii portabile oferă asigurarea că bateriile respective pot fi ușor demontate și înlocuite de utilizatorul final în orice moment pe durata de viață a produsului, fără a fi necesară utilizarea unor instrumente specializate (cu excepția cazului în care uneltele sunt furnizate gratuit împreună cu produsul), a unor unelte brevetate, a energiei termice sau a solvenților pentru o dezasambla, cu excepția cazului în care bateriile sunt proiectate astfel încât să poată fi demontate și înlocuite numai de către profesioniști independenți în cazul următor:

(a)

aparatelor special concepute pentru a funcționa în principal într-un mediu supus în mod regulat stropirii cu apă, scurgerilor de apă sau scufundării în apă și care sunt destinate să poată fi spălate sau clătite și în care este necesar să se asigure siguranța utilizatorului și a aparatului;

(b)

dispozitivelor medicale profesionale de imagistică și radioterapie, astfel cum sunt definite la articolul 2 punctul 1 din Regulamentul (UE) 2017/745 al Parlamentului European și al Consiliului (23), și dispozitivelor medicale pentru diagnostic in vitro, astfel cum sunt definite la articolul 2 punctul 2 din Regulamentul (UE) 2017/746 al Parlamentului European și al Consiliului (24);

(c)

în cazul în care este necesară continuitatea alimentării cu energie electrică și este necesară o conexiune permanentă între produs și bateria portabilă respectivă pentru a asigura siguranța utilizatorului și a aparatului sau, în cazul produselor care colectează și furnizează date ca funcție principală, din motive de integritate a datelor.

2.1.3.

Software-ul nu este utilizat pentru a afecta circularitatea produsului, inclusiv înlocuirea unei baterii portabile, iar înlocuirea corectă a bateriei nu degradează funcționarea produsului.

2.2.

Proiectare pentru reparații și garanții

2.2.1.

În cazul în care se instituie sisteme de punctare privind reparațiile specifice unui produs în conformitate cu dreptul Uniunii, operatorul activității se asigură că produsele aparțin celei mai înalte clase de potențial de reparare care este utilizată (25).

2.2.2.

Operatorul activității oferă reparatorilor profesioniști (26) acces la informații pe toată durata de viață a produsului. Informațiile includ următoarele elemente, după caz:

(a)

identificarea fără echivoc a aparatului;

(b)

harta procesului de dezasamblare sau o reprezentare explodată;

(c)

lista echipamentelor necesare pentru reparare și testare;

(d)

detalii tehnice privind componentele și informații de diagnosticare, cum ar fi valorile teoretice minime și maxime pentru măsurători;

(e)

cablajele și diagramele de conectare;

(f)

coduri de eroare și de eroare de diagnosticare, inclusiv codurile specifice ale producătorului;

(g)

înregistrări ale datelor privind incidentele de defecțiune raportate, stocate pe produs;

(h)

manual tehnic cu instrucțiuni pentru repararea produsului, inclusiv diagrame electronice simple ale plăcilor, care include marcarea fiecărei etape;

(i)

instrucțiuni pentru software și firmware, inclusiv software de resetare;

(j)

informații despre modul de accesare a înregistrărilor de date stocate în dispozitiv cu privire la incidentele de defectare raportate, dacă este cazul, cu excepția informațiilor de identificare personală, cum ar fi informațiile legate de comportamentul utilizatorului și informațiile de localizare.

2.2.3.

Piesele de schimb esențiale (27), indiferent dacă sunt noi sau utilizate, cum ar fi motoarele, bateriile, plăcile de circuite și orice piesă sau componentă esențială pentru buna funcționare a produsului, se află la dispoziția reparatorilor profesioniști și a utilizatorilor finali, după introducerea pe piață a ultimei unități a modelului, pentru o perioadă suplimentară de un an în comparație cu cerințele privind disponibilitatea pieselor de schimb prevăzute în Directiva 2009/125/CE și în actele de punere în aplicare adoptate în temeiul directivei respective. În cazul în care disponibilitatea pieselor de schimb pentru produsele relevante nu este reglementată, piesele de schimb esențiale sunt disponibile timp de cel puțin opt ani de la introducerea pe piață a ultimei unități a modelului.

2.2.4.

În cazul în care reparația produsului nu prezintă riscuri semnificative pentru sănătate și siguranță, operatorul activității furnizează instrucțiuni clare de dezasamblare și reparare, inclusiv prin intermediul unei copii pe hârtie sau în format electronic sau al unui material video, și le fac publice pe durata de viață a produsului pentru ca produsele să poată fi dezasamblate fără a fi distruse atunci când se dorește înlocuirea unor componente sau a unor părți cheie în vederea efectuării de actualizări sau de reparații. În cazul în care există probleme semnificative de siguranță legate de repararea produsului, operatorul asigură accesul la reparatori profesioniști independenți certificați. Site-ul operatorului indică procesul prin care reparatorii profesioniști se pot înregistra pentru a avea acces la informații relevante sau pot partaja informațiile pe un site cu acces liber disponibil publicului.

2.2.5.

Pentru echipamentele electrice și electronice destinate utilizării de către consumatori, operatorul activității oferă o garanție comercială pentru o perioadă de cel puțin 3 ani și în conformitate cu cerințele prevăzute la articolul 17 din Directiva (UE) 2019/771 a Parlamentului European și a Consiliului (28), fără costuri suplimentare.

2.3.

Proiectare în vederea reutilizării și a refabricării

2.3.1.

În cazul în care produsele pot stoca date, iar datele sunt criptate, este necesară o funcție software care resetează dispozitivul la setările din fabrică și șterge implicit cheia de criptare.

2.3.2.

În cazul în care produsele pot transfera date stocate, datele stocate pot fi transferate cu ușurință și în totalitate către un alt produs care asigură protecția și confidențialitatea datelor.

2.4.

Proiectare pentru demontare

2.4.1.

Informațiile privind gestionarea sfârșitului ciclului de viață al produsului sunt puse la dispoziția publicului pe durata de viață a produsului, inclusiv toate informațiile necesare în temeiul Directivei 2012/19/UE. Pentru fiecare tip de produs nou introdus pentru prima dată pe piața Uniunii, operatorul activității partajează, în mod gratuit, informațiile relevante cu centrele de reutilizare și cu instalațiile de tratare și de reciclare prin intermediul platformei „Information for Recyclers” (29) (Informații pentru reciclatori) prin intermediul unui alt canal relevant, în conformitate cu articolul 15 alineatul (1) din Directiva 2012/19/UE. Informațiile privind demontarea includ succesiunea etapelor de demontare, precum și sculele sau tehnologiile necesare pentru accesarea componentei vizate.

2.4.2.

Pentru echipamentele electrice și electronice care conțin plăci de circuite imprimate, unități de harddisk (HDD), motoare electrice, magneți permanenți, baterii, pulberi fluorescente sau orice alte componente identificate în legislația Uniunii ca având un potențial ridicat de recuperare a materiilor prime critice, informațiile privind gestionarea sfârșitului ciclului de viață al produsului menționate la punctul 2.4.1 includ o indicație privind materiile prime critice (30) conținute în mod obișnuit în componente, informații privind amplasarea componentelor respective și etapele necesare pentru îndepărtarea separată a acestora.

2.4.3.

Activitatea oferă informații de urmărire cu privire la substanțele identificate ca fiind substanțe care prezintă motive de îngrijorare deosebită (SVHC) și la substanțele care îndeplinesc criteriile pentru a fi considerate substanțe care prezintă motive de îngrijorare deosebită (SVHC), prin respectarea a cel puțin unuia dintre cele două cadre de prezentare a informațiilor enumerate mai jos:

(a)

informațiile despre produse referitoare la substanțe sunt puse la dispoziția publicului, în baza de date SCIP (31) pentru produsele care conțin > 0,1 % (g/g) dintr-o substanță identificată care prezintă motive de îngrijorare deosebită sau într-un instrument public specific pus la dispoziție de întreprindere;

(b)

informațiile despre produs referitoare la substanțe sunt disponibile public, respectând IEC62474 (32) (pentru echipamentele electrice și electronice) și viitorul IEC82474-1 (33) (proiect cu două logouri).

2.5.

Proiectare cu potențial de reciclare

Activitatea economică constă în producerea de produse cu o capacitate de reciclare superioară demonstrată. Evaluarea posibilității de reciclare se bazează pe EN 45555:2019 (34) sau pe orice standard EN specific produsului care se bazează pe EN 45555:2019. Activitatea economică îndeplinește următoarele cerințe:

(a)

se utilizează amestecuri monopolimerice sau de polimeri reciclabili;

(b)

monturile din plastic nu conțin inserții metalice turnate în acestea sau lipite de acestea;

(c)

materialele care nu pot fi reciclate împreună sunt ușor accesibile și pot fi separate;

(d)

îmbunătățirea potențialului de reciclare nu afectează durabilitatea sistemului în sine;

(e)

părțile produsului care conțin substanțe, amestecuri și componente care trebuie îndepărtate în timpul depoluării sunt ușor de identificat, de exemplu prin marcarea pentru sortare furnizată de producător, și sunt vizibile pe produs;

(f)

plăcile de circuite imprimate, unitățile de harddisk (HDD), motoarele electrice, magneții permanenți, bateriile, pulberile fluorescente sau orice alte componente identificate în legislația Uniunii ca având un potențial ridicat de recuperare a materiilor prime critice sunt ușor de accesat și de eliminat din produs;

(g)

componentele care reduc posibilitatea de reciclare în conformitate cu scenariul de referință pentru tratarea produselor la sfârșitul ciclului de viață, cum ar fi materialele plastice care utilizează anumite materiale de umplutură sau anumiți agenți de ignifugare, sunt ușor de accesat și de îndepărtat;

(h)

tehnicile de asamblare, de strângere sau de etanșare nu împiedică scoaterea sigură și ușor de realizat a componentelor specificate în Directiva 2012/19/UE sau în Regulamentul (UE) 2023/1542 al Parlamentului European și al Consiliului (35) privind bateriile și deșeurile de baterii, dacă există.

2.6.

Înlocuirea proactivă a substanțelor periculoase

2.6.1.

Activitatea economică constă în producerea de produse care demonstrează înlocuirea proactivă a substanțelor periculoase.

2.6.2.

Produsul nu conține substanțe care prezintă motive de îngrijorare deosebită incluse în anexa XIV la Regulamentul (CE) nr. 1907/2006.

2.6.3.

Derogările de la restricțiile privind substanțele periculoase se limitează la următoarele cazuri:

(a)

plumbul din aliajele de sudură cu temperatură ridicată de topire care fac obiectul scutirii de la punctul 7(a) din anexa III la Directiva 2011/65/UE;

(b)

componentele electrice și electronice care conțin plumb într-o sticlă sau ceramică care fac obiectul scutirii prevăzute la punctul 7(c) din anexa III la Directiva 2011/65/UE.

2.6.4.

Substanțele periculoase menționate în tabelul de mai jos nu sunt introduse sau formate în subansamblurile și părțile componente specificate la sau peste limita de concentrație specificată.

Grupa de substanțe

Sfera de aplicare a restricției

Limitele de concentrație (în cazurile aplicabile)

(i)

Stabilizatori, coloranți și contaminanți pe bază de polimeri

Următorii compuși organostanici stabilizatori nu sunt prezenți în cablurile externe:

 

oxid de dibutilstaniu;

 

diacetat de dibutilstaniu;

 

dilaurat de dibutilstaniu;

 

maleat de dibutilstaniu;

 

oxid de dioctilstaniu;

 

dilaurat de dioctilstaniu.

 

Carcasa exterioară nu conține următorii coloranți: Coloranți azoici care pot elibera prin scindare arilaminele cancerigene enumerate în apendicele 8 la Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 sau compuși coloranți incluși pe lista substanțelor care pot fi declarate conform standardului IEC 62474.

N/A

ii)

Stabilizatori, coloranți și contaminanți pe bază de polimeri

Hidrocarburile aromatice policiclice (HAP) nu sunt prezente în concentrații mai mari sau egale cu limitele de concentrație individuale și totale pe nicio suprafață externă de plastic sau cauciuc artificial.

Se verifică prezența și concentrația următoarelor HAP:

HAP care fac obiectul unor restricții în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1907/2006:

 

benzo[a]piren benzo[e]piren

 

benzo[a]antracen;

 

crisen;

 

benzo[b]fluoranten;

 

benzo[j]fluoranten;

 

benzo[k]fluoranten;

 

dibenzo[a,h]antracen.

 

Alte HAP care fac obiectul unor restricții:

 

acenaften;

 

acenaftilenă;

 

antracen;

 

benzo[ghi]perilen;

 

fluoranten;

 

fluoren;

 

indeno[1,2,3-cd]piren;

 

naftalină;

 

fenantren;

 

piren.

Limita de concentrație individuală pentru HAP restricționate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1907/2006 este de 1 mg/kg

Limita de concentrație totală pentru cele 18 HAP enumerate luate împreună nu depășește 10 mg/kg

iii)

Produse biocide

Produse biocide destinate să asigure o funcție antibacteriană

Derogare pentru materialele vândute în spitale și pentru aplicațiile medicale

N/A

(v)

Agenți de afinare a sticlei

Arsenicul și compușii acestuia nu sunt utilizați la fabricarea sticlei unității de afișaj cu cristale lichide (LCD) și a sticlei ecranului de protecție.

0,0050 % procent de greutate

vi)

Materiale plastice clorurate

Componentele din plastic > 25 g nu conțin polimeri clorurați.

Notă: pentru această subcerință specifică, carcasa din plastic a cablului nu este considerată o „componentă din plastic”.

N/A

2.6.5.

Produsele nu conțin halogen peste limitele care pot fi detectate în conformitate cu măsurătorile specificate în standardele existente pentru toate componentele sale: cabluri (EN IEC 60754-3), componente din plastic (EN50642), componente electronice (EN IEC 61249-2-21 sau JS709C), consumabile (EN IEC 61249-2-21 și IPC J-STD-004B).

2.6.6.

Produsele nu conțin gaze fluorurate.

2.6.7.

Utilizarea tetrabromobisfenolului A (TBBPA) este permisă ca componentă reactivă numai pentru plăcile de circuite imprimate.

2.7.

Informarea consumatorilor:

2.7.1.

Operatorul activității furnizează clienților informații cu privire la opțiunile de utilizare a produsului, luând în considerare beneficiile pentru mediu, în special prelungirea duratei de viață a produselor asociate diferitelor moduri ale produsului.

2.7.2.

Operatorul activității furnizează clienților informații privind opțiunile de răscumpărare, revânzare și preluare a produsului, informații privind punctele de colectare separată și de colectare a deșeurilor de echipamente electrice și electronice (DEEE), precum și informații privind opțiunile de reutilizare. Pentru bateriile portabile, sunt furnizate informații privind punctele de colectare separată și de colectare a deșeurilor de baterii.

2.7.3.

Pentru echipamentele electrice și electronice, operatorul activității marchează în mod corespunzător produsul cu simbolul care indică colectarea separată pentru deșeurile de echipamente electrice și electronice, astfel cum se prevede în anexa IX la Directiva 2012/19/UE. Operatorul activității furnizează consumatorului informații relevante privind costurile de colectare, tratare și eliminare a produsului într-un mod care asigură protecția mediului, astfel cum se prevede la articolul 14 alineatul (1) din directiva respectivă.

2.8.

Responsabilitatea producătorului:

2.8.1.

Operatorul activității, atunci când introduce echipamente electrice și electronice pe piața statelor membre, instituie o schemă individuală de răspundere extinsă a producătorilor sau participă la o schemă colectivă de răspundere extinsă a producătorilor în toate statele membre în care produsul este introdus pe piață, în conformitate cu Directiva 2012/19/UE. Contribuțiile financiare la schemele colective se bazează pe ecomodulare și acoperă costurile colectării separate și ale tratării DEEE.

2.8.2.

În cazul bateriilor portabile, producătorul instituie sisteme portabile de preluare și de colectare a deșeurilor de baterii portabile, care includ puncte de colectare, în toate statele membre în care produsul este introdus pe piață.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(1)

Atenuarea schimbărilor climatice

În cazul în care produsul fabricat conține agenți frigorifici, acesta respectă performanța GWP prevăzută în Regulamentul (UE) nr. 517/2014 al Parlamentului European și al Consiliului (36). Activitatea nu constă în fabricarea de produse care conțin hexafluorură de sulf (SF6).

Dacă este cazul, produsul fabricat nu are un punctaj mai mic decât a treia clasă de eficiență energetică cel mai des utilizată (37), în conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1369 al Parlamentului European și al Consiliului (38) și cu actele delegate adoptate în temeiul regulamentului respectiv.

(2)

Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(5)

Prevenirea și controlul poluării

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele C la prezenta anexă.

Pentru fabricarea bateriilor portabile, bateriile respectă normele aplicabile în materie de durabilitate privind introducerea pe piață a bateriilor în Uniune, inclusiv restricțiile privind utilizarea substanțelor periculoase în baterii, printre care Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 și Directiva 2006/66/CE al Parlamentului European și al Consiliului (39).

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

2.    Furnizarea apei, lucrări de canalizare, activități de gestionare a deșeurilor și de depoluare

2.1.   Recuperarea fosforului din apele reziduale

Descrierea activității

Construirea, modernizarea, exploatarea și reînnoirea instalațiilor de recuperare a fosforului de la stațiile de epurare a apelor uzate urbane (fază apoasă și nămol) și din materiale (și anume, cenușă) după oxidarea termică (și anume, incinerare) a nămolurilor de epurare.

Activitatea economică include numai instalațiile și procesele care fac posibilă recuperarea fosforului, nu etapele anterioare, cum ar fi epurarea apelor uzate sau instalațiile de incinerare.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special E37.00, E38.32 și F42.99, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la tranziția către o economie circulară

1.

Pentru procesul integrat în stația de epurare a apelor reziduale, care acoperă de obicei sărurile de fosfor, cum ar fi fosfatul de amoniu struvit-magneziu (NH4MgPO4•6H2O), procesul de recuperare a fosforului recuperează cel puțin 15 % din încărcătura de fosfor primită. Numai materialul recoltat, cum ar fi struvitul, este luat în considerare la calcularea acestui prag.

2.

Pentru recuperarea în aval după oxidarea termică a nămolului de epurare cu recuperarea chimică a fosforului sau după oxidarea termică a nămolului de epurare cu recuperarea termochimică a fosforului, procesul recuperează cel puțin 80 % din încărcătura de fosfor intrată din materia primă respectivă, cum ar fi cenușa nămolului de epurare.

3.

Fosforul extras din sistem este utilizat fie ca materie componentă a unui produs fertilizant în conformitate cu Regulamentul (UE) 2019/1009 al Parlamentului European și al Consiliului (40) sau cu legislația națională privind îngrășămintele, în cazul în care este mai strictă, fie în alt domeniu de aplicare, în cazul în care fosforul recuperat îndeplinește funcțiile specificate, în conformitate cu regulamentele respective.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(1)

Atenuarea schimbărilor climatice

N/A

(2)

Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(5)

Prevenirea și controlul poluării

Sunt monitorizați parametrii-cheie de performanță, inclusiv bilanțul masic al pentaoxidului de fosfor (P2O5) și principalii parametri de mediu în ceea ce privește identitatea și cantitatea emisiilor și a fluxurilor de deșeuri generate.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

2.2.   Producerea de resurse de apă alternative în alte scopuri decât consumul uman

Descrierea activității

Construirea, extinderea, exploatarea și reînnoirea instalațiilor de producere a apelor recuperate (41), a instalațiilor de recoltare a apei pluviale și ca urmare a furtunilor și a instalațiilor de colectare și tratare a apei gri (42).

Aceste resurse alternative de apă sunt utilizate pentru a înlocui apa rezultată din captare sau din sistemele de alimentare cu apă potabilă și pot fi utilizate pentru realimentarea acviferului, irigații, reutilizare industrială, recreere și orice altă utilizare municipală.

Activitatea economică include numai instalațiile și procesele care permit reutilizarea apei, cum ar fi instalațiile de reîncărcare a acviferelor sau a depozitelor de apă de suprafață, și nu include etapele anterioare, cum ar fi etapele primare și secundare ale stației de tratare a apelor reziduale sau etapele ulterioare, necesare pentru reutilizarea finală a acestor resurse alternative de apă, cum ar fi sistemele de irigații.

Activitatea economică nu include desalinizarea [a se vedea secțiunea 5.13 din anexa II la Regulamentul delegat (UE) 2021/2139].

Această activitate economică nu include alimentarea cu apă destinată consumului uman (a se vedea secțiunea 2.1 din anexa I).

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special E37.00 și F42.9, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la tranziția către o economie circulară

1.

Pentru producția de apă recuperată, activitatea îndeplinește următoarele criterii:

(a)

apa recuperată este adecvată pentru reutilizare. Pentru utilizarea în agricultură, apa recuperată respectă cerințele UE, cum ar fi cele prevăzute în Regulamentul (UE) 2020/741 al Parlamentului European și al Consiliului (43) și legislația națională. Pentru alte utilizări decât irigațiile agricole, calitatea finală a apei recuperate este adecvată scopului și conformă cu legislația și standardele naționale existente;

(b)

proiectul de reutilizare a apei a fost autorizat de autoritatea competentă, în cadrul gestionării integrate a apei, luând în considerare în mod prioritar măsuri viabile de gestionare a cererii de apă și de eficiență, în consultare cu autoritățile de gestionare a apei. Acest lucru poate fi dovedit prin includerea sa într-un plan de gestionare a apei sau într-un plan de gestionare a secetei. În ceea ce privește reutilizarea în agricultură, evaluările riscurilor de mediu, inclusiv cele legate de starea cantitativă a corpurilor de apă, sunt pe deplin luate în considerare în planurile de gestionare a riscurilor, prevăzute în Regulamentul (UE) 2020/741.

2.

Pentru instalațiile de recoltare a apei pluviale și rezultate în urma furtunilor, activitatea îndeplinește următoarele criterii:

(a)

resursa (apă pluvială sau rezultată în urma furtunilor) este separată la sursă și nu include apele uzate;

(b)

apa este adecvată pentru utilizare după tratarea corespunzătoare, în funcție de nivelul de contaminare și de utilizarea ulterioară;

(c)

instalația este inclusă într-un instrument de urbanism sau de autorizare, cum ar fi planul general sau planificarea municipală.

3.

În ceea ce privește instalațiile de colectare și tratare a apelor gri, activitatea îndeplinește următoarele criterii:

(a)

resursa (apă gri) este separată la sursă;

(b)

apa este adecvată pentru reutilizare după tratarea corespunzătoare, în funcție de nivelul de contaminare și de reutilizarea ulterioară;

(c)

performanța este atestată printr-o certificare a clădirii sau este disponibilă în documentele tehnice de proiectare.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(1)

Atenuarea schimbărilor climatice

În ceea ce privește producția de ape recuperate, a fost efectuată o evaluare a emisiilor directe de GES provenite din epurarea în vederea reutilizării (44). Rezultatele sunt comunicate investitorilor și clienților, la cerere.

(2)

Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(5)

Prevenirea și controlul poluării

În ceea ce privește utilizările prevăzute în Regulamentul (UE) 2020/741, activitatea este conformă cu regulamentul respectiv sau cu legislația națională aplicabilă, în cazul în care este mai strictă. Realimentarea acviferului și infiltrarea scurgerilor de ape de suprafață respectă Directiva 2006/118/CE sau legislația națională aplicabilă, în cazul în care aceasta este mai strictă.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

2.3.   Colectarea și transportul deșeurilor nepericuloase și periculoase

Descrierea activității

Colectarea separată și transportul deșeurilor nepericuloase și periculoase (45) în vederea pregătirii pentru reutilizare (46) sau reciclare (47), inclusiv construirea, exploatarea și modernizarea instalațiilor implicate în colectarea și transportul acestor deșeuri, cum ar fi centrele de colectare a deșeurilor și stațiile de transfer al deșeurilor, ca mijloc de recuperare a materialelor.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special E38.11, E38.12 și F42.9, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la tranziția către o economie circulară

1.

Toate deșeurile colectate și transportate separat care sunt separate la sursă sunt destinate pregătirii pentru operațiuni de reutilizare sau reciclare.

2.

Deșeurile separate la sursă care constau în (i) hârtie și carton, (ii) materiale textile (48), (iii) biodeșeuri, (iv) lemn, (v) sticlă, (vi) deșeuri de echipamente electrice și electronice (DEEE) sau (vii) orice tip de deșeuri periculoase sunt colectate separat (de exemplu, în fracțiuni unice) și nu sunt amestecate cu alte fluxuri de deșeuri.

Pentru deșeurile nepericuloase separate la sursă, altele decât fracțiunile menționate mai sus, colectarea în fracțiuni amestecate are loc numai în cazul în care este îndeplinită una dintre condițiile prevăzute la articolul 10 alineatul (3) literele (a), (b) sau (c) din Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului (49).

Diferite tipuri de deșeuri periculoase pot fi plasate împreună într-o cutie pentru deșeuri periculoase, într-un dulap sau într-o soluție similară, cu condiția ca fiecare tip de deșeu să fie ambalat în mod corespunzător pentru a menține deșeurile separate în cutie sau dulap și ca deșeurile periculoase să fie sortate în tipuri de deșeuri după colectarea din gospodării.

3.

Pentru fluxurile de deșeuri municipale, activitatea îndeplinește unul dintre următoarele criterii:

(a)

activitatea constă în colectarea deșeurilor municipale solide, în principal prin sisteme de colectare din ușă în ușă sau prin puncte de colectare supravegheate, pentru a asigura un nivel ridicat de colectare separată și rate scăzute de contaminare;

(b)

activitatea constă în colectarea separată a deșeurilor în cadrul sistemelor publice de gestionare a deșeurilor, în care producătorii de deșeuri sunt taxați pe baza unui mecanism de plată în funcție de cantitatea de deșeuri generată (pay-as-you-throw – PAYT), cel puțin pentru fluxul de deșeuri reziduale sau când există alte tipuri de instrumente economice care stimulează separarea deșeurilor la sursă (50);

(c)

activitatea constă în colectarea separată a deșeurilor în afara sistemelor publice de gestionare a deșeurilor care aplică sisteme de depozitare și rambursare sau alte tipuri de instrumente economice care stimulează în mod direct separarea deșeurilor la sursă.

4.

Activitatea monitorizează și evaluează în permanență cantitatea și calitatea deșeurilor colectate pe baza indicatorilor-cheie de performanță (KPI) predefiniți pentru a respecta toate criteriile următoare:

(a)

îndeplinirea obligațiilor de raportare față de părțile interesate relevante, cum ar fi autoritățile publice, schemele de răspundere extinsă a producătorilor (REP);

(b)

comunicarea periodică a informațiilor relevante producătorilor de deșeuri și publicului în general, în cooperare cu părțile interesate relevante, cum ar fi autoritățile publice, schemele de răspundere extinsă a producătorilor;

(c)

identificarea nevoilor și întreprinderea de acțiuni corective în cazul în care indicatorii-cheie de performanță se abat de la obiectivele sau valorile de referință aplicabile, în cooperare cu părțile interesate relevante, cum ar fi autoritățile publice, schemele de răspundere extinsă a producătorilor, partenerii din lanțul valoric.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(1)

Atenuarea schimbărilor climatice

N/A

(2)

Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(5)

Prevenirea și controlul poluării

1.

Activitatea utilizează vehicule de colectare a deșeurilor care respectă cel puțin standardele Euro V (51).

2.

Deșeurile periculoase sunt colectate separat de deșeurile nepericuloase pentru a preveni contaminarea încrucișată. Se iau măsuri adecvate pentru a se asigura că, în timpul colectării separate și al transportului, deșeurile periculoase nu sunt amestecate nici cu alte categorii de deșeuri periculoase, nici cu alte deșeuri, substanțe sau materiale. Amestecarea include diluarea substanțelor periculoase.

3.

Colectarea și manevrarea corespunzătoare previn scurgerile de deșeuri periculoase în timpul colectării, transportului, depozitării și livrării la instalația de tratare autorizată pentru tratarea deșeurilor periculoase.

4.

Deșeurile periculoase sunt ambalate și etichetate în conformitate cu standardele internaționale și ale Uniunii în vigoare în cursul colectării, transportului și depozitării temporare.

5.

Operatorul care colectează deșeuri periculoase respectă obligațiile de păstrare a evidențelor, inclusiv în ceea ce privește cantitatea, natura, originea, destinația, frecvența colectării, modul de transport și metoda de tratare, prevăzute în legislația Uniunii și în legislația națională aplicabilă.

6.

Pentru deșeurile de echipamente electrice și electronice (DEEE):

(a)

principalele categorii de echipamente electrice și electronice (EEE) scoase din uz prevăzute în anexa III la Directiva 2012/19/UE sunt colectate separat;

(b)

colectarea și transportul mențin integritatea DEEE și previn scurgerile de substanțe periculoase, cum ar fi substanțele care diminuează stratul de ozon, gazele fluorurate cu efect de seră sau mercurul conținute în lămpile fluorescente.

7.

Operatorul responsabil de colectare și logistică instituie un sistem de gestionare pentru a gestiona riscurile pentru mediu, sănătate și siguranță.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

N/A

2.4.   Tratarea deșeurilor periculoase

Descrierea activității

Construirea, modernizarea și exploatarea unor instalații dedicate pentru tratarea deșeurilor periculoase ca mijloc pentru operațiunile de recuperare a materialelor.

Această activitate economică acoperă atât operațiunile de valorificare a materialelor in situ, cât și ex situ a deșeurilor clasificate ca deșeuri periculoase în conformitate cu lista europeană a deșeurilor stabilită prin Decizia 2000/532/CE a Comisiei (52) și în conformitate cu anexa III la Directiva 2008/98/CE. Aceasta include următoarele direcții:

(a)

recuperarea sau regenerarea solvenților;

(b)

regenerarea acizilor și a bazelor;

(c)

reciclarea sau recuperarea materialelor anorganice, altele decât metalele sau compușii metalici;

(d)

recuperarea componentelor utilizate pentru reducerea poluării;

(e)

recuperarea componentelor din catalizatori;

(f)

rerafinarea lubrifianților și a altor uleiuri uzate industriale (exclusiv cele destinate utilizării drept combustibil sau incinerare).

Activitatea economică nu include reutilizarea substanțelor care nu se califică drept deșeuri, cum ar fi subprodusele sau reziduurile rezultate din activitățile de producție, în conformitate cu articolul 5 din Directiva 2008/98/CE.

Activitatea economică nu include recuperarea materialelor din baterii, deșeurile de echipamente electrice și electronice (DEEE), vehiculele scoase din uz (VSU), materialele anorganice rezultate din procesele de incinerare, cum ar fi cenușa, zgurile sau praful. Activitatea economică nu include tratarea și recuperarea deșeurilor nucleare.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special E38.22 și E38.32, F42.9, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la tranziția către o economie circulară

1.

Activitățile constau în recuperarea materiilor prime secundare (inclusiv substanțe chimice și materii prime critice) din deșeuri periculoase separate la sursă.

2.

Materialele recuperate înlocuiesc materiile prime principale, inclusiv materiile prime critice, sau substanțele chimice în procesele de producție (53).

3.

Materialele recuperate respectă specificațiile industriale aplicabile, standardele armonizate sau criteriile de încetare a statutului de deșeu, precum și legislația relevantă aplicabilă la nivelul Uniunii și la nivel național.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(1)

Atenuarea schimbărilor climatice

Activitatea, pe baza ciclului de viață, nu generează creșterea emisiilor de GES în comparație cu producția bazată pe materia primă (materiile prime) primară (primare) echivalentă (echivalente).

Emisiile de gaze cu efect de seră pe durata ciclului de viață se calculează utilizând Recomandarea 2013/179/UE sau, ca metodă alternativă, utilizând ISO 14067:2018 (54) sau ISO 14064-1:2018 (55). Emisiile cuantificate de GES pe durata ciclului de viață sunt verificate de o parte terță independentă.

(2)

Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

Sunt utilizate tehnici relevante pentru protecția resurselor de apă și a celor marine, astfel cum se prevede în concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru tratarea deșeurilor (56).

(5)

Prevenirea și controlul poluării

Toate substanțele și amestecurile recuperate respectă legislația relevantă aplicabilă, cum ar fi Regulamentul (CE) nr. 1907/2006, Regulamentul (UE) 2019/1021, Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 și Directiva 2008/98/CE.

Activitatea utilizează tehnici relevante pentru prevenirea și controlul poluării, astfel cum se prevede în concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru tratarea deșeurilor (57). Activitatea respectă limitele de emisii asociate relevante (BAT-AEL).

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

2.5.   Recuperarea biodeșeurilor prin digestie anaerobă sau compostare

Descrierea activității

Construirea și exploatarea instalațiilor de tratare a deșeurilor biologice colectate separat prin digestie anaerobă sau compostare, cu producerea și utilizarea de biogaz, biometan, digestat, compost sau substanțe chimice.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special E38.21 și F42.9, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la tranziția către economia circulară

1.

Biodeșeurile care sunt folosite pentru digestia anaerobă sau compostare sunt separate la sursă și colectate separat. În cazul în care deșeurile biologice sunt colectate în pungi biodegradabile, pungile au standardul de certificare pentru materiale compostabile adecvat EN 13432:2000 (58).

2.

În aceste stații de digestie anaerobă, biodeșeurile separate la sursă provenite din colectarea separată reprezintă cel puțin 70 % din materia primă de intrare, măsurată în greutate, ca medie anuală. Codigestia poate acoperi până la 30 % din materia primă de intrare a materiilor prime pentru bioenergie avansată enumerate în anexa IX la Directiva (UE) 2018/2001, care poate să nu includă materii prime contaminate provenind din fracțiunea de biomasă a deșeurilor municipale și industriale mixte. Intrarea nu include materiile prime excluse din partea II a anexei II la Regulamentul (UE) 2019/1009, pentru categoria de materii componente (CMC) 3 (Compost) în conformitate cu litera (c) din categoria respectivă și pentru categoria de materii componente (CMC) 5 (Digestat, de alt tip decât de culturi proaspete) în conformitate cu litera (c) din categoria respectivă.

3.

Activitatea produce unul dintre următoarele produse:

(a)

compost sau digestat care respectă Regulamentul (UE) 2019/1009, în special cerințele din anexa II privind categoriile de materii componente (CMC), care se referă în mod specific la CMC 3 (compost) și CMC 5 (Digestat, de alt tip decât de culturi proaspete) sau normele naționale privind îngrășămintele sau amelioratorii de sol, cu cerințe identice sau mai stricte decât cele prevăzute de Regulamentul 2019/1009;

(b)

substanțe chimice prin conversia deșeurilor organice în carboxilați, acizi carboxilici sau polimeri prin fermentare cu culturi mixte.

4.

Asigurarea calității procesului de producție se efectuează utilizând modulul D1 prevăzut în Regulamentul (UE) 2019/1009.

5.

Compostul și digestatul care respectă Regulamentul (UE) 2019/1009 sau normele naționale echivalente nu se evacuează în depozitele de deșeuri.

Digestatul este, de preferință, compostat după digestia anaerobă pentru a maximiza beneficiile pentru solul pe care se aplică ulterior și reduce la minimum unele probleme agroecologice potențiale, cum ar fi eliberarea amoniacului și a nitraților.

6.

În cazul în care se instalează digestia anaerobă, biogazul produs este utilizat direct pentru producerea de energie electrică sau termică, transformat în biometan pentru a fi utilizat drept combustibil, injectat direct în rețeaua de gaze și utilizat ulterior în scopuri energetice prin înlocuirea gazelor naturale, utilizat ca materie primă industrială pentru a produce alte substanțe chimice sau transformat în hidrogen pentru a fi utilizat drept combustibil.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(1)

Atenuarea schimbărilor climatice

Există un plan de monitorizare și de urgență pentru a reduce la minimum scurgerile de metan din instalație.

(2)

Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(5)

Prevenirea și controlul poluării

Pentru instalațiile de digestie anaerobă care tratează peste 100 de tone pe zi și pentru instalațiile de compostare care tratează peste 75 de tone pe zi, activitatea respectă concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru tratarea deșeurilor (59) sau reglementări naționale identice sau mai stricte, pentru a reduce emisiile în aer și pentru a îmbunătăți performanța generală de mediu, precum și pentru a selecta intrările de deșeuri și pentru a monitoriza sau controla principalii parametri ai deșeurilor și ai proceselor.

Emisiile în aer sau apă se încadrează în limitele nivelurilor de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) pentru tratarea anaerobă, respectiv, aerobă a deșeurilor, stabilite în cele mai recente concluzii relevante privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), inclusiv în concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru tratarea deșeurilor (60), sau sunt inferioare acestor niveluri.

Pentru digestia anaerobă, conținutul de azot al digestatului utilizat ca îngrășământ sau ameliorator de sol este comunicat cumpărătorului sau entității responsabile cu preluarea digestatului, fie în conformitate cu Regulamentul (UE) 2019/1009, fie cu un nivel de toleranță de ±25 %.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

2.6.   Depoluarea și demontarea produselor scoase din uz

Descrierea activității

Construirea, exploatarea și modernizarea instalațiilor de dezmembrare și depoluare a produselor complexe scoase din uz, a bunurilor mobile și a componentelor acestora pentru recuperarea materialelor sau pregătirea pentru reutilizare a componentelor.

Activitatea economică include dezmembrarea produselor scoase din uz și a bunurilor mobile și a componentelor acestora de orice tip, cum ar fi automobilele, navele și echipamentele electrice și electronice (EEE) pentru recuperarea materialelor.

Activitatea economică nu include tratarea bateriilor provenite din colectarea separată sau demontarea în timpul activităților de dezmembrare și depoluare și nici demolările și dărâmările clădirilor și ale altor structuri (a se vedea secțiunea 3.3. din prezenta anexă).

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special E38.31, E38.32 și E42.99, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la tranziția către o economie circulară

1.

Activitatea economică constă în dezmembrarea și depoluarea deșeurilor colectate separat, în instalații de ultimă generație, de la produse complexe scoase din uz, cum ar fi automobilele, echipamentele electrice și electronice (EEE) sau navele, pentru:

(a)

a colecta piesele și componentele care sunt adecvate pentru reutilizare;

(b)

a separa fracțiunile de deșeuri nepericuloase și periculoase, adecvate pentru recuperarea materialelor, inclusiv recuperarea materiilor prime critice;

(c)

a elimina substanțele, amestecurile și componentele periculoase, astfel încât acestea să fie incluse într-un flux identificabil (61) sau care reprezintă o parte identificabilă a unui flux în cadrul procesului de tratare și a le transmite la instalațiile autorizate pentru tratarea corespunzătoare, inclusiv eliminarea deșeurilor periculoase;

(d)

a atașa documentația privind materialele care sunt trimise pentru tratare sau reutilizare ulterioară.

2.

Activitatea economică de dezmembrare și depoluare a deșeurilor de echipamente electrice și electronice (DEEE) respectă cerințele prevăzute la articolul 8 din Directiva 2012/19/UE și în anexele VII și VIII la directiva respectivă. Activitatea economică de dezmembrare și depoluare a vehiculelor scoase din uz (VSU) respectă cerințele prevăzute la articolele 6 și 7 din Directiva 2000/53/CE și în anexa I la directiva respectivă.

3.

Pentru dezmembrarea și depoluarea navelor dezmembrate, instalația este inclusă pe lista europeană a instalațiilor de reciclare a navelor, astfel cum se prevede în Decizia de punere în aplicare (UE) 2016/2323 a Comisiei (62). Pentru construirea unei instalații noi sau modernizarea unei instalații existente care nu este încă inclusă pe lista europeană a instalațiilor de reciclare a navelor, instalația îndeplinește toate cerințele prevăzute la articolul 13 din Regulamentul (UE) nr. 1257/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (63) și a solicitat să fie inclusă pe lista europeană a instalațiilor de reciclare a navelor.

4.

Pentru dezmembrarea și depoluarea deșeurilor provenite de la echipamentele electrice și electronice (DEEE) și de la vehiculele scoase din uz (VSU), deșeurile provin de la punctele de colectare care îndeplinesc cerințele aplicabile stabilite de legislația Uniunii (64) și de legislația națională.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(1)

Atenuarea schimbărilor climatice

N/A

(2)

Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(5)

Prevenirea și controlul poluării

1.

Instalația este echipată pentru a gestiona și a depozita în condiții de siguranță și într-un mod rațional din punct de vedere ecologic substanțele, amestecurile și componentele periculoase eliminate în timpul operațiunilor de depoluare.

2.

Pentru vehiculele scoase din uz (VSU), instalația respectă cerințele privind spațiile de depozitare și tratare, operațiunile de depoluare și tratare stabilite în anexa I la Directiva 2000/53/CE.

3.

Pentru deșeurile de echipamente electrice și electronice (DEEE), instalația respectă cerințele privind tratarea corespunzătoare prevăzute la articolul 8 din Directiva 2012/19/UE, în special cerințele privind tratarea selectivă a materialelor și componentelor DEEE prevăzute în anexa VII la Directiva 2012/19/UE și privind operațiunile de depozitare și tratare prevăzute în anexa VIII la Directiva 2012/19/UE.

Instalația respectă cerințele normative relevante pentru activitățile sale de depoluare stabilite în standardele EN 50625-1:2014 (65), EN 50625-2-1:2014 (66), EN 50625-2-2:2015 (67), EN 50625-2-3:2017 (68) și EN 50625-2-4:2017 (69).

Punerea în aplicare a unor astfel de măsuri poate fi demonstrată, de asemenea, prin respectarea unor cerințe de reglementare echivalente cu cele prevăzute în standardele EN menționate mai sus.

În ceea ce privește tratarea DEEE care conțin fluorocarburi volatile (FCV) și hidrocarburi volatile (HCV) și DEEE care conțin mercur, emisiile se încadrează în limitele nivelurilor de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL), astfel cum se prevede în concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru tratarea deșeurilor (70).

4.

În ceea ce privește reciclarea navelor, instalația respectă cerințele prevăzute la articolul 13 din Regulamentul (UE) nr. 1257/2013 și este inclusă pe lista europeană a instalațiilor de reciclare a navelor stabilită în temeiul regulamentului respectiv. Instalația respectă cerințele prevăzute la articolul 7 din regulamentul respectiv în ceea ce privește pregătirea unui plan de reciclare specific navei înainte de orice reciclare a unei nave.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

2.7.   Sortarea si recuperarea materialelor din deșeurile nepericuloase

Descrierea activității

Construirea, modernizarea și exploatarea instalațiilor de sortare sau recuperare a fluxurilor de deșeuri nepericuloase în materii prime secundare de înaltă calitate, utilizând un proces de transformare mecanică.

Activitatea economică nu include sortarea și recuperarea fracțiunilor combustibile din deșeurile reziduale amestecate pentru producția de combustibil derivat din deșeuri, cum ar fi în stațiile de tratare mecanică și biologică.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special E38.32 și F42.9, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la tranziția către o economie circulară

1.   Originea materiei prime

Materiile prime din deșeuri nepericuloase provin din una sau mai multe dintre următoarele surse:

(a)

deșeuri colectate și transportate separat, inclusiv în fracțiuni amestecate (71);

(b)

fracțiuni de deșeuri nepericuloase provenite din activități de dezmembrare și depoluare a produselor scoase din uz;

(c)

deșeuri din construcții și demolări provenite din demolări selective sau separate în alt mod la sursă;

(d)

fracțiuni de deșeuri nepericuloase provenite din sortarea deșeurilor mixte destinate reciclării, în cazul în care instalația îndeplinește criterii definite de calitate a performanței, iar deșeurile provin din zone care respectă obligațiile de colectare separată prevăzute în Directiva 2008/98/CE.

2.   Recuperarea materialelor

Activitatea atinge sau depășește ratele existente de recuperare a materialelor specifice instalațiilor de către autoritățile competente stabilite în planurile, autorizațiile sau contractele aplicabile de gestionare a deșeurilor sau în sistemele de răspundere extinsă a producătorilor (REP). Instalația pune în aplicare indicatori-cheie de performanță (KPI) definiți la nivel intern pentru a urmări performanța sau atingerea ratelor de recuperare aplicabile.

Pentru materialele pentru care colectarea separată este obligatorie, activitatea transformă cel puțin 50 %, ca greutate, din deșeurile nepericuloase colectate separat prelucrate în materii prime secundare care sunt adecvate pentru înlocuirea materiilor prime primare în procesele de producție.

3.   Gestionarea corespunzătoare a deșeurilor

Instalația de recuperare a deșeurilor nepericuloase a pus în aplicare cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pe baza BAT 2 privind îmbunătățirea performanței generale de mediu a instalației prevăzute în concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru tratarea deșeurilor (72), inclusiv:

(a)

o procedură de caracterizare a deșeurilor și o procedură strictă de acceptare a deșeurilor în ceea ce privește calitatea deșeurilor intrate;

(b)

un sistem de urmărire și un inventar care să urmărească localizarea și cantitatea de deșeuri din instalație;

(c)

un sistem de management al calității rezultatelor pentru a se asigura că rezultatul tratării deșeurilor este în conformitate cu cerințele sau standardele de calitate aplicabile, utilizând, de exemplu, standardele EN sau ISO existente;

(d)

măsurile sau procedurile relevante de separare a deșeurilor pentru a se asigura că, după separare, deșeurile sunt păstrate separat în funcție de proprietățile lor, pentru a permite o depozitare și o tratare mai ușoară și mai sigură din punct de vedere ecologic;

(e)

măsurile relevante pentru a asigura compatibilitatea deșeurilor înainte de amestecarea sau combinarea deșeurilor;

(f)

instalația a instalat tehnologia și procesele de sortare și recuperare a materialelor pentru a îndeplini specificațiile tehnice relevante, standardele de calitate sau criteriile de încetare a statutului de deșeu. Activitatea utilizează tehnologii de ultimă generație adecvate pentru fracțiunile de deșeuri prelucrate, inclusiv separarea optică prin spectroscopie în infraroșu apropiat sau sisteme cu raze X, separarea densității, separarea magnetică sau separarea granulometrică.

4.   Calitatea materiilor prime secundare

Activitatea transformă sau permite transformarea deșeurilor în materii prime secundare, inclusiv materii prime critice, care sunt adecvate pentru înlocuirea materiilor prime primare în procesele de producție.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(1)

Atenuarea schimbărilor climatice

N/A

(2)

Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(5)

Prevenirea și controlul poluării

Pentru activitățile care intră sub incidența concluziilor privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru tratarea deșeurilor (73), activitatea pune în aplicare tehnicile relevante pentru prevenirea și controlul poluării și respectă limitele de emisii asociate relevante (BAT-AEL).

Instalațiile de reciclare a materialelor plastice dispun de filtrare instalată înainte evacuarea apei de spălare care poate îndepărta cel puțin 75 % din microplastice > 5 μm.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

3.    Activități de construcție și activități imobiliare

3.1.   Construirea de clădiri noi

Descrierea activității

Dezvoltarea de proiecte de construcție pentru clădiri rezidențiale și nerezidențiale prin combinarea mijloacelor financiare, tehnice și fizice în vederea vânzării clădirii la livrare sau la o dată ulterioară, precum și construirea unor clădiri rezidențiale sau nerezidențiale complete, pe cont propriu în vederea vânzării sau pe bază de comision sau contract.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special F41.1, F41.2 și F43, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la tranziția către o economie circulară

1.

Toate deșeurile generate din construcții și demolări sunt tratate în conformitate cu legislația Uniunii privind deșeurile și lista completă de verificare din Protocolul UE pentru gestionarea deșeurilor din construcții și demolări, în special prin stabilirea unor sisteme de sortare și audituri anterioare demolării (74). Pregătirea pentru reutilizarea (75) sau reciclarea (76) deșeurilor nepericuloase provenite din activități de construcție și demolări generate pe șantierul de construcții este de cel puțin 90 % (ca masă în kilograme), cu excepția rambleierii (77). Sunt excluse materialele geologice prezente în natură menționate în categoria 17 05 04 din lista europeană a deșeurilor stabilită prin Decizia 2000/532/CE. Operatorul activității demonstrează respectarea pragului de 90 % prin raportarea cu privire la indicatorul Level(s) 2.2 (78) utilizând formatul de raportare Level 2 pentru diferite fluxuri de deșeuri.

2.

Potențialul de încălzire globală (Global Warming Potential – GWP) al clădirii pe durata ciclului de viață rezultat din construcție a fost calculat pentru fiecare etapă a ciclului de viață și este comunicat investitorilor și clienților, la cerere (79).

3.

Proiectele și tehnicile de construcție sprijină circularitatea prin încorporarea conceptelor de proiectare pentru adaptabilitate și dezmembrare, astfel cum se subliniază în indicatorii Level(s) 2.3 și, respectiv, 2.4. Conformitatea cu această cerință este demonstrată prin raportarea cu privire la indicatorii Level(s) 2.3 (80) și 2.4 (81) de la nivelul 2.

4.

Utilizarea materiilor prime primare în construcția clădirii este redusă la minimum prin utilizarea materiilor prime secundare (82). Operatorul activității se asigură că cele trei categorii pentru cele mai grele materiale utilizate pentru construirea clădirii, măsurate ca masă în kilograme, respectă următoarele cantități totale maxime de materii prime primare utilizate:

(a)

pentru totalul combinat de beton (83), piatră naturală sau piatră aglomerată, o cantitate maximă de 70 % din material provine din materii prime primare;

(b)

pentru totalul combinat de cărămidă, gresie și ceramică, o cantitate maximă de 70 % din material provine din materii prime primare;

(c)

pentru biomateriale (84), o cantitate maximă de 80 % din materialul total provine din materii prime primare;

(d)

pentru totalul combinat de sticlă, izolație minerală, o cantitate maximă de 70 % din materialul total provine din materii prime primare;

(e)

pentru materiale plastice nebiologice, o cantitate maximă de 50 % din materialul total provine din materii prime primare;

(f)

pentru metale, o cantitate maximă de 30 % din materialul total provine din materii prime primare;

(g)

pentru ghips, o cantitate maximă de 65 % din material provine din materii prime primare.

Pragurile se calculează scăzând materiile prime secundare din cantitatea totală a fiecărei categorii de materiale utilizate în lucrări, măsurată ca masă în kilograme. În cazul în care informațiile privind conținutul reciclat al unui produs pentru construcții nu sunt disponibile, acest produs trebuie să fie contabilizat ca fiind constituit din materii prime primare în proporție de 100 %. Pentru a respecta ierarhia deșeurilor și pentru a favoriza astfel reutilizarea în detrimentul reciclării, produsele pentru construcții reutilizate, inclusiv cele care conțin materiale care nu mai sunt considerate deșeuri și care au fost retratate la fața locului, trebuie să fie contabilizate ca incluzând zero materii prime primare. Respectarea acestui criteriu este demonstrată prin raportarea în conformitate cu indicatorul Level(s) 2.1 (85).

5.

Operatorul activității utilizează instrumente electronice pentru a descrie caracteristicile clădirii astfel cum a fost construită, inclusiv materialele și componentele utilizate, în scopul întreținerii, recuperării și reutilizării viitoare, de exemplu utilizând EN ISO 22057:2022 pentru a furniza declarații de mediu privind produsele (86). Informațiile sunt stocate în format digital și sunt puse la dispoziția investitorilor și a clienților la cerere. În plus, operatorul asigură conservarea pe termen lung a acestor informații dincolo de durata de viață utilă a clădirii prin utilizarea sistemelor de gestionare a informațiilor furnizate de instrumentele naționale, cum ar fi cadastrul sau registrul public.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(1)

Atenuarea schimbărilor climatice

Clădirea nu este destinată extracției, depozitării, transportului sau producției de combustibili fosili.

Cererea de energie primară (PED) (87) care stabilește performanța energetică a clădirii care rezultă din construcție nu depășește pragul stabilit pentru cerințele privind clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero (NZEB) în cadrul reglementărilor naționale de punere în aplicare a Directivei 2010/31/UE a Parlamentului European și a Consiliului (88). Performanța energetică este certificată cu ajutorul unui certificat de performanță energetică (CPE).

(2)

Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

În cazul în care sunt instalate, cu excepția instalațiilor din clădirile rezidențiale, consumul specificat de apă pentru următoarele dispozitive consumatoare de apă este atestat prin fișele tehnice ale produsului, printr-o certificare a clădirii sau printr-o etichetare a produsului deja existentă în Uniune, în conformitate cu specificațiile tehnice prevăzute în apendicele E la anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2021/2139:

(a)

robinetele pentru lavoare și robinetele de bucătărie au un debit total maxim de apă de 6 litri/min.;

(b)

dușurile au un debit total maxim de apă de 8 litri/min.;

(c)

WC-urile, inclusiv seturile WC, vasele și rezervoarele cu mecanism de tras apa, au un debit total maxim al jetului de apă de 6 litri și un debit mediu maxim al jetului de apă de 3,5 litri;

(d)

pisoarele utilizează maximum 2 litri/vas/oră. Pisoarele cu sistem de tras apa au un debit total maxim al jetului de apă de 1 litru.

Pentru a se evita impactul șantierului de construcții, activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(5)

Prevenirea și controlul poluării

Componentele și materialele de construcții utilizate respectă criteriile stabilite în apendicele C la prezenta anexă.

Componentele și materialele de construcție utilizate în construcție care pot intra în contact cu ocupanții (89) emit mai puțin de 0,06 mg de formaldehidă pe m3 de aer din camera de testare la testarea în conformitate cu condițiile specificate în anexa XVII la Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 și mai puțin de 0,001 mg de alți compuși organici volatili cancerigeni din categoriile 1A și 1B pe m3 de aer din camera de testare la testarea în conformitate cu standardul CEN/EN 16516 (90) sau ISO 16000-3:2011 (91) sau cu alte condiții de testare și metode de determinare standardizate echivalente (92).

În cazul în care noua construcție se află pe un sit potențial contaminat (sit dezafectat), situl a făcut obiectul unei investigații privind contaminanții potențiali, de exemplu utilizând standardul ISO 18400 (93).

Se iau măsuri de reducere a zgomotului, a prafului și a emisiilor poluante în timpul lucrărilor de construcție sau întreținere.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

Noua construcție nu este construită pe unul dintre următoarele tipuri de teren:

(a)

teren arabil și teren pentru culturi cu un nivel de fertilitate a solului și de biodiversitate subterană care se situează între moderat și ridicat, astfel cum se menționează în studiul LUCAS al UE (94);

(b)

teren virgin cu o valoare ridicată recunoscută în ceea ce privește biodiversitatea și teren care servește drept habitat pentru specii pe cale de dispariție (de floră și faună) incluse pe lista roșie europeană (95) sau pe lista roșie a UICN (96);

(c)

teren care corespunde definiției pădurilor prevăzute în legislația națională și utilizat în inventarul național al gazelor cu efect de seră sau care, în cazul în care o astfel de definiție nu este disponibilă, corespunde definiției FAO a pădurii (97).

3.2.   Renovarea clădirilor existente

Descrierea activității

Lucrări de construcții și de inginerie civilă sau pregătirea acestora.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special F41 și F43, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la tranziția către o economie circulară

1.

Toate deșeurile generate din construcții și demolări sunt tratate în conformitate cu legislația Uniunii privind deșeurile și lista completă de verificare din Protocolul UE pentru gestionarea deșeurilor din construcții și demolări, în special prin stabilirea unor sisteme de sortare și audituri anterioare demolării (98). Pregătirea pentru reutilizarea (99) sau reciclarea (100) deșeurilor nepericuloase provenite din activități de construcție și demolări generate pe șantierul de construcții este de cel puțin 70 % (ca masă în kilograme), cu excepția rambleierii (101). Sunt excluse materialele geologice prezente în natură menționate în categoria 17 05 04 din lista europeană a deșeurilor stabilită prin Decizia 2000/532/CE. Operatorul activității demonstrează respectarea pragului de 70 % prin raportarea cu privire la indicatorul Level(s) 2.2 (102) utilizând formatul de raportare Level 2 pentru diferite fluxuri de deșeuri.

2.

Potențialul de încălzire globală (Global Warming Potential – GWP) (103) pe durata ciclului de viață al clădirii rezultat din lucrările de renovare a fost calculat pentru fiecare etapă a ciclului de viață, de la momentul renovării, și este comunicat investitorilor și clienților, la cerere.

3.

Proiectele și tehnicile de construcție sprijină circularitatea prin încorporarea conceptelor de proiectare pentru adaptabilitate și dezmembrare, astfel cum se subliniază în indicatorii Level(s) 2.3 și, respectiv, 2.4. Operatorul activității demonstrează respectarea acestei cerințe prin raportarea cu privire la indicatorii Level(s) 2.3 (104) și 2.4 (105) la nivelul 2.

4.

Se păstrează cel puțin 50 % din clădirea inițială. Acest procent se calculează pe baza suprafeței externe brute reținute din clădirea inițială utilizând metodologia de măsurare națională sau regională aplicabilă, utilizând, alternativ, definiția „IPMS 1” inclusă în Standardele internaționale de măsurare a proprietății (106).

5.

Utilizarea materiilor prime primare la renovarea clădirii este redusă la minimum prin utilizarea materiilor prime secundare (107). Operatorul activității se asigură că cele trei categorii în care sunt incluse cele mai grele materiale care au fost adăugate recent în clădire, în cadrul renovării acesteia, măsurate ca masă în kilograme, respectă următoarele praguri în ceea ce privește cantitatea maximă de materie primă primară utilizată:

(a)

pentru totalul combinat de beton (108), piatră naturală sau piatră aglomerată, o cantitate maximă de 85 % din material provine din materii prime primare;

(b)

pentru totalul combinat de cărămidă, gresie și ceramică, o cantitate maximă de 85 % din material provine din materii prime primare;

(c)

pentru biomateriale (109), o cantitate maximă de 90 % din material provine din materii prime primare;

(d)

pentru totalul combinat de sticlă, izolație minerală, o cantitate maximă de 85 % din material provine din materii prime primare;

(e)

pentru materiale plastice nebiologice, o cantitate maximă de 75 % din material provine din materii prime primare;

(f)

pentru metale, o cantitate maximă de 65 % din materialul provine din materii prime primare;

(g)

pentru ghips, o cantitate maximă de 83 % din material provine din materii prime primare.

Pragurile se calculează scăzând materiile prime secundare din cantitatea totală a fiecărei categorii de materiale utilizate în lucrări, măsurată ca masă în kilograme. În cazul în care informațiile privind conținutul reciclat al unui produs pentru construcții nu sunt disponibile, acest produs trebuie să fie contabilizat ca fiind constituit din materii prime primare în proporție de 100 %. Pentru a respecta ierarhia deșeurilor și pentru a favoriza astfel reutilizarea în detrimentul reciclării, produsele pentru construcții reutilizate, inclusiv cele care conțin materiale care nu mai sunt considerate deșeuri și care au fost retratate la fața locului, trebuie să fie contabilizate ca incluzând zero materii prime primare. Respectarea acestui criteriu este demonstrată prin raportarea în conformitate cu indicatorul Level(s) 2.1 (110).

6.

Operatorul activității utilizează instrumente electronice pentru a descrie caracteristicile clădirii astfel cum a fost construită, inclusiv materialele și componentele utilizate, în scopul întreținerii, recuperării și reutilizării viitoare, de exemplu utilizând EN ISO22057:2022 pentru a furniza declarații de mediu privind produsele (111). Informațiile sunt stocate în format digital și sunt puse la dispoziția investitorilor și a clienților la cerere. În plus, operatorul activității asigură conservarea pe termen lung a acestor informații dincolo de durata de viață utilă a clădirii prin utilizarea sistemelor de gestionare a informațiilor furnizate de instrumentele naționale, cum ar fi cadastrul sau registrul public.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(1)

Atenuarea schimbărilor climatice

Clădirea nu este destinată extracției, depozitării, transportului sau producției de combustibili fosili.

(2)

Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

În cazul în care sunt instalate ca parte a lucrărilor de renovare, cu excepția lucrărilor de renovare din clădirile rezidențiale, consumul specificat de apă pentru următoarele dispozitive consumatoare de apă este atestat prin fișele tehnice ale produsului, printr-o certificare a clădirii sau printr-o etichetare a produsului deja existentă în Uniune, în conformitate cu specificațiile tehnice prevăzute în apendicele E la anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2021/2139:

(a)

robinetele pentru lavoare și robinetele de bucătărie au un debit total maxim de apă de 6 litri/min.;

(b)

dușurile au un debit total maxim de apă de 8 litri/min.;

(c)

WC-urile, inclusiv seturile WC, vasele și rezervoarele cu mecanism de tras apa, au un debit total maxim al jetului de apă de 6 litri și un debit mediu maxim al jetului de apă de 3,5 litri;

(d)

pisoarele utilizează maximum 2 litri/vas/oră. Pisoarele cu sistem de tras apa au un debit total maxim al jetului de apă de 1 litru.

(5)

Prevenirea și controlul poluării

Componentele și materialele de construcții utilizate respectă criteriile stabilite în apendicele C la prezenta anexă.

Componentele și materialele de construcție utilizate în construcție care pot intra în contact cu ocupanții (112) emit mai puțin de 0,06 mg de formaldehidă pe m3 de aer din camera de testare la testarea în conformitate cu condițiile specificate în anexa XVII la Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 și mai puțin de 0,001 mg de alți compuși organici volatili cancerigeni din categoriile 1A și 1B pe m3 de aer din camera de testare la testarea în conformitate cu standardul EN 16516 sau ISO 16000-3:2011 (113) sau cu alte condiții de testare și metode de determinare standardizate echivalente.

Se iau măsuri de reducere a zgomotului, a prafului și a emisiilor poluante în timpul lucrărilor de construcție sau întreținere.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

N/A

3.3.   Demolări și dărâmări de clădiri și alte structuri

Descrierea activității

Demolările și dărâmările de clădiri, drumuri și piste, căi ferate, poduri, tuneluri, lucrări de tratare a apelor reziduale, lucrări de tratare a apei, conducte, puțuri și fântâni, centrale de producere a energiei electrice, instalații chimice, baraje și rezervoare, mine și cariere, structuri offshore, lucrări în apropierea țărmului, porturi, lucrări fluviale sau formarea și regenerarea terenurilor (114).

Pentru proiectele asociate cu activitățile de „Construire de clădiri noi” sau „Renovare a clădirilor existente” (a se vedea secțiunile 3.1 și 3.2 din prezenta anexă), în cazul în care lucrările de demolare și lucrările de construcție sau de renovare sunt achiziționate în temeiul aceluiași contract, se aplică criteriile tehnice de examinare pentru activitățile de construcție sau de renovare.

Activitatea economică nu include demolările și dărâmările de clădiri și de alte structuri desfășurate ca parte a activității de „Reabilitare a siturilor și zonelor contaminate” (a se vedea secțiunea 2.4 din anexa III).

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu codul NACE F43.1, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la tranziția către o economie circulară

1.

Înainte de începerea activității de demolare sau dărâmare, sunt discutate și convenite cu clientul cel puțin următoarele aspecte din lista de verificare a conceptului de proiectare de nivel 1 din lista de verificare a indicatorului Level(s) 2.2 (115):

(a)

definirea indicatorilor-cheie de performanță și a nivelului-țintă de ambiție;

(b)

identificarea constrângerilor specifice proiectului care ar putea compromite nivelul-țintă de ambiție (cum ar fi timpul, forța de muncă și spațiul) și modul de reducere la minimum a acestor constrângeri;

(c)

detalii privind procedura de audit înainte de demolare;

(d)

un plan general de gestionare a deșeurilor care să acorde prioritate dezmembrării selective, decontaminării și separării fluxurilor de deșeuri la sursă. În cazul în care aceste acțiuni nu sunt considerate prioritare, se oferă o explicație pentru a justifica motivul pentru care dezmembrarea selectivă, decontaminarea sau separarea la sursă a fluxurilor de deșeuri nu sunt fezabile din punct de vedere tehnologic în cadrul proiectului. Considerentele financiare sau legate de costuri nu reprezintă un motiv acceptabil pentru a evita respectarea acestei cerințe.

2.

Operatorul activității efectuează un audit anterior demolării în conformitate cu Protocolul UE pentru gestionarea deșeurilor din construcții și demolări (116).

3.

Toate deșeurile provenite din demolări generate în timpul activității de demolare sau dărâmare sunt tratate în conformitate cu legislația Uniunii privind deșeurile și cu lista completă de verificare din Protocolul UE pentru gestionarea deșeurilor din construcții și demolări (117).

4.

Pregătirea pentru reutilizarea (118) sau reciclarea (119) deșeurilor nepericuloase provenite din activități de construcție și demolări generate pe șantierul de construcții este de cel puțin 90 % (ca masă în kilograme), cu excepția rambleierii (120). Sunt excluse materialele geologice prezente în natură menționate în categoria 17 05 04 din lista europeană a deșeurilor stabilită prin Decizia 2000/532/CE. Operatorul activității demonstrează respectarea pragului de 90 % prin raportarea cu privire la indicatorul Level(s) 2.2 (121) utilizând formatul de raportare de nivel 3 pentru diferite fluxuri de deșeuri. Alternativ, cel puțin 95 % din fracția minerală (122) și 70 % din fracția neminerală din deșeurile nepericuloase provenite din demolări sunt colectate separat și pregătite pentru reutilizare sau reciclate.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(1)

Atenuarea schimbărilor climatice

Proprietarul clădirii sau contractantul se asigură că, în cursul renovării, reabilitării sau demolării, activitățile care presupun îndepărtarea panourilor din spumă sau a panelelor instalate în incinte sau în structuri construite, care conțin spume cu gaze fluorurate cu efect de seră, hidrofluorocarburi saturate și nesaturate și substanțe care diminuează stratul de ozon, astfel cum sunt definite în Regulamentul (UE) nr. 517/2014 și în Regulamentul (UE) nr. 1005/2009, sunt evitate, în măsura posibilului, prin tratarea spumelor sau a gazelor conținute în acestea într-un mod care să asigure reutilizarea sau distrugerea panourilor din spumă sau a gazelor conținute în spume. Recuperarea gazelor conținute în spume este efectuată de personal instruit în mod corespunzător.

În cazul în care recuperarea acestor spume nu este fezabilă din punct de vedere tehnic, operatorul întocmește o documentație care să demonstreze imposibilitatea recuperării în cazul respectiv. Această documentație este păstrată timp de cinci ani și este pusă la dispoziție, la cerere.

(2)

Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(5)

Prevenirea și controlul poluării

Se iau măsuri de reducere a zgomotului, a prafului și a emisiilor poluante în timpul lucrărilor de demolare și dărâmare.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

3.4.   Întreținerea drumurilor și a autostrăzilor

Descrierea activității

Întreținerea străzilor, a drumurilor și a autostrăzilor, a altor căi de transport pentru vehicule și pietoni, lucrări de suprafață pe străzi, drumuri, autostrăzi, poduri, tuneluri, piste de aerodrom, căi de rulare și platforme, definite ca toate acțiunile întreprinse pentru a menține și a restabili exploatabilitatea (123) și nivelul de exploatare a drumurilor (124). În cazul podurilor și al tunelurilor, activitatea economică include numai întreținerea drumului care circulă pe pod sau prin tunel. Aceasta nu include întreținerea podului sau a tunelului în sine.

Activitatea economică include întreținerea de rutină, care poate fi programată periodic. Activitatea economică include, de asemenea, întreținerea preventivă și reabilitarea, care sunt definite ca lucrări efectuate pentru a menține sau a restabili exploatabilitatea și pentru a prelungi durata de viață utilă (125) a unui drum existent. Operațiunile de întreținere sunt dedicate în principal gestionării pavajelor și se referă numai la următoarele elemente principale ale drumului: stratul de liant, stratul de uzură și plăcile de beton. Drumurile care fac obiectul acestei activități economice sunt realizate din asfalt, beton sau o combinație a celor două.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu codul NACE F42.11, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la tranziția către o economie circulară

1.

În cazul în care principalele elemente rutiere (cursul liderului, cursul de suprafață sau plăci de beton) sunt demolate sau îndepărtate, pregătirea pentru reutilizarea (126) sau reciclarea (127) deșeurilor nepericuloase generate la fața locului este de 100 % (ca masă, în kilograme), cu excepția rambleierii (128). Sunt excluse materialele geologice prezente în natură menționate în categoria 17 05 04 din lista europeană a deșeurilor stabilită prin Decizia 2000/532/CE.

2.

În cazul în care elementele rutiere (cursul liderului, cursul de suprafață sau plăci de beton) sunt nou instalate după demolare sau îndepărtare, inclusiv orice drumuri construite temporar în scopul efectuării lucrărilor de întreținere, cel puțin 50 % (ca masă, în kilograme) din elementele rutiere structurale utilizate sunt reutilizate sau reciclate sau sunt produse secundare industriale nepericuloase.

3.

Materialele reutilizate sau reciclate nu sunt deplasate pe distanțe mai mari de 2,5 ori distanța dintre șantier și cea mai apropiată instalație de producție pentru materiile prime primare echivalente, pentru a evita ca utilizarea materialelor reutilizate sau reciclate să conducă la emisii de CO2 mai mari decât utilizarea materiilor prime primare.

4.

În cazul în care a fost instalat recent, stratul de liant are o durată de viață utilă de cel puțin 20 de ani (129).

5.

Utilizarea de materii prime primare pentru mobilierul rutier este redusă la minimum prin utilizarea de materii prime secundare (130). Operatorul activității se asigură că, pentru metale, cum ar fi sistemele de reținere din oțel, maximum 30 % din material provine din materii prime primare. Pragul se calculează scăzând materiile prime secundare din cantitatea totală a fiecărei categorii de materiale utilizate în lucrări, măsurată ca masă în kilograme. În cazul în care informațiile privind conținutul reciclat al unui produs pentru construcții nu sunt disponibile, acest produs trebuie să fie contabilizat ca fiind constituit din materii prime primare în proporție de 100 %. Pentru a respecta ierarhia deșeurilor și pentru a favoriza astfel reutilizarea în detrimentul reciclării, produsele pentru construcții reutilizate, inclusiv cele care conțin materiale care nu mai sunt considerate deșeuri și care au fost retratate la fața locului, trebuie să fie contabilizate ca incluzând zero materii prime primare.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(1)

Atenuarea schimbărilor climatice

Se prezintă un plan de atenuare a congestionării traficului care urmează să fie pus în aplicare în timpul lucrărilor de întreținere.

(2)

Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(5)

Prevenirea și controlul poluării

Se iau măsuri de reducere a zgomotului, a vibrațiilor, a prafului și a emisiilor poluante în timpul lucrărilor de construcție sau întreținere. Atunci când se aleg tipurile de suprafețe rutiere, se preferă suprafețele rutiere cu nivel redus de zgomot, în conformitate cu criteriul cuprinzător B7 „Cerințe minime pentru proiectarea pavajelor cu nivel redus de zgomot” din Criteriile UE privind achizițiile publice verzi pentru proiectarea, construirea și întreținerea drumurilor (131), și se consideră că suprafețele rutiere cu nivel redus de zgomot reprezintă o prioritate pentru toate drumurile care intră în domeniul de aplicare al Directivei 2002/49/CE.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

3.5.   Utilizarea betonului în construcții civile

Descrierea activității

Utilizarea betonului pentru construcții noi, reconstrucții sau întreținerea (132) unor obiecte de inginerie civilă, cu excepția suprafețelor rutiere din beton de pe următoarele elemente: străzi, șosele, autostrăzi, alte căi pentru vehicule și pietoni, poduri, tuneluri și piste de aerodrom, căi de rulare și platforme care fac obiectul activității economice „Întreținerea drumurilor și a autostrăzilor” (a se vedea secțiunea 3.4. din prezenta anexă).

O activitate economică din această categorie ar putea fi asociată cu mai multe coduri NACE, în special F42.12, F42.13, F42.2, F42.9, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la tranziția către o economie circulară

1.

Toate deșeurile generate din construcții și demolări sunt tratate în conformitate legislația Uniunii privind deșeurile și cu lista completă de verificare din Protocolul UE pentru gestionarea deșeurilor din construcții și demolări, în special prin stabilirea unor sisteme de sortare (133). Pregătirea pentru reutilizarea (134) sau reciclarea (135) deșeurilor nepericuloase provenite din activități de construcție și demolări generate pe șantierul de construcții este de cel puțin 90 % (ca masă în kilograme), cu excepția rambleierii (136). Sunt excluse materialele geologice prezente în natură menționate în categoria 17 05 04 din lista europeană a deșeurilor stabilită prin Decizia 2000/532/CE. Operatorul activității demonstrează respectarea pragului de 90 % prin raportarea cu privire la indicatorul Level(s) 2.2 utilizând formatul de raportare Level 2 pentru diferite fluxuri de deșeuri.

2.

Proiectele și tehnicile de construcție sprijină circularitatea prin încorporarea conceptelor de proiectare pentru adaptabilitate și dezmembrare, astfel cum se subliniază în indicatorii Level(s) 2.3 și, respectiv, 2.4. Conformitatea cu această cerință este demonstrată prin raportarea cu privire la indicatorii Level(s) 2.3 (137) și 2.4 (138) la nivelul 2.

3.

Utilizarea de materii prime primare este redusă la minimum prin utilizarea de materii prime secundare (139). Pentru beton, o cantitate maximă de 70 % din material provine din materii prime primare. Acest criteriu se aplică betonului turnat in situ, produselor prefabricate și tuturor materialelor constitutive, inclusiv orice consolidare. Pragul se calculează scăzând materiile prime secundare din cantitatea totală de material utilizat, măsurată ca masă în kilograme. În cazul în care informațiile privind conținutul reciclat al unui produs pentru construcții nu sunt disponibile, acest produs trebuie să fie contabilizat ca fiind constituit din materii prime primare în proporție de 100 %. Pentru a respecta ierarhia deșeurilor și pentru a favoriza astfel reutilizarea în detrimentul reciclării, produsele pentru construcții reutilizate, inclusiv cele care conțin materiale care nu mai sunt considerate deșeuri și care au fost retratate la fața locului, trebuie să fie contabilizate ca incluzând zero materii prime primare.

4.

Materiile prime secundare nu sunt deplasate pe distanțe mai mari de 2,5 ori distanța dintre șantier și cea mai apropiată instalație de producție pentru materiile prime primare echivalente, pentru a evita ca utilizarea materialelor reutilizate sau reciclate să conducă la emisii de CO2 mai mari decât utilizarea materiilor prime primare.

5.

Operatorul activității utilizează instrumente electronice pentru a descrie caracteristicile clădirii astfel cum a fost construită, inclusiv materialele și componentele utilizate, în scopul întreținerii, recuperării și reutilizării viitoare, de exemplu utilizând EN ISO 22057:2022 pentru a furniza declarații de mediu privind produsele (140). Informațiile sunt stocate în format digital și sunt puse la dispoziția investitorilor și a clienților la cerere. În plus, operatorul asigură conservarea pe termen lung a acestor informații dincolo de durata de viață utilă a clădirii prin utilizarea sistemelor de gestionare a informațiilor furnizate de instrumentele naționale, cum ar fi cadastrul sau registrul public.

6.

Podurile, tunelurile, digurile și ecluzele sunt inspectate periodic de un inspector autorizat la nivel național, iar datele sunt utilizate pentru a anticipa nevoile de întreținere.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(1)

Atenuarea schimbărilor climatice

Activul construit nu este destinat extracției, depozitării, transportului sau producției de combustibili fosili.

Pentru cimentul utilizat în această activitate emisiile de gaze cu efect de seră (141) provenite din procesele de producție sunt:

(a)

pentru clincher de ciment gri, mai mici de 0,816 (142) tCO2e pe tonă de clincher de ciment gri;

(b)

pentru ciment din clincher gri sau liant hidraulic alternativ, mai mici de 0,530 (143) tCO2e pe tonă de ciment sau liant alternativ fabricat.

(2)

Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(5)

Prevenirea și controlul poluării

Componentele și materialele utilizate respectă criteriile stabilite în apendicele C la prezenta anexă.

Componentele și materialele utilizate în construcție care pot intra în contact cu ocupanții (144) emit mai puțin de 0,06 mg de formaldehidă pe m3 de aer din camera de testare la testarea în conformitate cu condițiile specificate în anexa XVII la Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 și mai puțin de 0,001 mg de alți compuși organici volatili cancerigeni din categoriile 1A și 1B pe m3 de aer din camera de testare la testarea în conformitate cu standardul CEN/EN 16516 (145) sau ISO 16000-3:2011 (146) sau cu alte condiții de testare și metode de determinare standardizate echivalente (147).

În cazul în care noua construcție se află pe un sit potențial contaminat (sit dezafectat), situl a făcut obiectul unei investigații privind contaminanții potențiali, de exemplu utilizând standardul ISO 18400.

Se iau măsuri de reducere a zgomotului, a vibrațiilor, a prafului și a emisiilor poluante în timpul lucrărilor de construcție sau întreținere.

Dacă este cazul, având în vedere caracterul sensibil al zonei afectate, în special în ceea ce privește dimensiunea populației și a faunei afectate, zgomotul și vibrațiile generate de construirea, utilizarea și întreținerea infrastructurii sunt atenuate printr-o planificare acustică care introduce șanțuri deschise, ziduri-barieră sau alte măsuri adecvate în conformitate cu Directiva 2002/49/CE a Parlamentului European și a Consiliului (148).

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

În plus, trebuie asigurate următoarele:

(a)

în UE, în ceea ce privește siturile Natura 2000: activitatea nu are efecte semnificative asupra siturilor Natura 2000, având în vedere obiectivele lor de conservare, pe baza unei evaluări corespunzătoare efectuate în conformitate cu articolul 6 alineatul (3) din Directiva 92/43/CEE;

(b)

în UE, în orice zonă: activitatea nu afectează negativ refacerea sau menținerea la o stare de conservare favorabilă a populațiilor de specii protejate în temeiul Directivei 92/43/CEE și al Directivei 2009/147/CE. De asemenea, activitatea nu afectează negativ refacerea sau menținerea la o stare de conservare favorabilă a tipurilor de habitate în cauză și protejate în temeiul Directivei 92/43/CEE;

(c)

în afara UE, activitățile se desfășoară în conformitate cu legislația aplicabilă referitoare la conservarea habitatelor și a speciilor.

4.    Informare și comunicare

4.1.   Furnizarea de soluții IT/OT bazate pe date

Descrierea activității

Activitatea produce, dezvoltă, instalează, implementează, întreține, repară sau furnizează servicii profesionale, inclusiv consultanță tehnică pentru proiectarea sau monitorizarea:

(a)

sistemelor software (149) și de tehnologie a informației (IT) sau de tehnologie operațională (OT) (150), inclusiv a soluțiilor bazate pe inteligența artificială (IA), cum ar fi pentru învățarea automată, construite în scopul monitorizării de la distanță și al mentenanței predictive, inclusiv sisteme pentru:

(i)

colectarea, prelucrarea, transferul și stocarea de la distanță a datelor de la echipamente, produse sau infrastructuri în timpul utilizării sau funcționării acestora;

(ii)

analizarea datelor și generarea de cunoștințe cu privire la performanța operațională și starea echipamentelor, a produsului sau a infrastructurii;

(iii)

asigurarea întreținerii la distanță și recomandări cu privire la măsurile necesare pentru evitarea defecțiunilor operaționale și menținerea echipamentului, produsului sau infrastructurii în condiții optime de funcționare, prelungirea duratei de viață utilă a acestora și reducerea utilizării resurselor și a deșeurilor;

(b)

software-ului de localizare și urmărire și sistemelor IT sau OT dezvoltate cu scopul de a asigura identificarea, localizarea și urmărirea materialelor, produselor și a activelor prin intermediul lanțurilor lor valorice respective (inclusiv pașapoarte digitale ale materialelor și produselor), cu obiectivul predominant de a sprijini circularitatea fluxurilor de materiale și a produselor sau cu alte obiective prevăzute în Regulamentul (UE) 2020/852;

(c)

software-ului de evaluare a ciclului de viață care sprijină evaluarea ciclului de viață și raportarea aferentă pentru produse, echipamente sau infrastructuri;

(d)

software-ului de proiectare și inginerie care sprijină proiectarea ecologică a produselor, echipamentelor și infrastructurii, inclusiv gestionarea deșeurilor și utilizarea eficientă a resurselor;

(e)

software-ului de gestionare a furnizorilor care sprijină achizițiile verzi de materiale, produse și servicii cu impact redus asupra mediului, dar excluzând exploatarea piețelor care sprijină comercializarea unor astfel de bunuri;

(f)

software-ului de gestionare a performanței pe durata ciclului de viață care sprijină monitorizarea și evaluarea performanței în materie de circularitate a produselor, echipamentelor sau infrastructurilor pe parcursul ciclului lor de viață.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special C26, C27, J58.29, J61, J62 și J63.1, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

O activitate economică din această categorie este o activitate de facilitare în conformitate cu articolul 13 alineatul (1) litera (l) din Regulamentul (UE) 2020/852 în cazul în care îndeplinește criteriile tehnice de examinare stabilite în prezenta secțiune.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la tranziția către o economie circulară

1.

Activitatea economică produce, dezvoltă, instalează, implementează, întreține, repară sau furnizează servicii profesionale, inclusiv consultanță tehnică pentru proiectare sau monitorizare, uneia sau mai multora dintre următoarele soluții IT/OT bazate pe date care furnizează capacitățile enumerate mai jos. Astfel de soluții IT/OT bazate pe date includ senzori (cum ar fi putere, temperatură, vibrații, video, sunet, vâscozitate), echipamente de colectare și comunicare a datelor, depozit de date (edge sau cloud) și software. În cazul în care aceste capacități fac parte dintr-un software mai larg sau dintr-o ofertă IT/OT mai amplă, se califică numai programele suplimentare specifice care implementează aceste capacități.

2.

Pentru sistemele de monitorizare de la distanță și de mentenanță predictivă, cel puțin două dintre următoarele capacități specificate la literele (a)-(d) sunt îndeplinite în întregime:

(a)

alertarea utilizatorului cu privire la valorile anormale ale senzorilor și evaluarea stării produsului, a echipamentului sau a infrastructurii, detectarea uzurii sau a problemelor electrice și formularea de concluzii cu privire la natura exactă a condițiilor anormale de funcționare prin intermediul unor metode analitice avansate;

(b)

anticiparea duratei de viață rămase preconizate a unui produs, a unui echipament sau a unei infrastructuri și recomandarea unor măsuri de prelungire a duratei de viață rămase;

(c)

anticiparea unei viitoare defecțiuni a produsului, a echipamentelor sau a infrastructurii și recomandarea unor măsuri de prevenire a unei astfel de defecțiuni;

(d)

furnizarea de recomandări cu privire la următorul ciclu de utilizare cu cea mai mare valoare, cum ar fi reutilizarea, recuperarea componentelor prin recoltarea pieselor în vederea refabricării sau reciclarea, luând în considerare o combinație de factori privind starea produsului.

Sistemele IT/OT care vizează (i) monitorizarea înlocuirii consumabilelor (151), cum ar fi cerneala pentru imprimante, (ii) monitorizarea de la distanță și întreținerea la distanță a centralelor de producere a energiei electrice care au o intensitate a emisiilor de gaze cu efect de seră mai mare de 100 gCO2e/kWh sau (iii) monitorizarea și gestionarea la distanță a oricărui tip de motor pe bază de combustibili fosili nu se califică.

3.

Pentru sistemele IT/OT și software-ul de localizare și urmărire, cel puțin una dintre următoarele capacități specificate la literele (a)-(d) este îndeplinită în totalitate:

(a)

asigurarea identificării, localizării și urmăririi materialelor, produselor și activelor prin intermediul lanțurilor valorice pentru a face accesibile datele structurate (cum ar fi conținutul materialelor, substanțele, informațiile de mediu) necesare pentru evaluările ciclului de viață sau pentru declarațiile privind materialele în conformitate cu standardele relevante, cum ar fi Recomandarea (UE) 2021/2279, ISO 14067:2018 (152) sau ISO 14040:2006 (153), precum și schimbul de astfel de date cu partenerii din lanțul valoric, cu consumatorii și cu alți actori economici, cu respectarea standardelor relevante privind modelarea datelor, interoperabilitatea, confidențialitatea datelor și securitatea datelor;

(b)

furnizarea și schimbul de documente și date care sprijină în mod direct repararea și întreținerea produselor și a echipamentelor, cum ar fi instrucțiunile de reparare, echipamentele de încercare, diagramele de cablare și de conectare, codurile de diagnosticare a erorilor și defecțiunilor, instrucțiunile de demontare;

(c)

sprijinirea logisticii inverse, inclusiv preluarea produselor pentru refabricare, recondiționare sau reciclare, prin gestionarea etapelor și a tranzacțiilor din cadrul procesului de preluare, cum ar fi plasarea ordinelor de preluare, urmărirea datelor privind tranzacțiile de vânzare, descompunerea produsului în materiale care urmează să fie reintroduse în fluxurile circulare de materiale, precum și prin optimizarea deciziilor de prevenire a scăderii calității produselor reciclate (downcycling) și de maximizare a recuperării resurselor. Pașapoartele digitale ale produselor care îndeplinesc cerințele minime din dreptul Uniunii nu sunt considerate ca fiind aliniate la taxonomie;

(d)

sprijinirea optimizării și intensificării utilizării produselor, prin modele de afaceri circulare, cum ar fi furnizarea de produse ca servicii sau partajarea inter pares.

4.

Pentru software-ul de evaluare a ciclului de viață, cel puțin una dintre următoarele capacități specificate la literele (a)-(c) este îndeplinită în totalitate:

(a)

sprijinirea evaluării ciclului de viață al produselor, echipamentelor sau infrastructurii cu metode și algoritmi implementați prin software în conformitate cu standardele relevante, cum ar fi Recomandarea (UE) 2021/2279, ISO 14067:2018 (154) sau ISO 14040:2006 (155);

(b)

furnizarea datelor necesare pentru analiza ciclului de viață, cum ar fi valorile standard ale emisiilor de dioxid de carbon și alte efecte asupra mediului pentru produsele și materialele utilizate frecvent sau etapele de producție;

(c)

furnizarea de recomandări pentru îmbunătățirea proiectării unui produs, a unui echipament sau a unei infrastructuri astfel încât să se reducă la minimum amprenta lor materială și de carbon.

5.

Pentru software-ul de proiectare și inginerie, cel puțin una dintre următoarele capacități specificate la literele (a)-(e) este îndeplinită în totalitate:

(a)

sprijinirea utilizatorilor în formularea, documentarea și gestionarea circularității specifice produsului și a altor obiective și cerințe în materie de proiectare de mediu, cum ar fi capacitatea de proiectare în vederea refabricării, capacitatea de proiectare în vederea exploatabilității, impactul minim asupra mediului generat de utilizarea sau exploatarea produsului, cantitatea minimă de deșeuri în timpul producției sau al construcției și producția adaptată pentru a elimina specificațiile excesive și a reduce intrările de materiale;

(b)

sprijinirea utilizatorilor să exploreze proiecte de produse cu scopul de a evalua și optimiza proiectele de produse în raport cu anumite obiective circulare sau alte obiective de mediu specificate sau cu scopul de a găsi cel mai bun compromis între obiectivele de proiectare contradictorii, cum ar fi robustețea față de utilizarea materialelor, materialele mai ecologice față de costurile sau calendarul de instalare sau costul reutilizării și al sistemelor de reciclare din aval;

(c)

validarea unui proiect prin analiză și simulare în raport cu circularitatea specificată și cu alte obiective și cerințe de proiectare de mediu;

(d)

sprijinirea procesului de proiectare asistată de calculator a produselor – inclusiv proiectarea mecanică, electrică, electronică sau a rețetelor – cu date și informații privind impactul deciziilor de proiectare și construcție asupra circularității și performanței de mediu;

(e)

sprijinirea selecției materialelor și a componentelor cu un impact redus asupra mediului prin furnizarea de date privind materialele și componentele disponibile pe piață și costul acestora.

6.

Pentru software-ul de gestionare a furnizorilor, cel puțin una dintre următoarele capacități specificate la literele (a)-(e) este îndeplinită în totalitate:

(a)

furnizarea către utilizator de informații privind furnizorii și aprovizionarea cu produse circulare, produse imediate, componente și materiale care sunt concepute pentru sisteme în buclă închisă, reutilizare, refabricare sau reconversie. Informațiile furnizate depășesc cerințele minime de informare prevăzute în dreptul existent al Uniunii (156);

(b)

sprijinirea gestionării și urmărirea respectării de către furnizori a standardelor și certificărilor legate de furnizarea unor astfel de materiale, produse și componente;

(c)

sprijinirea schimbului cu furnizorii de date necesare pentru verificarea performanței de mediu a materialelor, produselor și componentelor furnizate;

(d)

sprijinirea comerțului și a corelării între furnizorii și cumpărătorii de produse, materiale și componente circulare, proiectate ecologic sau ecologice;

(e)

sprijinirea logisticii inverse.

7.

Pentru software-ul de gestionare a performanței, cel puțin una dintre următoarele capacități specificate la literele (a)-(e) este îndeplinită în totalitate:

(a)

sprijinirea monitorizării și a evaluării performanței în materie de circularitate (157) a unui produs, a unui echipament sau a unei infrastructuri pe parcursul ciclului său de viață de-a lungul timpului;

(b)

compararea performanței în materie de circularitate cu obiectivele inițiale de proiectare în materie de circularitate, analizând abaterile și cauzele profunde ale acestora;

(c)

sprijinirea planificării și a documentării măsurilor necesare pentru prelungirea duratei de viață utilă a produsului, a echipamentelor sau a infrastructurii, cum ar fi întreținerea, recondiționarea sau alte servicii;

(d)

sprijinirea evaluării impactului acestor măsuri asupra performanței în materie de circularitate;

(e)

furnizarea către utilizator a datelor necesare pentru a lua decizii cu privire la utilizarea viitoare a produsului, a echipamentelor sau a infrastructurii, cum ar fi recondiționarea, schimbarea utilizării, dezafectarea și reciclarea.

8.

Toate soluțiile IT/OT bazate pe date ar trebui să îndeplinească următoarele criterii:

(a)

sunt adoptate tehnici care sprijină reutilizarea și utilizarea materiilor prime secundare și a componentelor reutilizate, iar soluțiile sunt proiectate pentru a fi foarte durabile și reciclabile, ușor de dezasamblat, adaptabile și modernizabile;

(b)

sunt instituite măsuri pentru gestionarea și reciclarea deșeurilor la sfârșitul ciclului de viață, inclusiv prin acorduri contractuale privind dezafectarea cu furnizorii de servicii de reciclare, prin reflectarea în proiecțiile financiare sau în documentația oficială a proiectului. Aceste măsuri asigură separarea și tratarea componentelor și materialelor pentru a spori la maximum reciclarea și reutilizarea în conformitate cu ierarhia deșeurilor, cu principiile UE de reglementare a deșeurilor și cu reglementările aplicabile, în special prin reutilizarea și reciclarea bateriilor și a produselor electronice și a materiilor prime critice din acestea. Aceste măsuri includ, de asemenea, controlul și gestionarea materialelor periculoase;

(c)

pregătirea pentru reutilizare, recuperare sau reciclare ori unei tratări corespunzătoare, care include îndepărtarea tuturor lichidelor și o tratare selectivă sunt efectuate în conformitate cu anexa VII la Directiva 2012/19/UE.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(1)

Atenuarea schimbărilor climatice

N/A

(2)

Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(5)

Prevenirea și controlul poluării

Echipamentele utilizate pentru operarea software-ului îndeplinesc cerințele prevăzute în Directiva 2009/125/CE pentru servere și produse pentru stocarea datelor.

Echipamentele utilizate nu conțin substanțele restricționate enumerate în anexa II la Directiva 2011/65/UE, cu excepția cazului în care valorile concentrației în greutate în materialele omogene nu depășesc valorile maxime enumerate în anexa respectivă.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

N/A

5.    Servicii

5.1.   Reparare, recondiționare și refabricare

Descrierea activității

Repararea (158), recondiționarea (159) și refabricarea (160) bunurilor care au fost utilizate anterior de către un client (persoană fizică sau persoană juridică) în scopul preconizat.

Activitatea economică nu include înlocuirea consumabilelor (161), cum ar fi cerneala pentru imprimantă, cartușele de toner, lubrifianții pentru piese mobile sau baterii.

Activitatea economică se referă la produsele care sunt fabricate prin activități economice încadrate la codurile NACE C13 Fabricarea produselor textile, C14 Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, C15 Fabricarea articolelor din piele și a accesoriilor, C16 Prelucrarea lemnului și fabricarea produselor din lemn și plută, cu excepția mobilei; fabricarea articolelor din nuiele și împletituri, C22 Fabricarea produselor din cauciuc și plastic, C23.3 Fabricarea produselor de construcții din lut ars, C23.4 Fabricarea altor produse din porțelan și ceramică, C25.1 Fabricarea structurilor metalice pentru construcții, C25.2 Fabricarea rezervoarelor, cisternelor și containerelor metalice, C25.7 Fabricarea produselor de tăiat, a uneltelor și a articolelor de feronerie, C25.9 Fabricarea altor produse metalice prelucrate, C26 Fabricarea computerelor, produselor electronice și optice, C27 Fabricarea echipamentelor electrice, C28.22 Fabricarea echipamentelor de ridicat și manipulat, C28.23 Fabricarea mașinilor și echipamentelor de birou (cu excepția computerelor și a echipamentelor periferice); C28.24 Fabricarea utilajelor portabile cu motor încorporat, C28.25 Fabricarea echipamentelor industriale de răcire și de ventilație, C28.93 Fabricarea mașinilor pentru industria alimentară, a băuturilor și prelucrarea tutunului, cu excepția mașinilor pentru prelucrarea tutunului, C28.94 Fabricarea mașinilor pentru industria textilă, a confecțiilor și pielăriei, C28.95 Fabricarea mașinilor pentru industria hârtiei și cartonului, C28.96 Fabricarea mașinilor pentru industria maselor plastice și a cauciucului, C31 Producția de mobilier și C32 Alte industrii manufacturiere.

Pentru activitățile economice din această categorie nu există coduri NACE specifice menționate în nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la tranziția către o economie circulară

1.

Activitatea economică constă în prelungirea duratei de viață utilă a produselor prin repararea, recondiționarea sau refabricarea produselor care au fost deja utilizate în scopul preconizat de către un client (persoană fizică sau persoană juridică).

2.

Activitatea economică îndeplinește următoarele criterii:

(a)

piesele înlocuite, produsele recondiționate sau produsele refabricate fac obiectul unui contract de vânzare, după caz și în conformitate cu dispozițiile privind conformitatea produsului, răspunderea vânzătorului (162) (inclusiv opțiunea unui termen de răspundere mai scurt sau a unui termen de prescripție mai scurt pentru produsele second-hand), sarcina probei, măsurile corective în caz de neconformitate, modalitățile de exercitare a măsurilor corective respective, repararea sau înlocuirea bunurilor și garanțiile comerciale;

(b)

activitatea economică pune în aplicare un plan de gestionare a deșeurilor care asigură faptul că materialele produsului, în special materiile prime critice, și componentele care nu au fost reutilizate în același produs sunt reutilizate în altă parte sau, în cazul în care reutilizarea nu este posibilă (din cauza daunelor, a degradării sau a substanțelor periculoase), sunt reciclate sau, numai în cazul în care reutilizarea și reciclarea nu sunt viabile, sunt eliminate în conformitate cu legislația Uniunii și cu legislația națională aplicabilă. În ceea ce privește refabricarea, planul de gestionare a deșeurilor este accesibil publicului.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(1)

Atenuarea schimbărilor climatice

În cazul în care activitatea implică generarea de căldură/răcire la fața locului sau cogenerarea, inclusiv energia electrică, emisiile directe de GES ale activității sunt mai mici de 270 gCO2e/kWh.

(2)

Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(5)

Prevenirea și controlul poluării

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele C la prezenta anexă.

Piesele de schimb instalate prin reparare, recondiționare sau refabricare respectă toate normele relevante ale Uniunii privind restricțiile de utilizare a substanțelor periculoase, de natură generică sau cu relevanță specifică pentru categoria de produse respectivă, cum ar fi Regulamentul (CE) nr. 1907/2006, Directiva 2011/65/UE și Directiva (UE) 2017/2102 a Parlamentului European și a Consiliului (163).

În ceea ce privește activitățile de reparare sau recondiționare, aceste cerințe nu se aplică componentelor originale care au fost reținute în produs.

Pentru instalațiile care intră sub incidența Directivei 2010/75/UE, emisiile se încadrează în limitele nivelurilor de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) stabilite în cele mai recente concluzii relevante privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) și garantează, în același timp, că nu apar efecte semnificative între diverse medii.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

N/A

5.2.   Vânzarea de piese de schimb

Descrierea activității

Vânzarea de piese de schimb (164).

Activitatea economică nu include înlocuirea consumabilelor, cum ar fi cerneala pentru imprimantă, cartușele de toner, lubrifianții pentru piese mobile sau baterii, nici întreținerea.

Activitatea economică se referă la piesele de schimb utilizate în produse fabricate prin activități economice încadrate la codurile NACE C26 Fabricarea computerelor, produselor electronice și optice, C27 Fabricarea echipamentelor electrice, C28.22 Fabricarea echipamentelor de ridicat și manipulat, C28.23 Fabricarea mașinilor și echipamentelor de birou (cu excepția computerelor și a echipamentelor periferice), C28.24 Fabricarea utilajelor portabile cu motor încorporat și C31 Producția de mobilier.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special G46 și G47, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la tranziția către o economie circulară

1.

Activitatea economică constă în vânzarea de piese de schimb dincolo de obligațiile legale.

2.

Activitatea economică îndeplinește următoarele criterii:

(a)

fiecare piesă de schimb vândută face obiectul unui contract de vânzare, după caz și în conformitate cu dispozițiile privind conformitatea produsului, răspunderea vânzătorului (165) (inclusiv opțiunea unui termen de răspundere mai scurt sau a unui termen de prescripție mai scurt pentru produsele second-hand), sarcina probei, măsurile corective în caz de neconformitate, modalitățile de exercitare a măsurilor corective respective, repararea sau înlocuirea bunurilor și garanțiile comerciale;

(b)

fiecare piesă de schimb vândută pentru un produs înlocuiește sau intenționează să înlocuiască în viitor o piesă existentă pentru a restabili sau a îmbunătăți funcționalitatea produsului, în special în cazul în care piesa existentă este defectă.

3.

În cazul în care activitatea economică implică livrarea de produse ambalate către clienți (persoane fizice sau persoane juridice), inclusiv atunci când activitatea este desfășurată în cadrul comerțului electronic (166), ambalajul primar și secundar al produsului îndeplinește unul dintre următoarele criterii:

(a)

ambalajul este fabricat în proporție de cel puțin 65 % din material reciclat. În cazul în care ambalajul este fabricat din hârtie sau carton, materia primă primară rămasă este certificată de Consiliul de administrare a pădurilor (Forest Stewardship Council – FSC), de Programul de aprobare a sistemelor de certificare forestieră (PEFC International) sau de sisteme recunoscute echivalente. Nu se utilizează materiale de acoperire cu materiale plastice sau metale. Pentru ambalajele din plastic se utilizează numai monomateriale fără învelișuri; nu se utilizează polimeri care conțin halogeni. Se furnizează o declarație de conformitate în care se specifică compoziția materialului ambalajului și ponderea materiilor prime reciclate și primare;

(b)

ambalajul a fost conceput pentru a fi reutilizabil în cadrul unui sistem de reutilizare (167). Sistemul de reutilizare este instituit într-un mod care asigură posibilitatea reutilizării într-un sistem în circuit închis sau în circuit deschis.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(1)

Atenuarea schimbărilor climatice

În cazul în care activitatea implică generarea de căldură/răcire la fața locului sau cogenerarea, inclusiv energia electrică, emisiile directe de GES ale activității sunt mai mici de 270 gCO2e/kWh.

Activitatea dezvoltă o strategie pentru a contabiliza și a reduce emisiile de gaze cu efect de seră generate de transport de-a lungul lanțului valoric, inclusiv de expediere și retururi, în măsura în care acestea pot fi urmărite.

(2)

Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(5)

Prevenirea și controlul poluării

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele C la prezenta anexă.

Piesele de schimb vândute respectă toate normele relevante ale UE privind restricțiile de utilizare a substanțelor periculoase, cu caracter generic sau cu relevanță specifică pentru respectiva categorie de produse, cum ar fi Regulamentul (CE) nr. 1907/2006, Directiva 2011/65/UE și Directiva (UE) 2017/2102.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

N/A

5.3.   Pregătirea pentru reutilizare a produselor scoase din uz și a componentelor produselor

Descrierea activității

Pregătirea pentru reutilizare a produselor și componentelor la sfârșitul ciclului de viață (168).

Activitatea economică nu include activitățile de reparații, care sunt efectuate în etapa de utilizare a produsului.

Activitatea economică se referă la produsele și componentele lor care sunt fabricate prin activități economice încadrate la codurile NACE C13 Fabricarea produselor textile, C14 Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, C15 Fabricarea articolelor din piele și a accesoriilor, C16 Prelucrarea lemnului și fabricarea produselor din lemn și plută, cu excepția mobilei; fabricarea articolelor din nuiele și împletituri, C18 Tipărirea și reproducerea înregistrărilor pe suporți, C22 Fabricarea produselor din cauciuc și plastic, C23.3 Fabricarea produselor de construcții din lut ars, C23.4 Fabricarea altor produse din porțelan și ceramică, C25.1 Fabricarea structurilor metalice pentru construcții, C25.2 Fabricarea rezervoarelor, cisternelor și containerelor metalice, C25.7 Fabricarea produselor de tăiat, a uneltelor și a articolelor de feronerie, C25.9 Fabricarea altor produse metalice prelucrate, C26 Fabricarea computerelor, produselor electronice și optice, C27 Fabricarea echipamentelor electrice, C28.22 Fabricarea echipamentelor de ridicat și manipulat, C28.23 Fabricarea mașinilor și echipamentelor de birou (cu excepția computerelor și a echipamentelor periferice); C28.24 Fabricarea utilajelor portabile cu motor încorporat, C28.25 Fabricarea echipamentelor industriale de răcire și de ventilație, C28.93 Fabricarea mașinilor pentru industria alimentară, a băuturilor și prelucrarea tutunului, cu excepția mașinilor pentru prelucrarea tutunului, C28.94 Fabricarea mașinilor pentru industria textilă, a confecțiilor și pielăriei, C28.95 Fabricarea mașinilor pentru industria hârtiei și cartonului, C28.96 Fabricarea mașinilor pentru industria maselor plastice și a cauciucului, C29 Fabricarea autovehiculelor, remorcilor și semiremorcilor, C30.1 Construirea navelor și ambarcațiunilor, C30.2 Fabricarea locomotivelor pentru trenuri și a materialului rulant, C30.3 Fabricarea aeronavelor, navelor spațiale și a mașinilor asociate, C30.9 Fabricarea echipamentelor de transport n.a.p., C31 Producția de mobilier și C32 Alte industrii manufacturiere.

Pentru activitățile economice din această categorie nu există un cod NACE specific menționat în nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la tranziția către o economie circulară

1.

Activitatea pregătește pentru reutilizare produse sau componente ale produselor care au devenit deșeuri, astfel încât acestea să poată fi reutilizate fără nicio altă prelucrare prealabilă.

2.

Materia primă din deșeuri generată de activitate provine din deșeuri colectate și transportate separat în fracțiuni separate sau amestecate la sursă (169).

3.

Activitatea a implementat proceduri de acceptare, siguranță și inspecție care respectă următoarele criterii:

(a)

există o procedură de verificare a adecvării pentru pregătirea pentru reutilizare sau reciclare, iar activitatea pune în aplicare un plan public de gestionare a deșeurilor, care oferă asigurarea că produsele scoase din uz eliminate care nu sunt adecvate pentru pregătirea pentru reutilizare (din cauza daunelor, a degradării sau a substanțelor periculoase) sunt trimise spre reciclare sau, numai în cazul în care reutilizarea și reciclarea nu sunt viabile, sunt eliminate;

(b)

procedura care poate include o inspecție externă vizuală sau manuală pe baza unor criterii prestabilite este adecvată pentru categoria de produse scoase din uz eliminate, care sunt pregătite pentru reutilizare;

(c)

se oferă o formare adecvată și se asigură că operatorii care se ocupă de reutilizare sunt calificați pentru activitățile de pregătire pentru reutilizare a produselor scoase din uz eliminate în cauză.

4.

Activitatea utilizează instrumentele și echipamentele adecvate pentru pregătirea pentru reutilizare a produselor scoase din uz eliminate.

5.

Activitatea dispune de un sistem de raportare a ratei de recuperare și, după caz, a obiectivelor privind pregătirea pentru reutilizare sau reciclare stabilite de legislația Uniunii sau de legislația națională.

6.

Activitatea respectă următoarele criterii:

(a)

rezultatul activității este reprezentat de produse sau componente ale produselor care sunt adecvate pentru reutilizare fără nicio altă prelucrare;

(b)

bunurile vândute fac obiectul unui contract de vânzare, după caz și în conformitate cu dispozițiile privind conformitatea produsului, răspunderea vânzătorului (170) (inclusiv opțiunea unei perioade de răspundere sau a unui termen de prescripție mai scurte pentru produsele second-hand), sarcina probei, măsurile corective în caz de neconformitate, modalitățile de exercitare a măsurilor corective respective, repararea sau înlocuirea bunurilor și garanțiile comerciale.

7.

În ceea ce privește pregătirea pentru reutilizarea deșeurilor provenite din echipamente electrice și electronice (DEEE), activitatea economică este autorizată să trateze deșeuri și pune în aplicare un sistem de management de mediu care utilizează ISO 14001:2015 (171), sistemul UE de management de mediu și audit (EMAS) în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1221/2009 al Parlamentului European și al Consiliului (172) sau un sistem echivalent și un sistem de management al calității care utilizează ISO 9001:2015 (173).

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(1)

Atenuarea schimbărilor climatice

În cazul în care activitatea implică generarea de căldură/răcire la fața locului sau cogenerarea, inclusiv energia electrică, emisiile directe de GES ale activității sunt mai mici de 270 gCO2e/kWh.

(2)

Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(5)

Prevenirea și controlul poluării

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele C la prezenta anexă.

Activitatea pune în aplicare procedurile de siguranță necesare pentru a proteja sănătatea și siguranța lucrătorilor care efectuează operațiuni de pregătire pentru reutilizare.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

N/A

5.4.   Vânzarea de produse second-hand

Descrierea activității

Vânzarea de produse second-hand care au fost utilizate anterior de către un client (persoană fizică sau juridică) în scopul preconizat, eventual după reparare, recondiționare sau refabricare.

Activitatea economică se referă la produsele fabricate prin activități economice încadrate la codurile NACE C13 Fabricarea produselor textile, C14 Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, C15 Fabricarea articolelor din piele și a accesoriilor, C16 Prelucrarea lemnului și fabricarea produselor din lemn și plută, cu excepția mobilei; fabricarea articolelor din nuiele și împletituri, C18 Tipărirea și reproducerea înregistrărilor pe suporți, C22 Fabricarea produselor din cauciuc și plastic, C23.3 Fabricarea produselor de construcții din lut ars, C23.4 Fabricarea altor produse din porțelan și ceramică, C25.1 Fabricarea structurilor metalice pentru construcții, C25.2 Fabricarea rezervoarelor, cisternelor și containerelor metalice, C25.7 Fabricarea produselor de tăiat, a uneltelor și a articolelor de feronerie, C25.9 Fabricarea altor produse metalice prelucrate, C26 Fabricarea computerelor, produselor electronice și optice, C27 Fabricarea echipamentelor electrice, C28.22 Fabricarea echipamentelor de ridicat și manipulat, C28.23 Fabricarea mașinilor și echipamentelor de birou (cu excepția computerelor și a echipamentelor periferice); C28.24 Fabricarea utilajelor portabile cu motor încorporat, C28.25 Fabricarea echipamentelor industriale de răcire și de ventilație, C28.93 Fabricarea mașinilor pentru industria alimentară, a băuturilor și prelucrarea tutunului, cu excepția mașinilor pentru prelucrarea tutunului, C28.94 Fabricarea mașinilor pentru industria textilă, a confecțiilor și pielăriei, C28.95 Fabricarea mașinilor pentru industria hârtiei și cartonului, C28.96 Fabricarea mașinilor pentru industria maselor plastice și a cauciucului, C29 Fabricarea autovehiculelor, remorcilor și semiremorcilor, C31 Producția de mobilier și C32 Alte industrii manufacturiere.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special G46 și G47, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la tranziția către o economie circulară

1.

Activitatea economică constă în vânzarea unui produs second-hand care a fost utilizat în scopul preconizat de către un client (persoană fizică sau persoană juridică), eventual după curățarea, repararea, recondiționarea sau refabricarea prealabilă a acestuia.

2.

Produsul vândut face obiectul unui contract de vânzare, după caz și în conformitate cu dispozițiile privind conformitatea produsului, răspunderea vânzătorului (174) (inclusiv opțiunea unei perioade de răspundere sau a unui termen de prescripție mai scurte pentru produsele second-hand), sarcina probei, măsurile corective în caz de neconformitate, modalitățile de exercitare a măsurilor corective respective, repararea sau înlocuirea bunurilor și garanțiile comerciale.

3.

În cazul în care produsul a fost reparat, recondiționat sau refabricat înainte de revânzare, activitatea pune în aplicare un plan de gestionare a deșeurilor care oferă asigurarea că materialele și componentele produsului care nu au fost reutilizate în același produs sunt reutilizate în altă parte sau, în cazul în care reutilizarea nu este posibilă (de exemplu, din cauza deteriorării, degradării sau substanțelor periculoase), sunt reciclate sau, numai în cazul în care reutilizarea și reciclarea nu sunt viabile, sunt eliminate. În ceea ce privește refabricarea, planul de gestionare a deșeurilor este accesibil publicului.

4.

În cazul în care activitatea economică implică livrarea de produse ambalate către clienți (persoane fizice sau persoane juridice), inclusiv atunci când activitatea este desfășurată în cadrul comerțului electronic (175), ambalajul primar și secundar al produsului îndeplinește unul dintre următoarele criterii:

(a)

ambalajul este fabricat în proporție de cel puțin 65 % din material reciclat. În cazul în care ambalajul este fabricat din hârtie sau carton, materia primă primară rămasă este certificată de Consiliul de administrare a pădurilor (Forest Stewardship Council – FSC), de Programul de aprobare a sistemelor de certificare forestieră (PEFC International) sau de sisteme recunoscute echivalente. Nu se utilizează materiale de acoperire cu materiale plastice sau metale. Pentru ambalajele din plastic se utilizează numai monomateriale fără învelișuri; nu se utilizează polimeri care conțin halogeni. Se furnizează o declarație de conformitate în care se specifică compoziția materialului ambalajului și ponderea materiilor prime reciclate și primare;

(b)

ambalajul a fost conceput pentru a fi reutilizabil în cadrul unui sistem de reutilizare (176). Sistemul de reutilizare este instituit într-un mod care asigură posibilitatea reutilizării într-un sistem în circuit închis sau în circuit deschis.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(1)

Atenuarea schimbărilor climatice

În cazul în care activitatea implică generarea de căldură/răcire la fața locului sau cogenerarea, inclusiv energia electrică, emisiile directe de GES ale activității sunt mai mici de 270 gCO2e/kWh.

Activitatea dezvoltă o strategie pentru a contabiliza și a reduce emisiile de gaze cu efect de seră generate de transport de-a lungul lanțului valoric, inclusiv de expediere și retururi, în măsura în care acestea pot fi urmărite.

În cazul în care produsul vândut este produs inițial prin activități clasificate la codurile NACE C29 și este un vehicul, o componentă de mobilitate, un sistem, o unitate tehnică separată, o piesă sau o piesă de schimb, astfel cum sunt definite în Regulamentul (UE) 2018/858, atunci când este vândut pe piața secundară după 2025 și înainte de 2030, se aplică următoarele criterii:

(a)

vehiculele din categoriile M1 și N1 clasificate drept vehicule ușoare respectă limitele de emisii specifice de CO2, astfel cum sunt definite la articolul 3 alineatul (1) litera (h) din Regulamentul (UE) 2019/631 al Parlamentului European și al Consiliului (177), sunt mai mici de 50 gCO2/km (vehicule ușoare cu emisii scăzute și cu emisii zero);

(b)

vehicule din categoria L (178) cu emisii de CO2 la țeava de evacuare egale cu 0 g CO2e/km, calculate în conformitate cu încercarea privind emisiile prevăzută în Regulamentul (UE) nr. 168/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (179);

(c)

vehicule din categoriile N2 și N3, precum și N1, clasificate drept vehicule grele care nu sunt destinate transportului de combustibili fosili, cu o masă maximă tehnic admisibilă a vehiculului încărcat care nu depășește 7,5 tone și care sunt „vehicule grele cu emisii zero”, astfel cum sunt definite la articolul 3 punctul 11 din Regulamentul (UE) 2019/1242;

(d)

vehicule din categoriile N2 și N3 care nu sunt destinate transportului de combustibili fosili cu o masă maximă tehnic admisibilă a vehiculului încărcat mai mare de 7,5 tone și care sunt „vehicule grele cu emisii zero”, astfel cum sunt definite la articolul 3 punctul 11 din Regulamentul (UE) 2019/1242 sau „vehicule grele cu emisii scăzute”, astfel cum sunt definite la articolul 3 punctul 12 din regulamentul respectiv;

În cazul în care produsul, fabricat inițial prin activități clasificate la codurile NACE C29 și care este un vehicul, o componentă de mobilitate, un sistem, o unitate tehnică separată, o piesă sau o piesă de schimb, astfel cum sunt definite în Regulamentul (UE) 2018/858, este vândut pe piața secundară după 2030, emisiile specifice de CO2, astfel cum sunt definite la articolul 3 alineatul (1) litera (h) din Regulamentul (UE) 2019/631, sunt zero.

În cazul în care produsul vândut este fabricat inițial prin activități clasificate la codurile NACE C26 sau C27, produsul este conform cu Directiva 2009/125/CE și cu regulamentele de punere în aplicare adoptate în temeiul directivei respective.

(2)

Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(5)

Prevenirea și controlul poluării

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele C la prezenta anexă.

În cazul în care produsul vândut este fabricat inițial prin activități clasificate la codurile NACE C29 și este un vehicul, o componentă de mobilitate, un sistem, o unitate tehnică separată, o piesă sau o piesă de schimb, astfel cum sunt definite în Regulamentul (UE) 2018/858, acesta respectă cerințele celei mai recente etape aplicabile a omologării de tip Euro VI privind emisiile generate de vehiculele grele stabilite în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 595/2009 sau cerințele celei mai recente etape aplicabile a omologării de tip Euro 6 privind emisiile vehiculelor ușoare stabilite în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 715/2007 sau cu actele care le înlocuiesc. În cazul vehiculelor rutiere din categoriile M și N, pneurile, cu excepția pneurilor retratate, sunt conforme cu cerințele privind zgomotul exterior de rulare aferente celei mai înalte clase care este utilizată și cu coeficientul de rezistență la rulare (care influențează eficiența energetică a vehiculului) aferent celor mai înalte două clase care sunt utilizate, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) 2020/740 al Parlamentului European și al Consiliului și cum se poate verifica în baza de date europeană a produselor pentru etichetare energetică (EPREL), după caz. Pneurile respectă dispozițiile prevăzute de actele care înlocuiesc Regulamentul (CE) nr. 715/2007 și Regulamentul (CE) nr. 595/2009.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

N/A

5.5.   Produsul ca serviciu și alte modele de servicii circulare orientate spre utilizare și rezultate

Descrierea activității

Furnizarea către clienți (persoane fizice sau juridice) a accesului la produse prin intermediul modelelor de servicii, care sunt fie servicii orientate spre utilizare, în cazul în care produsul este încă central, dar dreptul de proprietate asupra acestuia rămâne la furnizor, iar produsul este închiriat, partajat, închiriat sau pus în comun; sau orientate spre rezultate, în cazul în care plata este predefinită și rezultatul convenit (și anume plata pe unitate de servicii) este livrat.

Activitatea economică vizează produsele care sunt fabricate prin activități economice încadrate la codurile NACE C13 Fabricarea produselor textile, C14 Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, C15 Fabricarea articolelor din piele și a accesoriilor, C16 Prelucrarea lemnului și fabricarea produselor din lemn și plută, cu excepția mobilei; fabricarea articolelor din nuiele și împletituri, C22 Fabricarea produselor din cauciuc și plastic, C23.3 Fabricarea produselor de construcții din lut ars, C23.4 Fabricarea altor produse din porțelan și ceramică, C25.1 Fabricarea structurilor metalice pentru construcții, C25.2 Fabricarea rezervoarelor, cisternelor și containerelor metalice, C25.7 Fabricarea produselor de tăiat, a uneltelor și a articolelor de feronerie, C25.9 Fabricarea altor produse metalice prelucrate, C26 Fabricarea computerelor, produselor electronice și optice, C27 Fabricarea echipamentelor electrice, C28.22 Fabricarea echipamentelor de ridicat și manipulat, C28.23 Fabricarea mașinilor și echipamentelor de birou (cu excepția computerelor și a echipamentelor periferice); C28.24 Fabricarea utilajelor portabile cu motor încorporat, C28.25 Fabricarea echipamentelor industriale de răcire și de ventilație, C28.93 Fabricarea mașinilor pentru industria alimentară, a băuturilor și prelucrarea tutunului, cu excepția mașinilor pentru prelucrarea tutunului, C28.94 Fabricarea mașinilor pentru industria textilă, a confecțiilor și pielăriei, C28.95 Fabricarea mașinilor pentru industria hârtiei și cartonului, C28.96 Fabricarea mașinilor pentru industria maselor plastice și a cauciucului, C31 Producția de mobilier și C32 Alte industrii manufacturiere.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special G46, G47 și N.77, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la tranziția către o economie circulară

1.

Activitatea oferă clientului (persoane fizice sau juridice) acces la produs (produse) și utilizarea acestora, asigurându-se, în același timp, că dreptul de proprietate rămâne la societatea care furnizează acest serviciu, cum ar fi un producător, un specialist sau un comerciant cu amănuntul. Clauzele și condițiile contractuale asigură îndeplinirea tuturor subcriteriilor următoare:

(a)

furnizorul serviciului are obligația de a prelua produsul utilizat la sfârșitul acordului contractual;

(b)

clientul are obligația de a restitui produsul utilizat la sfârșitul acordului contractual;

(c)

furnizorul serviciului rămâne proprietarul produsului;

(d)

clientul plătește pentru accesul la produs și pentru utilizarea acestuia sau pentru rezultatul accesului la produs și al utilizării acestuia.

2.

Activitatea conduce la o durată de viață prelungită sau la o intensitate mai mare a utilizării produsului în practică.

3.

În cazul în care activitatea economică implică livrarea de produse ambalate către clienți (persoane fizice sau persoane juridice), inclusiv atunci când activitatea este desfășurată în cadrul comerțului electronic (180), ambalajul primar și secundar al produsului îndeplinește unul dintre următoarele criterii:

(a)

ambalajul este fabricat în proporție de cel puțin 65 % din material reciclat. În cazul în care ambalajul este fabricat din hârtie sau carton, materia primă primară rămasă este certificată de Consiliul de administrare a pădurilor (Forest Stewardship Council – FSC), de Programul de aprobare a sistemelor de certificare forestieră (PEFC International) sau de sisteme recunoscute echivalente. Nu se utilizează materiale de acoperire cu materiale plastice sau metale. Pentru ambalajele din plastic se utilizează numai monomateriale fără învelișuri; nu se utilizează polimeri care conțin halogeni. Se furnizează o declarație de conformitate în care se specifică compoziția materialului ambalajului și ponderea materiilor prime reciclate și primare;

(b)

ambalajul a fost conceput pentru a fi reutilizabil în cadrul unui sistem de reutilizare (181). Sistemul de reutilizare este instituit într-un mod care asigură posibilitatea reutilizării într-un sistem în circuit închis sau în circuit deschis.

4.

Pentru purtarea articolelor de îmbrăcăminte, în cazul în care activitatea economică implică spălarea și curățarea chimică a articolelor de îmbrăcăminte utilizate, activitatea este conformă cu o etichetă ecologică ISO de tip 1 sau cu o etichetă echivalentă.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(1)

Atenuarea schimbărilor climatice

În cazul în care activitatea implică generarea de căldură/răcire la fața locului sau cogenerarea, inclusiv energia electrică, emisiile directe de GES ale activității sunt mai mici de 270 gCO2e/kWh.

Activitatea dezvoltă o strategie pentru a contabiliza și a reduce emisiile de gaze cu efect de seră generate de serviciile din amonte și din aval de lanțul valoric, inclusiv:

(a)

produse intermediare și materii prime;

(b)

transportul de-a lungul lanțului valoric, inclusiv expedierea și retururile;

(c)

întreținere și operațiuni, inclusiv spălătorie și curățenie;

(d)

sfârșitul ciclului de viață, inclusiv managementul deșeurilor.

(2)

Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(5)

Prevenirea și controlul poluării

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele C la prezenta anexă.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

N/A

5.6.   Piața pentru comerțul cu produse second-hand destinate reutilizării

Descrierea activității

Dezvoltarea și funcționarea piețelor (182) și a platformelor de anunțuri de publicitate pe categorii (183) pentru comercializarea (vânzarea sau schimbul) de produse, materiale sau componente second-hand destinate reutilizării, în cazul în care piețele și platformele de anunțuri clasificate acționează ca intermediar pentru a pune în legătură cumpărătorii care caută un serviciu sau un produs cu vânzătorii sau furnizorii acestor produse sau servicii.

Activitatea economică acoperă piețele și platformele de anunțuri clasificate care sprijină vânzările B2B, B2C și „customer-to-customer” (de la client la client) (C2C). Activitatea include servicii precum asigurarea legăturii între cumpărător și vânzător, servicii de plată sau de livrare.

Activitatea economică nu include comerțul cu ridicata sau cu amănuntul de produse second-hand.

Activitatea economică se referă la produsele fabricate prin activități economice încadrate la codurile NACE C10 Fabricarea produselor alimentare, C11 Fabricarea băuturilor, C13 Fabricarea produselor textile, C14 Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, C15 Fabricarea articolelor din piele și a accesoriilor, C16 Prelucrarea lemnului și fabricarea produselor din lemn și plută, cu excepția mobilei; fabricarea articolelor din nuiele și împletituri, C17 Fabricarea hârtiei și a produselor din hârtie, C18 Tipărirea și reproducerea înregistrărilor pe suporți, C22 Fabricarea produselor din cauciuc și plastic, C23.3 Fabricarea produselor de construcții din lut ars, C23.4 Fabricarea altor produse din porțelan și ceramică, C24 Prelucrarea metalelor de bază, C25.1 Fabricarea structurilor metalice pentru construcții, C25.2 Fabricarea rezervoarelor, cisternelor și containerelor metalice, C25.7 Fabricarea produselor de tăiat, a uneltelor și a articolelor de feronerie, C25.9 Fabricarea altor produse metalice prelucrate, C26 Fabricarea computerelor, produselor electronice și optice, C27 Fabricarea echipamentelor electrice, C28.22 Fabricarea echipamentelor de ridicat și manipulat, C28.23 Fabricarea mașinilor și echipamentelor de birou (cu excepția computerelor și a echipamentelor periferice); C28.24 Fabricarea utilajelor portabile cu motor încorporat, C28.25 Fabricarea echipamentelor industriale de răcire și de ventilație, C28.93 Fabricarea mașinilor pentru industria alimentară, a băuturilor și prelucrarea tutunului, cu excepția mașinilor pentru prelucrarea tutunului, C28.94 Fabricarea mașinilor pentru industria textilă, a confecțiilor și pielăriei, C28.95 Fabricarea mașinilor pentru industria hârtiei și cartonului, C28.96 Fabricarea mașinilor pentru industria maselor plastice și a cauciucului, C31 Producția de mobilier și C32 Alte industrii manufacturiere.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special J58.29, J61, J62 și J63.1, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

O activitate economică din această categorie este o activitate de facilitare în conformitate cu articolul 13 alineatul (1) litera (l) din Regulamentul (UE) 2020/852 în cazul în care îndeplinește criteriile tehnice de examinare stabilite în prezenta secțiune.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la tranziția către o economie circulară

1.

Activitatea economică constă în dezvoltarea și funcționarea piețelor sau a platformelor de anunțuri clasificate pentru a sprijini vânzarea sau reutilizarea produselor, componentelor sau materialelor second-hand.

Activitatea permite comercializarea (vânzarea sau schimbul) de produse second-hand, astfel cum se specifică în descrierea activității, care au fost deja utilizate în scopul preconizat de către un consumator sau o organizație, cu sau fără reparații.

2.

În cazul în care se utilizează servere și produse pentru stocarea datelor:

(a)

echipamentele utilizate respectă cerințele aplicabile serverelor și produselor pentru stocarea datelor stabilite în conformitate cu Directiva 2009/125/CE;

(b)

echipamentele utilizate nu conțin substanțele restricționate enumerate în anexa II la Directiva 2011/65/UE, cu excepția cazului în care valorile concentrației în greutate în materialele omogene nu depășesc valorile enumerate în anexa respectivă;

(c)

există un plan de gestionare a deșeurilor pentru a favoriza reutilizarea ca prioritate și reciclarea la sfârșitul ciclului de viață al echipamentelor electrice și electronice, cum ar fi acordurile contractuale cu partenerii de reciclare;

(d)

la sfârșitul ciclului lor de viață, echipamentele sunt supuse unor operațiuni de pregătire pentru reutilizare, recuperare sau reciclare ori unei tratări corespunzătoare, care include îndepărtarea tuturor lichidelor și o tratare selectivă în conformitate cu anexa VII la Directiva 2012/19/UE.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(1)

Atenuarea schimbărilor climatice

În situațiile în care sunt utilizate și exploatate centre de date, activitatea a demonstrat că se depun cele mai mari eforturi pentru punerea în aplicare a practicilor relevante incluse pe lista „practicilor preconizate” în cea mai recentă versiune a Codului european de conduită privind eficiența energetică a centrelor de date sau în documentul CLC TR50600-99-1 al CEN-Cenelec intitulat „Instalații și infrastructuri ale centrelor de date – Partea 99-1: Practici recomandate pentru gestionarea energiei” (184) și că a pus în aplicare toate practicile preconizate cărora li s-a atribuit valoarea maximă de 5, în conformitate cu cea mai recentă versiune a Codului european de conduită privind eficiența energetică a centrelor de date.

(2)

Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(5)

Prevenirea și controlul poluării

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele C la prezenta anexă.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

N/A

(1)   „Ambalaj pentru produse sensibile la contact” înseamnă un ambalaj care este destinat a fi utilizat în orice aplicație de ambalare care intră în domeniul de aplicare al Regulamentului (CE) nr. 1831/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 septembrie 2003 privind aditivii din hrana animalelor (JO L 268, 18.10.2003, p. 29), Regulamentul (CE) nr. 1935/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 octombrie 2004 privind materialele și obiectele destinate să vină în contact cu produsele alimentare și de abrogare a Directivelor 80/590/CEE și 89/109/CEE (JO L 338, 13.11.2004, p. 4), Regulamentul (CE) nr. 767/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iulie 2009 privind introducerea pe piață și utilizarea furajelor, de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1831/2003 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Directivei 79/373/CEE a Consiliului, a Directivei 80/511/CEE a Comisiei, a Directivelor 82/471/CEE, 83/228/CEE, 93/74/CEE, 93/113/CE și 96/25/CE ale Consiliului și a Deciziei 2004/217/CE a Comisiei (JO L 229, 1.9.2009, p. 1), Regulamentul (CE) nr. 1223/2009 al Parlamentului European și al Consiliul din 30 noiembrie 2009 privind produsele cosmetice (JO L 342, 22.12.2009, p. 59), Regulamentul (UE) 2017/745 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 aprilie 2017 privind dispozitivele medicale, de modificare a Directivei 2001/83/CE, a Regulamentului (CE) nr. 178/2002 și a Regulamentului (CE) nr. 1223/2009 și de abrogare a Directivelor 90/385/CEE și 93/42/CEE ale Consiliului (JO L 117, 5.5.2017, p. 1), Regulamentul (UE) 2017/746 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 aprilie 2017 privind dispozitivele medicale pentru diagnostic in vitro și de abrogare a Directivei 98/79/CE și a Deciziei 2010/227/UE a Comisiei (JO L 117, 5.5.2017, p. 176), Regulamentul (UE) 2019/4 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind fabricarea, introducerea pe piață și utilizarea furajelor medicamentate, de modificare a Regulamentului (CE) nr. 183/2005 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Directivei 90/167/CEE a Consiliului (JO L 4, 7.1.2019, p. 1), Regulamentul (UE) 2019/6 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind produsele medicinale veterinare și de abrogare a Directivei 2001/82/CE (JO L 4, 7.1.2019, p. 43), Directiva 2001/83/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 noiembrie 2001 de instituire a unui cod comunitar cu privire la medicamentele de uz uman (JO L 311, 28.11.2001, p. 67) sau Directiva 2008/68/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 septembrie 2008 privind transportul interior de mărfuri periculoase (JO L 260, 30.9.2008, p. 13).

(2)  Noțiunile de „reutilizabil” și „sistem de reutilizare” sunt definite și puse în aplicare în conformitate cu cerințele privind sistemele de reutilizare a ambalajelor din legislația Uniunii privind ambalajele și deșeurile de ambalaje, inclusiv cu orice standarde legate de numărul de rotații dintr-un sistem de reutilizare.

(3)  Comisia va revizui aceste condiții după adoptarea revizuirii Directivei 94/62/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 decembrie 1994 privind ambalajele și deșeurile de ambalaje (JO L 365, 31.12.1994, p. 10).

(4)  Materiile prime durabile din biodeșeuri se referă la biodeșeurile industriale și la biodeșeurile municipale, excluzând biomasa primară în absența unor criterii de durabilitate convenite prin lege.

(5)  Comisia va revizui aceste condiții după adoptarea revizuirii Directivei 94/62/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 decembrie 1994 privind ambalajele și deșeurile de ambalaje (JO L 365, 31.12.1994, p. 10).

(6)   „Unitate de ambalaj” înseamnă o unitate ca întreg, inclusiv orice componentă integrată sau separată, care împreună îndeplinesc o funcție de ambalare, cum ar fi conținerea, protecția, manevrarea, livrarea, depozitarea, transportul și prezentarea produselor, inclusiv unitățile independente de ambalaje grupate sau de transport, în cazul în care acestea sunt eliminate înainte de punctul de vânzare.

(7)   „Rata de reciclare” este proporția de deșeuri generate care sunt reciclate.

(8)  ISO 16290:2013, Sisteme spațiale – Definirea nivelurilor de maturitate tehnologică (Technology Readiness Levels – TRL) și criteriile de evaluare a acestora (versiunea din 27.6.2023: https://www.iso.org/obp/ui/#iso:std:iso:16290:ed-1:v1:en).

(9)  Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și a amestecurilor, de modificare și de abrogare a Directivelor 67/548/CEE și 1999/45/CE, precum și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1907/2006 (JO L 353, 31.12.2008, p. 1).

(10)  Recomandarea (UE) 2021/2279 a Comisiei din 15 decembrie 2021 privind utilizarea unor metode referitoare la amprenta de mediu pentru măsurarea și comunicarea performanței de mediu pe durata ciclului de viață a produselor și organizațiilor (JO L 471, 30.12.2021, p. 1).

(11)  Standardul ISO 14067:2018, Gaze cu efect de seră – Amprenta de carbon a produselor – Cerințe și orientări pentru cuantificare (versiunea din 27.6.2023: https://www.iso.org/standard/71206.html).

(12)  Standardul ISO 14064-1:2018, Gaze cu efect de seră – Partea 1: Specificații și ghid, la nivel de organizație, pentru cuantificarea și raportarea emisiilor și a cantităților îndepărtate de gaze cu efect de seră (versiunea din 27.6.2023: https://www.iso.org/standard/66453.html).

(13)  Recomandarea 2013/179/UE a Comisiei din 9 aprilie 2013 privind utilizarea unor metode comune pentru măsurarea și comunicarea performanței de mediu pe durata ciclului de viață a produselor și organizațiilor (JO L 124, 4.5.2013, p. 1).

(14)  Decizia de punere în aplicare (UE) 2016/902 a Comisiei din 30 mai 2016 de stabilire a concluziilor privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru sistemele comune de tratare/gestionare a apelor reziduale și a gazelor reziduale în sectorul chimic, în temeiul Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 152, 9.6.2016, p. 23).

(15)  Decizia de punere în aplicare (UE) 2022/2427 a Comisiei din 6 decembrie 2022 de stabilire a concluziilor privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), în temeiul Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind emisiile industriale, pentru sistemele comune de gestionare și tratare a gazelor reziduale din sectorul chimic (JO L 318, 12.12.2022, p. 157).

(16)  Documentul de referință privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF) pentru producerea polimerilor (versiunea din 27.6.2023: https://eippcb.jrc.ec.europa.eu/sites/default/files/2019-11/pol_bref_0807.pdf).

(17)  Documentul de referință privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF) pentru produsele chimice anorganice în volume mari – solide și altele, (versiunea din 27.6.2023: https://eippcb.jrc.ec.europa.eu/sites/default/files/2019-11/lvic-s_bref_0907.pdf).

(18)  Documentul de referință privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF) pentru fabricarea de substanțe chimice anorganice în volume mari – amoniac, acizi și îngrășăminte (versiunea din 27.6.2023: https://eippcb.jrc.ec.europa.eu/sites/default/files/2019-11/lvic_aaf.pdf).

(19)  Documentul de referință privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF) pentru fabricarea de substanțe chimice organice fine (versiunea din 27.6.2023: https://eippcb.jrc.ec.europa.eu/sites/default/files/2019-11/ofc_bref_0806.pdf).

(20)  Documentul de referință privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF) pentru producția de substanțe chimice anorganice specializate (SIC), (versiunea din 27.6.2023: https://eippcb.jrc.ec.europa.eu/reference/production-speciality-inorganic-chemicals).

(21)  Baterie portabilă înseamnă orice baterie care este sigilată și are o greutate mai mică sau egală cu 5 kg și care nu este proiectată pentru scopuri industriale. Bateria portabilă nu este nici baterie pentru vehicule electrice, nici baterie auto.

(22)  Regulamentul (CE) nr. 66/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind eticheta UE ecologică (JO L 27, 30.1.2010, p. 1).

(23)  Regulamentul (UE) 2017/745 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 aprilie 2017 privind dispozitivele medicale (JO L 117, 5.5.2017, p. 1).

(24)  Regulamentul (UE) 2017/746 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 aprilie 2017 privind dispozitivele medicale pentru diagnostic in vitro (JO L 117, 5.5.2017, p. 176).

(25)   „Clasă a potențialului de reparare” înseamnă o clasă care exprimă capacitatea unui bun de a fi reparat, pe baza unei metode stabilite în conformitate cu dreptul Uniunii [placeholder: articolul XX din Legea privind etichetarea energetică].

(26)   „Reparator profesionist” înseamnă un operator sau o întreprindere care furnizează servicii de reparare și întreținere profesională a produselor în cadrul acestei activități.

(27)  Piesele de schimb esențiale sunt piesele utilizate pentru repararea sau recondiționarea unui produs cu defecte. În cazul produselor care fac obiectul cerințelor privind disponibilitatea pieselor de schimb în temeiul Directivei 2009/125/CE și al actelor de punere în aplicare adoptate în temeiul directivei respective, piesele de schimb esențiale sunt considerate a fi cele enumerate în anexa la cel mai recent act de punere în aplicare pentru fiecare grupă de produse.

(28)  Directiva (UE) 2019/771 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 mai 2019 privind anumite aspecte referitoare la contractele de vânzare de bunuri, de modificare a Regulamentului (UE) 2017/2394 și a Directivei 2009/22/CE și de abrogare a Directivei 1999/44/CE (JO L 136, 22.5.2019, p. 28).

(29)  Platforma I4R (versiunea din 27.6.2023: disponibilă la adresa https://i4r-platform.eu/about).

(30)  Materiile prime critice sunt definite ca fiind elementele enumerate în Lista UE a materiilor prime critice [stabilită prin Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Reziliența materiilor prime critice: trasarea unui model pentru îmbunătățirea securității și a durabilității, COM(2020) 474 final] sau alte acte legislative relevante ale Uniunii.

(31)  Versiunea din 16.6.2023; disponibilă la https://echa.europa.eu/scip-database.

(32)  IEC 62474 – Declarația cu privire la materialele utilizate pentru produse și în industria electrotehnică.

(33)  IEC 82474 – Declarație privind materialele – Partea 1: Cerințe generale.

(34)  EN 45555:2019 Metode generale de evaluare a posibilității de reciclare și recuperare a produselor cu impact energetic.

(35)  Regulamentul (UE) 2023/1542 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 iulie 2023 privind bateriile și deșeurile de baterii, de modificare a Directivei 2008/98/CE și a Regulamentului (UE) 2019/1020 și de abrogare a Directivei 2006/66/CE (JO L 191, 28.7.2023, p. 1).

(36)  Regulamentul (UE) nr. 517/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 aprilie 2014 privind gazele fluorurate cu efect de seră și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 842/2006 (JO L 150, 20.5.2014, p. 195).

(37)  Cerința se referă la cele mai înalte trei clase de eficiență energetică care sunt utilizate, din ale căror produse cel puțin unele se află pe piață. Pentru a se înțelege care sunt cele mai înalte clase utilizate din ale căror produse cel puțin unele se află pe piață, EPREL (Registrul european al produselor pentru etichetarea energetică) pune la dispoziție o imagine de ansamblu a produselor disponibile pe piață (creată pe baza datelor oficiale).

(38)  Regulamentul (UE) 2017/1369 al Parlamentului European și al Consiliului din 4 iulie 2017 de stabilire a unui cadru pentru etichetarea energetică și de abrogare a Directivei 2010/30/UE (JO L 198, 28.7.2017, p. 1).

(39)  Directiva 2006/66/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 septembrie 2006 privind bateriile și acumulatorii și deșeurile de baterii și acumulatori și de abrogare a Directivei 91/157/CEE (JO L 266, 26.9.2006, p. 1).

(40)  Regulamentul (UE) 2019/1009 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 iunie 2019 de stabilire a normelor privind punerea la dispoziție pe piață a produselor fertilizante UE și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1069/2009 și (CE) nr. 1107/2009 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 2003/2003 (JO L 170, 25.6.2019, p. 1).

(41)   „Apă recuperată” înseamnă apa rezultată din tratamentul suplimentar într-o stație de recuperare al apelor uzate urbane epurate conform cerințelor Directivei 91/271/CEE.

(42)   „Apă gri” înseamnă ape uzate netratate care nu au fost contaminate de vidanjarea toaletelor. Apa gri include apele reziduale provenite de la căzi de baie, dușuri, chiuvete pentru baie, mașini de spălat rufe și chiuvete de rufe.

(43)  Regulamentul (UE) 2020/741 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 mai 2020 privind cerințele minime pentru reutilizarea apei (JO L 177, 5.6.2020, p. 32).

(44)  De exemplu, în conformitate cu orientările IPCC privind inventarele naționale ale GES pentru tratarea apelor uzate (versiunea din 27.6.2023: https://www.ipccnggip.iges.or.jp/public/2019rf/pdf/5_Volume5/19R_V5_6_Ch06_Wastewater.pdf).

(45)   „Deșeurile periculoase” sunt deșeurile care prezintă una sau mai multe dintre proprietățile periculoase enumerate în anexa III la Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive (JO L 312, 22.11.2008, p. 3). Acestea includ fluxuri precum fracțiuni de deșeuri periculoase produse de gospodării, uleiuri uzate, baterii, deșeuri nedepoluate de echipamente electrice și electronice (DEEE), vehicule scoase din uz nedepoluate, deșeuri medicale etc. O clasificare cuprinzătoare a deșeurilor periculoase poate fi găsită în lista europeană a deșeurilor (Decizia 2000/532/CE).

(46)   „Pregătirea pentru reutilizare” înseamnă operațiunile de verificare, curățare sau valorificare prin reparare, prin care produsele sau componentele produselor care au devenit deșeuri sunt pregătite pentru a fi reutilizate fără nicio altă operațiune de pretratare.

(47)   „Reciclare” înseamnă orice operațiune de valorificare prin care deșeurile sunt transformate în produse, materiale sau substanțe pentru a-și îndeplini funcția lor inițială sau pentru alte scopuri. Aceasta include reprocesarea materialelor organice, dar nu include recuperarea energiei și reprocesarea în vederea folosirii materialelor drept combustibil sau pentru operațiunile de rambleiere.

(48)  Sunt incluse materialele textile, articolele de îmbrăcăminte, încălțămintea și accesoriile, cum ar fi curele sau pălării.

(49)  Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive (JO L 312, 22.11.2008, p. 3).

(50)  A se vedea documentul Comisiei Europene intitulat „Orientări pentru colectarea separată a deșeurilor municipale”, secțiunea 3.1 (Stimulente economice), disponibil la adresa: https://op.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/bb444830-94bf-11ea-aac4-01aa75ed71a1.

(51)  În conformitate cu Regulamentul (UE) 2018/858 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 privind omologarea și supravegherea pieței autovehiculelor și remorcilor acestora, precum și ale sistemelor, componentelor și unităților tehnice separate destinate vehiculelor respective, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 715/2007 și (CE) nr. 595/2009 și de abrogare a Directivei 2007/46/CE (JO L 151, 14.6.2018, p. 1).

(52)  Decizia 2000/532/CE a Comisiei din 3 mai 2000 de înlocuire a Deciziei 94/3/CE de stabilire a unei liste de deșeuri în temeiul articolului 1 litera (a) din Directiva 75/442/CEE a Consiliului privind deșeurile și a Directivei 94/904/CE a Consiliului de stabilire a unei liste de deșeuri periculoase în temeiul articolului 1 alineatul (4) din Directiva 91/689/CEE a Consiliului privind deșeurile periculoase (JO L 226, 6.9.2000, p. 3).

(53)  Procesele de producție se referă la orice tip de activitate economică care produce un material, un produs sau un activ; materialele recuperate se referă la rezultatul procesului de recuperare.

(54)  Standardul ISO 14067:2018, Gaze cu efect de seră – Amprenta de carbon a produselor – Cerințe și linii directoare pentru cuantificare (versiunea din 27.6.2023: https://www.iso.org/obp/ui#iso:std:iso:14067:ed-1:v1:en).

(55)  ISO 14064-1:2018(en), Gaze cu efect de seră – Partea 1: Specificații și ghid, la nivel de organizație, pentru cuantificarea și raportarea emisiilor și a cantităților îndepărtate de gaze cu efect de seră (versiunea din 27.6.2023: https://www.iso.org/obp/ui/#iso:std:iso:14064:-1:en).

(56)  Decizia de punere în aplicare (UE) 2018/1147 a Comisiei din 10 august 2018 de stabilire a concluziilor privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru tratarea deșeurilor, în temeiul Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 208, 17.8.2018, p. 38).

(57)  Decizia de punere în aplicare (UE) 2018/1147.

(58)  EN 13432:2000 Ambalaje – Cerințe referitoare la ambalajele valorificabile prin formarea compostului și biodegradare – Program de încercare și criterii de evaluare a acceptării finale a ambalajelor.

(59)  Decizia de punere în aplicare (UE) 2018/1147.

(60)  Decizia de punere în aplicare (UE) 2018/1147.

(61)  O substanță, un amestec sau o componentă este identificabilă dacă poate fi monitorizată pentru a se verifica dacă tratarea sa este sigură din punct de vedere al protecției mediului.

(62)  Decizia de punere în aplicare (UE) 2016/2323 a Comisiei de stabilire a listei europene a instalațiilor de reciclare a navelor în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1257/2013 al Parlamentului European și al Consiliului privind reciclarea navelor (JO L 345, 20.12.2016, p. 119).

(63)  Regulamentul (UE) nr. 1257/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 noiembrie 2013 privind reciclarea navelor și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1013/2006 și a Directivei 2009/16/CE (JO L 330, 10.12.2013, p. 1).

(64)  La nivelul Uniunii, cerințele aplicabile DEEE sunt stabilite prin Directiva 2012/19/UE, iar pentru VSU prin Directiva 2000/53/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 18 septembrie 2000 privind vehiculele scoase din uz (JO L 269, 21.10.2000, p. 34).

(65)  EN 50625-1:2014 Cerințe pentru colectarea, logistica și tratamentul deșeurilor de echipamente electrice și electronice (DEEE) – Partea 1: Cerințe generale privind tratarea.

(66)  EN 50625-2-1:2014 Cerințe pentru colectarea, logistica și tratamentul deșeurilor de echipamente electrice și electronice (DEEE) – Partea 2-1: Cerințe pentru tratarea lămpilor.

(67)  EN 50625-2-2:2015 Cerințe pentru colectarea, logistica și tratamentul deșeurilor de echipamente electrice și electronice (DEEE) – Partea 2-2: Cerințe pentru tratamentul deșeurilor de DEEE care conțin CRT și dispozitive de afișare cu ecran plat.

(68)  EN 50625-2-3:2017 Cerințe pentru colectarea, logistica și tratamentul deșeurilor de echipamente electrice și electronice (DEEE) – Partea 2-3: Cerințe pentru tratamentul echipamentelor de schimb de temperatură și alte DEEE care conțin fluorocarburi volatile și/sau hidrocarburi volatile.

(69)  EN 50625-2-4:2017 Cerințe pentru colectarea, logistica și tratamentul deșeurilor de echipamente electrice și electronice (DEEE) – Partea 2-4: Cerințe pentru tratamentul panourilor fotovoltaice.

(70)  Decizia de punere în aplicare (UE) 2018/1147.

(71)  În conformitate cu articolul 10 alineatul (3) din Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive (JO L 312, 22.11.2008, p. 3) și cu legislația națională și planurile de gestionare a deșeurilor.

(72)  Decizia de punere în aplicare (UE) 2018/1147.

(73)  Decizia de punere în aplicare (UE) 2018/1147.

(74)  Protocolul UE privind deșeurile provenite din construcții și demolări, anexa F (versiunea din 27.6.2023: https://ec.europa.eu/docsroom/documents/20509).

(75)   „Pregătirea pentru reutilizare” înseamnă operațiunile de verificare, curățare sau valorificare prin reparare, prin care produsele sau componentele produselor care au devenit deșeuri sunt pregătite pentru a fi reutilizate fără nicio altă operațiune de pretratare. Aceasta include, de exemplu, pregătirea pentru reutilizare a anumitor părți ale clădirilor, cum ar fi elementele de acoperiș, ferestrele, ușile, cărămizile, pietrele sau elementele din beton. O condiție prealabilă pentru pregătirea pentru reutilizare a elementelor clădirii este, de obicei, dezmembrarea selectivă a clădirilor sau a altor structuri.

(76)   „Reciclare” înseamnă orice operațiune de valorificare prin care deșeurile sunt transformate în produse, materiale sau substanțe pentru a-și îndeplini funcția lor inițială sau pentru alte scopuri. Aceasta include reprocesarea materialelor organice, dar nu include recuperarea energiei și reprocesarea în vederea folosirii materialelor drept combustibil sau pentru operațiunile de rambleiere.

(77)   „Rambleiere” înseamnă orice operațiune de valorificare în cadrul căreia se utilizează deșeuri nepericuloase adecvate în scopuri de refacere în zonele în care s-au efectuat excavări sau în scopuri de amenajare de arhitectură peisagistică. Deșeurile utilizate pentru rambleiere trebuie să înlocuiască materiale care nu sunt deșeuri, să fie adecvate pentru scopurile menționate mai sus și să se limiteze la cantitatea strict necesară pentru atingerea acestor scopuri.

(78)  A se vedea indicatorul Level(s) 2.2: Deșeuri și materiale din construcții și demolări, manual de utilizare: notă de informare introductivă, instrucțiuni și orientări (versiunea 1.1 a publicației, https://susproc.jrc.ec.europa.eu/product-bureau//sites/default/files/2021-01/UM3_Indicator_2.2_v1.1_40pp.pdf). Pentru raportare, trebuie utilizat tabelul Excel disponibil pe site-ul Comisiei: Deșeuri din construcții și demolări (DCD) și model Excel pentru materiale: pentru estimarea (Level 2) și înregistrarea (Level 3) a cantităților și a tipurilor de DCD și a destinațiilor finale ale acestora (versiunea 1.1, https://susproc.jrc.ec.europa.eu/product-bureau/product-groups/412/documents).

(79)  GWP este comunicat ca indicator numeric pentru fiecare etapă a ciclului de viață; acesta este exprimat în kgCO2e/m2 (de suprafață interioară utilă la sol) și calculat ca medie pentru un an dintr-o perioadă de studiu de referință de 50 de ani. Selectarea datelor, definirea scenariului și calculele sunt efectuate în conformitate cu standardul EN 15978 (BS EN 15978:2011). Domeniul de aplicare al elementelor clădirii și al echipamentelor tehnice este cel definit pentru indicatorul 1.2 în cadrul comun al UE Level(s). Conform formatului de raportare al indicatorului Level(s) 1.2, indicatorul este comunicat ca GWP fosil, GWP biogen, GWP privind utilizarea terenurilor și schimbarea destinației terenurilor, precum și suma acestora (GWP global). În cazul în care există un instrument național de calcul sau dacă acesta este necesar pentru comunicarea informațiilor ori pentru obținerea autorizațiilor de construire, instrumentul respectiv poate fi utilizat pentru a comunica informațiile necesare. Alte instrumente de calcul pot fi utilizate dacă îndeplinesc criteriile minime stabilite de cadrul comun Level(s) al UE; a se vedea indicatorul Level(s) 1.2: Potențialul de încălzire globală pe durata ciclului de viață (GWP), manual de utilizare: notă de informare introductivă, instrucțiuni și orientări (versiunea 1.1 a publicației, https://susproc.jrc.ec.europa.eu/product-bureau/sites/default/files/2021-01/UM3_Indicator_1.2_v1.1_37pp.pdf).

(80)  A se vedea indicatorul Level(s) 2.3: Proiectare pentru adaptabilitate și renovare, manual de utilizare: notă de informare introductivă, instrucțiuni și orientări (versiunea 1.1 a publicației, https://susproc.jrc.ec.europa.eu/product-bureau//sites/default/files/2021-01/UM3_Indicator_2.3_v1.1_23pp.pdf).

(81)  A se vedea indicatorul Level(s) 2.4: Proiectare în vederea dezmembrării, manual de utilizare: notă de informare introductivă, instrucțiuni și orientări (versiunea 1.1 a publicației, https://susproc.jrc.ec.europa.eu/product-bureau/sites/default/files/2021-01/UM3_Indicator_2.4_v1.1_18pp.pdf).

(82)  În sensul actului delegat, „materii prime secundare” înseamnă materiale care au fost pregătite pentru reutilizare sau reciclate în conformitate cu articolul 3 din Directiva-cadru privind deșeurile și au încetat să mai fie deșeuri în conformitate cu articolul 6 din directiva menționată.

(83)  Este vorba despre materialul beton, inclusiv ingredientele sale componente (de exemplu, agregate). Orice armare din oțel este exclusă, deoarece acesta este un material diferit care poate fi contabilizat la metale.

(84)  Biomaterialele sunt fabricate din resurse biologice (animale, plante, microorganisme și biomasă derivată, inclusiv deșeuri organice), astfel cum sunt definite în COM(2018) 673. Printre acestea se numără biomaterialele convenționale fabricate în mod tradițional din biomasă (cum ar fi lemnul, pluta, cauciucul natural, hârtia, textilele, materialele de construcție din lemn) și materialele dezvoltate mai recent, cum ar fi produsele biochimice sau materialele bioplastice.

(85)  A se vedea indicatorul Level(s) 2.1: Listă de cantități, materiale și durate de viață, manual de utilizare: notă de informare introductivă, instrucțiuni și orientări (versiunea 1.1 a publicației, https://susproc.jrc.ec.europa.eu/product-bureau//sites/default/files/2021-01/UM3_Indicator_2.1_v1.1_34pp.pdf). Pentru raportare, trebuie utilizat tabelul Excel disponibil pe site-ul Comisiei: Listă de cantități, materiale și durate de viață, model Excel: pentru estimarea (Level 2) și înregistrarea (Level 3) achizițiilor de materiale și costuri (versiunea 1.2, https://susproc.jrc.ec.europa.eu/product-bureau/product-groups/412/documents).

(86)  Standardul ISO 22057:2022, Sustenabilitatea clădirilor și a lucrărilor de inginerie civilă. Șabloane de date pentru utilizarea declarațiilor de mediu pentru produse (DMP) pentru produse pentru construcții în modelizarea informațiilor referitoare la construcții (BIM) (versiunea din 27.6.2023: https://www.iso.org/standard/72463.html).

(87)  Cantitatea de energie calculată necesară pentru a se asigura necesarul de energie în condițiile utilizării normale a unei clădiri, exprimată în kWh/m2 pe an cu ajutorul unui indicator numeric al consumului total de energie primară, pe baza metodologiei naționale de calcul relevante și astfel cum este înscrisă în certificatul de performanță energetică (CPE).

(88)  Directiva 2010/31/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 mai 2010 privind performanța energetică a clădirilor (JO L 153, 18.6.2010, p. 13).

(89)  Se aplică vopselelor și lacurilor, panourilor pentru tavan, pardoselilor, inclusiv adezivilor și materialelor de etanșare asociate, izolației interioare și tratamentelor suprafețelor interioare, cum ar fi cele pentru tratarea umezelii și a mucegaiului.

(90)  CEN/TS 16516: 2013, Produse pentru construcții – Evaluarea emisiei de substanțe periculoase – Determinarea emisiilor în aerul de interior.

(91)  ISO 16000-3:2011, Aer de interior – Partea 3: Determinarea eliberării de formaldehidă și de alți compuși carbonilici din aerul de interior și din aerul camerei de încercare – Metoda de prelevare activă.

(92)  Pragurile de emisie pentru compușii organici volatili cancerigeni se referă la o perioadă de încercare de 28 de zile.

(93)  Seria ISO 18400 privind calitatea solului – Prelevare.

(94)  JRC ESDCA, LUCAS: Studiul-cadru privind utilizarea și ocuparea terenurilor (versiunea din 27.6.2023: https://esdac.jrc.ec.europa.eu/projects/lucas).

(95)  UICN, The IUCN European Red. List of Threatened Species (Lista roșie europeană a speciilor amenințate a UICN) (versiunea din 27.6.2023: https://www.iucn.org/regions/europe/our-work/biodiversity-conservation/european-red-list-threatened-species).

(96)  UICN, The IUCN Red. List of Threatened Species (Lista roșie a speciilor amenințate a UICN) (versiunea din 27.6.2023: https://www.iucnredlist.org).

(97)  Terenuri cu o suprafață de peste 0,5 hectare, cu arbori mai înalți de 5 metri și cu o acoperire a coronamentului de peste 10 % sau cu arbori care pot atinge aceste praguri in situ. Sunt excluse terenurile utilizate în mod predominant în scopuri agricole sau urbane, FAO – „Global Resources Assessment 2020”. Termeni și definiții (versiunea din 27.6.2023: http://www.fao.org/3/I8661EN/i8661en.pdf).

(98)  Protocolul UE privind deșeurile provenite din construcții și demolări, anexa F (versiunea din 27.6.2023: https://ec.europa.eu/docsroom/documents/20509).

(99)   „Pregătirea pentru reutilizare” înseamnă operațiunile de verificare, curățare sau valorificare prin reparare, prin care produsele sau componentele produselor care au devenit deșeuri sunt pregătite pentru a fi reutilizate fără nicio altă operațiune de pretratare. Aceasta include, de exemplu, pregătirea pentru reutilizare a anumitor părți ale clădirilor, cum ar fi elementele de acoperiș, ferestrele, ușile, cărămizile, pietrele sau elementele din beton. O condiție prealabilă pentru pregătirea pentru reutilizare a elementelor clădirii este, de obicei, dezmembrarea selectivă a clădirilor sau a altor structuri.

(100)   „Reciclare” înseamnă orice operațiune de valorificare prin care deșeurile sunt transformate în produse, materiale sau substanțe pentru a-și îndeplini funcția lor inițială sau pentru alte scopuri. Aceasta include reprocesarea materialelor organice, dar nu include recuperarea energiei și reprocesarea în vederea folosirii materialelor drept combustibil sau pentru operațiunile de rambleiere.

(101)   „Rambleiere” înseamnă orice operațiune de valorificare în cadrul căreia se utilizează deșeuri nepericuloase adecvate în scopuri de refacere în zonele în care s-au efectuat excavări sau în scopuri de amenajare de arhitectură peisagistică. Deșeurile utilizate pentru rambleiere trebuie să înlocuiască materiale care nu sunt deșeuri, să fie adecvate pentru scopurile menționate mai sus și să se limiteze la cantitatea strict necesară pentru atingerea acestor scopuri.

(102)  A se vedea indicatorul Level(s) 2.2: Deșeuri și materiale din construcții și demolări, manual de utilizare: notă de informare introductivă, instrucțiuni și orientări (versiunea 1.1 a publicației, https://susproc.jrc.ec.europa.eu/product-bureau//sites/default/files/2021-01/UM3_Indicator_2.2_v1.1_40pp.pdf). Pentru raportare, trebuie utilizat tabelul Excel disponibil pe site-ul Comisiei: Deșeuri din construcții și demolări (DCD) și model Excel pentru materiale: pentru estimarea (Level 2) și înregistrarea (Level 3) a cantităților și a tipurilor de DCD și a destinațiilor finale ale acestora (versiunea 1.1, https://susproc.jrc.ec.europa.eu/product-bureau/product-groups/412/documents).

(103)  GWP este comunicat ca indicator numeric pentru fiecare etapă a ciclului de viață; acesta este exprimat în kgCO2e/m2 (de suprafață interioară utilă la sol) și calculat ca medie pentru un an dintr-o perioadă de studiu de referință de 50 de ani. Selectarea datelor, definirea scenariului și calculele sunt efectuate în conformitate cu standardul EN 15978 (BS EN 15978:2011. Dezvoltare durabilă a lucrărilor de construcție. Evaluarea performanței de mediu a clădirilor. Metodă de calcul). Domeniul de aplicare al elementelor clădirii și al echipamentelor tehnice este cel definit pentru indicatorul 1.2 în cadrul comun al UE Level(s). În cazul în care există un instrument național de calcul sau dacă acesta este necesar pentru comunicarea informațiilor ori pentru obținerea autorizațiilor de construire, instrumentul respectiv poate fi utilizat pentru a comunica informațiile necesare. Alte instrumente de calcul pot fi utilizate dacă îndeplinesc criteriile minime stabilite de cadrul comun Level(s) al UE; a se vedea indicatorul Level(s) 1.2: Potențialul de încălzire globală pe durata ciclului de viață (GWP), manual de utilizare: notă de informare introductivă, instrucțiuni și orientări (versiunea 1.1 a publicației, https://susproc.jrc.ec.europa.eu/product-bureau/sites/default/files/2021-01/UM3_Indicator_1.2_v1.1_37pp.pdf).

(104)  A se vedea indicatorul Level(s) 2.3: Proiectare pentru adaptabilitate și renovare, manual de utilizare: notă de informare introductivă, instrucțiuni și orientări (versiunea 1.1 a publicației, https://susproc.jrc.ec.europa.eu/product-bureau//sites/default/files/2021-01/UM3_Indicator_2.3_v1.1_23pp.pdf).

(105)  A se vedea indicatorul Level(s) 2.4: Proiectare în vederea dezmembrării, manual de utilizare: notă de informare introductivă, instrucțiuni și orientări (versiunea 1.1 a publicației, https://susproc.jrc.ec.europa.eu/product-bureau/sites/default/files/2021-01/UM3_Indicator_2.4_v1.1_18pp.pdf).

(106)  Standarde internaționale de evaluare a proprietății: Toate clădirile. Publicat de International Property Measurement Standards Coalition (IPMSC), https://ipmsc.org.

(107)  În sensul actului delegat, „materii prime secundare” înseamnă materiale care au fost pregătite pentru reutilizare sau reciclate în conformitate cu articolul 3 din Directiva-cadru privind deșeurile și au încetat să mai fie deșeuri în conformitate cu articolul 6 din directiva menționată.

(108)  Este vorba despre materialul beton, inclusiv ingredientele sale componente (de exemplu, agregate). Orice armare din oțel este exclusă, deoarece acesta este un material diferit care poate fi contabilizat la metale.

(109)  Biomaterialele sunt fabricate din resurse biologice (animale, plante, microorganisme și biomasă derivată, inclusiv deșeuri organice), astfel cum sunt definite în COM(2018) 673. Printre acestea se numără biomaterialele convenționale fabricate în mod tradițional din biomasă (cum ar fi lemnul, pluta, cauciucul natural, hârtia, textilele, materialele de construcție din lemn) și materialele dezvoltate mai recent, cum ar fi produsele biochimice sau materialele bioplastice.

(110)  A se vedea indicatorul Level(s) 2.1: Listă de cantități, materiale și durate de viață, manual de utilizare: notă de informare introductivă, instrucțiuni și orientări (versiunea 1.1 a publicației, https://susproc.jrc.ec.europa.eu/product-bureau//sites/default/files/2021-01/UM3_Indicator_2.1_v1.1_34pp.pdf). Pentru raportare, trebuie utilizat tabelul Excel disponibil pe site-ul Comisiei: Listă de cantități, materiale și durate de viață, model Excel: pentru estimarea (Level 2) și înregistrarea (Level 3) achizițiilor de materiale și costuri (versiunea 1.2, https://susproc.jrc.ec.europa.eu/product-bureau/product-groups/412/documents).

(111)  Standardul ISO 22057:2022, Sustenabilitatea clădirilor și a lucrărilor de inginerie civilă. Șabloane de date pentru utilizarea declarațiilor de mediu pentru produse (DMP) pentru produse pentru construcții în modelarea informației construcției (BIM) (versiunea din aprilie 2022, https://www.iso.org/standard/72463.html).

(112)  Se aplică vopselelor și lacurilor, panourilor pentru tavan, pardoselilor (inclusiv adezivilor și materialelor de etanșare asociate), izolației interioare și tratamentelor suprafețelor interioare, de exemplu pentru tratarea umezelii și a mucegaiului.

(113)  ISO 16000-3:2011, Aer de interior – Partea 3: Determinarea eliberării de formaldehidă și de alți compuși carbonilici din aerul de interior și din aerul camerei de încercare – Metoda de prelevare activă (versiunea din 27.6.2023: https://www.iso.org/standard/51812.html).

(114)  A se vedea activitățile enumerate de Standardul internațional de gestionare a costurilor în ICMS: Coerența globală în prezentarea costurilor pe ciclul de viață al construcțiilor și a emisiilor de dioxid de carbon, ediția a 3-a, Tabelul 1: Proiecte ICMS cu codurile corespunzătoare, https://icmscblog.files.wordpress.com/2021/11/icms_3rd_edition_final.pdf.

(115)  A se vedea indicatorul Level(s) 2.2: Deșeuri și materiale din construcții și demolări, manual de utilizare: notă de informare introductivă, instrucțiuni și orientări (versiunea 1.1 a publicației, https://susproc.jrc.ec.europa.eu/product-bureau//sites/default/files/2021-01/UM3_Indicator_2.2_v1.1_40pp.pdf).

(116)  Orientări privind desfășurarea auditurilor deșeurilor efectuate anterior lucrărilor de demolare și de renovare a clădirilor. Gestionarea deșeurilor din construcții și demolări în UE, mai 2018: https://ec.europa.eu/docsroom/documents/31521/attachments/1/translations/en/renditions/native. Pentru raportarea estimărilor privind deșeurile din demolări de nivel 2, se utilizează tabelul Excel disponibil pe site-ul web al Comisiei: Deșeuri din construcții și demolări (DCD) și model Excel pentru materiale: pentru estimarea (Level 2) și înregistrarea (Level 3) a cantităților și a tipurilor de DCD și a destinațiilor finale ale acestora (versiunea 1.1, https://susproc.jrc.ec.europa.eu/product-bureau/product-groups/412/documents).

(117)  Orientări privind desfășurarea auditurilor deșeurilor efectuate anterior lucrărilor de demolare și de renovare a clădirilor. Gestionarea deșeurilor din construcții și demolări în UE, mai 2018: https://ec.europa.eu/docsroom/documents/31521/attachments/1/translations/en/renditions/native. Pentru raportarea estimărilor privind deșeurile din construcții și demolări de nivel 3, se utilizează tabelul Excel disponibil pe site-ul web al Comisiei: Deșeuri din construcții și demolări (DCD) și model Excel pentru materiale: pentru estimarea (Level 2) și înregistrarea (Level 3) a cantităților și a tipurilor de DCD și a destinațiilor finale ale acestora (versiunea 1.1, https://susproc.jrc.ec.europa.eu/product-bureau/product-groups/412/documents). În acest scop, fiecare tip de deșeuri provenite din demolări este marcat cu codul de șase cifre corespunzător din lista europeană a deșeurilor stabilită prin Decizia 2000/532/CE. Atunci când se include tipul de tratare a deșeurilor în tabelul Excel (și anume pregătirea pentru reutilizare, reciclarea, valorificarea materialelor, valorificarea energetică sau eliminarea), se includ dovezi că operatorii economici care primesc deșeurile au capacitatea tehnică de a efectua această tratare. Astfel de dovezi pot consta într-un link către paginile web ale societății, în cazul în care acest lucru este documentat, sau o declarație semnată de un reprezentant al societății. În cazul în care tratarea are loc pe șantierul de demolare, cum ar fi reutilizarea sau reciclarea la fața locului, dovezile acceptabile pot consta într-o declarație semnată de un reprezentant al companiei.

(118)   „Pregătirea pentru reutilizare” înseamnă operațiunile de verificare, curățare sau valorificare prin reparare, prin care produsele sau componentele produselor care au devenit deșeuri sunt pregătite pentru a fi reutilizate fără nicio altă operațiune de pretratare. Aceasta include, de exemplu, pregătirea pentru reutilizare a anumitor părți ale clădirilor, cum ar fi elementele de acoperiș, ferestrele, ușile, cărămizile, pietrele sau elementele din beton. O condiție prealabilă pentru pregătirea pentru reutilizare a elementelor clădirii este, de obicei, dezmembrarea selectivă a clădirilor sau a altor structuri.

(119)   „Reciclare” înseamnă orice operațiune de valorificare prin care deșeurile sunt transformate în produse, materiale sau substanțe pentru a-și îndeplini funcția lor inițială sau pentru alte scopuri. Aceasta include reprocesarea materialelor organice, dar nu include recuperarea energiei și reprocesarea în vederea folosirii materialelor drept combustibil sau pentru operațiunile de rambleiere.

(120)   „Rambleiere” înseamnă orice operațiune de valorificare în cadrul căreia se utilizează deșeuri nepericuloase adecvate în scopuri de refacere în zonele în care s-au efectuat excavări sau în scopuri de amenajare de arhitectură peisagistică. Deșeurile utilizate pentru rambleiere trebuie să înlocuiască materiale care nu sunt deșeuri, să fie adecvate pentru scopurile menționate mai sus și să se limiteze la cantitatea strict necesară pentru atingerea acestor scopuri.

(121)  A se vedea indicatorul Level(s) 2.2: Deșeuri și materiale din construcții și demolări, manual de utilizare: notă de informare introductivă, instrucțiuni și orientări (versiunea 1.1 a publicației, https://susproc.jrc.ec.europa.eu/product-bureau//sites/default/files/2021-01/UM3_Indicator_2.2_v1.1_40pp.pdf).

(122)  A se vedea anexa III la Regulamentul (UE) nr. 849/2010 al Comisiei pentru o clasificare a deșeurilor minerale nepericuloase provenite din construcții și demolări, https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32010R0849.

(123)   „Exploatabilitate” se referă la condițiile în care un activ construit este considerat în continuare sigur pentru utilizare.

(124)   „Nivelul serviciului” se referă la o măsură calitativă sau cantitativă pentru a evalua capacitatea infrastructurii de a răspunde cerințelor traficului care îi sunt impuse.

(125)   „Durata de viață utilă” se referă la perioada de utilizare în exploatare, și anume de la data construcției până la data reconstrucției sau demolării.

(126)   „Pregătirea pentru reutilizare” înseamnă operațiunile de verificare, curățare sau valorificare prin reparare, prin care produsele sau componentele produselor care au devenit deșeuri sunt pregătite pentru a fi reutilizate fără nicio altă operațiune de pretratare. Aceasta include, de exemplu, pregătirea pentru reutilizare a anumitor părți ale clădirilor, cum ar fi elementele de acoperiș, ferestrele, ușile, cărămizile, pietrele sau elementele din beton. O condiție prealabilă pentru pregătirea pentru reutilizare a elementelor clădirii este, de obicei, dezmembrarea selectivă a clădirilor sau a altor structuri.

(127)   „Reciclare” înseamnă orice operațiune de valorificare prin care deșeurile sunt transformate în produse, materiale sau substanțe pentru a-și îndeplini funcția lor inițială sau pentru alte scopuri. Aceasta include reprocesarea materialelor organice, dar nu include recuperarea energiei și reprocesarea în vederea folosirii materialelor drept combustibil sau pentru operațiunile de rambleiere.

(128)   „Rambleiere” înseamnă orice operațiune de valorificare în cadrul căreia se utilizează deșeuri nepericuloase adecvate în scopuri de refacere în zonele în care s-au efectuat excavări sau în scopuri de amenajare de arhitectură peisagistică. Deșeurile utilizate pentru rambleiere trebuie să înlocuiască materiale care nu sunt deșeuri, să fie adecvate pentru scopurile menționate mai sus și să se limiteze la cantitatea strict necesară pentru atingerea acestor scopuri.

(129)  Document de lucru al serviciilor Comisiei. Criteriile UE privind achizițiile publice verzi pentru proiectarea, construirea și întreținerea drumurilor [SWD(2016) 203, 2016, p. 17, coloana „criterii cuprinzătoare” (versiunea din 27.6.2023: https://ec.europa.eu/environment/gpp/pdf/toolkit/roads/EN.pdf)].

(130)  În sensul actului delegat, „materii prime secundare” înseamnă materiale care au fost pregătite pentru reutilizare sau reciclate în conformitate cu articolul 3 din Directiva-cadru privind deșeurile și au încetat să mai fie deșeuri în conformitate cu articolul 6 din directiva menționată.

(131)  Document de lucru al serviciilor Comisiei. Criteriile UE privind achizițiile publice verzi pentru proiectarea, construirea și întreținerea drumurilor [SWD(2016) 203, 2016, p. 15, coloana „criterii cuprinzătoare” (versiunea din 27.6.2023: https://ec.europa.eu/environment/gpp/pdf/toolkit/roads/EN.pdf)].

(132)   „Întreținerea obiectelor de inginerie civilă” este definită ca totalul acțiunilor întreprinse pentru a menține și a restabili exploatabilitatea și nivelul de exploatare a drumurilor.

(133)  Protocolul UE privind deșeurile provenite din construcții și demolări, anexa F (versiunea din 27.6.2023: https://ec.europa.eu/docsroom/documents/20509).

(134)   „Pregătirea pentru reutilizare” înseamnă operațiunile de verificare, curățare sau valorificare prin reparare, prin care produsele sau componentele produselor care au devenit deșeuri sunt pregătite pentru a fi reutilizate fără nicio altă operațiune de pretratare. Aceasta include, de exemplu, pregătirea pentru reutilizare a anumitor părți ale clădirilor, cum ar fi elementele de acoperiș, ferestrele, ușile, cărămizile, pietrele sau elementele din beton. O condiție prealabilă pentru pregătirea pentru reutilizare a elementelor clădirii este, de obicei, dezmembrarea selectivă a clădirilor sau a altor structuri.

(135)   „Reciclare” înseamnă orice operațiune de valorificare prin care deșeurile sunt transformate în produse, materiale sau substanțe pentru a-și îndeplini funcția lor inițială sau pentru alte scopuri. Aceasta include reprocesarea materialelor organice, dar nu include recuperarea energiei și reprocesarea în vederea folosirii materialelor drept combustibil sau pentru operațiunile de rambleiere.

(136)   „Rambleiere” înseamnă orice operațiune de valorificare în cadrul căreia se utilizează deșeuri nepericuloase adecvate în scopuri de refacere în zonele în care s-au efectuat excavări sau în scopuri de amenajare de arhitectură peisagistică. Deșeurile utilizate pentru rambleiere trebuie să înlocuiască materiale care nu sunt deșeuri, să fie adecvate pentru scopurile menționate mai sus și să se limiteze la cantitatea strict necesară pentru atingerea acestor scopuri.

(137)  A se vedea indicatorul Level(s) 2.3: Proiectare pentru adaptabilitate și renovare, manual de utilizare: notă de informare introductivă, instrucțiuni și orientări (versiunea 1.1 a publicației, https://susproc.jrc.ec.europa.eu/product-bureau//sites/default/files/2021-01/UM3_Indicator_2.3_v1.1_23pp.pdf).

(138)  A se vedea indicatorul Level(s) 2.4: Proiectare în vederea dezmembrării, manual de utilizare: notă de informare introductivă, instrucțiuni și orientări (versiunea 1.1 a publicației, https://susproc.jrc.ec.europa.eu/product-bureau/sites/default/files/2021-01/UM3_Indicator_2.4_v1.1_18pp.pdf).

(139)  În sensul actului delegat, „materii prime secundare” înseamnă materiale care au fost pregătite pentru reutilizare sau reciclate în conformitate cu articolul 3 din Directiva-cadru privind deșeurile și au încetat să mai fie deșeuri în conformitate cu articolul 6 din directiva menționată.

(140)  Standardul ISO 22057:2022, Sustenabilitatea clădirilor și a lucrărilor de inginerie civilă. Șabloane de date pentru utilizarea declarațiilor de mediu pentru produse (DMP) pentru produse pentru construcții în modelizarea informațiilor referitoare la construcții (BIM) (versiunea din aprilie 2022, https://www.iso.org/standard/72463.html).

(141)  Calculate în conformitate cu Regulamentul (UE) 2019/331.

(142)  Reflectă valoarea mediană a instalațiilor în 2016 și 2017 (t CO2 echivalent/t) aferentă datelor colectate în contextul elaborării Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2021/447 al Comisiei, determinată pe baza informațiilor verificate privind randamentul instalațiilor în ceea ce privește gazele cu efect de seră, informații raportate în temeiul articolului 11 din Directiva 2003/87/CE.

(143)  Reflectă valoarea mediană a instalațiilor în 2016 și 2017 (t CO2 echivalent/t) aferentă datelor colectate pentru clincherul de ciment gri în contextul elaborării Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2021/447 al Comisiei, înmulțită cu raportul clincher/ciment (0,65), determinată pe baza informațiilor verificate privind randamentul instalațiilor în ceea ce privește gazele cu efect de seră, informații raportate în temeiul articolului 11 din Directiva 2003/87/CE.

(144)  Se aplică vopselelor și lacurilor, panourilor pentru tavan, pardoselilor, inclusiv adezivilor și materialelor de etanșare asociate, izolației interioare și tratamentelor suprafețelor interioare, cum ar fi cele pentru tratarea umezelii și a mucegaiului.

(145)  CEN/TS 16516: 2013, Produse pentru construcții – Evaluarea emisiei de substanțe periculoase – Determinarea emisiilor în aerul de interior.

(146)  ISO 16000-3:2011, Aer de interior – Partea 3: Determinarea eliberării de formaldehidă și de alți compuși carbonilici din aerul de interior și din aerul camerei de încercare – Metoda de prelevare activă.

(147)  Pragurile de emisie pentru compușii organici volatili cancerigeni se referă la o perioadă de încercare de 28 de zile.

(148)  Directiva 2002/49/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 iunie 2002 privind evaluarea și gestiunea zgomotului ambiental – Declarația Comisiei în cadrul comitetului de conciliere referitoare la Directiva privind evaluarea și gestiunea zgomotului ambiental (JO L 189, 18.7.2002, p. 12).

(149)   „Software” include software-ul local și software-ul bazat pe tehnologii de tip cloud.

(150)   „Sistemele IT sau OT” includ produse conectabile, senzori, analize și alte produse software, precum și tehnologii ale informației și comunicațiilor (TIC) pentru transmiterea, stocarea și afișarea datelor și gestionarea sistemelor.

(151)   „Consumabilele” sunt mărfuri nedurabile destinate a fi utilizate, epuizate sau înlocuite. Acestea pot fi necesare pentru funcționarea unui bun de consum sau pot fi utilizate la fabricare, fără a fi încorporate în produsul finit.

(152)  Standardul ISO 14067:2018, Gaze cu efect de seră – Amprenta de carbon a produselor – Cerințe și orientări pentru cuantificare (versiunea din 27.6.2023: https://www.iso.org/standard/71206.html).

(153)  Standardul ISO 14040:2006, Management de mediu – Evaluarea ciclului de viață – Principii și cadru de lucru (versiunea din 27.6.2023: https://www.iso.org/standard/37456.html).

(154)  Standardul ISO 14067:2018, Gaze cu efect de seră – Amprenta de carbon a produselor – Cerințe și orientări pentru cuantificare (versiunea din 27.6.2023: https://www.iso.org/standard/71206.html).

(155)  Standardul ISO 14040:2006, Management de mediu – Evaluarea ciclului de viață – Principii și cadru de lucru (versiunea din 27.6.2023: https://www.iso.org/standard/37456.html).

(156)  Informațiile minime includ cerințele de etichetare energetică prevăzute în regulamentul privind cadrul pentru etichetarea energetică al Uniunii, informațiile care intră în domeniul de aplicare al Regulamentului (CE) nr. 1272/2008, informațiile privind substanțele care prezintă motive de îngrijorare deosebită conținute în articole ca atare sau în obiecte complexe (produse) stabilite în temeiul Directivei 2008/98/CE sau informații privind siguranța sau garanția.

(157)   „Performanța în materie de circularitate” trebuie evaluată în funcție de: i) durabilitatea, fiabilitatea, potențialul de reutilizare, de modernizare, de reparare, de întreținere și de recondiționare a produselor; ii) prezența substanțelor care inhibă circularitatea produselor și a materialelor; iii) utilizarea energiei sau eficiența energetică a produselor; iv) utilizarea resurselor sau eficiența produselor din punctul de vedere al utilizării resurselor; v) conținutul reciclat din produse; vi) ușurința dezasamblării, refabricării și reciclării produselor și materialelor; vii) impactul produselor asupra mediului pe durata ciclului de viață, inclusiv amprenta de carbon și amprenta de mediu a acestora; viii) prevenirea și reducerea deșeurilor, inclusiv a deșeurilor de ambalaje.

(158)   „Reparare” înseamnă procesul de readucere a unui produs defect într-o stare în care își poate îndeplini scopul, fie ca serviciu, fie în vederea revânzării ulterioare a produsului reparat.

(159)   „Recondiționare” înseamnă testarea și, dacă este necesar, repararea, curățarea sau modificarea unui produs utilizat pentru a-i spori sau restabili performanța sau funcționalitatea sau pentru a respecta standardele tehnice sau cerințele de reglementare aplicabile, având drept rezultat realizarea unui produs pe deplin funcțional care să fie utilizat cel puțin în scopul prevăzut inițial și menținerea conformității acestuia cu standardele tehnice sau cu cerințele de reglementare aplicabile, concepute inițial în etapa de proiectare.

(160)   „Refabricare” înseamnă un proces industrial standardizat care are loc în medii industriale sau de fabrică, în care produsele sunt readuse la starea și performanțele inițiale de produs nou sau mai bune, de regulă introduse pe piață cu o garanție comercială.

(161)  Mărfuri, componente sau materiale care trebuie înlocuite în mod regulat deoarece fie se uzează, fie se epuizează.

(162)  Conformitatea produsului și perioada de răspundere a vânzătorului sunt stabilite în conformitate cu dispozițiile relevante ale Directivei (UE) 2019/771.

(163)  Directiva (UE) 2017/2102 a Parlamentului European și a Consiliului din 15 noiembrie 2017 de modificare a Directivei 2011/65/UE privind restricțiile de utilizare a anumitor substanțe periculoase în echipamentele electrice și electronice (JO L 305, 21.11.2017, p. 8).

(164)   „Piesă de schimb” înseamnă o piesă separată a unui produs care poate înlocui o piesă a unui produs cu aceeași funcție sau cu o funcție similară. Produsul nu poate funcționa în mod corespunzător fără piesa respectivă. Funcționalitatea unui produs este restabilită sau îmbunătățită atunci când piesa este înlocuită cu o piesă de schimb în conformitate cu Directiva 2011/65/UE. Piesele de schimb pot fi piese care au mai fost utilizate.

(165)  Conformitatea produsului și perioada de răspundere a vânzătorului sunt stabilite în conformitate cu dispozițiile relevante ale Directivei (UE) 2019/771.

(166)   „Comerțul electronic” poate fi definit, în general, ca fiind vânzarea sau cumpărarea de bunuri sau servicii, fie între întreprinderi, gospodării, persoane fizice sau organizații private, prin intermediul tranzacțiilor electronice efectuate prin internet sau prin alte rețele (de comunicații online) mediate de calculator; a se vedea glosarul Eurostat Statistics Explained, disponibil la adresa https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=Category:Glossary.

(167)  Noțiunile de „reutilizabil” și „sistem de reutilizare” sunt definite și puse în aplicare în conformitate cu cerințele privind sistemele de reutilizare a ambalajelor din legislația Uniunii privind ambalajele și deșeurile de ambalaje, inclusiv cu orice standarde legate de numărul de rotații dintr-un sistem de reutilizare.

(168)  Pregătirea pentru reutilizare este o operațiune sau un set de operațiuni prin care produsele sau componentele produselor care au devenit deșeuri sunt pregătite astfel încât să poată fi reutilizate fără nicio altă prelucrare prealabilă. Aceasta este cea mai înaltă opțiune de tratare a deșeurilor din ierarhia deșeurilor (după prevenirea generării de deșeuri).

(169)  În Uniune, activitatea este conformă cu articolul 10 alineatul (3) din Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive (JO L 312, 22.11.2008, p. 3) sau cu legislația sectorială a Uniunii referitoare la deșeuri, precum și cu legislația și planurile de gestionare a deșeurilor de la nivel național.

(170)  Conformitatea produsului și perioada de răspundere a vânzătorului sunt stabilite în conformitate cu dispozițiile relevante ale Directivei (UE) 2019/771.

(171)  ISO 14001:2015, Sisteme de management de mediu – Cerințe cu instrucțiuni de utilizare, (versiunea din 27.6.2023: https://www.iso.org/standard/60857.html).

(172)  Regulamentul (CE) nr. 1221/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind participarea voluntară a organizațiilor la un sistem comunitar de management de mediu și audit (EMAS) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 761/2001 și a Deciziilor 2001/681/CE și 2006/193/CE ale Comisiei (JO L 342, 22.12.2009, p. 1).

(173)  ISO 9001:2015, Sisteme de management al calității – Cerințe (versiunea din 27.6.2023: https://www.iso.org/standard/62085.html).

(174)  Conformitatea produsului și perioada de răspundere a vânzătorului sunt stabilite în conformitate cu dispozițiile relevante ale Directivei (UE) 2019/771.

(175)   „Comerțul electronic” poate fi definit, în general, ca fiind vânzarea sau cumpărarea de bunuri sau servicii, fie între întreprinderi, gospodării, persoane fizice sau organizații private, prin intermediul tranzacțiilor electronice efectuate prin internet sau prin alte rețele (de comunicații online) mediate de calculator; a se vedea glosarul Eurostat Statistics Explained, disponibil la adresa https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=Category:Glossary.

(176)  Noțiunile de „reutilizabil” și „sistem de reutilizare” sunt definite și puse în aplicare în conformitate cu cerințele privind sistemele de reutilizare a ambalajelor din legislația Uniunii privind ambalajele și deșeurile de ambalaje, inclusiv cu orice standarde legate de numărul de rotații dintr-un sistem de reutilizare.

(177)  Regulamentul (UE) 2019/631 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 aprilie 2019 de stabilire a standardelor de performanță privind emisiile de CO2 pentru autoturismele noi și pentru vehiculele utilitare ușoare noi și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 443/2009 și (UE) nr. 510/2011 (JO L 111, 25.4.2019, p. 13).

(178)  Astfel cum sunt definite la articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 168/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 ianuarie 2013 privind omologarea și supravegherea pieței pentru vehiculele cu două sau trei roți și pentru cvadricicluri (JO L 60, 2.3.2013, p. 52).

(179)  Regulamentul (UE) nr. 168/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 ianuarie 2013 privind omologarea și supravegherea pieței pentru vehiculele cu două sau trei roți și pentru cvadricicluri (JO L 60, 2.3.2013, p. 52).

(180)   „Comerțul electronic” poate fi definit, în general, ca fiind vânzarea sau cumpărarea de bunuri sau servicii, fie între întreprinderi, gospodării, persoane fizice sau organizații private, prin intermediul tranzacțiilor electronice efectuate prin internet sau prin alte rețele (de comunicații online) mediate de calculator; a se vedea glosarul Eurostat Statistics Explained, disponibil la adresa https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=Category:Glossary.

(181)  Noțiunile de „reutilizabil” și „sistem de reutilizare” sunt definite și puse în aplicare în conformitate cu cerințele privind sistemele de reutilizare a ambalajelor din legislația Uniunii privind ambalajele și deșeurile de ambalaje, inclusiv cu orice standarde legate de numărul de rotații dintr-un sistem de reutilizare.

(182)   „Piețele” sunt platforme care conectează cumpărătorii și vânzătorii și facilitează tranzacțiile prin intermediul facilităților tehnologice sau al serviciilor, cum ar fi un gateway de plată sau serviciile logistice.

(183)   „Platformele de anunțuri de publicitate pe categorii” sunt platforme care conectează cumpărătorii și vânzătorii.

(184)  Emis la 1 iulie 2019 de către Comitetul European de Standardizare (CEN) și Comitetul European de Standardizare în Electrotehnică (Cenelec), (versiunea din 27.6.2023: https://www.cenelec.eu/dyn/www/f?p=104:110:508227404055501::::FSP_ORG_ID,FSP_PROJECT,FSP_LANG_ID:125827,65095,25).

Apendicele A

Criteriile generice aferente principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” pentru adaptarea la schimbările climatice

I.   Criterii

Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în tabelul din secțiunea II a prezentului apendice, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:

(a)

etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din secțiunea II a prezentului apendice care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;

(b)

în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din secțiunea II a prezentului apendice, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;

(c)

o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.

Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia, astfel încât:

(a)

pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;

(b)

pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor (1) care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.

Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (2), cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă (3) sau cu plată.

În cazul activităților existente și al activităților noi care utilizează active corporale existente, operatorul economic pune în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”), pe o perioadă de până la cinci ani, care reduc cele mai importante riscuri climatice fizice identificate care sunt semnificative pentru activitatea respectivă. În consecință, se elaborează un plan de adaptare pentru punerea în aplicare a acestor soluții.

În cazul activităților noi și al activitățile existente care utilizează active corporale nou construite, operatorul economic integrează, în momentul proiectării și al construcției, soluțiile de adaptare care reduc cele mai importante riscuri climatice fizice identificate care sunt semnificative pentru activitatea respectivă și le pune în aplicare înainte de începerea operațiunilor.

Soluțiile de adaptare puse în aplicare nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice; sunt coerente cu strategiile și planurile de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național; și iau în calcul utilizarea soluțiilor bazate pe natură (4) sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde (5).

II.   Clasificarea pericolelor legate de climă (6)

 

Riscuri legate de temperatură

Riscuri legate de vânt

Riscuri legate de ape

Riscuri legate de masa solidă

Cronice

Schimbarea temperaturii (aer, apă dulce, apă de mare)

Schimbarea regimului vântului

Schimbarea regimului precipitaților și a tipurilor de precipitații (ploaie, grindină, zăpadă/gheață)

Eroziunea costieră

Stresul termic

 

Precipitații sau variabilitate hidrologică

Degradarea solului

Variabilitatea temperaturii

 

Acidificarea oceanelor

Eroziunea solului

Topirea permafrostului

 

Intruziunea salină

Solifluxiune

 

 

Creșterea nivelului mării

 

 

 

Stresul hidric

 

Acute

Val de căldură

Ciclon, uragan, taifun

Secetă

Avalanșă

Val de frig/îngheț

Furtună (inclusiv viscole și furtuni de praf și de nisip)

Precipitații abundente (ploaie, grindină, zăpadă/gheață)

Alunecare de teren

Incendiu forestier

Tornadă

Inundație (costieră, fluvială, pluvială, subterană)

Subsidență

 

 

Golirea bruscă a lacurilor glaciare

 

(1)  Scenariile pentru viitor includ mai multe traiectorii reprezentative ale evoluției concentrației (RCP) stabilite de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice, și anume RCP2.6, RCP4.5, RCP6.0 și RCP8.5.

(2)  Rapoarte de evaluare privind schimbările climatice: impact, adaptare și vulnerabilitate, publicate periodic de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), organismul Organizației Națiunilor Unite pentru evaluarea aspectelor științifice legate de rezultatele schimbărilor climatice, https://www.ipcc.ch/reports.

(3)  De exemplu, serviciile Copernicus gestionate de Comisia Europeană.

(4)  Soluțiile bazate pe natură sunt definite ca soluții inspirate și sprijinite de natură, care sunt eficiente din punctul de vedere al costurilor, oferă simultan beneficii de mediu, sociale și economice și contribuie la consolidarea rezilienței. Aceste soluții aduc într-o mai mare măsură și în mod mai diversificat natura, precum și elementele și procesele naturale în orașe, în peisajele terestre și marine, prin intervenții sistemice adaptate la realitatea locală și eficiente din punctul de vedere al resurselor”. Așadar, soluțiile bazate pe natură sunt benefice pentru biodiversitate și sprijină furnizarea unei game de servicii ecosistemice (versiunea din 27.6.2023: https://ec.europa.eu/research/environment/index.cfm?pg=nbs).

(5)  A se vedea Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Infrastructurile ecologice – Valorificarea capitalului natural al Europei [COM(2013) 249 final].

(6)  Lista pericolelor legate de climă din acest tabel nu este exhaustivă, fiind doar o listă indicativă a celor mai răspândite pericole care trebuie luate în considerare, ca un minim, la evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității.

Apendicele B

Criteriile generice aferente principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” pentru utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Riscurile de degradare a mediului legate de menținerea calității apei și de evitarea stresului hidric sunt identificate și abordate cu scopul de a atinge o stare bună a apei și un potențial ecologic bun, astfel cum sunt definite la articolul 2 punctele 22 și 23 din Regulamentul (UE) 2020/852, în conformitate cu Directiva 2000/60/CE (1) și cu un plan de gestionare a utilizării și protecției apei, elaborat în temeiul acesteia pentru corpul sau corpurile de apă potențial afectat(e), în consultare cu părțile interesate relevante.

În cazul în care se efectuează o evaluare a impactului asupra mediului în conformitate cu Directiva 2011/92/UE și aceasta include o evaluare a impactului asupra apei în conformitate cu Directiva 2000/60/CE, nu este necesară o evaluare suplimentară a impactului asupra apei, cu condiția ca riscurile identificate să fi fost abordate.

Activitatea nu împiedică atingerea unei stări ecologice bune a apelor marine sau nu deteriorează apele marine care se află deja într-o stare ecologică bună, astfel cum este definită la articolul 3 punctul 5 din Directiva 2008/56/CE (2), ținând seama de Decizia (UE) 2017/848 a Comisiei în ceea ce privește criteriile și standardele metodologice relevante pentru descriptorii respectivi.

(1)  În cazul activităților desfășurate în țări terțe, în conformitate cu legislația națională aplicabilă sau cu standardele internaționale care urmăresc obiective echivalente privind starea bună a apei și potențialul ecologic bun, prin norme procedurale și de fond echivalente, și anume un plan de gestionare a utilizării și protecției apei elaborat în consultare cu părțile interesate relevante, care să asigure că 1) se evaluează impactul activităților asupra stării identificate sau asupra potențialului ecologic al corpului sau corpurilor de apă potențial afectat(e) și 2) se evită deteriorarea stării bune/potențialului ecologic bun sau împiedicarea atingerii unei stări bune/unui potențial ecologic bun sau, în cazul în care acest lucru nu este posibil, 3) neatingerea acestor obiective este justificată de lipsa unor alternative de mediu mai bune care nu sunt disproporționat de costisitoare/nefezabile din punct de vedere tehnic, și că se iau toate măsurile realizabile pentru a atenua impactul negativ asupra stării corpului de apă.

(2)  Definiția prevăzută la articolul 3 punctul 5 din Directiva 2008/56/CE prevede, în special, că starea ecologică bună se determină pe baza descriptorilor calitativi prevăzuți în anexa I la directiva respectivă.

Apendicele C

Criteriile generice aferente principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” pentru prevenirea și controlul poluării în ceea ce privește utilizarea și prezența substanțelor chimice

Activitatea nu conduce la fabricarea, introducerea pe piață sau utilizarea:

(a)

ca atare, în amestecuri sau în articole, a substanțelor enumerate în anexa I sau anexa II la Regulamentul (UE) 2019/1021, cu excepția cazului în care substanțele sunt prezente ca urme neintenționate de contaminant;

(b)

a mercurului și a compușilor mercurului, a amestecurilor acestora și a produselor cu adaos de mercur, astfel cum sunt definite la articolul 2 din Regulamentul (UE) 2017/852;

(c)

ca atare, în amestecuri sau în articole, a substanțelor enumerate în anexa I sau anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1005/2009;

(d)

ca atare, în amestecuri sau în articole, a substanțelor enumerate în anexa II la Directiva 2011/65/UE, cu excepția cazului în care se respectă pe deplin articolul 4 alineatul (1) din directiva respectivă;

(e)

ca atare, în amestecuri sau în articole, a substanțelor enumerate în anexa XVII la Regulamentul (CE) nr. 1907/2006, cu excepția cazului în care se respectă pe deplin condițiile specificate în anexa respectivă;

(f)

ca atare, în amestecuri sau în articole, într-o concentrație de peste 0,1 % fracție masică (g/g), a substanțelor care îndeplinesc criteriile prevăzute la articolul 57 din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 și care au fost identificate în conformitate cu articolul 59 alineatul (1) din regulamentul respectiv pe o perioadă de cel puțin 18 luni, cu excepția cazului în care operatorii estimează și dovedesc pe bază de documente justificative că pe piață nu există alte substanțe sau tehnologii alternative adecvate și că acestea sunt utilizate în condiții controlate (1).

În plus, activitatea nu conduce la fabricarea, prezența în produsul final sau în producția finală sau la introducerea pe piață a altor substanțe, ca atare, în amestecuri sau în articole, într-o concentrație de peste 0,1 % fracție masică (g/g), care îndeplinesc criteriile din Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 pentru una din clasele sau categoriile de pericol menționate la articolul 57 din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006, cu excepția cazului în care operatorii estimează și dovedesc pe bază de documente justificative că pe piață nu există alte substanțe sau tehnologii alternative adecvate și că acestea sunt utilizate în condiții controlate (2).

(1)  Comisia va revizui excepțiile de la interdicția de producere, introducere pe piață sau utilizare a substanțelor menționate la litera (f) după ce va publica principiile orizontale privind utilizarea esențială a substanțelor chimice.

(2)  Comisia va revizui excepțiile de la interdicția de producere, de prezență în produsul final sau în producția finală sau de introducere pe piață a substanțelor menționate la prezentul alineat după ce va publica principiile orizontale privind utilizarea esențială a substanțelor chimice.

Apendicele D

Criteriile generice aferente principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” pentru protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

A fost finalizată o evaluare a impactului asupra mediului sau s-a parcurs etapa de încadrare (1), în conformitate cu Directiva 2011/92/UE (2).

În cazul în care a fost efectuată o evaluare a impactului asupra mediului, sunt puse în aplicare măsurile de atenuare și compensare necesare pentru protecția mediului.

Pentru siturile/operațiunile situate în zone sensibile din punctul de vedere al biodiversității sau în apropierea acestor zone (inclusiv rețeaua Natura 2000 de zone protejate, siturile care fac parte din patrimoniul mondial UNESCO și principalele zone de biodiversitate, precum și alte zone protejate), a fost efectuată o evaluare corespunzătoare (3), după caz, și pe baza concluziilor acesteia sunt puse în aplicare măsurile de atenuare necesare (4).

(1)  Procedura prin care autoritatea competentă stabilește dacă proiectele enumerate în anexa II la Directiva 2011/92/UE trebuie să facă obiectul unei evaluări a impactului asupra mediului [astfel cum se menționează la articolul 4 alineatul (2) din directiva menționată].

(2)  În cazul activităților din țările terțe, în conformitate cu legislația națională aplicabilă sau cu standardele internaționale echivalente care impun obligația de a finaliza o evaluare a impactului sau de a parcurge etapa de încadrare, de exemplu, standardul de performanță nr. 1 al Corporației Financiare Internaționale (CFI): Evaluarea și gestionarea riscurilor sociale și de mediu.

(3)  În conformitate cu Directivele 2009/147/CE și 92/43/CEE. În cazul activităților localizate în țări terțe, în conformitate cu legislația națională aplicabilă sau cu standardele internaționale echivalente care au drept obiectiv conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică și care impun obligația de a efectua (1) o procedură de încadrare pentru a determina dacă, pentru o activitate dată, este necesară o evaluare adecvată a impactului posibil asupra habitatelor și speciilor protejate; (2) respectiva evaluare adecvată în cazul în care în etapa de încadrare se determină necesitatea evaluării, de exemplu standardul de performanță nr. 6 al CFI: Conservarea biodiversității și gestionarea durabilă a resurselor naturale vii.

(4)  Măsurile respective au fost identificate pentru a se asigura că proiectul, planul sau activitatea nu va avea efecte semnificative asupra obiectivelor de conservare a zonei protejate.

ANEXA III

Criteriile tehnice de examinare cu scopul de a determina condițiile în care o activitate economică se califică drept activitate care contribuie în mod substanțial la prevenirea și controlul poluării și de a stabili dacă activitatea economică respectivă nu aduce prejudicii semnificative vreunuia dintre celelalte obiective de mediu

Cuprins

1.

 Fabricare 89

1.1.

 Fabricarea ingredientelor farmaceutice active (IFA) sau a substanțelor active 89

1.2.

 Fabricarea medicamentelor 94

2.

 Furnizarea apei, lucrări de canalizare, activități de gestionare a deșeurilor și de decontaminare 99

2.1.

 Colectarea și transportul deșeurilor periculoase 99

2.2.

 Tratarea deșeurilor periculoase 101

2.3.

 Decontaminarea depozitelor de deșeuri neconforme din punct de vedere legal și a gropilor de gunoi abandonate sau ilegale 104

2.4.

 Decontaminarea amplasamentelor și a zonelor contaminate 108

1.    Fabricare

1.1.   Fabricarea ingredientelor farmaceutice active (IFA) sau a substanțelor active

Descrierea activității

Fabricarea ingredientelor farmaceutice active (IFA) sau a substanțelor active

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu codul NACE C21.1, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criterii tehnice de examinare

Contribuția substanțială la prevenirea și controlul poluării

1.

Activitatea respectă toate cerințele specificate mai jos referitoare la înlocuirea produsului.

1.1.

IFA îndeplinește una dintre următoarele cerințe:

(a)

IFA este o substanță prezentă în mod natural, cum ar fi vitaminele, electroliții, aminoacizii, peptidele, proteinele, nucleotidele, carbohidrații și lipidele a și, în conformitate cu Orientările Agenției Europene pentru Medicamente privind evaluarea riscurilor pentru mediu prezentate de medicamentele de uz uman (orientările EMA ERA) (1), este considerat, în general, a fi degradabil în mediu (2);

(b)

în cazul în care IFA nu respectă cerințele specificate la litera (a), IFA, principalii săi metaboliți umani și principalii săi produși de transformare în mediu respectă una dintre următoarele cerințe:

(i)

sunt clasificați ca ușor biodegradabili pe baza a cel puțin uneia dintre metodele de testare din Orientările OCDE privind testarea substanțelor chimice, testul 301 (A-F), Biodegradabilitatea ușoară (3), în conformitate cu valoarea de trecere pentru biodegradabilitatea ușoară, astfel cum este definită în orientările respective;

(ii)

se poate concluziona că sunt mineralizați pe baza testului specific nr. 308: Transformarea aerobă și anaerobă în sistemele de sedimente acvatice (OCDE 308) (4) din Orientările OCDE pentru testarea substanțelor chimice (5) în comparație cu criteriile de persistență, astfel cum sunt definite în orientările EMA ERA.

1.2.

IFA se califică drept substitut adecvat pentru un alt IFA, din aceeași zonă terapeutică sau din aceeași clasă de substanțe, care este disponibil pe piață sau care a fost disponibil în ultimii 5 ani și care nu respectă cerințele descrise la punctul 1.1.

Conformitatea cu această cerință este demonstrată printr-o analiză accesibilă publicului, verificată de o parte terță independentă.

1.3.

Procesul de fabricație a IFA nu implică utilizarea unor substanțe, fie ca atare, fie în amestecuri, care îndeplinesc criteriile prevăzute la articolul 57 din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006, cu excepția cazului în care operatorul evaluează și documentează că nu sunt disponibile pe piață alte substanțe sau tehnologii alternative adecvate și că acestea sunt utilizate în condiții controlate (6).

2.

Activitatea respectă următoarele cerințe privind emisia de poluanți:

2.1.

În cazul în care activitatea se încadrează în domeniul său de aplicare, valorile limită de emisie sunt mai mici decât punctul de mijloc al intervalelor BAT-AEL (7) stabilite în:

(a)

concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru sistemele comune de gestionare și tratare a gazelor reziduale din sectorul chimic pentru emisiile în aer ale instalațiilor noi (sau pentru instalațiile existente, în termen de 4 ani de la publicarea BATC), în cazul în care se aplică condițiile relevante (8);

(b)

documentul de referință privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF) pentru fabricarea de produse chimice organice fine (OFC) (9) pentru activitatea de producție în condiții care nu sunt acoperite de BATC menționat mai sus;

(c)

concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru sistemele comune de tratare/gestionare a apelor reziduale și a gazelor reziduale în sectorul chimic (10);

(d)

documentul de referință privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF) pentru produsele chimice anorganice în volume mari – Industria solidelor și alte industrii (11);

(e)

documentul de referință privind cele mai bune tehnici disponibile (Best Available Techniques Reference – BREF) pentru fabricarea de substanțe chimice anorganice în volume mari – amoniac, acizi și îngrășăminte (12);

(f)

documentul de referință privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF) pentru fabricarea de produse chimice anorganice speciale (SIC) (13); pentru activitatea de producție în condiții care nu sunt acoperite de BATC menționat mai sus.

Instalațiile care se încadrează în intervalul (intervalele) BAT-AEL care se apropie de nivelul de ambiție intermediar nu generează niciun impact semnificativ între diverse medii. Instalațiile pentru care s-a acordat o derogare în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 15 alineatul (4) din Directiva 2010/75/UE nu sunt considerate ca îndeplinind criteriile tehnice de examinare pentru perioada de derogare.

2.2.

În cazul în care este disponibilă o metodologie de măsurare continuă pentru un anumit poluant, operatorul aplică sisteme de monitorizare continuă a emisiilor (Continuous Emission Monitoring Systems – CEMS), sisteme de monitorizare continuă a calității efluenților (Continuous Effluent Quality Monitoring Systems – CEQMS) și alte măsuri care asigură verificarea periodică a nedeteriorării mediului.

2.3.

Operatorul aplică separarea deșeurilor cu solvenți pentru recuperarea solvenților din fluxurile de deșeuri concentrate, dacă este posibil din punct de vedere tehnic.

Se evită solvenții incluși în tabelul 1 din Orientarea ICH Q3C (R8) a Agenției Europene pentru Medicamente privind impuritățile: orientare privind solvenții reziduali (14).

Pierderea maximă de solvenți din totalul intrărilor nu depășește 3 %. Eficiența de recuperare a compușilor organici volatili (COV) totali este de cel puțin 99 %.

Operatorul verifică să nu aibă loc emisii fugitive de COV peste criteriile specificate mai jos în raport cu pragurile exprimate ca părți pe milion din volum (ppmv) prin desfășurarea de campanii de depistare a scăpărilor de gaze și eliminare a lor (Leak detection and repair – LDAR), cel puțin o dată la 3 ani. Se recomandă să se realizeze investiții pentru utilizarea de echipamente cu integritate ridicată, cu condiția ca acestea să fie montate în instalațiile existente pentru cazurile menționate la BAT 23 litera (b) din concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru sistemele comune de gestionare și tratare a gazelor reziduale în sectorul chimic (WGC), în timp ce pragul de presiune este adus la 200 de bari. Programul minim de verificare poate fi redus în cazurile în care cuantificarea emisiilor totale de COV provenite de la instalație este calificată periodic prin metoda gazului trasor (tracer correlation – TC) sau cu tehnici bazate pe absorbție optică, cum ar fi metoda de detectare și măsurare cu ajutorul razei coerente cu absorbție diferențială (DIAL) sau măsurarea fluxului prin ocultare solară (SOX) sau alte măsuri cu performanțe echivalente.

Emisiile difuze de substanțe sau amestecuri clasificate ca CMR1A sau 1B provenite de la echipamente neetanșe nu depășesc o concentrație de 100 ppmv (15).

Campaniile LDAR au caracteristicile descrise în BAT 19 din concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru sistemele comune de gestionare și tratare a gazelor reziduale din sectorul chimic, care includ detectarea, repararea și menținerea scurgerilor în termen de 30 de zile de la detectare și un prag de scăpări mai mic sau egal cu 5 000 ppmv pentru alte substanțe sau amestecuri decât cele clasificate ca CMR 1A sau 1B, care sunt revizuite și actualizate pentru îmbunătățirea continuă a instalației. Pierderile de solvenți și eficiența recuperării COV sunt monitorizate pe baza unui plan de gestionare a solvenților care utilizează un bilanț masic pentru verificarea conformității, în conformitate cu capitolul V din Directiva 2010/75/UE.

2.4.

Apele uzate, deșeurile menajere și alte deșeuri (inclusiv solide, lichide sau subproduse gazoase rezultate din procesul de fabricare) sunt eliminate în condiții de siguranță, în timp util și în mod sanitar. Containerele sau țevile pentru deșeuri sunt identificate în mod clar. Datele analitice care demonstrează transformarea acestor substanțe și a reziduurilor lor în deșeuri nepericuloase sunt disponibile în instalație și sunt actualizate.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(1)

Atenuarea schimbărilor climatice

În cazul în care activitatea implică generarea de căldură/răcire la fața locului sau cogenerarea, inclusiv energia electrică, emisiile directe de GES ale activității sunt mai mici de 270 gCO2e/kWh.

În cazul pragului pentru agentul frigorific, potențialul de încălzire globală nu depășește 150 în ceea ce privește răcirea substanței.

În cazul în care ingredientele farmaceutice active (IFA) sau substanțele active sunt fabricate din substanțe enumerate în secțiunile 3.10-3.16 din anexa II la Regulamentul delegat (UE) 2021/2139, emisiile de GES nu depășesc limitele stabilite în criteriile aferente principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” pentru atenuarea schimbărilor climatice.

Înlocuirea nu conduce la o creștere a emisiilor de GES pe durata ciclului de viață. Emisiile de GES pe durata ciclului de viață se calculează utilizând Recomandarea 2013/179/UE sau, ca metodă alternativă, utilizând ISO 14067:2018 (16) sau ISO 14064-1:2018 (17). Emisiile cuantificate de GES pe durata ciclului de viață sunt verificate de o parte terță independentă.

(2)

Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

1.   Epurarea apelor uzate

Desfășurarea proceselor de epurare a apelor uzate de către sau în numele unității de producție nu conduce la nicio deteriorare a corpurilor de apă și a resurselor marine.

Atunci când activitățile intră în domeniul lor de aplicare, acestea îndeplinesc cerințele Directivelor 91/271/CEE, 2008/105/CE, 2006/118/CE, 2010/75/UE, 2000/60/CE, (UE) 2020/2184, 76/160/CEE, 2008/56/CE și 2011/92/UE.

Activitatea pune în aplicare cele mai bune practici specificate în publicația Centrului Comun de Cercetare intitulată Best Environmental Management Practice for the Public Administration Sector (Cele mai bune practici de management de mediu pentru sectorul administrației publice) (18).

În cazul în care epurarea apelor uzate este efectuată de o stație de epurare a apelor urbane uzate în numele unității de producție, se asigură că:

(a)

încărcătura poluanților emiși de instalația de producție nu are niciun efect negativ asupra procesului de epurare desfășurat de stația de epurare a apelor uzate urbane;

(b)

încărcătura poluantă și caracteristicile poluanților nu prezintă niciun risc și nu dăunează sănătății personalului care lucrează în stațiile de epurare a apelor uzate;

(c)

stația de epurare a apelor urbane uzate este proiectată și echipată în mod corespunzător pentru a reduce emisiile de substanțe poluante;

(d)

încărcătura totală a poluanților în cauză deversați în corpul de apă nu crește în comparație cu situația în care emisiile instalației în cauză au rămas conforme cu valorile limită de emisie stabilite pentru emisiile directe;

(e)

posibilitatea de utilizare a nămolului de epurare pentru (re)ciclarea nutrienților nu este afectată.

Pentru instalațiile în a căror autorizație de mediu au fost incluse limite suplimentare sau condiții mai stricte privind poluanții în comparație cu cerințele legislației menționate mai sus, se aplică aceste condiții mai stricte.

2.   Protecția solului și a apelor subterane

Se aplică măsuri adecvate pentru prevenirea emisiilor în sol și se efectuează o supraveghere regulată pentru a se evita scurgerile, deversările, incidentele sau accidentele survenite în timpul utilizării echipamentelor și în timpul depozitării.

3.   Consumul de apă

Operatorii evaluează amprenta de apă a proceselor de producție de substanțe chimice în conformitate cu ISO 14046:2014 (19) și se asigură că acestea nu contribuie la deficitul de apă. Pe baza acestei evaluări, operatorii furnizează o declarație conform căreia nu contribuie la deficitul de apă, care este verificată de o parte terță independentă.

4.   Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)

Tranziția către o economie circulară

Activitatea evaluează disponibilitatea tehnicilor care sprijină aspectele descrise mai jos și, dacă este posibil, adoptă astfel de tehnici:

(a)

reutilizarea și utilizarea materiilor prime secundare și a componentelor reutilizate în produsele fabricate;

(b)

o proiectare care asigură o durabilitate ridicată, un potențial de reciclare ridicat, dezasamblarea ușoară și adaptabilitatea produselor fabricate;

(c)

o gestionare a deșeurilor care acordă prioritate reciclării în detrimentul eliminării, în procesul de fabricație;

(d)

informațiile privind ingredientele produselor de-a lungul lanțului de aprovizionare.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

1.2.   Fabricarea de medicamente

Descrierea activității

Fabricarea de medicamente

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu codul NACE C21.2, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criterii tehnice de examinare

Contribuția substanțială la prevenirea și controlul poluării

1.

Activitatea respectă unul dintre următoarele seturi de cerințe prevăzute la punctul 1.1 sau 1.2. referitoare la înlocuirea produsului. În orice caz, activitatea respectă cerințele prevăzute la punctul 1.3.

1.1.

Medicamentul îndeplinește următoarele cerințe stabilite la punctele 1.1.1. și 1.1.2.:

1.1.1.

Medicamentul îndeplinește una dintre următoarele cerințe:

(a)

ingredientele care constituie formula medicamentului sunt substanțe prezente în mod natural, cum ar fi vitaminele, electroliții, aminoacizii, peptidele, proteinele, nucleotidele, carbohidrații și lipidele și, în conformitate cu Orientările Agenției Europene pentru Medicamente privind evaluarea riscurilor pentru mediu prezentate de medicamentele de uz uman (orientările EMA ERA) (20), sunt considerate, în general, degradabile în mediu (21);

(b)

în cazul în care ingredientele care constituie formula medicamentului nu respectă cerințele specificate la litera (a), ingredientele respective, principalii lor metaboliți umani și produșii lor principali de transformare în mediu respectă una dintre următoarele cerințe:

(i)

sunt clasificați ca ușor biodegradabili pe baza a cel puțin uneia dintre metodele de testare din Orientările OCDE privind testarea substanțelor chimice, testul 301 (A-F), Biodegradabilitatea ușoară (22), în conformitate cu valoarea de trecere pentru biodegradabilitatea ușoară, astfel cum este definită în orientările respective;

(ii)

se poate concluziona că sunt mineralizați pe baza testului specific nr. 308: Transformarea aerobă și anaerobă în sistemele de sedimente acvatice (OCDE 308) (23) din Orientările OCDE pentru testarea substanțelor chimice (24) în comparație cu criteriile de persistență, astfel cum sunt definite în orientările EMA ERA.

1.1.2.

Medicamentul se califică drept substitut adecvat pentru un alt medicament, din aceeași zonă terapeutică sau din aceeași clasă de substanțe, care este disponibil pe piață sau care a fost disponibil în ultimii 5 ani și care nu respectă cerințele descrise la punctul 1.1.1.

Conformitatea cu această cerință este demonstrată printr-o analiză accesibilă publicului, verificată de o parte terță independentă.

1.2.

Producătorul dovedește că nu există ingrediente pentru a produce un medicament alternativ care să se califice drept înlocuitor adecvat, în aceeași zonă terapeutică sau clasă de substanțe, care respectă cerințele descrise la punctul 1.1.1. Activitatea îndeplinește toate cerințele specificate la punctele 1.2.1-1.2.6.

1.2.1.

Producătorul efectuează o analiză pentru a stabili că nu există un substitut adecvat pentru medicamentul produs, publică rezultatele de bază ale analizei respective și demonstrează că a lansat inițiative pentru a dezvolta această alternativă.

1.2.2.

În conformitate cu orientările ERA ale EMA, raportul PEC/PNEC pentru medicamentul obținut în evaluarea riscurilor pentru mediu este mai mic de 1.

1.2.3.

Sistemele de ambalare și distribuție permit ajustarea cantității vândute la cantitatea necesară în funcție de tratament/tratamente, ținând seama de legislația națională aplicabilă.

1.2.4.

Sunt furnizate informații publice, cum ar fi broșuri sau site-uri web, actualizate în conformitate cu stadiul actual al tehnologiei, cu privire la doză și la metoda de dozare pentru a reduce la minimum excesul de IFA dozate.

1.2.5.

Sistemele de ambalare și distribuție permit utilizarea celui mai eficient sistem de dozare disponibil în conformitate cu stadiul actual al tehnologiei și luând în considerare tipul de administrare, cum ar fi de către profesioniștii din domeniul sănătății sau casnici. Producătorul publică principalele rezultate ale acestei analize.

1.2.6.

Producătorul contribuie la atenuarea impactului asupra mediului al eliminării incorecte a deșeurilor de medicamente neutilizate, inclusiv prin furnizarea de informații relevante utilizatorilor din aval cu privire la eliminarea adecvată a medicamentelor neutilizate.

1.3.

Procesul de fabricație nu implică utilizarea unor substanțe, fie ca atare, fie în amestecuri, care îndeplinesc criteriile prevăzute la articolul 57 din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006, cu excepția cazului în care operatorul evaluează și documentează că nu sunt disponibile pe piață alte substanțe sau tehnologii alternative adecvate și că acestea sunt utilizate în condiții controlate (25).

2.

Activitatea respectă următoarele cerințe privind emisia de poluanți:

2.1.

În cazul în care activitatea se încadrează în domeniul său de aplicare, valorile limită de emisie trebuie să fie mai mici decât punctul de mijloc al intervalelor BAT-AEL (26) stabilite în:

(a)

concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru sistemele comune de gestionare și tratare a gazelor reziduale din sectorul chimic (27) pentru emisiile în aer ale instalațiilor noi (sau pentru instalațiile existente, în termen de 4 ani de la publicarea BATC), în cazul în care se aplică condițiile relevante;

(b)

documentul de referință privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF) pentru fabricarea de produse chimice organice fine (OFC) (28); pentru activitatea de producție în condiții care nu sunt acoperite de BATC menționat mai sus;

(c)

concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru sistemele comune de tratare/gestionare a apelor reziduale și a gazelor reziduale în sectorul chimic (29);

(d)

documentul de referință privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF) pentru produsele chimice anorganice în volume mari – Industria solidelor și alte industrii (30);

(e)

documentul de referință privind cele mai bune tehnici disponibile (Best Available Techniques Reference – BREF) pentru fabricarea de substanțe chimice anorganice în volume mari – amoniac, acizi și îngrășăminte (31);

(f)

documentul de referință privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF) pentru fabricarea de produse chimice anorganice speciale (SIC) pentru activitatea de producție în condiții care nu sunt acoperite de BATC menționat mai sus (32).

Instalațiile care se încadrează în intervalul (intervalele) BAT-AEL care se apropie de nivelul de ambiție intermediar nu generează niciun impact semnificativ între diverse medii.

Instalațiile pentru care s-a acordat o derogare în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 15 alineatul (4) din Directiva 2010/75/UE nu sunt considerate ca îndeplinind criteriile tehnice de examinare pentru perioada de derogare.

2.2.

În cazul în care este disponibilă o metodologie de măsurare continuă pentru un anumit poluant, operatorul aplică sisteme de monitorizare continuă a emisiilor (Continuous Emission Monitoring Systems – CEMS), sisteme de monitorizare continuă a calității efluenților (Continuous Effluent Quality Monitoring Systems – CEQMS) și alte măsuri care asigură verificarea periodică a nedeteriorării mediului.

2.3.

Operatorul aplică separarea deșeurilor cu solvenți pentru recuperarea solvenților din fluxurile de deșeuri concentrate, dacă este posibil din punct de vedere tehnic.

Solvenții incluși în tabelul 1 din Orientarea ICH Q3C (R8) a Agenției Europene pentru Medicamente privind impuritățile, astfel cum se specifică în orientarea privind solvenții reziduali (33), sunt evitați în medicamente.

Pierderea maximă de solvenți din totalul intrărilor nu depășește 3 %. Eficiența de recuperare a compușilor organici volatili (COV) totali este de cel puțin 99 %.

Operatorul verifică să nu aibă loc emisii fugitive de COV peste criteriile specificate mai jos în raport cu pragurile exprimate ca părți pe milion din volum (ppmv) prin desfășurarea de campanii de depistare a scăpărilor de gaze și eliminare a lor (Leak detection and repair – LDAR), cel puțin o dată la 3 ani. Se recomandă să se realizeze investiții pentru utilizarea de echipamente cu integritate ridicată, cu condiția ca acestea să fie montate în instalațiile existente pentru cazurile menționate la BAT 23b din concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru sistemele comune de gestionare și tratare a gazelor reziduale în sectorul chimic, în timp ce pragul de presiune este adus la 200 de bari. Programul minim de verificare poate fi redus în cazurile în care cuantificarea emisiilor totale de COV provenite de la instalație este calificată periodic prin metoda gazului trasor (tracer correlation – TC) sau cu tehnici bazate pe absorbție optică, cum ar fi metoda de detectare și măsurare cu ajutorul razei coerente cu absorbție diferențială (DIAL) sau măsurarea fluxului prin ocultare solară (SOX) sau alte măsuri cu performanțe echivalente.

Emisiile difuze de substanțe sau amestecuri clasificate ca CMR1A sau 1B provenite de la echipamente neetanșe nu depășesc o concentrație de 100 ppmv (34).

Campaniile LDAR au caracteristicile descrise în BAT 19 din concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru sistemele comune de gestionare și tratare a gazelor reziduale din sectorul chimic, care includ detectarea, repararea și menținerea scurgerilor în termen de 30 de zile de la detectare și un prag de scăpări mai mic sau egal cu 5 000 ppmv pentru alte substanțe sau amestecuri decât cele clasificate ca CMR 1A sau 1B, care sunt revizuite și actualizate pentru îmbunătățirea continuă a instalației. Pierderile de solvenți și eficiența recuperării COV sunt monitorizate pe baza unui plan de gestionare a solvenților care utilizează un bilanț masic pentru verificarea conformității, în conformitate cu capitolul V din Directiva 2010/75/UE.

2.4.

Apele uzate, deșeurile menajere și alte deșeuri (inclusiv solide, lichide sau subproduse gazoase rezultate din procesul de fabricare) sunt eliminate în condiții de siguranță, în timp util și în mod sanitar. Containerele sau țevile pentru deșeuri sunt identificate în mod clar. Datele analitice care demonstrează transformarea acestor substanțe și a reziduurilor lor în deșeuri nepericuloase sunt disponibile în instalație și sunt actualizate.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(1)

Atenuarea schimbărilor climatice

În cazul în care activitatea implică generarea de căldură/răcire la fața locului sau cogenerarea, inclusiv energia electrică, emisiile directe de GES ale activității sunt mai mici de 270 gCO2e/kWh.

În cazul pragului pentru agentul frigorific, potențialul de încălzire globală nu depășește 150 în ceea ce privește răcirea substanței.

În cazul în care medicamentele sunt fabricate din substanțe enumerate în secțiunile 3.10-3.16 din anexa II la Regulamentul delegat (UE) 2021/2139, emisiile de GES nu depășesc limitele stabilite în criteriile lor tehnice de examinare aferente principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” pentru atenuarea schimbărilor climatice.

Înlocuirea nu conduce la o creștere a emisiilor de GES pe durata ciclului de viață. Emisiile de GES pe durata ciclului de viață se calculează utilizând Recomandarea 2013/179/UE sau, ca metodă alternativă, utilizând ISO 14067:2018 (35) sau ISO 14064-1:2018 (36). Emisiile cuantificate de GES pe durata ciclului de viață sunt verificate de o parte terță independentă.

(2)

Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

1.   Epurarea apelor uzate

Desfășurarea proceselor de epurare a apelor uzate de către sau în numele unității de producție nu conduce la nicio deteriorare a corpurilor de apă și a resurselor marine.

Atunci când activitățile intră în domeniul lor de aplicare, acestea îndeplinesc cerințele Directivelor 91/271/CEE, 2008/105/CE, 2006/118/CE, 2010/75/UE, 2000/60/CE, (UE) 2020/2184, 76/160/CEE, 2008/56/CE și 2011/92/UE.

Activitatea pune în aplicare cele mai bune practici specificate în publicația Centrului Comun de Cercetare intitulată Best Environmental Management Practice for the Public Administration Sector (Cele mai bune practici de management de mediu pentru sectorul administrației publice) (37).

În cazul în care tratarea apelor uzate este efectuată de o stație de epurare a apelor urbane reziduale în numele unității de producție, se asigură că:

(a)

încărcătura poluanților emiși de instalația de producție nu are niciun efect negativ asupra procesului de epurare desfășurat de stația de epurare a apelor uzate urbane;

(b)

încărcătura poluantă și caracteristicile poluanților nu prezintă niciun risc și nu dăunează sănătății personalului care lucrează în stațiile de epurare a apelor uzate;

(c)

stația de epurare a apelor urbane uzate este proiectată și echipată în mod corespunzător pentru a reduce emisiile de substanțe poluante;

(d)

încărcătura totală a poluanților în cauză deversați în corpul de apă nu crește în comparație cu situația în care emisiile instalației în cauză au rămas conforme cu valorile limită de emisie stabilite pentru emisiile directe;

(e)

posibilitatea de utilizare a nămolului de epurare pentru (re)ciclarea nutrienților nu este afectată.

Pentru instalațiile în a căror autorizație de mediu au fost incluse limite suplimentare sau condiții mai stricte privind poluanții în comparație cu cerințele legislației menționate mai sus, se aplică aceste condiții mai stricte.

2.   Protecția solului și a apelor subterane

Se aplică măsuri adecvate pentru prevenirea emisiilor în sol și se efectuează o supraveghere regulată pentru a se evita scurgerile, deversările, incidentele sau accidentele survenite în timpul utilizării echipamentelor și în timpul depozitării.

3.   Consumul de apă

Operatorii evaluează amprenta de apă a proceselor de producție de substanțe chimice în conformitate cu ISO 14046:2014 (38) și se asigură că acestea nu contribuie la deficitul de apă. Pe baza acestei evaluări, operatorii furnizează o declarație conform căreia nu contribuie la deficitul de apă, care este verificată de o parte terță independentă.

4.   Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)

Tranziția către o economie circulară

Activitatea evaluează disponibilitatea tehnicilor care sprijină aspectele descrise mai jos și, dacă este posibil, adoptă astfel de tehnici:

(a)

reutilizarea și utilizarea materiilor prime secundare și a componentelor reutilizate în produsele fabricate;

(b)

o proiectare care asigură o durabilitate ridicată, un potențial de reciclare ridicat, dezasamblarea ușoară și adaptabilitatea produselor fabricate;

(c)

o gestionare a deșeurilor care acordă prioritate reciclării în detrimentul eliminării, în procesul de fabricație;

(d)

informațiile privind ingredientele produselor de-a lungul lanțului de aprovizionare.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

2.    Furnizarea apei, lucrări de canalizare, activități de gestionare a deșeurilor și de decontaminare

2.1.   Colectarea și transportul deșeurilor periculoase

Descrierea activității

Colectarea separată și transportul deșeurilor periculoase (39) înainte de tratarea, valorificarea sau eliminarea materialelor, inclusiv construirea, exploatarea și modernizarea instalațiilor utilizate pentru colectarea și transportul acestor deșeuri, precum stațiile de transfer al deșeurilor periculoase, ca modalitate de tratare corespunzătoare.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special E38.12 și F42.9, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criterii tehnice de examinare

Contribuția substanțială la prevenirea și controlul poluării

1.

Deșeurile periculoase sunt separate la sursă și colectate separat de deșeurile nepericuloase pentru a preveni contaminarea încrucișată. Se iau măsuri adecvate pentru a se asigura că, în timpul colectării separate și al transportului, deșeurile periculoase nu sunt amestecate sau diluate nici cu alte categorii de deșeuri periculoase, nici cu alte deșeuri, substanțe sau materiale.

2.

Colectarea și manipularea corespunzătoare previn scurgerile de deșeuri periculoase în timpul colectării, al transportului, al depozitării și al livrării la instalația de tratare, care este autorizată să trateze deșeurile periculoase, în conformitate cu legislația națională.

3.

În cazul în care un anumit deșeu clasificat ca periculos are și statutul de marfă periculoasă din punctul de vedere al transportului în sensul Acordului referitor la transportul rutier internațional al mărfurilor periculoase (ADR) (40), transportul respectă cerințele relevante stabilite de ADR.

4.

Activitatea utilizează vehicule de colectare a deșeurilor care respectă cel puțin standardele Euro V (41).

5.

În cursul colectării și al transportului, deșeurile periculoase sunt ambalate și etichetate în conformitate cu standardele internaționale și ale Uniunii în vigoare.

6.

Operatorul care colectează deșeuri periculoase respectă obligațiile de păstrare a evidențelor, inclusiv în ceea ce privește cantitatea, natura, originea, destinația, frecvența colectării, modul de transport și metoda de tratare prevăzute de legislația Uniunii și de legislația națională aplicabilă.

7.

Pentru deșeurile de echipamente electrice și electronice (DEEE):

(a)

principalele categorii de DEEE prevăzute în anexa III la Directiva 2012/19/UE sunt colectate separat;

(b)

colectarea și transportul mențin integritatea DEEE și previn scurgerile de substanțe periculoase, cum ar fi substanțele care diminuează stratul de ozon, gazele fluorurate cu efect de seră sau mercurul din lămpile fluorescente;

(c)

operatorul responsabil de colectare și logistică instituie un sistem de gestionare pentru a gestiona riscurile pentru mediu, sănătate și siguranță.

Conformitatea cu cerințele normative pentru colectare și logistică stabilite în CLC/EN 50625-1:2014 (42) și CLC/TS 50625-4:2017 (43) sau cu cerințele de reglementare echivalente cu cele stabilite în CLC/EN 50625-1 și CLC/TS 50625-4 este o dovadă a conformității cu cerința conform căreia colectarea și transportul trebuie să mențină integritatea DEEE și a bateriilor și să prevină scurgerile de substanțe periculoase.

8.

Atunci când deșeurile sunt stocate, activitatea este conformă cu cerințele stabilite în BAT 4 din concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru tratarea deșeurilor (44).

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(1)

Atenuarea schimbărilor climatice

N/A

(2)

Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)

Tranziția către o economie circulară

Deșeurile colectate separat nu sunt amestecate în instalațiile de depozitare și transfer al deșeurilor cu alte deșeuri sau materiale cu proprietăți diferite.

Deșeurile reciclabile (45) nu sunt eliminate, incinerate sau coincinerate.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

2.2.   Tratarea deșeurilor periculoase

Descrierea activității

Construirea, reconversia, modernizarea și exploatarea unor instalații dedicate pentru tratarea deșeurilor periculoase, inclusiv incinerarea deșeurilor periculoase nereciclabile (46) (operațiuni D10), tratarea biologică a deșeurilor periculoase (operațiuni D8) și tratarea fizico-chimică (operațiuni D9) (47).

Activitatea nu include:

(a)

operațiunile de eliminare (astfel cum sunt prevăzute în anexa I la Directiva 2008/98/CE) a deșeurilor periculoase, cum ar fi eliminarea în depozite de deșeuri sau depozitarea permanentă;

(b)

incinerarea deșeurilor periculoase reciclabile și incinerarea deșeurilor nepericuloase;

(c)

tratarea și eliminarea animalelor vii sau moarte toxice și a altor deșeuri contaminate;

(d)

tratarea și eliminarea deșeurilor nucleare radioactive.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special E38.22, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criterii tehnice de examinare

Contribuția substanțială la prevenirea și controlul poluării

1.

Pentru toate procesele de tratare a deșeurilor, activitatea îndeplinește următoarele criterii:

1.1.

În funcție de tipul de activitate, activitatea respectă cerințele stabilite fie în concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru tratarea deșeurilor (48), fie în concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru incinerarea deșeurilor (49).

Instalațiile cărora li s-a acordat o derogare în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 15 alineatul (4) din Directiva 2010/75/UE nu sunt considerate conforme cu criteriile tehnice de examinare.

1.2.

În cursul procedurilor de acceptare prealabilă, se colectează cel puțin următoarele informații:

(a)

data preconizată a sosirii la instalația de tratare a deșeurilor;

(b)

datele de contact ale producătorului de deșeuri, sectorul din care provin deșeurile și natura procesului care produce deșeurile, inclusiv variabilitatea procesului;

(c)

o estimare a cantității care urmează să fie livrată operatorului per livrare și per an;

(d)

descrierea deșeurilor, inclusiv compoziția, proprietățile periculoase ale deșeurilor, codul deșeurilor și calea de tratare adecvată.

1.3.

În cursul procedurilor de acceptare sunt asigurate următoarele elemente:

(a)

o instalație de preluare echipată cu un laborator pentru analiza la fața locului a probelor și proceduri de operare standard pentru analize documentate, cu opțiunea de a subcontracta analizele către laboratoare contractuale externe acreditate;

(b)

o procedură documentată de eșantionare coerentă cu standardele relevante, cum ar fi EN 14899:2005 (50);

(c)

o analiză documentată a parametrilor fizico-chimici relevanți pentru tratare;

(d)

o zonă specifică de depozitare a deșeurilor cu zonă de carantină, precum și proceduri scrise pentru gestionarea deșeurilor neacceptate.

Personalul care se ocupă de procedurile de preacceptare și acceptare este în măsură, datorită profesiei sau experienței, să răspundă tuturor întrebărilor necesare relevante pentru tratarea deșeurilor în instalația de tratare a deșeurilor. Procedurile au ca scop preacceptarea și acceptarea deșeurilor în instalația de tratare a deșeurilor numai dacă există o cale de tratare adecvată și dacă se determină calea de eliminare sau de valorificare pentru rezultatul tratării.

În ceea ce privește „activitățile de mixare sau malaxare” [astfel cum se prevede în anexa I secțiunea 5.1 litera (c) la Directiva 2010/75/UE], operatorul nu utilizează diluarea pentru a reduce concentrația uneia sau mai multor substanțe periculoase prezente în deșeuri, cu scopul ca amestecul de deșeuri rezultat să fie declasificat și să devină „deșeu nepericulos” și, prin urmare, să fie tratat ulterior în instalații nededicate tratării deșeurilor periculoase. Diluarea nu este utilizată ca „substitut” pentru tratarea adecvată a deșeurilor.

2.

Pentru tratarea fizico-chimică a deșeurilor solide sau păstoase, orice tratare în scopul tratării deșeurilor înainte de eliminarea finală, cum ar fi în depozitele de deșeuri periculoase, este concepută pentru a îndeplini următoarele cerințe:

(a)

limitează la 6 % concentrația maximă de carbon organic total (COT) în fiecare deșeu intrat în depozitul de deșeuri;

(b)

limitează la 1 000 mg/kg de substanță uscată conținutul de carbon organic dizolvat (COD) din deșeurile rezultate după un test de levigare cu L/S = 10 l/kg pe baza standardului UE EN 12457-2:2002 (51).

3.

Pentru tratarea fizico-chimică a deșeurilor cu putere calorifică, se iau măsuri pentru a se evita diluarea și dispersia substanțelor periculoase și pentru a se evita deversarea de cantități mari în aer din cauza tratării finale necorespunzătoare a deșeurilor cu putere calorifică. Orice instalație de tratare înainte de tratamentele termice finale (incinerare sau coincinerare) trebuie să fie proiectată cu scopul de a limita conținutul de substanțe periculoase (și de a îndeplini alte criterii conexe) pentru fiecare deșeu de intrare tratat în instalația de tratare fizico-chimică, astfel încât să fie respectate nivelurile de acceptare la intrarea în instalațiile finale de tratare termică.

4.

Pentru tratarea deșeurilor lichide apoase, capacitatea de tratare biologică a apelor reziduale rezultate din tratarea deșeurilor lichide pe bază de apă într-o stație biologică de tratare a apelor uzate se apreciază pe baza următorului criteriu:

Eliminarea carbonului organic dizolvat (COD) > 70 % în 7 zile (> 80 % atunci când se utilizează un inocul adaptat) în conformitate cu EN ISO 9888 (52) (Zahn Wellens) sau cu alte standarde și metodologii industriale echivalente, general acceptate, utilizate pentru evaluarea bioeliminării și a performanțelor conexe.

5.

Pentru tratarea deșeurilor care conțin poluanți organici persistenți (POP), toate deșeurile care conțin substanțe POP enumerate în anexa IV la Regulamentul (UE) 2019/1021 sunt controlate și urmărite ca deșeuri periculoase în conformitate cu articolul 17 din Directiva 2008/98/CE. Se aplică cerințele specifice de la articolul 7 alineatul (4) și de la articolele 17, 18 și 19 din Directiva 2008/98/CE. În cazul circulației transfrontaliere, se aplică cerințele prevăzute în capitolul I din Regulamentul (CE) nr. 1013/2006 al Parlamentului European și al Consiliului (53).

Sistemul de urmărire existent în instalații, bazat pe cele mai bune practici menționate mai sus, permite monitorizarea:

(a)

separării efective a fiecărei părți a unui produs sau a fiecărui deșeu, cum ar fi deșeurile de echipamente, care conține sau este contaminată cu POP peste nivelurile definite în anexa IV la Regulamentul (UE) 2019/1021;

(b)

distrugerii efective sau transformării ireversibile a deșeurilor POP în conformitate cu articolul 7 alineatele (2)-(4) și cu anexa V la Regulamentul (UE) 2019/1021.

6.

Pentru tratarea deșeurilor care conțin mercur (54), toate instalațiile care ar putea trata deșeuri care constau din, conțin sau sunt contaminate cu mercur sau compuși ai mercurului (conform definiției de la articolul 11 din Convenția de la Minamata) pun în aplicare sistemul de trasabilitate prevăzut la articolul 14 din Regulamentul (UE) 2017/852 sau un sistem de trasabilitate similar. Pe baza acestui sistem de urmărire, instalațiile de tratare a deșeurilor care conțin mercur monitorizează evoluția eficientă în condiții de siguranță a mercurului și a compușilor mercurului la destinația finală corespunzătoare.

7.

Pentru tratarea (fără combustie) a deșeurilor sanitare, instalația pune în aplicare cele mai bune practici prevăzute în manualul OMS privind gestionarea în condiții de siguranță a deșeurilor provenite din activitățile de îngrijiri de sănătate (55).

O instalație medicală de tratare a deșeurilor fără combustie dispune de o procedură specifică de acceptare, monitorizează și poate dovedi că următoarele tipuri de deșeuri medicale nu sunt acceptate pentru tratare:

(a)

deșeuri citotoxice;

(b)

deșeuri farmaceutice;

(c)

deșeuri chimice;

(d)

deșeuri radioactive.

Tehnologiile utilizate sunt certificate de un organism de certificare independent.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(1)

Atenuarea schimbărilor climatice

N/A

(2)

Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

Sunt utilizate tehnici relevante pentru protecția resurselor de apă și a celor marine, astfel cum se prevede în concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru tratarea deșeurilor (56).

(4)

Tranziția către o economie circulară

N/A

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

2.3.   Decontaminarea depozitelor de deșeuri neconforme din punct de vedere legal și a gropilor de gunoi abandonate sau ilegale

Descrierea activității

Decontaminarea depozitelor de deșeuri neconforme din punct de vedere legal (57) și a gropilor de gunoi abandonate sau ilegale (58) care au fost închise și nu mai primesc alte deșeuri decât eventuale deșeuri inerte sau biostabilizate pentru a fi utilizate ca material de acoperire a depozitului de deșeuri (în măsura în care autorizația de mediu pentru proiectul de decontaminare permite acest lucru).

Activitatea poate include oricare dintre următoarele strategii de decontaminare și subactivități puse în aplicare în mod obișnuit în cadrul proiectelor care vizează eliminarea, controlul, limitarea sau reducerea emisiilor poluante (59) provenite de la depozitele de deșeuri neconforme și de la gropile de gunoi abandonate sau ilegale:

(a)

decontaminarea prin izolarea de mediul exterior a depozitelor de deșeuri sau a gropilor de gunoi neconforme sau ilegale din cadrul amplasamentului actual, inclusiv:

(i)

izolarea fizică, concentrarea, stabilizarea structurală și protejarea depozitului de deșeuri sau a gropii de gunoi neconforme sau ilegale, inclusiv aplicarea de bariere hidraulice, sisteme de etanșare, drenare și straturi de acoperire;

(ii)

instalarea, exploatarea și întreținerea sistemelor de drenare și de colectare și tratare separată a levigatului și a apei de șiroire înainte de evacuare;

(iii)

instalarea, exploatarea și întreținerea sistemelor de colectare, reducere și control al gazelor generate de depozitele de deșeuri, inclusiv a puțurilor, a conductelor și a sistemelor de ardere la faclă;

(iv)

aplicarea stratului superior de sol și vegetație în scopul renaturării;

(b)

decontaminarea prin excavare și îndepărtarea depozitelor de deșeuri sau a gropilor de gunoi neconforme sau ilegale cu tratarea, valorificarea sau eliminarea ulterioară a deșeurilor excavate, inclusiv:

(i)

excavarea selectivă a deșeurilor depozitate la fața locului, încărcarea și transportul către instalațiile existente autorizate de tratare, valorificare sau eliminare, cu gestionarea separată a deșeurilor nepericuloase și periculoase;

(ii)

sortarea și valorificarea materialelor și a combustibililor din deșeurile nepericuloase excavate, inclusiv instalarea, exploatarea și întreținerea instalațiilor și a echipamentelor dedicate pe durata proiectului de decontaminare;

(c)

depoluarea prin decontaminarea solurilor, a apelor de suprafață și a apelor subterane la locul de poluare, inclusiv:

(i)

excavarea selectivă, încărcarea, transportul, depozitarea temporară, rambleierea solului, cu gestionarea separată a solurilor necontaminate și contaminate;

(ii)

tratarea solului sau a apei contaminate, fie in situ, fie ex situ, utilizând în special metode fizice, chimice sau biologice, inclusiv instalarea, exploatarea și întreținerea unor instalații dedicate pe durata proiectului de depoluare;

(iii)

aplicarea barierelor hidraulice, a barierelor active și pasive menite să limiteze/să prevină migrarea poluanților.

Activitatea include, de asemenea, toate subactivitățile următoare care sunt necesare pentru pregătirea, planificarea, monitorizarea și urmărirea măsurilor de decontaminare menționate mai sus:

(a)

anchete pregătitoare, inclusiv activități de colectare și de supraveghere a datelor (în special geologice sau hidrologice), studii de fezabilitate tehnică și de impact asupra mediului necesare pentru definirea proiectului de decontaminare;

(b)

pregătirea amplasamentului, inclusiv lucrări de terasare și nivelare, construirea sau consolidarea pereților sau gardurilor de delimitare a perimetrului, accesul primar și drumurile interioare, demolarea clădirilor sau a altor structuri de pe depozitul de deșeuri;

(c)

monitorizarea și controlul măsurilor de decontaminare, inclusiv:

(i)

prelevarea de probe de sol, apă, sedimente, biotă sau alte materiale;

(ii)

analiza de laborator a probelor pentru a identifica natura și concentrația poluanților;

(iii)

instalarea, exploatarea și întreținerea instalațiilor și a echipamentelor de monitorizare, cum ar fi puțurile de observare din perimetrul depozitului de deșeuri și din afara acestuia;

(d)

punerea în aplicare a altor măsuri de protecție a mediului și de prevenire și control al poluării pentru respectarea condițiilor impuse în autorizația de mediu pentru proiectul de decontaminare, inclusiv măsuri de garantare a securității operațiunilor la fața locului și a sănătății lucrătorilor, cum ar fi controlul incendiilor, protecția împotriva inundațiilor, gestionarea deșeurilor periculoase.

Activitatea nu include:

(a)

închiderea definitivă, reabilitarea și îngrijirea ulterioară a depozitelor de deșeuri existente sau noi care respectă Directiva 1999/31/CE a Consiliului (60) sau pentru activități situate în țări terțe care au o legislație națională echivalentă sau sunt aliniate în alt mod la standardele internaționale recunoscute în domeniu (61);

(b)

transformarea gazelor generate de depozitele de deșeuri pentru a fi utilizate ca vector energetic sau ca materie primă industrială;

(c)

reamenajarea amplasamentului depoluat pentru alte utilizări economice, cum ar fi zone recreative, rezidențiale sau comerciale, instalarea de panouri fotovoltaice (PV);

(d)

măsuri compensatorii pentru poluarea cauzată de depozitul de deșeuri sau de groapa de gunoi, cum ar fi dezvoltarea și exploatarea unor sisteme alternative de alimentare cu apă pentru populația afectată care locuiește în zona înconjurătoare.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special E39, E38.2, E38.32 și F42.9, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criterii tehnice de examinare

Contribuția substanțială la prevenirea și controlul poluării

1.

Activitatea respectă toate criteriile următoare:

(a)

activitatea de decontaminare nu este desfășurată de operatorul (62) care a provocat poluarea sau de un producător de deșeuri sau de o persoană care acționează în numele respectivului operator sau producător pentru a se conforma Directivei 2004/35/CE a Parlamentului European și a Consiliului (63) sau, în cazul activităților situate în țări terțe, unei legislații naționale echivalente sau unor standarde internaționale echivalente care aplică principiul „poluatorul plătește” pentru repararea daunelor aduse mediului de poluarea cauzată de activități economice;

(b)

contaminanții relevanți sunt eliminați, controlați, limitați sau diminuați prin metode fizice, chimice, biologice sau de altă natură pentru a se asigura că depozitul de deșeuri și zona contaminată (sol, corp de apă sau altele), ținând seama de utilizarea sa la momentul deteriorării sau al utilizării viitoare aprobate a zonei, nu mai prezintă niciun risc semnificativ de a afecta în mod negativ sănătatea umană și mediul, astfel cum se specifică în standardele naționale de reglementare sau, în cazul în care astfel de standarde nu sunt disponibile, într-o evaluare internă a riscurilor, luând în considerare caracteristicile și amploarea zonei afectate (sol, corp de apă sau altele), tipul, proprietățile (persistență, mobilitate și toxicitate) și concentrația substanțelor, a preparatelor, a organismelor sau a microorganismelor, posibilele căi de migrare și probabilitatea de dispersie (64).

2.

Activitatea este pregătită și desfășurată în conformitate cu cele mai bune practici industriale și include toate elementele următoare:

(a)

depozitul de deșeuri sau groapa de gunoi neconform(ă) sau ilegal(ă) care urmează să fie decontaminat(ă) a fost închis(ă) și nu mai primește alte deșeuri decât eventuale deșeuri inerte sau biostabilizate pentru a fi utilizate ca material de acoperire a depozitului de deșeuri (în măsura în care autorizația de mediu pentru proiectul de decontaminare permite acest lucru);

(b)

anchetele pregătitoare, inclusiv anchetele specifice amplasamentului și colectarea de date fizice, chimice sau microbiologice sunt efectuate în conformitate cu cele mai bune practici industriale și cu cele mai bune tehnici disponibile pentru a stabili:

(i)

amplasarea, caracteristicile și anvergura depozitului de deșeuri și a zonei poluate;

(ii)

condițiile geologice și hidrologice subiacente;

(iii)

cantitatea, compoziția și sursele probabile ale deșeurilor depozitate;

(iv)

poluarea solului și a apei care rezultă din aceasta, precum și riscurile pentru sănătatea umană și pentru mediu;

(c)

rezultatele unor astfel de anchete privind decontaminarea reprezintă date de intrare pentru un studiu de fezabilitate care definește obiectivele, țintele și domeniul de aplicare al decontaminării și evaluează opțiunile alternative de reparare;

(d)

opțiunile de reparare sunt analizate în conformitate cu cerințele prevăzute în anexa II la Directiva 2004/35/CE și în anexele I și III la Directiva 1999/31/CE sau, pentru activități situate în țări terțe, în conformitate cu legislația națională echivalentă sau cu standardele internaționale general acceptate (65) și descrise într-un studiu de fezabilitate realizat pentru proiectul de decontaminare a depozitelor de deșeuri care demonstrează în mod convingător modul în care opțiunea de reparare selectată este cea mai bună soluție generală pentru îndeplinirea obiectivelor și țintelor de reparare definite;

(e)

proiectul de decontaminare a depozitelor de deșeuri, inclusiv planul de monitorizare și control aferent, este aprobat de autoritatea competentă și supus consultării cu părțile interesate de la nivel local în conformitate cu cerințele legale naționale;

(f)

toate materialele și combustibilii recuperați din deșeurile depozitate îndeplinesc standardele de calitate relevante sau specificațiile utilizatorilor pentru operațiunile de valorificare avute în vedere și nu reprezintă un risc pentru mediu sau pentru sănătatea umană;

(g)

orice deșeu periculos extras sau produs în alt mod prin activitatea de decontaminare face obiectul colectării, transportării, tratării, valorificării sau eliminării corespunzătoare de către un operator autorizat, în conformitate cu cerințele legale naționale;

(h)

nu se utilizează metode de decontaminare a solului și a apelor subterane bazate exclusiv pe reducerea concentrațiilor de poluanți prin diluare;

(i)

se pune în aplicare un plan de control și monitorizare, care include măsuri de control al impactului activităților de reparare și de verificare a realizării obiectivelor și țintelor decontaminării, timp de cel puțin 10 ani în cazul excavării și al îndepărtării depozitului de deșeuri sau a gropii de gunoi și timp de cel puțin 30 de ani în cazul izolării ecologice a depozitului de deșeuri sau a gropii de gunoi, cu excepția cazului în care legislația națională sau autoritatea de reglementare competentă pentru proiectul specific de decontaminare definește o durată suficientă diferită pentru a garanta controlul riscurilor pe termen lung.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(1)

Atenuarea schimbărilor climatice

În cazul în care depozitul de deșeuri conține cantități semnificative de deșeuri biodegradabile, există un sistem de captare și reducere a gazelor generate de depozitele de deșeuri și un plan de monitorizare pentru scurgerile de gaze generate de depozitele de deșeuri, în conformitate cu cerințele tehnice și operaționale ale Directivei 1999/31/CE, sau pentru activități situate în țări terțe în conformitate cu legislația națională echivalentă sau cu standardele internaționale general acceptate (66).

(2)

Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

Măsurile de reparare protejează resursele de apă și marine și aplică cele mai bune practici și tehnologii industriale (67) cu scopul de a:

(a)

reduce generarea de levigat din depozitul de deșeuri și de a evita evacuarea sau infiltrarea levigatului în solul înconjurător și orice potențial pericol pentru apele subterane și apele de suprafață;

(b)

colecta separat și a trata corespunzător apele de șiroire și levigatul înainte de evacuare;

(c)

urmări și analiza ratele de generare a levigatului și a concentrației și compoziției levigatului în perioada de posttratare prin sisteme și procese de control și monitorizare adecvate;

(d)

colecta separat și a trata adecvat solul poluat în interiorul și în jurul depozitului de deșeuri pentru a bloca calea de la depozitul de deșeuri la corpurile de apă prin solul puternic impregnat.

(4)

Tranziția către o economie circulară

În cazul în care proiectul de decontaminare prevede excavarea și eliminarea depozitului de deșeuri sau a gropii de gunoi existente, deșeurile excavate sunt gestionate în conformitate cu principiul ierarhiei deșeurilor, acordând prioritate reciclării în detrimentul altor tipuri de valorificare materială, incinerării și eliminării, în măsura în care acest lucru este fezabil din punct de vedere tehnic și nu crește riscurile pentru mediu sau pentru sănătatea umană.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

După caz, introducerea de specii alogene invazive este prevenită sau răspândirea lor este gestionată în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1143/2014.

2.4.   Decontaminarea amplasamentelor și a zonelor contaminate

Descrierea activității

Activitatea include:

(a)

decontaminarea sau reabilitarea solurilor și a apelor subterane din zona poluată, fie in situ, fie ex situ, în special prin metode fizice, chimice sau biologice;

(b)

decontaminarea sau reabilitarea instalațiilor sau siturilor industriale contaminate;

(c)

decontaminarea sau reabilitarea apelor de suprafață și a țărmurilor acestora în urma poluării accidentale, de exemplu prin colectarea poluanților sau prin metode fizice, chimice sau biologice;

(d)

curățarea deversărilor de petrol și a altor tipuri de poluanți pe sau în:

(i)

ape de suprafață, inclusiv râuri, lacuri, ape de coastă sau ape de tranziție;

(ii)

ape subterane, astfel cum sunt definite în Directiva 2000/60/CE;

(iii)

ape marine, astfel cum sunt definite în Directiva 2008/56/CE;

(iv)

sedimente (pentru toate tipurile de ape de suprafață);

(v)

ecosisteme acvatice;

(vi)

clădiri;

(vii)

sol;

(viii)

ecosisteme terestre;

(e)

reducerea materială a substanțelor, amestecurilor sau produselor periculoase, cum ar fi azbestul sau vopseaua pe bază de plumb;

(f)

alte activități specializate de control al poluării;

(g)

curățarea în urma dezastrelor naturale, cum ar fi inundațiile sau cutremurele;

(h)

decontaminarea siturilor miniere dezafectate sau a terenurilor moștenite care nu sunt asociate cu venituri din activități de extracție;

(i)

operațiuni de izolare, bariere hidraulice, bariere active și pasive menite să limiteze sau să prevină migrarea poluanților.

Activitatea include, de asemenea, toate activitățile care sunt necesare pentru pregătirea, planificarea, monitorizarea și urmărirea activității de decontaminare sau de depoluare în sine, cum ar fi:

(a)

anchete pregătitoare, inclusiv activități de colectare și de supraveghere a datelor (în special geologice sau hidrologice), studii de fezabilitate tehnică și de impact asupra mediului necesare pentru definirea proiectului de decontaminare;

(b)

monitorizarea și controlul măsurilor de decontaminare, inclusiv:

(i)

prelevarea de probe de sol, apă, sedimente, biotă sau alte materiale;

(ii)

analiza de laborator a probelor pentru a identifica natura și concentrația poluanților;

(iii)

instalarea, exploatarea și întreținerea instalațiilor și a echipamentelor de monitorizare, cum ar fi puțurile de observare din perimetrul depozitului de deșeuri și din afara amplasamentului operațiunilor de decontaminare;

(c)

demolarea clădirilor contaminate sau a altor structuri, demontarea mașinilor și echipamentelor de mari dimensiuni (de exemplu, dezafectarea) și eliminarea impermeabilizării și a betonării;

(d)

lucrări de terasamente sau de dragare, inclusiv excavarea, depozitarea deșeurilor, nivelarea, construirea sau consolidarea pereților sau gardurilor care delimitează perimetrul, accesul primar și drumurile interne și orice alte activități necesare pentru realizarea decontaminării;

(e)

punerea în aplicare a altor măsuri de protecție a mediului și de prevenire și control al poluării pentru respectarea condițiilor impuse în autorizația de mediu pentru proiectul de decontaminare, inclusiv măsuri de garantare a securității operațiunilor la fața locului și a sănătății lucrătorilor (cum ar fi controlul incendiilor, protecția împotriva inundațiilor, gestionarea deșeurilor periculoase), protecția lucrătorilor, controlul accesului la amplasament, gestionarea speciilor invazive înainte sau în timpul decontaminării sau al depoluării, operațiuni de consolidare efectuate înainte sau în timpul decontaminării.

Această activitate economică nu include:

(a)

combaterea dăunătorilor în agricultură;

(b)

purificarea apei în scopul alimentării cu apă;

(c)

decontaminarea sau depoluarea centralelor și amplasamentelor nucleare;

(d)

tratarea și eliminarea deșeurilor periculoase sau nepericuloase care nu au legătură cu problema contaminării amplasamentului;

(e)

depoluarea morfologică;

(f)

reabilitarea depozitelor de deșeuri neconforme din punct de vedere legal și a gropilor de gunoi abandonate sau ilegale care nu au legătură cu amplasamentul în curs de decontaminare (a se vedea secțiunea 2.3 din prezenta anexă);

(g)

serviciile de urgență [a se vedea secțiunea 14.1 din anexa II la Regulamentul delegat (UE) 2021/2139];

(h)

măturarea spațiilor exterioare și udarea străzilor.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special 39, 33.20, 43.11, 43.12, 71.12, 71.20, 74.90, 81.30, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criterii tehnice de examinare

Contribuția substanțială la prevenirea și controlul poluării

1.

Activitățile de decontaminare nu sunt efectuate de operatorul (68) care a cauzat poluarea sau de o persoană care acționează în numele acestuia pentru a se conforma cerințelor Directivei 2004/35/CE sau, pentru activitățile situate în țări terțe, dispozițiilor privind răspunderea pentru mediul înconjurător întemeiate pe principiul „poluatorul plătește” în conformitate cu dreptul intern.

2.

Contaminanții relevanți sunt eliminați, controlați, limitați sau diminuați prin metode mecanice, chimice, biologice sau de altă natură, astfel încât zona contaminată (sol, corp de apă sau altele), ținând seama de utilizarea sa la momentul deteriorării sau al utilizării viitoare aprobate a zonei, nu mai prezintă niciun risc semnificativ de a afecta în mod negativ sănătatea umană și mediul (69), astfel cum se prevede în una dintre următoarele:

(a)

standardele naționale de reglementare;

(b)

în cazul în care aceste standarde nu sunt disponibile, o evaluare a riscurilor specifică amplasamentului intern, luând în considerare caracteristicile și amploarea zonei afectate (sol, corp de apă sau altele), tipul, proprietățile (persistență, mobilitate și toxicitate) și concentrația substanțelor, a preparatelor, a organismelor sau a microorganismelor, posibilele căi de migrare și probabilitatea de dispersie (70).

3.

Activitatea de decontaminare se desfășoară în conformitate cu cele mai bune practici industriale și include toate elementele următoare:

(a)

activitatea operațională inițială sau instalația și echipamentele auxiliare defecte care au cauzat contaminarea au fost oprite sau s-au luat măsuri astfel încât să nu reprezinte o sursă potențială de contaminare suplimentară înainte de efectuarea oricărei activități de evaluare sau de decontaminare (cu excepția poluării atmosferice transfrontaliere pe distanțe lungi sau a altor surse difuze neidentificabile);

(b)

anchetele pregătitoare, inclusiv anchetele specifice amplasamentului și colectarea de date fizice, chimice sau microbiologice sunt efectuate în conformitate cu cele mai bune practici industriale și cu cele mai bune tehnici disponibile pentru a stabili următoarele elemente utilizate pentru definirea obiectivelor de mediu pentru decontaminare și pentru a evalua opțiunile de reparare:

(i)

amplasarea, caracteristicile și anvergura amplasamentului contaminat;

(ii)

condițiile geologice și hidrologice subiacente;

(iii)

cantitatea, compoziția și sursele de contaminare probabile;

(iv)

poluarea solului și a apei care rezultă din aceasta, precum și riscurile pentru sănătatea umană și pentru mediu;

(c)

opțiunile de reparare sunt analizate în conformitate cu anexa II la Directiva 2004/35/CE (71), iar cele mai adecvate măsuri de remediere sunt definite într-un plan specific de decontaminare, inclusiv cerințele și planul de monitorizare;

(d)

toate deșeurile periculoase sau nepericuloase sau solurile contaminate extrase sau produse în alte moduri de activitatea de decontaminare fac obiectul colectării, transportării, tratării, valorificării sau eliminării corespunzătoare de către un operator autorizat, în conformitate cu cerințele legale și se iau măsuri care să asigure evitarea oricărui amestec de soluri contaminate excavate cu soluri necontaminate;

(e)

metodele de decontaminare nu includ reducerea concentrațiilor de poluanți prin diluare, cu excepția cazului în care planul de decontaminare oferă o justificare completă, din alte motive decât cele legate de costuri;

(f)

activitățile de control, monitorizare sau întreținere se desfășoară în faza de gestionare după dezafectare de cel puțin 10 ani, cu excepția cazului în care legislația națională sau planul de decontaminare și monitorizare definește o durată suficientă diferită pentru a garanta controlul riscurilor pe termen lung (a se vedea punctul 4).

4.

Planul specific de decontaminare și monitorizare este aprobat de autoritatea competentă în conformitate cu cerințele legale naționale, în urma consultării cu părțile interesate de la nivel local.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(1)

Atenuarea schimbărilor climatice

Activitatea nu presupune degradarea terenurilor cu stocuri mari de carbon (72).

Măsurile de reducere a emisiilor de GES din categoriile 1 și 2 (73) din procesul complet de eliminare sau tratare sunt incluse în planul de decontaminare.

(2)

Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)

Tranziția către o economie circulară

Cel puțin 70 % (în greutate) din deșeurile de materiale nepericuloase provenite din construcții, demolări sau alte deșeuri (cu excepția materialelor geologice naturale definite în categoria 17 05 04 din lista europeană a deșeurilor stabilită prin Decizia 2000/532/CE) generate pe amplasamentul în curs de decontaminare sunt pregătite pentru reutilizare, reciclare și alte operațiuni de valorificare a materialelor, inclusiv operațiuni de rambleiere care utilizează deșeuri pentru a înlocui alte materiale, în conformitate cu ierarhia deșeurilor și cu Protocolul UE pentru gestionarea deșeurilor din construcții și demolări (74), cu excepția cazului în care planul de decontaminare aprobat oferă o justificare clară bazată pe motive tehnice sau de mediu, altele decât cele legate de costuri.

(6)

Protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele D la prezenta anexă.

Trebuie să se asigure următoarele:

(a)

în Uniune, în ceea ce privește siturile Natura 2000: activitatea nu are efecte semnificative asupra siturilor Natura 2000, având în vedere obiectivele lor de conservare, pe baza unei evaluări corespunzătoare efectuate în conformitate cu articolul 6 alineatul (3) din Directiva 92/43/CEE;

(b)

în Uniune, în orice zonă: activitatea nu afectează negativ refacerea sau menținerea într-o stare de conservare favorabilă a populațiilor de specii protejate în temeiul Directivei 92/43/CEE și al Directivei 2009/147/CE. De asemenea, activitatea nu afectează negativ refacerea sau menținerea într-o stare de conservare favorabilă a tipurilor de habitate în cauză și protejate în temeiul Directivei 92/43/CEE;

(c)

se evită introducerea de specii alogene invazive sau se gestionează răspândirea acestora în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1143/2014.

(1)  Orientările Agenției Europene pentru Medicamente privind evaluarea riscurilor pentru mediu prezentate de medicamentele de uz uman (versiunea din 27.6.2023, disponibile la adresa https://www.ema.europa.eu/en/environmental-risk-assessment-medicinal-products-human-use-scientific-guideline).

(2)  Metaboliții principali sunt metaboliții umani susceptibili de a fi excretați în mediu. Metaboliții respectivi sunt identificați în studiile (non-)clinice privind metabolismul medicamentelor disponibile în cererile de autorizare de introducere pe piață. Acești metaboliți trebuie identificați în conformitate cu EMA/CPMP/ICH/286/1995, pagina 8. Principalii produși de transformare (PT) ai acestor metaboliți umani esențiali ai compusului părinte (IFA) sunt cei care reprezintă mai mult de 10 % din carbonul organic dizolvat (COD) sau din carbonul organic total (COT) al compusului părinte.

(3)   OECD Guidelines for the Testing of Chemicals (Orientările OCDE privind testarea substanțelor chimice), testul 301 (A-F), Biodegradabilitatea ușoară (versiunea din 27.6.2023, disponibile la https://www.oecd.org/chemicalsafety/risk-assessment/1948209.pdf). Testul OCDE 301 (A-F) este utilizat pentru a identifica substanțele despre care se presupune că se vor degrada rapid și că vor fi, în cele din urmă, biodegradate, adică mineralizate în condiții aerobe de mediu.

(4)  Rezultat al studiilor de nivel superior (OCDE 308) cu timpi de înjumătățire indicând timpul după care se realizează biodegradarea IFA în proporție de 50 %. Se aplică timpii de înjumătățire acceptabili pentru a demonstra biodegradarea suficient de rapidă, și anume nepersistența, în conformitate cu anexa XIII la Regulamentul (CE) nr. 1907/2006, care se menționează, de asemenea, în orientările EMA ERA.

(5)   OECD Guidelines for the Testing of Chemicals (Orientările OCDE privind testarea substanțelor chimice), testul nr. 308. Transformarea aerobă și anaerobă în sistemele de sedimente acvatice (versiunea din 27.6.2023, disponibile la adresa: https://www.oecd-ilibrary.org/environment/test-no-308-aerobic-and-anaerobic-transformation-in-aquatic-sediment-systems_9789264070523-en).

(6)  Comisia va revizui excepțiile de la interdicția de a fabrica, de a introduce pe piață sau de a utiliza substanțele menționate la literele (f) și (g) de îndată ce va fi publicat principiile orizontale privind utilizarea esențială a substanțelor chimice.

(7)  Cerințele de la acest punct abordează poluanții identificați în cadrul principalelor aspecte de mediu din fiecare document BREF sau BAT-AEL din concluziile relevante privind BAT, deciziile de punere în aplicare ale Comisiei. În cazul în care BAT-AEL fac diferența între „instalațiile existente” și „instalațiile noi”, operatorii demonstrează conformitatea cu BAT-AEL pentru instalațiile noi. Atunci când nu există un interval BAT-AEL, ci o valoare unică, nivelurile de emisii se situează sub această valoare. Atunci când intervalul BAT-AEL este exprimat după cum urmează: „unitate <x-y” (și anume valoarea BAT-AEL de la limita inferioară a intervalului este exprimată ca „mai mică decât”), punctul de mijloc se calculează utilizând x și y. Perioadele de calculare a valorilor medii sunt aceleași ca și în BAT-AEL din documentele BREF prezentate mai sus.

(8)  Decizia de punere în aplicare (UE) 2022/2427 a Comisiei din 6 decembrie 2022 de stabilire a concluziilor privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), în temeiul Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind emisiile industriale, pentru sistemele comune de gestionare și tratare a gazelor reziduale din sectorul chimic (JO L 318, 12.12.2022, p. 157).

(9)  Documentul de referință privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF) pentru fabricarea de produse chimice organice fine, disponibil la adresa https://eippcb.jrc.ec.europa.eu/sites/default/files/2019-11/ofc_bref_0806.pdf.

(10)  Decizia de punere în aplicare (UE) 2016/902 a Comisiei din 30 mai 2016 de stabilire a concluziilor privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru sistemele comune de tratare/gestionare a apelor reziduale și a gazelor reziduale în sectorul chimic, în temeiul Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 152, 9.6.2016, p. 23).

(11)  Documentul de referință privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF) pentru produsele chimice anorganice în volume mari – substanțe solide și alte produse (versiunea din 27.6.2023: https://eippcb.jrc.ec.europa.eu/sites/default/files/2019-11/lvic-s_bref_0907.pdf).

(12)  Documentul de referință privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF) pentru fabricarea de substanțe chimice anorganice în volume mari – amoniac, acizi și îngrășăminte (versiunea din 27.6.2023: https://eippcb.jrc.ec.europa.eu/sites/default/files/2019-11/lvic_aaf.pdf).

(13)  Documentul de referință privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF) pentru fabricarea de produse chimice anorganice speciale (SIC) (versiunea din 27.6.2023: https://eippcb.jrc.ec.europa.eu/reference/production-speciality-inorganic-chemicals).

(14)  Orientarea ICH Q3C (R8) a Agenției Europene pentru Medicamente privind impuritățile: orientare privind solvenții reziduali. Etapa 5, 2022 (versiunea din 27.6.2023, disponibilă la adresa: https://www.ema.europa.eu/en/documents/scientific-guideline/international-conference-harmonisation-technical-requirements-registration-pharmaceuticals-human-use_en-33.pdf).

(15)  În cazul în care se aplică derogarea prevăzută la criteriul 1.3.

(16)  Standardul ISO 14067:2018, Gaze cu efect de seră – Amprenta de carbon a produselor – Cerințe și linii directoare pentru cuantificare (versiunea din 27.6.2023, disponibil la adresa: https://www.iso.org/standard/71206.html).

(17)  Standardul ISO 14064-1:2018, Gaze cu efect de seră – Partea 1: Specificații și ghid, la nivel de organizație, pentru cuantificarea și raportarea emisiilor și a cantităților îndepărtate de gaze cu efect de seră (versiunea din 27.6.2023, disponibil la adresa: https://www.iso.org/standard/66453.html).

(18)  Centrul Comun de Cercetare, Best Environmental Management Practice for the Public Administration Sector (Cele mai bune practici de management de mediu pentru sectorul administrației publice), 2019 (versiunea din 27.6.2023, disponibilă la adresa https://op.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/6063f857-7789-11e9-9f05-01aa75ed71a1/language-en).

(19)  ISO 14046:2014, Management de mediu – Amprenta de apă – Principii, cerințe și linii directoare (versiunea din 27.6.2023, disponibil la adresa: https://www.iso.org/standard/43263.html).

(20)  Orientările Agenției Europene pentru Medicamente privind evaluarea riscurilor pentru mediu prezentate de medicamentele de uz uman (versiunea din 27.6.2023, disponibile la adresa: https://www.ema.europa.eu/en/environmental-risk-assessment-medicinal-products-human-use-scientific-guideline).

(21)  Metaboliții principali sunt metaboliții umani susceptibili de a fi excretați în mediu. Metaboliții respectivi sunt identificați în studiile (non-)clinice privind metabolismul medicamentelor disponibile în cererile de autorizare de introducere pe piață. Acești metaboliți trebuie identificați în conformitate cu EMA/CPMP/ICH/286/1995, pagina 8. Principalii produși de transformare (PT) ai acestor metaboliți umani esențiali ai compusului părinte (IFA) sunt cei care reprezintă mai mult de 10 % din carbonul organic dizolvat (COD) sau din carbonul organic total (COT) al compusului părinte.

(22)   OECD Guidelines for the Testing of Chemicals (Orientările OCDE privind testarea substanțelor chimice), testul 301 (A-F), Biodegradabilitatea ușoară (versiunea din 27.6.2023, disponibile la https://www.oecd.org/chemicalsafety/risk-assessment/1948209.pdf). Testul OCDE 301 (A-F) este utilizat pentru a identifica substanțele despre care se presupune că se vor degrada rapid și că vor fi, în cele din urmă, biodegradate, adică mineralizate în condiții aerobe de mediu.

(23)  Rezultat al studiilor de nivel superior (OCDE 308) cu timpi de înjumătățire indicând timpul după care se realizează biodegradarea IFA în proporție de 50 %. Se aplică timpii de înjumătățire acceptabili pentru a demonstra biodegradarea suficient de rapidă, și anume nepersistența, în conformitate cu anexa XIII la Regulamentul (CE) nr. 1907/2006, care se menționează, de asemenea, în orientările EMA ERA.

(24)   OECD Guidelines for the Testing of Chemicals (Orientările OCDE privind testarea substanțelor chimice), testul nr. 308. Transformarea aerobă și anaerobă în sistemele de sedimente acvatice (versiunea din 27.6.2023, disponibile la adresa: https://www.oecd-ilibrary.org/environment/test-no-308-aerobic-and-anaerobic-transformation-in-aquatic-sediment-systems_9789264070523-en).

(25)  Comisia va revizui excepțiile de la interdicția de a fabrica, de a introduce pe piață sau de a utiliza substanțele menționate la literele (f) și (g) de îndată ce va fi publicat principiile orizontale privind utilizarea esențială a substanțelor chimice.

(26)  Cerințele de la acest punct abordează poluanții identificați în cadrul principalelor aspecte de mediu din fiecare document BREF sau BAT-AEL din concluziile relevante privind BAT, deciziile de punere în aplicare ale Comisiei. În cazul în care BAT-AEL fac diferența între „instalațiile existente” și „instalațiile noi”, operatorii demonstrează conformitatea cu BAT-AEL pentru instalațiile noi. Atunci când nu există un interval BAT-AEL, ci o valoare unică, nivelurile de emisii se situează sub această valoare. Atunci când intervalul BAT-AEL este exprimat după cum urmează: „unitate <x-y” (și anume, valoarea BAT-AEL de la limita inferioară a intervalului este exprimată ca „mai mică decât”), punctul de mijloc se calculează utilizând x și y. Perioadele de calculare a valorilor medii sunt aceleași ca și în BAT-AEL din documentele BREF prezentate mai sus.

(27)  Decizia de punere în aplicare (UE) 2022/2427.

(28)  Documentul de referință privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF) pentru fabricarea de produse chimice organice fine (versiunea din 27.6.2023: https://eippcb.jrc.ec.europa.eu/sites/default/files/2019-11/ofc_bref_0806.pdf).

(29)  Decizia de punere în aplicare (UE) 2016/902.

(30)  Documentul de referință privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF) pentru produsele chimice anorganice în volume mari – substanțe solide și alte produse (versiunea din 27.6.2023: https://eippcb.jrc.ec.europa.eu/sites/default/files/2019-11/lvic-s_bref_0907.pdf).

(31)  Documentul de referință privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF) pentru fabricarea de substanțe chimice anorganice în volume mari – amoniac, acizi și îngrășăminte (versiunea din 27.6.2023: https://eippcb.jrc.ec.europa.eu/sites/default/files/2019-11/lvic_aaf.pdf).

(32)  Documentul de referință privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF) pentru fabricarea de produse chimice anorganice speciale (SIC) (versiunea din 27.6.2023: https://eippcb.jrc.ec.europa.eu/reference/production-speciality-inorganic-chemicals).

(33)  Orientarea ICH Q3C (R8) a Agenției Europene pentru Medicamente privind impuritățile: orientare privind solvenții reziduali. Etapa 5, 2022 (versiunea din 27.6.2023, disponibilă la adresa: https://www.ema.europa.eu/en/documents/scientific-guideline/international-conference-harmonisation-technical-requirements-registration-pharmaceuticals-human-use_en-33.pdf).

(34)  În cazul în care se aplică derogarea prevăzută la criteriul 1.3.

(35)  Standardul ISO 14067:2018, Gaze cu efect de seră – Amprenta de carbon a produselor – Cerințe și linii directoare pentru cuantificare (versiunea din 27.6.2023, disponibil la adresa: https://www.iso.org/standard/71206.html).

(36)  Standardul ISO 14064-1:2018, Gaze cu efect de seră – Partea 1: Specificații și ghid, la nivel de organizație, pentru cuantificarea și raportarea emisiilor și a cantităților îndepărtate de gaze cu efect de seră (versiunea din 27.6.2023, disponibil la adresa: https://www.iso.org/standard/66453.html).

(37)  Centrul Comun de Cercetare, Best Environmental Management Practice for the Public Administration Sector (Cele mai bune practici de management de mediu pentru sectorul administrației publice), 2019 (versiunea din 27.6.2023, disponibilă la adresa https://op.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/6063f857-7789-11e9-9f05-01aa75ed71a1/language-en).

(38)  ISO 14046:2014 Management de mediu – Amprenta de apă – Principii, cerințe și linii directoare (versiunea din 27.6.2023, disponibil la adresa: https://www.iso.org/standard/43263.html).

(39)  Deșeurile periculoase sunt deșeuri care prezintă una sau mai multe dintre proprietățile periculoase enumerate în anexa III la Directiva 2008/98/CE. Acestea includ fluxuri precum fracțiuni de deșeuri periculoase produse de gospodării, uleiuri uzate, baterii, deșeuri nedecontaminate de echipamente electrice și electronice (DEEE), vehicule scoase din uz nedepoluate, anumite deșeuri sanitare, precum deșeurile infecțioase și citotoxice etc. O clasificare cuprinzătoare a deșeurilor periculoase poate fi găsită în lista europeană a deșeurilor (stabilită prin Decizia 2000/532/CE a Comisiei).

(40)  Versiunea din 27.6.2023, disponibilă la adresa : https://unece.org/transport/standards/transport/dangerous-goods/adr-2023-agreement-concerning-international-carriage.

(41)  În conformitate cu Regulamentul (UE) 2018/858.

(42)  CLC/EN 50625-1: 2014 Cerințe pentru colectarea, logistica și tratamentul deșeurilor de echipamente electrice și electronice (DEEE) – Partea 1: Cerințe generale privind tratarea.

(43)  Cerințe pentru colectarea, logistica și tratamentul deșeurilor de echipamente electrice și electronice (DEEE) – Partea 4: Specificații privind colectarea și logistica asociate DEEE.

(44)  Decizia de punere în aplicare (UE) 2018/1147.

(45)   „Deșeurile reciclabile” sunt deșeurile care pot fi reciclate în conformitate cu articolul 3 punctul 17 din Directiva 2008/98/CE.

(46)   „Deșeurile nereciclabile” sunt deșeurile care nu pot fi reciclate în conformitate cu articolul 3 punctul 17 din Directiva 2008/98/CE.

(47)  Astfel cum se prevede în anexa I la Directiva 2008/98/CE.

(48)  Decizia de punere în aplicare (UE) 2018/1147.

(49)  Decizia de punere în aplicare (UE) 2019/2010 a Comisiei din 12 noiembrie 2019 de stabilire a concluziilor privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), în temeiul Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului, pentru incinerarea deșeurilor (JO L 312, 3.12.2019, p. 55).

(50)  EN 14899:2005 Caracterizarea deșeurilor. Eșantionare deșeuri. Metodă cadru pentru pregătirea și aplicarea unui plan de eșantionare.

(51)  EN 12457-2:2002 Caracterizarea deșeurilor – Levigare – Test de verificare a conformității pentru levigarea deșeurilor granulare și a nămolurilor – Partea 2: Test de lot într-o etapă la un raport lichid – solid de 10 l/kg pentru materiale cu dimensiunea particulei sub 4 mm (fără sau cu reducerea dimensiunii).

(52)  EN ISO 9888: 1999 Calitatea apei. Evaluarea în mediu apos a biodegradabilității aerobe finale a compușilor organici. Testul static (metoda Zahn-Wellens) (versiunea din 27.6.2023, disponibil la adresa: https://www.iso.org/standard/28121.html).

(53)  Regulamentul (CE) nr. 1013/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 iunie 2006 privind transferurile de deșeuri (JO L 190, 12.7.2006, p. 1).

(54)  Deșeuri cu conținut de mercur înseamnă deșeuri care constau din, conțin sau sunt contaminate cu mercur sau compuși ai mercurului.

(55)  OMS, Gestionarea în condiții de siguranță a deșeurilor provenite din activitățile de asistență medicală, ediția a 2-a, 2014 (versiunea din 27.6.2023, disponibil la adresa https://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0012/268779/Safe-management-of-wastes-from-health-care-activities-Eng.pdf).

(56)  Decizia de punere în aplicare (UE) 2018/1147.

(57)  Termenul „depozit de deșeuri” este definit în Directiva 1999/31/CE a Consiliului din 26 aprilie 1999 privind depozitele de deșeuri (JO L 182, 16.7.1999, p. 1) ca fiind un „amplasament de evacuare a deșeurilor pentru depozitarea deșeurilor pe sau în pământ (adică în subsol)”, incluzând atât deșeurile nepericuloase, cât și deșeurile periculoase.

Un depozit de deșeuri „neconform din punct de vedere legal” este un depozit de deșeuri care nu respectă cerințele operaționale și tehnice definite în legislația UE sau națională relevantă.

(58)  O „groapă de gunoi” este un amplasament utilizat pentru eliminarea deșeurilor care nu este echipat cu sisteme de reducere a poluării.

(59)   „Emisie” înseamnă degajarea în mediu, ca urmare a activităților umane, a unor substanțe, preparate, organisme sau microorganisme [astfel cum se prevede la articolul 2 din Directiva 2004/35/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 aprilie 2004 privind răspunderea pentru mediul înconjurător în legătură cu prevenirea și repararea daunelor aduse mediului (JO L 143, 30.4.2004, p. 56)].

(60)  Directiva 1999/31/CE a Consiliului din 26 aprilie 1999 privind depozitele de deșeuri (JO L 182, 16.7.1999, p. 1).

(61)  Cum ar fi, la nivel internațional, orientările operaționale privind depozitele de deșeuri publicate de Asociația Internațională a Deșeurilor Solide (ISWA).

(62)  Astfel cum este definit la articolul 2 punctul 6 din Directiva 2004/35/CE.

(63)  Directiva 2004/35/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 aprilie 2004 privind răspunderea pentru mediul înconjurător în legătură cu prevenirea și repararea daunelor aduse mediului (JO L 143, 30.4.2004, p. 56).

(64)  A se vedea punctul 2 din anexa II la Directiva 2004/35/CE. Pentru activitățile de decontaminare din afara UE, cu excepția cazului în care legislația națională impune standarde egale sau mai stricte, se face trimitere la Orientările UNEP privind gestionarea amplasamentelor contaminate.

(65)  A se vedea punctul 1.3.1 din anexa II la Directiva 2004/35/CE. Pentru activitățile de decontaminare din afara UE, se face trimitere la Orientările UNEP privind gestionarea amplasamentelor contaminate și la standardele și documentele de orientare pentru gestionarea depozitelor de deșeuri publicate de Asociația Internațională pentru Deșeuri Solide, inclusiv Orientările internaționale pentru evaluarea depozitelor de deșeuri (2011), Foaia de parcurs pentru închiderea gropilor de gunoi (2016) și Orientările operaționale privind depozitele de deșeuri (2014, 2019).

(66)  Pentru activitățile de decontaminare din afara UE, se face trimitere la Orientările UNEP privind gestionarea amplasamentelor contaminate și la standardele și documentele de orientare pentru gestionarea depozitelor de deșeuri publicate de Asociația Internațională pentru Deșeuri Solide, inclusiv Orientările internaționale pentru evaluarea depozitelor de deșeuri (2011), Foaia de parcurs pentru închiderea gropilor de gunoi (2016) și Orientările operaționale privind depozitele de deșeuri (2014, 2019).

(67)  Pentru activitățile de decontaminare din afara UE, se face trimitere la Orientările UNEP privind gestionarea amplasamentelor contaminate și la standardele și documentele de orientare pentru gestionarea depozitelor de deșeuri publicate de Asociația Internațională pentru Deșeuri Solide, inclusiv Orientările internaționale pentru evaluarea depozitelor de deșeuri (2011), Foaia de parcurs pentru închiderea gropilor de gunoi (2016) și Orientările operaționale privind depozitele de deșeuri (2014, 2019).

(68)  Astfel cum este definit la articolul 2 punctul 6 din Directiva 2004/35/CE.

(69)  A se vedea punctul 2 din anexa II la Directiva 2004/35/CE.

(70)  A se vedea punctul 2 din anexa II la Directiva 2004/35/CE. Pentru activitățile din țările terțe, cu excepția cazului în care legislația națională impune standarde mai stricte, se aplică Orientările UNEP privind gestionarea amplasamentelor contaminate (UNEP/MC/COP.3/8/Rev.1 – Guidance_Contaminated_Sites_EN.pdf (mercuryconvention.org).

(71)  A se vedea punctul 1.3.1 din anexa II la Directiva 2004/35/CE.

Pentru activitățile din țările terțe, în conformitate cu dreptul intern aplicabil echivalent sau cu standardele internaționale [cum ar fi Orientările UNEP privind gestionarea amplasamentelor contaminate (UNEP/MC/COP.3/8/Rev.1 – Guidance_Contaminated_Sites_EN.pdf (mercuryconvention.org)] care necesită reparare pe baza unui proces alternativ, descris în mod transparent, și a unei abordări de evaluare pentru a defini o strategie adecvată, care cuprinde măsuri de reparare primare (inclusiv cerințe de monitorizare), măsuri de reparare complementare și compensatorii într-un plan de decontaminare specific.

(72)  Teren cu stocuri mari de carbon înseamnă zonele umede, inclusiv turbăriile, și suprafețele dens împădurite, pajiști, mangrove și pajiști cu iarbă marine în sensul articolului 29 alineatul (4) literele (a), (b) și (c) din Directiva (UE) 2018/2001.

(73)   „Emisii de GES din domeniul de aplicare 1” înseamnă emisiile directe de gaze cu efect de seră care provin din surse deținute sau controlate de operator. „Emisii de GES din categoria 2” înseamnă emisiile indirecte de gaze cu efect de seră provenite din producerea energiei electrice consumate de operator.

(74)  Protocolul UE pentru gestionarea deșeurilor din construcții și demolări, septembrie 2016: https://ec.europa.eu/docsroom/documents/20509.

Apendicele A

Criteriile generice aferente principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” pentru adaptarea la schimbările climatice

I.   Criterii

Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în tabelul din secțiunea II a prezentului apendice, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:

(a)

etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din secțiunea II a prezentului apendice care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;

(b)

în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din secțiunea II a prezentului apendice, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;

(c)

o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.

Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia, astfel încât:

(a)

pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;

(b)

pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor (1) care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.

Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (2), cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă (3) sau cu plată.

În cazul activităților existente și al activităților noi care utilizează active fizice existente, operatorul economic pune în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”), pe o perioadă de până la cinci ani, care reduc cele mai importante riscuri climatice fizice identificate care sunt semnificative pentru activitatea respectivă. În consecință, se elaborează un plan de adaptare pentru punerea în aplicare a acestor soluții.

În cazul activităților noi și al activitățile existente care utilizează active fizice nou construite, operatorul economic integrează, în momentul proiectării și al construcției, soluțiile de adaptare care reduc cele mai importante riscuri climatice fizice identificate care sunt semnificative pentru activitatea respectivă și le pune în aplicare înainte de începerea operațiunilor.

Soluțiile de adaptare puse în aplicare nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice; sunt coerente cu strategiile și planurile de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național; și iau în calcul utilizarea soluțiilor bazate pe natură (4) sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde (5).

II.   Clasificarea pericolelor legate de climă (6)

 

Riscuri legate de temperatură

Riscuri legate de vânt

Riscuri legate de ape

Riscuri legate de masa solidă

Cronice

Schimbarea temperaturii (aer, apă dulce, apă de mare)

Schimbarea regimului vântului

Schimbarea regimului precipitaților și a tipurilor de precipitații (ploaie, grindină, zăpadă/gheață)

Eroziunea costieră

Stresul termic

 

Precipitații sau variabilitate hidrologică

Degradarea solului

Variabilitatea temperaturii

 

Acidificarea oceanelor

Eroziunea solului

Topirea permafrostului

 

Intruziunea salină

Solifluxiune

 

 

Creșterea nivelului mării

 

 

 

Stresul hidric

 

Acute

Val de căldură

Ciclon, uragan, taifun

Secetă

Avalanșă

Val de frig/îngheț

Furtună (inclusiv viscole și furtuni de praf și de nisip)

Precipitații abundente (ploaie, grindină, zăpadă/gheață)

Alunecare de teren

Incendiu forestier

Tornadă

Inundație (costieră, fluvială, pluvială, subterană)

Subsidență

 

 

Golirea bruscă a lacurilor glaciare

 

(1)  Scenariile pentru viitor includ mai multe traiectorii reprezentative ale evoluției concentrației (RCP) stabilite de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice, și anume RCP2.6, RCP4.5, RCP6.0 și RCP8.5.

(2)  Rapoarte de evaluare privind schimbările climatice: impact, adaptare și vulnerabilitate, publicate periodic de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), organismul Organizației Națiunilor Unite pentru evaluarea aspectelor științifice legate de rezultatele schimbărilor climatice, https://www.ipcc.ch/reports.

(3)  De exemplu, serviciile Copernicus gestionate de Comisia Europeană.

(4)  Soluțiile bazate pe natură sunt definite ca soluții inspirate și sprijinite de natură, care sunt eficiente din punctul de vedere al costurilor, oferă simultan beneficii de mediu, sociale și economice și contribuie la consolidarea rezilienței. Aceste soluții aduc într-o mai mare măsură și în mod mai diversificat natura, precum și elementele și procesele naturale în orașe, în peisajele terestre și ăn cele marine, prin intervenții sistemice adaptate la realitatea locală și eficiente din punctul de vedere al resurselor”. Așadar, soluțiile bazate pe natură sunt benefice pentru biodiversitate și sprijină furnizarea unei game de servicii ecosistemice (versiunea din 27.6.2023: https://ec.europa.eu/research/environment/index.cfm?pg=nbs).

(5)  A se vedea Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Infrastructurile ecologice – Valorificarea capitalului natural al Europei [COM(2013) 249 final].

(6)  Lista pericolelor legate de climă din acest tabel nu este exhaustivă, fiind doar o listă indicativă a celor mai răspândite pericole care trebuie luate în considerare, ca un minim, la evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității.

Apendicele B

Criteriile generice aferente principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” pentru utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Riscurile de degradare a mediului legate de menținerea calității apei și de evitarea stresului hidric sunt identificate și abordate cu scopul de a atinge o stare bună a apei și un potențial ecologic bun, astfel cum sunt definite la articolul 2 punctele 22 și 23 din Regulamentul (UE) 2020/852, în conformitate cu Directiva 2000/60/CE (1) și cu un plan de gestionare a utilizării și protecției apei, elaborat în temeiul acesteia pentru corpul sau corpurile de apă potențial afectat(e), în consultare cu părțile interesate relevante.

În cazul în care se efectuează o evaluare a impactului asupra mediului în conformitate cu Directiva 2011/92/UE și aceasta include o evaluare a impactului asupra apei în conformitate cu Directiva 2000/60/CE, nu este necesară o evaluare suplimentară a impactului asupra apei, cu condiția ca riscurile identificate să fi fost abordate.

Activitatea nu împiedică atingerea unei stări ecologice bune a apelor marine sau nu deteriorează apele marine care se află deja într-o stare ecologică bună, astfel cum este definită la articolul 3 punctul 5 din Directiva 2008/56/CE (2), ținând seama de Decizia (UE) 2017/848 în ceea ce privește criteriile și standardele metodologice relevante pentru descriptorii respectivi.

(1)  În cazul activităților desfășurate în țări terțe, în conformitate cu legislația națională aplicabilă sau cu standardele internaționale care urmăresc obiective echivalente privind starea bună a apei și potențialul ecologic bun, prin norme procedurale și de fond echivalente, și anume un plan de gestionare a utilizării și protecției apei elaborat în consultare cu părțile interesate relevante, care să asigure că 1) se evaluează impactul activităților asupra stării identificate sau asupra potențialului ecologic al corpului sau corpurilor de apă potențial afectat(e) și 2) se evită deteriorarea stării bune/potențialului ecologic bun sau împiedicarea atingerii unei stări bune/unui potențial ecologic bun sau, în cazul în care acest lucru nu este posibil, 3) neatingerea acestor obiective este justificată de lipsa unor alternative de mediu mai bune care nu sunt disproporționat de costisitoare/nu sunt fezabile din punct de vedere tehnic, și că se iau toate măsurile practice pentru a atenua impactul negativ asupra stării corpului de apă.

(2)  Definiția prevăzută la articolul 3 punctul 5 din Directiva 2008/56/CE prevede, în special, că starea ecologică bună se determină pe baza descriptorilor calitativi prevăzuți în anexa I la directiva respectivă.

Apendicele D

Criteriile generice aferente principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” pentru protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

A fost finalizată o evaluare a impactului asupra mediului sau s-a parcurs etapa de încadrare (1), în conformitate cu Directiva 2011/92/UE (2).

În cazul în care a fost efectuată o evaluare a impactului asupra mediului, sunt puse în aplicare măsurile de atenuare și compensare necesare pentru protecția mediului.

Pentru siturile/operațiunile situate în zone sensibile din punctul de vedere al biodiversității sau în apropierea acestor zone (inclusiv rețeaua Natura 2000 de zone protejate, siturile care fac parte din patrimoniul mondial UNESCO și principalele zone de biodiversitate, precum și alte zone protejate), a fost efectuată o evaluare corespunzătoare (3), după caz, și pe baza concluziilor acesteia sunt puse în aplicare măsurile de atenuare necesare (4).

(1)  Procedura prin care autoritatea competentă stabilește dacă proiectele enumerate în anexa II la Directiva 2011/92/UE trebuie să facă obiectul unei evaluări a impactului asupra mediului [astfel cum se prevede la articolul 4 alineatul (2) din directiva menționată].

(2)  În cazul activităților din țările terțe, în conformitate cu legislația națională aplicabilă sau cu standardele internaționale echivalente care impun obligația de a finaliza o evaluare a impactului sau de a parcurge etapa de încadrare, de exemplu, Standardul de performanță nr. 1 al Corporației Financiare Internaționale (CFI): Evaluarea și gestionarea riscurilor sociale și de mediu.

(3)  În conformitate cu Directivele 2009/147/CE și 92/43/CEE. În cazul activităților localizate în țări terțe, în conformitate cu legislația națională aplicabilă sau cu standardele internaționale echivalente care au drept obiectiv conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică și care impun obligația de a efectua (1) o procedură de încadrare pentru a determina dacă, pentru o activitate dată, este necesară o evaluare adecvată a impactului posibil asupra habitatelor și speciilor protejate; (2) respectiva evaluare adecvată în cazul în care în etapa de încadrare se determină necesitatea evaluării, de exemplu Standardul de performanță nr. 6 al CFI: Conservarea biodiversității și gestionarea durabilă a resurselor naturale vii.

(4)  Măsurile respective au fost identificate pentru a se asigura că proiectul, planul sau activitatea nu va avea efecte semnificative asupra obiectivelor de conservare a zonei protejate.

ANEXA IV

Criterii tehnice de examinare cu scopul de a determina condițiile în care o activitate economică se califică drept activitate care contribuie în mod substanțial la protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor și de a stabili dacă activitatea economică respectivă nu aduce prejudicii semnificative vreunuia dintre celelalte obiective de mediu

Cuprins

1.

 Activități de protecție și refacere a mediului 116

1.1.

 Conservarea habitatelor, a ecosistemelor și a speciilor, inclusiv refacerea acestora 116

2.

 Activități de cazare 120

2.1.

 Hoteluri, cazări de vacanță, terenuri de camping și cazări similare 120

1.    Activități de protecție și refacere a mediului

1.1.   Conservarea, inclusiv refacerea habitatelor (1) , a ecosistemelor (2) și a speciilor

Descrierea activității

Inițierea, dezvoltarea și realizarea pe cont propriu sau pe bază de comision sau contract a unor activități de conservare, inclusiv a unor activități de refacere, care vizează menținerea sau îmbunătățirea stării și a tendințelor habitatelor terestre, de apă dulce și marine, ale ecosistemelor și ale populațiilor de specii de faună și floră conexe.

Activitatea economică include:

(a)

activități de conservare in situ, definite de Convenția privind diversitatea biologică (CBD) (3) drept activități de conservare a ecosistemelor și a habitatelor naturale și de menținere și refacere a populațiilor viabile de specii în mediul lor natural;

(b)

activități de refacere definite ca activități care ajută în mod activ sau pasiv refacerea i) unui ecosistem către sau într-o stare bună (4), ii) a unui tip de habitat la cel mai înalt nivel de stare care poate fi atins și a ariei sale de referință favorabile sau a întinderii sale naturale, iii) a unui habitat al unei specii (5) la o calitate și o cantitate suficiente sau iv) a populațiilor de specii la niveluri satisfăcătoare.

Activitatea economică nu include conservarea ex situ a componentelor diversității biologice, inclusiv în grădinile botanice, grădinile zoologice, acvarii sau băncile de semințe.

Pentru activitățile economice din această categorie nu există un cod NACE specific, dar ele sunt parțial încadrate la codul NACE R91.04, astfel cum se menționează în nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006. Activitățile se referă la clasa 6 din clasificarea statistică a activităților de protecție a mediului (CEPA) instituită prin Regulamentul (UE) nr. 691/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (6).

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la protejarea și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

1.   Condiții generale

1.1.

Activitatea contribuie cel puțin la:

(a)

menținerea unei stări bune a ecosistemelor, a speciilor, a habitatelor sau a habitatelor speciilor;

(b)

restabilirea sau refacerea ecosistemelor, a habitatelor sau a habitatelor speciilor către sau în stare bună, inclusiv prin extinderea suprafeței sau a ariei de extindere a acestora.

1.2.

Activitatea poate fi desfășurată de orice tip de operator, indiferent de domeniul principal de activitate.

2.   Descrierea inițială a ariei care face obiectul activității de conservare

2.1.

Activitatea se desfășoară într-o arie cu o descriere detaliată a condițiilor sale ecologice inițiale, care conține următoarele elemente:

(a)

cartografierea habitatelor actuale și a stării acestora;

(b)

dacă este cazul, statutul de protecție al ariei;

(c)

caracterizarea situației principalelor specii din punctul de vedere al relevanței pentru conservare prezente în arie (inclusiv lista speciilor, dimensiunea aproximativă a populației, dimensiunea aproximativă a habitatului speciei și calitatea acestuia, perioada în care aria este utilizată de specie);

(d)

importanța ariei pentru atingerea unei stări bune a speciilor, habitatelor sau habitatelor speciilor la nivel regional, național sau internațional, după caz;

(e)

după caz, potențialul de îmbunătățire a stării speciilor, habitatelor sau habitatelor speciilor prezente în arie sau de restabilire a habitatelor sau a habitatelor speciilor în arie sau de îmbunătățire a conectivității dintre habitate.

3.   Planul de gestionare sau un instrument echivalent

3.1.

Aria face obiectul unui plan de gestionare sau al unui instrument echivalent, cum ar fi un plan de refacere (7), care este actualizat periodic și, în orice caz, cel puțin o dată la zece ani și care conține următoarele informații:

(a)

o descriere a contribuției preconizate a ariei la obiectivele de conservare a naturii stabilite de autoritatea competentă privind natura sau mediul, având în vedere contextul juridic și politic regional, național, al Uniunii și internațional;

(b)

lista speciilor, habitatelor și habitatelor speciilor care vor beneficia de măsurile de conservare (denumite în continuare „habitate și specii vizate”);

(c)

durata planului și o descriere clară a obiectivelor de conservare pentru fiecare habitat și specie vizată și a măsurilor de conservare corespunzătoare care abordează presiunile și amenințările identificate, inclusiv termenul preconizat pentru îndeplinirea obiectivelor de conservare. În cazul în care termenele depășesc durata planului de gestionare, se definesc progresele (etapele principale) preconizate în direcția realizării;

(d)

o descriere a amenințărilor și a presiunilor care ar putea împiedica realizarea obiectivelor de conservare, inclusiv a transformărilor preconizate ale habitatelor cauzate de schimbările climatice;

(e)

măsurile de asigurare a îndeplinirii tuturor criteriilor aferente principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” pentru această activitate;

(f)

luarea în considerare a aspectelor sociale (inclusiv conservarea peisajului, consultarea părților interesate în conformitate cu termenele și condițiile prevăzute de legislația națională);

(g)

după caz, o descriere a serviciilor ecosistemice îmbunătățite, cum ar fi stocarea carbonului, purificarea apei, protecția împotriva inundațiilor, prevenirea eroziunii, polenizarea, posibilitățile de recreere și beneficiile socioeconomice mai ample;

(h)

un sistem de monitorizare cu indicatori specifici și relevanți, care să permită măsurarea progreselor înregistrate în direcția atingerii obiectivelor de conservare și identificarea măsurilor corective necesare;

(i)

persoanele și organizațiile implicate în gestionarea sau refacerea ariei și, dacă este cazul, colaborările sau parteneriatele necesare pentru realizarea obiectivelor de conservare;

(j)

măsurile luate pentru a asigura transparența în ceea ce privește obiectivele de conservare, măsurile de conservare, precum și monitorizarea și rezultatele acesteia;

(k)

finanțarea necesară pentru punerea în aplicare a măsurilor de conservare, pentru monitorizarea ariei și pentru auditul acesteia.

3.2.

În cazul în care planul de gestionare sau instrumentul echivalent nu conține toate elementele specificate la punctul 3.1, informațiile sunt furnizate de operatorul activității.

4.   Auditul

4.1.

Descrierea inițială a ariei de conservare și planul de gestionare sau instrumentul echivalent menționat la punctele 2 și 3 sunt verificate de un organism de certificare terț independent la începutul activității de conservare.

4.2.

La sfârșitul duratei planului de gestionare sau a instrumentului echivalent și cel puțin o dată la zece ani, se verifică îndeplinirea obiectivelor stabilite la începutul planului de gestionare și respectarea criteriilor aferente principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative”.

Verificarea include o descriere detaliată actualizată a condițiilor ecologice ale ariei, astfel cum se specifică la punctul 2, o evaluare a eficacității măsurilor de conservare și a îndeplinirii obiectivelor de conservare, o evaluare a unei versiuni actualizate a planului de gestionare sau a unui instrument echivalent, precum și recomandări pentru următorul plan de gestionare sau pentru următorul instrument echivalent.

4.3.

Verificarea în conformitate cu punctele 4.1 și 4.2 este efectuată de oricare dintre următoarele:

(a)

autoritățile naționale competente relevante;

(b)

un certificator terț independent, la cererea autorităților naționale sau a operatorului activității.

Pentru a reduce costurile, auditurile pot fi efectuate împreună cu orice certificare forestieră, certificare privind utilizarea terenului, certificare privind biodiversitatea, certificare în domeniul climei sau un alt tip de audit.

Certificatorul terț independent nu poate să aibă niciun conflict de interese cu proprietarul sau cu finanțatorul și nu poate fi implicat în dezvoltarea sau exploatarea activității.

Ca urmare a verificării, certificatorul emite un raport de audit.

5.   Garanția permanenței

5.1.

În conformitate cu dreptul intern, aria în care se desfășoară activitatea este vizată de una dintre următoarele măsuri:

(a)

aria este clasificată ca arie protejată în conformitate cu sistemul de categorii de zone protejate al UICN (8), ca sit Natura 2000 în temeiul Directivei 92/43/CEE sau ca altă măsură eficace de conservare bazată pe arii (OECM) (9), în temeiul dreptului intern sau al unei convenții internaționale la care țara este parte semnatară și este gestionată în mod eficace pentru a preveni deteriorarea și pentru a permite refacerea speciilor și a habitatelor sau a habitatelor speciilor;

(b)

aria este destinată refacerii sau conservării într-un plan legal de utilizare a terenurilor, a apei dulci sau a mărilor aprobat de autoritățile competente;

(c)

aria face obiectul unui acord contractual public sau privat care poate garanta că obiectivele de conservare pot fi atinse și menținute.

5.2.

Operatorul ariei în care are loc activitatea de conservare se angajează să elaboreze un nou plan de gestionare sau un instrument echivalent în conformitate cu obiectivele de conservare înainte de sfârșitul planului anterior.

6.   Cerințe minime suplimentare

6.1.

În cadrul acestei activități se exclude compensarea impactului unei alte activități economice (10). Numai câștigurile nete în materie de biodiversitate obținute din conservare/refacere pot fi contabilizate drept contribuție substanțială în cadrul acestei activități (11).

6.2.

Introducerea de specii alogene invazive este prevenită sau răspândirea lor este gestionată în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1143/2014.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(1)

Atenuarea schimbărilor climatice

Activitatea nu presupune degradarea terenurilor cu stocuri mari de carbon (12) și nici degradarea mediului marin cu stocuri mari de carbon.

(2)

Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)

Tranziția către o economie circulară

N/A

(5)

Prevenirea și controlul poluării

Utilizarea pesticidelor este redusă la minimum și sunt favorizate abordări sau tehnici alternative, care pot include alternative nechimice la pesticide, în conformitate cu Directiva 2009/128/CE, cu excepția cazurilor în care utilizarea pesticidelor este necesară pentru a controla focarele de dăunători și de boli.

Activitatea reduce la minimum utilizarea îngrășămintelor, inclusiv a dejecțiilor animaliere, astfel încât să nu depășească ceea ce este necesar pentru îndeplinirea obiectivelor de conservare și refacere a zonei și respectă codurile de bune practici agricole și planurile de acțiune privind nitrații din zonele vulnerabile la nitrați stabilite în conformitate cu Directiva 91/676/CEE a Consiliului (13). Activitatea respectă dispozițiile Regulamentului (UE) 2019/1009 sau normele naționale privind îngrășămintele sau amelioratorii de sol pentru uz agricol.

Se iau măsuri bine documentate și verificabile pentru a se evita utilizarea substanțelor active enumerate în partea A a anexei I la Regulamentul (UE) 2019/1021 (14), Convenția de la Rotterdam privind procedura de consimțământ prealabil în cunoștință de cauză aplicabilă anumitor produse chimice și pesticide periculoase care fac obiectul comerțului internațional, Convenția de la Minamata privind mercurul, Protocolul de la Montreal privind substanțele care epuizează stratul de ozon, precum și utilizarea substanțelor active care se încadrează în categoria Ia („extrem de periculoase”) sau Ib („deosebit de periculoase”) din Clasificarea recomandată de OMS a pesticidelor în funcție de pericol (15).

Se previne poluarea apei și a solului și se iau măsuri de curățare în caz de poluare.

Activitatea respectă legislația națională relevantă privind substanțele active.

2.    Activități de cazare

2.1.   Hoteluri, cazări de vacanță, terenuri de camping și cazări similare

Descrierea activității

Furnizarea de servicii de cazare turistică pe termen scurt (16), cu sau fără servicii conexe, inclusiv servicii de curățenie, de alimentație și băuturi, servicii de parcare, servicii de spălătorie, piscine și săli de sport, facilități de recreere, precum și spații pentru conferințe și convenții.

Aceasta include cazarea oferită de:

(a)

hoteluri și moteluri de toate tipurile;

(b)

case de vacanță;

(c)

apartamente pentru vizitatori, bungalow-uri, căsuțe și cabane;

(d)

hoteluri pentru tineri și refugii montane;

(e)

terenuri de camping și parcuri pentru rulote;

(f)

spații și facilități pentru vehiculele de agrement;

(g)

tabere de agrement și tabere de pescuit și de vânătoare;

(h)

adăposturi sau spații plane pentru adăposturi bivuac pentru montarea corturilor sau a sacilor de dormit.

Această categorie nu include:

(a)

punerea la dispoziție de locuințe și de apartamente mobilate sau nemobilate pentru o utilizare mai îndelungată, de obicei lunară sau anuală;

(b)

navele de croazieră.

Compensările pentru conservare sau refacere ale impacturilor definite în etapa autorizării oficiale a activității turistice nu sunt considerate o contribuție la măsurile de conservare sau de refacere.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special I55.10, I55.20 și I55.30, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criteriile tehnice de examinare

Contribuția substanțială la protejarea și refacerea biodiversității și a ecosistemelor

1.   Contribuția la activitățile de conservare sau refacere

1.1.

Activitatea contribuie la măsuri de conservare sau de refacere care respectă criteriile tehnice de examinare pentru activitatea „Conservarea habitatelor, a ecosistemelor și a speciilor, inclusiv refacerea acestora” prevăzute în secțiunea 1.1 din prezenta anexă, în arii clar identificate, în cadrul aceleiași destinații turistice unde se află cazarea sau în apropierea acesteia (17). Aria poate fi orice tip de suprafață cu o valoare ridicată de conservare a naturii care face obiectul unui plan de gestionare sau al unui instrument echivalent, cum ar fi un plan de refacere (denumită în continuare „arie de conservare”).

1.2.

Activitățile care contribuie la măsurile de conservare sau refacere menționate la punctul 1.1 sunt definite într-un acord contractual specific sau într-un instrument echivalent între operatorul activității și organizația responsabilă cu conservarea sau refacerea ariei. Acordul acoperă o perioadă minimă de cinci ani și este revizuit periodic, în orice caz cel puțin o dată la cinci ani. Acesta definește obiective clare, cu termene precise, pentru contribuția la aria de conservare sau de refacere. Contribuția la măsurile de conservare sau refacere menționate la punctul 1.1 poate fi financiară sau în natură și poate lua una dintre următoarele forme:

(a)

oferirea sau organizarea de vizite într-o arie de conservare în care se aplică taxe de intrare, de autorizare sau de utilizare;

(b)

exploatarea concesiunilor și a contractelor de leasing pentru servicii direct legate de o arie de conservare (emise de organizația responsabilă cu gestionarea ariei);

(c)

exploatarea structurilor de cazare turistică într-o arie de conservare, dar care nu fac obiectul unei concesiuni (în acord cu organizația responsabilă cu gestionarea ariei);

(d)

oferirea sau gestionarea voluntarilor pentru activități direct legate de conservare (în conformitate cu obiectivele de conservare ale ariei de conservare);

(e)

oferirea sau gestionarea de oportunități educaționale direct legate de conservare și de comportamentul adecvat (în conformitate cu obiectivele de conservare ale ariei de conservare);

(f)

achiziționarea de produse de orice fel, inclusiv alimente, băuturi, articole de artizanat pentru revânzare sau pentru utilizare directă, derivate din practici durabile dintr-o arie de conservare, în acord cu organizația responsabilă cu gestionarea ariei;

(g)

achiziționarea de mărfuri dintr-o arie de conservare în vederea revânzării (sau alte acorduri comerciale care garantează că veniturile obținute din vânzarea de mărfuri se acumulează în aria de conservare);

(h)

plata drepturilor de autor, inclusiv pentru imagini sau denumiri, direct către organizația responsabilă cu gestionarea unei arii de conservare;

(i)

colectarea donațiilor voluntare ale turiștilor, care urmează să fie transferate într-un fond sau cont special creat de organizația responsabilă cu gestionarea unei arii de conservare în mod regulat.

1.3.

Procentul (%) contribuției definite în acordul contractual este cel puțin echivalent cu:

(a)

1 % din cifra de afaceri anuală a unei structuri individuale de cazare turistică, în cazul în care acordul contractual include o singură unitate;

(b)

0,7 % din cifra de afaceri anuală a unei structuri individuale de cazare turistică, în cazul în care acordul contractual sau echivalentul acestuia este colectiv și include un grup de două până la zece unități;

(c)

0,5 % din cifra de afaceri anuală a unei structuri individuale de cazare turistică, în cazul în care acordul contractual sau echivalentul acestuia este colectiv și include un grup de peste zece unități.

Contribuțiile financiare obligatorii aplicate activității în contextul cadrului de reglementare național sau local, inclusiv taxele ecologice sau tarifele, nu sunt considerate o contribuție la activitatea de conservare sau de refacere.

2.   Plan de acțiune pentru contribuția la conservarea naturii

2.1.

Activitatea constă în elaborarea și punerea în aplicare a unui plan de acțiune specific serviciului sau ofertei turistice furnizate, care definește cum se poate desfășura activitatea într-un mod compatibil cu și care contribuie la punerea în aplicare a planului de gestionare sau a instrumentului echivalent pentru aria de conservare la care activitatea intenționează contribuie. Planul include toate măsurile următoare relevante pentru obiectivele de conservare sau de refacere a zonei:

(a)

o serie clar stabilită de obiective și activități care urmăresc să evite sau să reducă la minimum impactul negativ direct asupra biodiversității, inclusiv o analiză a intensității turistice sau a limitei schimbării acceptabile (18) a zonei, elaborată de organizația responsabilă cu conservarea sau refacerea ariei sau de operatorul activității în cooperare cu organizația respectivă (19), care să cuprindă următoarele elemente (20):

(i)

pentru vizitele la siturile naturale: evitarea daunelor directe asupra ecosistemelor sau habitatelor prin gestionarea fluxurilor și a deplasărilor turiștilor;

(ii)

pentru interacțiunea cu fauna sălbatică:

—

evitarea daunelor directe și a perturbărilor prin acțiuni dăunătoare, cum ar fi hrănirea animalelor, distrugerea sau deteriorarea ouălor și a cuiburilor, distrugerea sau îndepărtarea plantelor sau a coralilor;

—

evitarea daunelor indirecte și a perturbării speciilor ca urmare a deplasărilor locale ale turiștilor, cum ar fi aruncarea de gunoaie, poluare fonică, cu plastic, chimică sau luminoasă;

—

prevenirea și evitarea introducerii de specii alogene invazive (21);

(iii)

pentru recoltarea de exemplare aparținând faunei și florei sălbatice și comerțul cu acestea (22): nu se recoltează, consumă, vând exemplare aparținând speciilor sălbatice de faună și floră protejate;

(b)

după caz, o descriere a acordurilor de parteneriat cu entitățile de gestionare a conservării, cu ONG-urile sau comunitățile locale pentru a contribui la conservarea sau refacerea ariei la care intenționează să contribuie;

(c)

un plan de informare și sensibilizare cu privire la biodiversitate, legat de impactul specific al activităților turistice (23);

(d)

un cadru clar pentru monitorizarea și măsurarea continuă a eficacității contribuției, inclusiv o abordare adaptivă care să permită identificarea acțiunilor corective, dacă este necesar.

3.   Sistemul de gestionare durabilă a lanțului de aprovizionare și a mediului

3.1.

Structura propune o proporție corespunzătoare de produse conforme cu cele mai bune practici existente pe piață (de exemplu, alimente și băuturi, lemn, inclusiv mobilă, hârtie, carton și produse din plastic) certificate în conformitate cu standardele de mediu (24). Structura se angajează să efectueze îmbunătățiri continue în ceea ce privește proporția produselor certificate de o parte terță independentă.

3.2.

Pentru structurile de cazare cu peste 50 de angajați, activitatea îndeplinește unul dintre următoarele criterii:

(a)

structura dispune de un sistem de management de mediu (EMS) care necesită o certificare din partea unei părți terțe, cum ar fi sistemul UE de management de mediu și audit (25) (EMAS), ISO 14001:2015 (26) sau un standard echivalent, aliniat la cele mai bune practici de management de mediu și la performanțele de referință, cum ar fi documentul de referință EMAS pentru sectorul turismului (27) sau un standard național sau internațional echivalent;

(b)

structura a primit o etichetă ecologică a UE pentru unități de cazare turistică sau o etichetă echivalentă EN ISO 14024:2018 (28) de tip I sau o etichetă voluntară echivalentă care îndeplinește cerințe echivalente (29).

4.   Cerințe minime

4.1.

S-a realizat o evaluare a impactului asupra mediului sau s-a parcurs etapa de încadrare (30), în conformitate cu Directiva 2011/92/UE (31). În cazul în care a fost efectuată o evaluare a impactului asupra mediului, sunt puse în aplicare măsurile de atenuare și compensare necesare pentru protecția mediului.

Activitatea nu are efecte adverse semnificative asupra zonelor protejate (situri din patrimoniul mondial UNESCO, zone esențiale pentru biodiversitate, precum și alte zone protejate decât siturile Natura 2000) și nici asupra speciilor protejate, pe baza unei evaluări a impactului acesteia care să ia în considerare cele mai bune cunoștințe disponibile (32). Activitatea nu afectează negativ refacerea sau menținerea populațiilor speciilor și a tipurilor de habitate protejate în temeiul dreptului intern la o stare de conservare favorabilă.

În Uniune, în ceea ce privește siturile Natura 2000, activitatea nu are efecte semnificative asupra siturilor Natura 2000, având în vedere obiectivele lor de conservare, pe baza unei evaluări corespunzătoare efectuate în conformitate cu articolul 6 alineatul (3) din Directiva 92/43/CEE.

Activitatea nu afectează negativ, în Uniune, în nicio zonă, refacerea sau menținerea populațiilor din speciile protejate la o stare de conservare favorabilă în temeiul Directivelor 92/43/CEE și 2009/147/CE. De asemenea, activitatea nu afectează negativ refacerea sau menținerea la o stare de conservare favorabilă a tipurilor de habitate protejate în temeiul Directivei 92/43/CEE.

4.2.

Introducerea de specii alogene invazive este prevenită sau răspândirea lor este gestionată în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1143/2014.

4.3.

Vânătoarea și activitățile de pescuit de agrement sunt permise numai în cazul în care sunt incluse în mod explicit în planul de conservare sau gestionare al ariei de conservare, astfel cum a fost stabilit de entitatea de gestionare și desfășurat în conformitate cu dreptul Uniunii și cu dreptul intern aplicabil.

5.   Auditul

La începutul activității și, ulterior, cel puțin o dată la cinci ani, respectarea criteriilor tehnice de examinare este controlată de autoritățile naționale competente relevante sau de un certificator terț independent, cum ar fi un sistem specific de certificare sau de acreditare, la cererea autorităților naționale sau a operatorului activității.

Certificatorul terț independent nu poate să aibă niciun conflict de interese, în special cu proprietarul sau cu finanțatorul, și nu poate fi implicat în dezvoltarea sau exploatarea activității.

Pentru a reduce costurile, auditurile pot fi efectuate împreună cu orice alt audit.

Principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”

(1)

Atenuarea schimbărilor climatice

În cazul clădirilor construite înainte de 31 decembrie 2020, clădirea are cel puțin clasa C la certificatul de performanță energetică (EPC). Ca alternativă, clădirea se situează în primele 30 % din parcul imobiliar național sau regional în ceea ce privește cererea operațională de energie primară (PED), lucru demonstrat pe baza unor dovezi adecvate, care compară cel puțin performanța activului relevant cu performanța parcului național sau regional construit înainte de 31 decembrie 2020 și care face cel puțin distincția între clădirile rezidențiale și cele nerezidențiale.

Pentru clădirile construite după 31 decembrie 2020, cererea de energie primară (PED) (33) care definește performanța energetică a clădirii care rezultă din construcție nu depășește pragul stabilit pentru cerințele privind clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero (NZEB) în cadrul reglementărilor naționale de punere în aplicare a Directivei 2010/31/UE. Performanța energetică este certificată printr-un certificat de performanță energetică (CPE).

Activitatea nu presupune degradarea terenurilor cu stocuri mari de carbon (34) și nici degradarea mediului marin cu stocuri mari de carbon.

(2)

Adaptarea la schimbările climatice

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele A la prezenta anexă.

(3)

Utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele B la prezenta anexă.

(4)

Tranziția către o economie circulară

Structura de cazare:

(a)

nu utilizează și nu oferă invitaților săi niciunul dintre elementele enumerate în partea B din anexa la Directiva (UE) 2019/904 a Parlamentului European și a Consiliului (35);

(b)

separă la sursă hârtia, metalul, plasticul, sticla și biodeșeurile, în cazul în care în zonă există posibilități de colectare separată pentru aceste materiale (36);

(c)

are un plan de prevenire a deșeurilor alimentare, cu un obiectiv cantitativ specific, cu termene precise, de reducere a deșeurilor alimentare (37).

(5)

Prevenirea și controlul poluării

Activitatea îndeplinește criteriile stabilite în apendicele C la prezenta anexă.

Activitatea este conformă cu Directiva (UE) 2015/2193 a Parlamentului European și a Consiliului (38).

Poluarea fonică, poluarea cu plastic, poluarea luminoasă și poluarea chimică sunt reduse la minimum.

(1)   „Habitat” înseamnă un areal terestru sau acvatic care se distinge prin anumite caracteristici geografice, abiotice și biotice naturale sau seminaturale, în conformitate cu articolul 1 litera (b) din Directiva 92/43/CEE.

(2)   „Ecosisteme” înseamnă un complex dinamic de comunități de plante, animale și microorganisme și mediul lor abiotic, care interacționează ca o unitate funcțională și include tipuri de habitate, habitate ale speciilor și populații de specii.

(3)  Articolul 2 „Utilizarea termenilor” din Convenția privind diversitatea biologică (CBD), (versiunea din 27.6.2023, disponibilă la adresa: https://www.cbd.int/convention/articles/?a=cbd-02).

(4)   „Stare bună” înseamnă o stare în care caracteristicile esențiale ale unui ecosistem, și anume starea sa fizică, chimică, compozițională, structurală și funcțională, precum și caracteristicile sale legate de peisajele terestre și marine, reflectă nivelul ridicat de integritate ecologică, stabilitate și reziliență necesar pentru a asigura menținerea sa pe termen lung, fără a aduce atingere definițiilor mai specifice ale „stării bune” din diferite cadre juridice.

(5)   „Habitatul unei specii” înseamnă mediul descris de factori abiotici și biotici specifici, în care se regăsește o specie la orice stadiu al ciclului său biologic.

(6)  Regulamentul (UE) nr. 691/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 6 iulie 2011 privind conturile economice de mediu europene (JO L 192, 22.7.2011, p. 1).

(7)  Planul de refacere poate face parte dintr-un plan de gestionare. În cazul în care aria face obiectul unui plan de gestionare, nu este necesar un plan suplimentar de refacere.

(8)  A se vedea https://www.iucn.org/theme/protected-areas/about/protected-area-categories, versiunea din 27.6.2023.

(9)  Definiția OECM și orientările pentru aplicarea acestora sunt prevăzute în Decizia 14/8 a Convenției ONU privind diversitatea biologică (versiunea din 27.6.2023: https://www.cbd.int/doc/decisions/cop-14/cop-14-dec-08-en.pdf).

(10)  Măsurile de compensare a efectelor asupra biodiversității sunt rezultate măsurabile în materie de conservare obținute datorită măsurilor menite să compenseze efectele reziduale, inevitabile și negative asupra biodiversității generate de o activitate sau de un proiect după ce s-au luat măsuri corespunzătoare de prevenire și atenuare. Obiectivul compensării efectelor asupra biodiversității este de a menține aceleași valori ale biodiversității (în ceea ce privește habitatele, speciile sau ecosistemele) ca cele care sunt afectate negativ de activitate sau proiect.

(11)  Aceasta poate include rezultate suplimentare în materie de conservare/refacere, în plus față de măsura de compensare.

(12)   „Teren cu stocuri mari de carbon” înseamnă zonele umede, inclusiv turbăriile, și suprafețele dens împădurite, în sensul articolului 29 alineatul (4) literele (a), (b) și (c) din Directiva (UE) 2018/2001.

(13)  Directiva 91/676/CEE a Consiliului din 12 decembrie 1991 privind protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole (JO L 375, 31.12.1991, p. 1).

(14)  Care pune în aplicare în Uniune Convenția de la Stockholm privind poluanții organici persistenți (JO L 209, 31.7.2006, p. 3).

(15)  Clasificarea recomandată de OMS a pesticidelor în funcție de pericol (versiunea 2019) (versiunea din 27.6.2023: https://apps.who.int/iris/bitstream/handle/10665/332193/9789240005662-eng.pdf?ua=1).

(16)   „Turism” înseamnă activitatea vizitatorilor care efectuează o călătorie într-o destinație principală în afara mediului lor obișnuit, cu o durată mai mică de un an, în orice scop principal, inclusiv pentru afaceri, activități recreative sau alt scop personal, diferit de cel de a fi angajat de o entitate rezidentă în locul vizitat; a se vedea glosarul Eurostat privind statisticile explicate, (versiunea din 27.6.2023: https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=Glossary:Tourism).

(17)  În acest context, „destinația turistică” este definită ca o arie geografică vizitată, care constă într-o serie de resurse și atracții promovate în mod obișnuit de o organizație de gestionare a destinației turistice sau de un oficiu de turism local, subnațional sau național.

(18)   „Intensitatea turistică” este definită ca numărul maxim de persoane care pot vizita o destinație turistică în același timp, fără a provoca distrugerea mediului fizic, economic și sociocultural și o scădere inacceptabilă a calității satisfacției vizitatorilor (UNEP/MAP/PAP, 1997).

(19)  Intensitatea turistică poate fi stabilită și în cadrul evaluării impactului asupra mediului (EIM) sau al etapei de încadrare menționate la punctul 4.1.

(20)  În conformitate cu Criteriile industriale stabilite pentru hoteluri de Consiliul mondial pentru turism durabil (Global Sustainable Tourism Council – GSTC) (versiunea din 27.6.2023: https://www.gstcouncil.org/gstc-criteria/gstc-industry-criteria-for-hotels).

(21)  Introducerea de specii alogene invazive este prevenită sau răspândirea lor este gestionată în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1143/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 octombrie 2014 privind prevenirea și gestionarea introducerii și răspândirii speciilor alogene invazive (JO L 317, 4.11.2014, p. 35). În afara UE, se face trimitere la legislația națională și la Orientările voluntare suplimentare ale CBD pentru evitarea introducerii neintenționate a speciilor alogene invazive, asociate comerțului cu organisme vii (versiunea din 27.6.2023, disponibile la 14/11. Invasive alien species (cbd.int) (Specii alogene invazive).

(22)  În conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 338/97 al Consiliului din 9 decembrie 1996 privind protecția speciilor faunei și florei sălbatice prin controlul comerțului cu acestea (JO L 61, 3.3.1997, p. 1) și cu Regulamentul (CE) nr. 865/2006 al Comisiei din 4 mai 2006 de stabilire a normelor de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 338/97 al Consiliului privind protecția speciilor faunei și florei sălbatice prin controlul comerțului cu acestea (JO L 166, 19.6.2006, p. 1), care pun în aplicare în Uniune Convenția privind comerțul internațional cu specii ale faunei și florei sălbatice pe cale de dispariție (CITES). Pentru activități în țări terțe, în conformitate cu Convenția privind comerțul internațional cu specii ale faunei și florei sălbatice pe cale de dispariție (CITES).

(23)  În conformitate cu eticheta ecologică a UE pentru serviciile de cazare pentru turiști, criteriul 26a: Structura de cazare turistică oferă informații privind măsurile întreprinse pe plan local pentru conservarea biodiversității, a peisajelor și a naturii.

(24)  Cum ar fi eticheta ecologică a UE pentru unitățile de cazare turistică, în conformitate cu Decizia (UE) 2017/175 a Comisiei din 25 ianuarie 2017 privind stabilirea criteriilor de acordare a etichetei ecologice a UE pentru unitățile turistice de cazare [notificată cu numărul C(2017) 299] (JO L 28, 2.2.2017, p. 9), certificarea ecologică a UE pentru produse alimentare și băuturi în conformitate cu Regulamentul (UE) 2018/848 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 privind producția ecologică și etichetarea produselor ecologice și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 834/2007 al Consiliului (JO L 150, 14.6.2018, p. 1), eticheta FSC pentru produsele din lemn și din hârtie (versiunea din 27.6.2023: https://fsc.org/en) sau Rainforest Alliance pentru anumite produse de bază (versiunea din 27.6.2023: https://www.rainforest-alliance.org/for-business/2020-certification-program).

(25)  În conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1221/2009.

(26)  EN ISO 14001:2015 Sisteme de management de mediu – Cerințe cu instrucțiuni de utilizare.

(27)  Decizia (UE) 2016/611 a Comisiei din 15 aprilie 2016 privind documentul de referință referitor la cele mai bune practici de management de mediu, indicatorii sectoriali de performanță de mediu și parametrii de excelență pentru sectorul turismului, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1221/2009 privind participarea voluntară a organizațiilor la un sistem comunitar de management de mediu și audit (EMAS) [notificată cu numărul C(2016) 2137] (JO L 104, 20.4.2016, p. 27).

(28)  ISO 14024:2018 Etichete și declarații de mediu – Etichetarea ecologică de tip I – Principii și proceduri.

(29)  În special, cerințele includ: urmând o abordare bazată pe criterii multiple; criteriile sunt elaborate printr-un proces independent, bazat pe date științifice, sunt disponibile publicului și depășesc cerințele legislației; faptul că eticheta se bazează pe o procedură de control imparțială prin intermediul verificării de către terți.

(30)  Procedura prin care autoritatea competentă stabilește dacă proiectele enumerate în anexa II la Directiva 2011/92/UE trebuie să facă obiectul unei evaluări a impactului asupra mediului [astfel cum se prevede la articolul 4 alineatul (2) din directiva menționată].

(31)  În cazul activităților din țările terțe, în conformitate cu legislația națională aplicabilă sau cu standardele internaționale echivalente care impun obligația de a finaliza o evaluare a impactului sau de a parcurge etapa de încadrare, de exemplu, Standardul de performanță nr. 1 al Corporației Financiare Internaționale (CFI): Evaluarea și gestionarea riscurilor sociale și de mediu.

(32)  În cazul activităților desfășurate în țări terțe, în conformitate cu legislația națională aplicabilă sau cu standardele internaționale echivalente care au drept obiectiv conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică și care impun obligația de a efectua (1) o procedură de încadrare pentru a stabili dacă, pentru o activitate dată, este necesară o evaluare adecvată a impactului posibil asupra habitatelor și speciilor protejate; (2) respectiva evaluare adecvată în cazul în care în etapa de încadrare se determină necesitatea evaluării, de exemplu Standardul de performanță nr. 6 al CFI: Conservarea biodiversității și gestionarea durabilă a resurselor naturale vii.

(33)  Cantitatea de energie calculată necesară pentru a satisface cererea de energie asociată utilizărilor tipice ale unei clădiri, exprimată în kWh/m2 pe an cu ajutorul unui indicator numeric al consumului total de energie primară, pe baza metodologiei naționale de calcul relevante și astfel cum este înscrisă în certificatul de performanță energetică (EPC).

(34)   „Teren cu stocuri mari de carbon” înseamnă zonele umede, inclusiv turbăriile, și suprafețele dens împădurite, în sensul articolului 29 alineatul (4) literele (a), (b) și (c) din Directiva (UE) 2018/2001.

(35)  Directiva (UE) 2019/904 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iunie 2019 privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului (JO L 155, 12.6.2019, p. 1).

(36)  Numai materialele pentru care există posibilități de colectare separată trebuie să fie separate la sursă de către structură.

(37)   „Deșeuri alimentare”, astfel cum sunt definite la articolul 3 punctul 4a; din Directiva 2008/98/CE.

(38)  Directiva (UE) 2015/2193 a Parlamentului European și a Consiliului din 25 noiembrie 2015 privind limitarea emisiilor în atmosferă a anumitor poluanți provenind de la instalații medii de ardere (JO L 313, 28.11.2015, p. 1).

Apendicele A

Criteriile generice aferente principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” pentru adaptarea la schimbările climatice

I.   Criterii

Riscurile climatice fizice care sunt semnificative pentru activitate au fost identificate pe baza riscurilor enumerate în tabelul din secțiunea II a prezentului apendice, prin efectuarea unei evaluări robuste a riscurilor climatice și a vulnerabilității, cu parcurgerea următoarelor etape:

(a)

etapa de încadrare a activității, pentru a identifica acele riscuri climatice incluse în lista din secțiunea II a prezentului apendice care pot afecta performanța activității economice pe durata sa de viață preconizată;

(b)

în cazul în care evaluarea activității arată că aceasta este expusă unuia sau mai multor riscuri climatice fizice incluse în lista din secțiunea II a prezentului apendice, o evaluare a riscurilor climatice și a vulnerabilității pentru a se determina dacă riscurile climatice fizice sunt semnificative pentru activitatea economică respectivă;

(c)

o evaluare a soluțiilor de adaptare care pot reduce riscul climatic fizic identificat.

Evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității este proporțională cu dimensiunea activității și cu durata de viață preconizată a acesteia, astfel încât:

(a)

pentru activitățile cu o durată de viață estimată mai mică de 10 ani, evaluarea se realizează cel puțin prin utilizarea unor proiecții climatice la cea mai mică scară adecvată;

(b)

pentru toate celelalte activități, evaluarea se realizează utilizând proiecții climatice de ultimă generație și la cea mai înaltă rezoluție disponibilă, pentru gama existentă de scenarii pentru viitor (1) care este compatibilă cu durata de viață preconizată a activității, incluzând, cel puțin, scenarii bazate pe proiecții climatice pe o perioadă de 10-30 de ani pentru investițiile majore.

Proiecțiile climatice și evaluarea impactului se bazează pe cele mai bune practici și pe orientările disponibile și iau în considerare cele mai recente cunoștințe științifice legate de analiza vulnerabilității și a riscurilor și metodologiile aferente, în conformitate cu cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (2), cele mai recente publicații științifice evaluate inter pares și cele mai recente modele cu sursă deschisă (3) sau cu plată.

În cazul activităților existente și al activităților noi care utilizează active fizice existente, operatorul economic pune în aplicare soluții fizice și nefizice („soluții de adaptare”), pe o perioadă de până la cinci ani, care reduc cele mai importante riscuri climatice fizice identificate care sunt semnificative pentru activitatea respectivă. În consecință, se elaborează un plan de adaptare pentru punerea în aplicare a acestor soluții.

În cazul activităților noi și al activitățile existente care utilizează active fizice nou construite, operatorul economic integrează, în momentul proiectării și al construcției, soluțiile de adaptare care reduc cele mai importante riscuri climatice fizice identificate care sunt semnificative pentru activitatea respectivă și le pune în aplicare înainte de începerea operațiunilor.

Soluțiile de adaptare puse în aplicare nu afectează negativ eforturile de adaptare la riscurile climatice fizice sau nivelul de reziliență la acestea al altor persoane, al naturii, al patrimoniului cultural, al activelor și al altor activități economice; sunt coerente cu strategiile și planurile de adaptare de la nivel local, sectorial, regional sau național; și iau în calcul utilizarea soluțiilor bazate pe natură (4) sau se bazează, în măsura posibilului, pe infrastructura albastră sau pe infrastructura verde (5).

II.   Clasificarea pericolelor legate de climă (6)

 

Riscuri legate de temperatură

Riscuri legate de vânt

Riscuri legate de ape

Riscuri legate de masa solidă

Cronice

Schimbarea temperaturii (aer, apă dulce, apă de mare)

Schimbarea regimului vântului

Schimbarea regimului precipitaților și a tipurilor de precipitații (ploaie, grindină, zăpadă/gheață)

Eroziunea costieră

Stresul termic

 

Precipitații sau variabilitate hidrologică

Degradarea solului

Variabilitatea temperaturii

 

Acidificarea oceanelor

Eroziunea solului

Topirea permafrostului

 

Intruziunea salină

Solifluxiune

 

 

Creșterea nivelului mării

 

 

 

Stresul hidric

 

Acute

Val de căldură

Ciclon, uragan, taifun

Secetă

Avalanșă

Val de frig/îngheț

Furtună (inclusiv viscole și furtuni de praf și de nisip)

Precipitații abundente (ploaie, grindină, zăpadă/gheață)

Alunecare de teren

Incendiu forestier

Tornadă

Inundație (costieră, fluvială, pluvială, subterană)

Subsidență

 

 

Golirea bruscă a lacurilor glaciare

 

(1)  Scenariile pentru viitor includ mai multe traiectorii reprezentative ale evoluției concentrației (RCP) stabilite de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice, și anume RCP2.6, RCP4.5, RCP6.0 și RCP8.5.

(2)  Rapoarte de evaluare privind schimbările climatice: impact, adaptare și vulnerabilitate, publicate periodic de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), organismul Organizației Națiunilor Unite pentru evaluarea aspectelor științifice legate de rezultatele schimbărilor climatice, https://www.ipcc.ch/reports.

(3)  De exemplu, serviciile Copernicus gestionate de Comisia Europeană.

(4)  Soluțiile bazate pe natură sunt definite ca soluții inspirate și sprijinite de natură, care sunt eficiente din punctul de vedere al costurilor, oferă simultan beneficii de mediu, sociale și economice și contribuie la consolidarea rezilienței. Aceste soluții aduc într-o mai mare măsură și în mod mai diversificat natura, precum și elementele și procesele naturale în orașe, în peisajele terestre și marine, prin intervenții sistemice adaptate la realitatea locală și eficiente din punctul de vedere al resurselor”. Așadar, soluțiile bazate pe natură aduc beneficii biodiversității și sprijină furnizarea unei game de servicii ecosistemice. (versiunea din 27.6.2023: https://ec.europa.eu/research/environment/index.cfm?pg=nbs).

(5)  A se vedea Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Infrastructurile ecologice – Valorificarea capitalului natural al Europei [COM(2013) 249 final].

(6)  Lista pericolelor legate de climă din acest tabel nu este exhaustivă, fiind doar o listă indicativă a celor mai răspândite pericole care trebuie luate în considerare, ca un minim, la evaluarea riscurilor climatice și a vulnerabilității.

Apendicele B

Criteriile generice aferente principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” pentru utilizarea durabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine

Riscurile de degradare a mediului legate de menținerea calității apei și de evitarea stresului hidric sunt identificate și abordate cu scopul de a atinge o stare bună a apei și un potențial ecologic bun, astfel cum sunt definite la articolul 2 punctele 22 și 23 din Regulamentul (UE) 2020/852, în conformitate cu Directiva 2000/60/CE (1) și cu un plan de gestionare a utilizării și protecției apei, elaborat în temeiul acesteia pentru corpul sau corpurile de apă potențial afectat(e), în consultare cu părțile interesate relevante.

În cazul în care se efectuează o evaluare a impactului asupra mediului în conformitate cu Directiva 2011/92/UE și aceasta include o evaluare a impactului asupra apei în conformitate cu Directiva 2000/60/CE, nu este necesară o evaluare suplimentară a impactului asupra apei, cu condiția ca riscurile identificate să fi fost abordate.

Activitatea nu împiedică atingerea unei stări ecologice bune a apelor marine sau nu deteriorează apele marine care se află deja într-o stare ecologică bună, astfel cum este definită la articolul 3 punctul 5 din Directiva 2008/56/CE (2), ținând seama de Decizia (UE) 2017/848 în ceea ce privește criteriile și standardele metodologice relevante pentru descriptorii respectivi.

(1)  În cazul activităților desfășurate în țări terțe, în conformitate cu legislația națională aplicabilă sau cu standardele internaționale care urmăresc obiective echivalente privind starea bună a apei și potențialul ecologic bun, prin norme procedurale și de fond echivalente, și anume un plan de gestionare a utilizării și protecției apei elaborat în consultare cu părțile interesate relevante, care să asigure că 1) se evaluează impactul activităților asupra stării identificate sau asupra potențialului ecologic al corpului sau corpurilor de apă potențial afectat(e) și 2) se evită deteriorarea stării bune/potențialului ecologic bun sau împiedicarea atingerii unei stări bune/unui potențial ecologic bun sau, în cazul în care acest lucru nu este posibil, 3) neatingerea acestor obiective este justificată de lipsa unor alternative de mediu mai bune care nu sunt disproporționat de costisitoare/nu sunt fezabile din punct de vedere tehnic, și că se iau toate măsurile practice pentru a atenua impactul negativ asupra stării corpului de apă.

(2)  Definiția prevăzută la articolul 3 punctul 5 din Directiva 2008/56/CE prevede, în special, că starea ecologică bună se determină pe baza descriptorilor calitativi prevăzuți în anexa I la directiva respectivă.

Apendicele C

Criteriile generice aferente principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” pentru prevenirea și controlul poluării în ceea ce privește utilizarea și prezența substanțelor chimice

Activitatea nu conduce la fabricarea, introducerea pe piață sau utilizarea:

(a)

ca atare, în amestecuri sau în articole, a substanțelor enumerate în anexa I sau anexa II la Regulamentul (UE) 2019/1021, cu excepția cazului în care substanțele sunt prezente ca urme neintenționate de contaminant;

(b)

mercurului și a compușilor mercurului, a amestecurilor acestora și a produselor cu adaos de mercur, astfel cum sunt definite la articolul 2 din Regulamentul (UE) 2017/852;

(c)

ca atare, în amestecuri sau în articole, a substanțelor enumerate în anexa I sau anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1005/2009;

(d)

ca atare, în amestecuri sau în articole, a substanțelor enumerate în anexa II la Directiva 2011/65/UE, cu excepția cazului în care se respectă pe deplin articolul 4 alineatul (1) din directiva respectivă;

(e)

ca atare, în amestecuri sau în articole, a substanțelor enumerate în anexa XVII la Regulamentul (CE) nr. 1907/2006, cu excepția cazului în care se respectă pe deplin condițiile specificate în anexa respectivă;

(f)

ca atare, în amestecuri sau în articole, într-o concentrație de peste 0,1 % fracție masică (g/g), a substanțelor care îndeplinesc criteriile prevăzute la articolul 57 din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 și care au fost identificate în conformitate cu articolul 59 alineatul (1) din regulamentul respectiv pe o perioadă de cel puțin 18 luni, cu excepția cazului în care operatorii estimează și dovedesc pe bază de documente justificative că pe piață nu există substanțe sau tehnologii alternative adecvate și că acestea sunt utilizate în condiții controlate (1).

În plus, activitatea nu conduce la fabricarea, prezența în produsul final sau în producția finală sau la introducerea pe piață a altor substanțe, ca atare, în amestecuri sau în articole, într-o concentrație de peste 0,1 % fracție masică (g/g), care îndeplinesc criteriile din Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 pentru una din clasele sau categoriile de pericol menționate la articolul 57 din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006, cu excepția cazului în care operatorii estimează și dovedesc pe bază de documente justificative că pe piață nu există substanțe sau tehnologii alternative adecvate și că acestea sunt utilizate în condiții controlate (2).

(1)  Comisia va revizui excepțiile de la interdicția de producere, de introducere pe piață sau de utilizare a substanțelor menționate la litera (f) după ce va publica principiile orizontale privind utilizarea esențială a substanțelor chimice.

(2)  Comisia va revizui excepțiile de la interdicția de producere, de prezență în produsul final sau în producția finală sau de introducere pe piață a substanțelor menționate la prezentul alineat după ce va publica principiile orizontale privind utilizarea esențială a substanțelor chimice.

ANEXA V

Modificări aduse anexelor I, II, III, IV, V, VII, IX și X la Regulamentul delegat (UE) 2021/2178

1.   

Anexa I se modifică după cum urmează:

(a)

în secțiunea 1.1.2.2, al cincilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Numărătorul conține partea din CapEx menționată la primul paragraf de la prezentul punct care contribuie în mod substanțial la oricare dintre obiectivele de mediu. Numărătorul prevede o defalcare a părții din CapEx alocate contribuției substanțiale la fiecare obiectiv de mediu.”;

(b)

în secțiunea 1.1.3.2, al patrulea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Numărătorul include partea din OpEx menționată la primul paragraf de la prezentul punct care contribuie în mod substanțial la oricare dintre obiectivele de mediu. Numărătorul prevede o defalcare a părții din OpEx alocate pentru contribuția substanțială la fiecare obiectiv de mediu.”;

(c)

în secțiunea 1.2.1, al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„În ceea ce privește cifra de afaceri și cheltuielile de capital, societățile nefinanciare includ trimiteri la elementele din rândurile relevante din declarațiile financiare.”;

(d)

în secțiunea 2, litera (e) se înlocuiește cu următorul text:

„(e)

întreprinderile nefinanciare identifică activitățile economice neeligibile din punctul de vedere al taxonomiei și furnizează informații privind proporția la numitorul indicatorilor-cheie de performanță privind cifra de afaceri, cheltuielile de capital (CapEx) și cheltuielile de exploatare (OpEx) ale activităților economice respective la nivelul întreprinderii sau al grupului;”.

2.   

Anexa II se înlocuiește cu anexa următoare:

„ANEXA II

MODELE PENTRU INDICATORII-CHEIE DE PERFORMANȚĂ AI ÎNTREPRINDERILOR NEFINANCIARE

Model: Proporția din cifra de afaceri generată de produse sau servicii asociate cu activitățile economice aliniate la taxonomie – informații furnizate pentru anul N

Exercițiul financiar N

Anul

Criterii privind contribuția substanțială

»Criterii aferente principiului de «a nu aduce prejudicii semnificative (Does Not Significantly Harm – DNSH)  (8)

 

 

 

 

Activități economice (1)

Codul  (1) (2)

Cifra de afaceri (3)

Proporția din cifra de afaceri, anul N (4)

Atenuarea schimbărilor climatice (5)

Adaptarea la schimbările climatice (6)

Apa (7)

Poluarea (8)

Economia circulară (9)

Biodiversitatea (10)

Atenuarea schimbărilor climatice (11)

Adaptarea la schimbările climatice (12)

Apa (13)

Poluarea (14)

Economia circulară (15)

Biodiversitatea (16)

Garanții minime (17)

Proporția din cifra de afaceri aliniată la taxonomie (A.1.) sau eligibilă din punctul de vedere al taxonomiei (A.2.) cifra de afaceri, anul N-1 (18)

Categoria activitate de facilitare (19)

Categoria activitate de tranziție (20)

Text

 

Moneda

%

D; N; N/EL  (2)  (3)

D; N; N/EL  (2)  (3)

D; N; N/EL  (2)  (3)

D; N; N/EL  (2)  (3)

D; N; N/EL  (2)  (3)

D; N; N/EL  (2)  (3)

D/N

D/N

D/N

D/N

D/N

D/N

D/N

%

De facilitare

De tranziție

A.

 ACTIVITĂȚI ELIGIBILE DIN PUNCTUL DE VEDERE AL TAXONOMIEI

A.1.

 Activități durabile din punctul de vedere al mediului (aliniate la taxonomie)

Activitatea 1

 

 

%

 

 

 

 

 

 

D

D

D

D

D

D

D

%

 

 

Activitatea 1 (4)

 

 

%

 

 

 

 

 

 

D

D

D

D

D

D

D

%

De facilitare

 

Activitatea 2

 

 

%

 

 

 

 

 

 

D

D

D

D

D

D

D

%

 

De tranziție

Cifra de afaceri a activităților durabile din punctul de vedere al mediului (aliniate la taxonomie) (A.1)

 

%

%

%

%

%

%

%

D

D

D

D

D

D

D

%

 

 

Din care de facilitare

 

%

%

%

%

%

%

%

D

D

D

D

D

D

D

%

De facilitare

 

Din care de tranziție

 

%

%

 

 

 

 

 

D

D

D

D

D

D

D

%

 

De tranziție

A.2.

 Activități eligibile din punctul de vedere al taxonomiei, dar care nu sunt durabile din punctul de vedere al mediului (activități nealiniate la taxonomie)  (7)

 

EL; N/EL  (6)

EL; N/EL  (6)

EL; N/EL  (6)

EL; N/EL  (6)

EL; N/EL  (6)

EL; N/EL  (6)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Activitatea 1 (5)

 

 

%

EL

EL

 

 

EL

 

 

 

 

 

 

 

 

%

 

 

Cifra de afaceri a activităților eligibile din punctul de vedere al taxonomiei, dar care nu sunt durabile din punctul de vedere al mediului (activități nealiniate la taxonomie) (A.2)

 

%

%

%

%

%

%

%

 

 

 

 

 

 

 

%

 

A.

 Cifra de afaceri a activităților eligibile din punctul de vedere al taxonomiei (A.1+A.2)

 

%

%

%

%

%

%

%

 

 

 

 

 

 

 

 

 

B.

 ACTIVITĂȚI NEELIGIBILE DIN PUNCTUL DE VEDERE AL TAXONOMIEI

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Cifra de afaceri a activităților neeligibile din punctul de vedere al taxonomiei

 

%

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

TOTAL

 

100 %

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Model: Proporția CapEx din produse sau servicii asociate cu activități economice aliniate la taxonomie – informații furnizate pentru anul N

Exercițiul financiar N

Anul

Criterii privind contribuția substanțială

Criterii aferente principiului de «a nu aduce prejudicii semnificative» (Does Not Significantly Harm – DNSH)  (16)

 

 

 

 

Activități economice (1)

Codul  (9) (2)

CapEx (3)

Proporția din CapEx, anul N (4)

Atenuarea schimbărilor climatice (5)

Adaptarea la schimbările climatice (6)

Apa (7)

Poluarea (8)

Economia circulară (9)

Biodiversitatea (10)

Atenuarea schimbărilor climatice (11)

Adaptarea la schimbările climatice (12)

Apa (13)

Poluarea (14)

Economia circulară (15)

Biodiversitatea (16)

Garanții minime (17)

Proporția din cifra de afaceri aliniată la taxonomie (A.1.) sau eligibilă din punctul de vedere al taxonomiei (A.2.) CapEx, anul N-1 (18)

Categoria activitate de facilitare (19)

Categoria activitate de tranziție (20)

Text

 

Moneda

%

D; N; N/EL  (10)  (11)

D; N; N/EL  (10)  (11)

D; N; N/EL  (10)  (11)

D; N; N/EL  (10)  (11)

D; N; N/EL  (10)  (11)

D; N; N/EL  (10)  (11)

D/N

D/N

D/N

D/N

D/N

D/N

D/N

%

De facilitare

De tranziție

A.

 ACTIVITĂȚI ELIGIBILE DIN PUNCTUL DE VEDERE AL TAXONOMIEI

A.1.

 Activități durabile din punctul de vedere al mediului (aliniate la taxonomie)

Activitatea 1

 

 

%

 

 

 

 

 

 

D

D

D

D

D

D

D

%

 

 

Activitatea 1 (12)

 

 

%

 

 

 

 

 

 

D

D

D

D

D

D

D

%

De facilitare

 

Activitatea 2

 

 

%

 

 

 

 

 

 

D

D

D

D

D

D

D

%

 

De tranziție

CapEx aferente activităților durabile din punctul de vedere al mediului (aliniate la taxonomie) (A.1)

 

%

%

%

%

%

%

%

D

D

D

D

D

D

D

%

 

 

Din care de facilitare

 

%

%

%

%

%

%

%

D

D

D

D

D

D

D

%

De facilitare

 

Din care de tranziție

 

%

%

 

 

 

 

 

D

D

D

D

D

D

D

%

 

De tranziție

A.2.

 Activități eligibile din punctul de vedere al taxonomiei, dar care nu sunt durabile din punctul de vedere al mediului (activități nealiniate la taxonomie)  (15)

 

EL; N/EL  (14)

EL; N/EL  (14)

EL; N/EL  (14)

EL; N/EL  (14)

EL; N/EL  (14)

EL; N/EL  (14)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Activitatea 1 (13)

 

 

%

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

%

 

 

CapEx aferente activităților eligibile din punctul de vedere al taxonomiei, dar care nu sunt durabile din punctul de vedere al mediului (activități nealiniate la taxonomie) (A.2)

 

%

%

%

%

%

%

%

 

 

 

 

 

 

 

%

 

A.

 CapEx aferente activităților eligibile din punctul de vedere al taxonomiei (A.1+A.2)

 

%

%

%

%

%

%

%

 

 

 

 

 

 

 

 

 

B.

 ACTIVITĂȚI NEELIGIBILE DIN PUNCTUL DE VEDERE AL TAXONOMIEI

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

CapEx aferente activităților neeligibile din punctul de vedere al taxonomiei

 

%

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

TOTAL

 

100 %

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Model: Proporția OpEx din produse sau servicii asociate cu activități economice aliniate la taxonomie – informații furnizate pentru anul N

Exercițiul financiar N

Anul

Criterii privind contribuția substanțială

Criterii aferente principiului de «a nu aduce prejudicii semnificative» (Does Not Significantly Harm – DNSH)  (22)

 

 

 

 

Activități economice (1)

Codul  (17) (2)

OpEx (3)

Proporția din OpEx, anul N (4)

Atenuarea schimbărilor climatice (5)

Adaptarea la schimbările climatice (6)

Apa (7)

Poluarea (8)

Economia circulară (9)

Biodiversitatea (10)

Atenuarea schimbărilor climatice (11)

Adaptarea la schimbările climatice (12)

Apa (13)

Poluarea (14)

Economia circulară (15)

Biodiversitatea (16)

Garanții minime (17)

Proporția din cifra de afaceri aliniată la taxonomie (A.1.) sau eligibilă din punctul de vedere al taxonomiei (A.2.) OpEx, anul N-1 (18)

Categoria activitate de facilitare (19)

Categoria activitate de tranziție (20)

Text

 

Moneda

%

D; N; N/EL  (18)  (19)

D; N; N/EL  (18)  (19)

D; N; N/EL  (18)  (19)

D; N; N/EL  (18)  (19)

D; N; N/EL  (18)  (19)

D; N; N/EL  (18)  (19)

D/N

D/N

D/N

D/N

D/N

D/N

D/N

%

De facilitare

De tranziție

A.

 ACTIVITĂȚI ELIGIBILE DIN PUNCTUL DE VEDERE AL TAXONOMIEI

A.1.

 Activități durabile din punctul de vedere al mediului (aliniate la taxonomie)

Activitatea 1

 

 

%

 

 

 

 

 

 

D

D

D

D

D

D

D

%

 

 

Activitatea 1 (*1)

 

 

%

 

 

 

 

 

 

D

D

D

D

D

D

D

%

De facilitare

 

Activitatea 2

 

 

%

 

 

 

 

 

 

D

D

D

D

D

D

D

%

 

De tranziție

OpEx aferente activităților durabile din punctul de vedere al mediului (aliniate la taxonomie) (A.1)

 

%

%

%

%

%

%

%

D

D

D

D

D

D

D

%

 

 

Din care de facilitare

 

%

%

%

%

%

%

%

D

D

D

D

D

D

D

%

De facilitare

 

Din care de tranziție

 

%

%

 

 

 

 

 

D

D

D

D

D

D

D

%

 

De tranziție

A.2.

 Activități eligibile din punctul de vedere al taxonomiei, dar care nu sunt durabile din punctul de vedere al mediului (activități nealiniate la taxonomie)  (22)

 

EL; N/EL  (21)

EL; N/EL  (21)

EL; N/EL  (21)

EL; N/EL  (21)

EL; N/EL  (21)

EL; N/EL  (21)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Activitatea 1  (20)

 

 

%

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

%

 

 

OpEx aferente activităților eligibile din punctul de vedere al taxonomiei, dar care nu sunt durabile din punctul de vedere al mediului (activități nealiniate la taxonomie) (A.2)

 

%

%

%

%

%

%

%

 

 

 

 

 

 

 

%

 

A.

 OpEx aferente activităților eligibile din punctul de vedere al taxonomiei (A.1+A.2)

 

%

%

%

%

%

%

%

 

 

 

 

 

 

 

 

 

B.

 ACTIVITĂȚI NEELIGIBILE DIN PUNCTUL DE VEDERE AL TAXONOMIEI

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

OpEx aferente activităților neeligibile din punctul de vedere al taxonomiei

 

%

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

TOTAL

 

100 %

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 
”

3.   

În anexa III, în secțiunea 1.1, se adaugă al patrulea paragraf, după cum urmează:

„Prin derogare de la primul paragraf din prezenta secțiune, investițiile imobiliare trebuie să fie incluse la numărător în măsura și în proporția în care finanțează activități economice aliniate la taxonomie.”;

4.   

Anexa IV se modifică după cum urmează:

(a)

în secțiunea „Defalcarea numărătorului ICP în funcție de obiectivele de mediu”, cuvintele: „Activități de tranziție: A % (Cifra de afaceri; CaPex)” se elimină de la rândurile (2)-(6);

(b)

al optulea rând se înlocuiește cu următorul text:

„Proporția expunerilor față de alte contrapărți și active în raport cu totalul activelor acoperite de indicatorul-cheie de performanță:

X %

Valoarea expunerilor față de alte contrapărți și active:

[valoarea monetară];”

(c)

al treisprezecelea rând se înlocuiește cu următorul text:

„Proporția expunerilor aliniate la taxonomie față de alte contrapărți și active în raport cu totalul activelor acoperite de indicatorul-cheie de performanță:

Pe baza cifrei de afaceri: %

Pe baza cheltuielilor de capital: %

Valoarea expunerilor aliniate la taxonomie față de alte contrapărți și active:

Pe baza cifrei de afaceri: [valoarea monetară]

Pe baza cheltuielilor de capital: [valoarea monetară]”.

5.   

Anexa V se modifică după cum urmează:

(a)

în secțiunea 1.1.2, al treilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Următoarele active sunt excluse de la numărătorul GAR:

(a)

activele financiare deținute în vederea tranzacționării;

(b)

împrumuturile interbancare la cerere;

(c)

expunerile față de întreprinderi care nu sunt supuse obligației de a publica informații nefinanciare în temeiul articolelor 19a sau 29a din Directiva 2013/34/UE;

(d)

instrumentele financiare derivate;

(e)

numerarul și activele legate de numerar;

(f)

alte categorii de active (de exemplu, fonduri comerciale, mărfuri etc.).”;

(b)

în secțiunea 1.2.1, al cincilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Pe lângă GAR, instituțiile de credit furnizează informații privind procentul din activele lor totale care nu se ia în considerare la numărătorul GAR în conformitate cu articolul 7 alineatele (2) și (3) din prezentul regulament și cu punctul 1.1.2 din prezenta anexă.”;

(c)

în secțiunea 1.2.1.1, la primul paragraf, tabelul se înlocuiește cu următorul tabel:

„Obiective de mediu

Prima etapă

A doua etapă

Rata activelor verzi (Green asset ratio – GAR)

Atenuarea schimbărilor climatice

(CCM)

Proporția creditelor și creanțelor/titlurilor de natura datoriei/instrumentelor de capital care finanțează activități economice eligibile din punctul de vedere al taxonomiei pentru obiectivul atenuării schimbărilor climatice în raport cu totalul creditelor/titlurilor de natura datoriei/instrumentelor de capital ale întreprinderilor nefinanciare și toate celelalte active bilanțiere acoperite

Proporția creditelor și creanțelor/titlurilor de natura datoriei/instrumentelor de capital care finanțează activități economice aliniate la taxonomie pentru obiectivul atenuării schimbărilor climatice, în raport cu creditele și creanțele/titlurile de natura datoriei/instrumentele de capital care finanțează activități economice în sectoarele vizate de taxonomie pentru obiectivul atenuării schimbărilor climatice

Din care: utilizarea fondurilor

Din care: activități de facilitare

Din care: activități de tranziție

Proporția creditelor și creanțelor/titlurilor de natura datoriei/instrumentelor de capital care finanțează activități economice aliniate la taxonomie pentru obiectivul adaptării la schimbările climatice în raport cu totalul creditelor și creanțelor/titlurilor de natura datoriei/instrumentelor de capital ale întreprinderilor nefinanciare și toate celelalte active bilanțiere acoperite

Din care: utilizarea fondurilor

Din care: activități de facilitare

Din care: activități de tranziție:

Stocuri și fluxuri

 

 

 

Adaptarea la schimbările climatice

(CCA)

Proporția creditelor și creanțelor/titlurilor de natura datoriei/instrumentelor de capital care finanțează activități economice eligibile din punctul de vedere al taxonomiei pentru obiectivul adaptării la schimbările climatice în raport cu totalul creditelor/titlurilor de natura datoriei/instrumentelor de capital ale întreprinderilor nefinanciare și toate celelalte active bilanțiere acoperite

Proporția creditelor și creanțelor/titlurilor de natura datoriei/instrumentelor de capital care finanțează activități economice aliniate la taxonomie pentru obiectivul adaptării la schimbările climatice în raport cu creditele și creanțele/titlurile de natura datoriei/instrumentele de capital care finanțează activități economice în sectoarele vizate de taxonomie pentru obiectivul adaptării la schimbările climatice

Din care: utilizarea fondurilor

Din care: activități de facilitare

Proporția creditelor și creanțelor/titlurilor de natura datoriei/instrumentelor de capital care finanțează activități economice aliniate la taxonomie pentru obiectivul adaptării la schimbările climatice în raport cu totalul creditelor și creanțelor/titlurilor de natura datoriei/instrumentelor de capital ale întreprinderilor nefinanciare și toate celelalte active bilanțiere acoperite

Din care: utilizarea fondurilor

Din care: activități de facilitare

Stocuri și fluxuri

 

 

 

Resursele de apă și cele marine

(WTR)

Proporția creditelor și creanțelor/titlurilor de natura datoriei/instrumentelor de capital care finanțează activități economice eligibile din punctul de vedere al taxonomiei pentru obiectivul utilizării durabile și protecției resurselor de apă și a celor marine în raport cu totalul creditelor/titlurilor de natura datoriei/instrumentelor de capital ale întreprinderilor nefinanciare și toate celelalte active bilanțiere acoperite

Proporția creditelor și creanțelor/titlurilor de natura datoriei/instrumentelor de capital care finanțează activități economice aliniate la taxonomie pentru obiectivul utilizării durabile și protecției resurselor de apă și a celor marine în raport cu creditele și creanțele/titlurile de natura datoriei/instrumentele de capital care finanțează activități economice în sectoarele vizate de taxonomie pentru obiectivul utilizării durabile și protecției resurselor de apă și a celor marine

Din care: utilizarea fondurilor

Din care: activități de facilitare

Proporția creditelor și creanțelor/titlurilor de natura datoriei/instrumentelor de capital care finanțează activități economice aliniate la taxonomie pentru obiectivul utilizării durabile și protecției resurselor de apă și a celor marine în raport cu totalul creditelor și creanțelor/titlurilor de natura datoriei/instrumentelor de capital ale întreprinderilor nefinanciare și toate celelalte active bilanțiere acoperite

Din care: utilizarea fondurilor

Din care: activități de facilitare

Stocuri și fluxuri

 

 

 

Economia circulară

(CE)

Proporția creditelor și creanțelor/titlurilor de natura datoriei/instrumentelor de capital care finanțează activități economice eligibile din punctul de vedere al taxonomiei pentru obiectivul tranziției către o economie circulară în raport cu totalul creditelor/titlurilor de natura datoriei/instrumentelor de capital ale întreprinderilor nefinanciare și toate celelalte active bilanțiere acoperite

Proporția creditelor și creanțelor/titlurilor de natura datoriei/instrumentelor de capital care finanțează activități economice aliniate la taxonomie pentru obiectivul tranziției către o economie circulară în raport cu creditele și creanțele/titlurile de natura datoriei/instrumentele de capital care finanțează activități economice în sectoarele vizate de taxonomie pentru obiectivul tranziției către o economie circulară

Din care: utilizarea fondurilor

Din care: activități de facilitare

Proporția creditelor și creanțelor/titlurilor de natura datoriei/instrumentelor de capital care finanțează activități economice aliniate la taxonomie pentru obiectivul tranziției către o economie circulară în raport cu totalul creditelor și creanțelor/titlurilor de natura datoriei/instrumentelor de capital ale întreprinderilor nefinanciare și toate celelalte active bilanțiere acoperite

Din care: utilizarea fondurilor

Din care: activități de facilitare

Stocuri și fluxuri

 

 

 

Poluare

(PPC)

Proporția creditelor și creanțelor/titlurilor de natura datoriei/instrumentelor de capital care finanțează activități economice eligibile din punctul de vedere al taxonomiei pentru obiectivul prevenirii și controlului poluării în raport cu totalul creditelor/titlurilor de natura datoriei/instrumentelor de capital ale întreprinderilor nefinanciare și toate celelalte active bilanțiere acoperite

Proporția creditelor și creanțelor/titlurilor de natura datoriei/instrumentelor de capital care finanțează activități economice aliniate la taxonomie pentru obiectivul prevenirii și controlului poluării în raport cu creditele și creanțele/titlurile de natura datoriei/instrumentele de capital care finanțează activități economice în sectoare vizate de taxonomie pentru obiectivul prevenirii și controlului poluării

Din care: utilizarea fondurilor

Din care: activități de facilitare

Proporția creditelor și creanțelor/titlurilor de natura datoriei/instrumentelor de capital care finanțează activități economice aliniate la taxonomie pentru obiectivul prevenirii și controlului poluării în raport cu totalul creditelor și creanțelor/titlurilor de natura datoriei/instrumentelor de capital ale întreprinderilor nefinanciare și toate celelalte active bilanțiere acoperite

Din care: utilizarea fondurilor

Din care: activități de facilitare

Stocuri și fluxuri

 

 

 

Biodiversitate și ecosisteme

(BIO)

Proporția creditelor și creanțelor/titlurilor de natura datoriei/instrumentelor de capital care finanțează activități economice eligibile din punctul de vedere al taxonomiei pentru obiectivul protecției și refacerii biodiversității și a ecosistemelor în raport cu totalul creditelor/titlurilor de natura datoriei/instrumentelor de capital ale întreprinderilor nefinanciare și toate celelalte active bilanțiere acoperite

Proporția creditelor și creanțelor/titlurilor de natura datoriei/instrumentelor de capital care finanțează activități economice aliniate la taxonomie pentru obiectivul protecției și refacerii biodiversității și a ecosistemelor în raport cu creditele și creanțele/titlurile de natura datoriei/instrumentele de capital care finanțează activități economice în sectoarele vizate de taxonomie pentru obiectivul protecției și refacerii biodiversității și a ecosistemelor

Din care: utilizarea fondurilor

Din care: activități de facilitare

Proporția creditelor și creanțelor/titlurilor de natura datoriei/instrumentelor de capital care finanțează activități economice aliniate la taxonomie pentru obiectivul protecției și refacerii biodiversității și a ecosistemelor în raport cu totalul creditelor și creanțelor/titlurilor de natura datoriei/instrumentelor de capital ale întreprinderilor nefinanciare și toate celelalte active bilanțiere acoperite

Din care: utilizarea fondurilor

Din care: activități de facilitare

Stocuri și fluxuri”;

(d)

în secțiunea 1.2.1.1, titlul literei (i) se înlocuiește cu următorul text:

„(i)

GAR pentru activitățile de creditare către întreprinderi nefinanciare, GAR pentru credite și creanțe (loans and advances – GAR L&A)”;

(e)

în secțiunea 1.2.1.1, la litera (i), al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Suma în sensul punctului 1 litera (c) se calculează utilizând următoarea formulă 1(c) = (1)(c)(1) + (1)(c)(2), unde:

 

(1)(c)(1) reprezintă creditele și creanțele în cazul cărora se cunoaște utilizarea fondurilor, inclusiv finanțările specializate menționate la articolul 147 alineatul (8) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 575/2013 al Comisiei;

 

(1)(c)(2) reprezintă creditele și creanțele în cazul cărora nu se cunoaște utilizarea fondurilor (credite cu caracter general).”;

(f)

în secțiunea 1.2.1.1, la litera (i), al treilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„În sensul punctului (1)(c)(1), instituțiile de credit iau în considerare valoarea contabilă brută a expunerilor în cazul cărora se cunoaște utilizarea fondurilor, inclusiv a expunerilor din finanțări specializate, față de întreprinderea nefinanciară în măsura și în proporția în care acestea finanțează o activitate economică aliniată la taxonomie. Evaluarea îndeplinirii acestei cerințe se bazează pe informațiile furnizate de contraparte cu privire la proiectul sau activitățile pentru care se vor utiliza fondurile. Instituțiile de credit furnizează informații privind tipul de activitate economică finanțată. Dubla contabilizare nu este permisă. În cazul în care aceeași expunere din finanțări specializate este relevantă pentru două obiective de mediu, instituțiile de credit o alocă obiectivului celui mai relevant.”;

(g)

în secțiunea 1.2.1.1, al șaselea paragraf de la litera (i) se înlocuiește cu următorul text:

„ GAR L&A (pentru fiecare obiectiv de mediu) = (1)(c)/(1)(a). Instituțiile de credit furnizează informații cu privire la GAR bazată pe indicatorii-cheie de performanță privind CapEx și cifra de afaceri și separat cu privire la partea din ICP care se referă la activitățile de facilitare și de tranziție, atunci când este cazul.”;

(h)

în secțiunea 1.2.1.1, la litera (ii), al treilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„În sensul punctului (2)(c)(1), instituțiile de credit iau în considerare următoarele:

 

(2)(c)(1)(a) valoarea contabilă brută totală a expunerilor față de obligațiunile durabile din punctul de vedere al mediului emise în conformitate cu legislația Uniunii. Emisiunile curente de obligațiuni calificate drept obligațiuni verzi de către emitenții care trebuie să utilizeze fondurile pentru a investi în activități economice eligibile din punctul de vedere al taxonomiei sunt evaluate în funcție de nivelul de aliniere la taxonomie a activităților economice, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2020/852, sau a proiectelor finanțate, pe baza informațiilor specifice furnizate de emitent pentru o emisiune. Instituțiile de credit asigură transparență în ceea ce privește tipul de activitate economică care este finanțată. Dubla contabilizare nu este permisă. În cazul în care aceeași obligațiune verde poate fi relevantă pentru două obiective de mediu, instituțiile de credit o alocă pentru obiectivul cel mai relevant.

 

(2)(c)(1)(b) valoarea contabilă brută a titlurilor de natura datoriei investite în expuneri în cazul cărora se cunoaște utilizarea fondurilor, inclusiv expuneri din finanțări specializate, în măsura în care activitățile finanțate sunt activități economice aliniate la taxonomie. Evaluarea se bazează pe informațiile specifice furnizate de emitent pentru emisiunea respectivă. Dubla contabilizare nu este permisă. În cazul în care aceeași expunere din finanțări specializate poate fi relevantă pentru două obiective de mediu, instituțiile de credit o alocă obiectivului celui mai relevant. Instituțiile de credit asigură transparență în ceea ce privește tipul de activitate economică care este finanțată.”;

(i)

în secțiunea 1.2.1.2, al doilea, al treilea și al patrulea paragraf se înlocuiesc cu următorul text:

„Această GAR conține informații cu privire la toate obiectivele de mediu, cu o defalcare pentru activitățile de facilitare. În ceea ce privește atenuarea schimbărilor climatice, GAR cuprinde și informații privind activitățile de tranziție. Instituțiile de credit furnizează și informații privind stocurile și fluxurile.

Pentru expunerile în cazul cărora se cunoaște utilizarea fondurilor, instituțiile de credit trebuie să ia în considerare, la numărătorul GAR pentru întreprinderile financiare, valoarea contabilă brută a creditelor și creanțelor și a titlurilor de natura datoriei din portofoliile contabile relevante acordate întreprinderilor financiare în măsura și în proporția în care expunerile respective finanțează activități economice aliniate la taxonomie. Evaluarea îndeplinirii acestei cerințe se bazează pe informațiile furnizate de contraparte. Dubla contabilizare nu este permisă. În cazul în care aceeași expunere este relevantă pentru două obiective de mediu, instituțiile de credit o alocă obiectivului celui mai relevant.

În ceea ce privește expunerile în cazul cărora se cunoaște utilizarea fondurilor, numărătorul GAR pentru întreprinderile financiare se calculează pe baza indicatorilor-cheie de performanță ai contrapărților, calculați în conformitate cu prezentul regulament. Valoarea creditelor și creanțelor, a titlurilor de natura datoriei și a deținerilor de capital din portofoliile contabile relevante către întreprinderi financiare care trebuie luate în considerare la numărătorul acestui raport reprezintă suma valorii lor contabile brute, ponderată cu proporția activităților economice aliniate la taxonomie, defalcată pentru toate obiectivele de mediu și activitățile de facilitare pentru fiecare contraparte. Pentru obiectivul atenuării schimbărilor climatice, defalcarea cuprinde și activitățile de tranziție pentru fiecare contraparte.

În cazul în care contrapartea este o altă instituție de credit, definită la articolul 4 alineatul (1) punctul 1 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, și numai în acest scop, o bancă multilaterală de dezvoltare menționată la articolul 117 alineatul (1) al doilea paragraf sau la articolul 117 alineatul (2) din regulamentul respectiv, indicatorii-cheie de performanță bazați pe cifra de afaceri și pe CapEx utilizați sunt reprezentați de valoarea contabilă brută a titlurilor de natura datoriei, a creditelor și creanțelor și a instrumentelor de capital din portofoliile contabile relevante, ponderată cu «GAR totală a contrapărții», mai exact, valoarea contabilă brută înmulțită cu «GAR totală» a contrapărții.”;

(j)

în secțiunea 1.2.1.3, primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„GAR pentru expunerile de tip retail la credite imobiliare rezidențiale sau la credite de renovare a locuințelor se calculează ca proporție a creditelor acordate gospodăriilor, garantate cu bunuri imobile rezidențiale sau acordate în scopul renovării locuințelor, care sunt aliniate la taxonomie în conformitate cu criteriile tehnice relevante de examinare pentru clădiri, în special renovarea și achiziționarea și deținerea în proprietate în conformitate cu secțiunile 7.1, 7.2, 7.3, 7.4, 7.5, 7.6 și, respectiv, 7.7 din anexa I sau anexa II la Regulamentul delegat (UE) 2021/2139 al Comisiei sau cu secțiunile 3.1 și 3.2 din anexa II la Regulamentul delegat (UE) 2023/2486, în raport cu totalul creditelor acordate gospodăriilor, garantate cu bunuri imobile rezidențiale sau acordate în scopuri legate de renovarea locuințelor. Această GAR include furnizarea de informații referitoare la activitățile de tranziție, precum și privind stocurile și fluxurile.”;

(k)

în secțiunea 1.2.1.3, la litera (i), primul și al doilea paragraf se înlocuiesc cu următorul text:

„Furnizarea de informații privind ICP de către instituțiile de credit acoperă portofoliul de credite destinate persoanelor fizice, în special portofoliul de credite ipotecare. Informațiile privind acest ICP sunt furnizate ținând seama de respectarea criteriilor tehnice de examinare pentru clădiri, astfel cum se prevede în secțiunile 7.1, 7.2, 7.3, 7.4, 7.5, 7.6 și 7.7 din anexa I sau anexa II la Regulamentul delegat (UE) 2021/2139 al Comisiei sau cu secțiunile 3.1 și 3.2 din anexa II la Regulamentul delegat (UE) 2023/2486.

Instituțiile de credit furnizează informații privind ICP pentru portofoliul lor de credite imobiliare rezidențiale ca proporție a creditelor acordate gospodăriilor, garantate cu bunuri imobile rezidențiale, care contribuie la obiectivele de mediu relevante, astfel cum se prevede în special în secțiunile 7.1, 7.2, 7.3, 7.4, 7.5, 7.6 și 7.7 din anexa I sau anexa II la Regulamentul delegat (UE) 2021/2139 al Comisiei sau cu secțiunile 3.1 și 3.2 din anexa II la Regulamentul delegat (UE) 2023/2486, în raport cu totalul creditelor acordate gospodăriilor, garantate cu bunuri imobile rezidențiale.”;

(l)

în secțiunea 1.2.1.3, la litera (i), al cincilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„La numărătorul acestui raport, instituțiile de credit iau în considerare, de asemenea, creditele acordate pentru renovarea unei clădiri sau a unei locuințe în conformitate cu criteriile tehnice de examinare relevante pentru clădiri, în special, în conformitate cu secțiunile 7.1, 7.2, 7.3, 7.4, 7.5 și 7.6 din anexa I sau anexa II la Regulamentul delegat (UE) 2021/2139 al Comisiei sau cu secțiunile 3.1 și 3.2 din anexa II la Regulamentul delegat (UE) 2023/2486.”;

(m)

în secțiunea 1.2.1.4, primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„În cazul în care au un model de afaceri bazat în mare măsură pe finanțarea locuințelor publice, instituțiile de credit furnizează informații referitoare la un ICP privind proporția expunerilor la activitățile de finanțare desfășurate de autoritățile publice cu respectarea criteriilor tehnice de examinare relevante, în special în conformitate cu secțiunile 7.1, 7.2, 7.3, 7.4, 7.5, 7.6 și 7.7 din anexa I sau anexa II la Regulamentul delegat (UE) 2021/2139 al Comisiei sau cu secțiunile 3.1 și 3.2 din anexa II la Regulamentul delegat (UE) 2023/2486. Această GAR este estimată și publicată de instituția de credit ca proporție din expunerile din împrumuturi sau din titluri de natura datoriei față de municipalități care finanțează locuințe publice în conformitate cu criteriile tehnice de examinare relevante, în special în conformitate cu secțiunile 7.1, 7.2, 7.3, 7.4, 7.5, 7.6 și 7.7 din anexa I sau anexa II la Regulamentul delegat (UE) 2021/2139 al Comisiei sau cu secțiunile 3.1 și 3.2 din anexa II la Regulamentul delegat (UE) 2023/2486, în raport cu totalul creditelor acordate municipalităților care finanțează locuințe publice. Instituția de credit trebuie să includă informații privind stocurile și fluxurile.”;

(n)

în secțiunea 1.2.1.4, al treilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Pentru finanțarea altor activități și active decât locuințele publice în cazul cărora se cunoaște utilizarea fondurilor, instituțiile de credit iau în considerare valoarea contabilă brută a expunerilor respective, inclusiv a expunerilor din finanțări specializate, față de autoritatea publică în măsura și în proporția în care creditarea finanțează o activitate economică aliniată la taxonomie. Evaluarea îndeplinirii acestei cerințe se bazează pe informațiile furnizate de autoritatea publică cu privire la proiectul sau activitățile cărora le sunt destinate fondurile. Instituțiile de credit furnizează informații privind tipul de activitate economică finanțată. Dubla contabilizare nu este permisă. În cazul în care aceeași expunere din finanțări specializate este relevantă pentru două obiective de mediu, instituțiile de credit o alocă obiectivului celui mai relevant.”;

(o)

secțiunea 1.2.1.6 se înlocuiește cu următorul text:

„1.2.1.6.   GAR totală

Instituțiile de credit furnizează informații privind GAR totală. Acesta reflectă valoarea cumulată a ICP bazați pe expuneri, prin includerea la numitor a activelor bilanțiere totale fără expunerile menționate la articolul 7 alineatul (1) și prin adăugarea la numărătorul total a numărătorilor expunerilor durabile din punctul de vedere al mediului vizate de ICP bazați pe expuneri:

(a)

GAR totală a activităților de finanțare către întreprinderile financiare, pentru toate obiectivele de mediu;

(b)

GAR totală a activităților de finanțare către întreprinderile nefinanciare, pentru toate obiectivele de mediu;

(c)

GAR pentru expunerile imobiliare rezidențiale, inclusiv creditele destinate renovării locuințelor, pentru obiectivul atenuării schimbărilor climatice, cel al adaptării la schimbările climatice și cel al economiei circulare;

(d)

GAR pentru creditele auto destinate persoanelor fizice, pentru obiectivul atenuării schimbărilor climatice;

(e)

GAR pentru utilizarea fondurilor care finanțează administrații locale, pentru toate obiectivele de mediu;

(f)

GAR pentru garanțiile imobiliare comerciale și rezidențiale recuperate, deținute în vederea vânzării, pentru toate obiectivele schimbărilor climatice.

Împreună cu GAR totală, instituțiile de credit furnizează informații privind procentul activelor care sunt excluse de la numărătorul GAR în conformitate cu articolul 7 alineatele (2) și (3) și cu secțiunea 1.1.2 din prezenta anexă.”;

(p)

în secțiunea 1.2.2.1, primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Rata verde a garanțiilor financiare acordate întreprinderilor se definește ca procent din garanțiile financiare care sprijină creditele și creanțele și titlurile de natura datoriei care finanțează activități economice aliniate la taxonomie în raport cu totalul garanțiilor financiare care sprijină credite și creanțe și titluri de natura datoriei acordate întreprinderilor. Această rată include informații privind stocurile și fluxurile, pentru toate obiectivele de mediu. În ceea ce privește atenuarea schimbărilor climatice, această rată include, de asemenea, informații care precizează care dintre aceste activități sunt activități de facilitare și activități de tranziție. În ceea ce privește alte obiective de mediu, aceasta include informații care precizează care dintre aceste activități sunt activități de facilitare.”;

(q)

în secțiunea 1.2.2.2, primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Rata verde a activelor administrate reprezintă procentul din activele administrate (instrumente de capital și de datorie și bunuri imobile) ale întreprinderilor care finanțează activități economice aliniate la taxonomie, în raport cu totalul activelor administrate (instrumente de capital și de datorie și alte active). Această rată include informații privind stocurile și fluxurile, pentru toate obiectivele de mediu. În ceea ce privește atenuarea schimbărilor climatice, această rată include, de asemenea, informații care precizează care dintre aceste activități sunt activități de facilitare și activități de tranziție. În ceea ce privește alte obiective de mediu, aceasta include informații care precizează care dintre aceste activități sunt activități de facilitare.”;

(r)

în secțiunea 1.2.3 al doilea și al treilea paragraf, cuvintele „Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 680/2014” se înlocuiesc cu cuvintele „Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/451”;

(s)

în anexa V, cuvintele „dețineri de capital” se înlocuiesc cu cuvintele „instrumente de capital”.

6.   

În anexa VII, în secțiunea 2.4, după al cincilea paragraf se introduce următorul paragraf:

„Prin derogare de la al doilea și al treilea paragraf de la prezentul punct 2.4, investițiile imobiliare se includ la numărător în măsura și în proporția în care acestea finanțează activități economice aliniate la taxonomie.”

7.   

În anexa IX, la punctul 1, al șaselea paragraf se înlocuiește cu următorul paragraf:

„Prin derogare de la primul și al cincilea paragraf de la prezentul punct 1, titlurile de natura datoriei investite cu scopul de a finanța activități sau proiecte identificate specifice sau obligațiunile durabile din punctul de vedere al mediului emise de o întreprindere în care s-a investit se includ la numărător până la valoarea activităților economice aliniate la taxonomie pe care le finanțează veniturile provenite din obligațiunile și titlurile de natura datoriei respective, pe baza informațiilor furnizate de întreprinderea în care s-a investit.”

8.   

În anexa IX, la sfârșitul punctului 1 se adaugă următorul paragraf:

„Prin derogare de la primul și al cincilea paragraf de la prezentul punct 1, investițiile imobiliare se includ la numărător în măsura și în proporția în care acestea finanțează activități economice aliniate la taxonomie.”

9.   

În anexa IX, în secțiunea 2, primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Întreprinderile de asigurare și reasigurare, altele decât întreprinderile de asigurare de viață, calculează ICP privind activitățile de subscriere și prezintă veniturile din asigurări generale bazate pe «prime brute subscrise» sau, după caz, veniturile din reasigurare corespunzătoare activităților de asigurare sau reasigurare aliniate la taxonomie în conformitate cu punctele 10.1 și 10.2 din anexa II la Actul delegat privind clima. Indicatorul-cheie de performanță este prezentat în procente și se raportează, după caz, la unul dintre următoarele elemente:

(a)

totalul primelor brute de asigurări generale subscrise;

(b)

totalul primelor brute de reasigurare subscrise;

(c)

totalul veniturilor din asigurări generale;

(d)

totalul veniturilor din reasigurare generală.”

10.   

În anexa X, primul model se înlocuiește cu următorul model:

„ANEXA X

MODELE PENTRU INDICATORII-CHEIE DE PERFORMANȚĂ AI ÎNTREPRINDERILOR DE ASIGURARE ȘI REASIGURARE

Model: ICP privind activitatea de subscriere a întreprinderilor de asigurare și reasigurare generală

 

Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice

DNSH (Do no significant harm – «a nu aduce prejudicii semnificative»)

 

Activități economice (1)

Prime absolute, anul t (2)

Proporția primelor, anul t (3)

Proporția primelor, anul t-1 (4)

Atenuarea schimbărilor climatice (5)

Resursele de apă și cele marine (6)

Economia circulară (7)

Poluarea (8)

Biodiversitatea și ecosistemele (9)

Garanții minime (10)

 

Moneda

%

%

D/N

D/N

D/N

D/N

D/N

D/N

A.1.

 Activități de subscriere în asigurarea și reasigurarea generală aliniate la taxonomie (durabile din punctul de vedere al mediului)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A.1.1.

Din care reasigurate

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A.1.2.

Din care provenite din activitatea de reasigurare

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A.1.2.1.

Din care reasigurate (retrocesiune)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A.2.

 Activități de subscriere în asigurarea și reasigurarea generală eligibile din punctul de vedere al taxonomiei, dar care nu sunt durabile din punctul de vedere al mediului (activități nealiniate la taxonomie)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

B.

 Activități de subscriere în asigurarea și reasigurarea generală neeligibile din punctul de vedere al taxonomiei

 

 

 

 

 

Total (A.1 + A.2 + B)

 

100 %

100 %

 

 

 

 

 

 

«Primele» din coloanele 2 și 3 se raportează ca prime brute subscrise sau, după caz, ca cifră de afaceri legată de activitatea de asigurare sau reasigurare generală.

Informațiile din coloana 4 se raportează în cadrul informațiilor furnizate în anul 2024 și ulterior.

Activitățile de asigurare și reasigurare generală pot fi aliniate la dispozițiile Regulamentului (UE) 2020/852 numai ca activități care facilitează adaptarea la schimbările climatice.
”

11.   

În anexa X, în al doilea model, în secțiunea „Defalcarea numărătorului ICP în funcție de obiectivele de mediu”, cuvintele: „Activități de tranziție: A % (Cifra de afaceri; CaPex)” se elimină de la rândurile (2)-(6).

12.   

În anexa X, în al doilea model, al optulea rând se înlocuiește cu următorul text:

„Proporția expunerilor față de alte contrapărți și active în raport cu totalul activelor acoperite de indicatorul-cheie de performanță:

X %

Valoarea expunerilor față de alte contrapărți și active:

[valoarea monetară]”.

13.   

În anexa X, în al doilea model, al cincisprezecelea rând se înlocuiește cu următorul text:

„Proporția expunerilor aliniate la taxonomie față de alte contrapărți și active în raport cu totalul activelor acoperite de indicatorul-cheie de performanță:

Pe baza cifrei de afaceri: %

Pe baza cheltuielilor de capital: %

Valoarea expunerilor aliniate la taxonomie față de alte contrapărți și active în raport cu totalul activelor acoperite de indicatorul-cheie de performanță:

Pe baza cifrei de afaceri: [valoarea monetară]

Pe baza cheltuielilor de capital: [valoarea monetară]”.

(1)  Codul constituie abrevierea obiectivului relevant pentru care activitatea economică este eligibilă să aducă o contribuție substanțială, precum și numărul secțiunii activității din anexa relevantă care cuprinde obiectivul, și anume:

—

Atenuarea schimbărilor climatice: CCM (Climate Change Mitigation)

—

Adaptarea la schimbările climatice: CCA (Climate Change Adaptation)

—

Resursele de apă și cele marine: WTR (Water and Marine Resources)

—

Economia circulară: CE (Circular Economy)

—

Prevenirea și controlul poluării: PPC (Pollution Prevention and Control)

—

Biodiversitatea și ecosistemele: BIO

De exemplu, activitatea «împădurire» ar avea codul: CCM 1.1.

În cazul în care activitățile sunt eligibile să aducă o contribuție substanțială la mai multe obiective, codurile ar trebui să fie indicate pentru toate obiectivele.

De exemplu, dacă operatorul raportează că activitatea «Construirea de clădiri noi» aduce o contribuție substanțială la atenuarea schimbărilor climatice și la economia circulară, codul ar fi: CCM 7.1./CE 3.1.

Ar trebui să se utilizeze aceleași coduri în secțiunile A.1 și A.2 din prezentul model.

(2)  D – Da, activitate eligibilă din punctul de vedere al taxonomiei și activitate aliniată din punctul de vedere al taxonomiei la obiectivul de mediu relevant

 

N – Nu, activitate eligibilă din punctul de vedere al taxonomiei, dar nealiniată din punctul de vedere al taxonomiei la obiectivul de mediu relevant

 

N/EL – neeligibilă, activitate neeligibilă din punctul de vedere al taxonomiei pentru obiectivul relevant

(3)  În cazul în care o activitate economică contribuie în mod substanțial la mai multe obiective de mediu, întreprinderile nefinanciare indică, cu caractere aldine, obiectivul de mediu cel mai relevant în scopul calculării indicatorilor-cheie de performanță ai întreprinderilor financiare, evitând dubla contabilizare. La indicatorii-cheie de performanță proprii, în cazul în care nu se cunoaște utilizarea fondurilor obținute din finanțare, întreprinderile financiare calculează finanțarea activităților economice care contribuie la mai multe obiective de mediu în cadrul obiectivului de mediu celui mai relevant care este raportat cu caractere aldine în prezentul model de către întreprinderile nefinanciare. Un obiectiv de mediu poate fi raportat cu caractere aldine o singură dată pe un rând, pentru a se evita dubla contabilizare a activităților economice la indicatorii-cheie de performanță ai întreprinderilor financiare. Acest lucru nu se aplică calculării alinierii la taxonomie a activităților economice pentru produsele financiare definite la articolul 2 punctul 12 din Regulamentul (UE) 2019/2088. Întreprinderile nefinanciare raportează, de asemenea, gradul de eligibilitate și de aliniere pentru fiecare obiectiv de mediu, grad care indică inclusiv alinierea la fiecare dintre obiectivele de mediu pentru activitățile care contribuie în mod substanțial la mai multe obiective, utilizând modelul de mai jos:

Image 1

(4)  Aceeași activitate se poate alinia la un singur obiectiv de mediu sau la mai multe obiective de mediu pentru care este eligibilă.

(5)  Aceeași activitate poate fi eligibilă fără a fi aliniată la obiectivele de mediu relevante.

(6)  EL – activitate eligibilă din punctul de vedere al taxonomiei pentru obiectivul relevant

N/EL – activitate neeligibilă din punctul de vedere al taxonomiei pentru obiectivul relevant

(7)  Activitățile trebuie să fie raportate în secțiunea A.2 din prezentul model numai dacă nu se aliniază la niciunul dintre obiectivele de mediu pentru care sunt eligibile. Activitățile care se aliniază la cel puțin un obiectiv de mediu trebuie să fie raportate în secțiunea A.1 din prezentul model.

(8)  Pentru ca o activitate să fie raportată în secțiunea A.1, trebuie să fie îndeplinite toate criteriile DNSH și garanțiile minime. Pentru activitățile enumerate la A.2, coloanele 5-17 pot fi completate în mod voluntar de către întreprinderile nefinanciare. În secțiunea A.2 întreprinderile nefinanciare pot preciza contribuția substanțială adusă și criteriile DNSH pe care le îndeplinesc sau pe care nu le îndeplinesc, utilizând: (a) pentru contribuția substanțială – codurile D/N și N/EL în loc de EL și N/EL și (b) pentru DNSH – codurile D/N.

(9)  Codul constituie abrevierea obiectivului relevant pentru care activitatea economică este eligibilă să aducă o contribuție substanțială, precum și numărul secțiunii activității din anexa relevantă care cuprinde obiectivul, și anume:

—

Atenuarea schimbărilor climatice: CCM

—

Adaptarea la schimbările climatice: CCA

—

Resursele de apă și cele marine: WTR

—

Economia circulară: CE

—

Prevenirea și controlul poluării: PPC

—

Biodiversitatea și ecosistemele: BIO

De exemplu, activitatea «împădurire» ar avea codul: CCM 1.1.

În cazul în care activitățile sunt eligibile să aducă o contribuție substanțială la mai multe obiective, codurile ar trebui să fie indicate pentru toate obiectivele.

De exemplu, dacă operatorul raportează că activitatea «Construirea de clădiri noi» aduce o contribuție substanțială la atenuarea schimbărilor climatice și la economia circulară, codul ar fi: CCM 7.1./CE 3.1.

Ar trebui să se utilizeze aceleași coduri în secțiunile A.1 și A.2 din prezentul model.

(10)  D – Da, activitate eligibilă din punctul de vedere al taxonomiei și activitate aliniată din punctul de vedere al taxonomiei la obiectivul de mediu relevant

N – Nu, activitate eligibilă din punctul de vedere al taxonomiei, dar nealiniată din punctul de vedere al taxonomiei la obiectivul de mediu relevant

N/EL – neeligibilă, activitate neeligibilă din punctul de vedere al taxonomiei pentru obiectivul relevant

(11)  În cazul în care o activitate economică contribuie în mod substanțial la mai multe obiective de mediu, întreprinderile nefinanciare indică, cu caractere aldine, obiectivul de mediu cel mai relevant în scopul calculării indicatorilor-cheie de performanță ai întreprinderilor financiare, evitând dubla contabilizare. La indicatorii-cheie de performanță proprii, în cazul în care nu se cunoaște utilizarea fondurilor obținute din finanțare, întreprinderile financiare calculează finanțarea activităților economice care contribuie la mai multe obiective de mediu în cadrul obiectivului de mediu celui mai relevant care este raportat cu caractere aldine în prezentul model de către întreprinderile nefinanciare. Un obiectiv de mediu poate fi raportat cu caractere aldine o singură dată pe un rând, pentru a se evita dubla contabilizare a activităților economice la indicatorii-cheie de performanță ai întreprinderilor financiare. Acest lucru nu se aplică calculării alinierii la taxonomie a activităților economice pentru produsele financiare definite la articolul 2 punctul 12 din Regulamentul (UE) 2019/2088. Întreprinderile nefinanciare raportează, de asemenea, gradul de eligibilitate și de aliniere pentru fiecare obiectiv de mediu, grad care indică inclusiv alinierea la fiecare dintre obiectivele de mediu pentru activitățile care contribuie în mod substanțial la mai multe obiective, utilizând modelul de mai jos:

Image 2

(12)  Aceeași activitate se poate alinia la un singur obiectiv de mediu sau la mai multe obiective de mediu pentru care este eligibilă.

(13)  Aceeași activitate poate fi eligibilă fără a fi aliniată la obiectivele de mediu relevante

(14)  EL – activitate eligibilă din punctul de vedere al taxonomiei pentru obiectivul relevant

N/EL – activitate neeligibilă din punctul de vedere al taxonomiei pentru obiectivul relevant

(15)  Activitățile trebuie să fie raportate în secțiunea A.2 din prezentul model numai dacă nu se aliniază la niciunul dintre obiectivele de mediu pentru care sunt eligibile. Activitățile care se aliniază la cel puțin un obiectiv de mediu trebuie să fie raportate în secțiunea A.1 din prezentul model.

(16)  Pentru ca o activitate să fie raportată în secțiunea A.1, trebuie să fie îndeplinite toate criteriile DNSH și garanțiile minime. Pentru activitățile enumerate la A.2, coloanele 5-17 pot fi completate în mod voluntar de către întreprinderile nefinanciare. În secțiunea A.2 întreprinderile nefinanciare pot preciza contribuția substanțială adusă și criteriile DNSH pe care le îndeplinesc sau pe care nu le îndeplinesc, utilizând: (a) pentru contribuția substanțială – codurile D/N și N/EL în loc de EL și N/EL și (b) pentru DNSH – codurile D/N.

(17)  Codul constituie abrevierea obiectivului relevant la care activitatea economică este eligibilă să aducă o contribuție substanțială, precum și numărul secțiunii activității din anexa relevantă care cuprinde obiectivul, și anume:

—

Atenuarea schimbărilor climatice: CCM

—

Adaptarea la schimbările climatice: CCA

—

Resursele de apă și cele marine: WTR

—

Economia circulară: CE

—

Prevenirea și controlul poluării: PPC

—

Biodiversitatea și ecosistemele: BIO

De exemplu, activitatea «împădurire» ar avea codul: CCM 1.1.

În cazul în care activitățile sunt eligibile să aducă o contribuție substanțială la mai multe obiective, codurile ar trebui să fie indicate pentru toate obiectivele.

De exemplu, dacă operatorul raportează că activitatea «Construirea de clădiri noi» aduce o contribuție substanțială la atenuarea schimbărilor climatice și la economia circulară, codul ar fi: CCM 7.1./CE 3.1.

Ar trebui să se utilizeze aceleași coduri în secțiunile A.1 și A.2 din prezentul model.

(18)  D – Da, activitate eligibilă din punctul de vedere al taxonomiei și activitate aliniată din punctul de vedere al taxonomiei la obiectivul de mediu relevant

N – Nu, activitate eligibilă din punctul de vedere al taxonomiei, dar nealiniată din punctul de vedere al taxonomiei la obiectivul de mediu relevant

N/EL – neeligibilă, activitate neeligibilă din punctul de vedere al taxonomiei pentru obiectivul relevant

(19)  În cazul în care o activitate economică contribuie în mod substanțial la mai multe obiective de mediu, întreprinderile nefinanciare indică, cu caractere aldine, obiectivul de mediu cel mai relevant în scopul calculării indicatorilor-cheie de performanță ai întreprinderilor financiare, evitând dubla contabilizare. La indicatorii-cheie de performanță proprii, în cazul în care nu se cunoaște utilizarea fondurilor obținute din finanțare, întreprinderile financiare calculează finanțarea activităților economice care contribuie la mai multe obiective de mediu în cadrul obiectivului de mediu celui mai relevant care este raportat cu caractere aldine în prezentul model de către întreprinderile nefinanciare. Un obiectiv de mediu poate fi raportat cu caractere aldine o singură dată pe un rând, pentru a se evita dubla contabilizare a activităților economice la indicatorii-cheie de performanță ai întreprinderilor financiare. Acest lucru nu se aplică calculării alinierii la taxonomie a activităților economice pentru produsele financiare definite la articolul 2 punctul 12 din Regulamentul (UE) 2019/2088. Întreprinderile nefinanciare raportează, de asemenea, gradul de eligibilitate și de aliniere pentru fiecare obiectiv de mediu, grad care indică inclusiv alinierea la fiecare dintre obiectivele de mediu pentru activitățile care contribuie în mod substanțial la mai multe obiective, utilizând modelul de mai jos:

Image 3

(*1)  Aceeași activitate se poate alinia la un singur obiectiv de mediu sau la mai multe obiective de mediu pentru care este eligibilă.

(20)  Aceeași activitate poate fi eligibilă fără a fi aliniată la obiectivele de mediu relevante

(21)  EL – activitate eligibilă din punctul de vedere al taxonomiei pentru obiectivul relevant

N/EL – activitate neeligibilă din punctul de vedere al taxonomiei pentru obiectivul relevant

(22)  Activitățile trebuie să fie raportate în secțiunea A.2 din prezentul model numai dacă nu se aliniază la niciunul dintre obiectivele de mediu pentru care sunt eligibile. Activitățile care se aliniază la cel puțin un obiectiv de mediu trebuie să fie raportate în secțiunea A.1 din prezentul model.

(23)  Pentru ca o activitate să fie raportată în secțiunea A.1, trebuie să fie îndeplinite toate criteriile DNSH și garanțiile minime. Pentru activitățile enumerate la A.2, coloanele 5-17 pot fi completate în mod voluntar de către întreprinderile nefinanciare. În secțiunea A.2 întreprinderile nefinanciare pot preciza contribuția substanțială adusă și criteriile DNSH pe care le îndeplinesc sau pe care nu le îndeplinesc, utilizând: (a) pentru contribuția substanțială – codurile D/N și N/EL în loc de EL și N/EL și (b) pentru DNSH – codurile D/N.

ANEXA VI

„ANEXA VI

Model pentru ICP ai instituțiilor de credit

Numărul modelului

Denumire

0

Sinteză privind ICP

1

Active pentru calcularea GAR

2

GAR - Informații pe sectoare

3

ICP GAR privind stocul

4

ICP GAR privind fluxul

5

ICP expuneri extrabilanțiere

6

ICP privind veniturile din onorarii și comisioane provenite din alte servicii decât creditarea și administrarea de active

7

ICP privind portofoliul de tranzacționare

0.   Sinteză privind ICP cu privire la care instituțiile de credit trebuie să furnizeze informații în temeiul articolului 8 din Regulamentul privind taxonomia

 

Total active durabile din punctul de vedere al mediului

ICP  (*4)

ICP  (*5)

% acoperire (în activele totale)  (*3)

% din activele excluse de la numărătorul GAR [articolul 7 alineatul (2) și alineatul (3) și secțiunea 1.1.2 din anexa V]

% din activele excluse de la numitorul GAR [articolul 7 alineatul (1) și secțiunea 1.2.4 din anexa V]

ICP principal

Stocul ratei activelor verzi (GAR)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Total activități durabile din punctul de vedere al mediului

ICP

ICP

% acoperire (în activele totale)

% din activele excluse de la numărătorul GAR [articolul 7 alineatul (2) și alineatul (3) și secțiunea 1.1.2 din anexa V]

% din activele excluse de la numitorul GAR [articolul 7 alineatul (1) și secțiunea 1.2.4 din anexa V]

ICP suplimentari

GAR (privind fluxul)

 

 

 

 

 

 

 

Portofoliu de tranzacționare  (*1)

 

 

 

 

 

 

 

Garanții financiare

 

 

 

 

 

 

 

Active administrate

 

 

 

 

 

 

 

Venituri din onorarii și comisioane  (*2)

 

 

 

 

 

 

Nota 1:

În toate modelele de raportare: celulele hașurate cu negru nu se raportează.

Nota 2:

ICP privind onorariile și comisioanele (fișa 6) și privind portofoliul de tranzacționare (fișa 7) se aplică numai începând cu 2026. Includerea IMM-urilor în acești ICP se va aplica numai sub rezerva rezultatului pozitiv al unei evaluări a impactului.

1.   Active incluse pentru calcularea GAR

Image 4

Image 5

2.   GAR - Informații pe sectoare

Image 6

3.   ICP GAR privind stocul

1.

Instituția furnizează în acest model informații privind ICP GAR privind stocul de credite, calculat pe baza datelor furnizate în modelul 1 privind activele acoperite și prin aplicarea formulelor propuse în acest model.

2.

Informațiile privind GAR (rata activelor verzi pentru activitățile „eligibile”) trebuie însoțite de informații privind proporția din activele totale acoperită de GAR.

3.

Pe lângă informațiile incluse în acest model, instituțiile de credit pot indica proporția de active care finanțează sectoare relevante din punctul de vedere al taxonomiei ce sunt durabile din punctul de vedere al mediului (aliniate la taxonomie). Aceste informații ar îmbogăți informațiile referitoare la ICP privind activele durabile din punctul de vedere al mediului în raport cu totalul activelor acoperite.

4.

Instituțiile de credit trebuie să completeze acest model în dublu exemplar pentru informațiile bazate pe venituri și pe CapEx

Image 7

Image 8

4.   ICP GAR privind fluxul

Image 9

5.   ICP expuneri extrabilanțiere

Image 10

6.   ICP privind veniturile din onorarii și comisioane provenite din alte servicii decât creditarea și administrarea activelor

Image 11

Image 12

7.   ICP privind portofoliul de tranzacționare

Image 13

Image 14

”

(*1)  Pentru instituțiile de credit care nu îndeplinesc condițiile prevăzute la articolul 94 alineatul (1) din CRR sau condițiile prevăzute la articolul 325a alineatul (1) din CRR.

(*2)  Venituri din onorarii și comisioane provenite din alte servicii decât creditarea și administrarea de active.

Instituțiile furnizează informații cu dimensiune prospectivă privind acești ICP, inclusiv informații privind țintele urmărite, împreună cu explicații relevante referitoare la metodologia aplicată.

(*3)  % de active acoperite de ICP în activele totale ale băncilor.

(*4)  Pe baza ICP privind cifra de afaceri a contrapărții.

(*5)  Pe baza ICP privind CapEx ale contrapărții, cu excepția activităților de creditare în cazul cărora, pentru activitățile de creditare cu caracter general, se utilizează ICP privind cifra de afaceri.

ANEXA VII

„ANEXA VIII

Model pentru indicatorii-cheie de performanță ai firmelor de investiții

Numărul modelului

Denumire

0

Sinteza indicatorilor-cheie de performanță cu privire la care firmele de investiții trebuie să furnizeze informații în temeiul articolului 8 din Regulamentul privind taxonomia

1

ICP FI – Servicii de tranzacționare în cont propriu

2

ICP FI – Alte servicii

0.   Sinteza indicatorilor-cheie de performanță cu privire la care firmele de investiții trebuie să furnizeze informații în temeiul articolului 8 din Regulamentul privind taxonomia

 

Total active durabile din punctul de vedere al mediului

ICP  (*3)

ICP  (*4)

% acoperire (în totalul activelor)  (*2)

ICP principal (pentru tranzacționarea în cont propriu)

Rata activelor verzi

 

 

 

 

 

Venituri totale din servicii și activități durabile din punctul de vedere al mediului

ICP

ICP

% acoperire (în veniturile totale)

ICP principal (pentru alte servicii și activități decât tranzacționarea în cont propriu)

ICP privind veniturile  (*1)

 

 

 

 

1.   ICP FI – Servicii de tranzacționare în cont propriu

Image 15

2.   ICP FI – Alte servicii

Image 16

”

(*1)  Onorarii, comisioane și alte beneficii monetare.

(*2)  % de active acoperite de ICP în activele totale.

(*3)  Pe baza ICP privind cifra de afaceri a contrapărții.

(*4)  Pe baza ICP privind CapEx ale contrapărții.

ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_del/2023/2486/oj

ISSN 1977-0782 (electronic edition)