11/Volumul 052

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

Notă introductivă

În conformitate cu articolul 58 din Actul privind condițiile de aderare a Republicii Bulgaria și a României și adaptările la tratatele pe care se întemeiază Uniunea Europeană (JO L 157, 21.6.2005, p. 203), textele actelor instituțiilor și ale Băncii Centrale Europene adoptate înainte de data aderării, redactate de Consiliu sau Comisie ori de Banca Centrală Europeană în limbile bulgară și română sunt autentice, de la data aderării, în aceleași condiții ca și textele redactate în celelalte limbi oficiale ale Comunităților. Articolul menționat prevede, de asemenea, că textele se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene dacă și textele în limbile actuale au fost publicate.

În conformitate cu acest articol, prezenta ediție specială a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene se publică în limba română și conține textele actelor obligatorii cu aplicare generală. Prezenta ediție cuprinde actele adoptate din 1952 până la 31 decembrie 2006.

Textele care se publică sunt grupate în 20 de capitole, în funcție de clasificarea existentă în Repertoarul legislației comunitare în vigoare, după cum urmează:

01	Probleme generale, financiare și instituționale
02	Uniunea vamală și libera circulație a mărfurilor
03	Agricultură
04	Pescuit
05	Libera circulație a lucrătorilor și politica socială
06	Dreptul de stabilire și libertatea de a presta servicii
07	Politica în domeniul transporturilor
08	Politica în domeniul concurenței
09	Impozitare
10	Politica economică și monetară și libera circulație a capitalurilor
11	Relații externe
12	Energie
13	Politica industrială și piața internă
14	Politica regională și coordonarea instrumentelor structurale
15	Protecția mediului, a consumatorilor și a sănătății
16	Știință, informare și cultură
17	Legislația privind întreprinderile
18	Politica externă și de securitate comună
19	Spațiul de libertate, securitate și justiție
20	Europa cetățenilor

Repertoarul menționat, care se publică bianual în limbile oficiale ale Uniunii Europene, se va publica ulterior și în limba română, urmând a fi incluse trimiteri la prezenta ediție specială. Astfel, repertoarul poate fi utilizat și ca index al prezentei ediții speciale.

Actele publicate în prezenta ediție specială se publică, cu câteva excepții, în forma în care au fost publicate în Jurnalul Oficial în limbile originare. Prin urmare, la utilizarea prezentei ediții speciale trebuie luate în considerare modificările ulterioare sau adaptările ori derogările adoptate de instituții sau de Banca Centrală Europeană ori care sunt prevăzute în Actul de aderare.

În mod excepțional, în anumite cazuri, când anexele tehnice de mari dimensiuni ale actelor se înlocuiesc ulterior cu alte anexe, se va face trimitere numai la ultimul act de înlocuire. Acesta este, în special, cazul anumitor acte care conțin listele codurilor vamale (capitolul 02), al actelor privind transportul, ambalarea și etichetarea substanțelor periculoase (capitolele 07 și 13), precum și al anumitor protocoale și anexe la Acordul privind SEE.

De asemenea, Statutul personalului se publică, în mod excepțional, în formă consolidată în care sunt incluse toate modificările până la sfârșitul anului 2005. Modificările efectuate după această dată se publică în versiunea originară.

Edițiile speciale cuprind două sisteme de numerotare:

(i)

numerotarea originară a paginilor Jurnalului Oficial și data publicării din edițiile în limbile olandeză, franceză, germană și italiană, începând cu 1 ianuarie 1973 din edițiile în limbile engleză și daneză, începând cu 1 ianuarie 1981 din ediția în limba greacă, începând cu 1 ianuarie 1986 din edițiile în limbile spaniolă și portugheză, începând cu 1 ianuarie 1995 din edițiile în limbile finlandeză și suedeză și începând cu 1 mai 2004 din edițiile în limbile cehă, estonă, letonă, lituaniană, malteză, maghiară, polonă, slovacă și slovenă.

În numerotarea paginilor există întreruperi întrucât nu toate actele care au fost publicate la data respectivă sunt publicate în prezenta ediție specială. Atunci când se face trimitere la Jurnalul Oficial în citarea actelor, trebuie utilizate numerele paginilor originare;

(ii)	numerotarea paginilor din edițiile speciale, care este continuă și care nu trebuie utilizată pentru citarea actelor.

Până în iunie 1967, numerotarea paginilor Jurnalului Oficial începea de la pagina 1 în fiecare an. După această dată, fiecare număr a început cu pagina 1.

De la 1 ianuarie 1968, Jurnalul Oficial a fost împărțit în două părți:

—	Legislație („L”),

—	Comunicări și informări („C”).

La 1 februarie 2003, vechea denumire oficială de „Jurnal Oficial al Comunităților Europene” s-a schimbat, ca urmare a intrării în vigoare a Tratatului de la Nisa, aceasta fiind în prezent „Jurnalul Oficial al Uniunii Europene”.

11/Volumul 52

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

32006D1005

L 381/24

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

DECIZIA CONSILIULUI

din 18 decembrie 2006

privind încheierea Acordului între Guvernul Statelor Unite ale Americii și Comunitatea Europeană privind coordonarea programelor de etichetare referitoare la eficiența energetică a echipamentelor de birou

(2006/1005/CE)

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 133, coroborat cu articolul 300 alineatul (2) primul paragraf prima teză și cu articolul 300 alineatul (4),

având în vedere propunerea Comisiei,

întrucât:

(1)

La 5 mai 2006, s-a adoptat decizia Consiliului prin care se autorizează Comisia să înceapă negocieri în vederea încheierii unui acord între Guvernul Statelor Unite ale Americii și Comunitatea Europeană privind coordonarea programelor de etichetare referitoare la eficiența energetică a echipamentelor de birou.

(2)	Negocierile au fost încheiate și, la 7 iunie 2006, cele două părți au semnat Acordul între Guvernul Statelor Unite ale Americii și Comunitatea Europeană privind coordonarea programelor de etichetare referitoare la eficiența energetică a echipamentelor de birou (denumit în continuare „acordul”).

(3)	Este necesar să se stabilească procedurile comunitare interne corespunzătoare pentru a garanta buna funcționare a acordului.

(4)

Piața echipamentelor de birou evoluează rapid. Este esențial să se reevalueze frecvent posibilitățile de maximizare a economiei de energie și a avantajelor pentru mediu stimulând oferta și cererea de produse eficiente din punct de vedere energetic. Prin urmare, Comisia ar trebui abilitată ca, asistată de un comitet consultativ comunitar alcătuit din reprezentanți naționali și din toate părțile interesate, să reevalueze și să adapteze periodic specificațiile comune ale echipamentelor de birou prevăzute în anexa C la acord, precum și să ia anumite decizii în vederea punerii în aplicare a acordului, în special în ceea ce privește aspectul etichetei ENERGY STAR și orientările privind utilizarea etichetei, care fac obiectul anexei A și, respectiv, anexei B.

(5)	Examinarea punerii în aplicare a acordului ar trebui efectuată de comisia tehnică înființată prin acord.

(6)	Fiecare parte la acord ar trebui să desemneze o autoritate administrativă și ar trebui să se definească procedura de modificare a acordului.

(7)	Este necesar să se aprobe acordul,

DECIDE:

Articolul 1

Acordul între Guvernul Statelor Unite ale Americii și Comunitatea Europeană privind coordonarea programelor de etichetare referitoare la eficiența energetică a echipamentelor de birou, inclusiv anexele, se aprobă în numele Comunității.

Textul acordului și anexele sale sunt atașate la prezenta decizie.

Articolul 2

Președintele Consiliului este autorizat să desemneze persoana (persoanele) autorizată (autorizate) să semneze acordul în vederea angajării Comunității.

Articolul 3

Președintele Consiliului comunică, în numele Comunității, notificarea în scris prevăzută la articolul XIV alineatul (1) din acord.

Articolul 4

(1) Comisia reprezintă Comunitatea în cadrul comisiei tehnice prevăzute la articolul VII din acord, după audierea avizelor membrilor Biroului ENERGY STAR al Comunității Europene instituit prin Regulamentul (CE) nr. 2422/2001 (1). După consultarea Biroului ENERGY STAR al Comunității Europene, Comisia efectuează sarcinile prevăzute la articolul VI alineatul (5), la articolul VII alineatele (1) și (2) și la articolul IX alineatul (4) din acord.

(2) În vederea pregătirii poziției Comunității în ceea ce privește modificările aduse listei echipamentelor de birou menționate în anexa C la acord, Comisia ține seama de orice aviz exprimat de Biroul ENERGY STAR al Comunității Europene.

(3) Poziția Comunității în ceea ce privește deciziile care trebuie luate de autoritățile administrative referitoare la modificările care trebuie aduse anexei A (denumirea și eticheta comună ENERGY STAR), anexei B (orientări privind utilizarea corectă a denumirii și a etichetei comune ENERGY STAR) și anexei C (specificații comune) este stabilită de Comisie, după consultarea Biroului ENERGY STAR al Comunității Europene.

(4) În toate celelalte cazuri, poziția Comunității în ceea ce privește deciziile care trebuie luate de părțile la acord este stabilită de Consiliu, hotărând la propunerea Comisiei, în conformitate cu articolul 300 din tratat.

Articolul 5

Prezenta decizie se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Adoptată la Bruxelles, 18 decembrie 2006.

Pentru Consiliu

Președintele

J.-E. ENESTAM

(1) JO L 332, 15.12.2001, p. 1.

11/Volumul 52

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

22006A1228(01)

L 381/26

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

ACORD

între Guvernul Statelor Unite ale Americii și Comunitatea Europeană privind coordonarea programelor de etichetare referitoare la eficiența energetică a echipamentelor de birou

Guvernul STATELOR UNITE ALE AMERICII și COMUNITATEA EUROPEANĂ, denumite în continuare „părțile”,

DORIND să maximizeze economia de energie și avantajele ecologice prin stimularea ofertei și a cererii de produse eficiente din punct de vedere energetic,

LUÂND ÎN CONSIDERARE Acordul dintre Guvernul Statelor Unite ale Americii și Comunitatea Europeană privind coordonarea programelor de etichetare referitoare la eficacitatea energetică a echipamentelor de birou (denumit în continuare „Acordul din 2000”), încheiat la 19 decembrie 2000,

SATISFĂCUTE de progresele realizate în cadrul Acordului din 2000,

CONVINSE că pot fi obținute avantaje suplimentare prin continuarea eforturilor mutuale în cadrul sistemului ENERGY STAR,

CONVIN DUPĂ CUM URMEAZĂ:

Articolul I

Principii generale

(1) Părțile utilizează specificații comune de eficiență energetică și o etichetă comună pentru a defini obiective coerente pentru producători și pentru a optimiza astfel impactul eforturilor lor asupra ofertei și asupra cererii acestor tipuri de produse.

(2) Părțile utilizează eticheta comună pentru a identifica tipurile de produse eficiente din punct de vedere energetic enumerate în anexa C.

(3) Părțile se asigură că specificațiile comune încurajează o îmbunătățire constantă a eficienței energetice, ținând seama de cele mai avansate practici tehnice de pe piață.

(4) Specificațiile comune trebuie formulate astfel încât să nu reglementeze mai mult de 25 % din modelele pentru care există date disponibile la momentul definirii specificațiilor, dar și ținând seama de alți factori care trebuie luați în considerare.

(5) Părțile fac eforturi pentru a se asigura că produsele eficiente din punct de vedere energetic pot fi identificate de consumatori datorită prezenței etichetei pe piață.

Articolul II

Relația cu Acordul din 2000

Prezentul acord înlocuiește Acordul din 2000 în toate elementele sale.

Articolul III

Definiții

În sensul prezentului acord, se înțelege prin:

(a)	„ENERGY STAR”, marca de serviciu prevăzută în anexa A, care este proprietatea Agenției americane pentru Protecția Mediului („EPA”);

(b)	„etichetă comună”, marca de certificare prevăzută în anexa A și care este proprietate a EPA;

(c)

„mărci ENERGY STAR”, denumirea și eticheta comună „ENERGY STAR” și orice versiune a acestor mărci care pot fi create sau modificate de autoritățile administrative sau de participanții la program, astfel cum sunt definite în continuare, în special semnul sau marcajul prevăzut în anexa A la prezentul acord;

(d)	„program de etichetare ENERGY STAR”, un program gestionat de o autoritate administrativă și care utilizează specificații, mărci și orientări comune în materie de economie de energie care trebuie aplicate tipurilor de produse desemnate;

(e)

„participanți la program”, producătorii, vânzătorii sau revânzătorii produselor desemnate eficiente din punct de vedere energetic care respectă specificațiile programului de etichetare ENERGY STAR și care au ales să participe la acest program înregistrându-se la autoritatea administrativă a uneia dintre părți sau încheind un acord cu aceasta;

(f)

„specificații comune”, cerințele de eficiență energetică și de performanță, inclusiv metodele de încercare prevăzute în anexa C, care sunt utilizate de autoritățile administrative și de participanții la program pentru a stabili dacă produsele eficiente din punct de vedere energetic prezintă calitățile necesare pentru a putea beneficia de eticheta comună.

Articolul IV

Autoritate administrativă

Fiecare parte desemnează o autoritate administrativă responsabilă cu punerea în aplicare a prezentului acord (denumite în continuare „autorități administrative”). Comunitatea Europeană desemnează ca autoritate administrativă Comisia Comunităților Europene (denumită în continuare „Comisia”). Statele Unite ale Americii desemnează EPA ca autoritate administrativă.

Articolul V

Administrarea programului de etichetare ENERGY STAR

(1) Fiecare autoritate administrativă gerează programul de etichetare ENERGY STAR pentru tipurile de produse eficiente din punct de vedere energetic prevăzute în anexa C, în conformitate cu modalitățile și condițiile prevăzute de prezentul acord. Sarcinile de gestionare a programului cuprind înregistrarea participanților la program pe bază voluntară, menținerea la zi a listelor cu participanții la program și a produselor conforme, precum și verificarea respectării orientărilor privind utilizarea corectă a denumirii și a etichetei comune ENERGY STAR, care sunt prevăzute în anexa B.

(2) Programul de etichetare ENERGY STAR utilizează specificațiile comune prevăzute în anexa C.

(3) În măsura în care ia măsuri eficiente de educare a consumatorului cu privire la mărcile ENERGY STAR, fiecare autoritate administrativă se asigură că acestea sunt luate în conformitate cu orientările privind utilizarea corectă a denumirii și a etichetei ENERGY STAR, care sunt prevăzute în anexa B.

(4) Fiecare autoritate administrativă suportă cheltuielile angajate pentru ansamblul activităților pe care le desfășoară în cadrul prezentului acord.

Articolul VI

Participarea la programul de etichetare ENERGY STAR

(1) Orice producător, vânzător sau revânzător poate participa la programul de etichetare ENERGY STAR înregistrându-se ca participant la program pe lângă autoritatea administrativă a uneia dintre părți.

(2) Participanții la program pot utiliza eticheta comună pentru a identifica produsele care prezintă calitățile cerute, care au fost încercate în instalațiile proprii sau de un laborator de încercări independent, și care respectă specificațiile comune prevăzute în anexa C; de asemenea, aceștia pot certifica ei înșiși conformitatea produselor.

(3) Înregistrarea unui participant la programul de etichetare ENERGY STAR de către autoritatea administrativă a unei părți este recunoscută de autoritatea administrativă a celeilalte părți.

(4) Pentru a facilita recunoașterea participanților la programul de etichetare ENERGY STAR în conformitate cu alineatul (3), autoritățile administrative cooperează pentru a menține actualizate listele comune cu participanții la program și cu produsele care prezintă calitățile cerute pentru a beneficia de eticheta comună.

(5) Fără a aduce atingere dispozițiilor privind autocertificarea prevăzute la alineatul (2), fiecare autoritate administrativă își rezervă dreptul de a încerca sau de a examina produsele care sunt sau care au fost vândute pe teritoriul său (pe teritoriul statelor membre ale Comunității Europene, în cazul Comisiei) pentru a stabili dacă aceste produse sunt certificate conform cu specificațiile comune prevăzute în anexa C. Autoritățile administrative comunică între ele și cooperează pentru a garanta că toate produsele care poartă eticheta comună respectă specificațiile comune prevăzute în anexa C.

Articolul VII

Coordonarea programului între părți

(1) Părțile înființează o comisie tehnică responsabilă cu examinarea aplicării prezentului acord. Această comisie este alcătuită din reprezentanți ai fiecărei autorități administrative.

(2) În principiu, comisia tehnică se reunește anual și se consultă, la cererea uneia dintre autoritățile administrative, pentru a examina funcționarea și gestionarea programului de etichetare ENERGY STAR, specificațiile comune prevăzute în anexa C, produsele reglementate de program și progresele înregistrate față de obiectivele prevăzute de prezentul acord.

(3) La reuniunile comisiei tehnice pot asista terți (inclusiv alte guverne și reprezentanți ai industriei) în calitate de observatori, cu excepția cazului în care cele două autorități administrative prevăd altfel.

Articolul VIII

Înregistrarea mărcilor ENERGY STAR

(1) EPA, în calitate de proprietară a mărcilor ENERGY STAR, a depus mărcile în Comunitatea Europeană ca mărci comunitare. Comisia nu solicită și nu obține înregistrarea mărcilor ENERGY STAR sau a unor variante ale acestora în nicio țară.

(2) EPA se angajează să nu considere drept o contrafacere a acestor mărci utilizarea, de către Comisie sau de către un participant la program înregistrat de Comisie, a semnului sau a marcajului prevăzut în anexa A în conformitate cu prevederile prezentului acord.

Articolul IX

Respectarea dispozițiilor

(1) În vederea protejării mărcilor ENERGY STAR, fiecare autoritate administrativă se asigură de buna utilizare a acestora pe teritoriul său (pe teritoriul statelor membre ale Comunității, în cazul Comisiei). Fiecare autoritate administrativă se asigură că mărcile ENERGY STAR nu sunt utilizate decât sub forma prevăzută în anexa A și numai în modul prevăzut de Orientările privind utilizarea corectă a denumirii și a etichetei comune ENERGY STAR prevăzute în anexa B.

(2) Fiecare autoritate administrativă se asigură că se întreprinde o acțiune promptă și corespunzătoare împotriva unui participant la program, în cazul în care i s-a adus la cunoștință că acesta a utilizat o marcă contrafăcută sau a aplicat mărci ENERGY STAR pe un produs care nu respectă specificațiile comune prevăzute în anexa C. Această acțiune poate consta, în special, în:

(a)	informarea în scris a participantului la program cu privire la faptul că nu respectă condițiile programului de etichetare ENERGY STAR;

(b)	elaborarea, în urma unor consultări, a unui plan care să permită asigurarea respectării condițiilor puse și

(c)	în cazul în care nu se obține respectarea condițiilor, rezilierea, după caz, a înregistrării participantului la program.

(3) Fiecare autoritate administrativă se asigură că se iau toate măsurile utile pentru încetarea utilizării ilicite a mărcilor ENERGY STAR sau a utilizării unei mărci contrafăcute de către o entitate care nu este un participant la program. Aceste măsuri pot consta, în special, în:

(a)	informarea entității care utilizează mărcile ENERGY STAR cu privire la cerințele programului ENERGY STAR și ale Orientărilor privind utilizarea corectă a denumirii și a etichetei comune ENERGY STAR și

(b)	încurajarea entității respective să devină participant la program și să înregistreze produse care respectă cerințele.

(4) Fiecare autoritate administrativă informează de îndată autoritatea administrativă a celeilalte părți cu privire la orice contrafacere a mărcilor ENERGY STAR despre care are cunoștință, precum și la măsurile luate în vederea încetării acestei situații.

Articolul X

Proceduri aplicabile în vederea modificării acordului și a adăugării de noi anexe

(1) Fiecare autoritate administrativă poate propune o modificare a prezentului acord, precum și adăugarea de noi anexe.

(2) Propunerea de modificare se stabilește în scris și se examinează în cadrul următoarei reuniuni a comisiei tehnice, cu condiția să fi fost comunicată autorității administrative a celeilalte părți cu cel puțin șaizeci de zile înaintea reuniunii.

(3) Deciziile privind modificarea prezentului acord, precum și adăugarea de noi anexe se iau de comun acord de către autoritățile administrative ale părților. Modificările anexelor A, B și C se fac în conformitate cu prevederile articolelor XI și XII.

Articolul XI

Proceduri aplicabile pentru modificarea anexelor A și B

(1) O autoritate administrativă care dorește modificarea anexei A sau a anexei B aplică procedurile prevăzute la articolul X alineatele (1) și (2).

(2) Autoritățile administrative adoptă de comun acord modificările anexelor A și B.

Articolul XII

Procedurile de modificare a anexei C

(1) O autoritate administrativă care dorește modificarea anexei C în sensul revizuirii specificațiilor în vigoare sau care dorește adăugarea unui nou tip de produs („autoritate administrativă care propune”) aplică procedurile prevăzute la articolul X alineatele (1) și (2) și include în propunerea sa:

(a)	demonstrația faptului că o revizuire a specificațiilor sau adăugarea unui nou tip de produs ar putea determina o economie substanțială de energie;

(b)	după caz, cerințele în materie de consum energetic aplicabile diferitelor moduri de consum;

(c)	informații privind protocoalele de încercare standardizate care trebuie utilizate pentru evaluarea produsului;

(d)	un exemplu de tehnologie existentă, disponibilă în mod liber, care ar permite, la un cost rezonabil, realizarea unei economii de energie fără a reduce performanțele produsului;

(e)	o estimare a numărului de modele de produse care ar respecta specificațiile propuse și a cotei de piață corespunzătoare, în termeni aproximativi;

(f)	informații privind punctul de vedere al grupurilor industriale care ar putea fi vizate de modificarea propusă și

(g)	o propunere a unei date de intrare în vigoare a noilor specificații, ținând seama de ciclul de viață al produselor și de calendarele de producție.

(2) Propunerile de modificări care sunt acceptate de cele două autorități administrative intră în vigoare la o dată convenită de comun acord de autoritățile administrative.

(3) În cazul în care, după primirea unei propuneri prezentate în conformitate cu articolul X alineatele (1) și (2), cealaltă autoritate administrativă („autoritatea administrativă care ridică obiecții”) consideră că propunerea nu respectă cerințele prevăzute la alineatul (1) sau se opune din alt motiv acestei propuneri, informează de îndată (în mod normal, înainte de următoarea reuniune a comisiei tehnice) și în scris autoritatea administrativă care propune cu privire la obiecția sa, anexând notificării orice informație care vine să susțină punctul său de vedere, de exemplu, informații care demonstrează că adoptarea propunerii ar avea probabil drept consecințe:

(a)	crearea unui avantaj comercial disproporționat și inechitabil pentru o întreprindere sau un grup industrial;

(b)	afectarea negativă a participării globale a industriei la programul de etichetare ENERGY STAR;

(c)	incompatibilitatea cu actele cu putere de lege sau cu normele administrative sau

(d)	impunerea unor cerințe tehnice excesiv de dificile.

(4) Autoritățile administrative depun eforturi pentru a ajunge la un acord asupra modificării propuse în cadrul primei reuniuni a comisiei tehnice care are loc după prezentarea propunerii. În cazul în care autoritățile administrative nu reușesc să ajungă la un acord în cadrul acestei reuniuni, încearcă să ajungă la un acord în scris înaintea următoarei reuniuni a comisiei tehnice.

(5) În cazul în care, la sfârșitul următoarei reuniuni a comisiei tehnice, părțile nu pot să ajungă la un acord, autoritatea administrativă care propune își retrage propunerea; în ceea ce privește propunerile de revizuire a specificațiilor, tipul de produs corespunzător este retras din anexa C la data convenită în scris de autoritățile administrative. Toți participanții la program sunt informați cu privire la această modificare și la procedurile care trebuie urmate pentru a o pune în aplicare.

(6) În cursul pregătirii unor noi specificații comune sau al modificării unor specificații comune existente, autoritățile administrative se asigură de garantarea unei coordonări și a unei consultări eficiente între ele și cu părțile interesate din țara lor, în special în ceea ce privește conținutul documentelor de lucru și planificările.

Articolul XIII

Dispoziții generale

(1) Prezentul acord nu reglementează celelalte programe de etichetare ecologică care pot fi elaborate și adoptate de părți.

(2) Toate activitățile reglementate de prezentul acord sunt întreprinse sub rezerva actelor cu putere de lege și a normelor administrative aplicabile din fiecare țară, precum și a disponibilității fondurilor și a resurselor corespunzătoare.

(3) Prezentul acord nu modifică cu nimic drepturile și obligațiile unei părți care rezultă dintr-un acord bilateral, regional sau multilateral încheiat înaintea intrării în vigoare a respectivului acord.

(4) Fără a aduce atingere celorlalte dispoziții din prezentul acord, fiecare autoritate administrativă poate gestiona programe naționale de etichetare privind tipuri de produse care nu figurează în anexa C și niciuna dintre părți nu împiedică importul, exportul, vânzarea sau distribuția unui produs pe motiv că poartă marca de eficiență energetică a autorității administrative a celeilalte părți.

Articolul XIV

Intrare în vigoare și durată

(1) Prezentul acord intră în vigoare la data la care fiecare parte a informat-o pe cealaltă, în scris, că au fost îndeplinite procedurile sale interne necesare pentru intrarea în vigoare.

(2) Prezentul acord se încheie pentru o perioadă de cinci ani. Cu cel puțin un an înaintea încheierii acestei perioade, părțile se reunesc pentru a examina oportunitatea reînnoirii acordului.

Articolul XV

Reziliere

(1) Fiecare parte poate rezilia prezentul acord în orice moment cu un preaviz de trei luni notificat în scris celeilalte părți.

(2) În caz de reziliere sau în lipsa reînnoirii prezentului acord, autoritățile administrative îi informează pe toți participanții la program pe care i-au înregistrat, cu privire la rezilierea programului comun. De asemenea, autoritățile administrative îi informează pe toți participanții la program pe care i-au înregistrat, că aceste autorități își pot continua activitățile de etichetare în baza a două programe distincte. În acest caz, programul de etichetare al Comunității Europene nu utilizează mărcile ENERGY STAR. Comisia garantează că ea însăși, statele membre ale Comunității Europene și orice participant la program pe care aceasta l-a înregistrat vor înceta să utilizeze mărcile ENERGY STAR la data convenită în scris de autoritățile administrative. Obligațiile prevăzute la prezentul alineat se mențin după rezilierea prezentului acord.

Articolul XVI

Limbi autentice

Încheiat la Washington, douăzeci decembrie două mii șase, în dublu exemplar, în limbile cehă, daneză, engleză, estoniană, finlandeză, franceză, germană, greacă, italiană, letonă, lituaniană, maghiară, malteză, olandeză, polonă, portugheză, slovacă, slovenă, spaniolă și suedeză, fiecare din aceste texte fiind deopotrivă autentic. În caz de probleme de interpretare, prevalează textul în limba engleză.

Por la Comunidad Europea

Za Evropské společenství

For Det Europæiske Fællesskab

Für die Europäische Gemeinschaft

Euroopa Ühenduse nimel

Για την Ενρωπαϊκή Κοινότητα

For the European Community

Pour la Communauté européenne

Per la Comunità europea

Eiropas Kopienas vārdā

Europos bendrijos vardu

az Eurόpai Közösség részéről

Għall-Komunità Ewropea

Voor de Europese Gemeenschap

W imieniu Wspόlnoty Euopejskiej

Pela Comunidade Europeia

Za Eurόpske spoločenstvo

Za Evropsko skupnost

Euroopan yhteisön puolesta

För Europeiska gemenskapens vägnar

Por el Gobierno de los Estados Unidos de América

Za vládu Spojených států amerických

For regeringen for Amerikas Forenede Stater

Für die Regierung der Vereinigten Staaten von Amerika

Ameerika Ühendriikide valitsuse nimel

Για την Κυβερνηση των Ηνωμενων Πολιτειων τησ Αμερικησ

For the Government of the United States of America

Pour le gouvernement des États-Unis d'Amérique

Per il governo degli Stati Uniti d'America

Amerikas Savienoto Valstu valdības vārdā

Jungtinių Amerikos Valstijų vyriausybės vardu

az Amerikai Egyesült Államok kormánya részéről

Għall-Gvern ta' l-Istati Uniti ta' l-Amerika

Voor de regering van Verenigde Staten van Amerika

W imieniu rządu Stanów Zjednoczonych Ameryki

Pelo governo Estados Unidos da América

Za vládu Spojené štáty americké

Za vlado Združene države Amerike

Amerikan yhdysvaltojen hallituksen puolesta

För Amerikas förenta staters regering

ANEXA A

DENUMIREA ȘI ETICHETA COMUNĂ ENERGY STAR

Denumire: ENERGY STAR

Eticheta comună:

ANEXA B

Orientări privind utilizarea corectă a denumirii și a etichetei comune ENERGY STAR

Denumirea și eticheta comună ENERGY STAR sunt mărci în proprietatea EPA. Aceste mărci pot fi utilizate exclusiv în conformitate cu orientările prevăzute în continuare și cu acordul de parteneriat sau cu formularul de înscriere al Comisiei Europene semnat de participanții la programul de etichetare ENERGY STAR. Vă rugăm să transmiteți prezentele orientări persoanelor însărcinate cu pregătirea documentelor ENERGY STAR în numele dumneavoastră.

EPA (și Comisia Europeană, pe teritoriul statelor membre ale Comunității Europene) controlează utilizarea corectă a denumirii și a etichetei comune ENERGY STAR. Acest control constă, în special, în verificarea utilizării mărcilor pe piață și în contactarea directă a organismelor care le utilizează în mod neadecvat sau fără autorizare. Utilizarea abuzivă a mărcilor poate duce, în special, la încetarea definitivă a participării la programul de etichetare ENERGY STAR și, eventual, în cazul produselor importate din Statele Unite pe care mărcile sunt aplicate în mod neadecvat, la sechestrarea acestora de către serviciul vamal american.

Orientări generale

Programul ENERGY STAR este un parteneriat între mediul întreprinderilor și organizațiilor, pe de o parte, și Guvernul federal al Statelor Unite sau cu Comunitatea Europeană, pe de altă parte. În acest context, întreprinderile și organizațiile pot utiliza denumirea și eticheta ENERGY STAR în cadrul activităților lor în domeniul eficienței energetice și al mediului.

Pentru a utiliza mărcile în conformitate cu prezentul document, organizațiile trebuie să încheie un acord cu o autoritate administrativă – Agenția pentru protecția mediului, în cazul Statelor unite, sau Comisia Europeană, în cazul UE. Pentru a evita ca întreprinderile și consumatorii să aibă dificultăți în identificarea sigură a sursei programului ENERGY STAR și ca acest program să își piardă astfel din valoarea acestuia pentru toți, se interzice modificarea mărcilor (denumire și etichetă comună) sub orice formă.

Organizațiile care utilizează aceste mărci trebuie să respecte următoarele orientări:

1. Denumirea și eticheta comună ENERGY STAR nu trebuie utilizate în niciun caz astfel încât să lase să se înțeleagă că societatea, produsele sau serviciile sale sunt garantate în vreun fel. Nici eticheta comună și nici denumirea de ENERGY STAR nu pot apărea într-o altă denumire sau logotip de societate, denumire de produs, de serviciu, de domeniu sau în titlul unui site web și nicio entitate în afară de EPA nu poate fi autorizată să utilizeze eticheta comună sau denumirea ENERGY STAR ca marcă comercială sau ca parte de marcă comercială.

2. Denumirea ENERGY STAR și eticheta comună nu pot fi niciodată utilizate în mod denigrator pentru ENERGY STAR, EPA, Ministerul american al Energiei, Comunitatea Europeană, Comisia Europeană sau orice altă instituție publică.

3. Eticheta comună nu trebuie niciodată folosită pentru produse care nu îndeplinesc condițiile impuse de programul ENERGY STAR.

4. Partenerii și celelalte organizații autorizate sunt responsabile pentru modul în care utilizează denumirea ENERGY STAR și eticheta comună, precum și pentru modul în care acestea sunt utilizate de către reprezentanții lor, precum agențiile de publicitate și contractanții responsabili cu punerea în aplicare.

Utilizarea denumirii ENERGY STAR

—	Denumirea ENERGY STAR trebuie întotdeauna scrisă cu majuscule.

—	La prima apariție a cuvintelor „ENERGY STAR” pe un material destinat pieței americane, trebuie utilizat simbolul de marcă înregistrată (®). și

—	simbolul ® trebuie să apară la exponent.

—	Între cuvintele „ENERGY STAR” și simbolul ® nu trebuie să se lase niciun spațiu.

—	În cadrul unui document, simbolul ® se repetă la fiecare titlu de capitol sau de pagină web.

Utilizarea etichetei comune

Eticheta comună este o marcă ce se aplică numai pe produsele care respectă cerințele de performanță prevăzute de programul ENERGY STAR.

Eticheta comună poate fi utilizată:

—	pe un produs înregistrat și care se poate eticheta;

—	în documentația privind un produs care se poate eticheta;

—	pe Internet, pentru identificarea unui produs care se poate eticheta;

—	în reclame, atunci când apare în apropierea sau pe un produs care se poate eticheta;

—	pe un punct de vânzare;

—	pe ambalajul unui produs care se poate eticheta.

Aspectul etichetei comune

Agenția americană pentru Protecția Mediului a creat această etichetă pentru a maximiza impactul vizual al mărcii printr-un contrast bun și o bună lizibilitate. Marca este alcătuită din două căsuțe suprapuse. Căsuța superioară cuprinde simbolul ENERGY STAR. Denumirea ENERGY STAR se reia în căsuța inferioară pentru a mări lizibilitatea etichetei. Cele două căsuțe sunt separate de o linie albă, cu o grosime egală cu grosimea arcului care face parte din simbol. Eticheta este încadrată într-un chenar alb de aceeași grosime.

Spațiu liber

Agenția americană pentru Protecția Mediului și Comisia Europeană solicită, ca în toate circumstanțele să se prevadă în jurul mărcii un spațiu liber echivalent cu 1/3 din înălțimea zonei grafice din interiorul mărcii. În această zonă nu trebuie să apară niciun alt element grafic (nici text, nici imagine). Agenția americană pentru protecția mediului și Comisia Europeană solicită lăsarea acestui spațiu liber deoarece eticheta comună apare deseori pe documente pe care există elemente de grafică complexe, precum alte mărci, dispozitive grafice și text.

Dimensiunea minimă

Eticheta poate fi redimensionată, dar trebuie să păstreze aceleași proporții. Din motive de lizibilitate, recomandăm ca eticheta să nu fie reprodusă la o dimensiune mai mică de 0,375 inci (3/8″; 9,5 mm) pentru imprimare. Lizibilitatea scrisului din interiorul etichetei trebuie păstrată pe web.

Culoarea preferată

Culoarea preferată pentru etichetă este cyan 100 %. Se autorizează variante în negru sau în alb pe fond colorat. Culoarea pe Internet echivalentă culorii cyan 100 % este #0099FF (cod hexazecimal). În cazul în care este disponibilă o imprimare policromă pentru reclamă, documentația produsului sau materialul de expunere în punctele de vânzare, se preferă imprimarea etichetei în cyan 100 %. În cazul în care această culoare nu este disponibilă, se înlocuiește cu negru.

Utilizări incorecte ale etichetei

Se cere:

—	ca eticheta să nu fie utilizată pe produse neconforme cu cerințele ENERGY STAR;

—	ca eticheta să nu fie modificată, utilizând numai căsuța care conține simbolul ENERGY STAR fără căsuța care conține denumirea „ENERGY STAR”.

În cazul reproducerii etichetei, se cere:

—	ca eticheta să nu fie transformată în desen sau schiță;

—	să nu se folosească o etichetă albă pe fond alb;

—	să nu se modifice culorile etichetei;

—	să nu se schimbe eticheta în niciun fel;

—	să nu se modifice modul de îmbinare a elementelor care alcătuiesc eticheta;

—	să nu se plaseze eticheta pe o imagine încărcată;

—	să nu se rotească eticheta;

—	să nu se separe elementele componente ale etichetei;

—	să nu se înlocuiască niciun element al etichetei;

—	să nu se înlocuiască corpul de literă utilizat în etichetă cu un alt corp;

—	să nu se încalce spațiul liber al etichetei;

—	să nu se așeze eticheta de-a curmezișul;

—	să nu se modifice dimensiunea zonei blocate a etichetei;

—	să nu se înlocuiască termenii aprobați;

—	să nu se folosească eticheta comună într-o culoare necorespunzătoare;

—	să nu se scrie text peste etichetă;

—	să nu se folosească numai căsuța cu simbolul. Trebuie să apară și denumirea „ENERGY STAR”;

—	să nu se elimine din etichetă căsuța care conține simbolul.

Prezentarea în scris și oral a ENERGY STAR

Pentru a păstra și dezvolta valoarea ENERGY STAR, Agenția americană pentru protecția mediului și Comisia Europeană recomandă o terminologie care trebuie utilizată în prezentările scrise și orale ale elementelor programului.

MENȚIUNI CORECTE	MENȚIUNI GREȘITE
calculator cu eticheta ENERGY STAR	calculator conform ENERGY STAR calculator certificat ENERGY STAR calculator de nivel ENERGY STAR
Calculator care a primit eticheta ENERGY STAR
Produse care au primit eticheta ENERGY STAR	produs ENERGY STAR produse ENERGY STAR (pentru a desemna o gamă de produse) echipament ENERGY STAR Aprobat de Agenția americană pentru Protecția Mediului Conform standardelor ENERGY STAR
PARTENERI/PARTICIPANȚI LA PROGRAM
Un partener ENERGY STAR	O societate/întreprindere ENERGY STAR
Întreprinderea X, partener ENERGY STAR	Întreprinderea X, o societate aprobată de Agenția americană pentru Protecția Mediului
O întreprindere participantă la ENERGY STAR	Un furnizor de echipament ENERGY STAR agreat de Agenția americană pentru Protecția Mediului
O întreprindere care promovează ENERGY STAR	Aprobat de Agenția americană pentru Protecția Mediului
monitoare etichetate ENERGY STAR	Program de monitoare ENERGY STAR
AUTORITĂȚI PUBLICE CA SURSĂ DE AUTORITATE
Produsele care au primit eticheta ENERGY STAR limitează emisiile de gaze cu efect de seră respectând directive stricte în materie de eficiență energetică stabilite de Agenția americană pentru Protecția Mediului și de Comisia Europeană
ENERGY STAR și eticheta ENERGY STAR sunt mărci americane înregistrate
ENERGY STAR este o marcă înregistrată aparținând Guvernului Statelor Unite
CERINȚE DE PERFORMANȚĂ
orientări ENERGY STAR	standarde ENERGY STAR
specificații ENERGY STAR	aprobat de Agenția americană pentru Protecția Mediului
niveluri de performanță ENERGY STAR	susținut de Agenția americană pentru Protecția Mediului
programe voluntare	a primit aprobarea Agenției americane pentru Protecția Mediului

Întrebări privind utilizarea denumirii și a etichetei comune ENERGY STAR

Serviciul ENERGY STAR de asistență directă prin telefon

Linie gratuită în interiorul Statelor Unite: 1-888-STAR-YES (1-888-782-7937)

În exteriorul Statelor Unite: 202-775-6650

Fax: 202-775-6680

www.energystar.gov

COMISIA EUROPEANĂ

Direcția generală pentru energie și transporturi

Telefon: +32 2 2985792

Fax: +32 2 2966016

www.eu-energystar.org

ANEXA C

SPECIFICAȚII COMUNE

I. SPECIFICAȚII APLICABILE CALCULATOARELOR

Specificațiile aplicabile calculatoarelor rămân în vigoare până la 19 iulie 2007. A se vedea secțiunea VIII pentru specificații aplicabile calculatoarelor care se aplică începând cu 20 iulie 2007.

A. Definiții

1. Calculator: calculator de birou, carcasă sau minicarcasă ori unitate mobilă, inclusiv calculator de birou de mare performanță, calculator personal, stație de lucru, terminal de rețele, controlor de terminale X și terminal informatic instalat la vânzători cu amănuntul. Aceste aparate trebuie să poată fi alimentate de la rețeaua electrică, dar acest lucru nu exclude că pot fi alimentate atât de la rețea, cât și de la o baterie. Prezenta definiție se referă, în principal, la calculatoarele comercializate în scopuri profesionale sau casnice. Definiția nu include calculatoarele vândute sau comercializate în alt mod ca „servere de fișiere” sau „servere”.

2. Monitor: tub catodic (CRT), ecran plat (de exemplu, un ecran cu cristale lichide) sau alt dispozitiv de afișare și electronica aferentă. Un monitor poate fi vândut separat sau poate fi integrat în carcasa calculatorului. Prezenta definiție se referă, în principal, la monitoarele standard destinate utilizării cu calculatoare. Cu toate acestea, în sensul prezentelor specificații, și următoarele aparate pot fi considerate monitoare: terminalele calculatoarelor mari și dispozitivele de afișare separate fizic.

3. Sistem informatic integrat: sistem în care calculatorul și monitorul sunt integrate într-o singură carcasă. Aceste sisteme trebuie să respecte toate criteriile următoare: imposibilitatea de a măsura consumul electric al celor două componente în mod separat și alimentarea electrică printr-un singur cablu.

4. Inactivitate: perioadă de timp în care calculatorul nu primește nicio instrucțiune de la utilizator (de exemplu, prin tastatură sau prin mișcarea mouse-ului).

5. Mod „low-power” sau „sleep”: starea în care intră calculatorul după o perioadă de inactivitate, cu un consum energetic redus.

6. Factori de reactivare: un eveniment sau stimul, produs de utilizator, programat sau extern, care determină trecerea calculatorului din modul „low-power” sau „sleep” în modul de funcționare activă. Factorii de reactivare sunt, de exemplu, o mișcare a mouse-ului, o acțiune asupra tastaturii sau apăsarea unui buton al carcasei și, în cazul factorilor externi, un stimul primit prin linie telefonică, prin comandă de la distanță, prin rețea, prin modem cablat, prin satelit etc., această listă nefiind exhaustivă.

B. Condițiile care trebuie respectate de un produs pentru a purta marca ENERGY STAR

1. Specificații tehnice

(a)

Calculatoare: Pentru a putea purta marca „ENERGY STAR”, un calculator trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

Există două orientări – A și B – care pot fi urmate pentru a atribui eticheta ENERGY STAR unui calculator. Aceste două orientări au fost concepute pentru a acorda participanților la program libertatea de a trata în moduri diferite gestionarea consumului și eficiența energetică.

Calculatoarele prezentate în continuare se încadrează la orientarea A:

—	calculatoarele care sunt comercializate cu posibilitatea de a funcționa în rețea astfel încât să rămână în mod „low-power”/„sleep” atâta timp cât adaptorul lor de interfață rețea este în măsură să reacționeze la solicitările rețelei;

—	calculatoarele comercializate fără interfață rețea;

—	calculatoarele comercializate pentru a fi utilizate într-un mediu fără rețea.

EPA propune ca acele calculatoare care sunt vândute sau comercializate în calitate de calculatoare personale să se încadreze numai în orientarea A.

Calculatoarele comercializate cu posibilitatea de a fi utilizate în rețele care necesită în prezent intervenția procesorului și/sau a memoriei calculatorului pentru menținerea conexiunii în rețea atunci când calculatorul este în mod „sleep” pot urma orientarea B. Calculatoarele etichetate în conformitate cu orientarea B trebuie să mențină funcționalități de rețea identice, indiferent dacă sunt în mod „sleep” sau nu.

(i)

Orientarea A

(a)	Calculatorul trebuie să intre în mod „sleep” după o perioadă de inactivitate.

(b)	În cazul în care calculatorul este comercializat cu posibilitatea de a fi utilizat în rețea, acesta trebuie să poată intra în mod „sleep” atunci când este conectat la rețea.

(c)

În cazul în care calculatorul este comercializat cu posibilitatea de a fi utilizat în rețea, acesta trebuie să mențină, în modul „sleep”, posibilitatea de a reacționa la factori de reactivare care îi sunt adresați sau care îl au ca țintă atunci când este în rețea. În cazul în care factorul de reactivare solicită ieșirea din modul „sleep” a calculatorului și executarea unei sarcini, calculatorul trebuie să revină la modul „sleep” după o anumită perioadă de inactivitate ulterioară executării sarcinii cerute. Participantul la program poate utiliza toate mijloacele disponibile pentru a ajunge la modul de funcționare descris în prezenta subsecțiune.

(d)

Consumul electric în mod „sleep” trebuie să fie conform cu datele din tabelul 1.

Tabelul 1

Consum maxim (1)	Wați în mod „sleep”
≤ 200W	≤ 15 W
> 200 W ≤ 300 W	≤ 20 W
> 300 W ≤ 350 W	≤ 25 W
> 350 W ≤ 400 W	≤ 30 W
> 400 W	10 % din consumul maxim

Calculatoarele al căror consum nu depășește niciodată 15 wați sunt conforme cu cerințele de consum ale prezentei specificații și nu trebuie să fie echipate cu modul „sleep” descris la secțiunea A.

(ii)

Orientarea B

(a)	Calculatorul trebuie să intre în mod „sleep” după o perioadă de inactivitate.

(b)	În cazul în care calculatorul este comercializat cu posibilitatea de a fi utilizat în rețea, acesta trebuie să poată intra în mod „sleep” indiferent de tehnologia rețelei.

(c)

Atunci când se află în mod „sleep”, calculatorul trebuie să mențină posibilitatea de a reacționa la toate tipurile de solicitări adresate prin rețea. Utilizatorul nu poate suferi nicio pierdere de funcționalitate a rețelei (în consecință, funcțiile de rețea de care utilizatorul dispune în mod „sleep” trebuie să fie identice cu cele de care dispunea înainte de intrarea calculatorului în mod „sleep”).

(d)	În mod „sleep”, calculatorul nu poate consuma mai mult de 15 % din consumul electric maxim.

(b)

Sisteme informatice integrate: Pentru a putea purta marca „ENERGY STAR”, un sistem informatic integrat trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

(i)	Sistemul informatic integrat trebuie să intre în mod „sleep” după o perioadă de inactivitate.

(ii)	În cazul în care sistemul informatic integrat este comercializat cu posibilitatea de a fi utilizat în rețea, acesta trebuie să poată intra în mod „sleep” atunci când este conectat la rețea.

(iii)

În cazul în care sistemul informatic integrat este comercializat cu posibilitatea de a fi utilizat în rețea, acesta trebuie să mențină, în modul „sleep”, posibilitatea de a reacționa la factori de reactivare care îi sunt adresați sau care îl au ca țintă atunci când este în rețea. În cazul în care factorul de reactivare solicită ieșirea din modul „sleep” a calculatorului și executarea unei sarcini, sistemul informatic integrat trebuie să revină la modul „sleep” după o anumită perioadă de inactivitate ulterioară executării sarcinii cerute.

Participantul la program poate utiliza toate mijloacele disponibile pentru a ajunge la modul de funcționare descris în prezenta subsecțiune.

(iv)

Un sistem informatic integrat nu trebuie să consume mai mult de 35 de wați în mod „sleep”. Sistemele informatice integrate al căror consum nu depășește 35 de wați sunt conforme cu cerințele de consum prevăzute de prezentul acord și nu trebuie să fie echipate cu modul „sleep” descris la secțiunea I.A.

2. Setări din fabrică: Pentru a se asigura că un număr cât mai mare de utilizatori folosesc modul „low-power”/„sleep”, participantul la program trebuie să își comercializeze calculatoarele și/sau sistemele informatice integrate cu această funcție de gestionare a consumului electric activată. Durata presetată implicit trebuie să fie sub 30 de minute pentru toate produsele. (EPA recomandă ca durata presetată să fie între 15 și 30 de minute.) Utilizatorul trebuie să aibă posibilitatea de a dezactiva funcția „low-power”/„sleep”.

3. Sisteme de operare: Buna declanșare a modului „low-power”/„sleep” a unui calculator este, în general, condiționată de instalarea și de utilizarea unei anumite versiuni de sistem de operare. Calculatoarele pe care participantul la program a instalat inițial mai multe sisteme de operare trebuie să poată intra și ieși din modul „low-power”/„sleep” fără probleme atunci când funcționează în cel puțin unul dintre aceste sisteme de operare. În cazul calculatoarelor care nu sunt echipate cu un sistem de operare din fabrică, participantul la program trebuie să indice mecanismul care permite etichetarea ENERGY STAR. De asemenea, trebuie să se instaleze în calculator orice aplicație, driver sau echipament special necesar pentru buna funcționare a modului „low-power”/„sleep”. Participantul la program trebuie să cuprindă aceste informații în documentația produsului (manualul utilizatorului sau fișele tehnice, de exemplu) și/sau să le menționeze pe site-ul său Internet. Broșurile și reclamele trebuie formulate astfel încât să excludă orice declarație falsă.

4. Gestionarea monitorului: Calculatorul trebuie să dispună de mai multe mecanisme apte să declanșeze modul „low-power”/„sleep” al unui monitor care poartă eticheta ENERGY STAR. Participantul la program trebuie să precizeze clar modul în care calculatorul său poate gestiona monitoare etichetate ENERGY STAR, precum și orice condiție specială care trebuie respectată pentru a permite gestionarea consumului electric al monitorului. Participantul la program trebuie să seteze implicit trecerea la primul mod de „low-power”, respectiv modul „low-power” sau „sleep”, după maximum 30 de minute de inactivitate. De asemenea, acesta trebuie să seteze implicit trecerea la al doilea mod de „low-power”, respectiv modul „deep sleep”, după maxim 60 de minute de inactivitate. Suma acestor două intervale trebuie să rămână sub 60 de minute. Participantul la program poate alege să facă setarea calculatorului astfel încât monitorul să treacă direct la modul „deep sleep” după 30 de minute de inactivitate.

Utilizatorul trebuie să aibă posibilitatea de a modifica aceste intervale sau de a dezactiva modurile de „low-power” pentru monitor. Dispozițiile anterioare nu se aplică sistemelor informatice integrate. Cu toate acestea, sistemele integrate comercializate și vândute ca părți dintr-un sistem de cuplare trebuie să poată comanda în mod automat consumul electric al unui monitor conectat extern.

C. Orientări privind încercările calculatoarelor etichetate ENERGY STAR

Condiții de încercare: În continuare sunt prezentate condițiile în care trebuie efectuată măsurarea consumului de electricitate. Aceste condiții trebuie îndeplinite pentru a se asigura că rezultatele încercărilor nu sunt influențate de factori exteriori și că pot fi reproduse ulterior.

Impedanța de linie: < 0,25 ohmi

Distorsiune armonică totală: < 5 %

Tensiune:

Tensiune de intrare (curent alternativ) (2): 115 VAC RMS ± 5 V RMS

Frecvență de intrare (curent alternativ) (3): 60 Hz ± 3 Hz

Temperatura ambiantă: 25 °C ± 3 °C.

Echipament de încercare: Scopul este de a măsura cu precizie consumul (4) REAL de energie al unui aparat sau al unui monitor. Aceasta impune utilizarea unui wattmetru RMS cu valoare reală. Există o mare varietate de wattmetre în comerț, dar producătorii trebuie să aleagă cu grijă modelul potrivit. La cumpărarea unui wattmetru și la realizarea dispozitivului de încercare trebuie luați în considerare următorii factori:

Factor de vârf:

O versiune anterioară a procedurii de încercare ENERGY STAR obliga producătorul să utilizeze un wattmetru cu un factor de vârf mai mare de 8. Conform observațiilor a numeroși participanți la program, această cerință nu este nici utilă și nici pertinentă. În paragrafele următoare se vor examina chestiunile legate de factorul de vârf și se va încerca clarificarea intenției inițiale care stă la baza acestei cerințe greșite. Din păcate, nu se poate defini o prevedere specifică aplicabilă echipamentului de încercare pentru corectarea acestei greșeli. Deoarece încercarea echipamentelor este atât o artă, cât și o știință, producătorii și persoanele responsabile cu încercările vor trebui să analizeze singure și să se bazeze pe competențele persoanelor cu experiență în încercare pentru a alege un wattmetru corespunzător.

În primul rând, trebuie să se înțeleagă bine că, în cazul aparatelor echipate cu alimentare cu comutare, curentul prezintă o altă formă de undă decât curentul sinusoidal obișnuit (5). În figura 1 se poate vedea forma de undă tipică pentru un dispozitiv electronic cu comutare. Dacă în cazul curentului cu formă de undă normală se poate folosi practic orice wattmetru pentru măsurare, în cazul curentului cu o formă de undă specială, alegerea wattmetrului este mai delicată.

Este primordial ca wattmetrul ales să poată citi curentul consumat de aparat fără să determine distorsionarea internă a vârfului (respectiv, fără să elimine vârful undei de curent). Pentru a garanta acest lucru, trebuie verificat factorul de vârf (6) al wattmetrului, precum și gamele de curent pe care acesta le oferă. Cele mai bune wattmetre prezintă factori de vârf mai ridicați și o gamă mai largă de intensitate.

Pentru pregătirea încercării, prima etapă trebuie să fie determinarea curentului de vârf (în amperi) asociat aparatului care trebuie măsurat. În acest scop, se poate folosi un osciloscop. În continuare, trebuie aleasă o gamă de curent care să permită wattmetrului măsurarea curentului de vârf. În special, valoarea reală a gamei de curent alese înmulțită cu factorul de vârf al wattmetrului (pentru intensitate) trebuie să fie mai mare decât curentul de vârf citit de osciloscop. De exemplu, dacă un wattmetru are un factor de vârf de 4, iar gama de curent este stabilită la 3 amperi, wattmetrul poate măsura vârfuri de curent de până la 12 amperi. În cazul în care curentul de vârf măsurat nu este decât de 6 amperi, wattmetrul va da rezultate satisfăcătoare. Celălalt aspect care trebuie luat în considerare este că, dacă gama de curent este fixată la o valoare prea ridicată pentru măsurarea curentului de vârf, se riscă pierderea preciziei pentru măsurarea curentului care nu este curent de vârf. În consecință, trebuie să se facă o echilibrare fină. Cu toate acestea, este evident că rezultatele vor fi cu atât mai bune cu cât varietatea gamelor de curent va fi mai mare și factorii de vârf mai ridicați.

Răspuns în frecvență:

Un alt aspect care trebuie luat în considerare la alegerea unui wattmetru este răspunsul în frecvență. Într-adevăr, echipamentele electrice prevăzute cu o alimentare cu comutare provoacă armonice (armonice impare care merg, în mod normal, până la rangul 21). Aceste armonice trebuie luate în considerare la măsurare, altfel aceasta va fi inexactă. De aceea, în sensul programului ENERGY STAR, se recomandă producătorilor să procure wattmetre al căror răspuns în frecvență este cel puțin egal cu 3 kHz. Acest lucru permite să se țină seama de armonice care ajung până la rangul 50 și corespunde recomandării IEC 555.

Rezoluție:

Producătorii vor avea probabil nevoie de un wattmetru care să ofere o rezoluție de 0,1 W.

Precizie:

Precizia este un alt element important care trebuie luat în considerare. În cataloage și în caietele de sarcini se găsesc, de obicei, informații privind precizia de măsurare a wattmetrelor pentru diferite game de curent. În cazul în care se măsoară un produs al cărui consum electric este foarte apropiat de maxim pentru modul supus încercării, este necesar un dispozitiv de încercare care să asigure o precizie mai mare.

Etalonare:

Wattmetrele trebuie etalonate anual pentru a le menține precizia.

3. Metoda de încercare: Producătorii trebuie să măsoare consumul electric mediu al aparatelor în mod „off” sau „low-power”. În acest sens, este necesar să se măsoare consumul de energie timp de o oră. Valoarea obținută poate fi împărțită la o oră pentru a obține o valoare medie în wați.

Măsurare în modurile de economisire de energie: Această încercare trebuie efectuată pentru fiecare mod de economisire de energie („low-power”, „off”, „standby”, „sleep”) aplicabil unui aparat dat în vederea atribuirii etichetei ENERGY STAR. Înainte de începerea încercării, aparatul trebuie să fi fost conectat la o linie sub tensiune, să fi fost oprit și stabilizat la temperatura ambiantă timp de cel puțin 12 ore. Trebuie să se lege la aparat un wattmetru corespunzător și pregătit să măsoare cu precizie consumul energetic al aparatului fără întrerupere a alimentării cu curent. Această măsurare se poate efectua în paralel cu măsurarea în mod „off”, procedându-se în mod secvențial, nefiind nevoie de mai mult de 14 ore pentru cele două încercări, inclusiv timpul necesar în care aparatul trebuie să fie conectat și oprit.

Se pornește aparatul și se așteaptă încheierea ciclului de încălzire a aparatului. După scurgerea timpului de intrare în mod de economisire de energie, se citește și se notează valoarea indicată de wattmetru și ora (sau se pornește un cronometru). După o oră se citește și se notează din nou valoarea indicată de wattmetru. Diferența dintre cele două valori reprezintă consumul energetic în mod „low-power”: se împarte la o oră pentru a se obține consumul mediu.

II. SPECIFICAȚII PENTRU MONITOARELE DE CALCULATOARE

A. Definiții

1. Monitor de calculator (denumit și „monitor”): Un produs electronic disponibil pe piață, prevăzut cu un ecran de afișare și cu elementele sale electronice conexe introduse într-o carcasă unică ce poate afișa informația produsă de un calculator prin una sau mai multe surse: VGA, DVI și/sau IEEE 1394. În general, monitorul este format dintr-un tub catodic (CRT), un ecran cu cristale lichide (LCD) sau orice alt dispozitiv de afișare. Prezenta definiție se referă, în special, la monitoarele standard concepute pentru a fi utilizate cu calculatoare. Pentru a primi eticheta, diagonala zonei de afișare a monitorului de calculator trebuie să fie mai mare de 12 inci, iar monitorul trebuie să poată fi alimentat de la o priză în perete de curent alternativ sau de la o baterie vândută cu un adaptor la curent alternativ. Monitoarele de calculator prevăzute cu un tuner/receptor pot primi eticheta ENERGY STAR în conformitate cu prezenta specificație în măsura în care sunt comercializate și vândute către consumatori ca monitoare de calculator (respectiv dacă funcția lor principală evidențiată este cea de monitor de calculator) sau ca având funcția dublă de monitor de calculator și ecran de televizor. În orice caz, nu intră sub incidența prezentei specificații produsele echipate cu un tuner/receptor, care pot fi utilizate cu un calculator și care sunt comercializate și vândute ca televizoare.

2. Mod „on”/„active power”: Produsul este legat la o sursă de electricitate și produce o imagine. Puterea consumată în acest mod este, în general, mai mare decât puterea consumată în modurile „sleep” sau „off”.

3. Mod „sleep”/„low-power”: Starea de „low-power” în care intră monitorul de calculator după ce a primit instrucțiuni de la calculator sau prin alte funcții. Acest mod se caracterizează printr-un ecran gol și printr-o reducere a consumului electric. Ecranul revine la modul „active power”, la starea de funcționare deplină, după ce a perceput o cerere de la utilizator/calculator (de exemplu, atunci când utilizatorul mișcă mouse-ul sau apasă o tastă a tastaturii).

4. Mod „off”/„standby”: Modul în care consumul electric este cel mai redus, care nu poate fi oprit (modificat) de utilizator și care poate dura un timp nedefinit atunci când monitorul calculatorului este legat la sursa de curent principală și este folosit în conformitate cu instrucțiunile producătorului. În sensul prezentelor specificații, se înțelege prin mod „off” modul de consum care, atunci când produsul este legat la o sursă de curent, nu produce imagini și este pregătit să treacă în mod „on” sub efectul unui semnal direct al utilizatorului/calculatorului (de exemplu, utilizatorul apasă butonul de pornire-oprire) (7).

5. Mod dezactivat („hard off”): Starea în care produsul este în continuare legat la rețea, dar este deconectat de la sursa de alimentare electrică exterioară. În general, acest mod este adoptat de utilizator cu ajutorul unui comutator de dezactivare („hard off switch”). Atunci când se află în mod dezactivat, un produs nu consumă deloc electricitate și, dacă se efectuează o măsurare, wattmetrul va indica, în general, un curent nul.

6. Deconectat: Produsul a fost scos din priză și, prin urmare, este deconectat de la orice sursă de alimentare exterioară.

B. Produse care se pot eticheta

Pentru a primi eticheta ENERGY STAR, un model de monitor de calculator trebuie să respecte definiția prevăzută la partea A și cerințele menționate în secțiunea II litera C prezentată în continuare. Conform precizărilor din secțiunea II litera A punctul 1, prezentele specificații nu se referă la produsele care pot fi utilizate cu un calculator, dar care sunt comercializate și vândute ca televizoare.

C. Specificații privind eficiența energetică a produselor care se pot eticheta

Eticheta ENERGY STAR poate fi aplicată numai pe produsele enumerate în secțiunea II punctul B care îndeplinesc criteriile prezentate în continuare.

Modele de monitoare late: Modelele de monitoare late (16:9, 15:9 etc.) pot primi eticheta ENERGY STAR cu condiția să respecte cerințele de eficiență energetică prevăzute de prezentele specificații. Nu există specificații distincte pentru monitoarele late, iar acestea trebuie să respecte cerințele prevăzute la secțiunea II litera C punctele 1 și 2 prezentate în continuare.

1. Modul „on”/„active power”: Pentru a primi eticheta ENERGY STAR, modelele de monitor pentru calculator trebuie să aibă un consum electric în mod „active power” care nu depășește rezultatul următoarei ecuații: dacă X < 1 megapixel, atunci Y = 23; dacă X > 1 megapixel, atunci Y = 28X. Y se exprimă în wați și se rotunjește la numărul întreg cel mai apropiat, iar X este numărul de magapixeli exprimat în formă zecimală (de exemplu, 1 920 000 pixeli = 1,92 megapixeli). Astfel, consumul electric maxim al unui monitor de calculator cu o rezoluție de 1 024 × 768 (0,78 megapixeli) ar fi Y = 23 Wați și pentru un monitor cu 1 600 × 1 200 ar fi 28 × 1,92 = 53,76 wați, respectiv 54 wați rotunjit la numărul întreg superior.

Pentru ca un monitor să poată primi eticheta ENERGY STAR, acesta trebuie supus la încercări în conformitate cu protocolul descris în secțiunea II litera D, intitulată „Metodă de încercare”.

2. Modurile „sleep” și „off”

(a)

Nivelurile maxime de consum electric pentru modurile „sleep” și „off” sunt indicate în tabelul 2 prezentat în continuare. Monitoarele de calculator cu mai multe moduri „sleep” (respectiv „sleep” și „deep sleep”) trebuie să respecte cerințele privind modul „sleep” prevăzute în continuare pentru ansamblul acestor moduri. De exemplu, un monitor de calculator încercat la 4 wați în mod „sleep” și la 2 wați în mod „deep sleep” nu poate fi etichetat, deoarece în unul dintre cele două moduri „sleep” consumul depășește 2 wați.

(b)

Derogare pentru modul „sleep”. Monitoarele de calculator care pot trece automat de la modul „on”/„active power” la un mod „off”/„standby” consumând maxim 1 watt respectă cerințele în materie de consum electric. Modul „off”/„standby” al monitorului de calculator trebuie activat după 30 de minute de inactivitate sau conform prevederilor din versiunile ulterioare ale specificațiilor pentru calculatoare. Atunci când utilizatorul își reia activitatea (de exemplu, mișcând mouse-ul sau apăsând o tastă a tastaturii), monitorul trebuie să revină la starea de funcționare deplină. Cu alte cuvinte, nu este necesar ca monitorul de calculator să dispună de un mod „sleep” dacă acesta poate trece din modul „on”/„active power” în modul „off”/„standby” și dacă respectă cerințele ENERGY STAR în modul „off”/„standby”.

Tabelul 2

Criterii de eficiență energetică pentru modurile „sleep” și „off”

Mod „sleep”	≤ 2 wați
Mod „off”	≤ 1 watt

(c)

Activarea modului „sleep”: Modul „sleep” al monitorului de calculator nu permite economisirea de energie decât dacă este activat acest mod de economisire de energie. Activarea și intervalul implicite sunt comandate de calculator; atunci când se poate (de exemplu, atunci când producătorul de monitoare lucrează în asociere cu producători de calculatoare specifice sau când vinde și calculatoare care poartă marca sa sau produse integrate), producătorul de monitoare trebuie să se asigure că modul „sleep” al monitoarelor de calculator etichetate ENERGY STAR este activat în momentul comercializării lor. De asemenea, calculatorul trebuie să activeze modul „sleep” al monitorului după 30 de minute de inactivitate sau conform altor prevederi. În cazul în care un monitor poate trece automat de la modul „on”/„active power” la modul „off”/„standby”, în conformitate cu cerințele privind modul „sleep”, modul „off”/„standby” al monitorului de calculator trebuie activat după 30 de minute de inactivitate sau conform altor prevederi.

D. Metodă de încercare

Dispozitiv, metodă și documentație pentru încercarea produsului: Metodele de încercare și de măsurare menționate în continuare fac trimitere la specificațiile publicate de „Display Metrology Committee” al VESA (Video Electronics Standards Association) și de IEC (Comisia Electrotehnică Internațională) și le completează, după caz, cu metode realizate în colaborare cu ramura industrială a monitoarelor de calculator.

Producătorilor li se cere să efectueze încercările și să certifice ei înșiși modelele care respectă orientările ENERGY STAR. Familiile de modele de monitoare de calculator care sunt produse pe același șasiu și sunt identice sub toate aspectele, cu excepția carcasei și a culorii, pot obține eticheta după prezentarea datelor de încercare pentru un singur model reprezentativ. În mod similar, modelele care sunt neschimbate sau care nu diferă decât prin finisare de modelele vândute în cursul unui an anterior pot păstra eticheta fără să mai fie nevoie de prezentarea unor date noi de încercare, cu condiția ca specificațiile să nu fi fost modificate.

Consumul de energie trebuie măsurat de la priză sau de la sursa de curent până la produsul supus încercării. Consumul electric mediu real al monitorului trebuie măsurat în mod „on”/„active power”, în mod „sleep”/„low-power” și în mod „off”/„standby”. Atunci când efectuează el însuși măsurări în vederea certificării unui model de produs, producătorul trebuie să se asigure că produsul supus încercării are, inițial, aceleași caracteristici (respectiv, în special, aceeași configurație și aceleași setări) ca și în momentul comercializării sale, cu excepția cazului în care trebuie efectuate corecții în vederea respectării instrucțiunilor menționate.

Pentru a garanta utilizarea unor metode omogene pentru măsurarea consumului electric al produselor electronice, trebuie urmat protocolul descris în continuare. Acesta se articulează în jurul a trei elemente principale:

Dispozitiv și condiții de încercare a produselor: Condițiile în care trebuie efectuate încercările și protocoalele care trebuie aplicate pentru realizarea măsurărilor consumului de energie sunt descrise la punctul 1 literele (a)-(h) prezentate în continuare.

Metoda de încercare a produsului: Etapele care trebuie parcurse pentru măsurarea consumului de energie în mod „on”/„active power”, în mod „sleep”/„low-power” și în mod „off”/„standby” sunt descrise la punctul 2 litera (a) prezentat în continuare.

Documente privind încercarea produsului: Documentele care trebuie furnizate pentru prezentarea datelor privind produsele care se pot eticheta sunt menționate la punctul 3 prezentat în continuare.

Protocolul prezentat în continuare garantează că rezultatele încercărilor nu vor fi denaturate de factori externi și că vor putea fi reproduse periodic. Producătorii pot alege să folosească un laborator intern sau să recurgă la un laborator independent pentru efectuarea încercărilor.

1. Dispozitiv și condiții de încercare a produselor

(a)

Condiții de încercare: criterii generale

Tensiune de alimentare (8):	Europa:	230 (±1 %) volți CA, 50 Hz (±1 %)
	America de Nord:	115 (±1 %) volți CA, 60 Hz (±1 %)
	Australia și Noua Zeelandă	230 (±1 %) volți CA, 50 Hz (±1 %)
	Japonia	100 (±1 %) volți CA, 50 Hz (±1 %)/60 Hz (±1 %)
Rata de distorsiune armonică (tensiune)	< 2 % THD
Temperatura ambiantă:	20 °C ± 5 °C
Umiditatea relativă:	30-80 %
Impedanța de linie:	< 0,25 ohmi

[Standardul IEC 62301: Aparate electrocasnice – Măsurarea consumului de energie în mod „standby”, secțiunile 3.2 și 3.3 și standardul VESA Flat Panel Display Measurements (FPDM) 2.0, secțiunea 301-2].

(b)

Condiții de cameră neagră: Pentru a putea efectua măsurări ale luminii, monitorul calculatorului trebuie situat în condiții de cameră neagră. Intensitatea fluxului luminos al monitorului de calculator (E) în mod „off”/„standby” nu trebuie să depășească 1 lux. Măsurarea trebuie efectuată într-un punct perpendicular în centrul monitorului cu ajutorul unui aparat de măsură a luminii (Light Measuring Device – LMD) atunci când monitorul este în mod „off”/„standby” (standardul VESA FPDM 2.0, secțiunea 301-2F).

(c)

Comenzi pentru culoare și periferice: Toate comenzile pentru culoare (tonalitate, saturație, contrast etc.) trebuie setate conform parametrilor impliciți la ieșirea din fabrică. Niciun dispozitiv extern nu trebuie conectat la un hub oarecare sau la un port USB (Universal Serial Bus). Orice difuzor, tuner TV etc. integrat trebuie setat în mod de consum minim, care poate fi reglat de utilizator, pentru a reduce la maxim consumul de energie care nu este legat direct de afișare. Se interzice îndepărtarea unui element din circuit sau efectuarea altor acțiuni care nu pot fi controlate de utilizator pentru minimizarea consumului de energie.

(d)

Condiții de încercare pentru măsurarea consumului de energie: Formatul în pixeli al tubului catodic trebuie setat în formatul de pixeli preferat pentru rezoluția cea mai ridicată prevăzută spre utilizare pentru o rată de împrospătare de 75 Hz. Se utilizează pentru încercări standardul DMT (Discrete Monitoring Timing – sincronizare discretă a pixelilor monitorului) al VESA sau un standard industrial mai recent privind sincronizarea. Monitorul cu tub catodic trebuie să poată respecta toate specificațiile de calitate susținute de producător pentru formatul încercat. În cazul monitoarelor LCD și al celorlalte tehnologii cu pixeli ficși, formatul de pixeli trebuie setat la nivelul de origine. Rata de împrospătare a monitoarelor LCD trebuie setată la 60 Hz, dacă producătorul nu recomandă în mod expres o altă rată, caz în care trebuie utilizată aceasta din urmă.

(e)

Protocoale de măsurare a consumului electric: Consumul electric al monitorului de calculator trebuie măsurat în wați conform unei metode de încercare impuse. Perioada de încălzire trebuie să fie de cel puțin 20 de minute (standardul VESA FPDM 2.0, secțiunea 301-2D sau 305-3 pentru încercarea de încălzire). Se folosește un wattmetru cu valoare reală, cu un factor de vârf de cel puțin 5, pentru măsurarea consumului de energie al fiecărei unități alese în mod aleatoriu pentru una sau mai multe, după caz, combinații tensiune/frecvență prevăzute la secțiunea II litera D punctul 1 litera (a) (standardul VESA privind specificațiile pentru afișare procedurile de măsurare, versiunea 1.0 revizia 1.0 secțiunea 8.1.3). Măsurările trebuie efectuate după ce valorile de consum electric au rămas stabile timp de 3 minute. Se consideră că valorile sunt stabile în cazul în care valorile de consum electric citite nu variază cu mai mult de 1 % în cursul perioadei de 3 minute (standardul IEC 4.3.1). (Producătorul trebuie să ignore ciclul de control al semnalului de sincronizare de intrare atunci când efectuează măsurări pe model în mod „sleep”/„low-power” și în mod „off”/„standby”). Producătorul trebuie să utilizeze un aparat de măsură etalonat care să poată realiza măsurări cu o precizie de cel puțin 0,1 wați.

După modelul standardului european 50301 (cu trimitere la BSI 03-2001, BS EN 50301:2001, Metode de măsurare a consumului de energie al aparatelor audio, video și similare, anexa A), EPA a definit o procedură de încercare conform căreia numărul de unități care trebuie încercate depinde de rezultatul încercării primei unități. În sensul acordării etichetei ENERGY STAR, dacă un monitor de calculator consumă cu cel puțin 15 % mai puțin curent electric (respectiv dacă permite o economie de 15 % sau mai mare) decât este prevăzut în specificațiile ENERGY STAR pentru cele trei moduri de funcționare (modurile „on”/„active power”, „sleep”/„low-power” și „off”/„standby”), atunci acesta nu trebuie încercat decât o singură dată. Cu toate acestea, dacă un monitor de calculator încercat se află sub pragul de 15 % (respectiv nu consumă mai mult de 15 % decât prevăd specificațiile ENERGY STAR) pentru unul dintre cele trei moduri de funcționare, atunci încă două unități trebuie supuse unei încercări. Pentru ca modelul să poată fi etichetat ENERGY STAR, niciuna dintre valorile de încercare nu trebuie să depășească specificațiile ENERGY STAR definite. Toate rezultatele încercărilor, precum și valorile medii (bazate pe cele trei sau mai multe puncte de date) trebuie consemnate pe un formular QPI (ENERGY STAR Qualifying Product Information).

Această metodă este ilustrată în exemplul următor:

Exemplu: Pentru simplificare, presupunem că specificația stabilește ca valoare maximă 100 wați care se aplică numai la un singur mod de funcționare. Prin urmare, pragul de 15 % corespunde valorii de 85 wați.În cazul în care prima unitate se măsoară la 80 de wați, nu mai trebuie efectuată nicio altă încercare, iar modelul poate fi etichetat (pragul de 15 % este depășit, deoarece 80 de wați corespunde unui consum mai mic cu peste 15 % față de ceea ce prevede specificația).În cazul în care prima unitate se măsoară la 85 de wați, nu mai trebuie efectuată nicio altă încercare, iar modelul poate fi etichetat (85 de wați corespunde unui consum mai mic cu fix 15 % față de ceea ce prevede specificația).În cazul în care prima unitate se măsoară la 90 de wați, atunci mai trebuie supuse încercării încă două unități pentru a stabili dacă modelul poate fi etichetat (90 de wați nu reprezintă decât o economie de 10 % față de consumul prevăzut de specificație și se află sub pragul de 15 %).În cazul în care se încearcă trei unități la 90, 98 și, respectiv, 105 wați, modelul nu poate primi eticheta ENERGY STAR, chiar dacă se înregistrează un consum mediu de 98 de wați, deoarece una dintre valori (105) depășește valoarea stabilită de specificația ENERGY STAR.

(f)

Mire și proceduri pentru încercările privind luminozitatea: În cazul monitoarelor cu tub catodic, tehnicianul lansează modul pozitiv 01 de miră de aliniere (AT01P – Alignment Target 01 Positive Mode) – standardul VESA FPDM 2.0, A112-2F, AT01P – pentru dimensiunea monitorului și se servește de aceasta pentru setarea monitorului de calculator la dimensiunea imaginii recomandată de producător, care, în general, este ușor mai mică decât dimensiunea maximă vizibilă a monitorului. Apoi, afișează o miră (standard VESA FPDM 2.0, A112-2F, SET01K) care oferă trei nuanțe de gri, de la negru total (0 volți) până la alb absolut (0,7 volți) (9). Nivelurile semnalului de intrare trebuie să corespundă standardului VESA VideoSignal Standard (VSIS), versiunea 1.0 revizia 2.0 din decembrie 2002. Tehnicianul setează, în măsura posibilului, o luminozitate a monitorului de calculator pornind de la nivelul maxim coborând până la nivelul cel mai scăzut de luminozitate de pe bara neagră, respectiv foarte ușor vizibil (standardul VESA FPDM 2.0, secțiunea 301-3K). În continuare, tehnicianul afișează o miră (standard VESA FPDM 2.0, A112-2H, L80) sub forma unui pătrat de un alb absolut (0,7 volți) care ocupă 80 % din ecran. Apoi, reglează contrastul astfel încât zona albă a ecranului să ofere o luminozitate de cel puțin 100 candela pe metru pătrat, măsurată conform Standardului VESA FPDM 2.0, secțiunea 302-1.

Pentru toate monitoarele care folosesc o tehnologie cu pixel fix (LCD și altele), se utilizează o miră (standard VESA FPDM 2.0, A112-2F, SET01K) care oferă opt nuanțe de gri, de la negru total (0 volți) până la alb absolut (0,7 volți). Nivelurile semnalului de intrare trebuie să standardului VESA Video Signal Standard (VSIS), versiunea 1.0, revizie 2.0, din decembrie 2002. În condițiile în care strălucirea și contrastul sunt setate la maxim, tehnicianul controlează ca albul și griul cel mai deschis să poată fi distinse la minim. În cazul în care albul și griul cel mai deschis nu pot fi distinse, contrastul trebuie reglat până se poate face această distincție. În continuare, tehnicianul afișează o miră (standard VESA FPDM 2.0, A112-2H, L80) sub forma unui pătrat de un alb absolut (0,7 volți) care ocupă 80 % din ecran. Apoi, reglează strălucirea astfel încât zona albă a ecranului să ofere o luminozitate de cel puțin 175 candela pe metru pătrat, măsurată conform standardului VESA FPDM 2.0, secțiunea 302-1. În cazul în care luminozitatea maximă a monitorului de calculator este mai mică de 175 candela pe metru pătrat (de exemplu, 150 cd/mp), tehnicianul utilizează această luminozitate maximală (150 cd/mp) și comunică valoarea către EPA în același timp cu celelalte documente cerute privind încercările. În mod similar, în cazul în care luminozitatea minimă a monitorului de calculator este mai mare de 175 candela pe metru pătrat (de exemplu 200 cd/mp), tehnicianul utilizează această luminozitate minimă (200 cd/mp) și raportează valoarea pe formularul QPI al ENERGY STAR.

(g)

Protocoale de măsurare a luminii: Atunci când trebuie să se efectueze măsurări ale luminii, precum fluxul luminos și luminozitatea, se utilizează un aparat de măsură a luminii, monitorul de calculator fiind plasat în condiții de cameră neagră. Aparatul de măsură a luminii se utilizează pentru a efectua măsurările în centru și perpendicular pe ecranul monitorului (standard VESA FPDM 2.0, apendice A115). Măsurarea trebuie să acopere cel puțin o suprafață de 500 pixeli a ecranului, cu condiția ca această suprafață să nu depășească echivalentul unui dreptunghi ale cărui lungimi sunt egale cu 10 % din înălțimea și din lățimea vizibile ale ecranului (caz în care se aplică această din urmă limită). Cu toate acestea, partea luminată nu poate fi în niciun caz mai mică decât zona măsurată de aparatul de măsură a luminii (standardul VESA FPDM 2.0, secțiunea 301-2H).

(h)

Configurare și caracterizare a afișajului: Caracteristicile monitorului de calculator care servește drept model pentru încercare sunt configurate înainte de efectuarea încercării. Se înregistrează cel puțin următoarele informații:

Descrierea produsului/Categorie (de exemplu, monitor de 17 inci cu carcasă albă)

Tehnologia de afișare (de exemplu, tub catodic, LCD, plasmă)

Marcă/Producător

Număr model

Număr serie

Tensiune (V) și frecvență (Hz) nominale

Diagonală afișaj (în inci)

Raport lățime/înălțime (de exemplu, 4:3)

Dimensiune recomandată a imaginii (dimensiunea reală supusă încercării) lățime × înălțime

Unghi de vedere (grade pe orizontală și pe verticală)

Rată de împrospătare a monitorului (în timpul încercării) (Hz)

Număr de pixeli luați în considerare pentru încercare (pe orizontală)

Număr de pixeli luați în considerare pentru încercare (pe verticală)

Rezoluție maximă declarată (pe orizontală)

Rezoluție maximă declarată (pe verticală)

Interfață analogă, digitală sau dublă

Instrumentare (de exemplu, tip de generator de semnal)

2. Metodă de încercare a produsului

(a)

Metodă de încercare: Etapele care trebuie urmate pentru măsurarea consumului de energie real al unității încercate pentru modurile „on”/„active power”, „sleep”/„low-power” și „off”/„standby” sunt descrise în continuare. Producătorii trebuie să efectueze încercări pe monitoarele lor de calculator utilizând interfața analoagă, cu excepția cazului în care nu se furnizează o astfel de interfață (respectiv în cazul monitoarelor cu interfață digitală care sunt definite ca având numai o interfață digitală în sensul acestei metode de încercare). În ceea ce privește monitoarele cu interfață digitală, a se vedea nota de subsol de la pagina 8 pentru informațiile privind tensiunea, apoi urmați metoda de încercare prezentată în continuare utilizând un generator de semnale digitale.

(i)

Mod „on”/„active power”

(a)	Conectați modelul de încercat la priză sau la sursa de curent electric și la dispozitivul de încercare. În cazul ecranelor livrate cu o alimentare electrică externă, aceasta (și nu o alimentare electrică de referință) trebuie utilizată la efectuarea încercării.

(b)	Porniți toate aparatele necesare efectuării încercării și reglați corect tensiunea și frecvența alimentării electrice.

(c)	Verificați dacă unitatea încercată funcționează normal și păstrați parametrii impliciți setați în fabrică.

(d)	Puneți unitatea de încercat în mod „on”/„active power” de la telecomandă sau utilizând butonul „on”/„off” al carcasei unității de încercat. Lăsați unitatea supusă încercării să ajungă la temperatura de funcționare (aproximativ 20 de minute).

(e)	Setați modul de afișare corespunzător. A se vedea secțiunea II litera D punctul 1 litera (d), „Condiții de încercare pentru măsurarea consumului de energie”.

(f)	Realizați condițiile de cameră neagră. A se vedea secțiunea II litera D punctul 1 litera (g), „Protocoale de măsurare a luminii” și secțiunea II litera B, „Condiții de cameră neagră”.

(g)

Setați dimensiunea și luminozitatea. A se vedea secțiunea II litera D punctul 1 litera (f), „Mire și proceduri pentru încercările privind luminozitatea” pentru ecranele cu tub catodic sau care utilizează o tehnologie cu pixel fix. Odată ce setările de luminozitate au fost efectuate, nu mai este necesar să se mențină condițiile de cameră neagră.

(h)	Verificați dacă priza de perete respectă specificațiile sau reglați sursa de alimentare electrică de curent alternativ conform instrucțiunilor date la secțiunea II litera D punctul 1 litera (a) (de exemplu, 115 V ± 1 %, 60 Hz ± 1 %).

(i)	Setați gama de curent a wattmetrului. Valoarea maximă selectată înmulțită cu factorul de vârf al wattmetrului (Ivârf/Irms) trebuie să fie mai mare decât curentul de vârf citit de osciloscop.

(j)

Așteptați ca afișajul măsurărilor să se stabilizeze, apoi citiți puterea reală în wați dată de wattmetru. Se consideră că valorile măsurate sunt stabile dacă numărul de wați nu variază cu mai mult de 1 % timp de trei minute. A se vedea secțiunea II litera D punctul 1 litera (e), „Protocoale de măsurare a consumului de energie”.

(k)	Consumul electric și rezoluția (număr de pixeli verticali × număr de pixeli orizontali afișați) trebuie înregistrate pentru calcularea numărului de pixeli/watt.

(l)	Consemnați condițiile în care s-a efectuat încercarea, precum și datele privind încercarea.

(ii)

Mod „sleep”/„low-power” (întrerupător „on”, fără semnal video)

(a)

La sfârșitul încercării în mod „on”/„active power”, puneți monitorul în mod „sleep”/„low-power”. Se descrie metoda de setare, precum și etapele urmate pentru a ajunge în modul „sleep”/„low-power”. Porniți toate aparatele necesare pentru efectuarea încercărilor și reglați corect parametrii de funcționare.

(b)

Lăsați monitorul în mod „sleep”/„low-power” până la stabilizarea afișajului măsurărilor consumului electric. Se consideră că valorile măsurate sunt stabile atunci când numărul de wați nu variază cu mai mult de 1 % timp de trei minute. Producătorul trebuie să ignore ciclul de control al semnalului de sincronizare de intrare atunci când efectuează măsurări pe modelul în mod „sleep”/„low-power”.

(c)

Consemnați condițiile în care a fost efectuată încercarea, precum și datele privind încercarea. Durata măsurării trebuie să fie suficient de lungă pentru a permite măsurarea valorii medii exacte (respectiv nici curentul de vârf și nici consumul instantaneu). În cazul în care aparatul este prevăzut cu mai multe tipuri de mod „sleep”, acestea putând fi selectate manual, măsurarea trebuie efectuată setând aparatul pe modul cel mai consumator de energie. Dacă modurile se succed automat, durata măsurării trebuie să fie suficient de lungă pentru a obține o medie precisă care să înglobeze toate modurile.

(iii)

Mod „off”/„standby” (întrerupător de alimentare „off”)

(a)

La sfârșitul încercării în mod „sleep”/„low-power”, puneți monitorul în mod „off”/„standby”. În cazul în care aparatul nu este prevăzut decât cu întrerupător de alimentare (respectiv un întrerupător pentru modul „standby” sau dezactivat) apăsați pe acest întrerupător; în cazul în care aparatul este prevăzut cu două întrerupătoare (respectiv un întrerupător pentru modul „standby” ȘI un întrerupător pentru modul dezactivat), se apasă pe întrerupătorul pentru modul „standby”. Se descrie metoda de setare și etapele parcurse până la a ajunge în modul „off”/„standby”. Porniți toate aparatele necesare pentru efectuarea încercărilor și setați corect parametrii de funcționare.

(b)

Lăsați monitorul în mod „off”/„standby” până la stabilizarea afișajului măsurărilor consumului electric. Se consideră că valorile măsurate sunt stabile atunci când numărul de wați nu variază cu mai mult de 1 % timp de trei minute. Producătorul trebuie să ignore ciclul de control al semnalului de sincronizare de intrare atunci când efectuează măsurări pe modelul în mod „off”/„standby”.

(c)	Consemnați condițiile în care a fost efectuată încercarea, precum și datele privind încercarea. Durata măsurării trebuie să fie suficient de lungă pentru a permite măsurarea valorii medii exacte (respectiv nici curentul de vârf și nici consumul instantaneu).

3. Documente pentru încercarea produsului

Comunicarea datelor privind produsele care respectă condițiile de etichetare: Partenerii sunt invitați să autocertifice modelele care respectă orientările ENERGY STAR și să consemneze informațiile într-un formular QPI ENERGY STAR. Informațiile privind produsele care respectă cerințele ENERGY STAR, precum și informațiile privind modelele noi și modelele care nu mai sunt produse trebuie comunicate anual sau mai des, la latitudinea producătorului.

E. Interfața utilizator

Se recomandă producătorilor ca, în procesul de concepere a produselor, să respecte standardele privind interfața utilizator elaborate în cadrul proiectului „Comenzi de gestionare a alimentării”, care are ca scop o mai bună armonizare a comenzilor de alimentare pentru ansamblul aparatelor electronice, precum și creșterea nivelului de intuiție al acestora. Pentru mai multe detalii despre acest proiect, a se vedea: http//eetd.LBL.gov/Controls.

III. SPECIFICAȚII APLICABILE IMPRIMANTELOR, FAXURILOR ȘI MAȘINILOR DE FRANCARE

Următoarele specificații pentru imprimante, faxuri și mașini de francare sunt aplicabile până la 31 martie 2007.

A. Definiții

1. Imprimantă: Aparat, model standard, care produce imagini pe hârtie și care poate primi informații provenind de la calculatoare individuale sau în rețea. De asemenea, aparatul trebuie să poată fi alimentat cu electricitate de la o priză de perete. Prezenta definiție se referă la produsele anunțate și vândute ca imprimante, inclusiv imprimantele care pot fi transformate în aparate multifuncționale (10).

2. Fax: Aparat, model standard, care produce imagini pe hârtie și a cărui funcție principală este de a trimite și primi informații. Prezentele specificații se referă la faxurile care folosesc hârtie normală (de exemplu, jet de cerneală/jet de bule, laser/LED și transfer termic). Aparatul trebuie să poată fi alimentat cu electricitate de la o priză de perete. Prezenta definiție se referă la produsele anunțate și vândute ca faxuri.

3. Combină imprimantă/fax: Aparat, model standard, care produce imagini pe hârtie și care poate servi atât ca imprimantă cât și ca fax, conform definițiilor menționate anterior. Prezenta definiție se referă la produsele anunțate și vândute în calitate de combine imprimantă/fax.

4. Mașină de francat: Aparat care produce imagini și care se folosește pentru francarea corespondenței. Aparatul trebuie să poată fi alimentat cu electricitate de la o priză de perete. Prezenta definiție se referă la produsele anunțate și vândute ca mașini de francat.

5. Viteză de imprimare: Viteza de imprimare a unui model se exprimă în număr de pagini pe minut (ppm). Viteza de imprimare este viteza de imprimare a aparatului anunțat de participantul la program. În cazul imprimantelor liniare (de exemplu, imprimantele matriciale și imprimantele de impact), viteza de imprimare se stabilește pe baza metodei prevăzute de standardul ISO 10561.

În cazul imprimantelor cu format mare concepute în principal pentru hârtie de format A2 sau 17″ × 22″ sau mai mare, viteza de imprimare se exprimă în termeni de imprimare de text monocrom la rezoluția implicită. Viteza de imprimare în pagini A2 sau A0 pe minut se convertește după cum urmează în viteză de imprimare în format A4: (a) o imprimare A2 pe minut este echivalentă cu patru imprimări A4 pe minut; (b) o imprimare A0 pe minut este echivalentă cu 16 imprimări A4 pe minut.

În cazul mașinilor de francare, paginile pe minut (ppm) sunt considerate ca fiind echivalente cu expedieri pe minut (epm).

6. Accesoriu: Echipament suplimentar neindispensabil pentru funcționarea normală a unității de bază, dar care poate fi adăugat înainte sau după comercializare pentru îmbunătățirea sau modificarea funcționării imprimantei. Ca exemplu, se pot menționa echipamentele de finisare, de sortare, sistemele suplimentare de alimentare cu hârtie și unitățile duplex. Un accesoriu poate fi vândut separat, cu propriul număr de model, sau poate fi vândut cu o unitate de bază ca element de imprimantă.

7. Mod activ: Starea (sau modul) în care aparatul produce sau primește tiraje de hârtie. În general, consumul în acest mod este mai ridicat decât consumul în mod „standby”.

8. Mod „standby”: Starea în care aparatul nu produce și nu primește tiraj de hârtie, consumul său fiind mai mic decât atunci când produce sau primește tiraje de hârtie. Trecerea de la modul „standby” la modul active power nu ar trebui să creeze timp de așteptare semnificativ înainte de producerea tirajelor de hârtie.

9. Mod „sleep”: Starea în care aparatul nu produce și nu primește tiraj de hârtie, consumul său fiind mai mic decât atunci când se află în mod „standby”. În momentul trecerii de la modul „sleep” la modul „active power” ar putea să se creeze un anumit timp de așteptare înainte de producerea unui tiraj de hârtie, dar nu trebuie să existe niciun fel de întârziere în primirea informațiilor provenind de la rețea sau de la alte surse. Acest mod se declanșează la expirarea unui interval dat după realizarea ultimei copii.

10. Interval implicit înainte de trecerea în modul „sleep”: Durata de timp stabilită de participantul la program înainte de comercializare și care determină momentul în care aparatul va intra în modul „sleep”. Intervalul implicit se măsoară pornind de la momentul în care s-a efectuat ultimul tiraj de hârtie.

11. Imprimare duplex (față-verso): Producerea de text, de imagini sau a unei combinații de text și imagine pe cele două fețe ale unei foi de hârtie.

12. Model standard: Termen utilizat pentru a descrie un aparat cu funcțiile respective integrate în starea în care este comercializat și vândut de participantul la program și astfel cum este produs pentru utilizarea pentru care este prevăzut.

13. Factori de reactivare: În sensul prezentului acord, prin factori de reactivare se înțelege un eveniment sau stimul produs de utilizator, programat sau extern, care determină trecerea aparatului din modul „standby” sau „sleep” în modul de funcționare activ. Interogările legate de rețea și evenimentele „ping” frecvente în rețele nu reprezintă factori de reactivare în sensul prezentelor specificații.

B. Condiții care trebuie respectate de produse pentru a purta marca ENERGY STAR

1. Specificații tehnice

(a)	Modul „sleep”: Participantul la programul ENERGY STAR acceptă că nu pot primi eticheta ENERGY STAR decât produsele care pot trece la modul „sleep” după o perioadă de inactivitate sau care pot menține un consum inferior sau egal consumurilor precizate în tabelele 3-8 prezentate în continuare.

(b)

Interval implicit: Participantul la programul ENERGY STAR acceptă să fixeze intervalul implicit necesar înainte de trecerea produsului în modul „sleep” la o valoare conformă cu timpii prevăzuți în tabelele 3-8 prezentate în continuare care trebuie să treacă de la încheierea ultimei sarcini (respectiv după realizarea ultimului tiraj de hârtie). De asemenea, intervalele pentru trecerea la modul „sleep” a produselor comercializate de participantul la program trebuie reglate la nivelurile indicate în tabelele 3-8 prezentate în continuare.

(c)

Funcționarea în rețea: Participantul la programul ENERGY STAR acceptă să își eticheteze produsele în funcție de utilizarea finală prevăzută (a se vedea secțiunea III litera A punctul 12 menționat anterior), în special în cazul produselor destinate legării la o rețea. Participantul la programul ENERGY STAR acceptă că toate produsele comercializate, anunțate sau vândute ca putând fi utilizate în rețea trebuie să fie conforme cu specificațiile ENERGY STAR prevăzute în continuare atunci când sunt configurate pentru a putea fi folosite în rețea (respectiv prevăzute cu funcția rețea).

(i)	În cazul în care produsul este comercializat cu posibilitatea de a fi utilizat în rețea, acesta trebuie să poată intra în modul „sleep” atunci când este conectat la rețea.

(ii)	În cazul în care produsul poate fi utilizat în rețea, acesta trebuie să păstreze, în mod „sleep”, posibilitatea de a reacționa la factori de reactivitate care îi sunt adresați sau care îl au ca țintă atunci când este în rețea.

(d)

Imprimarea față-verso: În cazul tuturor imprimantelor de format standard cu o viteză mai mare de 10 ppm și prevăzute cu o unitate duplex, se recomandă ca participantul la programul ENERGY STAR să îi învețe pe clienții săi să își regleze imprimantele în mod duplex implicit. Acest lucru poate fi realizat introducând în manualele de utilizare informații privind driverele de imprimantă și opțiunile care trebuie alese în meniuri sau furnizând instrucțiuni precise privind driverul de imprimantă în momentul instalării unei unități duplex.

(e)

Specificații detaliate: Participantul la programul ENERGY STAR acceptă să își certifice produsele în conformitate cu specificațiile prezentate în continuare.

Tabelul 3

Faxuri independente

(concepute în principal pentru hârtie de format A4 sau 8,5″ × 11″)

Viteză de imprimare în pagini pe minut (ppm)	Mod „sleep” (în wați)	Interval implicit înainte de trecerea în modul „sleep”
0 < ppm ≤ 10	≤ 10	≤ 5 minute
10 < ppm	≤ 15	≤ 5 minute

Tabelul 4

Mașini de francat

Viteză de imprimare în expedieri pe minut (epm)	Mod „sleep” (în wați)	Interval implicit înainte de trecerea în modul „sleep”
0 < epm ≤ 50 epm	≤ 10	≤ 20 minute
50 < epm ≤ 100 epm	≤ 30	≤ 30 minute
100 < epm ≤ 150 epm	≤ 50	≤ 40 minute
150 < epm	≤ 85	≤ 60 minute

Tabelul 5

Imprimante și combine imprimantă/fax de format standard (11)

(concepute în principal pentru hârtie de format A3, A4 sau 8,5″ × 11″)

Viteză de imprimare în pagini pe minut (ppm)	Mod „sleep” (în wați) (12)	Interval implicit înainte de trecerea în modul „sleep”
0 < ppm ≤ 10	≤ 10	≤ 5 minute
10 < ppm ≤ 20	≤ 20	≤ 15 minute
20 < ppm ≤ 30	≤ 30	≤ 30 minute
30 < ppm ≤ 44	≤ 40	≤ 60 minute
44 < ppm	≤ 75	≤ 60 minute

Tabelul 6

Imprimante de impact concepute în principal pentru hârtie de format A3

Mod „sleep” (în wați)	Interval implicit înainte de trecerea în modul „sleep”
≤ 28	≤ 30 minute

Tabelul 7

Imprimante de format mare

(concepute în principal pentru hârtie de format A2 sau 17″ × 22″ sau de format mai mare)

Viteză de imprimare în pagini pe minut (ppm)	Mod „sleep” (în wați)	Interval implicit înainte de trecerea în modul „sleep”
0 < ppm ≤ 10	≤ 35	≤ 30 minute
10 < ppm ≤ 40	≤ 65	≤ 30 minute
40 < ppm	≤ 100	≤ 90 minute

Tabelul 8

Imprimante color (13)

(concepute în principal pentru hârtie de format A3, A4 sau 8,5″ × 11″)

Viteză de imprimare în pagini pe minut (ppm)	Mod „sleep” (în wați)	Interval implicit înainte de trecerea în modul „sleep”
0 < ppm ≤ 10	≤ 35	≤ 30 minute
10 < ppm ≤ 20	≤ 45	≤ 60 minute
20 < ppm	≤ 70	≤ 60 minute

2. Derogări și explicații:

După comercializare, participantul la programul ENERGY STAR sau reprezentantul său desemnat nu aduc nicio modificare modelelor care intră sub incidența prezentelor specificații de natură să afecteze capacitatea acestora de a respecta specificațiile respective. Se prevăd două derogări:

(a)

Intervalele implicite: După comercializare, participantul la programul ENERGY STAR, reprezentantul său desemnat sau clientul pot modifica intervalul implicit pentru modul „sleep”, până la un maxim de 240 de minute setat în fabrică. În cazul produselor concepute cu mai multe moduri de gestionare a energiei, totalul diferitelor intervale implicite nu poate depăși 240 minute.

(b)

Dezactivarea modului „sleep”: În cazurile în care modul „sleep” creează dezavantaje mari pentru un client dat în contextul unor modalități speciale de utilizare, participantul, reprezentantul său desemnat sau clientul pot dezactiva modul „sleep”. În cazul în care participantul la program își concepe produsele astfel încât să permită clienților săi să dezactiveze modul „sleep”, modul de accesare al acestei opțiuni trebuie să fie diferit de modul de setare a intervalelor. De exemplu, posibilitățile de „dezactivare” sau „oprire” nu trebuie cuprinse într-un meniu care prevede intervale de trecere în modul „sleep” de 15, 30, 60, 90, 120 și 240 minute. Cele două posibilități trebuie să rămână niște opțiuni ascunse (sau mai puțin evidente) sau trebuie cuprinse într-un meniu separat.

C. Orientări privind încercările

1. Condiții de încercare: În continuare sunt prezentate condițiile în care trebuie efectuată măsurarea consumului de electricitate. Aceste condiții trebuie îndeplinite pentru a se asigura că rezultatele încercărilor nu sunt influențate de factori exteriori și că pot fi reproduse ulterior.

Impedanța de linie: < 0,25 ohmi

Distorsiune armonică totală: < 5 %

(Tensiune)

Temperatura ambiantă: 25 °C ± 3 °C

Tensiune de intrare (curent alternativ): 115 VAC RMS ± 5 V RMS

Frecvență de intrare (curent alternativ): 60 Hz ± 3 Hz

2. Echipament de încercare: Aceleași dispoziții ca la secțiunea I litera C punctul 2

3. Metodă de încercare: Aceleași dispoziții ca la secțiunea I litera C punctul 3

IV. SPECIFICAȚII APLICABILE COPIATOARELOR

Următoarele specificații pentru copiatoare sunt aplicabile până la 31 martie 2007.

A. Definiții

1. Copiator: Aparat comercial de reproducere a imaginii a cărui funcție unică este producerea de copii după un produs grafic original pe hârtie. Un copiator trebuie să cuprindă un sistem de marcare, un sistem de redare a imaginii și un modul de manipulare a hârtiei. Prezentele specificații reglementează toate tehnologiile de fotocopiere în alb-negru pe hârtie normală, dar scopul este de a se concentra pe copiatoarele de mare capacitate, precum copiatoarele optice. Specificațiile se aplică pentru copiatoarele concepute pentru hârtie de format standard, A4 sau 8,5″ × 11″ și pentru copiatoarele concepute pentru foi de format A2 sau 17″ × 22″ sau de format mai mare.

2. Viteza copiatorului: Viteza de copiere a unui model se exprimă în număr de copii pe minut (cpm), o copie fiind definită ca o pagină de format A4 sau 8,5″ × 11″. Copiile față-verso sunt considerate două imagini și, deci, două copii, chiar dacă acestea sunt imprimate pe aceeași foaie de hârtie. În cazul tuturor copiatoarelor vândute pe piața Statelor Unite ale Americii, măsurarea vitezei are la bază formatul de hârtie 8,5″ × 11″. În cazul copiatoarelor vândute pe alte piețe, măsurarea vitezei are la bază fie un format 8,5″ × 11″, fie un format A4, în funcție de standardul de pe piața în cauză.

În cazul copiatoarelor cu format mare concepute în principal pentru hârtie de format A2 sau 17″ × 22″ sau mai mare, viteza de copiere exprimată în copii A2 sau A0 pe minut se convertește în viteză de copiere în format A4 după cum urmează: (a) o copie A2 pe minut este echivalentă cu patru copii A4 pe minut și (b) o copie A0 pe minut este echivalentă cu 16 copii A4 pe minut.

Copiatoarele care poartă eticheta ENERGY STAR sunt împărțite în cinci categorii: copiatoare de format standard cu viteză redusă, copiatoare de format standard cu viteză medie, copiatoare de format standard de mare viteză, copiatoare de format mare cu viteză redusă și copiatoare de format mare cu viteză medie sau de mare viteză.

(a)	Copiatoare de format standard cu viteză redusă: Copiatoare care produc imagini multiple cu o viteză de cel mult 20 de copii pe minut.

(b)	Copiatoare de format standard cu viteză medie: Copiatoare care produc imagini multiple cu o viteză mai mare de 20 de copii pe minut, dar mai mică de 44 de copii pe minut.

(c)	Copiatoare de format standard de mare viteză: Copiatoare care produc imagini multiple cu o viteză de peste 44 de copii pe minut.

(d)	Copiatoare de format mare cu viteză redusă: Copiatoare care produc imagini multiple cu o viteză de cel mult 40 de copii pe minut (exprimate în copii A4 pe minut).

(e)	Copiatoare de format mare cu viteză medie sau de mare viteză: Copiatoare care produc imagini multiple cu o viteză de peste 40 de copii pe minut (exprimate în copii A4 pe minut).

3. Unitate de bază: În cazul unei viteze de reproducere a imaginii date, se înțelege prin unitate de bază versiunea cea mai simplă a unui copiator vândut efectiv ca model deplin funcțional. În general, unitatea de bază este concepută și expediată ca piesă unică. Aceasta nu cuprinde niciun accesoriu exterior consumator de energie care să poată fi vândut separat.

4. Accesoriu: Echipament suplimentar neindispensabil pentru funcționarea normală a unității de bază, dar care poate fi adăugat înainte sau după comercializare pentru îmbunătățirea sau modificarea funcționării copiatorului. Un accesoriu poate fi vândut separat, cu propriul număr de model, sau poate fi vândut cu o unitate de bază ca element al unui ansamblu sau al unei configurații speciale. Ca exemplu, se pot menționa echipamentele de sortare, dispozitivele de alimentare cu hârtie de mare capacitate etc. Se presupune că adăugarea unui accesoriu, indiferent de consumul de energie al acestuia, nu crește semnificativ (mai mult de 10 %) consumul unității de bază în mod „off”. Accesoriile nu trebuie să împiedice funcționarea normală a dispozitivului de oprire automată și de trecere în mod „low-power”.

5. Model de copiator: În sensul prezentelor specificații, prin model de copiator se înțelege o unitate de bază prevăzută cu unul sau mai multe accesorii specifice, anunțat și vândut consumatorilor cu un număr de model unic. O unitate de bază anunțată și vândută fără accesoriu este, de asemenea, considerată un model de copiator.

6. Mod „low-power”: În sensul prezentelor specificații, se înțelege prin mod de consum scăzut modul care prezintă cel mai puțin consum în care poate intra copiatorul automat după trecerea unei anumite perioade de inactivitate, fără a fi complet oprit. Acest mod se declanșează la expirarea unui interval dat de la realizarea ultimei copii. Pentru a stabili consumul electric în modul „low-power”, întreprinderea poate decide să măsoare consumul în modul „low-power” sau în modul „standby”, în funcție de modul cu consumul cel mai scăzut.

7. Mod economic: Starea în care se află mașina atunci când, după ce a ajuns să îndeplinească deja condițiile necesare pentru funcționare, nu efectuează copii, dar consumă mai puțin decât în modul „standby”. Atunci când copiatorul se află în acest mod, se poate să fie nevoie de un timp de așteptare înainte ca acesta să poată produce din nou o copie.

8. Mod „standby”: Starea în care copiatorul nu produce copii, a ajuns să îndeplinească toate condițiile necesare pentru funcționare și este pregătit să efectueze o copie, dar nu a intrat încă în modul economic. Un copiator în modul „standby” poate produce o copie fără timp de așteptare.

9. Mod „off”: În sensul prezentelor specificații, prin mod „off” se înțelege starea unui copiator conectat la o sursă de curent electric adecvată care a fost oprit recent prin funcția „auto-off” (14). În momentul măsurării consumului în acest mod, se poate exclude echipamentul de control pentru întreținerea la distanță.

10. Auto-off: În sensul prezentelor specificații, prin oprire automată se înțelege capacitatea copiatorului de a se deconecta singur la expirarea unui interval dat după realizarea ultimei copii. Copiatorul trebuie să intre singur în mod „off” după executarea acestei funcții.

11. Mod conectat: Starea în care aparatul este racordat la o sursă de alimentare cu curent electric adecvată fără a fi pornit. Pentru a porni copiatorul, utilizatorul trebuie, în mod normal, să repornească aparatul de la butonul oprire/pornire.

12. Intervale implicite: Duratele de timp stabilite de participantul la program înainte de comercializare și care determină momentul în care copiatorul va intra în diferitele moduri de funcționare („low-power”, „off” etc.). Intervalele implicite pentru trecerea în modul „off” și în modul „low-power” se măsoară pornind de la momentul în care s-a efectuat ultima copie.

13. Timp de recuperare: Durata de timp necesară pentru trecerea din modul „low-power” în modul „standby”.

14. Mod duplex automat: Modul în care copiatorul imprimă automat pe cele două fețe ale unei foi de hârtie, copia și originalul trecând automat prin copiator. Exemple: copie față spre copie față-verso sau copie față-verso spre copie față-verso. În sensul prezentelor specificații, un model de copiator este recunoscut ca dispunând de un mod duplex automat numai dacă deține toate accesoriile necesare în acest sens, respectiv un dispozitiv automat de alimentare a originalelor și accesoriile necesare pentru efectuarea automată a copiilor față-verso.

15. Temporizator săptămânal: Dispozitiv intern de pornire și oprire a copiatorului la momente stabilite în fiecare zi lucrătoare. Pentru programarea temporizatorului, utilizatorul trebuie să poată face distincție între zilele lucrătoare, pe de o parte, și zilele de sfârșit de săptămână și zilele libere, pe de altă parte (astfel, un temporizator nu trebuie să pornească un copiator sâmbăta și duminica dimineața în cazul în care angajații nu vin să lucreze, în mod normal, la sfârșit de săptămână). De asemenea, utilizatorul trebuie să poată deconecta temporizatorul. Deoarece temporizatoarele săptămânale sunt opționale, acestea nu trebuie să respecte criteriile ENERGY STAR. Temporizatoarele săptămânale prezente în copiatoare nu trebuie să interfereze cu funcțiile „low-power” și „auto-off”.

B. Condiții care trebuie respectate de produse pentru a purta marca ENERGY STAR

1. Specificații tehnice

Pentru a fi etichetat cu marca ENERGY STAR, un copiator trebuie să respecte specificațiile prezentate în continuare.

Tabelul 9

Criterii care trebuie îndeplinite de copiatoarele care poartă eticheta ENERGY STAR

Viteză (copii pe minut)	Mod „low-power” (Wați)	Mod „low-power” Interval implicit	Timp de recuperare 30 secunde	Mod „off” (Wați)	Mod „off” Interval implicit	Mod duplex automat
0 < cpm < 20	0	NA	NA	< 5	< 30 minute	Nu
20 < cpm < 44	3,85 × cpm + 5	15 minute	Da	< 15	≤ 60 minute	Facultativ
44 < cpm	3,85 × cpm + 5	15 minute	Recomandat	< 20	≤ 90 minute	Facultativ
COPIATOARE FORMAT MARE
0 < cpm ≤ 40	NA	NA	NA	< 10	≤ 30 minute	Nu
40 < cpm	3,85 × cpm + 5	15 minute	Recomandat	< 20	≤ 90 minute	Nu

Participantul la program trebuie să seteze intervalele implicite pentru funcția „auto-off” în funcție de timpii prevăzuți în tabelul prezentat anterior. Intervalele implicite pentru modul „off” și pentru modul „low-power” se măsoară începând din momentul efectuării ultimei copii.

În cazul tuturor vitezelor de imprimare pentru care există opțiunea modului duplex, dacă un model se comercializează cu posibilitatea de funcționare în mod duplex automat, se recomandă ca modul duplex să fie modul implicit. Participantul la program poate furniza utilizatorilor posibilitatea de a dezactiva acest mod duplex implicit pentru copii pe o singură față.

2. Derogări și explicații

După comercializare, participantul la program sau reprezentantul său desemnat nu aduc nicio modificare modelului de natură să afecteze capacitatea acestuia de a respecta prezentele specificații. Se acordă anumite derogări pentru modificarea intervalelor implicite, pentru specificațiile privind modul „off” și pentru modul duplex după cum urmează:

(a)

Intervalele implicite: După comercializare, participantul la program, reprezentantul său desemnat sau clientul pot modifica intervalele implicite pentru modul „low-power” și/sau pentru modul „off”, până la un maxim de 240 de minute setat de participantul la program (ceea ce înseamnă că totalul intervalelor implicite pentru modurile „low-power” și „off” nu poate fi mai mare de 240 de minute).

(b)

Consumul electric în mod „off”: În anumite cazuri, participantul la program trebuie să comercializeze un model de copiator al cărui dispozitiv antiumezeală a fost deconectat pentru a respecta cerințele privind consumul în mod „off”. În cazurile în care această situație creează inconveniente semnificative pentru client, participantul la program (sau reprezentantul său desemnat) poate conecta dispozitivul antiumezeală. În cazul în care consideră că, într-o zonă geografică dată, există probleme cronice de fiabilitate din cauza nivelurilor higrometrice ridicate, participantul la program poate contacta responsabilul programului EPA pentru a găsi alte soluții. Participanții la program de pe teritoriul statelor membre ale Comunității Europene pot contacta Comisia Europeană. EPA sau Comisia Europeană pot, de exemplu, să permită participantului la program să activeze dispozitivele antiumezeală la modelele de copiatoare expediate într-o regiune foarte umedă.

(c)

Dezactivarea funcției „auto-off”: În cazurile în care modul „auto-off” creează dezavantaje mari pentru un client dat în contextul unor modalități speciale de utilizare, participantul la program, reprezentantul său desemnat sau clientul pot dezactiva această funcție. În cazul în care participantul la program își concepe copiatoarele astfel încât să permită clienților săi să dezactiveze funcția „auto-off”, modul de accesare al acestei opțiuni trebuie să fie diferit de modul de setare a intervalelor. [De exemplu, posibilitățile de dezactivare sau „off” nu trebuie cuprinse într-un meniu care prevede intervale pentru oprire automată de 15, 30, 60, 90, 120 și 240 minute. Cele două posibilități trebuie să rămână niște opțiuni ascunse (sau mai puțin evidente) sau trebuie cuprinse într-un meniu separat.]

C. Orientări privind încercările

Impedanța de linie: < 0,25 ohmi

Distorsiune armonică totală: < 3 %

Temperatură ambiantă: 25 °C ± 3 °C

Umiditate relativă: 40-60 %

Distanța față de perete: cel puțin 2 picioare

Alte criterii specifice piețelor locale:

Piață	Format hârtie	Tensiune/Frecvență
Statele Unite ale Americii	8,5″ × 11″	115 V RMS ± 5 V 60 Hz ± 3 Hz
Europa:	A4	230 V RMS ± 10 V 50 Hz ± 3 Hz
Japonia	A4	100 V RMS ± 5 V 50 Hz ± 3 Hz și 60 Hz ± 3 Hz 200 V RMS ± 10 V 50 Hz ± 3 Hz și 60 Hz ± 3 Hz

2. Echipament de încercare: Aceleași dispoziții ca la secțiunea I litera C punctul 2.

3. Metodă de încercare: Aceleași dispoziții ca la secțiunea I litera C punctul 3.

V. SPECIFICAȚII APLICABILE SCANERELOR

Următoarele specificații se aplică scanerelor până la 31 martie 2007.

A. Definiții

1. Scaner: În sensul prezentelor specificații, prin scaner se înțelege un dispozitiv optoelectronic destinat conversiei informațiilor color sau alb-negru în imagini electronice care pot fi stocate, modificate, convertite sau transmise, în principal, într-un mediu microinformatic. În general, scanerele sunt utilizate pentru a transforma imagini pe hârtie în imagini digitale. Prezentele specificații se axează pe scanerele de birou de model obișnuit (precum scanere plane, scanere alimentate cu hârtie și scanere de film). Cu toate acestea, scanerele de birou de calitate superioară care respectă specificațiile prezentate în continuare pot purta, de asemenea, eticheta ENERGY STAR. Prezentele specificații se aplică scanerelor independente. Specificațiile nu reglementează produsele multifuncționale cu posibilități de scanare, scanerele de rețea (respectiv scanerele destinate exclusiv racordării la o rețea și capabile să gestioneze informații scanate pentru a fi transmise către mai multe locuri din rețea) și nici scanerele care nu sunt alimentate direct cu curent electric de la rețeaua electrică a clădirii.

2. Unitate de bază: Se înțelege prin unitate de bază versiunea cea mai simplă a unui scaner vândut efectiv ca model deplin funcțional. În general, unitatea de bază este concepută și expediată ca piesă unică. Aceasta nu cuprinde niciun accesoriu exterior consumator de energie care să poată fi vândut separat.

3. Model de scaner: În sensul prezentelor specificații, prin model de scaner se înțelege o unitate de bază prevăzută cu unul sau mai multe accesorii specifice anunțată și vândută consumatorilor cu un număr de model unic. O unitate de bază anunțată și vândută fără accesoriu este, de asemenea, considerată un model de scaner.

4. Accesoriu: Echipament suplimentar neindispensabil pentru funcționarea normală a scanerului, dar care poate fi adăugat pentru îmbunătățirea sau modificarea funcționării acestuia. Un accesoriu poate fi vândut separat, cu propriul număr de model, sau poate fi vândut cu o unitate de bază ca element al unui ansamblu sau al unei configurații speciale. Ca exemple de accesorii, se pot menționa dispozitivele de alimentare automată a documentelor (ADF) și adaptoarele pentru originale transparente.

5. Mod „low-power”: În sensul prezentelor specificații, se înțelege prin mod „low-power” modul care prezintă cel mai scăzut consum în care poate intra scanerul după trecerea unei anumite perioade de inactivitate, fără a fi complet oprit. Acest mod se declanșează la expirarea unui interval dat de la realizarea ultimei scanări.

6. Interval implicit: Durata de timp stabilită de participantul la program înainte de comercializare și care determină momentul în care scanerul va intra în modul „low-power”. Intervalul implicit se măsoară pornind de la momentul în care s-a efectuat ultima scanare.

B. Condiții care trebuie respectate de produse pentru a purta marca ENERGY STAR

Specificații tehnice: Participantul la program acceptă să propună una sau mai multe unități de bază specifice conforme cu specificațiile prevăzute în continuare.

Tabelul 10

Criterii care trebuie îndeplinite de scanerele care poartă eticheta ENERGY STAR

Mod „low-power”	Interval implicit înainte de trecerea în modul „low-power”
≤ 12 wați	≤ 15 minute

C. Orientări privind încercările

Impedanța de linie: < 0,25 ohmi

Distorsiune armonică totală: < 5 %

Temperatură ambiantă: 25 °C ± 3 °C

Tensiune de intrare (curent alternativ): 115 VAC RMS ± 5 V RMS

Frecvență de intrare (curent alternativ): 60 Hz ± 3 Hz

2. Echipament de încercare: Aceleași dispoziții ca la secțiunea I litera C punctul 2

3. Metodă de încercare: Aceleași dispoziții ca la secțiunea I litera C punctul 3

VI. SPECIFICAȚII APLICABILE APARATELOR MULTIFUNCȚIONALE

Următoarele specificații se aplică aparatelor multifuncționale până la 31 martie 2007.

A. Definiții

1. Aparat multifuncțional: Aparat integrat fizic sau combină de componente integrate funcțional (unitate de bază – în sensul definiției prezentate în continuare) care produce copii pe hârtie după originale grafice pe hârtie (nu este vorba de copii ocazionale foaie cu foaie – a se vedea paragraful următor) și care îndeplinește una sau mai multe din următoarele funcții principale: imprimare de documente (pornind de la informații digitale primite de la calculatoare conectate direct, de la calculatoare în rețea, de la servere de fișiere și de la faxuri) sau expediere și recepție de faxuri. Un aparat multifuncțional poate, de asemenea, să scaneze un document sau să efectueze alte operațiuni neprevăzute de prezentele specificații. Acest aparat poate fi conectat în rețea și poate produce imagini alb-negru, pe scară gri sau color. Conform EPA, s-ar putea să fie necesare specificații separate pentru aparatele color, ținând seama de progresele tehnice posibile în domeniul imaginilor color, dar deocamdată aceste aparate sunt reglementate de prezentele specificații.

Prezentele specificații reglementează produsele comercializate și vândute ca material multifuncțional a cărui funcție principală este copierea, dar care poate efectua și celelalte sarcini principale, respectiv imprimarea și/sau transmisia fax. Aparatele a căror funcție principală este transmisia fax și care oferă posibilități limitate de copiere pagină cu pagină (copiere ocazională) sunt reglementate de specificațiile privind imprimantele/faxurile.

În cazul în care aparatul multifuncțional nu este format dintr-o singură unitate integrată, ci dintr-un ansamblu de componente integrate funcțional, producătorul trebuie să certifice că, atunci când toate componentele aparatului multifuncțional, inclusiv unitatea de bază, sunt instalate corect, totalul consumului de energie al tuturor acestor componente va respecta nivelurile de consum energetic necesare pentru acordarea etichetei ENERGY STAR (a se vedea în continuare).

Anumite copiatoare digitale pot fi transformate de utilizator într-un aparat multifuncțional prin instalarea de accesorii care le adaugă funcții de imprimare și de transmisie fax. Participanții la program pot considera că aceste ansambluri constituie un aparat multifuncțional și le pot eticheta în conformitate cu tabelele 11 și 12. Cu toate acestea, atunci când copiatorul digital se vinde independent de accesoriile în cauză, acesta trebuie să respecte specificațiile aplicabile copiatoarelor digitale evolutive, prevăzute în tabelele 13 și 14.

Anumite imprimante pot fi transformate de utilizator într-un aparat multifuncțional prin instalarea de accesorii care le adaugă funcții de fotocopiere (altele decât copierea ocazională pagină cu pagină) și, eventual, de transmisie fax. Participanții la program pot considera că aceste ansambluri constituie un aparat multifuncțional și le pot eticheta în conformitate cu specificațiile aplicabile acestor aparate. Cu toate acestea, atunci când imprimanta se vinde separat, aceasta nu poate fi prezentată ca un produs care îndeplinește condițiile pentru acordarea etichetei ENERGY STAR dacă nu respectă specificațiile prevăzute la secțiunea III pentru imprimantele ENERGY STAR.

2. Viteza de reproducere a imaginii: Viteza de reproducere a imaginii se exprimă în „imagini pe minut” (ipm), calculată în texte monocrome la rezoluția implicită a aparatului multifuncțional. Prin „imagine” se înțelege o pagină de format 8,5″ × 11″ sau A4, cu text monocrom, cu distanță la un rând, cu caractere „Times” de 12 puncte, cu cele patru margini ale paginii de 1″ (2,54 cm). Copiile față-verso sunt considerate două imagini. În cazul în care EPA introduce în viitor o procedură de încercare concepută special pentru măsurarea vitezei de imprimare, această procedură va trebui să înlocuiască specificațiile privind viteza de imprimare prevăzute la prezentul punct.

În cazul tuturor modelelor de aparate multifuncționale, măsurarea vitezei are la bază fie formatul 8,5″ × 11″, fie formatul A4, în funcție de standardul de pe piața în cauză. În cazul în care vitezele de copiere și imprimare sunt diferite, se utilizează viteza cea mai ridicată pentru a stabili categoria de viteză la care se încadrează aparatul.

În cazul aparatelor multifuncționale cu format mare concepute în principal pentru hârtie de format A2 sau 17″ × 22″ sau mai mare, viteza de reproducere a imaginii exprimată în copii A2 sau A0 pe minut se convertește în viteză de reproducere a imaginii de format A4 după cum urmează:

(a)	o imagine A2 pe minut este echivalentă cu patru imagini A4 pe minut;

(b)	o imagine A0 pe minut este echivalentă cu 16 imagini A4 pe minut.

Aparatele multifuncționale se împart în următoarele categorii:

Aparate multifuncționale individuale: aparate care pot produce imagini multiple cu o viteză de cel mult 10 imagini pe minut.

Aparate multifuncționale de viteză redusă: aparate care pot produce imagini multiple cu o viteză mai mare de 10 imagini pe minut, dar mai mică de 20 imagini pe minut.

Aparate multifuncționale de viteză medie: aparate care pot produce imagini multiple cu o viteză mai mare de 20 de imagini pe minut, dar mai mică de 44 de imagini pe minut.

Aparate multifuncționale de viteză medie/de mare viteză: aparate care pot produce imagini multiple cu o viteză mai mare de 44 de imagini pe minut, dar mai mică de 100 imagini pe minut.

Aparate multifuncționale (15) de mare viteză: aparate care pot produce imagini multiple cu o viteză de peste 100 de imagini pe minut.

3. Unitate de bază: În cazul unei viteze date, se înțelege prin unitate de bază versiunea cea mai simplă a unui aparat vândut efectiv ca model deplin funcțional. Unitatea de bază poate fi concepută și expediată ca piesă unică sau sub forma unei combine de componente integrate funcțional. Unitatea de bază trebuie să asigure fotocopierea și una sau mai multe dintre funcțiile principale suplimentare, respectiv imprimarea și transmisia fax. Unitatea de bază nu cuprinde niciun accesoriu exterior consumator de energie care să poată fi vândut separat.

4. Accesorii: Echipamente suplimentare neindispensabile pentru funcționarea normală a unității de bază, dar care pot fi adăugate înainte sau după comercializare pentru îmbunătățirea sau modificarea funcționării unui aparat multifuncțional. Ca exemple, se pot menționa: echipamentele de sortare, dispozitivele de alimentare cu hârtie de mare capacitate, echipamentele de finisare a hârtiei, dispozitivele de alimentare cu foi de format mare, organizatoare de copii și contoare cu cheie. Un accesoriu poate fi vândut separat, cu propriul număr de model, sau poate fi vândut cu o unitate de bază ca element al unui ansamblu sau al unei configurații speciale. Se presupune că adăugarea unui accesoriu (indiferent de consumul de energie al acestuia) nu crește semnificativ (mai mult de 10 %) consumul unității de bază în mod „low-power” sau în mod „sleep”. Accesoriile nu trebuie să împiedice funcționarea normală a modurilor „low-power” și „sleep”.

5. Model de aparat multifuncțional: În sensul prezentelor specificații, prin model de aparat multifuncțional se înțelege o unitate de bază prevăzută cu unul sau mai multe accesorii specifice, anunțat și vândut consumatorilor ca model unic. O unitate de bază anunțată și vândută fără accesoriu este, de asemenea, considerată un model de aparat multifuncțional.

6. Mod „standby”: Starea în care aparatul nu produce tiraje, a ajuns să îndeplinească toate condițiile necesare pentru funcționare și este pregătit să efectueze tiraje de hârtie, dar nu a intrat încă în modul „low-power”. Atunci când se află în acest mod, aparatul multifuncțional poate efectua un tiraj de hârtie fără timp de așteptare.

7. Mod „low-power”: În sensul prezentelor specificații, se înțelege prin mod „low-power” starea în care aparatul multifuncțional nu produce tiraje și consumă mai puțin decât în modul „standby”. Atunci când aparatul multifuncțional se află în acest mod, s-ar putea să fie nevoie de un timp de așteptare înainte de realizarea unui tiraj de hârtie. În schimb, nu trebuie să existe niciun fel de întârziere în primirea informațiilor provenind de la fax, imprimantă sau scaner. Aparatul multifuncțional intră în acest mod după un interval dat de la realizarea ultimului tiraj, indiferent de sursa acestuia. În cazul aparatelor care, în mod „standby”, respectă cerințele aplicabile modului „low-power”, nu se prevede nicio reducere suplimentară a consumului de energie.

8. Mod „sleep”: În sensul prezentelor specificații, se înțelege prin mod „sleep” modul care prezintă cel mai scăzut consum în care poate intra aparatul multifuncțional automat fără a fi complet oprit. În acest mod, realizarea unui tiraj de hârtie și acceptarea unei informații privind imaginea provenind de la anumite puncte de intrare pot fi întârziate. Aparatul multifuncțional intră în mod „sleep” după expirarea unui anumit interval de timp de la realizarea ultimului tiraj de hârtie sau, după caz, după intrarea în modul „low-power”.

9. Intervale implicite: Duratele de timp stabilite de participantul la program înainte de expedierea aparatelor și care determină momentul în care aparatul multifuncțional va intra în diferitele moduri de funcționare („low-power”, „sleep” etc.). Intervalele implicite pentru trecerea în modul „sleep” și în modul „low-power” se măsoară pornind de la momentul în care s-a efectuat ultimul tiraj de hârtie.

10. Timp de recuperare: Durata de timp necesară pentru trecerea din modul „low-power” în modul „standby”.

11. Mod duplex automat: Modul în care aparatul multifuncțional imprimă automat pe cele două fețe ale unei foi de hârtie, copia și originalul trecând automat prin aparatul multifuncțional. Exemple: copie față spre copie față-verso, sau copie față-verso spre copie față-verso, sau imprimare față-verso. În sensul prezentelor specificații, un model de aparat multifuncțional nu trebuie să prezinte posibilitatea de a efectua operațiuni duplex în mod automat decât dacă dispune de toate accesoriile necesare în acest sens (respectiv un dispozitiv de alimentare automată cu documente și accesoriile necesare pentru operațiuni față-verso.

12. Temporizator săptămânal: Dispozitiv intern de pornire și oprire a aparatului multifuncțional la momente stabilite în fiecare zi lucrătoare. Pentru programarea temporizatorului, utilizatorul trebuie să poată face distincție între zilele lucrătoare, pe de o parte, și zilele de sfârșit de săptămână și zilele libere, pe de altă parte (astfel, un temporizator nu trebuie să pornească un aparat multifuncțional sâmbăta și duminica dimineața în cazul în care angajații nu vin să lucreze, în mod normal, la sfârșit de săptămână). De asemenea, utilizatorul trebuie să poată deconecta temporizatorul. Deoarece temporizatoarele săptămânale sunt opționale, acestea nu sunt obligatorii pentru ca un aparat multifuncțional să poarte eticheta ENERGY STAR. Temporizatoarele săptămânale prezente în aparatele multifuncționale nu trebuie să interfereze cu modurile de „low-power” și de „sleep”.

13. Copiator digital evolutiv: Aparat comercial de reproducere a imaginii a cărui funcție unică este producerea de copii pornind de la un original grafic pe hârtie cu ajutorul tehnologiei imagisticii digitale, dar care oferă posibilități de evoluție spre funcții multiple, precum imprimarea sau transmisia fax, prin instalarea de echipamente suplimentare. Pentru clasificarea drept copiator digital evolutiv în cadrul prezentei specificații, opțiunile de evoluție trebuie să fie disponibile pe piață sau comercializarea lor trebuie prevăzută în anul următor lansării unității de bază. Copiatoarele digitale care nu sunt concepute pentru astfel de extensii funcționale trebuie să respecte criteriile de obținere a etichetei ENERGY STAR definite de specificația privind copiatoarele.

B. Condiții care trebuie respectate de produse pentru a purta marca ENERGY STAR

1. Specificații tehnice

Participantul la programul ENERGY STAR este de acord să propună unul sau mai multe modele de aparat multifuncțional care respectă specificațiile prevăzute în tabelele următoare.

(a)

Aparate multifuncționale pentru dimensiuni standard: Pentru a putea purta eticheta ENERGY STAR, modelele de aparate multifuncționale concepute pentru a trata, în principal, hârtie de format A4 sau 8,5″ × 11″ trebuie să respecte specificațiile prevăzute în tabelul 11. Toate vitezele sunt măsurate în număr de imagini de format A4 sau 8,5″ × 11″ pe minut, după cum se prevede la secțiunea VI litera A punctul 2 prevăzut anterior.

Tabelul 11

Criterii care trebuie îndeplinite de aparatele multifuncționale care poartă eticheta ENERGY STAR

Viteză (imagini pe minut)	Mod „low-power” (Wați)	Timp de recuperare 30 secunde	Mod „sleep” (Wați)	Interval implicit pentru intrarea în mod „sleep”	Mod duplex automat
0 < ipm ≤ 10	NA	NA	< 25	< 15 minute	Nu
10 < ipm ≤ 20	NA	NA	< 70	< 30 minute	Nu
20 < ipm ≤ 44	3,85 × ipm + 50	Da	< 80	< 60 minute	Facultativ
44 < ipm ≤ 100	3,85 × ipm + 50	Recomandat	< 95	< 90 minute	Facultativ
100 < ipm	3,85 × ipm + 50	Recomandat	< 100	< 120 minute	Facultativ

(b)

Aparate format mare: Pentru a putea purta eticheta ENERGY STAR, modelele de aparate multifuncționale de format mare concepute pentru a trata, în principal, hârtie de format A2 sau 17″ × 22″ sau mai mare trebuie să respecte specificațiile prevăzute în tabelul 12. Toate vitezele sunt măsurate în număr de imagini de format A4 pe minut, după cum se prevede la secțiunea IV litera A punctul 2 prevăzut anterior.

Tabelul 12

Criterii care trebuie îndeplinite de aparatele multifuncționale care poartă eticheta ENERGY STAR – APARATE DE FORMAT MARE

Viteză (imagini pe minut)	Mod „low-power” (Wați)	Timp de recuperare 30 secunde	Mod „sleep” (Wați)	Interval implicit pentru intrarea în mod „sleep”	Mod duplex automat
0 < ipm ≤ 40	NA	NA	< 70	< 30 minute	Nu
40 < ipm	4,85 × ipm + 50	Recomandat	< 105	< 90 minute	Nu

(c)

Copiatoare digitale evolutive: Pentru a putea purta eticheta ENERGY STAR în cadrul specificației privind aparatele multifuncționale, copiatoarele digitale evolutive concepute pentru a trata, în principal, hârtie de format A4 sau 8,5″ × 11″ trebuie să respecte specificațiile prevăzute în tabelul 13. Toate vitezele sunt măsurate în număr de imagini de format A4 sau 8,5″ × 11″ pe minut, după cum se prevede la secțiunea IV litera A punctul 2 prevăzut anterior.

Tabelul 13

Criterii care trebuie îndeplinite de aparatele multifuncționale care poartă eticheta ENERGY STAR – COPIATOARE DIGITALE EVOLUTIVE

Viteză (imagini pe minut)	Mod „low-power” (Wați)	Timp de recuperare 30 secunde	Mod „sleep” (16) (Wați)	Interval implicit pentru intrarea în mod „sleep”
0 < ipm ≤ 10	NA	NA	≤ 5	≤ 15 minute
10 < ipm ≤ 20	NA	NA	≤ 5	≤ 30 minute
20 < ipm ≤ 44	3,85 × ipm + 5	Da	≤ 15	≤ 60 minute
44 < ipm ≤ 100	3,85 × ipm + 5	Recomandat	≤ 20	≤ 90 minute
100 < ipm	3,85 × ipm + 5	Recomandat	≤ 20	≤ 120 minute
Criteriile aplicabile copiatoarelor digitale evolutive sunt identice cu cele prevăzute de specificația privind copiatoarele.

(d)

Copiatoare digitale evolutive format mare: Pentru a putea purta eticheta ENERGY STAR în cadrul specificației privind aparatele multifuncționale, copiatoarele digitale evolutive concepute pentru a trata, în principal, hârtie de format A2 sau17″ × 22″ sau mai mare trebuie să respecte specificațiile prevăzute în tabelul 14. Toate vitezele sunt măsurate în număr de imagini de format A4 pe minut, după cum se prevede la secțiunea VI litera A punctul 2 din specificație.

Tabelul 14

Criterii care trebuie îndeplinite de aparatele multifuncționale care poartă eticheta ENERGY STAR – COPIATOARE DIGITALE EVOLUTIVE DE FORMAT MARE

Viteză (imagini pe minut)	Mod „low-power” (Wați)	Timp de recuperare 30 secunde	Mod „sleep” (Wați)	Interval implicit pentru intrarea în mod „sleep”
0 < ipm ≤ 40	NA	NA	≤ 65	≤ 30 minute
40 < ipm	4,85 × ipm + 45	NA	≤ 100	≤ 90 minute

2. Cerințe suplimentare

În plus față de cerințele prevăzute în tabelele 11-14, trebuie respectate cerințele prevăzute în continuare.

(a)

Interval implicit pentru trecerea în modul „low-power”: În cazul aparatelor multifuncționale și al copiatoarelor digitale evolutive, participantul la program trebuie să furnizeze modelele de aparat multifuncțional cu intervalul implicit de trecere în mod „low-power” setat la 15 minute. De asemenea, participantul la program trebuie să seteze intervalele pentru trecere în mod „sleep” la nivelurile indicate în tabelele 11-14. Intervalele implicite pentru trecere în mod „low-power” și în mod „sleep” se măsoară pornind de la ultima copie realizată sau de la ultima pagină imprimată.

(b)	Timp de recuperare de la modul „low-power”: Timpul efectiv de repornire pornind de la modul „low-power” trebuie indicat în instrucțiunile care însoțesc aparatele prevăzute cu acest mod.

(c)

Temporizator săptămânal: Aparatele multifuncționale pot avea un temporizator săptămânal, dar acesta nu trebuie să influențeze în niciun fel funcționarea normală a modurilor „low-power” și „sleep”. Conform EPA, funcțiile suplimentare trebuie să completeze modurile de economie de energie și nu să le compromită efectele.

(d)

Duplexare automată: Duplexarea nu trebuie în mod obligatoriu să fie modul de funcționare implicit al tuturor aparatelor multifuncționale. Cu toate acestea, el trebuie propus ca opțiune pentru toate dispozitivele de dimensiune standard cu o viteză mai mare de 20 ipm. De asemenea, se recomandă furnizarea aparatelor multifuncționale presetate implicit în mod duplex automat pentru copiere și pentru orice altă funcție posibilă, precum și descrierea acestui mod pentru clienți în momentul instalării.

3. Derogări și explicații:

După expediere, participantul la program sau reprezentantul său desemnat nu aduc nicio modificare modelului de aparat multifuncțional de natură să afecteze capacitatea acestuia de a respecta specificațiile prevăzute anterior. Se acordă anumite derogări pentru modificarea intervalelor implicite și pentru modul duplex după cum urmează:

(a)

Intervalele implicite: După livrare, participantul la program, reprezentantul său desemnat sau clientul pot modifica intervalele implicite fie pentru modul „low-power”, fie pentru modul „sleep”, dar numai până la un maxim de 240 de minute setat în fabrică (ceea ce înseamnă că totalul intervalelor implicite nu trebuie să depășească 240 de minute).

(b)

Aparate antiumezeală: În anumite cazuri, participantul la program poate fi obligat să comercializeze un model de aparat multifuncțional al cărui dispozitiv antiumezeală a fost deconectat pentru a respecta cerințele aplicabile modului „sleep”. În cazurile în care această situație creează inconveniente semnificative pentru un client, participantul la program (sau reprezentantul său desemnat) poate conecta dispozitivul antiumezeală. În cazul în care consideră că, într-o zonă geografică dată, există probleme cronice de fiabilitate din cauza nivelurilor higrometrice ridicate, participantul la program poate contacta responsabilul programului EPA (17) prevăzut în anexa B pentru a găsi alte soluții. EPA poate, de exemplu, să permită participantului la program să activeze dispozitivele antiumezeală la modelele expediate într-o regiune foarte umedă.

(c)

Dezactivarea modului „sleep”: În cazurile în care modul „sleep” creează dezavantaje mari pentru un client dat în contextul unor modalități speciale de utilizare, participantul la program, reprezentantul său desemnat sau clientul pot dezactiva acest mod. În cazul în care participantul la program își concepe modelele de aparate multifuncționale astfel încât să permită clienților săi să dezactiveze funcția mod „sleep”, modul de accesare al acestei opțiuni trebuie să fie diferit de modul de setare a intervalelor. [De exemplu, posibilitățile de dezactivare sau „off” nu trebuie cuprinse într-un meniu care prevede intervale pentru „sleep” de 15, 30, 60, 90, 120 și 240 minute. Cele două posibilități trebuie să rămână niște opțiuni ascunse (sau mai puțin evidente) sau trebuie cuprinse într-un meniu separat.]

C. Orientări privind încercările

1. Condiții de încercare

În continuare sunt prezentate condițiile în care trebuie efectuată măsurarea consumului de electricitate. Aceste condiții trebuie îndeplinite pentru a se asigura că rezultatele încercărilor nu sunt influențate de factori exteriori și că pot fi reproduse ulterior.

Impedanța de linie: < 0,25 ohmi

Distorsiune armonică totală: < 3 %

Temperatură ambiantă: 25 °C ± 3 °C

Umiditate relativă: 40-60 %

Distanța față de perete: cel puțin 2 picioare

Alte criterii specifice piețelor locale:

Piață	Format hârtie	Tensiune/Frecvență
Statele Unite ale Americii	8,5 × 11	115 V RMS ± 5 V 60 Hz ± 3 Hz
Europa	A4	230 V RMS ± 10 V 50 Hz ± 3 Hz
Japonia	A4	100 V RMS ± 5 V 50 Hz ± 3 Hz și 60 Hz ± 3 Hz 200 V RMS ± 10 V 50 Hz ± 3 Hz și 60 Hz ± 3 Hz

2. Echipament de încercare: Aceleași dispoziții ca la secțiunea I litera C punctul 2.

3. Metodă de încercare: Aceleași dispoziții ca la secțiunea I litera C punctul 3.

VII. SPECIFICAȚII APLICABILE APARATELOR DE TRATARE A IMAGINII

Următoarele specificații se aplică aparatelor de tratare a imaginii de la 1 aprilie 2007.

A. Definiții

Produse

1. Copiator: Aparat comercial de tratare a imaginii a cărui funcție unică este producerea de copii după un produs grafic original pe hârtie. Aceste aparate trebuie să poată fi alimentate de la o priză de perete, printr-un comutator de date sau prin racordare la o rețea. Prezenta definiție are ca scop reglementarea tuturor produselor comercializate drept copiatoare sau drept copiatoare digitale evolutive.

2. Duplicator digital: Aparat comercial de tratare a imaginii vândut ca sistem de duplicare complet automat și care utilizează metoda de duplicare prin stencil cu o funcție de reproducere digitală a imaginii. Aceste aparate trebuie să poată fi alimentate de la o priză de perete, printr-un comutator de date sau prin racordare la o rețea. Prezenta definiție are ca scop reglementarea tuturor produselor comercializate ca duplicatoare digitale.

3. Fax: Aparat de tratare a imaginii comercial a cărui funcție principală este de a scana documente originale pe hârtie pentru a asigura transmiterea lor electronică spre unități aflate la distanță și pentru a primi documente transmise pe cale electronică și a le converti în exemplare imprimate. Transmiterea electronică se realizează, în principal, printr-o rețea de telefonie publică, dar se poate realiza și printr-o rețea informatică sau prin Internet. Produsul poate produce și copii pe hârtie. Aceste aparate trebuie să poată fi alimentate de la o priză de perete, printr-un comutator de date sau prin racordare la o rețea. Prezenta definiție are ca scop reglementarea tuturor produselor comercializate ca faxuri.

4. Mașină de francat: Aparat de tratare a imaginii utilizat pentru francarea expedierilor poștale. Aceste aparate trebuie să poată fi alimentate de la o priză de perete, printr-un comutator de date sau prin racordare la o rețea. Prezenta definiție are ca scop reglementarea tuturor produselor comercializate ca mașini de francat.

5. Aparat multifuncțional: Aparat de tratare a imaginii, care poate fi un dispozitiv integrat fizic sau o combină de componente integrate funcțional și care îndeplinește cel puțin două din următoarele funcții: fotocopiere, imprimare, scanare sau transmisie fax. În sensul prezentei definiții, funcția de fotocopiere diferă de funcția de copiere ocazională pagină cu pagină oferită de faxuri. Aceste aparate trebuie să poată fi alimentate de la o priză de perete, printr-un comutator de date sau prin racordare la o rețea. Prezenta definiție are ca scop reglementarea tuturor produselor comercializate ca aparate sau produse multifuncționale.

Notă: În cazurile în care aparatul multifuncțional nu este format dintr-o singură unitate integrată, ci dintr-un ansamblu de componente integrate funcțional, producătorul trebuie să certifice că, atunci când toate componentele aparatului multifuncțional, inclusiv unitatea de bază, sunt instalate corect, totalul consumului de energie al tuturor acestor componente va respecta nivelurile de consum energetic sau electric necesare pentru acordarea etichetei ENERGY STAR prevăzute la secțiunea VII litera C.

6. Imprimantă: Aparat de tratare a imaginii comercial care produce imagini pe hârtie și care poate primi informații provenind de la calculatoare individuale sau în rețea sau de la alte dispozitive de intrare (de exemplu, aparate foto digitale). Aceste aparate trebuie să poată fi alimentate de la o priză de perete, printr-un comutator de date sau prin racordare la o rețea. Prezenta definiție se referă la produsele comercializate ca imprimante, inclusiv imprimantele care pot fi transformate în aparate multifuncționale.

7. Scaner: Aparat de tratare a imaginii care funcționează ca un dispozitiv optoelectronic destinat conversiei informațiilor în imagini electronice care pot fi stocate, modificate, convertite sau transmise, în principal, într-un mediu microinformatic. Aceste aparate trebuie să poată fi alimentate de la o priză de perete, printr-un comutator de date sau prin racordare la o rețea. Prezenta definiție se referă la produsele comercializate ca scanere.

Tehnici de imprimare

8. Transfer termic direct (TD): Tehnică de imprimare care constă în transferul unei imagini prin impulsuri termice pe o hârtie cretată când aceasta trece deasupra unui cap de citire termic. Imprimarea termică directă se efectuează fără benzi.

9. Sublimare termică (ST): Tehnică de imprimare prin care imaginile sunt formate prin depunerea (sublimarea) de cerneluri colorate pe suport în funcție de cantitatea de energie furnizată de elementele de încălzire.

10. Electrofotografiere (EF): Tehnică de imprimare caracterizată prin iluminarea de la o sursă luminoasă a unui fotoconductor în forma imaginii pe care dorim să o obținem la tiraj, crearea imaginii cu ajutorul particulelor de toner utilizând imaginea latentă obținută pe fotoconductor pentru a defini prezența sau absența de toner într-un anumit loc, transferul tonerului pe suportul de hârtie final și fuziunea menită să dea durabilitate imaginii finale de pe hârtie. Diferitele tipuri de electrofotografiere sunt imprimarea laser, LED și LCD. Electrofotografierea color este diferită de cea monocrom prin faptul că presupune accesul simultan la cel puțin trei culori diferite într-unul și același produs. În continuare, sunt definite două tipuri de electrofotografiere color:

(a)	Electrofotografiere color paralelă: Tehnică de imprimare care folosește mai multe surse luminoase și mai mulți fotoconductori pentru a mări viteza maximă de imprimare color.

(b)	Electrofotografiere color serială: Tehnică de imprimare care folosește un singur fotoconductor în mod serial și cel puțin o sursă luminoasă pentru obținerea imprimării color finale.

11. Impact: Tehnică de imprimare caracterizată prin formarea imaginii pe suportul final prin transferul unui colorant de pe o bandă pe suportul final printr-o tehnică de lovire mecanică. Cele două tipuri de tehnici de imprimare prin impact sunt denumite „Dot Formed Impact” (imprimare punctată) și „Fully-formed Impact” (imprimare plină).

12. Jet de cerneală (JC): Tehnică de imprimare care constă în formarea de imagini prin depunerea directă de picături de colorant în mod matricial pe suportul de imprimat. Imprimarea cu jet de cerneală color diferă de imprimarea cu jet de cerneală monocromă prin faptul că în orice moment este accesibil mai mult de un colorant în produs. Sistemele principale de imprimare cu jet de cerneală sunt imprimarea piezoelectrică, imprimarea prin sublimare și imprimarea termică.

13. Cerneală solidă (CS): Tehnică de imprimare care folosește cerneală în stare solidă la temperatura ambiantă și în stare lichidă la temperatura la care este proiectată pe suport. Transferul pe suport poate fi direct, dar acesta se realizează deseori pe un tambur sau pe o curea intermediară pentru a fi apoi imprimat prin offset pe suportul final.

14. Tehnică stencil: Tehnică de imprimare care constă în transferul de imagini pe suportul de imprimare pornind de la un stencil rulat pe un tambur îmbibat cu cerneală.

15. Transfer termic: Tehnică de imprimare care constă în formarea imaginii imprimate prin depunere directă de picături de coloranți solizi (în general ceruri colorate) în mod matricial pe suportul de imprimat. Diferența față de imprimarea cu jet de cerneală constă în faptul că la imprimarea prin transfer termic cerneala este în stare solidă la temperatură ambiantă și devine lichidă numai atunci când este expusă la o sursă de căldură.

Moduri de funcționare, acțiuni și mod de consum

16. Mod „active power”: Mod de consum în care produsul este legat la o sursă de electricitate și produce efectiv un tiraj sau efectuează o altă funcție din funcțiile lui principale.

17. Duplexare automată: Capacitatea unui copiator, fax, aparat multifuncțional sau imprimantă de a plasa automat imagini pe cele două fețe ale unui suport de imprimare, fără manipulare manuală intermediară a foii de imprimat. Exemple: copie față spre copie față-verso sau copie față-verso spre copie față-verso. Un produs nu este recunoscut ca având posibilitatea de a efectua operațiuni duplex în mod automat decât dacă dispune de toate accesoriile necesare pentru îndeplinirea condițiilor menționate anterior.

18. Interval implicit: Durata de timp stabilită de producător înainte de comercializare și care determină momentul în care produsul va intra într-un mod de „low-power” (de exemplu, mod „sleep”, mod „off” etc.) după îndeplinirea funcției sale principale.

19. Mod „off”: Mod de consum în care intră produsul atunci când este oprit manual sau automat rămânând conectat la sursa principală de curent. Ieșirea din acest mod se realizează prin stimulare exterioară, de exemplu prin utilizarea butonului pornire/oprire sau prin pornirea unui cronometru, care aduce unitatea în mod „ready”. Atunci când modul „off” intervine în urma unei acțiuni manuale a utilizatorului, se vorbește, în general, de oprire manuală; atunci când acesta intervine în urma unei proceduri automate sau a unui stimul predeterminat (de exemplu, scurgerea unui interval setat sau intervenția unui cronometru), se vorbește de modul „auto-off”.

20. Mod „ready”: Starea în care aparatul nu produce tiraje, a ajuns să îndeplinească cerințele necesare pentru funcționare, nu a trecut încă într-un mod „low-power” și este pregătit să intre în modul „active power” într-un timp minim. În acest mod, pot fi activate toate funcțiile aparatului, iar aparatul trebuie să poată reveni la modul „active power” răspunzând la orice stimul potențial la care este conceput să reacționeze. Stimulii potențiali cuprind stimuli electrici externi (de exemplu, stimul provenind din rețea, apel de fax, comandă de la distanță) și intervenții fizice directe (de exemplu, activarea unui întrerupător sau a unui buton fizic).

21. Mod „sleep”: Starea în care aparatul intră automat după o perioadă de inactivitate, prezentând un „low-power” de energie. În afară de trecerea automată în mod „sleep”, aparatul mai poate intra în acest mod după cum urmează: 1) la o oră din zi fixată de utilizator; 2) imediat, ca reacție la o acțiune manuală a utilizatorului, fără oprire totală sau 3) printr-o altă modalitate automată, legată de comportamentul utilizatorului. În acest mod, pot fi activate toate funcțiile aparatului, iar aparatul trebuie să poată reveni la modul „active power” răspunzând la orice stimul potențial la care este conceput să reacționeze; se poate, cu toate acestea, să existe un interval înainte de răspuns. Stimulii potențiali cuprind stimuli electrici externi (de exemplu, stimul provenind din rețea, apel de fax, comandă de la distanță) și intervenții fizice directe (de exemplu, activarea unui întrerupător sau a unui buton fizic). În mod „sleep”, aparatul trebuie să rămână conectat la rețea și să revină la modul „active power” numai dacă este necesar.

Notă: Atunci când prezintă un produs etichetat care poate trece în mod „sleep” prin mai multe modalități, participanții la program trebuie să precizeze un nivel de mod „sleep” în care se poate intra automat. În cazul în care aparatul poate trece automat la mai multe niveluri de mod „sleep” în mod succesiv, producătorul are sarcina de a stabili nivelul care trebuie folosit în cadrul procedurii de etichetare; cu toate acestea, intervalul implicit indicat trebuie să corespundă nivelului utilizat, oricare ar fi acesta.

22. Mod „standby”: Modul în care consumul de energie este cel mai redus, care nu poate fi oprit (modificat) de utilizator și care poate dura un timp nedefinit atunci când aparatul este conectat la sursa principală de electricitate și este utilizat în conformitate cu instrucțiunile producătorului (18).

Notă: În cazul aparatelor de tratare a imaginii reglementate de prezentele specificații, nivelul de consum în mod „standby” este atins, în general, în mod „off”, dar poate fi atins și în mod „ready” sau „sleep”. Un aparat nu poate ieși din mod „standby” și să atingă un nivel de consum mai mic, fără a fi deconectat fizic de la sursa principală de electricitate printr-o intervenție manuală.

Formate corespunzătoare aparatelor

23. Format mare: Aparatele de categoria format mare sunt cele concepute pentru a produce documente de dimensiune A2 și mai mare, inclusiv cele concepute pentru tratarea continuă a suporturilor cu o lățime minimă de 406 milimetri. Aparatele format mare pot avea și capacitatea de a imprima pe suporturi de format standard sau mic.

24. Format mic: Aparatele de categoria format mic sunt cele concepute pentru a produce documente cu o dimensiune mai mică decât dimensiunile corespunzătoare formatului standard (de exemplu, A6, 4″ × 6″, microfilm), inclusiv cele concepute pentru tratarea continuă a suporturilor cu o lățime mai mică de 210 milimetri.

25. Format standard: Aparatele de categoria format standard sunt cele concepute pentru a produce documente de dimensiune standard (de exemplu, Letter, Legal, Ledger, A3, A4 și B4), inclusiv cele concepute pentru tratarea continuă a suporturilor cu o lățime cuprinsă între 210 mm și 406 mm. Aparatele format standard pot avea și capacitatea de a imprima pe suporturi de format mic.

Termeni suplimentari

26. Accesoriu: Piesă opțională a unui echipament periferic neindispensabilă pentru funcționarea unității de bază, dar care poate fi adăugată, la origine sau ulterior, pentru adăugarea de funcții. Un accesoriu poate fi vândut separat, cu propriul număr de model, sau poate fi vândut cu o unitate de bază ca element al unui ansamblu sau al unei configurații speciale.

27. Produs de bază: Se numește produs de bază modelul standard furnizat de producător. Atunci când un model de aparat este disponibil în diferite configurații, produsul de bază este configurația cea mai simplă a modelului, care oferă cele mai puține funcții. Elementele funcționale sau accesoriile propuse opțional și nu la produsul standard nu sunt considerate ca făcând parte din produsul de bază.

28. Imprimare pe suport continuu: Produsele din această categorie sunt cele care nu utilizează un suport de format prestabilit și care sunt concepute pentru aplicații industriale, precum imprimarea codurilor de bare, etichetelor, chitanțelor, recipiselor, facturilor, biletelor de avion sau bonurilor de vânzare cu amănuntul.

29. Panou frontal digital (DFE – Digital Front-End): Server conectat prin rețea sau de tip calculator de birou, care gestionează alte calculatoare și aplicații și care joacă rol de interfață pentru echipamentul de tratare a imaginii. Un panou frontal digital are alimentare proprie cu curent continuu sau o utilizează pe cea a echipamentului de tratare a imaginii cu care funcționează. Panoul frontal digital îmbogățește funcțiile aparatului de tratare a imaginii. De asemenea, acest panou oferă cel puțin trei dintre următoarele funcții avansate:

(a)	conexiune la rețea în medii variate;

(b)	funcție de cutie de poștă electronică;

(c)	gestionarea comenzilor în așteptare;

(d)	gestionare de aparat (de exemplu, scoaterea echipamentului de tratare a imaginii dintr-un mod „low-power”);

(e)	interfață grafică pentru utilizator (IGU) avansată;

(f)	capacitate de inițiere a unei comunicări cu alte servere gazdă și cu calculatoare-client (de exemplu, expedierea prin poștă electronică a rezultatului unei scanări, interogare la distanță a cutiilor de poștă electronică pentru a obține comenzile de efectuat) sau

(g)	capacitate de procesare ulterioară a paginilor (de exemplu, formatarea din nou a paginilor înainte de imprimare).

30. Extinderea funcționalității: Extinderea funcționalității este o funcție a unui aparat standard prin care se adaugă funcții la motorul de imprimare de bază a unui echipament de tratare a imaginii. Secțiunea „Moduri de funcționare” a prezentelor specificații prevede toleranțe suplimentare în termeni de consum pentru anumite extinderi de funcționalitate. Ca exemple de extinderi de funcționalitate trebuie menționate interfețele fără fir și capacitatea de scanare.

31. Abordare prin moduri de funcționare („operational modes” – OM): Metodă de încercare și de comparare a performanțelor energetice ale echipamentelor de tratare a imaginii axată pe consumul de energie al unui aparat în diferite moduri de „low-power”. Criteriul principal al abordării prin MF este reprezentat de valorile de consum ale modurilor cu „low-power” de energie, măsurate în wați (W). Informații detaliate privind acest subiect se găsesc la secțiunea VII litera D punctul 3, Procedura de încercare a abordării prin moduri de funcționare.

32. Motor de imprimare: Motorul de bază al unui aparat de tratare a imaginii, care comandă generarea de imagini de către aparatul respectiv. În lipsa elementelor funcționale suplimentare, un motor de imprimare nu poate primi date privind imaginile de tratat și, prin urmare, este nefuncțional. Capacitatea de comunicare și de tratare a imaginii a unui motor de imprimare depinde de extinderile funcționalității.

33. Model: Aparat de tratare a imaginii vândut sau comercializat cu un număr de model sau cu o denumire comercială unică. Un model poate fi alcătuit dintr-o unitate de bază sau dintr-o unitate de bază și accesorii.

34. Viteza unui aparat: În general, în cazul aparatelor din categoria format standard, se vorbește de o viteză de o imagine pe minut (ipm) atunci când tratarea (imprimare/copiere/scanare) unei singure pagini A4 sau 8,5″ × 11″ durează un minut. În cazul în care viteza maximă anunțată diferă în momentul producerii de imagini pe hârtie A4 sau 8,5″ × 11″, se ia în considerare valoarea cea mai mare.

—	Pentru mașinile de francat, procesarea unei expedieri pe minut corespunde unei viteze de un articol expediat pe minut (aepm).

—	În cazul aparatelor din categoria format mic, se vorbește de o viteză de 0,25 ipm atunci când tratarea (imprimare/copiere/scanare) unei singure fețe A6 sau 4″ × 6″ durează un minut.

—	În cazul aparatelor din categoria format mare, tratarea unei pagini A2 este echivalentă cu 4 ipm, iar tratarea unei pagini A0 este echivalentă cu 16 ipm.

—

În cazul aparatelor care procesează suporturi continue și clasificate în categoriile format mic, format mare sau format standard, viteza de imprimare în ipm se calculează pornind de la viteza maximă de procesare prevăzută în documentația comercială, în metri pe minut, conform următoarei formule de conversie:

X ipm = 16 × [lățimea maximă a suportului (în metri) × viteza maximă de procesare (lățime-metri/minut)]

În toate cazurile, viteza convertită în ipm trebuie rotunjită la numărul întreg cel mai apropiat (de exemplu, 14,4 ipm se rotunjește la 14,0 ipm; 14,5 ipm se rotunjește la 15 ipm).

Pentru procedurile de etichetare, producătorii trebuie să declare viteza aparatului stabilind o prioritate între funcții după cum urmează:

—	viteza de imprimare, cu excepția cazului în care aparatul nu are funcție de imprimare, caz în care se declară:

—	viteza de copiere, cu excepția cazului în care aparatul nu are funcție de imprimare sau de copiere, caz în care se declară:

—	viteza de scanare.

35. Abordarea consumului electric tipic (TEC): Metodă de încercare și de comparare a performanțelor energetice ale echipamentelor de tratare a imaginii axată pe consumul de energie al unui aparat în mod de funcționare normal pe o perioadă îndelungată. Criteriul principal al abordării CET pentru echipamentele de tratare a imaginii este reprezentat de o valoare corespunzătoare consumului de energie săptămânal standard, măsurat în kilowați-oră (kWh). Informații detaliate privind acest subiect se găsesc la secțiunea VII litera D punctul 2, Procedura de încercare pentru stabilirea consumului electric tipic.

B. Produse care se pot eticheta

Pentru a putea purta eticheta ENERGY STAR, un aparat de tratare a imaginii trebuie definit la secțiunea VII litera A și trebuie să corespundă cu una din descrierile de produse din tabelele 15 sau 16 prezentate în continuare.

Tabelul 15

Produse care se pot eticheta: abordarea TEC

Categoria de produse	Tehnica de imprimare	Format	Color/Monocrom	Tabel TEC
Copiatoare	Transfer termic direct	Standard	Monocrom	TEC 1
	Sublimare termică	Standard	Color	TEC 2
	Sublimare termică	Standard	Monocrom	TEC 1
	EF	Standard	Monocrom	TEC 1
	EF	Standard	Color	TEC 2
	Cerneală solidă	Standard	Color	TEC 2
	Transfer termic	Standard	Color	TEC 2
	Transfer termic	Standard	Monocrom	TEC 1
Duplicatoare digitale	Stencil	Standard	Color	TEC 2
Duplicatoare digitale	Stencil	Standard	Monocrom	TEC 1
Faxuri	Transfer termic direct	Standard	Monocrom	TEC 1
	Sublimare termică	Standard	Monocrom	TEC 1
	EF	Standard	Monocrom	TEC 1
	EF	Standard	Color	TEC 2
	Cerneală solidă	Standard	Color	TEC 2
	Transfer termic	Standard	Color	TEC 2
	Transfer termic	Standard	Monocrom	TEC 1
Aparate multifuncționale	Transfer termic direct	Standard	Monocrom	TEC 3
	Sublimare termică	Standard	Color	TEC 4
	Sublimare termică	Standard	Monocrom	TEC 3
	EF	Standard	Monocrom	TEC 3
	EF	Standard	Color	TEC 4
	Cerneală solidă	Standard	Color	TEC 4
Aparate multifuncționale	Transfer termic	Standard	Color	TEC 4
Aparate multifuncționale	Transfer termic	Standard	Monocrom	TEC 3
Imprimante	Transfer termic direct	Standard	Monocrom	TEC 1
	Sublimare termică	Standard	Color	TEC 2
	Sublimare termică	Standard	Monocrom	TEC 1
	EF	Standard	Monocrom	TEC 1
	EF	Standard	Color	TEC 2
	Cerneală solidă	Standard	Color	TEC 2
	Transfer termic	Standard	Color	TEC 2
	Transfer termic	Standard	Monocrom	TEC 1

Tabelul 16

Produse care se pot eticheta: abordarea prin moduri de funcționare (OM)

Categoria de produse	Tehnica de imprimare	Format	Color/Monocrom	Tabel OM
Copiatoare	Transfer termic direct	Mare	Monocrom	OM 1
	Sublimare termică	Mare	Color și monocrom	OM 1
	EF	Mare	Color și monocrom	OM 1
	Cerneală solidă	Mare	Color	OM 1
	Transfer termic	Mare	Color și monocrom	OM 1
Faxuri	Jet de cerneală	Standard	Color și monocrom	OM 2
Mașini de francat	Transfer termic direct	NA	Monocrom	OM 4
	EF	NA	Monocrom	OM 4
	Jet de cerneală	NA	Monocrom	OM 4
	Transfer termic	NA	Monocrom	OM 4
Aparate multifuncționale	Transfer termic direct	Mare	Monocrom	OM 1
	Sublimare termică	Mare	Color și monocrom	OM 1
	EF	Mare	Color și monocrom	OM 1
	Jet de cerneală	Standard	Color și monocrom	OM 2
	Jet de cerneală	Mare	Color și monocrom	OM 3
	Cerneală solidă	Mare	Color	OM 1
	Transfer termic	Mare	Color și monocrom	OM 1
Imprimante	Transfer termic direct	Mare	Monocrom	OM 8
	Transfer termic direct	Mic	Monocrom	OM 5
	Sublimare termică	Mare	Color și monocrom	OM 8
	Sublimare termică	Mic	Color și monocrom	OM 5
	EF	Mare	Color și monocrom	OM 8
	EF	Mic	Color	OM 5
	Impact	Mare	Color și monocrom	OM 8
	Impact	Mic	Color și monocrom	OM 5
	Impact	Standard	Color și monocrom	OM 6
	Jet de cerneală	Mare	Color și monocrom	OM 3
	Jet de cerneală	Mic	Color și monocrom	OM 5
	Jet de cerneală	Standard	Color și monocrom	OM 2
	Cerneală solidă	Mare	Color	OM 8
	Cerneală solidă	Mic	Color	OM 5
	Transfer termic	Mare	Color și monocrom	OM 8
	Transfer termic	Mic	Color și monocrom	OM 5
Scanere	NA	Mare, mic, standard	NA	OM 7

C. Specificații privind eficiența energetică a produselor care se pot eticheta

Numai produsele prevăzute anterior la secțiunea VII litera B care îndeplinesc criteriile următoare pot primi eticheta ENERGY STAR.

Produse vândute cu un adaptor electric extern: Pentru a obține eticheta, aparatele de tratare a imaginii care folosesc un adaptor electric extern monotensiune curent alternativ/curent continuu sau curent alternativ/curent alternativ trebuie să folosească un adaptor etichetat ENERGY STAR sau un adaptor care respectă specificația ENERGY STAR pentru alimentarea electrică externă atunci când este supus metodei de încercare ENERGY STAR, în ziua în care aparatul de tratare a imaginii primește eticheta ENERGY STAR. Specificația și metoda de încercare ENERGY STAR privind alimentările electrice externe monotensiune CA/CC și CA/CA pot fi consultate pe site-ul www.energystar.gov/products.

Produse concepute pentru a funcționa cu un DFE (panou frontal digital) extern: Pentru a obține eticheta, un aparat de tratare a imaginii vândut cu un DFE care folosește propria alimentare electrică de curent alternativ trebuie să folosească un DFE etichetat ENERGY STAR sau un DFE care respectă specificația ENERGY STAR pentru calculatoare atunci când este supus metodei de încercare ENERGY STAR, în ziua în care aparatul de tratare a imaginii primește eticheta ENERGY STAR. Specificația și metoda de încercare ENERGY STAR privind calculatoarele pot fi consultate pe site-ul www.energystar.gov/products.

Produse vândute cu un receptor fără fir suplimentar: Pentru a obține eticheta, faxurile sau aparatele multifuncționale cu funcție de transmisie fax vândute cu un receptor fără fir suplimentar trebuie să folosească un receptor etichetat ENERGY STAR sau un receptor care respectă specificația ENERGY STAR pentru telefonie atunci când este supus metodei de încercare ENERGY STAR, în ziua în care aparatul de tratare a imaginii primește eticheta ENERGY STAR. Specificația și metoda de încercare ENERGY STAR privind produsele de telefonie pot fi consultate pe site-ul www.energystar.gov/products.

Duplexare: Copiatoarele, aparatele multifuncționale și imprimantele de format standard care folosesc tehnologiile de imprimare prin electrofotografiere, cerneală solidă și jet de cerneală cu căldură de mare intensitate și care fac obiectul abordării TEC de la secțiunea VII litera C punctul 1 trebuie să respecte cerințele de duplexare următoare, în funcție de viteza aparatului.

Tabelul 17

Cerințe privind duplexarea pentru copiatoare, aparate multifuncționale și imprimante color

Viteza aparatului	Cerința privind duplexarea
≤ 19 ipm	NA
20-39 ipm	Duplexarea automată trebuie să fie o caracteristică standard sau disponibilă ca opțiune în momentul cumpărării
≥ 40 ipm	Duplexarea automată trebuie să fie o caracteristică standard în momentul cumpărării

Tabelul 18

Cerințe privind duplexarea pentru copiatoare, aparate multifuncționale și imprimante monocrom

Viteza aparatului	Cerința privind duplexarea
≤ 24 ipm	NA
25-44 ipm	Duplexarea automată trebuie să fie o caracteristică standard sau disponibilă ca opțiune în momentul cumpărării
≥ 45 ipm	Duplexarea automată trebuie să fie o caracteristică standard în momentul cumpărării

1. Criterii de etichetare ENERGY STAR – TEC

Pentru a obține eticheta ENERGY STAR, valoarea TEC pentru aparatele de tratare a imaginii prevăzute la secțiunea VII litera B tabelul 15 nu trebuie să fie mai mare decât valorile corespunzătoare prezentate în continuare.

În cazul aparatelor de tratare a imaginii prevăzute cu un DFE integrat funcțional a cărui alimentare electrică este asigurată de aparatul de tratare a imaginii, producătorii trebuie să scadă consumul electric al DFE în mod „ready” din TEC total al aparatului înainte de a compara TEC a aparatului cu valorile limită prezentate în continuare. În acest sens, DFE trebuie să respecte definiția prevăzută la secțiunea VII litera A punctul 29 și să fie o unitate de tratare separată capabilă să inițieze o activitate în rețea.

Exemplu: Consumul electric tipic (TEC) total al unei imprimante este de 24,5 kWh/săptămână și panoul său frontal digital (DFE) intern consumă 50 W în mod „ready”. 50 W × 168 ore/săptămână = 8,4 kWh/săptămână, valoare care se scade ulterior din valoarea TEC încercată: 24,5 kWh/săptămână – 8,4 kWh/săptămână = 16,1 kWh/săptămână. Valoarea de 16,1 kWh/săptămână se compară cu criteriile prezentate în continuare.

Notă: În toate ecuațiile de mai jos x = viteza aparatului (în ipm).

Tabelul 19

Tabelul TEC 1

Produs(e): copiatoare, duplicatoare digitale, faxuri, imprimante
Format(e): format standard
Tehnici de imprimare: TD, ST mono, EF mono, stencil mono, TT mono
	Faza I	Faza II
Viteza aparatului (ipm)	TEC maxim (kWh/săptămână)
≤ 12	1,5 kWh	De precizat
12 < ipm ≤ 50	(0,20 kWh/ipm)x –1 kWh	De precizat
> 50 ipm	(0,80 kWh/ipm)x –31 kWh	De precizat

Tabelul 20

Tabelul TEC 2

Produs(e): copiatoare, duplicatoare digitale, faxuri, imprimante
Format(e): format standard
Tehnici de imprimare: ST color, stencil color, TT color, EF color, cerneală solidă
	Faza I	Faza II
Viteza aparatului (ipm)	TEC maxim (kWh/săptămână)
≤ 50	(0,20 kWh/ipm)x +2 kWh	De precizat
> 50	(0,80 kWh/ipm)x –28 kWh	De precizat

Tabelul 21

Tabelul TEC 3

Produs(e): aparate multifuncționale
Format(e): format standard
Tehnici de imprimare: TD, ST mono, EF mono, TT mono
	Faza I	Faza II
Viteza aparatului (ipm)	TEC maxim (kWh/săptămână)
≤ 20	(0,20 kWh/ipm)x +2 kWh	De precizat
20 < ipm ≤ 69	(0,44 kWh/ipm)x –2,8 kWh	De precizat
> 69	(0,80 kWh/ipm)x –28 kWh	De precizat

Tabelul 22

Tabelul TEC 4

Produs(e): aparate multifuncționale
Format(e): format standard
Tehnici de imprimare: ST color, TT color, EF color, cerneală solidă
	Faza I	Faza II
Viteza aparatului (ipm)	TEC maxim (kWh/săptămână)
≤ 32	(0,20 kWh/ipm)x +5 kWh	De precizat
32 < ipm ≤ 61	(0,44 kWh/ipm)x –2,8 kWh	De precizat
> 61	(0,80 kWh/ipm)x –25 kWh	De precizat

2. Criterii de etichetare ENERGY STAR – OM

Pentru a obține eticheta ENERGY STAR, valorile de consum electric pentru aparatele de tratare a imaginii prevăzute la secțiunea VII litera B tabelul 16 nu trebuie să fie mai mari decât valorile corespunzătoare prezentate în continuare. În cazul aparatelor care, în mod „ready”, respectă cerințele pentru modul „sleep”, nu se cere o scădere suplimentară a consumului electric pentru a respecta cerințele pentru modul „sleep”. De asemenea, pentru aparatele care, în mod „ready” sau „sleep”, respectă cerințele pentru modul „standby”, nu se cere nicio reducere suplimentară a consumului electric în vederea obținerii etichetei ENERGY STAR.

În cazul aparatelor de tratare a imaginii prevăzute cu un DFE integrat funcțional a cărui alimentare electrică este asigurată de aparatul de tratare a imaginii, consumul electric al DFE trebuie exclus atunci când se compară valoarea măsurată în mod „sleep” cu valorile limită combinate pentru motorul de imprimare și extensiile funcționale. DFE nu trebuie să afecteze capacitatea aparatului de tratare a imaginii de a intra și ieși din modurile de „low-power”. În acest sens, DFE trebuie să respecte definiția prevăzută la secțiunea VII litera A punctul 29 și să fie o unitate de tratare separată capabilă să inițieze o activitate în rețea.

Cerințe privind intervalul implicit: În vederea obținerii etichetei ENERGY STAR, produsele OM trebuie să respecte intervalele implicite prevăzute în tabelele 23-25 prezentate în continuare pentru fiecare tip de produs, aceste setări trebuind să fie activate în momentul livrării. De asemenea, toate produsele OM trebuie furnizate cu un interval maxim de funcționare a produsului de cel mult patru ore și care nu poate fi setat decât de producător. Acest interval maxim de funcționare a produsului nu poate fi modificat de utilizator și, în general, nu poate fi modificat fără o intervenție internă semnificativă asupra produsului. Intervalele implicite indicate în tabelele 23-25 pot fi modificate de utilizator.

Tabelul 23

Intervale maxime implicite înainte de trecerea în modul „sleep” a produselor OM de format mic și de format standard, cu excepția mașinilor de francat (în minute)

Viteza aparatului (ipm)	Faxuri	Aparate multifuncționale	Imprimante	Scanere
0-10	5	15	5	15
11-20	5	30	15	15
21-30	5	60	30	15
31-50	5	60	60	15
51 +	5	60	60	15

Tabelul 24

Intervale maxime implicite înainte de trecerea în modul „sleep” a produselor OM de format mare, cu excepția mașinilor de francat (în minute)

Viteza aparatului (ipm)	Faxuri	Aparate multifuncționale	Imprimante	Scanere
0-10	30	30	30	15
11-20	30	30	30	15
21-30	30	30	30	15
31-50	30	60	60	15
51 +	60	60	60	15

Tabelul 25

Intervale maxime implicite înainte de trecerea în modul „sleep” a mașinilor de francat (în minute)

Viteza aparatului (aepm)	Mașini de francat
0-50	20
51-100	30
101-150	40
151 +	60

Cerințe privind modul „standby”: În vederea obținerii etichetei ENERGY STAR, produsele OM trebuie să respecte criteriile de consum în mod „standby” prevăzute în tabelul 26 pentru fiecare tip de produs.

Tabelul 26

Niveluri maxime de consum electric ale produselor OM (în wați)

Tip de produs și format	Mod „standby” (W) – Faza 1	Mod „standby” (W) – Faza 2
Toate produsele OM de format mic și de format standard fără funcție de transmisie fax	1	Nivelurile de la faza 1 rămân neschimbate
Toate produsele OM de format mic și de format standard cu funcție de transmisie fax	2	Nivelurile de la faza 1 rămân neschimbate
Toate produsele OM de format mare și mașinile de francat	NA	De precizat

Criteriile de etichetare prevăzute în tabelele OM 1-8 (tabelele 26-33) prezentate în continuare se referă la motorul de imprimare al produsului. Deoarece produsele ar trebui livrate cu una sau mai multe funcții în plus față de motorul de imprimare, criteriilor aplicabile motorului de imprimare pentru modul „sleep” trebuie să li se adauge toleranțele corespunzătoare prezentate în continuare. Pentru a stabili oportunitatea atribuirii etichetei ENERGY STAR, se va utiliza valoarea totală pentru produsul de bază cu „extensiile funcționale” aplicabile. Producătorii nu pot aplica mai mult de trei extensii funcționale principale la fiecare model de produs, dar pot aplica restul extensiilor prezente ca extensii funcționale secundare (extensiile principale care depășesc numărul trei sunt considerate extensii secundare). Exemplul prezentat în continuare ilustrează această abordare.

Exemplu: Fie o imprimantă cu jet de cerneală cu conectare USB 2.0 și un port pentru card de memorie. Presupunând că interfața principală utilizată pentru încercare este conectarea USB, modelul de imprimantă ar primi o toleranță de extindere funcțională de 0,5 W pentru USB și de 0,1 pentru dispozitivul de citire a cardului de memorie, respectiv un total de 0,6 W pentru extinderile funcționale. Având în vedere că tabelul OM 2 (tabelul 27) prevede o valoare de 3 W pentru motorul de imprimare în mod „sleep”, pentru a stabili dacă produsul poate fi etichetat ENERGY STAR, producătorul trebuie să adauge valoarea pentru motorul de imprimare în mod „sleep” la toleranțele privind extinderile funcționale pentru a determina consumul electric maxim admis al produsului de bază: 3 W + 0,6 W. În cazul în care consumul electric al imprimantei în mod „sleep” este egal sau mai mic de 3,6 W, imprimanta respectă criteriul ENERGY STAR pentru modul „sleep”.

Tabelul 27

Produse care se pot eticheta: Extensii funcționale – moduri de funcționare (OM)

Tip

Detalii

Toleranțe ale extensiilor funcționale (W)

Principală

Secundară

Interfețe

A.	Cu cablu < 20 MHz

0,3

0,2

Un port fizic pentru cablu de date sau cablu de rețea prezent în aparatul de tratare a imaginii cu un debit de transfer < 20 MHz. Cuprinde USB 1.x, IEEE 1284/Parallel/Centronics și RS232.

B.	Cu cablu ≥ 20 MHz și < 500 MHz

0,5

0,2

Un port fizic pentru cablu de date sau cablu de rețea prezent în aparatul de tratare a imaginii cu un debit de transfer ≥ 20 MHz și < 500 MHz. Cuprinde USB 2.x, IEEE 1394/FireWire/i.LINK și 100 Mb Ethernet.

C.	Cu cablu ≥ 500 MHz

1,5

0,5

Un port fizic pentru cablu de date sau cablu de rețea prezent în aparatul de tratare a imaginii cu un debit de transfer ≥ 500 MHz. Cuprinde 1G Ethernet.

Fără fir

3,0

0,7

O interfață de date sau de conectare la rețea prezentă în aparatul de tratare a imaginii și concepută pentru transferul de date prin mijloace de comunicare radio fără fir. Cuprinde Bluetooth și 802.11.

E.	Card/aparat foto/stocare prin cablu

0,5

0,1

Un port fizic pentru cablu de date sau cablu de rețea prezent în aparatul de tratare a imaginii și conceput pentru a permite conectarea unui aparat extern, precum dispozitiv de citire a cardului cu cip/card cu memorie electronică flash și interfețe de aparat foto (inclusiv PictBridge).

Infraroșu

0,2

O interfață de date sau de conectare la rețea prezentă în aparatul de tratare a imaginii și concepută pentru transferul de date prin legătură infraroșu. Cuprinde IRDA.

Altele

Stocare:

—

0,2

Unități de memorie centrală prezente în aparatul de tratare a imaginii. Cuprinde numai unități interne (de exemplu, unități de memorie cu disc, DVD, zip) și se aplică fiecărei unități de memorie separat. Această extensie nu include interfețele cu unitățile externe (de exemplu, SCSI) sau memoria internă.

Scanere prevăzute cu lămpi CCFL

—

2,0

Prezența unui scaner care folosește tehnologia CCFL (Lampă fluorescentă cu catod rece). Această extensie se aplică o singură dată, indiferent de dimensiunile lămpilor sau de numărul de lămpi/becuri utilizate.

Scanere prevăzute cu alte lămpi decât CCFL

—

0,5

Prezența unui scaner care folosește altă tehnologie decât lampa CCFL. Această extensie se aplică o singură dată, indiferent de dimensiunile lămpilor sau de numărul de lămpi/becuri utilizate. Această extensie privește scanerele care folosesc tehnologiile cu diodă electroluminescentă (LED), halogen, tub fluorescent cu catod cald (HCFT), xenon sau tub fluorescent (TL).

Sistem bazat pe PC (incapabil de imprimare/copiere/scanare fără utilizarea unor resurse semnificative ale PC

—

–0,5

Această extensie se aplică aparatelor de tratate a imaginii care depind de un calculator extern care trebuie să furnizeze resurse semnificative, precum memoria și procesarea datelor, pentru a asigura funcțiile de bază executate, în general, de aparatele de tratare a imaginii în mod independent, precum redarea paginilor. Această extensie nu se aplică aparatelor care folosesc un calculator ca simplă sursă sau destinație pentru datele imaginii.

Receptor fără fir

—

0,8

Capacitatea aparatului de tratare a imaginii de a comunica fără fir cu un receptor. Această extensie se aplică o singură dată, indiferent de numărul de receptoare fără fir pe care aparatul trebuie să le gestioneze. Această extensie nu privește exigențele energetice privind însuși receptorul fără fir.

Memorie

—

1,0 W per 1 GB

Capacitatea internă disponibilă în aparatul de tratare a imaginii pentru stocarea de date. Această extensie se aplică tuturor volumelor de memorie internă și ar trebui modulată în consecință. De exemplu, o unitate de 2,5 GB de memorie ar beneficia de o toleranță de 2,5 W, în timp ce o unitate de 0,5 GB ar beneficia de o toleranță de 0,5 W.

Altele

Dimensiunea alimentării cu electricitate (PS), bazată pe puterea nominală de ieșire (OR)

[Notă: această extensie nu se aplică scanerelor.]

—

Pentru PSOR > 10 W, 0,05 × (PSOR – 10 W)

Această extensie se aplică tuturor aparatelor de tratare a imaginii cu excepția scanerelor. Toleranța se calculează în funcție de puterea nominală de ieșire CC a alimentării interne sau externe, precizată de producătorul alimentării. (Nu este vorba de o cantitate măsurată.) De exemplu, o unitate care acceptă o putere de până la 3 A la 12 V are un PSOR de 36 W și ar beneficia de o toleranță de 0,05 × (36-10) = 0,05 × 26 = 1,3 W marjă de consum electric. În cazul alimentatoarelor care furnizează mai multe tensiuni, se ia în considerare suma tuturor tensiunilor, cu excepția cazului în care specificațiile indică o limită nominală inferioară acestei cifre. De exemplu, o alimentare care poate furniza 3 A la 24 V și 1,5 A la 5 V de ieșire are un PSOR total de (3 × 24) + (1,5 × 5) = 79,5 W și beneficiază de o toleranță de 3 475 W.

În cazul toleranțelor aplicabile extensiilor și indicate în tabelul 25 anterior, „Produse care se pot eticheta”, se disting două tipuri de extensii, „principală” și „secundară”. Aceste două tipuri se referă la starea în care trebuie să rămână interfața atunci când aparatul de tratare a imaginii este în mod „sleep”. Conexiunile care rămân active în timpul procedurii de încercare OM atunci când aparatul de tratare a imaginii este în mod „sleep” sunt definite ca „principale”, în timp ce conexiunile care pot fi inactive atunci când aparatul de tratare a imaginii este în mod „sleep” sunt definite ca „secundare”. Majoritatea extensiilor funcționale sunt, în general, de tip secundar.

Producătorii ar trebui să ia în considerare numai tipurile de extensii care sunt disponibile la un produs în configurația sa din uzină. Opțiunile disponibile pentru consumator după comercializarea produsului sau interfețele care sunt prezente pe panoul frontal digital (DFE) cu alimentare externă al produsului nu trebuie luate în considerare pentru toleranțele aplicate aparatului de tratare a imaginii.

În cazul produselor cu mai multe interfețe, aceste interfețe trebuie luate în considerare ca elemente unice și distincte. Cu toate acestea, interfețele care îndeplinesc mai multe funcții nu trebuie luate în considerare decât o singură dată. De exemplu, o conexiune USB care funcționează și ca 1.x și ca 2.x nu poate fi contorizată decât o singură dată și nu poate beneficia decât de o singură toleranță. Atunci când o interfață dată poate corespunde mai multor tipuri de interfețe conform tabelului, producătorul stabilește toleranța corespunzătoare bazându-se pe funcția principală pentru care este concepută interfața. De exemplu, o conexiune USB de pe fața aparatului de tratare a imaginii prezentată în instrucțiuni ca PictBridge sau ca „interfață de aparat foto” ar trebui considerată drept interfață de tip E mai degrabă decât interfață de tip B. În mod similar, un dispozitiv de citire a cardului de memorie care acceptă mai multe formate nu poate fi contorizat decât o singură dată. De asemenea, un sistem care acceptă mai multe tipuri de 802.11 corespunde unei singure interfețe fără fir.

Tabelul 28

Moduri de funcționare (OM) – Tabelul 1

Produs(e): copiatoare, aparate multifuncționale
Format(e): format mare
Tehnici de imprimare: ST color, TT color, TD, ST mono, EF mono, TT mono, EF color, cerneală solidă
	Sleep (în W)
Motor de imprimare	58

Tabelul 29

Moduri de funcționare (OM) – Tabelul 2

Produs(e): faxuri, aparate multifuncționale, imprimante
Format(e): format standard
Tehnici de imprimare: jet de cerneală color, jet de cerneală mono
	Sleep (în W)
Motor de imprimare	3

Tabelul 30

Moduri de funcționare (OM) – Tabelul 3

Produs(e): aparate multifuncționale, imprimante
Format(e): format mare
Tehnici de imprimare: jet de cerneală color, jet de cerneală mono
	Sleep (în W)
Motor de imprimare	13

Tabelul 31

Moduri de funcționare (OM) – Tabelul 4

Produs(e): mașini de francat
Format(e): NA
Tehnici de imprimare: TD, EF mono, jet de cerneală mono, TT mono
	Sleep (în W)
Motor de imprimare	3

Tabelul 32

Moduri de funcționare (OM) – Tabelul 5

Produs(e): imprimante
Format(e): format mic
Tehnici de imprimare: ST color, TD, jet de cerneală color, impact color, TT color, ST mono, EF mono, jet de cerneală mono, impact mono, TT mono, EF color, cerneală solidă
	Sleep (în W)
Motor de imprimare	3

Tabelul 33

Moduri de funcționare (OM) – Tabelul 6

Produs(e): imprimante
Format(e): format standard
Tehnici de imprimare: impact color, impact mono
	Sleep (în W)
Motor de imprimare	6

Tabelul 34

Moduri de funcționare (OM) – Tabelul 7

Produs(e): scanere
Format(e): format mare, format mic, format standard
Tehnici de imprimare: NA
	Sleep (în W)
Motor de scanare	5

Tabelul 35

Moduri de funcționare (OM) – Tabelul 8

Produs(e): imprimante
Format(e): format mare
Tehnici de imprimare: ST color, impact color, TT color, TD, ST mono, EF mono, impact mono, TT mono, EF color, cerneală solidă
	Sleep (în W)
Motor de imprimare	54

D. Orientări privind încercările

Instrucțiunile specifice privind încercările eficienței energetice a aparatelor de tratare a imaginii sunt descrise în continuare în trei secțiuni distincte, intitulate după cum urmează:

—	Procedură de încercare pentru stabilirea consumului electric tipic (TEC, Typical Electricity Consumption)

—	Procedură de încercare a modurilor de funcționare (OM – Operational Modes) și

—	Condiții și material de încercare pentru aparatele de tratare a imaginii ENERGY STAR.

Rezultatele obținute conform acestor proceduri vor servi ca bază pentru a stabili dacă aparatele prezintă calitățile necesare pentru a purta eticheta ENERGY STAR.

Producătorii trebuie să efectueze încercările și să certifice ei înșiși modelele care respectă orientările ENERGY STAR. Familiile de modele de aparate de tratare a imaginii care sunt produse pe același șasiu și sunt identice în toate aspectele, cu excepția carcasei și a culorii, pot fi etichetate după prezentarea datelor de încercare pentru un singur model reprezentativ. De asemenea, modelele neschimbate sau care nu diferă decât prin finisare de modelele vândute anterior își pot păstra eticheta fără să fie necesară prezentarea unor date noi de încercare, cu condiția ca specificațiile să nu se fi modificat.

În cazul în care un model de produs este oferit pe piață sub mai multe configurații, ca „familie” sau serie de produse, partenerul poate efectua încercările și rapoartele de încercare pentru configurația cu consumul cel mai ridicat disponibilă în familie în loc să realizeze acest lucru pentru fiecare model separat. Atunci când producătorii prezintă familii de modele, ei continuă să fie răspunzători în fața oricărei reclamații privind eficiența aparatelor lor de tratare a imaginii, inclusiv a produselor care nu au făcut obiectul unei încercări sau a unui raport de încercare.

Exemplu: Modelele A și B sunt identice, cu excepția faptului că modelul A este comercializat cu o interfață cu cablu > 500 MHz, iar modelul B cu o interfață cu cablu < 500 MHz. În cazul în care modelul A este încercat și recunoscut conform specificației ENERGY STAR, partenerul poate întocmi raportul cu datele de încercare numai pentru modelul A, reprezentând în același timp modele A și B.

În cazul în care alimentarea aparatului se face prin priza de rețea, USB, IEEE 1394, Power-over-Ethernet, rețeaua de telefonie sau orice alt mijloc sau combinație de mijloace, etichetarea sa trebuie să țină seama de consumul de energie net de curent alternativ (luând în considerare pierderile din conversia CA-CC, după cum se precizează în procedura de încercare OM).

În continuare sunt prezentate cerințe suplimentare în materie de încercări și de rapoarte de încercare.

Număr de unități necesare pentru încercare

Producătorul sau reprezentantul său desemnat efectuează încercările unui model pe o singură unitate.

(a)

În cazul produselor descrise la secțiunea VII litera B tabelul 15 din prezenta specificație, dacă unitatea încercată inițial obține rezultate de încercare TEC conforme criteriilor de etichetare, dar care se încadrează în procentul de 10 % din nivelul stabilit pentru criteriu, trebuie efectuată încă o încercare pe o unitate suplimentară din același model. Producătorii consemnează valorile obținute pentru cele două unități. Pentru a primi eticheta ENERGY STAR, cele două unități trebuie să fie conforme cu specificația ENERGY STAR.

(b)

În cazul produselor descrise la secțiunea VII litera C tabelul 16 din prezenta specificație, dacă unitatea încercată inițial obține rezultate de încercare OM conforme criteriilor de etichetare, dar care se încadrează în procentul de 15 % din nivelul stabilit pentru criteriu în oricare dintre modurile de funcționare specificate pentru acest tip de produs, trebuie efectuate încercări pe încă două unități suplimentare. Producătorii consemnează valorile obținute pentru cele două unități. Pentru a primi eticheta ENERGY STAR, cele trei unități trebuie să fie conforme cu specificația ENERGY STAR.

Comunicarea datelor privind produsele etichetate către EPA sau către Comisia Europeană, după caz

Partenerii sunt invitați să certifice ei înșiși modelele de produse care respectă orientările ENERGY STAR și să comunice informațiile către EPA sau către Comisia Europeană, după caz. Informațiile care trebuie comunicate pentru produse vor fi descrise imediat după publicarea specificației finale. De asemenea, partenerii trebuie să prezinte EPA sau Comisiei Europene, după caz, extrase din documentația privind produsul în care se explică pentru consumatori timpii de răspuns impliciți care sunt recomandați pentru parametrii de gestionare a consumului de energie. Această cerință are ca scop încurajarea încercării aparatelor astfel cum au fost setate în fabrică și conform recomandărilor de utilizare.

Modele care pot funcționa cu mai multe combinații de tensiune/frecvență

Producătorii își încearcă aparatele în funcție de piața sau de piețele pe care vor avea loc comercializarea și promovarea modelelor etichetate ENERGY STAR. EPA, Comisia Europeană și partenerii lor ENERGY STAR au convenit asupra unui tabel care cuprinde trei combinații de tensiune/frecvență în scopul încercărilor. Pentru detalii privind combinația tensiunea/frecvența internațională și formatele de hârtie pentru fiecare piață, consultați condițiile de încercare a aparatelor de tratare a imaginii.

În ceea ce privește echipamentele care sunt vândute pe mai multe piețe internaționale și care, prin urmare, acceptă mai multe tensiuni de intrare, producătorul trebuie să efectueze încercările și să raporteze valorile cerute ale consumului de energie sau ale eficienței pentru toate combinațiile de tensiune/frecvență care trebuie luate în considerare. De exemplu, un producător care comercializează același model în Statele Unite și în Europa trebuie să efectueze măsurările, să respecte specificația și să consemneze valorile de încercare pentru cele două combinații 115 V/60 Hz și 230 V/50 Hz pentru ca modelul să poată purta eticheta ENERGY STAR pe ambele piețe. Dacă un model este etichetat ENERGY STAR pentru o singură combinație de tensiune/frecvență (115 V/60 Hz, de exemplu), acesta nu poate fi promovat cu eticheta ENERGY STAR decât în regiunile unde există combinația tensiune/frecvență încercată (America de Nord și Taiwan, de exemplu).

Procedură de încercare pentru stabilirea consumului electric tipic (TEC)

(a) Tipuri de aparate vizate: Procedura de încercare TEC privește măsurarea aparatelor de format standard definite la secțiunea VII litera B tabelul 15.

Parametri de încercare

Prezenta secțiune descrie parametrii de încercare de utilizat pentru măsurarea unui aparat în cadrul procedurii de încercare TEC. Secțiunea nu cuprinde condițiile de încercare, care sunt descrise la secțiunea VII litera D punctul 4 prevăzută în continuare.

Încercări în mod simplex

Produsele sunt încercate în mod simplex. Originalele de copiat sunt imagini în simplex.

Imaginea de încercare

Imaginea de încercare este mira A prevăzută în standardul ISO/IEC 10561:1999. Imaginea se redă cu caractere de 10, corp de literă Courier cu lățime fixă (sau echivalentul cel mai apropiat). Caracterele specifice alfabetului german nu trebuie reproduse dacă aparatul nu are această posibilitate. Imaginea se redă pe o foaie de hârtie de 8,5″ × 11″ sau de format A4, în funcție de piața vizată. În cazul imprimantelor și aparatelor multifuncționale care pot interpreta un limbaj de descriere a paginii (PDL) (de exemplu, PCL, Postscript), imaginile sunt trimise aparatului într-un PDL.

Încercări monocrome

Aparatele concepute pentru a produce imagini color sunt supuse unei încercări de producere de imagini monocrom, cu excepția cazului în care nu sunt prevăzute cu această funcție.

Oprire automată și activare rețea

Aparatul trebuie să se afle în configurația de fabrică recomandată pentru utilizare, în special în ceea ce privește parametrii esențiali, precum intervalele implicite pentru sistemul de gestionare energetică și rezoluția (dacă specificațiile în continuare nu prevăd altfel). Toate informațiile producătorului privind intervalele recomandate corespund configurației de fabrică, inclusiv informațiile indicate în instrucțiunile de funcționare, publicate pe site-urile web și furnizate de instalatori. În cazul în care o imprimantă, un duplicator digital sau un aparat multifuncțional cu funcție de imprimare sau un fax au o funcție „auto-off” activată din fabrică, aceasta trebuie dezactivată înainte de încercare. Imprimantele și aparatele multifuncționale care pot fi conectate la rețea în configurația din fabrică (19) trebuie conectate la o rețea. Tipul de conexiune la rețea (sau altă conexiune de date, în cazul în care nu se poate efectua conectarea la o rețea) este lăsat la latitudinea producătorului, iar tipul utilizat trebuie precizat. Comenzile de imprimare destinate încercărilor pot fi trimise prin conexiuni din afara rețelei (de exemplu, USB), chiar și în cazul unităților care sunt conectate la rețea.

Configurația aparatului

Dispozitivul de alimentare cu hârtie și materialul de finisare trebuie să fie prezente și conforme cu configurația din fabrică recomandată pentru utilizare; cu toate acestea, utilizarea acestor elemente în cursul încercării este lăsată la latitudinea producătorului (respectiv, poate fi utilizată orice sursă de alimentare cu hârtie). Dacă elementele antiumezeală pot fi reglate de utilizator, acestea pot fi dezactivate. Tot materialul care face parte din model și care trebuie instalat sau anexat de către utilizator (de exemplu, pentru alimentarea cu hârtie) trebuie instalat înainte de încercare.

Duplicatoare digitale

Duplicatoarele digitale trebuie configurate și utilizate conform concepției și funcțiilor lor. De exemplu, fiecare comandă trebuie să cuprindă o singură imagine originală. Duplicatoarele digitale se încearcă la viteza maximă precizată, care este și viteza ce ar trebui utilizată pentru a stabili formatul comenzii în sensul încercării, și nu viteza implicită setată în fabrică, în cazul în care acestea diferă. În ceea ce privește alte aspecte, duplicatoarele digitale sunt tratate ca și imprimantele, copiatoarele sau aparatele multifuncționale, conform funcțiilor setate în fabrică.

Structura comenzii

La acest punct se descrie modul în care se stabilește numărul de imagini pe comandă care trebuie utilizat la măsurarea unui aparat în cadrul procedurii de încercare TEC, precum și numărul de comenzi pe zi pentru calcularea TEC.

În sensul prezentei proceduri de încercare, viteza aparatului utilizată pentru stabilirea formatului comenzii pentru încercare este viteza maximă în mod simplex precizată de producător pentru producerea de imagini monocrom pe hârtie de format standard (8,5″ × 11″ sau A4), rotunjită la numărul întreg cel mai apropiat. Această viteză este folosită, de asemenea, pentru raportarea unor obiective, precum viteza de imprimare a modelului. Viteza de imprimare implicită a aparatului, care va fi folosită în încercările reale, nu este măsurată și poate diferi de viteza maximă precizată, din cauza unor factori precum parametrii privind rezoluția, calitatea imaginii, modurile de imprimare, timpul de scanare a documentului, formatul și structura comenzii, precum și forma și greutatea hârtiei.

Încercările faxurilor trebuie efectuate întotdeauna cu o imagine pe comandă. Numărul de imagini pe comandă care trebuie utilizat pentru toate celelalte aparate de tratare a imaginii se va calcula în trei etape, descrise în continuare. Pentru ușurarea înțelegerii, se prezintă în tabelul 37 calculul imaginilor pe comandă rezultat pentru fiecare viteză de imprimare integrală până la 100 imagini pe minut (ipm).

(i)

Se calculează numărul de comenzi pe zi. Numărul de comenzi pe zi variază în funcție de viteza de imprimare:

—	Pentru unitățile cu o viteză mai mică sau egală cu 8 ipm, se utilizează 8 comenzi pe zi.

—	Pentru unitățile cu o viteză între 8 și 32 ipm, numărul de comenzi pe zi este egal cu viteza. De exemplu, pentru o unitate de 14 ipm, se utilizează 14 comenzi pe zi.

—	Pentru unitățile cu o viteză mai mare sau egală cu 32 ipm, se utilizează 32 comenzi pe zi.

(ii)

Se calculează cantitatea nominală de imagini pe zi (20) pornind de la tabelul 34. De exemplu, pentru o unitate de 14 ipm, se utilizează 0,50 × 142, respectiv 98 imagini pe zi.

Tabelul 36

Tabel cu comenzile aparatelor de tratare a imaginii

Tip produs	Puterea de utilizat	Formula (număr de imagini pe zi)
Monocrom (cu excepția faxului)	viteză monocrom	0,50 × ipm2
Color (cu excepția faxului)	viteză monocrom	0,50 × ipm2

(iii)

Se calculează numărul de imagini pe comandă împărțind numărul de imagini pe zi cu numărul de comenzi pe zi. Se rotunjește în jos (se trunchiază) la numărul întreg cel mai apropiat. De exemplu, numărul 15,8 trebuie rotunjit la 15 imagini de efectuat pe comandă și nu la 16 imagini pe comandă.

În cazul copiatoarelor cu o viteză mai mică de 20 ipm, este nevoie de un original pe imagine cerută. Pentru comenzile cu un număr mare de imagini, cum este cazul aparatelor cu o viteză mai mare de 20 ipm, acest lucru poate fi imposibil, în special în cazurile de capacitate limitată a alimentatoarelor de documente. Prin urmare, copiatoarele cu o viteză mai mare sau egală cu 20 ipm pot produce mai multe copii pentru fiecare original, dacă numărul de originale este mai mic de zece. Astfel, numărul de imagini cerute poate fi depășit. De exemplu, pentru o unitate cu o viteză de 50 ipm care necesită 39 imagini pe comandă, încercarea poate consta în reproducerea a zece originale în patru exemplare sau a treisprezece originale în trei exemplare.

(d) Procedurile de măsurare

Pentru măsurarea timpului este suficient un cronometru obișnuit cu rezoluție de o secundă. Toate cifrele privind energia trebuie consemnate în wați-oră (Wh). Toți timpii se consemnează în secunde sau în minute. Trimiterile la „contor zero” se referă la citirea Wh de pe contor. În tabelele 35 și 36 se descriu etapele procedurii TEC.

Modurile service/întreținere (inclusiv etalonarea culorilor) nu sunt, în general, luate în considerare la măsurările TEC. Orice activare a acestor moduri în timpul încercării trebuie consemnată. În cazul în care intervine un mod „service” în cursul altei comenzi decât prima comandă, aceasta poate fi abandonată și înlocuită cu o comandă adăugată la încercare. Atunci când trebuie înlocuită o comandă, nu se înregistrează valorile consumului de energie pentru comanda abandonată, ci se adaugă comanda de înlocuire imediat după comanda 4. Intervalul de 15 minute dintre comenzi se menține tot timpul, inclusiv pentru comanda abandonată.

Aparatele multifuncționale fără funcție de imprimare trebuie tratate în același mod ca și copiatoarele în ceea ce privește toate aspectele prezentei proceduri de încercare.

(i)

Procedura de urmat pentru imprimante, duplicatoare digitale și aparate multifuncționale cu funcție de imprimare, faxuri

Tabelul 37

Procedura de încercare TEC – imprimante, duplicatoare digitale și aparate multifuncționale cu funcție de imprimare, faxuri

Etapa

Starea inițială

Acțiune

Înregistrarea (la sfârșitul etapei)

Stările care pot fi măsurate

„Off”

Se conectează aparatul la contor. Se aduce contorul la zero; se așteaptă pe durata încercării (cel puțin cinci minute)

Energie în mod „off”;

„Off”

Durata intervalului de încercare

„Off”

Se pornește aparatul. Se așteaptă până aparatul intră în mod „ready”

—

„Ready”

Se efectuează o comandă de imprimare cu cel puțin o imagine, dar nu mai mult de o comandă dintr-un tablou de comenzi

Durată activ 0

—

Se înregistrează timpul necesar primei foi imprimate pentru a ieși din aparat. Se așteaptă până când contorul indică intrarea aparatului în mod „sleep”

„Sleep”

Se aduce contorul la zero; se așteaptă o oră

Energia în mod „sleep”

Sleep

„Sleep”

Se aduc contorul și cronometrul la zero. Se imprimă o comandă per tablou de comenzi. Se înregistrează timpul necesar primei foi imprimate pentru a ieși din aparat. Se așteaptă până când cronometrul indică scurgerea a 15 minute

Energie comanda 1

Recuperare, „active”, „ready”, „sleep”, „auto-off”

Durată activ 1

„Ready”

Se repetă etapa 5

Energie comanda 2

(A se vedea mai sus)

Durată activ 2

„Ready”

Se repetă etapa 5 (fără măsurarea duratei modului activ)

Energie comanda 3

(A se vedea mai sus)

„Ready”

Se repetă etapa 5 (fără măsurarea duratei modului activ)

Energie comanda 4

(A se vedea mai sus)

„Ready”

Se aduc contorul și cronometrul la zero. Se așteaptă până când contorul și/sau aparatul indică intrarea unității în mod „sleep”

Durata finală

„Ready”, „sleep”

Energia finală

—

—	Înainte de începerea încercării, este util să se controleze intervalele implicite ale sistemului de gestionare a consumului de energie, pentru a se asigura că acestea corespund setărilor din fabrică, și să se verifice dacă aparatul este prevăzut cu un stoc suficient de hârtie.

—	„Aducerea contorului la zero”: această operațiune poate consta în înregistrarea consumului cumulat de energie la un moment dat, și nu în readucerea propriu-zisă la zero a contorului.

—	Etapa 1 – Perioada de măsurare în mod „off” poate fi prelungită dacă se dorește reducerea erorilor de măsurare. De menționat că nu se ia în considerare la calcule consumul în mod „off”.

—	Etapa 2 – În cazul în care unitatea nu dispune de un indicator „ready”, trebuie luat ca bază momentul în care consumul se stabilizează la nivelul „ready”.

—	Etapa 3 – După înregistrarea duratei activ 0, restul comenzii poate fi anulată.

—	Etapa 5 – Cele 15 minute se numără de la lansarea comenzii. Consumul de energie trebuie să crească în primele cinci secunde de la readucerea contorului și a cronometrului la zero: în acest sens, s-ar putea dovedi necesar ca imprimarea să fie lansată înaintea readucerii la zero.

—	Etapa 6 – În cazul unui aparat setat din fabrică cu intervale implicite scurte, etapele 6-8 pot demara în mod „sleep”.

—	Etapa 9 – Anumite unități pot dispune de mai multe moduri „sleep”, caz în care numai ultimul mod „sleep” se include în perioada finală.

Fiecare imagine se trimite separat: toate imaginile pot face parte dintr-un singur document, dar nu poate fi vorba de copiile unei singure și aceeași imagini [cu excepția cazului în care aparatul în cauză este un duplicator digital, după cum se prevede la secțiunea VII litera D punctul 2 litera (b)].

În cazul faxurilor, care nu utilizează decât o singură imagine pe comandă, pagina este alimentată în alimentatorul de hârtie al aparatului pentru copie ocazională, unde poate fi plasată înainte de începerea încercării. Aparatul nu trebuie conectat la o linie telefonică, decât dacă acest lucru este indispensabil pentru efectuarea încercării. De exemplu, în cazul unui fax care nu permite copierea ocazională, comanda prevăzută la etapa 2 se trimite printr-o linie telefonică. În cazul faxurilor care nu sunt prevăzute cu un alimentator de documente, pagina trebuie așezată pe platou.

(ii)

Procedura pentru copiatoarele, duplicatoarele digitale și aparatele multifuncționale fără funcție de imprimare

Tabelul 38

Procedura de încercare TEC – copiatoare, duplicatoare digitale și aparate multifuncționale fără funcție de imprimare

Etapa

Starea inițială

Acțiune

Înregistrarea (la sfârșitul etapei)

Stările care pot fi măsurate

„Off”

Se conectează aparatul la contor. Se aduce contorul la zero; se așteaptă pe durata încercării (cel puțin cinci minute)

Energie în mod „off”;

„Off”

Durata intervalului de încercare

„Off”

Se pornește aparatul. Se așteaptă până aparatul intră în mod „ready”

—

„Ready”

Se efectuează o comandă de imprimare cu cel puțin o imagine, dar nu mai mult de o comandă dintr-un tablou de comenzi

Durată activ 0

—

Se înregistrează timpul necesar primei foi imprimate pentru a ieși din aparat. Se așteaptă până când contorul indică intrarea aparatului în mod „sleep”

„Sleep”

Se aduce contorul la zero; se așteaptă o oră. Dacă aparatul întrerupe alimentarea înainte de trecerea unei ore, înregistrați durata și consumul în mod „sleep”, dar așteptați o oră întreagă înainte de a trece la etapa 5.

Energia în mod „sleep”

„Sleep”

Durata intervalului de încercare

„Sleep”

Energie comanda 1

Recuperare, activ, „ready”, „sleep”, „auto-off”

Durată activ 1

„Ready”

Se repetă etapa 5

Energie comanda 2

(A se vedea mai sus)

Durată activ 2

„Ready”

Se repetă etapa 5 (fără măsurarea duratei modului active)

Energie comanda 3

(A se vedea mai sus)

„Ready”

Se repetă etapa 5 (fără măsurarea duratei modului active)

Energie comanda 4

(A se vedea mai sus)

„Ready”

Se aduc contorul și cronometrul la zero. Se așteaptă până când contorul și/sau aparatul indică intrarea unității în mod „auto-off”

Durata finală

„Ready”, „sleep”

Energia finală

—

„Auto-off”

Se readuce contorul la zero; se așteaptă pe durata încercării (cel puțin cinci minute)

Energie „auto-off”

„Auto-off”

—	Înainte de începerea încercării, este util să se controleze intervalele implicite ale sistemului de gestionare a consumului de energie, pentru a se asigura că acestea corespund setărilor din fabrică, și să se verifice dacă aparatul este prevăzut cu un stoc suficient de hârtie.

—	„Aducerea contorului la zero”: această operațiune poate consta în înregistrarea consumului cumulat de energie la un moment dat, și nu în readucerea propriu-zisă la zero a contorului.

—	Etapa 1 – Perioada de măsurare în mod „off” poate fi prelungită dacă se dorește reducerea erorilor de măsurare. De menționat că nu se ia în considerare la calcule consumul în mod „off”.

—	Etapa 2 – În cazul în care unitatea nu dispune de un indicator „ready”, trebuie luat ca bază momentul în care consumul se stabilizează la nivelul „ready”.

—	Etapa 3 – După înregistrarea duratei activ 0, restul comenzii poate fi anulată.

—

Etapa 4 – În cazul în care aparatul se oprește înainte de trecerea unei ore, trebuie înregistrate durata și consumul în mod „sleep” în momentul respectiv, dar trebuie să se aștepte trecerea unei ore întregi de la ultima intrare în mod „sleep” înainte de a începe etapa 5. De precizat că nu se ia în calcul consumul de energie în mod „sleep” și că aparatul poate trece în mod „auto-off” în decursul orei complete.

—	Etapa 5 – Cele 15 minute se numără de la lansarea comenzii. Pentru a fi evaluate conform prezentei proceduri de încercare, aparatele trebuie să poată efectua comanda cerută conform tabelului de comenzi în decursul celor 15 minute prevăzute pentru fiecare comandă.

—	Etapa 6 – În cazul unui aparat setat din fabrică cu intervale implicite scurte, etapele 6-8 pot demara în mod „sleep”.

—	Etapa 9 – În cazul în care aparatul a intrat în mod „auto-off” înainte de începerea etapei 9, valorile consumului de energie și a duratei finale sunt nule.

—	Etapa 10 – Durata încercării în mod „auto-off” poate fi prelungită pentru a îmbunătăți precizia.

Originalele pot fi așezate în alimentatorul de documente înainte de începerea încercării. Aparatele neprevăzute cu un alimentator de documente pot realiza toate imaginile pornind de la un singur original așezat pe platou.

(iii)

Măsurare suplimentară pentru aparatele prevăzute cu un panou frontal digital (PFD)

Această etapă are loc numai în cazul aparatelor prevăzute cu un panou frontal digital, astfel cum este definit la secțiunea VII litera A punctul 29.

În cazul în care panoul frontal digital dispune de un cablu de alimentare separat, indiferent dacă acesta și comanda sunt interne sau externe aparatului de tratare a imaginii, se măsoară numai consumul de energie al PFD timp de cinci minute cu aparatul principal în mod „ready”. Aparatul trebuie conectat la o rețea, dacă este setat din fabrică pentru a fi conectat la o rețea.

În cazul în care panoul frontal digital nu dispune de un cablu separat de alimentare de la rețeaua principală, producătorul precizează alimentarea necesară cu curent alternativ pentru PFD atunci când aparatul principal este în mod „ready”. Pentru realizarea acestui lucru, metoda cea mai frecventă constă în măsurarea curentului continuu la intrarea în panoul frontal digital și în creșterea acestuia pentru a ține seama de pierderile de alimentare electrică.

(e) Metoda de calcul

Valorile TEC sunt rezultatul unor ipoteze privind numărul de ore de utilizare a aparatului pe zi, schema de utilizare în timpul acestor ore și intervalele prevăzute implicit în aparat pentru trecerea la moduri de consum mai scăzut. Toate măsurările de electricitate sunt efectuate sub forma energiei acumulate în timp, apoi sunt convertite în consum electric divizându-le cu durata.

Calculele se bazează pe o regrupare a comenzilor de reproducere de imagini în două părți, separate de un interval de timp (de exemplu, o pauză de prânz) în care aparatul trece progresiv în modul său de consum cel mai redus, după cum se prevede în figura 2, prevăzută la sfârșitul acestui document. Se presupune că aparatul nu este utilizat la sfârșit de săptămână și că nu este oprit manual.

Durata finală este intervalul de timp scurs între ultima comandă lansată și începutul modului cu cel mai redus consum („auto-off”, în cazul copiatoarelor, duplicatoarelor digitale și aparatelor multifuncționale fără funcție de imprimare, și mod „sleep”, în cazul imprimantelor, duplicatoarelor digitale și aparatelor multifuncționale cu funcție de imprimare, precum și al faxurilor) minus timpul de 15 minute pentru comandă.

Următoarele două ecuații se utilizează pentru toate tipurile de aparate:

Energie medie pe comandă = (comanda 2 + comanda 3 + comanda 4)/3

Energie zilnică pe comandă = (comanda 1 × 2) [(comenzi pe zi – 2) × energia medie pe comandă]

Metoda de calcul pentru imprimante, duplicatoare digitale și aparate multifuncționale cu funcție de imprimare, precum și pentru faxuri folosește următoarele trei ecuații:

Energia zilnică în mod „sleep” = {24 ore – [(comenzi pe zi/4 + (durata finală × 2)]} × consumul în mod „sleep”

Energia zilnică = energia zilnică pe comenzi + (2 × energia finală) + energia zilnică în mod „sleep”

TEC = (energia zilnică × 5) + (consum în mod „sleep” × 48)

Metoda de calcul pentru copiatoare, duplicatoare digitale și aparate multifuncționale fără funcție de imprimare folosește, de asemenea, următoarele trei ecuații:

Energia zilnică în mod „auto-off” = {24 ore – [(comenzi pe zi/4 + (durata finală × 2)]} × consumul în mod „auto-off”

Energia zilnică = energia zilnică pe comenzi + (2 × energia finală) + energia zilnică în mod „auto-off”

TEC = (energia zilnică × 5) + (consum în mod „auto-off” × 48)

Trebuie precizate specificațiile contoarelor și gamele utilizate pentru fiecare măsurare. Măsurările trebuie efectuate astfel încât să se limiteze eroarea totală potențială a valorii TEC la maxim 5 %. Atunci când eroarea potențială este mai mică de 5 %, nu trebuie precizată măsurarea exactă. Atunci când eroarea de măsurare potențială este apropiată de 5 %, producătorii trebuie să ia măsuri de confirmare a faptului că limita de 5 % este respectată.

(f) Referință

ISO/IEC 10561:1999. Tehnicile informației – Echipamente de birou – Dispozitive de imprimare – Metodă de măsurare a capacității – Imprimante de clasele 1 și 2

Tabelul 39

Tabel cu comenzi și calcule

Viteză	Comenzi/zi	Imagini intermediare/zi	Imagini intermediare/comandă	Imagini/comandă	Imagini/zi
1	8	1	0.06	1	8
2	8	2	0.25	1	8
3	8	5	0.56	1	8
4	8	8	1.00	1	8
5	8	13	1.56	1	8
6	8	18	2.25	2	16
7	8	25	3.06	3	24
8	8	32	4.00	4	32
9	9	41	4.50	4	36
10	10	50	5.00	5	50
11	11	61	5.50	5	55
12	12	72	6.00	6	72
13	13	85	6.50	6	78
14	14	98	7.00	7	98
15	15	113	7.50	7	105
16	16	128	8.00	8	128
17	17	145	8.50	8	136
18	18	162	9.00	9	162
19	19	181	9.50	9	171
20	20	200	10.00	10	200
21	21	221	10.50	10	210
22	22	242	11.00	11	242
23	23	265	11.50	11	253
24	24	288	12.00	12	288
25	25	313	12.50	12	300
26	26	338	13.00	13	338
27	27	365	13.50	13	351
28	28	392	14.00	14	392
29	29	421	14.50	14	406
30	30	450	15.00	15	450
31	31	481	15.50	15	465
32	32	512	16.00	16	512
33	32	545	17.02	17	544
34	32	578	18.06	18	576
35	32	613	19.14	19	608
36	32	648	20.25	20	640
37	32	685	21.39	21	672
38	32	722	22.56	22	704
39	32	761	23.77	23	736
40	32	800	25.00	25	800
41	32	841	26.27	26	832
42	32	882	27.56	27	864
43	32	925	28.89	28	896
44	32	968	30.25	30	960
45	32	1013	31.64	31	992
46	32	1058	33.06	33	1056
47	32	1105	34.52	34	1088
48	32	1152	36.00	36	1152
49	32	1201	37.52	37	1184
50	32	1250	39.06	39	1248
51	32	1301	40.64	40	1280
52	32	1352	42.25	42	1344
53	32	1405	43.89	43	1376
54	32	1458	45.56	45	1440
55	32	1513	47.27	47	1504
56	32	1568	49.00	49	1568
57	32	1625	50.77	50	1600
58	32	1682	52.56	52	1664
59	32	1741	54.39	54	1728
60	32	1800	56.25	56	1792
61	32	1861	58.14	58	1856
62	32	1922	60.06	60	1920
63	32	1985	62.02	62	1984
64	32	2048	64.00	64	2048
65	32	2113	66.02	66	2112
66	32	2178	68.06	68	2176
67	32	2245	70.14	70	2240
68	32	2312	72.25	72	2304
69	32	2381	74.39	74	2368
70	32	2450	76.56	76	2432
71	32	2521	78.77	78	2496
72	32	2592	81.00	81	2592
73	32	2665	83.27	83	2656
74	32	2738	85.56	85	2720
75	32	2813	87.89	87	2784
76	32	2888	90.25	90	2880
77	32	2965	92.64	92	2944
78	32	3042	95.06	95	3040
79	32	3121	97.52	97	3104
80	32	3200	100.00	100	3200
81	32	3281	102.52	102	3264
82	32	3362	105.06	105	3360
83	32	3445	107.64	107	3424
84	32	3528	110.25	110	3520
85	32	3613	112.89	112	3584
86	32	3698	115.56	115	3680
87	32	3785	118.27	118	3776
88	32	3872	121.00	121	3872
89	32	3961	123.77	123	3936
90	32	4050	126.56	126	4032
91	32	4141	129.39	129	4128
92	32	4232	132.25	132	4224
93	32	4325	135.14	135	4320
94	32	4418	138.06	138	4416
95	32	4513	141.02	141	4512
96	32	4608	144.00	144	4608
97	32	4705	147.02	157	4704
98	32	4802	150.06	150	4800
99	32	4901	153.14	153	4896
100	32	5000	156.25	156	4992

Figura 2

Procedura de măsurare a TEC

Figura 2 ilustrează în formă grafică procedura de măsurare. De menționat că produsele cu intervale implicite scurte pot cuprinde perioade „sleep” în cadrul celor patru măsurări de comenzi sau perioade de oprire automată pentru măsurarea în mod „sleep” din etapa 4. De asemenea, produsele cu funcție de imprimare cu un singur mod „sleep” nu vor intra în acest mod în timpul perioadei finale. Etapa 10 se aplică numai în cazul copiatoarelor, duplicatoarelor digitale și aparatelor multifuncționale fără funcție de imprimare.

Figura 3

Zi tipică

Figura 3 ilustrează un exemplu schematic de copiator cu o viteză de 8 ipm care execută patru comenzi dimineața și patru comenzi după-masa, cu două perioade finale și o trecere în mod „auto-off” pentru tot restul zilei și pentru tot sfârșitul de săptămână. Există o perioadă implicită pentru „pauza de prânz” cu o durată ipotetică, dar care nu este indicată explicit. Figura nu este desenată la scară. După cum este ilustrat, comenzile sunt întotdeauna separate de intervale de 15 minute și sunt grupate în două blocuri. Există întotdeauna două perioade finale complete, indiferent de durata acestora. Imprimantele, duplicatoarele digitale și aparatele multifuncționale cu funcție de imprimare, precum și faxurile utilizează mai degrabă modul „sleep” decât cel „auto-off” ca mod de bază, dar în ceea ce privește restul aspectelor sunt tratate în același mod ca și copiatoarele.

Proceduri de încercare a modurilor de funcționare (OM)

(a) Tipuri de aparate vizate: Procedura de încercare OM privește măsurarea produselor definite la secțiunea VII litera B tabelul 16.

Parametri de încercare

Prezenta secțiune descrie parametrii de încercare ce trebuie utilizați pentru măsurarea consumului de energie al unui aparat în cadrul procedurii de încercare OM.

Capacitatea de conectare la o rețea

Aparatele livrate din uzină cu capacitate de conectare la o rețea (21) se conectează cel puțin la o rețea în cursul procedurii de încercare. Tipul de conectare la rețea disponibil rămâne la latitudinea producătorului, dar trebuie să fie precizat.

Aparatul nu trebuie alimentat cu curent electric prin conexiunea la rețea (conexiune de tip Power over Ethernet, USB, USB PlusPower sau IEEE 1394), decât dacă aceasta este singura posibilitate de alimentare electrică a aparatului (lipsa unei prize de curent alternativ).

Configurația aparatului

Configurația aparatului trebuie să fie cea de la ieșirea din fabrică și cea recomandată pentru utilizare, în special în ceea ce privește parametrii esențiali, precum intervalele implicite ale sistemului de gestionare a consumului de energie, calitatea imprimării și rezoluția. De asemenea:

Dispozitivul de alimentare cu hârtie și materialul de finisare trebuie să fie prezente și conforme cu configurația din fabrică; cu toate acestea, utilizarea acestor elemente în cursul încercării rămâne la latitudinea producătorului (respectiv poate fi utilizată orice sursă de hârtie). Orice material care face parte din model și care trebuie instalat sau anexat de utilizator (de exemplu, pentru alimentarea hârtiei) trebuie instalat înaintea încercării.

Elementele antiumezeală pot fi dezactivate în cazul în care pot fi setate de utilizator.

În cazul faxurilor, se alimentează o pagină în alimentatorul de hârtie al aparatului pentru copie ocazională, această operațiune putând fi efectuată înainte de începerea încercării. Aparatul nu trebuie conectat la o linie telefonică decât dacă acest lucru este indispensabil pentru efectuarea încercării. De exemplu, în cazul unui fax care nu permite copierea ocazională, comanda prevăzută la etapa 2 se trimite printr-o linie telefonică. În cazul faxurilor care nu sunt prevăzute cu un alimentator de documente, pagina trebuie așezată pe platou.

În cazul unui aparat care dispune de un mod „auto-off” activat în fabrică, acesta trebuie activat înaintea încercării.

Viteza

În sensul măsurării consumului electric în cadrul prezentei proceduri de încercare, aparatul produce imagini la viteza rezultată din setările implicite făcute în fabrică. Cu toate acestea, pentru elaborarea raportului de încercare, se folosește viteza maximă în mod față indicată de producător pentru realizarea de imagini monocrom pe hârtie de format standard.

Măsurarea consumului de energie

Toate măsurările consumului de energie trebuie efectuate în conformitate cu standardul IEC 62301, cu următoarele excepții:

Pentru stabilirea combinațiilor de tensiune/frecvență care trebuie utilizate în timpul încercării, a se vedea condițiile și materialul de încercare pentru aparatele de tratare a imaginii ENERGY STAR prevăzute la secțiunea VII litera D punctul 4.

Cerințele privind armonica în timpul încercării sunt cele prevăzute în documentul privind condițiile de încercare pentru aparatele de tratare a imaginii, care sunt mai stricte decât cele prevăzute de standardul IEC 62031.

Cerința de precizie aplicabilă prezentei proceduri de încercare OM este de 2 % pentru toate măsurările, cu excepția celor în mod „ready”. Cerința de precizie pentru măsurarea în mod „ready” este de 5 %, după cum se prevede în documentul privind condițiile de încercare pentru aparatele de tratare a imaginii. Valoarea de 2 % este conformă cu standardul IEC 62031, dar standardul în cauză indică această valoare ca nivel de încredere.

Aparatele prevăzute să funcționeze cu acumulator atunci când nu sunt conectate la rețeaua de curent electric sunt încercate cu acumulatorul instalat; cu toate acestea, măsurarea nu trebuie efectuată atunci când modul de încărcare a acumulatorului este mai activ decât modul de întreținere (ceea ce înseamnă că acumulatorul trebuie să fie încărcat complet înainte de începerea încărcării).

În sensul încercării, aparatele cu alimentare electrică externă trebuie conectate la o alimentare electrică externă.

Aparatele alimentate cu un curent continuu standard de tensiune joasă (USB, USB PlusPower, IEEE 1394 și Power Over Ethernet) folosesc o sursă de curent alternativ corespunzătoare pentru curentul continuu necesar. Consumul acestei surse alimentate cu curent alternativ se măsoară și se consemnează pentru aparatul de tratare a imaginii care face obiectul încercării. În cazul unei alimentări prin port USB, trebuie utilizat un hub autoalimentat care deservește numai aparatul în curs de încercare. În cazul aparatelor de tratare a imaginii alimentate prin Power Over Ethernet sau USB PlusPower, o metodă acceptabilă ar fi măsurarea dispozitivului de distribuție electric conectat și apoi deconectat de la aparatul încercat, utilizând diferența dintre cele două măsurări ca valoare a consumului de energie al aparatului. Producătorul trebuie să confirme că această metodă permite determinarea suficient de precisă a consumului de curent continuu al aparatului, ținând seama de pierderile la nivel de alimentare și de distribuție.

Procedura de măsurare

Pentru măsurarea timpului este suficient un cronometru obișnuit cu rezoluție de o secundă. Toate valorile de consum electric se consemnează în wați (W). În tabelul 38 se descriu diferitele etape ale procedurii de încercare OM.

Modurile service/întreținere (inclusiv etalonarea culorilor) nu sunt, în general, luate în considerare la măsurare. Orice adaptare a procedurii impusă de excluderea acestor moduri în timpul încercării trebuie consemnată.

După cum s-a prevăzut anterior, toate măsurările consumului electric trebuie efectuate în conformitate cu standardul IEC 62301. În funcție de tipul modului în cauză, standardul IEC 62301 prevede măsurări de consum instantaneu, de energie cumulativă timp de cinci minute sau de energie cumulativă pe perioade suficient de lungi pentru a evalua corect schemele ciclice de consum. Indiferent de metoda folosită, nu trebuie consemnate decât valori de consum electric.

Tabelul 40

Procedura de încercare OM

Etapa

Starea inițială

Acțiune

Înregistrare

„Off”

Se conectează aparatul la contor. Se pornește aparatul. Se așteaptă până aparatul intră în mod „ready”

—

„Ready”

Se imprimă, copiază sau scanează o singură pagină

—

„Ready”

Se măsoară consumul în mod „ready”

Consum în mod „ready”

„Ready”

Se așteaptă intervalul implicit de intrare în mod „sleep”

Interval implicit de intrare în mod „sleep”

„Sleep”

Se măsoară consumul în mod „sleep”

Consum în mod „sleep”

„Sleep”

Se așteaptă intervalul implicit de intrare în mod „auto-off”

Interval implicit de intrare în mod „auto-off”

„Auto-off”

Se măsoară consumul în mod „auto-off”

Consum în mod „auto-off”

„Off”

Se oprește manual alimentarea aparatului. Se așteaptă până aparatul este oprit

—

„Off”

Se măsoară consumul în mod „off”

Consum în mod „off”

—	Înainte de începerea încercării, este util să se controleze intervalele implicite de răspuns ale sistemului de gestionare a consumului de energie, pentru a se asigura că acestea corespund setărilor din fabrică.

—	Etapa 1 – În cazul în care unitatea nu dispune de un indicator „ready”, trebuie luat ca bază momentul în care consumul se stabilizează la nivelul „ready”, care trebuie consemnat în raportul de încercare.

—

Etapele 4 și 5 – În cazul aparatelor prevăzute cu mai multe moduri „sleep”, aceste etape se repetă de câte ori este necesar pentru a înregistra consumul în toate modurile „sleep”, iar rezultatele obținute se consemnează. Majoritatea copiatoarelor și aparatelor multifuncționale de format mare care folosesc tehnologii de imprimare la temperatură ridicată dispun de două moduri „sleep”. În cazul aparatelor care nu dispun de niciun mod „sleep”, etapele 4 și 5 se sar.

—

Etapele 4 și 6 – Măsurările intervalelor implicite trebuie efectuate în paralel, în mod cumulativ începând de la etapa 4. De exemplu, un aparat setat să treacă în mod „sleep” după un interval de 15 minute, apoi să treacă într-un al doilea mod „sleep” după un interval de 30 de minute de la intrarea în primul mod „sleep” va avea un interval implicit de 15 minute pentru primul nivel și de 45 de minute pentru al doilea nivel.

—	Etapele 6 și 7 – Majoritatea aparatelor încercate conform metodei OM nu dispun de un mod „auto-off” distinct. În cazul aparatelor care nu dispun de niciun fel de mod „sleep”, etapele 6 și 7 se sar.

—	Etapa 8 – În cazul în care unitatea nu este prevăzută cu întrerupător de curent, se așteaptă momentul trecerii în modul de consum cel mai redus și se consemnează aceste informații în raportul de încercare al produsului.

(i)

Măsurare suplimentară pentru aparatele prevăzute cu un panou frontal digital (PFD)

Această etapă are loc numai în cazul aparatelor prevăzute cu un panou frontal digital, astfel cum este definit la secțiunea VII litera A punctul 29.

În cazul în care panoul frontal digital nu dispune de un cablu separat de alimentare de la rețeaua principală, producătorul precizează în documentație alimentarea necesară cu curent alternativ pentru PFD atunci când aparatul principal este în mod „ready”. Pentru realizarea acestui lucru, metoda cea mai frecventă constă în măsurarea curentului continuu la intrarea în panoul frontal digital și în creșterea acestuia pentru a ține seama de pierderile de alimentare electrică.

Referință

IEC 62301:2005. Aparate electrocasnice – Măsurarea consumului de energie în mod „standby”.

4. Condiții și material de încercare pentru aparatele de tratare a imaginii ENERGY STAR

Următoarele condiții de încercare se aplică în sensul procedurilor OM și TEC. Aceste condiții sunt aplicabile în cazul copiatoarelor, duplicatoarelor digitale, faxurilor, mașinilor de francat, aparatelor multifuncționale, imprimantelor și scanerelor.

În continuare sunt prezentate condițiile ambientale de încercare în care trebuie să se efectueze măsurarea energiei sau a consumului de electricitate. Aceste condiții trebuie îndeplinite pentru a garanta că variațiile condițiilor ambientale nu influențează rezultatele încercărilor și că acestea din urmă pot fi obținute din nou. Specificațiile aplicabile materialului de încercare corespund condițiilor de încercare.

(a)

Condiții de încercare

Criterii generale:

Tensiune de alimentare (22)	America de Nord/Taiwan	115 (±1 %) volți CA, 60 Hz (±1 %)
	Europa/Australia/Noua Zeelandă	230 (±1 %) volți CA, 50 Hz (±1 %)
	Japonia	100 (±1 %) volți CA, 50 Hz (±1 %)/60 Hz (±1 %)
		Notă: În cazul aparatelor cu o putere maximă > 1,5 kW, gama de tensiune este ± 4 %
Rata de distorsiune armonică (tensiune)	< 2 % (< 5 % pentru aparatele cu o putere maximă > 1,5 kW)
Temperatura ambiantă	23 °C ± 5 °C
Umiditatea relativă	10-80 %
Standardul IEC 62301: Aparate electrocasnice – Măsurarea consumului de energie în mod „standby”.

Specificații aplicabile hârtiei

În cazul tuturor încercărilor conforme procedurilor TEC și OM care impun utilizarea de hârtie, formatul și gramajul acesteia trebuie să fie adecvate pentru piața în cauză, conform tabelului următor:

Formatul și gramajul hârtiei

Piață	Format	Gramaj
America de Nord/Taiwan	8,5″ × 11″	75 g/m2
Europa/Australia/Noua Zeelandă	A4	80 g/m2
Japonia	A4	64 g/m2

(b)

Echipamentul de încercare

Scopul procedurilor de încercare este de a măsura cu precizie consumul (23) REAL de energie al unui aparat sau al unui monitor. Aceasta impune utilizarea unui wattmetru RMS cu valoare reală. Există o mare varietate de wattmetre în comerț, dar producătorii trebuie să aleagă cu grijă modelul potrivit. La cumpărarea unui wattmetru și la efectuarea încercării trebuie luați în considerare factorii de mai jos.

Răspuns în frecvență: Echipamentele electronice prevăzute cu o alimentare cu comutare provoacă armonice (armonice impare care merg, în mod normal, până la rangul 21). Aceste armonice trebuie luate în considerare la măsurare, altfel aceasta va fi inexactă. EPA recomandă producătorilor să utilizeze wattmetre al căror răspuns în frecvență este cel puțin egal cu 3 kHz, ceea ce permite să se țină seama de armonice care ajung până la rangul 50 și corespunde recomandării IEC 555.

Rezoluție: Pentru măsurările directe, rezoluția instrumentelor trebuie să corespundă următoarelor dispoziții din standardul IEC 62301:

Instrumentul de măsură a puterii energetice trebuie să aibă o rezoluție de:

—	0,01 W sau mai mare pentru măsurările de putere mai mică sau egală cu 10 W;

—	0,1 W sau mai mare pentru măsurările de putere între 10 W și 100 W;

—	1 W sau mai mare pentru măsurările de putere mai mare de 100 W (24).

De asemenea, instrumentul de măsură trebuie să aibă o rezoluție de 10 W sau mai mare pentru măsurările de consum de energie mai mare de 1,5 kW. Măsurările de energie cumulative ar trebui să aibă, în general, rezoluții corespunzătoare acestor valori atunci când sunt convertite în putere medie. Pentru măsurările de energie cumulativă, factorul de merit pentru obținerea preciziei cerute este valoarea puterii maxime în cursul perioadei de măsurare și nu cea medie, deoarece valoarea maximă este cea care condiționează instrumentul și configurația de măsurare.

Precizie

Măsurile efectuate conform procedurilor trebuie să aibă, în orice caz, o precizie de 5 % sau mai mare, dar, de obicei, producătorii reușesc să obțină o precizie mai bună. Pentru anumite măsurări, procedurile de încercare pot specifica o precizie mai mare de 5 %. Cunoscând nivelurile de putere ale aparatelor actuale de tratare a imaginii și wattmetrele disponibile, producătorii pot calcula eroarea maximă, pe baza înregistrărilor wattmetrelor și a gamei utilizate pentru aceste înregistrări. Pentru măsurările puterilor mai mici sau egale cu 0,50 W se cere o precizie de 0,02 W.

Etalonare

Contoarele trebuie să fi fost etalonate în cursul ultimelor 12 luni pentru a le garanta precizia.

E. Interfața utilizator

Se recomandă producătorilor să conceapă aparate conforme standardului IEEE 1621 privind elementele de interfață utilizator din dispozitivele electronice de reglare a consumului de energie utilizate în mediu microinformatic și de consum. Acest standard a fost elaborat pentru a face reglajele electrice mai coerente și intuitive în cadrul tuturor dispozitivelor electronice. Pentru mai multe informații privind acest standard, a se vedea http://eetd.lbl.gov/controls.

F. Data punerii în aplicare

Data la care constructorii pot începe să aplice versiunea 1.0 a specificației ENERGY STAR pentru aparatele lor se definește ca data punerii în aplicare a acordului. Orice acord aplicat anterior privind aparatele de tratare a imaginii etichetate ENERGY STAR se reziliază la 31 martie 2007.

Etichetarea aparatelor în conformitate cu versiunea 1.0:

Versiunea 1.0 intră în vigoare la 1 aprilie 2007, cu excepția duplicatoarelor digitale. Toate produsele, inclusiv modelele etichetate inițial în conformitate cu specificațiile anterioare, a căror dată de fabricație este ziua punerii în aplicare sau o dată ulterioară, trebuie să respecte noile cerințe ale versiunii 1.0 pentru a fi etichetate ENERGY STAR (inclusiv producția suplimentară de modele etichetate inițial în conformitate cu versiunea precedentă). Data fabricației, specifică pentru fiecare aparat, este data (de exemplu, luna și anul) la care se consideră că un aparat a fost complet asamblat.

(a)	Faza 1 – Faza 1 începe la 1 aprilie 2007. Aceasta se aplică tuturor produselor prevăzute la secțiunea VII litera B din prezenta specificație.

(b)

Faza II – A doua fază începe la 1 aprilie 2009. Aceasta se aplică nivelurilor TEC maxime pentru toate produsele TEC, precum și nivelurilor „Standby” pentru produsele OM format mare și pentru mașinile de francat. De asemenea, definițiile, aparatele în cauză, normele de aplicare relevante, precum și nivelurile prevăzute pentru toate aparatele în versiunea 1.0 pot fi reexaminate. EPA informează părțile implicate în proiecte cu privire la acestea în termen de șase luni de la data punerii în aplicare a fazei 1.

(c)	Duplicatoarele digitale – Faza I pentru versiunea 1.0 se aplică pentru duplicatoarele digitale după finalizarea acordului între Comunitatea Europeană și EPA.

Eliminarea drepturilor de anterioritate

EPA și Comisia Europeană nu recunosc drepturi de anterioritate pentru aplicarea versiunii 1.0 a specificației ENERGY STAR. Calificarea ENERGY STAR în conformitate cu versiunile anterioare nu este valabilă în mod automat pentru întreaga durată de viață a modelului de aparat în cauză. În consecință, orice aparat vândut, comercializat sau prezentat sub logotipul ENERGY STAR de partenerul producător trebuie să respecte specificația în vigoare în momentul fabricării aparatului.

G. Revizuiri viitoare ale specificației

EPA și Comisia Europeană își rezervă dreptul de a modifica specificația în cazul în care anumite schimbări de natură tehnologică și/sau comercială îi afectează utilitatea pentru consumatori, industrie sau mediu. În conformitate cu politica actuală, revizuirile specificației se efectuează împreună cu părțile implicate. EPA și Comisia Europeană evaluează periodic piața în ceea ce privește eficiența energetică și noile tehnologii. Ca întotdeauna, părțile implicate au posibilitatea de a face schimb de date, de a face propuneri și de a-și face cunoscute eventualele preocupări. EPA și Comisia Europeană creează cadrul în care specificația să țină seama de modelele cele mai econome din punct de vedere energetic disponibile pe piață și în care să fie recompensați producătorii care au depus eforturi de creștere a eficienței energetice.

(a)	Încercare pentru imaginile color: Pe baza rezultatelor de încercare comunicate, a preferințelor viitoare ale consumatorilor și a progresului tehnic. EPA și Comisia Europeană pot modifica prezenta specificație ulterior pentru a include în metoda de încercare tratarea imaginilor color.

(b)

Timpul de recuperare: EPA și Comisia Europeană se interesează îndeaproape de timpul de recuperare incremental și de timpul absolut comunicați de partenerii care efectuează încercările conform metodei TEC, precum și de documentația transmisă de aceștia privind setarea intervalelor implicite. EPA și Comisia Europeană întrevăd modificarea prezentei specificații în ceea ce privește timpul de recuperare, în cazul în care se constată că practica producătorilor determină utilizatorii să dezactiveze modurile de gestionare a consumului electric.

(c)

Aparate tratate conform metodei OM în abordarea TEC: Pe baza rezultatelor de încercare prezentate, a posibilităților deschise pentru economisire de energie mai semnificativă și a progresului tehnic, EPA și Comisia Europeană pot modifica prezenta specificație ulterior pentru a lua în considerare produsele tratate în prezent conform metodei OM în abordarea TEC, în special aparatele de format mare și de format mic, precum și aparatele care folosesc tehnologia jetului de cerneală.

VIII. SPECIFICAȚII APLICABILE CALCULATOARELOR – VERSIUNEA REVIZUITĂ PENTRU 2007

Specificațiile aplicabile calculatoarelor prevăzute în continuare se aplică de la 20 iulie 2007.

În continuare este prevăzută versiunea 4.0 a specificațiilor aplicabile calculatoarelor care au obținut eticheta ENERGY STAR. Pentru ca un produs să primească eticheta ENERGY STAR, acesta trebuie să respecte toate criteriile prevăzute.

1. DEFINIȚII

În continuare sunt prezentate definițiile termenilor utilizați în prezentul document.

A. Calculator: Mașină care efectuează operațiuni logice și care procesează date. Calculatoarele sunt alcătuite, cel puțin din 1) o unitate centrală de procesare (CPU), care efectuează operațiuni, 2) periferice de intrare destinate utilizatorilor, precum tastatură, mouse, tăbliță digitală sau dispozitiv de control joc și 3) un ecran de afișare a informațiilor de ieșire. În sensul prezentelor specificații, se înțelege prin calculator atât unitățile fixe, cât și cele portabile, inclusiv calculatoarele de birou, consolele de joc, calculatoarele integrate, laptopurile și tăblițele electronice, precum și serverele de tip calculator de birou și stațiile de lucru. Faptul că, în conformitate cu punctele 2) și 3) anterioare, calculatoarele trebuie să poată fi conectate la periferice de intrare și de afișare nu înseamnă că acestea trebuie neapărat livrate împreună cu perifericele.

Componente

B. Dispozitiv de afișare: Aparat electronic disponibil în comerț alcătuit dintr-un ecran de afișare și din componentele electronice conexe, integrate într-o structură unică separată sau încorporată în calculator (cum este cazul laptopului sau al unui calculator integrat), care poate afișa informațiile de ieșire produse de un calculator prin unul sau mai multe canale, precum VGA, VNI și/sau IEEE 1394. Tehnologia de afișare poate, de exemplu, să apeleze la tuburi cu raze catodice (CRT) și la ecrane cu cristale lichide (LCD).

C. Sursă electrică externă: Componentă introdusă într-o carcasă de protecție separată fizic, în afara carcasei calculatorului propriu-zis, concepută pentru alimentarea calculatorului și care asigură conversia curentului alternativ de intrare provenit din rețeaua de curent electric în curent continuu de tensiune (tensiuni) mai joasă (joase). O sursă electrică externă trebuie conectată la calculator printr-o conexiune electrică mamă/tată, un cablu, fir sau altă formă de cablaj detașabil sau integrat.

D. Sursă electrică internă: Componentă internă introdusă în carcasa calculatorului, concepută pentru alimentarea calculatorului și care asigură conversia curentului alternativ de intrare provenit din rețeaua de curent electric în curent continuu de tensiune (tensiuni) mai joasă (joase). În sensul prezentelor specificații, o sursă electrică internă trebuie să fie plasată în interiorul carcasei calculatorului, dar trebuie să fie separată de placa de bază. Sursa trebuie legată la rețeaua de curent electric printr-un singur cablu, fără circuite intermediare între sursa electrică și rețeaua principală. De asemenea, toate cablurile electrice de conectare a sursei și a componentelor calculatorului trebuie plasate în interiorul carcasei calculatorului (ceea ce înseamnă că niciun cablu care leagă sursa electrică de calculator sau de componentele individuale nu trebuie să se afle în afara carcasei). Transformatoarele cc-cc interne, care au ca funcție transformarea curentului continuu de tensiune mono provenit de la o sursă electrică externă în mai multe combinații de tensiune care pot fi utilizate de calculator nu sunt considerate surse electrice interne.

Tipuri de calculatoare

E. Calculator de birou: Calculator cu o unitate de bază concepută pentru a rămâne în același loc, deseori pe un birou sau pe sol. Calculatoarele de birou nu sunt concepute pentru a fi portabile; ele folosesc un monitor, o tastatură și un mouse externe. Calculatoarele de birou sunt concepute pentru o gamă largă de aplicații casnice și birotice, inclusiv în materie de poștă electronică, de navigare pe Internet, de procesare de text, de grafică, de jocuri etc.

F. Server de tip calculator de birou: Calculator realizat în mod tipic prin integrarea unor componente de calculator într-un turn, dar conceput în mod special pentru a servi ca gazdă pentru alte calculatoare sau pentru alte aplicații. În sensul prezentelor specificații, pentru ca un calculator să poată fi considerat un server de tip calculator de birou, acesta trebuie să fie comercializat ca server și să aibă următoarele caracteristici:

—	să fie conceput și comercializat ca produs din clasa B a standardului european EN 55022:1998 în conformitate cu Directiva 89/336/CEE privind compatibilitatea electromagnetică și să nu poată găzdui decât un singur procesor (pe placa de bază nu trebuie prevăzut decât un singur loc pentru procesor);

—	să se prezinte sub forma unui piedestal, turn sau o altă formă similară cu ceea ce se utilizează pentru calculatoarele de birou, astfel încât toate elementele necesare procesării și stocării datelor, precum și interfețele de rețea să fie cuprinse într-o singură carcasă sau într-un singur produs;

—	să fie conceput pentru a funcționa într-un mediu de aplicații de înaltă fiabilitate și disponibilitate, în care calculatorul trebuie să fie operațional 24 de ore din 24 și 7 zile din 7, iar perioadele de indisponibilitate neprevăzute să fie extrem de scurte (de ordinul a câteva ore pe an);

—	să poată funcționa într-un mediu de utilizatori multipli și să poată răspunde cerințelor mai multor utilizatori în mod simultan prin intermediul unor clienți în rețea și

—	să fie livrat cu un sistem de operare recunoscut de mediul industrial ca dispunând de aplicațiile prezente în mod normal pe un server (de exemplu, Windows NT, Windows 2003 Server, Mac OS X Server, OS/400, OS/390, Linux, Unix și Solaris).

Serverele de tip calculator de birou sunt concepute pentru utilizări precum prelucrarea de informații pentru alte sisteme, furnizarea de servicii în cadrul unei infrastructuri de rețea (arhivare, de exemplu), găzduirea de date sau de servere web.

Prezentele specificații nu reglementează serverele de talie medie și mică, acestea prezentând, în sensul prezentelor specificații, următoarele caracteristici:

—

sunt concepute și comercializate ca produse aparținând clasei A a standardului european EN 55022:1998, în conformitate cu Directiva 89/336/CEE privind compatibilitatea electromagnetică, și pot găzdui unul sau două procesoare (pe placa de bază trebuie prevăzute unul sau mai multe locuri pentru procesoare);

—

sunt comercializate ca produse aparținând clasei B a standardului european EN 55022:1998, ale căror componente hard au fost îmbunătățite în raport cu cele aparținând produselor din clasa A, în conformitate cu Directiva 89/336/CEE privind compatibilitatea electromagnetică, și sunt concepute astfel încât să poată găzdui unul sau două procesoare (pe placa de bază trebuie prevăzute unul sau mai multe locuri pentru procesoare)

și

—

sunt concepute și comercializate ca produse aparținând clasei B a standardului european EN 55022:1998, în conformitate cu Directiva 89/336/CEE privind compatibilitatea electromagnetică, și pot găzdui cel puțin două procesoare (pe placa de bază trebuie prevăzute cel puțin două locuri pentru procesoare).

G. Console de jocuri: Calculatoare autonome utilizate, în principal, pentru a se juca jocuri video. În sensul prezentelor specificații, consolele de jocuri trebuie să aibă o arhitectură hard concepută din componente informatice clasice (precum procesoare, memorie, o arhitectură video, discuri hard și/sau optice etc.). Principalele periferice de intrare ale consolelor de jocuri nu sunt mouse-ul și tastatura calculatoarelor de tip mai clasic, ci, mai degrabă, dispozitive de control manuale speciale. De asemenea, dispozitivul de afișare principal al consolelor de jocuri nu este un monitor extern sau un ecran integrat, ci un televizor la care se conectează ieșirile audio și video ale consolei. În general, consolele de jocuri nu utilizează un sistem de operare clasic, ci dispun deseori de un număr de funcții multimedia, precum citirea de date inscripționate pe DVD sau CD, vizualizarea de imagini digitale și citirea unor înregistrări muzicale.

H. Calculator integrat: Sistem informatic de birou pentru care calculatorul și dispozitivul de afișare reprezintă o singură unitate alimentată cu curent alternativ printr-un singur cablu. Calculatoarele integrate se pot prezenta sub două forme: 1) un sistem în care dispozitivul de afișare și calculatorul sunt combinate fizic într-o singură unitate sau 2) un sistem ambalat ca un aparat unic în care dispozitivul de afișare este separat, dar legat de șasiul principal cu un cablu electric pentru curent continuu și în care calculatorul și dispozitivul de afișare folosesc aceeași sursă electrică. Calculatoarele integrate fac parte din calculatoarele de birou și sunt, în mod normal, concepute pentru a oferi aceleași funcționalități.

I. Laptopuri și tăblițe electronice: Calculatoare concepute special pentru a fi purtate și pentru a putea funcționa durate îndelungate fără o conexiune directă la o sursă de curent alternativ. Laptopurile și tăblițele electronice trebuie echipate cu un ecran integrat și trebuie să poată funcționa pe bateria integrată sau de la o altă sursă de alimentare electrică portabilă. De asemenea, majoritatea laptopurilor și a tăblițelor electronice sunt prevăzute cu o sursă electrică externă și sunt echipate cu tastatură și cu un dispozitiv de punctare integrate, tăblițele electronice fiind prevăzute cu un ecran tactil. Laptopurile și tăblițele electronice sunt, în general, concepute pentru a oferi aceleași funcționalități ca și calculatoarele de birou, dar pentru un sistem portabil. În sensul prezentelor specificații, sistemele de cuplare sunt considerate accesorii și, în consecință, nu sunt vizate în sensul nivelurilor de performanță a calculatoarelor portabile prevăzute în tabelul 41 de la punctul 3.

J. Stație de lucru: Pentru a fi considerat o stație de lucru în sensul prezentelor specificații, un calculator trebuie:

—	să fie comercializat ca stație de lucru;

—	să aibă un timp mediu de bună funcționare („mean time between failures – MTBF”) de 15 000 de ore, evaluat pe baza Bellcore TR-NWT-000332 nr. 6 din decembrie 1997 sau pe baza datelor culese pe teren și

—	să dispună de un cod de corectare a erorilor și/sau de o memorie tampon.

De asemenea, o stație de lucru trebuie să aibă trei din următoarele șase caracteristici:

—	să dispună de o alimentare suplimentară pentru dispozitive grafice de calitate superioară (precum o sursă suplimentară de 12 V pentru plăci PCI-E cu 6 pini);

—	să fie cablat astfel încât să poată găzdui peste 4 carduri PCI-E pe cardul principal, în plus față de slotul sau sloturile grafice și/sau de priza pentru PCI-X;

—	să nu suporte grafica ce folosește memoria cu acces uniform (UMA);

—	să dispună de cel puțin cinci sloturi PCI, PCI-E sau PCI-X;

—	să poată suporta un sistem cu procesoare multiple care poate gestiona două sau mai multe procesoare (să fie prevăzut cu prize separate pentru procesoare, respectiv fără un suport de procesor unic cu mai multe centre); și/sau

—	să fie validat de cel puțin doi vânzători de aplicații independenți; procedura poate fi în curs în momentul obținerii etichetei, dar trebuie încheiată în următoarele trei luni.

Moduri de funcționare

K. Mod „idle state”: Modul în care, în sensul încercării calculatoarelor și al obținerii etichetei în conformitate cu prezentele specificații, se verifică următoarele caracteristici: sistemul de operare și celelalte aplicații sunt încărcate, mașina nu este în mod „sleep”, iar activitatea este limitată la aplicațiile de bază lansate implicit la pornirea sistemului.

L. Mod „sleep”: mod „low-power” de energie în care poate intra calculatorul în mod automat după o anumită perioadă de inactivitate sau în urma unei acțiuni manuale. Un calculator prevăzut cu mod „sleep” poate fi trezit ușor prin intermediul unor conexiuni de rețea sau al perifericelor interfeței utilizator. În sensul prezentelor specificații, modul „sleep” corespunde, după caz, stării S3 (suspensie în RAM) prevăzute de standardul ACPI.

M. Mod „standby” („off”): Modul în care consumul electric este cel mai redus, care nu poate fi oprit (modificat) de utilizator și care poate dura un timp nedefinit atunci când aparatul este conectat la sursa de curent principală și este folosit în conformitate cu instrucțiunile producătorului. În sensul prezentelor specificații, modul „standby” corespunde, după caz, stărilor S4 sau S5 (hibernare) prevăzute de standardul ACPI.

Rețele și gestionarea consumului

N. Interfață rețea: Componente (hard și soft) a căror funcție principală este de a da calculatorului posibilitatea de a comunica prin intermediul uneia sau mai multor tehnologii de funcționare în rețea. În sensul încercărilor efectuate în cadrul prezentelor specificații, interfața rețea este interfața prin cablu Ethernet corespunzătoare standardului IEEE 802.3.

O. Factori de reactivare: un eveniment sau stimul, produs de utilizator, de un program sau de un factor extern, care determină trecerea calculatorului din modul „standby” sau „sleep” într-un mod de funcționare activă. Factorii de reactivare sunt, de exemplu, o mișcare a mouse-ului, o acțiune asupra tastaturii sau apăsarea unui buton al carcasei și, în cazul factorilor externi, un stimul primit prin comandă de la distanță, prin rețea, printr-un modem etc.

P. Mecanism de reactivare prin rețea (WOL – „Wake On LAN”): Funcție care permite unui calculator să iasă din modul „sleep” sau din modul „standby” prin intermediul unui semnal transmis prin rețea.

2. PRODUSE CARE SE POT ETICHETA

Pentru ca anumite calculatoare să poată obține eticheta ENERGY STAR, acestea trebuie să corespundă definiției unui calculator și să se încadreze în una din definițiile tipurilor de produse prevăzute la punctul 1 menționat anterior. Trebuie precizat că Agenția pentru protecția mediului și Comisia Europeană vor examina și alte tipuri de calculatoare, precum terminalele ușoare, pentru a stabili eventuale cerințe în faza 2. Tabelul următor prezintă o listă cu tipurile de calculatoare care pot (sau nu) să primească eticheta ENERGY STAR.

Produse reglementate de versiune 4.0 prevăzută de specificații

Produse care nu sunt reglementate de versiune 4.0 prevăzută de specificații

(a)	Calculatoare de birou

(b)	Console de jocuri

(c)	Sisteme informatice integrate

(d)	Laptopuri și tăblițe electronice

(e)	Servere de tip calculator de birou

(f)	Stații de lucru

(g)	Servere de talie medie sau de talie mare [astfel cum sunt definite la punctul 1 litera (F)]

(h)	Terminale thin-client și servere „lamă” (blade server)

(c)	Calculatoare de buzunar și organizatoare

3. CRITERII ÎN MATERIE DE EFICIENȚĂ ENERGETICĂ ȘI DE GESTIONARE A CONSUMULUI

Pentru a obține eticheta ENERGY STAR, calculatoarele trebuie să respecte cerințele prevăzute în continuare. Datele de punere în aplicare a fazelor 1 și 2 sunt menționate la punctul 5 al prezentelor specificații.

A. Cerințe pentru faza 1 – Punere în aplicare la 20 iulie 2007

1. Cerințe în materie de eficiență a surselor electrice

Calculatoare prevăzute cu o sursă electrică internă: cel puțin o eficiență de 80 % la 20 %, 50 % și 100 % din puterea nominală și un factor de putere > 0,9 la 100 % din puterea nominală.

Calculatoare prevăzute cu o sursă electrică externă: Acestea trebuie să poarte eticheta ENERGY STAR sau să respecte cerințele în materie de niveluri de eficiență în starea neîncărcată și în modul „active power” prevăzute de programul ENERGY STAR pentru sursele electrice externe de tensiune mono cu curent alternativ/curent alternativ și curent alternativ/curent continuu. Specificațiile ENERGY STAR și lista produselor care au obținut eticheta pot fi consultate la adresa: http://www.energystar.gov/powersupplies. Notă: Această cerință în materie de performanță se aplică și surselor electrice externe care funcționează cu mai multe combinații de tensiune încercate în conformitate cu metoda de încercare a surselor electrice interne, prevăzută la punctul 4 prevăzut în continuare.

2. Cerințe în materie de eficiență a diferitelor moduri de funcționare

Categorii de calculatoare de birou pentru care se calculează consumul în mod „idle”: Calculul consumului în mod „idle” al calculatoarelor de birou (inclusiv calculatoarele integrate, serverele de tip calculator de birou și consolele de joc) privește categoriile A, B și C definite în continuare:

Categoria A: În materie de calificare ENERGY STAR, calculatoarele de birou care nu corespund definițiilor categoriilor B și C prevăzute în continuare se încadrează la categoria A.

Categoria B: Pentru a se încadra la categoria B, calculatoarele de birou trebuie să dispună de:

—	unul sau mai multe procesoare multinucleu sau mai multe procesoare discrete și

—	cel puțin 1 gigaoctet de memorie de sistem.

Categoria C: Pentru a se încadra la categoria C, calculatoarele de birou trebuie să dispună de:

—	unul sau mai multe procesoare multinucleu sau mai multe procesoare discrete și

—	un procesor grafic prevăzut cu cel puțin 128 megaocteți de memorie dedicată și nepartajată.

Pe lângă cerințele precedente, configurația modelelor încadrate la categoria C trebuie să prezinte cel puțin două din următoarele trei caracteristici:

—	să aibă cel puțin 2 gigaocteți de memorie sistem;

—	să fie echipată cu un tuner TV și/sau un dispozitiv de captură video cu un suport de înaltă definiție și/sau

—	să aibă cel puțin 2 hard discuri.

Categorii de laptopuri pentru care se calculează consumul în mod „idle”: Calculul consumului în mod „idle” al laptopurilor și al tăblițelor electronice privește categoriile A și B definite în continuare:

Categoria A: În materie de calificare ENERGY STAR, laptopurile care nu corespund definiției categoriei B prevăzute în continuare se încadrează la categoria A.

Categoria B: Pentru a se încadra la categoria B, laptopurile trebuie să dispună de:

—	un procesor grafic prevăzut cu cel puțin 128 megaocteți de memorie dedicată și nepartajată.

Consumul stațiilor de lucru: Consumul stațiilor de lucru se calculează pornind de la o schemă de consum electric tipic (TEC) simplificată, care are ca scop să permită producătorilor să pondereze consumul diferitelor moduri de funcționare, asociind câte un factor de ponderare fiecăruia dintre ele. Consumul ponderat se obține pornind de la nivelul de consum TEC (PTEC), calculat, la rândul lui, cu următoarea formulă:

PTEC = 0,1 * PStandby + 0,2 * PSleep + 0,7 * PIdle

unde PStandby este consumul electric în mod „standby”; PSleep este consumul măsurat în mod „sleep”, iar PIdle este consumul măsurat în mod „idle”. Valoarea PTEC astfel obținută se compară cu nivelul de consum TEC autorizat, stabilit pornind de la un procent fix din consumul maxim al sistemului, inclusiv o toleranță de consum prevăzută pentru hard discurile instalate, după cum prevede ecuația din tabelul 41. Procedura de încercare ce permite stabilirea consumului maxim al stațiilor de lucru este prevăzută la punctul 4 din apendicele A.

Cerințe în materie de consum: Tabelele prevăzute în continuare detaliază cerințele specificațiilor fazei 1 în materie de consum autorizat. Tabelul 41 cuprinde cerințele de bază, în timp ce tabelul 42 cuprinde toleranțele de consum permise în cazul aparatelor prevăzute cu un mecanism de reactivare prin rețea. În cazul în care anumite produse respectă toleranțele de energie permise în mod „sleep” sau „standby”, consumul lor nu trebuie să depășească nivelul prevăzut în tabelul 41 însumat cu toleranțele de consum corespunzătoare din tabelul 42. Notă: Produsele pentru care consumul în mod „sleep” respectă cerințele în materie de consum în mod „standby” nu au nevoie de un mod „standby” („off”) distinct și pot obține o etichetă numai în virtutea modului „sleep”.

Tabelul 41

Cerințe în materie de eficiență energetică (faza 1)

Tip produs	Cerințe pentru faza 1
Calculatoare de birou, calculatoare integrate, servere de tip calculatoare de birou și console de jocuri	Mod „standby”: ≤ 2,0 W
	Mod „sleep”: ≤ 4,0 W
	Mod „idle”:
	Categoria A: ≤ 50,0 W
	Categoria B: ≤ 65,0 W
	Categoria C: ≤ 95,0 W
	Notă: Modul „sleep” prevăzut anterior nu se aplică serverelor de tip calculatoare de birou astfel cum sunt definite la punctul 1 litera F.
Laptopuri și tăblițe electronice	Mod „standby”: ≤ 1,0 W
	Mod „sleep”: ≤ 1,7 W
	Mod „idle”:
	Categoria A: ≤ 14,0 W
	Categoria B: ≤ 22,0 W
Stații de lucru	Consum TEC (PTEC):
	≤ 0,35 * [Pmax + (#HDDs * 5)] W
	unde Pmax este consumul maxim al sistemului, încercat conform procedurii de încercare de la punctul 4 din apendicele A; iar #HDD este numărul de hard discuri instalate la nivelul sistemului.

Tabelul 42

Toleranțe de consum permise în modurile „sleep” și „standby” (faza 1)

Funcție	Toleranță de consum permisă
Mecanism de reactivare prin rețea	+ 0,7 W în mod „sleep”
	+ 0,7 W în mod „standby”

Obținerea etichetei de către calculatoarele prevăzute cu dispozitive de gestionare a consumului: În momentul stabilirii dacă anumite modele pot sau nu să primească eticheta, fie că dispun sau nu de mecanism de reactivare prin rețea, trebuie să respecte cerințele prevăzute în continuare:

Mod „standby”: Consumul calculatoarelor în mod „standby” ar trebui încercat și raportat la livrare. Modelele livrate cu un mecanism de reactivare prin rețea (WOL) ar trebui încercate în mod „standby” cu mecanismul menționat activat, iar obținerea etichetei ar depinde de toleranța de consum prevăzută în mod „standby” în tabelul 42. De asemenea, produsele livrate fără mecanism de reactivare prin rețea (WOL) trebuie încercate în mod „standby”, fără activarea mecanismului respectiv și trebuie să respecte cerințele de bază prevăzute pentru modul „standby” în tabelul 41.

Mod „sleep”: Consumul calculatoarelor în mod „sleep” ar trebui încercat și raportat la livrare. Modelele vândute de comercianți cu ridicata, astfel cum sunt definite în cerințele pentru faza 1 în materie de gestionare a consumului (secțiunea 3 litera A punctul 3), sunt încercate, etichetate și livrate cu un mecanism de reactivare prin rețea (WOL). Produsele furnizate direct consumatorilor prin intermediul circuitelor tradiționale de vânzare cu amănuntul nu trebuie livrate cu un mecanism de reactivare prin rețea (WOL) în mod „sleep” și pot fi încercate, etichetate și livrate cu sau fără mecanismul de reactivare prin rețea. Modelele vândute atât cu ridicata, cât și cu amănuntul trebuie încercare cu și fără mecanismul de reactivare prin rețea și trebuie să respecte cerințele de consum pentru ambele cazuri.

În cazul sistemelor care au funcții suplimentare de gestionare preinstalate de producător la cererea clientului, acestea nu trebuie încercate cu funcțiile respective activate, cu condiția ca acestea să nu se activeze înainte de o acțiune specifică a utilizatorului final (cu alte cuvinte, producătorul ar trebui să încerce sistemul preinstalat fără a ține seama de consumul generat după activarea tuturor funcțiilor la fața locului).

3. Cerințe în materie de gestionare a consumului

Cerințe la livrare: Produsele trebuie livrate cu modul „sleep” al afișajului configurat astfel încât să se declanșeze după cel mult 15 minute de inactivitate a utilizatorului. Cu excepția serverelor tip calculatoare de birou, cărora nu li se aplică această cerință, toate produsele trebuie livrate cu modul „sleep” configurat astfel încât să se declanșeze după cel mult 30 de minte de inactivitate din partea utilizatorului. Produsele pot avea mai multe moduri de „low-power”, dar criteriile propuse se referă la modul „sleep” astfel cum este definit de prezentele specificații. În momentul trecerii în mod „sleep” sau „standby”, calculatoarele limitează debitul conexiunilor Ethernet de tip 1 Go/s.

Indiferent de rețeaua de distribuție, trebuie să existe posibilitatea de activare sau dezactivare a mecanismului de reactivare prin rețea în mod „sleep”. Sistemele livrate de comercianții cu ridicata trebuie echipate cu un mecanism de reactivare prin rețea activ în mod „sleep” atunci când sunt alimentate prin curent alternativ (ceea ce înseamnă că, atunci când funcționează pe baterie, laptopurile își pot dezactiva automat mecanismul de reactivare prin rețea). În sensul prezentelor specificații, prin „comercianți cu ridicata” se înțelege sursele de aprovizionare la care recurg în mod normal întreprinderile mari și medii, organizațiile guvernamentale și instituțiile de învățământ cu scopul de a identifica mașinile care pot servi în cadrul gestionării mediilor client/server. În cazul tuturor calculatoarelor echipate cu un mecanism activ de reactivare prin rețea (WOL), se activează filtrarea pachetelor dirijate folosind o configurație implicită conformă cu un standard industrial. Până la adoptarea uneia sau mai multor standarde, se cere partenerilor să furnizeze agenției configurațiile lor de filtrare a pachetelor pentru protecția mediului în vederea publicării lor pe site-ul Internet cu scopul de a stimula discuțiile și de a elabora configurații standard. Se consideră că sistemele pentru care modul „sleep” asigură o conectivitate deplină cu rețeaua, identică celei identificate în mod „idle”, respectă cerința privind activarea mecanismului de reactivare prin rețea și pot obține eticheta ținându-se seama de toleranța de consum permisă corespunzătoare.

Mașinile livrate întreprinderilor pot ieși din modul „sleep” în urma acțiunii unor factori de reactivare atât de la distanță, cât și programați. Atunci când configurația este controlată de producător (respectiv ține de elemente hard, mai degrabă decât soft), acesta se asigură că există posibilitatea gestionării acestor elemente de configurare în mod centralizat și conform cu dorințele clientului, prin intermediul unor instrumente furnizate de producător.

Cerințe în materie de informații furnizate utilizatorului: Pentru a asigura o informare corectă a cumpărătorului/utilizatorului cu privire la avantajele pe care le prezintă gestionarea consumului, producătorul atașează fiecărui calculator următoarele modalități de informare:

—	informații privind programul ENERGY STAR și avantajele pe care le prezintă gestionarea consumului la începutul manualului de utilizare pe suport hârtie sau electronic sau

—	o notă sau un chenar consacrat programului ENERGY STAR și avantajelor pe care le prezintă gestionarea consumului.

În ambele cazuri, trebuie precizate următoarele informații:

—	aviz privind livrarea calculatorului împreună cu un dispozitiv de gestionare a consumului, precum și precizarea configurației intervalelor și

—	indicații privind modul de reactivare corespunzătoare a calculatorului atunci când se află în mod „sleep”.

B. Cerințe pentru faza 2 – Punere în aplicare la 1 ianuarie 2009

1a. Sistem de măsurare a performanțelor în materie de eficiență energetică (faza 2)

Toate calculatoarele trebuie să respecte nivelul următor de performanță energetică minim pe unitate:

Aplicație de măsurare a performanțelor în materie de eficiență energetică și niveluri asociate: de precizat

- SAU -

1b. Cerințe provizorii în mod „idle” (faza 2)

În cazul în care nu se finalizează un sistem de măsurare a performanțelor în materie de eficiență energetică și nivelurile de performanță asociate până la 1 ianuarie 2009, vor intra în vigoare automat specificații provizorii pentru faza 2, care vor continua să se aplice până la stabilirea unor criterii corespunzătoare. Această fază 2 provizorie va cuprinde o actualizare a nivelurilor asociate modului „idle” pentru toate tipurile de calculatoare [cele prevăzute de faza 1, precum și altele, după caz (precum terminalele thin-client, de exemplu)] cu scopul de a identifica primul sfert din cele mai bune performanțe în materie de eficiență energetică.

Tot în cadrul unei faze 2 provizorii, se reexaminează și alte aspecte, inclusiv următoarele:

—	nivelurile asociate modului „idle” care, în cazul laptopurilor și calculatoarelor integrate, iau în considerare și consumul energetic al afișajelor;

—	distincțiile cantitative între categoriile de calculatoare de birou (de exemplu, număr de nuclee ale procesoarelor și număr de megaocteți de memorie video și de memorie sistem), având grijă ca aceste distincții să rămână pertinente;

—	nivelurile asociate modului „idle” ale serverelor de tip calculator de birou și

—	toleranțele de consum asociate instrumentelor de gestionare suplimentare, precum procesoare de service în modurile „sleep” și „standby”, care pot contribui la adoptarea gestionării consumurilor calculatoarelor.

În cazul aplicării unei faze 2 provizorii, Agenția pentru protecția mediului și Comisia Europeană reexaminează aceste aspecte noi și decid cu privire la noile niveluri cu cel puțin șase luni înainte de data punerii în aplicare a fazei 2.

2. Cerințe în materie de gestionare a consumului

Pe lângă cerințele prevăzute în cadrul fazei 1, menționate anterior, calculatoarele etichetate ENERGY STAR trebuie să rămână complet conectate la rețea în mod „sleep”, în conformitate cu un standard industrial, indiferent de platformă. Debitul conexiunilor în rețea al tuturor calculatoarelor scade în timpul perioadelor cu un nivel redus de transfer de date, în conformitate cu standardele industriale care prevăd tranziții rapide în materie de debit al conexiunilor.

C. Cerințe facultative

Interfața utilizator: Deși nu este obligatoriu, se recomandă producătorilor să conceapă produse conforme cu standardul de control al consumului interfețelor utilizator – IEEE 1621 (a cărui denumire oficială este „Standard for User Interface Elements in Power Control of Electronic Devices Employed in Office/Consumer Environments”). Respectarea standardului IEEE 1621 va face controlul consumurilor mai coerent și mai intuitiv pentru toate echipamentele electronice. Pentru mai multe informații despre acest standard, a se vedea http://eetd.lbl.gov/Controls/.

4. PROCEDURI DE ÎNCERCARE

Se cere producătorilor să efectueze ei înșiși încercări și să asigure autocertificarea modelelor care respectă orientările ENERGY STAR.

—	În timpul efectuării acestor încercări, partenerul este de acord să urmeze procedurile de încercare prevăzute în tabelul 43 prezentat în continuare.

—	Rezultatele încercărilor trebuie comunicate Agenției pentru protecția mediului sau Comisiei Europene, după caz.

Încercările suplimentare și cerințele în materie de raportare sunt prevăzute în continuare.

A. Număr de echipamente care trebuie încercate în mod „idle”: Inițial, producătorii nu trebuie să încerce decât un singur echipament în sensul obținerii etichetei. În cazul în care acest prim echipament respectă cerința în materie de consum maxim în mod „idle”, dar nu scade cu mai mult de 10 % din acesta, trebuie încercat un alt echipament din același model cu o configurație identică. Producătorii trebuie să comunice rezultatul încercărilor în mod „idle” obținut pentru ambele echipamente. Pentru ca modelul să obțină eticheta ENERGY STAR, cele două echipamente trebuie să respecte cerința în materie de consum maxim privind produsele din această categorie în mod „idle”. Notă: Încercarea suplimentară nu este obligatorie decât pentru modul „idle”; pentru modurile „sleep” și „standby” este suficientă încercarea unui singur echipament. Această abordare este ilustrată în exemplul următor:

Calculatoarele de birou din categoria A nu trebuie să consume mai mult de 50 W în mod „idle”. Aplicând pragul de 10 %, se obține o limită de 45 W, a cărei depășire impune repetarea încercării. Astfel, se pot imagina următoarele scenarii care pot interveni în timpul încercării unui model în vederea etichetării:

—	În cazul în care se măsoară 44 W la încercarea primului echipament, modelul respectiv obține eticheta fără să fie necesară continuarea încercărilor (44 W reprezintă o valoare cu 12 % mai mică decât cea prevăzută de specificații, prin urmare nu se încadrează în pragul de 10 %).

—	În cazul în care se măsoară 45 W la încercarea primului echipament, modelul respectiv obține eticheta fără să fie necesară continuarea încercărilor (45 W reprezintă exact valoarea limită de 10 % prevăzută de specificații).

—	În cazul în care se măsoară 47 W la încercarea primului echipament, încercarea trebuie repetată cu un alt echipament din același model (47 W reprezintă o valoare cu numai 6 % mai mică decât cea prevăzută de specificații, prin urmare se încadrează în pragul de 10 %).

—	În cazul în care se măsoară 47 W și 51 W la încercarea a două echipamente din același model, modelul respectiv nu obține eticheta ENERGY STAR – chiar dacă media măsurărilor este de 49 W – deoarece una dintre măsurări (51) nu respectă specificațiile ENERGY STAR.

—	În cazul în care se măsoară 47 W și 49 W la încercarea a două echipamente din același model, modelul respectiv obține eticheta ENERGY, deoarece cele două valori respectă specificațiile ENERGY STAR (50 W).

B. Modele care pot funcționa cu mai multe combinații de tensiune/frecvență: Producătorii își încearcă produsele în funcție de piața sau de piețele pe care vor fi vândute modelele etichetate ENERGY STAR. EPA și partenerii săi ENERGY STAR au convenit asupra unui tabel care cuprinde trei combinații de tensiune/frecvență în scopul încercărilor. Pentru detalii privind combinațiile tensiune/frecvență internaționale aplicabile fiecărei piețe, consultați condițiile de încercare ale procedurii de încercare (apendicele A).

În ceea ce privește echipamentele care sunt vândute cu eticheta ENERGY STAR pe mai multe piețe internaționale și care, prin urmare, acceptă mai multe tensiuni de intrare, producătorul trebuie să efectueze încercări pentru ansamblul consumurilor de energie sau al nivelurilor de eficiență cerute și să raporteze rezultatele obținute pentru toate combinațiile de tensiune/frecvență relevante. Astfel, un producător care livrează același model în Statele Unite și în Europa trebuie să efectueze măsurările de încercare, să respecte specificațiile și să comunice valorile de încercare pentru cele două combinații 115 V/60 Hz și 230 V/50 Hz pentru ca modelul să poată obține eticheta ENERGY STAR pe ambele piețe. Dacă un model este etichetat ENERGY STAR numai pentru o singură combinație de tensiune/frecvență (115 V/60 Hz, de exemplu), acesta nu primește și nu poate fi promovat cu eticheta ENERGY STAR decât în regiunile unde există combinația de tensiune/frecvență încercată (America de Nord și Taiwan, de exemplu).

Tabelul 43

Proceduri de încercare a diferitelor moduri de funcționare

Cerința specificațiilor	Protocol de încercare	Sursă
Moduri „standby” („off”), „sleep”, „idle” și „maximum power”	Metoda ENERGY STAR de încercare a calculatoarelor (Versiunea 4.0)	Apendicele A
Eficiența surselor de alimentare	IPS: Protocol de încercare a surselor de alimentare interne	IPS: www.efficientpowersupplies.org
Eficiența surselor de alimentare	EPS: Metoda ENERGY STAR de încercare a surselor de alimentare externe	EPS: www.energystar.gov/powersupplies

C. Obținerea etichetei pentru familiile de produse: Modelele neschimbate în raport cu cele vândute în cursul unui an anterior sau care diferă numai în ceea ce privește prezentarea pot să își păstreze eticheta fără să fie necesară transmiterea de date noi de încercare, cu condiția ca specificațiile să rămână neschimbate. În cazul în care un model de produs este oferit pe piață sub mai multe configurații sau în mai multe stiluri, ca „familie” sau ca serie de același produs, partenerul poate obține eticheta și să raporteze rezultatele încercărilor cu același număr de serie de model, cu condiția ca toate modelele din familia sau seria respectivă să respecte una dintre următoarele cerințe:

—	calculatoarele construite pe o aceeași platformă și identice din toate punctele de vedere, cu excepția ambalajului și a culorii, pot obține eticheta în urma transmiterii datelor de încercare efectuate pentru un singur model reprezentativ;

—

în cazul în care un model de produs este oferit pe piață sub mai multe configurații, partenerul poate obține eticheta și să raporteze rezultatele încercărilor cu același număr de model care reprezintă configurația corespunzătoare celui mai ridicat consum realizat în cadrul familiei, fără să fie necesară comunicarea de rezultate pentru fiecare model în parte din familia respectivă. În acest caz, configurația celui mai ridicat nivel de consum corespunde procesorului care consumă cel mai mult, nivelului maxim de memorie, procesorului grafic cu cel mai mare consum etc. În ceea ce privește calculatoarele de birou care, în funcție de configurația specifică fiecăruia, se încadrează în una sau alta dintre diferitele categorii de calculatoare de birou (astfel cum sunt prevăzute la secțiunea 3 litera A punctul 2), producătorii trebuie să supună încercării configurația cu cel mai ridicat nivel de consum din fiecare categorie pentru care dorește să obțină eticheta. Astfel, pentru a obține eticheta ENERGY STAR pentru un sistem care poate fi configurat ca un calculator de birou de categoria A sau de categoria B, este nevoie de comunicarea rezultatului încercărilor pentru configurația corespunzătoare celui mai ridicat nivel de consum din ambele categorii. În cazul în care un produs poate fi configurat conform celor trei categorii, atunci trebuie transmis rezultatul încercărilor efectuate pentru configurația cu cel mai ridicat consum din toate categoriile. Producătorii își asumă responsabilitatea pentru toate declarațiile în materie de eficiență a tuturor modelelor din familie, inclusiv cele care nu au făcut obiectul unei încercări sau pentru care nu au fost comunicate rezultatele de încercare.

5. DATA PUNERII ÎN APLICARE

Data la care constructorii pot începe să aplice versiunea 4.0 a specificațiilor ENERGY STAR pentru aparatele lor se definește ca data punerii în aplicare a acordului. Orice acord aplicat anterior privind calculatoarele etichetate ENERGY STAR se reziliază la 19 iulie 2007.

1. Obținerea etichetei în faza 1 a versiunii 4.0 a specificațiilor: Prima fază a prezentelor specificații începe la 20 iulie 2007. Toate produsele, inclusiv modelele etichetate inițial în conformitate cu versiunea 3.0, dar a căror dată de fabricație este 20 iulie 2007 sau o dată ulterioară, trebuie să respecte noile cerințe (ale versiunii 4.0) pentru a fi etichetate ENERGY STAR. Data fabricației, specifică pentru fiecare aparat, este data (de exemplu, luna și anul) la care se consideră că un aparat a fost complet asamblat.

2. Obținerea etichetei în faza 2 a versiunii 4.0 a specificațiilor: A doua fază a prezentelor specificații începe la 1 ianuarie 2009. Toate produsele, inclusiv modelele etichetate inițial în cadrul fazei 1, dar a căror dată de fabricație este 1 ianuarie 2009 sau o dată ulterioară, trebuie să respecte noile cerințe ale fazei 2 pentru a fi etichetate ENERGY STAR.

3. Eliminarea drepturilor de anterioritate: EPA și Comisia Europeană nu recunosc drepturi de anterioritate pentru aplicarea versiunii 4.0 a specificațiilor ENERGY STAR. Eticheta ENERGY STAR obținută în conformitate cu versiunile anterioare nu este valabilă în mod automat pentru întreaga durată de viață a modelului de aparat în cauză. În consecință, orice aparat vândut, comercializat sau prezentat sub logotipul ENERGY STAR de partenerul producător trebuie să respecte specificațiile în vigoare în momentul fabricării aparatului.

6. REVIZUIRI VIITOARE ALE SPECIFICAȚIILOR

EPA și Comisia Europeană își rezervă dreptul de a revizui specificațiile în cazul în care anumite schimbări de natură tehnologică și/sau comercială îi afectează utilitatea pentru consumatori sau industrie sau îi afectează impactul asupra mediului. În conformitate cu politica actuală, revizuirile specificațiilor se efectuează împreună cu părțile implicate. În cazul revizuirii specificațiilor, trebuie precizat că eticheta ENERGY STAR nu rămâne valabilă în mod automat pentru întreaga durată de viață a unui model de aparat. Pentru a obține eticheta ENERGY STAR, un aparat trebuie să respecte specificațiile ENERGY STAR în vigoare la data producerii modelului.

7. APENDICELE A: PROCEDURĂ DE ÎNCERCARE ENERGY STAR PENTRU STABILIREA CONSUMULUI ELECTRIC AL CALCULATOARELOR ÎN MODURILE „STANDBY”, „SLEEP”, „IDLE” ȘI „MAXIMUM POWER”

Protocolul prezentat în continuare trebuie urmat în momentul verificării conformității consumului de energie al calculatoarelor cu cerințele prevăzute în anexa VIII secțiunea 3 litera A punctul 2 pentru modurile „standby”, „sleep” și „idle”. Partenerii trebuie să măsoare un eșantion reprezentativ cu configurația livrată clientului. Cu toate acestea, partenerul nu trebuie să țină cont de modificările de consum care pot rezulta în urma adăugării de componente sau a reconfigurării BIOS-ului și/sau a aplicațiilor pe care le efectuează utilizatorul calculatorului după vânzarea produsului. Această procedură trebuie urmată în ordine, iar modul încercat primește eticheta, după caz.

I. Definiții

Sub rezerva dispozițiilor contrare, toți termenii utilizați în prezentul document sunt conformi cu definițiile prevăzute în anexa VIII secțiunea 1.

USI

USI este un acronim care desemnează o „unitate supusă încercării”: în cazul de față este vorba de calculatorul care face obiectul încercării.

SAN

SAN este un acronim care desemnează o „sursă de alimentare neîntreruptă”, respectiv un ansamblu de convertoare, de comutatoare și de mijloace de stocare a energiei, precum baterii, care constituie o sursă de alimentare folosită pentru a menține puterea de ieșire utilă în caz de cădere la nivelul puterii de intrare.

II. Cerințe în materie de încercare

Aparat de măsură autorizat

Aparatele de măsură autorizate au, în special, următoarele caracteristici (25):

—	rezoluția puterii mai mare sau egală cu 1 mW;

—	factor de creastă al curentului disponibil de cel puțin 3 pentru valoarea sa de gamă nominală și

—	bornă inferioară pe gama de curent egală sau mai mică de 10 mA.

De asemenea, se propun următoarele caracteristici suplimentare:

—	răspuns în frecvență de cel puțin 3 kHz și

—	etalonare în funcție de un standard urmărit de Institutul național american al științelor și tehnologiei (NIST).

De asemenea, este de dorit ca instrumentele de măsură să poată calcula cu precizie consumul mediu pentru fiecare interval de timp selectat de utilizator (în mod normal, acest lucru se realizează printr-un calcul matematic intern de împărțire a energiei acumulate în timp în interiorul aparatului de măsură, ceea ce reprezintă abordarea cea mai precisă). Soluția alternativă ar fi ca instrumentul de măsură să poată integra energia pentru orice interval de timp selectat de utilizator cu o rezoluție de energie mai mică sau egală cu 0,1 mWh și să integreze timpul afișat cu o rezoluție de maximum o secundă.

Precizie

Măsurările puterii începând de la 0,5 W se efectuează cu o marjă de precizie egală sau mai mică de 2 % pentru un nivel de încredere de 95 %. Măsurile de putere mai mică de 0,5 W se efectuează cu o marjă de precizie mai mică sau egală cu 0,01 W pentru un nivel de încredere de 95 %. Instrumentul de măsură a puterii are o rezoluție de:

—	0,01 W sau mai bună pentru măsurări de putere de până la 10 W;

—	0,1 W sau mai bună pentru măsurări de putere între 10 W și 100 W; și

—	1 W sau mai bună pentru măsurări de putere de peste 100 W.

Toate valorile puterii se exprimă în wați și se rotunjesc până la a doua zecimală. Pentru sarcinile egale sau mai mari de 10 W se indică trei cifre semnificative.

Condiții de încercare

Tensiune de alimentare	America de Nord/Taiwan	115 (±1 %) volți CA/60 Hz (±1 %)
	Europa/Australia/Noua Zeelandă	230 (±1 %) volți CA/50 Hz (±1 %)
	Japonia	100 (±1 %) volți CA/50-60 Hz (±1 %)
		Notă: În cazul aparatelor cu o putere maximă > 1,5 kW, gama de tensiune este ± 4 %.
Rata de distorsiune armonică (tensiune)	< 2 % (< 5 % pentru aparatele cu o putere maximă > 1,5 kW)
Temperatura ambiantă	23 °C ± 5 °C
Umiditatea relativă	10-80 %
(Referință: standardul IEC 62301: Aparate electrocasnice – Măsurarea consumului de energie în mod „standby”, secțiunile 3.2, 3.3)

Configurație de încercare

Consumul electric al unui calculator se măsoară și se încearcă prin alimentarea USI de la o sursă de curent alternativ.

USI trebuie conectată la un comutator de rețea Ethernet care poate răspunde vitezelor maximă și minimă de rețea ale USI. Conexiunea la rețea trebuie să fie activă în timpul tuturor încercărilor.

III. Procedură de încercare a tuturor aparatelor în modurile „standby”, „sleep” și „idle”

Pentru măsurarea consumului de curent alternativ al unui calculator, se procedează după cum urmează:

Pregătirea USI

1. Se înregistrează numele producătorului și denumirea modelului USI.

2. Se verifică dacă USI este conectată la un comutator de rețea Ethernet (IEEE 802.3) astfel cum este prevăzut la paragraful „Configurația de încercare” de la secțiunea II și dacă respectiva conexiune este activă. Calculatorul trebuie să mențină activă această conexiune la comutator pe parcursul duratei încercării, ignorând intervalele scurte de trecere de la o viteză de legătură la alta.

3. Se conectează un aparat de măsură autorizat care poate măsura puterea reală pentru o sursă de tensiune de curent alternativ corespunzătoare combinației tensiune/frecvență utilizate în încercare.

4. Se conectează USI la priza aparatului de măsură utilizat pentru măsurarea consumului. Între aparatul de măsură și USI nu trebuie să fie conectate nicio bandă de alimentare și nicio unitate SAN. Pentru ca încercarea să fie valabilă, aparatul de măsură trebuie să rămână conectat până la culegerea tuturor datelor în modurile „standby”, „sleep” și „idle”.

5. Se înregistrează tensiunea curentului alternativ.

6. Se pornește calculatorul și se așteaptă până la încărcarea completă a sistemului de operare.

7. După caz, se demarează configurația inițială a sistemului de operare și se așteaptă efectuarea indexării tuturor fișierelor preliminare și a celorlalte procese unice/punctuale.

8. Se înregistrează informații de bază privind configurația calculatorului: tipul calculatorului, numele și versiunea sistemului de operare, tipul și viteza procesorului, memoria fizică totală și disponibilă etc (26).

9. Se înregistrează informații de bază privind placa video: numele plăcii, rezoluția, cantitatea de memorie integrată și numărul de biți pe pixel (27).

10. Se verifică dacă USI se află în configurația de livrare, inclusiv în ceea ce privește accesoriile, parametrii de gestionare a consumului, activarea mecanismului de reactivare prin rețea și aplicațiile furnizate implicit. În cazul tuturor încercărilor, USI trebuie configurată și respectând următoarele cerințe:

(a)	sistemele de birou (inclusiv stațiile de lucru și serverele de tip calculator de birou) livrate fără accesorii ar trebui configurate cu un mouse, o tastatură și un monitor extern standard;

(b)	laptopurile și tăblițele electronice ar trebui să cuprindă toate accesoriile livrate cu sistemul; acestea nu au nevoie de o tastatură sau un mouse separate, atunci când sunt echipate cu un dispozitiv de punctare sau cu o tăbliță digitală integrată;

(c)

laptopurile și tăblițele electronice trebuie încercate fără ansamblul sau ansamblurile de baterii instalat(e). În cazul sistemelor care nu pot fi configurate astfel încât să funcționeze fără ansamblul de baterie, încercarea poate fi efectuată prin instalarea unuia sau mai multor ansambluri de baterii complet încărcate, având grijă ca acest lucru să fie semnalat în rezultatele de încercare;

(d)	alimentarea dispozitivelor radio trebuie oprită pe parcursul tuturor încercărilor. Acest lucru se aplică adaptoarelor de rețea fără fir (802.11, de exemplu) sau protocoalelor fără fir unitate la unitate.

11. Pentru configurarea parametrilor de consum de energie al monitoarelor (fără reglarea altor parametri de gestionare a consumului de energie), se impune conformarea cu următoarele orientări:

(e)	în cazul calculatoarelor echipate cu monitoare externe (majoritatea calculatoarelor de birou): se configurează parametrii de gestionare a consumului astfel încât monitorul să rămână pornit pe toată durata încercării în mod „idle”, astfel cum se descrie în continuare;

(f)	în cazul calculatoarelor echipate cu monitoare integrate (laptopuri, tăblițe electronice și sisteme integrate): se configurează parametrii de consum astfel încât monitorul să se oprească după un minut.

12. Se oprește calculatorul.

Încercare în mod „standby” („off”)

13. În momentul în care USI este oprită și în „standby”, se setează aparatul de măsură astfel încât să înceapă să colecteze valorile de putere reală la fiecare secundă. Se colectează valori timp de 5 minute și se înregistrează valoarea medie (aritmetică) obținută în decursul acestei perioade de 5 minute (28).

Încercare în mod „idle”

14. Se pornește calculatorul și se începe măsurarea timpului scurs, fie de la momentul inițial al pornirii, fie după finalizarea tuturor operațiunilor de conectare necesare pentru demararea sistemului de operare. În momentul în care sistemul de operare este complet încărcat și pregătit, se închid toate ferestrele deschise astfel încât monitorul să afișe ecranul standard sau un ecran echivalent care indică modul „ready” al sistemului. După exact 15 minute de la pornirea calculatorului sau de la finalizarea operațiunilor de conectare, aparatul de măsură trebuie să înceapă colectarea valorilor de putere reală la fiecare secundă. Se continuă colectarea acestor valori timp de 5 minute și se înregistrează valoarea medie (aritmetică) obținută în decursul acestei perioade de 5 minute.

Încercare în mod „sleep”

15. După încheierea măsurărilor în mod „idle”, se aduce calculatorul în mod „sleep”. Se resetează aparatul de măsură (după caz) și se începe colectarea valorilor puterii reale la fiecare secundă. Se continuă colectarea acestor valori timp de 5 minute și se înregistrează valoarea medie (aritmetică) obținută în decursul acestei perioade de 5 minute.

16. În cazul în care încercarea în mod „sleep” se realizează cu mecanismul de reactivare prin rețea (WOL) atât activat cât și dezactivat, se reactivează calculatorul și se modifică parametrul de activare sau de dezactivare a acestui mecanism în mod „sleep” prin parametrii sistemului de operare sau prin alte mijloace. În continuare, calculatorul se readuce în mod „sleep” și se repetă etapa 14 înregistrând consumul necesar în mod „sleep” pentru această nouă configurație.

Comunicarea rezultatelor de încercare

17. Rezultatele încercării trebuie transmise Agenției pentru protecția mediului sau Comisiei Europene, după caz, asigurându-se că sunt furnizate toate informațiile solicitate.

IV. Încercare de consum maxim al stațiilor de lucru

Consumul electric maxim al stațiilor de lucru se măsoară prin aplicarea simultană a două bancuri de încercări standard în mediul industrial: Linpack pentru încercarea sistemului central (procesor, memorie etc.) și SPECviewperf® (versiunea 9.x sau superioară) pentru încercarea procesorului grafic. Pentru informații suplimentare privind aceste bancuri de încercare, inclusiv fișiere care pot fi descărcate gratuit, a se vedea adresele URL următoare:

Linpack	http://www.netlib.org/linpack/
SPECviewperf®	http://www.spec.org/benchmarks.html#gpc

Prezenta încercare trebuie efectuată de trei ori pe aceeași USI, iar marja de toleranță pentru ansamblul celor trei măsurări trebuie să fie de ± 2 % față de media celor trei valori măsurate pentru consumul electric maxim.

Consumul electric maxim în curent alternativ al unei stații de lucru se măsoară conform următoarei proceduri:

Pregătirea USI

1. Se conectează un aparat de măsură autorizat cu capacitate de măsurare a puterii reale pentru o sursă de tensiune în curent alternativ corespunzătoare combinației de tensiune/frecvență utilizate pentru încercare. Aparatul de măsură trebuie să poată stoca și să indice consumul electric maxim atins în timpul încercării sau trebuie să existe o altă metodă pentru stabilirea consumului electric maxim.

2. Se conectează USI la priza aparatului de măsură utilizat pentru măsurarea consumului. Între aparatul de măsură și USI nu trebuie să fie conectate nicio bandă de alimentare și nicio unitate SAN.

3. Se înregistrează tensiunea curentului alternativ.

4. Se pornește calculatorul și, dacă nu au fost deja instalate, se instalează Linpack și SPECviewperf în conformitate cu indicațiile existente pe site-urile web menționate.

5. Se setează parametrii Linpack la valorile implicite prevăzute pentru arhitectura corespunzătoare USI și se definește valoarea „n” a parametrului „array” pentru a crește la maxim cantitatea de curent înregistrată în timpul încercării.

6. Se verifică existența conformității cu toate orientările stabilite de organizația SPEC pentru executarea SPECviewperf.

Încercare la capacitate maximă

7. Se setează aparatul de măsură astfel încât să înceapă să colecteze valorile de putere reală la fiecare secundă și se începe măsurarea. Se pornește SPECviewperf și numărul necesar de instanțe simultane Linpack pentru încercarea completă a sistemului.

8. Se colectează valori de consum până la execuția completă a SPECviewperf și a tuturor instanțelor. Se înregistrează valoarea maximă de consum electric atinsă în timpul încercării.

Comunicarea rezultatelor de încercare

9. Rezultatele încercării trebuie transmise Agenției pentru protecția mediului sau Comisiei Europene, după caz, asigurându-se că sunt furnizate toate informațiile solicitate.

10. În momentul comunicării datelor, constructorii trebuie să furnizeze și următoarele informații:

(a)	valoarea „n” (valoarea parametrului „array”) utilizată pentru Linpack,

(b)	număr de exemplare simultane de Linpack executate în timpul încercării,

(c)	versiunea SPECviewperf executată pentru încercare,

(d)	toate optimizările de compilare utilizate la compilarea Linpack și SPECviewperf și

(e)

programe tip binar precompilat puse la dispoziția utilizatorilor finali prin descărcare și care le permit acestora executarea SPECviewperf și Linpack. Aceste programe pot fi distribuite prin intermediul unui organism centralizat de standarde, precum SPEC, al unui producător de calculatoare sau al unui terț relevant.

V. Continuarea verificării

Prezenta procedură de încercare descrie metoda prin care poate fi supusă încercării o singură unitate în vederea stabilirii conformității. Se recomandă aplicarea unui proces de încercare permanent pentru a se asigura de faptul că aparatele rezultate din cicluri de producție diferite sunt conforme ENERGY STAR.

(1) Consumul electric maxim este valoarea indicată de producătorul alimentării electrice în instrucțiunile care însoțesc produsul.

(2) În cazul produselor destinate vânzării în Europa sau în Asia, încercările ar trebui efectuate și la tensiunea și frecvența corespunzătoare. De exemplu, produsele destinate pieței europene ar putea fi încercate la 230 V și 50 Hz. Eticheta nu ar trebui să se aplice pe produsele livrate în Europa sau în Asia, în cazul în care acestea nu îndeplinesc cerințele energetice ale programului în condițiile de tensiune și frecvență locale.

(3) Idem.

(4) Puterea activă se definește cu formula (volți) × (amperi) × (factor de putere) și se exprimă de obicei în wați. Puterea aparentă se definește cu formula (volți) × (amperi) și se exprimă, de obicei, în volți-amperi (VA). Factorul de energie este întotdeauna mai mic de 1,0 în cazul echipamentelor prevăzute cu o alimentare cu comutare, de aceea puterea activă este întotdeauna mai mică decât puterea aparentă.

(5) Factorul de vârf al unui curent de 60 Hz de formă sinusoidală este întotdeauna 1,4. În cazul curentului asociat unui PC sau unui monitor echipat cu alimentare cu comutare, factorul de vârf este întotdeauna mai mare de 1,4, dar, în general, mai mic de 8. Factorul de vârf corespunzător unei forme de undă date se definește ca raport între curentul de vârf (în amperi) și curentul RMS (în amperi).

(6) Factorul de vârf al unui watmetru este deseori indicat pentru intensitate și tensiune. Pentru intensitate, este vorba de raportul între curentul de vârf și curentul RMS într-o gamă de curent dată. Atunci când se indică un singur factor de vârf, acesta este, de obicei, factorul pentru intensitate. Un watmetru RMS cu valoare reală prezintă, în medie, un factor de vârf cuprins între 2:1 și 6:1.

(7) Această definiție este conformă cu standardul IEC 62301: Aparate electrocasnice – Măsurarea consumului în modul „off” începând cu martie 2004.

(8) Tensiunea de alimentare: Producătorii trebuie să își încerce monitoarele de calculatoare referindu-se la piața pe care acestea vor fi vândute. Producătorii trebuie să se asigure că produsele susceptibile de a fi certificate, și care sunt comercializate și vândute în orice regiune și care poartă eticheta ENERGY STAR nu depășesc nivelurile de consum energetic declarate pe formularul Qualifying Product Information – QPI (și înregistrate în baza de date ENERGY STAR) în condițiile normale de tensiune și de frecvență din regiunea respectivă. În ceea ce privește echipamentele vândute pe mai multe piețe internaționale și care acceptă, astfel, diferite tensiuni de intrare, producătorul trebuie să efectueze încercări și să raporteze toate tensiunile și toate nivelurile de consum de energie relevante în cazul în care dorește să declare aceste produse ca produse ENERGY STAR pe piețele în cauză. Astfel, un producător care comercializează același model de monitor de calculator în Statele Unite și în Europa trebuie să măsoare și să declare consumul de energie în mod „on”, „sleep” și „off” atât pentru tensiunea de alimentare de 115 volți/60 Hz, cât și pentru cea de 230 volți/50 Hz.

(9) Valorile tensiunii pentru monitoarele numai cu interfață digitală care corespund strălucirii imaginii (0-0,7 volți) sunt următoarele:

0 volți (negru) = setare la 0

0,1 volți (nuanța cea mai închisă a griului analog) = 36 gri digital

0,7 volți (alb absolut analog) = 255 gri digital

Trebuie menționat că este posibil ca specificațiile viitoare privind interfețele digitale să extindă acest interval, dar, în orice caz, 0 volți corespunde negrului, iar valoarea maximă corespunde albului, în timp ce 0,1 volți corespund unei șeptimi din valoarea maximă.

(10) Este necesar să se precizeze că, atunci când o imprimantă a fost transformată într-un aparat multifuncțional (de exemplu, prin adăugarea unei unități de fotocopiere), aparatul în ansamblul său trebuie să respecte specificațiile ENERGY STAR aplicabile aparatelor multifuncționale pentru a putea păstra eticheta ENERGY STAR.

(11) Inclusiv aparatele monocrome care funcționează prin electrofotografiere, aparatele monocrome cu transfer termic și aparatele cu jet de cerneală, atât monocrom, cât și color.

(12) În cazul imprimantelor prevăzute cu un sistem informatic integrat funcțional, fie că acesta se află în interiorul sau în exteriorul carcasei imprimantei, consumul sistemului informatic nu trebuie luat în considerare la determinarea consumului unității de imprimare în mod „sleep”. Cu toate acestea, integrarea sistemului informatic nu trebuie să împiedice imprimanta să treacă sau să iasă din mod „sleep”. Prezenta dispoziție este condiționată de acordul producătorului de a furniza clienților potențiali o documentație care precizează clar că la consumul de energie al unității de imprimare se adaugă cel al sistemului informatic integrat, în special atunci când unitatea de imprimare se află în mod „sleep”.

(13) Inclusiv aparatele monocrome care funcționează prin electrofotografiere, aparatele color cu transfer termic.

(14) La secțiunea VII litera B punctul 1 din prezentele specificații sunt prevăzute obiectivele în materie de consum electric maximal pentru modul „off”. Se așteaptă ca majoritatea producătorilor să respecte aceste cerințe prin instalarea în cadrul copiatoarelor a unui dispozitiv de oprire automat. Cu toate acestea, prezentele specificații nu interzic producătorilor să recurgă la un mod consum redus mai degrabă decât la un dispozitiv de oprire automat în cazul în care consumul în mod consum redus este mai mic sau egal cu obiectivele de consum prevăzute de prezentele specificații pentru modul „off”. (Pentru mai multe informații privind acest aspect, a se vedea orientările pentru încercări).

(15) În cazul aparatelor multifuncționale pentru care metoda prezentată anterior dă rezultate inexacte (deoarece aparatul nu este complet încălzit după un prim ciclu de încălzire urmat de 15 minute de așteptare), se poate utiliza următoarea procedură (conformă cu standardul ASTM F757-94):

Porniți aparatul multifuncțional, lăsați-l să se încălzească și să se stabilizeze (în mod „standby”) timp de două ore. În cursul primelor 105 minute, împiedicați aparatul să intre în mod consum redus (de exemplu, făcând o copie din 14 în 14 minute). Efectuați o ultimă copie după 105 minute de la pornirea aparatului. Apoi, așteptați fix 15 minute. După intervalul de 15 minute, citiți și notați valoarea indicată de watmetru, precum și ora (sau porniți cronometrul). După o oră, citiți și notați din nou valoarea indicată de watmetru. Diferența dintre cele două valori reprezintă consumul de energie în mod consum redus: împărțiți la o oră și obțineți consumul mediu.

(16) În cazul aparatelor multifuncționale formate din unități integrate funcțional, dar separate fizic (imprimantă, scaner, calculator), consumul în wați în mod „sleep” poate fi mărit cu un consum egal cu cel permis în mod „sleep” pentru un calculator ENERGY STAR.

Criteriile aplicabile copiatoarelor digitale evolutive sunt identice cu cele prevăzute de specificația privind copiatoarele.

(17) Participanții la program pot contacta Comisia Europeană dacă aceasta a înregistrat produsul.

(18) Standardul IEC 62301: Aparate electrocasnice – Măsurarea consumului de energie în mod „standby”. 2005.

(19) Tipul de conectare la rețea trebuie precizat. Tipurile frecvente sunt Ethernet, Wifi (802-11) și Bluetooth. Tipurile de conectare simple (în afara unei rețele) cele mai frecvente sunt porturile USB, seriale și paralele.

(20) Pentru numărul provizoriu de imagini/zi a se vedea tabelul 37.

(21) Tipul de conectare la rețea trebuie precizat. Tipurile frecvente sunt Ethernet, Wifi (802.11) și Bluetooth. Tipurile de conectare simple (în afara unei rețele) cele mai frecvente sunt porturile USB, seriale și paralele.

(22) Tensiunea de alimentare: Producătorii își încearcă aparatele în funcție de piața pe care partenerul are intenția să le comercializeze cu eticheta ENERGY STAR. În ceea ce privește echipamentele vândute pe mai multe piețe internaționale și care acceptă, astfel, diferite tensiuni de intrare, producătorul trebuie să efectueze încercări și să raporteze valorile cerute de consum energetic sau de eficiență pentru toate combinațiile de tensiune/frecvență relevante. Astfel, un producător care comercializează același model de imprimantă în Statele Unite și în Europa trebuie să măsoare și să declare valorile TEC și OM atât pentru tensiunea de alimentare de 115 volți/60 Hz, cât și pentru cea de 230 volți/50 Hz. Atunci când un produs este conceput să funcționeze, pe o piață specifică, cu o combinație tensiune/frecvență diferită de combinația utilizată pe piața respectivă (de exemplu, 230 volți și 60 Hz în America de Nord), producătorul trebuie să încerce aparatul pentru combinația regională cea mai apropiată de capacitățile aparatului și să semnaleze acest fapt în fișa de încercare.

Standardul IEC 62301: Aparate electrocasnice – Măsurarea consumului de energie în mod „standby”.

(23) Puterea reală se definește cu formula (volți) × (amperi) × (factor de putere) și se exprimă de obicei în wați. Puterea aparentă se definește cu formula (volți) × (amperi) și se exprimă, de obicei, în volți-amperi (VA). Factorul de putere este întotdeauna mai mic de 1,0 în cazul echipamentelor prevăzute cu o alimentare cu comutare, de aceea putere activă este întotdeauna mai mică decât puterea aparentă. Măsurile de energie cumulativă reprezintă însumarea măsurilor de consum electric pe o perioadă dată, acestea fiind bazate, de asemenea, pe măsurări ale puterii active.

(24) Standardul IEC 62301: Aparate electrocasnice – Măsurarea consumului de energie în mod „standby” din 2005.

(25) Caracteristicile aparatelor de măsură autorizate sunt preluate din standardul IEC 62301 Ed. 1.0 (măsurarea consumului în mod „standby”).

(26) În cazul calculatoarelor care operează în Windows, o mare parte din aceste informații pot fi găsite făcând clic pe Start/Programe/Accesorii/Unelte sistem/Informații sistem.

(27) În cazul calculatoarelor care operează în Windows, o mare parte din aceste informații pot fi găsite făcând clic pe Start/Programe/Accesorii/Unelte sistem/Informații sistem/Componente/Afișaj.

(28) Aparatele de măsură de laborator complet funcționale pot integra valori în funcție de timp și să furnizeze automat valoarea medie. Alte aparate de măsură obligă utilizatorul să înregistreze o serie de valori fluctuante din 5 în 5 secunde timp de 5 minute și să calculeze media manual.

11/Volumul 52

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

32006D1012

L 384/98

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

DECIZIA CONSILIULUI

din 20 decembrie 2006

privind semnarea și aplicarea provizorie a unui acord bilateral sub forma unui schimb de scrisori între Comunitatea Europeană și Republica Belarus de modificare a Acordului între Comunitatea Europeană și Republica Belarus privind comerțul cu produse textile

(2006/1012/CE)

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 133 coroborat cu articolul 300 alineatul (2) primul paragraf prima teză,

având în vedere propunerea Comisiei,

întrucât:

(1)	Comisia a negociat, în numele Comunității, un acord bilateral pentru prelungirea cu un an a acordului bilateral și a protocoalelor care reglementează în prezent comerțul cu produse textile cu Republica Belarus și pentru introducerea unor modificări în ceea ce privește restricțiile cantitative.

(2)	Prezentul acord bilateral trebuie aplicat provizoriu de la 1 ianuarie 2007, până la îndeplinirea procedurilor necesare încheierii sale și sub rezerva unei aplicări provizorii reciproce din partea Republicii Belarus.

(3)	Este necesar să fie semnat acordul propus în numele Comunității,

DECIDE:

Articolul 1

Sub rezerva unei eventuale încheieri la o dată ulterioară, președintele Consiliului este autorizat să desemneze persoana împuternicită (persoanele împuternicite) să semneze, în numele Comunității Europene, Acordul sub forma unui schimb de scrisori între Comunitatea Europeană și Republica Belarus de modificare a Acordului între Comunitatea Europeană și Republica Belarus privind comerțul cu produse textile.

Articolul 2

Sub rezerva reciprocității, acordul sub forma unui schimb de scrisori se aplică provizoriu, de la 1 ianuarie 2007, până la încheierea sa oficială.

Textul acordului sub forma unui schimb de scrisori se atașează la prezenta decizie.

Articolul 3

(1) În cazul în care Republica Belarus nu își respectă obligațiile care îi revin în temeiul punctului 2.4 din acord, contingentul stabilit pentru 2007 va fi adus la nivelele stabilite pentru 2006.

(2) Decizia de a aplica alineatul (1) este luată în conformitate cu procedurile prevăzute la articolul 17 din Regulamentul (CEE) nr. 3030/93 al Consiliului din 12 octombrie 1993 privind regimul comun aplicabil importurilor unor produse textile originare din țări terțe (1).

Articolul 4

Prezenta decizie se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Aceasta intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial.

Adoptată la Bruxelles, 20 decembrie 2006.

Pentru Consiliu

Președintele

J. KORKEAOJA

(1) JO L 275, 8.11.1993. p. 1. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 35/2006 al Comisiei (JO L 7, 12.1.2006, p. 8).

11/Volumul 52

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

22006A1229(01)

L 384/100

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

ACORD

sub forma unui schimb de scrisori între Comunitatea Europeană și Republica Belarus de modificare a Acordului între Comunitatea Europeană și Republica Belarus privind comerțul cu produse textile

Domnule,

Am onoarea să mă refer la Acordul între Comunitatea Europeană și Republica Belarus privind comerțul cu produse textile parafat la 1 aprilie 1993, astfel cum a fost modificat ultima dată și prorogat prin Acordul sub forma unui schimb de scrisori parafat la 11 noiembrie 2005 (denumit în continuare „acordul”).

Ținând seama de expirarea acordului la 31 decembrie 2006 și în conformitate cu articolul 19 alineatul (1) din acord, Comunitatea Europeană și Republica Belarus convin asupra prorogării acordului cu încă un an, sub rezerva modificărilor și condițiilor enunțate în continuare:

2.1.	Textul articolului 19 alineatul (1) din acord se modifică după cum urmează: „Prezentul acord intră în vigoare în prima zi a lunii următoare datei la care părțile contractante își notifică încheierea procedurilor necesare în acest scop. El se aplică până la 31 decembrie 2007.”

2.2.	Anexa II, care stabilește restricțiile cantitative aplicabile exporturilor din Republica Belarus către Comunitatea Europeană, se înlocuiește cu apendicele 1 la prezenta scrisoare.

2.3.	Anexa la Protocolul C, care stabilește restricțiile cantitative aplicabile exporturilor din Republica Belarus către Comunitatea Europeană în urma operațiunilor de RPP în Republica Belarus, se înlocuiește cu apendicele 2 la prezenta scrisoare pentru perioada 1 ianuarie 2007-31 decembrie 2007.

2.4.

Importurile în Republica Belarus de produse textile și de îmbrăcăminte originare din Comunitatea Europeană sunt supuse, în 2007, unor drepturi vamale care nu le depășesc pe cele stabilite pentru 2003 în apendicele 4 la Acordul sub forma unui schimb de scrisori între Comunitatea Europeană și Republica Belarus parafat la 11 noiembrie 1999.

În cazul în care aceste rate nu se aplică, Comunitatea va fi autorizată să reintroducă, pe parcursul perioadei în care acordul va continua să se aplice și în mod proporțional, nivelele de restricții cantitative aplicabile pentru 2006, astfel cum se precizează în schimbul de scrisori parafat la 11 noiembrie 2005.

3.	În cazul în care Republica Belarus aderă la Organizația Mondială a Comerțului (OMC) înainte de expirarea acordului, se vor aplica acordurile și normele OMC de la data aderării Republicii Belarus la OMC.

V-aș fi recunoscător dacă ați binevoi să confirmați acordul guvernului dumneavoastră în legătură cu aspectele menționate anterior. În cazul unui răspuns afirmativ, prezentul acord sub forma unui schimb de scrisori va intra în vigoare în prima zi a lunii următoare datei la care părțile și-au notificat încheierea procedurilor juridice necesare în acest scop. Între timp, acesta se aplică cu titlu provizoriu de la 1 ianuarie 2007, sub rezerva reciprocității.

Vă rog să acceptați, stimate domn, expresia înaltei mele considerații.

În numele Consiliului Uniunii Europene

Apendicele 1

„ANEXA II

Belarus	Categorie	Unitate	Contingente de la 1 ianuarie 2007
Grup IA	1	tone	1 585
	2	tone	6 600
	3	tone	242
Grup IB	4	M bucăți	1 839
	5	M bucăți	1 105
	6	M bucăți	1 705
	7	M bucăți	1 377
	8	M bucăți	1 160
Grup IIA	9	tone	363
	20	tone	329
	22	tone	524
	23	tone	255
	39	tone	241
Grup IIB	12	M perechi	5 959
	13	M bucăți	2 651
	15	M bucăți	1 726
	16	M bucăți	186
	21	M bucăți	930
	24	M bucăți	844
	26/27	M bucăți	1 117
	29	M bucăți	468
	73	M bucăți	329
	83	tone	184
Grup IIIA	33	tone	387
	36	tone	1 309
	37	tone	463
	50	tone	207
Grup IIIB	67	tone	356
	74	M bucăți	377
	90	tone	208
Grup IV	115	tone	114
	117	tone	2 310
	118	tone	471
M bucăți: mii de bucăți”

Apendicele 2

„ANEXĂ LA PROTOCOLUL C

Categorie	Unitate	De la 1 ianuarie 2007
4	1 000 bucăți	5 399
5	1 000 bucăți	7 526
6	1 000 bucăți	10 037
7	1 000 bucăți	7 534
8	1 000 bucăți	2 565
12	1 000 bucăți	5 072
13	1 000 bucăți	795
15	1 000 bucăți	4 400
16	1 000 bucăți	896
21	1 000 bucăți	2 927
24	1 000 bucăți	754
26/27	1 000 bucăți	3 668
29	1 000 bucăți	1 487
73	1 000 bucăți	5 700
83	Volum (t)	757
74	1 000 bucăți	994”

Domnule,

Am onoarea de a confirma primirea scrisorii dumneavoastră din data de … având următorul conținut:

„Domnule,

2.1.	Textul articolului 19 alineatul (1) din acord se modifică după cum urmează: «Prezentul acord intră în vigoare în prima zi a lunii următoare datei la care părțile contractante își notifică încheierea procedurilor necesare în acest scop. El se aplică până la 31 decembrie 2007.»

2.2.	Anexa II, care stabilește restricțiile cantitative aplicabile exporturilor din Republica Belarus către Comunitatea Europeană, se înlocuiește cu apendicele 1 la prezenta scrisoare.

2.3.	Anexa la Protocolul C, care stabilește restricțiile cantitative aplicabile exporturilor din Republica Belarus către Comunitatea Europeană în urma operațiunilor de RPP în Republica Belarus, se înlocuiește cu apendicele 2 la prezenta scrisoare pentru perioada 1 ianuarie 2007-31 decembrie 2007.

2.4.

3.	În cazul în care Republica Belarus aderă la Organizația Mondială a Comerțului (OMC) înainte de expirarea acordului, se vor aplica acordurile și normele OMC de la data aderării Republicii Belarus la OMC.

Vă rog să acceptați, stimate domn, expresia înaltei mele considerații.”

Am onoarea de a confirma acordul guvernului meu cu privire la conținutul scrisorii dumneavoastră.

Vă rog să acceptați, stimate domn, expresia înaltei mele considerații.

În numele Guvernului Republicii Belarus

11/Volumul 52

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

32006D0953

L 386/17

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

DECIZIA CONSILIULUI

din 27 martie 2006

privind semnarea și aplicarea provizorie a Acordului dintre Comunitatea Europeană și Regatul Maroc privind anumite aspecte ale serviciilor aeriene

(2006/953/CE)

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 80 alineatul (2), coroborat cu articolul 300 alineatul (2) primul paragraf prima teză,

având în vedere propunerea Comisiei,

întrucât:

(1)	La 5 iunie 2003, Consiliul a autorizat Comisia să deschidă negocieri cu țări terțe în ceea ce privește înlocuirea anumitor dispoziții care figurează în acordurile bilaterale existente cu un acord comunitar.

(2)

Comisia a negociat, în numele Comunității, un acord cu Regatul Maroc privind anumite aspecte ale serviciilor aeriene, denumit în continuare „acordul”, în conformitate cu mecanismele și directivele menționate în anexa la decizia Consiliului de autorizare a Comisiei pentru inițierea de negocieri cu țări terțe privind înlocuirea anumitor dispoziții care figurează în acordurile bilaterale existente cu un acord comunitar.

(3)	Acordul trebuie să fie semnat și aplicat provizoriu, sub rezerva încheierii sale la o dată ulterioară,

DECIDE:

Articolul 1

Semnarea Acordului dintre Comunitatea Europeană și Regatul Maroc privind anumite aspecte ale serviciilor aeriene este aprobată în numele Comunității Europene, sub rezerva deciziei Consiliului privind încheierea respectivului acord.

Textul acordului se atașează la prezenta decizie.

Articolul 2

Președintele Consiliului este autorizat să desemneze persoana împuternicită (persoanele împuternicite) să semneze acordul în numele Comunității, sub rezerva încheierii acestuia.

Articolul 3

Până la intrarea sa în vigoare, acordul se aplică începând cu prima zi a primei luni care urmează datei la care părțile și-au adresat reciproc notificări privind încheierea procedurilor necesare în acest scop.

Articolul 4

Președintele Consiliului este autorizat să procedeze la notificarea prevăzută la articolul 8 alineatul (2) din acord.

Adoptată la Bruxelles, 27 martie 2006.

Pentru Consiliu

Președintele

M. GORBACH

11/Volumul 52

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

22006A1229(02)

L 386/18

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

ACORD

între Comunitatea Europeană și Regatul Maroc privind anumite aspecte ale serviciilor aeriene

COMUNITATEA EUROPEANĂ,

pe de o parte, și

REGATUL MAROC,

pe de altă parte,

denumite în continuare „părți”,

CONSTATÂND că unele acorduri bilaterale privind servicii aeriene încheiate între mai multe state membre ale Comunității Europene și Regatul Maroc conțin dispoziții contrare legislației Comunității Europene,

CONSTATÂND că, în ceea ce privește mai multe aspecte care pot fi reglementate prin acorduri bilaterale privind servicii aeriene încheiate între statele membre ale Comunității Europene și țări terțe, Comunitatea Europeană beneficiază de competență exclusivă,

CONSTATÂND că, în temeiul legislației comunitare, transportatorii aerieni din Comunitate stabiliți într-un stat membru beneficiază de dreptul de acces nediscriminatoriu la rutele aeriene dintre statele membre ale Comunității Europene și țările terțe,

AVÂND ÎN VEDERE acordurile dintre Comunitatea Europeană și unele țări terțe care prevăd, pentru resortisanții acestor țări terțe, posibilitatea de a deveni proprietari ai unor transportatori aerieni titulari ai unei licențe acordate în conformitate cu legislația Comunității Europene,

ESTIMÂND că dispozițiile acordurilor bilaterale privind serviciile aeriene încheiate între statele membre ale Comunității Europene și Regatul Maroc care sunt contrare legislației comunitare trebuie să fie aduse în conformitate cu aceasta din urmă, astfel încât să se stabilească o bază juridică solidă pentru serviciile aeriene între Comunitatea Europeană și Regatul Maroc și să se asigure continuitatea acestor servicii aeriene,

CONSTATÂND că, în cadrul acestor negocieri, Comunitatea Europeană nu are drept obiectiv mărirea volumului total al traficului aerian dintre Comunitatea Europeană și Regatul Maroc, compromiterea echilibrului dintre transportatorii aerieni ai Comunității și transportatorii aerieni ai Regatului Maroc, și nici negocierea unor modificări ale dispozițiilor acordurilor bilaterale existente care reglementează serviciile aeriene în ceea ce privește drepturile de trafic,

CONVIN DUPĂ CUM URMEAZĂ:

Articolul 1

Dispoziții generale

(1) În sensul prezentului acord, prin „statele membre” se înțelege statele membre ale Comunității Europene.

(2) În cadrul fiecăruia dintre acordurile enumerate în anexa I, trimiterile la resortisanții statului membru care este parte la acel acord se interpretează ca trimiteri la resortisanții statelor membre ale Comunității Europene.

(3) În cadrul fiecăruia dintre acordurile enumerate în anexa I, trimiterile la transportatorii aerieni sau la companiile aeriene din statul membru care este parte la acel acord se interpretează ca trimiteri la transportatorii aerieni sau la companiile aeriene desemnate de acel stat membru.

Articolul 2

Desemnarea de către un stat membru

(1) Dispozițiile alineatelor (2) și (3) din prezentul articol prevalează asupra dispozițiilor corespunzătoare ale articolelor enumerate în anexa II literele (a) și, respectiv, (b) în ceea ce privește desemnarea unui transportator aerian de către statul membru în cauză, autorizațiile și permisele acordate de Regatul Maroc și, respectiv, refuzul, revocarea, suspendarea sau limitarea autorizațiilor sau a permiselor transportatorului aerian.

(2) De îndată ce primește o desemnare de către un stat membru, Regatul Maroc acordă autorizațiile și permisele corespunzătoare într-un termen procedural minim, cu condiția ca:

(i)	în temeiul Tratatului de instituire a Comunității Europene, transportatorul aerian să fie stabilit pe teritoriul statului membru care a efectuat desemnarea și să fi primit o licență de operare valabilă în conformitate cu legislația comunitară;

(ii)	statul membru responsabil cu emiterea certificatului său de transportator aerian să efectueze și să mențină un control reglementar efectiv al transportatorului aerian, iar autoritatea aeronautică competentă să fie identificată în mod clar în desemnare; și

(iii)

transportatorul aerian să aparțină și să continue să aparțină, în mod direct sau prin intermediul unei participații majoritare, statelor membre și/sau resortisanților statelor membre și/sau altor state enumerate în anexa III și/sau resortisanților acestor alte state și să fie controlat efectiv în orice moment de către aceste state și/sau de către acești resortisanți.

(3) Regatul Maroc poate refuza, revoca, suspenda sau limita autorizațiile sau permisele unui transportator aerian desemnat de un stat membru:

(i)	atunci când, în temeiul Tratatului de instituire a Comunității Europene, transportatorul aerian nu este stabilit pe teritoriul statului membru care a efectuat desemnarea sau nu deține o licență de operare valabilă în conformitate cu legislația comunitară;

(ii)	atunci când controlul reglementar efectiv al transportatorului aerian nu este efectuat sau menținut de către statul membru responsabil cu emiterea certificatului de transportator aerian sau când autoritatea aeronautică competentă nu este identificată în mod clar în desemnare; sau

(iii)

atunci când transportatorul aerian nu aparține, în mod direct sau prin intermediul unei participații majoritare, statelor membre și/sau resortisanților statelor membre și/sau altor state enumerate în anexa III și/sau resortisanților acestor alte state și când nu este controlat efectiv de către aceste state și/sau de către acești resortisanți.

Atunci când Regatul Maroc își exercită drepturile în conformitate cu prezentul alineat, acesta nu trebuie să facă discriminare pe baza naționalității între transportatorii aerieni ai Comunității.

(4) Dispozițiile alineatelor (5) și (6) din prezentul articol prevalează asupra dispozițiilor corespunzătoare ale articolelor enumerate în anexa II literele (a) și, respectiv, (b) în ceea ce privește desemnarea unui transportator aerian de către Regatul Maroc, autorizațiile și permisele care i-au fost acordate de statul membru în cauză și, respectiv, refuzul, revocarea, suspendarea sau limitarea autorizațiilor sau a permiselor transportatorului aerian.

(5) De îndată ce primește desemnarea de către Regatul Maroc, statul membru în cauză acordă autorizațiile și permisele corespunzătoare într-un termen procedural minim, cu condiția ca:

(i)	transportatorul aerian să fie stabilit pe teritoriul Regatului Maroc și să fi primit o licență de operare sau orice alt document echivalent valabil în conformitate cu legislația marocană;

(ii)	Regatul Maroc să efectueze și să mențină un control reglementar efectiv al transportatorului aerian; și

(iii)

transportatorul aerian să aparțină și să continue să aparțină, în mod direct sau prin intermediul unei participații majoritare, Regatului Maroc și/sau resortisanților Regatului Maroc sau statelor membre și/sau resortisanților statelor membre și să fie controlat efectiv în orice moment de către Regatul Maroc și/sau de resortisanții săi sau de către statele membre și/sau de resortisanții statelor membre, cu excepția cazurilor în care acordul aplicabil prevăzut în anexa I conține dispoziții mai favorabile în acest sens.

(6) Statul membru în cauză poate refuza, revoca, suspenda sau limita autorizațiile sau permisele unui transportator aerian desemnat de Regatul Maroc:

(i)	atunci când transportatorul aerian nu este stabilit pe teritoriul Regatului Maroc sau nu deține o licență de operare valabilă, în conformitate cu legislația marocană;

(ii)	atunci când controlul reglementar efectiv al transportatorului aerian nu este efectuat sau menținut de către Regatul Maroc; sau

(iii)

atunci când transportatorul aerian nu aparține, în mod direct sau prin intermediul unei participații majoritare, Regatului Maroc și/sau resortisanților Regatului Maroc sau statelor membre și/sau resortisanților statelor membre și când nu este controlat efectiv de către aceste state și/sau de către acești resortisanți, cu excepția cazurilor în care acordul aplicabil prevăzut în anexa I conține dispoziții mai favorabile în acest sens.

Articolul 3

Drepturi privind controlul reglementar

(1) Dispozițiile alineatului (2) din prezentul articol completează articolele enumerate în anexa II litera (c).

(2) Atunci când un stat membru a desemnat un transportator aerian al cărui control reglementar este efectuat și menținut de către un alt stat membru, drepturile Regatului Maroc în cadrul dispozițiilor privind siguranța cuprinse în acordul încheiat între statul membru care a desemnat transportatorul aerian și Regatul Maroc se aplică în mod identic în ceea ce privește adoptarea, exercitarea sau menținerea standardelor de siguranță de către acest alt stat membru și în ceea ce privește autorizația de operare a acelui transportator aerian.

Articolul 4

Taxarea carburantului pentru aviație

(1) Dispozițiile alineatului (2) din prezentul articol completează dispozițiile corespunzătoare ale articolelor enumerate în anexa II litera (d).

(2) Fără a aduce atingere oricărei alte dispoziții contrare, niciun element din acordurile enumerate în anexa II litera (d) nu împiedică un stat membru să aplice impozite, prelevări, taxe, contribuții sau redevențe asupra carburantului furnizat pe teritoriul său pentru a fi utilizat de o aeronavă a unui transportator aerian desemnat de Regatul Maroc care operează între un punct situat pe teritoriul acestui stat membru și un alt punct situat pe teritoriul acestui stat membru sau pe teritoriul altui stat membru.

Articolul 5

Tarife

(1) Dispozițiile alineatului (2) din prezentul articol completează articolele enumerate în anexa II litera (e).

(2) Tarifele care vor fi practicate de către transportatorul sau transportatorii aerieni desemnați de Regatul Maroc în cadrul unuia dintre acordurile enumerate în anexa I conținând o dispoziție menționată în anexa II litera (e) pentru transporturile efectuate în totalitate în cadrul Comunității Europene sunt supuse legislației comunitare.

(3) Tarifele care vor fi practicate de către transportatorul sau transportatorii aerieni desemnați de statele membre în cadrul unuia dintre acordurile enumerate în anexa I conținând o dispoziție menționată în anexa II litera (e) pentru transporturile efectuate în totalitate în Regatul Maroc sunt supuse legislației marocane.

Articolul 6

Anexe la acord

Anexele la prezentul acord fac parte integrantă din acesta.

Articolul 7

Revizuire sau modificare

În orice moment, părțile pot revizui sau modifica de comun acord prezentul acord.

Articolul 8

Intrare în vigoare și aplicare provizorie

(1) Prezentul acord intră în vigoare la data la care părțile și-au notificat reciproc, în scris, îndeplinirea procedurilor interne necesare în acest scop.

(2) Fără a aduce atingere alineatului (1), părțile convin să aplice prezentul acord în mod provizoriu începând cu prima zi a lunii următoare datei la care părțile și-au notificat reciproc îndeplinirea procedurilor necesare.

(3) Acordurile și celelalte aranjamente dintre statele membre și Regatul Maroc care, la data semnării prezentului acord, nu au intrat încă în vigoare și care nu fac obiectul unei aplicări provizorii sunt enumerate în anexa I litera (b). Prezentul acord se aplică tuturor acestor acorduri și aranjamente la data intrării lor în vigoare sau la data punerii provizorii în aplicare a acestora.

Articolul 9

Denunțare

(1) Denunțarea unuia dintre acordurile enumerate în anexa I conduce la denunțarea simultană a tuturor dispozițiilor prezentului acord referitoare la acordul în cauză.

(2) Denunțarea tuturor acordurilor enumerate în anexa I conduce la denunțarea simultană a prezentului acord.

DREPT CARE, subsemnații, împuterniciți în mod corespunzător în acest scop, au semnat prezentul acord.

Adoptat în dublu exemplar la […], la […], în limbile cehă, daneză, engleză, estonă, finlandeză, franceză, germană, greacă, italiană, letonă, lituaniană, maghiară, malteză, olandeză, polonă, portugheză, slovacă, slovenă, spaniolă, suedeză și arabă.

Por la Comunidad Europea

Za Evropské společenství

For Det Europæiske Fællesskab

Für die Europäische Gemeinschaft

Euroopa Ühenduse nimel

Για την Ευρωπαϊκή Κοινότητα

For the European Community

Pour la Communauté européenne

Per la Comunità europea

Eiropas Kopienas vārdā

Europos bendrijos vardu

az Európai Közösség részéről

Għall-Komunità Ewropea

Voor de Europese Gemeenschap

W imieniu Wspólnoty Europejskiej

Pela Comunidade Europeia

Za Európske spoločenstvo

Za Evropsko skupnost

Euroopan yhteisön puolesta

För Europeiska gemenskapens vägnar

Por el Reino de Marruecos

Za Marocké království

For Kongeriget Marokko

Für das Königreich Marokko

Maroko Kuningriigi nimel

Για το Βασίλειο του Μαρόκου

For the Kingdom of Morocco

Pour le Royaume du Maroc

Per il Regno del Marocco

Marokas Karalistes vārdā

Maroko Karalystès vardu

A Marokkói Királyság részéről

Għar-Renju tal-Marokk

Voor het Koninkrijk Marokko

W imieniu Królestwa Marokańskiego

Pelo Reino de Marrocos

Za Marocké kráľovstvo

Za Kraljevino Maroko

Marokon kuningaskunnan puolesta

För Konungariket Marocko

ANEXA I

Lista acordurilor menționate la articolul 1 din prezentul regulament

(a)

Acorduri bilaterale privind serviciile aeriene între Regatul Maroc și statele membre ale Comunității Europene care, la data semnării prezentului acord, au fost încheiate, semnate și/sau aplicate în mod provizoriu:

—

Acord privind transportul aerian între Guvernul Regatului Belgiei și Guvernul Maiestății Sale Regele Marocului, semnat la Rabat la 20 ianuarie 1958 (denumit în continuare „Acordul Maroc-Belgia”).

Completat prin schimbul de note din 20 ianuarie 1958.

Modificat ultima dată prin Memorandumul de înțelegere încheiat la Rabat la 11 iunie 2002.

—	Acord privind transportul aerian între Guvernul Republicii Socialiste Cehoslovacia și Guvernul Maiestății Sale Regele Marocului, semnat la Rabat la 8 mai 1961, în privința căruia Republica Cehă a făcut o declarație de succesiune (denumit în continuare „Acordul Maroc-Republica Cehă”);

—	Acord privind serviciile aeriene între Guvernul Regatului Danemarcei și Guvernul Regatului Maroc, semnat la Rabat la 14 noiembrie 1977 (denumit în continuare „Acordul Maroc-Danemarca”). Completat prin schimbul de note din 14 noiembrie 1977.

—

Acord privind transportul aerian între Republica Federală Germania și Regatul Maroc, semnat la Bonn la 12 octombrie 1961 (denumit în continuare „Acordul Maroc-Germania”).

Modificat prin Memorandumul de înțelegere încheiat la Bonn la 12 decembrie 1991.

Modificat prin schimbul de note din 9 aprilie 1997 și din 16 februarie 1998.

Modificat ultima dată prin Memorandumul de înțelegere încheiat la Rabat la 15 iulie 1998.

—	Acord privind transportul aerian între Guvernul Republicii Elene și Guvernul Regatului Maroc, semnat la Atena la 6 octombrie 1998 (denumit în continuare „Acordul Maroc-Grecia”). A se citi împreună cu Memorandumul de înțelegere încheiat la Atena la 6 octombrie 1998.

—	Acord privind transportul aerian între Guvernul Spaniei și Guvernul Regatului Maroc, semnat la Madrid la 7 iulie 1970 (denumit în continuare „Acordul Maroc-Spania”). Completat ultima dată prin schimbul de scrisori din 12 august 2003 și din 25 august 2003.

—	Acord privind transportul aerian între Guvernul Republicii Franceze și Guvernul Maiestății Sale Regele Marocului, semnat la Rabat la 25 octombrie 1957 (denumit în continuare „Acordul Maroc-Franța”);

—

Acord privind transportul aerian între Guvernul Republicii Italiene și Guvernul Maiestății Sale Regele Marocului, semnat la Roma la 8 iulie 1967 (denumit în continuare „Acordul Maroc-Italia”).

Modificat prin Memorandumul de înțelegere încheiat la Roma la 13 iulie 2000.

Modificat ultima dată prin schimbul de note din 17 octombrie 2001 și din 3 ianuarie 2002.

—	Acord privind transportul aerian între Guvernul Republicii Letonia și Guvernul Regatului Maroc, semnat la Varșovia la 19 mai 1999 (denumit în continuare „Acordul Maroc-Letonia”).

—	Acord privind transportul aerian între Guvernul Marelui Ducat al Luxemburgului și Guvernul Maiestății Sale Regele Marocului, semnat la Bonn la 5 iulie 1961 (denumit în continuare „Acordul Maroc-Luxemburg”).

—	Acord privind transportul aerian între Republica Populară Ungară și Regatul Maroc, semnat la Rabat la 21 martie 1967 (denumit în continuare „Acordul Maroc-Ungaria”).

—	Acord privind transportul aerian între Guvernul Republicii Malta și Guvernul Maiestății Sale Regele Marocului, semnat la Rabat la 26 mai 1983 (denumit în continuare „Acordul Maroc-Malta”).

—	Acord privind transportul aerian între Guvernul Maiestății Sale Regina Țărilor de Jos și Guvernul Maiestății Sale Regele Marocului, semnat la Rabat la 20 mai 1959 (denumit în continuare „Acordul Maroc-Țările de Jos”).

—	Acord privind transportul aerian între Guvernul federal al Austriei și Guvernul Regatului Maroc, semnat la Rabat la 27 februarie 2002 (denumit în continuare „Acordul Maroc-Austria”).

—	Acord privind transportul aerian între Guvernul Republicii Populare Polone și Guvernul Regatului Maroc, semnat la Rabat la 29 noiembrie 1969 (denumit în continuare „Acordul Maroc-Polonia”).

—

Acord privind transportul aerian între Portugalia și Guvernul Regatului Maroc, semnat la Rabat la 3 aprilie 1958 (denumit în continuare „Acordul Maroc-Portugalia”).

Completat prin procesul-verbal întocmit la Lisabona la 19 decembrie 1975.

Completat ultima dată prin procesul-verbal întocmit la Lisabona la 17 noiembrie 2003.

—	Acord privind transportul aerian între Guvernul Regatului Suediei și Guvernul Regatului Maroc, semnat la Rabat la 14 noiembrie 1977 (denumit în continuare „Acordul Maroc-Suedia”). Completat prin schimbul de note din 14 noiembrie 1977.

—

Acord privind serviciile aeriene între Guvernul Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord și Guvernul Regatului Maroc, semnat la Londra la 22 octombrie 1965 (denumit în continuare „Acordul Maroc-Regatul Unit”).

Modificat prin schimbul de note din 10 și 14 octombrie 1968.

Modificat prin procesul-verbal întocmit la Londra la 14 martie 1997.

Modificat prin procesul-verbal întocmit la Rabat la 17 octombrie 1997.

(b)

Acorduri privind serviciile aeriene și alte aranjamente parafate sau semnate între Regatul Maroc și state membre ale Comunității Europene care, la data semnării prezentului acord, nu au intrat încă în vigoare și nu sunt aplicate în mod provizoriu:

—	Acord privind serviciile aeriene între Guvernul Regatului Țărilor de Jos și Guvernul Regatului Maroc, prevăzut în anexa 1 la Memorandumul de înțelegere încheiat la Haga la 20 iunie 2001 (denumit în continuare „Acordul parafat Maroc-Țările de Jos”).

ANEXA II

Lista articolelor din acordurile enumerate în anexa I și prevăzute la articolele 2-5 din prezentul acord

(a)

Desemnarea de către un stat membru:

—	articolul 18 din Acordul Maroc-Belgia;

—	articolul 13 din Acordul Maroc-Republica Cehă;

—	articolul 3 din Acordul Maroc-Danemarca;

—	articolul 3 din Acordul Maroc-Germania;

—	articolul 3 din Acordul Maroc-Grecia;

—	articolul 3 din Acordul Maroc-Spania;

—	articolul 12 din Acordul Maroc-Franța;

—	articolul 14 din Acordul Maroc-Italia;

—	articolul 3 din Acordul Maroc-Letonia;

—	articolul 14 din Acordul Maroc-Luxemburg;

—	articolul 3 din Acordul Maroc-Ungaria;

—	articolul 16 din Acordul Maroc-Malta;

—	articolul 17 din Acordul Maroc-Țările de Jos;

—	articolul 3 din Acordul parafat Maroc-Țările de Jos;

—	articolul 3 din Acordul Maroc-Austria;

—	articolul 7 din Acordul Maroc-Polonia;

—	articolul 13 din Acordul Maroc-Portugalia;

—	articolul 3 din Acordul Maroc-Suedia;

—	articolul 3 din Acordul Maroc-Regatul Unit.

(b)

Refuzul, revocarea, suspendarea sau limitarea autorizațiilor sau a permiselor:

—	articolul 5 din Acordul Maroc-Belgia;

—	articolul 7 din Acordul Maroc-Republica Cehă;

—	articolul 4 din Acordul Maroc-Danemarca;

—	articolul 4 din Acordul Maroc-Germania;

—	articolul 4 din Acordul Maroc-Grecia;

—	articolul 4 din Acordul Maroc-Spania;

—	articolul 6 din Acordul Maroc-Franța;

—	articolul 7 din Acordul Maroc-Italia;

—	articolul 4 din Acordul Maroc-Letonia;

—	articolul 7 din Acordul Maroc-Luxemburg;

—	articolul 8 din Acordul Maroc-Ungaria;

—	articolul 9 din Acordul Maroc-Malta;

—	articolul 4 din Acordul Maroc-Țările de Jos;

—	articolul 4 din Acordul parafat Maroc-Țările de Jos;

—	articolul 4 din Acordul Maroc-Austria;

—	articolul 8 din Acordul Maroc-Polonia;

—	articolul 6 din Acordul Maroc-Portugalia;

—	articolul 4 din Acordul Maroc-Suedia;

—	articolul 4 din Acordul Maroc-Regatul Unit.

(c)

Control reglementar:

—	articolul 9a din Acordul Maroc-Germania;

—	articolul 7 din Acordul Maroc-Grecia;

—	articolul 5a din Acordul Maroc-Italia;

—	articolul 5 din Acordul Maroc-Luxemburg;

—	articolul 6 din Acordul Maroc-Ungaria;

—	articolul 17 din Acordul parafat Maroc-Țările de Jos.

(d)

Taxarea carburantului pentru aviație:

—	articolul 7 din Acordul Maroc-Belgia;

—	articolul 3 din Acordul Maroc-Republica Cehă;

—	articolul 6 din Acordul Maroc-Danemarca;

—	articolul 6 din Acordul Maroc-Germania;

—	articolul 10 din Acordul Maroc-Grecia;

—	articolul 5 din Acordul Maroc-Spania;

—	articolul 3 din Acordul Maroc-Franța;

—	articolul 3 din Acordul Maroc-Italia;

—	articolul 14 din Acordul Maroc-Letonia;

—	articolul 3 din Acordul Maroc-Luxemburg;

—	articolul 4 din Acordul Maroc-Ungaria;

—	articolul 3 din Acordul Maroc-Malta;

—	articolul 6 din Acordul Maroc-Țările de Jos;

—	articolul 10 din Acordul parafat Maroc-Țările de Jos;

—	articolul 9 din Acordul Maroc-Austria;

—	articolul 3 din Acordul Maroc-Polonia;

—	articolul 3 din Acordul Maroc-Portugalia;

—	articolul 6 din Acordul Maroc-Suedia;

—	articolul 5 din Acordul Maroc-Regatul Unit.

(e)

Tarife pentru transportul în Comunitatea Europeană:

—	articolul 19 din Acordul Maroc-Belgia;

—	articolul 19 din Acordul Maroc-Republica Cehă;

—	articolul 9 din Acordul Maroc-Danemarca;

—	articolul 9 din Acordul Maroc-Germania;

—	articolul 13 din Acordul Maroc-Grecia;

—	articolul 11 din Acordul Maroc-Spania;

—	articolul 17 din Acordul Maroc-Franța;

—	articolul 20 din Acordul Maroc-Italia;

—	articolul 10 din Acordul Maroc-Letonia;

—	articolul 20 din Acordul Maroc-Luxemburg;

—	articolul 17 din Acordul Maroc-Ungaria;

—	articolul 19 din Acordul Maroc-Malta;

—	articolul 18 din Acordul Maroc-Țările de Jos;

—	articolul 6 din Acordul parafat Maroc-Țările de Jos;

—	articolul 13 din Acordul Maroc-Austria;

—	articolul 19 din Acordul Maroc-Polonia;

—	articolul 18 din Acordul Maroc-Portugalia;

—	articolul 9 din Acordul Maroc-Suedia;

—	articolul 9 din Acordul Maroc-Regatul Unit.

ANEXA III

Lista celorlalte state prevăzute la articolul 2 din prezentul acord

(a)	Republica Islanda (în cadrul Acordului privind Spațiul Economic European).

(b)	Principatul Liechtenstein (în cadrul Acordului privind Spațiul Economic European).

(c)	Regatul Norvegiei (în cadrul Acordului privind Spațiul Economic European).

(d)	Confederația Elvețiană (în cadrul Acordului dintre Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind transportul aerian).

11/Volumul 52

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

101

32006D0958

L 386/50

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

DECIZIA CONSILIULUI

din 19 decembrie 2006

privind încheierea unui Acord între Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană de revizuire a Acordului între Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind recunoașterea reciprocă în materie de evaluare a conformității

(2006/958/CE)

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 133 coroborat cu articolul 300 alineatul (2) primul paragraf prima teză,

având în vedere propunerea Comisiei,

întrucât:

(1)	Comisia a negociat, în numele Comunității, un Acord cu Confederația Elvețiană de revizuire a Acordului între Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind recunoașterea reciprocă în materie de evaluare a conformității.

(2)	Acordul respectiv ar trebui aprobat,

DECIDE:

Articolul 1

Acordul între Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană de revizuire a Acordului între Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind recunoașterea reciprocă în materie de evaluare a conformității este aprobat în numele Comunității.

Textul acordului se atașează la prezenta decizie.

Articolul 2

Președintele Consiliului este autorizat să numească persoana (persoanele) împuternicită împuternicite să semneze acordul prin care Comunitatea își asumă obligații.

Articolul 3

Președintele Consiliului este autorizat să numească persoana (persoanele) împuternicită împuternicite să remită, în numele Comunității Europene, nota diplomatică prevăzută la articolul 2 din acord.

Adoptată la Bruxelles, 19 decembrie 2006.

Pentru Consiliu

Președintele

J. KORKEAOJA

11/Volumul 52

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

102

22006A1229(03)

L 386/51

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

ACORD

de revizuire a Acordului între Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind recunoașterea reciprocă în materie de evaluare a conformității

COMUNITATEA EUROPEANĂ ȘI CONFEDERAȚIA ELVEȚIANĂ,

denumite în continuare „părți”,

în urma încheierii unui Acord privind recunoașterea reciprocă în materie de evaluare a conformității

(denumit în continuare „acord”),

AVÂND ÎN VEDERE că acest acord a intrat în vigoare la 1 iunie 2002,

AVÂND ÎN VEDERE că trebuie simplificată funcționarea acordului,

AVÂND ÎN VEDERE că articolele 1, 5, 6, 7, 8, 9, 10 și 11 din acord fac trimitere la organismele de evaluare a conformității menționate în anexa 1,

AVÂND ÎN VEDERE că articolul 2 din acord face trimitere la definițiile stabilite de ghidul ISO/IEC 2 (versiunea 1996) și standardul european EN 45020 (versiunea 1993),

AVÂND ÎN VEDERE că articolul 4 din acord restrânge aplicarea acestuia la produsele care provin de la părți în conformitate cu regulile de origine nepreferențiale,

AVÂND ÎN VEDERE că articolul 6 din acord face trimitere la procedurile stabilite la articolul 11,

AVÂND ÎN VEDERE că articolul 8 din acord face trimitere la președintele comitetului,

AVÂND ÎN VEDERE că articolul 9 din acord evocă lucrările de coordonare și de comparație între organismele recunoscute de evaluare a conformității în cadrul acordului,

AVÂND ÎN VEDERE că articolul 10 din acord instituie un comitet care decide cu privire la includerea unor organisme de evaluare a conformității în anexa 1 sau cu privire la retragerea acestora din anexa 1,

AVÂND ÎN VEDERE că articolul 11 din acord stabilește o procedură pentru includerea unor organisme de evaluare a conformității în anexa 1 și pentru retragerea acestora din anexa 1,

AVÂND ÎN VEDERE că articolul 12 din acord definește obligații în materie de schimb de informații,

AVÂND ÎN VEDERE că, pentru a reflecta modificările introduse la articolul 11 din acord, termenii „organisme de evaluare a conformității menționate în anexa 1” trebuie eliminați și înlocuiți, la articolele 1, 5, 6, 7, 8, 9, 10 și 11, cu termenii „organisme recunoscute de evaluare a conformității”,

AVÂND ÎN VEDERE că, pentru a evita necesitatea de a modifica acordul în cazul modificării definițiilor cuprinse în ghidul ISO/IEC, trimiterea la versiunile specifice ale acestui ghid ar trebui eliminată de la articolul 2 și înlocuită cu o trimitere generală la definițiile stabilite de ISO și IEC,

AVÂND ÎN VEDERE că trimiterea la definițiile stabilite de standardul european EN 45020 (versiunea 1993) trebuie eliminată de la articolul 2 întrucât nu mai este valabilă,

AVÂND ÎN VEDERE că, pentru a facilita schimburile între părți și a simplifica funcționarea acordului, trebuie eliminată de la articolul 4 restricția privind aplicarea acordului numai pentru produsele care provin de la părți,

AVÂND ÎN VEDERE că, pentru a simplifica acordul, unele dispoziții ale articolului 6 trebuie eliminate pentru a evita o dublă utilizare cu dispozițiile echivalente menționate la articolul 11,

AVÂND ÎN VEDERE că, pentru a reflecta faptul că părțile coprezidează comitetul, trebuie eliminată trimiterea la președintele comitetului menționată la articolul 8,

AVÂND ÎN VEDERE că, pentru a facilita schimburile între părți și a garanta o funcționare transparentă a acordului, trebuie inclusă la articolul 8 o obligație de a semnala, în lista organismelor de evaluare a conformității, suspendarea eventuală a unor organisme recunoscute de evaluare a conformității,

AVÂND ÎN VEDERE că, pentru a facilita funcționarea acordului, trebuie inclusă la articolul 9 necesitatea de desemnare a autorităților care să se străduiască să asigure că organismele recunoscute de evaluare a conformității cooperează în mod corespunzător,

AVÂND ÎN VEDERE că, pentru a simplifica funcționarea acordului, se cuvine, la articolul 10, a limita la cazurile contestate de cealaltă parte necesitatea comitetului de a decide recunoașterea sau retragerea recunoașterii organismelor de evaluare a conformității,

AVÂND ÎN VEDERE că, pentru a simplifica funcționarea acordului, se cuvine a adopta la articolul 11 o procedură simplificată pentru recunoașterea, retragerea recunoașterii, modificarea domeniului de activitate și suspendarea organismelor de evaluare a conformității,

AVÂND ÎN VEDERE că, pentru a îmbunătăți transparența, trebuie adăugată la articolul 12 o obligație de a notifica în scris modificările aduse actelor cu putere de lege și actelor administrative, precum și autorităților de desemnare și autorităților competente,

CONVIN SĂ REVIZUIASCĂ ACORDUL DUPĂ CUM URMEAZĂ:

Articolul 1

Revizuiri aduse acordului

(1) Articolul 1 se modifică după cum urmează:

(i)	La alineatul (1), termenii „organisme menționate în anexa 1” se înlocuiesc cu termenii „organisme recunoscute în conformitate cu procedurile prevăzute de prezentul acord” (denumite în continuare „organisme recunoscute de evaluare a conformității”).

(ii)	La alineatul (2), termenii „organisme menționate în anexa 1” se înlocuiesc cu termenii „organisme recunoscute de evaluare a conformității”.

(2) La articolul 2, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„Definițiile stabilite de ISO și IEC pot fi utilizate pentru a determina sensul termenilor generali privind evaluarea conformității din prezentul acord.”

(3) Articolul 4 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 4

Origine

Dispozițiile prezentului acord se aplică produselor reglementate de prezentul acord, oricare ar fi originea lor.”

(4) Articolul 5 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 5

Organisme recunoscute de evaluare a conformității

Părțile recunosc că organismele recunoscute de evaluare a conformității în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 11 îndeplinesc condițiile pentru realizarea evaluării conformității.”

(5) Articolul 6 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 6

Autorități de desemnare

(1) Părțile se angajează ca autoritățile lor de desemnare să dispună de puterea și de competențele necesare pentru desemnarea organismelor de evaluare a conformității sau pentru revocarea, suspendarea sau restabilirea de organisme desemnate sub jurisdicția lor.

(2) Pentru desemnarea organismelor de evaluare a conformității, autoritățile de desemnare urmează principiile generale de desemnare menționate în anexa 2, sub rezerva dispozițiilor secțiunii IV din anexa 1. Aceste autorități urmează aceleași principii pentru revocare, suspendare și restabilire.”

(6) Articolul 7 se modifică după cum urmează:

La alineatul (1), termenii „organisme de evaluare a conformității aflate sub jurisdicția sa și prevăzute în anexa 1” se înlocuiesc cu termenii „organisme recunoscute de evaluare a conformității, aflate sub jurisdicția sa”.

(7) Articolul 8 se modifică după cum urmează:

(i)	La alineatul (1) primul paragraf, termenii „prevăzute în anexa 1” se înlocuiesc cu „recunoscute”.

(ii)	La alineatul (1) paragraful al doilea, se elimină termenii „și președintelui comitetului”.

(iii)

La alineatul (4), se adaugă următoarea teză după prima teză: „Această suspendare este semnalată în lista comună a organismelor recunoscute de evaluare a conformității menționate în anexa 1”.

(8) Articolul 9 se modifică după cum urmează:

(i)	La alineatul (2), termenii „organisme de evaluare a conformității aflate sub jurisdicția lor și prevăzute în anexa 1” se înlocuiesc cu „organisme recunoscute de evaluare a conformității, aflate sub jurisdicția lor”.

(ii)

La alineatul (3), termenii „Organismele de evaluare a conformității prevăzute în anexa 1” se înlocuiesc cu „Organismele recunoscute de evaluare a conformității” și se adaugă următoarea teză după prima teză:

„Autoritățile de desemnare se străduiesc să asigure că organismele recunoscute de evaluare a conformității cooperează în mod corespunzător.”

(9) La articolul 10, alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

(9)„(4) Comitetul se pronunță asupra oricărei probleme privind prezentul acord. El este responsabil, în special, cu:

(a)	stabilirea procedurii pentru realizarea verificărilor prevăzute la articolul 7;

(b)	stabilirea procedurii pentru realizarea verificărilor prevăzute la articolul 8;

(c)	recunoașterea sau nu a organismelor de evaluare a conformității contestate în temeiul articolului 8;

(d)	retragerea sau nu a recunoașterii organismelor recunoscute de evaluare a conformității contestate în temeiul articolului 8;

(e)	examinarea dispozițiilor actelor cu putere de lege și a actelor administrative pe care părțile și le-au comunicat în conformitate cu articolul 12 cu scopul de a evalua consecințele pentru acord și de a modifica secțiunile corespunzătoare din anexa 1.”

(10) Articolul 11 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 11

Recunoașterea, retragerea recunoașterii, modificarea domeniului de activitate și suspendarea organismelor de evaluare a conformității

(10)(1) Următoarea procedură se aplică pentru recunoașterea organismelor de evaluare a conformității pe baza cerințelor stabilite la capitolele corespunzătoare din anexa 1:

(a)	Partea care dorește să recunoască un organism de evaluare a conformității își notifică propunerea în scris celeilalte părți, anexând la cererea sa informațiile necesare.

(b)	În cazul în care cealaltă parte acceptă propunerea sau nu ridică nici o obiecție într-un termen de șaizeci de zile de la notificare, organismul de evaluare a conformității este considerat ca fiind recunoscut în temeiul articolului 5.

(c)	În cazul în care cealaltă parte ridică obiecții în scris în termen de șaizeci de zile, se aplică articolul 8.

(2) Oricare din părți poate retrage, suspenda sau restabili recunoașterea unui organism de evaluare a conformității aflat sub jurisdicția sa. Ea își notifică imediat decizia în scris celeilalte părți, indicând data deciziei. Retragerea, suspendarea sau restabilirea intră în vigoare la data respectivă. Retragerea sau suspendarea este semnalată în lista comună a organismelor de evaluare a conformității menționată în anexa 1.

(3) Oricare din părți poate propune modificarea domeniului de activitate al unui organism recunoscut de evaluare a conformității, aflat sub jurisdicția sa. Pentru extinderile sau reducerile domeniului de activitate se aplică procedurile prevăzute la articolul 11 alineatele (1) și (2).

(4) Oricare din părți poate contesta, în aceste circumstanțe excepționale, competența tehnică a unui organism recunoscut de evaluare a conformității, aflat sub jurisdicția celeilalte părți. În acest caz, se aplică articolul 8.

(5) Rapoartele, certificatele, autorizațiile și marcajele de conformitate eliberate de un organism de evaluare a conformității după data de retragere sau de suspendare a recunoașterii acestuia nu trebuie recunoscute de către părți. Rapoartele, certificatele, autorizațiile și marcajele de conformitate eliberate de un organism de evaluare a conformității înainte de data de retragere a recunoașterii sale continuă să fie recunoscute de către părți, cu excepția cazului în care autoritatea de desemnare competentă le-a restrâns sau anulat valabilitatea. Partea în jurisdicția căreia operează autoritatea de desemnare notifică celeilalte părți în scris orice modificare de acest tip cu privire la o restricție sau o anulare a valabilității.”

(11) Articolul 12 se modifică după cum urmează:

(i)	La alineatul (2), termenii „în scris” se adaugă după termenii „și îi comunică”.

(ii)	Un alineat (2) litera (a) se inserează după alineatul (2): „Oricare din părți informează cealaltă parte în scris în legătură cu modificările intervenite privind autoritățile de desemnare și autoritățile competente.”

Articolul 2

Intrare în vigoare

Prezentul acord este ratificat sau aprobat de părți în conformitate cu propriile proceduri. El intră în vigoare în prima zi a celei de-a doua luni de la data la care părțile au făcut schimb de note diplomatice, confirmând încheierea procedurilor respective pentru adoptarea acestuia.

Articolul 3

Limbi

(1) Prezentul acord este redactat în două exemplare în limbile daneză, engleză, finlandeză, franceză, germană, greacă, italiană, olandeză, portugheză, spaniolă și suedeză, fiecare din aceste texte fiind deopotrivă autentic.

(2) Prezentul acord și Acordul între Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind recunoașterea reciprocă în materie de evaluare a conformității sunt traduse în cel mai scurt timp în limbile cehă, estonă, letonă, lituaniană, maghiară, malteză, polonă, slovacă, slovenă. Comitetul este împuternicit să aprobe aceste versiuni lingvistice. După aprobare, acestea din urmă vor fi în egală măsură autentice ca și versiunile stabilite în limbile prevăzute la alineatul (1).

DREPT CARE, subsemnații plenipotențiari, pe deplin autorizați, au semnat prezentul acord.

11/Volumul 52

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

106

42006D0959

L 386/55

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

DECIZIA CONSILIULUI ȘI A REPREZENTANȚILOR GUVERNELOR STATELOR MEMBRE ALE UNIUNII EUROPENE REUNIȚI ÎN CADRUL CONSILIULUI

din 4 decembrie 2006

privind semnarea și aplicarea provizorie a Acordului euromediteranean privind serviciile aeriene între Comunitatea Europeană și statele membre, pe de o parte, și Regatul Maroc, pe de altă parte

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2006/959/CE)

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE ȘI REPREZENTANȚII GUVERNELOR STATELOR MEMBRE REUNIȚI ÎN CADRUL CONSILIULUI,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 80 alineatul (2) coroborat cu articolul 300 alineatul (2) primul paragraf prima teză și articolul 300 alineatul (4),

având în vedere propunerea Comisiei,

întrucât:

(1)	Consiliul a autorizat Comisia să deschidă negocieri cu Regatul Maroc în vederea stabilirii unui acord euromediteranean privind serviciile aeriene.

(2)	Comisia a negociat în numele Comunității și al statelor membre un acord euromediteranean privind serviciile aeriene cu Regatul Maroc (denumit în continuare „acordul”), în conformitate cu decizia Consiliului care autorizează Comisia să deschidă negocierile.

(3)	Acordul a fost parafat la 14 decembrie 2005 la Marrakech.

(4)	Sub rezerva eventualei sale încheieri la o dată ulterioară, acordul negociat de Comisie ar trebui să fie semnat și aplicat în mod provizoriu de Comunitate și statele membre.

(5)

Este necesar să se stabilească normele de procedură privind participarea Comunității și a statelor membre la comitetul mixt instituit în temeiul articolului 22 din acord, precum și la procedurile de arbitraj prevăzute la articolul 23 din acord, precum și la aplicarea anumitor dispoziții ale acordului, în special a celor privind adoptarea de măsuri de salvgardare, acordarea și revocarea drepturilor de trafic și anumite aspecte de securitate și de siguranță,

DECID:

Articolul 1

Semnare și aplicare provizorie

(1) Semnarea Acordului euromediteranean privind serviciile aeriene între Comunitatea Europeană și statele membre, pe de o parte, și Regatul Maroc, pe de altă parte, denumit în continuare „acordul”, este aprobată în numele Comunității, sub rezerva încheierii acordului menționat.

(2) Președintele Consiliului este autorizat să desemneze persoana împuternicită (persoanele împuternicite) să semneze acordul în numele Comunității, sub rezerva încheierii acestuia.

(3) Până la intrarea sa în vigoare, acordul se aplică în conformitate cu articolul 30 alineatul (1) din acord.

(4) Textul acordului se atașează la prezenta decizie.

Articolul 2

Comitetul mixt

(1) Comunitatea și statele membre sunt reprezentate, în cadrul comitetului mixt instituit în temeiul articolului 22 din acord, de reprezentanți ai Comisiei și ai statelor membre.

(2) Poziția Comunității și a statelor membre în cadrul comitetului mixt este adoptată de Comisie în ceea ce privește modificarea anexelor acordului, cu excepția anexei I (Servicii autorizate și rute specificate) și a anexei IV (Dispoziții tranzitorii), precum și a aspectelor care intră sub incidența articolului 7 sau a articolului 8 din acord, după consultarea unui comitet special al reprezentanților statelor membre numit de Consiliu.

(3) În ceea ce privește celelalte decizii ale comitetului mixt cu privire la aspecte care intră sub incidența competenței comunitare, poziția Comunității și a statelor membre este adoptată de Consiliu, hotărând cu majoritate calificată, la propunerea Comisiei.

(4) În ceea ce privește celelalte decizii ale comitetului mixt cu privire la aspecte care se află în competența statelor membre, poziția care urmează să fie prezentată este adoptată de Consiliu, hotărând în unanimitate, la propunerea Comisiei sau a statelor membre.

(5) Poziția Comunității și a statelor membre în cadrul comitetului mixt este prezentată de Comisie, cu excepția domeniilor care se află în competența exclusivă a statelor membre, unde aceasta este prezentată de președintele Consiliului sau, în cazul în care Consiliul decide astfel, de Comisie.

Articolul 3

Arbitraj

(1) Comisia reprezintă Comunitatea și statele membre în procedurile de arbitraj prevăzute la articolul 23 din acord.

(2) Decizia de a limita, suspenda sau revoca exercitarea drepturilor și a privilegiilor în conformitate cu articolul 23 alineatul (6) din acord este adoptată de Consiliu, hotărând cu majoritate calificată, la propunerea Comisiei.

(3) În cazul aspectelor care intră sub incidența competenței comunitare, Comisia, asistată de un comitet special de reprezentanți ai statelor membre numit de Consiliu, decide cu privire la orice altă măsură corespunzătoare care urmează a fi luată în temeiul articolului 23 din acord.

Articolul 4

Măsuri de salvgardare

(1) Decizia de a lua măsuri de salvgardare, în conformitate cu articolul 24 din acord, este adoptată de Comisie, asistată de un comitet special de reprezentanți ai statelor membre numit de Consiliu, din proprie inițiativă sau la cererea unui stat membru.

(2) Atunci când un stat membru solicită Comisiei să ia măsuri de salvgardare, acesta furnizează Comisiei, în sprijinul cererii sale, informațiile care o justifică. Comisia decide cu privire la această cerere în termen de o lună sau, în cazurile urgente, în termen de 10 zile lucrătoare și informează Consiliul și statele membre despre decizia sa. Orice stat membru poate prezenta Consiliului decizia Comisiei în termen de 10 zile lucrătoare de la data comunicării acestei decizii. Consiliul, hotărând cu majoritate calificată în termen de o lună de la data la care a fost sesizat, poate adopta o decizie diferită.

Articolul 5

Informarea Comisiei

(1) Statele membre informează de îndată Comisia cu privire la orice decizie de a refuza, revoca, suspenda sau limita autorizațiile unui transportator aerian din Maroc, pe care au adoptat-o în temeiul articolelor 3 și 4 din acord.

(2) Statele membre informează de îndată Comisia cu privire la orice cerere sau orice notificare făcută sau primită în temeiul articolului 14 din acord.

(3) Statele membre informează de îndată Comisia cu privire la orice cerere sau orice notificare făcută sau primită în temeiul articolului 15 din acord.

Adoptată la Bruxelles, 4 decembrie 2006.

Pentru Consiliu

Președintele

M. PEKKARINEN

11/Volumul 52

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

108

32006R1894

L 397/1

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

REGULAMENTUL (CE) NR. 1894/2006 AL CONSILIULUI

din 18 decembrie 2006

privind aplicarea Acordului sub forma unui schimb de scrisori între Comunitatea Europeană și Brazilia privind modificarea concesiilor în listele de angajamente ale Republicii Cehe, Republicii Estonia, Republicii Cipru, Republicii Letonia, Republicii Lituania, Republicii Ungare, Republicii Malta, Republicii Polone, Republicii Slovenia și Republicii Slovace, în cadrul procesului de aderare la Comunitatea Europeană, de modificare și de completare a anexei I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful Vamal Comun

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 133,

având în vedere propunerea Comisiei,

întrucât:

(1)	Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 (1) a instituit o nomenclatură a mărfurilor, denumită în continuare „Nomenclatura Combinată” sau „NC”, și a fixat nivelurile drepturilor convenționale din Tariful Vamal Comun.

(2)

Prin Decizia 2006/1894/CE (2), Consiliul a aprobat, în numele Comunității, Acordul sub forma unui schimb de scrisori între Comunitatea Europeană și Brazilia privind modificarea concesiilor în listele de angajamente ale Republicii Cehe, Republicii Estonia, Republicii Cipru, Republicii Letonia, Republicii Lituania, Republicii Ungare, Republicii Malta, Republicii Polone, Republicii Slovenia și Republicii Slovace, în cadrul procesului de aderare la Comunitatea Europeană, în vederea finalizării negocierilor inițiate în conformitate cu articolul XXIV alineatul (6) din GATT din 1994.

(3)	Prin urmare, Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 ar trebui modificat și completat în consecință,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Anexa I (Nomenclatura Combinată) la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 se modifică după cum urmează:

(a)	partea 2 (tabelul drepturilor) și partea 3 (anexele tarifare) se modifică cu drepturile și se completează cu cantitățile care figurează în anexa la prezentul regulament;

(b)

codurile NC 0201 30 00, 0202 30 90, 0206 10 95, 0206 29 91 din anexa 7 (contingente tarifare OMC care se acordă de către autoritățile comunitare competente) din secțiunea III partea 3 se modifică după cum urmează:

(i)

descrierea contingentului tarifar comunitar de 5 000 tone pentru „carnea «de calitate superioară» dezosată, proaspătă, refrigerată sau congelată, care corespunde următoarei definiții: «bucăți de carne de vită și mânzat provenind de la tăurași (novilhos) sau de la juninci (novilhas), cu vârsta cuprinsă între 20 și 24 de luni, crescuți exclusiv pe pășuni, care și-au pierdut incisivii temporari, dar care nu au mai mult de patru incisivi permanenți, sunt de bună calitate a maturității și care corespund următoarelor standarde de clasificare a carcaselor de carne de vită și mânzat: carne care provine de la carcasele clasificate în clasa B sau R, de conformație convexă-rectilinie și cu un strat de grăsime de 2 sau 3; aceste bucăți, care poartă marca sau eticheta „sc” (special cuts) care atestă calitatea lor superioară, sunt ambalate în cutii de carton cu mențiunea „carne de vită de calitate superioară”»” se înlocuiește cu „carne de animale din specia bovină de calitate superioară, proaspătă, refrigerată sau congelată, dezosată”;

(ii)	la „Alte condiții” se inserează următorul text: „țară furnizoare, Brazilia”.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 18 decembrie 2006.

Pentru Consiliu

Președintele

J.-E. ENESTAM

(1) JO L 256, 7.9.1987, p. 1. Regulament astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1549/2006 al Comisiei (JO L 301, 31.10.2006, p. 1).

(2) JO L 397, 30.12.2006, p. 1.

ANEXĂ

Fără a aduce atingere regulilor pentru interpretarea Nomenclaturii Combinate, enunțul denumirii mărfurilor se consideră ca având numai o valoare orientativă, concesiile fiind stabilite, în cadrul prezentei anexe, prin sfera de aplicare a codurilor NC existente în momentul adoptării prezentului regulament. În cazul în care mențiunea „ex” figurează în fața codului NC, concesiile se stabilesc prin aplicarea codului NC și prin descrierea corespunzătoare.

Partea 2 Tabelul drepturilor vamale
Cod NC	Descriere	Nivelul dreptului
2106 10 80	Concentrate de proteine	Pus în aplicare prin Regulamentul (CE) nr. 711/2006 (JO L 124, 11.5.2006, p. 1)
2401 10 90	Tutun	Reducerea dreptului CE consolidat de la 11,2 MIN 22,0 EUR/100 kg/net MAX 56,0 EUR/100 kg/net la 10 MIN 22,0 EUR/100 kg/net MAX 56,0 EUR/100 kg/net

Partea 3 Anexe tarifare
Cod NC	Descriere	Nivelul dreptului
1701 11 10	Zahăr brut din trestie destinat rafinării	Contingent tarifar alocat țării (Brazilia) de 10 124 tone, cu o taxă vamală aplicată în cadrul contingentului tarifar de 98 EUR/t
0207 14 10 0207 14 50 0207 14 70	Bucăți congelate de cocoși sau de găini din speciile domestice	Contingent tarifar alocat țării (Brazilia) de 2 332 tone, cu o taxă vamală aplicată în cadrul contingentului tarifar de 0 %
0207 11 10 0207 11 30 0207 11 90 0207 12 10 0207 12 90	Carcase de pui, proaspete, refrigerate sau congelate	Pus în aplicare prin Regulamentul (CE) nr. 711/2006 (JO L 124, 11.5.2006, p. 1)
0207 13 10 0207 13 20 0207 13 30 0207 13 40 0207 13 50 0207 13 60 0207 13 70 0207 14 20 0207 14 30 0207 14 40 0207 14 60	Bucăți de pui, proaspete, refrigerate sau congelate	Pus în aplicare prin Regulamentul (CE) nr. 711/2006 (JO L 124, 11.5.2006, p. 1)
0207 14 10	Bucăți de cocoși sau de găini	Pus în aplicare prin Regulamentul (CE) nr. 711/2006 (JO L 124, 11.5.2006, p. 1)
0207 24 10 0207 24 90 0207 25 10 0207 25 90 0207 26 10 0207 26 20 0207 26 30 0207 26 40 0207 26 50 0207 26 60 0207 26 70 0207 26 80 0207 27 30 0207 27 40 0207 27 50 0207 27 60 0207 27 70	Carne de curcani și de curci, proaspătă, refrigerată sau congelată	Pus în aplicare prin Regulamentul (CE) nr. 711/2006 (JO L 124, 11.5.2006, p. 1)
0207 27 10 0207 27 20 0207 27 80	Bucăți de curcani sau de curci, congelate	Pus în aplicare prin Regulamentul (CE) nr. 711/2006 (JO L 124, 11.5.2006, p. 1)
1005 90 00 1005 10 90	Porumb	Pus în aplicare prin Regulamentul (CE) nr. 711/2006 (JO L 124, 11.5.2006, p. 1)
2008 20 11 2008 20 19 2008 20 31 2008 20 39 2008 20 71 2008 30 11 2008 30 19 2008 30 31 2008 30 39 2008 30 79 2008 40 11 2008 40 19 2008 40 21 2008 40 29 2008 40 31 2008 40 39 2008 50 11 2008 50 19 2008 50 31 2008 50 39 2008 50 51 2008 50 59 2008 50 71 2008 60 11 2008 60 19 2008 60 31 2008 60 39 2008 60 60 2008 70 11 2008 70 19 2008 70 31 2008 70 39 2008 70 51 2008 70 59 2008 80 11 2008 80 19 2008 80 31 2008 80 39 2008 80 70	Ananas în conservă, citrice, pere, caise, cireșe, piersici și căpșuni	Pus în aplicare prin Regulamentul (CE) nr. 711/2006 (JO L 124, 11.5.2006, p. 1)
2009 11 11 2009 11 19 2009 19 11 2009 19 19 2009 29 11 2009 29 19 2009 39 11 2009 39 19 2009 49 11 2009 49 19 2009 79 11 2009 79 19 2009 80 11 2009 80 19 2009 80 34 2009 80 35 2009 80 36 2009 80 38 2009 90 11 2009 90 19 2009 90 21 2009 90 29	Suc de fructe	Pus în aplicare prin Regulamentul (CE) nr. 711/2006 (JO L 124, 11.5.2006, p. 1)
1806	Ciocolată	Pus în aplicare prin Regulamentul (CE) nr. 711/2006 (JO L 124, 11.5.2006, p. 1)

Descrierile tarifare exacte ale CE-15 se aplică tuturor liniilor tarifare și contingentelor menționate anterior.

11/Volumul 52

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

113

32006D0963

L 397/10

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

DECIZIA CONSILIULUI

din 18 decembrie 2006

privind semnarea Acordului sub forma unui schimb de scrisori între Comunitatea Europeană și Brazilia privind modificarea concesiilor în listele de angajamente ale Republicii Cehe, Republicii Estonia, Republicii Cipru, Republicii Letonia, Republicii Lituania, Republicii Ungare, Republicii Malta, Republicii Polone, Republicii Slovenia și Republicii Slovace, în cadrul procesului de aderare la Comunitatea Europeană

(2006/963/CE)

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 133 coroborat cu articolul 300 alineatul (2) primul paragraf prima teză,

având în vedere propunerea Comisiei,

întrucât:

(1)

La 22 martie 2004, Consiliul a autorizat Comisia să inițieze negocieri cu unele state membre ale OMC în conformitate cu articolul XXIV alineatul (6) din GATT din 1994, în cadrul procesului de aderare la Uniunea Europeană a Republicii Cehe, Republicii Estonia, Republicii Cipru, Republicii Letonia, Republicii Lituania, Republicii Ungare, Republicii Malta, Republicii Polone, Republicii Slovenia și Republicii Slovace.

(2)	Negocierile au fost desfășurate de către Comisie în colaborare cu comitetul creat în conformitate cu articolul 133 din tratat și luând în considerare directivele de negociere adoptate de Consiliu.

(3)	Comisia a finalizat negocierile cu privire la încheierea unui acord sub forma unui schimb de scrisori între Comunitatea Europeană și Brazilia.

(4)	Este necesară aprobarea acordului sub forma unui schimb de scrisori,

DECIDE:

Articolul 1

Acordul sub forma unui schimb de scrisori între Comunitatea Europeană și Brazilia privind modificarea concesiilor în listele de angajamente ale Republicii Cehe, Republicii Estonia, Republicii Cipru, Republicii Letonia, Republicii Lituania, Republicii Ungare, Republicii Malta, Republicii Polone, Republicii Slovenia și Republicii Slovace, în cadrul procesului de aderare la Comunitatea Europeană, se aprobă în numele Comunității.

Textul acordului sub forma unui schimb de scrisori se atașează la prezenta decizie.

Articolul 1a

Comisia adoptă normele de aplicare a acordului sub forma unui schimb de scrisori, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 1b alineatul (2) din prezenta decizie.

Articolul 1b

(1) Comisia este asistată de Comitetul de gestionare a cerealelor, instituit în conformitate cu articolul 25 din Regulamentul (CE) nr. 1784/2003 din 29 septembrie 2003 privind organizarea comună a piețelor în sectorul cerealelor (1) sau de comitetul competent pentru produsul în cauză, instituit în conformitate cu articolul corespunzător din regulamentul privind organizarea comună a pieței respective.

(2) Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolele 4 și 7 din Decizia 1999/468/CE (2).

Perioada prevăzută la articolul 4 alineatul (3) din Decizia 1999/468/CE se stabilește la o lună.

Articolul 2

Președintele Consiliului este autorizat să numească persoana împuternicită (persoanele împuternicite) să semneze acordul sub forma unui schimb de scrisori prin care Comunitatea își asumă obligații.

Adoptată la Bruxelles, 18 decembrie 2006.

Pentru Consiliu

Președintele

J.-E. ENESTAM

(1) JO L 270, 21.10.2003, p. 78. Regulament astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 1154/2005 al Comisiei (JO L 187, 19.7.2005, p. 11).

(2) JO L 184, 17.7.1999, p. 23.

11/Volumul 52

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

114

22006A1230(02)

L 397/11

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

ACORD

sub forma unui schimb de scrisori între Comunitatea Europeană și Brazilia privind modificarea concesiilor din listele de angajamente ale Republicii Cehe, Republicii Estonia, Republicii Cipru, Republicii Letonia, Republicii Lituania, Republicii Ungare, Republicii Malta, Republicii Polone, Republicii Slovenia și Republicii Slovace, în cadrul procesului de aderare la Comunitatea Europeană

Bruxelles, 18 decembrie 2006

Stimate domnule,

Ca urmare a inițierii negocierilor între Comunitățile Europene și Brazilia, în conformitate cu articolul XXIV alineatul (6) și articolul XXVIII din GATT 1994, în vederea modificării concesiilor prevăzute în listele de angajamente ale Republicii Cehe, Republicii Estonia, Republicii Cipru, Republicii Letonia, Republicii Lituania, Republicii Ungare, Republicii Malta, Republicii Polone, Republicii Slovenia și Republicii Slovace, în cadrul procesului de aderare la Comunitatea Europeană, s-au convenit cele ce urmează între CE și Brazilia, în vederea încheierii negocierilor inițiate ca urmare a notificării adresate OMC de către CE la 19 ianuarie 2004, în conformitate cu articolul XXIV alineatul (6) din GATT 1994.

CE convine să includă în lista de angajamente, pentru teritoriul vamal al CE-25, concesiile care figurează în lista sa precedentă a CE-15.

CE convine să includă în lista de angajamente pentru CE-25 concesiile care figurează în anexa la prezentul acord.

Prezentul acord intră în vigoare la data la care CE și Brazilia vor proceda la schimbul de scrisori privind acordul, după examinarea de către părți în conformitate cu propriile proceduri. CE va depune toate eforturile pentru a adopta dispozițiile de aplicare corespunzătoare înainte de 1 noiembrie și până la 1 ianuarie 2007.

În numele Comunității Europene

ANEXĂ

—	contingent tarifar alocat țării (Brazilia) de 10 124 tone zahăr brut din trestie destinat rafinării (poziție tarifară 1701 1110), cu nivel contingentar aplicat în cadrul contingentului tarifar de 98 EUR/t;

—	contingent tarifar alocat țării (Brazilia) de 2 332 tone de „bucăți de cocoș sau de găină din speciile domestice” (poziții tarifare 0207 1410, 0207 1450, 0207 1470), cu nivel contingent aplicat în cadrul contingentului tarifar de 0 %;

—	majorare cu 49 tone (erga omnes) a contingentului tarifar comunitar pentru „carcase de pui, proaspete, refrigerate sau congelate” (poziții tarifare 0207 1110, 0207 1130, 0207 1190, 0207 1210, 0207 1290), cu un nivel contingentar aplicat în cadrul contingentului tarifar de 131-162 EUR/t;

—

majorare cu 4 070 tone (erga omnes) a contingentului tarifar comunitar pentru „bucăți de pui, proaspete, refrigerate sau congelate” (poziții tarifare 0207 1310, 0207 1320, 0207 1330, 0207 1340, 0207 1350, 0207 1360, 0207 1370, 0207 1420, 0207 1430, 0207 1440, 0207 1460), cu un nivel contingentar aplicat în cadrul contingentului tarifar de 93-512 EUR/t;

—	majorare cu 1 605 tone (erga omnes) a contingentului tarifar comunitar pentru „bucăți de cocoș sau de găină” (poziție tarifară 0207 1410), cu un nivel contingentar aplicat în cadrul contingentului tarifar de 795 EUR/t;

—

majorare cu 201 tone (erga omnes) a contingentului tarifar comunitar pentru „carne de curcă și curcan, proaspătă, refrigerată sau congelată” (poziții tarifare 0207 2410, 0207 2490, 0207 2510, 0207 2590, 0207 2610, 0207 2620, 0207 2630, 0207 2640, 0207 2650, 0207 2660, 0207 2670, 0207 2680, 0207 2730, 0207 2740, 0207 2750, 0207 2760, 0207 2770), cu un nivel contingentar aplicat în cadrul contingentului tarifar de 93-425 EUR/t;

—	majorare cu 2 485 tone (erga omnes) a contingentului tarifar comunitar pentru „bucăți de curcă sau curcan, congelate” (poziții tarifare 0207 2710, 0207 2720, 0207 2780), cu un nivel contingentar aplicat în cadrul contingentului tarifar de 0 %;

—	deschiderea unui contingent tarifar de 242 074 tone (erga omnes) pentru porumb (pozițiile tarifare 1005 9000 și 1005 1090), cu un nivel contingentar aplicat în cadrul contingentului tarifar de 0 %;

—

deschiderea unui contingent tarifar de 2 838 tone (erga omnes) pentru ananas în conservă, citrice, pere, caise, cireșe, piersici și căpșuni (poziții tarifare 2008 2011, 2008 2019, 2008 2031, 2008 2039, 2008 2071, 2008 3011, 2008 3019, 2008 3031, 2008 3039, 2008 3079, 2008 4011, 2008 4019, 2008 4021, 2008 4029, 2008 4031, 2008 4039, 2008 5011, 2008 5019, 2008 5031, 2008 5039, 2008 5051, 2008 5059, 2008 5071, 2008 6011, 2008 6019, 2008 6031, 2008 6039, 2008 6060, 2008 7011, 2008 7019, 2008 7031, 2008 7039, 2008 7051, 2008 7059, 2008 8011, 2008 8019, 2008 8031, 2008 8039, 2008 8070), cu un nivel contingentar aplicat în cadrul contingentului tarifar de 20 %;

—

deschiderea unui contingent tarifar de 7 044 tone (erga omnes) pentru sucurile de fructe (poziții tarifare 2009 1111, 2009 1119, 2009 1911, 2009 1919, 2009 2911, 2009 2919, 2009 3911, 2009 3919, 2009 4911, 2009 4919, 2009 7911, 2009 7919, 2009 8011, 2009 8019, 2009 8032, 2009 8033, 2009 8035, 2009 8036, 2009 8038, 2009 9011, 2009 9019, 2009 9021, 2009 9029), cu un nivel contingentar aplicat în cadrul contingentului tarifar de 20 %;

—	eliminarea dreptului vamal ad valorem de 9 % pentru concentratele de proteine (poziția tarifară 2106 1080);

—	deschiderea unui contingent tarifar de 107 tone (erga omnes) pentru ciocolată (poziția tarifară 1 806), cu un nivel contingentar aplicat în cadrul contingentului tarifar de 43 %;

—	reducerea dreptului CE consolidat de la 11,2 MIN 22,0 EUR/100 kg/net MAX 56,0 EUR/100 kg/net la 10 MIN 22,0 EUR/100 kg/net MAX 56,0 EUR/100 kg/net pentru tutun (poziția tarifară 2401 1090);

—	modificarea descrierii contingentului tarifar comunitar pentru carnea de vită de calitate superioară (5 000 tone) după cum urmează: „carne de animale din specia bovină de calitate superioară, proaspătă, refrigerată sau congelată, fără os” și indicarea țării furnizoare, Brazilia.

Geneva, 18 decembrie 2006

Stimate domnule,

Referitor la scrisoarea dumneavoastră, cu textul următor:

„Ca urmare a inițierii negocierilor între Comunitățile Europene și Brazilia, în conformitate cu articolul XXIV alineatul (6) și articolul XXVIII din GATT 1994, în vederea modificării concesiilor prevăzute în listele de angajamente ale Republicii Cehe, Republicii Estonia, Republicii Cipru, Republicii Letonia, Republicii Lituania, Republicii Ungare, Republicii Malta, Republicii Polone, Republicii Slovenia și Republicii Slovace, în cadrul procesului de aderare la Comunitatea Europeană, s-au convenit cele ce urmează între CE și Brazilia, în vederea încheierii negocierilor inițiate ca urmare a notificării adresate OMC de către CE la 19 ianuarie 2004, în conformitate cu articolul XXIV alineatul (6) din GATT din 1994.

CE convine să includă în lista de angajamente, pentru teritoriul vamal al CE-25, concesiile care figurează în lista sa precedentă a CE-15.

CE convine să includă în lista de angajamente pentru CE-25 concesiile care figurează în anexa la prezentul acord.

Am onoarea să exprim, prin prezenta scrisoare, acordul guvernului meu.

În numele Guvernului Republicii Federative Brazilia

11/Volumul 52

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

117

32006D0964

L 397/14

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

DECIZIA CONSILIULUI

din 18 decembrie 2006

privind încheierea Acordului între Comunitatea Europeană și Guvernul Canadei de stabilire a unui cadru de cooperare în materie de învățământ superior, de formare și de tineret

(2006/964/CE)

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolele 149 și 150 coroborate cu articolul 300 alineatul (2) primul paragraf prima teză și cu articolul 300 alineatul (3) primul paragraf,

având în vedere propunerea Comisiei,

având în vedere avizul Parlamentului European,

întrucât:

(1)	Prin decizia din 24 octombrie 2005, Consiliul a autorizat Comisia să negocieze cu Guvernul Canadei un acord de reînnoire a programului de cooperare în materie de învățământ superior, de formare și de tineret.

(2)	Comisia a negociat, în numele Comunității, un acord cu Guvernul Canadei, în conformitate cu directivele prevăzute în anexa la decizia menționată.

(3)	Comunitatea și Canada speră să obțină beneficii reciproce dintr-o astfel de cooperare, care trebuie, în ceea ce privește Comunitatea, să fie complementare programelor bilaterale între statele membre și Canada și să furnizeze o valoare adăugată europeană.

(4)	Acordul a fost semnat, în numele Comunității, la 5 decembrie 2006, sub rezerva încheierii sale la o dată ulterioară.

(5)	Acordul trebuie să fie aprobat,

DECIDE:

Articolul 1

(1) Acordul între Comunitatea Europeană și Guvernul Canadei de stabilire a unui cadru de cooperare în materie de învățământ superior, de formare și de tineret este aprobat în numele Comunității.

(2) Textul acordului se atașează la prezenta decizie.

Articolul 2

Delegația Comunității Europene la comisia mixtă prevăzută la articolul 6 din acord este compusă dintr-un reprezentant al Comisiei asistat de câte un reprezentant din fiecare stat membru.

Articolul 3

Președintele Consiliului este autorizat să numească persoana împuternicită să procedeze la notificarea prevăzută la articolul 12 alineatul (1) din acord.

Adoptată la Bruxelles, 18 decembrie 2006.

Pentru Consiliu

Președintele

J.-E. ENESTAM

11/Volumul 52

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

118

22006A1230(03)

L 397/15

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

ACORD

între Comunitatea Europeană și Guvernul Canadei de stabilire a unui cadru de cooperare în materie de învățământ superior, de formare și de tineret

COMUNITATEA EUROPEANĂ,

pe de o parte, și

GUVERNUL CANADEI,

pe de altă parte,

denumite în continuare împreună „părțile”,

LUÂND ACT de faptul că declarația privind relațiile dintre Comunitatea Europeană și Canada, adoptată de către Comunitatea Europeană și statele membre și de către Guvernul Canadei la 22 noiembrie 1990, vizează în mod special consolidarea cooperării reciproce în diverse domenii care implică în mod direct bunăstarea prezentă și viitoare a cetățenilor lor, precum schimburile și proiectele comune în domeniul educației și culturii, inclusiv schimburile academice și schimburile de tineri;

LUÂND ACT de faptul că declarația politică și planul de acțiune comune Canada-Uniunea Europeană, adoptate la 17 decembrie 1996, prevăd că, pentru reînnoirea legăturilor fondate pe culturi și valori comune, părțile încurajează contactele dintre cetățenii lor, la toate nivelurile, în special în rândul tinerilor, și că planul de acțiune comun anexat la declarație încurajează părțile să consolideze cooperarea dintre ele și prin Acordul dintre Comunitatea Europeană și Guvernul Canadei de stabilire a unui program de cooperare în domeniul învățământului superior și al formării, ratificat în 1996;

LUÂND ACT de faptul că programul de parteneriat UE-Canada, adoptat la 18 martie 2004, în cadrul reuniunii comune la nivel înalt UE-Canada, evocă necesitatea identificării unor noi mijloace propice creării de legături între populațiile noastre respective, în special prin extinderea, atât din partea canadiană, cât și din partea Comunității Europene, a domeniului programelor de schimburi pentru tineri și prin explorarea mijloacelor care permit consolidarea și extinderea sferei de cooperare între CE și Canada în momentul reînnoirii Acordului dintre Comunitatea Europeană și Guvernul Canadei de reînnoire a unui program de cooperare în domeniul învățământului superior și al formării, ratificat în martie 2001;

LUÂND ACT de faptul că declarația comună adoptată în cadrul reuniunii la nivel înalt UE-Canada din 19 iunie 2005 evocă, printre altele, intenția liderilor europeni și canadieni de reînnoire, consolidare și extindere a domeniului Acordului de reînnoire a unui program de cooperare în domeniul învățământului superior și al formării, ratificat în martie 2001, în special prin adăugarea cooperării în materie de tineret, pentru a consolida cooperarea academică și schimburile transatlantice între cetățenii noștri;

AVÂND ÎN VEDERE respectarea strictă a competențelor statelor membre ale Comunității Europene și a competențelor legislative ale provinciilor și teritoriilor canadiene în domeniile învățământului și formării, precum și a autonomiei instituțiilor de învățământ superior și de formare;

AVÂND ÎN VEDERE CĂ adoptarea și punerea în aplicare a acordurilor din 1996 și 2001 privind învățământul superior și formarea duc la îndeplinirea angajamentelor asumate în declarațiile Uniunii Europene și ale Canadei și că această cooperare a avut efecte extrem de benefice pentru ambele părți;

RECUNOSCÂND contribuția crucială a învățământului superior și a formării la dezvoltarea resurselor umane capabile să participe la o economie mondială fondată pe cunoaștere;

RECUNOSCÂND că această cooperare în domeniul învățământului superior, al formării și tineretului ar trebui să vină în completarea celorlalte inițiative relevante de cooperare între Comunitatea Europeană și Canada;

RECUNOSCÂND importanța faptului de a lua în considerare munca depusă în domeniul învățământului superior și al formării de către organizațiile internaționale care participă activ în aceste domenii, precum OCDE, UNESCO și Consiliul Europei;

RECUNOSCÂND că părțile au un interes comun de cooperare în domeniul învățământului superior, al formării și tineretului, în cadrul unei cooperări mai extinse între Comunitatea Europeană și Canada;

SPERÂND să obțină un profit reciproc din cooperarea în domeniul învățământului superior, al formării și tineretului;

RECUNOSCÂND necesitatea extinderii accesului la activitățile sprijinite în temeiul prezentului acord, în special cele din sectoarele formării și tineretului;

DORIND să reînnoiască baza unei cooperări continue în domeniul învățământului superior și al formării,

CONVIN DUPĂ CUM URMEAZĂ:

Articolul 1

Obiect

Prezentul acord stabilește un cadru de cooperare în materie de învățământ superior, de formare și de tineret între Comunitatea Europeană și Canada.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului acord, se înțelege prin:

1.	„instituție de învățământ superior”: orice instituție care, în conformitate cu legislația sau practicile aplicabile ale uneia sau alteia dintre părți, conferă calificări sau diplome de studii superioare, indiferent de denumirea acestora;

„instituție de formare”: orice tip de instituție publică, semipublică sau privată care, indiferent de denumirea acesteia, în conformitate cu legislația sau practicile aplicabile ale uneia sau alteia dintre părți, concepe sau realizează activități de învățământ sau formare profesională, de perfecționare, de reciclare sau de reconversie profesională, contribuind la obținerea unor titluri recunoscute de autoritățile competente;

3.	„student”: orice persoană care urmează o formă de învățământ, cursuri sau programe de formare organizate de instituțiile de învățământ superior sau de formare, în sensul prezentului articol, și care este recunoscută sau susținută financiar de autoritățile competente;

„tineret”: domeniile de activitate legate de învățământul nonformal și informal, care beneficiază de intervenția organizațiilor de tineret și a altor asociații din acest sector, precum și a animatorilor de tineret, a liderilor de tineret și a celorlalți actori care desfășoară activități pentru sau cu tineri.

Articolul 3

Obiective

(1) Obiectivele generale ale prezentului acord constau în:

(a)	promovarea înțelegerii reciproce între populațiile Comunității Europene și Canadei, în special prin familiarizarea cu limbile, culturile și instituțiile respective ale acestora;

(b)	ameliorarea calității resurselor umane, atât în Comunitatea Europeană, cât și în Canada, prin facilitarea deprinderii competențelor necesare pentru a face față provocărilor unei economii mondiale bazate pe cunoaștere.

(2) Obiectivele specifice ale prezentului acord constau în:

(a)	conferirea unei dimensiuni europene și canadiene mai pronunțate și cu valoare adăugată acestei cooperări transatlantice în materie de învățământ superior, de formare și de tineret;

(b)	facilitarea schimburilor transatlantice între cetățenii Uniunii Europene și ai Canadei;

(c)	contribuția la dezvoltarea instituțiilor de învățământ superior și de formare, precum și a structurilor și organismelor din sectorul de tineret;

(d)	promovarea și/sau consolidarea parteneriatelor între părțile implicate activ în domeniul învățământului superior, al formării și al tineretului din cadrul Comunității și din Canada;

(e)	contribuția la dezvoltarea profesională a persoanelor, concomitent cu îndeplinirea obiectivelor generale ale prezentului acord;

(f)	diversificarea posibilităților de dialog și de schimburi privind politica pentru tineri și activitatea tinerilor.

(3) Obiectivele operaționale ale prezentului acord constau în:

(a)	susținerea colaborării între instituțiile de învățământ superior și de formare, în vederea promovării și elaborării de programe comune de studii și/sau de formare, precum și a promovării și dezvoltării mobilității studenților;

(b)	îmbunătățirea calității mobilității transatlantice a studenților, prin promovarea transparenței, a recunoașterii reciproce a calificărilor și a perioadelor de studiu și de formare și, dacă este cazul, a transferabilității creditelor academice;

(c)	susținerea colaborării între organismele publice și cele private din sectoarele învățământului superior, formării și de tineret, în vederea stimulării dezbaterii și schimbului de experiență asupra politicilor în cauză;

(d)	susținerea mobilității transatlantice a profesioniștilor din acest sector (inclusiv a profesioniștilor din domeniul formării), în vederea îmbunătățirii înțelegerii și cunoașterii specializate reciproce ale problemelor referitoare la relațiile dintre Comunitatea Europeană și Canada;

(e)	susținerea colaborării dintre structurile și organismele din sectorul de tineret, precum și dintre animatorii, responsabilii pentru activitățile de tineret și alți agenți din acest sector, în vederea promovării schimburilor de bune practici și dezvoltării rețelelor.

Articolul 4

Principii

Cooperarea în temeiul prezentului acord are loc pe baza următoarelor principii:

1.	respectarea strictă a competențelor statelor membre ale Comunității Europene și a competențelor legislative ale provinciilor și teritoriilor canadiene în domeniile învățământului și formării, precum și al autonomiei instituțiilor de învățământ superior și de formare;

2.	echilibrul global al avantajelor care rezultă din activitățile desfășurate în temeiul prezentului acord;

3.	participarea intensă a diferitelor state membre ale Comunității Europene și a provinciilor și teritoriilor canadiene;

4.	recunoașterea întregii diversități culturale, sociale și economice a Comunității Europene și a Canadei;

consolidarea colaborării dintre Comunitatea Europeană și Canada și complementaritatea față de programele bilaterale desfășurate între statele membre ale Comunității Europene și Canada, precum și față de celelalte programe și inițiative ale Comunității Europene și Canadei în materie de învățământ superior, de formare și de tineret.

Articolul 5

Cooperare

Cooperarea este pusă în aplicare prin intermediul acțiunilor descrise în anexă, care constituie parte integrantă a prezentului acord.

Articolul 6

Comisie mixtă

(1) Se instituie o comisie mixtă. Aceasta este formată din reprezentanți ai fiecărei părți.

(2) Funcțiile comisiei mixte sunt:

(a)	trecerea în revistă a activităților de cooperare în sensul prezentului acord;

(b)	prezentarea unui raport asupra nivelului, stadiului și eficienței activităților de cooperare desfășurate în conformitate cu obiectivele și principiile prezentului acord;

(c)	informarea reciprocă privind evoluțiile recente, politicile, noile tendințe și practicile inovatoare referitoare la învățământul superior, la formare și la tineret.

(3) Comisia mixtă face tot posibilul să se întrunească o dată la doi ani, alternativ, în Uniunea Europeană și Canada. Alte reuniuni pot fi stabilite de comun acord.

(4) Deciziile comisiei mixte sunt luate prin consens. Procesul-verbal al fiecărei reuniuni este aprobat de către persoanele alese de fiecare dintre cele două părți să prezideze reuniunea împreună; acesta este comunicat, împreună cu raportul, comitetului mixt de cooperare înființat prin Acordul-cadru de cooperare comercială și economică din 1976 dintre Comunitățile Europene și Canada, precum și miniștrilor în cauză ai fiecărei părți.

Articolul 7

Monitorizare și evaluare

Dacă este cazul, cooperarea face obiectul unei monitorizări și al unei evaluări realizate în colaborare, astfel încât să permită, în cazul în care este necesar, reorientarea activităților de cooperare în funcție de nevoile și posibilitățile care apar în cursul desfășurării acestora.

Articolul 8

Finanțare

(1) Cooperarea prevăzută de prezentul acord se efectuează sub rezerva mijloacelor financiare disponibile, precum și a actelor cu putere de lege și a normelor administrative, a politicilor și a programelor care se aplică în Comunitatea Europeană și în Canada. Finanțarea se efectuează în baza parității globale între părți.

(2) Fiecare parte furnizează mijloace financiare pentru beneficiul direct:

—	în cazul Comunității Europene, al resortisanților unui stat membru sau al persoanelor recunoscute de către un stat membru ca având statutul oficial de rezidenți permanenți;

—	în cazul Canadei, al cetățenilor săi și al rezidenților permanenți, astfel cum sunt definiți în dreptul canadian.

(3) Cheltuielile efectuate de comisia mixtă sau în numele acesteia sunt suportate de partea căreia îi aparțin membrii respectivi. Cheltuielile, altele decât cele de călătorie și ședere, direct legate de reuniunile comisiei mixte, sunt suportate de partea gazdă.

Articolul 9

Intrarea personalului

Fiecare parte ia toate măsurile și face tot ceea ce este necesar pentru a facilita intrarea pe teritoriul său și ieșirea de pe teritoriul său a personalului, studenților, materialului și echipamentelor celeilalte părți, implicate sau utilizate în activitățile de cooperare desfășurate în temeiul prezentului acord, în conformitate cu actele cu putere de lege și cu normele administrative ale fiecărei părți.

Articolul 10

Alte acorduri

(1) Prezentul acord nu aduce atingere activităților de cooperare desfășurate în temeiul altor acorduri între părți.

(2) Prezentul acord nu aduce atingere acordurilor bilaterale existente sau viitoare între anumite state membre ale Comunității Europene și Canada, în domeniile prevăzute de prezentul acord.

Articolul 11

Domeniul teritorial de aplicare a prezentului acord

Prezentul acord se aplică pe teritoriile care intră sub incidența Tratatului de instituire a Comunității Europene și în condițiile prevăzute de tratatul amintit, pe de o parte, și pe teritoriul Canadei, pe de altă parte.

Articolul 12

Dispoziții finale

(1) Fiecare parte notifică celeilalte părți, în scris, consimțământul de a fi parte la prezentul acord. Acordul intră în vigoare în prima zi a lunii următoare datei la care ultima parte a notificat consimțământul său celeilalte părți.

(2) Prezentul acord rămâne în vigoare pe o perioadă de opt ani, după care poate fi prelungit prin acordul scris al părților.

(3) Prezentul acord poate fi modificat prin acordul comun scris al părților.

(4) Orice modificare sau prelungire se efectuează în scris și intră în vigoare la o dată stabilită de ambele părți.

(5) Fiecare parte poate denunța prezentul acord, în orice moment, prin intermediul unui preaviz scris de douăsprezece luni. Expirarea sau denunțarea prezentului acord nu afectează valabilitatea sau durata oricărei dispoziții luate în temeiul acestuia și nici obligațiile stabilite în conformitate cu anexa la prezentul acord.

DREPT CARE, subsemnații au semnat prezentul acord.

Adoptat la Helsinki, la 5 decembrie 2006, în două exemplare originale, în limbile cehă, daneză, engleză, estonă, franceză, finlandeză, germană, greacă, italiană, letonă, lituaniană, maghiară, malteză, olandeză, polonă, portugheză, slovacă, slovenă, spaniolă și suedeză, toate textele fiind deopotrivă autentice.

Por la Comunidad Europea

Za Evropské společenství

For Det Europæiske Fællesskab

Für die Europäische Gemeinschaft

Euroopa Ühenduse nimel

Για την Ευρωπαϊκή Κοινότητα

For the European Community

Pour la Communauté européenne

Per la Comunità europea

Eiropas Kopienas vārdā

Europos bendrijos vardu

Az Európai Közösség részéről

Għall-Komunità Ewropea

Voor de Europese Gemeenschap

W imieniu Wspólnoty Europejskiej

Pela Comunidade Europeia

Za Európske spoločenstvo

Za Evropsko skupnost

Euroopan yhteisön puolesta

För Europeiska gemenskapens vägnar

Por el Gobierno de Canadá

Za vládu Kanady

For Canadas regering

Für die Regierung Kanadas

Kanada valitsuse nimel

Για την Κυβέρνηση του Καναδά

For the Government of Canada

Pour le gouvernement du Canada

Per il governo del Canada

Kanādas valdības vārdā

Kanados Vyriausybės vardu

Kanada Kormánya részéről

Għall-Gvern tal-Kanada

Voor de Regering van Canada

W imieniu Rządu Kanady

Pelo Governo do Canadá

Za vládu Kanady

Za vlado Kanade

Kanadan hallituksen puolesta

För Kanadas regering

ANEXĂ

ACȚIUNI

1. Acțiune privind învățământul superior și formarea

1.1. Părțile acordă sprijin instituțiilor de învățământ superior și instituțiilor de formare care constituie consorții comune CE-Canada în vederea realizării de proiecte comune în domeniul învățământului superior și al formării.

1.2. Fiecare consorțiu comun trebuie să fie constituit printr-un parteneriat multilateral care reunește instituții din cel puțin două dintre statele membre ale Comunității Europene și din cel puțin două provincii sau teritorii din Canada.

1.3. Activitățile consorțiilor comune trebuie să implice, în principiu, mobilitatea transatlantică a studenților în contextul programelor comune de studii, recunoașterea reciprocă a creditelor academice și pregătirea lingvistică și culturală, având ca scop o paritate a circulației din fiecare direcție.

1.4. Autoritățile competente din cadrul fiecărei părți hotărăsc de comun acord temele prioritare care pot face obiectul cooperării în cadrul consorțiilor comune CE-Canada.

1.5. Părțile pot acorda un ajutor financiar mobilității studenților în vederea constituirii de consorții comune care să reunească instituții de învățământ superior și/sau formare profesională care și-au demonstrat deja excelența în realizarea de proiecte comune finanțate de părți.

2. Acțiune pentru tineret

Părțile pot acorda un ajutor financiar pentru activitățile care implică intervenția structurilor și a organismelor din sectorul de tineret, a animatorilor de tineret, a liderilor de tineret și a altor agenți din acest sector. Aceste activități pot include seminarii, cursuri de formare, vizite de formare prin experiența practică și vizite de studii cu teme bine definite, de exemplu, cetățenia, diversitatea culturală, munca de interes colectiv sau voluntariat și recunoașterea învățământului nonformal și informal.

3. Acțiuni complementare

3.1. Părțile pot susține un număr limitat de activități complementare în conformitate cu obiectivele prezentului acord, inclusiv schimburile de experiență și de bună practică, punerea în comun a resurselor și a materialelor în format electronic, în materie de învățământ superior, de formare și de tineret.

3.2. Părțile pot acorda un ajutor financiar măsurilor axate pe politici care implică intervenția organismelor din sectoarele de învățământ superior, formare și tineret; aceste măsuri pot include studii, conferințe, seminarii, grupuri de lucru, ateliere de dezvoltare profesională și evaluări comparative și pot atinge probleme transversale legate de învățământul superior și formarea profesională, inclusiv recunoașterea calificărilor și transferul creditelor în cadrul Sistemului european de credite transferabile (ECTS).

3.3. Părțile pot acorda un ajutor financiar pentru mobilitatea profesioniștilor (inclusiv noilor licențiați sau profesioniștilor în curs de formare), dornici să urmeze studii de scurtă durată sau programe de formare destinate dezvoltării competențelor specializate în domeniile de interes deosebit pentru consolidarea relațiilor dintre CE și Canada, care urmează a fi stabilite de către părți.

3.4. Părțile pot acorda un ajutor financiar unei asociații de foști studenți din care fac parte studenții care au participat la schimburile realizate de consorțiile CE-Canada în domeniul învățământului superior și al formării profesionale. Această asociație de foști studenți poate fi administrată de una sau mai multe organizații desemnate de comun acord de către părți.

Gestionarea acțiunilor

1. Fiecare parte poate susține financiar activitățile prevăzute de prezentul acord.

2. Administrarea acțiunilor este asigurată de funcționari competenți ai fiecărei părți. Aceasta poate consta în:

—	determinarea regulilor și a procedurilor de prezentare a propunerilor, inclusiv elaborarea unui ghid comun de utilizare pentru candidați;

—	stabilirea calendarului pentru publicarea cererilor de oferte, precum și pentru prezentarea și selectarea propunerilor;

—	furnizarea de informații privind activitățile care intră sub incidența prezentului acord și realizarea acestora;

—	numirea de consilieri și experți universitari, inclusiv pentru evaluarea independentă a propunerilor;

—	recomandarea unor proiecte de finanțare autorităților competente ale fiecărei părți;

—	asigurarea gestiunii financiare;

—	asigurarea monitorizării și evaluării programului printr-o metodă care să se bazeze pe colaborare.

3. În principiu, Comunitatea Europeană va acorda un ajutor (inclusiv burse) partenerilor de proiect europeni, iar Canada, partenerilor canadieni.

Măsuri de asistență tehnică

Părțile furnizează fonduri pentru achiziționarea serviciilor necesare punerii în aplicare optime a prezentului acord; în special, părțile pot organiza seminarii, colocvii sau alte reuniuni de experți, pot desfășura activități de evaluare, de publicare sau de difuzare a informațiilor conexe.

11/Volumul 52

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

125

32006R1933

L 405/35

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

REGULAMENTUL (CE) NR. 1933/2006 AL CONSILIULUI

din 21 decembrie 2006

de retragere temporară a accesului Republicii Belarus la preferințele tarifare generalizate

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 133,

având în vedere propunerea Comisiei,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 980/2005 al Consiliului din 27 iunie 2005 de aplicare a unui sistem de preferințe tarifare generalizate (1), în special articolul 20 alineatul (4),

întrucât:

(1)	În conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 980/2005, Republica Belarus (denumită în continuare „Belarus”) este o țară beneficiară a sistemului de preferințe tarifare generalizate al Comunității.

(2)

La 29 ianuarie 2003, Confederația Internațională a Sindicatelor Libere (CISL), Confederația Europeană a Sindicatelor (CES) și Confederația Mondială a Muncii (CMM) au adresat Comisiei o cerere comună pentru a se proceda la o anchetă în temeiul articolului 27 din Regulamentul (CE) nr. 2501/2001 al Consiliului din 10 decembrie 2001 privind aplicarea unui sistem de preferințe tarifare generalizate pentru perioada 1 ianuarie 2002-31 decembrie 2004 (2), cu privire la presupusele încălcări ale libertății sindicale și ale dreptului la negociere colectivă în Belarus.

(3)	Comisia a examinat această cerere în consultare cu comitetul pentru preferințe generalizate și a decis, prin decizia din 29 decembrie 2003 (3), deschiderea unei anchete. S-au căutat informații de la părțile în cauză prin intermediul publicării unui anunț (4).

(4)

Autoritățile din Belarus au fost informate în mod oficial în legătură cu deschiderea anchetei. Acestea au negat orice încălcare a convențiilor nr. 87 (privind libertatea sindicală și protecția dreptului sindical) și nr. 98 (privind dreptul de organizare și de negociere colectivă) ale Organizației Internaționale a Muncii (OIM).

(5)

Cu toate acestea, informațiile adunate de Comisie în cursul anchetei desfășurate în consultare cu comitetul de preferințe generalizate au confirmat existența unor încălcări grave și sistematice ale libertății sindicale și ale dreptului la negociere colectivă prevăzute de convențiile nr. 87 și nr. 98 ale OIM. Printre altele, Comisia a aflat că OIM a analizat situația din Belarus cu privire la aceste două convenții și a lansat propria anchetă în noiembrie 2003. Raportul comisiei de anchetă a OIM, din iulie 2004, cuprindea douăsprezece recomandări cu privire la măsurile specifice care trebuie luate pentru a ameliora situația din Belarus. Belarusul a fost invitat de îndată să pună în aplicare aceste măsuri înainte de 1 iunie 2005, dar fără niciun efect. Pe baza acestor recomandări și a propriilor sale observații, Comisia a considerat că suspendarea temporară a regimului preferențial este justificată.

(6)

La 17 august 2005, Comisia a decis să procedeze la monitorizarea și evaluarea situației drepturilor referitoare la muncă în Belarus (5). Anunțul începerii perioadei de șase luni în vederea acestor monitorizări și evaluări (6) conținea o declarație de intenție a Comisiei de a prezenta Consiliului o propunere de retragere temporară a preferințelor comerciale, dacă, înainte de încheierea acestei perioade, Belarusul nu se angajează să ia măsurile necesare pentru a se conforma principiilor enunțate în declarația OIM din 1998 privind principiile și drepturile fundamentale la locul de muncă, astfel cum se arată în cele douăsprezece recomandări ale comisiei de anchetă a OIM din iulie 2004. Autoritățile din Belarus au fost informate oficial despre această decizie și despre acest anunț.

(7)

Belarus nu și-a asumat angajamentul cerut la încheierea perioadei de monitorizare și evaluare de șase luni și, după cum se menționează mai jos, nici în cursul lunilor care au urmat. În schimb, la 30 martie 2006, autoritățile din Belarus au prezentat Comisiei un document referitor la situația drepturilor și libertății sindicale din această țară. Comisia a analizat acest document, dar a ajuns la concluzia că nu cuprinde suficiente dovezi privind asumarea unui angajament.

(8)

Între timp, Consiliul de administrație al OIM adoptă raportul de monitorizare al Comitetului pentru libertatea sindicală în martie 2006, în care respectivul comitet subliniază agravarea efectivă a situației drepturilor sindicale din Belarus și invită de urgență autoritățile bieloruse să ia, fără întârziere, măsuri concrete.

(9)

De asemenea, Comisia a primit o comunicare la data de 16 mai 2006, de la autoritățile bieloruse, referitoare la situația drepturilor libertății sindicale din Belarus. La fel ca în cazul documentului din 30 martie 2006 menționat anterior, după o analiză aprofundată, Comisia a ajuns la concluzia că această comunicare nu conține niciun semn de angajament și niciun indiciu convingător de ameliorare a situației. Această evaluare a situației din Belarus a fost împărtășită de Comisia de aplicare a normelor Conferinței Internaționale a Muncii în raportul din iunie 2006, în care deplânge persistența guvernului din Belarus în abținerea de a pune în aplicare recomandările și subliniază necesitatea adoptării unor măsuri rapide pentru a putea înregistra progrese reale și concrete. La rândul său, Conferința Internațională a Muncii din iunie 2006, organizată sub auspiciile OIM, a calificat nepunerea în practică a celor douăsprezece recomandări, pe care Belarus continuă să le ignore din 2004, ca un caz de abținere persistentă de a acționa. Această clasificare excepțională nu se utilizează decât în cazuri extrem de grave și sistematice de nerespectare a unei convenții ratificate.

(10)

Comisia a analizat cu atenție evoluțiile recente din Belarus, în special o scrisoare a Belarusului din data de 14 octombrie 2006 prezentată Comisiei la 17 octombrie 2006. În locul unui angajament efectiv sau al unor probe evidente privind ameliorarea situației, scrisoarea evocă, încă o dată, posibile intenții, dar nu conține nicio indicație cu privire la punerea efectivă în aplicare a convențiilor nr. 87 și nr. 98 ale OIM. Încălcarea principiilor stabilite în convențiile nr. 87 și nr. 98 ale OIM persistă.

(11)	Ținând seama de cele menționate anterior, acordul preferențial pentru produsele originare din Belarus ar trebui să fie retras temporar, până când se va stabili, printr-o decizie, că motivele care justifică această retragere temporară nu mai există.

(12)	Prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare la șase luni de la adoptarea sa, dacă, până la această dată, nu se stabilește, printr-o decizie, că motivele care îl justifică nu mai există,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Acordul preferențial pentru produsele originare din Belarus prevăzut de Regulamentul (CE) nr. 980/2005 este retras temporar.

Articolul 2

Consiliul, hotărând cu majoritate calificată la propunerea Comisiei, restabilește acordul preferențial pentru produsele originare din Belarus în cazul în care încetează încălcările libertății sindicale și ale dreptului la negocierea colectivă din Belarus.

Articolul 3

Prezentul regulament intră în vigoare la 21 iunie 2007.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 21 decembrie 2006.

Pentru Consiliu

Președintele

J. KORKEAOJA

(1) JO L 169, 30.6.2005, p. 1.

(2) JO L 346, 31.12.2001, p. 1. Regulament astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 980/2005.

(3) Decizia 2004/23/CE a Comisiei din 29 decembrie 2003 privind deschiderea unei anchete în temeiul articolului 27 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 2501/2001 al Consiliului cu privire la încălcarea libertății sindicale în Belarus (JO L 5, 9.1.2004, p. 90).

(4) JO C 40, 14.2.2004, p. 4.

(5) Decizia 2005/616/CE a Comisiei din 17 august 2005 privind monitorizarea și evaluarea situației drepturilor referitoare la muncă în Belarus în vederea retragerii temporare a preferințelor comerciale (JO L 213, 18.8.2005, p. 16).

(6) JO C 240, 30.9.2005, p. 41.

11/Volumul 52

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

127

32006R1934

L 405/41

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

REGULAMENTUL (CE) NR. 1934/2006 AL CONSILIULUI

din 21 decembrie 2006

privind stabilirea unui instrument financiar pentru cooperarea cu țările industrializate și celelalte țări și teritorii cu venituri ridicate

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 181 A,

având în vedere propunerea Comisiei,

având în vedere avizul Parlamentului European,

întrucât:

(1)

În ultimii zece ani, Comunitatea a continuat să consolideze relațiile bilaterale cu un număr mare de țări industrializate și alte țări și teritorii cu venituri ridicate din diverse regiuni ale lumii, în special din America de Nord, din Asia de Est și din Australasia, dar și din Asia de Sud-Est și din regiunea Golfului. În plus, aceste relații s-au extins la un ansamblu din ce în ce mai mare de subiecte și domenii, atât în sfera economică, cât și dincolo de aceasta.

(2)

Este în interesul Comunității să își intensifice relațiile cu țările și teritoriile industrializate ale căror structuri și valori politice, economice și instituționale sunt adesea apropiate de ale sale și care sunt parteneri importanți în relațiile politice și comerciale bilaterale, precum și actori importanți în forurile internaționale și în materie de guvernare mondială. Acest lucru va constitui un factor important pentru consolidarea rolului și poziției Uniunii Europene în lume, pentru consolidarea instituțiilor multilaterale și pentru contribuția adusă echilibrului și dezvoltării economiei mondiale și a sistemului internațional.

(3)

Uniunea Europeană și țările industrializate și celelalte țări și teritorii cu venituri ridicate au convenit să consolideze relațiile dintre ele și să coopereze în domeniile în care împărtășesc interese comune prin diverse instrumente bilaterale, precum acorduri, declarații, planuri de acțiune și alte documente similare.

(4)

În conformitate cu principiile stabilite în aceste instrumente bilaterale, Comunitatea pune în aplicare o politică de cooperare în vederea creării unui mediu favorabil desfășurării și dezvoltării relațiilor dintre Comunitate și aceste țări și teritorii. Activitățile de cooperare vor contribui la consolidarea prezenței și imaginii Europei în aceste țări, la încurajarea schimburilor, în special pe plan economic, comercial, universitar sau cultural, și la interacțiunea dintre diverși actori ai celor două părți.

(5)

Uniunea Europeană este fondată pe principiile democrației, statului de drept, bunei guvernări și respectării drepturilor omului și libertăților fundamentale. Acțiunile întreprinse de Comunitate în temeiul prezentului regulament ar trebui să contribuie la obiectivul general care constă în dezvoltarea și consolidarea acestor principii în țările și regiunile partenere prin intermediul dialogului și al cooperării.

(6)

Promovarea, în cadrul unui instrument unic, a diverselor inițiative de cooperare bilaterală cu țările industrializate și celelalte țări și teritorii cu venituri ridicate va permite crearea unor economii de scară, a unor efecte de sinergie și îmbunătățirea eficacității și imaginii acțiunii comunitare.

(7)

În vederea îndeplinirii obiectivelor prezentului regulament, este necesară adoptarea unei abordări diferențiate și punerea la punct a unei cooperări cu țările partenere, cooperare care să țină seama de cadrul economic, social și politic ale acestora, precum și de interesele, strategiile și prioritățile proprii Comunității.

(8)

Prezentul regulament presupune abrogarea Regulamentului (CE) nr. 382/2001 al Consiliului din 26 februarie 2001 privind punerea în aplicare a proiectelor de promovare a cooperării și relațiilor comerciale între Uniunea Europeană și țările industrializate din America de Nord, Extremul Orient și Australasia și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1035/1999 (1).

(9)

Deoarece obiectivele prezentului regulament, respectiv promovarea unei cooperări consolidate între Comunitate și țările industrializate și celelalte țări și teritorii cu venituri ridicate, nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre și, în consecință, pot fi realizate mai bine la nivel comunitar, Comunitatea poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratat. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este enunțat în respectivul articol, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea acestor obiective.

(10)	Măsurile necesare pentru punerea în aplicare a prezentului regulament ar trebui adoptate în conformitate cu Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a normelor privind exercitarea competențelor de executare conferite Comisiei (2),

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Obiectiv

(1) Finanțarea comunitară sprijină cooperarea economică, financiară și tehnică și orice altă formă de cooperare care ține de competența Comunității cu țările industrializate și celelalte țări și teritorii cu venituri ridicate.

(2) Obiectivul principal al cooperării cu țările și teritoriile menționate la alineatul (1) este de a furniza, pentru fiecare dintre acestea, un răspuns la necesitatea de a consolida legăturile și de a-și lua, alături de acestea, mai multe angajamente pe bază bilaterală, regională sau multilaterală pentru a crea un mediu mai favorabil dezvoltării relațiilor dintre Comunitate și aceste țări și teritorii și de a favoriza dialogul, promovând, în același timp, interesele Comunității.

Articolul 2

Sfera de aplicare

(1) Cooperarea cu țările industrializate și celelalte țări și teritorii cu venituri ridicate are ca scop instituirea de relații cu parteneri ale căror structuri și valori politice, economice și instituționale sunt adesea apropiate de cele ale Comunității și care sunt parteneri importanți în relațiile bilaterale și actori importanți în forurile internaționale și în materie de guvernare mondială. Această cooperare include, de asemenea, țările și teritoriile recent industrializate sau cu venit ridicat cu care Comunitatea are un interes strategic de intensificare a legăturilor.

(2) În sensul prezentului regulament, țările industrializate și celelalte țări și teritorii cu venituri ridicate includ țările și teritoriile enumerate în anexă și sunt denumite în continuare „țări partenere”. Cu toate acestea, în circumstanțe justificate în mod corespunzător și pentru promovarea cooperării la nivel regional, Comisia poate decide, la adoptarea programelor de acțiune menționate la articolul 6, că unele țări care nu sunt menționate în anexă sunt eligibile, în cazul în care proiectul sau programul care trebuie pus în aplicare are un caracter regional sau transfrontalier. Această posibilitate poate fi prevăzută în programele multianuale de cooperare menționate la articolul 5. Comisia modifică lista din anexă în funcție de modificările aduse cu regularitate propriei liste de către Comitetul de Asistență pentru Dezvoltare al OCDE și informează Consiliul în legătură cu aceste modificări.

Articolul 3

Principii generale

(1) Uniunea Europeană este fondată pe principiul libertății, al democrației, al respectării drepturilor omului și libertăților fundamentale și al statului de drept și caută să promoveze aceste principii în țările partenere prin intermediul dialogului și al cooperării.

(2) În sensul punerii în aplicare a prezentului regulament, se adoptă o abordare diferențiată, dacă este cazul, în vederea punerii la punct a unei cooperări cu țările partenere, cooperare care să țină seama de cadrul economic, social și politic al acestora, precum și interesele, strategiile și prioritățile proprii Comunității.

(3) Măsurile finanțate în temeiul prezentului regulament acoperă domeniile de cooperare enunțate în special în instrumentele, acordurile, declarațiile și planurile de acțiune dintre Comunitate și țările partenere, precum și domeniile care răspund intereselor proprii Comunității.

(4) În ceea ce privește măsurile finanțate în temeiul prezentului regulament, Comunitatea se angajează să garanteze coerența acestora cu alte domenii de acțiune externă, precum și cu alte politici comunitare relevante. Această coerență este asigurată de definirea politicilor, planificarea strategică și de programarea și punerea în aplicare a măsurilor.

(5) Măsurile finanțate în temeiul prezentului regulament completează eforturile depuse de statele membre și organismele publice comunitare și aduc o valoare adăugată acestor eforturi, inclusiv în domeniul relațiilor comerciale.

Articolul 4

Domenii de cooperare

Finanțarea comunitară sprijină acțiuni de cooperare în conformitate cu articolul 1 și este compatibilă cu scopul general, sfera de aplicare, obiectivele și principiile generale ale prezentului regulament. Este necesară acordarea unei atenții speciale acțiunilor, care pot avea o dimensiune regională, în următoarele domenii de cooperare:

1.	promovarea cooperării, parteneriatelor și întreprinderilor comune între actorii economici, universitari și științifici ai Comunității și ai țărilor partenere;

2.	stimularea comerțului bilateral, a fluxurilor de investiții și a parteneriatelor economice;

3.	promovarea dialogului între actorii politici, economici și sociali și alte organizații neguvernamentale din sectoarele relevante ale Comunității și ale țărilor partenere;

4.	promovarea legăturilor între popoare, a programelor de formare și de învățământ și a schimburilor intelectuale și consolidarea înțelegerii reciproce dintre diversele culturi și civilizații;

5.	promovarea proiectelor desfășurate în cooperare în domenii precum cercetarea, științele și tehnologia, energia, transporturile și mediul înconjurător – inclusiv schimbările climatice -, vămile, chestiunile financiare și oricare alt domeniu de interes comun pentru Comunitate și țările partenere;

6.	consolidarea cunoașterii, a înțelegerii și a imaginii Uniunii Europene în țările partenere;

susținerea inițiativelor specifice, precum munca de cercetare, studiile, proiectele-pilot sau proiectele comune, menite să răspundă, în mod flexibil și eficient, obiectivelor cooperării care decurg din evoluția relațiilor bilaterale ale Comunității cu țările partenere sau care au ca scop consolidarea și intensificarea relațiilor bilaterale cu aceste țări.

Articolul 5

Programarea și alocarea fondurilor

(1) Acțiunile menite să promoveze cooperarea în temeiul prezentului regulament se desfășoară în cadrul programelor de cooperare multianuale privind cooperarea cu țările partenere sau cu o parte dintre acestea. Comisia stabilește programele multianuale de cooperare și specifică sfera de aplicare a acestora.

(2) Programele multianuale de cooperare sunt stabilite pentru o perioadă care nu depășește perioada de valabilitate a prezentului regulament. Aceste programe definesc interesele strategice și prioritățile Comunității, obiectivele generale și rezultatele estimate. Acestea specifică, de asemenea, domeniile alese pentru finanțarea comunitară și stabilesc alocările financiare indicative, în mod global, pentru fiecare domeniu prioritar și pentru fiecare țară sau grup de țări partenere, pentru perioada respectivă, dacă este cazul, sub formă de limite. Programele multianuale de cooperare sunt revizuite la jumătatea perioadei de valabilitate sau în funcție de nevoi, în cazul în care acest lucru este necesar.

(3) Programele multianuale de cooperare și toate revizuirile acestora sunt adoptate de către Comisie în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 15 alineatul (2).

Articolul 6

Punerea în aplicare

(1) Comisia adoptă programele de acțiune anuale pe baza programelor multianuale de cooperare menționate la articolul 5.

(2) Programele de acțiune anuale determină, pentru ansamblul sau o parte a țărilor partenere, obiectivele urmărite, domeniile de intervenție, rezultatele estimate, modalitățile de gestionare, precum și suma globală a finanțării prevăzute. Acestea conțin o descriere a acțiunilor care urmează să fie finanțate, o specificare a sumelor de finanțare alocate pentru fiecare acțiune și un calendar indicativ de punere în aplicare.

(3) Programele de acțiune anuale sunt adoptate de Comisie în conformitate cu procedura menționată la articolul 15 alineatul (2). Această procedură nu este necesară pentru modificarea programelor de acțiune precum adaptările tehnice, prelungirea perioadei de punere în aplicare, realocarea creditelor între operațiunile planificate în cadrul bugetului estimativ, creșterea sau reducerea bugetului cu mai puțin de 20 % din bugetul inițial, cu condiția ca aceste modificări să fie conforme cu obiectivele inițiale așa cum au fost stabilite în programele de acțiune.

Articolul 7

Eligibilitatea pentru finanțare

Entitățile menționate în continuare pot beneficia de finanțare în temeiul prezentului regulament în cadrul punerii în aplicare a programelor de acțiune menționate la articolul 6:

(a)

entitățile sau organismele statelor membre sau ale țărilor partenere de mai jos:

(i)	organismele publice sau parapublice, autoritățile locale și grupări ale acestora;

(ii)	societățile, întreprinderile și alte organizații și operatori economici privați;

(iii)

organizațiile neguvernamentale; grupurile de inițiativă locale și organizațiile sectoriale, precum sindicatele, organizațiile reprezentative pentru interesele economice și sociale, organizațiile de consumatori, organizațiile de femei sau de tineri, organizațiile de învățământ, de formare, organizațiile culturale, organizațiile media, organizațiile științifice și de cercetare; universitățile și alte instituții de învățământ;

(b)	țările partenere, precum și regiunile, instituțiile și organele descentralizate ale acestora;

(c)	organizațiile internaționale, inclusiv organizațiile regionale, în măsura în care acestea contribuie la realizarea obiectivelor prezentului regulament;

(d)	persoanele fizice ale statelor membre și ale țărilor partenere sau ale altor țări terțe, în măsura în care acestea contribuie la realizarea obiectivelor prezentului regulament;

(e)	organismele comune instituite de țările partenere, regiunile și Comunitatea;

(f)	instituțiile și organele comunitare, în măsura în care acestea pun în aplicare măsurile de sprijin prevăzute la articolul 9;

(g)	agențiile Uniunii Europene.

Articolul 8

Forme de finanțare

(1) Proiectele și programele de cooperare sunt finanțate de bugetul general al Uniunii Europene, în totalitate sau sub forma unor cofinanțări împreună cu alte surse, în conformitate cu articolul 10.

(2) Finanțarea în cadrul punerii în aplicare a programelor de acțiune poate lua, în special, următoarele forme juridice:

(a)	acorduri de finanțare nerambursabilă (inclusiv burse);

(b)	contracte de achiziții publice;

(c)	contracte de muncă;

(d)	acorduri de finanțare.

(3) În cazul în care punerea în aplicare a programelor de acțiune ia forma unor acorduri de finanțare cu țările partenere, s-a stabilit că finanțarea comunitară nu poate fi utilizată pentru finanțarea taxelor, a drepturilor vamale sau a altor sarcini fiscale în țările partenere.

Articolul 9

Măsuri de sprijin

(1) Finanțarea comunitară poate acoperi cheltuielile corespunzătoare activităților de pregătire, de monitorizare, de control, de audit și de evaluare direct necesare punerii în aplicare a prezentului regulament și realizării obiectivelor acestuia, precum și toate cheltuielile de asistență administrativă sau tehnică pe care Comisia, inclusiv delegațiile acesteia în țările partenere, le poate suporta în vederea gestionării operațiunilor finanțate în temeiul prezentului regulament.

(2) Aceste măsuri de sprijin nu fac, în mod necesar, obiectul programelor multianuale și pot, în consecință, să fie finanțate în afara acestor programe.

(3) Comisia adoptă măsuri de sprijin neprevăzute în programele multianuale și informează statele membre în legătură cu acestea.

Articolul 10

Cofinanțarea

(1) Măsurile finanțate pot face obiectul unei cofinanțări, în special cu:

(a)	statele membre, autoritățile regionale și locale și, în special, organismele publice și parapublice ale acestora;

(b)	țările partenere și, în special, organismele publice și parapublice ale acestora;

(c)	organizațiile internaționale și regionale, inclusiv instituțiile financiare internaționale și regionale;

(d)	societățile, întreprinderile și alte organizații și operatori economici privați, și alți actori fără caracter statal;

(e)	țările partenere beneficiare ale unei finanțări și alte organisme eligibile pentru finanțare, în temeiul articolului 7.

(2) În cazul unei cofinanțări paralele, proiectul sau programul este divizat în mai multe operațiuni ușor de identificat, fiecare dintre acestea fiind finanțată de diverși parteneri care asigură cofinanțarea, astfel încât destinația finanțării să poată fi identificată permanent.

(3) În cazul unei cofinanțări comune, costul total al proiectului sau al programului este repartizat între partenerii care asigură cofinanțarea, iar resursele sunt puse în comun, astfel încât să nu se poată identifica sursa finanțării unei anumite activități desfășurate în cadrul proiectului sau al programului.

(4) Comisia poate primi și gestiona fonduri pentru proiectele cofinanțate în numele entităților menționate la alineatul (1) literele (a), (b) și (c), în vederea punerii în aplicare a acțiunilor comune. Aceste fonduri sunt tratate ca venituri alocate în conformitate cu articolul 18 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene (3).

Articolul 11

Proceduri de gestionare

(1) Măsurile finanțate în temeiul prezentului regulament sunt puse în aplicare în conformitate cu dispozițiile Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002, în special cu dispozițiile din partea a II-a titlul IV din respectivul regulament.

(2) Comisia poate încredința sarcini de autoritate publică, în special sarcini de execuție bugetară, organismelor menționate la articolul 54 alineatul (2) literele (a) și (c) din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002. Organismelor menționate la articolul 54 alineatul (2) litera (c) din regulamentul respectiv li se pot încredința sarcini de autoritate publică, dacă se bucură de recunoaștere la nivel internațional, dacă se conformează cu sistemele de gestionare și de control recunoscute la nivel internațional și dacă sunt controlate de către o autoritate publică.

Articolul 12

Protejarea intereselor financiare ale Comunității

(1) Orice acord care decurge din prezentul regulament cuprinde dispoziții care asigură protejarea intereselor financiare ale Comunității, în special privind neregulile, frauda, corupția și alte activități ilicite în conformitate cu Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 al Consiliului din 18 decembrie 1995 privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene (4), cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului din 11 noiembrie 1996 privind controalele și inspecțiile la fața locului efectuate de Comisie în scopul protejării intereselor financiare ale Comunităților Europene împotriva fraudei și a altor abateri (5) și cu Regulamentul (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 mai 1999 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) (6).

(2) Acordurile prevăd în mod expres dreptul Comisiei și al Curții de Conturi de a efectua operațiuni de audit, inclusiv operațiuni de audit asupra documentelor și la fața locului, privind contractanții sau subcontractanții care au beneficiat de fonduri comunitare. De asemenea, acordurile autorizează în mod expres Comisia să efectueze controale și inspecții la fața locului, în conformitate cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96.

(3) Contractele care rezultă din punerea în aplicare a cooperării garantează Comisiei și Curții de Conturi exercitarea dreptului enunțat la alineatul (2) în timpul și după executarea contractelor.

Articolul 13

Evaluare

(1) Comisia evaluează cu regularitate acțiunile și programele finanțate în temeiul prezentului regulament, dacă este cazul, prin intermediul evaluărilor externe independente, pentru a se asigura că obiectivele au fost atinse și pentru a fi în măsură să elaboreze recomandări în vederea îmbunătățirii operațiunilor viitoare. Se ține seama de rezultatele acestei evaluări în vederea elaborării programelor și alocării resurselor.

(2) Comisia transmite rapoartele sale de evaluare Parlamentului European și comitetului menționat la articolul 15, pentru informare.

(3) Comisia asociază părțile interesate în cauză, inclusiv actorii fără caracter statal, procesului de evaluare a cooperării comunitare prevăzute în temeiul prezentului regulament.

Articolul 14

Raport anual

Comisia examinează progresele înregistrate în punerea în aplicare a măsurilor luate în temeiul prezentului regulament și prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport anual privind punerea în aplicare a prezentului regulament. Acest raport expune rezultatele execuției bugetului și prezintă acțiunile și programele finanțate; acesta mai expune, în măsura posibilităților, principalele rezultate și efecte ale acțiunilor și programelor de cooperare.

Articolul 15

Comitetul

(1) Comisia este asistată de un comitet.

(2) Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolele 4 și 7 din Decizia 1999/468/CE.

Perioada prevăzută la articolul 4 alineatul (3) din Decizia 1999/468/CE se stabilește la treizeci de zile.

(3) Comitetul își stabilește regulamentul de procedură.

Articolul 16

Dispoziții financiare

Suma de referință financiară pentru punerea în aplicare a prezentului regulament pentru perioada 2007-2013 este de 172 de milioane EUR. Creditele anuale sunt autorizate de către autoritatea bugetară în limitele cadrului financiar.

Articolul 17

Abrogare

(1) Regulamentul (CE) nr. 382/2001 se abrogă de la data care intervine cel mai târziu dintre următoarele:

—	1 ianuarie 2007 sau

—	la data intrării în vigoare a prezentului regulament.

(2) Regulamentul abrogat rămâne aplicabil actelor juridice și angajamentelor referitoare la încheierea exercițiilor financiare anterioare exercițiului financiar 2007. Orice trimitere la regulamentul abrogat se înțelege ca trimitere la prezentul regulament.

Articolul 18

Revizuire

Cel târziu la 31 decembrie 2010, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport de evaluare a punerii în aplicare a prezentului regulament în primii trei ani, însoțit, dacă este cazul, de o propunere legislativă care să aducă modificările necesare.

Articolul 19

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 1 ianuarie 2007 până la 31 decembrie 2013.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 21 decembrie 2006.

Pentru Consiliu

Președintele

J. KORKEAOJA

(1) JO L 57, 27.2.2001, p. 10. Regulament astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 1900/2005 (JO L 303, 22.11.2005, p. 22).

(2) JO L 184, 17.7.1999, p. 29. Decizie astfel cum a fost modificată prin Decizia 2006/512/CE (JO L 200, 22.7.2006, p. 11).

(3) JO L 248, 16.9.2002, p. 1.

(4) JO L 312, 23.12.1995, p. 1.

(5) JO L 292, 15.11.1996, p. 2.

(6) JO L 136, 31.5.1999, p. 1.

ANEXĂ

Lista țărilor și a teritoriilor prevăzute de prezentul regulament

(1)

Australia

(2)

Bahrein

(3)

Brunei

(4)

Canada

(5)	Taipeiul chinezesc (1)

(6)

Hong-Kong

(7)

Japonia

(8)	Republica Coreea

(9)

Kuweit

(10)

Macao

(11)	Noua Zeelandă

(12)

Oman

(13)

Qatar

(14)	Arabia Saudită

(15)

Singapore

(16)	Emiratele Arabe Unite

(17)	Statele Unite

(1) Deși nu există relații diplomatice sau politice cu Taipeiul chinezesc, au loc contacte intensive și acestea ar trebui continuate în domeniile: economic, comercial, al științelor, al tehnologiilor și al standardelor, precum și cu privire la un anumit număr de alte subiecte.

11/Volumul 52

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

134

32006D0997

L 406/10

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

DECIZIA CONSILIULUI

din 23 octombrie 2006

privind încheierea unui acord sub forma unui schimb de scrisori între Comunitatea Europeană și Uruguay

(2006/997/CE)

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 133 coroborat cu articolul 300 alineatul (2) primul paragraf prima teză,

având în vedere propunerea Comisiei,

întrucât:

(1)

La 22 martie 2004, Consiliul a autorizat Comisia să deschidă negocieri cu alți câțiva membri ai OMC în temeiul articolului XXIV alineatul (6) din Acordul General pentru Tarife și Comerț (GATT) din 1994, în cadrul aderării la Uniunea Europeană a Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia și a Republicii Slovace.

(2)	Negocierile au fost conduse de către Comisie în consultare cu comitetul creat în temeiul articolului 133 din tratat și ținând seama de directivele de negociere adoptate de Consiliu.

(3)	Comisia a încheiat negocierile privind încheierea unui acord sub forma unui schimb de scrisori între Comunitatea Europeană și Uruguay. Este necesară aprobarea acordului menționat,

DECIDE:

Articolul 1

Acordul sub forma unui schimb de scrisori între Comunitatea Europeană și Uruguay privind modificarea concesiilor din listele de angajamente ale Republicii Cehe, ale Republicii Estonia, ale Republicii Cipru, ale Republicii Letonia, ale Republicii Lituania, ale Republicii Ungare, ale Republicii Malta, ale Republicii Polone, ale Republicii Slovenia și ale Republicii Slovace, în cadrul procesului de aderare la Comunitatea Europeană, este aprobat în numele Comunității.

Textul acordului sub forma unui schimb de scrisori se atașează la prezenta decizie.

Articolul 2

Adoptată la Luxemburg, 23 octombrie 2006.

Pentru Consiliu

Președintele

J.-E. ENESTAM

11/Volumul 52

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

135

22006A1230(01)

L 406/11

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

ACORD

sub forma unui schimb de scrisori între Comunitatea Europeană și Uruguay privind modificarea concesiilor din listele de angajamente ale Republicii Cehe, Republicii Estonia, Republicii Cipru, Republicii Letonia, Republicii Lituania, Republicii Ungare, Republicii Malta, Republicii Polone, Republicii Slovenia și Republicii Slovace, în cadrul procesului de aderare la Comunitatea Europeană

Geneva,

Stimate domn,

Ca urmare a inițierii negocierilor între Comunitatea Europeană (CE) și Uruguay, în conformitate cu articolul XXIV alineatul (6) și articolul XXVIII din GATT 1994, în vederea modificării concesiilor prevăzute în listele de angajamente ale Republicii Cehe, Republicii Estonia, Republicii Cipru, Republicii Letonia, Republicii Lituania, Republicii Ungare, Republicii Malta, Republicii Polone, Republicii Slovenia și Republicii Slovace, în cadrul procesului de aderare la Comunitatea Europeană, s-au convenit cele ce urmează între CE și Uruguay, în vederea încheierii negocierilor inițiate ca urmare a notificării adresate OMC de către CE la 19 ianuarie 2004, în conformitate cu articolul XXIV alineatul (6) (GATT):

CE include în lista CLX, pentru teritoriul vamal al CE 25, concesiile care figurează în lista sa precedentă.

CE modifică definiția contingentului tarifar comunitar de 4 000 tone pentru „carnea de animale din specia bovină de calitate superioară, proaspătă, refrigerată sau congelată” alocat pentru Uruguay.

Prezentul acord intră în vigoare la data semnării, după aprobarea de către părți, în conformitate cu propriile proceduri.

În numele Comunității Europene

Geneva,

Stimate domn,

Referitor la scrisoarea dumneavoastră, cu textul următor:

„Ca urmare a inițierii negocierilor între Comunitatea Europeană (CE) și Uruguay, în conformitate cu articolul XXIV alineatul (6) și articolul XXVIII din GATT 1994, în vederea modificării concesiilor prevăzute în listele de angajamente ale Republicii Cehe, Republicii Estonia, Republicii Cipru, Republicii Letonia, Republicii Lituania, Republicii Ungare, Republicii Malta, Republicii Polone, Republicii Slovenia și Republicii Slovace, în cadrul procesului de aderare la Comunitatea Europeană, s-au convenit cele ce urmează între CE și Uruguay, în vederea încheierii negocierilor inițiate ca urmare a notificării adresate OMC de către CE la 19 ianuarie 2004, în conformitate cu articolul XXIV alineatul (6) (GATT):

CE include în lista CLX, pentru teritoriul vamal al CE 25, concesiile care figurează în lista sa precedentă.

CE modifică definiția contingentului tarifar comunitar de 4 000 tone pentru «carnea de animale din specia bovină de calitate superioară, proaspătă, refrigerată sau congelată» alocat pentru Uruguay.

Prezentul acord intră în vigoare la data semnării, după aprobarea de către părți, în conformitate cu propriile proceduri.”

Am onoarea să exprim, prin prezenta scrisoare, acordul guvernului meu.

În numele Uruguayului

11/Volumul 52

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

137

32006R2027

L 414/1

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

REGULAMENTUL (CE) NR. 2027/2006 AL CONSILIULUI

din 19 decembrie 2006

privind încheierea Acordului de parteneriat în sectorul pescuitului între Comunitatea Europeană și Republica Capului Verde

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 37 coroborat cu articolul 300 alineatul (2) și alineatul (3) primul paragraf,

având în vedere propunerea Comisiei,

având în vedere avizul Parlamentului European (1),

întrucât:

(1)	Comunitatea și Republica Capului Verde au negociat și parafat un acord de parteneriat în sectorul pescuitului care permite pescarilor din Comunitate să pescuiască în apele aflate sub suveranitatea Republicii Capului Verde.

(2)	Este necesar să se aprobe acordul respectiv.

(3)	Trebuie definite criteriile de repartizare a posibilităților de pescuit între statele membre,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Acordul de parteneriat în sectorul pescuitului între Comunitatea Europeană și Republica Capului Verde se aprobă în numele Comunității.

Textul acordului se atașează la prezentul regulament.

Articolul 2

Posibilitățile de pescuit stabilite prin protocolul la acord sunt repartizate între statele membre după cum urmează:

Categoria de pescuit	Tipul de navă	Statul membru	Licențele sau cota
Pescuitul tonului	Navă de pescuit cu paragate plutitoare	Spania	41
Pescuitul tonului	Navă de pescuit cu paragate plutitoare	Portugalia	7
Pescuitul tonului	Navă frigorifică pentru pescuit ton cu plasă pungă	Spania	12
Pescuitul tonului	Navă frigorifică pentru pescuit ton cu plasă pungă	Franța	13
Pescuitul tonului	Navă de pescuit ton cu platformă și paragate	Spania	7
Pescuitul tonului	Navă de pescuit ton cu platformă și paragate	Franța	4

În cazul în care cererile de licențe ale acestor state membre nu epuizează posibilitățile de pescuit prevăzute de protocol, Comisia poate lua în considerare cererile de licență ale oricărui alt stat membru.

Articolul 3

Statele membre ale căror nave pescuiesc în cadrul prezentului acord adresează o notificare Comisiei privind cantitățile fiecărui stoc capturate în zona de pescuit a Capului Verde în conformitate cu normele prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 500/2001 al Comisiei din 14 martie 2001 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 2847/93 al Consiliului în ceea ce privește controlul capturilor realizate de navele de pescuit comunitare în apele unei țări terțe și în larg (2).

Articolul 4

Președintele Consiliului este autorizat să numească persoana împuternicită (persoanele împuternicite) să semneze acordul prin care Comunitatea își asumă obligații.

Articolul 5

Prezentul regulament intră în vigoare în a șaptea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (3).

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 19 decembrie 2006.

Pentru Consiliu

J. KORKEAOJA

Președintele

(1) Aviz emis la 30 noiembrie 2006 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial).

(2) JO L 73, 15.3.2001, p. 8.

(3) Data intrării în vigoare a acordului va fi publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene de către Secretariatul General al Consiliului.

11/Volumul 52

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

139

22006A1230(04)

L 414/3

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

ACORD DE PARTENERIAT ÎN SECTORUL PESCUITULUI

între Comunitatea Europeană și Republica Capului Verde

COMUNITATEA EUROPEANĂ, denumită în continuare „Comunitatea”,

pe de o parte, și

REPUBLICA CAPULUI VERDE, denumită în continuare „Capul Verde”,

pe de altă parte,

denumite în continuare „părțile”,

AVÂND ÎN VEDERE relațiile strânse de cooperare dintre Comunitate și Capul Verde, în special în cadrul Convenției de la Cotonou, precum și dorința comună de a intensifica aceste relații,

AVÂND ÎN VEDERE dorința celor două părți de a promova, prin cooperare, exploatarea responsabilă a resurselor halieutice,

ȚINÂND SEAMA DE DISPOZIȚIILE Convenției Organizației Națiunilor Unite privind dreptul mării;

RECUNOSCÂND că Republica Capului Verde își exercită drepturile de suveranitate sau de jurisdicție în zona care se întinde până la 200 de mile marine de la liniile de bază, în conformitate cu Convenția Organizației Națiunilor Unite privind dreptul mării;

HOTĂRÂTE să aplice deciziile și recomandările elaborate de Comisia internațională pentru conservarea tonului de Atlantic, denumită în continuare „ICCAT”;

CONȘTIENTE de importanța principiilor consacrate de Codul de conduită pentru un pescuit responsabil, adoptat de Conferința FAO în 1995;

HOTĂRÂTE să coopereze, în interesul reciproc, pentru instaurarea unui pescuit responsabil, în vederea asigurării conservării pe termen lung și a exploatării durabile a resurselor maritime biologice;

CONVINSE că această cooperare trebuie să se bazeze pe complementaritatea inițiativelor și a acțiunilor desfășurate atât în comun, cât și de fiecare dintre părți, asigurând coerența politicilor și sinergia eforturilor;

DECISE, în acest scop, să inițieze un dialog cu privire la politica sectorială a pescuitului, adoptată de Guvernul Capului Verde și să identifice mijloace corespunzătoare pentru a asigura punerea în aplicare eficientă a acestei politici, precum și implicarea în acest proces a operatorilor economici și a societății civile;

DORIND să stabilească modalitățile și condițiile care reglementează activitățile de pescuit ale navelor comunitare în apele Capului Verde și cele privind sprijinul adus de Comunitate pentru stabilirea unui pescuit responsabil în aceste ape;

DECISE să desfășoare în continuare o cooperare economică mai strânsă în domeniul industriei pescuitului și al activităților legate de pescuit, prin constituirea și dezvoltarea societăților mixte care implică întreprinderi ale celor două părți,

CONVIN DUPĂ CUM URMEAZĂ:

Articolul 1

Obiect

Prezentul acord stabilește principiile, normele și procedurile care reglementează:

—	cooperarea economică, financiară, tehnică și științifică în domeniul pescuitului, în vederea promovării unui pescuit responsabil în apele Capului Verde, pentru asigurarea conservării și exploatării durabile a resurselor halieutice și pentru dezvoltarea sectorului pescuitului în Capul Verde;

—	condițiile de acces al navelor de pescuit comunitare în apele Capului Verde;

—	cooperarea referitoare la modalitățile de control al pescuitului în apele Capului Verde, în vederea asigurării respectării condițiilor menționate anterior, a eficienței măsurilor de conservare și de gestionare a resurselor halieutice și a combaterii pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat;

—	parteneriatele între întreprinderi în vederea dezvoltării, în interesul comun, a activităților economice din domeniul pescuitului și a activităților legate de pescuit.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului acord, se înțelege prin:

(a)	„autoritățile Capului Verde”, guvernul Capului Verde;

(b)	„autoritățile comunitare”, Comisia Europeană;

(c)	„apele Capului Verde”, apele supuse, în ceea ce privește pescuitul, suveranității sau jurisdicției Capului Verde;

(d)	„navă de pescuit”, orice navă echipată în vederea exploatării comerciale a resurselor acvatice vii;

(e)	„navă comunitară”, o navă de pescuit care arborează pavilionul unui stat membru al Comunității și înregistrată în Comunitate;

(f)	„societate mixtă”, o societate comercială constituită în Capul Verde de armatori sau întreprinderi naționale ale părților, pentru exercitarea unor activități de pescuit sau a unor activități conexe;

(g)	„comisia mixtă”, o comisie constituită din reprezentanți ai Comunității și ai Capului Verde, ale cărei funcții sunt descrise la articolul 9 din prezentul acord;

(h)	„transbordare”, transferul în port sau pe mare al unei părți sau al întregii capturi a unei nave de pescuit către o altă navă de pescuit;

(i)	„armator”, orice persoană răspunzătoare din punct de vedere juridic de nava de pescuit, care conduce și controlează această navă;

(j)	„marinari ACP”, orice marinar resortisant dintr-o țară non-europeană semnatară a Acordului de la Cotonou. În acest sens, un marinar din Capul Verde este un marinar ACP.

Articolul 3

Principii și obiective care guvernează punerea în aplicare a prezentului acord

(1) Părțile se angajează să promoveze un pescuit responsabil în apele Capului Verde, pe baza principiilor definite de Codul de conduită pentru un pescuit responsabil al FAO și a principiului nediscriminării între diferitele flote prezente în aceste ape.

(2) Părțile cooperează în scopul monitorizării rezultatelor executării politicii sectoriale în domeniul pescuitului adoptată de guvernul Capului Verde și demarează un dialog politic privind reformele necesare. Părțile se consultă în vederea adoptării unor eventuale măsuri în acest domeniu.

(3) Părțile cooperează, de asemenea, la realizarea unor evaluări ale măsurilor, programelor și acțiunilor puse în aplicare în temeiul dispozițiilor prezentului acord. Rezultatele evaluărilor vor fi analizate de comisia mixtă prevăzută la articolul 9.

(4) Părțile se angajează să asigure punerea în aplicare a prezentului acord în conformitate cu principiile bunei guvernări economice și sociale, prin respectarea situației resurselor halieutice.

(5) Angajarea marinarilor din Capul Verde și/sau ACP la bordul navelor comunitare este reglementată de Declarația Organizației Internaționale a Muncii (OIM) privind principiile și drepturile fundamentale la locul de muncă, care se aplică de drept contractelor corespunzătoare și condițiilor generale de muncă. Este vorba, în special, despre libertatea de asociere și de recunoașterea efectivă a dreptului de negociere colectivă a lucrătorilor și de eliminarea discriminării în ceea ce privește ocuparea forței de muncă și profesia.

Articolul 4

Cooperarea în domeniul științific

(1) Pe durata acordului, Comunitatea și Capul Verde se vor strădui să monitorizeze evoluția situației resurselor în zona de pescuit a Capului Verde.

(2) Pe baza recomandărilor și rezoluțiilor adoptate în cadrul Comisiei internaționale pentru conservarea tonului de Atlantic (ICCAT) și în conformitate cu cele mai importante avize științifice disponibile, cele două părți se consultă în cadrul comisiei mixte prevăzute la articolul 9 sau, după caz, în cadrul unei reuniuni științifice. Capul Verde poate adopta, în cooperare cu Comunitatea, măsuri care vizează gestionarea durabilă a resurselor halieutice.

(3) Părțile se angajează să se consulte, fie direct, fie în cadrul organizațiilor internaționale competente, în vederea asigurării gestionării și conservării resurselor biologice în Atlantic, precum și în vederea cooperării în cadrul cercetărilor științifice în acest domeniu.

Articolul 5

Accesul navelor comunitare la zonele de pescuit în apele Capului Verde

(1) Capul Verde se angajează să autorizeze navele comunitare să-și exercite activitățile de pescuit în zona sa de pescuit, în conformitate cu prezentul acord, inclusiv protocolul și anexele.

(2) Activitățile de pescuit, obiect al prezentului acord, se supun legilor și reglementărilor în vigoare în Capul Verde. Comunității i se notifică de către autoritățile Capului Verde orice modificare a legislației respective, precum și a oricărei alte legislații care ar putea avea un impact asupra legislațiilor de pescuit.

(3) Capul Verde își asumă răspunderea în ceea ce privește aplicarea efectivă a dispozițiilor cu privire la controlul pescuitului prevăzut în protocol. Navele comunitare cooperează cu autoritățile Capului Verde competente pentru realizarea acestor controale.

(4) Comunitatea se angajează să ia toate măsurile corespunzătoare pentru a asigura respectarea de către navele sale a dispozițiilor prezentului acord, precum și ale legislației care reglementează pescuitul în apele supuse jurisdicției Capului Verde.

Articolul 6

Licențe

(1) Navele comunitare nu pot exercita activități de pescuit în zona de pescuit a Capului Verde decât în cazul în care acestea dețin o licență de pescuit eliberată în cadrul prezentului acord.

(2) Procedura care permite obținerea unei licențe de pescuit pentru o navă, taxele aplicabile și modul de plată de către armator sunt definite în anexa la protocol.

Articolul 7

Contribuția financiară

(1) Comunitatea acordă Capului Verde o contribuție financiară, în conformitate cu termenii și condițiile definite în protocol și anexe. Această contribuție unică este stabilită pe baza a două componente, și anume:

(a)	accesul navelor comunitare la zonele de pescuit din Capul Verde; și

(b)	sprijinul financiar al Comunității pentru promovarea unui pescuit responsabil și pentru exploatarea durabilă a resurselor halieutice în apele Capului Verde.

(2) Componenta contribuției financiare menționate la alineatul de mai sus se determină și se gestionează în funcție de identificarea de către cele două părți, de comun acord și în conformitate cu dispozițiile stabilite în protocol, a obiectivelor care trebuie realizate în cadrul politicii sectoriale în domeniul pescuitului în Capul Verde și a unei programări anuale și multianuale aferente punerii sale în aplicare.

(3) Contribuția financiară acordată de Comunitate se plătește anual, în conformitate cu modalitățile stabilite în protocol și sub rezerva dispozițiilor prezentului acord și ale protocolului privind eventuala modificare a sumei acesteia ca urmare a:

(a)	unor evenimente anormale, altele decât fenomenele naturale, care împiedică desfășurarea activităților de pescuit în apele Capului Verde;

(b)	reducerii, de comun acord, a posibilităților de pescuit acordate navelor comunitare în aplicarea măsurilor de gestionare a stocurilor respective, considerate necesare pentru conservarea și exploatarea durabilă a resurselor pe baza celei mai bune consultanțe științifice disponibile;

(c)	creșterii, de comun acord, a posibilităților de pescuit acordate navelor comunitare în cazul în care, pe baza celei mai bune consultanțe științifice disponibile, situația resurselor permite acest lucru;

(d)	reevaluării condițiilor sprijinului financiar comunitar pentru punerea în aplicare a politicii sectoriale în domeniul pescuitului în Capul Verde, în cazul în care rezultatele programării anuale și multianuale constatate de către părți justifică acest lucru;

(e)	denunțării prezentului acord, în conformitate cu dispozițiile articolului 12;

(f)	suspendării aplicării prezentului acord, în conformitate cu dispozițiile articolului 13.

Articolul 8

Promovarea cooperării la nivelul operatorilor economici și al societății civile

(1) Părțile încurajează cooperarea economică, științifică și tehnică în sectorul pescuitului și în sectoarele conexe. Ele se consultă pentru a coordona diferitele acțiuni prevăzute în acest scop.

(2) Părțile încurajează schimbul de informații privind tehnicile și uneltele de pescuit, metodele de conservare și procedeele industriale de transformare a produselor pescărești.

(3) Părțile se străduiesc să creeze condiții propice pentru promovarea relațiilor între întreprinderile părților, în domeniile tehnic, economic și comercial, prin favorizarea instituirii unui mediu favorabil dezvoltării afacerilor și investițiilor.

(4) Cele două părți se angajează să pună în aplicare un plan de acțiuni între operatorii Capului Verde și cei comunitari, în vederea dezvoltării debarcărilor locale ale navelor comunitare.

(5) Părțile încurajează în special constituirea de societăți mixte în interesul lor reciproc, cu respectarea sistematică a legislației Capului Verde și a legislației comunitare în vigoare.

Articolul 9

Comisia mixtă

(1) Se instituie o comisie mixtă, responsabilă de monitorizarea aplicării prezentului acord. Comisia mixtă exercită următoarele funcții:

(a)	monitorizarea executării, interpretării și aplicării acordului și, în special, definirea și evaluarea punerii în aplicare a programării anuale și multianuale menționate la articolul 7 alineatul (2);

(b)	asigurarea legăturii necesare pentru chestiunile de interes comun în domeniul pescuitului;

(c)	funcționarea în calitate de forum pentru soluționarea pe cale amiabilă a litigiilor care ar putea apărea din interpretarea sau aplicarea acordului;

(d)	reevaluarea, dacă este necesar, a nivelului posibilităților de pescuit și, prin urmare, a contribuției financiare;

(e)	orice altă funcție pe care părțile o decid de comun acord să i-o atribuie.

(2) Comisia mixtă se reunește cel puțin o dată pe an, alternativ în Capul Verde și în Comunitate, sub președinția părții care găzduiește reuniunea. Aceasta se reunește în sesiune extraordinară, la cererea uneia dintre părți.

Articolul 10

Zona geografică de aplicare

Prezentul acord se aplică, pe de o parte, teritoriilor cărora li se aplică Tratatul de instituire a Comunității Europene, în condițiile prevăzute de tratatul respectiv, și, pe de altă parte, teritoriului Capului Verde.

Articolul 11

Durata

Prezentul acord se aplică pe o durată de 5 ani de la data intrării sale în vigoare; acesta poate fi reînnoit pe perioade suplimentare de 5 ani, cu excepția cazului în care este denunțat, în conformitate cu articolul 12.

Articolul 12

Denunțare

(1) Prezentul acord poate fi denunțat de una dintre părți în cazul unor împrejurări neobișnuite, precum degradarea stocurilor respective, constatarea unui nivel redus de utilizare a posibilităților de pescuit acordate navelor comunitare sau nerespectarea angajamentelor asumate de părți în ceea ce privește combaterea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat.

(2) Partea interesată îi notifică în scris celeilalte părți intenția sa de a denunța acordul cu cel puțin șase luni înainte de expirarea perioadei inițiale sau a fiecărei perioade suplimentare.

(3) Trimiterea notificării menționate la alineatul precedent duce la deschiderea unor consultări de către părți.

(4) Plata contribuției financiare menționate la articolul 7 pentru anul în cursul căruia denunțarea produce efecte se reduce proporțional și pro rata temporis.

Articolul 13

Suspendare

(1) Aplicarea prezentului acord poate fi suspendată la inițiativa uneia dintre părți în cazul unui dezacord grav cu privire la aplicarea dispozițiilor prevăzute de acest acord. Această suspendare este condiționată de notificarea de către partea interesată a intenției sale în scris și cu cel puțin trei luni înainte de data la care această suspendare ar produce efecte. De la primirea acestei notificări, părțile se consultă în vederea soluționării diferendului pe cale amiabilă.

(2) Plata contribuției financiare menționate la articolul 7 se reduce proporțional și pro rata temporis, în funcție de durata suspendării.

Articolul 14

Protocol și anexă

Protocolul și anexa fac parte integrantă din prezentul acord.

Articolul 15

Dispoziții aplicabile ale legislației naționale

Activitățile navelor de pescuit comunitare care operează în apele Capului Verde sunt reglementate de legislația aplicabilă Capului Verde, cu excepția cazului în care acordul, prezentul protocol cu anexa și apendicele sale dispun altfel.

Articolul 16

Abrogare

Prezentul acord abrogă și înlocuiește Acordul de pescuit între Comunitatea Economică Europeană și Republica Capului Verde privind pescuitul în largul coastelor Capului Verde, intrat în vigoare la 24 iulie 1990.

Articolul 17

Intrarea în vigoare

Prezentul acord, redactat în dublu exemplar în limbile cehă, daneză, engleză, estonă, finlandeză, franceză, germană, greacă, italiană, letonă, lituaniană, maghiară, malteză, olandeză, polonă, portugheză, slovacă, slovenă, spaniolă și suedeză, fiecare dintre aceste texte fiind deopotrivă autentic, intră în vigoare la data la care părțile își notifică reciproc îndeplinirea procedurilor necesare în acest scop.

11/Volumul 52

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

144

22006A1230(05)

L 414/8

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

PROTOCOL

de stabilire a posibilităților de pescuit și a contrapartidei financiare prevăzute de Acordul de parteneriat între Comunitatea Europeană și Republica Capului Verde privind pescuitul în largul coastelor Capului Verde pentru perioada cuprinsă între 1 septembrie 2006 și 31 august 2011

Articolul 1

Perioada de aplicare și posibilitățile de pescuit

(1) De la 1 septembrie 2006 și pentru o perioadă de 5 ani, posibilitățile de pescuit acordate în temeiul articolului 5 din acord se stabilesc după cum urmează:

Pești mari migratori (pești a căror listă figurează în anexa 1 la Convenția Organizației Națiunilor Unite din 1982)

—	nave frigorifice pentru pescuit ton cu plasă pungă: 25 de nave;

—	nave de pescuit ton cu platformă și paragate: 11 nave;

—	nave de pescuit cu paragate plutitoare: 48 de nave.

(2) Alineatul (1) se aplică sub rezerva dispozițiilor articolelor 4 și 5 din prezentul protocol.

(3) Navele care arborează pavilionul unui stat membru al Comunității Europene nu pot exercita activități de pescuit în zona de pescuit a Capului Verde decât în cazul în care dețin o licență de pescuit eliberată în temeiul prezentului protocol și în conformitate cu modalitățile descrise în anexa la prezentul protocol.

Articolul 2

Contrapartida financiară – Modalități de plată

(1) Contrapartida financiară menționată la articolul 7 din acord se compune, pe de o parte, pentru perioada menționată la articolul 1, dintr-o sumă anuală de 325 000 euro, echivalentul unui tonaj de referință de 5 000 tone pe an, și, pe de altă parte, dintr-o sumă specifică de 60 000 euro pe an, pentru sprijinirea și punerea în aplicare a unor inițiative adoptate în cadrul politicii sectoriale în domeniul pescuitului în Capul Verde. Această sumă specifică face parte integrantă din contrapartida financiară unică definită la articolul 7 din acord.

(2) Alineatul (1) se aplică sub rezerva dispozițiilor articolelor 4, 5 și 7 din prezentul protocol.

(3) Întreaga sumă menționată la alineatul (1), adică 385 000 EUR, se plătește anual de către Comunitate în perioada de aplicare a prezentului protocol.

(4) În cazul în care cantitatea totală a capturilor efectuate de navele comunitare în apele Capului Verde depășește 5 000 tone pe an, suma de 325 000 EUR, reprezentând contrapartida financiară, se va mări cu 65 euro pentru fiecare tonă suplimentară capturată. Cu toate acestea, suma totală anuală plătită de Comunitate nu poate depăși dublul sumei indicate la alineatul (1) (650 000 euro). În cazul în care cantitățile capturate de navele comunitare depășesc cantitățile care corespund dublului sumei totale anuale, suma datorată pentru cantitatea care depășește această limită se plătește în anul următor.

(5) Plata contrapartidei financiare menționate la alineatul (1) se efectuează până la 30 noiembrie 2006 pentru primul an și până la 30 iunie 2007, 2008, 2009 și 2010 pentru anii următori.

(6) Sub rezerva dispozițiilor articolului 6, atribuirea acestei contrapartide este în competența exclusivă a autorităților Capului Verde.

(7) Contrapartida financiară este plătită într-un cont unic al trezoreriei publice, deschis la o instituție financiară desemnată de autoritățile Capului Verde.

Articolul 3

Cooperarea pentru pescuitul responsabil – Reuniune științifică

(1) Cele două părți se angajează să promoveze un pescuit responsabil în apele Capului Verde, în temeiul principiilor Codului de conduită pentru un pescuit responsabil al FAO și al principiului nediscriminării între diferitele flote prezente în aceste ape.

(2) Pe durata protocolului, Comunitatea și autoritățile Capului Verde se străduiesc să monitorizeze evoluția situației resurselor în zona de pescuit a Capului Verde.

(3) În conformitate cu articolul 4 din acord, pe baza recomandărilor și a rezoluțiilor adoptate în cadrul Comisiei internaționale pentru conservarea tonului de Atlantic (ICCAT) și în conformitate cu cea mai bună consultanță științifică disponibilă, părțile se consultă în cadrul Comisiei mixte prevăzute la articolul 9 din acord, dacă este cazul după o reuniune științifică. Capul Verde poate adopta, de comun acord cu Comunitatea, măsuri care vizează o gestionare durabilă a resurselor halieutice referitoare la activitățile navelor comunitare.

Articolul 4

Revizuirea de comun acord a posibilităților de pescuit

(1) Posibilitățile de pescuit menționate la articolul 1 pot fi multiplicate de comun acord, cu condiția ca, potrivit concluziilor reuniunii științifice menționate la articolul 3 alineatul (3), această creștere să nu aducă atingere gestionării durabile a resurselor Capului Verde. Într-un astfel de caz, contrapartida financiară menționată la articolul 2 alineatul (1) crește proporțional și pro rata temporis. Cu toate acestea, valoarea totală a contrapartidei financiare plătite de Comunitatea Europeană nu poate depăși dublul sumei indicate la articolul 2 alineatul (1). În cazul în care cantitățile capturate de navele comunitare depășesc dublul cantităților corespunzătoare sumei anuale totale revizuite, suma datorată pentru cantitatea care depășește această limită se plătește în anul următor.

(2) În cazul în care, în schimb, părțile sunt de acord cu adoptarea unei diminuări a posibilităților de pescuit menționate la articolul 1, contrapartida financiară se reduce proporțional și pro rata temporis.

(3) Distribuirea posibilităților de pescuit între diferitele categorii de nave poate fi, de asemenea, supusă revizuirii, cu acordul comun al celor două părți și cu respectarea oricărei eventuale recomandări a reuniunii științifice menționate la articolul 3, în ceea ce privește gestionarea stocurilor care ar putea fi afectate de această redistribuire. Părțile convin asupra ajustării corespunzătoare a contrapartidei financiare, în cazul în care redistribuirea posibilităților de pescuit în acest mod justifică acest lucru.

Articolul 5

Noi posibilități de pescuit

(1) În cazul în care navele de pescuit comunitare sunt interesate de activități de pescuit care nu sunt indicate la articolul 1, părțile se consultă înaintea unei eventuale acordări a autorizației din partea autorităților Capului Verde. După caz, părțile convin asupra condițiilor aplicabile acestor noi posibilități de pescuit și, dacă este necesar, aduc amendamente acestui protocol și anexei sale.

(2) Părțile ar trebui să încurajeze pescuitul experimental, în special în ceea ce privește speciile de adâncime prezente în apele Capului Verde. În acest scop și la cererea uneia dintre părți, ele se consultă și stabilesc de la caz la caz speciile, condițiile și alți parametri corespunzători.

Părțile vor efectua pescuitul experimental în conformitate cu parametrii care vor fi conveniți de cele două părți într-un act administrativ, după caz. Autorizațiile pentru pescuitul experimental ar trebui să fie acordate pentru o perioadă maximă de 6 luni.

În cazul în care părțile consideră că respectivele campanii experimentale au dat rezultate pozitive, Guvernul Capului Verde poate atribui flotei comunitare posibilități de pescuit pentru noi specii, până la expirarea protocolului actual. Compensația financiară menționată la articolul 2 alineatul (1) din protocolul actual va fi, prin urmare, majorată.

Articolul 6

Suspendarea și revizuirea plății contrapartidei financiare din cauze de forță majoră

(1) În cazul unor împrejurări neobișnuite, altele decât fenomenele naturale, care împiedică exercitarea activităților de pescuit în zona economică exclusivă (ZEE) a Capului Verde, plata contrapartidei financiare menționate la articolul 2 alineatul (1) poate fi suspendată de Comunitatea Europeană, în urma consultărilor între cele două părți, în termen de două luni de la data cererii uneia dintre cele două părți, cu condiția ca orice sumă datorată în momentul suspendării să fi fost plătită de Comunitatea Europeană.

(2) Plata contrapartidei financiare se reia de îndată ce părțile constată, de comun acord, în urma consultărilor, că împrejurările care au provocat încetarea activităților de pescuit au dispărut și/sau că situația poate permite reînceperea activităților de pescuit.

(3) Valabilitatea licențelor acordate navelor comunitare, în temeiul articolului 6 din acord, se prelungește cu o durată egală cu perioada de suspendare a activităților de pescuit.

Articolul 7

Promovarea unui pescuit responsabil în apele Capului Verde

(1) Optzeci la sută (80 %) din valoarea totală a contrapartidei financiare stabilite la articolul 2 contribuie anual la sprijinirea și punerea în aplicare a unor inițiative pentru promovarea pescuitului durabil și responsabil, adoptate în cadrul politicii sectoriale în domeniul pescuitului, definită de Guvernul Capului Verde.

Gestionarea de către Capul Verde a sumei corespunzătoare se bazează pe identificarea de către cele două părți, de comun acord, a obiectivelor care urmează a fi realizate și a programării anuale și multianuale aferente.

(2) În scopul punerii în aplicare a dispozițiilor alineatului (1), Comunitatea și Capul Verde convin, în cadrul Comisiei mixte prevăzute la articolul 9 din acord, de la data intrării în vigoare a protocolului și nu mai târziu de trei luni de la data intrării în vigoare a prezentului protocol, asupra unui program sectorial multianual și asupra modalităților sale de punere în aplicare, în special în ceea ce privește:

(a)	orientările anuale și multianuale pentru utilizarea procentajului contrapartidei financiare menționate la alineatul (1) și sumele sale specifice pentru inițiativele din 2007;

(b)

obiectivele anuale și multianuale care urmează a fi îndeplinite, în vederea promovării unui pescuit durabil și responsabil, luând în considerare prioritățile exprimate de Capul Verde în cadrul politicii naționale în domeniul pescuitului sau al altor politici care au legătură sau impact asupra promovării unui pescuit responsabil și durabil;

(c)	criteriile și procedurile care trebuie utilizate pentru a permite o evaluare anuală a rezultatelor obținute.

(3) Orice modificare propusă a programului sectorial multianual sau a utilizării sumelor specifice pentru inițiativele din 2007 trebuie să fie aprobată de cele două părți, în cadrul Comisiei mixte.

(4) În fiecare an, Capul Verde decide alocarea părții care corespunde procentajului menționat la alineatul (1), în scopul punerii în aplicare a programului multianual. Pentru primul an de valabilitate a protocolului, această alocare trebuie să fie comunicată Comunității în momentul aprobării, în cadrul Comisiei mixte, a programului sectorial multianual. Pentru fiecare an succesiv, această alocare este comunicată de Capul Verde Comunității, până la data de 1 mai a anului precedent.

(5) În cazul în care evaluarea anuală a rezultatelor punerii în aplicare a programului sectorial multianual justifică acest lucru, Comunitatea Europeană va putea solicita o reajustare a contrapartidei financiare menționate la articolul 2 alineatul (1) din prezentul protocol, pentru a adapta la aceste rezultate valoarea efectivă a fondurilor alocate punerii în aplicare a programului.

Articolul 8

Diferende – Suspendarea aplicării protocolului

(1) Orice diferend între părți cu privire la interpretarea dispozițiilor acestui protocol și la aplicarea acestuia trebuie să facă obiectul unei consultări între părți în cadrul Comisiei mixte prevăzute la articolul 9 din acord, convocată, dacă este necesar, în ședință extraordinară.

(2) Fără a aduce atingere dispozițiilor articolului 9, aplicarea protocolului poate fi suspendată la inițiativa uneia dintre părți, în cazul în care diferendul care opune cele două părți este considerat grav și în cazul în care consultările desfășurate în cadrul Comisiei mixte, în conformitate cu alineatul (1), nu au permis soluționarea acestuia pe cale amiabilă.

(3) Suspendarea aplicării protocolului este condiționată de notificarea de către partea interesată a intenției sale, în scris și cu cel puțin trei luni înainte de data la care această suspendare ar trebui să producă efecte.

(4) În cazul suspendării, părțile continuă să se consulte în vederea soluționării amiabile a diferendului dintre acestea. Atunci când are loc o astfel de soluționare, aplicarea protocolului se reia și valoarea compensării financiare se reduce proporțional și pro rata temporis, în funcție de perioada în care a fost suspendată aplicarea protocolului.

Articolul 9

Suspendarea aplicării protocolului din cauza neplății

Sub rezerva dispozițiilor articolului 6, în cazul în care Comunitatea nu și-ar îndeplini obligația de a efectua plățile prevăzute la articolul 2, aplicarea prezentului protocol poate fi suspendată în următoarele condiții:

(a)	autoritățile competente ale Capului Verde adresează Comisiei Europene o notificare în care indică absența plății. Aceasta face verificările corespunzătoare și, dacă este necesar, efectuează plata în termen de cel mult 60 de zile lucrătoare de la data primirii notificării;

(b)

în caz de neplată și în cazul lipsei unei justificări corespunzătoare a neplății în termenul prevăzut la articolul 2 alineatul (5) din acest protocol, autoritățile competente ale Capului Verde au dreptul de a suspenda aplicarea protocolului. Acestea informează fără întârziere Comisia Europeană cu privire la aceasta;

(c)	aplicarea protocolului se reia de îndată ce s-a făcut plata respectivă.

Articolul 10

Dispoziții aplicabile ale legislației naționale

Activitățile navelor de pescuit comunitare care operează în apele Capului Verde în cadrul prezentului protocol sunt reglementate de legislația aplicabilă Capului Verde, cu excepția cazului în care acordul, prezentul protocol cu anexele sale și apendicele sale dispun altfel.

Articolul 11

Clauză de revizuire

Părțile pot revedea dispozițiile protocolului, ale anexei și ale apendicelor și, după caz, pot face modificări pe parcurs.

Articolul 12

Abrogare

Anexa la Acordul între Comunitatea Economică Europeană și Republica Capului Verde privind pescuitul în largul coastelor Capului Verde se abrogă și se înlocuiește cu anexa la prezentul protocol.

Articolul 13

Intrare în vigoare

(1) Prezentul protocol și anexa la acesta intră în vigoare la data la care părțile își notifică îndeplinirea procedurilor necesare în acest scop.

(2) Se aplică de la 1 septembrie 2006.

ANEXĂ

CONDIȚII DE EXERCITARE A ACTIVITĂȚII DE PESCUIT ÎN ZONA DE PESCUIT A CAPULUI VERDE DE CĂTRE NAVELE COMUNITĂȚII

CAPITOLUL I

FORMALITĂȚI APLICABILE CERERII ȘI ELIBERĂRII LICENȚELOR

Secțiunea 1

Eliberarea licențelor

1. Numai navele eligibile pot obține o licență de pescuit în zona de pescuit a Capului Verde în cadrul Protocolului de stabilire a posibilităților de pescuit și a contrapartidei financiare prevăzute de Acordul de parteneriat între Comunitatea Europeană și Republica Capului Verde privind pescuitul în largul coastelor Capului Verde pentru perioada cuprinsă între 1 septembrie 2006 și 31 august 2011.

2. Pentru ca o navă să fie eligibilă, armatorul, comandantul și nava nu trebuie să aibă interdicție de pescuit în Capul Verde. Aceștia trebuie să aibă o situație de legalitate față de administrația Capului Verde, în sensul că trebuie să-și fi îndeplinit toate obligațiile anterioare generate de activitățile lor de pescuit în Capul Verde, în cadrul acordurilor de pescuit încheiate cu Comunitatea.

3. Orice navă comunitară care solicită licență de pescuit poate fi reprezentată de un agent al navei, rezident în Capul Verde. Numele și adresa acestui reprezentant sunt așadar menționate în cererea de licență. Cu toate acestea, orice navă care solicită licență de pescuit care prevede debarcarea sau transbordarea într-un port din Capul Verde trebuie să fie reprezentată de un agent al navei rezident în Capul Verde.

4. Autoritățile competente ale Comunității prezintă Ministerului Pescuitului din Capul Verde o cerere pentru fiecare navă care dorește să pescuiască în temeiul acordului, cu cel puțin 15 zile înainte de data începerii perioadei de valabilitate solicitate.

5. Cererile sunt depuse la Ministerul Pescuitului, pe formularele al căror model figurează în apendicele I.

6. Fiecare cerere de licență este însoțită de următoarele documente:

—	dovada plății redevenței pentru perioada sa de valabilitate;

—	pentru prima cerere în cadrul acestui protocol, o fotografie color recentă care reprezintă nava văzută din lateral în starea sa actuală. Dimensiunile minime ale acestei fotografii sunt de 15 cm x 10 cm;

—	orice alt document sau atestare necesare în temeiul dispozițiilor speciale aplicabile potrivit tipului de navă, în conformitate cu prezentul protocol.

7. Plata redevenței se efectuează în contul indicat de autoritățile Capului Verde, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6) din protocol.

8. Redevențele includ toate taxele naționale și locale. Cu toate acestea, taxele portuare, taxele de transbordare și cheltuielile pentru prestările de servicii nu sunt incluse în plata acestor redevențe.

9. Licențele pentru toate navele sunt eliberate, în termen de 15 zile de la primirea întregii documentații menționate la punctul 6, de către Ministerul Pescuitului din Capul Verde, armatorilor sau reprezentanților acestora, prin intermediul Delegației Comisiei Comunităților Europene în Capul Verde.

10. În cazul în care, în momentul semnării licenței, birourile Delegației Comisiei Europene sunt închise, aceasta poate fi transmisă, după caz, direct agentului de navă, iar o copie se trimite Delegației.

11. Licența se eliberează în numele unei anumite nave și nu este transferabilă.

12. Cu toate acestea, la cererea Comunității Europene și în caz de forță majoră demonstrată, licența unei nave se înlocuiește cu o nouă licență întocmită în numele unei alte nave din aceeași categorie ca și nava care trebuie înlocuită, fără să fie necesară o nouă redevență. În acest caz, calculul nivelului capturilor pentru stabilirea unei eventuale plăți adiționale va lua în considerare totalitatea capturilor celor două nave.

13. Armatorul navei care trebuie înlocuită sau reprezentantul acesteia predă licența anulată Ministerului Pescuitului din Capul Verde prin intermediul Delegației Comisiei Europene.

14. Data producerii de efecte a noii licențe este data predării de către armator a licenței anulate Ministerului Pescuitului din Capul Verde. Delegația Comisiei Europene din Capul Verde este informată despre transferul licenței.

15. Licența trebuie să fie ținută la bord în permanență. Cu toate acestea, de la primirea notificării plății avansului, adresată de Comisia Europeană autorităților Capului Verde, nava este înscrisă pe o listă a navelor cu autorizație de pescuit, care este notificată autorităților Capului Verde responsabile de controlul pescuitului. O copie a listei respective, care poate fi obținută prin fax până la primirea licenței propriu-zise, se păstrează la bord.

Secțiunea 2

Condițiile acordării licenței – Redevențe și avans

1. Licențele au o durată de valabilitate de un an. Ele pot fi reînnoite.

2. Redevența se fixează la 35 euro pe tonă pescuită în zona de pescuit a Capului Verde, pentru navele de pescuit ton cu plasă pungă și navele de pescuit cu paragate plutitoare, și la 25 euro pe tonă pescuită în zona de pescuit a Capului Verde, pentru navele de pescuit ton cu platformă și paragate.

3. Licențele sunt eliberate după plata către autoritățile naționale competente a următoarelor sume forfetare:

—	3 950 euro pe navă de pescuit ton cu plasă pungă (din care 100 euro vor fi destinați finanțării programului de observatori), reprezentând echivalentul redevențelor pentru 110 tone de pești mari migratori și specii asociate pescuite pe an;

—	2 900 euro pe navă de pescuit ton cu paragate plutitoare (din care 100 euro vor fi destinați finanțării programului de observatori), reprezentând echivalentul redevențelor pentru 80 de tone de pești mari migratori și specii asociate pescuite pe an;

—	500 euro pe navă de pescuit ton cu platformă și paragate (din care 100 euro vor fi destinați finanțării programului de observatori), reprezentând echivalentul redevențelor pentru 16 tone de pești mari migratori și specii asociate pescuite pe an.

4. Decontul final al redevențelor datorate pentru anul n este adoptat de Comisia Comunităților Europene până la 31 iulie a anului n + 1, pe baza declarațiilor de captură întocmite de fiecare armator și confirmate de institutele științifice responsabile pentru verificarea datelor capturilor în statele membre, precum IRD (Institut de Recherche pour le Développement), IEO (Instituto Español de Oceanografia) și IPIMAR (Instituto de Investigação das Pescas e do Mar) și INDP (l'Instituto Nacional de Desenvolvimento das Pescas din Capul Verde), prin intermediul Delegației Comisiei Europene.

5. Acest decont este comunicat simultan Ministerului Pescuitului din Capul Verde și armatorilor, pentru verificare și aprobare. Autoritățile Capului Verde pot contesta decontul, pe baza unor argumente justificate corespunzător și într-un termen de 30 de zile de la data transmiterii. În cazul unui dezacord, Comisia mixtă va fi sesizată cu privire la aceasta. În cazul în care, în termenul prevăzut, nu se face nicio obiecție, decontul este acceptat.

6. Fiecare eventuală plată adițională va fi efectuată de către armatori autorităților naționale competente din Capul Verde până la 30 septembrie a anului următor, în contul menționat în prezentul capitol secțiunea 1 punctul 7.

7. Cu toate acestea, în cazul în care suma din decontul final este mai mică decât valoarea avansului menționat la punctul 3 din prezenta secțiune, diferența rezultată nu este rambursabilă față de armator.

CAPITOLUL II

ZONE DE PESCUIT

Navele Comunității își vor putea exercita activitățile de pescuit în următoarele zone:

—	la peste 12 mile marine de la liniile de bază.

CAPITOLUL III

REGIMUL DECLARAȚIEI DE CAPTURĂ

1. Durata voiajului unei nave comunitare, în sensul prezentei anexe, se definește după cum urmează:

—	fie perioada cuprinsă între o intrare și o ieșire din zona de pescuit a Capului Verde,

—	fie perioada cuprinsă între o intrare în zona de pescuit a Capului Verde și o transbordare,

—	fie perioada cuprinsă între o intrare în zona de pescuit a Capului Verde și o debarcare în Capul Verde.

Toate navele autorizate să pescuiască în apele Capului Verde în temeiul acordului sunt obligate să comunice Ministerului Pescuitului din Capul Verde capturile lor, pentru ca această autoritate să poată controla cantitățile capturate, care sunt validate de institutele științifice competente, în conformitate cu procedura menționată la capitolul I secțiunea 2 punctul 4 din prezenta anexă. Modalitățile de comunicare a capturilor sunt următoarele:

2.1. Pentru o perioadă anuală de valabilitate a licenței, în sensul capitolului I secțiunea 2 punctul 1 din prezenta anexă, declarațiile conțin capturile efectuate de navă în cursul fiecărui voiaj. Originalele declarațiilor sunt comunicate pe suport fizic Ministerului Pescuitului din Capul Verde, în termen de 30 de zile de la sfârșitul ultimului voiaj efectuat în perioada respectivă. În același timp, sunt comunicate copii prin mijloace electronice sau prin fax statului membru de pavilion și Ministerului Pescuitului din Capul Verde.

2.2. Navele își declară capturile printr-un formular echivalent jurnalului de bord, al cărui model figurează în apendicele 2. Pentru perioadele în care nava nu s-a aflat în apele (statului de coastă), este obligatoriu să se completeze jurnalul de bord cu mențiunea „În afara ZEE a Capului Verde”.

2.3. Formularele sunt completate lizibil și cu litere de tipar și sunt semnate de comandantul navei sau de reprezentantul său legal.

3. În cazul nerespectării dispozițiilor prezentului capitol, Guvernul Capului Verde își rezervă dreptul de a suspenda licența navei încriminate până la îndeplinirea formalităților și de a aplica armatorului navei sancțiunea prevăzută de reglementarea în vigoare în Capul Verde. Statul membru de pavilion și Comisia Europeană sunt informate despre aceasta.

CAPITOLUL IV

DEBARCAREA

Cele două părți cooperează în vederea îmbunătățirii posibilităților de transbordare și de debarcare în porturile Capului Verde.

1. Debarcări:

Navele de pescuit ton comunitare care debarcă voluntar într-un port din Capul Verde beneficiază de o reducere a redevenței de 5 euro pe tonă debarcată din valoarea indicată în capitolul I secțiunea 2 punctul 2 din anexă.

O reducere suplimentară de 5 euro se acordă în cazul unei vânzări a produselor de pescuit într-o fabrică de transformare din Capul Verde.

Acest mecanism se va aplica, pentru orice navă comunitară, până la cel mult 50 % din decontul final al capturilor (astfel cum este definit în capitolul III din anexă), din primul an al prezentului protocol.

2. Normele de aplicare a controlului tonajelor debarcate sau transbordate vor fi definite cu ocazia primei ședințe a Comisiei mixte.

3. Evaluare:

Nivelul stimulentelor financiare, precum și procentajul maxim al decontului final al capturilor, vor fi ajustate în cadrul Comisiei mixte, în funcție de impactul socio-economic generat de debarcările efectuate în cursul anului respectiv.

CAPITOLUL V

ÎMBARCAREA MARINARILOR

1. Armatorii navelor de pescuit ton și ai navelor de pescuit cu paragate plutitoare trebuie să angajeze resortisanți din țările ACP, inclusiv din Capul Verde, în următoarele condiții și limite:

—	pentru flota de nave de pescuit ton cu plasă pungă, cel puțin șase marinari ACP sunt îmbarcați în timpul sezonului de pescuit ton în zona de pescuit a Capului Verde;

—	pentru flota de nave de pescuit ton cu platforme și paragate, cel puțin trei marinari ACP sunt îmbarcați în timpul sezonului de pescuit ton în zona de pescuit a Capului Verde;

—	pentru flota de nave de pescuit cu paragate plutitoare, cel puțin patru marinari ACP sunt îmbarcați în timpul sezonului de pescuit în zona de pescuit a Capului Verde.

2. Armatorii se vor strădui să îmbarce mai mulți marinari din Capul Verde.

3. Armatorii aleg în mod liber marinarii care urmează a fi îmbarcați pe navele lor dintre cei desemnați în listele prezentate de autoritățile competente ale țărilor ACP interesate, inclusiv din Capul Verde.

4. În cazul în care au fost semnate contracte cu resortisanți din Capul Verde, în conformitate cu punctul 1 din acest articol, armatorul sau reprezentantul acestuia comunică autorității competente din Capul Verde numele marinarilor din Capul Verde îmbarcați la bordul navei în cauză, cu menționarea poziției lor în cadrul echipajului.

5. Declarația Organizației Internaționale a Muncii (OIM) privind principiile și drepturile fundamentale la locul de muncă se aplică de drept marinarilor îmbarcați pe navele comunitare. Este vorba, în special, despre libertatea de asociere și de recunoașterea efectivă a dreptului lucrătorilor de negociere colectivă, precum și despre eliminarea discriminării în ceea ce privește ocuparea forței de muncă și profesia.

6. Contractele de angajare a marinarilor din Capul Verde, în conformitate cu punctul 1 din acest articol, sunt întocmite între reprezentantul (reprezentanții) armatorilor și marinari și/sau sindicatele acestora sau reprezentanții lor, în colaborare cu autoritatea maritimă a Capului Verde. O copie a acestor contracte este dată semnatarilor. Aceste contracte le garantează marinarilor beneficiul sistemului de securitate socială care li se aplică și care constă în asigurarea de viață, asigurare de boală și asigurarea contra accidentelor.

7. Salariul marinarilor se plătește de către armatori. Înaintea eliberării licențelor, acesta este stabilit de comun acord între armatori sau reprezentanții acestora și autoritățile țării ACP în cauză. Cu toate acestea, condițiile de remunerare a marinarilor locali nu pot fi inferioare celor care se aplică echipajelor din Capul Verde și, în toate cazurile, nu pot fi inferioare normelor OIM.

8. Orice marinar angajat pe navele comunitare trebuie să se prezinte la comandantul navei desemnat cu o zi înainte de data propusă pentru îmbarcare. În cazul în care marinarul nu se prezintă la data și ora prevăzute pentru îmbarcare, armatorul va fi eliberat automat de obligația de a îmbarca acest marinar.

9. Cu toate acestea, în cazul neîmbarcării unor marinari din țările ACP, din alte motive decât cel menționat la punctul precedent, armatorii navelor comunitare respective sunt obligați să plătească, pentru fiecare zi de voiaj în apele țării ACP în cauză, o sumă forfetară stabilită la 20 euro pe zi. Plata acestei sume se va face în termenele stabilite la punctul I.2.6. din această anexă.

10. Această sumă va fi utilizată pentru formarea marinarilor-pescari locali și va fi plătită în contul indicat de autoritățile țării ACP în cauză.

CAPITOLUL VI

MĂSURI TEHNICE

Navele respectă măsurile și recomandările adoptate de ICCAT pentru regiune în ceea ce privește uneltele de pescuit, specificațiile lor tehnice și orice altă măsură tehnică aplicabilă activităților de pescuit ale acestora.

CAPITOLUL VII

OBSERVATORI

Navele autorizate să pescuiască în apele Capului Verde în temeiul acordului îmbarcă observatorii desemnați de organizația regională de pescuit competentă (ORP), în condițiile stabilite în continuare.

1.1. La cererea ORP, navele comunitare iau la bord un observator desemnat de aceasta, care are misiunea să verifice capturile efectuate în special în apele Capului Verde.

1.2. ORP competentă întocmește lista navelor desemnate pentru a îmbarca un observator, precum și lista de observatori desemnați pentru îmbarcare. Aceste liste sunt actualizate. Ele sunt comunicate Comisiei Europene de la data întocmirii lor și apoi, la fiecare trei luni, cu eventuala lor actualizare.

1.3. ORP competentă comunică armatorilor respectivi sau reprezentanților acestora numele observatorului desemnat pentru a fi luat la bordul navei în momentul eliberării licenței sau cu cel mult 15 zile înainte de data prevăzută pentru îmbarcarea observatorului.

2. Prezența observatorului la bord corespunde unui voiaj. Cu toate acestea, la cererea expresă a ORP competente, această îmbarcare poate fi extinsă pe mai multe voiajuri, în funcție de durata medie a voiajurilor prevăzute pentru o anumită navă. Această cerere este formulată de ORP competentă în momentul comunicării numelui observatorului desemnat pentru a se îmbarca pe nava în cauză.

3. Condițiile de îmbarcare a observatorului sunt definite de comun acord între armator sau reprezentantul său și ORP competentă.

4. Îmbarcarea observatorului se face în portul ales de armator și se realizează la începutul primei ieșiri în apele de pescuit ale Capului Verde, în urma notificării listei navelor desemnate.

5. Armatorii respectivi comunică, în termen de două săptămâni și cu un preaviz de zece zile, datele și porturile subregiunii prevăzute pentru îmbarcarea observatorilor.

6. În cazul în care observatorul se îmbarcă într-o țară din afara subregiunii, cheltuielile de călătorie ale observatorului sunt suportate de armator. În cazul în care nava care are la bord un observator regional iese din zona de pescuit regională, trebuie luate toate măsurile pentru a se asigura întoarcerea cât mai rapidă a observatorilor, pe cheltuiala armatorului.

7. În cazul absenței observatorului la locul și la momentul convenite și în următoarele douăsprezece ore, armatorul va fi automat eliberat de obligația de a îmbarca acest observator.

Observatorul este tratat la bord în calitate de ofițer. Acesta îndeplinește următoarele sarcini:

8.1. observă activitățile de pescuit ale navelor;

8.2. verifică poziția navelor angajate în operațiuni de pescuit;

8.3. procedează la operațiuni de eșantionare biologică în cadrul unor programe științifice;

8.4. întocmește evidența uneltelor de pescuit utilizate;

8.5. verifică datele capturilor efectuate în apele de pescuit ale Capului Verde care figurează în jurnalul de bord;

8.6. verifică procentajul capturilor accesorii și face o estimare a volumului capturilor de pești care pot fi comercializați, aruncate înapoi în mare;

8.7. comunică prin orice mijloace corespunzătoare (radio, fax sau electronic), o dată pe săptămână, atunci când nava operează în apele Capului Verde, datele de pescuit, inclusiv volumul la bord al capturilor principale și accesorii.

9. Comandantul ia toate măsurile care îi revin pentru a asigura securitatea fizică și morală a observatorului în exercitarea funcțiilor acestuia.

10. Observatorul dispune de toate facilitățile necesare exercitării funcțiilor sale. Comandantul îi permite accesul la mijloacele de comunicare necesare exercitării sarcinilor sale, la documentele legate direct de activitățile de pescuit ale navei, inclusiv jurnalul de bord și jurnalul de pescuit, precum și la părțile de navă necesare pentru a-i facilita îndeplinirea sarcinilor.

În cursul șederii sale la bord, observatorul:

11.1. ia toate măsurile necesare pentru ca prezența sa la bordul navei și condițiile îmbarcării sale să nu întrerupă sau să nu împiedice operațiunile de pescuit;

11.2. respectă bunurile și echipamentele care se află la bord, precum și confidențialitatea oricărui document care aparține navei respective.

12. La încheierea perioadei de observare și înainte de a părăsi nava, observatorul întocmește un raport de activitate care este transmis ORP competente, iar o copie este transmisă comandantului navei.

13. Armatorul asigură pe cheltuiala sa cazarea și hrana observatorilor, în condițiile acordate ofițerilor, în conformitate cu posibilitățile practice ale navei.

14. Salariul și contribuțiile la asigurările sociale ale observatorului sunt în sarcina ORP competente.

15. Cele două părți se vor consulta în cel mai scurt timp cu țările terțe interesate cu privire la definirea unui sistem de observatori regionali și la alegerea organizației regionale de pescuit competente. Până la punerea în aplicare a unui sistem de observatori regionali, navele autorizate să pescuiască în apele Capului Verde în temeiul acordului vor îmbarca, în locul observatorilor regionali, observatori desemnați de autoritățile competente ale Capului Verde, în conformitate cu normele de mai sus.

CAPITOLUL VIII

MONITORIZARE

1. Comunitatea Europeană ține o listă actualizată a navelor pentru care s-a eliberat licență de pescuit în conformitate cu dispozițiile prezentului protocol. Această listă este notificată autorităților Capului Verde responsabile de controlul pescuitului, de la data întocmirii acesteia și de fiecare dată când este actualizată.

Intrarea și ieșirea din zonă:

2.1. Navele comunitare notifică, cel puțin cu 3 ore înainte, autorităților competente ale Capului Verde responsabile de controlul pescuitului, intenția lor de a intra sau de a ieși din zona de pescuit a Capului Verde. Ele declară, de asemenea, cantitățile globale și speciile de pești aflate la bord.

2.2. În cazul notificării ieșirii sale, fiecare navă comunică, de asemenea, poziția sa. Aceste comunicări sunt efectuate, de preferință, prin fax și, pentru navele care nu sunt echipate cu fax, prin radio sau e-mail.

2.3. O navă surprinsă pescuind fără să fi avertizat autoritatea competentă a Capului Verde este considerată o navă care încalcă legislația.

2.4. Numerele de fax, de telefon, precum și adresa de e-mail sunt comunicate, de asemenea, în momentul eliberării licenței de pescuit.

3. Proceduri de control

3.1. Comandanții navelor comunitare angajate în activități de pescuit în apele de pescuit ale Capului Verde permit și facilitează urcarea la bord și îndeplinirea misiunilor oricărui funcționar din Capul Verde împuternicit cu inspecția și controlul activităților de pescuit.

3.2. Prezența la bord a acestor funcționari nu depășește termenele necesare pentru îndeplinirea sarcinilor acestora.

3.3. La încheierea fiecărei inspecții și a fiecărui control, se eliberează o atestare comandantului navei.

4. Controlul prin satelit

4.1. Toate navele comunitare care pescuiesc în temeiul acestui acord vor face obiectul unei monitorizări prin satelit, în conformitate cu dispozițiile care vor fi adoptate în primul an de aplicare a protocolului. Aceste dispoziții vor intra în vigoare în a zecea zi de la data notificării Delegației Comunității Europene din Capul Verde de către Guvernul Capului Verde cu privire la începutul activității organismului responsabil de controlul prin satelit al navelor de pescuit din Capul Verde.

5. Arestarea navei

5.1. Autoritățile competente ale Capului Verde informează statul de pavilion și Comisia Europeană, în termen de maximum 24 de ore, despre orice arestare și orice sancțiuni impuse unei nave comunitare, intervenite în apele de pescuit ale Capului Verde.

5.2. Statul de pavilion și Comisia Europeană primesc, în același timp, un raport succint cu privire la împrejurările și motivele care au condus la această arestare.

6. Procesul-verbal de arestare

6.1. Comandantul navei trebuie, după constatarea consemnată în procesul-verbal întocmit de autoritatea competentă a Capului Verde, să semneze acest document.

6.2. Această semnătură nu aduce atingere drepturilor și mijloacelor de protecție pe care comandantul le poate invoca împotriva încălcării care i se reproșează.

6.3. Comandantul trebuie să își conducă nava în portul indicat de autoritățile Capului Verde. În cazul unei încălcări minore, autoritatea competentă a Capului Verde poate autoriza nava arestată să-și continue activitățile de pescuit.

7. Reuniune de consultare în cazul arestării

7.1. Înainte de a prevedea adoptarea unor eventuale măsuri față de comandant sau față de echipajul navei sau orice acțiune împotriva încărcăturii și a echipamentului navei, cu excepția celor destinate protejării probelor referitoare la presupusa încălcare, se desfășoară o reuniune de consultare în termen de o zi lucrătoare de la primirea informațiilor menționate anterior, între Comisia Europeană și autoritățile competente ale Capului Verde, cu participarea eventuală a unui reprezentant al statului membru în cauză.

7.2. În cursul acestei reuniuni de consultare, părțile schimbă între ele orice document sau orice informație utilă care poate ajuta la clarificarea împrejurărilor faptelor constatate. Armatorul sau reprezentatul acestuia este informat cu privire la rezultatul acestei consultări, precum și cu privire la măsurile care pot rezulta din arestare.

8. Soluționarea arestării

8.1. Înaintea oricărei proceduri judiciare, se încearcă soluționarea presupusei încălcări printr-o procedură amiabilă. Această procedură se termină în maximum trei zile lucrătoare de la arestare.

8.2. În cazul procedurii amiabile, valoarea amenzii aplicate se stabilește în conformitate cu legislația Capului Verde.

8.3. În cazul în care cauza nu a putut fi soluționată prin procedura amiabilă și este adusă în fața unei instanțe judiciare competente, armatorul depune o cauțiune bancară la o bancă desemnată de autoritățile competente ale Capului Verde, stabilită prin luarea în considerare a costurilor determinate de arestare, precum și a valorii amenzilor și a reparațiilor de care sunt pasibili cei responsabili de încălcare.

8.4. Cauțiunea bancară nu se poate restitui înainte de încheierea procedurii judiciare. Aceasta este deblocată de îndată ce procedura se termină fără condamnare. De asemenea, în cazul unei condamnări care duce la aplicarea unei amenzi mai mici decât cauțiunea depusă, soldul restant este deblocat de autoritățile competente ale Capului Verde.

8.5. Nava este eliberată, iar echipajul navei este autorizat să părăsească portul:

—	fie imediat după îndeplinirea obligațiilor rezultând din procedura amiabilă;

—	fie la depunerea cauțiunii bancare menționate la punctul 8.3 și la acceptarea acesteia de către autoritățile competente ale Capului Verde, până la încheierea procedurii judiciare.

9. Transbordări

9.1. Orice navă comunitară care dorește să efectueze o transbordare a capturilor în apele Capului Verde efectuează această operațiune în rada porturilor Capului Verde.

9.2. Armatorii acestor nave trebuie să notifice autorităților competente ale Capului Verde, cu cel puțin două zile lucrătoare înainte, următoarele informații:

—	numele navelor de pescuit care efectuează transbordarea;

—	numele cargoului transportator;

—	tonajul pe specii care urmează a fi transbordate;

—	data transbordării;

—	certificatul de sănătate al navei de transbordare.

9.3. Transbordarea este considerată ca o ieșire din zona de pescuit a Capului Verde. Navele trebuie, prin urmare, să transmită autorităților competente ale Capului Verde declarațiile de captură și să își notifice intenția de a continua să pescuiască sau de a ieși din zona de pescuit a Capului Verde.

9.4. Orice operațiune de transbordare a capturilor, nemenționată la punctele de mai sus, este interzisă în zona de pescuit a Capului Verde. Orice persoană care încalcă această dispoziție este supusă sancțiunilor prevăzute de legislația în vigoare a Capului Verde.

10. Comandanții navelor comunitare angajate în operațiuni de debarcare sau de transbordare într-un port al Capului Verde permit și facilitează controlul acestor operațiuni de către inspectorii Capului Verde. La încheierea fiecărei inspecții și fiecărui control în port, se eliberează un certificat comandantului navei.

Apendice

1.	Formularul de cerere de licență

2.	Jurnalul de bord ICCAT

3.	Coordonatele zonei de pescuit a Capului Verde (care trebuie furnizate de autoritățile Capului Verde înainte de intrarea în vigoare a Acordului și Protocolului VMS)

11/Volumul 52

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

162

32006D1015

L 414/84

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

DECIZIA CONSILIULUI

din 19 decembrie 2006

privind semnarea și aplicarea provizorie a Acordului între Comunitatea Europeană și Guvernul Malaysiei privind anumite aspecte ale serviciilor aeriene

(2006/1015/CE)

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 80 alineatul (2) coroborat cu articolul 300 alineatul (2) primul paragraf prima teză,

având în vedere propunerea Comisiei,

întrucât:

(1)	La 5 iunie 2003, Consiliul a autorizat Comisia să inițieze negocieri cu țările terțe în vederea înlocuirii unor dispoziții ale acordurilor bilaterale existente printr-un acord comunitar.

(2)

Comisia a negociat, în numele Comunității, un acord cu Guvernul Malaysiei privind anumite aspecte ale serviciilor aeriene, în conformitate cu mecanismele și liniile directoare din anexa la decizia Consiliului de autorizare a Comisiei să inițieze negocieri cu țările terțe în vederea înlocuirii unor dispoziții ale acordurilor bilaterale existente printr-un acord comunitar.

(3)	Sub rezerva încheierii eventuale a acestuia la o dată ulterioară, acordul negociat de Comisie ar trebui să fie semnat și aplicat cu titlu provizoriu,

DECIDE:

Articolul 1

Semnarea Acordului între Comunitatea Europeană și Guvernul Malaysiei privind anumite aspecte ale serviciilor aeriene se aprobă în numele Comunității, sub rezerva deciziei Consiliului privind încheierea acordului menționat.

Textul acordului se atașează la prezenta decizie.

Articolul 2

Președintele Consiliului este autorizat să numească persoana împuternicită (persoanele împuternicite) să semneze acordul în numele Comunității, sub rezerva încheierii acestuia.

Articolul 3

Până la intrarea în vigoare, acordul se aplică cu titlu provizoriu începând din prima zi a primei luni următoare datei la care părțile și-au notificat îndeplinirea procedurilor necesare în acest scop.

Articolul 4

Președintele Consiliului este autorizat să procedeze la notificarea prevăzută la articolul 9 alineatul (2) din acord.

Adoptată la Bruxelles, 19 decembrie 2006.

Pentru Consiliu

Președintele

J. KORKEAOJA

11/Volumul 52

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

163

22006A1230(06)

L 414/85

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

ACORD

între Comunitatea Europeană și Guvernul Malaysiei privind anumite aspecte ale serviciilor aeriene

COMUNITATEA EUROPEANĂ,

pe de o parte, și

GUVERNUL MALAYSIEI, denumit în continuare „Malaysia”,

pe de altă parte,

denumite în continuare „părțile”,

RECUNOSCÂND că anumite dispoziții ale acordurilor bilaterale privind serviciile aeriene, încheiate între statele membre ale Comunității Europene și Malaysia, care sunt contrare dreptului comunitar, trebuie să fie aduse în conformitate cu acesta din urmă, astfel încât să se stabilească un temei juridic solid pentru serviciile aeriene între Comunitatea Europeană și Malaysia și să se asigure continuitatea acestor servicii aeriene;

LUÂND ACT de faptul că Comunitatea Europeană are competență exclusivă în privința mai multor aspecte care pot fi dispuse în acordurile bilaterale privind serviciile aeriene încheiate între statele membre ale Comunității Europene și țări terțe;

LUÂND ACT de faptul că, în temeiul dreptului comunitar, transportatorii aerieni comunitari stabiliți într-un stat membru au un drept de acces nediscriminatoriu la rutele aeriene între statele membre ale Comunității Europene și țările terțe;

AVÂND ÎN VEDERE acordurile dintre Comunitatea Europeană și unele țări terțe care prevăd, pentru resortisanții acestor țări terțe, posibilitatea de a obține proprietatea companiilor aeriene titulare ale unor licențe acordate în conformitate cu legislația Comunității Europene;

LUÂND ACT de faptul că dreptul comunitar interzice, în principiu, transportatorilor aerieni să încheie acorduri care pot afecta schimburile dintre statele membre ale Comunității Europene și care au ca obiect sau efect împiedicarea, restrângerea sau denaturarea concurenței;

RECUNOSCÂND că dispozițiile acordurilor bilaterale privind serviciile aeriene, încheiate între statele membre ale Comunității Europene și Malaysia, care (i) necesită sau favorizează adoptarea unor acorduri între întreprinderi, a unor decizii ale asociațiilor de întreprinderi sau a unor practici concertate care împiedică, denaturează sau restrâng concurența dintre transportatorii aerieni pe rutele în cauză; sau care (ii) consolidează efectele oricărui acord, oricărei decizii sau ale oricărei practici concertate de acest tip; sau care (iii) delegă unor transportatori aerieni sau altor agenți economici privați răspunderea luării unor măsuri care împiedică, denaturează sau restrâng concurența dintre transportatorii aerieni pe rutele respective, pot diminua eficacitatea regulilor de concurență care se aplică întreprinderilor;

LUÂND ACT de faptul că obiectivul Comunității Europene nu este, în cadrul acestor negocieri, creșterea volumului total al traficului aerian între Comunitatea Europeană și Malaysia, compromiterea echilibrului între transportatorii aerieni comunitari și transportatorii aerieni malaysieni sau negocierea de amendamente la dispozițiile acordurilor bilaterale existente în materie de servicii aeriene în ceea ce privește drepturile de trafic,

CONVIN DUPĂ CUM URMEAZĂ:

Articolul 1

Dispoziții generale

(1) În sensul prezentului acord, prin „state membre” se înțelege statele membre ale Comunității Europene.

(2) În fiecare dintre acordurile enumerate în anexa I, trimiterile la resortisanții unui stat membru care este parte la acest acord se înțeleg ca trimiteri la resortisanții statelor membre ale Comunității Europene.

(3) În fiecare dintre acordurile enumerate în anexa I, trimiterile la transportatorii aerieni sau la companiile aeriene ale statului membru care este parte la acest acord se înțeleg ca trimiteri la transportatorii aerieni sau la companiile aeriene desemnate de statul membru respectiv.

Articolul 2

Desemnarea de către un stat membru

(1) Dispozițiile alineatelor (2) și (3) din prezentul articol se substituie dispozițiilor corespunzătoare ale articolelor enumerate în anexa II literele (a) și, respectiv, (b) în ceea ce privește desemnarea unui transportator aerian de către statul membru în cauză, autorizațiile și permisele care i-au fost acordate de Malaysia și refuzul, revocarea, suspendarea sau limitarea autorizațiilor, respectiv a permiselor transportatorului aerian.

(2) La primirea desemnării de către un stat membru, Malaysia acordă autorizațiile și permisele corespunzătoare într-un termen minim de procedură, cu condiția ca:

(i)	transportatorul aerian să fie stabilit, în temeiul Tratatului de instituire a Comunității Europene, pe teritoriul statului membru care l-a desemnat și să aibă o licență de exploatare valabilă, în conformitate cu dreptul Comunității Europene; și

(ii)	statul membru responsabil de eliberarea certificatului de transportator aerian să exercite și să mențină un control reglementar efectiv asupra transportatorului aerian, iar autoritatea aeronautică competentă să fie identificată în mod clar în desemnare; și

(iii)

transportatorul aerian să își aibă sediul pe teritoriul statului membru care i-a eliberat licența de exploatare valabilă; și

(iv)	transportatorul aerian să fie deținut, direct sau printr-o participație majoritară, și controlat efectiv de statele membre și/sau de resortisanții statelor membre, și/sau de alte state membre enumerate în anexa III și/sau de resortisanții acestor alte state.

(3) Malaysia poate refuza, revoca, suspenda sau limita autorizațiile sau permisele unui transportator aerian desemnat de către un stat membru, în cazul în care:

(i)	transportatorul aerian nu este stabilit, în temeiul Tratatului de instituire a Comunității Europene, pe teritoriul statului membru care l-a desemnat sau nu deține o licență de exploatare valabilă, în conformitate cu dreptul comunitar; sau

(ii)	statul membru responsabil de eliberarea certificatului de transportator aerian nu exercită și nu menține un control reglementar efectiv asupra transportatorului aerian sau în cazul în care autoritatea aeronautică competentă nu este identificată în mod clar în desemnare; sau

(iii)

transportatorul aerian nu este deținut, direct sau printr-o participație majoritară, sau nu este controlat efectiv de statele membre și/sau de resortisanții statelor membre, și/sau de alte state membre enumerate în anexa III și/sau de resortisanții acestor state membre; sau

(iv)

transportatorul aerian beneficiază deja de o autorizație de exploatare în temeiul unui acord bilateral între Malaysia și un alt stat membru și în cazul în care Malaysia poate demonstra că, prin exercitarea drepturilor de trafic în temeiul prezentului acord, pe o rută care include un punct situat pe teritoriul acestui alt stat membru, transportatorul aerian ar eluda restricțiile în materie de drepturi de trafic impuse de celălalt acord; sau

(v)

transportatorul aerian desemnat este titularul unui certificat de transportator aerian eliberat de către un stat membru și nu există un acord bilateral în vigoare privind serviciile aeriene între Malaysia și acest stat membru și în cazul în care statul membru în cauză a refuzat drepturile de trafic transportatorilor aerieni desemnați de Malaysia.

În exercitarea drepturilor sale, în conformitate cu prezentul alineat, Malaysia nu va face discriminări pe bază de naționalitate între transportatorii aerieni comunitari.

Articolul 3

Siguranță

(1) Dispozițiile alineatului (2) din prezentul articol completează dispozițiile corespunzătoare din articolele enumerate în anexa II litera (c).

(2) În cazul în care un stat membru a desemnat un transportator aerian asupra căruia un alt stat membru își exercită și menține controlul reglementar, drepturile Malaysiei în cadrul dispozițiilor referitoare la siguranța acordului încheiat între statul membru care a desemnat transportatorul aerian și Malaysia se aplică în mod identic în ceea ce privește adoptarea, exercitarea sau menținerea normelor de siguranță de către acest alt stat membru și în ceea ce privește licența de exploatare a acestui transportator aerian.

Articolul 4

Taxarea carburantului pentru aviație

(1) Dispozițiile alineatului (2) din prezentul articol completează dispozițiile corespunzătoare ale articolelor enumerate în anexa II litera (d).

(2) Fără a aduce atingere oricărei dispoziții contrare, nicio dispoziție a acordurilor enumerate în anexa II litera (d) nu împiedică un stat membru să impună, pe bază nediscriminatorie, impozite, prelevări, taxe, contribuții sau redevențe asupra carburantului furnizat pe teritoriul său, în vederea utilizării de către o aeronavă a unui transportator aerian desemnat de Malaysia care operează între un punct situat pe teritoriul acestui stat membru și un alt punct situat pe teritoriul acestui stat membru sau pe teritoriul altui stat membru.

Articolul 5

Tarife pentru transportul în cadrul Comunității Europene

(1) Dispozițiile alineatului (2) din prezentul articol completează dispozițiile corespunzătoare din articolele enumerate în anexa II litera (e).

(2) Tarifele care vor fi aplicate de către transportatorul sau transportatorii aerieni desemnați de Malaysia în cadrul unuia dintre acordurile enumerate în anexa I care conține o dispoziție enumerată în anexa II litera (e) pentru transporturile efectuate integral în cadrul Comunității Europene sunt supuse dreptului comunitar.

Articolul 6

Compatibilitatea cu regulile de concurență

(1) Fără a aduce atingere oricărei dispoziții contrare, nicio dispoziție a acordurilor enumerate în anexa I nu trebuie (i) să favorizeze adoptarea unor acorduri între întreprinderi, a unor decizii ale asociațiilor de întreprinderi sau a unor practici concertate care împiedică, denaturează sau restrâng concurența, (ii) să consolideze efectele oricărui acord, ale oricărei decizii sau ale oricărei practici concertate de acest tip sau (iii) să delege unor agenți economici privați răspunderea luării unor măsuri care împiedică, denaturează sau restrâng concurența.

(2) Dispozițiile acordurilor enumerate în anexa I, care sunt incompatibile cu alineatul (1) al prezentului articol, nu se aplică.

Articolul 7

Anexe la acord

Anexele la prezentul acord fac parte integrantă din acesta.

Articolul 8

Revizuire sau modificare

Părțile pot, în orice moment, de comun acord, să revizuiască sau să modifice prezentul acord.

Articolul 9

Intrare în vigoare și aplicare provizorie

(1) Prezentul acord intră în vigoare la data la care părțile și-au notificat reciproc, în scris, îndeplinirea procedurilor interne necesare în acest scop.

(2) Fără a aduce atingere alineatului (1), părțile convin să aplice prezentul acord în mod provizoriu, din prima zi a lunii următoare datei la care părțile și-au notificat reciproc îndeplinirea procedurilor necesare în acest scop.

(3) Acordurile și alte aranjamente între statele membre și Malaysia care, la data semnării prezentului acord, nu au intrat încă în vigoare și nu sunt aplicate provizoriu sunt enumerate în anexa I litera (b). Prezentul acord se aplică tuturor acestor acorduri și aranjamente la data intrării în vigoare sau a aplicării provizorii a acestora.

Articolul 10

Încetare

(1) Încetarea unuia dintre acordurile enumerate în anexa I are ca efect încetarea simultană a tuturor dispozițiilor prezentului acord referitoare la acordul în cauză.

(2) Încetarea tuturor acordurilor enumerate în anexa I are ca efect încetarea simultană a prezentului acord.

DREPT CARE, subsemnații, mandatați în mod corespunzător, au semnat prezentul acord.

Întocmit în dublu exemplar la […], la […], în limbile cehă, daneză, engleză, estonă, finlandeză, franceză, germană, greacă, italiană, letonă, lituaniană, maghiară, malteză, olandeză, polonă, portugheză, slovacă, slovenă, spaniolă, suedeză și malaeză (Bahasa Melayu).

Pentru Comunitatea Europeană

Pentru guvernul Malaysiei

ANEXA I

Lista acordurilor menționate la articolul 1 din prezentul acord

(a)

Acorduri între Malaysia și statele membre ale Comunității Europene privind serviciile aeriene care, la data semnării prezentului acord, au fost încheiate, semnate și/sau sunt aplicate provizoriu

—

Acordul dintre Guvernul Federal al Republicii Austria și Guvernul Malaysiei privind serviciile aeriene între și dincolo de teritoriile acestora, semnat la Kuala Lumpur la 22 noiembrie 1976, denumit în continuare „Acordul Malaysia-Austria” în anexa II;

Modificat prin Memorandumul de înțelegere încheiat la Viena la 23 august 1990.

Modificat ultima dată prin nota verbală întocmită la Kuala Lumpur la 14 septembrie 1994.

—

Acordul dintre Guvernul Regatului Belgiei și Guvernul Malaysiei privind serviciile aeriene între și dincolo de teritoriile acestora, semnat la Kuala Lumpur la 26 februarie 1974, denumit în continuare „Acordul Malaysia-Belgia” în anexa II;

Modificat prin procesul-verbal convenit, întocmit la Bruxelles la 25 iulie 1978.

Modificat ultima dată prin procesul-verbal convenit, întocmit la Kuala Lumpur la 14 octombrie 1993.

—

Acordul dintre Guvernul Republicii Socialiste Cehoslovacia și Guvernul Malaysiei privind serviciile aeriene între și dincolo de teritoriile acestora, semnat la Praga la 2 mai 1973, denumit în continuare „Acordul Malaysia-Republica Cehă” în anexa II.

A se citi coroborat cu Memorandumul de înțelegere semnat la Praga la 2 mai 1973.

—	Acordul dintre Guvernul Regatului Danemarcei și Guvernul Malaysiei privind serviciile aeriene între și dincolo de teritoriile acestora, semnat la Kuala Lumpur la 19 octombrie 1967, denumit în continuare „Acordul Malaysia-Danemarca” în anexa II.

—	Proiectul de acord între Guvernul Regatului Danemarcei și Guvernul Malaysiei privind serviciile aeriene, parafat în 1997 și 2002, denumit în continuare „proiectul de acord Malaysia-Danemarca” în anexa II.

—

Acordul dintre Guvernul Republicii Finlanda și Guvernul Malaysiei privind serviciile aeriene între și dincolo de teritoriile acestora, semnat la Kuala Lumpur la 6 noiembrie 1997, denumit în continuare „Acordul Malaysia-Finlanda” în anexa II.

A se citi coroborat cu Memorandumul de înțelegere semnat la Kuala Lumpur la 15 septembrie 1997.

—	Acordul dintre Guvernul Republicii Franceze și Guvernul Malaysiei privind serviciile aeriene între și dincolo de teritoriile acestora, semnat la Kuala Lumpur la 22 mai 1967, denumit în continuare „Acordul Malaysia-Franța” în anexa II.

—	Acordul dintre Republica Federală Germania și Malaysia privind serviciile aeriene între și dincolo de teritoriile acestora, semnat la Kuala Lumpur la 23 iulie 1968, denumit în continuare „Acordul Malaysia-Germania” în anexa II.

—	Acordul dintre Guvernul Republicii Ungare și Guvernul Malaysiei privind serviciile aeriene între și dincolo de teritoriile acestora, semnat la Kuala Lumpur la 19 februarie 1993, denumit în continuare „Acordul Malaysia-Ungaria” în anexa II.

—	Acordul dintre Guvernul Irlandei și Guvernul Malaysiei privind transporturile aeriene, semnat la Shannon la 17 februarie 1992, denumit în continuare „Acordul Malaysia-Irlanda” în anexa II.

—

Acordul dintre Guvernul Malaysiei și Guvernul Republicii Italiene privind serviciile aeriene, semnat la Kuala Lumpur la 23 martie 1995, denumit în continuare „Acordul Malaysia-Italia” în anexa II.

A se citi coroborat cu Memorandumul de înțelegere confidențial întocmit la Roma la 30 noiembrie 1994.

Modificat prin Memorandumul de înțelegere confidențial întocmit la Kuala Lumpur la 18 iulie 1997.

Modificat prin raportul convenit al dezbaterilor dintre Malaysia și Italia întocmit la Roma la 18 mai 2005.

Modificat ultima dată prin Memorandumul de înțelegere întocmit la Londra la 18 iulie 2006.

—

Acordul dintre Guvernul Malaysiei și Guvernul Marelui Ducat al Luxemburgului privind serviciile aeriene, parafat la Kuala Lumpur la 19 iulie 2002 și care figurează în anexa II la Memorandumul de înțelegere confidențial semnat la Kuala Lumpur la 19 iulie 2002, denumit în continuare „Acordul Malaysia-Luxemburg” în anexa II.

—

Acordul dintre Guvernul Maltei și Guvernul Malaysiei privind serviciile aeriene între și dincolo de teritoriile acestora, semnat în Malaysia la 12 octombrie 1993, denumit în continuare „Acordul Malaysia-Malta” în anexa II.

A se citi coroborat cu Memorandumul de înțelegere întocmit la La Valetta la 28 februarie 1984.

—

Acordul dintre Guvernul Regatului Țărilor de Jos și Guvernul Malaysiei privind serviciile aeriene între și dincolo de teritoriile acestora, semnat la Kuala Lumpur la 15 decembrie 1966, denumit în continuare „Acordul Malaysia-Țările de Jos” în anexa II.

Modificat prin schimbul de note din 25 martie 1988.

Modificat prin Protocolul confidențial din 23 octombrie 1991.

Modificat prin schimbul de note efectuat la Kuala Lumpur la 10 mai 1993.

Modificat ultima dată prin Memorandumul de înțelegere confidențial din apendicele A la procesul-verbal convenit, întocmit la Kuala Lumpur la 19 septembrie 1995.

Modificat ultima dată prin schimbul de note efectuat la Kuala Lumpur la 23 mai 1996.

—	Acordul dintre Guvernul Republicii Populare Polonia și Guvernul Malaysiei privind transporturile aeriene civile, semnat la Kuala Lumpur la 24 martie 1975, denumit în continuare „Acordul Malaysia-Polonia” în anexa II.

—	Acordul dintre Guvernul Malaysiei și Republica Portugheză privind serviciile aeriene între și dincolo de teritoriile acestora, parafat și menționat în anexa II la Memorandumul de înțelegere întocmit la Kuala Lumpur la 19 mai 1998, denumit în continuare „Acordul Malaysia-Portugalia” în anexa II.

—	Acordul dintre Guvernul Republicii Slovenia și Guvernul Malaysiei privind serviciile aeriene între și dincolo de teritoriile acestora, semnat la Ljubljana la 28 octombrie 1997, denumit în continuare „Acordul Malaysia-Slovenia” în anexa II.

—	Acordul dintre Guvernul Spaniei și Guvernul Malaysiei privind transporturile aeriene, semnat la Kuala Lumpur la 23 martie 1993, denumit în continuare „Acordul Malaysia-Spania” în anexa II.

—	Acordul dintre Guvernul Regatului Suediei și Guvernul Malaysiei privind serviciile aeriene între și dincolo de teritoriile acestora, semnat la Kuala Lumpur la 19 octombrie 1967, denumit în continuare „Acordul Malaysia-Suedia” în anexa II.

—	Proiectul de acord dintre Guvernul Regatului Suediei și Guvernul Malaysiei privind serviciile aeriene, parafat în 1997 și 2002, denumit în continuare „proiectul de acord Malaysia-Suedia” în anexa II.

—

Acordul dintre Guvernul Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord și Guvernul Malaysiei privind serviciile aeriene între teritoriile acestora și dincolo de acestea, semnat la Londra la 24 mai 1973, denumit în continuare „Acordul Malaysia-Regatul Unit” în anexa II.

Modificat prin schimbul de note efectuat la Kuala Lumpur la 14 septembrie 1993.

Modificat ultima dată prin Memorandumul de înțelegere întocmit la Londra la 18 ianuarie 2006.

(b)

Acorduri și alte aranjamente între Malaysia și statele membre ale Comunității Europene privind serviciile aeriene, parafate sau semnate, care, la data semnării prezentului acord, nu au intrat încă în vigoare și nu sunt aplicate provizoriu

—	Proiectul de memorandum de înțelegere de la apendicele 1 la raportul convenit întocmit la Kuala Lumpur la 15 decembrie 2004, de modificare a Acordului Malaysia-Regatul Unit.

ANEXA II

Lista articolelor din acordurile enumerate în anexa I și menționate la articolele 2-6 ale prezentului acord

(a)

Desemnarea de către un stat membru:

—	articolul 3 alineatele (1)-(3) din Acordul Malaysia-Austria;

—	articolul 2 din Acordul Malaysia-Belgia;

—	articolul 3 alineatele (1)-(3) din Acordul Malaysia-Republica Cehă;

—	articolul II din Acordul Malaysia-Danemarca;

—	articolul 3 din proiectul de acord Malaysia-Danemarca;

—	articolul 3 alineatele (1)-(3) din Acordul Malaysia-Franța;

—	articolul 3 alineatele (1)-(3) din Acordul Malaysia-Germania;

—	articolul 3 din Acordul Malaysia-Finlanda;

—	articolul 3 alineatele (1)-(3) din Acordul Malaysia-Ungaria;

—	articolul 3 alineatele (1)-(2) din Acordul Malaysia-Irlanda;

—	articolul 4 din Acordul Malaysia-Italia;

—	articolul 3 din Acordul Malaysia-Malta;

—	articolul 3 alineatele (1)-(3) din Acordul Malaysia-Țările de Jos;

—	articolul 3 din acordul Malaysia-Polonia;

—	articolul 3 alineatele (1)-(3) din Acordul Malaysia-Portugalia;

—	articolul 3 alineatele (1)-(3) din Acordul Malaysia-Slovenia;

—	articolul 3 din Acordul Malaysia-Spania;

—	articolul II din Acordul Malaysia-Suedia;

—	articolul 3 din proiectul de acord Malaysia-Suedia;

—	articolul 3 alineatele (1)-(3) din Acordul Malaysia-Regatul Unit.

(b)

Refuzarea, revocarea, suspendarea sau limitarea autorizațiilor sau a permiselor:

—	articolul 3 alineatele (4)-(7) din Acordul Malaysia-Austria;

—	articolul 3 din Acordul Malaysia-Belgia;

—	articolul 3 alineatele (4)-(6) din Acordul Malaysia-Republica Cehă;

—	articolul III din Acordul Malaysia-Danemarca;

—	articolul 4 din proiectul de acord Malaysia-Danemarca;

—	articolul 4 din Acordul Malaysia-Finlanda;

—	articolul 3 alineatele (4)-(6) din Acordul Malaysia-Franța;

—	articolul 3 alineatele (4)-(6) din Acordul Malaysia-Germania;

—	articolul 3 alineatele (4)-(6) din Acordul Malaysia-Ungaria;

—	articolul 3 alineatele (3)-(6) din Acordul Malaysia-Irlanda;

—	articolul 5 din Acordul Malaysia-Italia;

—	articolul 4 din Acordul Malaysia-Malta;

—	articolul 3 alineatele (4)-(6) din Acordul Malaysia-Țările de Jos;

—	articolul 4 din Acordul Malaysia-Polonia;

—	articolul 3 alineatele (4)-(6) din Acordul Malaysia-Portugalia;

—	articolul 3 alineatele (4)-(6) din Acordul Malaysia-Slovenia;

—	articolul 4 din Acordul Malaysia-Spania;

—	articolul III din Acordul Malaysia-Suedia;

—	articolul 4 din proiectul de acord Malaysia-Suedia;

—	articolul 3 alineatele (4)-(6) din Acordul Malaysia-Regatul Unit.

(c)

Siguranța:

—	articolul 7 din Acordul Malaysia-Belgia;

—	articolul 15 din proiectul de acord Malaysia-Danemarca;

—	articolul 9 din Acordul Malaysia-Ungaria;

—	articolul 10 din Acordul Malaysia-Italia;

—	articolul 6 din Acordul Malaysia-Luxemburg;

—	articolul 11 din Acordul Malaysia-Portugalia;

—	articolul 11 din Acordul Malaysia-Spania;

—	articolul 15 din proiectul de acord Malaysia-Suedia;

—	articolul 9a din Acordul Malaysia-Regatul Unit.

(d)

Taxarea carburantului pentru aviație:

—	articolul 4 din Acordul Malaysia-Austria;

—	articolul 4 din Acordul Malaysia-Belgia;

—	articolul 4 din Acordul Malaysia-Republica Cehă;

—	articolul IV din Acordul Malaysia-Danemarca;

—	articolul 6 din proiectul de acord Malaysia-Danemarca;

—	articolul 5 din Acordul Malaysia-Finlanda;

—	articolul 4 din Acordul Malaysia-Franța;

—	articolul 4 din Acordul Malaysia-Germania;

—	articolul 4 din Acordul Malaysia-Ungaria;

—	articolul 11 din Acordul Malaysia-Irlanda;

—	articolul 6 din Acordul Malaysia-Italia;

—	articolul 9 din Acordul Malaysia-Luxemburg;

—	articolul 5 din Acordul Malaysia-Malta;

—	articolul 4 din Acordul Malaysia-Țările de Jos;

—	articolul 6 din Acordul Malaysia-Polonia;

—	articolul 4 din Acordul Malaysia-Portugalia;

—	articolul 4 din Acordul Malaysia-Slovenia;

—	articolul 5 din Acordul Malaysia-Spania;

—	articolul IV din Acordul Malaysia-Suedia;

—	articolul 6 din proiectul de acord Malaysia-Suedia;

—	articolul 4 din Acordul Malaysia-Regatul Unit.

(e)

Tarife pentru transportul în cadrul Comunității Europene:

—	articolul 7 din Acordul Malaysia-Austria;

—	articolul 10 din Acordul Malaysia-Belgia;

—	articolul 7 din Acordul Malaysia-Republica Cehă;

—	articolul VII din Acordul Malaysia-Danemarca;

—	articolul 11 din proiectul de acord Malaysia-Danemarca;

—	articolul 10 din Acordul Malaysia-Finlanda;

—	articolul 7 din Acordul Malaysia-Franța;

—	articolul 7 din Acordul Malaysia-Germania;

—	articolul 7 din Acordul Malaysia-Spania;

—	articolul 8 din Acordul Malaysia-Ungaria;

—	articolul 6 din Acordul Malaysia-Irlanda;

—	articolul 8 din Acordul Malaysia-Italia;

—	articolul 11 din Acordul Malaysia-Luxemburg;

—	articolul 10 din Acordul Malaysia-Malta;

—	articolul 7 din Acordul Malaysia-Țările de Jos;

—	articolul 10 din Acordul Malaysia-Polonia;

—	articolul 9 din Acordul Malaysia-Portugalia;

—	articolul 8 din Acordul Malaysia-Slovenia;

—	articolul VII din Acordul Malaysia-Suedia;

—	articolul 11 din proiectul de acord Malaysia-Suedia;

—	articolul 7 din Acordul Malaysia-Regatul Unit.

ANEXA III

Lista celorlalte state menționate la articolul 2 din prezentul acord

(a)	Republica Islanda (în cadrul Acordului privind Spațiul Economic European)

(b)	Principatul Liechtenstein (în cadrul Acordului privind Spațiul Economic European)

(c)	Regatul Norvegiei (în cadrul Acordului privind Spațiul Economic European)

(d)	Confederația Elvețiană (în cadrul Acordului dintre Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind transportul aerian)

11/Volumul 52

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

173

32007D0058

L 032/64

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

DECIZIA COMISIEI

din 28 august 2006

privind încheierea unui Acord de cooperare între Guvernul Japoniei și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice în domeniul utilizărilor pașnice ale energiei atomice

(2007/58/Euratom)

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice și, în special, articolul 101 alineatul (2),

având în vedere Decizia Consiliului din 27 februarie 2006 de aprobare a încheierii de către Comisie a unui Acord de cooperare între Guvernul Japoniei și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice în domeniul utilizărilor pașnice ale energiei atomice,

întrucât ar trebui să fie aprobat Acordul de cooperare între Guvernul Japoniei și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice în domeniul utilizărilor pașnice ale energiei atomice,

DECIDE:

Articolul 1

Acordul de cooperare între Guvernul Japoniei și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice în domeniul utilizărilor pașnice ale energiei atomice se aprobă în numele Comunității Europene a Energiei Atomice.

Textul acordului se atașează la prezenta decizie.

Articolul 2

Membrul Comisiei responsabil cu energia procedează, pentru Comunitate, la notificarea menționată la articolul 17 alineatul (1) din acord.

Adoptată la Bruxelles, 28 august 2006.

Pentru Comisie

Andris PIEBALGS

Membru al Comisiei

11/Volumul 52

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

174

22007A0206(01)

L 032/65

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

ACORD

de cooperare între Guvernul Japoniei și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice în domeniul utilizărilor pașnice ale energiei nucleare

GUVERNUL JAPONIEI ȘI COMUNITATEA EUROPEANĂ A ENERGIEI ATOMICE (DENUMITĂ ÎN CONTINUARE „COMUNITATEA”),

DORIND să continue și să consolideze cooperarea pe termen lung și stabilă de care să beneficieze Japonia, Comunitatea și părțile terțe, în domeniul utilizărilor pașnice și neexplozive ale energiei nucleare pe baza avantajului mutual și a reciprocității;

RECUNOSCÂND că Japonia, Comunitatea și statele membre au atins un nivel avansat comparabil în domeniul utilizărilor pașnice ale energiei nucleare și al siguranței care se realizează prin actele cu putere de lege și normele administrative corespunzătoare referitoare la sănătate, siguranță, utilizările pașnice ale energiei nucleare și protecția mediului;

DORIND, de asemenea, încheierea unor acorduri de cooperare pe termen lung în domeniul utilizărilor pașnice și neexplozive ale energiei nucleare, într-un mod previzibil și practic, care să ia în considerare necesitățile programelor proprii privind energia nucleară și care să faciliteze comerțul, cercetarea și dezvoltarea, precum și alte activități de cooperare între Japonia și Comunitate;

REAFIRMÂND angajamentul puternic al Guvernului Japoniei, al Comunității și al guvernelor statelor membre în ceea ce privește neproliferarea nucleară, inclusiv îmbunătățirea și aplicarea eficientă a garanțiilor și a regimurilor de control al exporturilor aferente în cadrul cărora ar trebui să se desfășoare cooperarea între Japonia și Comunitate în domeniul utilizărilor pașnice ale energiei nucleare;

REAFIRMÂND sprijinul Guvernului Japoniei, al Comunității și al guvernelor statelor membre față de obiectivele Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (denumită în continuare „Agenția”) și sistemul de garanții al acesteia, precum și dorința acestora de a promova aderarea universală la Tratatul de neproliferare a armelor nucleare, semnat la 1 iulie 1968 (denumit în continuare „Tratatul de neproliferare”);

CONSTATÂND că garanțiile nucleare se aplică în statele membre ale Comunității în temeiul Tratatului de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice, semnat la 25 martie 1957 (denumit în continuare „Tratatul Euratom”);

RECUNOSCÂND principiul liberei circulații a materialelor nucleare, a echipamentelor și a materialelor nenucleare în cadrul Comunității, prevăzut în Tratatul Euratom și

RECUNOSCÂND, de asemenea, importanța unui nivel ridicat de transparență în ceea ce privește gestionarea plutoniului, pentru a reduce riscul de proliferare a armelor nucleare și pentru a asigura protecția lucrătorilor, a populației și a mediului,

CONVIN DUPĂ CUM URMEAZĂ:

Articolul 1

Definiții

În sensul prezentului acord:

(a)	Termenul „părțile” se referă la Guvernul Japoniei și la Comunitate. Termenul „partea” se referă la una dintre „părțile” de mai sus.

(b)

Termenul „Comunitatea” se referă:

(i)	la persoana juridică instituită prin Tratatul Euratom și

(ii)	la teritoriile unde se aplică Tratatul Euratom.

(c)	Termenul „persoane” se referă la orice persoană fizică, întreprindere sau altă entitate guvernată de actele cu putere de lege și normele administrative aplicabile în teritoriile care se află sub jurisdicția părților, cu excepția părților.

(d)	Termenul „autoritate competentă” se referă, în cazul Guvernului Japoniei, la agenția guvernamentală desemnată de Guvernul Japoniei, și, în cazul Comunității, la Comisia Europeană sau o altă autoritate cu privire la care Comunitatea poate notifica periodic în scris Guvernul Japoniei.

(e)	Termenul „informație neclasificată” se referă la informațiile care nu au o mențiune privind clasificarea pe criteriul securității aplicată fie de una dintre părți, fie de un stat membru al Comunității.

(f)

Termenul „materiale nucleare” se referă la:

(i)

„materie brută”, uraniu, conținând un amestec de izotopi aflați în stare naturală; uraniu sărăcit în izotopul 235; toriu; oricare din substanțele menționate, sub formă de metal, aliaj, compus chimic sau concentrat; orice alt material conținând una sau mai multe din substanțele menționate, în concentrația stabilită de Consiliul guvernatorilor Agenției în temeiul articolului XX din Statutul Agenției, adoptat la 26 octombrie 1956 (denumit în continuare „Statutul”), acceptată de autoritățile competente ale ambelor părți, care se informează reciproc în scris; toate materialele a căror concentrație este determinată de Consiliul guvernatorilor Agenției în temeiul articolului XX din Statut și acceptată de autoritățile competente ale ambelor părți, care se informează reciproc în scris;

(ii)

„material fisionabil special”, plutoniu; uraniu 233; uraniu îmbogățit în izotopul 233 sau 235; orice substanță conținând una sau mai multe din substanțele menționate și orice altă substanță stabilită de Consiliul guvernatorilor Agenției în temeiul articolului XX din Statut și acceptată de autoritățile competente ale ambelor părți, care se informează reciproc în scris. Termenul „material fisionabil special” nu include „materie brută”.

(g)	Termenul „material nuclear sensibil” se referă la plutoniu separat (inclusiv plutoniul conținut de combustibilul din oxizi micști) sau uraniu îmbogățit cu mai mult de 20 % în izotopul 235 și/sau uraniu 233.

(h)	Termenul „echipamente” se referă la elemente principale de instalații, mașini sau instrumente sau părți componente principale ale acestora, care sunt special concepute sau fabricate pentru utilizarea în activități nucleare și care sunt menționate în partea A din anexa A la prezentul acord.

(i)

Termenii „materiale nenucleare” se referă la apa grea, orice alt material care poate fi utilizat într-un reactor nuclear pentru a încetini viteza neutronilor rapizi și pentru a crește posibilitatea realizării unei fisiuni suplimentare, astfel cum este menționat în partea B din anexa A la prezentul acord.

(j)

Termenii „material nuclear recuperat sau obținut sub formă de subprodus” se referă la materialele fisionabile speciale derivate din materialele nucleare transferate în temeiul prezentului acord sau obținute în cadrul unuia sau mai multor procese rezultate din utilizarea reactoarelor nucleare complete transferate în temeiul prezentului acord și, atunci când Guvernul Japoniei și Comisia Europeană, în urma consultărilor dintre Comisia Europeană și guvernul statului membru al Comunității implicat, acceptă în prealabil în scris transferul, orice alte echipamente menționate în partea A din anexa A la prezentul acord, care urmează a fi transferate în temeiul prezentului acord.

Articolul 2

Domeniul de aplicare al cooperării

(1) Părțile cooperează în cadrul prezentului acord pentru a promova și facilita comerțul, cercetarea și dezvoltarea și alte activități din domeniul nuclear, fie între Japonia și Comunitate, fie în Japonia, fie în Comunitate, în scopul utilizărilor pașnice și neexplozive ale energiei nucleare, în interesul reciproc al producătorilor, al industriei ciclului combustibilului nuclear, al companiilor de electricitate, al institutelor de cercetare-dezvoltare și al consumatorilor, prin respectarea principiilor neproliferării.

(2) Părțile cooperează prin următoarele metode:

(a)	Fiecare parte sau persoană autorizată poate furniza sau primi din partea celeilalte părți sau persoane autorizate materiale nucleare, echipamente și materiale nenucleare, în conformitate cu termenii acceptați de comun acord de furnizor și destinatar.

(b)

Fiecare parte sau persoană autorizată poate să asigure servicii specifice ciclului combustibilului nuclear, precum și alte servicii care intră sub incidența prezentului acord sau să beneficieze de astfel de servicii din partea celeilalte părți sau persoane autorizate, în conformitate cu termenii acceptați de comun acord de furnizor și destinatar.

(c)	Părțile încurajează cooperarea dintre acestea și dintre persoanele autorizate prin schimbul de experți. Atunci când, în temeiul prezentului acord, cooperarea impune astfel de schimburi de experți, părțile facilitează intrarea experților în Japonia și în Comunitate, precum și șederea acestora.

(d)	Părțile facilitează furnizarea și schimbul de informații neclasificate prin acord comun încheiat între acestea, între persoanele autorizate sau între oricare dintre părți și persoanele autorizate.

(e)	Părțile pot să coopereze și să încurajeze cooperarea dintre acestea și dintre persoanele autorizate prin alte metode considerate adecvate de către părți.

(3) Cooperarea, menționată la alineatele (1) și (2) de mai sus, face obiectul prevederilor prezentului acord și ale acordurilor internaționale aplicabile, actelor cu putere de lege și normelor administrative în vigoare în Japonia și în Comunitate.

Articolul 3

Articole care fac obiectul acordului

(1) Materialele nucleare transferate între Japonia și Comunitate, direct sau prin intermediul unei țări terțe, fac obiectul dispozițiilor prezentului acord din momentul intrării lor pe teritoriul care intră sub jurisdicția națională a părții destinatare, cu condiția ca partea expeditoare să informeze în scris partea destinatară cu privire la transferul respectiv, și partea destinatară să confirme în scris că articolul în cauză va face obiectul dispozițiilor prezentului acord, iar destinatarul propus, în cazul în care este diferit de partea destinatară, să fie o persoană autorizată în conformitate cu normele aplicabile pe teritoriul părții destinatare.

(2) Echipamentele și materialele nenucleare care sunt transferate între Japonia și Comunitate, direct sau prin intermediul unei țări terțe, fac obiectul dispozițiilor prezentului acord, din momentul intrării lor pe teritoriul care se află sub jurisdicția națională a părții destinatare, numai atunci când:

(a)

în cazul transferurilor din Japonia în Comunitate, Guvernul Japoniei sau, în cazul transferurilor din Comunitate în Japonia, guvernul statului membru al Comunității implicat sau, dacă este cazul, Comisia Europeană, a hotărât ca transferul unor astfel de articole să se efectueze în temeiul prezentului acord și

(b)

partea expeditoare a notificat în scris partea destinatară cu privire la intenția de a realiza transferul, iar partea destinatară a confirmat în scris că articolele respective vor face obiectul prevederilor prezentului acord și că destinatarul propus, în cazul în care este diferit de partea destinatară, va fi o persoană autorizată în conformitate cu normele aplicabile pe teritoriul părții destinatare.

(3) Notificările și confirmările scrise menționate la alineatele (1) și (2) de mai sus se efectuează în conformitate cu procedurile prevăzute la articolul 14 din prezentul acord.

(4) Materialele nucleare, echipamentele și materialele nenucleare care fac obiectul prezentului acord continuă să facă obiectul dispozițiilor acestuia până în momentul în care:

(a)	sunt transferate în afara teritoriului aflat sub jurisdicția părții destinatare, în conformitate cu prevederile pertinente ale prezentului acord;

(b)	părțile convin că articolele în cauză nu trebuie să mai facă obiectul dispozițiilor prezentului acord sau

(c)

în cazul materialelor nucleare, se stabilește, în conformitate cu dispozițiile privind expirarea garanțiilor acordurilor pertinente menționate la articolul 8 alineatul (1), că materialele nucleare în cauză au fost consumate sau că au fost diluate într-o astfel de măsură încât nu mai pot fi utilizate pentru nicio activitate nucleară relevantă din punct de vedere al garanțiilor sau că nu mai sunt recuperabile în condiții rezonabile.

Articolul 4

Cooperare în materie de cercetare și dezvoltare în sectorul nuclear

(1) Astfel cum se prevede la articolul 2 din acord, părțile promovează cooperarea în domeniul cercetării și dezvoltării în ceea ce privește utilizările pașnice și neexplozive ale energiei nucleare între acestea și agențiile acestora și, în cazul Comunității, în măsura prevăzută de programele specifice. Părțile sau agențiile acestora, după caz, pot autoriza participarea la o astfel de cooperare a cercetătorilor și a organizațiilor din toate sectoarele de cercetare, inclusiv a universităților, laboratoarelor și a sectorului privat. De asemenea, părțile facilitează cooperarea între persoane în acest domeniu.

(2) Părțile încheie un acord separat în vederea dezvoltării și facilitării ulterioare a activităților menționate la prezentul articol.

Articolul 5

Punerea în aplicare a acordului

(1) Dispozițiile prezentului acord sunt puse în aplicare cu bună credință astfel încât să se evite orice barieră, întârziere sau ingerință neadecvată în activitățile nucleare desfășurate în Japonia și în Comunitate și prin respectarea practicilor de gestionare prudentă necesare pentru conduita economică și sigură a activităților nucleare.

(2) Dispozițiile prezentului acord nu se utilizează pentru a beneficia de avantaje comerciale sau industriale și nici pentru a se amesteca în interesele comerciale sau industriale, naționale sau internaționale, ale uneia dintre părți sau ale unei persoane autorizate, și nici pentru a se amesteca în politica nucleară a uneia dintre părți sau a guvernelor statelor membre ale Comunității, și nici pentru a împiedica promovarea utilizărilor pașnice și neexplozive ale energiei nucleare, nici pentru a se opune circulației articolelor care fac obiectul sau care sunt notificate ca făcând obiectul prezentului acord, fie pe teritoriul care se află sub jurisdicția respectivă a părților, fie între Japonia și Comunitate.

(3) Materialele nucleare care fac obiectul prezentului acord pot fi manipulate pe baza principiilor fungibilității și proporționalității atunci când sunt utilizate în procesul de combinare, pe parcursul căruia își pierd identitatea sau există riscul de a o pierde, în procesul de conversie, fabricare de combustibil, îmbogățire sau reprocesare.

(4) În scopul aplicării dispozițiilor prezentului acord, Japonia, Comunitatea și statele sale membre acționează în conformitate cu prevederile Convenției privind securitatea nucleară, care a intrat în vigoare la 24 octombrie 1996.

Articolul 6

Proprietate intelectuală

Părțile asigură protecția adecvată și eficientă a proprietății intelectuale create și a tehnologiei transferate în cadrul cooperării care decurge din prezentul acord, în conformitate cu acordurile internaționale relevante, precum și cu actele cu putere de lege și normele administrative pertinente în vigoare în Japonia și în Comunitățile Europene sau în statele lor membre.

Articolul 7

Utilizarea pașnică

(1) Cooperarea în temeiul prezentului acord se realizează numai în scopuri pașnice și neexplozive.

(2) Materialele nucleare, echipamentele și materialele nenucleare transferate în temeiul prezentului acord, precum și materialele nucleare recuperate sau fabricate sub formă de subproduse nu se utilizează în alte scopuri decât cele pașnice, și nici într-un dispozitiv nuclear exploziv sau pentru cercetarea sau dezvoltarea unui astfel de dispozitiv.

Articolul 8

Garanții ale Agenției și ale Euratom

(1) Cooperarea realizată în temeiul prezentului acord necesită aplicarea, după caz, a garanțiilor de către Comunitate în temeiul Tratatului Euratom și acceptarea aplicării garanțiilor de către Agenție, în temeiul următoarelor acorduri privind garanțiile:

(a)

Acordul dintre Guvernul Japoniei și Agenție privind aplicarea articolului III alineatele (1) și (4) din Tratatul de neproliferare, semnat la 4 martie 1977 (denumit în continuare „Acordul privind garanțiile pentru Japonia”), astfel cum a fost completat prin protocolul adițional, semnat la 4 decembrie 1998;

(b)

Acordul dintre Republica Austria, Regatul Belgiei, Regatul Danemarcei, Republica Estonia, Republica Finlanda, Republica Federală Germania, Republica Elenă, Irlanda, Republica Italiană, Marele Ducat al Luxemburgului, Regatul Țărilor de Jos, Republica Portugheză, Regatul Spaniei, Regatul Suediei, Republica Slovacă, Comunitatea și Agenția privind aplicarea articolului III alineatele (1) și (4) din Tratatul de neproliferare, semnat la 5 aprilie 1973 (denumit în continuare „Acordul privind garanțiile pentru statele membre ale Comunității, altele decât Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord și Republica Franceză”), astfel cum a fost completat prin protocolul adițional, semnat la 22 septembrie 1998, cu modificările ulterioare;

(c)

Acordul dintre Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, Comunitate și Agenție în sensul aplicării garanțiilor în Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord cu privire la Tratatul de neproliferare, semnat la 6 septembrie 1976 (denumit în continuare „Acordul privind garanțiile pentru Regatul Unit”), astfel cum a fost completat prin protocolul adițional, încheiat la 22 septembrie 1998 și

(d)	Acordul dintre Franța, Comunitate și Agenție în sensul aplicării garanțiilor în Franța, adoptat la 27 iulie 1978 (denumit în continuare „Acordul privind garanțiile pentru Franța”), astfel cum a fost completat prin protocolul adițional, încheiat la 22 septembrie 1998.

(2) Materialele nucleare transferate în temeiul prezentului acord și materialele nucleare recuperate sau fabricate sub formă de subproduse fac obiectul:

(a)	garanțiilor Agenției, în temeiul dispozițiilor Acordului privind garanțiile pentru Japonia, atunci când sunt pe teritoriul Japoniei și

(b)

garanțiilor aplicate de Comunitate în temeiul Tratatului Euratom și, dacă este cazul, garanțiilor Agenției în temeiul dispozițiilor Acordului privind garanțiile pentru statele membre ale Comunității, altele decât Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord și Republica Franceză, ale Acordului privind garanțiile pentru Regatul Unit sau ale Acordului privind garanțiile pentru Franța, atunci când sunt pe teritoriul Comunității.

(3) În cazul în care, dintr-un anumit motiv, Agenția nu aplică garanțiile astfel cum este prevăzut la alineatul (2) de mai sus, părțile se consultă de îndată pentru a adopta măsurile corective și, în absența unor astfel de măsuri, încheie de îndată acorduri conforme cu principiile și procedurile Agenției privind garanțiile și care asigură eficiența și acoperirea echivalente cu cele prevăzute de garanțiile Agenției, menționate la alineatul (2) de mai sus.

Articolul 9

Retransferuri

(1) Materialele nucleare, echipamentele și materialele nenucleare transferate în temeiul prezentului acord, precum și materialele nucleare recuperate sau fabricate sub formă de subproduse nu sunt retransferate în afara jurisdicției teritoriale a părții destinatare, ci numai în jurisdicția teritorială a părții expeditoare, cu excepția cazului în care partea destinatară primește asigurări privind îndeplinirea condițiilor stabilite în anexa B la prezentul acord într-un mod adecvat sau, în absența unor astfel de asigurări, cu excepția cazului în care este obținut acordul scris prealabil al părții expeditoare.

(2) În plus față de obligativitatea respectării prevederilor de la alineatul (1) de mai sus, următoarele articole transferate în temeiul prezentului acord nu sunt retransferate în afara jurisdicției teritoriale a părții destinatare, ci numai în jurisdicția teritorială a părții expeditoare, fără acordul scris prealabil al părții expeditoare:

(a)	materiale nucleare sensibile și

(b)	echipamente pentru îmbogățirea, reprocesarea sau producerea de apă grea,

cu excepția cazului în care articolele transferate din Japonia în Comunitate fac obiectul acordului bilateral adecvat de cooperare în scopul utilizărilor pașnice ale energiei nucleare, încheiat între Guvernul Japoniei și guvernul țării terțe destinatare sau, în cazul transferurilor din Comunitate în Japonia, țara terță destinatară figurează pe o listă care urmează să fie stabilită de Comunitate, iar partea destinatară a notificat partea expeditoare cu privire la retransferurile în cauză.

Articolul 10

Transparență

Părțile fac schimb de informații privind administrarea sigură și eficientă a materialelor nucleare, a echipamentelor și a materialelor nenucleare transferate în temeiul prezentului acord.

Articolul 11

Protecția fizică

(1) În ceea ce privește materialele nucleare transferate în temeiul prezentului acord și materialele nucleare recuperate sau fabricate sub formă de subproduse, Guvernul Japoniei, guvernele statelor membre ale Comunității și, după caz, Comisia Europeană aplică măsuri de protecție fizică în conformitate cu criteriile pe care le-au adoptat individual și care asigură un minim de protecție corespunzând nivelurilor menționate în anexa C la prezentul acord.

(2) În ceea ce privește transportul internațional de materiale nucleare care fac obiectul prezentului acord, Japonia, statele membre ale Comunității și, după caz, Comunitatea, acționează în conformitate cu prevederile Convenției privind protecția fizică a materialelor nucleare, care a intrat în vigoare la 8 februarie 1987, la care acestea sunt părți.

Articolul 12

Acorduri existente

(1) Dispozițiile prezentului acord sunt considerate complementare prevederilor Acordului dintre Guvernul Regatului Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord și Guvernul Japoniei privind cooperarea în domeniul utilizărilor pașnice ale energiei nucleare, semnat la 25 februarie 1998, și prevederilor Acordului dintre Guvernul Japoniei și Guvernul Republicii Franceze privind cooperarea în domeniul utilizărilor pașnice ale energiei nucleare, semnat la 26 februarie 1972, astfel cum a fost modificat prin protocolul încheiat între aceste părți, adoptat la 9 aprilie 1990, și, dacă este cazul, vor prevala asupra prevederilor acordurilor bilaterale menționate anterior.

(2) În măsura în care dispozițiile acordurilor bilaterale menționate la alineatul (1) al acestui articol prevăd drepturi sau obligații pentru Guvernul Japoniei, Guvernul Regatului Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord sau Guvernul Republicii Franceze, în afară de cele prevăzute de prezentul acord, drepturile și obligațiile respective continuă să se aplice în cadrul respectivelor acorduri bilaterale.

(3) Fără a aduce atingere dispozițiilor articolului 3 alineatul (1) din prezentul acord, prevederile acordului se aplică materialelor nucleare care au fost transferate înainte de intrarea în vigoare a prezentului acord între Japonia și Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord și între Japonia și Republica Franceză, în temeiul acordurilor bilaterale menționate la alineatul (1) de mai sus.

(4) Fără a aduce atingere dispozițiilor articolului 3 alineatul (1) din prezentul acord, prevederile acordului se aplică materialelor nucleare care au fost transferate înainte de intrarea în vigoare a prezentului acord între Japonia și statele membre ale Comunității, altele decât Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord și Republica Franceză, în cazul în care părțile decid ca respectivele materiale nucleare să facă obiectul prezentului acord.

Articolul 13

Suspendare și denunțare

(1) În cazul în care Comunitatea sau oricare din statele sale membre sau Japonia, în orice moment după intrarea în vigoare a prezentului acord:

(a)	acționează cu încălcarea prevederilor articolelor 7, 8, 9 sau 11 din prezentul acord sau a deciziilor tribunalului arbitral menționat la articolul 15 din prezentul acord;

(b)	denunță sau încalcă grav oricare din acordurile sale privind garanțiile încheiate cu Agenția, menționate la articolul 8 alineatul (1) din prezentul acord,

Guvernul Japoniei, sau, după caz, Comunitatea, are dreptul de a înceta cooperarea ulterioară realizată în temeiul prezentului acord, în totalitate sau parțial, sau de a denunța prezentul acord și de a solicita returnarea oricăror materiale nucleare transferate în temeiul prezentului acord.

(2) În cazul în care Comunitatea sau oricare din statele membre ale Comunității, altele decât Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord și Republica Franceză, detonează un dispozitiv nuclear, Guvernul Japoniei își poate exercita dreptul menționat la alineatul (1) de mai sus.

(3) În cazul în care Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord sau Republica Franceză detonează un dispozitiv nuclear utilizând materialele nucleare transferate în temeiul prezentului acord, Guvernul Japoniei își poate exercita dreptul menționat la alineatul (1) de mai sus.

(4) În cazul în care Japonia detonează un dispozitiv nuclear, Comunitatea își poate exercita dreptul menționat la alineatul (1) de mai sus.

(5) Înainte ca una dintre părți să ia măsuri pentru a înceta cooperarea, în totalitate sau parțial, în temeiul prezentului acord, sau înainte de a înceta prezentul acord, sau de a solicita returnarea materialelor transferate, părțile se consultă pentru a adopta măsurile corective și, după caz, analizează cu atenție următoarele aspecte, ținând seama de eventuala necesitate de a încheia alte acorduri adecvate, după caz:

(a)	efectele acestor măsuri și

(b)	dacă faptele care sunt la originea acestor măsuri sunt rezultatul unei acțiuni deliberate.

(6) Drepturile care decurg din prezentul articol pot fi exercitate numai în cazul în care cealaltă parte nu adoptă măsuri corective într-o perioadă adecvată de timp, în urma consultărilor.

(7) În cazul în care una dintre părți exercită, în temeiul prezentului articol, drepturile de a solicita returnarea oricăror materiale nucleare transferate în temeiul prezentului acord, aceasta despăgubește cealaltă parte sau persoanele în cauză la valoarea de piață justă a materialelor respective.

Articolul 14

Proceduri operaționale

Autoritățile competente ale părților stabilesc și, dacă este cazul, modifică procedurile operaționale, în scopul punerii în aplicare eficiente a prevederilor prezentului acord.

Articolul 15

Consultare și arbitraj

(1) În vederea promovării cooperării în temeiul prezentului acord, părțile pot, la solicitarea uneia dintre acestea, să se consulte prin intermediul canalelor diplomatice sau al altor foruri consultative.

(2) Părțile se consultă, la solicitarea uneia dintre ele, în privința oricărui aspect care rezultă din interpretarea sau aplicarea prezentului acord.

(3) În cazul în care un litigiu generat de interpretarea sau de aplicarea prezentului acord nu este soluționat prin negociere, mediere, conciliere sau altă procedură similară, părțile pot hotărî să supună litigiul unui tribunal arbitral format din trei arbitri desemnați în conformitate cu dispozițiile prezentului alineat. Fiecare parte desemnează câte un arbitru care poate fi resortisant al Japoniei sau al unui stat membru al Comunității, iar cei doi arbitri astfel desemnați aleg un al treilea arbitru, resortisant al unui stat, altul decât Japonia sau un stat membru al Comunității, care asigură președinția. În cazul în care, în termen de treizeci de zile de la cererea de arbitraj, una dintre părți nu a desemnat un arbitru, cealaltă parte poate solicita președintelui Curții Internaționale de Justiție să numească un arbitru. Aceeași procedură se aplică și în cazul în care, în termen de treizeci de zile de la desemnarea sau numirea celui de-al doilea arbitru, cel de-al treilea arbitru nu a fost ales, cu condiția ca al treilea arbitru astfel desemnat să nu fie resortisant al Japoniei sau al unui stat membru al Comunității. Majoritatea membrilor tribunalului arbitral constituie un cvorum, toate deciziile adoptându-se cu acordul a doi arbitri. Procedura de arbitraj este stabilită de tribunal. Deciziile tribunalului sunt obligatorii pentru părți.

Articolul 16

Statutul anexelor

Anexele la prezentul acord sunt o parte integrantă a acestuia. Acestea pot fi modificate prin acord comun scris al Guvernului Japoniei și al Comisiei Europene, fără modificarea prezentului acord.

Articolul 17

Intrare în vigoare și durată

(1) Prezentul acord intră în vigoare în a treizecea zi de la data la care părțile se notifică reciproc prin schimbul de note diplomatice, pentru a se informa că procedurile lor interne corespunzătoare, necesare intrării în vigoare a acordului, au fost finalizate, și se aplică pe o perioadă de treizeci de ani (1).

Ulterior, prezentul acord este reînnoit în mod automat pe perioade succesive de cinci ani, cu excepția cazului în care una dintre părți dorește să-l denunțe, printr-o notificare scrisă transmisă celeilalte părți, cel târziu cu șase luni înainte de data expirării sale.

(2) Fără a aduce atingere încetării cooperării în temeiul prezentului acord, în totalitate sau parțial, sau denunțării prezentului acord dintr-un anumit motiv, prevederile articolelor 7, 8, 9 și 11 din acord se aplică în continuare.

Prezentul acord, precum și anexele sale se redactează în dublu exemplar, în limbile daneză, engleză, finlandeză, franceză, germană, greacă, italiană, japoneză, olandeză, portugheză, spaniolă și suedeză. În caz de divergențe, versiunile în limbile engleză și japoneză prevalează asupra celorlalte versiuni.

DREPT CARE, subsemnații, autorizați în mod corespunzător de Guvernul Japoniei și de Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, semnează prezentul acord.

Adoptat la Bruxelles, 24 februarie 2006.

Pentru Guvernul Japoniei

T. KAWAMURA

Pentru Comunitatea Europeană a Energiei Atomice

A. PIEBALGS

(1) Schimbul de note diplomatice a avut loc la 20 noiembrie 2006. În conformitate cu prevederile prezentului acord, data intrării în vigoare este 20 decembrie 2006.

ANEXA A

Partea A

Reactoare nucleare complete:

Reactoare nucleare capabile să funcționeze pentru a menține o reacție în lanț de fisiune controlată și autoîntreținută, excluzând reactoarele cu energie zero, acestea fiind definite ca reactoare cu un nivel maxim de producție a plutoniului care nu depășește 100 grame pe an.

Vase de presiune ale reactorului nuclear:

Vase de presiune metalice sau părți principale ale acestora fabricate în atelier, special concepute sau pregătite pentru a conține zona activă a reactorului nuclear, astfel cum este definit la punctul 1 de mai sus, precum și structurile interne ale reactorului nuclear, astfel cum sunt definite la punctul 8 de mai jos.

3.	Mașini de încărcare-descărcare a combustibilului nuclear: Echipamente de manipulare special concepute sau pregătite pentru a introduce sau îndepărta combustibilul dintr-un reactor nuclear, astfel cum este definit la punctul 1 de mai sus.

Echipamente și bare de control ale reactorului nuclear:

Bare special concepute sau pregătite, structurile de susținere sau de suspendare ale acestora, mecanismele de acționare sau tuburile de ghidare ale acestora, pentru controlul procesului de fisiune dintr-un reactor nuclear, astfel cum este definit la punctul 1 de mai sus.

5.	Tuburi de presiune ale reactorului nuclear: Tuburi special concepute sau pregătite pentru a conține elemente combustibile și agentul primar de răcire dintr-un reactor nuclear, astfel cum este definit la punctul 1 de mai sus, la o presiune de regim mai mare de 50 atmosfere.

Tuburi din zirconiu:

Zirconiu metalic și aliaje de zirconiu sub formă de tuburi sau de ansambluri de tuburi, în cantități care depășesc 500 kg pe o perioadă de 12 luni, special concepute sau pregătite pentru a fi utilizate într-un reactor nuclear, astfel cum este definit la punctul 1 de mai sus, și în care raportul dintre hafniu și zirconiu este mai mic de 1/500 din greutate.

7.	Pompe de răcire primară: Pompe special concepute sau pregătite pentru circulația agentului primar de răcire dintr-un reactor nuclear, astfel cum este definit la punctul 1 de mai sus.

Structuri interne ale reactorului nuclear:

Structuri interne ale reactorului nuclear special concepute sau pregătite pentru a fi utilizate în reactorul nuclear, astfel cum este definit la punctul 1 de mai sus, inclusiv coloanele de sprijin ale zonei active a reactorului, canalele de combustibil, ecranele termice, șicanele, plăcile grilă din zona activă și plăcile de difuzie.

9.	Schimbătoare de căldură: Schimbătoare de căldură (generatoare de abur) special concepute sau pregătite pentru a fi utilizate în circuitul primar de răcire dintr-un reactor nuclear, astfel cum este definit la punctul 1 de mai sus.

10.	Instrumente de detecție și de măsurare a neutronilor: Instrumente de detecție și de măsurare a neutronilor special concepute sau pregătite pentru determinarea nivelurilor fluxului de neutroni în zona activă a reactorului nuclear, astfel cum este definit la punctul 1 de mai sus.

11.	Instalații de reprocesare a elementelor combustibile iradiate și echipamente special concepute sau pregătite în acest scop.

12.	Instalații de fabricare a elementelor combustibile din reactorul nuclear și echipamente special concepute sau pregătite în acest scop.

13.	Instalații de separare a izotopilor de uraniu și echipamente, altele decât instrumentele analitice, special concepute sau pregătite în acest scop.

14.	Instalații de producere sau de concentrare a apei grele, a deuteriului și a compușilor de deuteriu și echipamente special concepute sau pregătite în acest scop.

15.	Instalații de conversie a uraniului și a plutoniului pentru utilizarea la fabricarea elementelor combustibile și separarea izotopilor de uraniu, astfel cum sunt definite la punctele 12, respectiv, 13 de mai sus, și echipamente special concepute sau pregătite în acest scop.

Partea B

Deuteriu și apă grea:

Deuteriu, apă grea (oxid de deuteriu) și alți compuși de deuteriu în care raportul dintre deuteriu și atomii de hidrogen depășește 1/5 000 pentru utilizarea într-un reactor nuclear, astfel cum este definit la punctul 1 din partea A de mai sus, în cantități care depășesc 200 kg atomi deuteriu pe o perioadă de 12 luni.

Grafit de calitate nucleară:

Grafit cu un grad de puritate mai mare de 5 părți la milion echivalent în bor și cu o densitate mai mare de 1,50 g/cm3 pentru utilizarea într-un reactor nuclear, astfel cum este definit la punctul 1 din partea A de mai sus, în cantități care depășesc 30 de tone metrice pe o perioadă de 12 luni.

ANEXA B

(i)	Articolele retransferate sunt utilizate numai în scopuri pașnice și neexplozive în țările terțe destinatare.

(ii)	În cazul în care țara terță destinatară este un stat care nu deține arme nucleare, toate materialele nucleare prezente în țara respectivă fac obiectul garanțiilor Agenției.

(iii)

În cazul în care materialele nucleare sunt retransferate, garanțiile Agenției se aplică materialelor nucleare din țara terță destinatară.

(iv)	În cazul în care materialele nucleare sunt retransferate, măsurile adecvate de protecție fizică a materialelor nucleare se mențin în țara terță destinatară, cel puțin la nivelurile stabilite în anexa C.

(v)	Articolele retransferate nu mai pot fi retransferate în afara țării terțe destinatare către altă țară decât în cazul în care țara respectivă oferă asigurări similare celor stabilite în prezenta anexă B.

ANEXA C

Niveluri ale protecției fizice

Nivelurile de protecție fizică stabilite de comun acord și care trebuie asigurate de Guvernul Japoniei, de guvernele statelor membre ale Comunității și, după caz, de Comisia Europeană în ceea ce privește utilizarea, depozitarea și transportul materialelor nucleare, astfel cum sunt clasificate în tabelul atașat, trebuie să corespundă cel puțin următoarelor caracteristici de protecție:

CATEGORIA a III-a

Utilizarea și depozitarea într-o zonă cu acces controlat.

Transport realizat în condiții speciale, care includ acorduri prealabile între expeditor, destinatar și transportator, precum și acorduri prealabile între entitățile care se află sub jurisdicția și reglementările statului furnizor și, respectiv, destinatar, în cazul transportului internațional, cu specificarea orei, locului și a procedurilor pentru transferul responsabilității transportului.

CATEGORIA a II-a

Utilizare și depozitare într-o zonă protejată cu acces controlat, adică o zonă aflată sub permanentă supraveghere de către paznici sau dispozitive electronice, delimitată de o barieră fizică, cu un număr limitat de puncte de acces aflate sub control adecvat, sau o zonă cu un nivel echivalent de protecție fizică.

Transport realizat în condiții speciale care includ acorduri prealabile între expeditor, destinatar și transportator, precum și acorduri prealabile între entitățile care se află sub jurisdicția și reglementările statului furnizor și, respectiv, destinatar, în cazul transportului internațional, cu specificarea orei, locului și a procedurilor pentru transferul responsabilității transportului.

CATEGORIA I

Materialele nucleare din această categorie trebuie să fie protejate prin sisteme de înaltă fiabilitate împotriva utilizării neautorizate, după cum urmează:

Utilizare și depozitare într-o zonă bine protejată, adică o zonă protejată astfel cum este definită la categoria a II-a de mai sus, în care, suplimentar, accesul este limitat la persoanele a căror identitate a fost controlată, și care se află sub supravegherea paznicilor care sunt în strânsă comunicare cu autoritățile de intervenție competente. Măsurile specifice aplicate în acest context trebuie să aibă drept obiectiv detectarea și prevenirea oricărui atac, acces neautorizat sau înlăturare neautorizată a materialelor nucleare în cauză.

Transport realizat în condiții speciale, astfel cum este indicat pentru transportul de materiale nucleare de la categoriile a II-a și a III-a și, suplimentar, aflat sub supravegherea constantă a escortelor, în condiții de comunicare strânsă cu autoritățile de intervenție competente.

Tabel

Categorii de materiale nucleare

Material nuclear

Formă

Categoria I

Categoria a II-a

Categoria a III-a

1.	Plutoniu (1)

Neiradiat (2)

2 kg sau mai mult

Mai puțin de 2 kg, dar mai mult de 500 g

500 g sau mai puțin (3)

2.	Uraniu – 235

Neiradiat (2)

—	uraniu îmbogățit cu 20 % în 235U sau mai mult

5 kg sau mai mult

Mai puțin de 5 kg, dar mai mult de 1 kg

1 kg sau mai puțin (3)

—	uraniu îmbogățit cu 10 % în 235U, dar mai puțin de 20 % în 235U

10 kg sau mai mult

Mai puțin de 10 kg (3)

—	uraniu îmbogățit peste cel natural, dar cu mai puțin de 10 % în 235U (4)

10 kg sau mai mult

3.	Uraniu – 233

Neiradiat (2)

2 kg sau mai mult

Mai puțin de 2 kg, dar mai mult de 500 g

500 g sau mai puțin (3)

4.	Combustibil iradiat

Uraniu sărăcit sau natural, toriu sau combustibil slab îmbogățit (mai puțin de 10 % din conținut fisil) (5) (6)

(1) Cu excepția plutoniului cu un conținut izotopic de plutoniu 238 mai mare de 80 %.

(2) Materiale nucleare neiradiate dintr-un reactor sau materiale nucleare iradiate dintr-un reactor, dar cu un nivel de radiere egal sau mai mic de 1 Gy/h (100 rad/h) pe metru neecranat.

(3) Cantitățile inferioare, neglijabile din punct de vedere radiologic, trebuie exceptate, dar trebuie să fie protejate în conformitate cu principiile unei gestionări prudente.

(4) Uraniul natural, uraniul sărăcit, toriul și cantitățile de uraniu îmbogățit cu mai puțin de 10 %, care nu se clasifică în categoria a III-a, trebuie să fie protejate în conformitate cu principiile unei gestionări prudente.

(5) Cu toate că se recomandă acest nivel de protecție, Guvernul Japoniei, guvernele statelor membre ale Comunității și Comisia Europeană, după caz, au libertatea, în urma evaluării circumstanțelor specifice, să stabilească o categorie diferită de protecție fizică.

(6) Alți combustibili clasificați în categoria I sau a II-a în temeiul conținutului inițial de material fisil înainte de iradiere pot fi trecuți într-o categorie inferioară, atunci când nivelul de radiere depășește 1 Gy/h (100 rad/h) pe metru neecranat.

Referințe			Cuprins
Anul	JO	Pagina
			Notă introductivă		1
2006	L 381	24		32006D1005
			Decizia Consiliului din 18 decembrie 2006 privind încheierea Acordului între Guvernul Statelor Unite ale Americii și Comunitatea Europeană privind coordonarea programelor de etichetare referitoare la eficiența energetică a echipamentelor de birou		3
2006	L 381	26		22006A1228(01)
			Acord între Guvernul Statelor Unite ale Americii și Comunitatea Europeană privind coordonarea programelor de etichetare referitoare la eficiența energetică a echipamentelor de birou		5
2006	L 384	98		32006D1012
			Decizia Consiliului din 20 decembrie 2006 privind semnarea și aplicarea provizorie a unui acord bilateral sub forma unui schimb de scrisori între Comunitatea Europeană și Republica Belarus de modificare a Acordului între Comunitatea Europeană și Republica Belarus privind comerțul cu produse textile		84
2006	L 384	100		22006A1229(01)
			Acord sub forma unui schimb de scrisori între Comunitatea Europeană și Republica Belarus de modificare a Acordului între Comunitatea Europeană și Republica Belarus privind comerțul cu produse textile		86
2006	L 386	17		32006D0953
			Decizia Consiliului din 27 martie 2006 privind semnarea și aplicarea provizorie a Acordului dintre Comunitatea Europeană și Regatul Maroc privind anumite aspecte ale serviciilor aeriene		90
2006	L 386	18		22006A1229(02)
			Acord între Comunitatea Europeană și Regatul Maroc privind anumite aspecte ale serviciilor aeriene		91
2006	L 386	50		32006D0958
			Decizia Consiliului din 19 decembrie 2006 privind încheierea unui Acord între Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană de revizuire a Acordului între Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind recunoașterea reciprocă în materie de evaluare a conformității		101
2006	L 386	51		22006A1229(03)
			Acord de revizuire a Acordului între Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind recunoașterea reciprocă în materie de evaluare a conformității		102
2006	L 386	55		42006D0959
			Decizia Consiliului și a reprezentanților guvernelor statelor membre ale Uniunii Europene reuniți în cadrul Consiliului din 4 decembrie 2006 privind semnarea și aplicarea provizorie a Acordului euromediteranean privind serviciile aeriene între Comunitatea Europeană și statele membre, pe de o parte, și Regatul Maroc, pe de altă parte (1)		106
2006	L 397	1		32006R1894
			Regulamentul (CE) nr. 1894/2006 al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind aplicarea Acordului sub forma unui schimb de scrisori între Comunitatea Europeană și Brazilia privind modificarea concesiilor în listele de angajamente ale Republicii Cehe, Republicii Estonia, Republicii Cipru, Republicii Letonia, Republicii Lituania, Republicii Ungare, Republicii Malta, Republicii Polone, Republicii Slovenia și Republicii Slovace, în cadrul procesului de aderare la Comunitatea Europeană, de modificare și de completare a anexei I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful Vamal Comun		108
2006	L 397	10		32006D0963
			Decizia Consiliului din 18 decembrie 2006 privind semnarea Acordului sub forma unui schimb de scrisori între Comunitatea Europeană și Brazilia privind modificarea concesiilor în listele de angajamente ale Republicii Cehe, Republicii Estonia, Republicii Cipru, Republicii Letonia, Republicii Lituania, Republicii Ungare, Republicii Malta, Republicii Polone, Republicii Slovenia și Republicii Slovace, în cadrul procesului de aderare la Comunitatea Europeană		113
2006	L 397	11		22006A1230(02)
			Acord sub forma unui schimb de scrisori între Comunitatea Europeană și Brazilia privind modificarea concesiilor din listele de angajamente ale Republicii Cehe, Republicii Estonia, Republicii Cipru, Republicii Letonia, Republicii Lituania, Republicii Ungare, Republicii Malta, Republicii Polone, Republicii Slovenia și Republicii Slovace, în cadrul procesului de aderare la Comunitatea Europeană		114
2006	L 397	14		32006D0964
			Decizia Consiliului din 18 decembrie 2006 privind încheierea Acordului între Comunitatea Europeană și Guvernul Canadei de stabilire a unui cadru de cooperare în materie de învățământ superior, de formare și de tineret		117
2006	L 397	15		22006A1230(03)
			Acord între Comunitatea Europeană și Guvernul Canadei de stabilire a unui cadru de cooperare în materie de învățământ superior, de formare și de tineret		118
2006	L 405	35		32006R1933
			Regulamentul (CE) nr. 1933/2006 al Consiliului din 21 decembrie 2006 de retragere temporară a accesului Republicii Belarus la preferințele tarifare generalizate		125
2006	L 405	41		32006R1934
			Regulamentul (CE) nr. 1934/2006 al Consiliului din 21 decembrie 2006 privind stabilirea unui instrument financiar pentru cooperarea cu țările industrializate și celelalte țări și teritorii cu venituri ridicate		127
2006	L 406	10		32006D0997
			Decizia Consiliului din 23 octombrie 2006 privind încheierea unui acord sub forma unui schimb de scrisori între Comunitatea Europeană și Uruguay		134
2006	L 406	11		22006A1230(01)
			Acord sub forma unui schimb de scrisori între Comunitatea Europeană și Uruguay privind modificarea concesiilor din listele de angajamente ale Republicii Cehe, Republicii Estonia, Republicii Cipru, Republicii Letonia, Republicii Lituania, Republicii Ungare, Republicii Malta, Republicii Polone, Republicii Slovenia și Republicii Slovace, în cadrul procesului de aderare la Comunitatea Europeană		135
2006	L 414	1		32006R2027
			Regulamentul (CE) nr. 2027/2006 al Consiliului din 19 decembrie 2006 privind încheierea Acordului de parteneriat în sectorul pescuitului între Comunitatea Europeană și Republica Capului Verde		137
2006	L 414	3		22006A1230(04)
			Acord de parteneriat în sectorul pescuitului între Comunitatea Europeană și Republica Capului Verde		139
2006	L 414	8		22006A1230(05)
			Protocol de stabilire a posibilităților de pescuit și a contrapartidei financiare prevăzute de Acordul de parteneriat între Comunitatea Europeană și Republica Capului Verde privind pescuitul în largul coastelor Capului Verde pentru perioada cuprinsă între 1 septembrie 2006 și 31 august 2011		144
2006	L 414	84		32006D1015
			Decizia Consiliului din 19 decembrie 2006 privind semnarea și aplicarea provizorie a Acordului între Comunitatea Europeană și Guvernul Malaysiei privind anumite aspecte ale serviciilor aeriene		162
2006	L 414	85		22006A1230(06)
			Acord între Comunitatea Europeană și Guvernul Malaysiei privind anumite aspecte ale serviciilor aeriene		163
2007	L 032	64		32007D0058
			Decizia Comisiei din 28 august 2006 privind încheierea unui Acord de cooperare între Guvernul Japoniei și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice în domeniul utilizărilor pașnice ale energiei atomice		173
2007	L 032	65		22007A0206(01)
			Acord de cooperare între Guvernul Japoniei și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice în domeniul utilizărilor pașnice ale energiei nucleare		174

			(1) Text cu relevanță pentru SEE.