Ca urmare a acestei investiții, 300 de stații meteorologice automate și autonome de suprafață și 100 de stații agrometeorologice vor fi achiziționate și operaționalizate până la 31 decembrie 2025. În plus, tehnologia informației și comunicațiilor pentru integrarea stațiilor meteorologice suplimentare în cadrul Sistemul Meteorologic Integrat Național (SIMIN) va fi operaționalizată până la 30 iunie 2026.

Implementarea investiției se va finaliza până la 30 iunie 2026.

A.2. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile împrumutului

Număr secvențial	Măsură conexă (reformă sau investiție)	Jalon/ țintă	Denumire	Indicatori calitativi (pentru jaloane)	Indicatori cantitativi (pentru ținte)			Calendar orientativ pentru atingerea jaloanelor/ țintelor		Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte
					Unitate de măsură	Valoare de referință	Obiectiv	Trimestru	An
1	Reforma 1. Consolidarea cadrului de reglementare pentru managementul sustenabil al sectorului de apă și apă uzată și pentru accelerarea accesului populației la servicii de calitate conform directivelor europene	Jalon	Intrarea în vigoare a modificărilor aduse Legii serviciului de alimentare cu apă și de canalizare nr. 241/2006	Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a legii				T4	2021	Intrarea în vigoare a modificărilor aduse Legii serviciului de alimentare cu apă și de canalizare nr. 241/2006 prin care: -Se va permite aprobarea strategiei tarifare a operatorului regional de apă și canalizare de către adunarea generală a asociațiilor de dezvoltare intercomunitară (ADI), în baza mandatului special primit de la unitățile administrativ-teritoriale. Prin această modificare, timpul necesar pentru aprobarea strategiei tarifare se va reduce semnificativ, ceea ce va permite extinderea infrastructurii de servicii de gestionare a apelor și a apelor uzate. -Se va impune obligația autorităților administrației publice locale de a ține evidența persoanelor fizice și juridice care nu evacuează apa uzată la rețeaua publică de canalizare și de a transmite în fiecare an lista acestor persoane către Garda Națională de Mediu. -Se va impune obligația utilizatorilor de a se racorda la sistemele publice de canalizare existente, dacă nu dețin un sistem individual de colectare și epurare corespunzător. -Se va permite organizarea, după caz, a furnizării serviciului de alimentare cu apă numai cu condiția să se asigure colectarea apelor uzate prin sisteme individuale de colectare și epurare care asigură același nivel de protecție a mediului ca sistemele centralizate de colectare și epurare. - Se va asigura caracterul excepțional al sistemelor individuale adecvate, care vor fi utilizate numai în situațiile în care sistemele centralizate nu sunt fezabile din punct de vedere tehnic și economic. -Se va interzice evacuarea directă în mediu a apelor uzate netratate din sistemele individuale adecvate. -Se vor elabora criteriile pentru autorizarea, construcția, înscrierea/înregistrarea, exploatarea și întreținerea sistemelor individuale adecvate.
2	Reforma 1. Consolidarea cadrului de reglementare pentru managementul sustenabil al sectorului de apă și apă uzată și pentru accelerarea accesului populației la servicii de calitate conform directivelor europene	Jalon	Intrarea în vigoare a legii de aprobare a programului național „Prima conectare la apă și canalizare”	Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a legii privind programul „Prima conectare la apă și canalizare”				T1	2022	Intrarea în vigoare a legii de aprobare a programului național „Prima conectare la apă și canalizare”, care va sprijini familiile și persoanele singure cu venituri reduse (care au media veniturilor bănești nete lunare sub salariul minim brut pe țară garantat la plată pe membru de familie) pentru plata cheltuielilor de racordare la sistemul de alimentare cu apă și de canalizare. Gospodăriile cu venituri mici vor fi identificate de autoritățile locale. Programul privind prima conectare va finanța apoi, prin intermediul Administrației Fondului pentru Mediu, lucrările de conectare contractate de autoritățile locale pentru familiile identificate.
3	Reforma 1. Consolidarea cadrului de reglementare pentru managementul sustenabil al sectorului de apă și apă uzată și pentru accelerarea accesului populației la servicii de calitate conform directivelor europene	Jalon	Acorduri de implementare semnate cu autoritățile locale care participă la programul „Prima conectare la apă și canalizare”	Acorduri de implementare semnate cu autoritățile locale care participă la programul „Prima conectare la apă și canalizare”				T4	2022	Administrației Fondului pentru Mediu va semna acorduri de implementare cu autoritățile locale care participă la programul „Prima conectare la apă și canalizare”
4	Reforma 2. Reconfigurarea actualului mecanism economic al ANAR în vederea asigurării modernizării și întreținerii sistemului național de gospodărire a apelor, precum și a implementării corespunzătoare a Directivei-cadru privind apa și a Directivei privind inundațiile	Jalon	Intrarea în vigoare a legii de modificare a Legii apelor - Legea nr. 107/1996	Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a actului normativ de modificare a Legii apelor nr. 107/1996				T3	2024	Pe baza studiilor desfășurate, modificări legislative ale Legii apelor nr. 107/1996 vor fi adoptate și vor intra în vigoare în vederea reglementării noului mecanism economic pentru resursele de apă din România. Noul mecanism va îmbunătăți corelare dintre sistemul de venituri în domeniul apelor reglementat de ANAR (Administrația Apelor Române) și costurile aferente fiecărei categorii de utilizatori pentru care ANAR furnizează volumele de apă necesare, în conformitate cu cerințele privind debitul privind debitul ecologic.
5	Investiția 1. Extinderea sistemelor de apă și canalizare în aglomerări mai mari de 2 000 de locuitori echivalenți, prioritizate prin Planul accelerat de conformare cu directivele europene	Țintă	Rețele de distribuție a apei construite și operaționale		Kilometri (km)	0	400	T3	2024	Cel puțin 400 km de rețele de distribuție a apei vor fi construite și operaționalizate în localități aflate în aglomerările prioritizate prin Planul accelerat de conformare cu directivele europene și în conformitate cu modificările aduse Legii nr. 241/2006 conform jalonului 1.
6	Investiția 1. Extinderea sistemelor de apă și canalizare în aglomerări mai mari de 2 000 de locuitori echivalenți, prioritizate prin Planul accelerat de conformare cu directivele europene	Țintă	Rețele de distribuție a apei construite și operaționale		Kilometri (km)	400	1 600	T2	2026	Un total de 1 600 km de rețele de distribuție a apei vor fi construite și operaționalizate în localități aflate în aglomerările prioritizate prin Planul accelerat de conformare cu directivele europene și în conformitate cu modificările aduse Legii nr. 241/2006 conform jalonului 1.
7	Investiția 1. Extinderea sistemelor de apă și canalizare în aglomerări mai mari de 2 000 de locuitori echivalenți, prioritizate prin Planul accelerat de conformare cu directivele europene	Țintă	Rețele de canalizare construite și operaționale		Kilometri (km)	0	300	T3	2024	Cel puțin 300 km de rețele de canalizare vor fi construite și operaționalizate în aglomerări mai mari de 2 000 de locuitori echivalenți, prioritizate prin Planul accelerat de conformare cu directivele europene și în conformitate cu modificările aduse Legii nr. 241/2006 conform jalonului 1.
8	Investiția 1. Extinderea sistemelor de apă și canalizare în aglomerări mai mari de 2 000 de locuitori echivalenți, prioritizate prin Planul accelerat de conformare cu directivele europene	Țintă	Rețele de canalizare construite și operaționale în aglomerări prioritizate prin Planul accelerat de conformare cu directivele europene.		Kilometri (km)	300	2 500	T2	2026	Cel puțin 2 500 km de rețele de canalizare vor fi construite și operaționalizate în aglomerări mai mari de 2 000 de locuitori echivalenți, prioritizate prin Planul accelerat de conformare cu directivele europene și în conformitate cu modificările aduse Legii nr. 241/2006 conform jalonului 1.
9	Investiția 2. Colectarea apelor uzate în aglomerări mai mici de 2 000 de locuitori echivalenți, care împiedică atingerea unei stări bune a corpurilor de apă și / sau afectează arii naturale protejate	Țintă	Sisteme individuale sau alte sisteme corespunzătoare construite și operaționale în aglomerări mai mici de 2 000 de locuitori echivalenți		Număr	0	1 000	T4	2023	Cel puțin 1 000 de sisteme individuale sau alte sisteme corespunzătoare vor fi construite și operaționalizate pentru preluarea încărcării din aglomerările mai mici de 2 000 de locuitori echivalenți, care împiedică atingerea unei stări bune a corpurilor de apă și/sau afectează arii naturale protejate.
10	Investiția 2. Colectarea apelor uzate în aglomerări mai mici de 2 000 de locuitori echivalenți, care împiedică atingerea unei stări bune a corpurilor de apă și / sau afectează arii naturale protejate	Țintă	Sisteme individuale sau alte sisteme corespunzătoare construite și operaționale în aglomerări mai mici de 2 000 de locuitori echivalenți.		Număr	1 000	12 900	T2	2026	Un total de cel puțin 12 900 de sisteme individuale sau alte sisteme corespunzătoare vor fi construite și operaționalizate pentru preluarea încărcării din aglomerările mai mici de 2 000 de locuitori echivalenți, care împiedică atingerea unei stări bune a corpurilor de apă și / sau afectează arii naturale protejate.
11	Investiția 2. Colectarea apelor uzate în aglomerări mai mici de 2 000 de locuitori echivalenți, care împiedică atingerea unei stări bune a corpurilor de apă și / sau afectează arii naturale protejate	Țintă	Rețele de canalizare construite și operaționale în aglomerări mai mici de 2 000 de locuitori echivalenți.		Kilometri (km)	0	100	T2	2024	Cel puțin 100 km de rețele de canalizare vor fi construite și operaționale în aglomerări mai mici de 2 000 de locuitori echivalenți, cu respectarea modificărilor aduse Legii nr. 241/2006 conform jalonului 1.
12	Investiția 2. Colectarea apelor uzate în aglomerări mai mici de 2 000 de locuitori echivalenți, care împiedică atingerea unei stări bune a corpurilor de apă și / sau afectează arii naturale protejate	Țintă	Rețele de canalizare construite și operaționale în aglomerări mai mici de 2 000 de locuitori echivalenți		Kilometri (km)	100	400	T2	2026	Un total de cel puțin 400 km de rețele de canalizare vor fi construite și operaționale în aglomerări mai mici de 2 000 de locuitori echivalenți, cu respectarea modificărilor aduse Legii nr. 241/2006 conform jalonului 1.
13	Investiția 3. Sprijinirea conectării populației cu venituri mici la rețelele de alimentare cu apă și canalizare existente	Țintă	Gospodării conectate la rețeaua de apă și canalizare prin intermediul programului național „Prima conectare la apă și canalizare”		Număr	0	88 400	T2	2026	Cel puțin 88 400 de gospodării suplimentare vor fi conectate la apă și canalizare prin intermediul programului național „Prima conectare la apă și canalizare”.
14	Investiția 4.1. Reabilitarea liniilor de apărare existente în conformitate cu Directiva privind inundațiile și cu Strategia Națională pentru Managementul Riscului la Inundații	Țintă	Reabilitarea liniilor de apărare împotriva inundațiilor în conformitate cu Directiva privind inundațiile și cu Strategia Națională pentru Managementul Riscului la Inundații		Kilometri (km)	0	100	T4	2024	Cel puțin 100 km de linii de apărare împotriva inundațiilor vor fi reabilitate în conformitate cu Directiva privind inundațiile și cu Strategia Națională pentru Managementul Riscului la Inundații. Lucrările de reabilitare vor fi prioritizate pe baza planurilor de prevenire a inundațiilor și de protecție împotriva inundațiilor și vor consta în umpluturi din materiale locale extrase din zonele dig-mal, urmate de acoperirea cu un strat vegetal înierbat.
15	Investiția 4.1. Reabilitarea liniilor de apărare existente în conformitate cu Directiva privind inundațiile și cu Strategia Națională pentru Managementul Riscului la Inundații	Țintă	Reabilitarea liniilor de apărare împotriva inundațiilor în conformitate cu Directiva privind inundațiile și cu Strategia Națională pentru Managementul Riscului la Inundații		Kilometri (km)	100	510	T1	2026	Un total de cel puțin 510 km de linii de apărare împotriva inundațiilor vor fi reabilitate în conformitate cu Directiva privind inundațiile și cu Strategia Națională pentru Managementul Riscului la Inundații. Lucrările de reabilitare vor fi prioritizate pe baza planurilor de prevenire a inundațiilor și de protecție împotriva inundațiilor și vor consta în umpluturi din materiale locale extrase din zonele dig-mal, urmate de acoperirea cu un strat vegetal înierbat.
16	Investiția 4.2. Reabilitarea acumulărilor existente care necesită intervenții de urgență pentru exploatarea în condiții de siguranță	Jalon	Adoptarea conceptelor de proiect prin hotărâre de guvern/ordin ministerial, după caz	Adoptarea hotărârii de guvern/ordinului ministerial, după caz				T2	2023	Sub rezerva rezultatelor studiilor de fezabilitate pentru 30 baraje, conceptele de proiect pentru reabilitarea a 20 de baraje existente, pentru care nu există alternative fezabile de reducere a riscului de inundații, vor fi adoptate prin hotărâre de guvern/ordin ministerial, după caz (în funcție de amploarea investiției). Studiile de fezabilitate includ, în special, o evaluare și o comparație a beneficiilor și a impacturilor alternativelor la renovarea barajelor, pentru a preveni riscurile de inundații, inclusiv eventuala eliminare a barajelor și înlocuirea lor cu soluții bazate pe natură. Această analiză a beneficiilor și a impactului va evalua atât beneficiile preconizate de pe urma diferitelor opțiuni pe termen lung, pentru a preveni riscurile de inundații și ținând seama, în special, de previziunile privind riscurile viitoare de inundații și de rezultatele de mediu. Proiectul va avea obiectivul de a asigura exploatarea în condiții de siguranță a barajelor, reducerea riscului de inundații și protejarea corpurilor de apă și a biodiversității prin măsuri de asigurare a migrației peștilor, a debitului ecologic și de prevenire a eutrofizării corpurilor de apă. Acesta va fi conform cu Strategia Națională pentru Managementul Riscului la Inundații și cu planurile de management al riscului la inundații aplicabile, în conformitate cu Directiva 2007/60/CE (Directiva privind inundațiile). Orice măsură identificată în cadrul evaluării impactului asupra mediului, al evaluării în temeiul Directivei 2000/60/CE (Directiva-cadru privind apa) și al evaluării corespunzătoare în temeiul Directivei 92/43/CEE (Directiva privind habitatele) ca fiind necesară pentru a asigura conformitatea cu Orientările tehnice privind aplicarea principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” (2021/C58/01) va fi integrată în conceptul de proiect și va fi respectată cu strictețe în etapele de construcție, modernizare, exploatare și dezafectare a infrastructurii, inclusiv prin implementarea măsurilor de atenuare necesare. Se va evita deteriorarea stării ecologice a corpurilor de apă afectate și măsura nu va împiedica îmbunătățirea stării ecologice sau a potențialului ecologic al corpurilor de apă afectate. În cazul în care se captează apă, autoritatea competentă va acorda o autorizație relevantă în care va specifica condițiile pentru evitarea deteriorării și pentru asigurarea prezervării stării ecologice bune a corpurilor de apă afectate, în conformitate cu cerințele prevăzute în Directiva-cadru privind apa și dovedite prin cele mai recente date justificative relevante. Se evită captarea apei în cazul în care corpurile de apă în cauză (de suprafață sau subterane) vor avea sau se preconizează că vor avea (în contextul intensificării schimbărilor climatice) o stare mai proastă decât starea bună sau potențial bună.
17	Investiția 4.2. Reabilitarea acumulărilor existente care necesită intervenții de urgență pentru exploatarea în condiții de siguranță	Țintă	Barajele existente reabilitate		Număr	0	20	T1	2026	20 de baraje existente, cu privire la care studiile de fezabilitate revizuite au concluzionat că nu există alternative fezabile pentru reducerea riscurilor de inundații, vor fi reabilitate în conformitate cu cerințele prevăzute referitor la jalonul 16 și respectând pe deplin rezultatele și condițiile stabilite în evaluarea cuprinzătoare și cumulativă a impactului asupra mediului care va fi finalizată în conformitate cu Directiva 2011/92/UE (Directiva privind evaluarea impactului asupra mediului), precum și evaluările relevante în contextul Directivei 2000/60/CE (Directiva-cadru privind apa) și evaluarea corespunzătoare în temeiul Directivei 92/43/CEE (Directiva privind habitatele), inclusiv implementarea măsurilor de atenuare necesare. Pentru barajele în cazul cărora eliminarea și înlocuirea cu soluții bazate pe natură au fost identificate ca fiind cea mai bună opțiune, pe baza rezultatelor studiilor de fezabilitate, se vor finaliza studii suplimentare pentru a evalua opțiunile de dezmembrare. Se va atinge starea ecologică bună/potențialul ecologic bun al corpurilor de apă relevante în conformitate cu cerințele Directivei-cadru privind apa, se va demonstra atingerea acesteia/acestuia pe baza celor mai recente date justificative relevante și se va evita orice deteriorare.
18	Investiția 5. Dotarea adecvată a administrațiilor bazinale pentru monitorizarea infrastructurii, prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență	Țintă	Administrațiile bazinale dotate cu utilaje pentru acces și intervenție în teren accidentat, șenilate amfibii pentru acces și transportul sacilor/digurilor mobile în zone greu accesibile, drone dotate cu senzori LIDAR/FLIR/fotogrametrie, tehnologii geoelectrorezistive/georadar pentru corpurile digurilor, precum și infrastructură hardware și software.		Număr	0	11	T3	2023	11 administrații bazinale vor fi dotate cu: - utilaje pentru acces și intervenție în teren accidentat, șenilate amfibii pentru acces și transportul sacilor/digurilor mobile în zone greu accesibile. Pentru a se asigura conformitatea cu Orientările tehnice DNSH (2021/C 58/01), vehiculele care urmează să fie achiziționate trebuie să aibă emisii specifice de CO2, astfel cum sunt definite la articolul 3 alineatul (1) litera (h) din Regulamentul (UE) 2019/631, mai mici de 50gCO2/km; - drone dotate cu senzori LIDAR/FLIR/ fotogrametrie; - tehnologii geoelectrorezistive/ georadar pentru corpurile digurilor; - infrastructură hardware și software pentru analiza datelor și stocarea datelor colectate de echipamentele menționate mai sus, pentru a sprijini și a îmbunătăți prevenirea inundațiilor și răspunsul situații de urgență.
19	Investiția 6. Realizarea cadastrului apelor	Jalon	S-a elaborat și este operațional cadastrul apelor	Cadastrul apelor operațional				T4	2025	Cadastrul apelor va fi elaborat și operaționalizat prin: - achiziționarea unui model digital de teren (DTM)/model digital de suprafață (DSM) la nivel național, bazat pe informații satelitare, care va fi pus la dispoziția tuturor autorităților de stat; - dezvoltarea de software pentru determinarea modificării albiei râurilor (procesul de eroziune/sedimentare), monitorizarea extracției de pietriș și potențialul de alunecare a solului în zonele cu baraje și lacuri de acumulare; - digitizarea și delimitarea semiautomată a albiile minore ale cursurilor de apă pe baza imaginilor ortofoto DTM/DSM și a imaginilor satelitare.
20	Investiția 7. Extinderea rețelei naționale de observații din cadrul Sistemului Meteorologic Integrat Național (SIMIN)	Țintă	Stații meteorologice achiziționate și operaționale		Număr	0	400	T4	2025	Rețeaua de stații meteorologice automate și autonome de suprafață va fi extinsă prin achiziționarea și operaționalizarea a 300 de stații meteorologice automate și autonome de suprafață și a 100 de stații agrometeorologice.
21	Investiția 7. Extinderea rețelei naționale de observații din cadrul Sistemului Meteorologic Integrat Național (SIMIN)	Jalon	Este operațional sistemul de tehnologie a informației și comunicațiilor pentru integrarea stațiilor meteorologice și agrometeorologice suplimentare în cadrul Sistemul Meteorologic Integrat Național (SIMIN)	Sistemul Meteorologic Național (SIMIN) integrat cu stațiile suplimentare operaționale.				T2	2026	Tehnologia informației și comunicațiilor pentru integrarea stațiilor meteorologice suplimentare în cadrul Sistemul Meteorologic Integrat Național (SIMIN) va fi operaționalizată.

B.COMPONENTA 2: Păduri și protecția biodiversității

Obiectivul acestei componentei este de a armoniza practicilor de management forestier cu cele privind conservarea biodiversității și protejarea mediului și asigurarea tranziției către o Europă neutră din punct de vedere climatic prin crearea de noi suprafețe acoperite cu păduri și refacerea habitatelor degradate.

Această componentă cuprinde două reforme și cinci investiții.

Se preconizează că măsurile incluse în componentă vor aborda unele provocări evidențiate în recomandarea specifică țării de a concentra investițiile asupra tranziției verzi și a tranziției digitale, în special asupra infrastructurii de mediu, printre altele (Recomandarea specifică 4 din 2019 și Recomandarea specifică 3 din 2020).

B.1. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru care se prevede acordarea sprijinului financiar nerambursabil

Reforma 1. Reforma sistemului de management și a celui privind guvernanța în domeniul forestier prin dezvoltarea unei noi Strategii forestiere naționale și a legislației subsecvente

Obiectivul reformei este de a asigura un cadru strategic și de reglementare clar și solid pentru punerea în aplicare a unor politici forestiere durabile care să sprijine atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea.

Reforma cuprinde următoarele acțiuni:

(1) finalizarea unor studii independente privind deficiențele de guvernanță, instituționale, de reglementare și de punere în aplicare a prevederilor din legislația actuală în domeniul forestier (până la 30 iunie 2022);

(2) adoptarea Strategiei forestiere naționale 2020-2030 pe baza recomandărilor evaluării efectuate conform punctului (1) de mai sus (până la 30 septembrie 2022);

(3) adoptarea și intrarea în vigoare a ordonanțelor ministeriale modificate de stabilire a normelor obligatorii privind împădurirea și reîmpădurirea prevăzute în Strategia forestieră națională 2020-2030 adoptată conform punctului (2) (până la 30 septembrie 2023);

(4) adoptarea și intrarea în vigoare a actelor normative de modificare și completare a legislației actuale în domeniul forestier, menite să raționalizeze cadrul juridic, să combată exploatarea forestieră ilegală și să îmbunătățească gestionarea pădurilor (până la 30 iunie 2023).

Reforma va fi sprijinită prin două investiții – investițiile 1 și 2.

Implementarea reformei se va finaliza până la 30 septembrie 2023.

Investiția 1. Campania națională de împădurire și reîmpădurire, inclusiv păduri urbane

Obiectivul acestei investiții este de a crea noi păduri și suprafețe cu vegetație forestieră în zonele vulnerabile la schimbările climatice prin identificarea și evaluarea terenurilor, finanțarea împăduririi și lucrărilor de îngrijire a plantațiilor și creșterea suprafeței cu vegetație forestieră în lungul căilor de comunicație și în interiorul aglomerărilor urbane (păduri urbane, inclusiv de tipul mini-pădurilor) în jurul localităților și între câmpurile cu culturi agricole, precum și alte categorii de perdele forestiere de protecție.

Ca urmare a acestei investiții, un total de 56 700 ha de suprafețe noi vor fi împădurite sau reîmpădurite și un total de 3 150 000 m2 de noi zone de păduri urbane vor fi create, în conformitate cu cerințele legale prevăzute în Strategia forestieră națională, adoptată în cadrul reformei 1.

Implementarea investiției se va finaliza până la 30 iunie 2026.

Investiția 2. Dezvoltarea de capacități moderne de producere a materialului forestier de reproducere

Obiectivul investiției este de a dezvolta capacități suficiente de producere a materialului de reproducere (specii de arbori și ecotipuri) care să fie adecvate pentru viitoarele condiții climatice din România.

Ca urmare a acestei investiții, cel puțin 90 de pepiniere noi și renovate vor fi operaționalizate, în conformitate cu cerințele legale prevăzute în Strategia forestieră națională adoptată în cadrul reformei 1.

Implementarea investiției se va finaliza până la 30 septembrie 2024.

B.2. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil

Număr secvențial	Măsură conexă (reformă sau investiție)	Jalon/ țintă	Denumire	Indicatori calitativi (pentru jaloane)	Indicatori cantitativi (pentru ținte)			Calendar orientativ pentru atingerea jaloanelor/țintelor		Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte
					Unitate de măsură	Valoare de referință	Obiectiv	Trimestru	An
22	Reforma 1. Reforma sistemului de management și a celui privind guvernanța în domeniul forestier prin dezvoltarea unei noi Strategii forestiere naționale și a legislației subsecvente	Jalon	Adoptarea Strategiei forestiere naționale 2020-2030	Adoptarea Strategiei forestiere naționale 2020-2030				T3	2022	Se adoptă Strategia forestieră națională 2020-2030. Pe baza recomandărilor studiilor independente, strategia va stabili norme obligatorii pentru împădurire și reîmpădurire, după cum urmează: a. cerințe ca speciile și ecotipurile să fie rezistente la schimbările climatice și să nu aibă un impact negativ asupra biodiversității. Strategia va răspunde necesității de a dispune de orientări actualizate privind plantarea de copaci în România și va crea garanții, în special pentru a exclude utilizarea sau eliberarea speciilor alogene invazive; b. cerințe ca producția materialului de reproducere să se concentrează pe specii și ecotipuri de arbori care sunt adaptate la viitoarele condiții climatice preconizate din România în cantități suficiente, cu implicarea sectorului privat, precum și cerințe ca măsurile avute în vedere să descurajeze crearea de pepiniere comerciale pentru ciclul scurt de producție sau producția de monoculturi; c. cerințe ca împădurirea să contribuie în mod pozitiv la obiectivele de conservare a biodiversității, de management al apei și de protecție a solului, prin interzicerea împăduririi sau a reîmpăduririi pe terenuri agricole de mare valoare naturală, pajiști sau zone umede, cu excepția refacerii habitatului. d. cerințe de includere în activitățile de gestionare a pădurilor a unor măsuri preventive care să consolideze capacitatea naturală de absorbție a solului și cerințe specifice de adaptare la schimbările climatice care să asigure că gestionarea pădurilor se bazează pe monitorizarea speciilor; e. cerințe ca împădurirea urbană să se realizeze printr-o abordare la nivel de peisaj care să contribuie la consolidarea conectivității cu zonele naturale sau seminaturale (cum ar fi pădurile sau zonele agricole), punând accentul pe conectarea habitatelor cu infrastructurile verzi și coridoarele ecologice; f. cerințe ca proiectele de împădurire sau reîmpădurire să se desfășoare în zone expuse și vulnerabile la pericole climatice, în special la secete și inundații, și, după caz, cerințe ca împădurirea sau reîmpădurirea să reducă riscurile aferente acestor pericole; g. strategia va stabili criterii de durabilitate pentru biomasa forestieră destinată utilizării în scopuri energetice; h. strategia va include acțiuni specifice de combatere a exploatării forestiere ilegale, cum ar fi implementarea deplină a SUMAL, inclusiv monitorizarea exploatării forestiere prin teledetecție, consolidarea regimului de sancțiuni și alte măsuri, după caz; i. strategia va include, de asemenea, măsuri concrete pentru protejarea habitatelor și a speciilor forestiere și, în special, alinierea normelor forestiere la considerentele legate de biodiversitate.
23	Reforma 1. Reforma sistemului de management și a celui privind guvernanța în domeniul forestier prin dezvoltarea unei noi Strategii forestiere naționale și a legislației subsecvente	Jalon	Intrarea în vigoare a ordonanțelor ministeriale modificate de stabilire a normelor obligatorii privind împădurirea și reîmpădurirea prevăzute în Strategia forestieră națională 2020-2030	Dispoziție a ordonanțelor ministeriale care indică intrarea în vigoare a modificărilor				T3	2022	Intrarea în vigoare a următoarelor ordonanțe ministeriale modificate în conformitate cu normele obligatorii privind împădurirea și reîmpădurirea prevăzute în Strategia forestieră națională 20202030: a.Ordinul nr. 766/2018 pentru aprobarea Normelor tehnice privind elaborarea amenajamentelor silvice, modificarea prevederilor acestora și schimbarea categoriei de folosință a terenurilor din fondul forestier și a Metodologiei privind aprobarea depășirii posibilității/posibilității anuale în vederea recoltării produselor accidentale I. b.Ordinul nr. 1648/2000 privind aprobarea Norme tehnice privind compoziții, scheme și tehnologii de regenerare a pădurilor și de împădurire a terenurilor degradate c.Ordinul nr. 1649/2000 aprobarea Normelor tehnice pentru îngrijirea și conducerea arboretelor d.Ordinul nr. 1650/2000 privind aprobarea Normelor tehnice pentru alegerea și aplicarea tratamentelor e.Ordinul nr. 1653/2000 privind aprobarea Normelor tehnice privind efectuarea controlului anual al regenerărilor f.Ordinul nr. 1672/2000 privind aprobarea Normelor tehnice pentru amenajarea pădurilor
24	Reforma 1. Reforma sistemului de management și a celui privind guvernanța în domeniul forestier prin dezvoltarea unei noi Strategii forestiere naționale și a legislației subsecvente	Jalon	Intrarea în vigoare a actelor normative de modificare și completare a legislației actuale în domeniul forestier.	Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a actelor normative				T2	2023	Intrarea în vigoare a următoarelor acte normative, menite să raționalizeze cadrul juridic, să combată exploatarea forestieră ilegală și să îmbunătățească gestionarea pădurilor: (i) noul Cod Silvic, care stabilește modificările aduse sistemului de sancțiuni penale; (ii) Ordonanța de urgență nr. 85/2006 privind stabilirea modalităților de evaluare a pagubelor produse vegetației forestiere din păduri și din afara acestora; (iii) Legea nr. 171/2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice, care stabilește metodele de calcul al prejudiciului de mediu și financiar cauzat de exploatarea forestieră ilegală și de alte infracțiuni silvice; (iv) alte hotărâri ale guvernului privind combaterea exploatării forestiere ilegale și îmbunătățirea gestionării pădurilor: modificările aduse Hotărârii Guvernului nr. 743/2015, Hotărârii Guvernului nr. 1076/2009, Hotărârii Guvernului nr. 229/2009, Hotărârii Guvernului nr. 497/2020;
25	Investiția 1. Campania națională de împădurire și reîmpădurire, inclusiv păduri urbane	Țintă	Suprafețe noi de teren împădurite sau reîmpădurite		ha	0	25 000	T4	2023	Suprafețe noi de teren împădurite sau reîmpădurite (cel puțin 25 000 ha), în conformitate cu cerințele legale stabilite în Strategia forestieră națională: a. Se vor utiliza numai speciile și ecotipurile care sunt reziliente la viitoarele impacturi preconizate ale schimbărilor climatice și acestea nu vor avea efecte adverse asupra biodiversității. Utilizarea speciilor alogene va fi permisă numai în cazul în care se demonstrează că utilizarea acestora duce la condiții ecosistemice favorabile și adecvate (cum ar fi clima, solul, zonele de vegetație, rezistența la foc) și că speciile indigene prezente nu mai sunt adaptate la viitoarele condiții climatice și pedohidrologice modelate. b. Se vor utiliza numai speciile și ecotipurile de arbori care sunt adecvate pentru viitoarele condiții climatice preconizate din România. c. Împădurirea va contribui în mod pozitiv la obiectivele de conservare a biodiversității, de management al apei și de protecție a solului. Împădurirea nu va avea loc pe terenuri agricole de mare valoare naturală, pajiști sau zone umede, cu excepția cazului în care scopul intervenției este refacerea habitatelor. d. Proiectele de împădurire sau reîmpădurire se vor desfășura în zone expuse și vulnerabile la pericole climatice, în special la secete și inundații. e. Proiectele de împădurire și reîmpădurire vor face obiectul unei proceduri de evaluare a impactului asupra mediului (EIM), dacă acest lucru este stabilit în cadrul procedurii de verificare a aplicabilității EIM, iar planurile de management forestier relevante pentru acțiunile de împădurire și reîmpădurire vor face obiectul unei proceduri complete de evaluare strategică de mediu (raport de mediu), în special dacă afectează habitatele și/sau speciile protejate.
26	Investiția 1. Campania națională de împădurire și reîmpădurire, inclusiv păduri urbane	Țintă	Suprafețe noi de teren împădurite sau reîmpădurite		ha	25 000	56 700	T2	2026	Suprafețe noi de teren împădurite sau reîmpădurite (un total de 56 700 ha), în conformitate cu cerințele legale stabilite în Strategia forestieră națională și cu cerințele specificate la ținta 25.
27	Investiția 1. Campania națională de împădurire și reîmpădurire, inclusiv păduri urbane	Țintă	Crearea de noi zone de păduri urbane.		m2	0	500 000	T4	2023	Noi zone de păduri urbane (cel puțin 500 000 m2), în conformitate cu cerințele legale stabilite în Strategia forestieră națională: a. Se vor utiliza numai speciile și ecotipurile care sunt reziliente la viitoarele impacturi preconizate ale schimbărilor climatice și acestea nu vor avea efecte adverse asupra biodiversității. Utilizarea speciilor alogene va fi permisă numai în cazul în care se demonstrează că utilizarea acestora duce la condiții ecosistemice favorabile și adecvate (cum ar fi clima, solul, zonele de vegetație, rezistența la foc) și că speciile indigene prezente nu mai sunt adaptate la viitoarele condiții climatice și pedohidrologice modelate. b. Se vor utiliza numai specii și ecotipuri care sunt adecvate pentru viitoarele condiții climatice preconizate din România. c. Împădurirea urbană se va realiza printr-o abordare la nivel de peisaj care contribuie la consolidarea conectarea cu zonele naturale sau seminaturale (cum ar fi pădurile sau zonele agricole), punând accentul pe conectarea habitatelor prin infrastructuri verzi și coridoare ecologice. Selectarea speciilor și a ecotipurilor va ține seama de rolul acestora în curățarea aerului și în furnizarea altor servicii ecosistemice în zonele urbane. d. Împădurirea va contribui în mod pozitiv la obiectivele de conservare a biodiversității, de management al apei și de protecție a solului. Împădurirea nu va avea loc pe terenuri agricole de mare valoare naturală, pajiști sau zone umede, cu excepția cazului în care scopul intervenției este refacerea habitatelor. e. Proiectele de împădurire sau reîmpădurire se vor desfășura în zone expuse și vulnerabile la pericole climatice, în special la secete și inundații.
28	Investiția 1. Campania națională de împădurire și reîmpădurire, inclusiv păduri urbane	Țintă	Crearea de noi zone de păduri urbane		m2	500 000	3 150 000	T2	2026	Noi zone de păduri urbane (un total de 3 150 000 m2), în conformitate cu cerințele legale stabilite în Strategia forestieră și cu cerințele specificate la ținta 25.
29	Investiția 2. Dezvoltarea de capacități moderne de producere a materialului forestier de reproducere	Țintă	Pepiniere noi și renovate operaționale (înființate sau modernizate)		Număr	0	90	T3	2024	Pepiniere noi și renovate operaționale (cel puțin 90), în conformitate cu cerințele legale stabilite în Strategia forestieră națională. Producția de material de reproducere se va concentra pe speciile și ecotipurile de arbori care sunt adecvate pentru viitoarele condiții climatice preconizate din România.

B.3. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru care se prevede acordarea împrumutului

Reforma 2. Reforma sistemului de management al ariilor naturale protejate în vederea implementării coerente și eficace a Strategiei Europene privind biodiversitatea

Obiectivul acestei reforme este de a operaționaliza cadrul actual de desemnare a ariilor naturale protejate, în special prin instituirea unui mecanism de corelare a legislației specifice diferitelor sectoare de activitate cu impact asupra biodiversității, respectiv educație, agricultură, silvicultură, cinegetică, turism, organizarea teritoriului, transporturi și energie.

Acest lucru se va realiza prin adoptarea și intrarea în vigoare a două acte normative:

(1) actul normativ pentru înființarea comisiei interinstituționale de analiză a cadrului legal aplicabil sectoarelor cu impact asupra biodiversității care va elabora și promova propuneri de modificare sau completare a cadrului legal în funcție de informațiile actualizate despre distribuția și dinamica stării de conservare a speciilor și habitatelor (până la 30 iunie 2022);

(2) actul normativ de modificare a cadrului legal aplicabil sectoarelor cu impact asupra biodiversității, cu scopul de a se asigura că actualul cadru juridic care reglementează diversele sectoare relevante nu afectează/restricționează punerea în aplicare a măsurilor de conservare din planurile de management pentru ariile naturale protejate (până la 30 iunie 2025). Actul normativ se bazează pe propunerile comisiei instituite în conformitate cu punctul 1.

Implementarea reformei se va finaliza până la 30 iunie 2025.

Investiția 3. Actualizarea planurilor de management aprobate și identificarea zonelor potențiale de protecție strictă în habitate naturale terestre și marine în vederea punerii în aplicare a Strategiei UE privind biodiversitatea pentru 2030

Investiția constă în două subinvestiții.

Obiectivul primei subinvestiții (Investiția 3.1) este de a actualiza planurile de management aprobate. Obiectivul celei de a doua subinvestiții (Investiția 3.2) este de a identifica zonele potențiale de protecție strictă în conformitate cu Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030.

În ceea ce privește actualizarea planurilor de management existente, ca urmare a investiției, cel puțin 250 de planuri de management pentru ariile naturale protejate vor fi revizuite și actualizate în conformitate cu legislația UE până la 30 iunie 2026.

Implementarea acestei subinvestiții se va finaliza până la 30 iunie 2026.

În ceea ce privește zonele de protecție strictă, două acte normative vor fi adoptate și vor intra în vigoare: (1) actul normativ pentru desemnarea zonelor de protecție strictă identificate în zonele protejate Natura 2000 cu planuri de management existente sau care includ păduri primare și seculare (până la 31 decembrie 2023) și (2) actul normativ pentru desemnarea zonelor de protecție strictă identificate în zonele protejate Natura 2000 fără planuri de management existente și în alte zone (până la 31 decembrie 2025).

Implementarea acestei subinvestiții se va finaliza până la 31 decembrie 2025.

Investiția 4. Investiții integrate de reconstrucție ecologică a habitatelor și conservarea speciilor aferente pajiștilor, zonelor acvatice și dependente de apă

Această investiție constă în cinci subinvestiții.

Obiectivul primei subinvestiții (Investiția 4.1) este de a restabili conectivitatea cursurilor de apă prin eliminarea obstacolelor din cursurile de apă, contribuind astfel la refacerea conectivității laterale a habitatelor și speciilor acvatice și dependente de apă, în conformitate cu planurile de management aplicabile ariilor naturale protejate. Ca urmare a acestei subinvestiții, conectivitatea a 1 700 ha de habitate ripariene va fi refăcută.

Implementarea acestei subinvestiții se va finaliza până la 30 iunie 2026.

A doua subinvestiție (Investiția 4.2) vizează reconstrucția habitatelor de pajiști în ariile naturale protejate. Ca urmare a acestei subinvestiții, cel puțin 2 800 ha de habitate de pajiști vor fi refăcute din punct de vedere ecologic.

Implementarea acestei subinvestiții se va finaliza până la 30 iunie 2026.

A treia subinvestiție (Investiția 4.3) vizează reducerea eutrofizării și menținerea diversității biologice în lacurile din Delta Dunării. Printre acțiunile care urmează să fie acoperite în cadrul acestei subinvestiții se numără: regularizarea nivelului apei în două lacuri, proiectarea și realizarea profilului optim al limitelor lacurilor, decolmatare, consolidarea malurilor, lucrări de întreținere, tăieri pentru regenerare a vegetației și arborilor din perimetru, îndepărtarea masei lemnoase și a plaurilor ce obturează circulația apei și induc sedimentare, monitorizarea speciilor și a habitatelor din areal și lucrări de decolmatare de mică amploare a canalelor adiacente pentru restabilirea circulației optime a apei. Ca urmare a acestei subinvestiții, cel puțin 100 ha de suprafețe de lacuri vor fi beneficiat de lucrări de îndepărtare a plantelor acvatice, pe baza studiului de fezabilitate actualizat (iunie 2021).

Implementarea acestei investiții se va finaliza până la 30 iunie 2026.

Obiectivul celei de a patra subinvestiții (Investiția 4.4) este de a dezvolta un sistem de monitorizare a sturionilor sălbatici de-a lungul Dunării de Jos (1 500 km), coroborat cu IA, în vederea combaterii braconajului. Ca urmare a acestei subinvestiții, o rețea de monitorizare, comunicare și transmitere de date privind sturionii sălbatici va fi operaționalizată. Se preconizează că această subinvestiție nu prejudiciază în mod semnificativ obiectivele de mediu în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurii și de etapele de atenuare prevăzute în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01). În special, vehiculele care urmează să fie achiziționate trebuie să aibă emisii specifice de CO2, astfel cum sunt definite la articolul 3 alineatul (1) litera (h) din Regulamentul (UE) 2019/631, mai mici de 50gCO2/km. Navele de transport de mărfuri care urmează să fie achiziționate trebuie să corespundă celor mai bune tehnologii disponibile din punctul de vedere al respectării mediului.

Implementarea acestei subinvestiții se va finaliza până la 30 septembrie 2024.

În sfârșit, obiectivul celei de a cincea subinvestiții (Investiția 4.5) este de a moderniza infrastructura publică de acces și vizitare a Deltei Dunării pentru reducerea presiunii turismului asupra habitatelor și speciilor. Ca urmare a acestei subinvestiții, vor fi construite 10 centre de vizitare, cu scopul de a reduce presiunea turismului asupra habitatelor prin difuzarea și monitorizarea fluxurilor de turiști către o rețea formată din 10 centre de vizitare cărora le sunt asociate 40 de puncte de observație corespunzător amenajate și dotate pentru necesitățile tuturor categoriilor de vizitatori. La construcția centrelor de vizitare vor fi utilizate tehnologii și materiale care respectă mediul, abordări bazate pe ecosisteme și materiale în stil tradițional arhitecturii specifice comunităților din Delta Dunării.

Implementarea acestei subinvestiții se va finaliza până la 30 iunie 2026.

Investiția 5. Sisteme integrate de reducere a riscurilor generate de viituri torențiale în bazinete forestiere expuse unor astfel de fenomene

Obiectivul investiției este de a reduce riscul de inundații pentru a proteja populația, infrastructura și obiectivele socioeconomice din zonele de risc, precum și de a proteja mediul și biodiversitatea prin măsuri de mediu relevante, în special cele legate de asigurarea migrației peștilor și de asigurarea debitului ecologic.

Investiția se va realiza în două etape:

(1) adoptarea conceptului de proiect pentru lucrările de modernizare a protecției împotriva inundațiilor, care va include: (i) refacerea a cel puțin 6 structuri deteriorate de reținere a aluviunilor pentru a instala măsuri longitudinale (scări de pești și debit ecologic); (ii) construirea a cel puțin 30 de construcții aluvionare noi, inclusiv scări de pești și debit ecologic, cu o înălțime maximă de 5 m; (iii) refacerea a cel puțin 4 ha de teren prin reîmpădurire, plivire sau construire de garduri de vegetație; și (iv) restaurarea a cel puțin 30 km de albii torențiale. Implementarea acestei etape se va finaliza până la 31 martie 2023.

(2) finalizarea modernizării lucrărilor de protecție împotriva inundațiilor pe baza conceptului de proiect adoptat conform punctului 1 de mai sus. Implementarea acestei etape se va finaliza până la 30 iunie 2026.

Orice măsură identificată în cadrul evaluării în temeiul Directivei 2000/60/CE (Directivacadru privind apa) ca fiind necesară pentru a asigura conformitatea cu Orientările tehnice privind aplicarea principiului de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01) va fi integrată în conceptul de proiect și va fi respectată cu strictețe în toate etapele de construcție, modernizare, exploatare și dezafectare. Se va evita deteriorarea stării ecologice a corpurilor de apă afectate și măsura nu va împiedica îmbunătățirea stării ecologice sau a potențialului ecologic al corpurilor de apă afectate.

Implementarea investiției se va finaliza până la 30 iunie 2026.

B.4. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile împrumutului

Număr secvențial	Măsură conexă (reformă sau investiție)	Jalon/ țintă	Denumire	Indicatori calitativi (pentru jaloane)	Indicatori cantitativi (pentru ținte)			Calendar orientativ pentru atingerea jaloanelor/ țintelor		Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte
					Unitate de măsură	Valoare de referință	Obiectiv	Trimestru	An
30	Reforma 2. Reforma sistemului de management al ariilor naturale protejate în vederea implementării coerente și eficace a Strategiei Europene privind biodiversitate	Jalon	Intrarea în vigoare a actului normativ pentru înființarea comisiei interinstituționale de analiză a cadrului legal aplicabil sectoarelor cu impact asupra biodiversității	Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a actului normativ				T2	2022	Intrarea în vigoare a actului normativ pentru înființarea comisiei interinstituționale de analiză a cadrului legal aplicabil sectoarelor cu impact asupra biodiversității, respectiv educație, agricultură, silvicultură, cinegetică, turism, organizarea teritoriului, transporturi și energie. Comisia va fi condusă de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și va include ministerele de resort și autoritățile subordonate responsabile pentru sectoarele relevante: educație, agricultură, silvicultură, cinegetică, turism, organizarea teritoriului, transporturi și energie. Comisia va pregăti propuneri de revizuire a cadrului juridic în lumina informațiilor actualizate privind distribuția și dinamica stadiului de conservare a speciilor și habitatelor.
31	Reforma 2. Reforma sistemului de management al ariilor naturale protejate în vederea implementării coerente și eficace a Strategiei Europene privind biodiversitate	Jalon	Intrarea în vigoare a actului normativ de modificare a cadrului legal aplicabil sectoarelor cu impact asupra biodiversității	Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a actului normativ				T2	2025	Intrarea în vigoare a actului normativ de modificare a cadrului legal aplicabil sectoarelor cu impact asupra biodiversității. Obiectivul acestor modificări legislative va fi de a asigura că actualul cadru juridic care reglementează diversele sectoare relevante nu afectează/restricționează punerea în aplicare a măsurilor de conservare din planurile de management pentru ariile naturale protejate. Actul normativ se bazează pe propunerile comisiei în lumina informațiilor actualizate privind distribuția și dinamica stadiului de conservare a speciilor și habitatelor.
32	Investiția 3.1 Actualizarea planurilor de management aprobate	Țintă	Zone naturale protejate cu planuri de management actualizate intrate în vigoare		Număr	0	100	T1	2025	Zone naturale protejate (cel puțin 100) cu planuri de management actualizate vor intra în vigoare. Se va acorda prioritate zonelor care ar putea fi afectate de proiectele de infrastructură pentru care România s-a angajat, în temeiul legislației relevante a UE, să colecteze în continuare date de monitorizare în vederea definirii obiectivelor specifice de conservare specifice pentru habitate și specii, inclusiv specii de păsări migratoare.
33	Investiția 3.1 Actualizarea planurilor de management aprobate	Țintă	Zone naturale protejate cu planuri de management actualizate intrate în vigoare		Număr	100	250	T2	2026	Cel puțin 250 de zone naturale protejate cu planuri de management actualizate intrate în vigoare. Se va acorda prioritate zonelor care ar putea fi afectate de proiectele de infrastructură pentru care România s-a angajat, în temeiul legislației relevante a UE, să colecteze în continuare date de monitorizare în vederea definirii obiectivelor specifice de conservare specifice pentru habitate și specii, inclusiv specii de păsări migratoare.
34	Investiția 3.2 Identificarea zonelor potențiale de protecție strictă în habitate naturale terestre și marine în vederea punerii în aplicare a Strategiei UE privind biodiversitatea pentru 2030	Jalon	Intrarea în vigoare a actului normativ pentru desemnarea zonelor de protecție strictă (identificate în zonele protejate Natura 2000 cu planuri de management existente sau care includ păduri primare și seculare)	Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a actului normativ				T4	2023	Intrarea în vigoare a actului normativ pentru desemnarea zonelor de protecție strictă Actul se bazează pe analizele/studiile și cartografierea delimitării zonelor propuse pentru non-intervenție (protecție strictă), necesare fundamentării unei propuneri de act normativ, pe baza Strategiei UE privind biodiversitatea pentru 2030. Actul normativ va desemna zonele de protecție strictă identificate în zonele protejate Natura 2000 cu planuri de management existente sau care includ păduri primare și seculare.
35	Investiția 3.2. Identificarea zonelor potențiale de protecție strictă în habitate naturale terestre și marine în vederea punerii în aplicare a Strategiei UE privind biodiversitatea pentru 2030	Jalon	Intrarea în vigoare a actului normativ pentru desemnarea zonelor de protecție strictă (identificate în zonele protejate Natura 2000 fără planuri de management existente și în alte zone)	Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a actului normativ				T4	2025	Intrarea în vigoare a actului normativ pentru desemnarea zonelor de protecție strictă Actul se bazează pe analizele/studiile și cartografierea delimitării zonelor propuse pentru non-intervenție (protecție strictă), necesare fundamentării unei propuneri de act normativ, pe baza Strategiei UE privind biodiversitatea pentru 2030. Actul normativ va desemna zonele de protecție strictă identificate în zonele protejate Natura 2000 fără planuri de management existente și în alte zone.
36	Investiția 4.1. Eliminarea obstacolelor din cursurile de apă în scopul facilitării refacerii conectivității habitatelor și speciilor dependente	Țintă	Habitate ripariene cu o conectivitate refăcută		ha	0	1 700	T2	2026	Habitate ripariene cu o conectivitate refăcută (cel puțin 1 700 ha)
37	Investiția 4.2 Reconstrucția habitatelor de pajiști în ariile naturale protejate	Țintă	Habitate de pajiști refăcute din punct de vedere ecologic		ha	0	2 800	T2	2026	Habitate de pajiști (cel puțin 2 800 ha) refăcute din punct de vedere ecologic.
38	Investiția 4.3 Decolmatarea lacurilor din Delta Dunării pentru reducerea eutrofizării și menținerea diversității biologice	Țintă	Suprafețe de lac care au beneficiat de lucrări de îndepărtare a plantelor acvatice		ha	0	100	T2	2026	Suprafețe de lacuri (cel puțin 100 ha) care vor fi beneficiat de lucrări de îndepărtare a plantelor acvatice, pe baza studiului de fezabilitate actualizat (iunie 2021).
39	Investiția 4.4 Implementarea unui sistem de monitorizare a sturionilor sălbatici de-a lungul Dunării de Jos	Jalon	Rețea operaționalizată de monitorizare, comunicare și transmitere date a sturionilor sălbatici	Rețeaua este operațională				T3	2024	Rețea operaționalizată de monitorizare, comunicare și transmitere de date privind sturionii sălbatici Măsura va dezvolta un sistem de monitorizare a sturionilor sălbatici de-a lungul Dunării de Jos (1 500 km), coroborat cu IA, în vederea combaterii braconajului. Pentru a se asigura conformitatea cu Orientările tehnice DNSH (2021/C 58/01), vehiculele care urmează să fie achiziționate trebuie să aibă emisii specifice de CO2, astfel cum sunt definite la articolul 3 alineatul (1) litera (h) din Regulamentul (UE) 2019/631, mai mici de 50gCO2/km; Navele de transport de mărfuri care urmează să fie achiziționate trebuie să corespundă celor mai bune tehnologii disponibile din punctul de vedere al respectării mediului.
40	Investiția 4.5. Reconfigurarea infrastructurii publice de acces și vizitare a Deltei Dunării pentru reducerea presiunii turismului asupra habitatelor și speciilor	Țintă	Centre de vizitare, operaționale în vederea diminuării presiunii turismului asupra habitatelor		Număr	0	10	T2	2026	10 centre de vizitare construite cu scopul de a reduce presiunea turismului asupra habitatelor prin difuzarea și monitorizarea fluxurilor de turiști către o rețea formată din 10 centre de vizitare cărora le sunt asociate 40 de puncte de observație corespunzător amenajate și dotate pentru necesitățile tuturor categoriilor de vizitatori. Locațiile vor fi selectate în conformitate cu criteriile prevăzute în Planul de management al Rezervației Biosferei Delta Dunării, în prezent în curs de revizuire. La construcția centrelor de vizitare vor fi utilizate tehnologii și materiale care respectă mediul, abordări bazate pe ecosisteme și materiale în stil tradițional arhitecturii specifice comunităților din Delta Dunării.
41	Investiția 5. Sisteme integrate de reducere a riscurilor generate de viituri torențiale în bazinete forestiere expuse unor astfel de fenomene	Jalon	Adoptarea conceptului de proiect	Adoptarea conceptului de proiect				T1	2023	Conceptul de proiect pentru lucrările de modernizare a protecției împotriva inundațiilor va fi adoptat. Aceasta va cuprinde: -refacerea a cel puțin 6 structuri deteriorate de reținere a aluviunilor pentru a instala măsuri longitudinale (scări de pești și debit ecologic); -construirea a cel puțin 30 de construcții aluvionare noi, inclusiv scări de pești și debit ecologic, cu o înălțime maximă de 5 m; -cel puțin 4 ha de teren refăcute prin reîmpădurire, plivire sau construire de garduri de vegetație; -cel puțin 30 km de albii torențiale restaurate. Orice măsură identificată în cadrul evaluării în temeiul Directivei 2000/60/CE (Directiva-cadru privind apa) ca fiind necesară pentru a asigura conformitatea cu Orientările tehnice privind aplicarea principiului de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01) va fi integrată în conceptul de proiect și va fi respectată cu strictețe în etapele de construcție, modernizare, exploatare și dezafectare. Se va evita deteriorarea stării ecologice a corpurilor de apă afectate și măsura nu va împiedica îmbunătățirea stării ecologice sau a potențialului ecologic al corpurilor de apă afectate.
42	Investiția 5. Sisteme integrate de reducere a riscurilor generate de viituri torențiale în bazinete forestiere expuse unor astfel de fenomene	Jalon	Finalizarea modernizării lucrărilor de protecție împotriva inundațiilor	Finalizarea modernizării lucrărilor de protecție împotriva inundațiilor				T2	2026	Proiectul de modernizare a protecției împotriva inundațiilor va fi finalizate, în conformitate cu cerințele de la jalonul 41.

C.COMPONENTA 3: Managementul deșeurilor

Obiectivul acestei componente este de a accelera procesul de extindere și modernizare a sistemelor de gestionare a deșeurilor în România cu accent pe colectarea separată, măsuri de prevenție, reducere, reutilizare și valorificare în vederea conformării cu legislația UE aplicabilă și trecerii la economia circulară.

Această componentă cuprinde o reformă și trei investiții.

Se preconizează că măsurile incluse în componentă vor aborda unele provocări evidențiate în recomandarea specifică țării de a concentra investițiile asupra tranziției verzi și a tranziției digitale, în special asupra infrastructurii de mediu, printre altele (recomandările specifice țării din 2019 și 2020).

C.1. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru care se prevede acordarea împrumutului

Reforma 1. Îmbunătățirea guvernanței în domeniul gestionării deșeurilor în vederea accelerării tranziției către economia circulară

Obiectivul acestei reforme este de a crea un cadru juridic strategic pentru tranziția către economia circulară prin adoptarea Strategiei naționale pentru economia circulară și a unui plan de acțiune și prin modificarea anumitor acte normative referitoare la gestionarea deșeurilor.

Implementarea reformei se va realiza în următoarele etape:

(1) Adoptarea Strategiei naționale privind economia circulară, care va stabili cadrul pentru transformarea economiei României în direcția funcționării circulare, astfel încât să acopere întregul ciclu de viață al produselor (până la 31 septembrie 2022);

(2) Intrarea în vigoare a actelor normative necesare pentru operaționalizarea gestionării unitare a deșeurilor în conformitate cu Planul național de gestionare a deșeurilor, în special a actelor legislative privind tratarea deșeurilor, serviciile de salubrizare ale municipalităților și stabilirea tarifelor serviciilor de salubrizare și răspunderea extinsă a producătorilor de ambalaje (până la 31 septembrie 2022);

(3) Adoptarea planului de acțiune pentru Strategia națională privind economia circulară, care definește principalele etape de punere în aplicare a strategiei [menționate la punctul 1 de mai sus], autoritățile responsabile și un calendar obligatoriu al acțiunilor (până la 31 septembrie 2023). Toate acțiunile atribuite autorităților publice în temeiul strategiei și al planului de acțiune se finalizează până la 30 martie 2026.

Ca urmare a reformei, vor fi îmbunătățite controlul și monitorizarea, precum și parametrii de calitate a mediului din cadrul sistemului de gestionare a deșeurilor și va crește nivelul de colectare separată a deșeurilor. O contribuție cu 4,5 puncte procentuale la ținta națională de reciclare și pregătire pentru reutilizare de 50 % până în 2025 va fi realizată până la 30 iunie 2026.

Implementarea reformei se va finaliza până la 30 iunie 2026.

Reforma 1 va fi însoțită de trei investiții – investițiile 1, 2 și 3.

Investiția 1. Dezvoltarea, modernizarea și completarea sistemelor de management integrat al deșeurilor municipale la nivel de județ sau la nivel de orașe/comune

Obiectivul acestei investiții este de a dezvolta și a moderniza sistemele de management integrat al deșeurilor și infrastructura de gestionare a deșeurilor publice la nivel de județ sau la nivel de orașe/comune.

Investiția va contribui la atingerea noilor obiective privind pregătirea, reutilizarea și reciclarea deșeurilor municipale în temeiul Directivei (UE) 2018/851 de modificare a Directivei 2008/98/CE privind deșeurile. Investițiile se bazează pe Planul național de gestionare a deșeurilor, pe planurile județene de gestionare a deșeurilor și pe Planul de gestionare a deșeurilor din Municipiul București și vor contribui la obiectivele de reciclare stabilite în pachetul privind economia circulară.

Implementarea acestei investiții include:

(a) înființarea de centre de colectare cu aport voluntar care să asigure colectarea separată a deșeurilor menajere pentru o serie de fluxuri de deșeuri (I.1.a), având drept rezultat 565 de centre de colectare cu aport voluntar puse în funcțiune până la 30 iunie 2026;

(b) înființarea de insule ecologice digitalizate pentru colectarea separată a deșeurilor la nivel local, în special în zonele cu blocuri de apartamente (I.1.b), având drept rezultat 13 752 de insule ecologice digitalizate pentru colectarea separată a deșeurilor puse în funcțiune până la 30 iunie 2026;

(c) centre integrate de colectare separată pentru aglomerări urbane (I.1.c), având drept rezultat centre integrate de colectare a deșeurilor puse în funcțiune în 15 aglomerări urbane până la 30 iunie 2026;

(d) construirea de instalații de reciclare a deșeurilor în vederea atingerii țintelor de reciclare din pachetul economiei circulare (I.1.d), având drept rezultat 26 de instalații de reciclare a deșeurilor puse în funcțiune până la 30 iunie 2026 în vederea atingerii țintelor de reciclare ale Strategiei naționale privind economia circulară.

Investițiile de mai sus (a-d) vor fi conforme cu prevederile Planului național de gestionare a deșeurilor, ale planurilor județene de gestionare a deșeurilor și ale Planului de gestionare a deșeurilor din Municipiul București, după caz.

Implementarea investiției se va finaliza până la 30 iunie 2026.

Investiția 2. Dezvoltarea infrastructurii pentru managementul gunoiului de grajd și al altor deșeuri agricole compostabile

Obiectivul investiției este de a dezvolta sisteme de colectare și valorificare a gunoiului de grajd.

Investiția constă în principal în instituirea de sisteme comunale integrate de valorificare a gunoiului de grajd, stații de compostare și echipamente de gestionare a compostului pentru comunitățile de ferme mari și sisteme de biogaz, precum și în achiziționarea de echipamente pentru gestionarea compostului agricol. Investițiile propuse vizează modernizarea infrastructurii, reducerea emisiilor de amoniac și metan, precum și reducerea poluării cu nitrați.

Ca urmare a investiției, 254 de sisteme integrate de colectare a deșeurilor agricole compostabile vor fi instituite și puse în funcțiune până la 30 iunie 2026.

Investiția va fi conformă cu Planul național de gestionare a deșeurilor.

Implementarea investiției se va finaliza până la 30 iunie 2026.

Investiția 3. Dezvoltarea capacităților instituționale de monitorizare publică și control pentru gestionarea deșeurilor și prevenirea poluării

Obiectivul acestei investiții este de a dota autoritățile publice respective cu echipamente pentru activitățile de monitorizare, control și raportare a gestionării deșeurilor.

Investiția va fi implementată prin două direcții de acțiune:

(1) Dotarea a 43 de comisariate județene ale Gărzii Naționale de Mediu cu echipamente digitale (sistem TIC, sisteme de scanare a camioanelor, camere video de bord și camere video purtate pe corp, vehicule aeriene fără pilot) pentru activitățile de monitorizare și control al gestionării deșeurilor (până la 31 decembrie 2024). Drept rezultat, 400 de misiuni de control vor fi efectuate de comisariatele Gărzii Naționale de Mediu cu ajutorul noilor echipamente digitale, până la 31 decembrie 2025.

(2) Achiziționarea și operaționalizarea a 513 echipamente de monitorizare a calității aerului, radioactivității și zgomotului pentru Agenția Națională de Protecția Mediului pentru a asigura colectarea, transmiterea, stocarea și realizarea raportărilor concentrațiilor de poluanți în mediul înconjurător (până la 30 iunie 2025).

Implementarea investiției se va finaliza până la 31 decembrie 2025.

C.2. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile împrumutului

Număr secvențial		Măsură conexă (reformă sau investiție)	Jalon/ țintă	Denumire	Indicatori calitativi (pentru jaloane)	Indicatori cantitativi (pentru ținte)			Calendar orientativ pentru atingerea jaloanelor/ țintelor		Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte
						Unitate de măsură	Valoare de referință	Obiectiv	Trimestru	An
43		Reforma 1 Îmbunătățirea guvernanței în domeniul gestionării deșeurilor în vederea accelerării tranziției către economia circulară.	Jalon	Adoptarea Strategiei naționale privind economia circulară	Adoptarea Strategiei naționale privind economia circulară prin hotărâre de guvern				T3	2022	Adoptarea Strategiei naționale privind economia circulară, care se bazează pe recomandările proiectului în curs privind Instrumentul de sprijin tehnic. Strategia va stabili norme pentru întregul ciclu de viață al produselor și va defini următoarele elemente-cheie: -metode și instrumente de reglementare, financiare și de gestionare a informațiilor pentru a sprijini inițiativele circulare; -identificarea sectoarelor care urmează să fie acoperite; -revizuirea stimulentelor economice și de mediu în ceea ce privește deșeurile, astfel încât reciclarea să devină mai convenabilă decât depozitarea și incinerarea deșeurilor; -orientări privind utilizarea metodelor/instrumentelor financiare și de gestiune în sectoarele respective; -cadrul de guvernanță pentru colaborarea dintre părțile interesate (autorități, mediul academic, sectorul privat, sectorul non-profit și cetățeni). Strategia națională privind economia circulară va contribui în mod eficace la țintele UE privind reciclarea deșeurilor, în special în ceea ce privește reciclarea deșeurilor municipale și reducerea ratelor ridicate de depozitare a deșeurilor.
44	Reforma 1 Îmbunătățirea guvernanței în domeniul gestionării deșeurilor în vederea accelerării tranziției către economia circulară.	Jalon	Adoptarea planului de acțiune pentru strategia națională privind economia circulară	Adoptarea planului de acțiune pentru Strategia națională privind economia circulară printr-o hotărâre a Guvernului României				T3	2023	Planul de acțiune va defini principalele etape de implementare a strategiei adoptate conform jalonului 43, autoritățile responsabile și un calendar obligatoriu pentru acțiunile identificate, pe baza recomandărilor care urmează să fie formulate de experți în cadrul proiectului privind Instrumentul de sprijin tehnic. Planul include un sistem adecvat de monitorizare a implementării și instrumente corective pentru a asigura realizarea acțiunilor-cheie planificate.
45	Reforma 1 Îmbunătățirea guvernanței în domeniul gestionării deșeurilor în vederea accelerării tranziției către economia circulară.	Jalon	Implementarea acțiunilor prevăzute în Strategia națională privind economia circulară și în planul de acțiune conex, atribuite autorităților publice	Implementarea acțiunilor prevăzute în Strategia națională privind economia circulară și în planul de acțiune conex, atribuite autorităților publice				T1	2026	Finalizarea implementării tuturor acțiunilor prevăzute în Strategia națională privind economia circulară și în planul de acțiune conex și atribuite autorităților publice.
46	Reforma 1 Îmbunătățirea guvernanței în domeniul gestionării deșeurilor în vederea accelerării tranziției către economia circulară.	Jalon	Intrarea în vigoare a actelor normative necesare pentru operaționalizarea gestionării unitare a deșeurilor în conformitate cu Planul național de gestionare a deșeurilor	Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a actelor normative pentru practica de gestionare a deșeurilor				T3	2022	Intrarea în vigoare a actelor normative necesare pentru consolidarea gestionării conforme a deșeurilor în România, în special prin măsurile de guvernanță privind gestionarea deșeurilor municipale din Planul național de gestionare a deșeurilor, în vederea atingerii obiectivelor în materie de gestionare a deșeurilor din Directivacadru a UE privind deșeurile. Vor intra în vigoare următoarele acte normative: 1. Ordonanța privind regimul deșeurilor, care va reglementa răspunderea extinsă a producătorilor în conformitate cu Directiva-cadru privind deșeurile. Ordonanța va introduce, de asemenea, sancțiuni aspre pentru a descuraja depozitarea ilegală, deversarea deșeurilor și arderea în aer liber. 2. Ordonanța de modificare a Legii nr. 101/2006 (Legea serviciului de salubrizare a localităților). 3. Modificarea Ordinului nr. 109/2007 al Autorității Naționale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice (ANRSC) privind metodologia tarifelor de salubrizare. Ordonanța (nr. 2) și Ordinul ANRSC modificat (nr. 3) vor reglementa: -operaționalizarea deplină a instrumentelor economice (plata în funcție de cantitatea de deșeuri produsă, taxa de depozitare a deșeurilor și răspunderea extinsă a producătorilor); -rolul Autorității Naționale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice în calitate de autoritate națională de reglementare a politicii tarifare pentru deșeurile municipale; -responsabilitățile financiare ale asociațiilor de dezvoltare intercomunitară în ceea ce privește proiectele legate de sistemele de management integrat al deșeurilor.
47	Reforma 1 Îmbunătățirea guvernanței în domeniul gestionării deșeurilor în vederea accelerării tranziției către economia circulară.	Țintă	Contribuția cu 4,5 % la ținta națională de reciclare și pregătire pentru reutilizare de 50 % până în 2025	Contribuția cu 4,5 % la ținta națională de reciclare și pregătire pentru reutilizare de 50 %		45,5	50	T2	2026	O contribuție cu 4,5 puncte procentuale a investițiilor din Planul Național de Redresare și Reziliență în gestionarea deșeurilor municipale la ținta națională de atingere a ratei de 50 % de reciclare și pregătire pentru reutilizare a deșeurilor municipale până în 2025, astfel cum este definită în Directivacadru privind deșeurile [Directiva 2008/98/CE modificată prin Directiva (UE) 2018/851] și în Decizia 2011/753/UE a Comisiei din 18 noiembrie 2011de stabilire a normelor și a metodelor de calcul pentru verificarea respectării obiectivelor fixate la articolul 11 alineatul (2) din Directiva 2008/98/CE. Contribuția se calculează pe baza volumelor de deșeuri municipale provenite din infrastructuri sprijinite de Planul Național de Redresare și Reziliență care vor fi reciclate în 2025. Contribuția se calculează în raport cu ținta națională de reciclare și pregătire pentru reutilizare de 50 % stabilită pentru 2025.
48	Investiția 1.a Înființarea de centre de colectare cu aport voluntar	Țintă	Centre de colectare cu aport voluntar înființate și operaționale		Număr	0	250	T3	2024	Cel puțin 250 de centre de colectare cu aport voluntar înființate și operaționale, în conformitate cu Planul național de gestionare a deșeurilor/planurile județene de gestionare a deșeurilor și cu Planul de gestionare a deșeurilor din Municipiul București. Centrele de colectare cu aport voluntar sunt prevăzute să deservească comunități cu aproximativ 50 000 de locuitori. Centrele vor fi situate la frontieră sau în afara unității administrative teritoriale. Centrele vor asigura colectarea separată a deșeurilor menajere care nu pot fi colectate într-un sistem de tipul „din ușă în ușă”, respectiv a deșeurilor reciclabile și a biodeșeurilor care nu pot fi colectate în pubele individuale, precum și a fluxurilor speciale de deșeuri (deșeuri voluminoase, deșeuri de echipamente electrice și electronice, baterii uzate, deșeuri periculoase, deșeuri provenite din activități de construcție și demolări). Pentru a se asigura conformitatea măsurii cu Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01), vehiculele achiziționate în cadrul acestei măsuri trebuie să fie echipate cu cea mai bună tehnologie disponibilă din punctul de vedere al respectării mediului.
49	Investiția 1.a Înființarea de centre de colectare cu aport voluntar	Țintă	Centre de colectare cu aport voluntar înființate și operaționale		Număr	250	565	T2	2026	565 de centre de colectare cu aport voluntar înființate și operaționale, în conformitate cu Planul național de gestionare a deșeurilor/planurile județene de gestionare a deșeurilor și cu Planul de gestionare a deșeurilor din Municipiul București. Centrele de colectare cu aport voluntar sunt prevăzute să deservească comunități cu aproximativ 50 000 de locuitori. Centrele vor fi situate la frontieră sau în afara unității administrative teritoriale. Centrele vor asigura colectarea separată a deșeurilor menajere care nu pot fi colectate într-un sistem de tipul „din ușă în ușă”, respectiv a deșeurilor reciclabile și a biodeșeurilor care nu pot fi colectate în pubele individuale, precum și a fluxurilor speciale de deșeuri (deșeuri voluminoase, deșeuri de echipamente electrice și electronice, baterii uzate, deșeuri periculoase, deșeuri provenite din activități de construcție și demolări).
50	Investiția 1.b Construirea de insule ecologice digitalizate pentru colectarea separată a deșeurilor la nivel local	Țintă	Insule ecologice digitalizate pentru colectarea separată a deșeurilor, înființate și operaționale		Număr	0	7 000	T4	2024	Cel puțin 7 000 de insule ecologice digitalizate pentru colectarea separată a deșeurilor înființate și operaționale, în conformitate cu Planul național de gestionare a deșeurilor/planurile județene de gestionare a deșeurilor și cu Planul de gestionare a deșeurilor din Municipiul București. Insulele ecologice digitalizate vor deservi zonele cu blocuri de apartamente din localități. Se va acorda prioritate comunităților cu cele mai mari nevoi, în corelare cu planurile județene de gestionare a deșeurilor/Panul național de gestionare și în complementaritate cu investițiile politicii de coeziune, pe baza următoarelor criterii: -capacitatea de generare a deșeurilor în raport cu dimensiunea localității (municipii de rang I, municipii de rang II și orașe); -nivelul actual scăzut de colectare separată a deșeurilor; -disponibilitatea instalațiilor existente de tratare a deșeurilor. Insulele ecologice digitalizate vor asigura colectarea separată a deșeurilor menajere, în special în zonele cu blocuri de apartamente, pentru următoarele fluxuri de deșeuri colectate separat: deșeuri de hârtie și carton, deșeuri de plastic, deșeuri metalice, deșeuri de sticlă, deșeuri biologice, deșeuri reziduale. Fiecare insulă ecologică va deservi cel puțin 200 de locuitori.
51	Investiția 1.b Construirea de insule ecologice digitalizate pentru colectarea separată a deșeurilor la nivel local	Țintă	Insule ecologice digitalizate pentru colectarea separată a deșeurilor, înființate și operaționale		Număr	7 000	13 752	T2	2026	13 752 de insule ecologice digitalizate pentru colectarea separată a deșeurilor înființate și operaționale, în conformitate cu Planul național de gestionare a deșeurilor/planurile județene de gestionare a deșeurilor și cu Planul de gestionare a deșeurilor din Municipiul București. Insulele ecologice digitalizate vor deservi zonele cu blocuri de apartamente din localități. Se va acorda prioritate comunităților cu cele mai mari nevoi, în corelare cu planurile județene de gestionare a deșeurilor/Panul național de gestionare și în complementaritate cu investițiile politicii de coeziune, pe baza următoarelor criterii: -capacitatea de generare a deșeurilor în raport cu dimensiunea localității (municipii de rang I, municipii de rang II și orașe); -nivelul actual scăzut de colectare separată a deșeurilor; -disponibilitatea instalațiilor existente de tratare a deșeurilor. Insulele ecologice digitalizate vor asigura colectarea separată a deșeurilor menajere, în special în zonele cu blocuri de apartamente, pentru următoarele fluxuri de deșeuri colectate separat: deșeuri de hârtie și carton, deșeuri de plastic, deșeuri metalice, deșeuri de sticlă, deșeuri biologice, deșeuri reziduale. Fiecare insulă ecologică va deservi cel puțin 200 de locuitori.
52	Investiția 1.c. Centre integrate de colectare separată pentru aglomerări urbane	Țintă	Centre integrate de colectare a deșeurilor înființate și date în funcțiune în aglomerări urbane		Număr	0	7	T4	2024	Cel puțin 7 centre integrate de colectare a deșeurilor înființate și date în funcțiune în aglomerări urbane, în conformitate cu Planul național de gestionare a deșeurilor/planurile județene de gestionare a deșeurilor și cu Planul de gestionare a deșeurilor din Municipiul București. Locațiile vor asigura acoperirea regiunilor celor mai populate, după cum urmează: -București (partea de nord) și regiunea Ilfov afiliată; -București (partea de sud) și regiunea Ilfov afiliată; -Constanța; -Galați și Brăila; -Iași; -Bacău; -Craiova; -Ploiești; -Timișoara; -Cluj-Napoca: -Sibiu; -Brașov; -Baia Mare; -Târgu Mureș; -Buzău. Centrele vor asigura colectarea separată a deșeurilor menajere care nu pot fi colectate într-un sistem de tipul „din ușă în ușă”, respectiv a deșeurilor reciclabile și a biodeșeurilor care nu pot fi colectate în pubele individuale, precum și a fluxurilor speciale de deșeuri – deșeuri voluminoase, deșeuri de echipamente electrice și electronice, baterii uzate, deșeuri periculoase, deșeuri provenite din activități de construcție și demolări). Pentru a se asigura conformitatea măsurii cu Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01), vehiculele achiziționate în cadrul acestei măsuri trebuie să fie echipate cu cea mai bună tehnologie disponibilă din punctul de vedere al respectării mediului.
53	Investiția 1.c. Centre integrate de colectare separată pentru aglomerări urbane	Țintă	Centre integrate de colectare a deșeurilor înființate și date în funcțiune în aglomerări urbane		Număr	7	15	T2	2026	Cel puțin încă 8 centre integrate de colectare a deșeurilor înființate și operaționale, în conformitate cu Planul național de gestionare a deșeurilor/planurile județene de gestionare a deșeurilor și cu Planul de gestionare a deșeurilor din Municipiul București. Locațiile vor asigura acoperirea regiunilor celor mai populate, după cum urmează: -București (partea de nord) și regiunea Ilfov afiliată; -București (partea de sud) și regiunea Ilfov afiliată; -Constanța; -Galați și Brăila; -Iași; -Bacău; -Craiova; -Ploiești; -Timișoara; -Cluj-Napoca: -Sibiu; -Brașov; -Baia Mare; -Târgu Mureș; -Buzău. Centrele vor asigura colectarea separată a deșeurilor menajere care nu pot fi colectate într-un sistem de tipul „din ușă în ușă”, respectiv a deșeurilor reciclabile și a biodeșeurilor care nu pot fi colectate în pubele individuale, precum și a fluxurilor speciale de deșeuri – deșeuri voluminoase, deșeuri de echipamente electrice și electronice, baterii uzate, deșeuri periculoase, deșeuri provenite din activități de construcție și demolări).
54	Investiția 1.d Construirea de instalații de reciclare a deșeurilor în vederea atingerii țintelor de reciclare din pachetul economiei circulare	Țintă	Instalații de reciclare a deșeurilor construite și în funcțiune		Număr	0	26	T2	2026	26 de instalații de reciclare a deșeurilor vor fi construite și puse în funcțiune în vederea atingerii țintelor de reciclare ale Strategiei naționale privind economia circulară și în conformitate cu Planul național de gestionare a deșeurilor/planurile județene de gestionare a deșeurilor și cu Planul de gestionare a deșeurilor din Municipiul București. Se va acorda sprijin operatorilor economici privați care investesc în instalații de reciclare a deșeurilor colectate separat pentru a reduce impactul deșeurilor asupra mediului și a populației, pentru a reduce consumul de resurse în vederea promovării dezvoltării economice durabile în toate regiunile și pentru a atinge obiectivele de reciclare din pachetul privind economia circulară. Se va acorda prioritate proiectelor de ultimă generație, digitalizate prin propriul design de operare, monitorizare și intervenție, ceea ce va reduce consumurile tehnologice de energie, transport tehnologic, mentenanță. Pentru a se asigura conformitatea măsurii cu Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01), vehiculele achiziționate în cadrul acestei măsuri trebuie să fie echipate cu cea mai bună tehnologie disponibilă din punctul de vedere al respectării mediului.
55	Investiția 2 Dezvoltarea infrastructurii pentru managementul gunoiului de grajd și al altor deșeuri agricole compostabile	Țintă	Sisteme integrate de colectare a deșeurilor agricole compostabile, înființate și în funcțiune.		Număr	0	254	T2	2026	Cel puțin 254 de sisteme integrate de colectare a deșeurilor agricole compostabile vor fi înființate și puse în funcțiune, în conformitate cu Planul național de gestionare a deșeurilor, după cum urmează: -150 de sisteme comunale integrate (platformă comunală, platforme individuale pentru fermierii mici și mijlocii și echipamente personalizate pentru gestionarea compostului); -94 de sisteme comunale integrate pentru comunitățile cu platformă comunală existentă (platforme individuale pentru fermierii mici și mijlocii și echipamente personalizate pentru gestionarea compostului); -5 sisteme de compostare pentru comunitățile cu ferme mari (stație de compostare și echipamente personalizate pentru gestionarea compostului); -5 sisteme de biogaz pentru comunitățile cu ferme foarte mari (cu capacități electrice de cel puțin 300 KWh și capacități de încălzire de cel puțin 300 kWth). Fermele mari și comunitățile de fermieri (comune și orașe) sunt vor fi selectate luând în considerare cel mai mare impact pozitiv de mediu raportat la costul public al investiției, pe baza unor orientări care specifică în mod clar criteriile de selecție, inclusiv: -numărul de animale, pentru a dovedi sursa reală (nu istorică) a poluării; -concentrația și tendința nitraților în apele subterane; -disponibilitatea unui amplasament adecvat pentru construcții; -analiză cost-beneficii pozitivă; demonstrarea sustenabilității pe termen lung a investiției, inclusiv a modelelor de economie circulară (cu accent pe stațiile de biogaz); -disponibilitatea resurselor financiare pentru cofinanțare și pentru operarea în continuare a investițiilor; -consultări publice pozitive care demonstrează acceptarea socială a investiției de mediu. Fermierii mici și mijlocii care vor beneficia de platforme mici trebuie să locuiască în comunități în care platformele de gestionare a gunoiului de grajd sunt funcționale sau în care se vor construi platforme noi și să fie proprietarii animalelor crescute în comunitățile respective. Pentru a se asigura conformitatea măsurii cu Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01), vehiculele achiziționate în cadrul acestei măsuri trebuie să fie echipate cu cea mai bună tehnologie disponibilă din punctul de vedere al respectării mediului.
56	Investiția 3.a Echipamente de monitorizare și control pentru Garda Națională de Mediu	Țintă	Comisariatele județene ale Gărzii Naționale de Mediu dotate cu echipamente digitale pentru activitățile de monitorizare și control al gestionării deșeurilor		Număr	0	43	T4	2024	Operaționalizarea echipamentelor pentru 43 de comisariate ale Gărzii de Mediu pentru activități de monitorizare și control al gestionării deșeurilor pentru a se asigura creșterea gradului de trasabilitate a deșeurilor, o vizibilitate sporită în traseul real al transporturilor de deșeuri și, implicit, reducerea cantităților de deșeuri transportate ilegal. Se vor achiziționa următoarele echipamente: -1 sistem integrat TIC care va deservi cele 43 de comisariate; -8 sisteme de scanare a camioanelor; -271 de camere video de bord; -16 vehicule aeriene fără pilot -8 vehicule utilitare echipate cu comunicații radio pentru transportul echipamentelor de monitorizare; -709 camere video purtate pe corp. Pentru a se asigura conformitatea măsurii cu Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01), vehiculele achiziționate în cadrul acestei măsuri trebuie să fie echipate cu cea mai bună tehnologie disponibilă din punctul de vedere al respectării mediului.
57	Investiția 3.a Echipamente de monitorizare și control pentru Garda Națională de Mediu	Țintă	400 de misiuni de control efectuate cu ajutorul echipamentelor de monitorizare și control		Număr	0	400	T4	2025	400 de misiuni de control efectuate de comisariatele Gărzii Naționale de Mediu cu ajutorul echipamentelor digitale achiziționate conform jalonului 56, pentru activități de monitorizare și control.
58	Investiția 3.b Echipamente de monitorizare a calității aerului, radioactivității și zgomotului pentru Agenția Națională de Protecția Mediului	Țintă	Operaționalizarea echipamentelor de monitorizare a calității aerului, radioactivității și zgomotului		Număr	0	513	T2	2025	Echipamentele de monitorizare a calității aerului, radioactivității și zgomotului vor fi achiziționate și puse în funcțiune. Echipamentele vor asigura colectarea, transmiterea, stocarea și raportarea datelor privind concentrațiile de poluanți în mediu. Achiziționarea acestor echipamente va avea loc numai după adoptarea Programului Național de Control al Poluării Atmosferice (care face parte din componenta de transport sustenabil a Planului Național de Redresare și Reziliență și se estimează că va fi adoptat în iunie 2022), pe baza nevoilor prevăzute în program.

D.COMPONENTA 4: Transport sustenabil

Această componentă a planului de redresare și reziliență abordează mai multe provocări legate de transportul sustenabil pentru a promova o mobilitate inteligentă, sigură și incluzivă în România. Aceasta ar trebui analizată în coroborare cu componenta 10 „Fondul local”, care include măsuri complementare pentru mobilitatea urbană durabilă.

Obiectivul acestei componente este de a spori sustenabilitatea sectorului transporturilor din România prin sprijinirea tranziției verzi și digitale a sectorului. Printre reformele care sprijină investițiile se numără modificări ale reglementărilor pentru a stimula transportul rutier cu emisii zero, a îmbunătăți guvernanța companiilor de stat din sectoarele transporturilor, a îmbunătăți siguranța rutieră, a promova transportul public curat, a promova transferul modal către transportul feroviar și către transportul pe căile navigabile interioare.

Reformele și investițiile vor contribui la punerea în aplicare a recomandărilor specifice țării care au fost transmise României în 2019 și 2020, cu privire la următoarele necesități: (i) „să avanseze finanțarea proiectelor de investiții publice mature și să promoveze investițiile private pentru a favoriza redresarea economică” și „să direcționeze cu prioritate investițiile către tranziția verde și digitală, în special către transportul durabil,” (recomandarea specifică 3 din 2020), „ținând seama de disparitățile regionale” (recomandarea specifică 4 din 2019); (ii) „să îmbunătățească procesul de pregătire și stabilire a priorităților în ceea ce privește proiectele mari și să se accelereze punerea în aplicare a acestora” (recomandarea specifică 4 din 2019).

Se preconizează că nicio măsură din cadrul acestei componente nu prejudiciază în mod semnificativ obiectivele de mediu în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurilor și a etapelor de atenuare prevăzute în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01). Investițiile în infrastructura rutieră se concentrează pe rețeaua centrală TEN-T, contribuie la coeziunea economică și socială și sunt însoțite de reforme semnificative pentru decarbonizarea transportului rutier, dezvoltarea infrastructurii pentru combustibili alternativi, îmbunătățirea siguranței rutiere și promovarea transportului public curat și a transferului modal.

D.1. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru care se prevede acordarea sprijinului financiar nerambursabil

Reforma 1. Transport sustenabil, decarbonizare și siguranță rutieră

Reforma vizează sprijinirea tranziției către o mobilitate sustenabilă și inteligentă prin dezvoltarea și îmbunătățirea cadrului strategic, juridic și operațional al sistemului de transport din România. Reforma propusă este legată de măsurile de mobilitate urbană durabilă incluse în componenta „Fondul local”, astfel încât să asigure complementaritatea și sinergiile cu măsurile luate la nivel local.

Reforma include:

1.1 Decarbonizarea rutieră în conformitate cu principiul „poluatorul plătește”

Un pachet legislativ va pune în aplicare un nou sistem de impozitare conform principiului „poluatorul plătește” și altor principii de impozitare ecologică. Pachetul va include (i) taxarea în funcție de distanță pentru vehiculele grele de marfă (camioane și altele) și (ii) scheme de stimulare a reînnoirii parcului auto (în special autoturisme / autobuze / autocare), prin scheme de casare, combinate cu măsuri de taxe de proprietate pentru cele mai poluante vehicule de pasageri. Noul sistem de taxare va fi implementat în mod nediscriminatoriu.

Ministerul Transporturilor și Infrastructurii va realiza o analiză pentru a defini mai specific nivelul de taxare, în special pentru traficul greu, cu stimulente specifice pentru vehicule electrice/hibride, inclusiv pentru vehicule ușoare, calendarul introducerii graduale a acestor taxe, categoriile de vehicule care vor fi incluse în sistemul de taxare, nivelul de poluare al vehiculelor de pasageri, categoriile de drumuri și nivelul de acoperire al rețelei integrate de drumuri naționale din România. Veniturile suplimentare generate ar trebui utilizate pentru întreținerea rețelei rutiere și pentru noi investiții în transportul sustenabil.

Reforma vizează, de asemenea, depășirea cu cel puțin 3 puncte procentuale a țintelor minime privind achizițiile de vehiculele publice nepoluante stabilite în Directiva UE privind vehiculele nepoluante.

Pachetul legislativ va include măsuri de stimulare a utilizării vehiculelor cu emisii zero și a programelor de reînnoire a parcului auto de către persoane fizice, companii private și instituții publice, contribuind la o creștere cu cel puțin 100 % a numărului de vehicule cu emisii zero înmatriculate în România în comparație cu valoarea inițială din 2020 și la casarea a 250 000 de vehicule poluante (EURO 3 sau mai puțin) până la 30 iunie 2026.

Un element important care contribuie la sustenabilitatea transporturilor, în special în ceea ce privește reducerea poluării atmosferice în zonele urbane și la nivelul întregii țări, este Programul Național de Control al Poluării Atmosferice (PNCPA), care ar fi trebuit prezentat Comisiei până în aprilie 2019 în temeiul Directivei (UE) 2016/2284, autoritățile române precizând că acesta va fi aprobat până la 30 iunie 2022 1 .

Pachetul legislativ aprobat de Parlamentul României va intra în vigoare până la 30 iunie 2024, iar sistemului de taxare va fi pe deplin operațional până la 30 iunie 2026.

1.2 Infrastructura pentru combustibili alternativi

Obiectivul acestei reforme este de a dezvolta infrastructura pentru combustibili alternativi pentru vehiculele rutiere, în special se vor instala puncte de încărcare suplimentare pentru vehicule electrice, astfel încât să se ajungă la cel puțin 30 000 de puncte de reîncărcare până la 30 iunie 2026.

Investiția sprijinită de MRR constă în finanțarea a cel puțin 15 283 de puncte de reîncărcare pentru vehicule electrice, dintre care 14 200 de puncte de reîncărcare de înaltă putere (permițând transferul de energie electrică către un vehicul electric cu o putere mai mare de 22 kW) și 1 083 de puncte de putere normală (permițând transferul de energie electrică către un vehicul electric cu o putere mai mică sau egală cu 22 kW, excluzând dispozitivele cu o putere mai mică sau egală cu 3,7 kW).

În ceea ce privește accesibilitatea publică, cele 13 200 de puncte de reîncărcare electrică incluse în componenta „Fondul local” vor fi accesibile publicului, în conformitate cu articolul 2 punctul 7 din Directiva 2014/94/UE, iar 2 083 de puncte (83 de puncte în cadrul componentei „Fondul local” și 2 000 de puncte în cadrul componentei „Valul renovării”) vor fi puncte de reîncărcare semipublice/private.

Implementarea reformei se va finaliza până la 30 iunie 2026.

1.3 Siguranță rutieră

Reforma constă într-o Strategie națională de siguranță rutieră care va include următoarele noi măsuri:

1. Inspecția de siguranță: se va optimiza evaluarea tehnică pentru determinarea gradului de siguranță rutieră; implementarea și dezvoltarea activității de expertiză tehnică auto; înființarea de laboratoare de cercetare și de expertiză care să acopere metodologiile de monitorizare, inspecție și testare a vehiculelor pe toată durata de viață a acestora;

2. Dezvoltarea unor baze de date privind elementele de siguranță rutieră, în cadrul stațiilor de inspecție și al unităților de reparații pentru vehicule; dezvoltarea metodologiei pentru culegerea datelor și a bazei de culegere a datelor primare pentru analiza indicatorilor-cheie privind siguranța rutieră;

3. Introducerea unor limite de viteză mai stricte pe tronsoanele periculoase și intensificarea executării sancțiunilor aplicate pentru încălcări;

4. Strategia privind eliminarea punctelor negre (hotspoturi) de pe rețeaua de drumuri naționale și autostrăzi. Cele 267 de puncte negre în materie de siguranță (hotspoturi) identificate vor fi eliminate până în 2030, iar cele 129 dintre acestea care sunt sprijinite în cadrul planului vor fi eliminate până la 30 iunie 2026.

Această reformă este va fi implementată prin intermediul legislației secundare și al intrării în vigoare a măsurilor de executare conexe. Aceste măsuri vin în completarea măsurilor privind siguranța rutieră în zonele urbane incluse în componenta „Fondul local”.

Implementarea reformei se va finaliza până la 31 decembrie 2022.

1.4 Strategia și pachetul legislativ privind sistemele de transport inteligente (STI)

Obiectivul acestei reforme este de a dezvolta sistemul de transport inteligent pentru a spori eficiența și siguranța transporturilor cu ajutorul digitalizării informațiilor legate de transporturi.

Reforma va fi implementată prin crearea unui document strategic privind sistemele de transport inteligente (STI), care va fi aprobat de Guvernul României. Strategia STI se va dezvolta în corelare cu politicile de transport intermodal pentru a servi nevoilor de operare eficientă în nodurile multimodale.

Implementarea reformei se va finaliza până la 30 iunie 2022.

1.5 Dezvoltarea infrastructurii feroviare și managementul traficului feroviar

Obiectivul acestei reforme este de a consolida eficiența și competitivitatea transportului feroviar din România.

Strategia include obiective de modernizare și dezvoltare necesare pentru a răspunde nevoilor actuale și viitoare de mobilitate a populației și a mărfurilor, precum și cerințelor identificate în ceea ce privește creșterea competitivității transportului feroviar. Totodată, sunt prevăzute acțiuni de modernizare a exploatării infrastructurii feroviare pentru a se asigura creșterea performanțelor circulației trenurilor și eficientizarea exploatării în scopul limitării costurilor transportului feroviar.

Reforma include „Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2021-2025”, aprobată la sfârșitul anului 2020. Aceasta include ansamblul acțiunilor de întreținere, reparații și reînnoiri necesare pentru reabilitarea infrastructurii existente și menținerea acesteia la parametrii de performanță necesari pentru susținerea unui transport feroviar competitiv la nivel național.

Măsura include Planul de investiții 2020-2030, care acordă prioritate investițiilor feroviare în implementarea TEN-T și a Sistemului european de management al traficului feroviar (ERTMS), cu un mecanism care să prevadă indicatori și criterii clare pentru prioritizarea investițiilor în infrastructura feroviară, precum și mecanismele instituționale necesare pentru implementarea acestui mecanism și pentru pregătirea proiectelor de investiții.

Măsura include, de asemenea, o strategie și un plan de acțiune pentru implementarea ERTMS în perioada 2025-2030, incluzând: măsuri clare pentru implementarea și certificarea ERTMS pentru rețeaua centrală TEN-T pe termen mediu și lung (orizontul 2030); actorii responsabili; bugetul estimat; măsuri privind capacitatea administrativă la nivel național a organismelor responsabile, astfel încât acestea să gestioneze integral procesul de certificare pentru toate sectoarele avute în vedere în timpul construcției lor, asigurându-se astfel operaționalizarea deplină.

Implementarea reformei se va finaliza până la 31 decembrie 2025.

1.6 Strategia privind transportul naval și integrarea cu alte moduri de transport

Obiectivul acestei reforme este de a dezvolta în continuare transportul naval (căi navigabile interioare și porturi) în România, în conformitate cu Strategia UE privind mobilitatea sustenabilă și inteligentă.

Măsura include adoptarea Strategiei privind transportul naval și planificarea măsurilor de intervenție pentru dezvoltarea sectorului, integrate cu alte moduri de transport, precum și elaborarea și aprobarea planului de acțiune pentru punerea în aplicare a strategiei.

Se va efectua o analiză a situației actuale a căilor navigabile din România (atât căile navigabile interioare, cât și căile maritime) și a situației actuale a porturilor românești în ceea ce privește infrastructura, cu accent pe modalitățile de îmbunătățire a performanței de mediu a navelor și a porturilor, ținând seama de cerințele aplicabile la nivelul UE, cum ar fi Directiva 2014/94/UE privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi. Strategia ar trebui să aibă în vedere măsuri de ecologizare a tuturor operațiunilor portuare (emisii, zgomot, poluare). Pentru a promova navigabilitatea Dunării într-un mod durabil, se va dezvolta o abordare care să combine infrastructura durabilă, combustibilii alternativi și digitalizarea, ținând seama totodată de sensibilitatea ecologică a Dunării. Se vor face propuneri de modificare a cadrului juridic și instituțional cu privire la modul de gestionare a infrastructurii de transport naval, cu următoarele obiective: integrarea transportului naval cu alte moduri de transport, reducerea impactului asupra mediului al porturilor (maritime și interioare) și al transportului naval, elaborarea de planuri de dezvoltare a porturilor intermodale și creșterea durabilă a transportului de mărfuri pe Dunăre cu 15 % până în 2026.

Implementarea reformei se va finaliza până la 30 iunie 2023.

Investiția 1. Modernizarea și reînnoirea infrastructurii feroviare

Obiectivul acestei investiții este de a „moderniza” liniile de cale ferată (inclusiv înlocuire șină, traversă, substrat, electrificare, consolidare/construire de poduri/podețe, ERTMS nivelul 2) în conformitate cu standardele TEN-T, precum și de a „reînnoi” (înlocuire șină, traversă, piatră spartă astfel încât să se aducă linia la viteza constructivă) și de a electrifica anumite tronsoane feroviare. În plus, sunt prevăzute unsprezece investiții cu beneficii rapide („quick wins”) pentru eliminarea restricțiilor de viteză pe liniile de căi ferate, creșterea vitezei trenurilor și sporirea siguranței feroviare. Proiectele de tip „quick wins” vor fi implementate pentru a asigura viabilitatea transportului feroviar în lungul coridoarelor TEN-T până la momentul modernizării acestora. În total, investiția va avea drept rezultat: 315 km linii de cale ferată modernizate cu o capacitate crescută cu 30 % și cu ERTMS 2 instalat; 110 km linii de cale ferată electrificată; 2 426 km (2 163 km proiecte de tip „quick wins” cu linie simplă + 263 km cu linie nouă) de linii de cale ferată reînnoite cu o creștere a vitezei cu 15 % (ajungând la o viteză medie de minimum 100 km/h).

Investiția include, de asemenea, un portofoliu de 17 proiecte de centralizare electronică a căror implementare se va realiza prin Planul Național de Redresare și Reziliență, cu o distribuție spațială echilibrată în România, care vor duce la secțiuni de cale ferată cu adevărat integrate în coridoarele TEN-T. Cele 17 proiecte de centralizare electronică vor rezolva problemele legate de capacitate pentru 111 stații feroviare cu o lungime totală de peste 973 km. În consecință, se estimează o creștere a volumelor de trafic cu 10-15 %. În plus, proiectele de centralizare electronică propuse vor elimina blocajele rutiere de la trecerile la nivel cu calea ferată prin reducerea semnificativă a timpului de așteptare.

Implementarea investițiilor se finalizează până la 30 iunie 2026, cu 50 % din lucrări finalizate până la 31 decembrie 2024.

Investiția 2. Material rulant feroviar

Obiectivul acestei investiții în material rulant feroviar cu emisii zero și modernizat este de a crește calitatea serviciilor de transport feroviar public de călători și astfel de a crește cota de piața a acestui tip de transport sustenabil în detrimentul transportului rutier printr-un transfer modal.

Noul material rulant feroviar va fi pus gratuit la dispoziția operatorilor de transport feroviar de călători, în baza contractelor de servicii publice atribuite în deplină conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1370/2007.

Implementarea investiției se va finaliza până la 30 iunie 2026.

D.2. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil

Număr secvențial	Măsură conexă (reformă sau investiție)	Jalon/ țintă	Denumire	Indicatori calitativi (pentru jaloane)	Indicatori cantitativi (pentru ținte)			Calendar orientativ pentru atingerea jaloanelor/ țintelor		Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte
					Unitate de măsură	Valoare de referință	Obiectiv	Trimestru	An
59	Reforma 1. Transport sustenabil, decarbonizare și siguranță rutieră / Decarbonizarea rutieră în conformitate cu principiul „poluatorul plătește”	Jalon	Intrarea în vigoare a legii pentru punerea în aplicare a unui nou sistem de taxare bazat pe distanța parcursă pentru vehiculele grele de marfă (camioane) și a unor taxe mai mari de proprietate pentru cele mai poluante vehicule de pasageri (autoturisme/autobuze/autocare), pe baza principiului „poluatorul plătește” și a principiului impozitării ecologice	Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a legii				T2	2023	Pachetul legislativ pentru punerea în aplicare a unui nou sistem de taxare bazat pe distanța parcursă pentru vehiculele grele de marfă (camioane) și a unor taxe mai mari de proprietate pentru cele mai poluante vehicule de pasageri (autoturisme/autobuze/autocare), pe baza principiului „poluatorul plătește” și a principiului impozitării ecologice. Noul sistem de taxare pentru vehicule va include: -nivelul specific al taxelor în funcție de distanța parcursă și criterii clare pentru taxarea vehiculelor grele în conformitate cu principiul „poluatorul plătește”; -stimulente pentru vehicule și moduri de transport nepoluante/cu emisii scăzute; -un sistem de descurajare a utilizării celor mai poluante vehicule, inclusiv prin măsuri fiscale/financiare, prin intermediul nivelurilor taxelor de proprietate pentru cele mai poluante vehicule de pasageri; -utilizarea veniturilor pentru a sprijini întreținerea drumurilor și noi investiții în transportul sustenabil; -transferul a 10 % din traficul rutier (călători și mărfuri) către transportul feroviar între 2020 și 2026; -calendarul pentru operaționalizarea deplină a sistemului de taxare până în T2-2026.
60	Reforma 1. Transport sustenabil, decarbonizare și siguranță rutieră / Decarbonizarea rutieră în conformitate cu principiul „poluatorul plătește”	Jalon	Intrarea în vigoare a legii pentru stimularea utilizării de vehicule nepoluante și programe de reînnoire a parcului auto de către utilizatori casnici, companii private și instituții publice	Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a legii pentru stimularea utilizării de vehicule nepoluante și programe de reînnoire a parcului auto				T2	2024	Legea va include stimulente financiare și fiscale pentru a asigura: -creșterea cu cel puțin 100 % a numărului de vehicule cu emisii zero până în 2025 față de valoarea inițială din anul 2020; -casarea a cel puțin 250 000 de vehicule poluante (sub EURO 3) 2022 și T2-2026.
61	Reforma 1. Transport sustenabil, decarbonizare și siguranță rutieră / Decarbonizarea rutieră în conformitate cu principiul „poluatorul plătește”	Țintă	Vehicule noi nepoluante achiziționate de către entități publice, cu cel puțin 3 % peste pragurile din Directiva privind vehiculele nepoluante		Procentaj (%)	0	3	T4	2025	Ținta se referă la procentajul vehiculelor nepoluante din numărul total de vehicule achiziționate de instituțiile publice. Se urmărește depășirea cu cel puțin 3 puncte procentuale a țintelor minime privind achizițiile publice referitoare la ponderea vehiculelor nepoluante din numărul total de vehicule pe categorii, astfel cum sunt stabilite în Directiva privind vehiculele nepoluante [Directiva (UE) 2019/1161 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 iunie 2019 de modificare a Directivei 2009/33/CE] în perioada 2021-2025. Pentru claritate, aceasta ar însemna o țintă de cel puțin 21,7 % pentru vehicule ușoare, 9 % pentru vehicule grele și 27 % pentru autobuze, având în vedere că țintele minime privind achizițiile publice stabilite pentru România în Directiva privind vehiculele nepoluante sunt: 18,7 % pentru vehicule ușoare, 6 % pentru vehicule grele și 24 % pentru autobuze.
62	Reforma 1. Transport sustenabil, decarbonizare și siguranță rutieră / Decarbonizarea rutieră în conformitate cu principiul „poluatorul plătește”	Țintă	Autovehicule poluante casate (EURO 3 sau mai puțin)		Număr	0	250 000	T2	2026	Cel puțin 250 000 de vehicule poluante (cu standarde de emisie EURO 3 sau mai puțin) mai vechi de 15 ani vor fi casate între 2022 și jumătatea anului 2026.
63	Reforma 1. Transport sustenabil, decarbonizare și siguranță rutieră / Decarbonizarea rutieră în conformitate cu principiul „poluatorul plătește”	Țintă	Creșterea numărului de vehicule cu emisii zero		Număr	0	29 500	T1	2026	Ținta se referă la creșterea numărului de vehicule cu emisii zero (electrice și hidrogen, astfel cum sunt definite în Directiva 2014/94/UE privind infrastructura pentru combustibili alternativi) (M1 - autoturisme, N1 - vehicule utilitare ușoare; N2 și N3 - vehicule grele, pe baza standardelor CEE-ONU) înmatriculate în România între sfârșitul anului 2020 și sfârșitul anului 2025. Datele oficiale pentru sfârșitul anului 2025 se raportează de Institutul Național de Statistică până la sfârșitul T1-2026 către Observatorul european al combustibililor alternativi, în scopul monitorizării.
64	Reforma 1. Transport sustenabil, decarbonizare și siguranță rutieră / Infrastructura pentru combustibili alternativi	Țintă	Stații de încărcare pentru vehicule electrice instalate la nivel național		Număr	1 836	30 000	T2	2026	Ținta națională privind punctele de reîncărcare electrică pentru vehiculele rutiere cu emisii zero constă în: a.1 836 de puncte de reîncărcare deja existente; b.2 896 de puncte de reîncărcare de înaltă putere (cel puțin 50kW) (din care 264 de puncte de încărcare electrică sunt propuse prin proiectele de dezvoltare a rețelei de autostrăzi finanțate de MRR) vor fi instalate pe rețeaua de drumuri naționale/autostrăzi, conform strategiei CNAIR privind instalarea de stații de reîncărcare pentru vehicule electrice pe rețeaua TEN-T din România, până în 2030; c.13 283 de puncte de reîncărcare finanțate prin componenta „Fondul local” de Ministerul Dezvoltării (13 200 de puncte de încărcare de înaltă putere și 83 de puncte de încărcare de putere normală), defalcate după cum urmează: -puncte de reîncărcare în municipiile reședință de județ: 4 000; -puncte de reîncărcare în alte municipii: 1 876; -puncte de reîncărcare în orașe: 1 600; -puncte de reîncărcare în zone rurale: 5 724. d.2 000 de puncte de reîncărcare finanțate prin componenta „Valul renovării” de Ministerul Dezvoltării (1 000 de puncte de încărcare de înaltă putere și 1 000 de puncte de încărcare de putere normală); e.cel puțin 10 000 de puncte de reîncărcare de putere înaltă și normală finanțate din surse naționale, alte fonduri UE (inclusiv politica de coeziune) și/sau surse private (inclusiv prin concesiuni). Aceste puncte de reîncărcare vor fi situate în zonele stabilite în planurile urbanistice generale/planurile de mobilitate urbană durabilă ca zone pentru locuințe / zone mixte / zone de servicii / zone comerciale / zone de transport (cât mai aproape de locuitori – pentru a limita nevoile de călătorie). Aceste puncte de reîncărcare vor fi situate, de asemenea, în puncte multimodale pentru a încuraja navetiștii să utilizeze transportul public. Punctele de reîncărcare vor fi instalate: 85-95 % în zone accesibile publicului/semipublice; 5-15 % în clădiri private.
65	Reforma 1. Transport sustenabil, decarbonizare și siguranță rutieră / Siguranță rutieră	Jalon	Adoptarea strategiei naționale privind siguranța rutieră	Adoptarea strategiei prin Hotărâre de Guvern (legislație secundară) și implementării				T2	2022	Strategia Națională de Siguranță Rutieră pentru perioada 2021-2030 va implementa normele și liniile directoare ale UE astfel cum sunt prezentate în Cadrul de politică al UE privind siguranța rutieră 2021-2030 și în „viziunea zero”, care vizează reducerea până în 2050 a deceselor în accidente rutiere până aproape de zero. Ca obiectiv intermediar, România își asumă obiectivul UE de reducere a numărului de victime (răniți sau decedați) cu 50 % față de nivelul de referință din 2019 până în 2030. Strategia se va adresa în mod integrat și multidisciplinar tuturor actorilor implicați în asigurarea siguranței rutiere și va include: -punerea în aplicare a normelor care reglementează conformitatea, sancțiuni mai aspre pentru încălcarea legii; -reducerea limitelor de viteză în anumite zone sau drumuri în funcție de datele privind accidentele/analiza riscurilor și de cele mai bune practici la nivelul UE, introducerea unui sistem de gestionare a vitezei și a unor elemente de siguranță obligatorii, revizuirea regulilor de circulație, inclusiv în ceea ce privește prioritatea pentru utilizatorii vulnerabili; -reducerea punctelor negre/hotspoturi atât în mediile urbane, cât și în cele interurbane, inclusiv un plan specific de investiții pentru a reduce cu 129 numărul de puncte negre/hotspoturi până în T2-2026, comparativ cu cele 267 de puncte negre/hotspoturi inițiale din 2021; -eliminarea treptată din registrul național a vehiculelor vechi/deficitare, intensificarea inspecțiilor și a controalelor în materie de siguranță; -educație și formare, campanii de informare; -integrarea sistemului legislativ și reforma sistemelor de transport inteligente (STI). Guvernul României va aproba un document strategic pentru sistemele de transport inteligente (STI). Strategia STI se va dezvolta în corelare cu politicile de transport intermodal pentru a servi nevoilor de operare eficientă în nodurile multimodale. Entitatea responsabilă cu monitorizarea implementării Strategiei de siguranță rutieră și indicatorii-cheie de performanță vor fi clar definiți și operaționali.
66	Reforma 1. Transport sustenabil, decarbonizare și siguranță rutieră / Siguranță rutieră	Jalon	Intrarea în vigoare a legislației privind siguranța rutieră – legislația privind monitorizarea, asigurarea respectării și sancțiunile aplicabile pentru încălcarea normele de siguranță rutieră	Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a legii privind siguranța rutieră				T4	2022	Se vor introduce următoarele modificări legislative pentru promovarea siguranței rutiere: -punerea în aplicare a normelor care reglementează conformitatea, sancțiuni mai aspre pentru încălcarea legii; -monitorizarea încălcărilor legislației rutiere prin mijloace automate (camere video, senzori); -reducerea limitelor de viteză în anumite zone sau drumuri în funcție de datele privind accidentele/analiza riscurilor și de cele mai bune practici la nivelul UE, introducerea unui sistem de gestionare a vitezei și a unor elemente de siguranță obligatorii, revizuirea regulilor de circulație, inclusiv în ceea ce privește prioritatea pentru utilizatorii vulnerabili; -eliminarea treptată din registrul național a vehiculelor vechi/deficitare, intensificarea inspecțiilor și a controalelor în materie de siguranță. Obiectivul general pentru siguranța rutieră vizează reducerea până în 2030 cu 50 % a deceselor în accidente rutiere față de nivelurile din 2019, în conformitate cu Cadrul de politică al UE privind siguranța rutieră 2021-2030.
67	Reforma 1. Transport sustenabil, decarbonizare și siguranță rutieră / Siguranță rutieră	Țintă	Echipamente instalate și funcționale pentru a îmbunătăți respectarea limitelor de viteză și a normelor de siguranță rutieră		Număr	0	1 800	T4	2024	1 000 de sisteme de verificare a vitezei, 300 de radare mobile și 500 de camere video vor fi instalate și funcționale. Sistemele de verificare a vitezei sunt infrastructuri de siguranță rutieră care constau în construcții de limitare a vitezei vehiculelor. Radarele mobile sunt utilizate de poliția rutieră în funcție de sectoarele în care s-au înregistrat cele mai multe nerespectări ale vitezei, iar camerele video servesc drept înregistrare automată a încălcărilor legislației rutiere. Acestea vor fi poziționate cu prioritate în cele 267 de puncte negre/hotspoturi identificate.
68	Reforma 1. Transport sustenabil, decarbonizare și siguranță rutieră / Siguranța rutieră	Țintă	Reducerea numărului de victime ale accidentelor rutiere (persoane grav rănite și decese) cu 25 % față de nivelul de referință din 2019		Procentaj (%)	100	75	T1	2026	Ținta se referă la o reducere cu cel puțin 25 % a numărului anual de victime ale accidentelor rutiere (persoane grav rănite și decese) în 2025 față de nivelul de referință din 2019 la nivelul întregii țări, prin intermediul reformei siguranței rutiere, al planului de acțiune cuprinzător și al investițiilor în domeniul siguranței rutiere sprijinite în cadrul Planului de redresare și reziliență al României. Datele oficiale pentru sfârșitul anului 2025 se raportează de Institutul Național de Statistică până la sfârșitul T1-2026.
69	Reforma 1. Transport sustenabil, decarbonizare și siguranță rutieră / Dezvoltarea infrastructurii feroviare și managementul traficului feroviar	Jalon	Adoptarea strategiei de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2021-2025 și aplicarea planului de acțiune	Adoptarea Strategiei de dezvoltare a infrastructurii feroviare prin Hotărârea Guvernului nr. 985/2020 (legislație secundară), adoptarea planului de acțiune și începerea implementării				T4	2021	Strategia și planul de acțiune aprobate vor identifica autoritățile responsabile/actorii responsabili, termenele de implementare, alocările financiare și indicatorii asumați. În același timp, ministrul transporturilor și infrastructurii, împreună cu CNCF CFR SA, vor defini un mecanism care să prevadă indicatori și criterii clare pentru prioritizarea investițiilor în infrastructura feroviară, precum și mecanismele instituționale necesare pentru implementarea acestui mecanism și pentru pregătirea proiectelor de investiții. Adoptarea planului de acțiune pentru dezvoltarea infrastructurii feroviare 2021-2025, care va include: -un sistem cu indicatori pentru prioritizarea investițiilor; -o structură responsabilă cu pregătirea proiectului; -măsuri de creștere a traficului de marfă feroviar cu cel puțin 25 % până în 2026 față de 2020; -măsuri specifice în vederea atingerii unui obiectiv de creștere a numărului de călători din transportul feroviar cu o medie de 25 % față de nivelul de referință din 2021; -măsuri de creștere a utilizării materialului rulant nou achiziționat; -măsuri de transfer al călătorilor de la transportul cu autobuze/microbuze la transportul feroviar pe rutele de navetă. Ministerul Transporturilor și Infrastructurii va aproba, de asemenea, Planul investițional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pe perioada 2020-2030, care va prioritiza investițiile feroviare și operaționalizarea ERTMS în conformitate cu Planul de redresare și reziliență, actualizând astfel Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare ținând seama de toate sursele de finanțare disponibile.
70	Reforma 1. Transport sustenabil, decarbonizare și siguranță rutieră / Dezvoltarea infrastructurii feroviare și managementul traficului feroviar	Jalon	Publicarea și implementarea planului național de acțiune privind Sistemul european de management al traficului feroviar (ERTMS)	Adoptarea și implementarea planului				T4	2025	Jalonul se referă la implementarea unui nou plan de acțiune ERTMS până în 2025. Planul de acțiune va include: -etape clare pentru implementarea și certificarea ERTMS pentru rețeaua centrală TEN-T pe termen mediu (2025) și lung (orizontul 2030); -actorii responsabili; -estimările bugetare; -măsuri privind capacitatea administrativă la nivel național a organelor notificate, astfel încât acestea să gestioneze integral procesul de certificare ERTMS pentru toate sectoarele avute în vedere în timpul construcției lor, asigurându-se astfel operaționalizarea deplină.
71	Reforma 1. Transport sustenabil, decarbonizare și siguranță rutieră / Strategia privind transportul naval	Jalon	Adoptarea Strategiei privind transportul naval	Aprobarea Strategiei privind transportul naval de către guvern				T2	2023	Elaborarea și aprobarea Strategiei privind transportul naval Elaborarea și aprobarea planului de acțiuni pentru implementarea Strategiei privind transportul naval Elaborarea și aprobarea unui ghid de prioritizare a investițiilor în domeniul naval Strategia privind transportul naval va include: analiza situației actuale a căilor navigabile românești (atât căile navigabile interioare, cât și căile maritime) și a situației actuale a porturilor românești în ceea ce privește infrastructura; analiza proiectelor din sectorul naval românesc; analiza tendințelor viitoare și a scenariilor pentru 2027, 2030, 2035 și 2050. Analiza se va concentra asupra modalităților de îmbunătățire a performanței de mediu a navelor și a porturilor, ținând seama de cerințele aplicabile la nivelul UE, cum ar fi Directiva 2014/94/UE privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi; deși ar trebui să acorde importanță furnizării de combustibili ecologici pentru nave (în special prin alimentarea cu energie electrică de la mal), strategia ar trebui să aibă în vedere măsuri de ecologizare a tuturor operațiunilor portuare (emisii, zgomot, poluare). Pentru a promova navigabilitatea Dunării într-un mod durabil, este necesară o abordare care să combine infrastructura durabilă, combustibilii alternativi și digitalizarea, ținând seama totodată de sensibilitatea ecologică a Dunării. Se vor face propuneri de modificare a cadrului juridic și instituțional cu privire la modul de gestionare a infrastructurii de transport naval, cu următoarele obiective: integrarea transportului naval cu alte moduri de transport, pregătirea planurilor de dezvoltare a porturilor intermodale și creșterea durabilă a transportului de mărfuri pe Dunăre cu 15 % între sfârșitul anului 2022 și sfârșitul anului 2026.
72	Investiția 1. Modernizarea și reînnoirea infrastructurii feroviare	Jalon	Semnarea contractelor pentru 50 % din lucrările legate de modernizarea și reînnoirea infrastructurii feroviare	Semnarea contractelor				T4	2022	Ținta se referă la atribuirea contractelor cu întreprinderile câștigătoare pentru 50 % din lucrările de construcție și supraveghere a căilor ferate, după cum urmează: -Modernizarea, electrificarea liniilor de cale ferată, ERTMS pe tronsonul Arad – Timișoara – Caransebeș; -Modernizarea, electrificarea liniilor de cale ferată, ERTMS pe tronsonul Cluj-Napoca – Episcopia Bihor; -Electrificarea și reînnoirea liniilor de cale ferată: Constanța – Mangalia și Videle – Giurgiu. Investițiile de reînnoire acoperă următoarele linii: ·București – Pitești – includere în TEN-T; ·Reșița – Voiteni – legătură cu coridorul rețelei centrale TEN-T. Investiția va include, de asemenea, o serie de proiecte de tip „quick wins” pentru eliminarea restricțiilor și a limitărilor de viteză pe următoarele tronsoane: ·București – Craiova; ·Arad – Oradea; ·Sibiu – Copșa Mică; ·Oradea – Satu Mare – Halmeu; ·Apahida – Dej – Baia Mare – Satu Mare; ·Dej – Beclean – Ilva Mică; ·Adjud – Siculeni; ·Filiași – Tg. Jiu – Petroșani – Simeria; ·Pitești – Slatina – Craiova; ·Coșlariu – Teiuș – Cluj-Napoca; ·Tecuci – Bârlad – Vaslui – Iași. Procedura de licitație se va desfășura în conformitate cu Legea 98/2016 și cu modificările ulterioare ale acesteia, care au transpus directiva europeană relevantă, și anume Directiva 2014/24/UE. Atribuirea contractelor se va face în urma unor licitații deschise și concurențiale și a aprobării autorizațiilor relevante, însoțite de evaluări ale impactului asupra mediului (inclusiv evaluările necesare în temeiul Directivei-cadru privind apa) și avize de evaluare corespunzătoare (prevăzute în cadrul Directivei privind habitatele), emise și încorporate în proiectarea investițiilor, și se va asigura conformitatea cu Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01).
73	Investiția 1. Modernizarea și reînnoirea infrastructurii feroviare	Jalon	Semnarea contractelor pentru 100 % din lucrările legate de modernizarea și reînnoirea infrastructurii feroviare	Semnarea contractelor				T4	2023	Ținta se referă la semnarea contractelor cu întreprinderile câștigătoare pentru: -Modernizarea, electrificarea liniilor de cale ferată, ERTMS pe tronsonul Arad – Timișoara – Caransebeș; -Modernizarea, electrificarea liniilor de cale ferată, ERTMS pe tronsonul Cluj-Napoca – Episcopia Bihor; -Electrificarea și reînnoirea liniilor de cale ferată: Constanța – Mangalia și Videle – Giurgiu. Investițiile de reînnoire acoperă următoarele linii: ·București – Pitești – includere în TEN-T; ·Reșița – Voiteni – legătură cu coridorul rețelei centrale TEN-T. Investiția va include, de asemenea, proiecte de tip „quick wins” pentru eliminarea restricțiilor și a limitărilor de viteză pe următoarele tronsoane: ·București – Craiova; ·Arad – Oradea; ·Sibiu – Copșa Mică; ·Oradea – Satu Mare – Halmeu; ·Apahida – Dej – Baia Mare – Satu Mare; ·Dej – Beclean – Ilva Mică; ·Adjud – Siculeni; ·Filiași – Tg. Jiu – Petroșani – Simeria; ·Pitești – Slatina – Craiova; ·Coșlariu – Teiuș – Cluj-Napoca; ·Tecuci – Bârlad – Vaslui – Iași. Procedura de licitație se va desfășura în conformitate cu Legea 98/2016 și cu modificările ulterioare ale acesteia, care au transpus directiva europeană relevantă, și anume Directiva 2014/24/UE. Atribuirea contractelor se va face în urma unor licitații deschise și concurențiale și a aprobării autorizațiilor relevante, însoțite de evaluări ale impactului asupra mediului (inclusiv evaluările necesare în temeiul Directivei-cadru privind apa) și avize de evaluare corespunzătoare (prevăzute în cadrul Directivei privind habitatele), emise și încorporate în proiectarea investițiilor, și se va asigura conformitatea cu Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01).
74	Investiția 1. Modernizarea și reînnoirea infrastructurii feroviare	Țintă	Finalizarea lucrărilor pentru cel puțin 50 % din totalul investițiilor în infrastructura feroviară.		Procentaj (%)	0	50	T4	2024	Ținta se referă la finalizarea intermediară a 50 % din lucrările pentru investițiile în infrastructura feroviară, măsurată ca procentaj din lucrările finalizate (certificate prin raportul de supraveghere) pentru: -Modernizare, electrificare, ERTMS pe tronsonul Arad – Timișoara – Caransebeș; -Modernizare, electrificare, ERTMS pe tronsonul Cluj-Napoca – Episcopia Bihor; -Electrificarea și reînnoirea liniilor de cale ferată: Constanța – Mangalia și Videle – Giurgiu. Investițiile de reînnoire vor acoperi următoarele linii: ·București – Pitești – includere în TEN-T; ·Reșița – Voiteni – legătură cu coridorul rețelei centrale TEN-T. Investiția va include, de asemenea, proiecte de tip „quick wins” pentru eliminarea restricțiilor și a limitărilor de viteză pe următoarele tronsoane: ·București – Craiova; ·Arad – Oradea; ·Sibiu – Copșa Mică; ·Oradea – Satu Mare – Halmeu; ·Apahida – Dej – Baia Mare – Satu Mare; ·Dej – Beclean – Ilva Mică; ·Adjud – Siculeni; ·Filiași – Tg. Jiu – Petroșani – Simeria; ·Pitești – Slatina – Craiova; ·Coșlariu – Teiuș – Cluj-Napoca; ·Tecuci – Bârlad – Vaslui – Iași.
75	Investiția 1. Modernizarea și reînnoirea infrastructurii feroviare	Țintă	Kilometri de infrastructură feroviară nouă/modernizată operațională:		Kilometri (km)	0	2 851	T2	2026	Ținta include: -315 km linii de cale ferată modernizate cu o capacitate crescută cu 30 % și cu ERTMS 2 instalat; -110 km de linii de cale ferată electrificate și reînnoite, cu o creștere a vitezei cu 15 % (viteza medie ajungând la minimum 100 km/h); -2 426 km (2 163 km lungime totală pentru proiectele de cale ferată de tip „quick wins” + 198 km reamenajarea tronsonului București – Pitești + 65 km înnoirea tronsonului Reșita – Voiteni) de linii de cale ferată reînnoite cu o creștere a vitezei cu 15 % (viteza medie ajungând la minimum 100 km/h). Ținta se referă la numărul de km de linii de cale ferată noi și modernizate care vor fi finalizate cu notificarea de acceptare din partea autorității contractante și date în funcțiune, în conformitate cu standardele TEN-T și STI: -Modernizare, electrificare, ERTMS pe tronsonul Arad – Timișoara – Caransebeș; -Modernizare, electrificare, ERTMS pe tronsonul Cluj-Napoca – Episcopia Bihor. -Pentru cele două proiecte de mai sus, lucrările includ introducerea integrală a ERTMS ca instalație de cale ferată și finalizarea certificării necesare pentru interoperabilitatea feroviară europeană în același timp cu investiția în sine. -Reînnoire si electrificare: Constanța – Mangalia și Videle – Giurgiu. Investițiile în procesul de renovare acoperă următoarele linii: ·București – Pitești – includere în TEN-T; ·Reșița – Voiteni – legătură cu coridorul rețelei centrale TEN-T. Investiția va include proiecte de tip „quick wins” pentru eliminarea restricțiilor și a limitărilor de viteză pe următoarele tronsoane: ·București – Craiova; ·Arad – Oradea; ·Sibiu – Copșa Mică; ·Oradea – Satu Mare – Halmeu; ·Apahida – Dej – Baia Mare – Satu Mare; ·Dej – Beclean – Ilva Mică; ·Adjud – Siculeni; ·Filiași – Tg. Jiu – Petroșani – Simeria; ·Pitești – Slatina – Craiova; ·Coșlariu – Teiuș – Cluj-Napoca; ·Tecuci – Bârlad – Vaslui – Iași. Se vor furniza dovezi privind conformitatea cu procedurile de autorizare din cadrul evaluării impactului asupra mediului în conformitate cu Directiva 2011/92/UE, pentru a se asigura conformitatea cu Orientările tehnice privind aplicarea principiului de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01). Se va atinge/menține starea ecologică bună/potențialul ecologic bun al corpurilor de apă relevante în conformitate cu cerințele Directiveicadru 2000/60/CE privind apa și se va demonstra acest lucru pe baza celor mai recente date justificative relevante. Sistemul de cale ERTMS ar trebui să fie certificat pentru interoperabilitate europeană.
76	Investiția 2. Material rulant feroviar	Jalon	Semnarea contractelor în urma unor licitații deschise și concurențiale.	Semnarea contractelor				T2	2023	Jalonul se referă la contractele semnate între Ministerul Transporturilor și Infrastructurii și întreprinderile câștigătoare pentru livrarea materialului rulant: 20 EMU (rame electrice – RE-IR-Electric Interregio – trenuri de lung parcurs, cu 6 unități), 12 H-EMU (rame electrice cu hidrogen, cu 3+1 unități), material rulant modernizat cu emisii zero: 55 de locomotive și 139 de vagoane, 16 locomotive electrice noi cu 4 osii cu ERTMS/Sistemul european de control și comandă al trenului (ETCS) și conversia a 20 de locomotive de manevră diesel hidraulice în locomotive electrice plug-in, în urma unor licitații deschise și concurențiale.
77	Investiția 2. Material rulant feroviar	Țintă	Material rulant electric nou în funcțiune		Număr	0	262	T2	2026	Punerea în funcțiune a: - 20 EMU (rame electrice – RE-IR-Electric Interregio – trenuri de lung parcurs, cu 6 unități), 12 H-EMU (rame electrice cu hidrogen, cu 3+1 unități); - 55 de locomotive electrice modernizate capabile de viteză 160 km/oră și tractare de trenuri de până la 16 vagoane; - 16 locomotive electrice noi cu 4 osii cu sistem ERTMS capabile de viteză 160 km/oră și tractare de trenuri de până la 16 vagoane; - 20 de locomotive de manevră modernizate prin conversia de la diesel la electric și plug-in; - 139 de vagoane modernizate (30 de vagoane de dormit, cușete, vagoane restaurante și bistro și 109 vagoane de clasă pentru trenurile InterCity, InterRegio și Regio). Pentru a maximiza eficiența investiției, întregul material rulant nou achiziționat va fi utilizat în rețeaua TEN-T, cu prioritate pe liniile modernizate.

D.3. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru care se prevede acordarea împrumutului

Reforma 2. Management performant pentru transport de calitate - Îmbunătățirea capacității instituționale de management și guvernanță corporativă

Obiectivul acestei reforme este de a îmbunătăți calitatea investițiilor și a serviciilor de transport prin îmbunătățirea guvernanței corporative și a performanței companiilor de stat care își desfășoară activitatea în sectorul transporturilor, în special pentru cele responsabile de drumuri, căi ferate și metrou.

O nouă entitate C.N.I.R. S.A. (Compania Națională de Investiții Rutiere) a fost creată prin legea intrată în vigoare în aprilie 2021, pentru a gestiona investițiile în sectorul rutier, având responsabilitatea de a asigura implementarea proiectelor de la etapa de documentare tehnică și economică, procedurile de licitație, construcția eficientă până la recepție. Se așteaptă ca acest lucru să permită concentrarea unei entități specifice (C.N.I.R) asupra gestionării eficiente și prioritizării noilor investiții în drumuri, în timp ce cealaltă entitate (C.N.A.I.R) se va concentra pe gestionarea și întreținerea rețelei rutiere existente. Va exista o perioadă de tranziție de 3 ani în care C.N.A.I.R. (Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere) și C.N.I.R. vor derula în paralel proiecte de investiții, până la operaționalizarea completă a C.N.I.R.

Selectarea și numirea membrilor consiliilor de administrație ale companiilor de stat din sectorul transporturilor vor fi îmbunătățite prin proceduri transparente și concurențiale, iar remunerația va fi aliniată la indicatori-cheie de performanță (KPI).

Pe baza unei evaluări independente a performanței financiare și operaționale în conformitate cu standardele OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică), se vor pune în aplicare recomandări pentru îmbunătățirea performanței C.N.A.I.R., C.N.I.R., C.F.R. (Compania Națională de Căi Ferate), C.F.R. Călători și Metrorex. Pentru a efectua evaluarea independentă, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii va contracta/selecta prin proceduri concurențiale de achiziții publice o instituție financiară internațională sau o societate internațională de audit, recunoscută pentru competența și expertiza sa în performanța companiilor de stat. Recomandările formulate în urma acestei evaluări independente vor fi puse în aplicare până la 30 iunie 2023.

Reforma va asigura o reprezentare echilibrată a femeilor în toate procesele de reformă și în structurile organizaționale specifice pentru implementarea acesteia. Aceasta va viza, de asemenea, îmbunătățirea reprezentării femeilor în posturile de decizie ale întreprinderilor reformate.

Implementarea reformei se va finaliza până la 30 iunie 2023.

Investiția 3. Dezvoltarea infrastructurii rutiere durabile aferente rețelei TEN-T, taxarea drumurilor, managementul traficului și siguranța rutieră

Obiectivul acestei investiții este de a îmbunătăți calitatea și eficiența infrastructurii rutiere pe anumite tronsoane ale rețelei TEN-T și de a promova coeziunea economică și socială, în special în regiunile mai puțin dezvoltate și în regiunile îndepărtate.

Se vor construi noi autostrăzi cu o lungime totală de 429 km, după cum urmează:

• A7 – Ploiești-Pașcani (319 km)

• A8 – Târgu-Mureș-Miercurea Nirajului și Leghin-Târgu Neamț (Moțca) (59 km)

• A1 – Marginea-Holdea (9 km)

• A3 – Nădășelu-Poarta Sălajului (42 km).

Toate sectoarele de autostrăzi vor fi construite în conformitate cu standardele TEN-T, vor respecta și vor include în proiectare cerințele de evaluare a impactului asupra mediului, precum și avizele și condițiile evaluării corespunzătoare (parte din Directiva privind habitatele) și vor include noi reglementări tehnice pentru limitarea poluării, îmbunătățirea siguranței și promovarea eficienței traficului.

Construcția de autostrăzi noi va implică următoarele caracteristici: standarde tehnice obligatorii în conformitate cu cerințele TEN-T, construcția de stații electrice de reîncărcare, construcția de parcări securizate, implementarea de soluții de digitalizare care au rol de eficientizare și sporire a siguranței traficului, instalarea de perdele forestiere și alte lucrări menite să crească siguranța rutieră.

-cuplarea investițiilor rutiere cu instalarea a cel puțin 30 000 de puncte de încărcare electrică, astfel cum se prevede în reforma 1 a acestei componente, investițiile 1 și 2 din componenta 10 („Fondul local”) și investiția 1 din componenta 5 („Valul renovării”);

-reforma 1 a acestei componente, care introduce: i) taxarea în funcție de distanța parcursă pentru vehiculele grele de marfă (camioane și altele); ii) măsuri locale de taxe de proprietate pentru cele mai poluante vehicule de pasageri și (iii) creșterea cu 29 500 a numărului de vehicule cu emisii zero înmatriculate în România între 2020 și 2025;

-reforma 1 a acestei componente, care oferă stimulente financiare și fiscale pentru creșterea numărului de vehicule cu emisii zero și cu emisii scăzute și pentru casarea a cel puțin 250 000 de vehicule poluante (EURO 3 sau mai puțin);

-reforma 1 a acestei componente, care cuprinde o Strategie de dezvoltare a infrastructurii feroviare și o Strategie privind transportul naval și integrarea cu alte moduri de transport, care sprijină transferul modal de la transportul rutier la transportul feroviar și/sau pe căile navigabile interioare;

-reforma 4 a componentei 10 „Fondul local”, care include măsuri de stimulare a reînnoirii parcului auto pentru transportul public cu vehicule nepoluante, creșterea siguranței rutiere și asigurarea unor standarde naționale minime de calitate în zonele urbane și rurale.

Implementarea investiției se va finaliza până la 30 iunie 2026.

Investiția 4. Dezvoltarea rețelei de transport cu metroul în Municipiile București și ClujNapoca

Obiectivul acestei investiții este de a extinde rețeaua de transport cu metroul din Municipiul București cu 5,2 km și de a construi 7,5 km de rețea de transport cu metroul în Cluj-Napoca. Proiectele vor contribui la creșterea gradului de utilizare a transportului public nepoluant, reducând astfel poluarea aerului, emisiile și congestionarea traficului în aceste zone urbane. Investiția va include facilități pentru persoanele cu mobilitate redusă și va fi accesibilă persoanelor cu deficiențe de vedere.

Implementarea investiției se va finaliza până la 30 iunie 2026.

D.4. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile împrumutului

Număr secvențial	Măsură conexă (reformă sau investiție)	Jalon/ țintă	Denumire	Indicatori calitativi (pentru jaloane)	Indicatori cantitativi (pentru ținte)			Calendar orientativ pentru atingerea jaloanelor/ țintelor		Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte
					Unitate de măsură	Valoare de referință	Obiectiv	Trimestru	An
78	R2. Management performant pentru transport de calitate - Îmbunătățirea capacității instituționale de management și guvernanță corporativă	Jalon	Intrarea în vigoare a Legii nr. 50/2021 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2016 privind reorganizarea Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – S.A. (C.N.A.I.R.) și înființarea Companiei Naționale de Investiții Rutiere – S.A. (C.N.I.R.)	Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a Legii nr. 50/2021				T2	2021	Intrarea în vigoare a legislației privind reforma C.N.A.I.R. și crearea unei noi companii de management de proiect pentru investiții rutiere (C.N.I.R.). Legea a fost aprobată de Parlament și a intrat în vigoare în aprilie 2021. Împreună cu legislația (primară și secundară), întregul pachet de reglementare (instrucțiuni, decizii ale consiliului de administrație, contracte de management semnate cu echipele de gestionare) va include: -indicatori de performanță clari, aliniați la mandatele consiliilor de administrație și la indicatorii-cheie de performanță, sancțiuni și stimulente în caz de nerespectare, pentru a evalua performanța financiară (venituri, profitabilitate, implicarea bugetului de stat) și performanța serviciului furnizat (de exemplu, prin intermediul unui sondaj privind satisfacția utilizatorilor) pentru ambele companii; -standarde de guvernanță corporativă în conformitate cu cadrul O.E.C.D. (consilii de administrație profesioniste selectate printr-o procedură deschisă, concurențială și transparentă). Legislația primară și secundară trebuie modificată pentru a permite o eficientizare a activităților companiei și reașezarea atribuțiilor și mecanismelor instituționale ale C.N.A.I.R. În mod specific, C.N.A.I.R. își va păstra atribuțiile actuale în ce privește întreținerea drumurilor și investițiile existente, atât la nivel de proiecte majore, cât și minore. Va exista o perioadă de tranziție de 3 ani în care C.N.A.I.R. și C.N.I.R. vor derula în paralel proiecte de investiții, până la operaționalizarea completă a C.N.I.R. și toate proiectele majore de investiții vor fi în administrarea C.N.I.R.
79	R2. Management performant pentru transport de calitate - Îmbunătățirea capacității instituționale de management și guvernanță corporativă	Jalon	Selectarea și numirea membrilor consiliului de administrație al C.N.A.I.R., C.N.I.R, C.F.R., Metrorex, C.F.R. Călători.	Mandate validate de adunarea generală a părților interesate și de ordinul ministerial				T4	2022	Selectarea și numirea membrilor consiliilor de administrație ale companiilor de stat din sectorul transporturilor (C.N.A.I.R., C.N.I.R, C.F.R., Metrorex, C.F.R. Călători) se vor face: -pe baza unei proceduri transparente și concurențiale, -cu o durată a mandatului de 4 ani pentru a asigura implementarea unor planuri de eficientizare pe durată medie și lungă; -cu remunerarea membrilor consiliilor de administrație pe baza indicatorilorcheie de performanță (KPI) legați de sustenabilitatea financiară pe termen lung (KPI relevanți pentru profilul fiecărei companii) și furnizarea de servicii (de exemplu, pe baza unui sondaj de satisfacție a clienților); -cu respectarea principiilor bunei guvernanțe în conformitate cu reforma privind întreprinderile de stat de modificare a Legii nr. 111/2016.
80	R2. Management performant pentru transport de calitate - Îmbunătățirea capacității instituționale de management și guvernanță corporativă	Jalon	Punerea în aplicare a principalelor recomandări de creștere a performanței financiare și operaționale a C.N.A.I.R., C.N.I.R., C.F.R., C.F.R. Călători și Metrorex	Principalele recomandări sunt puse în aplicare				T2	2023	După finalizarea unei evaluări independente a performanței financiare și operaționale a C.N.A.I.R, C.N.I.R., C.F.R. (Compania Națională de Căi Ferate), C.F.R. Călători și Metrorex în conformitate cu standardele OCDE, se vor pune în aplicare principalele recomandări ale evaluării. Pentru evaluarea independentă, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii va selecta prin proceduri de licitație concurențiale o instituție financiară internațională sau o societate internațională de audit, recunoscută pentru competența și expertiza sa în performanța companiilor de stat. Se va efectua o evaluare independentă a performanței financiare și operaționale a C.N.A.I.R, C.F.R., C.F.R. Călători și Metrorex în conformitate cu standardele OCDE. Se vor pune în aplicare principalele recomandări ale evaluării.
81	R2. Management performant pentru transport de calitate - Îmbunătățirea capacității instituționale de management și guvernanță corporativă	Țintă	Îmbunătățirea performanțelor sistemului feroviar în ceea ce privește punctualitatea trenurilor		Procentaj (%)	0	20	T4	2025	Ținta vizează reducerea cu cel puțin 20 % a procentajului de trenuri care au o întârziere mai mare de 30 de minute față de nivelul de referință din 2020 până în 2025, pe baza statisticilor oficiale publicate. Până la sfârșitul anului 2021, se va finaliza o analiză pentru a cuantifica nivelul de referință pentru numărul de trenuri cu întârzieri.
82	I3. Dezvoltarea infrastructurii rutiere durabile aferente rețelei TEN-T, taxarea drumurilor, managementul traficului și siguranța rutieră	Jalon	Semnarea contractelor pentru 100 % din lucrări, în urma licitațiilor deschise și concurențiale și a permiselor relevante obținute, cu avizele din evaluarea impactului asupra mediului și evaluarea corespunzătoare (parte din Directiva privind habitatele) emise și încorporate încă din faza de proiectare a investițiilor	Semnarea contractelor				T4	2023	Jalonul se referă la semnarea contractelor pentru lucrările de construcție și supravegherea a 100 % din lucrările pe secțiunile de autostradă din rețeaua TEN-T ale A1, A3, A7 și A8: • A7 – Ploiești-Pașcani; • A8 – Târgu-Mureș-Miercurea Nirajului și Leghin-Târgu Neamț (Moțca); • A1 – Marginea-Holdea; • A3 – Nădășelu-Poarta Sălajului Pentru a respecta Orientările tehnice privind aplicarea principiului de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01), toate sectoarele de autostrăzi vor fi construite în conformitate cu standardele TEN-T, vor respecta cerințele de evaluare a impactului asupra mediului și vor include evaluarea corespunzătoare (parte din Directiva privind habitatele) în proiectare și vor cuprinde noi caracteristici tehnice pentru limitarea poluării și digitalizarea transportului (perdele forestiere, panouri fonoabsorbante, stații de încărcare a vehiculelor electrice, sistemul de transport inteligent, siguranța rutieră) în conformitate cu reglementările relevante. Procedura de licitație va fi deschisă și concurențială și se va desfășura în conformitate cu Legea 98/2016 și cu modificările ulterioare ale acesteia, care au transpus directiva europeană relevantă, și anume Directiva 2014/24/UE.
83	I3. Dezvoltarea infrastructurii rutiere durabile aferente rețelei TEN-T, taxarea drumurilor, managementul traficului și siguranța rutieră	Țintă	Construcția de drumuri noi, 50 % din lucrări finalizate		Procentaj (%)	0	50	T4	2024	Ținta se referă la finalizarea a cel puțin 50 % din lucrările (certificate prin raportul de supraveghere) de infrastructură rutieră amplasată pe rețeaua TEN-T: • A7 – Ploiești-Pașcani (319 km); • A8 – Târgu-Mureș-Miercurea Nirajului și Leghin-Tg. Neamț (Moțca) (59 km); • A1 – Marginea-Holdea (9 km); • A3 – Nădășelu-Poarta Sălajului (42 km). Autostrăzile vor fi construite în conformitate cu specificațiile tehnice, incluzând integral toate rezultatele evaluării impactului asupra mediului (EIM), precum și avizele și condițiile de evaluare corespunzătoare (parte din Directiva privind habitatele) și vor respecta Orientările tehnice privind aplicarea principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” (2021/C58/01).
84	I3. Dezvoltarea infrastructurii rutiere durabile aferente rețelei TEN-T, taxarea drumurilor, managementul traficului și siguranța rutieră	Țintă	Construcția de drumuri noi finalizate (standarde TENT)		Kilometri (km)	910	1 339	T2	2026	Ținta se referă la numărul de km de infrastructură rutieră construită și pusă în funcțiune (429 km în total) amplasată pe rețeaua TEN-T: ·A7 – Ploiești-Pașcani (319 km); ·A8 – Târgu-Mureș-Miercurea Nirajului și Leghin-Târgu Neamț (Moțca) (59 km); ·A1 – Marginea-Holdea (9 km); ·A3 – Nădășelu-Poarta Sălajului (42 km). Nivelul de referință de 910 km de autostradă reprezintă numărul de km finalizați și puși în funcțiune la sfârșitul anului 2020, conform datelor Institutului Național de Statistică. Numărul de puncte de reîncărcare electrică în spațiile construite pe noua infrastructură rutieră: 264 (în medie, 5 puncte de reîncărcare/stație în 52 de stații de reîncărcare). Sistemul inteligent de transport (STI): 434 km de autostrăzi echipate cu noile STI în conformitate cu reglementările relevante. Perdele forestiere: 625 ha de arbori specifici, astfel cum sunt descriși în evaluarea privind principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ” pentru această măsură. Locuri de parcare sigure si securizate de-a lungul autostrăzilor: 18. Autostrăzile vor fi construite în conformitate cu specificațiile tehnice, incluzând integral toate rezultatele evaluării impactului asupra mediului (EIM), precum și avizele și condițiile de evaluare corespunzătoare (parte din Directiva privind habitatele), pentru a respecta Orientările tehnice privind aplicarea principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” (2021/C58/01).
85	I3. Dezvoltarea infrastructurii rutiere durabile aferente rețelei TEN-T, taxarea drumurilor, managementul traficului și siguranța rutieră	Țintă	Eliminarea punctelor negre/ hotspoturilor în materie de siguranță rutieră		Număr	0	129	T2	2026	Cele 267 de puncte negre/hotspoturi în materie de siguranță rutieră existente în 2021 vor fi reduse cu 129. Măsurile de eliminare a celor 129 de puncte negre/hotspoturi în materie de siguranță rutieră includ: -amplasarea de parapete rutiere cu rulouri, din beton sau cu cabluri (folosind materiale durabile în conformitate cu economia circulară), în funcție de tipul de drum, pentru îmbunătățirea siguranței rutiere în zonele cu risc crescut de producere a accidentelor rutiere; -măsuri de diminuare a consecințelor produse de coliziunile cu obiecte rigide din zona drumului, prin amplasarea atenuatoarelor de impact echipate cu sistem de detecție accidente și monitorizare trafic; -achiziționarea de sisteme pentru protejarea lucrătorilor care efectuează intervenții de urgență la infrastructura de autostrăzi și drumuri naționale deschise traficului internațional, de tip atenuator atașat de camioane („Truck mounted attenuator”); -campanie de siguranță rutieră adresată categoriilor vulnerabile de participanți la trafic; -sporirea siguranței rutiere pe timp de noapte, prin semnalizarea sectoarelor de drum periculoase cu surse de lumină ce utilizează energie verde; -dirijarea traficului rutier pe timp de noapte prin stâlpișori de dirijare, butoni luminoși, inclusiv elemente de semnalizare dedicate protejării participanților la trafic de animalele sălbatice; -creșterea siguranței rutiere prin iluminarea sectoarelor periculoase, precum și optimizarea consumurilor la sistemele de iluminat existente prin echiparea cu sistem de telegestiune; -rute alternative pentru creșterea siguranței rutiere și eliminarea blocajelor din trafic, dezvoltarea pasarele pietonale; -proiect-pilot: asigurarea unui grad ridicat de siguranță rutieră pe un sector de autostradă care să permită circulația vehiculelor autonome. Identificarea punctelor negre/hotspoturilor în materie de siguranță rutieră este efectuată de Poliția Română, care va certifica și eliminarea acestora ca urmare a activității desfășurate de C.N.A.I.R.
86	I4. Dezvoltarea rețelei de transport cu metroul în Municipiile București și Cluj-Napoca	Jalon	Semnarea contractelor pentru 50 % din lucrări, în urma unor licitații deschise și concurențiale, și obținerea autorizațiilor relevante.	Semnarea contractelor				T4	2022	Contractele dintre Ministerul Transporturilor/Primăria Municipiului Cluj-Napoca și societățile câștigătoare vor fi semnate, în urma unei licitații deschise și concurențiale pentru achiziționarea a 50 % din lucrările la noile linii de metrou din București și Cluj-Napoca, după cum urmează: ·M4 București: secțiunea Gara de Nord - Filaret (6 stații), lungime 5,2 km; ·M1 Cluj-Napoca: SF. Maria – Europa Unită (9 stații), lungime 7,5 km; Lucrările incluse în această investiție sunt: lucrări de rezistență structurală, stații, interstații, tuneluri, galerii, alte construcții. Procedura de licitație se va desfășura în conformitate cu Legea 98/2016 și cu modificările ulterioare ale acesteia, care au transpus directiva europeană relevantă, și anume Directiva 2014/24/UE. Specificațiile tehnice ale ofertei trebuie să includă pe deplin orice rezultat și condiție din evaluarea impactului asupra mediului, dacă este necesar.
87	I4. Dezvoltarea rețelei de transport cu metroul în Municipiile București și ClujNapoca	Jalon	Semnarea contractelor pentru 100 % din lucrări, în urma unor licitații deschise și concurențiale, și obținerea autorizațiilor relevante.	Semnarea contractelor				T4	2023	Contractele dintre Ministerul Transporturilor/Primăria Municipiului Cluj-Napoca și societățile câștigătoare vor fi semnate, în urma unei licitații deschise și concurențiale pentru achiziționarea a 100 % din lucrări, inclusiv lucrări de rezistență structurală, stații, interstații, tuneluri, galerii și alte construcții, pentru cele două noi linii de metrou: ·M4 București: secțiunea Gara de Nord - Filaret (6 stații), lungime 5,2 km; ·M1 Cluj-Napoca: SF. Maria - Europa Unită (9 stații), lungime 7,5 km. Lucrările incluse în această investiție sunt: lucrări de rezistență structurală; stații, interstații, tuneluri, galerii, alte construcții. Procedura de licitație se va desfășura în conformitate cu Legea 98/2016 și cu modificările ulterioare ale acesteia, care au transpus directiva europeană relevantă, și anume Directiva 2014/24/UE. Specificațiile tehnice ale ofertei trebuie să includă pe deplin orice rezultat și condiție din evaluarea impactului asupra mediului, dacă este necesar.
88	I4. Dezvoltarea rețelei de transport cu metroul în Municipiile București și Cluj-Napoca	Țintă	Construirea a 50 % din investițiile în liniile de metrou din București și Cluj-Napoca		Procentaj (%)	0	50	T4	2024	Finalizarea a cel puțin 50 % din lucrări (certificate prin raportul de supraveghere) pentru noile linii de metrou din București și Cluj-Napoca, inclusiv lucrări de rezistență structurală, stații, interstații, tuneluri, galerii și alte construcții, după cum urmează: ·M4 București: Gara de Nord - Filaret; ·M1 Cluj-Napoca: SF. Maria - Europa Unită.
89	I4. Dezvoltarea rețelei de transport cu metroul în Municipiile București și Cluj-Napoca	Țintă	Kilometri de noi linii de metrou din București și Cluj-Napoca finalizate		Kilometri (km)	0	12,7	T2	2026	Finalizarea lucrărilor la structura principală (lucrări de rezistență structurală, stații, interstații, tuneluri, galerii, alte construcții) a noilor linii de metrou din București și Cluj-Napoca, pe o lungime totală de 12,7 km, după cum urmează: ·M4: București - Secțiunea 1: Gara de Nord - Filaret (6 stații), lungime 5,2 km; ·M1: Cluj-Napoca - Secțiunea 1: SF. Maria - Europa Unită (9 stații), lungime 7,5 km.

E.COMPONENTA 5: Valul renovării

În Strategia sa națională de renovare pe termen lung, România estimează că va fi necesar să se investească 12,8 miliarde EUR în renovarea clădirilor pentru a se obține o reducere de 0,83 Mtep a consumului final de energie în 2030 comparativ cu scenariul de referință.

Obiectivul componentei este de a crește viteza și calitatea renovărilor energetice, atât în sectorul public, cât și în cel privat, abordând în același timp provocarea reprezentată de protecția patrimoniului. Reformele și investițiile din cadrul acestei componente vizează reducerea consumului de energie primară și a consumului final de energie în conformitate cu obiectivele pentru 2030 stabilite în Strategia națională de renovare pe termen lung.

Aceste investiții și reforme vor aborda recomandările specifice adresate României în ultimii doi ani de a „axa politica economică în materie de investiții pe sectorul […] energetic cu emisii scăzute de dioxid de carbon și pe eficiența energetică” (recomandarea specifică 4, 2019) și de a „direcționa cu prioritate investițiile către tranziția ecologică […], în special către […] producția și utilizarea energiei în mod nepoluant și eficient” (recomandarea specifică 3, 2020).

Se preconizează că nicio măsură din cadrul acestei componente nu va aduce prejudicii semnificative obiectivelor de mediu, în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurilor și a măsurilor de atenuare stabilite în Planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01).

E.1. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru împrumut

Reforma 1. Realizarea unui cadru normativ simplificat și actualizat care să sprijine implementarea investițiilor în tranziția spre clădiri verzi și reziliente

Reforma va simplifica cadrul legislativ și de reglementare privind activitățile de renovare a clădirilor, pentru a accelera tranziția verde. Reforma va viza următoarele subreforme:

-R1.a. Codificarea legislației, care să sprijine implementarea investițiilor în tranziția spre clădiri verzi. Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor va trebui să coreleze, să simplifice și să codifice într-un singur act legislativ cel puțin 10 acte legislative din domeniul amenajării teritoriului, al urbanizării și al construcțiilor. Adoptarea și intrarea în vigoare a codului sunt incluse în reforma 5 a componentei 10 - Fondul local, fiind prevăzute să aibă loc până la 31 decembrie 2022. Obiectivul acestui element de reformă este de a reduce cu cel puțin 50 % timpul necesar pentru eliberarea autorizațiilor de construcție de către entitățile relevante comparativ cu 2020, de la 270 de zile la 135 de zile pentru întregul proces de obținere a autorizațiilor de construcție. Codul va integra, de asemenea, principiile-cheie ale Pactului verde european, cum ar fi promovarea utilizării eficiente a resurselor, a soluțiilor bazate pe natură, a coridoarelor biodiversității și a economiei circulare. Acesta va promova, de asemenea, digitalizarea proceselor de autorizare. Implementarea subreformei se va finaliza până la 31 iunie 2025.

-R1.b. Optimizarea cadrului legislativ și normativ pentru sprijinirea implementării investițiilor în tranziția spre clădiri verzi. În ceea ce privește cadrul legislativ, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 18/2009 privind programul național multianual privind creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe se va modifica pentru a spori nivelul de ambiție al renovărilor energetice la economii de energie primară de cel puțin 30 % și de până la 60 % pentru clădirile rezidențiale. În ceea ce privește noul cadru tehnic de reglementare, acesta va include următoarele orientări adoptate și operaționale: Orientări privind clădirile cu consum de energie aproape zero (nZEB), orientări pentru facilitarea punerii în aplicare a modelării informatice a clădirilor (BIM) și o metodologie pentru o abordare neinvazivă a eficienței energetice și a eficienței resurselor în ceea ce privește clădirile istorice. Noul cadru de reglementare urmărește să ofere orientări cu privire la punerea în aplicare tehnică a cerințelor privind nZEB, să sprijine autoritățile administrației publice centrale responsabile cu monitorizarea punerii în aplicare a cerințelor privind nZEB; și să stabilească standarde pentru realizarea de economii de eficiență energetică și de eficiență a resurselor pentru clădirile istorice, fără a le afecta valoarea arhitecturală și istorică. Implementarea subreformei se va finaliza până la 31 decembrie 2022.

Reforma 2. Cadru strategic, normativ și procedural care să sprijine reziliența seismică a fondului construit

Reforma vizează următoarele subreforme:

-R2.a. Adoptarea unei Strategii de reducere a riscului seismic. Strategia va include un plan de acțiune cu obiective specifice de reducere a riscului seismic pe termen scurt, mediu și lung (2030, 2040 și 2050) pentru diferitele tipuri de clădiri vulnerabile, inclusiv sensibilizarea publicului și consolidarea capacității instituționale de gestionare seismică. Reforma va asigura o abordare integrată și coerentă între planificarea renovărilor energetice și a renovărilor seismice și va reduce de la câțiva ani la câteva luni timpul necesar pentru finalizarea efectivă a prioritizării intervențiilor privind fondul construit. Acest element de reformă va fi pus în aplicare prin adoptarea strategiei de către guvern și se va finaliza până la 31 decembrie 2022.

-R2.b. Optimizarea cadrului normativ privind reducerea riscului seismic al clădirilor existente. Obiectivul subreformei este de a îmbunătăți programul existent de modernizare a parcului imobiliar existent, care în trecut nu dispunea de o abordare integrată a renovărilor seismice și energetice. Subreforma va transforma programul într-un program multianual, va introduce în lista cheltuielilor eligibile lucrările necesare pentru creșterea performanței energetice, o va extinde la clădirile publice, nu numai la clădirile private, și, de asemenea, va introduce clasa de risc seismic RsII printre criteriile eligibile. Acest element de reformă va fi pus în aplicare prin intrarea în vigoare a noii legi privind reducerea riscului seismic al clădirilor și implementarea sa se va finaliza până la 31 decembrie 2022.

Investiția 1. Instituirea unui fond pentru Valul renovării care să finanțeze lucrări de îmbunătățire a eficienței energetice a fondului construit existent

Obiectivul investiției este creșterea ratei de renovare energetică a clădirilor multifamiliale și a clădirilor publice din România. Având în vedere că România este una dintre țările europene cele mai expuse riscului seismic, renovarea energetică se va realiza, atunci când va fi necesar, în paralel cu renovarea seismică, pentru a asigura o abordare eficientă din punctul de vedere al costurilor și un efect de lungă durată al investiției. Lucrările vor respecta, de asemenea, calitatea estetică și arhitecturală a clădirilor, prin luarea în considerare a eventualelor cerințe de protecție culturală ale renovării în cazul clădirilor care fac parte din patrimoniul cultural. Investițiile vor îmbunătăți, de asemenea, accesibilitatea clădirilor prin crearea de facilități și adaptarea clădirilor la nevoile persoanelor cu handicap, precum și la cerințele aferente îmbătrânirii populației.

Investiția se va efectua de a lungul a două axe:

-Axa 1 – Investiții în clădiri rezidențiale multifamiliale pentru o tranziție rezilientă și verde

Până la 31 martie 2022 se va institui o schemă națională de sprijin pentru renovarea ce vizează asigurarea eficienței energetice și renovarea integrată (consolidare seismică și eficiență energetică) a clădirilor rezidențiale multifamiliale. Obiectivul investiției este de a realiza economii totale de CO2 de cel puțin 0,15 milioane de tone și economii totale de energie primară de cel puțin 0,15 Mtep. Schema va stipula că se așteaptă ca toate renovările să obțină, în medie, o reducere de cel puțin 30 % a necesarului de energie primară. În cazul renovărilor majore ale clădirilor care au peste 10 locuri de parcare, infrastructura de cablare pentru fiecare loc de parcare va asigura posibilitatea de a instala puncte de reîncărcare pentru vehiculele electrice și un punct de reîncărcare pentru fiecare 5 locuri de parcare.

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației va fi responsabil cu publicarea cererilor de propuneri pentru autoritățile publice locale, în timp ce autoritățile locale vor fi responsabile de atribuirea contractelor. O cerere de propuneri va acoperi atât renovarea în vederea asigurării eficienței energetice, cât și consolidarea seismică a clădirilor rezidențiale și va fi dedicată zonelor cu cel mai mare risc seismic. În cererea de propuneri se va specifica obligația de a se acorda prioritate comunităților expuse riscului de sărăcie și de excluziune socială. O cerere de propuneri separată va acoperi numai renovările moderate în materie de eficiență energetică și va fi dedicată comunităților expuse riscului de sărăcie și de excluziune socială. O a treia cerere de propuneri va acoperi renovările energetice moderate (90 %) și pe cele aprofundate (10 %) și va fi alocată tuturor unităților administrative locale, inclusiv celor șase sectoare ale municipiului București, în funcție de numărul de clădiri și de populația din județ. Dacă după prima rundă au rămas fonduri necontractate, acestea vor fi puse la dispoziția tuturor unităților administrative locale în aceleași condiții, pe baza principiului „primul venit, primul servit”.

Clădirile rezidențiale multifamiliale clasificate în clasa de risc seismic I sau II (RsI și RsII) vor fi excluse de la finanțarea intervențiilor care vizează exclusiv asigurarea eficienței energetice.

Implementarea investițiilor prevăzute în cadrul acestei axe se va finaliza până la 30 iunie 2026.

-Axa 2 – Investiții în clădiri publice pentru o tranziție rezilientă și verde

Până la 31 martie 2022 se va institui o schemă națională de sprijin pentru renovare ce vizează asigurarea eficienței energetice și renovarea integrată (consolidare seismică și eficiență energetică) a clădirilor publice. Obiectivul investiției este de a realiza economii totale de CO2 de cel puțin 0,075 milioane de tone și economii totale de energie primară de cel puțin 0,0215 Mtep. Schema va stipula că se așteaptă ca toate renovările să obțină, în medie, o reducere de cel puțin 30 % a necesarului de energie primară. În cazul renovărilor majore ale clădirilor care au peste 10 de locuri de parcare, se va asigura faptul că este instalat cel puțin un punct de reîncărcare pentru vehiculele electrice sau infrastructură încastrată.

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației va monitoriza implementarea, iar lucrările se vor realiza fie prin intermediul Companiei Naționale de Investiții, fie direct de către consiliile centrale, județene, municipiile care sunt reședință de județ și alte municipalități relevante, inclusiv cele șase sectoare ale municipiului București. Ministerul va fi responsabil cu publicarea cererilor de propuneri pentru autoritățile publice. În măsura posibilului, cererile vor fi agregate în pachete centralizate de achiziții de mari dimensiuni și de caiete de sarcini standard, cu indicatori de performanță și cerințe specifice, și vor fi elaborate procedurile de evaluare tehnică și economică.

Va fi organizată o cerere de proiecte integrate (consolidare seismică și eficiență energetică) pentru unitățile administrative locale situate în zonele cu cel mai mare risc seismic. O cerere separată de proiecte va acoperi renovările energetice moderate (80 %) și cele aprofundate (20 %). Dacă după prima rundă au rămas fonduri necontractate, acestea vor fi puse la dispoziția tuturor unităților administrative locale în aceleași condiții, pe baza principiului „primul venit, primul servit”.

Clădirile publice clasificate în clasele de risc seismic RsI și RsII vor fi excluse de la finanțarea intervențiilor care vizează exclusiv eficiența energetică.

Implementarea investițiilor prevăzute în cadrul acestei axe se va finaliza până la 30 iunie 2026.

Investiția 2. Realizarea Registrului național al clădirilor

Obiectivul investiției este de a crea o bază de date națională privind parcul imobiliar, care să indice informațiile esențiale, cum ar fi tipologia clădirii, consumul său de energie și riscul seismic. Baza de date va contribui la elaborarea de analize de politică și la formularea și evaluarea programelor, la identificarea clădirilor vizate de diferitele programe, la identificarea performanțelor slabe/ridicate, la prioritizarea investițiilor și la monitorizarea progreselor globale.

Investiția va institui un Registru național al clădirilor, care va fi un sistem informatic pentru parcul imobiliar național public și privat existent. Registrul va fi georeferențiat, corelat și interoperabil cu bazele de date urbane de la nivel local și cu alte sisteme și registre naționale. În prima fază-pilot, registrul va include o secțiune cu informații privind toate clădirile renovate în cadrul Planului de redresare și reziliență. Acest lucru va permite monitorizarea consumului de energie al acestor clădiri.

Pașaportul energetic al clădirilor va face parte din logbook și va conține în format digital toate informațiile legate de intervențiile legate de energie. Logbook-urile vor face parte din Registrul național al clădirilor, un sistem integrat.

Registrul național al clădirilor va deveni disponibil online, împreună cu secțiunea-pilot, până la 31 decembrie 2024.

Investiția 3. Consolidarea capacității profesionale a specialiștilor și lucrătorilor în domeniul construcțiilor prin elaborarea de cursuri de formare privind eficiența energetică a construcțiilor

Obiectivul investiției este de a completa investițiile în renovarea clădirilor prin consolidarea competențelor și a capacității profesioniștilor și a forței de muncă din sectorul construcțiilor, care este în prezent insuficientă pentru a realiza renovările energetice ambițioase necesare.

Programele de formare vor consta în cursuri de scurtă durată în cadrul programelor de învățare pe tot parcursul vieții pentru îmbunătățirea competențelor profesioniștilor și ale forței de muncă care ocupă locuri de muncă ecologice în contextul renovării energetice a clădirilor și urmează să fie oferite în diferite regiuni răspândite uniform pe teritoriul României. Vor fi create parteneriate între centrele de formare, universități și instituțiile relevante. Sesiunile de formare vor fi structurate în module și vor include atât cursuri teoretice, cât și practice. Investiția va acoperi participarea persoanelor cu handicap la cursuri/programe specializate și de formare.

Obiectivul investiției este de a dezvolta 10 scheme de certificare în domeniul performanței energetice a clădirilor pentru specialiști și calificări pentru lucrătorii din construcții, acoperind un număr total de cel puțin 8 000 de persoane.

Implementarea investiției se va finaliza până la 31 decembrie 2023.

Investiția 4. Economie circulară și creșterea eficienței energetice a clădirilor istorice

Obiectivul acestei investiții este de a aborda provocările legate de renovarea energetică a clădirilor istorice și de eficiența resurselor, cum ar fi monumentele istorice și clădirile situate în zone protejate, printr-o abordare interdisciplinară și integrată care pune în aplicare principiile sustenabilității și economiei circulare, în conformitate cu „Strategia națională privind protejarea monumentelor istorice”. Investiția va promova colectarea, repararea și reutilizarea materialelor rezultate din lucrările de renovare a clădirilor istorice, contribuind astfel atât la obiectivele privind conservarea patrimoniului, cât și la obiectivele privind clima și eficiența energetică și a resurselor, în conformitate cu Strategia UE „Valul de renovări ale clădirilor”.

Scopul investiției este de i) a dezvolta și a testa noi materiale și soluții tehnologice pentru intervențiile în materie de eficiență energetică și a resurselor a clădirilor istorice; ii) a dezvolta aptitudinile profesionale aferente intervențiilor în materie de eficiență energetică și eficiență a resurselor a clădirilor istorice; iii) a crea un centru-pilot pentru colectarea și reutilizarea materialelor de construcții provenite din demolarea construcțiilor istorice; iv) a asigura întreținerea periodică a clădirilor istorice.

Un centru-pilot din cadrul Institutului Național al Patrimoniului pentru colectarea și reutilizarea materialelor de construcții istorice va deveni operațional până la 31 decembrie 2024, iar până la 31 decembrie 2025 vor fi dezvoltate 2 sisteme de certificare pentru intervențiile în materie de eficiență energetică și a resurselor a clădirilor istorice, acoperind un total de cel puțin 200 de persoane.

E.2. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile împrumutului

Număr secvențial	Măsură conexă (reformă sau investiție)	Jalon/ Țintă	Denumire	Indicatori calitativi (pentru jaloane)	Indicatori cantitativi (pentru ținte)			Calendar orientativ pentru atingerea jaloanelor/țintelor		Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte
					Unitate de măsură	Valoare de referință	Obiectiv	Trimestru	An
90	Reforma 1. Realizarea unui cadru normativ simplificat și actualizat care să sprijine implementarea investițiilor în tranziția spre clădiri verzi și reziliente	Jalon	Intrarea în vigoare a modificărilor aduse cadrului legislativ existent privind programul național multianual privind creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 18/2009)	Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a modificărilor aduse Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 18/2009				T4	2022	Modificările aduse programului național multianual de îmbunătățire a performanței energetice a clădirilor rezidențiale vor spori nivelul de ambiție al renovărilor energetice, ducând la economii de energie primară de cel puțin 30 % și de până la 60 % pentru clădirile rezidențiale, prin stabilirea unei liste actualizate de cheltuieli pentru renovările moderate sau aprofundate care vor fi eligibile pentru sprijin și prin creșterea nivelului de ambiție al indicatorilor de performanță pentru proiectele prezentate în cadrul programului.
91	Reforma 1. Realizarea unui cadru normativ simplificat și actualizat care să sprijine implementarea investițiilor în tranziția spre clădiri verzi și reziliente	Jalon	Cadrul tehnic de reglementare privind investițiile pentru tranziția către clădiri verzi și digitale este operațional	Publicare în Monitorul Oficial				T4	2022	Cadrul tehnic de reglementare va include următoarele orientări adoptate și operaționale: 1. „Orientările privind clădirile cu consum de energie aproape zero (nZEB)” vor oferi îndrumări cu privire la punerea în aplicare tehnică a cerințelor privind nZEB, pentru a sprijini autoritățile administrației publice centrale responsabile cu monitorizarea punerii în aplicare a cerințelor privind nZEB; Orientările vor include indicatorii relevanți și mecanismele de colectare și monitorizare a acestora. 2. „Metodologia de intervenție pentru abordarea non-invazivă a eficienței energetice în clădiri cu valoare istorică” va stabili standarde pentru obținerea creșterea eficienței energetice și a resurselor a clădirilor istorice fără a le afecta valoarea arhitecturală și istorică.
92	Reforma 1. Realizarea unui cadru normativ simplificat și actualizat care să sprijine implementarea investițiilor în tranziția către clădiri verzi și reziliente	Țintă	Reducerea termenelor de eliberare a autorizațiilor de construcție		Procent (%)	0	50	T2	2025	Reducerea cu cel puțin 50 % a timpului necesar pentru eliberarea autorizațiilor de construcție de către entitățile relevante comparativ cu 2020, de la 270 de zile la 135 de zile pentru întregul proces de obținere a autorizațiilor de construcție.
93	Reforma 2. Cadru strategic, normativ și procedural care să sprijine reziliența seismică a fondului construit	Jalon	Adoptarea și punerea în aplicare a Strategiei de reducere a riscului seismic pentru reabilitarea seismică a parcului imobiliar existent.	Adoptarea de către guvern a Strategiei de reducere a riscului seismic				T4	2022	Strategia va defini criteriile de prioritizare a investițiilor în reducerea riscului seismic în cazul parcului imobiliar existent, pe baza nivelului de risc seismic pentru clădiri și comunități și a beneficiilor acțiunilor de reducere a riscurilor. Introducerea unei metodologii de evaluare vizuală rapidă ca etapă de evaluare de nivel 2 a riscului seismic va contribui la reducerea timpului necesar pentru finalizarea efectivă a prioritizării intervențiilor privind parcul imobiliar pe baza datelor referitoare la vulnerabilitate de la câțiva ani la câteva luni. Aceasta va lua în considerare măsurile propuse în Strategia de renovare pe termen lung, prin elaborarea unui ghid de intervenții integrate obligatoriu.
94	Reforma 2. Cadru strategic, normativ și procedural care să sprijine reziliența seismică a fondului construit	Jalon	Intrarea în vigoare a noii legi privind reducerea riscului seismic al clădirilor	Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a noii legi privind reducerea riscului seismic al clădirilor				T4	2022	Intrarea în vigoare a noii legi privind reducerea riscului seismic al clădirilor. Legea va acoperi următoarele acțiuni: -va include o abordare multianuală cu privire la reabilitarea parcului imobiliar existent; -va introduce pe lista cheltuielilor eligibile cheltuielile cu diferitele tipuri eligibile de lucrări necesare pentru creșterea performanței energetice; -pe lângă clădirile rezidențiale multifamiliale, va extinde programul și la clădirile publice; -va introduce clasa seismică RsII printre criteriile de eligibilitate, alături de clasa seismică RsI.
95	Investiția 1. Instituirea unui fond pentru Valul renovării care să finanțeze lucrări de îmbunătățire a eficienței energetice a fondului construit existent	Jalon	Instituirea unei scheme naționale de sprijin pentru renovarea și renovarea integrată energetică și din punctul de vedere al eficienței (consolidare seismică și eficiență energetică) a clădirilor rezidențiale multifamiliale	Publicarea ordinului ministerial de stabilire a schemei de finanțare				T1	2022	Schema va finanța renovarea energetică a cel puțin 4,3 milioane m² de clădiri rezidențiale. Schema va finanța următoarele tipuri de proiecte: -proiecte integrate (consolidare seismică și eficiență energetică); -proiecte de renovare energetică. Schema de finanțare va garanta că cel puțin 90 % din alocarea totală va fi utilizată pentru lucrări de eficiență energetică și nu mai mult de 10 % din alocare va fi utilizată pentru consolidarea seismică și alte lucrări complementare (cum ar fi protecția împotriva incendiilor, accesibilitatea). Întreaga schemă va asigura faptul că toate contractele îndeplinesc cerința relevantă de eficiență energetică privind o reducere minimă a consumului de energie cu cel puțin 50 % în comparație cu consumul anual de energie pentru încălzire dinainte de renovare pentru fiecare clădire (cu excepția clădirilor cu statut de bun cultural), lucru care va trebui să asigure o reducere a necesarului de energie primară de cel puțin 30 % (renovare moderată) și de 60 % (renovare aprofundată) în comparație cu situația anterioară renovării și va respecta Orientările tehnice privind aplicarea principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” (2021/C58/01).
96	Investiția 1. Instituirea unui fond pentru Valul renovării care să finanțeze lucrări de îmbunătățire a eficienței energetice a fondului construit existent	Jalon	Instituirea unei scheme naționale de sprijin pentru renovarea și renovarea integrată în scopul asigurării eficienței energetice (consolidare seismică și eficiență energetică) pentru clădiri publice	Publicarea ordinului de instituire a schemei				T1	2022	Schema va finanța renovarea energetică a cel puțin 2,3 milioane m² de clădiri publice. Schema va asigura desfășurarea următoarelor tipuri de proiecte: -proiecte integrate (consolidare seismică și eficiență energetică); -proiecte de renovare energetică. Schema de finanțare va asigura faptul că cel puțin 90 % din alocarea totală va fi utilizată pentru lucrări de eficiență energetică și nu mai mult de 10 % din alocare va fi utilizată pentru consolidarea seismică și alte lucrări complementare (cum ar fi protecția împotriva incendiilor, accesibilitatea). Întreaga schemă va asigura faptul că toate contractele îndeplinesc cerința relevantă de eficiență energetică privind o reducere minimă a consumului de energie cu cel puțin 50 % în comparație cu consumul anual de energie pentru încălzire dinainte de renovare pentru fiecare clădire (cu excepția clădirilor cu statut de bun cultural), lucru care va trebui să asigure o reducere a necesarului de energie primară de cel puțin 30 % (renovare moderată) și de 60 % (renovare aprofundată) în comparație cu situația anterioară renovării și va respecta Orientările tehnice privind aplicarea principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” (2021/C58/01).
97	Investiția 1. Instituirea unui fond pentru Valul renovării care să finanțeze lucrări de îmbunătățire a eficienței energetice a fondului construit existent	Jalon	Cereri de propuneri pentru renovarea și renovarea integrată în scopul asigurării eficienței energetice (consolidare seismică și eficiență energetică) pentru clădiri rezidențiale	Publicarea specificațiilor cererii de propuneri				T2	2022	Următoarele trei cereri de propuneri se vor publica de către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației pentru renovarea ce vizează asigurarea eficienței energetice și renovarea integrată (consolidare seismică și eficiență energetică) a clădirilor rezidențiale: -cerere de proiecte integrate în care intervențiile de consolidare seismică se vor desfășura în mod integrat cu cele dedicate creșterii eficienței energetice. Cererea va fi destinată unităților administrative locale situate în zone în care valoarea de vârf a accelerației terenului pentru proiectare la cutremur a(g), potrivit hărții de zonare a teritoriului României din Codul de proiectare seismică P100-1, este mai mare sau egală cu 0,2 g pentru IMR=225 de ani. În cererea de propuneri se va specifica obligația de a se acorda prioritate comunităților expuse riscului de sărăcie și de excluziune socială; -cerere de proiecte de renovare ce vizează asigurarea eficienței energetice, dedicată comunităților expuse riscului de sărăcie și de excluziune socială, cu un buget de cel puțin 20 % din alocarea pentru investiția 1, axa 1, corespunzând eficienței energetice; -cerere de proiecte de renovare teritorială ce vizează asigurarea eficienței energetice. deschisă tuturor unităților administrative locale, inclusiv celor șase sectoare ale municipiului București, pentru fiecare județ, în funcție de numărul de clădiri rezidențiale multifamiliale și de populația județului. Clădirile clasificate în clasele de risc seismic RsI și RsII vor fi excluse din contractele de eficiență energetică atribuite în cadrul celei de-a doua și a treia cerere de propuneri. Toate cele trei cereri de propuneri vor include criterii de selecție care vor stipula că toate contractele vor preciza cerința relevantă în materie de eficiență energetică de reducere minimă a consumului de energie pentru încălzire cu cel puțin 50 % în comparație cu consumul anual de energie pentru încălzire dinainte de renovare pentru fiecare clădire (cu excepția clădirilor cu statut de bun cultural), lucru care va trebui să asigure o reducere a necesarului de energie primară de cel puțin 30 % (renovare moderată) în comparație cu situația anterioară renovării. Cea de a treia cerere de propuneri va impune ca 10 % din buget să fie cheltuit pentru proiecte care obțin economii de energie primară de cel puțin 60 % (renovare aprofundată) în comparație cu situația anterioară renovării. Investiția nu va acoperi înlocuirea centralelor de apartament pe gaz. Dacă după prima rundă au rămas fonduri necontractate, acestea vor fi puse la dispoziția tuturor unităților administrative locale în aceleași condiții, pe baza principiului „primul venit, primul servit”.
98	Investiția 1. Instituirea unui fond pentru Valul renovării care să finanțeze lucrări de îmbunătățire a eficienței energetice a fondului construit existent	Jalon	Cerere de propuneri de renovare ce vizează asigurarea eficienței energetice și de renovare integrată (consolidare seismică și eficiență energetică) (clădiri publice)	Publicarea specificațiilor cererii de propuneri				T2	2022	Cererile de propuneri de renovare ce vizează asigurarea eficienței energetice și de renovare integrată (consolidare seismică și eficiență energetică) a clădirilor publice în vederea asigurării tranziției spre clădiri verzi și reziliente vor fi publicate de către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației : -cerere de proiecte integrate în care intervențiile de consolidare seismică se vor desfășura în mod integrat cu cele dedicate creșterii eficienței energetice. Cererea va fi destinată unităților administrative locale situate în zone în care valoarea de vârf a accelerației terenului pentru proiectare la cutremur a(g), potrivit hărții de zonare a teritoriului României din Codul de proiectare seismică P100-1, este mai mare sau egală cu 0,2 g pentru IMR=225 de ani; -cerere de proiecte de renovare energetică moderată (80 %) și aprofundată (20 %), dedicată autorităților publice centrale, consiliilor județene, municipiilor care sunt reședință de județ și altor municipalități, inclusiv celor șase sectoare ale municipiului București. Clădirile clasificate în clasele de risc seismic RsI și RsII vor fi excluse din contractele atribuite în cadrul celei de a doua cereri de propuneri. Cele două cereri de propuneri vor include criterii de selecție care vor stipula că toate contractele vor preciza cerința relevantă în materie de eficiență energetică de reducere minimă a consumului de energie pentru încălzire cu cel puțin 50 % în comparație cu consumul anual de energie pentru încălzire dinainte de renovare pentru fiecare clădire (cu excepția clădirilor cu statut de bun cultural), lucru care va trebui să asigure o reducere a necesarului de energie primară de cel puțin 30 % (renovare moderată) în comparație cu situația anterioară renovării. Cea de a doua cerere de propuneri va impune ca 20 % din buget să fie cheltuit pentru proiecte care obțin economii de energie primară de cel puțin 60 % (renovare aprofundată) în comparație cu situația anterioară renovării. Investiția nu va acoperi înlocuirea centralelor de apartament pe gaz. Dacă după prima rundă au rămas fonduri necontractate, acestea vor fi puse la dispoziția tuturor municipalităților în aceleași condiții, pe baza principiului „primul venit, primul servit”.
99	Investiția 1. Instituirea unui fond pentru Valul renovării care să finanțeze lucrări de îmbunătățire a eficienței energetice a fondului construit existent	Jalon	Semnarea contractelor de renovare și renovare integrată în vederea asigurării eficienței energetice (consolidare seismică și eficiență energetică) pentru clădiri rezidențiale	Semnarea contractelor				T4	2022	Semnarea contractelor de renovare ce vizează asigurarea eficienței energetice și de renovare integrată (consolidare seismică și eficiență energetică) în vederea asigurării tranziției către clădiri verzi și reziliente (clădiri rezidențiale) se va efectua în conformitate cu condițiile prevăzute în jaloanele 95 și 97.
100	Investiția 1. Instituirea unui fond pentru Valul renovării care să finanțeze lucrări de îmbunătățire a eficienței energetice a fondului construit existent	Jalon	Semnarea contractelor de renovare și renovare integrată în vederea asigurării eficienței energetice (consolidare seismică și eficiență energetică) pentru clădiri publice	Semnarea contractelor				T4	2022	Semnarea contractelor de renovare ce vizează asigurarea eficienței energetice și de renovare integrată (consolidare seismică și eficiență energetică) în vederea asigurării tranziției către clădiri verzi și reziliente (clădiri publice) se va efectua în conformitate cu condițiile prevăzute în jaloanele 96 și 98.
101	Investiția 1. Instituirea unui fond pentru Valul renovării care să finanțeze lucrări de îmbunătățire a eficienței energetice a fondului construit existent	Țintă	Finalizarea renovării energetice a clădirilor rezidențiale multifamiliale		Număr (m2)	0	1 400 000	T3	2024	Renovarea energetică a clădirilor rezidențiale, în conformitate cu condițiile prevăzute în jaloanele 95 și 97
102	Investiția 1. Instituirea unui fond pentru Valul renovării care să finanțeze lucrări de îmbunătățire a eficienței energetice a fondului construit existent	Țintă	Finalizarea renovării energetice a clădirilor rezidențiale multifamiliale		Număr (m2)	1 400 000	2 800 000	T4	2025	Renovarea energetică a clădirilor rezidențiale, în conformitate cu condițiile prevăzute în jaloanele 95 și 97
103	Investiția 1. Instituirea unui fond pentru Valul renovării care să finanțeze lucrări de îmbunătățire a eficienței energetice a fondului construit existent	Țintă	Finalizarea renovării energetice a clădirilor rezidențiale multifamiliale		Număr (m2)	2 800 000	4 364 500	T2	2026	Renovarea energetică a clădirilor rezidențiale, în conformitate cu condițiile prevăzute în jaloanele 95 și 97
104	Investiția 1. Instituirea unui fond pentru Valul renovării care să finanțeze lucrări de îmbunătățire a eficienței energetice a fondului construit existent	Țintă	Finalizarea renovării energetice a clădirilor publice		Număr (m2)	0	770 000	T3	2024	Renovarea energetică a clădirilor publice, în conformitate cu condițiile prevăzute în jaloanele 96 și 98
105	Investiția 1. Instituirea unui fond pentru Valul renovării care să finanțeze lucrări de îmbunătățire a eficienței energetice a fondului construit existent	Țintă	Finalizarea renovării energetice a clădirilor publice		Număr (m2)	770 000	1 540 000	T4	2025	Renovarea energetică a clădirilor publice, în conformitate cu condițiile prevăzute în jaloanele 96 și 98
106	Investiția 1. Instituirea unui fond pentru Valul renovării care să finanțeze lucrări de îmbunătățire a eficienței energetice a fondului construit existent	Țintă	Finalizarea renovării energetice a clădirilor publice		Număr (m2)	1 540 000	2 313 634	T2	2026	Renovarea energetică a clădirilor publice, în conformitate cu condițiile prevăzute în jaloanele 96 și 98
107	Investiția 2. Realizarea Registrului național al clădirilor	Jalon	Crearea și funcționarea Registrului național digital al clădirilor.	Registrul național digital al clădirilor este disponibil online, cu o secțiune-pilot care include informații referitoare la clădirile renovate prin intermediul Planului național de redresare și reziliență.				T4	2024	Sistemul informatic al registrului va conține o bază de date georeferențiată a clădirilor publice și private, care va fi complementară geoportalului INSPIRE, corelată și interoperabilă cu bazele de date urbane de la nivel local și cu alte sisteme și registre naționale. Pașaportul energetic al clădirilor va face parte din logbook și va conține în format digital toate informațiile legate de intervențiile legate de energie. Logbook-urile vor face parte din Registrul național al clădirilor, un sistem integrat. Scopul registrului este de a monitoriza datele privind renovarea energetică (economiile de energie, reducerea emisiilor), precum și datele privind vulnerabilitatea seismică și alte caracteristici ale clădirilor.
108	Investiția 3. Consolidarea capacității profesionale a specialiștilor și lucrătorilor în domeniul construcțiilor prin elaborarea de cursuri de formare privind eficiența energetică a construcțiilor	Țintă	Instituirea unor scheme de certificare în domeniul performanței energetice a clădirilor		Numărul	0	10	T1	2023	Se vor institui cel puțin 10 scheme de certificare pentru lucrătorii și specialiștii în construcții. Certificările se vor furniza în cadrul programelor de formare sub forma unor cursuri de scurtă durată în cadrul programelor de învățare pe tot parcursul vieții, care urmează să fie oferite în diferite regiuni răspândite uniform pe teritoriul României. Cursurile de formare vor fi dedicate îmbunătățirii competențelor profesioniștilor și ale lucrătorilor în contextul renovării energetice a clădirilor.
109	Investiția 3. Consolidarea capacității profesionale a specialiștilor și lucrătorilor în domeniul construcțiilor prin elaborarea de cursuri de formare privind eficiența energetică a construcțiilor	Țintă	Cel puțin 8 000 de specialiști și lucrători obțin certificarea absolvirii cursurilor de formare în domeniul eficienței energetice		Numărul	0	8 000	T4	2023	Cel puțin 8 000 de specialiști și lucrători din sectorul construcțiilor trebuie să fi obținut certificarea absolvirii cursului de formare de scurtă durată în domeniul eficienței energetice.
110	Investiția 4. Economie circulară și creșterea eficienței energetice a clădirilor istorice	Jalon	Este operațional un laborator pentru analiza experimentală a materialelor și soluțiilor tehnologice pentru clădirile istorice.	Laboratorul este operațional.				T4	2024	Structura organizatorică și procedurile de gestionare ale laboratorului vor fi instituite, pentru a permite efectuarea testelor în conformitate cu metodele științifice. Rezultatele testului se utilizează la elaborarea procedurilor tehnice ale metodologiei ce vizează creșterea eficienței energetice a clădirilor istorice prin utilizarea de noi tehnici și materiale, în funcție de regiune, de tradiția în construcții și de caracteristicile fizice.
111	Investiția 4. Economie circulară și creșterea eficienței energetice a clădirilor istorice	Jalon	Este operațional un centru-pilot în cadrul Institutului Național al Patrimoniului pentru colectarea și reutilizarea materialelor de construcție istorice	Autorizație de funcționare este obținută.				T4	2024	Centrul-pilot va fi dotat cu infrastructură pentru dezmembrarea, colectarea separată și sortarea materialelor istorice, precum și cu instrumentele necesare pentru repararea materialelor colectate provenite din renovări și demolări ale clădirilor istorice. Materialele reparate vor fi reutilizate în lucrările viitoare ce vizează clădirile istorice, inclusiv cele finanțate prin această componentă. Dezvoltarea centrului se bazează pe principiile economiei circulare și respectă principiile eficienței resurselor.
112	Investiția 4. Economie circulară și creșterea eficienței energetice a clădirilor istorice	Țintă	Cel puțin 200 de profesioniști obțin certificarea absolvirii cursurilor de formare privind intervențiile aferente clădirilor istorice și eficiența energetică a acestora.		Numărul	0	200	T4	2025	Cel puțin 200 de profesioniști vor fi obținut certificarea absolvirii cursurilor de formare privind eficiența energetică în domeniul clădirilor istorice.

F.COMPONENTA 6: Energie

Sectorul energetic este cea mai mare sursă (66 %) de emisii de gaze cu efect de seră (GES) din România. În Planul său național pentru energie și climă (PNIESC), România estimează un necesar de investiții în sectorul energetic în valoare de aproximativ 22,6 miliarde EUR în perioada 2021-2030 pentru a atinge obiectivele de politică ale PNIESC pentru 2030.

Obiectivul componentei este de a aborda principalele provocări ale sectorului energetic din România în ceea ce privește decarbonizarea și poluarea aerului. Componenta vizează, în special, accelerarea decarbonizării sectorului energetic prin eliminarea treptată a centralelor pe bază de lignit și cărbune până în 2032 și prin facilitarea utilizării surselor regenerabile de energie și a surselor alternative de energie, cum ar fi hidrogenul verde. Componenta urmărește, de asemenea, să sporească flexibilitatea rețelei de energie electrică, să digitalizeze sectorul energetic și să reducă intensitatea energetică a industriei. Se vizează, de asemenea, îmbunătățirea guvernanței corporative a întreprinderilor de stat din sectorul energetic

Aceste investiții și reforme vor aborda recomandările specifice adresate României în ultimii doi ani de a „axa politica economică în materie de investiții pe sectorul […] energetic cu emisii scăzute de dioxid de carbon și pe eficiența energetică (recomandarea specifică 4, 2019) și de a „direcționa cu prioritate investițiile către tranziția ecologică […], în special către […] producția și utilizarea energiei în mod nepoluant și eficient, precum și către infrastructura de mediu, inclusiv în regiunile miniere” (recomandarea specifică 3, 2020).

F.1. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru care se prevede acordarea sprijinului financiar nerambursabil

Reforma 1. Reforma pieței de energie electrică, prin înlocuirea cărbunelui din mixul energetic și susținerea unui cadru legislativ și de reglementare stimulativ pentru investițiile private în producția de electricitate din surse regenerabile

Obiectivul reformei este decarbonizarea sectorului energetic, cu accent pe generarea de energie electrică. Reforma cuprinde două măsuri principale: eliminarea treptată a cărbunelui și creșterea capacității de generare a energiei electrice din surse regenerabile.

Primul element de reformă vizează eliminarea treptată a centralelor electrice pe bază de cărbune și de lignit până în 2032. Legea privind decarbonizarea și legislația secundară aferentă care stabilește calendarul dezafectării capacității totale instalate de cărbune și lignit vor intra în vigoare până la 30 iunie 2022. O capacitate instalată totală de 3 780 MW de producție de energie electrică pe bază de cărbune și lignit va fi dezafectată până la 31 decembrie 2025.

Al doilea element de reformă vizează facilitarea și accelerarea utilizării energiei din surse regenerabile în mixul energetic românesc. Pe lângă transpunerea legislației Uniunii, noua lege privind energia: i) va introduce contracte pe diferență (CfD) ca principal mecanism de sprijin al investițiilor în producția de energie din surse regenerabile; ii) va permite negocierea directă a contractelor de achiziție de energie electrică (CAEE) de către toți producătorii de energie; iii) va simplifica procedurile de acordare a licențelor și a autorizațiilor pentru investițiile în energia din surse regenerabile, stabilind termene de răspuns administrative mai scurte și obligatorii și punând în aplicare proceduri de responsabilizare pentru întârzierile nejustificate; iv) va introduce un cadru de sprijin specific pentru investițiile în energia din surse regenerabile offshore în regiunile care în prezent sunt exploatate insuficient; și v) va implementa răspunsul la cerere pe piața de echilibrare pentru a reduce consumul la orele de vârf și a spori participarea consumatorilor industriali pe piața energiei.

Noua lege privind energia va intra în vigoare până la 30 iunie 2023. Ca urmare a acestor acțiuni, o capacitate suplimentară de cel puțin 3 000 MW de energie din surse regenerabile (eoliană și solară) va deveni operațională și va fi conectată la rețea până la 30 iunie 2026.

Reforma 2. Îmbunătățirea guvernanței corporative a companiilor de stat din sectorul energetic

Reforma vizează îmbunătățirea guvernanței corporative a întreprinderilor de stat, axându-se pe sectorul energetic. În special, reforma va îmbunătăți transparența și competitivitatea procesului de selecție și numire a membrilor consiliilor de administrație și/sau de supraveghere ale societăților de stat din sectorul energetic. Aceste consilii vor avea un mandat de patru ani, iar sistemul de remunerare a membrilor acestora se va baza pe obiective cantitative și calitative legate de performanța financiară și în materie de servicii.

Implementarea reformei se va finaliza până la 31 decembrie 2022. Reforma va finaliza, de asemenea, listarea unui pachet Hidroelectrica de până la 15 % până la 30 iunie 2023.

Reforma 3. Bugetarea verde

În prezent, România nu utilizează practici de bugetare verde. Obiectivul acestei reforme este de a permite monitorizarea cheltuielilor bugetare verzi și evaluarea impactului politicii fiscale asupra mediului și a climei. În cadrul acestei reforme, Ministerul Finanțelor va elabora și aplica o metodologie de evaluare a impactului liniilor bugetare individuale asupra obiectivelor de mediu, în conformitate cu taxonomia UE pentru activitățile durabile și cu Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01). Reforma va spori capacitatea autorităților publice locale de a pune în aplicare practici bugetare verzi.

Metodologia va fi adoptată, publicată și implementată până la 30 septembrie 2023.

Investiția 1. Noi capacități de producție de energie electrică din surse regenerabile

Obiectivul investiției este instalarea de noi capacități de producție de energie din surse regenerabile prin intermediul unei licitații publice concurențiale neutre din punct de vedere tehnologic între diferitele tehnologii (energie eoliană și solară). Proiectele vor respecta anexele relevante la Regulamentul delegat (UE) al Comisiei [C (2021) 2800/3], în temeiul Regulamentului privind taxonomia (UE) (2020/852).

Investiția va consta în granturi pentru construirea instalațiilor selectate, cu obiectivul de a instala 950 MW de capacitate de producție de energie din surse regenerabile sau volumul maxim compatibil cu licitația organizată în condiții concurențiale.

Implementarea investiției se va finaliza până la 30 iunie 2024.

F.2. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil

Număr secvențial	Măsură conexă (reformă sau investiție)	Jalon/ Țintă	Denumire	Indicatori calitativi (pentru jaloane)	Indicatori cantitativi (pentru ținte)			Calendar orientativ pentru atingerea jaloanelor/ țintelor		Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte
					Unitate de măsură	Valoare de referință	Obiectiv	Trimestru	An
113	Reforma 1. Reforma pieței de energie electrică, prin înlocuirea cărbunelui din mixul energetic și susținerea unui cadru legislativ și de reglementare stimulativ pentru investițiile private în producția de electricitate din surse regenerabile	Țintă	Scoaterea din operare a capacității de producție a energiei electrice pe bază de cărbune		Megawatt (MW)	0	1 695	T4	2021	A fost dezafectată o capacitate instalată de producție a energiei electrice pe bază de cărbune de 1 695 MW.
114	Reforma 1. Reforma pieței de energie electrică, prin înlocuirea cărbunelui din mixul energetic și susținerea unui cadru legislativ și de reglementare stimulativ pentru investițiile private în producția de electricitate din surse regenerabile	Jalon	Intrarea în vigoare a legii privind decarbonizarea prin care se adoptă calendarul de eliminare treptată a cărbunelui/lignitului	Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a actului normativ				T2	2022	Până în al doilea trimestru al anului 2022, va intra în vigoare o lege privind decarbonizarea (și legislația secundară aferentă), care va prevedea un calendar până în 2032 pentru: -Dezafectarea capacității totale de producție de energie electrică instalată pe bază de cărbune/lignit (și anume, 4 590 MW). -Măsuri referitoare la reabilitarea minelor care urmează să fie închise (de exemplu, refacerea solului în zonele miniere, cum ar fi stratul superior al solului și refacerea vegetației, depozitele de deșeuri, amenajarea terenului după închidere pentru refacerea peisajului). -Măsuri de actualizare a competențelor (reconversie și recalificare profesională) și alte măsuri cu impact socioeconomic asupra comunităților afectate.
115	Reforma 1. Reforma pieței de energie electrică, prin înlocuirea cărbunelui din mixul energetic și susținerea unui cadru legislativ și de reglementare stimulativ pentru investițiile private în producția de electricitate din surse regenerabile	Țintă	Scoaterea din operare a capacității de producție a energiei electrice pe bază de lignit		Megawatt (MW)	1 695	2 355	T4	2022	A fost dezafectată o capacitate instalată totală de producție de energie electrică pe bază de cărbune și lignit de 2 355 MW.
116	Reforma 1. Reforma pieței de energie electrică, prin înlocuirea cărbunelui din mixul energetic și susținerea unui cadru legislativ și de reglementare stimulativ pentru investițiile private în producția de electricitate din surse regenerabile	Jalon	Intrarea în vigoare a noii legi privind energia	Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a legii privind energia				T2	2023	-Intrarea în vigoare a unei noi legi privind energia (și a eventualelor acte legislative secundare necesare), care: va implementa contractele pe diferență (CfD); -va institui contracte de achiziție de energie electrică din surse regenerabile (CAEE); -va simplifica procedurile de acordare a licențelor și a autorizațiilor pentru investițiile în energia din surse regenerabile, stabilind termene de răspuns administrativ scurte și obligatorii și proceduri de responsabilizare pentru întârzierile nejustificate, reducerea documentației și a procedurilor necesare și introducerea unui nou cadru specific pentru centralele pe bază de energie din surse regenerabile offshore; -va implementa răspunsul la cerere pe piața de echilibrare.
117	Reforma 1. Reforma pieței de energie electrică, prin înlocuirea cărbunelui din mixul energetic și susținerea unui cadru legislativ și de reglementare stimulativ pentru investițiile private în producția de electricitate din surse regenerabile	Jalon	Semnarea contractelor pe diferență pentru surse regenerabile	Semnarea tuturor contractelor				T4	2023	Semnarea contractelor în urma primei runde de proceduri de licitație pentru alocarea contractelor pe diferență (CfD) pentru promovarea producției de energie electrică din surse regenerabile (cel puțin 1 500 MW de capacitate instalată), în conformitate cu Orientările tehnice privind aplicarea principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” (2021/C58/01).
118	Reforma 1. Reforma pieței de energie electrică, prin înlocuirea cărbunelui din mixul energetic și susținerea unui cadru legislativ și de reglementare stimulativ pentru investițiile private în producția de electricitate din surse regenerabile	Jalon	Semnarea contractelor pe diferență pentru surse regenerabile	Semnarea tuturor contractelor atribuite				T2	2025	Semnarea contractelor în urma celei de a doua runde de proceduri de licitație pentru alocarea contractelor pe diferență (CfD) pentru promovarea producției de energie electrică din surse regenerabile (cel puțin 2 000 MW de capacitate instalată suplimentară), în conformitate cu Orientările tehnice privind aplicarea principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” (2021/C58/01).
119	Reforma 1. Reforma pieței de energie electrică, prin înlocuirea cărbunelui din mixul energetic și susținerea unui cadru legislativ și de reglementare stimulativ pentru investițiile private în producția de electricitate din surse regenerabile	Țintă	Scoaterea din operare a capacității de producție a energiei electrice pe bază de lignit		Megawatt (MW)	2 355	3 780	T4	2025	O capacitate totală instalată de producție de energie electrică pe bază de cărbune și lignit de 3 780 MW a fost dezafectată și înlocuită parțial cu o producție de energie electrică pe bază de gaz, flexibilă, eficientă și rezistentă în timp, sau cu o producție combinată de energie electrică și energie termică pe gaz, care permite utilizarea gazelor regenerabile și cu emisii scăzute de dioxid de carbon de 1 300 MW.
120	Reforma 1. Reforma pieței de energie electrică, prin înlocuirea cărbunelui din mixul energetic și susținerea unui cadru legislativ și de reglementare stimulativ pentru investițiile private în producția de electricitate din surse regenerabile	Țintă	Capacitate suplimentară de energie din surse regenerabile dată în folosință		Megawatt (MW)	4 408	7 408	T2	2026	O capacitate suplimentară de energie din surse regenerabile (eoliană și solară) de cel puțin 3 000 MW comparativ cu capacitatea instalată existentă (eoliană și solară) a fost dată în exploatare și conectată la rețea.
121	Reforma 2. Îmbunătățirea guvernanței corporative a întreprinderilor de stat din sectorul energetic	Jalon	Îmbunătățirea guvernanței corporative a companiilor de stat din sectorul energetic	Finalizarea selecției și numirii consiliilor de administrație				T4	2022	Selecția și numirea membrilor consiliilor de administrație și/sau de supraveghere ale tuturor întreprinderilor naționale de stat aflate în subordinea Ministerului Energiei (de exemplu, Hidroelectrica, Romgaz, Nuclearelectrica) pe baza unei proceduri transparente și competitive pentru un mandat de 4 ani, sistemul de remunerare fiind bazat pe obiective cantitative și calitative legate de performanța financiară (cum ar fi veniturile și rentabilitatea, implicarea bugetului de stat) și de performanța serviciilor (de exemplu, pe baza unui sondaj reprezentativ privind satisfacția clienților realizat de un organism independent).
122	Reforma 2. Îmbunătățirea guvernanței corporative a întreprinderilor de stat din sectorul energetic	Jalon	Finalizarea listării unui pachet de până 15 % din acțiunile Hidroelectrica	Finalizarea ofertei publice inițiale				T2	2023	În urma publicării prospectului de listare, un pachet de acțiuni de până la 15 % din Hidroelectrica va fi tranzacționat pe bursă după o ofertă publică inițială.
123	Reforma 3. Bugetarea verde	Jalon	Finalizarea și aplicarea unei metodologii de planificare bugetară verde	Elaborarea și începerea aplicării unei metodologii de planificare bugetară verde				T3	2023	Ministerul Finanțelor va finaliza și aplica o metodologie de evaluare a impactului liniilor bugetare individuale asupra obiectivelor de mediu, în conformitate cu taxonomia UE pentru activitățile durabile și cu Orientările tehnice privind aplicarea principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” (2021/C58/01). Metodologia se va adopta, publica și aplica și va permite monitorizarea cheltuielilor bugetare verzi și evaluarea impactului politicii fiscale asupra mediului și climei.
124	Investiția 1. Noi capacități de producție de energie electrică din surse regenerabile	Jalon	Lansarea unei proceduri de ofertare pentru proiecte de producție de energie din surse regenerabile (energie eoliană și solară)	Publicarea caietului de sarcini				T1	2022	Procedura de ofertare pentru selecția proiectelor de producție de energie din surse regenerabile (energie eoliană și solară) este publicată. Criteriile de selecție vor asigura conformitatea cu Orientările tehnice privind aplicarea principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” (2021/C58/01). Măsura va fi deschisă atât IMM-urilor, cât și marilor investitori.
125	Investiția 1. Noi capacități de producție de energie electrică din surse regenerabile	Țintă	Capacitate suplimentară instalată din energie din surse regenerabile (energie eoliană și solară)		Megawatt (MW)	0	950	T2	2024	O capacitate de 950 MW de energie din surse regenerabile (energie eoliană și solară) - sau volumul maxim compatibil cu licitația organizată în condiții concurențiale - este dată în funcțiune și conectată la rețea, în conformitate cu condițiile aferente jalonului 124.

F.3. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru împrumut

Reforma 4. Dezvoltarea unui cadru legislativ și de reglementare favorabil tehnologiilor viitorului, în special hidrogen și soluții de stocare

Obiectivul reformei este de a modifica cadrul legislativ și de reglementare existent pentru a introduce măsuri de sprijinire și facilitare a utilizării hidrogenului din surse regenerabile, cu accent pe sectorul transporturilor și energiei (gaze și energie electrică). În special, reforma va elabora o Strategie națională dedicată hidrogenului și un plan de acțiune al strategiei, stabilind calendarul pentru punerea în aplicare a măsurilor din strategie. Reforma va elimina toate obstacolele legislative și administrative din calea dezvoltării tehnologiei hidrogenului din surse regenerabile și va contribui la realizarea viitoarelor obiective naționale și europene privind producția, stocarea, transportul și utilizarea hidrogenului din surse regenerabile până în 2030.

Prin intermediul unor acte de reglementare, aparatele pregătite pentru hidrogen (cum ar fi centralele de apartament) și echipamentele vor fi obligatorii începând cu 1 ianuarie 2026 pentru toate instalațiile noi.

În conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din Regulamentul privind redresarea și reziliența, România a solicitat sprijin tehnic din instrumentul de asistență tehnică pentru elaborarea Strategiei naționale dedicate hidrogenului, inclusiv pentru definirea unui set de politici de orientare, coordonare și mobilizare a investițiilor publice și private în domeniile producției, depozitării, transportului și consumului/utilizării hidrogenului (gazelor din surse regenerabile), inclusiv pentru revizuirea cadrului legislativ necesar pentru stimularea acestui domeniu. Modificările aduse cadrului legislativ și de reglementare pe baza Strategiei naționale dedicate hidrogenului și a planului de acțiune aferent vor fi finalizate până la 31 martie 2023.

Reforma 5. Reducerea intensității energetice a economiei prin dezvoltarea unui mecanism sustenabil de stimulare a eficienței energetice în industrie

Obiectivul reformei este de a facilita investițiile în eficiența energetică în industrie și de a spori reziliența sectorului industrial.

Reforma: i) va elimina obstacolele din calea contractelor de performanță energetică; ii) va introduce supravegherea pieței în ceea ce privește eficiența energetică pentru a asigura conformitatea produselor cu standardele de proiectare ecologică, iii) va îmbunătăți cunoașterea de către IMM-uri a măsurilor, programelor și beneficiilor în materie de eficiență energetică; iv) va crea un sistem de monitorizare pentru implementarea recomandărilor formulate în urma auditurilor energetice în sectoarele ETS; v) va introduce noi standarde pentru instrumentele financiare verzi.

Implementarea reformei se va finaliza până la 31 decembrie 2022.

Reforma 6. Creșterea competitivității și decarbonizarea sectorului de încălzire - răcire

Obiectivul reformei este de a contribui la decarbonizarea sectorului încălzirii și răcirii.

Reforma: i) va clarifica cadrul responsabilităților, stabilind responsabilitățile care le revin autorităților centrale și cele care le revin autorităților locale pentru gestionarea sectorului încălzirii și răcirii și va extinde aplicarea Legii privind guvernanța corporativă la furnizorii de încălzire centralizată; ii) va asigura durabilitatea și trasabilitatea biomasei pentru a preveni orice impact negativ al utilizării bioenergiei asupra biodiversității și pădurilor și pentru a diversifica mixul energetic pentru încălzire și răcire, utilizând alte materii prime decât biomasa forestieră; iii) le va permite blocurilor de apartamente și asociațiilor de locatari aferente să producă și să vândă excesul de energie solară și, eventual, eoliană în forme mai flexibile, prin crearea unor scheme de contorizare netă, simplificarea procedurilor de racordare și introducerea de stimulente.

Implementarea reformei se va finaliza până la 31 decembrie 2023.

Investiția 2: Infrastructura de distribuție a gazelor din surse regenerabile (utilizând gazele naturale în combinație cu hidrogenul verde ca măsură tranzitorie), precum și capacitățile de producție a hidrogenului verde și/sau utilizarea acestuia pentru stocarea energiei electrice

Obiectivul acestei investiții este de a contribui la utilizarea hidrogenului verde în conformitate cu Strategia UE privind hidrogenul.

Investiția prevede două subinvestiții: construirea unei rețele de distribuție a gazelor care să permită transportul hidrogenului verde în regiunea Oltenia și instalarea de electrolizoare pentru producerea hidrogenului verde.

Obiectivul primei subinvestiții este de a construi cel puțin 1 870 km de rețea pentru distribuția hidrogenului verde în regiunea Oltenia.

Se preconizează că această măsură nu prejudiciază în mod semnificativ obiectivele de mediu în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurii și de etapele de atenuare prevăzute în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01). În special, rețeaua de distribuție va trebui să transporte cel puțin 20 % hidrogen din surse regenerabile (în volum) până la 30 iunie 2026, când va fi dată în funcțiune, și 100 % hidrogen din surse regenerabile și/sau alte gaze din surse regenerabile în 2030. Pentru a i se atribui contractul, operatorul va trebui să demonstreze că caracteristicile tehnice ale infrastructurii permit transportul gazelor din surse regenerabile, inclusiv al hidrogenului verde. Operatorul va indica, de asemenea, sursa de aprovizionare cu volumele necesare de hidrogen verde în combinație cu gaze naturale pentru a atinge mixul minim de 20 % la momentul punerii în funcțiune. În plus, sistemele și componentele digitale care integrează TIC, sistemele de control și tehnologiile pe bază de senzori vor fi parte integrantă a măsurii pentru a permite monitorizarea, contorizarea, controlul calității și gestionarea interactivă și inteligentă a producției, transportului, distribuției și consumului de hidrogen în cadrul rețelei. Pentru a se asigura utilizarea în condiții de siguranță a rețelei cu mixul minim de 20 % hidrogen, modificările legislative prevăzute în reforma 2 vor asigura faptul că la această rețea vor fi conectate numai aparatele și echipamentele pregătite pentru hidrogen (hydrogen-ready).

Obiectivul celei de a doua subinvestiții este instalarea unor capacități de producție de hidrogen verde de cel puțin 100 MW în electrolizoare, care să producă cel puțin 10 000 de tone de hidrogen din surse regenerabile până la 31 decembrie 2025.

Investiția 3: Dezvoltarea unei producții combinate de energie termică și energie electrică (CHP) pe gaz flexibile și de înaltă eficiență în sectorul încălzirii centralizate, în vederea atingerii unei decarbonizări adânci

Obiectivul investiției este de a contribui la abordarea provocărilor cu care se confruntă România în tranziția de la sursele de energie pe bază de cărbune și lignit. În special, investiția va asigura furnizarea de energie termică consumatorilor în contextul eliminării treptate a producției de energie electrică și termică pe bază de cărbune.

Investiția va duce la instalarea unei capacități de producție combinată de energie termică și energie electrică pe gaz adaptate exigențelor viitorului, flexibile și de înaltă eficiență, care să permită utilizarea gazelor din surse regenerabile și cu emisii scăzute de carbon, de cel puțin 300 MW.

-Reforma 2 din cadrul componentei 6, combinată cu investiția 2 din cadrul componentei 6 includ planuri credibile de sporire a utilizării gazelor din surse regenerabile și cu emisii scăzute de dioxid de carbon prin adoptarea și punerea în aplicare a unei strategii și a unui plan de acțiune naționale privind hidrogenul și prin instalarea de capacități de producție a hidrogenului din surse regenerabile; și

-Reforma 1 din cadrul componentei 6 va duce la închiderea instalațiilor de producere a energiei electrice și a energiei termice pe bază de cărbune și lignit, care generează emisii de carbon semnificativ mai mari decât instalațiile de producere combinată de energie termică și energie electrică pe gaz de înaltă eficiență; Închiderea unei cantități cumulate de 3 780 MW de capacitate pe bază de cărbune/lignit va avea loc până la 31 decembrie 2025, această capacitate fiind semnificativ mai mare decât capacitatea combinată de energie termică și energie electrică pe gaz de 300 MW care urmează să fie instalată în cadrul acestei investiții și decât capacitatea pe bază de gaz de 1 300 MW care urmează să fie instalată ca înlocuitor; și

-Reforma 1 din cadrul componentei 6 va duce la instalarea unei capacități suplimentare de energie din surse regenerabile de cel puțin 3 000 MW până în 2026, ceea ce arată că România are o traiectorie credibilă în ceea ce privește creșterea ponderii energiei din surse regenerabile în vederea atingerii obiectivului pentru 2030 privind sursele regenerabile de energie stabilit în Planul său național pentru energie și climă. Întrucât România intenționează să își stabilească un obiectiv mai ambițios, va fi organizată o a doua rundă de licitații pentru atribuirea contractelor pe diferență pentru energia din surse regenerabile până la 30 iunie 2025, pentru a demonstra o traiectorie credibilă în ceea ce privește creșterea ponderii energiei din surse regenerabile în vederea atingerii obiectivului mai ambițios; și

-Reforma 1 din cadrul componentei 6 include reforme și investiții concrete pentru sporirea ponderii energiei din surse regenerabile, cum ar fi implementarea contractelor pe diferență (CfD), introducerea contractelor de achiziție de energie electrică din surse regenerabile, simplificarea procedurilor de acordare de licențe și autorizații pentru investițiile în energie din surse regenerabile, termene de răspuns scurte și obligatorii pentru autoritățile administrative și proceduri de responsabilizare pentru întârzierile nejustificate, reducerea documentației și a procedurilor necesare, precum și introducerea unui nou cadru specific pentru centralele de producției a energiei din surse regenerabile offshore.

În plus, Programul Național de Control al Poluării Atmosferice (PNCPA), care ar fi trebuit să fie prezentat Comisiei până în luna aprilie 2019, ca cerință legală a UE în temeiul Directivei (UE) 2016/2284, va fi aprobat până la 30 iunie 2022 (a se vedea nota de subsol 1 de mai sus).

Implementarea investiției se va finaliza până la 30 iunie 2026.

Investiția 4. Lanț industrial de producție și/sau asamblare și/sau reciclare a bateriilor, a celulelor și panourilor fotovoltaice (inclusiv echipamente auxiliare) și noi capacități de stocare a energiei electrice

Obiectivul investiției este de a spori flexibilitatea rețelei de energie electrică și de a contribui la integrarea unor capacități suplimentare de generare a energiei din surse regenerabile.

Investiția prevede trei subinvestiții:

-Prima subinvestiție, în lanțul valoric al bateriilor (fabricare, asamblare și reciclare), va duce la atingerea unei capacități anuale totale de fabricare și asamblare a bateriilor de cel puțin 2 GW până la 31 decembrie 2025, în urma unei cereri de proiecte cu criterii de selecție care să asigure conformitatea cu Orientările tehnice privind aplicarea principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” (2021/C58/01). Aceste criterii vor exclude de la sprijinul acordat în cadrul acestei măsuri în special activitățile legate de depozite de deșeuri, incineratoare 2 și instalații de tratare mecano-biologică a deșeurilor 3 , precum și activitățile legate de extracția materiilor prime.

-A doua subinvestiție, în lanțul valoric al celulelor și panourilor fotovoltaice (fabricare, asamblare și reciclare), va duce la atingerea unei capacități anuale totale de cel puțin 200 MW de celule și panouri fotovoltaice până la 31 decembrie 2025, în urma unei cereri de proiecte cu criterii de selecție care să asigure conformitatea cu Orientările tehnice privind aplicarea principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” (2021/C58/01). Aceste criterii vor exclude de la sprijinul acordat în cadrul acestei măsuri în special activitățile legate de depozite de deșeuri, incineratoare 4 și instalații de tratare mecanobiologică a deșeurilor 5 , precum și activitățile legate de extracția materiilor prime.

-Obiectivul celei de a treia subinvestiții este de a instala o capacitate totală de stocare a energiei electrice de cel puțin 240 MW (sau 480 MWh) până la 31 decembrie 2025, în urma unei cereri de proiecte cu criterii de selecție care să asigure conformitatea cu Orientările tehnice privind aplicarea principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” (2021/C58/01).

Implementarea investiției se va finaliza până la 31 decembrie 2025.

Investiția 5. Asigurarea eficienței energetice în sectorul industrial

Obiectivul investiției este de a spori eficiența energetică a industriei, ca de exemplu prin reducerea consumului de energie, dezvoltarea de sisteme de digitalizare a contorizării consumului de energie și sporirea consumului din producția proprie de energie și energie termică.

Investiția va duce la o reducere de cel puțin 30 % a emisiilor directe și indirecte de GES în comparație cu emisiile ex ante pentru cel puțin 50 de proiecte, reducerea urmând să fie monitorizată prin intermediul unei platforme informatice pentru centralizarea și analiza consumului național de energie.

Pentru a se asigura conformitatea măsurii cu Orientările tehnice privind aplicarea principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” (2021/C58/01), criteriile de eligibilitate prevăzute în caietul de sarcini pentru viitoarele cereri de proiecte vor exclude următoarea listă de activități: (i) activitățile legate de combustibili fosili, inclusiv utilizarea în aval 6 ; (ii) activitățile din cadrul sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) cu emisii preconizate de gaze cu efect de seră care nu sunt mai mici decât valorile de referință relevante 7 ; (iii) activitățile legate de depozite de deșeuri, incineratoare 8 și instalații de tratare mecanobiologică a deșeurilor 9 ; și (iv) activitățile în cadrul cărora eliminarea pe termen lung a deșeurilor poate dăuna mediului. În plus, mandatul va impune condiția ca numai activitățile care respectă legislația UE și legislația națională relevantă în materie de mediu să poată fi selectate.

Implementarea investiției se va finaliza până la 31 decembrie 2025.

F.4. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile împrumutului

Număr secvențial	Măsură conexă (reformă sau investiție)	Jalon/ Țintă	Denumire	Indicatori calitativi (pentru jaloane)	Indicatori cantitativi (pentru ținte)			Calendar orientativ pentru atingerea jaloanelor/ țintelor		Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte
					Unitate de măsură	Valoare de referință	Obiectiv	Trimestru	An
126	Reforma 4. Dezvoltarea unui cadru legislativ și de reglementare favorabil tehnologiilor viitorului, în special hidrogen și soluții de stocare	Jalon	Intrarea în vigoare a modificărilor aduse cadrului legislativ, implementarea Strategiei naționale privind hidrogenul	Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a modificărilor aduse cadrului legislativ				T1	2023	Intrarea în vigoare a modificărilor aduse cadrului de reglementare pe baza Strategiei naționale dedicate hidrogenului și a planului de acțiune aferent Modificările vor elimina orice obstacol legislativ și administrativ din calea dezvoltării tehnologiei hidrogenului din surse regenerabile și vor pune în aplicare măsurile necesare pentru dezvoltarea întregului lanț valoric al hidrogenului din surse regenerabile, inclusiv utilizarea obligatorie de către utilizatorii finali a aparatelor și echipamentelor pregătite pentru hidrogen până la 1 ianuarie 2026.
127	Reforma 5. Reducerea intensității energetice a economiei prin dezvoltarea unui mecanism sustenabil de stimulare a eficienței energetice în industrie	Jalon	Intrarea în vigoare a cadrului legislativ care introduce măsuri de facilitare a investițiilor în eficiența energetică în industrie	Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a actului normativ				T4	2022	Intrarea în vigoare a cadrului legislativ care introduce măsuri de facilitare a investițiilor în eficiența energetică în industrie Reforma: i) va elimina obstacolele din calea contractelor de performanță energetică; ii) va introduce supravegherea pieței și aplicarea standardelor privind eficiența energetică pentru a asigura conformitatea produselor cu standardele de proiectare ecologică; iii) va îmbunătăți cunoașterea de către IMM-uri a aspectelor legate de eficiența energetică; iv) va crea un sistem de monitorizare pentru implementarea recomandărilor formulate în urma auditurilor energetice în sectoarele ETS; v) va introduce noi standarde pentru instrumentele financiare verzi.
128	Reforma 6. Creșterea competitivității și decarbonizarea sectorului de încălzire - răcire	Jalon	Intrarea în vigoare a cadrului legislativ care introduce măsuri de decarbonizare a sectorului încălzirii și răcirii	Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a actului normativ				T4	2023	Intrarea în vigoare a cadrului legislativ care introduce măsuri de decarbonizare a sectorului de încălzire și răcire Reforma: i) va clarifica cadrul responsabilităților, stabilind responsabilitățile care le revin autorităților centrale și cele care le revin autorităților locale pentru gestionarea sectorului încălzirii și răcirii și va extinde aplicarea Legii privind guvernanța corporativă la furnizorii de încălzire centralizată; ii) va include o revizuire a cadrului pentru a asigura sustenabilitatea și trasabilitatea biomasei, în vederea prevenirii oricărui impact negativ al utilizării bioenergiei asupra biodiversității și pădurilor; iii) va diversifica mixul energetic în sectorul încălzirii și răcirii, reducând componenta de biomasă forestieră; iv) va spori rolul prosumatorilor în producția de energie din surse regenerabile, inclusiv compensațiile cantitative.
129	Investiția 2. Infrastructura de distribuție a gazelor din surse regenerabile (utilizând gazele naturale în combinație cu hidrogenul verde ca măsură tranzitorie), precum și capacitățile de producție a hidrogenului verde și/sau utilizarea acestuia pentru stocarea energiei electrice	Jalon	Semnarea contractelor pentru construirea unei capacități de electrolizoare noi de cel puțin 100 MW	Semnarea contractelor				T2	2022	Semnarea contractelor pentru construirea de electrolizoare noi de cel puțin 100 MW, cu un volum generat preconizat de cel puțin 10 000 de tone de hidrogen din surse regenerabile.
130	Investiția 2. Infrastructura de distribuție a gazelor din surse regenerabile (utilizând gazele naturale în combinație cu hidrogenul verde ca măsură tranzitorie), precum și capacitățile de producție a hidrogenului verde și/sau utilizarea acestuia pentru stocarea energiei electrice	Jalon	Semnarea contractului pentru construirea unei rețele de distribuție pregătite pentru hidrogen în regiunea Oltenia.	Semnarea contractelor				T4	2023	Semnarea contractului pentru construirea unei rețele de distribuție pregătite pentru hidrogen în regiunea Oltenia. Criteriile de selecție vor asigura respectarea Orientărilor tehnice privind aplicarea principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” (2021/C58/01), mai ales condițiile prevăzute în anexa III. În special, operatorul va trebui să demonstreze că caracteristicile tehnice ale infrastructurii permit transportul gazelor din surse regenerabile. Operatorul va indica, de asemenea, sursa de aprovizionare cu volumele necesare de hidrogen verde în combinație cu gaze naturale pentru a atinge mixul minim de 20 % la momentul punerii în funcțiune.
131	Investiția 2. Infrastructura de distribuție a gazelor din surse regenerabile (utilizând gazele naturale în combinație cu hidrogenul verde ca măsură tranzitorie), precum și capacitățile de producție a hidrogenului verde și/sau utilizarea acestuia pentru stocarea energiei electrice	Țintă	Producția de hidrogen verde		Megawatt (MW)	0	100	T4	2025	Darea în funcțiune a unei capacități de electrolizoare de cel puțin 100 MW, cu un volum generat preconizat de cel puțin 10 000 de tone de hidrogen din surse regenerabile.
132	Investiția 2. Infrastructura de distribuție a gazelor din surse regenerabile (utilizând gazele naturale în combinație cu hidrogenul verde ca măsură tranzitorie), precum și capacitățile de producție a hidrogenului verde și/sau utilizarea acestuia pentru stocarea energiei electrice	Țintă	Rețea de distribuție pregătită pentru hidrogen, finalizată și în funcțiune în regiunea Oltenia		kilometri (km)	0	1870	T2	2026	Rețeaua de distribuție pregătită pentru hidrogen din regiunea Oltenia trebuie să fie finalizată și pusă în funcțiune și să transporte cel puțin 20 % hidrogen din surse regenerabile. Pentru a asigura respectarea Orientărilor tehnice privind aplicarea principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” (2021/C58/01), rețeaua va trebui să transporte 100 % hidrogen regenerabil până în 2030.
133	Investiția 3. Dezvoltarea unei producții combinate de energie termică și energie electrică (CHP) pe gaz flexibile și de înaltă eficiență în sectorul încălzirii centralizate, în vederea atingerii unei decarbonizări adânci	Jalon	Semnarea contractelor pentru proiecte de cogenerare de înaltă eficiență pe gaz și încălzire centralizată	Semnarea contractelor				T2	2022	Semnarea contractelor pentru construirea sau modernizarea cogenerării de gaze de înaltă eficiență în termoficare, conform definiției din Directiva 2010/31/UE. Criteriile de selecție vor asigura respectarea Orientărilor tehnice privind aplicarea principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” (2021/C58/01), mai ales condițiile prevăzute în anexa III. Investițiile vor înlocui cel puțin aceeași capacitate a instalațiilor de producere a energiei electrice și/sau a energiei termice (ca de exemplu pe bază de cărbune, lignit sau petrol) care generează emisii de carbon semnificativ mai mari, ceea ce va duce la o scădere a emisiilor de GES.
134	Investiția 3. Dezvoltarea unei producții combinate de energie termică și energie electrică (CHP) pe gaz flexibile și de înaltă eficiență în sectorul încălzirii centralizate, în vederea atingerii unei decarbonizări adânci	Țintă	Centrale de cogenerare de înaltă eficiență și încălzire centralizată		Megawatt (MW)	0	300	T2	2026	Darea în funcțiune a producției combinate de energie termică și electrică de înaltă eficiență în sectorul încălzirii centralizate, în conformitate cu Orientările tehnice privind aplicarea principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” (2021/C58/01), în special cu condițiile stabilite în anexa III, în conformitate cu jalonul 133.
135	Investiția 4. Lanț industrial de producție și/sau reciclare a bateriilor, a celulelor și panourilor fotovoltaice (inclusiv echipamente auxiliare) și noi capacități de stocare a energiei electrice	Jalon	Semnarea contractelor pentru investițiile în lanțul de producție a bateriilor	Semnarea contractelor				T3	2022	Semnarea contractelor pentru investițiile în lanțul valoric al bateriilor și în celulele și panourile fotovoltaice (producție – asamblare – reciclare). Criteriile de selecție vor asigura respectarea Orientărilor tehnice privind aplicarea principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” (2021/C58/01), în special prin utilizarea excluderilor în domeniul gestionării deșeurilor și al extracției materiilor prime.
136	Investiția 4. Lanț industrial de producție și/sau reciclare a bateriilor, a celulelor și panourilor fotovoltaice (inclusiv echipamente auxiliare) și noi capacități de stocare a energiei electrice	Jalon	Semnarea contractelor în cadrul schemei de sprijin pentru stocarea cu baterii	Semnarea contractelor				T3	2022	Semnarea contractelor pentru dezvoltarea unei capacități de stocare a bateriilor de cel puțin 240 MW Criteriile de selecție vor asigura respectarea Orientărilor tehnice privind aplicarea principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” (2021/C58/01), în special prin utilizarea excluderilor în domeniul gestionării deșeurilor și al extracției materiilor prime.
137	Investiția 4. Lanț industrial de producție și/sau reciclare a bateriilor, a celulelor și panourilor fotovoltaice (inclusiv echipamente auxiliare) și noi capacități de stocare a energiei electrice	Țintă	S-au dat în folosință instalații de producție și/sau de asamblare și/sau de reciclare a bateriilor		Gigawatt (GW)	0	2	T4	2025	Darea în funcțiune a unor capacități de fabricare și de asamblare a bateriilor cu o capacitate totală de cel puțin 2 GW pe an.
138	Investiția 4. Lanț industrial de producție și/sau reciclare a bateriilor, a celulelor și panourilor fotovoltaice (inclusiv echipamente auxiliare) și noi capacități de stocare a energiei electrice	Țintă	S-a dat în folosință capacitatea de producție a celulelor și panourilor fotovoltaice		Megawatt (MW)	0	200	T4	2025	Darea în funcțiune a producției de celule și panouri fotovoltaice cu o capacitate totală de cel puțin 200 MW pe an.
139	Investiția 4. Lanț industrial de producție și/sau reciclare a bateriilor, a celulelor și panourilor fotovoltaice (inclusiv echipamente auxiliare) și noi capacități de stocare a energiei electrice	Țintă	Capacitatea de stocare a energiei electrice este instalată		Megawatt (MW)	0	240	T4	2025	Darea în funcțiune a unei capacități de stocare a energiei electrice de cel puțin 240 MW, în conformitate cu condițiile aferente principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” prevăzute în Orientările tehnice privind aplicarea principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” (2021/C58/01) și cu condițiile prevăzute în jalonul 136.
140	Investiția 5. Asigurarea eficienței energetice în sectorul industrial	Jalon	Lansarea unei proceduri de ofertare pentru investiții în eficiența energetică în industrie	Publicarea caietului de sarcini				T2	2022	Lansarea cererii de propuneri pentru selectarea proiectelor de eficiență energetică în industrie. Criteriile de selecție vor impune următoarele: - obținerea unei reduceri de cel puțin 30 % a emisiilor indirecte și directe de GES în comparație cu emisiile ex ante, care să fie monitorizată prin intermediul unei platforme informatice pentru centralizarea și analiza consumului național de energie; - respectarea Orientărilor tehnice privind aplicarea principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” (2021/C58/01) prin utilizarea unei liste de excludere și a cerinței de conformitate cu legislația UE și națională relevantă în materie de mediu.
141	Investiția 5. Asigurarea eficienței energetice în sectorul industrial	Țintă	Proiectul privind eficiența energetică este finalizat		Număr	0	50	T4	2025	Finalizarea a cel puțin 50 de proiecte de eficiență energetică în industrie, prin care să se obțină o reducere cu cel puțin 30 % a emisiilor indirecte și directe de GES în comparație cu emisiile ex ante, reducere care urmează să fie monitorizată prin intermediul unei platforme informatice pentru centralizarea și analiza consumului național de energie, în conformitate cu condițiile aferente Orientărilor tehnice privind aplicarea principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” (2021/C58/01), astfel cum se prevede în jalonul 140.

G.COMPONENTA 7: TRANSFORMAREA DIGITALĂ

Această componentă a Planului de redresare și reziliență abordează provocările în materie de digitalizare legate de administrația publică, cum ar fi fragmentarea, interoperabilitatea ca obstacol major în dezvoltarea serviciilor digitale axate pe utilizatorul final, barierele birocratice în calea obținerii autorizațiilor de construcție necesare pentru construirea de rețele, competențele digitale de bază și avansate reduse, expunerea la riscuri cibernetice. În acest context, obiectivul componentei este de a aborda toate aceste provocări și de a realiza o infrastructură digitală coerentă și integrată în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor, furnizând, în același timp, instrumentele necesare (cum ar fi conectivitatea, dezvoltarea competențelor sau securitatea cibernetică) pentru tranziția către o economie și o societate digitalizate. În special, componenta include reformele necesare pentru instituirea cloud-ului guvernamental și pentru asigurarea interoperabilității, îmbunătățirea conectivității, consolidarea protecției și a securității cibernetice a entităților publice și private, precum și sporirea competențelor digitale în sectorul public. Investițiile care stau la baza reformelor includ dezvoltarea cloud-ului guvernamental, digitalizarea sănătății, a sistemului judiciar, a mediului, a ocupării forței de muncă și a protecției sociale, a achizițiilor publice, a organizațiilor neguvernamentale, conectivitatea în zonele albe, asigurarea securității cibernetice pentru diferite structuri și îmbunătățirea atât a competențelor funcționarilor publici, cât și cele ale populației în general. O investiție esențială se referă la introducerea cărții de identitate electronice pentru cetățenii români.

Componenta cuprinde 4 reforme și 19 investiții.

Aceste investiții și reforme vor contribui la punerea în aplicare a recomandărilor specifice adresate României în ultimii doi ani de a „îmbunătăți competențele, inclusiv pe cele digitale” (recomandarea specifică 3, 2019), de a „consolida competențele și învățarea digitală” și de a „direcționa cu prioritate investițiile către tranziția ecologică și digitală, […], infrastructura de servicii digitale” (recomandările specifice 2 și 3, 2020).

G.1. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru care se prevede acordarea sprijinului financiar nerambursabil

Reforma 1. Dezvoltarea unui cadru unitar pentru definirea arhitecturii unui sistem de tip cloud guvernamental

Obiectivul acestei reforme este de a moderniza administrația publică prin adoptarea de tehnologii avansate și prin axarea pe nevoile cetățenilor și ale întreprinderilor, asigurând, în același timp, condițiile prealabile pentru elaborarea de politici bazate pe date și sporind interoperabilitatea tehnologiilor digitale existente. În plus, reforma va sprijini dezvoltarea unei arhitecturi integrate a serviciilor digitale publice.

Punerea în aplicare a acestei reforme va consta în două linii de acțiune. În primul rând, se preconizează că intrarea în vigoare a Legii privind interoperabilitatea sistemelor informatice va detalia setul uniform de standarde și norme pe care entitățile publice le vor aplica pentru dezvoltarea aplicațiilor într-un mediu sigur și durabil, aliniindu-se, în același timp, la Cadrul european de interoperabilitate. În al doilea rând, se preconizează că intrarea în vigoare a Legii privind cloud-ul guvernamental va stabili responsabilitățile și sarcinile legate de proiectarea, implementarea, dezvoltarea și gestionarea infrastructurii, tehnologiilor și serviciilor de cloud. Se va asigura securitatea cibernetică atât pentru protecția externă, cât și pentru cea internă a cloudului, aplicând soluțiile cele mai avansate și mai eficiente din punct de vedere economic disponibile în materie de securitate cibernetică.

Se preconizează înființarea unui grup operativ temporar format din specialiști pentru monitorizarea și punerea în aplicare a tuturor măsurilor legate de domeniul digital din Planul de redresare și reziliență al României.

Implementarea reformei se va finaliza până la 30 iunie 2022.

Reforma 2. Tranziția către atingerea obiectivelor de conectivitate UE 2025 și stimularea investițiilor private pentru dezvoltarea rețelelor de foarte mare capacitate

Obiectivul acestei reforme este de a accelera introducerea la nivel național a rețelelor 5G, în conformitate cu reglementările în materie de securitate, și de a oferi acoperire în bandă largă zonelor albe (localități rurale mici, localități izolate, zone locuite defavorizate), abordând decalajul digital rural - urban, reducând sarcina administrativă și raționalizând procedurile și taxele și creând premisele pentru un acces egal la serviciile digitale și accesul la internet.

Reforma va include mai multe acțiuni:

-Punerea în aplicare a foii de parcurs a României prin aplicarea setului de instrumente privind conectivitatea 10 . Se preconizează că România va pune în aplicare 12 dintre cele 39 de recomandări incluse în setul de instrumente de la nivelul UE.

-Intrarea în vigoare a Legii privind securitatea rețelelor 5G. care va prevedea faptul că furnizorii de comunicații vor putea utiliza în rețelele 5G numai tehnologii, echipamente și programe software de la producători autorizați în prealabil printr-o decizie a primului ministru, pe baza avizului Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Fiecare producător de echipamente și programe software 5G va trebui să facă o solicitare pentru obținerea acestei autorizări, solicitare care va fi depusă la ministerul cu atribuții în domeniul comunicațiilor.

-(Licitația pentru) acordarea așa-numitelor „licențe 5G” (și anume, în benzile de 700 MHz, 1 500 MHz și 3,4-3,8 GHz). Sunt avute în vedere licențe pe termen lung în conformitate cu criteriile Codului european al comunicațiilor electronice, pentru a stimula în mod eficient tehnologia 5G, pentru a promova concurența și drepturile utilizatorilor finali.

Implementarea reformei se va finaliza până la 30 septembrie 2023.

Reforma 3. Asigurarea securității cibernetice a entităților publice și private care dețin infrastructuri cu valențe critice

Obiectivul acestei reforme este de a continua procesul de consolidare a rezilienței entităților publice și private care dețin infrastructură critică împotriva riscurilor cibernetice.

Punerea în aplicare a acestei reforme va stabili cadrul juridic și instituțional pentru organizarea și desfășurarea de activități în domeniul securității cibernetice și al apărării cibernetice, al mecanismelor de cooperare și al responsabilităților instituțiilor în aceste domenii, prin finalizarea și intrarea în vigoare a Legii privind apărarea și securitatea cibernetică. În plus, Centrul Național Cyberint coordonează pregătirea Strategiei naționale de securitate cibernetică 2021-2026, care include dispoziții privind evaluările și actualizările periodice ale cadrului instituțional și de reglementare în materie de securitate cibernetică, cu scopul de a consolida parteneriatul dintre sectorul public, cel privat și mediul academic în vederea creșterii rezilienței cibernetice a societății în ansamblu, dezvoltării capacității de reacție la atacurile cibernetice și rezilienței sistemelor, rețelelor și serviciilor și consolidării rolului României în arhitectura securității cibernetice de la nivel internațional.

Implementarea reformei se va finaliza până la 31 decembrie 2022.

Reforma 4. Creșterea competențelor digitale pentru exercitarea funcției publice și educație digitală pe parcursul vieții pentru cetățeni

Obiectivul acestei reforme este de a sprijini digitalizarea economiei și tranziția către industria 4.0 și de a alinia piața forței de muncă la cele mai recente evoluții din acest sector.

Reforma va fi pusă în aplicare prin intrarea în vigoare a modificărilor aduse Codului clasificărilor ocupațiilor, inclusiv a definiției noilor ocupații digitale, echivalente cu cele din alte țări ale UE. Se va efectua o analiză, precum și consultări cu universitățile și cu alte părți interesate relevante.

Implementarea reformei se va finaliza până la 30 septembrie 2022.

Investiția 1. Implementarea infrastructurii de cloud guvernamental

Obiectivul acestei investiții este de a implementa infrastructura de cloud guvernamental, utilizând tehnologii sigure și eficiente din punct de vedere energetic pentru a asigura caracterul sigur, interoperabil și standard al datelor publice.

Implementarea acestei investiții include: i) construirea de centre de date Tier IV de la momentul conceperii pentru cele două centre principale de date și Tier III de la momentul conceperii pentru cele secundare, ii) furnizarea unei infrastructuri specifice pentru tehnologia informației și comunicațiilor, iii) dezvoltarea și extinderea infrastructurii de sprijin (energie electrică, măsuri de securitate fizică), iv) implementarea unei infrastructuri TIC scalabile și cu disponibilitate ridicată în fiecare centru de date. Centrele de date vor respecta Codul european de conduită privind eficiența energetică a centrelor de date 11 .

Punerea în aplicare a acestei investiții va fi sprijinită printr-o evaluare efectuată de un consultant extern, care se așteaptă să furnizeze opțiunile strategice și tehnologice și pachetul legislativ și de reglementare pentru a stabili realizarea cloud-ului guvernamental, posibilitățile de construcție, livrare, instalare și exploatare a infrastructurilor civile și tehnologice în conformitate cu termenele stabilite în plan, cartografierea aplicațiilor/serviciilor digitale publice oferite în prezent de autoritățile de stat, proiectarea proceselor și a procedurilor puse în aplicare în etapele de producție și/sau de implementare, precum și planul de dezvoltare/migrare la cloud a aplicațiilor cartografiate.

Cel puțin 30 de instituții publice vor fi conectate la cloud-ul guvernamental și îl vor utiliza.

Implementarea investiției se va finaliza până la 31 decembrie 2025.

Investiția 2. Dezvoltarea cloudului și migrarea în cloud

Obiectivul acestei investiții este de a moderniza tehnologiile utilizate în instituțiile publice astfel încât acestea să fie dezvoltate pentru cloud (cloud ready), dezvoltând, în același timp, noi aplicații native pentru migrația în cloud.

Se preconizează că prin punerea în aplicare a acestei investiții un număr minim de aplicații vor fi dezvoltate pentru cloud (cloud ready)/virtualizate pentru a migra în cloud, pe baza analizei care va fi elaborată de consultantul extern pentru a sprijini guvernul în implementarea cloud-ului guvernamental. Se preconizează că cel puțin 30 de aplicații de servicii digitale guvernamentale dezvoltate pentru cloud (cloud ready)vor migra către soluții de tip platformă ca serviciu (PaaS) sau infrastructură ca serviciu (IaaS).

Implementarea investiției se va finaliza până la 30 iunie 2026.

Investiția 3. Realizarea sistemului de eHealth și telemedicină

Obiectivul acestei investiții este de a reduce timpul de lucru al personalului medical, al funcționarilor Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și ai Casei de Asigurări de Sănătate, asigurând în același timp securitatea cibernetică a Platformei informatice a asigurărilor de sănătate (PIAS). Capacitatea instituțiilor sanitare centrale, regionale și locale va fi consolidată suplimentar pentru a gestiona digital datele privind sănătatea, iar adoptarea soluțiilor de telemedicină va fi accelerată.

Investiția vizează, de asemenea, promovarea integrării instituțiilor sanitare prin intermediul infrastructurii digitale, facilitarea accesului la date pentru Ministerul Sănătății și alte părți interesate (cum ar fi direcțiile de sănătate publică), reducerea fragmentării și îmbunătățirea calității datelor privind sănătatea.

Investiția vizează, de asemenea, sporirea accesului zonelor rurale și al zonelor urbane mici și al grupurilor vulnerabile la consultații specializate, reducând în același timp timpul de așteptare prin utilizarea telemedicinei. Sporirea accesului la informații și la educație pentru a preveni sarcinile neplanificate, precum și planificarea familială sunt, de asemenea, vizate de telemedicină.

În etapa de punere în aplicare a acestei investiții vor fi urmate mai multe etape. În primul rând, se va efectua o evaluare a nevoilor pentru PIAS actual, cartografiind infrastructura disponibilă și lacunele existente. În al doilea rând, PIAS va fi transformat, printr-o soluție software, dintr-un sistem modular și fragmentat într-un sistem interoperabil, ușor de utilizat și care are fluxuri de date optimizate, o monitorizare electronică a obiectivelor, activităților și indicatorilor de performanță ai furnizorilor de servicii medicale și noi funcționalități (cum ar fi digitalizarea documentelor medicale). Rolul PIAS nu se va mai limita la Casa Națională de Asigurări de Sănătate, prin dezvoltarea de module suplimentare pentru toate instituțiile implicate în politicile de sănătate de la nivel național pentru registrele modulare de boli și interfața pentru telemedicină și monitorizarea pacienților. Se preconizează că va fi sprijinită comunicarea dintre pacient și medic, precum și dintre medici, punându-se accentul în special pe grupurile sau regiunile vulnerabile. Investiția se va baza pe formare și pe achiziționarea de echipamente. În plus, vor fi dezvoltate noi module și aplicații informatice, precum și noi sisteme digitale de înregistrare și administrare, bazate pe date interoperabile și centralizate. Sistemul de telemedicină va fi conceput de așa manieră încât să le ofere pacienților din zonele rurale și din zonele urbane mici acces la consultații specializate în timp real și asincron.

Implementarea investiției se va finaliza până la 30 septembrie 2025.

Investiția 4. Digitalizarea sistemului judiciar

Obiectivul acestei investiții este de a sprijini pregătirea și tranziția sistemului judiciar din România către un sistem centralizat de management electronic al cauzelor. România dezvoltă deja, utilizând alte fonduri ale UE, sistemul ECRIS (Sistemul electronic de management al cauzelor), iar planul de redresare și reziliență va completa eforturile în acest sens.

Investiția constă în următoarele acțiuni:

-tranziția tehnică de la serverele locale la cele centrale partajate – acest lucru va optimiza gestionarea și utilizarea resurselor tehnice (servere centrale, centre de date, servere de virtualizare);

-modernizarea și finalizarea infrastructurii tehnice pentru munca de la distanță și digitalizarea documentelor, cu scopul de a spori reziliența sistemului judiciar;

-îmbunătățirea capacităților în materie de securitate cibernetică (prin furnizare de echipamente și formare) atât la nivel central, cât și local (în special pentru instanțe, dar și pentru parchete)ș

-punerea în aplicare a unui nou sistem care să permită videoconferințele securizate pentru participarea judecătorilor la activități online la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție;

-sprijinirea finalizării sistemului ECRIS V, care este elementul central al transformării digitale a sistemului judiciar din România. Dezvoltarea sistemului, o parte din achizițiile pentru software-ul aferent și echipamentele auxiliare, precum și formarea utilizatorilor sunt finanțate prin programul operațional „Capacitate administrativă”. În cadrul planului de redresare și reziliență, vor fi finanțate măsuri complementare (cum ar fi: achizițiile pentru o parte din echipamentul de sprijin ca parte a proiectului de virtualizare, care va facilita tranziția de la ECRIS IV la ECRIS V, înființarea centrului de date pentru sistemul judiciar care va găzdui, de asemenea, ECRIS V, achiziționarea de calculatoare și alte echipamente pentru utilizatorii finali).

Această investiție stă la baza Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar 2022-2025, care include măsuri specifice pentru asigurarea interacțiunii digitale dintre justițiabil și orice entitate interesată cu sistemul judiciar, semnătura electronică și sigiliul electronic, disponibilitatea unei comunicări îmbunătățite a datelor pentru dosarul electronic (care reprezintă o opțiune pentru ca justițiabilii să aibă acces electronic la dosarele judiciare), elaborarea unei strategii la nivelul întregului sector judiciar pentru digitalizarea arhivei fizice (jalonul 421).

Implementarea investiției se va finaliza până la 30 iunie 2026.

Investiția 5. Digitalizare în domeniul mediului

Obiectivul acestei investiții este de a implementa un sistem informatic integrat pentru a sprijini dezvoltarea durabilă, a îmbunătăți infrastructura și calitatea mediului, a proteja natura și a conserva biodiversitatea.

Investiția constă în două acțiuni principale:

-dezvoltarea infrastructurii necesare pentru supravegherea, controlul și asigurarea integrității pădurilor și pentru transportul lemnului. Acest sistem va fi implementat în două etape (instalarea și configurarea sistemului informatic și implementarea unor soluții de securitate pentru asigurarea confidențialității, formării și operaționalizării unei platforme pentru investigații și alerte). Sistemul va fi integrat în SUMAL 2.0 (sistemul românesc de urmărire a materialelor lemnoase, aflat în prezent în curs de dezvoltare) și va monitoriza îndeplinirea obligațiile legale legate de recoltarea lemnului, regenerarea în timp util a pădurilor, sănătatea pădurilor, starea de conservare a habitatelor forestiere, impactul schimbărilor climatice și adaptarea la schimbările climatice a diferitelor ecosisteme forestiere. Centrele de date vor respecta Codul european de conduită privind eficiența energetică a centrelor de date.

-digitalizarea unui număr de 32 de servicii publice de mediu [de exemplu, transmiterea datelor și a informațiilor necesare pentru calcularea și raportarea inventarelor de emisii, raportarea privind Natura 2000, conservarea naturii – servicii privind derogările și capturile accidentale de specii strict protejate, gestionarea registrului național al grădinilor zoologice, acvariilor publice și centrelor de reabilitare, serviciul de gestionare a ecosistemelor, planurile de gestionare a zonelor naturale protejate, gestionarea registrului autorizațiilor emise de agențiile de mediu județene pentru activitățile de recoltare/capturare și/sau comercializare a speciilor de floră și faună sălbatică efectuate de persoane fizice și juridice, gestionarea procedurilor de notificare și autorizare în domeniul MMG-urilor (microorganismelor modificate genetic) și al OMG-urilor (organismelor modificate genetic), notificările de serviciu public SEVESO – serviciul de transmitere de notificări cu privire la accidente/incidente de către operatorii economici, precum și de notificări ale clasificărilor în sensul Directivei 2012/18/UE (SEVESO III), asigurându-se interoperabilitatea cu IGSU, serviciul de înregistrare EMAS – care gestionează organizațiile care aderă la un sistem comunitar de management de mediu și audit, aplicația EPRTR pentru raportarea de către operatorii economici, Serviciul pentru emisii industriale, Serviciul de eliberare a permiselor, acordurilor, autorizațiilor și permiselor integrate de mediu integrate în sistemul de gestionare a documentelor, serviciul public sol-subsol (gestionarea datelor privind identificarea și remedierea siturilor contaminate sau potențial contaminate), serviciul public de analiză de laborator în domeniul deșeurilor, al zgomotului, al radioactivității, al generării de deșeuri și al serviciilor de raportare a gestionării, serviciile de raportare privind generarea și gestionarea deșeurilor de ambalaje, serviciul de raportare privind vehiculele scoase din uz, serviciul de aprobare/refuzare a transporturilor transfrontaliere de deșeuri, serviciul de înregistrare a producătorilor de baterii și acumulatori, serviciul de înregistrare a producătorilor de echipamente electrice și electronice și de raportare a datelor privind generarea și gestionarea deșeurilor de echipamente electrice și electronice, serviciul de raportare a substanțelor chimice în conformitate cu articolul 36 din Regulamentul 1907/2006 – REACH - și cu articolele 46 și 49 din Regulamentul 1272/2008 – CLP, rapoartele de securitate pentru siturile de nivel înalt, politica de prevenire a accidentelor majore pentru siturile de nivel scăzut, planul de urgență, efectul de domino între instalații, în conformitate cu punerea în aplicare a Directivei SEVESO III a UE, serviciul de solicitare a etichetei ecologice pentru persoane juridice, serviciul de prezentare a cazurilor de daune aduse mediului înregistrate în România, monitorizarea emisiilor provenite de la instalații medii de ardere, serviciul public de autorizare a emisiilor de gaze cu efect de seră, serviciul de înregistrare pentru operatorii economici care nu fac obiectul autorizației de mediu în vederea îndeplinirii cerințelor stabilite de Directiva 2008/98 a UE, serviciul de emitere a aprobărilor și a rapoartelor de evaluare (pentru produse biocide, produse de protecție a plantelor și îngrășăminte), serviciul de raportare a datelor pentru colectarea selectivă a deșeurilor în instituțiile publice].

Implementarea investiției se va finaliza până la 30 iunie 2026.

Investiția 6. Digitalizarea în domeniul muncii și protecției sociale

Obiectivul acestei investiții este de a spori nivelul digitalizării pentru mai multe servicii din domeniul muncii și al protecției sociale, pe baza achiziționării de echipamente și a formării personalului.

Investiția constă în mai multe acțiuni:

-digitalizarea serviciilor oferite de ANOFM (Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă) (cum ar fi depunerea online a documentelor pentru înregistrarea beneficiarilor și acordarea de prestații, posibilitatea de a se înregistra și de a participa la cursuri de formare online și evaluarea competențelor profesionale, sesiuni de consiliere online) și modernizarea infrastructurii;

-digitalizarea Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM), care vizează activitatea de control din domeniul relațiilor de muncă și al securității și sănătății în muncă (sistem informatic, semnături electronice, simplificarea procedurii de notificare); În plus, se preconizează ca proiectul REGES-ONLINE să digitalizeze relația inspectoratelor teritoriale de muncă cu angajatorii, facilitând transmiterea datelor privind angajații și contractele individuale de muncă ale acestora;

-digitalizarea beneficiilor de asistență socială gestionate de Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială – ANPIS (inclusiv sisteme informatice funcționale pentru beneficiarii venitului minim de incluziune). În cazul ANPIS, se are în vedere dezvoltarea unor instrumente pentru gestionarea documentelor și a informațiilor și pentru canalele de comunicare în timp real cu cetățenii și a unor instrumente de digitalizare și prelucrare, asigurând în același timp securitatea datelor. În plus, în sinergie cu reforma inclusă în componenta 13 (reforme sociale) a Planului de redresare și reziliență, se preconizează operaționalizarea platformei digitale pentru punerea în aplicare a venitului minim de incluziune;

-cursuri de formare în domeniul competențelor digitale pentru angajații ANOFM, ANPIS și ITM.

Implementarea investiției se va finaliza până la 30 iunie 2026.

Investiția 7. Implementarea formularelor electronice eForms în domeniul achizițiilor publice

Obiectivul acestei investiții este de a operaționaliza formularele electronice standard care vor trebui utilizate pentru publicarea anunțurilor de achiziții publice, acestea urmând să simplifice practicile în materie de achiziții publice de la nivel național și european, în conformitate cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1780 de stabilire a formularelor standard pentru publicarea anunțurilor în domeniul achizițiilor publice și de abrogare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2015/1986.

Investiția va include o analiză a cerințelor legale de la nivelul UE și o comparație cu formularele anterioare și va viza schemele, listele de coduri, normele operaționale și de validare și etichetele, va evalua integrarea sistemului solicitată, va adapta formularele electronice, va defini și implementa modelul de date pentru formularele electronice, formularele electronice și notificările. În plus, formularele electronice vor fi integrate cu alte instrumente și servicii (cum ar fi Sistemul de informații comerciale al Sistemului Național de Achiziții Publice) și vor fi oferite cursuri de formare pentru utilizatori.

Implementarea investiției se va finaliza până la 30 iunie 2023.

Investiția 8. Carte de identitate electronică și semnătura digitală calificată

Obiectivul acestei investiții este de a sprijini tranziția și adoptarea cărții electronice de identitate de către cetățenii români. Investiția este esențială pentru facilitarea interacțiunii digitale dintre entitățile publice/private și cetățeni.

Se preconizează că investiția va duce la eliberarea a 8,5 milioane de cărți de identitate electronice în perioada de implementare a Planului național de redresare și reziliență. Cartea de identitate electronică va stoca două certificate digitale: i) unul care va permite autentificarea pentru utilizarea serviciilor online ale administrației publice și ii) unul opțional pentru semnătura electronică calificată eliberat de furnizorii de servicii de certificare calificată.

Implementarea investiției se va finaliza până la 30 iunie 2026.

Investiția 9. Digitalizarea sectorului organizațiilor neguvernamentale

Obiectivul acestei investiții este de a sprijini transformarea digitală a organizațiilor neguvernamentale (ONG-uri) și de a spori nivelul de alfabetizare digitală în rândul angajaților.

Investiția constă într-o cerere de proiecte și va acorda 200 de granturi (de maximum 70 000 EUR pentru o perioadă de punere în aplicare de maximum 30 de luni) ONG-urilor pentru investiții în infrastructura digitală, competențele digitale ale personalului și voluntarilor, dezvoltarea de platforme de gestionare a relațiilor cu clienții și achiziționarea de echipamente. În plus, în cadrul acestei investiții se va înființa un centru de resurse pentru transformarea digitală a ONG-urilor. Centrul va sprijini dezvoltarea de servicii informatice, de soluții software cu sursă deschisă și de asistență tehnică pentru implementarea strategiilor de transformare digitală, centralizând resursele digitale existente într-o librărie digitală deschisă care să faciliteze accesul, asistența, învățarea online și formarea, comunitățile de practică și sprijinul personalizat în procesele de transformare digitală.

Implementarea investiției se va finaliza până la 30 iunie 2025.

Investiția 10. Transformarea digitală în managementul funcției publice

Obiectivul acestei investiții este de a îmbunătăți funcția publică prin reducerea birocrației și sporirea calității serviciilor publice prin intermediul unei funcții publice bine pregătite și profesioniste. Această investiție este legată de componenta 14 (Buna guvernanță).

Investiția constă în operaționalizarea a două platforme interoperabile:

-e-ANFP – dezvoltarea și extinderea platformei de gestionare a funcției publice (nivel central, teritorial, local) pentru toate procesele aferente carierei (recrutare, evaluare, promovare, ieșirea din sistemul public, pe baza unui cadru de competențe standardizat și a unor fișe ale posturilor standardizate) și interconectarea cu instituțiile cu care se colaborează;

-SIMRU (Sistemul integrat de gestionare a resurselor umane) – dezvoltarea platformei de gestionare internă pentru autoritățile publice pentru procesele privind resursele umane (gestionarea datelor privind personalul, gestionarea organizațională, gestionarea timpului, stabilirea obiectivelor și raportarea).

Implementarea investiției se va finaliza până la 31 decembrie 2025.

Investiția 11. Implementarea unei scheme de sprijinire a utilizării serviciilor de comunicații prin diferite tipuri de instrumente pentru beneficiari, cu accent pe zonele albe

Obiectivul acestei investiții este de a asigura acoperirea accesului la internet de foarte mare viteză în zonele în care piața nu poate furniza aceste servicii pe cont propriu (sate, inclusiv zone defavorizate). Viteza minimă va fi de cel puțin 100 Mbps, cu posibilitatea creșterii acesteia în viitor, iar rețelele vor fi FTTB/H și/sau 5G.

Investiția constă în două priorități: i) o prioritate absolută, care vizează localitățile rurale complet albe care nu sunt deservite de rețele fixe, dar unde există cerere latentă sau factori socioeconomici și ii) o prioritate subiacentă, care vizează rețelele fixe în care trebuie îmbunătățite vitezele, iar piața nu reușește să acopere aceste nevoi. Investiția va finanța infrastructura pasivă și elementele de rețea active, segmentul backhaul și de acces, crearea de noi rețele sau modernizarea celor existente.

Implementarea investiției se va finaliza până la 31 decembrie 2025.

Investiția 12. Asigurarea protecției cibernetice atât pentru infrastructurile TIC publice, cât și pentru cele private cu valențe critice pentru securitatea națională, prin utilizarea tehnologiilor inteligente

Obiectivul acestei investiții este de a consolida capacitatea Centrului Național Cyberint și de a asigura securitatea infrastructurilor a unui număr minim de 101 instituții și entități cu infrastructuri TIC critice la nivel național (ministere, agenții, furnizori/distribuitori de energie, sectorul sănătății, transporturilor, aprovizionării cu apă).

Investiția constă în mai multe linii de acțiune:

-Furnizarea de soluții, echipamente și de cursuri de formare în materie de securitate cibernetică pentru entitățile selectate pe baza gradului de vulnerabilitate la atacurile cibernetice, a impactului potențial al unui atac cibernetic asupra serviciilor furnizate, a probabilității de a fi ținte ale atacurilor cibernetice majore, a acoperirii naționale/regionale și a numărului de destinatari ai serviciilor furnizate de entități.

-Dezvoltarea capacităților Centrului Național Cyberint prin operaționalizarea unei platforme pentru securitatea și canalizarea datelor care să fie transferate între rețele cu niveluri de încredere diferite și sporirea capacității de investigare a centrului.

Implementarea investiției se va finaliza până la 31 decembrie 2025.

Investiția 13. Dezvoltarea sistemelor de securitate pentru protecţia spectrului guvernamental

Obiectivul acestei investiții este de a asigura comunicațiile fără fir la nivelul instituțiilor și autorităților publice centrale și locale. În special, investiția urmărește să implementeze mecanisme de prevenire a vulnerabilității fără fir în sistemele de comunicații, să dezvolte soluții de detectare a vulnerabilității fără fir în sistemele de comunicații și să creeze un sistem unificat de gestionare a vulnerabilității fără fir în sistemele de comunicații.

Investiția va fi implementată prin crearea unei noi rețele de senzori, care vor fi distribuiți la nivel național, vor fi amplasați în locuri de recepție dedicate pentru a detecta și a crea alerte în mod automat în cazul unor perturbări ale spectrului de frecvențe radio guvernamental.

Implementarea investiției se va finaliza până la 31 martie 2026.

Investiția 14. Sporirea rezilienței și a securității cibernetice a serviciilor de infrastructură ale furnizorilor de servicii de internet pentru autoritățile publice din România

Obiectivul acestei investiții este de a spori reziliența infrastructurii furnizorilor de servicii de internet (ISP) pentru autoritățile publice, asigurând, în același timp, securitatea cibernetică a acestora.

Investiția constă în actualizarea și extinderea rețelei de acces la internet care să asigure o conectivitate de ordinul gigabiților pentru administrația publică, modernizarea capacităților de securitate cibernetică, securizarea serviciilor ISP (DNS, internet, e-mail, găzduire). Fiecare județ din România va fi conectat la o rețea națională de distribuție a internetului.

Implementarea investiției se va finaliza până la 31 decembrie 2024.

Investiția 15. Crearea de noi competențe de securitate cibernetică pentru societate și economie

Obiectivul acestei investiții este de a sprijini atât dezvoltarea competențelor în materie de securitate cibernetică ale elevilor și studenților, cât și ale actorilor publici și privați.

Investiția constă în două acțiuni principale:

-implementarea unor cursuri de formare în domeniul securității cibernetice pentru 5 000 de profesori (de la nivel preuniversitar și universitar) care vor transmite cunoștințele dobândite astfel elevilor și studenților din întreaga țară. Această parte a investiției va duce la sporirea gradului de sensibilizare cu privire la securitatea cibernetică și va contribui la un efect de lungă durată pentru economie și societate;

-dezvoltarea unui set de instrumente pentru sporirea maturității în materie de securitate cibernetică pentru 1 000 de actori, pe baza unei evaluări inițiale care se va axa pe cunoștințele operaționale și tehnologice și pe competențele grupurilor-țintă.

Implementarea investiției se va finaliza până la 30 iunie 2026.

Investiția 16. Program de formare de competențe digitale avansate pentru funcționarii publici

Obiectivul acestei investiții este de a spori competențele digitale avansate ale funcționarilor publici, cu scopul de a sprijini digitalizarea serviciilor publice prin îmbunătățirea disponibilității forței de muncă calificate pentru operațiunile TIC interne.

Investiția constă în cursuri de formare pentru dobândirea de competențe digitale avansate (gestionarea bazelor de date, gestionarea sistemelor, analiza proceselor de lucru, analiza datelor, programare) pentru 32 500 de funcționari publici (din care 2 500 de funcționari în vârstă). Se va efectua în prealabil o analiză a nevoilor de formare.

Implementarea investiției se va finaliza până la 30 iunie 2026.

Investiția 17. Scheme de finanțare pentru biblioteci pentru a deveni hub-uri de dezvoltare a competențelor digitale

Obiectivul acestei investiții este de a îmbunătăți competențele digitale de bază ale comunităților cu acces limitat la formare digitală și ale grupurilor marginalizate. Investițiile constau în reconversia a 105 biblioteci în hub-uri de dezvoltare a competențelor digitale, fiind susținute de fonduri suplimentare pentru 1 030 de biblioteci pentru a-și schimba/moderniza echipamentele informatice. În cadrul acestei investiții, se preconizează că vor fi dezvoltate competențele de bază, cum ar fi alfabetizarea digitală, comunicarea, educația în domeniul mass-mediei, crearea de conținut digital, securitatea digitală și educația antreprenorială digitală, ale unui număr de 100 000 de cetățeni din comunități defavorizate.

Implementarea investiției se va finaliza până la 30 iunie 2026.

G.2. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil

Număr secvențial	Măsură conexă (reformă sau investiție)	Jalon/ Țintă	Denumire	Indicatori calitativi (pentru jaloane)	Indicatori cantitativi (pentru ținte)			Calendar orientativ pentru atingerea jaloanelor/ țintelor		Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte
					Unitate de măsură	Valoare de referință	Obiectiv	Trimestru	An
142	Reforma 1. Dezvoltarea unui cadru unitar pentru definirea arhitecturii unui sistem de tip cloud guvernamental	Jalon	S-a instituit și este operațional grupul operativ pentru implementarea și monitorizarea reformelor și investițiilor privind transformarea digitală	Intrarea în vigoare a Ordinului ministerial de instituire a grupului operativ				T4	2021	Operaționalizarea unei unități temporare de management al programelor de transformare digitală, care va angaja, în perioada de punere în aplicare a Planului de redresare și reziliență, 17 agenți contractuali cu înaltă specializare în domeniul tehnologiilor digitale și al managementului de proiect de specialitate. Atribuțiile principale ale acestei unități sunt: -elaborarea și punerea în aplicare a componentelor sectoriale ale Planului național de redresare și reziliență; -monitorizarea punerii în aplicare a reformelor și a investițiilor din cadrul Planului național de redresare și reziliență legate de domeniul digital, cu accent pe proiectele-cheie, și propunerea de măsuri imediate de remediere pentru elementele critice, în strânsă colaborare cu celelalte instituții implicate; -elaborarea de sisteme de management al performanței proiectelor în corelare cu obiective specifice ale pilonului digital; -elaborarea și reglementarea cadrului normativ, metodologic și a procedurilor funcționale, operaționale și financiare în domeniul său de activitate; -dezvoltarea instrumentelor pentru punerea în aplicare a politicilor legate de domeniul digital; -managementul proiectelor și raportările stadiilor de îndeplinire a obiectivelor stabilite în cadrul măsurilor digitale din Planul național de redresare și reziliență; -îndeplinirea oricăror atribuții necesare pentru asigurarea implementării investițiilor și reformelor din Planul național de redresare și reziliență legate de domeniul digital. Unitatea va fi coordonată de un director subordonat ministrului care deține portofoliul digitalizării.
143	Reforma 1. Dezvoltarea unui cadru unitar pentru definirea arhitecturii unui sistem de tip cloud guvernamental	Jalon	Finalizarea analizei opțiunilor privind arhitectura cloud-ului guvernamental	Prezentarea raportului de realizare, cu evaluările și recomandările aferente				T1	2022	Analiza va prezenta: -opțiunile strategice și tehnologice și pachetul legislativ și de reglementare pentru stabilirea realizării cloud-ului guvernamental, cu includerea normelor de interoperabilitate și modelului de guvernanță a datelor guvernamentale; -posibilitățile de construcție, livrare, instalare și funcționare a infrastructurilor civile și tehnologice conform termenelor prevăzute în plan; -inventarierea aplicațiilor/serviciilor digitale publice oferite în prezent de autoritățile publice, designul proceselor și procedurilor implementate în producție și/sau aflate în stadii de implementare; -planul de dezvoltare/migrare în cloud a aplicațiilor inventariate.
144	Reforma 1. Dezvoltarea unui cadru unitar pentru definirea arhitecturii unui sistem de tip cloud guvernamental	Jalon	Intrarea în vigoare a Legii privind guvernanța serviciilor de cloud pentru administrația publică	Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a Legii privind guvernanța serviciilor de cloud				T2	2022	Noua lege va stabili cadrul general pentru dezvoltarea și gestionarea unei infrastructuri de cloud constând într-un set de resurse și servicii din domeniul tehnologiei informației, comunicațiilor și securității cibernetice, partajate de sectorul public în conformitate cu Strategia europeană privind cloud computingul și aliniată la Cadrul național de interoperabilitate.
145	Reforma 1. Dezvoltarea unui cadru unitar pentru definirea arhitecturii unui sistem de tip cloud guvernamental	Jalon	Intrarea în vigoare a noii legi privind interoperabilitatea	Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a Legii privind interoperabilitatea				T2	2022	Noua lege: -va fi aliniată la dispozițiile Cadrului european de interoperabilitate 12 ; -va institui un cadru/o guvernanță pentru sprijinirea alegerii standardelor și normelor relevante pentru dezvoltarea aplicațiilor și serviciilor de către sectorul public într-un mediu sigur și durabil; -va operaționaliza migrarea și integrarea în structurile de date existente, asigurând în același timp interoperabilitatea; -va asigura faptul că punerea în aplicare a funcționalităților implică alinierea infrastructurilor naționale de identificare și autorizare la cele ale statelor membre ale UE în cadrul unui sistem transnațional, în conformitate cu normele europene prevăzute în Regulamentul (UE) 2014/910 privind identificarea electronică și serviciile de încredere pentru tranzacțiile electronice pe piața internă (eIDAS); -va lua în considerare principiul „doar o singură dată” încorporat în Regulamentul (UE) 2018/1724 privind portalul digital unic.
146	Reforma 2. Tranziția către atingerea obiectivelor de conectivitate UE 2025 și stimularea investițiilor private pentru dezvoltarea rețelelor de foarte mare capacitate	Jalon	Intrarea în vigoare a legii privind securitatea rețelelor 5G	Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a Legii privind securitatea rețelelor 5G				T2	2021	Intrarea în vigoare a Legii privind securitatea rețelelor 5G. Principalele prevederi se vor referi la furnizorii de comunicații, care vor putea utiliza în rețelele 5G numai tehnologii, echipamente și programe software de la producători autorizați în prealabil printr-o decizie a primului ministru, pe baza avizului Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Fiecare producător de echipamente și programe software 5G va trebui să facă o solicitare pentru obținerea acestei autorizări, solicitare care va fi depusă la ministerul cu atribuții în domeniul comunicațiilor.
147	Reforma 2. Tranziția către atingerea obiectivelor de conectivitate UE 2025 și stimularea investițiilor private pentru dezvoltarea rețelelor de foarte mare capacitate	Jalon	Publicarea cererii de ofertă pentru autorizarea operatorilor de telecomunicații să acorde licențe 5G	Cererea de oferte este publicată pe site-ul ANCOM				T2	2022	Publicarea și organizarea unei proceduri de selecție concurențiale (licitație) pentru acordarea așanumitelor „licențe 5G” (și anume, în benzile de 700 MHz, 1 500 MHz și 3,43,8 GHz). Sunt avute în vedere licențe pe termen lung în conformitate cu criteriile Codului european al comunicațiilor electronice, pentru a stimula în mod eficient tehnologia 5G, pentru a promova concurența și drepturile utilizatorilor finali. Procedura de licitație se va baza pe experiența anterioară cu licitațiile din domeniul spectrului din România (2012 și 2015) și pe procedurile recente similare din UE și va include garanții concurențiale, mecanisme de modelare a pieței și condiții aferente licențelor, toate acestea fiind adecvate specificului și dinamicii pieței românești.
148	Reforma 2. Tranziția către atingerea obiectivelor de conectivitate UE 2025 și stimularea investițiilor private pentru dezvoltarea rețelelor de foarte mare capacitate	Jalon	Recomandările prevăzute în setul de instrumente al UE privind conectivitatea sunt implementate					T3	2022	Implementarea foii de parcurs a României, ce aplică setul de instrumente privind conectivitatea 13 , este un efort comun care implică mai multe părți interesate. Conform proiectului de foaie de parcurs, care în prezent este analizat de ministerele de resort, România va pune în aplicare 12 dintre cele 39 de recomandări: 24 – Promovarea unor prețuri de rezervă adecvate 25 – Disponibilitatea la timp a benzilor armonizate 5G 28 – Regim de autorizare individuală pentru banda de frecvențe de 24.25-27.5 GHz 31 – Structura taxelor recurente pentru spectru va stimula implementarea 38 – Comunicare coordonată și specifică pentru informarea și educarea cu privire la implementarea tehnologiei 5G 39 – Informarea publicului cu privire la conformitatea instalațiilor stațiilor radio de bază cu limitele de siguranță pentru CEM aplicabile. Se preconizează că toate aceste recomandări vor fi finalizate până la sfârșitul anului 2021, în timp ce: 2 – Furnizarea de reglementări model privind instalarea rețelelor de comunicații electronice 3 – Furnizarea de materiale informative și organizarea de ateliere pentru municipalități și alte autorități competente 11 – Asigurarea disponibilității informațiilor din diferite surse și sporirea transparenței lucrărilor de construcții civile planificate 26 – Revizuirea periodică a planurilor naționale privind spectrul 32 – Utilizarea ajutorului financiar ca o completare pentru stimularea investițiilor 35 – Utilizarea condițiilor tehnice armonizate elaborate de Conferința europeană a administrațiilor de poștă și telecomunicații (CEPT)/Comitetul pentru comunicații electronice (ECC), în cazul în care vor fi considerate necesare intervale de frecvențe specifice comune Toate acestea vor fi finalizate în 2022.
149	Reforma 2. Tranziția către atingerea obiectivelor de conectivitate UE 2025 și stimularea investițiilor private pentru dezvoltarea rețelelor de foarte mare capacitate	Jalon	Alocarea drepturilor de utilizare a spectrului de frecvențe radio	Drepturile de utilizare sunt atribuite				T3	2022	Licențele pentru frecvențele radio „5G” se vor aloca pe baza rezultatelor procedurii de selecție concurențiale/licitației prevăzute la jalonul 147.
150	Reforma 3. Asigurarea securității cibernetice a entităților publice și private care dețin infrastructuri cu valențe critice	Jalon	Adoptarea Strategiei naționale privind securitatea cibernetică 2021-2026	Adoptarea de către guvern a Strategiei naționale privind securitatea cibernetică 2021-2026				T4	2021	Strategia națională privind securitatea cibernetică 2021-2026 va fi adoptată și va include dispoziții privind: -evaluări și actualizări periodice ale cadrului instituțional și de reglementare în materie de securitate cibernetică; -consolidarea parteneriatului publicprivat pentru sporirea rezilienței cibernetică a societății în ansamblul său; -dezvoltarea capacității de reacție la atacurile cibernetice și a rezilienței sistemelor, rețelelor și serviciilor; -consolidarea rolului României în arhitectura securității cibernetice de la nivel internațional.
151	Reforma 3. Asigurarea securității cibernetice a entităților publice și private care dețin infrastructuri cu valențe critice	Jalon	Intrarea în vigoare a Legii privind apărarea și securitatea cibernetică a României	Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a Legii privind apărarea și securitatea cibernetică a României				T4	2022	Legea privind apărarea și securitatea cibernetică a România va stabili cadrul juridic și instituțional pentru organizarea și desfășurarea activităților din domeniul securității cibernetice și al apărării cibernetice, mecanismele de cooperare și răspunsurile instituțiilor în domeniile în cauză.
152	Reforma 4. Creșterea competențelor digitale pentru exercitarea funcției publice și educație digitală pe parcursul vieții pentru cetățeni	Jalon	Intrarea în vigoare a Ordinului ministerial al ministrului muncii și al președintelui Institutului Național de Statistică pentru definirea ocupațiilor noi digitale în clasificarea ocupațiilor (COR)	Dispoziție din ordinul ministrului muncii și al președintelui Institutului Național de Statistică care indică intrarea în vigoare a modificării prin care se definesc noile ocupații digitale în cadrul COR.				T3	2022	Ordinul ministerial al ministrului muncii și al președintelui Institutului Național de Statistică va defini noile ocupații digitale în cadrul Clasificării Ocupațiilor din România (COR), acestea fiind echivalente cu cele existente în țările Uniunii Europene cu bune practici în digitalizare. Se va efectua un studiu/o analiză de diagnosticare pentru a furniza o previziune pentru următorii cinci ani în ceea ce privește nevoile de forță de muncă în contextul transformării digitale a economiei și al tranziției către industria 4.0, inclusiv recomandări pentru definirea noilor ocupații digitale în clasificarea oficială a ocupațiilor.
153	Investiția 1. Implementarea infrastructurii de cloud guvernamental	Jalon	Semnarea contractului de implementare a investiției pe baza procedurii de ofertare pentru implementarea investiției	Semnarea contractului				T2	2022	Semnarea contractului pentru implementarea infrastructurii de cloud guvernamental Instituțiile responsabile pentru licitație și punerea în aplicare a acestei investiții sunt Serviciul de Telecomunicații Speciale și Autoritatea pentru Digitalizarea României. Implementarea cloud-ului guvernamental va presupune cel puțin următoarele etape: -construcția de centre de date Tier IV de la momentul conceperii pentru cele două centre principale și Tier III de la momentul conceperii pentru cele secundare; -furnizarea infrastructurii de comunicații și tehnologia informației (cabluri de fibră optică și echipamente de comunicații de mare capacitate) specifice; -dezvoltarea/extinderea rețelei de alimentare cu energie electrică pentru fiecare centru de date în parte în vederea asigurării redundanței și a necesarului de energie electrică; -realizarea unei infrastructuri de climatizare scalabile și redundante, eficientă din punct de vedere energetic; -instalarea sistemului de detecție și de stingere a incendiilor cu gaz inert care să asigure protecția întregii infrastructuri din fiecare centru de date; -implementarea sistemului de securitate fizică (control acces, monitorizare video, antiefracție etc.) pentru infrastructura dezvoltată; -implementarea rețelei de monitorizare și management a infrastructurii în cadrul facilității realizate; -realizarea infrastructurii TIC scalabile și de înaltă disponibilitate (echipamente de procesare, stocare, comunicații, software de virtualizare) în cadrul fiecărui centru de date în parte; -achiziția licențelor și echipamentelor specializate necesare pentru securitatea cibernetică perimetrală. -Securitatea va fi asigurată de administratorul infrastructurii de cloud guvernamental.
154	Investiția 1. Implementarea infrastructurii de cloud guvernamental	Țintă	Instituții publice conectate prin intermediul cloud-ului guvernamental		Numărul	0	30	T4	2024	Cel puțin 30 de instituții publice sunt conectate și utilizează pe deplin cloud-ul guvernamental, în conformitate cu dispozițiile prevăzute în jalonul 153. Instituțiile publice vor face schimb de date între ele prin intermediul infrastructurii de cloud guvernamental.
155	Investiția 1. Implementarea infrastructurii de cloud guvernamental	Țintă	Centre de date Tier IV de la momentul conceperii, infrastructură si tehnologii pentru servicii de cloud		Numărul	0	4	T4	2025	Două centre de date Tier III și două Tier IV de la momentul conceperii, hardware și software de cloud (infrastructură ca serviciu - IaaS/platformă ca serviciu - PaaS/software ca serviciu - SaaS) funcționale, în conformitate cu dispozițiile prevăzute în jalonul 153. Centrele de date vor respecta Codul european de conduită privind eficiența energetică a centrelor de date.
156	Investiția 2. Dezvoltarea cloudului și migrarea în cloud	Țintă	Migrarea aplicațiilor de servicii digitale guvernamentale către soluții de tip infrastructură ca serviciu - IaaS/platformă ca serviciu - PaaS		Numărul	0	5	T2	2025	Numărul de aplicații de servicii digitale guvernamentale dezvoltate pentru cloud (cloud ready) în soluțiile de tip PaaS și migrarea celor existente dezvoltate pentru cloud/ virtualizate către soluțiile de tip IaaS, conform analizei elaborate la jalonul 143. Se vor dezvolta aplicații/servicii pentru autoritățile/instituțiile publice pentru a le ajuta să furnizeze serviciile publice care sunt de competența lor, deci nu sunt utilizate pentru activități economice.
157	Investiția 2. Dezvoltarea cloudului și migrarea în cloud	Țintă	Migrarea aplicațiilor de servicii digitale guvernamentale către soluții de tip infrastructură ca serviciu - IaaS/platformă ca serviciu - PaaS		Număr	5	30	T2	2026	Numărul de aplicații de servicii digitale guvernamentale dezvoltate pentru cloud (cloud ready) în PaaS si migrarea celor existente pregătite pentru cloud/ virtualizate către soluțiile de tip IaaS, conform analizei elaborate la jalonul 143. Se vor dezvolta aplicații/servicii pentru autoritățile/instituțiile publice pentru a le ajuta să furnizeze serviciile publice care sunt de competența lor, deci nu sunt utilizate pentru activități economice.
158	Investiția 3. Crearea sistemului de eHealth și telemedicină	Țintă	Instituții de sănătate publică digitalizate		Numărul	0	60	T2	2023	Cel puțin 60 de instituții de sănătate publică vor fi digitalizate. Instituțiile cu atribuții în domeniul sanitar includ: direcțiile de sănătate publică, institutele de sănătate publică, Agenția Națională a Medicamentului, Școala Națională de Sănătate Publică și Management și Ministerul Sănătății. Procesul de digitalizare va include: 1. Realizarea de investiții în sistemele informatice si în infrastructura digitală (echipamente informatice, licențe, software IT, sisteme de comunicații) pentru următoarele instituții: Ministerul Sănătății, Direcțiile Județene de Sănătate Publică [statistici în domeniul sănătății, administrarea sănătății (planificarea sănătății) și sprijin decizional (revizuirea cheltuielilor, conturile naționale de sănătate, gestionarea resurselor umane, registrele resurselor umane, sprijin decizional); Serviciile Județene de Ambulanță (inclusiv Serviciul de Ambulanță București - Ilfov), Institutul Național de Sănătate, Institutul Național de Medicină Sportivă, Institutul Național de Hematologie Transfuzională „Prof. Dr. C.T. Nicolau”, Agenția Națională de Transplant, Oficiul Central de Stocare pentru Situații Speciale, Registrul Național al Donatorilor Voluntari de Celule Stem Hematopoietice, Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale, institutele de medicină legală, Centrul Național de Sănătate Mintală și Luptă Antidrog București, Școala Națională de Sănătate Publică, Management și Perfecționare în Domeniul Sanitar București. Sistemul de supraveghere a bolilor transmisibile, statistici privind sănătatea, sprijin decizional, registre pentru transplantul de celule stem). 2. Asistență tehnică pentru dezvoltarea și integrarea soluțiilor de sănătate digitală în sistemul de sănătate. 3. Formarea personalului pentru a învăța să utilizeze aplicațiile informatice. Se va acorda sprijin din Planul național de redresare și reziliență pentru formarea a 2 970 de angajați. Se va acorda prioritate furnizorilor de servicii medicale din zonele îndepărtate sau sărace.
159	Investiția 3. Crearea sistemului de eHealth și telemedicină	Jalon	Implementarea sistemului de telemedicină					T4	2024	Sistemul de telemedicină va fi accesibil unei game largi de furnizori de servicii medicale relevanți, cu posibilitatea de a fi implementat pe scară largă în întreaga țară, mai ales în zonele rurale și zonele urbane mici. Zonele rurale și zonele urbane mici în care se va implementa sistemul de telemedicină vor fi alese pe baza mai multor factori, printre care: -accesul actual la asistență medicală (măsurat în numărul de medici generaliști sau de medici de familie raportat la populație), acordându-se prioritate zonelor cu acces redus la asistență medicală; -regiunile mai puțin dezvoltate (conform clasificării UE, criteriu stabilit în funcție de PIB-ul pe cap de locuitor), acordându-se prioritate zonelor din afara Bucureștiului și județului Ilfov. Sistemul va asigura atât consultații de la distanță în timp real prin intermediul videoconferințelor, cât și transmisii de date în direct sau conexiuni asincrone. Darea în funcțiune a sistemului de telemedicină va asigura faptul că în ultimul an (T3/2025-T2/2026) al punerii în aplicare a Planului de redresare și reziliență se vor efectua cel puțin 200 000 de consultații de telemedicină.
160	Investiția 3. Crearea sistemului de eHealth și telemedicină	Jalon	Noua PIAS (platforma informatică de asigurări de sănătate) este operațională	PIAS (platforma informatică de asigurări de sănătate) este operațională				T2	2025	Se preconizează că noua PIAS (platforma informatică de asigurări de sănătate): -va asigura un mediu prietenos și accesibil pentru utilizatori, inclusiv cei cu handicap; -va îmbunătăți interconectarea și interoperabilitatea; -va permite funcționalități noi (de exemplu digitalizarea unor documente conexe actului medical); -va optimiza fluxurile de date, monitorizarea electronică a obiectivelor generale, a obiectivelor specifice, a activităților și a indicatorilor de performanță asumați la nivelul CNAS/CAS/furnizorului de servicii medicale. Printre caracteristicile platformei se numără: actualizarea Sistemului informatic unic integrat (SIUI), a Sistemului național al cardului de asigurări sociale de sănătate (CEAS) și a Sistemului național de prescriere electronică (SIPE). Actualizarea vizează înlocuirea serverelor, rescrierea aplicațiilor acestora în tehnologii moderne, pregătite pentru cloud, și înlocuirea altor dispozitive informatice și de comunicații. SIUI conține module de validare online a serviciilor furnizate pentru decontarea fiecărui tip de furnizor (ambulatoriile de specialitate, spitalele, medicii specialiști, medicii de familie, farmaciile, furnizorii de dispozitive medicale).
161	Investiția 3. Crearea sistemului de eHealth și telemedicină	Țintă	Digitalizarea a 200 de unități sanitare publice		Numărul	0	200	T2	2025	200 de unități sanitare publice vor beneficia de: -sisteme informatice și infrastructură digitală pentru unitățile sanitare publice Sistemele informatice ale spitalelor vor include gestionarea dosarelor medicale ale pacienților, internările și externările, produsele farmaceutice, gestionarea depozitelor, gestionarea unității, programele de grupare aferente Sistemului de clasificare în grupe de diagnostice (Diagnosis Related Groups - DRG) și sprijinul pentru codificarea DRG, statisticile în domeniul sănătății, gestiunea financiară, contabilitatea costurilor, managementul calității, gestionarea salariilor și a resurselor umane, rapoartele financiare pentru agenția de finanțare, sprijinul decizional și sistemul informatic ambulatoriu; -consolidarea sistemului de telemedicină și a sistemelor mobile de monitorizare a pacienților. Sistemele informatice spitalicești ar trebui să fie interoperabile cu sistemele de telemedicină (modulul de monitorizare și modulul de consultații de specialitate ambulatorii), iar specialiștii din ambulatoarele spitalelor ar trebui să fie în măsură să ofere teleconsultații și, de asemenea, să monitorizeze pacienții ambulatorii și pacienții cronici cu sprijinul persoanelor care asigură îngrijirea la domiciliu sau al medicilor de familie/medicilor generaliști; -Asistență tehnică pentru dezvoltarea și integrarea soluțiilor de sănătate digitală în sistemul de sănătate. -Formarea personalului pentru a învăța să utilizeze aplicațiile informatice. Se va acorda sprijin din Planul național de redresare și reziliență pentru ca 3 000 de medici să urmeze cursuri de formare.
162	Investiția 3. Crearea sistemului de eHealth și telemedicină	Țintă	Furnizorii de servicii medicale sunt conectați la noua platformă PIAS		Numărul	0	25 000	T3	2025	25 000 de furnizori de servicii medicale (spitale, ambulatorii de specialitate, laboratoare, medici de familie, farmacii, furnizori de dispozitive medicale, furnizori de îngrijire la domiciliu) vor fi conectați la noua platformă PIAS.
163	Investiția 4. Digitalizarea sistemului judiciar	Jalon	Virtualizarea și centralizarea aplicațiilor comerciale este operațională	Dosarul electronic (e-file) (centralizat) național este operațional, iar gestionarea dosarelor judiciare este virtualizată în mai puține locații				T2	2023	Pentru a reduce riscul operațional al sistemului existent de gestionare a dosarelor (și anume Sistemul electronic de management al cauzelor, versiunea ECRIS IV) și a introduce o alternativă modernă de acces electronic la dosarele cauzelor („dosarul electronic”), această investiție: -va utiliza „virtualizarea” pentru a reduce numărul de servere de la aproximativ 270 de locații la 60 de locații (nu va fi o centralizare completă din cauza limitărilor cu privire la comunicarea datelor pentru tehnologiile vechi și pe termen scurt pentru ECRIS IV); -va „centraliza” cele 4 extensii existente ale dosarului electronic într-un singur „dosar electronic” național prin care justițiabilii vor putea accesa cu ușurință și în siguranță documentele din dosarele instanțelor. De asemenea, un obiectiv strategic major este de a accelera și de a asigura o tranziție ușoară către următoarea versiune a ECRIS (ECRIS V). Astfel, obiectivul concret al „virtualizării și centralizării” propuse în Planul național de redresare și reziliență este modernizarea tehnologică a infrastructurii informatice a sistemului judiciar prin: -creșterea capacității de transmitere a datelor în WAN (creșterea lărgimii de bandă) necesară pentru buna funcționare a sistemului electronic de gestionare a cauzelor într-o configurație centralizată; -asigurarea unei capacități adecvate de prelucrare și stocare la nivelul tribunalelor și al curților de apel, pentru a centraliza aplicațiile din sistemul judiciar și a asigura gestionarea eficientă a resurselor informatice în instanțe; -sporirea securității și a disponibilității serviciilor oferite publicului larg prin implementarea dosarului electronic național (dosarul electronic).
164	Investiția 4. Digitalizarea sistemului judiciar	Jalon	Finalizarea operaționalizării ECRIS V (Sistemul electronic de management al cauzelor)	Sistemul ECRIS V este operațional și funcțional				T4	2025	Elementul central al transformării digitale a sistemului judiciar este implementarea unui nou sistem de gestionare a cauzelor (ECRIS V), care va permite, pe de o parte, interacțiunea digitală dintre justițiabil și orice entitate interesată cu sistemul judiciar și, pe de altă parte, o interacțiune digitală mai bună și extinsă între instituțiile de la nivelul sistemului judiciar și între acestea și alte instituții adiacente. Noua versiune, ECRIS V, are o arhitectură centralizată și permite, de asemenea, interacțiunea digitală dintre justițiabil și orice entitate interesată cu sistemul judiciar și, pe de altă parte, o interacțiune digitală mai bună și extinsă între instituțiile de la nivelul sistemului judiciar și între acestea și alte instituții adiacente.
165	Investiția 4. Digitalizarea sistemului judiciar	Jalon	Digitalizarea autorităților publice centrale din sectorul judiciar	Creșterea capacității de transmitere a datelor în WAN a autorităților publice centrale din sistemul judiciar				T2	2026	Pentru îmbunătățirea guvernării electronice și accelerarea transformării digitale în sectorul judiciar, autoritățile publice centrale din sistemul judiciar vor beneficia de următoarele îmbunătățiri tehnologice, care includ: -comunicații LAN și WAN. Acest lucru va permite îmbunătățirea organizării videoconferințelor, în conformitate cu cea mai recentă legislație adoptată în timpul pandemiei de COVID-19; -echipamente de securitate informatică și soluții pentru protecția cibernetică; -terminale/periferice IT; -modernizarea și extinderea numărului de sisteme de videoconferință de la 400 la 600; -echipamente specializate – pentru investigații juridice complexe, cum ar fi supravegherea audio și video, echipamente specializate pentru procesele critice (microscoape digitale pentru expertiza criminalistică).
166	Investiția 4. Digitalizarea sistemului judiciar	Jalon	Centrul de date este operațional	Centrul de date este înființat și operațional				T2	2026	Un nou centru de date este operaționalizat pentru uzul Ministerului Justiției, Ministerului Public și instituțiilor subordonate și este interoperabil cu cloud-ul guvernamental dezvoltat în cadrul Planului național de redresare și reziliență.
167	Investiția 5. Digitalizare în domeniul mediului	Jalon	Capacitate sporită de supraveghere, control și monitorizare a pădurilor prin intermediul unui sistem informatic integrat	Sistemul de combatere a exploatării forestiere ilegale este instituit și operațional.				T4	2024	Sistemul va fi integrat în SUMAL 2.0 (sistemul românesc de urmărire a materialelor lemnoase, aflat în prezent în curs de dezvoltare) și va monitoriza îndeplinirea obligațiile legale legate de recoltarea lemnului, regenerarea în timp util a pădurilor, sănătatea pădurilor, starea de conservare a habitatelor forestiere, impactul schimbărilor climatice și adaptarea la schimbările climatice a diferitelor ecosisteme forestiere. Va fi inclus cadastrul forestier, precum și drepturile de proprietate și de administrare. Centrele de date ale sistemului vor respecta Codul european de conduită privind eficiența energetică a Centrului de date și integrează circularitatea proiectării clădirilor și a tehnicilor de construcție.
168	Investiția 5. Digitalizare în domeniul mediului	Țintă	Servicii publice de mediu digitalizate		Numărul	0	32	T2	2026	Cel puțin 32 de servicii publice legate de mediu vor fi digitalizate și gestionate online pentru a include: -transmiterea datelor și informațiilor pentru inventarele emisiilor; -raportarea aferentă Natura 2000 și serviciile de conservare a naturii; -gestionarea registrelor de mediu, a procedurilor de notificare și autorizare și a permiselor, cu scopul de a raționaliza serviciile de gestionare a deșeurilor pentru cetățeni și întreprinderi.
169	Investiția 6. Digitalizarea în domeniul muncii și protecției sociale	Jalon	Punerea în funcțiune a sistemului REGES-ONLINE	Sistemul online REGES este funcțional.				T4	2024	Sistemul informatic REGESONLINE este implementat și interoperabil, asigurând accesul autorităților și instituțiilor publice la înregistrarea datelor în interfața de programare a aplicațiilor (API). Proiectul REGES-ONLINE vizează digitalizarea relației inspectoratelor teritoriale de muncă cu angajatorii, facilitând transmiterea datelor privind angajații și contractele individuale de muncă ale acestora.
170	Investiția 6. Digitalizarea în domeniul muncii și protecției sociale	Țintă	Implementarea serviciilor digitale în domeniul muncii și protecției sociale		Numărul	0	3	T4	2025	Începerea funcționării serviciilor digitale de tip e-guvernare în domeniul muncii si protecției sociale -digitalizarea serviciilor oferite de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) pentru a răspunde eficient la noile nevoi ale pieței forței de muncă, prin optimizarea operațiunilor în beneficiul cetățenilor și prin furnizarea de cursuri de formare privind competențele digitale pentru gestionarea anumitor activități (cum ar fi depunerea online a documentelor pentru înregistrarea beneficiarilor și acordarea de prestații, posibilitatea de a se înregistra și de a participa la cursuri de formare online și evaluarea competențelor profesionale, sesiuni de consiliere online) și modernizarea infrastructurii informatice; -digitalizarea activității de control în domeniul relațiilor de muncă și al securității și sănătății în muncă; -digitalizarea prestațiilor de asistență socială gestionate de Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială – ANPIS (inclusiv sisteme informatice funcționale pentru beneficiarii venitului minim de incluziune). Operaționalizarea platformei digitale pentru implementarea venitului minim de incluziune – VMI – va permite, printre altele: oefectuarea tuturor operațiunilor legate de implementarea VMI, cu module care permit utilizarea abordării gestionării cazurilor în funcție de caracteristicile individuale, inclusiv măsuri de activare, într-un mod intuitiv/ușor de utilizat; ointeroperabilitatea cu alte baze de date relevante, de exemplu ale Ministerului Finanțelor, Ministerului Muncii, Ministerului Educației și Serviciului public de ocupare a forței de muncă.
171	Investiția 6. Digitalizarea în domeniul muncii și protecției sociale	Țintă	Numărul de angajați care participă la cursuri de formare privind competențele digitale		Numărul	0	4 777	T2	2026	Numărul de angajați care participă la cursuri de formare privind competențele digitale: -Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă: 1 200 de angajați -Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială: 1 595 de angajați -Inspecția muncii și inspectoratele teritoriale de muncă: 1 982 de angajați
172	Investiția 7. Implementarea formularelor electronice eForms în domeniul achizițiilor publice	Jalon	Implementarea formularelor naționale electronice în procedurile de achiziții publice în conformitate cu legislația UE	Formularele electronice standard pentru procedurile din domeniul achizițiilor publice sunt operaționale				T2	2023	Investiția va asigura punerea în aplicare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2019/1780 (formulare electronice) în cadrul Serviciului de achiziții publice din România (SEAP). Se preconizează că implementarea formularelor electronice nu va afecta utilizatorul final deoarece modificările vor fi efectuate în back-end (structurile de calcul din spatele interfeței). Investiția vizează asigurarea extracției și încapsulării datelor special pentru noile cerințe tehnologice prevăzute de directivă.
173	Investiția 8. Carte de identitate electronică și semnătura digitală calificată	Țintă	Cetățeni pentru care se eliberează cartea de identitate electronică		Numărul	0	4 500 000	T4	2024	Cartea de identitate va respecta cerințele Comisiei Europene privind securitatea documentelor, în conformitate cu obiectivele stabilite în Regulamentul (UE) 1157/2019. Cartea de identitate electronică va stoca două certificate digitale: -unul obligatoriu pentru semnătura electronică avansată, înregistrată pe toate cărțile de identitate electronice, valabil în România; -un certificat opțional pentru semnătura electronică calificată, eliberat de furnizorii de servicii de certificare calificată (naționali/alții decât naționali), valabil și pentru serviciile terților, valabil în România și în UE.
174	Investiția 8. Carte de identitate electronică și semnătura digitală calificată	Țintă	Cetățeni pentru care se eliberează cartea de identitate electronică		Numărul	4 500 000	8 500 000	T2	2026	Cetățenii care dețin o carte de identitate electronică, în conformitate cu descrierea prevăzută la ținta 173.
175	Investiția 9. Digitalizarea sectorului organizațiilor neguvernamentale	Țintă	Finalizarea proiectelor pentru digitalizarea ONG-urilor		Numărul	0	200	T4	2024	Proiecte finalizate cu succes în domeniul digitalizării și al transformării digitale a ONGurilor. Proiectele selectate vor sprijini ONG-urile să își digitalizeze activitățile prin investiții în infrastructura digitală, sporirea competențelor digitale ale personalului și ale voluntarilor în ceea ce privește furnizarea de servicii la distanță beneficiarilor, dezvoltarea de platforme și soluții CRM (gestionarea relațiilor cu clienții). Procesul de selecție se va baza pe următoarele criterii: relevanța proiectului pentru transformarea și coerența digitală; metodologia și fezabilitatea proiectului; sustenabilitatea; bugetul propus: costurile prevăzute sunt economice, justificate și corelate cu activitățile propuse pentru digitalizare. Solicitantul și echipa de proiect propusă au experiența, expertiza, motivația și capacitatea necesare pentru punerea în aplicare a proiectului. Sprijinul va fi de până la 70 000 EUR pe proiect, pentru o perioadă de punere în aplicare de maximum 30 de luni.
176	Investiția 9. Digitalizarea sectorului organizațiilor neguvernamentale	Jalon	Centru de resurse pentru transformarea digitală a ONG-urilor	Centrul de resurse este înființat și operațional.				T2	2025	Centrul de resurse pentru digitalizarea ONG-urilor va furniza: -dezvoltarea serviciilor IT și a soluțiilor software cu sursă deschisă și asistență tehnică la punerea în aplicare a strategiilor de transformare digitală; -centralizarea resurselor digitale existente într-o librărie digitală deschisă care să permită un acces mai ușor; -asistență, învățare online și formare; -comunități de practică și sprijin personalizat în procesele de transformare digitală.
177	Investiția 10. Transformarea digitală în managementul funcției publice	Jalon	S-au instituit și sunt operaționale platforme interactive și colaborative pentru managementul standardizat al resurselor umane în administrația publică centrală	Platformele sunt operaționalizate.				T4	2025	Platformele colaborative vor cuprinde toate procesele, de la on-boarding-recrutare până la evaluare, promovare, ieșirea din sistemul public, având la bază modelul cadrelor de competență și fișe de post standardizate.
178	Investiția 11. Implementarea unei scheme de sprijinire a utilizării serviciilor de comunicații prin diferite tipuri de instrumente pentru beneficiari, cu accent pe zonele albe	Țintă	Conectarea satelor din zonele albe la internet de foarte mare viteză		Numărul	0	945	T4	2025	945 de sate din zonele albe vor fi conectate la servicii de acces la internet de foarte mare viteză la o locație fixă în care piața nu poate furniza servicii. Satele vor fi prioritizate după cum urmează: - se va acorda prioritate absolută localităților rurale sau îndepărtate care nu sunt deservite de rețele fixe. - se va acorda o prioritate mai mică localităților rurale și îndepărtate care sunt insuficient deservite de rețele fixe. Viteza minimă va fi de cel puțin 100 Mbps, cu posibilitatea creșterii acesteia în viitor, iar rețelele vor fi FTTB/H și/sau 5G.
179	Investiția 12. Asigurarea protecției cibernetice atât pentru infrastructurile TIC publice, cât și pentru cele private cu valențe critice pentru securitatea națională, prin utilizarea tehnologiilor inteligente	Țintă	Entități cu infrastructuri TIC securizate		Numărul	0	101	T3	2025	Securizarea infrastructurii a 101 entități publice și private care au infrastructuri TIC cu valențe critice pentru securitatea națională: entități din domeniul guvernamental, din domeniul energiei (cum ar fi furnizorii/distribuitorii de gaze sau energie electrică), din domeniul alimentării cu apă și canalizării, serviciilor esențiale, sănătății și transporturilor (cum ar fi aeroporturile și porturile). Dintre acestea, 59 de entități sunt incluse în sistemul național de securitate cibernetică, cu scopul de a crește nivelul de securitate prin adăugarea de noi tehnologii și soluții, iar 42 sunt beneficiari care urmează să fie identificați în conformitate cu criteriile de mai jos. În plus, 9 entități din cele 101 care dispun de infrastructuri OT vor beneficia de soluții de securitate cibernetică pentru controlul industrial (ICS). Infrastructurile vor fi selectate în funcție de următoarele criterii: -probabilitatea de a fi vizate de atacuri cibernetice APT (Advanced Persistent Threat – amenințare persistentă avansată); -numărul de utilizatori și impactul pe care l-ar avea un astfel de atac asupra infrastructurii și, implicit, asupra mediului economic și social. Pentru fiecare entitate nouă, se va efectua un sondaj la fața locului, care va oferi o imagine exhaustivă a nevoilor de securitate cibernetică ale rețelelor IT și/sau OT; -complexitatea rețelelor OT deținute; -gradul de vulnerabilitate la atacurile cibernetice (de exemplu, controlul de la distanță al sistemelor/subsistemelor industriale); -numărul de beneficiari ai serviciilor prestate de entitățile respective. Cel puțin următoarele elemente vor fi operaționalizate pentru cele 101 entități: -un sistem avansat de detectare a vulnerabilităților sistemelor de informații și echipamentelor de comunicații (soluții software și hardware); -un sistem integrat de identificare a TTP-urilor asociate atacurilor cibernetice asupra rețelelor și sistemelor informatice (soluții software și hardware); -o platformă de securitate complexă pentru analiza și prelucrarea automată a incidentelor cibernetice (soluții software și hardware).
180	Investiția 12. Asigurarea protecției cibernetice atât pentru infrastructurile TIC publice, cât și pentru cele private cu valențe critice pentru securitatea națională, prin utilizarea tehnologiilor inteligente	Jalon	Consolidarea centrelor naționale de securitate cibernetică	Capacități suplimentare				T4	2025	Structura Centrului Național Cyberint va dezvolta capacitatea de protecție integrată a securității cibernetice a infrastructurilor informatice TIC și OT. În plus, centrul va beneficia de: -dezvoltarea unei infrastructuri tehnice de identificare, monitorizare, gestionare și răspuns la incidentele de securitate cibernetică, ce vizează protejarea infrastructurilor TIC cu valențe critice pentru securitatea națională care nu (nu mai) beneficiază de protecția oferită de Sistemul național de protecție a infrastructurilor TIC de interes național împotriva amenințărilor provenite din spațiul cibernetic, cu rol complementar; -stabilirea unei platforme naționale de evaluare și gestionare a riscurilor de securitate cibernetică ale noilor tehnologii; -implementarea unei infrastructuri destinate securității comunicațiilor radio, care va duce la creșterea nivelului de protecție și a gradului de disponibilitate a serviciilor de comunicații furnizate autorităților publice care le oferă servicii digitale cetățenilor; -o platformă pentru securitatea și canalizarea datelor care urmează să fie transferate între rețele cu niveluri de încredere diferite; -sporirea capacității de investigare a CNC (soluții software și hardware). În plus, va fi operațional un program național de pregătire a operatorilor economici și a autorităților competente pentru situațiile de criză cibernetice și hibride, prin organizarea de exerciții și elaborarea de planuri de gestionare a crizei.
181	Investiția 13. Dezvoltarea de sisteme de securitate pentru protecția spectrului guvernamental	Țintă	Sunt operaționale amplasamente de recepție la nivel național		Numărul	0	65	T1	2026	Sunt operaționale amplasamente de recepție la nivel național: STS (Serviciul de Telecomunicații Speciale) va crea o nouă rețea de senzori, care vor fi distribuiți la nivel național și vor fi amplasați în locuri de recepție dedicate pentru a detecta și a crea alerte în mod automat în cazul unor perturbări ale spectrului de frecvențe radio guvernamental. Se va asigura disponibilitatea spectrului guvernamental și continuitatea serviciilor guvernamentale pentru cetățeni și entitățile publice, pe baza modelului G2G/G2B/G2C.
182	Investiția 14. Sporirea rezilienței și a securității cibernetice a serviciilor de infrastructură ale furnizorilor de servicii de internet pentru autoritățile publice din România	Țintă	Hub-uri care vor permite accesul la serviciile de tip ISP pentru instituțiile și entitățile de interes public de la nivel central și local		Numărul	0	41	T4	2024	Fiecăruia dintre cele 41 de județe ale României i se va aloca un hub. Numărul de hub-uri securizate de mare capacitate conectate la o rețea națională de distribuție a internetului, cu mai mulți furnizori Tier I și mecanisme de securitate asociate, care asigură accesul autorităților publice centrale și locale la internet și la serviciile asociate internetului. Serviciile de securitate furnizate: -Protecție anti-DoS (denialof-service) la multipli de 10 Gbps -Servicii aferente Centrului Operațional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică (CERT) (securitate adaptată la publicul-țintă, monitorizarea evenimentelor de securitate în întreaga rețea, răspunsul la incidentele de securitate) -Servicii aferente centrelor de operațiuni de securitate (mecanisme de notificare și de escaladare pentru beneficiari) -Mecanisme de filtrare a traficului rău-intenționat bazate pe reputație și pe combaterea programelor malware rezidente din serviciile DNS furnizate beneficiarilor. -Analiza mediului de testare pentru serviciile furnizate.
183	Investiția 15. Crearea de noi competențe de securitate cibernetică pentru societate și economie	Țintă	Formatori care participă la cursuri de formare în domeniul securității cibernetice		Numărul	0	5 000	T2	2026	Finalizarea cursurilor de formare urmate de formatorii în materie de securitate cibernetică, cu aplicabilitate în domeniile prioritare ale economiei și societății și specifice pentru absolvenți și studenți (instrumente puse la dispoziție gratuit firmelor si administrației publice, de exemplu cursuri de cibernetică, control mai riguros al protecției datelor și al securității utilizării noilor tehnologii).
184	Investiția 15. Crearea de noi competențe de securitate cibernetică pentru societate și economie	Țintă	Entități cărora li se furnizează setul de instrumente și servicii guvernamentale pentru a spori nivelul de maturitate a securității cibernetice		Numărul	0	1 000	T2	2026	Această investiție are următoarele obiective: -dezvoltarea unui program național pentru analiza, revizuirea și documentarea nevoilor de competențe cibernetice și a consecințelor acestora asupra domeniilor prioritare ale economiei și societății; -evaluarea, documentarea și monitorizarea nivelului de maturitate în materie de securitate cibernetică (operațional, tehnologie, competențe) pentru 1 000 de actori economici și din administrația publică cheie (inclusiv companii, IMMuri, școli, spitale, organisme ale administrației publice centrale și locale); crearea și furnizarea unui „set de instrumente și servicii guvernamentale” pentru sporirea nivelului de maturitate în materie de securitate cibernetică al celor 1 000 de actori-cheie identificați. Actorii-cheie vor fi selectați pe baza următoarelor două criterii: -actorii selectați sunt reprezentativi pentru domeniile specificate de Directiva NIS și pentru transpunerea Directivei NIS în legislația românească (și anume Legea 362/2018); -actorii sunt selectați pe baza unei evaluări a maturității în materie de securitate cibernetică deja efectuată de autoritatea națională competentă din România în materie de securitate cibernetică (și anume CERT-RO), pe baza unui sondaj care include o autoevaluare a maturității.
185	Investiția 16. Program de formare de competențe digitale avansate pentru funcționarii publici	Țintă	Funcționari publici care au urmat un curs de formare digitală		Numărul	0	32 500	T2	2026	30 000 de funcționari publici participă la cursuri de formare pentru dobândirea de competențe digitale avansate [de exemplu administratorii de baze de date (SQL, MySQL etc); administratorii de sistem; analiștii operaționali; analiștii de date; programatorii pe diverse platforme) și 2 500 de funcționari publici de nivel înalt participă la cursuri de formare în materie de management și de management al talentelor
186	Investiția 17. Scheme de finanțare pentru biblioteci pentru a deveni hub-uri de dezvoltare a competențelor digitale	Țintă	Biblioteci transformate în centre digitale		Numărul	0	1 135	T4	2025	Cel puțin 1 135 de biblioteci vor fi digitalizate, după cum urmează: -105 biblioteci, inclusiv 5 sedii centrale de biblioteci județene și 100 de biblioteci rurale sau municipale, vor fi renovate și echipate cu calculatoare și echipamente tehnice. Renovarea se va efectua în conformitate cu Orientările tehnice privind aplicarea principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” (2021/C58/01). -1 030 de biblioteci vor beneficia de echipamente informatice noi sau modernizate.
187	Investiția 17. Scheme de finanțare pentru biblioteci pentru a deveni hub-uri de dezvoltare a competențelor digitale	Țintă	Cetățeni care au beneficiat de cursuri de formare pentru dezvoltarea competențelor digitale		Numărul	0	100 000	T2	2026	Cetățenii din comunitățile defavorizate care au beneficiat de formare pentru dezvoltarea competențelor digitale de bază în bibliotecile transformate în hub-uri digitale. Competențele digitale de bază vor include alfabetizarea digitală, comunicarea, educația în domeniul mass-mediei, crearea de conținut digital, securitatea digitală și educația antreprenorială digitală.

G.3. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru împrumut

Investiția 18. Transformarea digitală și adoptarea tehnologiei de automatizare a proceselor de lucru în administrația publică

Obiectivul acestei investiții este de a sprijini transformarea digitală, de a crește productivitatea și reziliența și de a reduce erorile și timpul de prelucrare a cererilor (cetățenilor) adresate autorităților publice, prin adoptarea de soluții de automatizare a proceselor de lucru robotice (RPA) (automatizarea sarcinilor laborioase, repetitive și bazate pe norme).

Investiția constă în implementarea de tehnologii avansate, remodelarea proceselor de afaceri și îmbunătățirea proceselor decizionale pentru sectorul public. Pentru început, un consultant va analiza fluxurile de lucru existente în instituțiile publice și va propune soluții tehnologice RPA adecvate. Următorul pas va consta în lansarea cererii pentru instituțiile interesate să beneficieze de soluții RPA.

Implementarea investiției se va finaliza până la 31 decembrie 2025.

Investiția 19. Scheme dedicate perfecționării/recalificării angajaților din firme

Obiectivul acestei investiții este de a sprijini transformarea digitală a întreprinderilor mici și mijlocii prin sporirea competențelor digitale ale angajaților lor.

Investiția va fi implementată în mai multe etape. La început, se va elabora o curiculă pentru perfecționarea forței de muncă. Se va pune accentul pe tehnologiile emergente (cum ar fi internetul obiectelor, volumele mari de date, învățarea automată, inteligența artificială, automatizarea proceselor robotice, tehnologia blockchain). În a doua etapă, un consultant va sprijini administrația în stabilirea structurii formării, cursurile urmând apoi să aibă loc pentru angajații IMM-urilor care și-au depus candidatura pentru a face parte din program.

Implementarea investiției se va finaliza până la 31 decembrie 2025.

G.4. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile împrumutului

Număr secvențial	Măsură conexă (reformă sau investiție)	Jalon/ Țintă	Denumire	Indicatori calitativi (pentru jaloane)	Indicatori cantitativi (pentru ținte)			Calendar orientativ pentru atingerea jaloanelor/ țintelor		Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte
					Unitate de măsură	Valoare de referință	Obiectiv	Trimestru	An
188	Investiția 18. Transformarea digitală și adoptarea tehnologiei de automatizare a proceselor de lucru robotice în administrația publică	Țintă	Implementarea tehnologiei de automatizare a proceselor de lucru (RPA) și promovarea inteligenței artificiale (IA) în administrația publică		Numărul	0	18	T4	2025	Această investiție va implementa soluții de sprijinire a automatizării proceselor de lucru robotice și a inteligenței artificiale pentru 18 instituții publice din administrația centrală.
189	Investiția 19. Scheme dedicate perfecționării/recalificării angajaților din firme	Jalon	Lansarea cererii de propuneri pentru „Sprijin sub formă de granturi pentru competențe digitale”	Publicarea cererii de propuneri				T1	2022	Cerere de granturi pentru sprijinirea IMM-urilor în formarea în domeniul competențelor digitale, cum ar fi instrumentele și echipamentele digitale, consolidarea competențelor digitale, inclusiv a competențelor legate de tehnologiile de tip cloud, și a tehnologiilor specifice industriei 4.0.
190	Investiția 19. Scheme dedicate perfecționării/recalificării angajaților din firme	Țintă	IMM-uri finanțate pentru a asigura formarea personalului lor în domeniul competențelor digitale		Numărul	0	2 000	T4	2025	Numărul de IMM-uri finanțate pentru a sprijini participarea personalului lor la cursuri în domeniul competențelor digitale, în conformitate cu jalonul 189.

H.COMPONENTA 8: Reforma fiscală și reforma sistemului de pensii

Această componentă include o serie de reforme și investiții menite să abordeze principalele provocări cu care se confruntă administrația fiscală, sistemul fiscal, cadrul bugetar al guvernului, sistemul de pensii și sprijinul guvernamental pentru întreprinderi:

I.Reforma administrației fiscale și revizuirea cadrului fiscal pentru a consolida sistemul fiscal și a spori veniturile colectate de administrația fiscală cu cel puțin 3 puncte procentuale din PIB (2,5 puncte procentuale din reforma administrației fiscale și 0,5 puncte procentuale din revizuirea cadrului fiscal) și pentru a reduce deficitul de încasare a TVA cu cel puțin 5 puncte procentuale, ambele în comparație cu 2019.

II.Reforma sistemului public de pensii printr-un nou cadru legislativ pentru a asigura sustenabilitatea fiscală în contextul îmbătrânirii populației, pentru a corecta inegalitățile, a asigura sustenabilitatea și previzibilitatea sistemului de pensii și a respecta principiul contributivității în ceea ce privește beneficiarii drepturilor de pensie. Această reformă vizează, de asemenea, modernizarea sistemului de pensii prin aplicații și servicii digitale. Reforma sistemului public de pensii își propune să dea curs recomandărilor relevante specifice adresate țării (recomandările specifice 2.2 și 2.3 din 2019) și, în special, să asigure sustenabilitatea fiscală, egalizarea vârstei de pensionare și stabilitatea financiară a pilonului II al sistemului de pensii.

III.Asigurarea unei mai mari eficiențe a cheltuielilor publice, prin sporirea transparenței procesului bugetar, îmbunătățirea sistemului de monitorizare și raportare a programelor bugetare, acordarea de prioritate proiectelor mari de investiții, efectuarea de analize ale cheltuielilor în toate sectoarele publice, consolidarea rolului Consiliului fiscal. Se preconizează că digitalizarea procedurilor bugetare va sprijini atingerea acestor obiective.

IV.Consolidarea capacității instituționale de prognoză a cheltuielilor cu pensiile prin utilizarea de instrumente complexe de modelare economică Obiectivul principal al reformei constă în dezvoltarea capacității de a estima impactul reformelor structurale ale sistemului de pensii pe termen mediu și lung, prin îmbunătățirea semnificativă a acurateței proiecțiilor realizate și, cu această ocazie, prin evaluarea implicațiilor acesteia pentru sustenabilitatea sistemului de pensii.

V.Consolidarea competitivității, a capacității de inovare, a productivității și a internaționalizării întreprinderilor (în special a IMM-urilor) prin furnizarea de surse alternative de finanțare prin înființarea și operaționalizarea unei bănci naționale de dezvoltare.

H.1. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru care se prevede acordarea sprijinului financiar nerambursabil

Reforma 1. Reforma Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) prin digitalizare

Această reformă răspunde nevoii urgente de modernizare și digitalizare a ANAF, astfel încât colectarea impozitelor să devină mai eficientă, cu obiectivul de a mări ponderea veniturilor în PIB (cu 2,5 puncte procentuale până în T4 2025 comparativ cu 2019) și de a reduce deficitul de încasare a TVA (cu 5 puncte procentuale până în T2 2026 comparativ cu 2019). Reforma urmăreşte crearea cadrului procedural propice pentru implementarea şi utilizarea managementului integrat de risc la nivelul administraţiei fiscale, de către toate funcţiile administraţiei pentru crearea unui sistem de identificare, planificare, evaluare şi adaptare a activităţilor în procesul de administrare fiscală, în funcţie de riscurile fiscale identificate (permanent actualizate).

Mai precis, reforma cuprinde următoarele elemente:

-intrarea în vigoare a cadrului legal pentru înregistrarea contribuabililor persoane juridice în SPV (Spațiu Privat Virtual) Acest act modifică Codul de procedură fiscală și introduce obligația persoanelor juridice de a se înregistra în SPV.

-intrarea în vigoare a cadrului juridic care definește criteriile de risc pentru clasificarea contribuabililor printr-un ordin al președintelui ANAF. Acesta este primul pas către operaționalizarea deplină și dezvoltarea unui sistem integrat de management al riscurilor fiscale, inclusiv prin operaționalizarea analizei centralizate a riscurilor și a unui registru electronic centralizat al riscurilor. Definirea criteriilor de risc se face în funcție de principalele categorii de riscuri de nerespectare a obligațiilor fiscale, și anume: riscurile legate de înregistrarea fiscală, de depunerea declarațiilor fiscale, de nivelul declarațiilor și plățile efectuate și luarea în considerare a standardelor internaționale. Noile criterii de risc sunt integrate într-un sistem de administrare fiscală bazată pe riscuri, în care măsurile de administrare fiscală și controalele sunt adaptate în funcție de riscul fiscal al fiecărei categorii de contribuabili.

-intrarea în vigoare a cadrului juridic modificat în domeniul de activitate al organismelor de inspecție fiscală, care are drept scop consolidarea capacității și a eficacității structurilor de control fiscal în ceea ce privește prevenirea fraudei și a evaziunii fiscale la nivel național și transfrontalier prin identificarea timpurie și punctuală a principalelor riscuri fiscale. O parte din modificările aduse cadrului juridic au fost puse în aplicare în 2020. Acesta stabilește competențele autorităților fiscale (organe de inspecție fiscală, organe de control anti-fraudă și organe responsabile cu verificarea situației fiscale a persoanelor) de a efectua verificări documentare. ANAF va realiza o analiză a cadrului instituțional și juridic al activităților structurilor de control. În lumina concluziilor și a rezultatelor acestei analize, se finalizează revizuirea cadrului juridic al organelor de inspecție fiscală. Această reformă consolidează, de asemenea, cooperarea cu inspectoratele de muncă, precum și cu alte instituții din domeniul protecției sociale și a muncii, în vederea prevenirii și a limitării fenomenului evaziunii fiscale în cazul muncii la gri/la negru.

Această reformă va conduce, de asemenea, la conectarea a cel puțin 600 000 de case de marcat la sistemul ANAF, la o creștere a ponderii desk-auditurilor (verificărilor documentare la distanță) în comparație cu cele de la fața locului, precum și la creșterea numărului inspecțiilor fiscale efectuate.

Implementarea acestei reforme va fi finalizată până la 31 decembrie 2025 și se bazează pe trei investiții.

Reforma 2. Modernizarea sistemului vamal și implementarea vămii electronice

Reforma îmbunătățește funcționarea Autorității Vamale prin promovarea modificărilor aduse cadrului juridic existent, prin modificarea competențelor și a procedurilor interne și prin investiții în echipamentele necesare pentru activitatea de control pe teritoriul național și la frontiera externă a UE.

Obiectivul acestei reforme este de a îmbunătăți capacitatea administrativă și operațională a Autorității Vamale și de a promova tranziția activității de vămuire către un mediu complet electronic. Schimbul de informaţii între operatorii economici şi autorităţile vamale, precum şi între autorităţile vamale din statele membre se va desfăşura exclusiv prin modalități electronice de prelucrare şi diseminare a datelor.

În special, se vor întreprinde următoarele acțiuni:

-operaţionalizarea Autorităţii Vamale,

-dezvoltarea sistemelor informatice ale autorității vamale în conformitate cu cerințele Codului vamal al Uniunii;

-reorientarea activității de vămuire către mediul electronic și reducerea barierelor birocratice;

-simplificarea formalităților vamale.

Implementarea acestei reforme va fi finalizată până la 31 decembrie 2023 și se bazează pe o singură investiție.

Reforma 3. Îmbunătățirea mecanismului de programare bugetară

Această reformă este pusă în aplicare prin intrarea în vigoare a cadrului de reglementare modificat, care:

-asigură planificarea bugetară multianuală;

-eficientizează procesul de stabilire a priorităților de investiții publice;

-introduce analize sistematice ale cheltuielilor, aliniate la ciclul bugetar și cu un plan clar de punere în aplicare a constatărilor în bugetele ulterioare și care sunt supuse unor evaluări ex post independente.

Unul dintre obiectivele aceste reforme este de a îmbunătăți mecanismul de programare bugetară şi de a moderniza sistemului informatic pentru dezvoltarea şi gestionarea bugetului naţional, prin valorificarea masivă a datelor şi informaţiilor care reflecte cel mai bine cheltuielile bugetare, la nivel de politici şi programe (analiza procedurilor bugetare, eficientizarea timpului de generare a rapoartelor şi simplificarea formatului în care sunt generate rapoartele), cu efect asupra:

-sporirii transparenţei în cadrul procesului bugetar prin publicarea de analize şi rapoarte care simplifică procesul de cheltuieli pentru programe specifice.

-îmbunătățirii sistemului de monitorizare și raportare a programelor bugetare.

Implementarea acestei reforme va fi finalizată până la 31 martie 2025 și se bazează pe o singură investiție.

Reforma 4. Revizuirea cadrului fiscal

O revizuire a sistemului fiscal ar trebui să permită României să își consolideze competitivitatea, sprijinind în același timp sustenabilitatea fiscală și obiectivele de mediu. De asemenea, ar trebui să asigure un sistem fiscal mai echitabil, mai eficient, mai simplu și mai transparent, capabil să sprijine mai bine economia și să faciliteze respectarea de către contribuabili a obligațiilor lor fiscale.

Revizuirea cuprinzătoare a sistemului fiscal din cadrul planului identifică denaturările și domeniile în care legislația fiscală relevantă ar trebui ajustată, în special în ceea ce privește impozitul pe profit, impozitul pe venit și contribuțiile la asigurările sociale, precum și impozitarea proprietăților, creându-se astfel premisele pentru luarea deciziei de a renunța treptat la stimulentele fiscale excesive. Prin revizuirea cadrului fiscal se urmărește, de asemenea, extinderea impozitării ecologice, inclusiv ca măsură de însoțire pentru componentele de transport durabil și energie.

Prin această reformă, legislaţia fiscală românească este supusă unei analize amănunţite, cu asistenţa tehnică furnizată de o instituție independentă în special în domeniul impozitelor şi contribuţiilor sociale datorate pe veniturile obţinute de persoane fizice, al impozitului pe profit (inclusiv în ceea ce privește regimurile speciale care pot face obiectul unor derogări), al impozitului pe proprietate (care sunt impozite locale) și al impozitelor verzi. Această analiză sistematică este urmată de punerea în aplicare a recomandărilor care se impun în urma sa, astfel încât sistemul fiscal să promoveze mai bine creșterea economică durabilă.

În special în ceea ce privește impozitele pe proprietate, reforma abordează posibilitatea arbitrajului între cele două sisteme fiscale aplicabile persoanelor fizice și, respectiv, persoanelor juridice care obțin venituri din bunuri imobile și determină în mod automat valoarea impozabilă a proprietăților supuse impozitului local, renunțând la practica de a utiliza o bază impozabilă care nu este legată de valoarea de piață.

Obiectivele specifice ale acestei reforme sunt:

-îmbunătăţirea structurii veniturilor fiscale;

-creșterea ponderii veniturilor fiscale în PIB cu 0,5 puncte procentuale până în 2025, comparativ cu 2019;

-eliminarea distorsiunilor şi a lacunelor din sistemul fiscal care le permit contribuabililor să își minimizeze impozitele (subminând astfel caracterul echitabil al sistemului), în special impozitul pe venit şi contribuţiile sociale;

-simplificarea normelor fiscale pentru a facilita conformarea fiscală şi administrarea impozitelor, precum şi eliminarea scutirilor şi a tratamentelor preferenţiale;

-eficientizarea sistemului fiscal și asigurarea unei distribuții mai echitabile a sarcinii fiscale;

-modificarea impozitului pe proprietate, inclusiv, în special, prin încurajarea impunerii cu titlu gratuit a cotelor de către autoritățile locale în limitele definite la nivel central și prin estimarea bazei de impozitare cât mai aproape posibil de valoarea de piață a proprietății.

Implementarea acestei reforme va fi finalizată până la 31 martie 2025 și se bazează pe o singură investiție.

Reforma 5. Crearea și operaționalizarea Băncii Naționale de Dezvoltare

Obiectivul reformei va fi operaționalizarea Băncii Naţionale de Dezvoltare astfel încât să se poată remedia direct disfuncţionalităţile de pe piața financiară, în principal prin finanţarea proiectelor beneficiarilor eligibili care au un profil de risc ridicat, dar și un potenţial ridicat de a crea valoare adăugată şi locuri de muncă şi pentru care sectorul privat manifestă un apetit scăzut de a oferi finanţare. Reforma urmează unui proiect finanțat în cadrul Programului de sprijin pentru reforme structurale.

Banca Națională de Dezvoltare va fi înfiinţată ca o instituţie de credit deţinută 100 % de stat, care funcționează sub supravegherea Băncii Naționale a României (BNR) şi în conformitate cu legislaţia locală şi a UE în vigoare. Banca Națională de Dezvoltare va avea un capital social de 3 miliarde RON (aproximativ 600 de milioane EUR).

Operaționalizarea BND va include, de asemenea, achiziționarea unui sistem informatic, achiziționarea de licențe pentru software și de hardware, precum și servicii IT.

Pentru a se asigura conformitatea măsurii cu Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01), strategia de investiții și împrumut a Băncii Naționale de Dezvoltare:

-va prevedea obligația aplicării Orientărilor tehnice ale Comisiei referitoare la evaluarea sustenabilității Fondului InvestEU; și

-va exclude ca neeligibile următoarele activități și active printr-o listă de excludere: (i) activități și active legate de combustibili fosili, inclusiv utilizarea în aval 14 ; (ii) activități și active din cadrul sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) cu emisii preconizate de gaze cu efect de seră care nu sunt mai mici decât valorile de referință relevante 15 ; (iii) activități și active legate de depozite de deșeuri, incineratoare 16 și instalații de tratare mecano-biologică a deșeurilor 17 ; și (iv) activități și active în cazul cărora eliminarea pe termen lung a deșeurilor poate dăuna mediului; și

-va impune obligația ca Banca Națională de Dezvoltare să verifice conformitatea cu legislația UE și națională relevantă în domeniul mediului a tuturor tranzacțiilor, inclusiv a celor care nu fac obiectul evaluării sustenabilității; și

-va impune obligația ca beneficiarii de sprijin prin capitaluri proprii și de finanțare corporativă generală care obțin peste 50 % din veniturile proprii în cursul exercițiului financiar precedent din activități și/sau active de pe lista de excludere să adopte și să publice planuri privind tranziția verde.

Această reformă se bazează pe o investiție și implementarea sa va fi finalizată până la 30 iunie 2026.

Reforma 6. Reforma sistemului public de pensii

Reforma implică adoptarea unei noi legi privind sistemul public de pensii, în urma acordării de asistență tehnică, lege care va înlocui Legea nr. 127/2019. Unul dintre obiectivele noii legislații va fi de a asigura stabilitatea pe termen lung (2022-2070) a cheltuielilor publice brute totale cu pensiile (incluzând toate sistemele publice de pensii existente), respectiv la 9,4 % din PIB, inclusiv de a prevedea un mecanism de frânare în cazul în care se depășește acest plafon al cheltuielilor.

Noua legislație:

-va introduce o nouă formulă de calcul pentru pensiile noi și pensiile în curs de plată. Parametrii formulei vor fi aleși cu atenție, în conformitate cu obiectivul urmărit în ceea ce privește nivelul cheltuielilor cu pensiile ca procent din PIB. În plus, parametrii respectivi nu vor permite creșteri ad-hoc ale nivelurilor pensiilor;

-va introduce o nouă regulă de indexare a pensiilor în funcție de nivelul cheltuielilor cu pensiile ca procent din PIB și mecanisme de combatere a indexării ad-hoc;

-va reduce în mod semnificativ posibilitățile de pensionare anticipată, va introduce stimulente pentru prelungirea vieții profesionale și majorarea voluntară a vârstei standard de pensionare până la 70 de ani, în conformitate cu creșterea speranței de viață, și va egaliza vârsta legală de pensionare pentru bărbați și femei la 65 de ani până în 2035;

-va introduce stimulente pentru amânarea pensionării;

-va revizui pensiile speciale pentru a le alinia la principiul contributivității;

-va consolida principiul contributivității pe care se bazează sistemul;

-va spori gradul de adecvare a pensiilor minime și a pensiilor mai mici, în special pentru persoanele aflate sub pragul sărăciei;

-va asigura viabilitatea financiară a pilonului II al sistemului de pensii prin sporirea contribuțiilor la acest pilon de pensii.

Guvernul va solicita asistență tehnică pentru elaborarea proiectului de lege, care face, de asemenea, obiectul consultării cu partenerii sociali. În contextul pregătirii legii, se va efectua o evaluare ex ante a impactului noului sistem de pensii, în special asupra sustenabilității fiscale, care va contribui la procesul de reformă. Modificările aduse proiectului de lege, care majorează costul reformei și conduc la abateri de la obiectivul bugetar, sunt însoțite de măsuri compensatorii prin care să se asigure stabilitatea raportului cheltuieli/PIB. Recalcularea pensiilor va fi conformă cu noul cadru legislativ și nu va majora cheltuielile publice brute totale cu pensiile peste valoarea de referință de 9,4 % din PIB.

Va fi realizată, de asemenea, o analiză a pensiilor speciale în vederea identificării unor soluţii concrete care să vizeze simplificarea pensiilor speciale și corectarea inechităţilor dintre beneficiarii acestor categorii de pensii şi beneficiarii sistemului public de pensii din punct de vedere al aspectului contributivităţii, luând în considerare şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale.

Se are în vedere acordarea de asistență tehnică (prin intermediul unei licitații publice) pentru a realiza o analiză ex ante a reformei sistemului de pensii, pentru a elabora legislația care va sta la baza reformei și pentru a realiza o analiză ex post și o evaluare a impactului.

Implementarea reformei va fi finalizată până la 30 martie 2023.

Investiția 1. Creșterea conformării voluntare a contribuabililor prin dezvoltarea serviciilor digitale

Obiectivele acestei investiții sunt următoarele:

-reducerea interacțiunii față în față cu contribuabilii ca urmare a extinderii serviciilor digitale și a oferirii de servicii contribuabililor la sediile unităților fiscale cu prioritate în sistem self-service; asigurarea incluziunii digitale a contribuabililor;

-dezvoltarea serviciilor la distanță (electronice sau telefonice) actuale, prin noi funcționalități și/sau crearea de servicii noi;

-simplificarea formularelor, transpunerea în format electronic a acestora și introducerea formularelor pre-completate/eliminarea obligațiilor de raportare, acolo unde este posibil;

-îmbunătățirea comunicării cu contribuabilii și introducerea unui mecanism de consiliere privind serviciile oferite contribuabililor, care să permită implicarea anumitor categorii de contribuabili din momentul creării noilor servicii, astfel încât nevoile, așteptările, posibilitățile și competențele contribuabililor să fie cunoscute încă din faza de concepere și proiectare.

Investiția cuprinde următoarele acțiuni:

-centralizarea sistemului care asigură gestionarea contribuabililor care sunt societăți comerciale;

-reproiectarea și optimizarea sistemului informatic - VIES_RO (Value Added Tax Information Exchange Sistem);

-implementarea sistemului informatic One Stop Shop (OSS_RO) conform cerințelor intracomunitare, naționale și vamale specifice;

-dezvoltarea de centre de apel;

-dezvoltarea serviciilor la distanță (electronice sau telefonice) actuale, prin noi funcționalități și/sau crearea de servicii noi;

-implementarea facilităților de interacțiune cu contribuabilii la sediul unităților fiscale;

-implementarea unei suite de soluții pentru cunoașterea contribuabililor/clienților;

-crearea unei platforme de licitații online pentru evaluarea bunurilor imobile și a celor mobile de valoare semnificativă.

Se prevede contractarea de servicii de asistență tehnică în vederea pregătirii și a finalizării documentației de achiziție, care urmează să se realizeze în cadrul proiectelor și pentru implementarea lor.

Implementarea investiției va fi finalizată până la 31 decembrie 2024.

Investiția 2. Îmbunătățirea proceselor de administrare a impozitelor şi taxelor, inclusiv prin implementarea managementului integrat al riscurilor

Obiectivele acestei investiții sunt următoarele:

-deplina operaţionalizare şi dezvoltare a sistemului de management integrat al riscurilor fiscale, inclusiv prin operaţionalizarea analizei de risc centralizate și a registrului de riscuri;

-identificarea şi reducerea neconformării fiscale şi a decalajelor fiscale prin utilizarea inteligentă a datelor şi informaţiilor pentru identificarea domeniilor care comportă un risc fiscal ridicat (inclusiv, în domeniul muncii nedeclarate/subdeclarate);

-introducerea de programe de conformare voluntară;

-adoptarea unei abordări bazate pe risc în administrarea marilor contribuabili, inclusiv din perspectiva tratării schemelor de optimizare fiscală;

-consolidarea capacităţii instituţionale a structurilor de control fiscal în vederea prevenirii fenomenelor de fraudă fiscală şi evaziune fiscală naţională şi transfrontalieră prin identificarea timpurie şi ţintită a riscurilor fiscale majore;

-reorganizarea resurselor umane în contextul digitalizării progresive a proceselor de activitate.

Se preconizează că investiția va avea un impact asupra creșterii nivelului de respectare a obligațiilor fiscale, asigurând un mediu de piață competitiv prin reducerea evitării obligațiilor fiscale și a evaziunii fiscale, precum și asupra obținerii veniturilor bugetare planificate printr-o mai mare eficiență a colectării.

Investiția constă în următoarele acțiuni:

-implementarea unei platforme pentru valorificarea de date și informații;

-implementarea sistemului de facturare electronică;

-implementarea sistemului electronic de marcare fiscală;

-îmbunătățirea și extinderea platformei utilizate pentru schimbul internațional de informații;

-centralizarea sistemului informatic al Trezoreriei statului (TREZOR).

Implementarea investiției va fi finalizată până la 31 decembrie 2025.

Investiția 3. Asigurarea capacității de răspuns la provocările informaționale actuale și viitoare, inclusiv în contextul pandemiei, prin transformarea digitală a Ministerului de Finanțe / Agenției Naționale de Administrare Fiscală

Obiectivele acestei investiții sunt următoarele:

-implementarea unui hub financiar care să colecteze, să gestioneze și să pună la dispoziția tuturor părților interesate informații fiabile, validate și actuale de natură financiară sau în legătură cu banii publici;

-asigurarea interoperabilității sistemelor informatice atât la nivelul Ministerului de Finanțe (MF) și al Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), cât și cu cele ale altor instituții;

-standardizarea aplicațiilor și gestionarea uniformă a datelor;

-managementul securității cibernetice și reziliența datelor, inclusiv partajarea de date în timp real în condiții de securitate și cu date exacte/actualizate;

-modernizarea și adaptarea Centrului Național pentru Informații Financiare (CNIF) la noile cerințe, transformarea digitală internă, inclusiv dematerializarea fluxurilor de lucru interne la nivelul MF/ANAF, asigurând flexibilitatea programului și a responsabilităților, creșterea nivelului de competențe, inclusiv a competențelor digitale ale angajaților;

-modernizarea tehnologică a întregului sistem informatic al Ministerului de Finanțe/ANAF, care va fi implementată prin transferarea infrastructurii hardware și software către noile tehnologii, mărirea numărului de echipamente IT utilizate în administrație, legate de procese automatizate și dezvoltarea infrastructurii de sprijin necesare pentru susținerea dezvoltării tehnologice continue la nivelul centrelor de date ale Ministerului Finanțelor.

Investiția constă în următoarele acțiuni:

-modernizarea infrastructurii hardware-software și de comunicații a sistemului IT;

-consolidarea securității cibernetice a sistemului informatic al Ministerului de Finanțe;

-implementarea/modernizarea infrastructurii fizice suport (alimentare electrică, climatizare, alarme și stingere incendiu, securitate fizică, administrare și monitorizare) din principalul centru de date existent

-transformarea digitală internă, inclusiv modernizarea Centrului național pentru informații financiare (CNIF), printre care digitalizarea monitorizării proiectelor de parteneriat public-privat/de concesiune și a gestionării riscurilor fiscale aferente și a sistemului de informații privind patrimoniul public și privat al statului – Patrim.

Implementarea investiției va fi finalizată până la 31 decembrie 2025.

Investiția 4. Implementarea vămii electronice

Pentru a moderniza sistemul vamal și a implementa sistemul vamal electronic, guvernul investește în:

-operaționalizarea Autorității Vamale;

-dotarea cu scannere a birourilor vamale de frontieră;

-infrastructură hardware și software pentru creşterea capacităţii de procesare şi stocare pentru aplicaţiile DG TAXUD;

-modernizarea şi acordarea de licenţe pentru infrastructura virtualizată și implementarea unei platforme de virtualizare care să includă partea de administrare şi automatizare;

-soluția de securitate pentru infrastructura IT a Sistemului Informatic Integrat Vamal, inclusiv servicii de suport, licențe și subscripții;

-licențe pentru bazele de date necesare funcționării componentelor Sistemului Informatic Integrat Vamal;

-soluții pentru administrarea centralizată a utilizatorilor, stații de lucru și servicii de actualizare pentru sistemele de operare ale Sistemului Informatic Integrat Vamal;

-implementarea sistemului IT privind Declaraţia vamală cu un set redus de date pentru trimiterile cu valoare scăzută, ca urmare a intrării în vigoare de la 1 iulie 2021 a noilor prevederi legislative de implementare a „pachetului TVA privind comerţul electronic”, cu scopul facilitării comerţului transfrontalier şi combaterii fraudei TVA;

-sistemul ICS2 – fazele 1, 2 și 3;

-implementarea NCTS_RO faza 5 și AES_RO;

-alinierea sistemului EMCS_RO la EMCS faza 4;

-modernizarea Sistemului național de import în cadrul Codului vamal al Uniunii;

-Ghișeul unic al UE pentru vamă – CERTEX;

-gestionarea uniformă a utilizatorilor și semnătura digitală UUM&DS;

-sistemul de monitorizare a activității de supraveghere si control vamal

-aplicația de autorizare și gestionare a activităților din Zona liberă;

-aplicația pentru gestionarea deciziilor naționale (autorizațiilor)

Implementarea investiției va fi finalizată până la 31 decembrie 2025.

Investiția 5. Îmbunătățirea mecanismului de programare bugetară

Obiectivul acestei reforme este de a evalua, actualiza și moderniza sistemul informatic (BUGET_NG) privind dezvoltarea și gestionarea bugetului naţional prin valorificarea masivă de date și informații ce reflectă cel mai bine cheltuielile bugetare. Investiția va reduce timpul de generare a rapoartelor și va optimiza formatul în care sunt generate rapoartele. Acest lucru va spori transparenţa în cadrul procesului bugetar prin publicarea de analize şi rapoarte care simplifică procesul de cheltuieli pentru programe specifice. Investiția va îmbunătăţi, de asemenea, sistemul de monitorizare şi raportare a programelor bugetare.

Implementarea investiției va fi finalizată până la 31 decembrie 2023.

Investiția 6. Instrument de modelare economică (set de instrumente de simulare privind opțiunile de reformă a pensiilor) pentru îmbunătățirea capacității instituționale de a prognoza cheltuielile cu pensiile

Obiectivul acestei investiții vizează dezvoltarea capacității de a estima impactul reformelor structurale ale sistemului de pensii pe termen mediu și lung, prin îmbunătățirea semnificativă a proiecțiilor realizate și analiza sustenabilității sistemului de pensii. În special, scopul acestei investiții este de a optimiza funcționarea modelului, dezvoltarea și consolidarea capacității de utilizare a acestuia, de a analiza rezultatele obținute și de a pregăti informațiile furnizate Comisiei Europene. Pentru implementarea acestei măsuri, este necesar ca Ministerul Finanțelor să își extindă echipa utilizând modelul de la 1 la 8 experți (personal deja existent) și asistență tehnică pentru actualizarea/dezvoltarea modelului, formarea personalului cu privire la utilizarea instrumentului și îmbunătățirea transmiterii informațiilor către Comisia Europeană și Eurostat.

Investiția include asistență tehnică din partea Băncii Mondiale pentru:

-actualizarea/dezvoltarea modelului Pension Reform Options Simulation Toolkit conform specificului sistemului de pensii din România;

-personalizarea modelului astfel încât să genereze rezultate compatibile cu Raportul privind îmbătrânirea populației și cu calculul ADL solicitat în mod regulat de Comisia Europeană;

-organizarea de sesiuni/ateliere de formare;

-realizarea/interpretarea impactului ex ante al reformelor sistemului de pensii;

-elaborarea de rapoarte analitice, inclusiv propuneri de îmbunătățire a sustenabilității sistemului de pensii.

Implementarea investiției va fi finalizată până la 31 decembrie 2023.

Investiția 7. Asistență tehnică pentru revizuirea cadrului fiscal

Printre obiectivele revizuiri principiilor impozitului pe proprietate se numără, printre altele, evaluarea automată a proprietăților supuse impozitului local în scopuri fiscale. Această măsură este pusă în aplicare cu sprijinul unui serviciu de consultanță (asistență tehnică necesară pentru elaborarea termenilor de referință ai consultanței care va dezvolta instrumentul informatic) prin crearea unui sistem informatic de automatizare a evaluării bunurilor imobile în scopul stabilirii bazei de impozitare pe baza informațiilor disponibile în sistemele altor instituții (de exemplu, Agenția de Cadastru și Carte Funciară, autoritățile locale), precum și a informațiilor publice (de exemplu, anunțuri imobiliare, cataloage utilizate de agențiile de evaluare, date statistice).

Implementarea investiției va fi finalizată până la 31 decembrie 2023.

Investiția 8. Operaționalizarea Băncii Naționale de Dezvoltare

Realizarea obiectivelor reformei aferente necesită investiții în achiziționarea de software (licențe) și hardware (laptopuri), servicii IT pentru personalul estimat inițial la aproximativ 165 de persoane, formarea personalului Băncii Naționale de Dezvoltare în vederea desfășurării operațiunilor și a personalului Ministerului Finanțelor implicat în evaluarea activității și a performanței băncii.

Formarea personalului Băncii Naționale de Dezvoltare vizează îmbunătățirea cunoștințelor, a competențelor profesionale și formarea competențelor tehnice ale personalului în vederea dezvoltării de 3 noi produse financiare din următoarele categorii: datorii, garanții și capitaluri proprii. Consultantul va propune structura/concepția produselor, proiecte de acorduri/contracte cu beneficiarii, va identifica beneficiarii vizați, canalele de distribuție, procedura, politicile, planul de comunicare și orientările pentru noile produse. Personalul din minister va fi format pentru a dezvolta competențele necesare pentru analizarea, monitorizarea și evaluarea performanței băncii de dezvoltare.

Implementarea investiției va fi finalizată până la 31 decembrie 2024.

Investiția 9. Susținerea procesului de evaluare a dosarelor de pensii aflate în plată

Obiectivul acestei investiții este de a sprijini digitalizarea celor aproximativ 5 milioane de dosare de pensii aflate în prezent în arhive și formate diferite într-o bază de date unică. Fișierele digitale vor fi utilizate pentru a evalua dosarele de pensii existente și pentru a lua în considerare recalcularea anumitor pensii pe baza noii legislații. Noua bază de date este utilizată, de asemenea, pentru furnizarea de servicii digitale cetățenilor, întreprinderilor și instituțiilor de stat, precum și pentru evaluarea politicilor relevante.

Investiția este sprijinită prin achiziționarea de echipamente informatice și neinformatice și prin angajarea de personal temporar pentru o perioadă de maximum 18 luni pentru a lucra la colectarea și prelucrarea datelor.

Implementarea investiției va fi finalizată până la 31 decembrie 2023.

Investiția 10. Eficiență operațională și servicii electronice avansate pentru sistemul național de pensii prin digitalizare

Obiectivul investiției este de a crea și a moderniza sistemele și platformele electronice ale Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP), care este agenția națională publică în domeniul pensiilor. Aceste sisteme vor permite digitalizarea internă a autorității și furnizarea de servicii publice personalizate actorilor externi (cetățeni, instituții, guvern) pe baza identității digitale și a accesului de la distanță. De asemenea, sistemul va sprijini procesul decizional al guvernului prin implementarea unor sisteme și soluții complexe pentru analiza datelor istorice și va asigura interoperabilitatea și securitatea cibernetică. Această investiție va permite, de asemenea, îmbunătățirea competențelor digitale ale personalului CNPP.

Investiția se realizează prin derularea de proceduri de achiziții publice pentru contractarea serviciilor de rescriere și reautorizare a sistemelor Orizont, DIAFIX și Domino, pentru a sprijini reformele legislative, furnizarea infrastructurii hardware pentru clienți (PC-uri, rețea multifuncțională), componenta de comunicații și securitate la nivelul caselor teritoriale de pensii (CTP) și la nivel central, dezvoltarea serviciilor de tip „Spațiu privat virtual CNPP pentru fiecare cetățean”.

Pentru a asigura interoperabilitatea, investițiile vor include dezvoltarea unor mecanisme moderne și sigure pentru interconectarea sistemelor informatice prin tehnologii de tip registrul registrelor, hub de interoperabilitate, arhitectură bazată pe servicii pentru schimbul de date.

Implementarea investiției va fi finalizată până la 31 decembrie 2024.

H.2. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil

Număr secven țial	Măsură conexă (reformă sau investiție)	Jalon/ Țintă	Denumire	Indicatori calitativi (pentru jaloane)	Indicatori cantitativi (pentru ținte)			Calendar orientativ pentru atingerea jaloanelor/ țintelor		Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte
					Unitate de măsură	Valoare de referință	Obiectiv	Trimes tru	An
191	Reforma 1. Reforma Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) prin digitalizare	Jalon	Intrarea în vigoare a cadrului legal pentru înrolarea contribuabililor persoane juridice în SPV (Spațiu Privat Virtual)	Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a înrolării obligatorii a contribuabililor persoane juridice în SPV				T1	2022	Intrarea în vigoare a cadrului legislativ care prevede obligativitatea înrolării în spațiul privat virtual (SPV) a tuturor contribuabililor persoane juridice. Acest act modifică Codul de procedură fiscală și introduce obligația persoanelor juridice de a se înregistra în SPV.
192	Reforma 1. Reforma Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) prin digitalizare	Țintă	Contribuabili persoane juridice înrolați suplimentar în SPV		Număr	509 679	1 009 679	T4	2022	Cel puțin alți 500 000 de contribuabili persoane juridice s-au înrolat în SPV comparativ cu 509 679 la începutul lunii aprilie 2021. Cu acești noi 500 000 de contribuabili suplimentari, SPV acoperă 90 % din numărul total de contribuabili mari (conform noii definiții care va fi disponibilă imediat după aprobarea modificării cadrului juridic respectiv), reprezentând cel puțin 90 % din baza impozabilă a contribuabililor mari. În această etapă, din cele aproximativ 1 500 000 de entități juridice, aproximativ 400 000 sunt fie în procedură de insolvență, fie inactive. Prin urmare, obiectivul măsurii este ca aproape toate entitățile juridice înregistrate să utilizeze SPV. Monitorizarea numărului de noi contribuabili înrolați în SPV se realizează prin rapoarte specifice rezultate din interogarea bazelor de date de către Centrul Național pentru Informații Financiare.
193	Reforma 1. Reforma Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) prin digitalizare	Jalon	Intrarea în vigoare a cadrului juridic aplicabil care definește criteriile de risc pentru clasificarea contribuabililor. Cadrul legal se aprobă prin ordin al președintelui ANAF.	Intrarea în vigoare a Ordinului președintelui ANAF de definire a criteriilor de risc				T4	2022	Definirea criteriilor de risc se face în funcție de principalele categorii de riscuri de nerespectare a obligațiilor fiscale, și anume: riscurile legate de înregistrarea fiscală; depunerea declarațiilor; nivelul declarației; plata. Aceste definiții vor fi utilizate în sistemul de administrare a riscului fiscale pe baza claselor de risc fiscal, în care măsurile de administrare fiscală și de control fiscale vor fi adaptate în funcție de riscul fiscale aferent fiecărei clase de contribuabili. Criteriile de risc iau în considerare următoarele standarde internaționale: - OCDE ISO 31000:2018 - COM – Ghidul adresat administrațiilor fiscale cu privire la managementul riscurilor de conformitate 2010 - Nota de orientare a FTA pentru evaluarea eficacității strategiilor de tratare a riscului de conformitate
194	Reforma 1. Reforma Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) prin digitalizare	Jalon	Intrarea în vigoare a cadrului legal incident domeniului de activitate al structurilor de control fiscal	Dispoziție din lege care indică intrarea în vigoare a cadrului juridic care afectează domeniul de activitate al organelor de inspecție fiscală				T4	2022	Noua lege va stabili/revizui atribuțiile autorităților fiscale (organe de inspecție fiscală, organisme de control antifraudă și organisme responsabile cu verificarea situației fiscale personale), cu scopul de a consolida capacitatea instituțională a structurilor de control fiscal, de a preveni frauda fiscală și evaziunea fiscală naționale și transfrontaliere prin identificarea timpurie și punctuală a riscurilor fiscale majore. ANAF va revizui cadrul instituțional și juridic al activităților desfășurate de structurile de control. În lumina concluziilor și a rezultatelor acestei analize, se va finaliza revizuirea cadrului juridic al organelor de inspecție fiscală.
195	Reforma 1. Reforma Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) prin digitalizare	Jalon	Operaționalizarea/aprobarea Planului comun de acțiune al Agenției Naționale de Administrare Fiscală și al Inspecției Muncii pentru prevenirea și limitarea fenomenului de evaziune a muncii la gri/la negru	Adoptarea Planului comun de acțiune al Agenției Naționale de Administrare Fiscală și al Inspecției Muncii privind acțiunile care trebuie întreprinse pentru prevenirea și limitarea fenomenului de evaziune a muncii la gri/la negru				T1	2022	Ca urmare a protocolului de cooperare cu Inspecția Muncii, se va elabora un plan de acțiune comun pentru a include operatorii economici care prezintă un risc fiscal ridicat și, de asemenea, pe cei care prezintă un risc din perspectiva utilizării muncii subdeclarate/nedeclarate. Acest plan va fi defalcat pe tipuri de activități sezoniere, în cazul în care incidența riscurilor menționate este cunoscută a fi ridicată. Periodic, conducerea structurilor implicate (Direcția Generală Antifraudă Fiscală și Inspecția Muncii) va analiza rezultatele obținute, precum și posibilitățile și perspectivele de actualizare a planului, în funcție de rezultatele respective.
196	Reforma 1. Reforma Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) prin digitalizare	Țintă	Creșterea ponderii veniturilor colectate de administrația fiscală cu cel puțin 2,5 puncte procentuale din PIB		Puncte procentuale din PIB		2,5	T4	2025	Ponderea veniturilor fiscale crește cu cel puțin 2,5 puncte procentuale din PIB, comparativ cu nivelul observat în 2019
197	Reforma 1. Reforma Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) prin digitalizare	Țintă	Reducerea deficitului de încasare a TVA cu 5 puncte procentuale		Puncte procentuale		5	T2	2026	Deficitul de încasare a TVA este redus cu 5 puncte procentuale față de nivelul din 2019
198	Reforma 2. Modernizarea sistemului vamal și implementarea vămii electronice		Intrarea în vigoare a modificărilor aduse cadrului de reglementare în vigoare pentru a se îmbunătăți funcționarea Autorității Vamale	Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a modificărilor aduse cadrului juridic în vigoare în vederea îmbunătățirii funcționării Autorității Vamale				T4	2025	Obiectivul reformei este de a îmbunătăți capacitatea administrativă și operațională a Autorității Vamale și de a crea condiții favorabile pentru tranziția activității de vămuire către un mediu complet electronic. Reforma va operaționaliza, de asemenea, sistemul vamal electronic după instalarea sistemelor informatice relevante. În special, se vor întreprinde următoarele acțiuni: -dezvoltarea sistemelor informatice ale autorității vamale în conformitate cu cerințele Codului vamal al Uniunii; -reorientarea activității de vămuire către mediul electronic și reducerea barierelor birocratice; -simplificarea formalităților vamale.
199	Reforma 3. Îmbunătățirea mecanismului de programare bugetară	Jalon	Intrarea în vigoare a cadrului de reglementare modificat pentru a asigura planificarea bugetară multianuală pentru proiectele semnificative de investiții publice și efectuarea unei evaluări ex-post a analizei cheltuielilor de către Consiliul Fiscal	Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a modificărilor pentru asigurarea planificării bugetare multianuale pentru proiectele semnificative de investiții publice				T4	2022	Noul cadru legislativ va aduce modificări: - Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul stabilirii de criterii şi condiţii pentru construcţia bugetară privind proiectele semnificative de investiţii multianuale, în special cheltuielile privind proiectele de investiţii semnificative, astfel încât să fie asigurată finanţarea până la finalizarea acestora. - Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 88/2013 privind adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru îndeplinirea angajamentelor convenite cu organismele internaţionale, precum şi pentru modificarea şi completarea anumitor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare, prin care se vor actualiza principiile care stau la baza prioritizării proiectelor de investiţii publice semnificative, noi şi în desfășurare, în ceea ce priveşte accesibilitatea şi sustenabilitatea financiară, precum şi justificarea economică şi socială; se va actualiza calendarul procesului de prioritizare a investiţiilor publice semnificative în vederea corelării cu calendarul anual și multianual al elaborării bugetului; se vor institui condiţii/sancţiuni pentru ordonatorii principali de credite care nu respectă calendarul şi regulile procesului de prioritizare a investiţiilor semnificative; - Hotărârii Guvernului nr. 225/2014 pentru aprobarea Normelor metodologice privind prioritizarea proiectelor de investiţii publice, cu modificările şi completările ulterioare, prin care se vor modifica criteriile de prioritizare care se aplică proiectelor de investiţii publice semnificative noi şi în desfășurare, astfel încât bugetarea să fie orientată spre finalizarea cu prioritate a proiectelor de investiţii majore aflate în faze avansate de execuţie.
200	Reforma 3. Îmbunătățirea mecanismului de programare bugetară	Jalon	Intrarea în vigoare a hotărârii de guvern de aprobare a metodologiei de elaborare, monitorizare și raportare a programelor bugetare	Dispoziție într-o hotărâre de guvern care indică intrarea în vigoare a actului legislativ de aprobare a metodologiei de elaborare, monitorizare și raportare a programelor bugetare				T2	2022	Hotărârea de Guvern: - va asigura elaborarea, monitorizarea și raportarea programelor bugetare; - va îmbunătăți planificarea bugetară bazată pe performanță și va spori orientarea către rezultate; - va stabili clar obiective, ţinte, rezultate ale acţiunilor, impactul politicilor, precum şi indicatorii care vor permite atât dezbateri ex-ante riguroase asupra politicilor publice ce urmează a fi finanţate, cât şi o evaluare transparentă şi argumentată a felului în care programele bugetate au atins obiectivele şi ţintele politicii publice. Această hotărâre de guvern va fi corelată cu revizuirea aplicației Buget_NG.
201	Reforma 3. Îmbunătățirea mecanismului de programare bugetară	Jalon	Finalizarea analizei cheltuielilor în sectoarele sănătății și educației	Publicarea analizei cheltuielilor în domeniile educației și sănătății				T2	2023	Analiza cheltuielilor în sectoarele sănătății și educației se efectuează în trei etape principale: 1.Memorandum în Guvern de prezentare a analizei cheltuielilor în sectoarele sănătății și educației. 2.Crearea unor grupuri de lucru tematice cu reprezentanți ai Ministerului de Finanțe, ai Ministerului Sănătății, ai Casei Naționale de Asigurări de Sănătate/ai Ministerului Educației. 3.Colectarea de date, finalizarea analizelor și prezentarea rezultatelor.
202	Reforma 3. Îmbunătățirea mecanismului de programare bugetară	Jalon	Adoptarea unei strategii multianuale și a unui calendar pentru o analiză sistematică a cheltuielilor în toate sectoarele	Memorandum aprobat de guvern și publicat				T2	2023	Memorandumul trimis spre aprobare Guvernului va fi redactat de Ministerul Finanțelor și va defini domeniile/programele/acțiunile care vor face obiectul unor analize viitoare ale cheltuielilor, calendarul punerii în aplicare, instituțiile responsabile și constituirea grupurilor de lucru pentru fiecare domeniu avut în vedere.
203	Reforma 3. Îmbunătățirea mecanismului de programare bugetară	Jalon	Proiectul de lege a bugetului pentru 2024 include recomandările analizei cheltuielilor (sectoarele sănătății și educației)	Proiectul de buget include rezultatele analizelor cheltuielilor în sectoarele sănătății și educației				T4	2023	Proiectul de buget 2024 va reflecta măsurile și propunerile rezultate din analizele cheltuielilor în sectoarele sănătății și educației.
204	Reforma 3. Îmbunătățirea mecanismului de programare bugetară	Jalon	Intrarea în vigoare a legii prin care Consiliului Fiscal i se încredințează sarcina de a realiza o evaluare periodică a impactului analizelor cheltuielilor și de a elabora unui raport de punere în aplicare	Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a mandatului instituției independente				T2	2024	O lege va încredința Consiliului Fiscal mandatul de a emite un aviz cu privire la rezultatul analizei cheltuielilor începând cu bugetul 2024, urmat de un raport anual. Această analiză periodică va fi inclusă în mandatul Consiliului Fiscal, care urmează să fie pus în aplicare împreună cu modificările aduse legii fiscale (jalonul 199).
205	Reforma 4. Revizuirea cadrului fiscal	Jalon	Analiza sistemului fiscal al României cu scopul de a formula recomandări pentru a se asigura faptul că sistemul fiscal contribuie la promovarea și menținerea unei creșteri economice sustenabile	Analiză finalizată, publicarea raportului cu analiza și recomandările, avizat de/redactat în colaborare cu instituțiile independente care furnizează asistență tehnică	Nu se aplică	Nu se aplică		T4	2022	Ministerul Finanțelor va efectua, cu sprijinul asistenței tehnice, al serviciilor de consiliere și de consultanță, o analiză a modului în care poate fi îmbunătățită structura sistemului fiscal/legislației fiscale din România astfel încât sistemul fiscal să contribuie la promovarea și menținerea unei creșteri economice durabile. Accentul se va pune pe: - eliminarea treptată a stimulentelor fiscale și a lacunelor fiscale în ceea ce privește impozitul pe venit, impozitul pe profit (inclusiv regimurile speciale care pot face obiectul unor derogări), - contribuțiile sociale și impozitul pe proprietate (și anume impozitele locale) și - orientarea regimului fiscal către aplicarea de taxe ecologice, ținând seama de impactul de redistribuire a veniturilor al acestei măsuri. Analiza și recomandările vor fi publicate de Ministerul Finanțelor.
206	Reforma 4. Revizuirea cadrului fiscal	Jalon	Intrarea în vigoare a modificărilor aduse Codului fiscal care reduc treptat domeniul de aplicare al regimului fiscal special aplicabil microîntreprinderilor	Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a modificărilor aduse Codului fiscal				T4	2022	Noua lege va modifica Codul Fiscal în vederea reducerii graduale a ariei de aplicabilitate a regimului special de taxare pentru microîntreprinderi. Reducerea dispozițiilor speciale începe în T1 2023 și se finalizează până în T4 2024.
207	Reforma 4. Revizuirea cadrului fiscal	Jalon	Intrarea în vigoare a: - modificărilor aduse Codului fiscal (Legea nr. 227/2015) în vederea reducerii și/sau a eliminării altor stimulente fiscale cu scopul de a simplifica sistemul fiscal, de a-l face mai eficient, mai transparent și mai echitabil până în 2024 - legislației de extindere a impozitării ecologice	Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a cadrului legislativ privind reducerea și/sau eliminarea stimulentelor fiscale și extinderea impozitării ecologice				T1	2023	Noua lege va modifica Codul fiscal prin punerea în aplicare a recomandărilor rezultate în urma revizuirii sistemului fiscal (a se vedea jalonul 205) pentru a se asigura că sistemul fiscal contribuie la promovarea și menținerea unei creșteri economice durabile. Aceste modificări vor fi introduse treptat până în ianuarie 2024.
208	Reforma 4. Revizuirea cadrului fiscal	Jalon	Intrarea în vigoare a modificărilor aduse Codului Fiscal (Legea nr. 227/2015) care reduc treptat stimulentele fiscale pentru personalul angajat în sectorul construcțiilor	Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a cadrului legislativ privind reducerea graduală a stimulentelor fiscale pentru personalul angajat în sectorul construcțiilor				T1	2025	Noua lege va modifica Codului Fiscal în vederea reducerii graduale a stimulentelor fiscale pentru personalul angajat în sectorul construcțiilor Reducerea treptată a stimulentelor fiscale pentru personalul angajat în sectorul construcțiilor va începe în 2025 și se va finaliza până la sfârșitul anului 2028.
209	Reforma 5. Crearea și operaționalizarea Băncii Naționale de Dezvoltare	Jalon	Operaționalizarea Băncii Naționale de Dezvoltare	Acordarea de către Banca Națională a României a licenței de funcționare a Băncii Naționale de Dezvoltare				T4	2024	Banca Națională de Dezvoltare va fi pe deplin operațională, cu personal instruit (care îndeplinește funcțiile critice în cadrul funcției de front office, back office și a funcțiilor de sprijin) în măsură să furnizeze primele instrumente financiare, în conformitate cu cele mai bune practici din domeniu. Banca nou-înființată va acoperi deficitul de finanțare, va asigura un acces îmbunătățit la finanțare pentru beneficiarii eligibili și va furniza expertiză pentru dezvoltarea de noi produse. Strategia de investiții și de creditare a Băncii Naționale de Dezvoltare va asigura conformitatea cu Orientările tehnice privind aplicarea principiului „de a nu prejudicia semnificativ” (2021/C58/01) a tranzacțiilor care beneficiază de sprijin în cadrul acestei măsuri prin utilizarea evaluării sustenabilității, a unei liste de excludere și a cerinței de conformitate cu legislația UE și națională relevantă în materie de mediu.
210	Reforma 5. Crearea și operaționalizarea Băncii Naționale de Dezvoltare	Jalon	Finalizarea evaluării pe bază de piloni a Băncii Naționale de Dezvoltare, ceea ce îi va permite acesteia să implementeze fondurile UE	Finalizarea evaluării pe bază de piloni a Băncii Naționale de Dezvoltare, ceea ce îi va permite acesteia să implementeze fondurile UE primite de Uniunea Europeană				T2	2026	Finalizarea evaluării bazate pe piloni de către un audit extern independent pe baza mandatului relevant [Decizia C(2019)2882 a Comisiei din 17 aprilie 2019]. Această evaluare este o etapă în procesul care va permite Băncii Naționale de Dezvoltare să devină un partener de implementare pentru fondurile Uniunii pe baza articolului 154 din Regulamentul financiar al UE.
211	Reforma 6. Reforma sistemului public de pensii	Jalon	Asistență tehnică contractuală furnizată de o entitate care va fi selectată în conformitate cu legislația națională privind achizițiile publice	Contracte semnate				T4	2021	Semnarea contractului de asistență tehnică cu entitatea selectată în vederea pregătirii analizei și a propunerilor de reformă a sistemului de pensii – regimul general și regimurile speciale – în conformitate cu principiile consacrate în planul național de redresare și reziliență. Noua legislație: -va introduce o nouă formulă de calcul pentru pensiile noi și pensiile în curs de plată. Parametrii formulei vor fi aleși cu atenție, în conformitate cu obiectivul privind totalul cheltuielilor publice brute cu pensiile exprimat ca procent din PIB (9,4 % din PIB pe termen lung, adică în perioada 20222070). În plus, parametrii respectivi nu vor permite creșteri adhoc ale nivelurilor pensiilor; -va introduce o nouă regulă de indexare a pensiilor în funcție de nivelul cheltuielilor cu pensiile ca procent din PIB și mecanisme de combatere a indexării ad-hoc; -va reduce în mod semnificativ posibilitățile de pensionare anticipată, va introduce stimulente pentru prelungirea vieții profesionale și majorarea voluntară a vârstei standard de pensionare până la 70 de ani, în conformitate cu creșterea speranței de viață, și va egaliza vârsta legală de pensionare pentru bărbați și femei la 65 de ani până în 2035; -va introduce stimulente pentru amânarea pensionării; -va revizui pensiile speciale pentru a le alinia la principiul contributivității; -va consolida principiul contributivității pe care se bazează sistemul; -va spori gradul de adecvare a pensiilor minime și a pensiilor mai mici, în special pentru persoanele aflate sub pragul sărăciei; -va asigura viabilitatea financiară a pilonului II al sistemului de pensii prin sporirea contribuțiilor la acest pilon de pensii. Asistența tehnică include o evaluare a impactului diferitelor opțiuni de reformă propuse (proiecții pe termen lung). Furnizorul de asistență tehnică va sprijini redactarea documentului de reformă a sistemului de pensii.
212	Reforma 6. Reforma sistemului public de pensii	Jalon	Intrarea în vigoare a unui ordin al ministrului prin care se instituie un comitet de monitorizare însărcinat cu revizuirea, cu sprijinul furnizorului de asistență tehnică, a sistemului de pensii și a intervențiilor la nivel de politici în sistemul de pensii	Dispoziție din ordinul comun al miniștrilor care indică intrarea în vigoare a ordinului comun al miniștrilor				T4	2021	Comitetul de monitorizare va fi instituit prin ordin comun al miniștrilor (Ministerul Finanțelor și Ministerul Muncii) și va fi format din experți din cadrul Ministerului Muncii și Protecției Sociale, al Casei Naționale a Pensiilor Publice, al Ministerului Finanțelor Publice. De asemenea, vor fi invitați să participe experți din cadrul Consiliului Fiscal. Comitetul va colabora îndeaproape cu furnizorul de asistență tehnică.
213	Reforma 6. Reforma sistemului public de pensii	Jalon	Intrarea în vigoare a modificărilor aduse cadrului de reglementare pentru a se asigura sustenabilitatea pensiilor din cadrul pilonului 2	Dispoziție din cadrul de reglementare care indică intrarea în vigoare a legii				T1	2022	Noul cadru legislativ: - va asigura sustenabilitatea fiscală a pilonului II printr-o creștere a contribuțiilor în conformitate cu dispozițiile Strategiei fiscal-bugetare; - va digitaliza funcționării sistemului de pensii private - va diversifica investițiile din pilonul II de pensii. În ceea ce privește investițiile din pilonul II de pensii, guvernul: - va analiza posibilitatea de a flexibiliza regimul de reglementare aplicabil investițiilor din fondurile de pensii private prin reducerea restricțiilor cantitative în materie de investiții și reducerea restricțiilor bugetare legate de risc aplicabile fondurilor de pensii private; - va apăra independența administratorilor de pensii în ceea ce privește definirea propriilor lor strategii de investiții; - va reglementa viitoarele ajustări ale regimului de investiții ale fondurilor de pensii private care contribuie la un cadru flexibil ce îi încurajează pe administratorii de pensii să își diversifice în mod corespunzător portofoliile pentru a obține un randament al investițiilor ajustat la risc echitabil; - va spori accesul întreprinderilor la piața de capital, pentru a facilita cotarea noilor emitenți și a utiliza într-o mai mare măsură sursele private de finanțare, inclusiv activele fondurilor de pensii. Acest lucru ar conduce la un ecosistem de investiții mai bun pentru administratorii de pensii și la oportunități sporite pentru o diversificare adecvată a portofoliilor fondurilor de pensii.
214	Reforma 6. Reforma sistemului public de pensii	Jalon	Intrarea în vigoare a noii legi privind sistemul de pensii, care înlocuiește dispozițiile Legii nr. 127/2019	Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a legii privind sistemul de pensii				T1	2023	Noua lege a pensiilor va asigura sustenabilitatea fiscală a sistemului de pensii, precum și echitatea, respectarea principiului contributivității, caracterul adecvat al pensiilor mici/minime/sociale și înlocuirea dispozițiilor Legii nr. 127/2019 (inclusiv cele referitoare la perioada de contribuție fixă de 25 ani). Eventualele modificări în cursul procesului legislativ ar trebui să respecte obiectivul privind stabilitatea cheltuielilor cu pensiile ca procent din PIB, prin includerea, atunci când este necesar, a unor modificări ale parametrilor cu rol de compensare. Bazându-se pe asistența tehnică (jalonul 211), reforma va conține cel puțin următoarele elemente: -va introduce o nouă formulă de calcul pentru pensiile noi și pensiile în curs de plată. Parametrii formulei vor fi aleși cu atenție, în conformitate cu obiectivul urmărit în ceea ce privește nivelul cheltuielilor cu pensiile ca procent din PIB (9,4 % din PIB). În plus, parametrii respectivi nu vor permite creșteri adhoc ale nivelurilor pensiilor; Formula detaliată elimină a priori indicele de corecție, se bazează pe numărul de puncte obținute de fiecare beneficiar în conformitate cu principiul contributivității și aplică un mecanism de indexare a pensiilor care nu mai permite majorări ad-hoc. -va introduce o nouă regulă de indexare a pensiilor în funcție de nivelul cheltuielilor cu pensiile ca procent din PIB și mecanisme de combatere a indexării ad-hoc; -va reduce în mod semnificativ posibilitățile de pensionare anticipată, va introduce stimulente pentru prelungirea vieții profesionale și majorarea voluntară a vârstei standard de pensionare până la 70 de ani, în conformitate cu creșterea speranței de viață, și va egaliza vârsta legală de pensionare pentru bărbați și femei la 65 de ani până în 2035; -va introduce stimulente pentru amânarea pensionării; -va revizui pensiile speciale pentru a le alinia la principiul contributivității; -va consolida principiul contributivității pe care se bazează sistemul; -va spori gradul de adecvare a pensiilor minime și a pensiilor mai mici, în special pentru persoanele aflate sub pragul sărăciei; -va asigura viabilitatea financiară a pilonului II al sistemului de pensii prin sporirea contribuțiilor la acest pilon de pensii. Pachetul poate include legi separate privind regimul general și pensiile speciale.
215	Reforma 6. Reforma sistemului public de pensii	Jalon	Intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale	Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale				T4	2022	Noul cadru legislativ va revizui pensiile speciale și le va alinia la principiul contributivității. -Nu se vor crea noi categorii de pensii speciale, iar categoriile actuale vor fi raționalizate. -Pensiile speciale se calculează în prezent pe baza principiului contributivității, a vechimii în profesie și a reajustării procentului legat de veniturile obținute. Perioada minimă de cotizare este similară cu cea aplicată în fondul public de pensii. -Protecția deciziilor Curții Constituționale se va referi numai la pensiile magistraților, nu și la alte categorii, și se va referi numai la limitele explicite din argumentele Curții. Nicio pensie specială nu poate depăși venitul obținut în cursul perioadei de cotizare.
216	Investiția 1. Creșterea conformării voluntare a contribuabililor prin dezvoltarea serviciilor digitale	Jalon	Serviciile digitale și sistemele electronice critice sunt operaționale	Serviciile digitale și sistemele electronice sunt operaționale				T4	2023	Vor fi create/extinse și operaționalizate următoarele servicii digitale și sisteme electronice: -spațiul privat virtual (SPV), care va îmbunătăți interacțiunea digitală dintre administrația fiscală și contribuabili (prin crearea posibilității de efectuare a plăților prin intermediul SPV/ghiseul.ro, a posibilității de a comunica cu contribuabilii prin intermediul SPV în ceea ce privește interacțiunea video, prin dezvoltarea formularului de contact existent în SPV, extinderea serviciului de programare online disponibil în SPV. -Centrul de apel va fi pe deplin operațional pentru a furniza servicii electronice și de telefonie contribuabililor. Va oferi funcții de e-mail, SMS și chat prin intermediul interfeței utilizatorului, prin procesare vocală a apelurilor primite/efectuate cu capacități de telefonie integrată prin intermediul interfeței utilizator; rutarea automată a apelurilor în funcție de capacități; lucru cu cozi de apel. -Aplicația de ghișeu unic (One Stop Shop– OSS), care va îmbunătăți furnizarea de servicii și va reduce costurile de tranzacție pentru contribuabili, va reduce sarcina administrativă pentru întreprinderi prin simplificarea declarației privind taxa pe valoarea adăugată (TVA) și a procedurii de plată B2C (de la întreprindere la consumator), facilitând comerțul transfrontalier și combătând frauda în domeniul TVA. Acesta va facilita pentru societăți introducerea declarației electronice și plata electronică a TVA aferentă anumitor categorii de bunuri și servicii B2C. -Sistemul de schimb de informații privind taxa pe valoarea adăugată – se va adapta la cele mai recente modificări legislative naționale și intracomunitare pentru a reduce sarcina administrativă asupra contribuabililor.
217	Investiția 1. Creșterea conformării voluntare a contribuabililor prin dezvoltarea serviciilor digitale	Țintă	Servicii disponibile online pentru contribuabilii persoane juridice		Procent (%)	45	60	T4	2024	60 % din totalul serviciilor destinate contribuabililor persoane juridice disponibile la sfârșitul anului 2024 vor fi accesibile online prin intermediul site-ului Agenției Naționale de Administrare Fiscală sau prin intermediul SPV. Începând din 2021, doar 45 % din aceste servicii sunt disponibile online. Numărul de servicii oferite de ANAF contribuabililor este de 65 de servicii, atât servicii electronice, cât și servicii la sediul unităților fiscale.
218	Investiția 1. Creșterea conformării voluntare a contribuabililor prin dezvoltarea serviciilor digitale	Jalon	Operaționalizarea platformei de licitații online pentru evaluarea bunurilor imobile și mobile cu o valoare semnificativă (în funcție de tipul de activ)	Platforma online operaționalizată				T2	2024	Va fi operaționalizată o platformă online pentru organizarea de licitații pentru vânzarea activelor deținute de stat și a celor confiscate în urma executării silite. În cazul în care autoritățile publice române decid să vândă active imobiliare, bunuri mobile și obiecte rare și valoroase, cum ar fi metale prețioase, opere de artă, autoturisme, avioane, ambarcațiuni aflate în posesia lor, activele vor fi oferite spre vânzare pe noua platformă de licitație [utilizând datele din bazele de date ale Centrului Național pentru Informații Financiare (CNIF) și informațiile furnizate de Agenția Națională de Administrare Fiscală].
219	Investiția 2. Îmbunătățirea proceselor de administrare a impozitelor şi taxelor, inclusiv prin implementarea managementului integrat al riscurilor	Țintă	Formarea personalului cu privire la sistemul de management al riscurilor		Număr	0	40	T2	2023	40 de membri ai personalului care lucrează în domeniul managementului riscurilor în cadrul Ministerului Finanțelor vor fi instruiți cu privire la sistemul de management al riscurilor.
220	Investiția 2. Îmbunătățirea proceselor de administrare a impozitelor şi taxelor, inclusiv prin implementarea managementului integrat al riscurilor	Țintă	Numărul de case de marcat conectate la sistemul informatic al Agenției Naționale de Administrare Fiscală		Număr	0	15 0000	T4	2021	Cel puțin 150 000 de case de marcat conectate la sistemul electronic al Agenției Naționale de Administrare Fiscală. Deplina conectare a caselor de marcat va aborda, în special, frauda în domeniul comerțului. Această investiție va contribui la reducerea deficitului de încasare a TVA.
221	Investiția 2. Îmbunătățirea proceselor de administrare a impozitelor şi taxelor, inclusiv prin implementarea managementului integrat al riscurilor	Țintă	Numărul de case de marcat conectate la sistemul informatic al Agenției Naționale de Administrare Fiscală		Număr	150 000	600 000	T4	2022	Cel puțin 600 000 de case de marcat vor fi conectate la sistemul electronic al Agenției Naționale de Administrare Fiscală. Deplina conectare a caselor de marcat va aborda, în special, frauda în domeniul comerțului. Această investiție va contribui la reducerea deficitului de încasare a TVA.
222	Investiția 2. Îmbunătățirea proceselor de administrare a impozitelor şi taxelor, inclusiv prin implementarea managementului integrat al riscurilor	Țintă	Ponderea numărului de desk-audituri raportată la numărul total de audituri efectuate de administrația fiscală – 30 %		Procent (%)	0	30	T4	2022	Ponderea auditurilor documentare în totalul auditurilor efectuate va crește la 30 % până în T4 2022 (de la nivelul actual, adică zero). Această țintă face parte din reforma care vizează transferarea acțiunilor de inspecție de la structurile de control fizice la cele digitale. Vor fi luate următoarele măsuri: -vor fi stabilite competențele organelor fiscale pentru efectuarea verificării documentare de către structurile cu atribuții de inspecție fiscală, structurile cu atribuții de control antifraudă și structurile cu atribuții de verificare a situației fiscale personale -au fost aprobate modelul și conținutul formularelor și documentelor utilizate în activitatea de desk audit
223	Investiția 2. Îmbunătățirea proceselor de administrare a impozitelor şi taxelor, inclusiv prin implementarea managementului integrat al riscurilor	Țintă	Ponderea numărului de desk-audituri raportată la numărul total de audituri efectuate de administrația fiscală – 60 %		Procent (%)	30	60	T4	2025	Ponderea auditurilor documentare în totalul auditurilor efectuate va crește la 60 % până în T4 2025. Această țintă face parte din reforma care vizează transferarea acțiunilor de inspecție de la structurile de control fizice la cele digitale. Vor fi luate următoarele măsuri: -vor fi stabilite competențele organelor fiscale pentru efectuarea verificării documentare de către structurile cu atribuții de inspecție fiscală, structurile cu atribuții de control antifraudă și structurile cu atribuții de verificare a situației fiscale personale -au fost aprobate modelul și conținutul formularelor și documentelor utilizate în activitatea de desk audit
224	Investiția 2. Îmbunătățirea proceselor de administrare a impozitelor şi taxelor, inclusiv prin implementarea managementului integrat al riscurilor	Țintă	Sporirea numărului de audituri cu 10 %		Număr	25 000	27 500	T4	2025	Creșterea numărului de inspecții fiscale cu 10 % față de numărul actual de inspecții până în T4 2025.
225	Investiția 2. Îmbunătățirea proceselor de administrare a impozitelor şi taxelor, inclusiv prin implementarea managementului integrat al riscurilor	Jalon	Registrul electronic al riscurilor va fi pe deplin operațional	Registrul electronic al riscurilor va fi operațional și va conține criteriile, indicatorii și profilele de risc. Primul raport după o perioadă de simulări sau după ce va deveni operațional				T4	2025	Operaționalizarea registrului electronic al riscurilor: -un sistem de management integrat al riscurilor fiscale complet operațional și dezvoltat, care conține analiza centralizată a riscurilor; -identificarea şi reducerea neconformării fiscale şi a decalajelor fiscale prin utilizarea datelor şi a informaţiilor pentru identificarea domeniilor care comportă un risc fiscal ridicat (inclusiv, în domeniul muncii nedeclarate/subdeclarate); -introducerea unor programe de conformare fiscală; -utilizarea unei abordări bazate pe risc în administrarea marilor contribuabili, inclusiv în ceea ce privește tratarea schemelor de optimizare fiscală; -consolidarea capacităţii instituţionale a structurilor de control fiscal în vederea prevenirii fenomenelor de fraudă fiscală şi evaziune fiscală naţională şi transfrontalieră prin identificarea timpurie şi ţintită a riscurilor fiscale majore; -realocarea resurselor umane în contextul digitalizării progresive a proceselor de activitate.
226	Investiția 2. Îmbunătățirea proceselor de administrare a impozitelor şi taxelor, inclusiv prin implementarea managementului integrat al riscurilor	Jalon	S-a instituit și este operațională platforma de tip big data/analiză	Operaționalizarea soluției – platforma de tip big data și publicarea primului raport				T4	2025	Operaționalizarea platformei de tip big data pentru a analiza cu precizie și în timp util volume mari de date, pentru standardizare, interoperabilitate, securitate, protecția vieții private, precum și expertiză și finanțare pentru dezvoltarea infrastructurii și integrarea seturilor de date deja disponibile. Platforma va fi: - exhaustivă - toate sursele relevante de informații (interne și externe) - validată — integritatea datelor: Datele sunt complete și coerente analizată – datele pot fi „comandate” și pot furniza informații (informații generale); Procesele sunt repetitive. Rezultate – date corelate pentru a furniza informații privind performanța.
227	Investiția 3. Asigurarea capacității de răspuns la provocările informaționale actuale și viitoare, inclusiv în contextul pandemiei, prin transformarea digitală a Ministerului de Finanțe / Agenției Naționale de Administrare Fiscală	Jalon	Modernizarea infrastructurii hardware și software și a infrastructurii de sprijin pentru furnizarea serviciilor electronice către contribuabili	Infrastructură hardware și software reînnoită și infrastructură de sprijin modernizată				T2	2023	Modernizarea infrastructurii hardware și software și a infrastructurii de sprijin pentru furnizarea serviciilor electronice către contribuabili Se vor aborda următoarele aspecte: - menţinerea funcţionării şi a modernizării infrastructurii hardware-software a sistemului informatic al Ministerului Finanțelor/Agenției Naționale de Administrare Fiscală şi implementarea noilor tehnologii; - menţinerea funcţionării şi a modernizării infrastructurii de sprijin a centrelor de date (furnizare de energie electrică; climatizare; alarme şi stingere a incendiilor; securitate fizică; administrare şi monitorizare); - îmbunătățirea funcției IT a Ministerului Finanțelor; - o primirea şi oferirea de date în timp real; - gestionarea datelor și asigurarea de fluxuri optime; - asigurarea dezvoltării sustenabile a bazelor de date pentru a asigura interoperabilitatea sistemelor informatice; - gestionarea proceselor IT pentru a asigura respectarea standardelor internaţionale relevante în domeniu (pentru transparenţă, măsurare şi trasabilitate); - transformarea digitală internă a Ministerului Finanțelor/Agenției Naționale de Administrare Fiscală.
228	Investiția 3. Asigurarea capacității de răspuns la provocările informaționale actuale și viitoare, inclusiv în contextul pandemiei, prin transformarea digitală a Ministerului de Finanțe / Agenției Naționale de Administrare Fiscală	Jalon	Sporirea securității cibernetice a sistemului informatic al Ministerului de Finanțe și al ANAF	Operaționalizarea sistemului de securitate cibernetică				T2	2023	Se va consolida securitatea la nivelul Ministerului de Finanțe/Agenției Naționale de Administrare Fiscală în ceea ce privește rețeaua de internet. În acest sens, se are în vedere achiziționarea de componente firewall pentru aplicații web, a unui controlor de distribuție a aplicațiilor, centrul de operațiuni de securitate, detectarea și răspunsul rețelei, echipamentele firewall – OSI LAYER 3 cu serviciile IPS IDS incluse, modernizarea infrastructurii Active Directory existente pentru gestionarea centralizată a utilizatorilor, hardware-ul și software-ul pentru actualizări automate pentru corecțiile de securitate ale aplicațiilor utilizate. Se vor aborda următoarele aspecte: - gestionarea securității cibernetice și a rezilienței platformelor informatice; - gestionarea confidenţialităţii şi securităţii datelor şi informaţiilor;
229	Investiția 3. Asigurarea capacității de răspuns la provocările informaționale actuale și viitoare, inclusiv în contextul pandemiei, prin transformarea digitală a Ministerului de Finanțe / Agenției Naționale de Administrare Fiscală	Țintă	80 % din infrastructura IT hardware și software nu are o vechime mai mare de 4 ani		Procent (%)	30,67	80	T2	2023	Modernizarea infrastructurii hardware și software și a infrastructurii de sprijin pentru furnizarea serviciilor electronice către contribuabili Modernizarea infrastructurii se va reflecta în inventarul activelor fixe din sectorul public, în care software-ul și hardware-ul sunt înregistrate ca active fixe în conformitate cu legislația națională.
230	Investiția 4. Implementarea vămii electronice	Țintă	Infrastructură hardware și software modernizată		Procent (%)	0	100	T4	2022	Infrastructura software și hardware modernizată. Aceste proiecte se referă la infrastructura IT, prin investiții în infrastructura software și hardware, care oferă sprijinul necesar pentru funcționarea generală a sistemului informatic vamal. Astfel, acest obiectiv este utilizat pentru a determina gradul de modernizare a infrastructurii (software și hardware) și implică investiții în: soluții de rețea programabile, actualizări ale codurilor de software VMware și licențe, cu sprijin/abonament inclus, soluții de securitate a infrastructurii pentru Sistemul informatic integrat vamal, inclusiv servicii de asistență, licențe și abonamente, licențe de editare a datelor Oracle Database Enterprise pentru bazele de date necesare pentru funcționarea componentelor Sistemului informatic integrat vamal, Soluție pentru gestionarea centralizată a utilizatorilor, stații de lucru și servicii de actualizare pentru sistemele de operare ale Sistemului informatic integrat vamal.
231	Investiția 4. Implementarea vămii electronice	Jalon	Atribuirea contractelor pentru noi sisteme informatice destinate vămilor	Contracte semnate				T4	2023	Contractarea serviciilor pentru dezvoltarea de noi sisteme IT pentru vamă: 1.Implementarea sistemului informatic privind declarația vamală cu un set redus de date pentru expedierile cu valoare redusă 2.Alinierea la sistemul ICS2 (Sistemul de control al importurilor) – faza 1, respectiv interconectarea sistemului național de analiză de risc RMF-RO cu sistemul transeuropean ICS2 în vederea efectuării unei analize de risc complete în domeniul siguranței și securității pentru mărfurile transportate pe cale aeriană de către operatorii poștali și transportatorii expres. 3.alinierea sistemului EMCS_RO (Sistemul pentru monitorizarea circulației produselor supuse accizelor) la EMCS faza 4, respectiv alinierea la versiunile actuale ale sistemului EMCS 4.Implementarea NCTS_RO faza 5 și AES_RO 5.Modernizarea Sistemului naţional de import în cadrul Codului vamal al Uniunii, respectiv modernizarea sistemului naţional de import şi implicit actualizările aplicaţiilor conexe. 6. Investiții în gestionarea uniformă a utilizatorilor și semnătura digitală (UUM & DS), și anume dezvoltarea și implementarea sistemului de gestionare uniformă a utilizatorilor și de semnătură digitală 7.Alinierea la sistemul ICS2 – faza 2 8.Alinierea la sistemul ICS2 – faza 3 9.Sistemul de monitorizare a activității de supraveghere și control vamal 10.Aplicația de autorizare și gestionare a activităților din Zona liberă; 11.Aplicația pentru gestionarea deciziilor (autorizațiilor) naționale 12.Ghișeul unic al UE pentru vamă – CERTEX (schimbul de certificate), respectiv extinderea funcționalităților EU CSW-CERTEX, de asemenea cu disponibilitatea de gestionare a cantității și a formatului documentului portabil (PDF)
232	Investiția 4. Implementarea vămii electronice	Țintă	Sunt operaționale sisteme informatice destinate vămilor		Număr	0	12	T4	2025	Cele 12 sisteme informatice achiziționate sunt operaționalizate și funcționale.
233	Investiția 4. Implementarea vămii electronice	Țintă	Procentul activității de vămuire, schimbul de informații între operatorii economici și autoritățile vamale, schimbul de informații între autoritățile vamale din statele membre efectuate pe cale electronică		Procent (%)	80	100	T4	2024	Activitatea actuală de vămuire, schimbul de informații între operatorii economici și autoritățile vamale și schimburile între autoritățile vamale din statele membre efectuate pe cale electronică reprezintă 80 %. Această investiție va aduce procentul la 100 %. Operaţionalizarea Autorităţii Vamale şi implementarea unui cadru organizatoric şi funcţional unitar al administraţiei vamale în vederea asigurării unei coordonări integrate a tuturor structurilor acesteia în vederea sporirii eficienţei şi a capacităţii operative în combaterea fenomenelor de fraudă vamală şi fiscală; Modernizarea sistemului informatic al MF-ANAF în domeniul vamal, abordând problematici legate de infrastructură IT, precum şi cele complementare acestora, necesare pentru funcţionarea corespunzătoare a sistemelor, însoţite de proceduri de vămuire simplificate.
234	Investiția 5. Îmbunătățirea mecanismului de programare bugetară	Jalon	Actualizarea aplicației informatice BUGET_NG.	Aplicație Buget_NG actualizată				T4	2023	Actualizarea și modernizarea sistemului informatic pentru dezvoltarea și gestionarea bugetului național în următoarele scopuri: - gestionarea datelor și a informațiilor care reflectă cel mai bine cheltuielile bugetare, la nivel de politici și de programe (analiza procedurilor bugetare, raționalizarea timpului necesar pentru generarea rapoartelor și formatul în care sunt generate rapoartele), - sporirea transparenței procesului bugetar prin publicarea de analize și rapoarte pentru a simplifica procesul de cheltuieli pentru anumite programe. - îmbunătățirea sistemului de monitorizare și raportare a programelor bugetare.
235	Investiția 6. Instrument de modelare economică (set de instrumente de simulare privind opțiunile de reformă a pensiilor) pentru îmbunătățirea capacității instituționale de a prognoza cheltuielile cu pensiile	Jalon	Instrument de modelare economică (modelul de set de instrumente de simulare privind opțiunile de reformă a pensiilor) operațional	Instrument de modelare economică (modelul de set de instrumente de simulare privind opțiunile de reformă a pensiilor) operațional				T4	2023	Instrumentul de modelare economică (modelul set de instrumente de simulare privind opțiunile de reformă a pensiilor) va fi operațional pentru a spori capacitatea de estimare a impactului (ex ante) al reformelor structurale ale pensiilor pe termen mediu și lung, prin îmbunătățirea semnificativă a proiecțiilor făcute și prin analizarea sustenabilității sistemului de pensii. Obţinerea asistenţei tehnice pentru dezvoltarea modelului set de instrumente de simulare privind opțiunile de reformă a pensiilor (Pension Reform Options Simulation Toolkit) şi consolidarea capacităţii de utilizare a acestuia (inclusiv extinderea echipei) va contribui semnificativ la îmbunătăţirea proiecţiilor realizate în ceea ce priveşte sistemul de pensii şi a analizelor privind sustenabilitatea acestuia.
236	Investiția 6. Instrument de modelare economică (set de instrumente de simulare privind opțiunile de reformă a pensiilor) pentru îmbunătățirea capacității instituționale de a prognoza cheltuielile cu pensiile	Țintă	Extinderea echipei de la 1 la 8 experți și îmbunătățirea capacității reformei structurale a pensiilor pe termen mediu și lung, oferind pentru 8 persoane o formare cu privire la utilizarea modelului set de instrumente de simulare privind opțiunile de reformă a pensiilor (Pension Reform Options Simulations toolkit)	Personal instruit		1	8	T4	2023	Sporirea expertizei relevante privind reforma pensiilor în cadrul Ministerului Finanțelor prin formarea personalului responsabil în vederea utilizării noului set de instrumente. Obiectivul este de a suplimenta echipa până la 8 experți (personal deja existent, nu este nevoie să se recruteze noi experți) care să se ocupe de reformele pensiilor, țintă care este inclusă în planul național de redresare și reziliență. În acest moment, capacitatea actuală de modelare a Ministerului Finanțelor este foarte limitată, existând un singur expert specializat care lucrează cu modelul set de instrumente de simulare privind opțiunile de reformă a pensiilor (delegatul AWG), care nu a participat la nicio formare profesională pe această temă. După formare, experții din cadrul Ministerului Finanțelor vor fi pe deplin responsabili de acest instrument pentru a putea evalua rapid implicațiile reformelor.
237	Investiția 7. Asistență tehnică pentru revizuirea cadrului fiscal	Jalon	Sistem informatic care permite implementarea unui model automat de evaluare a proprietăților	Sistem informatic operațional				T4	2025	Sistem informatic dezvoltat și operațional pentru evaluarea proprietăților care fac obiectul impozitelor pe proprietate. Aceste valori se vor utiliza pentru a determina baza fiscală pentru impozitarea proprietăților în cazul în care această abordare va fi disponibilă (cum ar fi suficiente tranzacții disponibile pentru modelul de evaluare automatizat).
238	Investiția 8. Operaționalizarea Băncii Naționale de Dezvoltare	Jalon	Achiziționarea de software (licențe) și hardware (laptopuri), servicii IT pentru personal, cursuri de formare pentru personalul Băncii Naționale de Dezvoltare și pentru personalul Ministerului Finanțelor.	Contracte de achiziție semnate				T4	2024	Contractarea achiziționării de: -software (licențe) și hardware (laptopuri); -serviciile IT pentru personal au fost estimate inițial la aproximativ 165 de persoane; -serviciu de formare a personalului Băncii Naționale de Dezvoltare în vederea derulării operațiunilor și a personalului Ministerului Finanțelor implicat în evaluarea performanței băncii.
239	Investiția 9. Susținerea procesului de evaluare a dosarelor de pensii aflate în plată	Jalon	Toate dosarele de pensii recalculate	Toate dosarele de pensii recalculate				T4	2023	Toate dosarele de pensii recalculate pe baza noii legi a pensiilor care a intrat în vigoare la 1/4/2023 (jalonul 214) Guvernul trimite tuturor cetățenilor, prin poștă, o decizie privind rezultatul recalculării până la data atingerii obiectivului. Agenții temporari vor fi angajați pe o perioadă de 18 luni pentru a sprijini realizarea acestei reforme. Personalul implicat în activitatea de recalculare/evaluare a pensiilor va fi salarizat potrivit prevederilor Legii-Cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare - Anexa VIII - Salarii pentru personalul din unităţile teritoriale.
240	Investiția 10. Eficiență operațională și servicii electronice avansate pentru sistemul național de pensii prin digitalizare	Jalon	Sistemul informatic din cadrul Casei Naționale de Pensii Publice este operațional	Sistem IT operațional				T4	2024	Implementarea unui sistem informatic în cadrul Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP) Noul sistem informatic va cuprinde o serie de componente care funcționează în mod integrat și centralizat, după cum urmează: -Portal – Componenta de comunicare cu persoane publice, care furnizează setul actual de servicii electronice, precum și un nou set de funcționalități: -Servicii electronice în domeniul pensiilor și al altor drepturi de asigurări sociale; -Serviciu electronic pentru completarea cererii de emitere de bilete de tratament și servicii electronice în zona de înregistrare a contribuabililor -Servicii electronice în domeniul accidentelor de muncă și al bolilor profesionale -aplicația „e-Talon” -care va genera automat cuponul lunar de pensie în format electronic și tipărit pentru toți pensionarii activi

I.COMPONENTA 9: Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare și inovare

Această componentă include o serie de reforme și investiții menite să consolideze mediul de afaceri din România, inclusiv sectorul cercetării, dezvoltării și inovării.

Obiectivul acestei componente este de a sprijini întreprinderile din România, în special întreprinderile mici și mijlocii, precum și organizațiile publice care desfășoară activități de cercetare, dezvoltare și inovare. Reformele care sprijină investițiile includ modificări normative menite să reducă sarcina administrativă pentru întreprinderi prin simplificarea legislației/procedurilor de înființare/ieșire și de obținere de licențe. Reformele abordează, de asemenea, guvernanța neclară, fragmentarea și eficacitatea sistemului de cercetare, dezvoltare și inovare și promovează cooperarea acestuia cu sectorul privat. Investițiile se referă la crearea unei platforme digitale pentru furnizarea de servicii publice simplificate pentru întreprinderi, inclusiv pentru obținerea de licențe, accesul la finanțare pentru întreprinderile mici și mijlocii și pentru alte întreprinderi prin instrumente financiare și granturi. Investițiile complementare sunt legate de finanțarea centrelor de competență în cercetare și a proiectelor de cercetare conduse de cercetători renumiți la nivel internațional.

Reformele și investițiile vor contribui la abordarea recomandării specifice adresate României în 2019 și 2020 cu privire la necesitatea de a îmbunătăți calitatea și previzibilitatea procesului decizional (recomandarea specifică țării 5, 2019); și la avansarea proiectelor de investiții publice mature care promovează competitivitatea economiei, cum ar fi sprijinirea activităților de cercetare și dezvoltare și integrarea furnizorilor locali în lanțurile valorice strategice ale UE (recomandarea specifică țării 3, 2020).

I.1. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru care se prevede acordarea de împrumuturi

Reforma 1. Transparentizare legislativă, debirocratizare și simplificare procedurală destinate mediului de afaceri

Obiectivul acestei reforme este de a reduce sarcina administrativă pentru întreprinderi prin simplificarea și sporirea transparenței procedurilor reglementare pentru întreprinderi.

Reforma va fi realizată prin intrarea în vigoare a trei grupuri diferite de inițiative/modificări legislative: în primul rând, intrarea în vigoare a modificărilor legislative menite să raționalizeze, să simplifice și să digitalizeze pe deplin cerințele reglementare impuse întreprinderilor, în special în ceea ce privește înființarea unei întreprinderi, ieșirea de pe piață/închiderea unei întreprinderi, precum și cerințele reglementare legate de raportarea de către întreprinderi a obligațiilor lor pe piața muncii; în al doilea rând, intrarea în vigoare a modificărilor legislative legate de testul IMM (evaluarea ex ante a impactului economic, social și de mediu al propunerilor legislative privind întreprinderile mici și mijlocii); în al treilea rând, intrarea în vigoare a legii de punere în aplicare a regimului unic de acordare a licențelor industriale, care va asigura efectiv respectarea, printre altele, a aprobării tacite (tăcerea implicând consimțământul) pentru anumite tipuri de licențe după înregistrarea acestora pe platforma electronică, adoptarea principiului „doar o singură dată”, care permite întreprinderilor să fie obligate să furnizeze instituțiilor publice aceleași informații sau documente numai o singură dată, precum și adoptarea modificărilor legislative necesare pentru implementarea deplină a unui Punct de contact unic electronic, care includ o definiție a caracteristicilor sale principale.

Implementarea reformei va fi finalizată până la 31 decembrie 2025. Modificările legislative menite să raționalizeze, să simplifice și să digitalizeze integral procedurile comerciale vor intra în vigoare până la 30 septembrie 2022, iar cele privind „licența industrială unică”, până la 31 decembrie 2022.

Investiția. 1 Platforme digitale privind transparentizarea legislativă, debirocratizarea și simplificarea procedurală destinate mediului de afaceri.

Obiectivul acestei investiții este de a oferi întreprinderilor acces digital integral și posibilitatea de a desfășura operațiuni legate de anumite cerințe reglementare specifice.

Investiția va consta în înființarea și punerea pe deplin în funcțiune a unei platforme digitale publice care va furniza servicii publice întreprinderilor legate de înființarea/ieșirea de pe piață a firmelor, autorizarea reprezentanțelor străine în România și obținerea de licențe pentru industrie.

Implementarea investiției va fi finalizată până la 31 decembrie 2023.

Investiția 2 – Instrumente financiare pentru sectorul privat

Subcomponenta 2.1: Garanţia de portofoliu pentru Rezilienţă

Obiectivul acestei investiții este de a aborda obstacolele financiare cu care se confruntă întreprinderile românești în ceea ce privește accesul la finanțare, și anume: costul ridicat al finanțării, lipsa garanțiilor și canalele de împrumut blocate. În special, subcomponenta de investiții abordează provocările în materie de lichiditate/solvabilitate cu care se confruntă întreprinderile românești, care decurg din reducerea semnificativă și temporară a veniturilor lor, ca urmare a crizei provocate de pandemia de COVID-19. În acest context, instrumentul va urmări îmbunătăţirea accesului la finanţare şi revitalizarea canalelor de împrumut blocate în timpul şi după criza COVID-19, prin sprijinirea investiţiilor pe termen lung şi a nevoilor de capital de lucru ale întreprinderilor. Investiția va lua forma unei garanții de portofoliu, care urmează să fie implementată ca o contribuție la InvestEU din partea Fondului European de Investiții („FEI”).

Pentru a se asigura conformitatea subcomponentei cu Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01), în acordul de contribuție dintre Comisia Europeană și Guvernul României va fi prevăzută obligația aplicării Orientărilor tehnice ale Comisiei referitoare la evaluarea sustenabilității Fondului InvestEU. În plus, acordul de garantare dintre Comisia Europeană și FEI va exclude de la eligibilitate următoarele activități și active: (i) activități și active legate de combustibili fosili, inclusiv utilizarea în aval 18 și (ii) activități și active din cadrul sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) cu emisii preconizate de gaze cu efect de seră care nu sunt mai mici decât valorile de referință relevante 19 .

Implementarea investiției va fi finalizată până la 30 iunie 2024, atunci când Comitetul pentru investiții al InvestEU va aproba operațiuni de finanțare sau de investiții în valoare de 100 % din cuantumul total al finanțării sau al investițiilor vizate.

Subcomponenta 2.2: Garanția de portofoliu pentru Acțiune climatică

Obiectivul acestei subcomponente este de a furniza finanțare și investiții IMM-urilor (care au un număr de maximum 249 de angajați), întreprinderilor cu până la 500 de angajați și persoanelor fizice prin intermediul capitalului circulant, al liniilor de credit, al împrumuturilor pentru investiții sau al leasingului, destinate investițiilor și finanțării pentru îmbunătățirea eficienței energetice în întreprinderi și în sectorul rezidențial și al clădirilor. Scopul instrumentului va fi de a aborda provocările cu care se confruntă în prezent România în sprijinirea investițiilor în sectoarele eficienței energetice și energiei din surse regenerabile. Investiția va lua forma unei garanții de portofoliu, care urmează să fie implementată ca o contribuție la InvestEU din partea Fondului European de Investiții („FEI”). Obiectivele specifice și ambițiile în materie de eficiență energetică ale instrumentului, precum și structura și criteriile de eligibilitate vor fi pe deplin aliniate și vor corespunde celor ale instrumentului InvestEU UE – componenta pentru UE, în curs de elaborare.

Pentru a se asigura conformitatea subcomponentei cu Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01), în acordul de contribuție dintre Comisia Europeană și Guvernul României va fi prevăzută obligația aplicării Orientărilor tehnice ale Comisiei referitoare la evaluarea sustenabilității Fondului InvestEU. În plus, acordul de garantare dintre Comisia Europeană și FEI va exclude de la eligibilitate următoarele activități și active: (i) activități și active legate de combustibili fosili, inclusiv utilizarea în aval 20 și (ii) activități și active din cadrul sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) cu emisii preconizate de gaze cu efect de seră care nu sunt mai mici decât valorile de referință relevante 21 .

Subcomponenta 2.3 pentru IMM-uri și întreprinderile cu capitalizare medie (mid-caps): Fondul de fonduri de capital de risc pentru redresare

Obiectivul acestei investiții este de a oferi sprijin sub formă de capitaluri proprii IMM-urilor, întreprinderilor cu capitalizare medie, inclusiv întreprinderilor nou-înființate, întreprinderilor aflate în stadii incipiente și avansate de dezvoltare, precum și proiectelor de infrastructură axate pe energia din surse regenerabile și eficiența energetică. Sprijinul va fi furnizat prin intermediul fondurilor cu capital de risc și al fondurilor de infrastructură, ca parte a unui fond de capital de risc, gestionat de Fondul european de investiții („FEI”).

Pentru a se asigura conformitatea măsurii cu Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01), acordul de finanțare dintre Guvernul României și FEI și politica de investiții ulterioară a instrumentului financiar

-va prevedea obligația aplicării Orientărilor tehnice ale Comisiei referitoare la evaluarea sustenabilității Fondului InvestEU; și

-va exclude de la eligibilitate următoarele activități și active: (i) activități și active legate de combustibili fosili, inclusiv utilizarea în aval 22 ; (ii) activități și active din cadrul sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) cu emisii preconizate de gaze cu efect de seră care nu sunt mai mici decât valorile de referință relevante 23 ; (iii) activități și active legate de depozite de deșeuri, incineratoare 24 și instalații de tratare mecano-biologică a deșeurilor 25 ; și (iv) activități și active în cazul cărora eliminarea pe termen lung a deșeurilor poate dăuna mediului; și

-va impune obligația ca întreprinderile care au obținut mai mult de 50 % din veniturile proprii în cursul exercițiului financiar precedent din activități și/sau active incluse pe lista de excludere să adopte și să publice planuri privind tranziția verde și

-va impune obligația ca FEI să verifice conformitatea juridică cu legislația UE și națională relevantă în domeniul mediului a beneficiarului pentru toate tranzacțiile, inclusiv cele care nu fac obiectul evaluării sustenabilității.

Implementarea investiției va fi finalizată până la 30 iunie 2026.

Subcomponenta 2.4: Fond de Fonduri pentru digitalizare, acțiune climatică și alte domenii de interes

Obiectivul investiției este de a oferi sprijin întreprinderilor mari (cu peste 500 de angajați și/sau o cifră de afaceri anuală de peste 50 de milioane EUR și un bilanț anual total de peste 43 milioane EUR), entităților publice și vehiculelor cu scop special, prin investiții care contribuie la economia cu emisii scăzute de dioxid de carbon, precum și investiții în digitalizare și în active fixe prin intermediul unui fond de fonduri. Acest lucru va încuraja un volum mai mare de investiții care va contribui la îndeplinirea obiectivelor climatice și digitale de către întreprinderile-țintă și va încuraja dezvoltarea și extinderea întreprinderilor, creând astfel noi oportunități de ocupare a forței de muncă și sprijinind redresarea economică în sens mai larg. Sprijinul va lua forma unui fond de fonduri, a cărui gestionare va fi încredințată Băncii Europene de Investiții („BEI”).

Pentru a se asigura conformitatea măsurii cu Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01), acordul de finanțare dintre Guvernul României și BEI și politica de investiții ulterioară a instrumentului financiar

-va prevedea obligația aplicării Orientărilor tehnice ale Comisiei referitoare la evaluarea sustenabilității Fondului InvestEU; și

-va exclude de la eligibilitate următoarele activități și active: (i) activități și active legate de combustibili fosili, inclusiv utilizarea în aval 26 ; (ii) activități și active din cadrul sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) cu emisii preconizate de gaze cu efect de seră care nu sunt mai mici decât valorile de referință relevante 27 ; (iii) activități și active legate de depozite de deșeuri, incineratoare 28 și instalații de tratare mecanobiologică a deșeurilor 29 ; și (iv) activități și active în cazul cărora eliminarea pe termen lung a deșeurilor poate dăuna mediului; și

-va impune obligația ca BEI să verifice conformitatea juridică cu legislația UE și națională relevantă în domeniul mediului a beneficiarului pentru toate tranzacțiile, inclusiv cele care nu fac obiectul evaluării sustenabilității;

Implementarea investiției va fi finalizată până la 30 iunie 2026.

Subcomponenta 2.5: Instrumentul financiar pentru investiții în eficiență energetică în sectorul rezidențial și al clădirilor

Instrumentul financiar va lua forma unei garanții de portofoliu, implementate de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).

Obiectivul acestei investiții este de a furniza finanțare și investiții pentru eficiența energetică și energia din surse regenerabile în sectorul rezidențial și al clădirilor. Investiția va lua forma unei garanții de portofoliu, care urmează să fie implementată ca o contribuție la InvestEU din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).

Pentru a se asigura conformitatea subcomponentei cu Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01), în acordul de contribuție dintre Comisia Europeană și Guvernul României va fi prevăzută obligația aplicării Orientărilor tehnice ale Comisiei referitoare la evaluarea sustenabilității Fondului InvestEU. În plus, acordul de garantare dintre Comisia Europeană și BERD va exclude de la eligibilitate următoarele activități și active: (i) activități și active legate de combustibili fosili, inclusiv utilizarea în aval 30 și (ii) activități și active din cadrul sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) cu emisii preconizate de gaze cu efect de seră care nu sunt mai mici decât valorile de referință relevante 31 .

Investiția 3. Scheme de ajutor pentru sectorul privat

Măsura 1 - Schemă de minimis și schemă de ajutor de stat în contextul digitalizării IMMurilor

Obiectivul acestei investiții este de a sprijini digitalizarea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri), ceea ce ar putea contribui ulterior la creșterea competitivității, favorizând inovarea acestor întreprinderi și facilitând noi formule de lucru. Această subcomponentă va aborda una dintre principalele provocări cu care se confruntă IMM-urile: presiunea de a-și adapta modelele de afaceri la realitățile digitale.

Subcomponenta include două instrumente: i) un sistem de granturi pentru sprijinirea antreprenorilor în dezvoltarea tehnologiilor digitale avansate (cum ar fi inteligența artificială, datele și cloud computingul, tehnologia blockchain, calculul de înaltă performanță și cuantica, internetul obiectelor, securitatea cibernetică) și ii) un sistem de granturi de până la 100 000 EUR per întreprindere pentru a sprijini IMM-urile care adoptă tehnologii digitale (cum ar fi achizițiile de hardware TIC, dezvoltarea și/sau adaptarea aplicațiilor/licențelor software, inclusiv soluțiile de automatizare a proceselor robotizate, achiziționarea de tehnologii blockchain, achiziționarea de sisteme de inteligență artificială, învățarea automată, realitatea augmentată, realitatea virtuală, achiziționarea unui site de prezentare, achiziționarea de servicii de cloud și de internet al obiectelor, formarea personalului cu ajutorul echipamentelor IT, consiliere/analiză pentru identificarea soluțiilor tehnice de care au nevoie IMM-urile). Toate investiţiile vor fi conforme cu criteriile de selecţie ale următoarele câmpuri de intervenție prezentate în anexa VII la Regulamentul (UE) 2021/241: 021c (130 de milioane EUR), 021d (alocare de 20 de milioane EUR), 010 (alocare de 315 milioane EUR), 012 (alocare de 35 de milioane EUR). Pentru implementare, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene va lansa orientările pentru cererile de proiecte și va delega monitorizarea proiectelor unui administrator pe baza unui act delegat. Ministerul se va asigura că un sistem eficace de gestionare și control este pus în aplicare la nivel de administrator și va fi în măsură să întreprindă acțiuni corective ori de câte ori este necesar, inclusiv prin efectuarea de verificări prin sondaj la nivelul IMM-urilor, în timp ce administratorul va monitoriza și va raporta periodic cu privire la progresele înregistrate în implementarea proiectului, în conformitate cu toate condițiile respective.

Pentru a asigura conformitatea cu Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01), solicitanții vor prezenta orice riscuri potențiale pentru mediu care decurg din activitățile lor și din metodele lor de atenuare a riscurilor respective. Conformitatea cu Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01) va fi certificată de un auditor independent la sfârșitul perioadei de investiție.

Implementarea investiției va fi finalizată până la 30 iunie 2024.

Măsura 2 - Schema de minimis pentru ajutarea firmelor din România în procesul de listare la bursa

Obiectivul acestei investiții este de a ajuta întreprinderile să își sporească accesul la finanțare prin intermediul unor instrumente specifice, și anume emiterea de noi acțiuni.

Investiția va consta în finanțarea unui sistem de minimis pentru societățile cu sediul social în România care doresc să emită acțiuni, precalificate pentru cotare, în conformitate cu condițiile Bursei de Valori București, pe baza principiului „primul venit, primul servit”. Ţinând cont de structura actuală a agenţilor economici activi în România, precum şi de cele mai dinamice segmente ale economiei, se preconizează că întreprinderile din categoria IMM-urilor, precum şi cele active în sectoare cu un nivel ridicat de creştere şi cu nevoi substanţiale de finanţare, precum sectorul IT și al energiei, vor fi principalele beneficiare ale acestei investiții.

Pentru a se asigura faptul că măsura respectă Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01), întreprinderile care au obținut mai mult de 50 % din veniturile lor în cursul exercițiului financiar precedent din activități și/sau active incluse pe lista de excludere au obligația de a adopta și de a publica planuri privind tranziția verde. Se exclud următoarele activități și active: (i) activități și active legate de combustibili fosili, inclusiv utilizarea în aval 32 ; (ii) activități și active din cadrul sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) cu emisii preconizate de gaze cu efect de seră care nu sunt mai mici decât valorile de referință relevante 33 ; (iii) activități și active legate de depozite de deșeuri, incineratoare 34 și instalații de tratare mecano-biologică a deșeurilor 35 ; și (iv) activități și active în cazul cărora eliminarea pe termen lung a deșeurilor poate dăuna mediului.

Implementarea investiției va fi finalizată până la 30 iunie 2025.

Investiția 4. Proiecte transfrontaliere și multinaționale – Procesoare cu consum redus de energie și cipuri semiconductoare

Obiectivul acestei investiții este de a sprijini dezvoltarea domeniului microelectronicii în România, abordând una dintre provocările existente la nivelul UE și sprijinind tranziția digitală.

Investiția constă în acțiuni care vizează: i) structurarea şi dezvoltarea competenţelor de concepţie, fabricaţie şi aplicare a componentelor şi sistemelor microelectronice într-un ecosistem naţional coerent; ii) securizarea proprietătăţii intelectuale şi accelerarea aplicarea tehnologiilor avansate în domenii esenţiale ale economiei naţionale cum sunt industria automobilului, sănătatea sau agricultura de precizie, spațiul, apărarea, sectorul aeronautic; iii) coordonarea cu capabilitățile și nevoile de la nivel european, inclusiv prin participarea sau asocierea a cel puțin zece membri ai ecosistemului național la un proiect multinațional, prevăzut a fi implementat în principal ca proiect important de interes european comun (IPCEI) În acest context, se preconizează că cel puțin 3 entități din consorții din România vor răspunde apelurilor de proiecte ale Întreprinderii Comune Tehnologii Digitale Esențiale (KDT JU).

Implementarea investiției va fi finalizată până la 30 septembrie 2023.

Reforma 2. Raționalizarea guvernanței în domeniul cercetării, dezvoltării și inovării

Obiectivul acestei reforme este de a clarifica și a raționaliza guvernanța sistemului de cercetare, dezvoltare și inovare din România.

Reforma va fi implementată prin operaționalizarea Unității de reformă a mecanismului de sprijin al politicilor din cadrul Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării, cu mandatul de a implementa și a monitoriza recomandările mecanismului de sprijin al politicilor transpuse în reforme ale ecosistemului național de cercetare, dezvoltare și inovare. Unitatea va fi operațională în perioada 2021-2026 și va lucra la reproiectarea în mod coordonat, împreună cu autoritățile publice competente, a arhitecturii și a funcțiilor sistemului de cercetare, dezvoltare și inovare din România, pentru a îmbunătăți calitatea investițiilor. Această reformă va pregăti terenul pentru intrarea în vigoare a unui sistem permanent care va asigura o proiectare și o implementare, monitorizare și evaluare armonizate ale politicii în materie de cercetare, dezvoltare și inovare la nivelul ministerelor și agențiilor, dincolo de calendarul Mecanismului de redresare și reziliență. Reforma va institui, de asemenea, un organism unic care va asigura coordonarea interministerială la nivel guvernamental, inclusiv pe baza coordonării cu organizațiile din sectorul privat.

Implementarea reformei va fi finalizată până la 30 iunie 2026. Unitatea de reformă a mecanismului de sprijin pentru politici va avea un mandat clar și va deveni operațională până la 31 decembrie 2021.

Reforma 3. Reforma carierei de cercetător

Obiectivul acestei reforme este de a spori atractivitatea carierei de cercetare și performanța cercetătorilor.

Reforma va fi implementată prin adoptarea unor modificări legislative care detaliază indicatorii-cheie de performanță și măsurile de conduită în domeniul cercetării științifice, conform cărora cercetătorii au acces la finanțare și burse. Aceste specificații vor fi aliniate, de asemenea, la cele mai bune practici europene, inclusiv în ceea ce privește promovarea în cariera în cercetare pe baza principiului meritului, recrutarea pe baza unor proceduri transparente, deschise și competitive, precum și bunele practici în materie de etică și integritate în cercetarea științifică. Noua legislație include, de asemenea, un cadru de stimulente financiare și nefinanciare pentru a încuraja punerea în aplicare a Cartei europene a cercetătorilor și a Codului de recrutare a cercetătorilor de către institutele de cercetare din România.

Implementarea reformei va fi finalizată până la 31 decembrie 2025.

Reforma 4. Consolidarea cooperării dintre mediul de afaceri și cel de cercetare

Obiectivul reformei este de a consolida cooperarea dintre întreprinderi și organizațiile publice de cercetare, dezvoltare și inovare și de a crea un mediu favorabil investiţiilor publice şi private în acest sector.

Reforma va fi implementată prin adoptarea de modificări legislative pentru a simplifica și a digitaliza contractarea, finanțarea, monitorizarea și evaluarea proiectelor de cercetare. În plus, aceste modificări vor asigura accesul liber la rezultatele unor proiecte semnificative și neconfidențiale finanțate din fonduri publice, precum și evaluarea acestora de către cercetători recunoscuți la nivel internațional înainte de aprobarea lor de către autoritatea publică contractantă și pe întreaga durată de viață a proiectelor. Modificările vor asigura, de asemenea, disponibilitatea unor surse de finanțare stabile și previzibile pentru cercetare la nivel local și național, precum și centralizarea acestora într-un punct de contact unic electronic. Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării va implementa modificările legislative împreună cu autoritățile publice relevante, inclusiv cu reprezentanții Ministerului Educației și ai agențiilor sale subordonate, ai Ministerului Finanțelor, ai Ministerului Economiei și va ține seama de recomandările mecanismului de sprijin al politicilor din cadrul programului Orizont Europa 2021-2022.

Implementarea reformei va fi finalizată până la 30 iunie 2026.

Reforma 5. Sprijin pentru integrarea organizațiilor de cercetare, dezvoltare și inovare din România în Spațiul european de cercetare

Obiectivul acestei reforme este de a spori performanța și consolidarea organizațiilor de cercetare, dezvoltare și inovare din România, precum și integrarea acestora în Spațiul european de cercetare.

Reforma va fi implementată prin intrarea în vigoare a unei legislații care va încuraja, facilita și reglementa integrarea voluntară și funcțională și fuzionarea instituțiilor de cercetare. Cadrul legislativ va ține seama de recomandările mecanismului de sprijinire a politicilor din cadrul programului Orizont Europa pentru perioada 2021-2022 și va preciza cel puțin: o evaluare externă periodică a performanței tuturor organizațiilor de cercetare, dezvoltare și inovare din România și a capacității acestora de a aduce valoare adăugată comunității științifice internaționale și de a avea un impact social și economic. Evaluarea periodică va identifica sinergiile și posibilele fuziuni între institutele de cercetare, iar accesul la sprijin financiar și nefinanciar pentru organizațiile de cercetare va depinde de rezultatele acestor evaluări periodice.

Implementarea reformei va fi finalizată până la 31 decembrie 2024.

Investiția 5. Înființarea și operaționalizarea centrelor de competență

Obiectivul investiției este de a aborda fragmentarea tematică a organizațiilor de cercetare, dezvoltare și inovare prin sprijinirea executării misiunilor Orizont Europa la nivel național.

Investiția urmărește înființarea a cinci „centre de competență” care vor desfășura activități de cercetare în conformitate cu prioritățile strategice de cercetare ale României și ale UE. Centrele vor fi înființate în urma unei proceduri concurențiale drept consorții de institute de cercetare publice și private, care vor include participarea întreprinderilor mici și mijlocii, iar partenerii din cadrul consorțiilor vor pune în aplicare împreună Agenda strategică de cercetare și inovare a misiunii corespunzătoare din cadrul programului Orizont Europa, stimulând colaborarea dintre mediul universitar și întreprinderi în domeniile de cercetare relevante pentru societate. Proiectele vor contribui la furnizarea de soluții care vor îmbunătăți viața cetățenilor, vor veni în întâmpinarea nevoilor locale și vor spori impactul rezultatelor cercetării la nivelul comunității. Cele 5 „centre de competență” vor utiliza, de asemenea, resurse pentru a-și moderniza echipamentele și infrastructurile de cercetare comune și pentru a disemina rezultatele cercetării.

Implementarea investiției va fi finalizată până la 31 decembrie 2025.

Investiția 6. Programul de mentorat Orizont Europa

Obiectivul acestei investiții este de a spori rata de succes a candidaturilor la programul Orizont Europa.

Investiția va acorda 500 de cupoane valorice (vouchere) cercetătorilor care au depus propuneri de candidatură la programul Orizont Europa și au trecut de etapa de eligibilitate. Voucherele sunt menite să îi sprijine pe candidați să își redacteze propunerea de proiect, să participe la schimburi de personal cu organizații care se află pe primele locuri în ceea ce privește rata de proiecte Orizont acceptate sau care au experiență în redactarea de propuneri H2020 primite pozitiv, să participe la evenimente de brokeraj și să aibă acces la proiectul Infrastructura Luminii Extreme - Fizica Nucleară.

Pentru a se asigura conformitatea măsurii cu Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01), proiectele și cercetarea legate de următoarea listă de activități și active vor fi excluse de la eligibilitate: (i) activități și active legate de combustibili fosili, inclusiv utilizarea în aval 36 ; (ii) activități și active din cadrul sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) cu emisii preconizate de gaze cu efect de seră care nu sunt mai mici decât valorile de referință relevante 37 ; (iii) activități și active legate de depozite de deșeuri, incineratoare 38 și instalații de tratare mecano-biologică a deșeurilor 39 ; și (iv) activități și active în cazul cărora eliminarea pe termen lung a deșeurilor poate dăuna mediului.

Implementarea investiției va fi finalizată până la 30 iunie 2026.

Investiția 7. Consolidarea excelenței si susținerea participării României la parteneriatele si misiunile din cadrul programului Orizont Europa

Obiectivul acestei investiții este de a spori rata de succes a candidaturilor la programul Orizont Europa. Investiția va acorda finanțare complementară proiectelor de cercetare, dezvoltare și inovare care sunt deja contractate în contextul parteneriatelor europene de cercetare, dezvoltare și inovare verzi sau digitale. Măsurile avute în vedere sunt: i) cofinanțarea proiectelor de cercetare recomandate pentru finanțare în cadrul parteneriatelor europene pentru perioada de tranziție (2022-2023) – Orizont Europa (pe baza condițiilor programului de lucru din programul Orizont Europa). Un număr de până la 20 de proiecte vor fi finanțate cu un buget maxim de 300 000 EUR pentru fiecare partener român; ii) proiecte complementare cu scopul de a spori impactul proiectelor Orizont 2020 care sunt deja finanțate (în curs sau finalizate recent). Un număr de până la 15 proiecte vor fi finanțate cu un buget maxim de 1 000 000 EUR; iii) proiecte de consolidare a capacității. Un număr de până la 20 de proiecte vor fi finanțate cu un buget maxim de 500 000 EUR.

Pentru a se asigura conformitatea măsurii cu Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01), cercetarea referitoare la următoarea listă de activități și active va fi exclusă de la eligibilitate: (i) activități și active legate de combustibili fosili, inclusiv utilizarea în aval 40 ; (ii) activități și active din cadrul sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) cu emisii preconizate de gaze cu efect de seră care nu sunt mai mici decât valorile de referință relevante 41 ; (iii) activități și active legate de depozite de deșeuri, incineratoare 42 și instalații de tratare mecano-biologică a deșeurilor 43 ; și (iv) activități și active în cazul cărora eliminarea pe termen lung a deșeurilor poate dăuna mediului.

Implementarea investiției va fi finalizată până la 31 decembrie 2023.

Investiția 8. Dezvoltarea unui program pentru atragerea resurselor umane înalt specializate din străinătate în activități de cercetare, dezvoltare și inovare

Obiectivul acestei investiții este de a spori capacitatea de cercetare a organizației de cercetare, dezvoltare și inovare.

Investiția va acorda finanțare pentru 100 proiecte de cercetare conduse de cercetători internaționali de vârf selectați pe baza unei serii de criterii de calitate. Candidații vor fi selectați pe bază de concurs, vor fi afiliați la instituții-gazdă de cercetare din România și vor contribui la consolidarea capacității de cercetare a organizației-gazdă. Aceștia vor fi absolvenți de doctorat care au desfășurat activitate de cercetare în afara României în ultimii 3 ani. Ei vor trebui să fie în măsură să atragă în mod independent fonduri pentru echipele lor de cercetare, să coordoneze grantul și fondurile pentru proiect și să ia decizii cu privire la alocarea resurselor. În acest sens, activitățile cercetătorilor internaționali vor fi benefice pentru performanțele institutelor de cercetare gazdă.

Pentru a se asigura conformitatea măsurii cu Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01), proiectele de cercetare referitoare la următoarea listă de activități și active vor fi excluse de la eligibilitate: (i) activități și active legate de combustibili fosili, inclusiv utilizarea în aval 44 ; (ii) activități și active din cadrul sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) cu emisii preconizate de gaze cu efect de seră care nu sunt mai mici decât valorile de referință relevante 45 ; (iii) activități și active legate de depozite de deșeuri, incineratoare 46 și instalații de tratare mecano-biologică a deșeurilor 47 ; și (iv) activități și active în cazul cărora eliminarea pe termen lung a deșeurilor poate dăuna mediului.

Implementarea investiției va fi finalizată până la 31 decembrie 2023.

Investiția 9 - Program de sprijin pentru posesorii de certificate de excelență primite la competiția pentru burse individuale Marie Sklodowska Curie

Obiectivul acestei investiții este de a spori atractivitatea carierei de cercetare și de a-i sprijini pe cercetătorii confirmați în derularea proiectului lor de cercetare.

Investiția este menită să recompenseze 50 de cercetători excelenți care vor primi burse de excelență Marie Sklodowska Curie până la 31 decembrie 2023.

Pentru a se asigura conformitatea măsurii cu Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01), proiectele de cercetare referitoare la următoarea listă de activități și active vor fi excluse de la eligibilitate: (i) activități și active legate de combustibili fosili, inclusiv utilizarea în aval; (ii) activități și active din cadrul sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) cu emisii preconizate de gaze cu efect de seră care nu sunt mai mici decât valorile de referință relevante; (iii) activități și active legate de depozite de deșeuri, incineratoare și instalații de tratare mecano-biologică a deșeurilor; și (iv) activități și active în cazul cărora eliminarea pe termen lung a deșeurilor poate dăuna mediului.

Implementarea investiției va fi finalizată până la 31 decembrie 2023.

Investiția 10 - Înființarea și susținerea financiară a unei rețele naționale de opt centre regionale de orientare în carieră ca parte a ERA TALENT PLATFORM

Obiectivul acestei investiții este de a promova cariera în cercetare și de a atrage elevii și studenții să desfășoare activități de cercetare și să dezvolte interesul cetățenilor pentru cercetare.

Investiția constă în înființarea și operaționalizarea a 8 centre de orientare în carieră din domeniul cercetării, care să ofere orientare în carieră cercetătorilor, să promoveze profesia de cercetător și să creeze sinergii directe cu investiția 4.4. Cele 8 centre vor funcționa, de asemenea, ca o rețea și vor deveni un punct unic de intrare pentru cariera de cercetare și vor corela activitățile de orientare în cariera de cercetare cu un program educațional axat pe știință cu și pentru societate, promovând în același timp rezultatele cercetării românești și sensibilizând publicul cu privire la beneficiile științei în societate.

Implementarea investiției va fi finalizată până la 30 iunie 2026.

I.2. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile împrumutului

Număr secvențial	Măsură conexă (reformă sau investiție)	Jalon/Țintă	Denumire	Calitativ indicatori (pentru jaloane)	Cantitativ indicatori (pentru ținte)			Calendar orientativ pentru atingerea jaloanelor/țintelor		Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte
					Unitate de măsură	Valoare de referință	Obiectiv	Trimestru	An
241	Reforma 1. Transparentizare legislativă, debirocratizare și simplificare procedurală destinate mediului de afaceri	Jalon	Intrarea în vigoare a modificărilor legislative menite să raționalizeze, să simplifice și să digitalizeze pe deplin procedurile legate de întreprinderi	Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a i) Legii nr. 31/1990 – Dreptul societăților comerciale, ii) Legii nr. 26/1990, republicată, privind registrul comerțului, iii) Decretului-lege nr. 122/1990 privind autorizarea și funcționarea în România a reprezentanților societăților străine și ai organizațiilor economice și iv) Legea nr. 53/2003 – Codul muncii				T3	2022	Modificările legislative vor reduce sarcina administrativă asupra întreprinderilor prin simplificarea legislației/procedurilor de înființare/ieșire de pe piață pentru întreprinderi, în special a următoarelor proceduri: a) înființarea unei întreprinderi, ieșirea de pe piață/închiderea unei întreprinderi; b) eficientizarea, simplificarea și digitalizarea procedurilor pentru autorizarea și operarea reprezentanțelor străine în România; c) raportarea obligațiilor de pe piața muncii pentru companii și alte raportări obligatorii Vor fi aduse modificări legislative următoarelor acte normative: - Legea societăților comerciale nr. 31/1990, inițiate de Ministerul Justiției; - Legea nr. 26/1990, republicată, privind registrul comerțului; - Decretul-lege nr. 122/1990 privind autorizarea și funcționarea în România a reprezentanților societăților străine și ai organizațiilor economice, inițiate de Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului; - Legea nr. 153/2003 privind Codul Muncii, inițiate de Ministerul Muncii și Protecției Sociale
242	Reforma 1. Transparentizare legislativă, debirocratizare și simplificare procedurală destinate mediului de afaceri	Jalon	Intrarea în vigoare a modificărilor legislative menite să simplifice și să asigure transparența și aplicabilitatea testului IMM	Dispoziție din lege care indică intrarea în vigoare a Legii nr. 346/2004 privind promovarea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii				T3	2022	Modificările legislative sunt legate de testul IMM (evaluarea ex ante a impactului economic, social și de mediu al propunerilor legislative privind întreprinderile mici și mijlocii). Modificările vor asigura faptul că: -este consultat un eșantion mai mare și mai reprezentativ de IMM-uri. -rezultatele testului IMM pentru fiecare propunere legislativă sunt publicate în termen de 30 de zile -rezultatele testului IMM sunt incluse în propunerea legislativă/amendamentele referitoare la IMM-uri.
243	Reforma 1. Transparentizare legislativă, debirocratizare și simplificare procedurală destinate mediului de afaceri	Jalon	Intrarea în vigoare a legii „Licenței industriale unice”	Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a Legii licenței industriale unice				T4	2022	Legea licenței industriale unice va asigura: I.o reorganizare a procedurilor necesare pentru obținerea licențelor industriale; II. integrarea licențelor sectoriale existente într-o singură procedură simplificată; III.redefinirea procedurilor de cerere a licenței, instituirea unui organism de coordonare, a unui grup de lucru interministerial, pentru a coordona aceste proceduri; IV.eliminarea controalelor duble și a cerințelor inutile de reînnoire a licențelor; V.crearea unei taxonomii a tipurilor de licențe, în funcție de principalele funcții și caracteristici ale acestora VI.o modificare a legii din 2003 care stabilește politica „tăcerea înseamnă consimțământ” – Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2003 – cu scopul de a avea un calendar pentru aprobarea tacită (tăcerea înseamnă consimțământ) care intră în vigoare atunci când platforma electronică înregistrează cererea de acordare a licenței. Cererea de acordare a licenței se acordă automat dacă/atunci când intervine aprobarea tacită; VII.adoptarea, în legislația românească, a principiului „o singură dată”, care permite investitorilor să aibă doar o singură dată obligația să furnizeze aceleași informații sau documente instituțiilor publice; VIII.adoptarea modificărilor legislative necesare pentru implementarea deplină a unui punct de contact unic electronic, care să includă o definiție a principalelor sale caracteristici.
244	Reforma 1. Transparentizare legislativă, debirocratizare și simplificare procedurală destinate mediului de afaceri	Țintă	reducerea timpului mediu necesar pentru îndeplinirea cerințelor de reglementare legate de mediul de afaceri		Procent (%)	0	50	T4	2025	Reducerea cu 50 % a perioadei de timp necesare pentru: 1.înființarea/ieșirea de pe piață a întreprinderilor; 2.autorizarea reprezentanțelor străine în România; industria prelucrătoare 3.obținerea de licențe/permise industriale Intervalul de referință care trebuie utilizat: -20 zile – demararea unei afaceri în 2020 -30 de zile – autorizarea unei reprezentanțe străine în 2020 -o medie de 217 zile – obținerea de licențe/permise industriale în 2020 (exemplu: 147 de zile – obținerea unui permis de construcție;
245	Reforma 1 - Transparentizare legislativă, debirocratizare și simplificare procedurală destinate mediului de afaceri	Țintă	Acte legislative/modificări referitoare la IMM-urile cărora li s-a aplicat testul		Procent (%)	50 % [2020]	100 %	T4	2025	100 % din actele legislative/modificările referitoare la IMM-urile cărora li s-a aplicat testul
246	Investiția 1. Platforme digitale privind transparentizarea legislativă, debirocratizarea și simplificarea procedurală destinate mediului de afaceri.	Jalon	Crearea și operaționalizarea platformelor digitale conectate la un punct de contact unic electronic	Crearea și operaționalizarea platformelor digitale				T4	2023	Dezvoltarea a cel puțin șapte platforme digitale publice operaționale care să fie conectate la un punct de contact unic electronic și pe deplin operaționale și care se bazează pe bazele de date digitale relevante actuale, după cum urmează: - simplificarea procedurilor de înființare/ieșire de pe piață a întreprinderilor, de creare și operare de stații de lucru - introducerea unui ghișeu unic (One Stop Shop) pentru licențe/autorizații/certificări - integrarea modificărilor legislative privind eficiența și transparența controalelor asupra activității întreprinderilor - transparența colectării de fonduri și a managementului fondurilor în beneficiul titularilor de drepturi de autor și de drepturi conexe - stimularea competitivităţii mediului de afaceri pentru a asigura transparența legislativă, debirocratizarea şi simplificarea procedurală - integrarea serviciilor dedicate angajatorilor și ocupațiilor - obligații de simplificare și dispoziții legale în ceea ce privește arhivarea
247	Investiția 2.1 Instrumente financiare pentru sectorul privat – Garanția de portofoliu pentru reziliență	Jalon	Semnarea acordului de contribuție dintre Comisia Europeană și Guvernul României.	Acord semnat				T4	2021	Semnarea acordului de contribuție dintre Comisia Europeană și Guvernul României. a.Conformitatea cu Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01) a tranzacțiilor care beneficiază de sprijin în cadrul acestei măsuri prin utilizarea unei evaluări a sustenabilității și a unei liste de excludere. b.Criterii pentru asigurarea conformității instrumentului financiar cu Nota de orientare a Comisiei din 22 ianuarie 2021 [SWD(2021) 12 final] referitoare la instrumentele financiare. Având în vedere că instrumentul propus este implementat ca o contribuție la InvestEU (compartimentul MS sau suplimentarea unui produs existent în cadrul compartimentului UE), îndeplinirea obiectivelor de la literele (a) și (b) menționate mai sus va fi asigurată prin aplicarea dispozițiilor InvestEU și a politicii de creditare și a criteriilor de excludere ale partenerului de implementare selectat. În acordul de garantare dintre Comisia Europeană și Fondul European de Investiții (FEI) se vor specifica excluderile suplimentare necesare pentru a se asigura conformitatea cu Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01). Instrumentul financiar va lua forma unei garanții de portofoliu, implementată de FEI, și va furniza finanțare și investiții IMM-urilor cu până la 249 de angajați, societăților cu până la 500 de angajați și persoanelor fizice („beneficiarilor”) prin intermediul capitalului circulant, al liniilor de credit, al împrumuturilor pentru investiții sau al leasingului. Instrumentul financiar va aborda obstacolele cu care se confruntă în prezent întreprinderile românești în ceea ce privește accesul la finanțare, și anume: costul ridicat al finanțării, lipsa garanțiilor și canalele de împrumut blocate. În special, instrumentul va aborda provocările în materie de lichiditate/solvabilitate cu care se confruntă întreprinderile din cauza incapacității lor de a-și îndeplini obligațiile financiare care rezultă din reducerea semnificativă și temporară a veniturilor lor, ca urmare a crizei provocate de pandemia de COVID-19. În acest context, instrumentul va urmări îmbunătăţirea accesului la finanţare şi revitalizarea canalelor de împrumut blocate în timpul şi după criza COVID19, prin sprijinirea investiţiilor pe termen lung şi a nevoilor de capital de lucru ale întreprinderilor. Se preconizează că cel puțin 1 500 de beneficiari vor primi sprijin în cadrul instrumentului. Structura instrumentului va permite mobilizarea de fonduri private. Orice venituri ale instrumentului financiar, inclusiv din rambursări, precum și profiturile obținute prin utilizarea fondurilor Mecanismului de redresare și reziliență, din care se scad remunerația administratorului fondului și a intermediarilor financiari, se vor utiliza pentru aceleași obiective de politică, inclusiv după 2026.
248	Investiția 2.1 Instrumente financiare pentru sectorul privat – Garanția de portofoliu pentru reziliență	Țintă	Operațiuni de finanțare sau de investiții în valoare de cel puțin 50 % din cuantumul total al resurselor alocate instrumentului, aprobate de Comitetul pentru investiții al InvestEU.		Procent (%)	0	50	T2	2023	Operațiuni de finanțare sau de investiții în valoare de cel puțin 50 % din cuantumul total al resurselor alocate instrumentului, în conformitate cu cerințele specificate la jalonul 247, aprobate de Comitetul pentru investiții al InvestEU.
249	Investiția 2.1 Instrumente financiare pentru sectorul privat – Garanția de portofoliu pentru reziliență	Țintă	Operațiuni de finanțare sau de investiții în valoare de 100 % din resursele alocate instrumentului, aprobate de Comitetul pentru investiții al InvestEU.		Procent (%)	50	100	T2	2024	Operațiuni de finanțare sau de investiții în valoare de 100 % din cuantumul total al resurselor alocate instrumentului, în conformitate cu cerințele specificate la jalonul 247, aprobate de Comitetul pentru investiții al InvestEU.
250	Investiția 2.2 Instrumente financiare pentru sectorul privat – Garanția de portofoliu pentru acțiune climatică	Jalon	Semnarea acordului de contribuție dintre Comisia Europeană și Guvernul României.	Acord semnat				T4	2021	Semnarea acordului de contribuție dintre Comisia Europeană și Guvernul României. a Criteriile de selecție pentru asigurarea conformității cu Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01) a tranzacțiilor care beneficiază de sprijin în cadrul acestei măsuri prin utilizarea unei evaluări a sustenabilității și a unei liste de excludere. b. Criterii pentru asigurarea conformității instrumentului financiar cu Nota de orientare a Comisiei din 22 ianuarie 2021 [SWD(2021) 12 final] referitoare la instrumentele financiare. Având în vedere că instrumentul propus este implementat ca o contribuție la InvestEU (eventuală suplimentare a unui produs existent în cadrul compartimentului UE), îndeplinirea obiectivelor de la literele (a) și (b) menționate mai sus va fi asigurată prin aplicarea dispozițiilor InvestEU și a politicii de creditare și a criteriilor de excludere ale partenerului de implementare selectat. În acordul de garantare dintre Comisia Europeană și Fondul European de Investiții (FEI) se vor specifica excluderile suplimentare necesare pentru a se asigura conformitatea cu Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01). Instrumentul de finanțare va lua forma unei garanții de portofoliu, implementate de FEI, și va furniza finanțare și investiții IMM-urilor cu până la 249 de angajați, întreprinderilor cu până la 500 de angajați și persoanelor fizice („beneficiarilor”) prin intermediul capitalului circulant, al liniilor de credit, al împrumuturilor pentru investiții sau al leasingului, destinate investițiilor și finanțării pentru îmbunătățirea eficienței energetice în întreprinderi și în sectorul rezidențial și al clădirilor. Se preconizează că cel puțin 250 de beneficiari vor primi sprijin în cadrul instrumentului. Scopul instrumentului va fi de a aborda provocările cu care se confruntă în prezent România în sprijinirea investițiilor în sectoarele eficienței energetice și energiei din surse regenerabile. Obiectivele specifice și ambițiile în materie de eficiență energetică ale instrumentului, precum și structura și criteriile de eligibilitate vor fi pe deplin aliniate și vor corespunde celor ale instrumentului InvestEU UE – componenta pentru UE, în curs de elaborare. Structura instrumentului va permite mobilizarea de fonduri private. Orice venituri ale instrumentului financiar, inclusiv din rambursări, precum și profiturile obținute prin utilizarea fondurilor Mecanismului de redresare și reziliență, din care se scad remunerația administratorului fondului și a intermediarilor financiari, se vor utiliza pentru aceleași obiective de politică, inclusiv după 2026.
251	Investiția 2.2 Instrumente financiare pentru sectorul privat – Garanția de portofoliu pentru acțiune climatică	Țintă	Operațiuni de finanțare sau de investiții în valoare de cel puțin 50 % din cuantumul total al resurselor alocate instrumentului, aprobate de Comitetul pentru investiții al InvestEU.		Procent (%)	0	50	T2	2023	Operațiuni de finanțare sau de investiții în valoare de cel puțin 50 % din cuantumul total al resurselor alocate instrumentului, în conformitate cu cerințele specificate la jalonul 250, aprobate de Comitetul pentru investiții al InvestEU.
252	Investiția 2.2 Instrumente financiare pentru sectorul privat – Garanția de portofoliu pentru acțiune climatică	Țintă	Operațiuni de finanțare sau de investiții în valoare de cel puțin 100 % din cuantumul total al resurselor alocate instrumentului, aprobate de Comitetul pentru investiții al InvestEU.		Procent (%)	50	100	T2	2024	Operațiuni de finanțare sau de investiții în valoare de 100 % din cuantumul total al resurselor alocate instrumentului, în conformitate cu cerințele specificate la jalonul 250, aprobate de Comitetul pentru investiții al InvestEU.
253	Investiția 2.3 Instrumente financiare pentru sectorul privat – Fondul de fonduri de capital de risc pentru redresare	Jalon	Semnarea acordului de finanțare între Fondul European de Investiții și Guvernul României pentru crearea Fondului de fonduri de capital de risc pentru redresare (denumit în continuare „fondul”) și adoptarea politicii de investiții a fondului.	Acord semnat				T4	2021	Semnarea acordului de finanțare între Fondul European de Investiții și Guvernul României și adoptarea politicii de investiții a fondului. Acesta din urmă: - va fi adoptat de organele de conducere ale instrumentului financiar; - va respecta Nota de orientare a Comisiei din 22 ianuarie 2021 [SWD(2021) 12 final] referitoare la instrumentele financiare. - va include criteriile de selecție pentru asigurarea conformității cu Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01) a tranzacțiilor care beneficiază de sprijin în cadrul acestei măsuri prin utilizarea evaluării sustenabilității, a unei liste de excludere și a cerinței de conformitate cu legislația UE și națională relevantă în materie de mediu; - va include cerința beneficiarii care obțin peste 50 % din veniturile proprii în cursul exercițiului financiar precedent din activități sau active incluse pe lista de excludere să adopte și să publice planuri privind tranziția verde. Fondul va oferi sprijin sub formă de instrumente financiare (capitaluri proprii) IMM-urilor, întreprinderilor cu capitalizare medie, inclusiv întreprinderilor nou-înființate, întreprinderilor aflate în stadii incipiente și avansate de dezvoltare, precum și proiectelor de infrastructură axate pe energia din surse regenerabile și eficiența energetică. Sprijinul va fi furnizat prin intermediul fondurilor de capital de risc și al fondurilor de infrastructură. Numărul-țintă de beneficiari este de 100. Gestionarea fondului va fi încredințată Fondului european de investiții (FEI). Se va institui un comitet de investiții care va fi responsabil de aprobarea operațiunilor cu intermediarii, în conformitate cu propunerile administratorul fondului (FEI), pe baza nevoilor pieței și într-un mod deschis și conform cu condițiile pieței. Comisioanele de management ale FEI vor include un element de performanță. Structura fondului va permite mobilizarea de fonduri private. Orice venituri ale fondului sau ale instrumentelor financiare, inclusiv din rambursări, precum și profiturile obținute prin utilizarea fondurilor Mecanismului de redresare și reziliență, din care se scad remunerația administratorului fondului și a intermediarilor financiari, se vor utiliza pentru aceleași obiective de politică, inclusiv după 2026.
254	Investiția 2.3 Instrumente financiare pentru sectorul privat – Fondul de fonduri de capital de risc pentru redresare	Jalon	Operațiuni de finanțare sau de investiții în valoare de cel puțin 50 % din cuantumul total al fondurilor sau al investițiilor vizate, aprobate de Comitetul pentru investiții al InvestEU.	Comitetul pentru investiții va aproba cel puțin 50 % din valoarea totală a finanțării sau a investițiilor vizate.	Procent (%)	0	50	T4	2024	Operațiuni de finanțare sau de investiții în valoare de cel puțin 50 % din cuantumul total al fondurilor sau al investițiilor vizate, aprobate de Comitetul pentru investiții, în conformitate cu cerințele specificate la jalonul 253.
255	Investiția 2.3 Instrumente financiare pentru sectorul privat – Fondul de fonduri de capital de risc pentru redresare	Jalon	Operațiuni de finanțare sau de investiții în valoare de cel puțin 100 % din cuantumul total al fondurilor sau al investițiilor vizate, aprobate de Comitetul pentru investiții al InvestEU.	Comitetul pentru investiții aprobă 100 % din valoarea totală a finanțării sau a investițiilor vizate	Procent (%)	50	100	T2	2026	Operațiuni de finanțare sau de investiții în valoare de 100 % din valoarea totală a finanțării sau a investițiilor vizate aprobate de Comitetul pentru investiții, în conformitate cu cerințele specificate la jalonul 253, până la 30 iunie 2026.
256	Investiția 2.4 Instrumente financiare pentru sectorul privat – Fondul pentru digitalizare, acțiune climatică și alte domenii de interes	Jalon	Instituirea instrumentului financiar („fondul”) și adoptarea politicii de investiții a fondului.					T1	2022	Semnarea acordului de finanțare dintre Fondul European de Investiții și Guvernul României și adoptarea politicii de investiții a fondului. Acesta din urmă: - va fi adoptat de organele de conducere ale instrumentului financiar; - va respecta Nota de orientare a Comisiei din 22 ianuarie 2021 [SWD(2021) 12 final] referitoare la instrumentele financiare. - va include criteriile de selecție pentru asigurarea conformității cu Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01) a tranzacțiilor care beneficiază de sprijin în cadrul acestei măsuri prin utilizarea evaluării sustenabilității, a unei liste de excludere și a cerinței de conformitate cu legislația UE și națională relevantă în materie de mediu; - va include un angajament de a investi cel puțin 33 % din fonduri pentru a sprijini tranziția climatică și 16 % din fonduri pentru sprijinirea tranziției digitale, utilizând metodologia din anexele VI și VII la Regulamentul privind Mecanismul de redresare și reziliență. Fondul va oferi sprijin prin instrumente financiare (de îndatorare) pentru cel puțin 25 de întreprinderi mari (cu peste 500 de angajați și/sau o cifră de afaceri anuală de peste 50 de milioane EUR și un bilanț anual total de peste 43 de milioane EUR), entități publice și vehicule cu scop special, prin investiții care contribuie la economia cu emisii scăzute de dioxid de carbon, precum și investiții în digitalizare și în active fixe, cu scopul de a încuraja un volum mai mare de investiții care să contribuie la obiectivele climatice și digitale din partea societăților-țintă și, de asemenea, de a încuraja dezvoltarea și extinderea întreprinderilor, care, la rândul său, va crea noi oportunități economice și va sprijini redresarea economică. Suma alocată domeniilor de intervenție legate de climă, în conformitate cu anexa VI la Regulamentul privind Mecanismul de redresare și reziliență, este de 100 de milioane EUR. Suma alocată domeniilor de intervenție legate de digitalizare, în conformitate cu anexa VII la Regulamentul privind Mecanismul de redresare și reziliență, este de 50 de milioane EUR. Fondul poate include, de asemenea, cheltuieli suplimentare legate de climă și digitalizare. Managementului fondului va fi încredințat Băncii Europene de Investiții (BEI). Se va institui un comitet de investiții care va incluse experți independenți și va fi responsabil de aprobarea componentelor legate de granturi a proiectelor destinatarilor finali (entitățile în care s-a investit), în conformitate cu propunerile administratorul fondului (BEI), pe baza nevoilor pieței și într-un mod deschis și conform cu condițiile pieței. Structura fondului va permite mobilizarea de fonduri private. Orice venituri ale fondului sau ale instrumentelor financiare, inclusiv din rambursări, precum și profiturile obținute prin utilizarea fondurilor Mecanismului de redresare și reziliență, din care se scad remunerația administratorului fondului și a intermediarilor financiari, se vor utiliza pentru aceleași obiective de politică, inclusiv după 2026.
257	Investiția 2.4 Instrumente financiare pentru sectorul privat – Fondul pentru digitalizare, acțiune climatică și alte domenii de interes	Țintă	Cel puțin 30 % din beneficiarii vizați au beneficiat de sprijin.		Procent (%)	0	30	T4	2024	Cel puțin 30 % dintre beneficiarii vizați care primesc sprijin, astfel cum se specifică la jalonul 256, în conformitate cu politica de investiții și cu cerințele specificate la jalonul 256.
258	Investiția 2.4 Instrumente financiare pentru sectorul privat – Fondul pentru digitalizare, acțiune climatică și alte domenii de interes	Țintă	100 % din beneficiarii vizați au beneficiat de sprijin.		Procent (%)	30	100	T2	2026	100 % din beneficiarii vizați care primesc sprijin, astfel cum se specifică în jalonul 256, în conformitate cu cerințele specificate în jalonul 256, până la 30 iunie 2026.
259	Investiția 2.5 Instrumente financiare pentru sectorul privat - Investiţii în eficienţă energetică în sectorul rezidenţial și al clădirilor	Jalon	Semnarea acordului de contribuție dintre Comisia Europeană și Guvernul României.					T4	2021	Semnarea acordului de contribuție dintre Comisia Europeană și Guvernul României. a)Criteriile de selecție pentru asigurarea conformității cu Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01) a tranzacțiilor care beneficiază de sprijin în cadrul acestei măsuri prin utilizarea unei evaluări a sustenabilității și a unei liste de excludere. b)Criterii pentru asigurarea conformității instrumentului financiar cu Nota de orientare a Comisiei din 22 ianuarie 2021 [SWD(2021) 12 final] referitoare la instrumentele financiare. c)Având în vedere că instrumentul propus este implementat ca o contribuție la InvestEU, îndeplinirea obiectivelor de la literele (a) și (b) menționate mai sus va fi asigurată prin aplicarea dispozițiilor InvestEU și a politicii de creditare și a criteriilor de excludere ale partenerului de implementare selectat. În acordul de garantare dintre Comisia Europeană și Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) se vor specifica excluderile suplimentare necesare pentru a se asigura conformitatea cu Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01). Instrumentul financiar ia forma unei garanții de portofoliu, pusă în aplicare de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), și furnizează finanțare și investiții pentru eficiența energetică și energia din surse regenerabile în sectorul rezidențial și al clădirilor pentru IMM-uri cu (până la 249 de angajați), societăți cu până la 500 de angajați și persoane fizice („beneficiari”). Se preconizează că cel puțin 100 de beneficiari vor primi sprijin în cadrul instrumentului. Structura instrumentului va permite mobilizarea de fonduri private. Orice venituri ale instrumentului financiar, inclusiv din rambursări, precum și profiturile obținute prin utilizarea fondurilor Mecanismului de redresare și reziliență, din care se scad remunerația administratorului fondului și a intermediarilor financiari, se vor utiliza pentru aceleași obiective de politică, inclusiv după 2026.
260	Investiția 2.5 Instrumente financiare pentru sectorul privat - Investiţii în eficienţă energetică în sectorul rezidenţial și al clădirilor	Țintă	Operațiuni de finanțare sau de investiții în valoare de cel puțin 50 % din cuantumul total al fondurilor sau al investițiilor vizate, aprobate de Comitetul pentru investiții al InvestEU.		Procent (%)	0	50	T2	2023	Operațiuni de finanțare sau de investiții în valoare de cel puțin 50 % din cuantumul total al investiției avute în vedere, în conformitate cu cerințele specificate la jalonul 259, aprobate de Comitetul pentru investiții al InvestEU.
261	Investiția 2.5 Instrumente financiare pentru sectorul privat - Investiţii în eficienţă energetică în sectorul rezidenţial și al clădirilor	Țintă	Operațiuni de finanțare sau de investiții în valoare de cel puțin 100 % din cuantumul total al fondurilor sau al investițiilor vizate, aprobate de Comitetul pentru investiții al InvestEU.		Procent (%)	50	100	T2	2024	Operațiuni de finanțare sau de investiții în valoare de 100 % din cuantumul total al investiției avute în vedere, în conformitate cu cerințele specificate la jalonul 259, aprobate de Comitetul pentru investiții al InvestEU.
262	Investiția 3.1 Scheme de ajutor pentru sectorul privat – Schemă de ajutor pentru digitalizarea IMM-urilor	Jalon	Selectarea administratorului schemei	Comunicarea selecției				T1	2022	Selectarea unui administrator al schemei care va implementa schema de minimis (lansarea cererii de propuneri, evaluarea, contractarea și monitorizarea proiectelor). Criteriile de selecție a proiectelor vor asigura: -asumarea angajamentului de a investi 100 % din fonduri pentru a sprijini tranziția digitală, în conformitate cu domeniile de intervenție 010, 012, 021c și 021d din anexa VII la Regulamentul privind Mecanismul de redresare și reziliență. -Conformitatea cu Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01). Atunci când depune cererea pentru acordul de finanțare, planul de afaceri va prezenta orice riscuri potențiale care pot decurge pentru mediu și care sunt metodele de abordare a acestora.
263	Investiția 3.1 Scheme de ajutor pentru sectorul privat – Schemă de ajutor pentru digitalizarea IMM-urilor	Țintă	Număr de contracte de finanțare semnate		Număr	0	5492	T2	2024	Numărul de contracte de finanțare semnate cu întreprinderile, care permit adoptarea de tehnologii/soluții digitale precum inteligența artificială, datele, tehnologia de cloud, platformele, tehnologia blockchain și transformarea digitală a proceselor de lucru ale întreprinderilor (de ex. utilizarea tehnologiilor digitale pentru automatizarea proceselor de lucru, utilizarea datelor pentru managementul dinamic al activelor și un leadership predictiv/prescriptiv, utilizarea/dezvoltarea platformelor locale pentru vânzarea de produse/servicii, dezvoltarea de noi servicii digitale) în conformitate cu cerințele specificate la jalonul 262. La sfârșitul proiectului de investiții, se trimite un raport tehnic întocmit de un auditor independent, care atestă conformitatea cu Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01).
264	Investiția 3.2 Scheme de ajutor pentru sectorul privat - Schema de minimis pentru ajutarea firmelor din România în procesul de listare la bursă	Jalon	Selectarea administratorului schemei	Comunicarea selecției				T3	2022	Selectarea unui administrator al schemei care va implementa schema de minimis (lansarea cererii de propuneri, evaluarea, contractarea și monitorizarea proiectelor). Se vor acorda granturi societăților care doresc să emită acțiuni, precalificate pentru cotare, în conformitate cu condițiile Bursei de Valori București, pe baza principiului „primul venit, primul servit”. Scopul este de a pregăti societățile care aderă la regulile de cotare ale Bursei de Valori București să beneficieze cu succes de fonduri de pe piața de capital pe oricare dintre segmentele de piață disponibile. Pentru a se asigura respectarea Orientărilor tehnice DNSH (2021/C58/01), întreprinderile care au obținut mai mult de 50 % din veniturile lor în cursul exercițiului financiar precedent din activități sau active incluse pe lista de excludere au obligația de a adopta și de a publica planuri privind tranziția verde.
265	Investiția 3.2 Scheme de ajutor pentru sectorul privat - Schema de minimis pentru ajutarea firmelor din România în procesul de listare la bursă	Țintă	Număr de contracte de finanțare semnate care vor permite listarea la Bursa de Valori București		Număr	0	280	T2	2025	Numărul de contracte de finanțare semnate de administratorul ajutorului de stat cu întreprinderile, care vor permite cotarea la Bursa de Valori București, în conformitate cu Orientările Tehnice DNSH (2021/C58/01) și cu cerințele stabilite la jalonul 264. Acest sprijin va influența direct motivația întreprinderilor de a obține acces la piața de capital și va stimula crearea de lichidități pe piață.
266	Investiția 4. Proiecte transfrontaliere și multinaționale – Procesoare cu consum redus de energie și cipuri semiconductoare	Jalon	Intrarea în vigoare a Hotărârii Guvernului prin care se alocă finanțarea necesară de 500 de milioane EUR pentru sprijinirea extinderii capacităților naționale până la prima dezvoltare industrială și participarea sau asocierea la un proiect multinațional.	Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare				T2	2022	Hotărârea Guvernului va stabili cadrul de reglementare care va indica procedurile și termenele de depunere a proiectelor, criteriile de eligibilitate și cerințele pentru potențialii beneficiari și va stabili, de asemenea, o alocare bugetară de 500 de milioane EUR. Vor fi stabilite informații suplimentare în funcție de participarea și a altor state membre la aceste proiecte. Se preconizează că proiectul multinațional - Procesoare cu consum redus de energie și cipuri semiconductoare va fi executat în principal prin participarea sau asocierea la un proiect important de interes european comun.
267	Investiția 4. Proiecte transfrontaliere și multinaționale – Procesoare cu consum redus de energie și cipuri semiconductoare	Țintă	Entități selectate pentru a participa sau a se asocia la proiect		Număr	0	10	T4	2022	Cel puțin 10 entități vor fi selectate pentru a participa sau a se asocia la proiectul multinațional – Procesoare cu consum redus de energie și cipuri semiconductoare Se preconizează că proiectul multinațional va fi executat în principal prin participarea sau asocierea la un proiect important de interes european comun.
268	Investiția 4. Proiecte transfrontaliere și multinaționale – Procesoare cu consum redus de energie și cipuri semiconductoare	Țintă	Entități din consorțiile care participă la cererile de proiecte ale Întreprinderii Comune Tehnologii Digitale Esențiale (KDT JU)		Număr	0	3	T4	2022	Cel puțin 3 entități din consorții vor participa la cererile de proiecte ale Întreprinderii Comune Tehnologii Digitale Esențiale (KDT JU). Participanții la proiectul multinațional privind procesoarele cu consum redus de putere și cipurile semiconductoare contribuie, într-un context multinațional, la crearea de capacități în domeniul în care întreprinderea comună KDT JU lansează cereri de propuneri de proiecte. Activitățile celor două mecanisme sunt complementare.
269	Investiția 4. Proiecte transfrontaliere și multinaționale – Procesoare cu consum redus de energie și cipuri semiconductoare	Țintă	Contracte semnate de întreprinderile participante		Procent (%)	0	50 %	T3	2023	Cel puțin 50 % dintre societățile selectate au semnat acorduri/contracte financiare și a început implementarea proiectului
270	Reforma 2. Raționalizarea guvernanței în domeniul cercetării, dezvoltării și inovării	Jalon	Unitatea de implementare a reformelor din cadrul mecanismului de sprijin al politicilor (PSF) instituită și operațională	Adoptarea unui act normativ pentru operaționalizarea Unitatea de implementare a reformelor din cadrul mecanismului de sprijin al politicilor (PSF)				T4	2021	Operaționalizarea unei unități temporare de implementare a reformelor în cadrul mecanismului de sprijinire a politicilor, cu mandatul de a implementa și a monitoriza recomandările mecanismului de sprijin al politicilor care au fost transpuse în reforme ale ecosistemului național de cercetare, dezvoltare și inovare. Noua unitate, cu sprijinul mecanismului de sprijin al politicilor, va reproiecta, în coordonare cu autoritățile publice relevante, arhitectura și funcțiile sistemului de cercetare, dezvoltare și inovare, pentru a îmbunătăți calitatea investițiilor în cercetare și inovare pentru un sistem rezilient și performant. În acest scop, mandatul unității se va axa, printre altele, pe 5 priorități: a)guvernanța sistemului de cercetare, dezvoltare și inovare; b)condițiile-cadru pentru cercetarea publică, resursele umane pentru cercetare şi inovare; c)internaționalizarea organizațiilor de cercetare, dezvoltare și inovare; d)parteneriatele public-privat în domeniul cercetării, dezvoltării și inovării; e)impactul fondurilor structurale asupra sistemului de cercetare, dezvoltare și inovare. Unitatea va fi operațională în perioada 2021-2026 și va avea un număr de 17 angajați în echivalent normă întreagă.
271	Reforma 2. Raționalizarea guvernanței în domeniul cercetării, dezvoltării și inovării	Țintă	Ponderea recomandărilor din cadrul mecanismului de sprijin al politicilor puse în aplicare până la sfârșitul anului 2026		Procent (%)	0	80	T2	2026	România va pune în aplicare recomandările detaliate în viitoare evaluare inter pares efectuată în cadrul Mecanismului de sprijinire a politicilor, respectând, în același timp, etapele și prioritățile care vor fi sugerate de mecanismul de sprijin al politicilor stabilite la jalonul 270.
272	Reforma 2. Raționalizarea guvernanței în domeniul cercetării, dezvoltării și inovării	Jalon	Intrarea în vigoare a unui sistem permanent care să elaboreze, pună în aplicare, monitorizeze și evalueze politica în domeniul cercetării, dezvoltării și inovării	Act legislativ care indică intrarea în vigoare a sistemului permanent care elaborează, pune în aplicare, monitorizează și evaluează politica în domeniul cercetării, dezvoltării și inovării				T2	2026	România va institui un sistem permanent care să asigure elaborarea și punerea în aplicare, monitorizarea și evaluarea armonizate ale politicii în domeniul cercetării, dezvoltării și inovării la nivelul ministerelor și agențiilor, cu o durată de viață mai largă decât calendarul Mecanismului de redresare și reziliență, pe baza recomandărilor mecanismului de sprijinire a politicilor pentru perioada 2021-2022.
273	Reforma 2. Raționalizarea guvernanței în domeniul cercetării, dezvoltării și inovării	Jalon	Intrarea în vigoare a Ordonanței a Guvernului de instituire a unui organism unic care să înglobeze consiliile existente, să asigure coordonarea interministerială și să comunice cu sectorul privat	Dispoziție într-o ordonanță a Guvernului care indică intrarea în vigoare a legislației de instituire a organismului unic				T2	2023	Modificările legislative (și anume, cele aduse OG 57/2002) vor permite crearea unui nou organism cu rol decizional, axat pe domeniul cercetării, dezvoltării și inovării și pe politicile de specializare inteligentă, la nivel guvernamental, împreună cu ministerele responsabile. Acest organism va asigura coordonarea activităților de cercetare, dezvoltare și inovare (inclusiv inovarea și antreprenoriatul bazate pe cercetare) la nivel național și va fi structurat în conformitate cu recomandările pentru cercetare, dezvoltare și inovare pentru perioada 2021-2022 ale mecanismului de sprijinire a politicilor. Secretariatul acestui organism va fi asigurat de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării.
274	Reforma 3. Reforma carierei de cercetător	Jalon	Intrarea în vigoare a legislației privind cariera și statutul cercetătorului	Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a legislației privind cariera și statutul cercetătorului				T4	2023	Legea 319/2003 modificată va detalia indicatorii-cheie de performanță (pe baza standardelor internaționale de cercetare) care vor fi utilizați pentru a evalua performanța cercetătorilor, iar Legea 206/204 modificată va detalia standardele privind „buna conduită în cercetarea științifică” și, prin urmare, accesul la finanțare și la burse. Noile acte legislative vor viza alinierea la cele mai bune practici europene, inclusiv: a)promovarea în cariera de cercetător pe baza principiului meritului b)recrutarea pe baza unor proceduri transparente, deschise și competitive c)bunele practici în materie de etică și integritate în cercetarea științifică. Noua legislație va include, de asemenea, un cadru de stimulente financiare și nefinanciare pentru a încuraja punerea în aplicare a Cartei europene a cercetătorilor și a Codului de recrutare a cercetătorilor de către institutele de cercetare. Acesta va fi instituit în special în contextul cerințelor de eligibilitate pentru cererile de propuneri competitive, al criteriilor de evaluare a organizațiilor, al finanțării instituționale și în legătură cu jaloanele 280 și 283. Aceste noi proceduri legislative vor ține cont și de recomandările formulate în cadrul mecanismului de sprijinire a politicilor din cadrul programului Orizont Europa 2021-2022.
275	Reforma 3. Reforma carierei de cercetător	Țintă	Instituțiile care au aderat la Carta europeană a cercetătorilor și la Codul de recrutare a cercetătorilor au inițiat procesul de elaborare, implementare și evaluare a planurilor de acțiune		Număr	5	16	T4	2025	Pe lângă cele 5 instituții deja existente, 9 alte instituții care au aderat la Carta europeană a cercetătorilor și la Codul de recrutare a cercetătorilor vor inițiază procesul de elaborare, punere în aplicare și evaluare a planurilor de acțiune bazate pe baza instrumentului „Strategia de resurse umane pentru cercetători” (HRS4R) al Comisiei Europene, care ajută angajatorii și finanțatorii să pună în aplicare principiile cartei și ale codului în instituțiile lor. Până în septembrie 2021, 16 instituții din România au aderat la Carta europeană a cercetătorilor și la Codul de recrutare a cercetătorilor și doar 5 instituții au inițiat procesul de elaborare, punere în aplicare și evaluare a planurilor de acțiune
276	Reforma 4. Consolidarea cooperării dintre mediul de afaceri și cel de cercetare	Jalon	Intrarea în vigoare a modificărilor legislative în vederea creării unui mediu favorabil investițiilor publice și private în cercetare, dezvoltare și inovare	Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a modificărilor în vederea simplificării investițiilor în domeniul cercetării, dezvoltării și inovării				T1	2024	Intrarea în vigoare a modificărilor legislative în vederea creării unui mediu favorabil investițiilor publice și private în cercetare, dezvoltare și inovare Modificările: -vor simplifica și raționaliza legislația națională privind contractarea, finanțarea, monitorizarea și evaluarea programelor din cadrul proiectelor de cercetare, dezvoltare și inovare -vor asigura digitalizarea tuturor procedurilor legate de contractarea, finanțarea, monitorizarea și evaluarea programelor de cercetare, dezvoltare și inovare -vor asigura publicarea integrală a tuturor rezultatelor proiectelor finanțate din fonduri publice, cu excepția proiectelor în domeniul securității și apărării -vor asigura evaluarea tuturor proiectelor de cercetare, dezvoltare și inovare cu o valoare mai mare de 500 000 EUR finanțate din fonduri publice de către cercetători recunoscuți la nivel internațional înainte de a fi aprobate de autoritatea contractantă publică, asigurându-se astfel evitarea conflictelor de interese -vor asigura revizuirea critică a rezultatelor proiectelor de cercetare selectate cu o valoare mai mare de 500 000 EUR de către cercetătorii recunoscuți la nivel internațional (ca parte a comitetelor de coordonare a proiectelor) înainte de a fi aprobate de autoritatea contractantă publică, asigurându-se astfel evitarea conflictelor de interese. Sunt organizate audieri publice pentru evaluarea la jumătatea perioadei a proiectelor de cercetare, dezvoltare și inovare. Analizele de evaluare sunt trimise consorțiului de proiecte în conformitate cu practicile programului Orizont Europa. -Noua strategie pentru cercetare, inovare și specializare inteligentă va asigura o participare sporită a întreprinderilor la proiecte de cercetare, dezvoltare și inovare finanțate din fonduri publice, pentru a sprijini integrarea sectorului de afaceri românesc în lanțurile valorice europene strategice, acordând prioritate implicării IMM-urilor și a întreprinderilor nou-înființate în aceste domenii, astfel cum se specifică în „Strategia României privind antreprenoriatul” (care urmează să fie adoptată de Ministerul Economiei).
277	Reforma 4. Consolidarea cooperării dintre mediul de afaceri și cel de cercetare	Țintă	40 % din proiectele de cercetare, dezvoltare și inovare finanțate din fonduri publice au ca partener cel puțin o entitate comercială	Procentul de proiecte cu cel puțin un partener din sectorul afacerilor, finanțate de Ministerul Cercetării, Digitalizării și Inovării și de agențiile acestuia.	Procent (%)			T2	2026	40 % din proiectele de cercetare, dezvoltare și inovare finanțate din fonduri publice au cel puțin o entitate comercială activă, inclusiv IMM-uri și întreprinderi nou-înființate, în calitate de partener în cadrul proiectelor finanțate de Ministerul Cercetării, Digitalizării și Inovării și de agențiile sale.
278	Reforma 5. Sprijin pentru integrarea organizațiilor de cercetare, dezvoltare și inovare din România în Spațiul european de cercetare	Jalon	Intrarea în vigoare a unei legi încurajează, facilitează și reglementează integrarea voluntară și funcțională și fuzionarea instituțiilor de cercetare din România.	Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a unei legi care încurajează, facilitează și reglementează integrarea voluntară și funcțională și fuzionarea instituțiilor de cercetare din România				T4	2022	Legea va intra în vigoare pentru a aborda problema gradului ridicat de fragmentare a sistemului de cercetare din România. Acest lucru va încuraja, facilita și reglementa integrarea instituțiilor de cercetare. Cadrul legislativ va ține seama de recomandările mecanismului de sprijinire a politicilor din cadrul programului Orizont Europa pentru perioada 2021-2022 și va preciza cel puțin: -o evaluare externă periodică (adică o dată la 5 ani) a tuturor institutelor de cercetare și dezvoltare din România, inclusiv a celor de la nivel universitar, pe baza standardelor internaționale favorabile excelenței științifice și impactului socioeconomic, în vederea abordării gradului ridicat de fragmentare a sistemului de cercetare și dezvoltare și a integrării acestora în Spațiul european de cercetare. Unul dintre criteriile care trebuie incluse în evaluare este măsura în care organizațiile de cercetare exploatează în comun structuri de cercetare. -accesul organizațiilor de cercetare la sprijin financiar și nefinanciar, corelat cu rezultatele evaluării periodice menționate anterior.
279	Reforma 5. Sprijin pentru integrarea organizațiilor de cercetare, dezvoltare și inovare din România în Spațiul european de cercetare	Țintă	Procentul organizațiilor de cercetare care exploatează în comun infrastructură și structuri de cercetare		Procent (%)	0	25 %	T2	2026	25 % dintre organizațiile de cercetare vor utiliza în comun infrastructură și structuri de cercetare. România va raporta anual proporția tuturor organizațiilor de cercetare (astfel cum sunt enumerate în Sistemul european de infrastructuri de cercetare) care utilizează în comun infrastructură și structuri de cercetare.
280	Investiția 5. Instituirea și operaționalizarea centrelor de competențe	Jalon	Instituirea a 5 centre de competență	Se înființează cinci centre de competență				T4	2022	Pentru a aborda fragmentarea tematică a organizațiilor de cercetare, dezvoltare și inovare, se va organiza o cerere de propuneri competitive pentru selectarea a 5 proiecte complexe de cercetare, dezvoltare și inovare. Schema de finanțare se numește „Centrul de competențe”. Pe baza propunerilor de proiecte depuse în urma cererii de propuneri competitive, deschise și transparente organizate de Ministerul Cercetării, Digitalizării și Inovării, se vor înființa 5 centre de competență, câte unul pentru fiecare misiune Orizont. Scopul este de a implementa misiunile Orizont Europa la nivel național în mod coordonat și de a aborda problema fragmentării tematice. Centrele de competență vor fi selectate pe baza: -unor proiecte complexe și aplicate de cercetare, dezvoltare și inovare propuse de consorții formate din organizații publice și private de cercetare, dezvoltare și inovare, inclusiv întreprinderi mici și mijlocii, care vor pune în aplicare împreună agenda strategică de cercetare și inovare a misiunii corespunzătoare din cadrul programului Orizont Europa și vor furniza soluții de cercetare, dezvoltare și inovare pentru comunitățile locale. -Valoarea științifică a proiectului, nivelul său de excelență și coerența agendei de cercetare propuse cu agenda strategică de cercetare a misiunilor Orizont Europa vor fi principalele criterii de evaluare pentru selectarea propunerilor finanțate – una pentru fiecare misiune Orizont Europa. -Capacitatea administrativă, experiența și calitatea planului de management al proiectului vor fi, de asemenea, evaluate în cursul procesului de evaluare a proiectului desfășurat împreună cu experți internaționali. Complementaritatea între membrii consorțiului și experiența anterioară în materie de colaborare sunt, de asemenea, criterii care vor fi utilizate în procesul de selecție. -Activitățile eligibile sunt activități de cercetare și inovare, echipamente de cercetare modernizate, activități de diseminare și activități de sprijin (studii privind implementarea fiecărei misiuni în România), costuri legate de drepturile de proprietate intelectuală. -o cartografiere a resurselor de cercetare, dezvoltare și inovare, inclusiv a echipamentelor și infrastructurilor, legate de domeniile tematice ale misiunilor, care să fie, de asemenea, modernizate și utilizate în comun de către candidați. -Un buget eligibil de maximum 5 milioane EUR/proiect și cu un număr minim de 5 parteneri (5 organizații publice de cercetare, dezvoltare și inovare + 5 organizații private de cercetare, dezvoltare și inovare). Va exista un buget maxim pentru IMM-uri de 200 000 EUR și un buget maxim pentru o organizație publică de cercetare, dezvoltare și inovare de 500 000 EUR. IMM-urile vor cofinanța activitățile de cercetare și inovare cu 25 %. -Un parteneriat cu autoritățile publice de la diferite niveluri de guvernanță și cu societatea civilă în vederea identificării de soluții de cercetare, dezvoltare și inovare legate de misiunile Orizont Europa. Ca atare, autoritățile publice vor fi implicate ca părți terțe fără a fi direct legate de consorțiul de cercetare al centrului de competențe și se vor număra printre destinatarii unora dintre produsele/serviciile/soluțiile identificate de cercetătorul din centrele de competențe. Fiecare centru de competențe selectat va urmări să sprijine cel puțin 3 candidaturi care depășesc pragul pentru Orizont Europa până în 2026.
281	Investiția 5. Instituirea și operaționalizarea centrelor de competențe	Țintă	Bugetul atras de centrele de competență din proiectele de cercetare, dezvoltare și inovare ale sectorului privat		Milioane EUR	0	1,25	T4	2025	1,25 milioane EUR vor fi atrase de la sectorul privat pentru cofinanțarea activităților de cercetare, dezvoltare și inovare prin intermediul centrelor de competență (fiecare IMM va investi 25 % din bugetul primit ca parte a contribuției proprii); Întreprinderile mari sunt, de asemenea, eligibile să participe la centrele de competență.
282	Investiția 6. Programul de mentorat Orizont Europa	Țintă	vouchere acordate în cadrul programului de mentorat Orizont Europa		Număr	0	500	T2	2026	Ministerul Cercetării, Digitalizării și Inovării va acorda 500 de vouchere solicitanților care depun o propunere de proiect în cadrul cererilor de propuneri din cadrul programului Orizont Europa și au trecut de etapa de eligibilitate (și peste pragul stabilit pentru un criteriu de evaluare pentru 10 000 EUR) pentru: -redactarea propunerilor de proiecte; -realizarea de schimburi de personal; -participarea la evenimente de intermediere; -utilizarea Infrastructurii luminii extreme – Fizică nucleară Pentru a se asigura conformitatea cu Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01), activitățile de cercetare legate de activitățile/activele incluse pe lista de excludere nu vor fi eligibile.
283	Investiția 7. Consolidarea excelenței si susținerea participării României la parteneriatele si misiunile din cadrul programului Orizont Europa	Țintă	Număr de contracte de finanțare a cercetării semnate		Număr	0	55	T4	2023	Schema va fi o cerere de propuneri competitivă care va fi complementară finanțării proiectelor de cercetare care sunt deja contractate în contextul parteneriatelor europene pentru dezvoltare și inovare în domeniul cercetării (care sunt evaluate global la nivel european), în special a celor axate pe tranziția verde și digitală pentru proiecte complementare în domeniul cercetării, dezvoltării și inovării și proiecte de consolidare a capacităților în domeniul CDI, precum și cofinanțării proiectelor CDI din cadrul programului Orizont Europa pentru perioada 20222023 în cadrul parteneriatelor Orizont Europa pe baza regulilor programului Orizont Europa). Numărul de contracte de finanțare a cercetării semnate în vederea consolidării participării de succes la parteneriatele pentru cercetare, dezvoltare și inovare din cadrul programului Orizont Europa. Tipurile de activități eligibile care vor fi finanțate sunt: -Cercetarea fundamentală (maximum 10 % din bugetul solicitat); -Cercetarea industrială; -Dezvoltarea experimentală; -Studiile de fezabilitate; -Activitățile de inovare; Pentru a se asigura conformitatea cu Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01), activitățile de cercetare, dezvoltare și inovare legate de activitățile/activele incluse pe lista de excludere nu vor fi eligibile.
284	Investiția 8. Dezvoltarea unui program pentru atragerea resurselor umane înalt specializate din străinătate în activități de cercetare, dezvoltare și inovare	Țintă	Proiecte conduse de cercetători internaționali care au beneficiat de finanțare			0	100	T4	2023	100 proiecte conduse de cercetători internaționali de vârf sunt finanțate printr-un mecanism de finanțare. În 2022 se va lansa o cerere publică deschisă de candidaturi, iar candidații vor fi selectați pe baza mai multor criterii de calitate. Cercetătorii selectați vor asigura creșterea capacității de cercetare a organizației de cercetare, dezvoltare și inovare și vor îmbunătăți performanța instituțională a organizației-gazdă. Criteriile de selecție pentru proiectele de cercetare vor include: a)să fie un cercetător situat în afara României care a desfășurat activități de cercetare în afara României cel puțin în ultimii 3 ani; b)cu doctorat obţinut cu cel puţin 3 ani înainte de data solicitării grantului; c)care are capacitatea dovedită de a atrage în mod independent finanțare competitivă din partea echipelor sale de cercetare coordonatoare, inclusiv din partea doctoranzilor (condițiile specifice de eligibilitate ca cercetător principal trebuie specificate în dosarul de omologare); d)care coordonează grantul si fondurile proiectului si ia decizii privind alocarea resurselor; care publică independent ca prim autor și/sau ca autor de corespondență; e)care construiește și supraveghează activitatea echipei, inclusiv a doctoranzilor și a cercetătorilor postdoctorali; f)care are acces la spații și facilități pentru desfășurarea activității de cercetare. Cercetătorul de top trebuie să activeze în instituţiagazdă minimum 75 % din perioada acoperită de grant și va fi angajatul instituţiei-gazdă pe durata proiectului.” Pentru a se asigura conformitatea cu Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01), activitățile de cercetare, dezvoltare și inovare legate de activitățile/activele incluse pe lista de excludere nu vor fi eligibile.
285	Investiția 9. Program de sprijin pentru posesorii de certificate de excelență primite la competiția pentru burse individuale Marie Sklodowska Curie	Țintă	Beneficiari ai mărcii de excelență Marie Sklodowska Curie		Număr	0	50	T4	2023	50 de deținători ai mărcii de excelență Marie Sklodowska Curie pentru burse individuale de excelență vor primi un grant pentru a realiza proiecte de cercetare în cadrul programelor Orizont 2020 și Orizont Europa. Întrucât proiectele au fost deja evaluate și au primit un certificat de marcă de excelență (care vor fi criteriile de eligibilitate), granturile vor fi selectate pe baza principiului „primul venit/primul servit”, în urma unei cereri deschise și transparente de exprimare a interesului. Pentru a se asigura conformitatea cu Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01), activitățile de cercetare, dezvoltare și inovare legate de activitățile/activele incluse pe lista de excludere nu vor fi eligibile.
286	Investiția 10. Înființarea și susținerea financiară a unei rețele naționale de opt centre regionale de orientare în carieră ca parte a ERA TALENT PLATFORM	Jalon	O rețea de universități publice care găzduiesc și operaționalizează 8 centre de orientare în cariera de cercetător	Atribuirea unui contract pentru universitățile publice care doresc să găzduiască și să asigure operaționalizarea a 8 centre de orientare în cariera de cercetător				T2	2023	Ministerul Cercetării, Digitalizării și Inovării va lansa o cerere de propuneri pentru selectarea unei rețele de 8 universități publice interesate să găzduiască și să pună în funcțiune 8 centre de orientare în cariera de cercetător. Centrele vor răspunde nevoilor comunității științifice din toate regiunile României (centrele sunt găzduite de universități, dar serviciile sunt oferite comunităților regionale). Centrele regionale de orientare în cariera de cercetător vor avea următoarele roluri: -vor oferi orientare în carieră cercetătorilor, iar 90 % dintre beneficiarii acestor servicii vor fi mulțumiți de serviciile primite; -vor desfășura activități de promovare a sistemului național de cercetare, dezvoltare și inovare, inclusiv prin crearea de sinergii directe cu investițiile 4.4 și cu cele 100 de granturi care urmează să fie finanțate și conduse de cercetători de vârf la nivel internațional -vor lucra ca o rețea și vor deveni un punct unic de intrare pentru cariera de cercetare. Acesta este un instrument de implementare a reformelor carierei în cercetare (de exemplu, monitorizarea numărului de organizații de cercetare, dezvoltare și inovare care au aderat la Carta și la Codul cercetătorilor și ajută organizațiile care doresc să inițieze procedura pentru HRS4R). -vor lucra la pachetul integrat cu un program amplu axat pe știință cu și pentru societate (8 componente se axează pe diferite grupuri-țintă, de la elevi la studenți și la comunitățile locale), care este legat de orientarea în cariera de cercetare, promovând în același timp rezultatele cercetării românești în societate, sensibilizând publicul cu privire la beneficiile științei și atrăgând tinerii către carierele de cercetare.
287	Investiția 10. Înființarea și susținerea financiară a unei rețele naționale de opt centre regionale de orientare în carieră ca parte a ERA TALENT PLATFORM	Țintă	Cercetătorii care au beneficiat de serviciile centrelor de orientare în carieră		Număr	0	450	T2	2026	450 de cercetători vor beneficia de serviciile centrelor de orientare în carieră Ministerul Cercetării, Digitalizării și Inovării va lansa o cerere de propuneri pentru selectarea unei rețele de 8 universități publice interesate să găzduiască și să pună în funcțiune 8 centre de orientare în cariera de cercetător.

J.COMPONENTA 10: Fondul local

Această componentă a planului de redresare și reziliență abordează provocările legate de disparitățile teritoriale și sociale din zonele urbane și rurale, precum și mobilitatea urbană.

Obiectivul acestei componente este de a sprijini o transformare urbană și rurală prin utilizarea unor soluții verzi și digitale. Printre reformele care sprijină investițiile se numără modificări de reglementare pentru a sprijini abordarea zonelor urbane și rurale funcționale, prin implementarea zonelor metropolitane și a consorțiilor administrative pentru a spori accesul la serviciile sociale publice locale, la educație, la asistență medicală, la locuințe și la o planificare teritorială îmbunătățită. Componenta include, de asemenea, reforme pentru mobilitatea urbană durabilă și ar trebui privită în legătură cu componenta „Transport sustenabil”. Investițiile sprijinite de aceste reforme vizează construirea de locuințe pentru tinerii vulnerabili și pentru specialiști din sănătate și învățământ, reînnoirea parcurilor de vehicule destinate transportului public, infrastructura pentru un transport ecologic și mai sigur, modernizarea clădirilor publice locale și elaborarea/actualizarea documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism în format digital.

Reformele și investițiile contribuie la punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări (recomandările specifice de țară) transmise României în 2019 și 2020, cu privire la următoarele necesități: (i) „să direcționeze cu prioritate investițiile către tranziția verde și tranziția digitală, în special către transportul durabil, infrastructura de servicii digitale” (recomandarea specifică de țară 3, 2020), „ținând seama de disparitățile regionale” (recomandarea specifică de țară 4, 2019); (ii) „să ofere soluții adecvate de substituire a veniturilor și să extindă măsurile de protecție socială și accesul la serviciile esențiale pentru toți” (recomandarea specifică de țară 2, 2020) și „să sporească acoperirea și calitatea serviciilor sociale” (recomandarea specifică de țară 3, 2019); (iii) „să îmbunătățească eficacitatea și calitatea administrației publice, precum și previzibilitatea procesului decizional” (recomandarea specifică de țară 4, 2020).

J.1. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru care se prevede acordarea sprijinului financiar nerambursabil

Reforma 1. Crearea cadrului pentru mobilitate urbană durabilă

Obiectivul reformei este de a îmbunătăți condițiile de mobilitate în zonele urbane și rurale, de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră generate de transporturi și de a spori siguranța rutieră în zonele urbane, prin soluții digitale și ecologice de transport.

Reforma este pusă în aplicare prin intrarea în vigoare a unei legislații privind mobilitatea urbană durabilă și prin implementarea planurilor de mobilitate urbană durabilă la nivel subnațional. Legislația va include măsuri de stimulare a reînnoirii parcului de vehicule destinate transportului public cu vehicule nepoluante și măsuri de creștere a siguranței rutiere și de asigurare a unor standarde naționale minime de calitate. Aceasta obligă localitățile urbane să abordeze problema poluării aerului la nivel de oraș și de zonă funcțională prin adoptarea unei serii de politici în domeniul transporturilor, cum ar fi stabilirea unor zone cu emisii scăzute și a unor stimulente pentru utilizarea unor mijloace de transport alternative. În fine, legislația stabilește orientări pe care localitățile urbane trebuie să le urmeze la elaborarea planurilor de mobilitate urbană durabilă și însărcinează un organism național ad-hoc din cadrul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației să ofere sprijin, după caz.

Implementare reformei va fi finalizată până la 30 iunie 2026. Atât legislația, cât și organismul național care sprijină elaborarea planurilor de mobilitate urbană durabilă vor intra în funcțiune până la 31 decembrie 2022.

Investiția 1 Mobilitate urbană durabilă

Obiectivul acestei investiții este de a spori accesul la soluții de mobilitate durabile și sigure în zonele urbane și rurale.

Investiția va moderniza infrastructura de transport, asigurând durabilitatea mediului prin noi vehicule de transport public cu emisii zero, construind 13 200 de stații suplimentare de încărcare pentru vehicule electrice și 1 091 km de piste pentru bicicliști la nivel local/metropolitan. Investițiile vor consta, de asemenea, în sisteme de transport inteligente și alte infrastructuri TIC pentru a spori securitatea rutieră, a reduce timpul de călătorie și congestiile traficului. Investițiile vor contribui la creșterea ponderii călătoriilor cu transportul public local cu vehicule cu emisii zero (autobuze, troleibuze cu motoare cu emisii zero sau cu baterii, tramvaie) la 60 % în 2025, comparativ cu 45,4 % în 2019. De asemenea, în urma punerii în aplicare a investițiilor în stațiile de încărcare pentru vehicule electrice, România ar dispune în total de cel puțin 30 000 de stații de încărcare, finanțate din diverse surse, inclusiv din Planul Național de Redresare și Reziliență. Investițiile se vor baza, în egală măsură, pe alinierea obligatorie la planul de mobilitate urbană durabilă/planul integrat de dezvoltare durabilă/planul urbanistic general aprobat sau în curs de elaborare, asigurând acoperirea cu servicii de mobilitate în zona funcțională și periurbană, prioritizarea și promovarea transportului public în traficul local prin planificarea benzilor preferențiale și a benzilor de autobuz pe arterele cele mai frecventate/aglomerate, precum și pe încheierea unui contract de servicii publice cu operatorii economici în conformitate cu dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 1370/2007.

Implementarea investiției va fi finalizată până la 30 iunie 2026.

J.2. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil

Număr secvențial	Măsură conexă (reformă sau investiție)	Jalon/ Țintă	Denumire	Indicatori calitativi (pentru jaloane)	Indicatori cantitativi (pentru ținte)			Calendar orientativ pentru atingerea jaloanelor/ țintelor		Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte
					Unitatea de măsură	Valoare de referință	Obiectiv	Trimestru	An
288	Reforma 1. Crearea cadrului pentru mobilitate urbană durabilă	Jalon	Intrarea în vigoare a legislației în domeniul mobilității urbane durabile	Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a actului legislativ privind mobilitatea urbană durabilă				T4	2022	Legislația privind mobilitatea urbană durabilă va cuprinde: -măsuri de stimulare a reînnoirii parcului de vehicule destinate transportului public cu vehicule nepoluante și măsuri de asigurare a unor standarde minime de calitate la nivel național și a accesului la transportul public; -întocmirea Ghidului de elaborare a planurilor de mobilitate urbană durabilă în conformitate cu Strategia pentru o mobilitate sustenabilă și inteligentă COM(2020) 789 (Comunicarea Comisiei) și evaluarea și verificarea calității planurilor de mobilitate urbană durabilă -dispoziții care să oblige localitățile urbane să stabilească zone cu emisii scăzute, benzi preferențiale (inclusiv benzi de autobuz) pentru un transport public curat; -măsuri de reducere a riscurilor pentru siguranța rutieră la nivel urban și măsuri care să permită limitarea spațiului pentru autoturismele private și punerea în aplicare și monitorizarea politicilor de parcare la nivel local; -măsuri care să permită dezvoltarea infrastructurii pentru a încuraja utilizarea transportului public, a bicicletelor și mersul pe jos în condiții de siguranță și securitate; -măsuri care să permită punerea în aplicare a nodurilor intermodale pentru a facilita transportul în zona urbană funcțională/zona metropolitană. Legislația va fi elaborată în concordanță cu: -dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 1370/2007, ale Regulamentului (UE) privind siguranța generală (GSR) (2019/2144), care va intra în vigoare la 6 iulie 2022; -politica urbană a României, care va include dispoziții privind densitatea populației (asigurarea eficienței serviciului de transport public) și accesibilitatea populației la serviciile de transport (procent din populație aflat la mai puțin de 0,5 km distanță de o linie de transport public unde există o frecvență maximă de 20 de minute); -standardele minime de servicii pentru transportul public colectiv care vor fi stabilite prin modificări/completări la Legea nr. 92/2007 privind serviciile publice de transport persoane în unitățile administrativ-teritoriale; -reformele privind siguranța rutieră și mobilitatea regională și urbană instituite în cadrul componentei „Transport sustenabil” (jaloanele 65-68).
289	Reforma 1. Crearea cadrului pentru mobilitate urbană durabilă	Jalon	Intrarea în vigoare a ordinului de ministru privind instituirea unei structuri care să acorde asistență tehnică pentru elaborarea de planuri de mobilitate urbană durabilă (PMUD) și actualizarea PMUD instituite și operaționale	Dispoziție în ordinul de ministru care indică intrarea în vigoare a structurii care să acorde asistență tehnică pentru elaborarea PMUD				T4	2022	Se va înființa un organism național sub supravegherea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației și în coordonare cu ministerele de linie, cum ar fi Ministerul Transporturilor și Ministerul Mediului; acest organism va fi responsabil cu sprijinirea orașelor în elaborarea planurilor de mobilitate urbană durabilă, precum și cu evaluarea și verificarea calității PMUD. Administrația publică centrală va sprijini orașele în elaborarea/actualizarea PMUD prin organizarea de reuniuni periodice ale Grupului național pentru optimizarea PMUD din România, organizat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, care va reuni actorii relevanți (reprezentanți ai administrației publice centrale și locale, ai mediului universitar, ai mediului privat, ai ONG-urilor). Secretariatul Grupului național va fi asigurat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.
290	Reforma 1. Crearea cadrului pentru mobilitate urbană durabilă	Jalon	Semnarea tuturor contractelor de servicii publice de transport care expiră în perioada 2021-2026 pentru 40 de județe	Semnarea contractelor				T2	2026	Semnarea tuturor contractelor de servicii publice de transport care expiră în perioada 2021-2026 în urma procedurii de licitație deschisă, la nivelul municipiilor reședință de județ, cu respectarea standardelor minime de servicii pentru transportul public colectiv la nivel național, astfel încât în T2 2026 toate cele 40 de municipii reședință de județ să continue să aibă contracte de transport public.
291	Reforma 1. Crearea cadrului pentru mobilitate urbană durabilă	Țintă	Reducerea emisiilor de poluanți atmosferici		kt CO2 echivalent (anul de bază 1990)	266 371	159 823	T2	2026	Ținta va cuantifica reducerea emisiilor de poluanți atmosferici, astfel cum este planificat în Programul național de control al poluării atmosferice. La nivelul Agenției Naționale pentru Protecția Mediului (ANPM), inventarul național al emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) este administrat ca o componentă a mecanismului UE de monitorizare a emisiilor de GES. Parametrul referitor la nivelul istoric al emisiilor de GES utilizat va fi reprezentat de emisiile de GES generate de transportul rutier. Ținta propusă pentru reducerea emisiilor de GES este ținta națională de reducere a emisiilor pentru 2030, respectiv reducerea cu 40 % a emisiilor totale de GES. La totalul emisiilor naționale de GES, la nivelul din 2019, sectorul transportului intern contribuie cu aproximativ 17 %. Ținta va fi identificată și pe baza rețelei de puncte fixe pentru monitorizarea calității aerului urban dezvoltată de Ministerul Mediului.
292	Reforma 1. Crearea cadrului pentru mobilitate urbană durabilă	Țintă	Reducerea cu 25 % a numărului de persoane decedate sau grav rănite ca urmare a accidentelor rutiere în municipalități urbane comparativ cu anul de referință 2019		Procent (%)	100 %	75 %	T1	2026	Ținta este de a cuantifica măsurile de îmbunătățire a siguranței traficului în mediul urban. Ținta este de a reduce cu 25 % numărul de persoane decedate sau grav rănite în accidente rutiere în localitățile urbane în 2025 față de nivelul de referință din 2019. Ținta este în concordanță cu cea stabilită în proiectul de actualizare a Strategiei naționale de siguranță rutieră, care prevede o reducere cu 50 % a numărului de persoane grav rănite sau ucise ca urmare a accidentelor rutiere până în 2030.
293	Reforma 1. Crearea cadrului pentru mobilitate urbană durabilă	Țintă	Creșterea cu 20 % a volumului total anual de pasageri care utilizează transportul public local în 2026 comparativ cu 2019		Numărul de pasageri care utilizează transportul public local	1 763 000 000	2 115 600	T2	2026	Ținta se referă la creșterea cu 20 % a volumului de pasageri care utilizează transportul public local în 2025 comparativ cu 2019. Acesta ar fi rezultatul creșterii numărului de vehicule destinate transportului public la nivel local, împreună cu măsurile de descurajare a utilizării vehiculelor private.
294	Investiția 1. Mobilitate urbană durabilă	Jalon	Semnarea de contracte pentru reînnoirea parcurilor de vehicule de transport public (achiziționarea de vehicule nepoluante)	Semnarea contractelor				T4	2022	Schema de finanțare va stabili criteriile și condițiile care trebuie îndeplinite pentru finanțarea beneficiarilor care sunt selectați prin intermediul unei cereri de propuneri deschise și transparente, care va include, printre altele, următoarele specificații: -alinierea obligatorie a investițiilor la planul de mobilitate urbană durabilă/planul integrat de dezvoltare durabilă/planul urbanistic general aprobat sau în curs de elaborare; -asigurarea acoperirii cu servicii de mobilitate în zona funcțională și periurbană. Asigurarea prioritizării și promovării transportului public în traficul local prin planificarea benzilor preferențiale și a benzilor de autobuz pe arterele cele mai frecventate/aglomerate; -deținerea unui contract de servicii publice cu operatori economici în conformitate cu dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 1370/2007; -clasificarea obligatorie a vehiculelor achiziționate în conformitate cu dispozițiile Regulamentului (UE) privind siguranța generală (GSR) (2019/2144), care va intra în vigoare la 6 iulie 2022; -criterii pentru finanțarea exclusivă a vehiculelor cu emisii zero: autobuze, troleibuze cu motoare cu emisii zero sau cu baterii, tramvaie și microbuze. Se va acorda prioritate investițiilor realizate în zone urbane sau rurale funcționale.
295	Investiția 1. Mobilitate urbană durabilă	Țintă	Vehicule suplimentare cu emisii zero (autobuze, troleibuze cu motoare cu emisii zero sau cu baterii, tramvaie și microbuze) (număr de vehicule)		Număr	1 618	2 186	T4	2024	Ținta se referă la numărul de vehicule suplimentare cu emisii zero: autobuze, troleibuze cu motoare cu emisii zero sau cu baterii, tramvaie în funcțiune în zonele urbane și microbuze (care ar putea fi achiziționate și pentru zonele rurale).
296	Investiția 1. Mobilitate urbană durabilă	Țintă	Vehicule suplimentare cu emisii zero (autobuze, troleibuze cu motoare cu emisii zero sau cu baterii, tramvaie și microbuze) (număr de vehicule)		Număr	2 186	2 753	T2	2026	Ținta se referă la numărul de vehicule suplimentare cu emisii zero aflate în funcțiune în zonele urbane (cu excepția microbuzelor care ar putea fi achiziționate și pentru zonele rurale): numărul de autobuze, tramvaie, troleibuze cu motoare cu emisii zero sau cu baterii și microbuze – 1 135 de vehicule nepoluante noi cu emisii zero de gaze de eșapament (200 de autobuze; autobuze electrice/hidrogen 12-18 m, 515 autobuze electrice/hidrogen 10 m, 50 de tramvaie, 50 de bucăți; troleibuze 12-18 m, 320 de microbuze electrice/hidrogen).
297	Investiția 1. Mobilitate urbană durabilă	Țintă	Creșterea ponderii călătoriilor în unitățile administrativ-teritoriale cu servicii de transport public local care utilizează vehicule cu emisii zero (autobuze, troleibuze cu motoare cu emisii zero sau cu baterii, tramvaie) comparativ cu 2019		Procent (%)	45,4 % [2019]	60 %	T2	2026	Ținta se referă la procentul de călătorii cu transport public cu emisii zero la nivel local din totalul călătoriilor cu transportul public local (60 % în 2025 față de 45,4 % în 2019).
298	Investiția 1. Mobilitate urbană durabilă	Jalon	Semnarea contractelor pentru furnizarea STI/alte infrastructuri TIC	Semnarea contractelor				T4	2022	Schema va stabili criteriile și condițiile care trebuie îndeplinite pentru finanțarea beneficiarilor ce vor fi selectați prin intermediul unei cereri de propuneri deschise și transparente, care va include, printre altele, următoarele specificații: -alinierea obligatorie a investițiilor la planul de mobilitate urbană durabilă/planul integrat de dezvoltare durabilă/planul urbanistic general aprobat; -asigurarea acoperirii cu servicii de mobilitate în zona funcțională și periurbană. Asigurarea prioritizării și promovării transportului public în traficul local prin planificarea benzilor preferențiale și a benzilor de autobuz pe arterele cele mai frecventate/aglomerate. Următoarele acțiuni vor fi eligibile în cadrul sistemelor de transport inteligente (în conformitate cu domeniul de intervenție 076 – Digitalizarea transportului urban) -Gestionarea inteligentă a traficului -Soluții de taxare -Soluții integrate de parcare inteligentă -Centre de control al traficului -Sisteme de avertizare privind adaptarea vitezei -Sisteme de siguranță pentru zona de lucru -Sistem de semaforizare interconectat -Monitorizarea timpilor și a vitezei de călătorie -Sisteme de cântărire în mișcare -Semnal de prioritate pentru utilizarea vehiculelor de urgență -Panouri cu mesaje dinamice -Planificator de călătorii pentru transportul public -Sisteme integrate de informare a pasagerilor Alte tipuri de infrastructuri TIC (în orașe și municipii) – conceptul „Smart City/Smart Village” (oraș inteligent/sat inteligent) va fi, de asemenea, eligibil în ceea ce privește evoluțiile tehnologice (în concordanță cu domeniul de intervenție 021b Dezvoltarea de servicii și structuri de sprijin foarte specializate pentru administrațiile publice și întreprinderi ), cum ar fi: -Utilizarea dronelor pentru inspectarea zonelor sau a situațiilor de risc (zone montane) -Centru de monitorizare a situației în timp real din oraș -Sisteme inteligente de gestionare a sistemelor spațiale verzi -Extinderea sistemului WiFi în spațiile publice -Mobilier urban inteligent -Sistem de monitorizare și siguranță a spațiului public -Valorificarea obiectivelor de patrimoniu prin digitalizare sau reconstrucție digitală -„Ghișeu unic” pentru întreprinderi -Platformă pentru atragerea investițiilor -Platformă de comunicare cu cetățenii și de formare a inițiativelor comunitare -Centre de inovare ale comunităților locale -Dezvoltarea sau modernizarea infrastructurii de educație și formare profesională -Digitalizarea sistemului de învățământ -Baze de date GIS metropolitane -Platformă de date deschise -Funcționar public virtual -Servicii de cloud -Platformă de servicii publice digitale -Sisteme de înregistrare și de eliberare a documentelor -Centru de date urbane și monitorizarea în timp real a stării orașului -Aplicație pentru orașe (aplicație de informare a cetățenilor și de identificare a problemelor la nivel local) -Plata online a impozitelor -Sistem de planificare online – site internet care le permite cetățenilor să se înregistreze online la diferite birouri APL -Chioșcuri de informare pentru serviciile publice -Platformă online și/sau aplicație mobilă pentru cartografierea consumului de energie la nivel de cartier sau de oraș -Rețea de electricitate inteligentă care poate fi implementată în diferite zone cu locuințe colective (rețea inteligentă) -Automatizarea sistemelor de irigații pentru spațiile verzi -Infrastructură de salubrizare „inteligentă” -Monitorizare în timp real a stării infrastructurii tehnice și municipale și a consumului.
299	Investiția 1. Mobilitate urbană durabilă	Țintă	Unități administrativ-teritoriale cu sisteme operaționale dezvoltate/extinse – sisteme de transport inteligente și e-ticketing/alte infrastructuri TIC		Număr	0	246	T4	2024	Numărul de unități administrativ-teritoriale cu sisteme operaționale dezvoltate/extinse – sisteme de transport inteligente și e-ticketing/alte infrastructuri TIC, în conformitate cu cerințele prevăzute în cadrul jalonului 298
300	Investiția 1. Mobilitate urbană durabilă	Țintă	Unități administrativ-teritoriale cu sisteme operaționale dezvoltate/extinse – sisteme de transport inteligente și e-ticketing/alte infrastructuri TIC		Număr	246	491	T2	2026	Numărul de unități administrativ-teritoriale cu sisteme operaționale dezvoltate/extinse – sisteme de transport inteligente și eticketing/alte infrastructuri TIC, în conformitate cu cerințele prevăzute în cadrul jalonului 298
301	Investiția 1. Mobilitate urbană durabilă	Jalon	Semnarea contractelor pentru construirea de puncte de încărcare pentru vehicule electrice	Semnarea contractelor				T4	2022	Schema va stabili criteriile și condițiile care trebuie îndeplinite pentru finanțarea beneficiarilor ce vor fi selectați prin intermediul unei cereri de propuneri deschise și transparente, care va include, printre altele, următoarele specificații: -alinierea obligatorie a investițiilor la planul de mobilitate urbană durabilă/planul integrat de dezvoltare durabilă/planul urbanistic general aprobat sau în curs de elaborare; -asigurarea acoperirii cu servicii de mobilitate în zona funcțională și periurbană; asigurarea prioritizării și promovării transportului public în traficul local prin planificarea benzilor preferențiale și a benzilor de autobuz pe arterele cele mai frecventate/aglomerate; -deținerea unui contract de servicii publice cu operatori economici în conformitate cu dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 1370/2007. Până în 2026, municipiile reședință de județ (inclusiv fiecare sector din București) vor asigura, fiecare, dezvoltarea a minimum 40 de puncte de reîncărcare pentru vehicule electrice accesibile publicului/unității administrativ-teritoriale.
302	Investiția 1. Mobilitate urbană durabilă	Țintă	Puncte suplimentare de încărcare pentru vehicule electrice		Număr	0	6 600	T4	2024	Țintă intermediară privind numărul de puncte de reîncărcare pentru vehicule electrice în funcțiune.
303	Investiția 1. Mobilitate urbană durabilă	Țintă	Număr suplimentar de puncte de încărcare pentru vehicule electrice		Număr	6 600	13 200	T2	2026	Numărul punctelor de reîncărcare pentru vehicule electrice în funcțiune
304	Investiția 1. Mobilitate urbană durabilă	Jalon	Semnarea contractelor de investiții în infrastructura pentru biciclete la nivel local/metropolitan	Semnarea contractelor				T4	2022	Schema va stabili criteriile și condițiile care trebuie îndeplinite pentru finanțarea beneficiarilor ce vor fi selectați prin intermediul unei cereri de propuneri deschise și transparente, care va include, printre altele, următoarele specificații: -alinierea obligatorie a investițiilor la planul de mobilitate urbană durabilă/planul integrat de dezvoltare durabilă/planul urbanistic general aprobat sau în curs de elaborare; -asigurarea unor benzi preferențiale pentru transportul public curat pentru drumurile publice care au cel puțin trei benzi pe sens (condiție valabilă numai pentru unitățile administrativ-teritoriale cu drumuri publice care au cel puțin trei benzi pe sens).
305	Investiția 1. Mobilitate urbană durabilă	Țintă	Piste pentru bicicliști operaționale (km) la nivel local/metropolitan		Kilometri (km)	0	546	T4	2024	Lungimea pistelor pentru bicicliști operaționale (km), inclusiv măsurile de siguranță rutieră, în conformitate cu cerințele prevăzute în cadrul jalonului 304
306	Investiția 1. Mobilitate urbană durabilă	Țintă	Piste pentru bicicliști operaționale la nivel local/metropolitan (km)		Kilometri (km)	546	1 091	T2	2026	Lungimea pistelor pentru bicicliști finalizate și operaționale (km), inclusiv măsurile de siguranță rutieră, în conformitate cu cerințele prevăzute în cadrul jalonului 304

J.3. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru care se prevede acordarea împrumutului

Reforma 2. Crearea cadrului de politică pentru o transformare urbană durabilă

Obiectivul reformei este de a le permite persoanelor care locuiesc în zone urbane, inclusiv celor din comunități marginale/periferice, să aibă acces sporit la servicii de calitate, cum ar fi mobilitatea, locuințele și alte servicii publice furnizate la nivel local.

Reforma definește cadrul prin care centrele urbane și zonele periurbane se vor coordona pentru a spori capacitatea acestora de a furniza servicii de calitate și integrate și de a îmbunătăți nivelul de trai al cetățenilor lor. Cei doi piloni principali ai reformei sunt Legea zonelor metropolitane și cadrul politicii urbane a României. Legea definește zonele urbane funcționale și principalele responsabilități ale acestora (și anume, mobilitatea, locuințele și amenajarea teritoriului); instituie organisme de orientare și coordonare a inițiativelor de politică și a investițiilor la nivel urban funcțional; asigură capacitatea fiscal-bugetară prin intermediul unor surse bugetare transparente și previzibile; și permite achiziții comune pentru furnizarea de bunuri și servicii la nivel urban funcțional. Cadrul stă la baza instituirii zonelor urbane funcționale și definește în continuare responsabilitățile exclusive la nivel local, precum și pe cele care sunt partajate cu nivelul central.

Implementare reformei va fi finalizată până la 30 iunie 2026. Legea zonelor metropolitane și cadrul politicii urbane a României se vor aproba și vor intra în vigoare până la 30 iunie 2022 și, respectiv, până la 31 decembrie 2022.

Reforma 3: Crearea unui cadru de politică pentru o transformare rurală durabilă: instituirea de consorții administrative în zonele rurale funcționale

Obiectivul reformei este de a le permite persoanelor care locuiesc în zone rurale, inclusiv celor din comunități marginale/periferice, să aibă acces sporit la servicii de calitate, cum ar fi mobilitatea, locuințele și alte servicii publice furnizate la nivel local.

Reforma vizează integrarea furnizării de politici și servicii la nivelul unităților administrativ-teritoriale rurale, pentru a spori bunăstarea în zonele mai puțin dense 48 . În special, modificările Codului administrativ vor permite instituirea de consorții administrative în zonele rurale funcționale care sunt unități administrative rurale învecinate, integrate din punct de vedere economic și social, care se confruntă cu provocări și oportunități similare pentru dezvoltarea lor (cum ar fi proximitatea față de resursele naturale comune, expunerea la aceleași șocuri structurale). Modificările vor defini, în plus, regimul juridic și responsabilitățile zonelor rurale funcționale; vor institui organisme de orientare și coordonare a inițiativelor de politică și a investițiilor la nivel de zonă rurală funcțională; vor asigura capacitatea fiscal-bugetară prin intermediul unor surse bugetare transparente și previzibile; și vor permite integrarea digitală deplină a serviciilor publice furnizate de unitățile administrative, inclusiv utilizarea achizițiilor publice comune pentru furnizarea de bunuri și servicii, la nivel de zonă rurală funcțională.

Implementare reformei va fi finalizată până la 30 iunie 2026. Modificările Codului administrativ care permit crearea de consorții administrative în zonele rurale funcționale vor intra în vigoare până la 31 decembrie 2022.

Reforma 4: Îmbunătățirea calității locuințelor

Obiectivul acestei reforme este de a reduce privarea severă de locuințe pentru categoriile și grupurile vulnerabile, în special pentru persoanele din comunitățile marginalizate din zonele urbane și rurale.

Reforma va fi pusă în aplicare prin intrarea în vigoare a unui act legislativ pentru a asigura implementarea Strategiei naționale a locuirii și a planului de acțiune aferent, inclusiv prin utilizarea unor mecanisme precum zonele metropolitane și consorțiile administrative. De asemenea, aceste documente vor fi însoțite de o cartografiere a necesităților de locuințe, în special în comunitățile și grupurile marginalizate, inclusiv în așezările informale din zonele urbane și rurale. Reforma va asigura complementaritatea cu investițiile existente sau viitoare ale centrelor comunitare integrate (adică furnizarea de servicii educaționale, sociale și de asistență medicală de bază) finanțate în cadrul FSE+ și al viitoarei politici de coeziune și nu va conduce la segregare socială.

Implementare reformei va fi finalizată până la 30 iunie 2026. Actul legislativ pentru asigurarea implementării Strategiei naționale a locuirii și a planului de acțiune aferent se va adopta și va intra în vigoare până la 30 iunie 2022.

Reforma 5: Dezvoltarea sistemului de planificare – Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor

Obiectivul reformei este de a îmbunătăți amenajarea globală a teritoriului prin documente și proceduri simplificate și digitalizate de amenajare a teritoriului, un acces sporit și transparența documentelor de planificare spațială și teritorială, precum și prin utilizarea sporită a soluțiilor eficiente din punct de vedere energetic și durabile în construcții.

Reforma va fi pusă în aplicare prin intrarea în vigoare a Codului amenajării teritoriului și urbanismului. Codul va pune în aplicare simplificarea și armonizarea modului în care planurile de amenajare a teritoriului și de urbanism general sunt raportate, actualizate și transpuse în sistemele de informații geografice, precum și măsuri de creștere a eficienței energetice și de îmbunătățire a calității aerului, prin standarde obligatorii de construcție în toate unitățile administrativ-teritoriale și în zonele urbane și rurale funcționale. Codul va include, de asemenea, dispoziții în documentele actualizate de urbanism care vizează reducerea timpului de navetă și a distanței pentru populația din zonele urbane și rurale funcționale. O nouă platformă de date, în cadrul Observatorului teritorial, va centraliza hărțile standardizate și digitalizate și documentele strategice care stau la baza procesului de urbanism și oferă acces public la toate planurile, precum și la cele mai recente documente de planificare spațială și teritorială.

Implementare reformei va fi finalizată până la 30 iunie 2026. Codul privind amenajarea teritoriului, urbanismului și construcțiilor va intra în vigoare până la 31 decembrie 2022, iar o platformă de date operaționale care permite accesul digital complet la documentele de planificare spațială și teritorială, ca parte a Observatorului teritorial, va fi operațională până la 30 iunie 2023.

Investiția 2 Construirea de locuințe pentru tineri și pentru specialiști din sănătate și învățământ

Obiectivul acestei investiții este de a spori accesul la locuințe de calitate pentru tinerii aflați în dificultate și pentru specialiștii din sănătate și învățământ care oferă astfel de servicii în comunitățile marginalizate și grupurilor marginalizate.

Investiția va consta în construirea de noi locuințe pentru tinerii din comunitățile și grupurile vulnerabile, în concordanță cu dispozițiile Strategiei naționale a locuirii și ale planului de acțiune, și va fi însoțită de măsuri de promovare a integrării sociale și economice a grupurilor vizate. Vor fi construite, de asemenea, case pentru specialiștii din sănătate și învățământ din zonele urbane și rurale în care trăiesc comunități și grupuri marginalizate și unde anterior au fost identificate deficite în ceea ce privește furnizarea de servicii medicale și educaționale. Casele nou-construite vor respecta obiectivul privind necesarul de energie primară cu cel puțin 20 % mai mic decât cerința pentru clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero conform orientărilor naționale, ceea ce se va asigura prin certificate de performanță energetică.

Implementarea investiției va fi finalizată până la 30 iunie 2026.

Investiția 3 Reabilitarea moderată a clădirilor publice pentru a îmbunătăți furnizarea de servicii publice de către unitățile administrativ-teritoriale

Obiectivul acestei investiții este de a îmbunătăți furnizarea de servicii publice locale. Investiția finanțează renovarea moderată a clădirilor publice la nivel local. Aceasta vizează numai clădirile publice din orașe și comune care sunt destinate furnizării de servicii publice către cetățeni (de exemplu, clădirile primăriei, clădirile pentru servicii sociale). Investiția va consta în renovarea unei suprafețe de 1 306 818 metri pătrați în clădirile publice eligibile. Se preconizează că renovarea va duce la o reducere cu 30 % a necesarului de energie primară, astfel cum o demonstrează certificatele de performanță energetică.

Implementarea investiției va fi finalizată până la 30 iunie 2026.

Investiția 4 Elaborarea/actualizarea în format GIS a documentelor de amenajare a teritoriului și de urbanism

Obiectivul acestei investiții este de a spori accesul digital la documentele de amenajare a teritoriului și de urbanism.

Investiția finanțează elaborarea sau actualizarea documentelor de amenajare a teritoriului și de urbanism, inclusiv a planurilor de mobilitate urbană durabilă. Toate documentele vor fi elaborate în format digital în conformitate cu Codul de amenajare a teritoriului, urbanismului și construcțiilor și vor fi validate de către organismul național de sprijin. Documentele vor fi încărcate pe platforma Observatorului teritorial.

Implementarea investiției va fi finalizată până la 30 iunie 2026.

J.4. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile împrumutului

Număr secvențial	Măsură conexă (reformă sau investiție)	Jalon/ Țintă	Denumire	Indicatori calitativi (pentru jaloane)	Indicatori cantitativi (pentru ținte)			Calendar orientativ pentru atingerea jaloanelor/ țintelor		Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte
					Unitatea de măsură	Valoare de referință	Obiectiv	Trimestru	An
307	Reforma 2. Crearea cadrului de politică pentru o transformare urbană durabilă – Politica urbană a României	Jalon	Intrarea în vigoare a Legii zonelor metropolitane	Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a Legii zonelor metropolitane				T2	2022	Legea zonelor metropolitane: -va defini criteriile de delimitare a zonelor metropolitane și a competențelor în materie de politică ale acestora, și anume: mobilitatea, amenajarea teritoriului, dezvoltarea urbană, locuințele și alte servicii publice furnizate la nivel local care abordează, printre altele, problemele comunităților marginale/periferice, inclusiv așezările informale; -va institui un organism de coordonare la nivelul zonei metropolitane pentru a orienta și supraveghea punerea în aplicare a politicilor și a investițiilor în unitățile administrativ-teritoriale care aparțin zonei metropolitane, cu scopul de a îmbunătăți conectivitatea, amenajarea teritoriului, dezvoltarea infrastructurii verzi și accesul la locuri de muncă, la servicii de sănătate și educație, inclusiv pentru persoanele din zonele defavorizate/periferii, precum și de a asigura oportunități economice sporite pentru așezările din zonele periurbane din jurul nucleului urban; -va asigura un cadru transparent și previzibil (inclusiv criterii, metodologie) pentru constituirea bugetului fiecărei zone metropolitane, pe baza contribuțiilor din partea unităților administrative care alcătuiesc zona urbană funcțională și, atunci când este necesar, a transferurilor de la administrația centrală prin programe naționale de dezvoltare, finanțate anual de la bugetul de stat, pe baza criteriilor de performanță legate de obiectivele de politică urmărite la nivelul fiecărei zone metropolitane; va permite achiziții comune pentru furnizarea de bunuri și servicii la nivelul zonei funcționale.
308	Reforma 2. Crearea cadrului de politică pentru o transformare urbană durabilă	Jalon	Intrarea în vigoare a hotărârii de guvern de instituire a cadrului politicii urbane a României	Dispoziție din hotărârea de guvern care indică intrarea în vigoare a cadrului politicii urbane a României				T4	2022	Hotărârea de guvern: -va defini rolurile și responsabilitățile autorităților publice de la nivel național și local pentru punerea în aplicare a politicii urbane a României; -va integra principiile dezvoltării durabile, inclusiv prin punerea în aplicare a soluțiilor bazate pe natură, în documentele de urbanism; -va operaționaliza indicatorii-cheie de performanță derivați din obiectivele prioritare ale politicii urbane a României (cu alte cuvinte, îmbunătățirea mobilității, îmbunătățirea amenajării teritoriului, îmbunătățirea condițiilor de locuit, servicii publice locale pentru comunitățile marginalizate/periferice și acces la transportul public); -va stabili un mecanism de finanțare stabil și previzibil pentru punerea în aplicare a politicii urbane; -va încuraja cooperarea locală prin stimularea proiectelor de dezvoltare urbană durabilă propuse la nivelul zonelor urbane funcționale și aliniate la planurile de dezvoltare urbană integrată durabilă.
309	Reforma 2. Crearea cadrului de politică pentru o transformare urbană durabilă	Țintă	Sporirea calității vieții în zonele urbane		Procent (%)	30,7 %	40 %	T2	2026	Ținta se referă la creșterea calității vieții în zonele urbane cu 10 puncte procentuale (și anume, creșterea procentului de persoane care au răspuns pozitiv la afirmația „Sunt mulțumit că locuiesc în oraș: total de acord”), de la T2 2020 (ca referință) la T2 2026, măsurarea utilizând o metodologie similară celei folosite pentru sondajul privind calitatea vieții în orașele europene . Sondajul se va efectua cu ajutorul unui furnizor extern.
310	Reforma 3. Crearea unui cadru de politică pentru o transformare rurală durabilă: instituirea de consorții administrative în zonele rurale funcționale		Intrarea în vigoare a actului legislativ de modificare a Codului administrativ și de instituire a unor consorții administrative în unitățile administrativ-teritoriale rurale sau predominant rurale învecinate, existente ca zone rurale funcționale	Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a actului legislativ				T4	2022	Modificările Codului administrativ vor institui consorții administrative în zonele rurale funcționale [astfel cum sunt definite în conformitate cu metodologia gradului de urbanizare (DEGURBA)] care prezintă un anumit grad de integrare economică și socială și/sau se confruntă cu provocări și oportunități similare pentru dezvoltarea lor (de exemplu, proximitatea față de resursele naturale comune, expunerea la aceleași șocuri structurale). Modificările legislative: -vor defini regimul juridic și responsabilitățile consorțiilor administrative instituite pe baza unei abordări a zonelor rurale funcționale, în vederea îmbunătățirii eficienței serviciilor publice sociale, educaționale și de sănătate, precum și a sprijinului pentru persoanele care desfășoară activități independente în agricultură (cum ar fi accesul la piețe și cooperarea sporită), precum și a eficacității punerii în aplicare a investițiilor, care vor conduce la îmbunătățirea coeziunii teritoriale, a integrării zonelor rurale și a capitalizării durabile a patrimoniului natural și cultural; -vor înființa un organism corespunzător fiecărui consorțiu administrativ care va desfășura activități specifice pentru mai multe autorități publice locale și va contribui la punerea în aplicare a obiectivelor strategice ale autorităților publice implicate. Organismul va gestiona următoarele tipuri de servicii publice: amenajarea teritoriului și urbanism; achiziții publice; investiții; gestionarea domeniului public și privat; servicii financiare și contabile; servicii juridice; asistență socială; registrul agricol; registrul de stare civilă; cadastru; -vor asigura un buget transparent și previzibil, alcătuit din contribuții din partea unităților administrative care formează consorțiile administrative și din transferuri din partea administrației centrale pe baza unor criterii de performanță transparente legate de obiectivele de politică de la nivelul zonei rurale funcționale; -vor face posibilă integrarea digitală deplină a serviciilor publice furnizate de unitățile administrative ale consorțiilor în vederea furnizării de servicii publice într-un timp mai scurt pentru cetățeni și antreprenori, inclusiv prin achiziții comune pentru furnizarea de bunuri și servicii, la nivelul zonelor rurale funcționale.
311	Reforma 3. Crearea unui cadru de politică pentru o transformare rurală durabilă: instituirea de consorții administrative în zonele rurale funcționale	Țintă	Reducerea sărăciei și a excluziunii sociale în zonele rurale		Procent	45,4 %	38 %	T2	2026	Scăderea cu cel puțin 7,4 puncte procentuale a ratei de sărăcie și excluziune socială în zonele rurale, conform indicatorului EUROSTAT (ILC_PEPS13), utilizând cifra de referință de 45,4 % în 2020
312	Reforma 4. Îmbunătățirea calității locuințelor	Jalon	Intrarea în vigoare a actului legislativ de implementare a Strategiei naționale a locuirii și a planului de acțiune de reducere a privării severe de locuință	Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a actului legislativ de implementare a Strategiei naționale a locuirii și a planului de acțiune de reducere a privării severe de locuință				T2	2022	Actul legislativ va asigura punerea în aplicare a Strategiei naționale a locuirii și a planului de acțiune în vederea îmbunătățirii calității locuințelor pentru categoriile și grupurile vulnerabile, reducând privarea severă de locuință, în special pentru persoanele din comunitățile marginalizate din zonele urbane și rurale. Strategia și planul de acțiune: -vor fi însoțite de o cartografiere a necesităților de locuințe, în special în comunitățile și grupurile marginalizate, inclusiv în așezările informale, în zonele urbane și rurale (conform versiunii actualizate a Atlasului comunităților marginalizate); -vor asigura o abordare care garantează complementaritatea/corespunde cu investițiile existente sau viitoare ale centrelor comunitare integrate (adică furnizarea de servicii educaționale, sociale și de asistență medicală de bază) finanțate în cadrul FSE+ și al fondurilor viitoarei politici de coeziune; -vor asigura acces complementar la educație și la servicii de sănătate în comunitățile marginalizate (astfel cum au fost identificate în versiunea actualizată a Atlasului comunităților marginalizate); -nu vor conduce la segregare socială; -vor asigura posibilitatea de a utiliza zonele metropolitane, consorțiile administrative și asociațiile de dezvoltare intercomunitară pentru implementarea investițiilor.
313	Reforma 4. Îmbunătățirea calității locuințelor	Țintă	Reducerea procentului de supraaglomerare a locuințelor		Procent	45,1 %	39 %	T2	2026	Reducerea cu 6,1 puncte procentuale a ratei de suprapopulare a locuințelor, conform indicatorului Eurostat (ILC_LVHO05A), utilizând cifra de referință de 45,1 % din 2020
314	Reforma 4. Îmbunătățirea calității locuințelor	Țintă	Reducerea procentului de populație care locuiește în așezări informale		Procent	0	20 %	T2	2026	Ținta va viza reducerea proporției populației care locuiește în așezări informale situate în zone urbane funcționale și creșterea gradului de integrare a acestor persoane în comunități. Numărul de persoane care trăiesc în așezări informale cu locuințe precare sau fără spații de locuit va fi stabilit în urma procesului de cartografiere elaborat în conformitate cu Legea privind amenajarea teritoriului și urbanismul.
315	Reforma 5. Dezvoltarea sistemului de planificare – Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor	Jalon	Intrarea în vigoare a Codului amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor	Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a Codului amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor				T1	2023	Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor va pune în aplicare, printre altele: -reducerea sarcinii administrative, reducerea termenelor pentru emiterea actelor administrative, precum și introducerea de noi mecanisme pentru a asigura procese administrative mai eficiente, digitalizate și de calitate în construcții, inclusiv structuri de planificare la nivelul zonelor urbane funcționale; -actualizarea și transpunerea în sistemele de informații geografice (GIS) a tuturor planurilor de amenajare a teritoriului și de urbanism general și alinierea la noile principii ale politicii urbane a României (promovarea transportului durabil și îmbunătățirea siguranței rutiere, utilizarea soluțiilor bazate pe natură/infrastructurii verzi și albastre), inclusiv la nivelul zonelor urbane și rurale funcționale; -măsuri de creștere a eficienței energetice și de îmbunătățire a calității aerului, prin standarde obligatorii de construcție în toate unitățile administrativ-teritoriale și în zonele urbane și rurale funcționale; -dispoziții concrete în documentele actualizate de planificare urbană care vizează reducerea timpului și a distanței aferente navetei pentru populația din zonele urbane și rurale funcționale (punerea în aplicare a conceptului „orașul de 15 minute”, și anume punerea accentului pe accesul sporit la structurile relevante). Elaborarea și adoptarea unui document/manual de orientare pentru a facilita punerea în aplicare a noilor dispoziții ale codului.
316	Reforma 5. Dezvoltarea sistemului de planificare – Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor	Jalon	Punerea în funcțiune a platformei de date digitale urbane interoperabile (componentă a Observatorului teritorial)	Punerea în funcțiune a platformei digitale (componentă a Observatorului teritorial)				T2	2023	O platformă standardizată de date va fi operaționalizată, ca parte a Observatorului teritorial, și va permite: -accesul public la cele mai recente documente de planificare spațială și teritorială care corespund tuturor unităților administrativ-teritoriale din țară; -posibilitatea ca autoritățile publice locale să emită certificate de urbanism, autorizații de construire, într-un mod interoperabil cu toate bazele de date relevante ale autorităților publice (de exemplu, administrația fiscală) și utilizând infrastructura disponibilă pentru cloudul guvernamental; -furnizarea de date în timp real (cum ar fi date privind reglementările urbane, toate restricțiile și utilizarea permisă a terenurilor) către toate părțile interesate, inclusiv către publicul larg, pentru a asigura transparența emiterii certificatelor de urbanism și a autorizațiilor de construire; -gestionarea dinamică a planificării urbane (actualizarea continuă a datelor ținând seama de modificările aduse – de exemplu, modificări ale indicatorilor planurilor urbanistice generale prin intermediul planurilor urbane zonale), permițând unităților administrative, inclusiv din zonele urbane și rurale funcționale, să coordoneze punerea în aplicare a unor politici precum energia, mediul, locuințele și transporturile, la nivel local.
317	Investiția 2. Construirea de locuințe pentru tineri și pentru specialiști din sănătate și învățământ	Jalon	Semnarea tuturor contractelor de achiziții publice pentru construirea de locuințe pentru tinerii care provin din comunități și grupuri vulnerabile și pentru specialiști din sănătate și învățământ din zonele urbane sau rurale	Semnarea contractelor				T4	2022	Schema de finanțare a granturilor va fi elaborată pe baza dispozițiilor Strategiei naționale a locuirii și ale planului de acțiune, în conformitate cu specificațiile jalonului 312. Schema de finanțare va fi deschisă tuturor unităților administrativ-teritoriale/zonelor metropolitane/consorțiilor administrative și va respecta următoarele specificații obligatorii: A)locuințele pentru tineret vor fi acordate unităților administrativ-teritoriale/consorțiilor administrative/zonelor metropolitane pe baza unui plan de acțiune integrat pentru îmbunătățirea condițiilor de viață ale tinerilor din comunitățile și grupurile vulnerabile și din gospodăria acestora, inclusiv măsuri de promovare a integrării sociale și economice a grupurilor vizate. Tinerii beneficiari trebuie să îndeplinească cumulativ condiția de a proveni dintr-o comunitate/grup vulnerabil, de a avea vârsta cuprinsă între 18 și 35 de ani și un venit per membru de familie sub salariul mediu lunar per economie; nu dețin o casă/nu au deținut o casă, trăind în prezent în condiții de locuit supraaglomerate/precare. Criteriile vor lua în considerare, de asemenea, dacă tinerii au unul sau mai mulți copii aflați în îngrijire/care locuiesc în gospodărie; B)unitățile locative pentru specialiștii din sănătate și învățământ vor fi acordate unităților administrativ-teritoriale/consorțiilor administrative/zonelor metropolitane pe baza unui plan de acțiune integrat pentru îmbunătățirea serviciilor medicale sau educaționale pentru comunitățile și grupurile vulnerabile, astfel cum au fost identificate prin cartografierea nevoilor, în special în comunitățile și grupurile marginalizate. De asemenea, investiția se va realiza în corelație cu investițiile în componentele Educație, Sănătate (de exemplu, dezvoltarea infrastructurii medicale prespitalicești, cu scopul creșterii accesului la servicii medicale de bază) și Valul renovării din cadrul planului național de redresare și reziliență, precum și cu investiția 3 a componentei de față (Reabilitarea moderată a clădirilor ce adăpostesc servicii publice), cu programele operaționale (2014-2020 și 20212027) sau cu alte programe.
318	Investiția 2. Construirea de locuințe pentru tineri și pentru specialiști din sănătate și învățământ	Țintă	Unități locative construite pentru tinerii care provin din comunități/grupuri vulnerabile		Număr	0	4 418	T2	2026	Numărul de unități locative pentru tinerii care provin din comunități/grupuri vulnerabile, cu sprijinul unor măsuri complementare, cum ar fi măsuri sociale/educaționale/privind piața forței de muncă pentru toți tinerii identificați anterior, în conformitate cu cerințele prevăzute în cadrul jalonului 317. Clădirile nou-construite vor respecta obiectivul privind necesarul de energie primară cu cel puțin 20 % mai mic decât cerința pentru clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero conform orientărilor naționale, ceea ce se va asigura prin certificate de performanță energetică.
319	Investiția 2. Construirea de locuințe pentru tineri și pentru specialiști din sănătate și învățământ	Țintă	Unități locative construite pentru specialiști din sănătate și învățământ		Număr	0	1 104	T2	2026	Numărul de unități locative construite pentru specialiștii din sănătate și învățământ, în orașe sau zone rurale în care accesul la educație și asistență medicală este insuficient din cauza lipsei de specialiști, astfel cum a fost identificat în jalonul 317. Clădirile nou-construite vor respecta obiectivul privind necesarul de energie primară cu cel puțin 20 % mai mic decât cerința pentru clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero conform orientărilor naționale, ceea ce se va asigura prin certificate de performanță energetică.
320	Investiția 3. Reabilitarea moderată a clădirilor publice pentru a îmbunătăți furnizarea de servicii publice de către unitățile administrativ-teritoriale	Jalon	Semnarea contractelor pentru renovarea moderată a clădirilor publice	Semnarea contractelor				T4	2022	Schema va stabili criteriile și condițiile care trebuie îndeplinite pentru renovarea moderată a clădirilor publice, printre acestea numărându-se următoarele condiții: -sunt eligibile numai orașele și comunele; -sunt eligibile numai clădirile publice al căror scop este furnizarea de servicii publice locale (de exemplu, clădirile primăriei, clădirile pentru servicii sociale); -proiectele de modernizare moderată vor duce la o reducere cu 30 % a necesarului de energie primară, astfel cum o demonstrează certificatele de performanță energetică. În cazul investițiilor pentru renovarea moderată a clădirilor publice, costurile sistemului fără eficiență energetică nu vor depăși 10 % din costul total.
321	Investiția 3. Reabilitarea moderată a clădirilor publice pentru a îmbunătăți furnizarea de servicii publice de către unitățile administrativ-teritoriale	Țintă	Suprafața în metri pătrați a clădirilor publice renovate		Număr de mp	0	653 409	T4	2024	Ținta acoperă suprafața totală construită care urmează să fie renovată moderat, exprimată în metri pătrați și îndeplinirea sa este demonstrată de o reducere cu 30 % a cererii de energie primară prin intermediul certificatelor de performanță energetică.
322	Investiția 3. Reabilitarea moderată a clădirilor publice pentru a îmbunătăți furnizarea de servicii publice de către unitățile administrativ-teritoriale	Țintă	Suprafața în metri pătrați a clădirilor publice renovate		Număr de mp	653 409	1 306 818	T2	2026	Ținta acoperă suprafața totală construită care urmează să fie renovată moderat, exprimată în metri pătrați și îndeplinirea sa este demonstrată de o reducere cu 30 % a cererii de energie primară prin intermediul certificatelor de performanță energetică.
323	Investiția 4. Elaborarea/actualizarea în format GIS a documentelor de amenajare a teritoriului și de urbanism	Jalon	Semnarea contractelor pentru elaborarea/actualizarea documentelor de amenajare a teritoriului și de urbanism și a planurilor de mobilitate urbană durabilă	Semnarea contractelor				T4	2022	Schema va stabili criteriile și condițiile care trebuie îndeplinite pentru finanțarea elaborării/actualizării planurilor de amenajare a teritoriului, de planificare urbană și de mobilitate urbană durabilă. Redactarea/actualizarea documentației se va realiza în format digital, în conformitate cu dispozițiile jalonului 288 și ale jalonului 315. PMUD va fi aprobat de Grupul național pentru optimizarea PMUD instituit în conformitate cu dispozițiile stabilite în jalonul 289, iar documentația de amenajare a teritoriului și urbanism va fi încărcată în Observatorul teritorial. Va fi asigurată integrarea cu platforma digitală descrisă în jalonul 316.
324	Investiția 4. Elaborarea/actualizarea în format GIS a documentelor de amenajare a teritoriului și de urbanism	Țintă	Finalizarea planurilor de amenajare a teritoriului, de urbanism și de mobilitate urbană durabilă și preluarea acestora în cadrul platformei Observatorului teritorial		Număr	0	189	T4	2024	Ținta acoperă numărul total de planuri de amenajare a teritoriului, de urbanism și de mobilitate urbană care vor fi elaborate digital și adoptate. 100 de documentații de tip plan urbanistic general, 39 de documentații de tip plan urbanistic zonal și 50 de planuri de mobilitate urbană durabilă. Toate documentele se vor publica pe platforma Observatorului teritorial. Investiția se va efectua în conformitate cu cerințele prevăzute în cadrul jalonului 323.
325	Investiția 4. Elaborarea/actualizarea în format GIS a documentelor de amenajare a teritoriului și de urbanism	Țintă	Finalizarea planurilor de amenajare a teritoriului, de urbanism și de mobilitate urbană durabilă și preluarea acestora în cadrul platformei Observatorului teritorial		Număr	189	378	T2	2026	Ținta acoperă numărul total de planuri de amenajare a teritoriului, de urbanism și de mobilitate urbană care vor fi elaborate digital și adoptate. Vor fi elaborate 262 de documentații de tip plan urbanistic general [180 pentru comune, 50 pentru orașe, 22 pentru municipii și 10 pentru municipii reședință de județ (inclusiv București)]; 5 documentații de tip plan de amenajarea teritoriului județean; 1 documentație de tip plan de amenajarea teritoriului zonal; 60 de documentații de tip plan urbanistic zonal și 50 de planuri de mobilitate urbană durabilă. Toate documentele se vor publica pe platforma Observatorului teritorial. Investiția se va efectua în conformitate cu cerințele prevăzute în cadrul jalonului 323.

K.COMPONENTA 11: Turism și cultură

Obiectivul componentei „Turism și cultură” este de a spori coeziunea socială, economică și teritorială și de a crea noi locuri de muncă, în special în zonele rurale, și anume:

(1)promovarea transformării socioeconomice durabile în zonele rurale și defavorizate prin dezvoltarea unei rețele de organizații regionale de management al destinației și prin sprijinirea investițiilor în turismul local;

(2)sprijinirea mobilității durabile prin crearea unei rețele naționale velo care să includă și rutele EuroVelo și

(3)reducerea decalajului în ceea ce privește accesul la cultură între zonele rurale și marile zone urbane.

Reformele și investițiile vor contribui la punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări transmise României în 2019 și 2020, cu privire la necesitatea următoare: „să direcționeze cu prioritate investițiile către tranziția verde și tranziția digitală, în special către transportul durabil, infrastructura de servicii digitale” (recomandarea specifică de țară 3, 2020), „ținând seama de disparitățile regionale” (recomandarea specifică de țară 4, 2019).

K.1. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru care se prevede acordarea împrumutului

Reforma 1. Operaționalizarea organizațiilor de management al destinației (OMD-uri)

Obiectivul acestei reforme este de a spori competitivitatea sectorului turismului din România și de a promova transformarea socioeconomică durabilă în zonele rurale și defavorizate prin adoptarea cadrului necesar pentru operaționalizarea organizațiilor de management al destinației.

Punerea în aplicare a acestei reforme constă în adoptarea unui cadru legislativ necesar pentru funcționarea organizațiilor de management al destinației și elaborarea unui plan de acțiune dedicat valorificării patrimoniului cultural în vederea creșterii competitivității sectorului turismului din România.

Instituirea și operaționalizarea organizațiilor de management al destinației se vor baza pe Recomandările Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) incluse în studiul „Operaționalizarea organizațiilor de management al destinației”.

Cadrul legislativ necesar pentru funcționarea organizațiilor de management al destinației include, de asemenea, o descriere detaliată a mecanismului de finanțare și un model clar de guvernanță. Planul de acțiune se va desfășura în conformitate cu setul de măsuri propuse în strategia de dezvoltare a organizațiilor de management al destinației și va fi în concordanță cu rezultatele activității de cartografiere.

Organizația de management al destinației va fi o persoană juridică care pune în aplicare politica de dezvoltare turistică a fiecărei destinații specifice, inclusiv politica de comercializare a destinației, în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare, reunind o serie de alte organizații, cum ar fi: operatori economici, instituții din sectorul public, asociații profesionale și patronale și organisme de reglementare. Organizațiile regionale de management al destinației vor fi concepute pentru a forma o rețea eficientă axată pe avantajele competitive locale și vor lucra în parteneriat cu autoritatea națională pentru turism.

Implementare reformei va fi finalizată până la 31 decembrie 2023.

Investiția 1. Promovarea celor 12 rute turistice/culturale

Obiectivul acestei investiții este de a spori atractivitatea destinațiilor turistice selectate prin dezvoltarea a 12 rute turistice tematice în zonele rurale defavorizate din România și de a crea noi locuri de muncă în industria turismului.

Implementarea acestei investiții va include sprijin financiar pentru promovarea celor 12 rute turistice și modernizarea/reabilitarea siturilor turistice cu impact național și internațional incluse în cele 12 rute identificate în zonele optime de destinație. Cele 12 rute tematice sunt: ruta castelelor, ruta curiilor, ruta culelor, traseul gastronomiei tradiționale românești, ruta bisericilor fortificate, ruta bisericilor de lemn, ruta mănăstirilor din zona Moldovei, ruta Sfântul Ladislau, traseul castrelor romane, ruta fortărețelor, refacerea peisajului cultural din Delta Dunării, ruta satelor cu arhitectură tradițională.

Siturile turistice specifice vor fi cel puțin 225 și vor fi selectate în urma cartografierii destinațiilor optime pentru fiecare organizație de management al destinației, pe baza capacității acestora de a atrage turiști internaționali și naționali și de a promova o transformare socioeconomică durabilă/orientată către mediu în zonele rurale și defavorizate.

Implementarea investiției va fi finalizată până la 31 martie 2024.

Investiția 2. Modernizarea/crearea de muzee și memoriale

Obiectivul acestei investiții este de a intensifica turismul cultural prin dezvoltarea de muzee și memoriale dedicate opresiunii și conflictelor.

Implementarea acestei investiții va include modernizarea și crearea următoarelor muzee și situri memoriale: Muzeul Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului (București), Memorialul Revoluției Decembrie 1989 (Timișoara), Memorialul Victimelor (Sighet), Închisoarea tăcerii (Râmnicu Sărat), Memorialul strămutării forțate a persoanelor și al industrializării (Satu Mare), Muzeul Ororilor Comunismului (Sfântu Gheorghe), Muzeul Fotografiei și tehnicii foto (Târgu Mureș), Muzeul identităților transilvănene (Mutra).

Clădirile nou-construite vor respecta obiectivul privind necesarul de energie primară cu cel puțin 20 % mai mic decât cerința pentru clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero conform orientărilor naționale, ceea ce se va asigura prin certificate de performanță energetică.

Implementarea investiției va fi finalizată până la 30 iunie 2026.

Reforma 2. Cadrul pentru operaționalizarea traseelor cicloturistice la nivel național

Obiectivul acestei reforme este de a contribui la dezvoltarea economică a orașelor mici și a zonelor rurale prin adoptarea unui cadru legislativ, instituțional și de investiții pentru trasee cicloturistice și forme durabile de turism.

Implementarea acestei reforme va consta într-o reformă de reglementare pentru a stabili entitățile relevante, criteriile pentru traseele cicloturistice și stimulentele pentru promovarea cicloturismului.

Implementare reformei va fi finalizată până la 31 martie 2022.

Investiția 3. Instituirea și operaționalizarea Centrului Național de Coordonare Velo

Obiectivul acestei investiții este de a contribui la mobilitatea durabilă prin promovarea ciclismului prin intermediul unui nou Centru Național de Coordonare Velo.

Implementarea acestei investiții va include un studiu privind traseele cicloturistice la nivel național, care va constitui baza pentru digitalizarea pistelor și traseelor velo și pentru dezvoltarea unei platforme naționale eVelo, cu o aplicație digitală integrată pentru toate traseele cicloturistice și un site web dedicat.

Implementarea investiției va fi finalizată până la 30 septembrie 2022.

Investiția 4. Implementarea a 3 000 km de piste pentru biciclete

Obiectivul acestei investiții este de a dezvolta un transport durabil prin dezvoltarea infrastructurii de piste pentru biciclete.

Implementarea acestei investiții va include dezvoltarea a 3 000 km de noi piste naționale pentru biciclete pe teritoriul României. Pistele vor fi amplasate cu prioritate de-a lungul principalelor rute turistice.

Implementarea investiției va fi finalizată până la 30 iunie 2026.

Reforma 3. Reformarea sistemului de finanțare a sectorului cultural

Obiectivul acestei reforme este de a crea un cadru juridic și administrativ stabil, previzibil și durabil pe termen lung pentru sectorul cultural care nu este public (privat/independent) și pentru lucrătorii din sectorul cultural, prin crearea unor instrumente de colectare a datelor pentru viitoarele politici publice, și de a iniția un proces care să contribuie la dezvoltarea socio-educațională și culturală a micilor zone rurale și urbane.

Implementarea acestei reforme va consta în intrarea în vigoare a legislației privind sistemul de finanțare a proiectelor culturale și sprijinirea lucrătorilor din sectoarele culturale.

Implementare reformei va fi finalizată până la 31 martie 2023.

Investiția 5. Sporirea accesului la cultură în zonele defavorizate din punct de vedere cultural

Obiectivul acestei investiții este de a spori accesul la cultură în localitățile defavorizate din punct de vedere cultural.

Punerea în aplicare a acestei investiții va include un program-pilot de finanțare în parteneriat cu autoritățile locale pentru a sprijini programele culturale anuale sau multianuale puse în aplicare la nivel local și un program-pilot de finanțare a proiectelor de educație culturală, ai căror beneficiari vor fi instituțiile de învățământ din zonele rurale și orașele mici.

Implementarea investiției va fi finalizată până la 30 iunie 2024.

Investiția 6. Dezvoltarea unui sistem digital pentru procesele de finanțare a culturii

Obiectivul acestei investiții este de a dezvolta un sistem digital pentru acordarea de finanțare publică în sectoarele culturale.

Punerea în aplicare a acestei investiții va include dezvoltarea unui sistem digital care: să faciliteze accesul la finanțare pentru operatorii culturali naționali prin aplicații simplificate și digitalizate; să înregistreze toate subvențiile culturale publice deja acordate pentru a preveni dubla finanțare și să colecteze date privind cheltuielile culturale la nivelul localităților pentru a permite luarea unei decizii bazate pe dovezi în domeniul politicii culturale, permițând, în același timp, accesul transparent la informații neconfidențiale privind proiectele culturale.

Implementarea investiției va fi finalizată până la 30 iunie 2024.

Investiția 7. Accelerarea digitalizării producției și distribuției de filme

Obiectivul acestei investiții este de a consolida capacitatea microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii de a produce filme și de a accelera tranziția digitală a producătorilor și distribuitorilor de film din România prin creșterea capacităților digitale de producție, distribuție, marketing și promovare, inclusiv a tehnologiilor de arhivare digitală.

Punerea în aplicare a acestei investiții va include dezvoltarea de conținut și creșterea capacității comerciale a producătorilor și distribuitorilor de film, combinând finanțarea proiectelor cu finanțarea entității.

Implementarea investiției va fi finalizată până la 31 martie 2025.

K.2. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile împrumutului

Număr secvențial	Măsură conexă (reformă sau investiție)	Jalon/ Țintă	Denumire	Indicatori calitativi (pentru jaloane)	Indicatori cantitativi (pentru ținte)			Calendar orientativ pentru atingerea jaloanelor/ țintelor		Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte
					Unitatea de măsură	Valoare de referință	Obiectiv	Trimestru	An
326	Reforma 1. Operaționalizarea organizațiilor de management al destinației (OMD-uri)	Jalon	Toate zonele optime de destinație pentru organizațiile de management al destinației (OMD-uri) din România au fost cartografiate	Au fost publicate toate zonele optime de destinație pentru OMD-uri din România				T1	2022	Organizațiile de management al destinației vor identifica zonele de destinație optime pe baza următoarelor criterii: — capacitatea lor de a atrage turiști internaționali; — promovarea transformării socioeconomice durabile/ecologice în zonele rurale și defavorizate, în complementaritate cu componenta Fondul local (de exemplu, în ceea ce privește zonele rurale funcționale); — potențialul de creare de noi locuri de muncă.
327	Reforma 1. Operaționalizarea organizațiilor de management al destinației (OMD-uri)	Jalon	Plan de acțiune pentru utilizarea patrimoniului cultural în vederea sporirii competitivității sectorului turismului din România	Adoptarea planului de acțiune pentru utilizarea patrimoniului cultural în vederea sporirii competitivității sectorului turismului din România				T1	2022	Planul de acțiune va fi conform cu pachetele turistice multiple ale OMD-urilor. Planul de acțiune va acoperi perioada 2022-2026 și va include obiective anuale și multianuale specifice, precum și următoarele acțiuni principale: a) stabilirea tipurilor de situri, cu impact național și internațional, care vor fi utilizate pentru promovarea turismului în România și vor contribui la promovarea transformării socioeconomice durabile/ecologice în zonele rurale și defavorizate; și b) stabilirea rutelor culturale care sunt rezultatul exercițiului de cartografiere. Planul de acțiune detaliază, de asemenea, principalii actori, rolurile și responsabilitățile acestora, precum și rezultatele preconizate.
328	Reforma 1. Operaționalizarea organizațiilor de management al destinației (OMD-uri)	Jalon	Intrarea în vigoare a cadrului legislativ printr-o hotărâre de guvern, care va include o descriere clară a mecanismului de finanțare pentru sprijinirea dezvoltării rețelei de OMD-uri și un model clar de guvernanță	Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a legii de înființare a OMD-urilor				T3	2022	Legislația va include o descriere clară a mecanismului de finanțare pentru sprijinirea dezvoltării rețelei de OMD-uri regionale și locale (organizații de management al destinației) și un model solid de guvernanță. Principalele elemente ale cadrului juridic vor fi următoarele: -scopul legislației, definirea OMD-urilor la diferite niveluri teritoriale, precum și a OMDurilor tematice; -identificarea membrilor; -criteriile minime pentru ca o destinație să fie eligibilă să formeze un OMD pentru a reprezenta destinația; -forma de organizare – OMD-ul va avea o adunare generală, un consiliu de administrație și personalul care va reprezenta partea executivă. OMD-urile vor fi înregistrate cu dispoziții statutare, pentru a avea o strategie și un plan de acțiune, pentru a dispune de fondurile necesare pentru punerea în aplicare a strategiei. În ceea ce privește membrii, OMD-ul va fi un organism reprezentativ al operatorilor economici din domeniul turismului de destinație, al asociațiilor de turism și al altor părți interesate relevante și al autorităților publice de la nivel local sau județean; -descrierea atribuțiilor consiliului de administrație și ale adunării generale; -sistemul de vot și procesul decizional; -mecanismul de finanțare; -obiectivele OMD-urilor și monitorizarea rezultatelor cu responsabilități specifice. Un OMD se va înființa luând în considerare unitățile geografice (județe, localități) cu obiectivul de a promova turismul local sau regional.
329	Reforma 1. Operaționalizarea organizațiilor de management al destinației (OMD-uri)	Țintă	OMD-uri instituite		Număr	0	8	T4	2023	Guvernul va înființa 8 organizații de management al destinației (în concordanță cu jalonul 328), incluzând toate entitățile relevante care își desfășoară activitatea în sectoarele turismului și culturii într-o anumită zonă; acestea vor fi conduse de Comitetul executiv al OMD-urilor. Responsabilitatea pentru rezultatele organizațiilor de management al destinației este partajată între Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului și Comitetul executiv al OMD-urilor. Instituirea și operaționalizarea organizațiilor de management al destinației se vor baza pe Recomandările Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) incluse în studiul „Operaționalizarea organizațiilor de management al destinației”.
330	Reforma 1. Operaționalizarea organizațiilor de management al destinației (OMD-uri)	Țintă	Creșterea ponderii turiștilor străini care vizează județele care fac parte din OMD-urile regionale		Procent (%)	0	20	T1	2026	Numărul de turiști străini va crește cu cel puțin 20 % până la sfârșitul anului 2025, comparativ cu 2019, în județele care fac parte din OMD-urile regionale. Sursa datelor: Institutul Național de Statistică și date colectate de Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului
331	Investiția 1. Promovarea celor 12 rute turistice/culturale	Țintă	Situri care sunt incluse în rutele culturale		Număr	0	225	T1	2022	Cel puțin 225 de situri vor fi incluse în rutele culturale, vor fi alese pe baza cartografierii și vor fi poziționate în principal în zonele rurale și defavorizate pentru a atrage turiști și a crea noi locuri de muncă în industria turismului. „Siturile” sunt punctele de atracție turistică (precum castele, fortificații, mănăstiri, case tradiționale) care vor fi incluse în cele 12 rute culturale, vor fi alese de un comitet și se vor baza pe un proces de consultare. Criteriile minime de selecție sunt: a) criteriile teritoriale, economice și sociale, inclusiv creșterea economică, locurile de muncă, cu accent pe regiunile mai puțin dezvoltate; b) capacitatea proiectului de a genera un impact asupra atractivității turismului și creșterea participării culturale, caracterul unic la nivel național, avantajele comparative și competitive; c) includerea siturilor legate de tema rutelor finanțate anterior în cadrul Programului Operațional Regional și al Programului Național pentru Dezvoltare Rurală; d) includerea siturilor pe lista patrimoniului mondial UNESCO sau pe lista temporară sau orientativă; e) includerea siturilor în categoria clădirilor istorice care nu sunt considerate monumente istorice. Printre rutele culturale vor fi incluse numai acele situri care le oferă în prezent acces turiștilor.
332	Investiția 1. Promovarea celor 12 rute turistice/culturale	Jalon	Semnarea contractelor de promovare a celor 12 rute	Semnarea contractelor				T3	2022	Semnarea contractelor pentru dezvoltarea turismului pe fiecare rută culturală. Vor fi incluse următoarele activități: — digitalizarea siturilor incluse în cadrul rutei; — crearea unei aplicații dedicate vizitatorilor; — marcarea și semnalizarea rutei/siturilor incluse în cadrul rutei; — crearea unei oferte culturale comune.
333	Investiția 1. Promovarea celor 12 rute turistice/culturale	Jalon	Lansarea celor 12 rute culturale	Lansarea celor 12 rute culturale accesibile turiștilor				T1	2024	Siturile vor fi deschise publicului, iar rutele vor deveni funcționale în conformitate cu contractele din jalonul 331. Siturile în care se vor desfășura lucrări de restaurare vor fi deschise doar parțial, până la finalizarea restaurării.
334	Investiția 1. Promovarea celor 12 rute turistice/culturale	Jalon	Semnarea contractelor pentru lucrările de restaurare/renovare a siturilor incluse în cele 12 rute culturale	Semnarea contractelor				T1	2023	Semnarea contractelor pentru lucrările de renovare a clădirilor (castele, biserici, fortărețe) incluse în cele 12 rute culturale. Pentru siturile înscrise în cele 12 rute culturale, lucrările de restaurare vor include următoarele: -restaurarea clădirilor, crearea, acolo unde este necesar, a unui drum de acces, primirea vizitatorilor; -amenajarea drumurilor de acces reprezintă lucrări minime de intervenție care permit cel puțin accesul pietonilor. Nu se includ lucrări de asfaltare. Proiectele selectate ar trebui să aibă cel puțin studiile de prefezabilitate finalizate, precum și studiul de fezabilitate și toate documentele relevante finalizate înainte de semnarea contractelor de execuție. Pentru lanțul de muzee și memoriale dedicate opresiunii și conflictelor, contractele vor include lucrări de restaurare a clădirilor, centre pentru vizitatori și digitalizare. Sunt incluse următoarele muzee și memoriale: -Muzeul Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului, București; -Memorialul Revoluției Decembrie 1989, Timișoara; Memorialul Victimelor, Sighet; -Închisoarea tăcerii, Râmnicu Sărat; Memorialul strămutării forțate a persoanelor și al industrializării, Satu Mare; -Muzeul Ororilor Comunismului, Sfântu Gheorghe; -Muzeul Fotografiei și tehnicii foto, Târgu Mureș (care prezintă în format digital toate arhivele disponibile, inclusiv pe cele legate de conflicte și regimurile totalitare); -Muzeul identităților transilvănene (Mutra). Contractele vor include o cerință minimă de reducere a consumului de energie cu cel puțin 50 % în comparație cu consumul anual de energie înainte de renovarea clădirii, ceea ce va conduce la o creștere cu 30 % a economiilor de energie primară în comparație cu starea anterioară renovării și de asigurare a conformității cu Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01). Contractele se vor baza pe proceduri de licitație deschise și vor conține următoarele elemente: -lista activităților care urmează să fie desfășurate în legătură cu dezvoltarea sitului (restaurare, accesul vizitatorilor și toate activitățile descrise în documentul principal); -termene pentru finalizarea lucrărilor; -un mecanism clar de finanțare; -cerințe și standarde tehnice. Lista activităților și toate elementele fiecărui contract de lucrări vor fi stabilite pe baza descrierii intervențiilor (prezentate în documentul principal) în documentația de achiziție, în funcție de caracteristicile lucrărilor. Aceste elemente vor fi descrise în documentele privind achizițiile publice.
335	Investiția 1. Promovarea celor 12 rute turistice/culturale	Țintă	Deschiderea siturilor nou-restaurate		Număr	0	225	T2	2026	225 de situri restaurate vor fi deschise turiștilor. Din cele 12 rute culturale, vor fi restaurate următoarele situri (care să le permită să fie pe deplin accesibile turiștilor și publicului): -5 castele; -5 curii; -10 biserici din lemn; -5 cule (locuințe ale nobililor români); -5 mănăstiri din Moldova; -5 biserici/situri pe ruta Sfântului Ladislau; -5 castre romane; -5 fortărețe; -30 de case tradiționale din Delta Dunării; -150 de case rurale tradiționale.
336	Investiția 2. Modernizarea/crearea de muzee și memoriale	Jalon	Semnarea contractelor pentru lucrările de construcție ale muzeelor	Semnarea contractelor				T1	2023	Semnarea contractelor pentru lucrările de construcție a noilor muzee dedicate opresiunii și conflictelor. Siturile vor fi alese pe baza valorii lor simbolice și a asocierii lor cu regimurile totalitare (locuri care reprezintă puncte de referință pentru conflicte interetnice și dezvoltarea unor bune relații interculturale). Atribuirea contractelor se va efectua pe baza unei proceduri de licitație deschise și competitive și va respecta procedurile de construcție a clădirilor al căror consum de energie este aproape egal cu zero. Clădirile nou-construite vor respecta obiectivul privind necesarul de energie primară cu cel puțin 20 % mai mic decât cerința pentru clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero conform orientărilor naționale, ceea ce se va asigura prin certificate de performanță energetică. Noile muzee sunt următoarele: 1.MUTRA – Muzeul identităților și conflictelor transilvănene care urmează să fie construit la periferia municipiului ClujNapoca. Digitalizarea tuturor valorilor și achizițiile de echipamente muzeale vor face parte din dezvoltare; 2.Râpa Robilor, un loc memorial pentru persoanele încarcerate în Aiud, județul Alba. Ca parte a acestui proiect, în cadrul sitului va fi construit și un centru pentru vizitatori.
337	Investiția 2. Modernizarea/crearea de muzee și memoriale	Țintă	Deschiderea muzeelor nou-construite și renovate		Număr	0	9	T2	2026	9 muzee și memoriale nouconstruite vor fi deschise publicului: -2 muzee – construcții noi; -7 muzee – restaurare, renovare, modernizare.
338	Reforma 2. Cadrul pentru operaționalizarea traseelor cicloturistice la nivel național	Jalon	Intrarea în vigoare a cadrului de reglementare privind cicloturismul	Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a cadrului de reglementare privind cicloturismul				T1	2022	Cadrul de reglementare (hotărâri de guvern) pentru operaționalizarea traseelor cicloturistice va include următoarele elemente: — înființarea instituțiilor responsabile cu operaționalizarea și monitorizarea infrastructurii de cicloturism (inclusiv a Centrului Național de Coordonare Velo); — stabilirea tipologiilor și caracteristicilor traseelor cicloturistice; — stimulente normative pentru utilizarea cicloturismului.
339	Reforma 2. Cadrul pentru operaționalizarea traseelor cicloturistice la nivel național	Jalon	Traseele Centrului Național de Coordonare Velo instituite și operaționale	Adoptarea hotărârii de guvern pentru înființarea Centrului Național de Coordonare Velo				T2	2022	Centrul Național de Coordonare (CNC) pentru trasee velo va fi înființat în cadrul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației. CNC va deveni operațional și va începe elaborarea studiului și a aplicației eVelo.
340	Reforma 2. Cadrul pentru operaționalizarea traseelor cicloturistice la nivel național	Jalon	Studiu cuprinzător privind distribuția teritorială a traseelor cicloturistice naționale	Studiu publicat				T3	2022	Studiul aprofundat va stabili distribuția teritorială a traseelor cicloturistice (3 000 km de piste pentru biciclete) pe baza unor criterii-cheie (de exemplu, reducerea congestiei traficului, promovarea ecoturismului), identificând actorii relevanți și integrând inițiativele existente de consolidare a patrimoniului natural și cultural, în conformitate cu cerințele prevăzute în cadrul jalonului 338. Pe baza rezultatelor studiului, se va lansa procesul de achiziții publice pentru punerea în practică a traseelor cicloturistice.
341	Investiția 3. Instituirea și operaționalizarea Centrului Național de Coordonare Velo	Jalon	Platforma națională integrată eVelo și aplicație pentru telefoane inteligente	Dezvoltarea și publicarea platformei și a aplicației				T3	2022	Dezvoltarea și publicarea unei aplicații digitale integrate pentru furnizarea de informații tematice legate de cicloturism. Aplicația integrată include crearea platformei naționale eVelo (un site internet pentru traseele cicloturistice naționale) și a unei aplicații tematice pentru telefoane inteligente, în conformitate cu cerințele prevăzute în cadrul jalonului 340.
342	Investiția 4. Implementarea a 3 000 km de piste pentru biciclete	Jalon	Semnarea contractelor privind pistele pentru biciclete	Semnarea contractelor				T4	2022	Semnarea contractelor pentru construirea a 3 000 km de noi piste pentru biciclete, în urma unui proces de licitație deschis și competitiv. Procesul de licitație va începe cu publicarea schemei de finanțare care stabilește eligibilitatea, criteriile și condițiile de atribuire a contractelor. Schema financiară va fi elaborată de Centrul Național de Coordonare Velo. După finalizarea procesului de licitație, vor începe lucrările pe cei 3 000 km de piste pentru biciclete.
343	Investiția 4. Implementarea a 3 000 km de piste pentru biciclete	Țintă	Kilometri de piste pentru biciclete construite și accesibile pentru ciclism		Kilometri (km)	0	3 000	T2	2026	Cel puțin 3 000 km de piste pentru biciclete nou-construite și accesibile în locații definite pe baza rezultatelor studiului.
344	Reforma 3. Reformarea sistemului de finanțare a sectorului cultural	Jalon	Intrarea în vigoare a legii privind sistemul de finanțare a sectorului cultural	Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru finanțarea sectorului cultural				T3	2022	Jalonul se axează pe asigurarea unui sistem stabil de finanțare a proiectelor culturale. Legea actualizată va stabili un mecanism stabil de finanțare din bugetul de stat pentru sectorul cultural, axat pe: reducerea decalajului în ceea ce privește accesul la cultură între zonele rurale/orașele mici și marile zone urbane, sprijinirea diversității culturale și a incluziunii sociale și a egalității de gen, sprijinirea industriilor creative, creșterea potențialului economic al sectorului cultural. Legile care vor fi aprobate și vor intra în vigoare sunt: — cadrul legislativ privind finanțarea nerambursabilă a culturii (Ordonanța Guvernului 51/1998); — finanțarea în domeniul audiovizual în concordanță cu orientările comunitare. Modificările legislative se vor baza, printre altele, pe rezultatele obținute prin cartografierea ofertelor publice și private de servicii culturale la nivel național și local, pe identificarea și furnizarea unor surse suplimentare previzibile și transparente de finanțare, pe un mecanism de guvernanță cu responsabilități clare atribuite autorităților publice la nivel național și local; un mecanism de plată a fondurilor condiționat de realizarea indicatorilor-cheie de performanță asociați obiectivelor de politică.
345	Reforma 3. Reformarea sistemului de finanțare a sectorului cultural	Jalon	Intrarea în vigoare a legii privind statutul lucrătorilor din sectorul cultural	Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru statutul lucrătorilor din sectorul cultural				T1	2023	Un nou cadru legislativ privind statutul lucrătorilor din sectorul cultural va intra în vigoare, va include o gamă largă de politici și va propune măsuri concrete care să abordeze provocările specifice cu care se confruntă artiștii și care sunt menite să îi protejeze pe aceștia, cum ar fi: -o definiție clară a încadrării în „muncă artistică” și „muncă culturală”, astfel cum sunt definite în documentele statelor membre și în documentele UE; -standarde și cerințe minime în domeniul de aplicare al cadrelor legislative și de protecție socială (de exemplu, condițiile de muncă, impozitarea și accesul la securitate socială și la alte prestații, remunerație echitabilă); -dispoziții din sistemele de protecție socială care să le permită lucrătorilor din sectorul cultural să aibă acces la prestații, cum ar fi șomajul, protecția sănătății, împrumuturile bancare, finanțarea, pensiile; -instrumente pentru identificarea (juridică) a artistului cultural liber-profesionist (artiști și profesii conexe) și pentru crearea mecanismelor de includere în sistemul de protecție socială; -alte metode de îmbunătățire a statutului socioprofesional și a condițiilor lucrătorului din sectorul cultural.
346	Investiția 5. Sporirea accesului la cultură în zonele defavorizate din punct de vedere cultural	Jalon	Semnarea contractelor de finanțare	Semnarea contractelor				T1	2023	Contractele urmează să fie semnate între operatorii culturali și organismul de finanțare publică, pentru a stabili cadrul juridic de cheltuire a sprijinului pentru accesul la cultură în zonele rurale și în orașele mici cu servicii culturale publice reduse sau inexistente, prin proiecte culturale. Contractele vor fi atribuie de către Administrația Fondului Național Cultural, în urma unei proceduri de licitație deschise și competitive. Criterii de selecție pentru atribuirea contractelor: numărul/tipurile de beneficiari/participanți, beneficii educaționale pe termen scurt, mediu și lung, obiective educaționale (istorie, geografie, logică etc.), criterii artistice/creative, criterii ecologice/de biodiversitate/de natură/de mediu, criterii de incluziune.
347	Investiția 5. Sporirea accesului la cultură în zonele defavorizate din punct de vedere cultural	Țintă	Localități mici cu acces sporit la cultură		Număr	0	50	T2	2024	50 de localități cu o populație mai mică de 50 000 de locuitori vor beneficia de punerea în aplicare a două programe-pilot de finanțare care vor viza dezvoltarea unor proiecte culturale și/sau de educație culturală.
348	Investiția 6. Dezvoltarea unui sistem digital pentru procesele de finanțare a culturii	Jalon	Operaționalizarea sistemului digital	Sunt operaționale platforme și sisteme digitale				T3	2023	Acest jalon se referă la dezvoltarea unor sisteme digitale care: — vor facilita accesul la finanțare pentru operatorii culturali naționali prin cereri de finanțare simplificate și digitalizate, evaluarea proiectelor, contractare, monitorizare și evaluare, plată a finanțării, evaluare ex post; — vor înregistra toate granturile culturale publice deja acordate pentru a preveni dubla finanțare; — vor fi utilizate ca instrument de colectare a datelor legate de cheltuielile culturale la nivelul tuturor localităților și regiunilor și al fiecărei localități și regiuni în parte, cu privire la costurile culturale per tip de proiecte și vor permite luarea unei decizii bazate pe dovezi în domeniul politicii culturale; — vor permite accesul transparent la proiecte neconfidențiale, la informații pentru promotorii de proiecte și pentru publicul larg.
349	Investiția 7. Accelerarea digitalizării producției și distribuției de filme	Jalon	Semnarea contractelor de finanțare	Semnarea contractelor				T3	2023	Vor fi semnate contracte cu societăți de producție și distribuție, în urma unor licitații deschise și competitive și a controalelor administrative, care cuprind condițiile pentru acordarea ajutorului de minimis. Finanțarea va fi condiționată de atragerea/păstrarea unui număr minim de angajați specializați în domeniile digitale. Printre activitățile eligibile se numără dezvoltarea capacităților de editare/postproducție pentru produsele digitale, crearea de microplatforme VoD, marketing și digitalizare (achiziționarea de echipamente IT – editare video, subtitrare digitală, arhivare digitală), dezvoltarea și distribuirea de conținut cultural audiovizual, formarea personalului pentru dobândirea competențelor digitale. Investițiile care urmează să fie sprijinite implică, de asemenea, sprijin pentru producția și distribuția de conținut digital.
350	Investiția 7. Accelerarea digitalizării producției și distribuției de filme	Țintă	Creșterea gradului de digitalizare a producătorilor și distribuitorilor de film		Număr	0	40	T1	2025	40 de microîntreprinderi, întreprinderi mici și mijlocii și alte persoane juridice care își desfășoară activitatea în domeniul producției și distribuției de filme care au dezvoltat conținut digital, au dobândit competențe digitale pentru editare și postproducție pentru produse digitale.

L.COMPONENTA 12: Sănătate

Componenta „Sănătate” a planului de redresare și reziliență va consta în trei reforme și două investiții care abordează principalele provocări din sistemul de sănătate. Cele mai importante sunt reducerea ratei mortalității evitabile, reducerea disparităților regionale, sociale și între mediul rural și cel urban în ceea ce privește accesul la servicii medicale de bază, creșterea accesului la servicii medicale de calitate, îmbunătățirea infrastructurii spitalicești și prespitalicești, precum și optimizarea cheltuielilor pentru îngrijirea medicală și gestionarea resurselor.

Această componentă va contribui la punerea în aplicare a recomandării specifice de țară adresată României privind îmbunătățirea accesului la asistență medicală și a eficienței sectorului sănătății din punctul de vedere al costurilor, inclusiv prin favorizarea tratamentului ambulatoriu (recomandarea specifică de țară 3, 2019). Componenta abordează, de asemenea, recomandarea privind consolidarea rezilienței sistemului de sănătate, inclusiv în ceea ce privește personalul medical și produsele medicale, și îmbunătățirea accesului la serviciile de sănătate (recomandarea specifică de țară 1, 2020).

L.1. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru care se prevede acordarea sprijinului financiar nerambursabil

Reforma 1. Dezvoltarea capacității pentru gestionarea fondurilor publice din sănătate

Obiectivul acestei reforme este de a spori eficiența cheltuielilor cu sănătatea publică prin punerea în aplicare a unei serii de modificări legislative și prin lansarea ca pilot a unei scheme de granturi pentru recompensarea celor mai performanți furnizori de asistență medicală, pe baza unor criterii obiective și măsurabile.

Această reformă cuprinde două părți. Prima va fi pusă în aplicare prin derularea unui program-pilot orientat către stimularea îmbunătățirii calității și rentabilității serviciilor de sănătate prin crearea, lansarea ca pilot și punerea în aplicare a acelor mecanisme financiare care recompensează performanța furnizorilor de asistență medicală (prin intermediul „Fondului pentru calitatea serviciilor medicale”). În acest scop, Ministerul Sănătății, în parteneriat cu agențiile și organismele naționale și beneficiind de expertiză externă, va elabora indicatori de calitate ai serviciilor medicale, modele de plată bazate pe performanță și instrumente digitale pentru colectarea și monitorizarea indicatorilor, va institui cadrul legislativ necesar, va evalua rapoartele de calitate și va efectua plățile în conformitate cu modelele elaborate și cu rezultatele evaluărilor. Ca atare, pentru a îmbunătăți calitatea serviciilor de asistență medicală, plățile (recompensele) efectuate din „Fondul pentru calitatea serviciilor medicale” vor fi acordate furnizorilor cu cei mai buni indicatori de calitate. Schema va acoperi, în prima fază, spitalele, iar apoi va fi extinsă la alte niveluri ale sistemului de sănătate: furnizorii de asistență ambulatorie și cei de asistență medicală primară, cu scopul de a o extinde la toate tipurile de furnizori de asistență medicală, după încheierea programului-pilot. A doua subreformă va consta în elaborarea unui nou model de contract-cadru care să reglementeze condițiile acordării asistenței medicale și normele de aplicare a acestuia. Efectul preconizat al acestor reforme este reducerea proporției generale a populației care raportează nevoi medicale nesatisfăcute.

Această reformă va viza, de asemenea, serviciile de informare și publicitate, inclusiv pentru campaniile de sensibilizare, care sunt legate de comunicatele de presă publicate în presa scrisă și online, de materialele de informare și publicitate privind activitățile și rezultatele obținute, de promovarea online (pe site-ul web și pe canalele de comunicare socială). Materialele comunicate vor fi elaborate și promovate pe parcursul implementării reformei, raportând cu privire la proces, incluzând, printre altele, adoptarea cadrului legislativ, principalele rezultate ale proiectului-pilot, lansarea schemei către spitalele publice și extinderea programului la furnizorii de asistență ambulatorie și la cei de asistență medicală primară. Raportarea publică este o metodă bine stabilită de promovare a modelului bazat pe calitate al furnizării de asistență medicală.

Implementare reformei va fi finalizată până la 30 iunie 2026.

Reforma 2. Dezvoltarea capacității de investiții în infrastructura sanitară

Reforma vizează creșterea capacității administrative a autorităților centrale și locale de a gestiona în mod eficient proiectele de infrastructură din sănătate prin înființarea și punerea în funcțiune a Agenției Naționale pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate (ANDIS), ca instituție publică cu personalitate juridică și subordonată Ministerului Sănătății. În momentul în care va avea capacitate instituțională deplină, ANDIS va fi în măsură să gestioneze proiecte majore de infrastructură de sănătate publică, precum și să furnizeze expertiză tehnică la cererea autorităților locale.

Implementarea reformei va consta în înființarea ANDIS, dotarea acesteia cu un sediu central și personal (inclusiv numirea unui președinte și a unui consiliu director), activități de formare a personalului și consultanță și asistență tehnică pentru proiectele care intră în portofoliul ANDIS.

Implementare reformei va fi finalizată până la 30 iunie 2022.

Reforma 3. Dezvoltarea capacității pentru managementul serviciilor de sănătate și managementul resurselor umane din sănătate

Reforma cuprinde trei subreforme.

R.3.1 Reforma managementului serviciilor de sănătate

Obiectivul acestei subreforme este îmbunătățirea cunoștințelor, abilităților și competențelor resurselor umane din managementul serviciilor de sănătate de la toate nivelurile sistemului de sănătate din România.

Subreforma va fi implementată printr-o modificare legislativă a legii principale care reglementează sectorul sănătății (Legea nr. 95 din 2006). În sprijinul modificărilor aduse acestei legi vor fi adoptate mai multe hotărâri de guvern. Ulterior, va deveni operațional un centru de excelență în domeniul managementului serviciilor de sănătate și vor fi puse în aplicare programe de formare acreditate pentru resursele umane în cauză în domeniul managementului (care includ membri ai comitetelor directoare ale spitalelor, șefi de secții, șefi de laboratoare din unitățile sanitare, directori executivi, medici șefi, directori), în colaborare cu instituțiile academice care au un portofoliu principal în domeniul formării și dezvoltării de resurse umane responsabile cu managementul serviciilor de sănătate. Pe parcursul perioadei de implementare a reformei, se preconizează că Ministerul Sănătății va beneficia de asistență tehnică și consultanță din partea experților.

Implementarea subreformei va fi finalizată până la 30 iunie 2025.

R.3.2 Dezvoltarea resurselor umane din sănătate

Obiectivul acestei subreforme este consolidarea capacității sistemului de sănătate din România de a educa, recruta, menține și motiva o forță de muncă pregătită să răspundă nevoilor de sănătate curente și viitoare ale populației.

Subreforma va consta în elaborarea unui nou cadru strategic, precum și în adaptarea legislației care reglementează dezvoltarea resurselor umane din domeniul sănătății, precum și în recunoașterea diferențiată a meritelor profesionale și a recompenselor specialiștilor din sănătate. În cadrul aceleiași reforme sunt incluse construcția și dotarea a două centre pentru dezvoltarea capacităților și a activităților legate de formarea a 1 000 de persoane care lucrează în unități medicale publice care oferă asistență medicală primară, comunitară și ambulatorie, în spitale și în alte unități medicale publice. După 2026, formarea cadrelor medicale va continua să fie finanțată de la bugetul de stat.

Implementarea subreformei va fi finalizată până la 30 iunie 2025.

R.3.3 Creșterea integrității, reducerea vulnerabilităților și a riscurilor de corupție în sistemul de sănătate

Obiectivul acestei subreforme este îmbunătățirea definirii și reglementării conflictului de interese la nivelul sistemului de sănătate din România și capacitarea personalului pentru prevenirea împrejurărilor care pot duce la situații de corupție și/sau conflict de interese.

Subreforma va consta în punerea în aplicare a unui nou mecanism de prioritizare a alocărilor bugetare efectuate de Ministerul Sănătății și de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) și în asigurarea de programe de formare privind integritatea pentru 3 000 de persoane care lucrează în domenii legate de sănătate în administrația centrală, în instituțiile deconcentrate, în conducerea unităților sanitare, precum și pentru personalul care oferă îngrijiri directe pacienților.

Această reformă va viza, de asemenea, serviciile de informare și publicitate, inclusiv pentru campaniile de sensibilizare, care sunt legate de comunicatele de presă publicate în presa scrisă și online, de materialele de informare și publicitate privind activitățile și rezultatele obținute, de promovarea online (pe site-ul web și pe canalele de comunicare socială). Materialele comunicate vor fi elaborate și promovate pe tot parcursul implementării reformei, raportând cu privire la proces și la principalele progrese înregistrate, cum ar fi adoptarea cadrului legislativ, finalizarea și operaționalizarea centrului de excelență, implementarea programelor de formare, construirea și dotarea a două centre pentru dezvoltarea capacităților.

Implementarea subreformei va fi finalizată până la 30 iunie 2025.

Investiția 1. Dezvoltarea infrastructurii medicale prespitalicești

Obiectivul acestei investiții este de a îmbunătăți accesul persoanelor din zonele rurale defavorizate și marginalizate la asistență medicală de bază, inclusiv la servicii de prevenție și de diagnostic și tratament precoce, precum și de a spori complexitatea serviciilor medicale în cadrul asistenței medicale primare, ambulatorii și comunitare. Investiția va include următoarele cinci subinvestiții. Regiunile/localitățile marginalizate sunt cele fără acces sau cu acces limitat la asistența medicală primară. Clasificarea regiunilor sau localităților marginalizate a fost efectuată de o echipă a Băncii Mondiale pe baza analizei gradului de precaritate din punctul de vedere al capitalului uman, al ocupării formale a forței de muncă și al condițiilor de trai inadecvate, al riscului de sărăcie și de excluziune socială și al accesului redus la servicii, la asistență medicală și al furnizării altor drepturi fundamentale pentru care accesul este limitat sau inexistent.

Criteriile de marginalizare și gradul de marginalizare sunt stabilite la nivel regional conform metodologiilor de calcul al indicelui dezvoltării umane locale și al indicelui de dezvoltare prezentate în Atlasul zonelor rurale marginalizate și al dezvoltării umane locale din România, în Atlasul zonelor urbane marginalizate din România și în Studiul de fundamentare pentru Strategia națională privind incluziunea socială și reducerea sărăciei – potrivit Băncii Mondiale.

I.1.1 Cabinete ale medicilor de familie sau asocieri de cabinete de asistență medicală primară

Subinvestiția va consta în renovarea sau dotarea a cel puțin 3 000 de asocieri de cabinete sau de cabinete ale medicilor de familie. Aceasta se va realiza pe baza unei cereri de propuneri deschise și prin intermediul unui sistem centralizat de achiziții.

Implementarea subinvestiției se va finaliza până la 30 iunie 2023.

I.1.2 Unități medicale mobile

Subinvestiția va consta în achiziționarea a 10 caravane medicale dotate cu aparatura medicală care permite efectuarea de activități de screening pentru cancerul mamar și cancerul de col uterin în zone cu acces limitat la servicii medicale specializate. Se preconizează că această măsură nu prejudiciază în mod semnificativ obiectivele de mediu în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama de descrierea măsurii și de etapele de atenuare prevăzute în planul de redresare și reziliență în conformitate cu Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01). În special, caravanele care urmează să fie achiziționate trebuie să dispună de cea mai bună tehnologie disponibilă din punctul de vedere al respectării mediului.

Implementarea subinvestiției se va finaliza până la 30 iunie 2023.

I.1.3 Unități de asistență medicală ambulatorie

Investiția va consta în reabilitarea, modernizarea, extinderea (inclusiv prin construcții de clădiri noi) a cel puțin 30 de unități de asistență medicală ambulatorie. Selecția va ține seama și de lista proiectelor care sunt înscrise pe lista de rezervă a cererii de proiecte din cadrul Programului Operațional Regional (2014-2020) și alte proiecte, în funcție de nivelul lor de maturitate. Cel puțin 20 de unități de asistență medicală ambulatorie vor fi situate în regiuni sau localități mai puțin dezvoltate (definite ca acele regiuni/localități în care PIB-ul pe cap de locuitor < 75 % din media UE-27).

Implementarea subinvestiției se va finaliza până la 31 decembrie 2024.

I.1.4 Centre comunitare integrate

Subinvestiția va consta în construirea/renovarea a 200 de centre comunitare integrate (centrele comunitare integrate fac parte din ansamblul programelor comunitare de sănătate gestionate de Ministerul Sănătății, cu scopul principal de a spori accesul populației și, în special, al grupurilor vulnerabile la servicii medicale de calitate), precum și în dotarea integrală a acestor centre, în conformitate cu cerințele minime prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 324/2019. Infrastructura și/sau clădirile vor respecta criteriile de eficiență energetică. Clădirile noi vor respecta obiectivul privind necesarul de energie primară cu cel puțin 20 % mai mic decât cerința pentru clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero conform orientărilor naționale, ceea ce se va asigura prin certificate de performanță energetică.

Implementarea subinvestiției se va finaliza până la 30 iunie 2025.

I.1.5 Cabinete de planificare familială

Investiția va consta în reabilitarea sau dotarea a 119 cabinete de planificare familială cu puncte de diagnosticare a bolilor cu transmitere sexuală, scaner cu ultrasunete cu sonde ginecologice ultraportabile, microscop, echipament IT, frigider, vehicule de transport (electrice sau biciclete). Investiția va acoperi, de asemenea, costurile de formare a personalului medical care lucrează în cabinetele de planificare familială.

Implementarea subinvestiției se va finaliza până la 31 decembrie 2025.

Investiția 2. Dezvoltarea infrastructurii spitalicești publice

Obiectivul acestei investiții este de a spori siguranța pacienților în unitățile medicale, prin intervenții care să asigure siguranța la incendiu, siguranța structurală a clădirilor și siguranța la seism, precum și îmbunătățirea performanței energetice și prevenirea infecțiilor nosocomiale. Investiția va include următoarele patru subinvestiții și cel puțin 70 de milioane EUR din această investiție vor fi alocate echipamentelor informatice.

I.2.1 Infrastructură spitalicească publică nouă

Subinvestiția constă în finanțarea parțială a construirii a 25 de spitale sau unități sanitare noi. Dintre cele 25 de spitale sau unități sanitare noi, 19 clădiri vor respecta cerința privind clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero, în conformitate cu orientările naționale, iar 6 vor respecta obiectivul de a atinge o cerere de energie primară cu cel puțin 20 % mai mică decât cerința privind clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero, conform orientărilor naționale, care va fi asigurată prin certificate de performanță energetică.

Implementarea subinvestiției se va finaliza până la 30 iunie 2026.

I.2.2 Echipamente și aparatură medicală

Subinvestiția constă în dotarea spitalelor sau a unităților sanitare nou construite cu echipamente medicale (cum ar fi echipamente pentru departamente specifice și generale pentru salonul de chirurgie, cameră de tratament, camere de izolare, inclusiv pentru boli infecțioase și unități de arși, camere pentru pacienți, centre de îngrijire, unități pentru personalul medical, camere de medicație, camere de pregătire curate, camere de terapie intensivă, camere de izolare pentru terapie intensivă, spații de reabilitare, spații de gestionare a deșeurilor și de depozitare, echipamente de urgență și de resuscitare) și aparatură medicală (cum ar fi: paturi, unități de decontaminare, echipamente IT, cărucioare de urgență, defibrilatoare, pompe de perfuzie, sisteme de monitorizare fiziologică, inclusiv consolă centrală, sisteme de monitorizare fiziologică pentru îngrijiri acute, ventilatoare pentru unități de terapie intensivă, sisteme de scanare de uz general).

Implementarea subinvestiției se va finaliza până la 30 iunie 2026.

I.2.3 Secții de terapie intensivă pentru nou-născuți

Subinvestiția va consta în modernizarea, extinderea și furnizarea de echipamente noi pentru 25 de unități de terapie intensivă neonatală pentru pacientul critic în vederea diagnosticării timpurii, a tratamentului prenatal, neonatal și postnatal. În mod specific, subinvestiția va acoperi extinderea capacității infrastructurii spitalicești dedicate pacienților critici neonatali cu 124 de paturi suplimentare (inclusiv infrastructura și echipamentele aferente), dotarea a 90 de paturi existente cu aparatura medicală adecvată, precum și îmbunătățirea programului de screening prin dotarea infrastructurii existente cu aparatura medicală relevantă, achiziționarea a 12 unități mobile de terapie intensivă neonatală și construirea și dotarea a 8 centre regionale de formare pentru pacienții critici neonatali.

Implementarea subinvestiției se va finaliza până la 31 decembrie 2024.

I.2.4 Echipamente și materiale destinate reducerii riscului de infecții nosocomiale

Subinvestiția va consta în dotarea a cel puțin 25 de spitale publice cu echipamente pentru controlul microbiologic al aerului în blocurile operatorii și unitățile de terapie intensivă prin instalații specifice de climatizare, precum și instalații pentru dezinfectarea personalului medical.

Implementarea subinvestiției se va finaliza până la 30 iunie 2024.

L.2. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil

Număr secvențial	Măsură conexă (reformă sau investiție)	Jalon/ Țintă	Denumire	Indicatori calitativi (pentru jaloane)	Indicatori cantitativi (pentru ținte)			Calendar orientativ pentru atingerea jaloanelor/ țintelor		Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte
					Unitate de măsură	Valoare de referință	Obiectiv	Trimestru	An
351	Reforma 1. Dezvoltarea capacității pentru gestionarea fondurilor publice din sănătate	Jalon	Intrarea în vigoare a ordinului ministerial privind indicatorii de performanță și de calitate care urmează să fie utilizați pentru selectarea unităților medicale care vor fi finanțate din Fondul pentru calitatea serviciilor medicale	Dispoziție din ordinul ministerial care indică intrarea în vigoare a ordinului ministerial de adoptare a setului de indicatori de calitate a îngrijirii și a metodologiei necesare pentru selectarea unităților medicale beneficiare				T4	2022	Ministerul Sănătății va elabora și va adopta un set de indicatori de proces, indicatori de rezultat și indicatori raportați la pacienți care urmează să fie utilizați pentru evaluarea furnizorilor de servicii medicale, precum și metodologia de selecție bazată pe performanță a unităților beneficiare. Setul de indicatori va include indicatori precum: proporția de pacienți cu evenimente adverse, îmbunătățirea pe scala durerii (scorul din scala analoagă vizuală), rata infecțiilor dobândite în spital, informații de calitate aflate la dispoziția pacienților.
352	Reforma 1. Dezvoltarea capacității pentru gestionarea fondurilor publice din sănătate	Jalon	Intrarea în vigoare a hotărârii de guvern privind un nou model de contract-cadru care să reglementeze condițiile de acordare a asistenței medicale, medicamentele și dispozitivele medicale, dispozitivele și tehnologiile de asistare în cadrul sistemului de asigurări de sănătate	Dispoziție din hotărârea de guvern care indică intrarea în vigoare a hotărârii de guvern și a ordinului comun al Ministerului Sănătății și al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate				T2	2023	Noul contract-cadru va urmări: -îmbunătățirea managementului Fondului național de asigurări de sănătate; -creșterea ponderii serviciilor de asistență medicală ambulatorie pentru a reduce presiunea asupra sistemului spitalicesc; -promovarea prestării serviciilor de prevenție și diagnostic precoce al bolilor, cu precădere la nivelul asistenței medicale primare; -facilitarea serviciilor la distanță asigurate de furnizorii de servicii medicale; -reducerea disparităților între mediul rural și cel urban în ceea ce privește accesul la asistență medicală prin crearea de stimulente pentru ca medicii de familie/medicii specialiști să furnizeze servicii în zonele îndepărtate și slab deservite; -extinderea acoperirii serviciilor de asistență medicală primară, de specialitate și comunitară pentru a include serviciile de prevenție și de diagnostic precoce. Modificările principale vizează proceduri și condiții de contractare cu furnizori de servicii, mecanisme de finanțare și pachete de servicii pentru asigurați și neasigurați.
353	Reforma 1. Dezvoltarea capacității pentru gestionarea fondurilor publice din sănătate	Jalon	Intrarea în vigoare a modificării legislative necesare pentru a include rezultatele revizuirii cheltuielilor bugetare în procesul bugetar	Procesul bugetar ia în considerare rezultatele revizuirii cheltuielilor în domeniul sănătății, care va fi finalizată în 2023 de Ministerul Finanțelor.				T1	2024	Ministerul Sănătății va implementa în cadrul procesului său bugetar rezultatul revizuirii cheltuielilor în domeniul sănătății efectuate de Ministerul Finanțelor. Acest lucru se va realiza începând cu anul următor finalizării revizuirii cheltuielilor.
354	Reforma 1. Dezvoltarea capacității pentru gestionarea fondurilor publice din sănătate	Țintă	Îmbunătățirea accesibilității asistenței medicale prin reducerea procentului de persoane care raportează nevoi medicale nesatisfăcute		Procent	4,9	4,2	T2	2026	Nevoia nesatisfăcută de examinare și îngrijire medicală poate fi cauzată de (1) motive financiare, (2) liste de așteptare și (3) necesitatea de a călători prea departe. Indicatorul Eurostat care estimează nivelul de accesibilitate la serviciile de asistență medicală ia în considerare toate cele trei motive. Îngrijirile medicale se referă la servicii medicale individuale (examinare sau tratament medical, cu excepția serviciilor stomatologice) furnizate de către sau sub supravegherea directă a unor medici sau a unor profesii echivalente, în conformitate cu sistemele naționale de sănătate. Datele sunt colectate din statisticile UE referitoare la venit și la condițiile de viață și se referă la aceste nevoi în cursul celor 12 luni anterioare. Prin îmbunătățirea accesului la asistență medicală, se preconizează că proporția persoanelor care raportează nevoi medicale nesatisfăcute va scădea de la 4,9 % în 2019 (referință) la 4,2 % în T2 2026.
355	Reforma 2. Dezvoltarea capacității de investiții în infrastructura sanitară	Jalon	Intrarea în vigoare a cadrului legislativ de instituire a Agenției Naționale pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate (ANDIS)	Intrarea în vigoare a cadrului legislativ de instituire a Agenției Naționale pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate (ANDIS)				T2	2022	Cadrul legislativ va stabili următoarele funcții pentru această agenție: — pregătirea și implementarea în timp util a proiectelor de investiții prioritare în infrastructura de sănătate publică, conform specificațiilor și în cadrul bugetului aprobat; — emiterea de instrucțiuni, recomandări și norme metodologice aplicabile pentru pregătirea, implementarea și finalizarea proiectelor de investiții în infrastructura de sănătate publică; -furnizarea de asistență specializată în domeniul proiectelor de investiții în infrastructura de sănătate publică ministerelor, spitalelor publice sau altor autorități publice; -stabilirea și implementarea programului multianual al proiectelor de investiții prioritare în infrastructura de sănătate publică; -monitorizarea implementării proiectelor de investiții în infrastructura de sănătate publică; -înființarea unui centru de excelență în gestionarea proiectelor de investiții în infrastructura de sănătate publică; -stabilirea de parteneriate și încheierea de acorduri de finanțare a proiectelor de investiții în infrastructura de sănătate publică. Președintele ANDIS va fi numit, iar recrutarea personalului pentru cele 15 roluri-cheie din organigrama ANDIS finalizată se va încheia în momentul în care agenția devine operațională.
356	Reforma 3. Dezvoltarea capacității pentru managementul serviciilor de sănătate și managementul resurselor umane din sănătate	Jalon	Intrarea în vigoare a cadrului legislativ privind dezvoltarea capacității pentru managementul serviciilor de sănătate și managementul resurselor umane din sănătate	Intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reforma managementului serviciilor de sănătate și a managementului resurselor umane din sănătate				T2	2022	Modificările vizează legea principală care reglementează sectorul sănătății (Legea nr. 95 din 2006, astfel cum a fost modificată). În plus, pentru a operaționaliza modificările aduse acestei legi vor intra în vigoare mai multe hotărâri de guvern. Principalele dispoziții ale actelor legislative nou introduse: — vor adapta criteriile de competență pentru înscrierea la concursurile pentru posturi de conducere în domeniul sănătății; — vor ajusta criteriile de calitate pentru programele de formare în domeniul managementului serviciilor de sănătate; — vor actualiza cerințele pentru dezvoltarea profesională continuă a cadrelor medicale; — vor dezvolta și vor consolida corpul de experți în managementul serviciilor de sănătate; — vor dezvolta auditarea și evaluarea programelor de formare în domeniul managementului serviciilor de sănătate. Actele normative nou adoptate vor contribui la profesionalizarea managementului serviciilor de sănătate, prin elaborarea criteriilor de competență pentru personalul de specialitate.
357	Reforma 3. Dezvoltarea capacității pentru managementul serviciilor de sănătate și managementul resurselor umane din sănătate	Jalon	Intrarea în vigoare a legislației privind cadrul strategic pentru dezvoltarea resurselor umane din sănătate	Intrarea în vigoare a legislației privind cadrul strategic pentru dezvoltarea resurselor umane din sănătate prin hotărâre de guvern				T2	2022	Legea va stabili un nou cadru strategic pentru dezvoltarea resurselor umane din sănătate, în concordanță cu obiectivele generale ale sistemului de sănătate. Principalele elemente ale cadrului strategic vor fi următoarele: (i) generarea resurselor umane în sănătate; (ii) gestionarea resurselor umane în sănătate; (iii) gestionarea motivării resurselor umane; (iv) guvernanța forței de muncă în sănătate.
358	Reforma 3. Dezvoltarea capacității pentru managementul serviciilor de sănătate și managementul resurselor umane din sănătate	Jalon	Dezvoltarea resurselor umane din sănătate.	Adoptarea planurilor de acțiune sectoriale pentru dezvoltarea resurselor umane din sănătate prin ordin al ministrului sănătății				T4	2022	Planurile de acțiune sectoriale pentru dezvoltarea resurselor umane din asistența medicală primară și comunitară, ambulatorie și de spital, precum și sănătate publică operaționalizează cadrul strategic pentru a transforma nivelul de cunoștințe, aptitudini și competențe al resurselor umane din sănătate. Vor fi elaborate 5 planuri de acțiune individualizate, iar domeniile vizate includ formarea inițială, dezvoltarea profesională continuă, mixul de competențe, partajarea sarcinilor, transferul sarcinilor. Se preconizează că planurile de acțiune vor fi în concordanță cu indicatorii de performanță stabiliți pentru gestionarea fondurilor publice din sănătate prevăzută în reforma 1. Personalul medical vizat include medici, asistenți medicali, farmaciști, dentiști, moașe și asistenți medicali comunitari, precum și alte categorii de profesioniști din domeniul sănătății.
359	Reforma 3. Dezvoltarea capacității pentru managementul serviciilor de sănătate și managementul resurselor umane din sănătate	Jalon	Intrarea în vigoare a unui ordin al ministrului sănătății de instituire a unui cadru de recunoaștere diferențiată a meritelor profesionale și de recompensare a personalului medico-sanitar	Dispoziție în ordinul ministrului sănătății care indică intrarea în vigoare a unui cadru de recunoaștere diferențiată a meritelor profesionale și de recompensare a personalului medico-sanitar				T4	2023	Ordinul de ministru va asigura dezvoltarea și implementarea unui cadru coerent de recunoaștere diferențiată a meritelor profesionale și a recompensei lor respective, pe baza unor indicatori legați de performanță, care includ, printre altele, ratele de complicație, ratele mortalității și nivelurile de satisfacție ale pacienților. Categoriile vizate includ personalul medical din spitale și din unitățile de asistență medicală ambulatorie.
360	Reforma 3. Dezvoltarea capacității pentru managementul serviciilor de sănătate și managementul resurselor umane din sănătate	Țintă	Construirea și dotarea completă a 2 noi centre de dezvoltare a competențelor pentru personalul din sistemul public de sănătate			0	2	T2	2024	Operaționalizarea a două centre de dezvoltare a competențelor nou-construite și dotate complet, dedicate personalului care lucrează în unitățile publice de asistență medicală
361	Reforma 3. Dezvoltarea capacității pentru managementul serviciilor de sănătate și managementul resurselor umane din sănătate	Țintă	Persoane care au participat la cursuri de formare privind managementul serviciilor de sănătate		Număr	0	1 000	T2	2025	Vor beneficia de formare 1 000 de membri ai personalului spitalicesc (precum: manageri de spitale, membri ai comitetelor directoare, șefi de secție/laborator/farmacie, directori ai direcțiilor județene de sănătate publică și ai caselor județene de asigurări de sănătate, medici de familie care gestionează cabinete individuale/grupate). Se va acorda prioritate specialiștilor care lucrează în zonele îndepărtate și rurale. Cursurile de formare includ managementul serviciilor de sănătate, organizarea și finanțarea sistemelor de sănătate, politicile în domeniul sănătății, politicile privind resursele umane, comunicarea în domeniul sănătății, gestionarea calității serviciilor de sănătate, legislația în domeniul sănătății, digitalizarea și inovarea în domeniul sănătății, dar nu se limitează la acestea. Cursurile de formare se vor desfășura în cele două centre nou construite pentru dezvoltarea competențelor.
362	Reforma 3. Dezvoltarea capacității pentru managementul serviciilor de sănătate și managementul resurselor umane din sănătate	Țintă	Persoane care au participat la cursuri de formare privind managementul resurselor umane din instituțiile sanitare		Număr	0	1 000	T2	2025	Categoriile vizate includ personalul din structurile de resurse umane ale spitalelor, ale direcțiilor județene de sănătate publică și ale altor instituții ale serviciilor de sănătate. Cursurile de formare includ recrutarea și selectarea resurselor umane, mecanismele financiare și nefinanciare de stimulare a personalului medical, motivarea personalului medical, dar nu se limitează la acestea.
363	Reforma 3. Dezvoltarea capacității pentru managementul serviciilor de sănătate și managementul resurselor umane din sănătate	Țintă	Personalul medico-sanitar care a participat la programe de formare în materie de integritate		Număr	150	3 000	T2	2025	3 000 de membri ai personalului care lucrează în domenii legate de sănătate în cadrul administrației centrale, al instituțiilor descentralizate, al conducerii unităților sanitare și ai personalului care acordă îngrijiri directe pacienților vor beneficia de formare pe diverse teme legate de integritate (cum ar fi: prevenirea corupției și abordarea conflictelor de interese în sistemul de sănătate, protecția avertizorilor, transparența achizițiilor publice în domeniul asistenței medicale). Programul de formare ar trebui să fie în concordanță cu indicatorii de performanță stabiliți pentru gestionarea fondurilor publice din sănătate prevăzută în reforma 1.
364	Reforma 3. Dezvoltarea capacității pentru managementul serviciilor de sănătate și managementul resurselor umane din sănătate	Jalon	Intrarea în vigoare a Ordinului comun al Ministerului Sănătății și al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) privind un mecanism de prioritizare a alocărilor bugetare efectuate de Ministerul Sănătății și de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS)	Dispoziție din ordinul comun al Ministerului Sănătății și al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) care indică intrarea în vigoare a mecanismului de prioritizare a alocărilor bugetare				T4	2023	Intrarea în vigoare a mecanismului de prioritizare a alocărilor bugetare, care va include: — justificarea și elaborarea criteriilor de prioritizare; — mecanismele de colaborare dintre Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) pentru implementarea mecanismului; — mecanismele prin care criteriile de prioritizare a alocărilor bugetare stau la baza deciziilor politice, a evaluării politicilor și a ajustării continue a criteriilor.
365	Reforma 3. Dezvoltarea capacității pentru managementul serviciilor de sănătate și managementul resurselor umane din sănătate	Jalon	Operaționalizarea portalului transparenta.ms.ro privind utilizarea resurselor publice	Publicarea datelor pe portalul transparenta.ms.ro privind utilizarea resurselor publice din sănătate				T4	2024	Utilizarea resurselor publice va deveni mai transparentă prin agregarea centralizată a datelor pe portalul transparenta.ms.ro. Datele incluse vor face referire la utilizarea resurselor la nivelul instituțiilor centrale și locale, precum și la nivelul unităților spitalicești. Mai precis, datele care urmează să fie publicate vor include lista firmelor cărora li s-au atribuit contracte de achiziții publice, autoritățile contractante și o hartă a contractelor atribuite.
366	Investiția 1. Dezvoltarea infrastructurii medicale prespitalicești	Jalon	Adoptarea criteriilor de prioritizare a investițiilor în centrele comunitare integrate	Adoptarea Manualului centrelor comunitare integrate, inclusiv a orientărilor pentru prioritizarea investițiilor în centrele comunitare integrate printr-un ordin al ministrului sănătății.				T4	2021	Centrele comunitare integrate vor beneficia de investiții bazate pe orientările metodologice prioritare care urmează să fie elaborate de Ministerul Sănătății în consultare cu reprezentanții autorităților publice locale. Aceste orientări prioritare fac parte integrantă din Manualul centrelor comunitare integrate. Prioritizarea unităților administrativ-teritoriale va ține cont de: — numărul de persoane vulnerabile per comunitate (minimum 500 de persoane vulnerabile din punct de vedere medical, social sau economic); — disponibilitatea la asociere cu alte localități vulnerabile; — existența la nivelul comunității a unui asistent medical comunitar și a unui asistent social/tehnician de asistență socială; — unitățile administrativ-teritoriale fără medic de familie sau cu un număr insuficient de medici de familie raportat la populație; — existența unei hotărâri de consiliu local pentru înființarea centrelor comunitare integrate; — identificarea localității ca zonă rurală marginalizată.
367	Investiția 1. Dezvoltarea infrastructurii medicale prespitalicești	Țintă	Cabinete ale medicilor de familie sau asocieri de cabinete de asistență medicală primară dotate sau renovate, acordând prioritate cabinetelor situate în regiuni și localități marginalizate		Număr	0	3 000	T2	2023	Cel puțin 3 000 de asocieri de cabinete/de cabinete ale medicilor de familie vor fi dotate sau renovate pe baza unei cereri deschise de propuneri. Acest lucru se va realiza prin intermediul echipamentelor medicale achiziționate la nivel central (prin intermediul unității centrale de achiziție din cadrul Ministerului Sănătății sau al Oficiului Național pentru Achiziții Centralizate). Cel puțin 75 % din totalul contractelor semnate cu asocierile de cabinete/cu medicii de familie vor fi din regiuni sau localități marginalizate (astfel cum sunt definite mai sus în descrierea investiției). Criteriile de selecție a zonelor insuficient deservite din punct de vedere medical vor fi: i) caracteristicile populației, ii) acoperirea populației cu asigurări de sănătate, iii) disponibilitatea resurselor umane necesare, iv) disponibilitatea unei infrastructuri fizice adecvate, v) accesibilitatea geografică.
368	Investiția 1. Dezvoltarea infrastructurii medicale prespitalicești	Țintă	Unitățile medicale mobile sunt dotate cu aparatura pentru screeningul de cancer mamar și cancer de col uterin.		Număr	0	10	T2	2023	10 unități medicale mobile vor fi dotate cu aparatură pentru screeningul de cancer mamar și cancer de col uterin. Caravanele medicale vor efectua activități de screening pentru cancerul de sân și cancerul de col uterin în zone cu acces limitat la servicii medicale specializate, inclusiv în zonele defavorizate cu o populație majoritară de romi sau comunități rome. Caravanele de screening (unități mobile) se vor aloca centrelor regionale care derulează în acest moment activități de screening cervical și care au deja expertiză în astfel de activități. Caravanele care urmează să fie achiziționate trebuie să dispună de cea mai bună tehnologie disponibilă din punctul de vedere al respectării mediului, pentru a asigura conformitatea cu Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01).
369	Investiția 1. Dezvoltarea infrastructurii medicale prespitalicești	Țintă	Unități nou-construite/renovate și dotate care oferă asistență medicală ambulatorie		Număr	0	30	T4	2024	Cel puțin 30 de unități de asistență medicală ambulatorie vor fi modernizate, reabilitate, extinse (inclusiv prin construirea de clădiri noi) și dotate. Selecția va ține seama și de lista proiectelor care sunt înscrise pe lista de rezervă a cererii de proiecte din cadrul Programului Operațional Regional (2014-2020) și alte proiecte, în funcție de nivelul lor de maturitate. Cel puțin 20 de unități de asistență medicală ambulatorie vor fi situate în regiuni sau localități mai puțin dezvoltate. Următoarele regiuni/localități sunt considerate a fi mai puțin dezvoltate: regiunile/localitățile în care PIB-ul/cap de locuitor < 75 % din media UE-27 (în conformitate cu definiția UE). Investițiile vor consta în: — reabilitarea/modernizarea/extinderea/dotarea infrastructurii ambulatorii existente; — îmbunătățirea accesibilității spațiului pentru serviciile medicale și căile de acces; — asigurarea/modernizarea utilităților generale și specifice (inclusiv conectarea la utilități pe amplasamentul obiectivului de investiții); — achiziționarea de echipamente pentru infrastructura ambulatorie.
370	Investiția 1. Dezvoltarea infrastructurii medicale prespitalicești	Țintă	Centre comunitare integrate nou-construite/renovate și dotate, inclusiv cu personal adecvat		Număr	0	200	T2	2025	200 de centre comunitare integrate nou construite sau renovate. Funcționalitatea centrelor comunitare integrate include spații pentru furnizarea de servicii medicale în conformitate cu dispozițiile legislației specifice și cu problema grupurilor vulnerabile identificate din punct de vedere medico-socio-economic. Costurile recurente, cum ar fi costurile cu personalul, nu vor fi incluse. Infrastructura și/sau clădirile vor respecta criteriile de eficiență energetică. Toate clădirile nouconstruite vor respecta obiectivul privind necesarul de energie primară cu cel puțin 20 % mai mic decât cerința pentru clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero (NZEB) conform orientărilor naționale, ceea ce se va asigura prin certificate de performanță energetică. Se estimează că 70 % din costurile de implementare a acestei investiții vor fi legate de construcție (care se va realiza prin respectarea standardului NZEB+). Cel puțin 100 de centre comunitare integrate vor fi situate în regiuni și localități marginalizate. Centrele vor fi dotate cu următoarele echipamente principale: I. Echipamente funcționale de birou: birouri, scaune de birou, inclusiv pentru pacienți, fișete, dulapuri, imprimante multifuncționale (cu scaner), calculatoare/laptopuri cu acces la internet, scuter/bicicletă/ATV/automobil electric, în funcție de caracteristicile comunității locale și de infrastructură – cel puțin un mijloc de transport per centru comunitar, o structură funcțională de internet 24 de ore din 24 pentru asigurarea intervențiilor în telemedicină. Mijloacele de transport menționate nu vor fi utilizate decât pentru furnizarea de servicii medicale în zonele îndepărtate. II. Echipamente pentru consultații: canapea pentru consultații, masă ginecologică sau canapea pentru consultații care să conțină suporturi pentru examinare obstetrică și ginecologică, monitor al tensiunii arteriale, stetoscop, trusă microchirurgicală completă, frigider pentru produse organice, echipamente de analiză medicală. III. Kit de asistență medicală (precum: sfigmomanometru cu stetoscop, stetoscop fetal, pulsoximetru, termometru pentru copii și adulți, trusă chirurgicală de unică folosință, cântare pentru sugari și adulți, tavă renală, container pentru minideșeuri, test rapid pentru ruperea membranei fetale, hârtie PH, guler cervical universal, consumabile medicale).
371	Investiția 1. Dezvoltarea infrastructurii medicale prespitalicești	Țintă	Comunitățile slab deservite, inclusiv romii, au acces la asistență medicală comunitară		Număr	0	300	T2	2025	Cel puțin 300 de comunități marginalizate (astfel cum sunt definite mai sus în descrierea investiției), inclusiv comunitățile cu o populație romă majoritară sau comunitățile rome, vor avea acces la servicii medicale prin intermediul centrelor comunitare integrate. Din cele 300 de localități care vor avea acces la asistență medicală comunitară, 250 sunt localități rurale, iar 50 sunt localități din zone urbane.
372	Investiția 1. Dezvoltarea infrastructurii medicale prespitalicești	Țintă	Cabinete de planificare familială dotate sau dotate și renovate		Număr	0	119	T4	2025	119 cabinete de planificare familială vor fi dotate și/sau reabilitate. Cabinetele de planificare familială vor suferi intervenții de reabilitare și reamenajare și vor primi dotări de aparatură medicală de laborator și imagistică. Unitățile sanitare care au în administrare cabinetele de planificare familială vor accesa finanțarea și vor implementa proiectul. Cabinetele vor fi, de asemenea, dotate cu echipamente [precum: analizor POC (la punctul de îngrijire) – pentru infecțiile cu transmitere sexuală, scaner cu ultrasunete cu sonde ginecologice ultraportabile, microscop, echipament IT, frigider, vehicule de transport (electrice sau biciclete)].
373	Investiția 1. Dezvoltarea infrastructurii medicale prespitalicești	Țintă	Sporirea accesului la asistența medicală primară		Număr	168	109	T2	2025	Reducerea cu 35 % a numărului de comunități rurale care nu sunt deservite de un medic de familie (de la 168 la 109) comparativ cu februarie 2021. Aceste comunități vor include, acolo unde este posibil, comunități cu populație romă. Investițiile care vizează infrastructura medicală prespitalicească sunt planificate să acopere 3 000 de cabinete ale medicilor generaliști și 200 de centre comunitare integrate, reprezentând împreună aproximativ 35 % din numărul de medici generaliști activi din România (corelat cu obiectivul de reducere cu 35 % a numărului de comunități fără medic generalist).
374	Investiția 1. Dezvoltarea infrastructurii medicale prespitalicești	Țintă	Creșterea numărului de consultații preventive		Număr	1 100 000	1 265 000	T2	2024	Creșterea cu 15 % a numărului de consultații preventive, începând cu anul calendaristic următor perioadei estimate pentru finalizarea investițiilor propuse în cabinetele medicale și asocierile de cabinete ale medicilor de familie (și anume, începând cu 30 iunie 2024). Numărul total de consultații preventive care urmează să fie efectuate între 1 iulie 2023 și 30 iunie 2024 ar trebui să crească cu 15 %, comparativ cu datele din 2019. Ținta de 15 % a fost stabilită în funcție de consultațiile medicale preventive efectuate în 2019 (aproximativ 1 100 000). Creșterea procentuală a fost stabilită ca fiind aproximativ jumătate din proporția medicilor generaliști și a centrelor comunitare integrate care vor fi renovate. Mai precis, cel puțin 35 % din cabinetele medicilor din sistemul prespitalicesc vor beneficia de sprijin în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, corelat cu o creștere cu 15 % a numărului de servicii.
375	Investiția 2. Dezvoltarea infrastructurii spitalicești publice	Țintă	Spitale publice care beneficiază de echipamente și materiale destinate reducerii riscului de infecții		Număr	0	25	T2	2024	Cel puțin 25 de spitale publice vor beneficia de echipamente și materiale care contribuie la reducerea riscului de infecții nosocomiale, cum ar fi echipamentele pentru controlul microbiologic al aerului din blocurile operatorii și unitățile de terapie intensivă prin intermediul unor instalații de climatizare specifice, precum și al unor instalații pentru dezinfectarea personalului medical (cum ar fi: echipamente de decontaminare a mediului, sterilizare, recipiente pentru deșeuri).
376	Investiția 2. Dezvoltarea infrastructurii spitalicești publice	Țintă	Unități de terapie intensivă pentru nou-născuți dotate, inclusiv cu ambulanțe pentru nou-născuți (pentru centrele regionale)		Număr	0	25	T4	2024	25 de unități de terapie intensivă vor beneficia de investiții în infrastructura destinată pacientului critic neonatal, cu scopul diagnosticării precoce, tratamentului antenatal/neonatal și postnatal. Investiția va consta în: — extinderea capacității infrastructurii spitalicești dedicate pacienților critici neonatali (i) cu 124 de paturi suplimentare – inclusiv infrastructura și echipamentele aferente; (ii) dotarea a 90 de paturi existente cu echipamente medicale adecvate; — îmbunătățirea programului de screening prin dotarea infrastructurii existente cu: mixer aer-oxigen pentru camera de nașteri și pentru secția de cezariene, monitor SN, monitor SOC, ventilator de transport cu FiO2 reglabil 21-100 %, incubator de transport, dispozitiv laser, aparat RetCam, oftalmoscop indirect, inclusiv instrumente; — achiziționarea a 12 unități mobile de terapie intensivă neonatală (nivelul 3); — construirea și dotarea a 8 centre regionale de formare (câte 100 m² fiecare) pentru pacienții critici neonatali. Echipamentele destinate centrelor de formare vor consta în: — manechine și simulatoare didactice necesare în programele de formare, precum simulator complex, cu module multiple pentru scenarii de ventilație mecanică, simulator cardiac cu ultrasunete, simulator haptic virtual, pentru endoscopie și colonoscopie; — simulator pentru bronhoscopie bazat pe realitatea virtuală, simulator ECMO; — simulator avansat destinat situațiilor de urgență și model de resuscitare pentru anomalii congenitale la nou-născuți; — manechin pentru ventilație mecanică. Astfel, proporția de nou-născuți cu afecțiuni critice care au acces la asistență medicală adecvată va crește de la 64 % la 83 % (o îmbunătățire estimată cu 30 % în comparație cu situația actuală).
377	Investiția 2. Dezvoltarea infrastructurii spitalicești publice	Țintă	Construirea și/sau dotarea de noi unități medicale/spitale publice		Număr	0	25	T2	2026	Cel puțin 25 de unități medicale/spitale publice vor fi construite și/sau dotate prin finanțare parțială prin Mecanismul de redresare și reziliență. Din cele 25 de unități medicale/spitale publice, cel puțin trei proiecte vor fi finalizate prin intermediul nou-înființatei Agenții Naționale pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate (ANDIS), creată în cadrul reformei 2. Investițiile vor consta în: — investiții în infrastructura spitalicească publică nouă pentru: (i) a furniza noi servicii medicale; (ii) a îmbunătăți calitatea serviciilor de sănătate existente; — investiții în echipamente medicale și aparatură pentru infrastructura sanitară nou construită, precum: paturi, unități de decontaminare, echipamente IT (cel puțin 70 de milioane EUR), cărucioare de urgență, defibrilatoare, pompe de perfuzie, sisteme de monitorizare fiziologică (inclusiv consolă centrală), sisteme de monitorizare fiziologică pentru îngrijiri acute, ventilatoare pentru unități de terapie intensivă, sisteme de scanare de uz general. Cel puțin 570 de milioane EUR din alocarea de 1 089 milioane EUR sau clădirile nou-construite vor respecta obiectivul privind necesarul de energie primară cu cel puțin 20 % mai mic decât cerința pentru clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero (NZEB) conform orientărilor naționale, ceea ce se va asigura prin certificate de performanță energetică. Această cerință nu se aplică proiectelor în care investiția constă doar în achiziționarea de echipamente noi. Pentru a asigura coerența cu informațiile privind calcularea costurilor furnizate pentru această investiție și în completarea criteriilor deja menționate, ar trebui atinse, de asemenea, următoarele ținte: • cel puțin 1 500 de paturi în clădirile NZEB; • cel puțin 1 300 de paturi în clădirile NZEB+ [clădirile care înregistrează o cerere de energie primară cu cel puțin 20 % mai mică decât cerința privind clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero (NZEB)]; • cel puțin 5 500 de paturi dotate; • cel puțin 5 500 de paturi cu echipament IT nou. Cele 25 de spitale și unități sanitare vor fi selectate din următoarea listă [inclusiv cele trei proiecte care vor fi finalizate prin intermediul nou-înființatei Agenții Naționale pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate (ANDIS) – creată în cadrul reformei 2]: 1. Spitalul Județean de Urgență Alba Iulia – relocarea și modernizarea activității secției de oncologie și înființarea compartimentului de cardiologie intervențională 2. Spitalul Județean de Urgență Alba Iulia – construcția și dotarea secției de boli infecțioase 3. Spitalul Județean de Urgență Pitești – Laboratorul de radioterapie 4. Spitalul Clinic Municipal „Dr. G. Curteanu” Oradea – construcția și dotarea secțiilor de boli infecțioase și pneumologie 5. Spitalul Județean de Urgență Bistrița – extinderea pavilionului spitalului prin construirea unei noi clădiri 6. Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare „Prof. Dr. C.C. Iliescu” București – construirea de noi clădiri 7. Spitalul de Obstetrică și Ginecologie „Filantropia” București – extinderea spitalului 8. Spitalul Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Alexandru Obregia” București – construirea unui centru de psihiatrie pediatrică 9. Spitalul Clinic „Sfânta Maria” București – construirea Centrului de transplant multi-organ 10. Spitalul Clinic de Pneumologie Constanța – construirea pavilionului clinic de pneumologie 11. Spitalul Județean de Urgență Sibiu – spital nou 12. Spitalul Municipal de Urgență Timișoara – construirea și dotarea unei noi maternități 13. Spitalul de Urgență pentru Copii „Louis Țurcanu”, Timișoara – dotarea noului spital cu echipamente medicale 14. Spitalul Județean de Urgență Vaslui – construirea de noi secții de boli infecțioase, psihiatrie, boli cronice 15 Spitalul Județean de Urgență Focșani, Vrancea – spital nou 16. Centrul Regional de Boli Cerebrovasculare și Neurochirurgie, Cluj – spital nou 17. Spitalul de ObstetricăGinecologie Buftea – extindere și dotare; demolarea clădirilor existente 18. Pavilion politraumă nou, Brașov 19. Pavilion politraumă nou, Craiova 20. Pavilion nou de chirurgie posttraumatică, Pitești 21. Pavilion politraumă nou, Sibiu 22. Spitalul Județean de Urgență Alba Iulia – construcția și dotarea secției de psihiatrie cronică 23. Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie, Brașov – un nou corp de clădiri 24. Centrul de transplant multiorgan, Cluj – spital nou 25. Institutul Regional de Oncologie Timișoara – spital nou 26. Policlinica Municipală, specializarea cardiologie și oncologie, Constanța – spital nou 27. Construcția de secții de obstetrică și ginecologie, neonatologie, chirurgie pediatrică și pediatrie, Arad – unități noi 28. Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare „Niculae Stăncioiu” Cluj-Napoca – secție nouă 29. Spitalul Județean de Urgență Miercurea Ciuc – construcția unei noi clădiri pentru secțiile de pneumologie și boli infecțioase 30. Spitalul Regional de Urgență Brașov – spital nou 31. Spitalul Universitar de Urgență București – modernizare, construcție, reabilitarea infrastructurii 32. Spitalul „Prof. Dr. Agrippa Ionescu” Balotești – modernizarea infrastructurii 33. Spitalul de Urgență „Prof. Dr. Dimitrie Gerota” București – spital nou 34. Spitalul Municipal „Dr. Teodor Andrei”, Lugoj – spital nou 35. Pavilion medical, Constanța – unitate nouă 36. Institutul Regional de Medicină Cardiovasculară, Miroslava – spital nou 37. Spitalul Județean de Urgență Piatra Neamț – spital nou 38. Centrul de Diagnostic și Tratament al Tuberculozei Zerlendi, București – spital nou 39. Spitalul de Copii „Dr. Victor Gomoiu”, București – un nou centru de excelență în oncopediatrie 40. Spitalul Pediatric Monobloc, Cluj – spital nou 41. Spitalul Județean de Urgență Târgu Mureș – unitate spitalicească nouă 42. Spitalul Județean de Urgență Arad – reabilitarea serviciilor spitalicești de medicină cardiovasculară 43. Spitalul Județean de Urgență Arad – secție de radioterapie nouă 44. Spitalul Județean de Urgență „Sf. Apostol Andrei”, Constanța – extinderea secției externe de pediatrie și neonatologie 45. Spitalul de Urgență Ilfov, Ilfov – bloc operator și saloane de neurochirurgie și bloc de chirurgie generală multifuncțional 46. Spitalul Județean de Urgență, Giurgiu – spital nou, prima etapă (secții de oncologie și cardiologie) 47. Centrul Medical de Urgență, Voluntari – unitate nouă 48. Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant, Târgu Mureș – unitate nouă 49. Spitalul Municipal Bacău – înființarea și dotarea unei noi unități de arși Lista finală a spitalelor și a unităților sanitare va depinde și de metodologia de prioritizare a investițiilor în infrastructură.

M.COMPONENTA 13: Reforme sociale

Această componentă include o serie de reforme și investiții menite să consolideze securitatea socială în România.

Obiectivul componentei este de a sprijini persoanele cele mai vulnerabile, inclusiv lucrătorii, copiii, persoanele cu dizabilități, persoanele inactive și persoanele în vârstă, prin sporirea accesului la serviciile sociale. Reformele care sprijină investițiile includ modificări legislative menite să prevină separarea copiilor de familie, să abordeze procesul de dezinstituționalizare pentru persoanele cu dizabilități, să înceapă implementarea venitului minim de incluziune, să reducă munca nedeclarată și să le permită persoanelor inactive să își găsească un loc de muncă. Măsurile vor sprijini, de asemenea, reforma serviciilor de îngrijire pe termen lung pentru persoanele în vârstă, precum și instituirea unui mecanism obiectiv de stabilire a salariului minim. Investițiile complementare sunt legate de crearea unei rețele de centre de zi pentru copiii expuși riscului de separare de familie, reabilitarea și renovarea infrastructurii de servicii sociale pentru persoanele cu dizabilități, crearea unei platforme digitale pentru introducerea sistemului de tichete de muncă pentru lucrătorii casnici și crearea de centre de îngrijire de zi și de reabilitare pentru persoanele în vârstă.

Aceste investiții și reforme vor contribui la punerea în aplicare a recomandărilor specifice adresate României în ultimii doi ani, și anume „să sporească acoperirea și calitatea serviciilor sociale și să finalizeze reforma venitului minim de incluziune” (recomandarea specifică 3, 2019), „să asigure stabilirea salariului minim pe baza unor criterii obiective, compatibile cu crearea de locuri de muncă și cu competitivitatea” (recomandarea specifică 3, 2019) și „să extindă măsurile de protecție socială și accesul la serviciile esențiale pentru toți” (recomandarea specifică 2, 2020).

M.1. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru care se prevede acordarea sprijinului financiar nerambursabil

Reforma 1. Crearea unui nou cadru juridic pentru a preveni separarea copiilor de familie

Obiectivul acestei reforme este de a preveni separarea copiilor de familie, în special în cazul familiilor vulnerabile. Reforma va fi realizată prin intrarea în vigoare a unui nou act legislativ care va crea un cadru pentru punerea în aplicare a măsurilor (inclusiv, de exemplu, consiliere și sprijin pentru părinți și copii, centre de zi pentru copiii expuși riscului de separare de părinți, centre de zi pentru copiii cu dizabilități) astfel încât să se prevină în mod eficace separarea copilului de familie și sprijinirea familiei în ceea ce privește creșterea și îngrijirea copilului expus riscului de separare. Actul legislativ va cuprinde: o sursă stabilă identificată de finanțare a măsurilor, un mecanism de guvernanță cu responsabilități clare atribuite autorităților publice la nivel național și local și un mecanism de plată a fondurilor condiționat de realizarea indicatorilor-cheie de performanță asociați obiectivelor de politică.

Implementarea reformei va fi finalizată până la 30 iunie 2026.

Reforma 2. Reforma sistemului de protecție a persoanelor adulte cu dizabilități

Obiectivul acestei reforme este de a accelera procesul de dezinstituționalizare a persoanelor cu dizabilități și de a preveni instituționalizarea acestora.

Reforma va fi realizată prin intrarea în vigoare a unui act legislativ pentru aprobarea Ghidului privind accelerarea procesului de dezinstituționalizare a tuturor persoanelor cu dizabilități care în prezent sunt instituționalizate, astfel încât să fie definit un „parcurs de trai independent” pentru fiecare persoană. Actul legislativ va include o sursă stabilă de finanțare identificată pentru măsurile planificate în ghid, împreună cu un mecanism de plată condiționat de realizarea indicatorilor-cheie de performanță asociați obiectivelor de politică și o structură de guvernanță cu responsabilități clare atribuite autorităților publice la nivel național și local. Actul normativ se bazează, de asemenea, pe o cartografiere completă a situației individuale a tuturor persoanelor cu dizabilități care sunt în prezent instituționalizate în România, cu obiectivul de a defini un „parcurs de trai independent” pentru fiecare dintre acestea, realizat în conformitate cu principiile managementului de caz de către o autoritate/entitate independentă.

Reforma privind prevenirea procesului de instituționalizare pentru persoanele cu dizabilități va fi pusă în aplicare prin intrarea în vigoare a actului legislativ de punere în aplicare a Strategiei naționale adoptate pentru prevenirea instituționalizării, precum și a măsurilor privind un „parcurs de trai independent” pentru o majoritate cât mai largă a persoanelor cu dizabilități.

Implementarea reformei va fi finalizată până la 30 iunie 2026.

Reforma 3. Implementarea venitului minim de incluziune (VMI)

Obiectivul acestei reforme este de a îmbunătăți asistența socială și de a reduce sărăcia în rândul persoanelor celor mai vulnerabile, reducând, în același timp, sarcinile administrative pentru Agenția Națională de Plăți și Inspecție Socială, pentru administrațiile publice locale și pentru beneficiari.

Reforma va fi realizată prin intrarea în vigoare a modificărilor legislative care stabilesc normele metodologice de aplicare a legislației privind VMI, menținând, în același timp, cel puțin același nivel de adecvare pentru prestațiile și condițiile de eligibilitate prevăzute în Legea 196/2016, legislația aplicabilă în prezent, cu scopul de a reduce sărăcia, de a stimula ocuparea forței de muncă prin măsuri de activare și de a crește nivelul de educație. Plata venitului minim de incluziune va fi finanțată de la bugetul de stat al României. Platforma digitală care sprijină această reformă va fi dezvoltată în cadrul pilonului II – componenta 7. Transformarea digitală.

Implementarea reformei va fi finalizată până la 30 iunie 2025.

Reforma 4. Introducerea tichetelor de muncă și formalizarea muncii în domeniul lucrătorilor casnici

Obiectivul acestei reforme este de a reduce munca nedeclarată, de a oferi stimulente pentru formalizarea muncii și de le a permite persoanelor inactive să își găsească un loc de muncă.

Reforma va fi realizată prin intrarea în vigoare a unui act legislativ de instituire a sistemului de tichete de muncă în scopul de a stimula formalizarea muncii. Acest sistem de tichete ar trebui să stimuleze crearea locuri de muncă formale pentru lucrătorii casnici care sunt în prezent înregistrați ca șomeri sau inactivi. Reforma vizează instituirea unui sistem de plată și evidență a persoanelor care desfășoară activități casnice în baza unor tichete de muncă, cumpărate de utilizator și preschimbate ulterior în bani de către beneficiar, după reținerea contribuțiilor aferente, în acest fel persoana respectivă dobândind calitatea de asigurat în sistemul de asigurări sociale și de sănătate.

Implementarea reformei va fi finalizată până la 30 martie 2026.

Reforma 5. Asigurarea stabilirii unui salariu minim

Obiectivul reformei este de a institui un mecanism de stabilire a salariului minim care să se bazeze pe criterii obiective și să susțină crearea de locuri de muncă și competitivitatea țării.

Reforma va realizată prin intrarea în vigoare a unui act legislativ de instituire a unui nou mecanism și a unei formule pentru a stabili nivelul salariului minim în mod obiectiv și sistematic, în consultare cu partenerii sociali și ținând seama de acțiunile Uniunii.

Implementarea reformei va fi finalizată până la 30 martie 2024.

Investiția 1. Crearea unei rețele de centre de zi pentru copiii expuși riscului de a fi separați de familie

Obiectivul acestei investiții este de a preveni separarea copiilor de familie. Înainte de realizarea investiției, se va cartografia situația copiilor și a nevoilor familiilor în raport cu serviciile și infrastructurile disponibile pentru copiii expuși riscului de separare de familie, în special în comunitățile vulnerabile. Investiția va consta în crearea unei rețele de 150 de centre de zi, dintre care cel puțin 10 % să se afle în comunitățile cu o populație romă semnificativă, pentru a preveni separarea copiilor de familie. Din cele 150 de centre de zi, 145 vor îndeplini cerința privind clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero, în conformitate cu orientările naționale. 5 vor respecta obiectivul privind necesarul de energie primară cu cel puțin 20 % mai mic decât cerința pentru clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero conform orientărilor naționale, ceea ce se va asigura prin certificate de performanță energetică.

Implementarea investiției va fi finalizată până la 31 decembrie 2024.

Investiția 2. Reabilitarea, renovarea și dezvoltarea infrastructurii sociale pentru persoanele cu dizabilități

Obiectivul acestei investiții este de a îmbunătăți serviciile sociale oferite persoanelor cu dizabilități pentru a sprijini dezinstituționalizarea acestora. Investițiile trebuie să permită intrarea în funcțiune a 55 de noi servicii comunitare pentru persoanele cu dizabilități (centre de zi, servicii de asistență și sprijin, precum și centre de recuperare neuromotorie) care să ofere activități pentru cel puțin 4 870 de persoane cu dizabilități într-un interval de 4 ani, pentru a le asigura un trai independent. Din cele 55 de centre comunitare, 45 vor fi clădiri noi al căror consum de energie este aproape egal cu zero, în conformitate cu orientările naționale. 10 vor respecta obiectivul privind necesarul de energie primară cu cel puțin 20 % mai mic decât cerința pentru clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero conform orientărilor naționale, ceea ce se va asigura prin certificate de performanță energetică. De asemenea, investiția va permite modernizarea altor 50 de centre comunitare (centre de zi și centre de recuperare neuromotorie pentru persoanele cu dizabilități) prin intermediul unui program național de finanțare a investițiilor pentru reabilitare, consolidare, modernizare și furnizarea de servicii la nivelul comunității. Ulterior, 25 de centre de zi și 25 de centre de servicii de recuperare neuromotorie ambulatorii vor intra în funcțiune prin intermediul unei cereri deschise de oferte pentru furnizarea de servicii sociale publice, care să respecte criteriile de eligibilitate pentru aceste investiții, inclusiv condiția de a găzdui cel puțin 1 000 de persoane cu dizabilități pe an.

Implementarea investiției va fi finalizată până la 31 decembrie 2025.

Investiția 3. Operaționalizarea introducerii tichetelor de muncă pentru activitățile casnice

Obiectivul acestei investiții este de a operaționaliza sistemul de tichete de muncă prin asigurarea unui acces simplu și digital pentru toți utilizatorii: lucrători și beneficiarii serviciilor.

Investiția va permite Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă din România (ANOFM) să dezvolte și să gestioneze o platformă digitală funcțională pentru tichetele de muncă destinate activităților casnice, care ar trebui să permită, printre altele: efectuarea în format digital a tuturor tranzacțiilor legate de tichete (precum achiziționarea, înregistrarea orelor de lucru), înregistrarea detaliilor privind activitatea lucrătorilor casnici (precum numărul de ore, tipul de activitate domestică desfășurată) și asigurarea interoperabilității cu alte baze de date relevante (precum cele ale Ministerului Finanțelor, ale Ministerului Muncii și Protecției Sociale, ale serviciului public de ocupare a forței de muncă).

Implementarea investiției va fi finalizată până la 31 decembrie 2023.

M.2. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil

Număr secvențial	Măsură conexă (reformă sau investiție)	Jalon/ Țintă	Denumire	Indicatori calitativi (pentru jaloane)	Indicatori cantitativi (pentru ținte)			Calendar orientativ pentru atingerea jaloanelor/țintelor		Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte
					Unitate de măsură	Valoare de referință	Obiectiv	Trimestru	An
378	Reforma 1. Crearea unui nou cadru juridic pentru a preveni separarea copiilor de familie	Jalon	Intrarea în vigoare a unui act legislativ necesar pentru a preveni separarea copiilor de familie și sprijinirea familiilor vulnerabile	Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a actului legislativ necesar pentru a preveni separarea copiilor de familie și sprijinirea familiilor vulnerabile				T4	2022	Legea va crea un cadru pentru punerea în aplicare a măsurilor (inclusiv, de exemplu, consiliere și sprijin pentru părinți și copii, centre de zi pentru copiii expuși riscului de separare de părinți, centre de zi pentru copiii cu dizabilități) astfel încât să se prevină în mod eficace separarea copilului de familie și sprijinirea familiei în ceea ce privește creșterea și îngrijirea copilului expus riscului de separare. Actul legislativ va cuprinde: -o sursă stabilă identificată de finanțare a măsurilor -un mecanism de guvernanță cu responsabilități clare atribuite autorităților publice la nivel național și local; -un mecanism de plată a fondurilor condiționat de realizarea indicatorilor-cheie de performanță asociați obiectivelor de politică.
379	Reforma 1. Crearea unui nou cadru juridic pentru a preveni separarea copiilor de familie	Țintă	Reducerea numărului de copii separați de familie și care intră în sistemul de protecție socială		Număr	12 139	6 100	T2	2026	Reducerea numărului de copii separați de familie și care intră în sistemul de protecție socială față de 31.12.2020.
380	Reforma 2. Reforma sistemului de protecție a persoanelor adulte cu dizabilități	Jalon	Intrarea în vigoare a actului legislativ pentru punerea în aplicare și operaționalizarea Ghidului privind accelerarea procesului de dezinstituționalizare	Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a actului normativ				T4	2022	Intrarea în vigoare a actului legislativ pentru punerea în aplicare și operaționalizarea Ghidului privind accelerarea procesului de dezinstituționalizare a tuturor persoanelor cu dizabilități care în prezent sunt instituționalizate, astfel încât să fie definit un „parcurs de trai independent” pentru fiecare persoană, realizat în conformitate cu principiile managementului de caz. Ghidul privind accelerarea procesului de dezinstituționalizare va fi anexat la Strategia națională, ambele fiind aprobate printr-o hotărâre a guvernului. Actul legislativ va cuprinde, de asemenea: -o sursă stabilă identificată de finanțare a măsurilor planificate în ghid -un mecanism de guvernanță cu responsabilități clare atribuite autorităților publice la nivel național și local; -un mecanism de plată a fondurilor condiționat de realizarea indicatorilor-cheie de performanță asociați obiectivelor de politică. Actul normativ se va baza pe o cartografiere completă a situației individuale a tuturor persoanelor cu dizabilități care în prezent sunt instituționalizate în România.
381	Reforma 2. Reforma sistemului de protecție a persoanelor adulte cu dizabilități	Jalon	Intrarea în vigoare a legii de sprijinire a punerii în aplicare a strategiei naționale adoptate pentru prevenirea instituționalizării	Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a actului legislativ pentru sprijinirea punerii în aplicare a strategiei naționale adoptate pentru prevenirea instituționalizării				T4	2022	Intrarea în vigoare a legii de sprijinire a punerii în aplicare a strategiei naționale adoptate pentru prevenirea instituționalizării, care prevede măsuri privind definirea unui „parcurs de trai independent” pentru majoritatea persoanelor cu dizabilități care sunt în prezent instituționalizate. Actul legislativ va cuprinde: -o sursă stabilă identificată de finanțare a măsurilor planificate; -un mecanism de guvernanță cu responsabilități clare atribuite autorităților publice la nivel național și local; -un mecanism de plată a fondurilor condiționat de realizarea indicatorilor-cheie de performanță asociați obiectivelor de politică.
382	Reforma 2. Reforma sistemului de protecție a persoanelor adulte cu dizabilități	Țintă	Persoanele cu dizabilități instituționalizate beneficiază de sprijin personalizat pentru dezinstituționalizare și implementarea deprinderilor de trai independent		Număr	0	8 455	T2	2026	Cel puțin 8 455 (50 % din numărul din decembrie 2020) de persoane cu dizabilități instituționalizate să beneficieze de sprijin în vederea dezinstituționalizării și a punerii în aplicare a „parcursului de trai independent”
383	Reforma 2. Reforma sistemului de protecție a persoanelor adulte cu dizabilități	Țintă	Reducerea numărului total de persoane cu dizabilități instituționalizate (comparativ cu datele din 31.12.2020)		Număr	16 911	11 500	T2	2026	Reducerea numărului de persoane cu dizabilități instituționalizate, după primirea sprijinului relevant, în conformitate cu principiile managementului de caz, pentru a spori „parcursul de trai independent” pentru 11 500 din numărul total de 16 911.
384	Reforma 3. Implementarea venitului minim de incluziune (VMI)	Jalon	Intrarea în vigoare a legii de aprobare a normelor de aplicare a VMI	Dispoziție legală care indică normele de aplicare a VMI				T3	2022	Legea va stabili normele metodologice de aplicare a legislației privind VMI, menținând, în același timp, cel puțin același nivel de adecvare pentru prestațiile și condițiile de eligibilitate prevăzute în legislația aplicabilă în prezent (Legea 196/2016), cu scopul de a reduce sărăcia, de a stimula ocuparea forței de muncă prin măsuri de activare și de a crește nivelul de educație.
385	Reforma 3. Implementarea venitului minim de incluziune (VMI)	Țintă	Numărul de familii suplimentare eligibile pentru a beneficia de schema îmbunătățită		Număr	189 000	245 700	T2	2024	Familii suplimentare eligibile pentru a beneficia de schema îmbunătățită (calculate pe baza estimării numărului de familii beneficiare în temeiul legii actualizate), pe lângă beneficiarii eligibili actuali ai venitului minim garantat, și anume 189 000 de familii la 31 decembrie 2020. Plata venitului minim/a venitului de sprijin familial va fi finanțată de la bugetul de stat.
386	Reforma 3. Implementarea venitului minim de incluziune (VMI)	Țintă	Beneficiarul venitului minim de incluziune face obiectul a cel puțin unei măsuri de activare		% (procent)	0	60 %	T2	2025	Cel puțin 60 % dintre beneficiarii venitului minim de incluziune din ultimele 12 luni vor face obiectul a cel puțin o măsură de activare. Măsura de activare va consta în: propuneri de locuri de muncă, activități de formare în funcție de nevoile identificate pe baza principiilor managementului de caz (conform proiectului INTESPO finanțat de FSE);
387	Reforma 4. Introducerea tichetelor de muncă și formalizarea muncii în domeniul lucrătorilor casnici	Jalon	Intrarea în vigoare a legislației și a normelor de aplicare privind sistemul de tichete pentru lucrătorii casnici	Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a legii de aplicare a sistemului de tichete de muncă				T1	2022	Intrarea în vigoare a legii privind instituirea sistemului de tichete de muncă pentru a stimula angajarea formală a lucrătorilor casnici care sunt în prezent înregistrați ca șomeri sau inactivi.
388	Reforma 4. Introducerea tichetelor de muncă și formalizarea muncii în domeniul lucrătorilor casnici	Țintă	Beneficiari (care angajează lucrători casnici)		Număr	0	10 000	T4	2024	Cel puțin 10 000 de beneficiari vor angaja lucrători casnici prin intermediul sistemului de tichete.
389	Reforma 4. Introducerea tichetelor de muncă și formalizarea muncii în domeniul lucrătorilor casnici	Țintă	Beneficiari (care angajează lucrători casnici)		Număr	10 000	30 000	T1	2026	Cel puțin 30 000 de beneficiari vor angaja lucrători casnici prin intermediul sistemului de tichete.
390	Reforma 4. Introducerea tichetelor de muncă și formalizarea muncii în domeniul lucrătorilor casnici	Țintă	Lucrătorii casnici/prestatorii casnici înregistrați anterior ca șomeri sau inactivi prestează servicii prin intermediul tichetelor de muncă		Număr	0	20 000	T4	2024	Cel puțin 20 000 de lucrători/prestatori casnici înregistrați anterior ca șomeri sau inactivi prestează servicii prin intermediul tichetelor de muncă
391	Reforma 4. Introducerea tichetelor de muncă și formalizarea muncii în domeniul lucrătorilor casnici	Țintă	Lucrătorii casnici/prestatorii casnici înregistrați anterior ca șomeri sau inactivi prestează servicii prin intermediul tichetelor de muncă		Număr	20 000	60 000	T1	2026	Cel puțin 60 000 de lucrători/prestatori casnici înregistrați anterior ca șomeri sau inactivi prestează servicii prin intermediul tichetelor de muncă
392	Reforma 5. Asigurarea stabilirii unui salariu minim	Jalon	Intrarea în vigoare a actului care reglementează noul sistem de stabilire a salariului minim	Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a actului normativ				T1	2024	Actul legislativ va institui un nou mecanism și o formulă pentru a stabili nivelul salariului minim în mod obiectiv și sistematic, în consultare cu partenerii sociali și ținând seama de acțiunile Uniunii.
393	Investiția 1. Crearea unei rețele de centre de zi pentru copiii expuși riscului de a fi separați de familie	Jalon	Cartografierea nevoilor, a serviciilor și infrastructurile disponibile pentru copiii expuși riscului de separare de familie, în special în comunitățile vulnerabile.	Cartografierea nevoilor, a serviciilor disponibile și a infrastructurilor asigurate				T2	2023	Se realizează o cartografiere a serviciilor și a infrastructurii disponibile pentru copiii expuși riscului de separare de familie, în special în comunitățile vulnerabile. Centrele de zi se vor construi pe baza rezultatelor acestei cartografieri pentru a răspunde nevoilor identificate, în special ale comunităților vulnerabile (precum persoanele cu venituri mici, persoanele cu dizabilități, persoanele din comunitățile marginalizate, inclusiv romii, persoanele care provin din familii de migranți). Cartografierea identifică, de asemenea, cartierele defavorizate/segregate pentru a răspunde nevoilor comunităților vulnerabile/marginalizate (cum ar fi nivelul scăzut al veniturilor, ratele ridicate ale șomajului, nivelul scăzut de educație).
394	Investiția 1. Crearea unei rețele de centre de zi pentru copiii expuși riscului de a fi separați de familie	Țintă	Centre de zi pentru a preveni separarea copiilor de familie		Număr	0	150	T4	2024	Intrarea în funcțiune a unei rețele de 150 de centre de zi, dintre care cel puțin 10 % să se afle în comunitățile cu o populație romă semnificativă, pentru a preveni separarea copiilor de familie. 145 dintre clădirile nou construite vor respecta cerința privind clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero, în conformitate cu orientările naționale. 5 dintre clădirile nou-construite vor respecta obiectivul privind necesarul de energie primară cu cel puțin 20 % mai mic decât cerința pentru clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero conform orientărilor naționale, ceea ce se va asigura prin certificate de performanță energetică.
395	Investiția 2. Reabilitarea, renovarea și dezvoltarea infrastructurii sociale pentru persoanele cu dizabilități	Țintă	Servicii comunitare modernizate pentru persoanele cu dizabilități		Număr	0	50	T4	2024	Numărul de centre comunitare modernizate (centre de zi și centre de recuperare neuromotorie pentru persoanele cu dizabilități) prin intermediul unui program național de finanțare a investițiilor pentru reabilitare, consolidare, modernizare și furnizarea de servicii la nivelul comunității. Ulterior, 25 de centre de zi și 25 de centre de servicii de recuperare neuromotorie ambulatorii vor intra în funcțiune prin intermediul unei cereri deschise de oferte pentru furnizarea de servicii sociale publice, care să respecte criteriile de eligibilitate pentru aceste investiții, inclusiv condiția de a găzdui cel puțin 1 000 de persoane cu dizabilități pe an.
396	Investiția 2. Reabilitarea, renovarea și dezvoltarea infrastructurii sociale pentru persoanele cu dizabilități	Țintă	Noi servicii comunitare pentru persoanele cu dizabilități		Număr	0	55	T4	2025	Intrarea în funcțiune a 55 de noi servicii comunitare (45 de clădiri noi al căror consum de energie este aproape egal cu zero și 10 clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero +) pentru persoanele cu dizabilități (centre de zi, servicii de asistență și sprijin, precum și centre de recuperare neuromotorie), care să ofere activități pentru cel puțin 4 870 de persoane cu dizabilități într-un interval de 4 ani, pentru a le asigura un trai independent. Clădirile nou-construite vor respecta obiectivul privind necesarul de energie primară cu cel puțin 20 % mai mic decât cerința pentru clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero conform orientărilor naționale, ceea ce se va asigura prin certificate de performanță energetică.
397	Investiția 3. Operaționalizarea introducerii tichetelor de muncă pentru activitățile casnice	Jalon	Punerea în funcțiune a unei platforme digitale de gestionare a tichetelor pentru lucrătorii casnici	Platforma digitală operațională				T4	2023	Punerea în funcțiune a platformei digitale de gestionare a tichetelor pentru lucrătorii casnici, care ar trebui să permită, printre altele: -efectuarea digitală a tuturor tranzacțiilor legate de vouchere (achiziționare, înregistrarea orelor de lucru); -înregistrarea detaliilor privind activitatea lucrătorilor casnici (număr de ore, tip de activitate casnică desfășurată) interoperabilitatea digitală cu alte baze de date relevante (precum cele ale Ministerului Finanțelor, ale Ministerului Muncii și Protecției Sociale, ale serviciului public de ocupare a forței de muncă).

M.3. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru care se prevede acordarea împrumutului

Reforma 6. Îmbunătățirea legislației privind economia socială

Obiectivul acestei reforme este de a mobiliza într-o mai mare măsură potențialul întreprinderilor din cadrul economiei sociale de a inova și de a contribui la provocările sociale și de mediu.

Reforma va fi realizată prin modificarea Legii nr. 219/2015 privind economia socială și a normelor metodologice în vederea simplificării procedurii de înregistrare a întreprinderilor sociale, a asigurării integrării efective a acestora în politicile de ocupare a forței de muncă, precum și a măsurilor active de ocupare a forței de muncă, inclusiv prevederea unor măsuri de îmbunătățire a sustenabilității structurilor economiei sociale, de exemplu prin regimuri preferențiale de achiziții publice pentru bunuri și servicii furnizate de întreprinderile din economia socială.

Implementarea reformei va fi finalizată până la 30 iunie 2022.

Reforma 7. Reforma serviciilor de îngrijire pe termen lung pentru persoanele în vârstă

Obiectivul acestei reforme este de a îmbunătăți calitatea serviciilor de îngrijire pe termen lung pentru persoanele în vârstă.

Reforma va fi realizată printr-un act legislativ care va pune în aplicare strategia, inclusiv politicile de îmbătrânire activă, nevoile medicale de îngrijire pe termen lung și serviciile comunitare pentru persoanele în vârstă. Actul legislativ va cuprinde, printre altele: o sursă stabilă identificată de finanțare a măsurilor, un mecanism de guvernanță cu responsabilități clare atribuite autorităților publice la nivel național și local, un mecanism de plată a fondurilor condiționat de realizarea indicatorilor-cheie de performanță asociați obiectivelor de politică și revizuirea standardelor minime de calitate ale serviciilor de îngrijire pe termen lung. Actul normativ se va baza, de asemenea, pe o cartografiere completă la nivel comunitar (comunal/orășenesc/județean) a populației în vârstă potențial dependente sau în situații de risc (de exemplu, sărăcie, probleme de sănătate, izolare, grad ridicat de dependență) în vederea stabilirii tipului de servicii de îngrijire pe termen lung necesare.

Implementarea reformei va fi finalizată până la 31 decembrie 2024.

Investiția 4. Crearea unei rețele de centre de îngrijire de zi și de reabilitare pentru persoanele în vârstă

Obiectivul investiției este de a oferi acces la servicii de îngrijire pe termen lung de calitate pentru persoanele în vârstă prin intermediul unei rețele de centre de îngrijire de zi și de reabilitare. Investiția va permite punerea în funcțiune a unei rețele de 71 de centre de servicii de zi. Centrele vor oferi asistență socială și servicii de reabilitare, iar fiecare va avea cel puțin o echipă mobilă de furnizori de servicii pentru persoanele în vârstă care nu se pot deplasa la centru. Acestea se vor baza pe cartografierea care urmează să fie efectuată în conformitate cu Strategia națională privind îngrijirea pe termen lung.

Implementarea investiției va fi finalizată până la 30 iunie 2026.

M.4. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile împrumutului

Număr secvențial	Măsură conexă (reformă sau investiție)	Jalon/ Țintă	Denumire	Indicatori calitativi (pentru jaloane)	Indicatori cantitativi (pentru ținte)			Calendar orientativ pentru atingerea jaloanelor/ țintelor		Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte
					Unitate de măsură	Valoare de referință	Obiectiv	Trimestru	An
398	Reforma 6. Îmbunătățirea legislației privind economia socială	Jalon	Intrarea în vigoare a modificării Legii nr. 219/2015 privind economia socială și a normelor de aplicare	Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a modificării Legii nr. 219/2015 privind economia socială și a normelor de aplicare				T2	2022	Reglementările modificate vor cuprinde: -o procedură simplificată de înregistrare a întreprinderilor sociale; -o mai bună direcționare a activităților economice și a utilizării forței de muncă, astfel încât să răspundă mai bine nevoilor grupurilor vulnerabile și ale comunităților marginalizate; -măsuri identificate pentru îmbunătățirea sustenabilității structurilor economiei sociale, de exemplu regimuri preferențiale de achiziții publice pentru bunuri și servicii.
399	Reforma 7. Reforma serviciilor de îngrijire pe termen lung pentru persoanele în vârstă	Jalon	Intrarea în vigoare a unei legi pentru adoptarea și implementarea Strategiei naționale privind îngrijirea pe termen lung	Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a actului legislativ pentru sprijinirea punerii în aplicare a Strategiei naționale adoptate privind îngrijirea pe termen lung				T4	2022	Lege privind strategia adoptată, inclusiv privind măsurile de îmbătrânire activă, precum și măsurile de acoperire a nevoilor medicale de îngrijire pe termen lung și serviciile comunitare pentru persoanele în vârstă. Legea va cuprinde: -o sursă stabilă identificată de finanțare a măsurilor -un mecanism de guvernanță cu responsabilități clare atribuite autorităților publice la nivel național și local; -un mecanism de plată a fondurilor condiționat de realizarea indicatorilor-cheie de performanță asociați obiectivelor de politică -revizuirea standardelor minime de calitate. Actul normativ se va baza pe o cartografiere completă la nivel comunitar (comunal/orășenesc/județean) a populației în vârstă potențial dependente sau în situații de risc (de exemplu, sărăcie, probleme de sănătate, izolare, grad ridicat de dependență).
400	Investiția 4. Crearea unei rețele de centre de îngrijire de zi și de reabilitare pentru persoanele în vârstă	Țintă	Operaționalizarea centrelor de îngrijire de zi și de reabilitare pentru persoanele în vârstă		Număr	0	71	T2	2026	Punerea în funcțiune a unei rețele de 71 de centre de servicii de zi. Centrele vor oferi asistență socială și servicii de reabilitare, iar fiecare va avea cel puțin o echipă mobilă de furnizori de servicii pentru persoanele în vârstă care nu se pot deplasa la centru. Acestea se vor baza pe cartografierea care urmează să fie efectuată în conformitate cu jalonul 399 – Intrarea în vigoare a unei legi pentru adoptarea și implementarea Strategiei naționale privind îngrijirea pe termen lung.

N.COMPONENTA 14: Buna guvernanță

Obiectivele componentei sunt, prin intermediul unui set de reforme și investiții pe scară largă: (i) de a îmbunătăți guvernanța în condițiile unui sistem de luare a deciziilor previzibil, fundamentat și participativ; (ii) de a asigura furnizarea de servicii publice de calitate de către un corp de funcționari publici profesioniști și bine pregătiți, care să răspundă adecvat provocărilor, nevoilor și așteptărilor cetățenilor și mediului de afaceri. Astfel se va consolida reziliența și capacitatea de adaptare la tranziția verde și digitală.

Obiectivele specifice ale componentei sunt următoarele:

1. O mai bună coordonare, elaborare și implementare a politicilor guvernamentale, transparență sporită și încredere în sectorul public.

2. Management performant al resurselor umane în sectorul public.

3. O politică de salarizare în sectorul public coerentă, corelată cu performanța și sustenabilă pe termen lung (remunerare unitară echitabilă).

4. Consolidarea independenței sistemului judiciar prin îmbunătățirea accesului la justiție și creșterea eficienței la nivelul sistemului judiciar.

5. Un sistem național de achiziții mai eficient, inclusiv prin consolidarea capacității administrative a autorităților/entităților contractante, într-un cadru legal flexibil și coerent.

6. Îmbunătățirea proceselor de formulare a politicilor publice/deciziilor publice prin consultarea părților interesate.

7. Creșterea rezilienței companiilor de stat ca urmare a operaționalizării principiilor guvernanței corporative.

Această componentă cuprinde nouă reforme și cinci investiții.

Se preconizează că măsurile incluse în componentă vor aborda o serie de provocări evidențiate în recomandarea specifică fiecărei țări de a îmbunătăți eficiența achizițiilor și de a asigura punerea în aplicare integrală și sustenabilă a Strategiei naționale în domeniul achizițiilor publice; de a îmbunătăți calitatea și previzibilitatea procesului decizional, inclusiv prin consultări adecvate cu părțile interesate, prin evaluări eficace ale impactului și prin simplificarea procedurilor administrative și implicarea adecvată a partenerilor sociali (recomandările specifice de țară 3, 4 și 5 din 2019 și recomandarea specifică de țară 4 din 2020).

N.1. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru care se prevede acordarea sprijinului financiar nerambursabil

Reforma 1.1 Îmbunătățirea predictibilității și a eficienței proceselor decizionale prin întărirea capacității de coordonare a politicilor și analiză de impact la nivelul Guvernului și a ministerelor coordonatoare, precum și prin consolidarea instrumentelor în vederea creșterea calității consultărilor publice la toate palierele administrație

Obiectivul reformei este îmbunătățirea planificării politicilor guvernamentale pe termen scurt și mediu (prin dezvoltarea mecanismelor de planificare strategică instituțională și corelarea acestora cu programarea bugetară), consolidarea sistemului de analiză preliminară a impactului reglementărilor (prin ajustări procedurale și instituționale), îmbunătățirea capacităților pentru planificarea și formularea politicilor publice (prin noi mecanisme de gestionare a strategiilor guvernamentale, formare sau schimb de experiență, prin introducerea conceptului de guvernare inovativă) precum și întărirea coordonării de la nivelul Centrului Guvernului a politicilor cu un puternic caracter orizontal și care implică un mare număr de factori interesați (precum Pactul verde european).

În cadrul acestei reforme se vor desfășura următoarele acțiuni specifice:

(1) Adoptarea și intrarea în vigoare a metodologiilor și a procedurilor de îmbunătățire a raționamentului în materie de politici publice și a planificării și simplificării administrative (până la 31 martie 2022). În consecință, cel puțin 50 % din inițiativele legislative propuse, incluse în Planul anual de lucru al guvernului, vor fi aprobate în termenul stabilit, și anume 31 martie 2026, iar 25 % din instrumentele de prezentare și de motivare (memorandumurile explicative/notele de fundamentare care însoțesc proiectele de regulamente) vor îndeplini criteriile de calitate stabilite (vor fi evaluate la un nivel excelent sau satisfăcător) conform metodologiei guvernamentale adoptate în primul raport anual privind evaluarea impactului reglementărilor (adoptat în 2019) până la 31 decembrie 2024.

(2) Crearea și operaționalizarea unui nou sistem de gestionare strategică și planificare strategică în toate ministerele, iar strategiile și planurile strategice elaborate la nivel ministerial vor respecta dispozițiile metodologiilor adoptate în temeiul acțiunii (1) de mai sus și vor fi încărcate pe platforma de monitorizare a Planurilor strategice instituționale (PSI), care va fi extinsă la toate ministerele (până la 30 iunie 2023). În consecință, toate ministerele de resort vor trebui să își planifice bugetele pentru fiecare program, iar cel puțin trei ministere vor trebui să execute/implementeze, de asemenea, bugete pentru fiecare program, până la 30 iunie 2025.

(3) Adoptarea și intrarea în vigoare a unui act legislativ de operaționalizare a unei structuri care să asigure implementarea unui mecanism eficace de control al calității în materie de reglementare, până la 31 martie 2022.

(4) Stabilirea nivelului de referință existent în materie de inovare la nivelul administrației centrale (ministerele de resort și Secretariatul General al Guvernului) și finalizarea unui plan de acțiune pentru introducerea mecanismelor de inovare și crearea unui mediu de reglementare care să permită administrației publice să inoveze (31 decembrie 2022).

(5) Creșterea calității consultărilor publice și dezvoltarea implicării societății civile în procesul de luare a deciziilor prin consolidarea cadrului legislativ și procedural pentru coordonarea și implementarea eficientă a inițiativelor de guvernare deschisă (Open Government initiative). Aceste obiective vor fi îndeplinite prin:

(i) Actualizarea cadrului juridic, extinderea platformei IT, consolidarea capacităților funcționarilor publici, adoptarea strategiei de guvernare deschisă. În consecință, va exista o creștere cu 20 % a numărului de proiecte de acte legislative care fac obiectul consultării publice și al implicării părților interesate la nivel central, până la 30 iunie 2026.

(ii) Cursuri de formare organizate pentru organizațiile societății civile pentru a le spori capacitatea și competențele de a participa în mod eficace la procesele de consultare publică. Ca urmare a acestei acțiuni, 800 de reprezentanți ai organizațiilor societății civile vor fi formați până la 31 decembrie 2025.

(6) Adoptarea și intrarea în vigoare a orientărilor pentru utilizarea și asigurarea respectării corespunzătoare a Registrului unic al transparenței intereselor (RUTI), în vederea punerii în aplicare corespunzătoare a registrului public (până la 30 septembrie 2022).

(7) Adoptarea și intrarea în vigoare a Metodologiei de utilizare a ordonanțelor de urgență, care va preciza circumstanțele în care pot fi utilizate aceste ordonanțe și modul în care se evaluează impactul acestora (ex post, ex ante), precum și procedurile aferente de elaborare și aprobare a acestora (până la 30 septembrie 2022).

(8) Adoptarea și intrarea în vigoare a modificărilor legislative aduse Legii nr. 24/2000 privind tehnica legislativă pentru a asigura publicarea textului integral al legilor după ce acestea au fost modificate, ceea ce în prezent nu se realizează în mod sistematic (până la 30 septembrie 2022).

Reforma 2 Întărirea coordonării la Centrul Guvernului printr-o abordare integrată și coerentă a inițiativelor în domeniul schimbărilor climatice și a dezvoltării durabile

Obiectivele reformei sunt următoarele: (i) să asigure eficiența și eficacitatea măsurilor și politicilor verzi prin operaționalizarea unui mecanism de coordonare și punere în aplicare a Pactului verde european în România; și (ii) să reformeze administrația publică prin promovarea și coordonarea unei politici publice coerente de dezvoltare durabilă la toate nivelurile și în toate sectoarele statului cu accent pe transformarea digitală și creșterea relevanței/utilizarea abordării științifice în politicile publice de dezvoltare durabilă.

Aceste obiective se vor realiza prin instituirea și operaționalizarea unui Comitet interinstituțional privind schimbările climatice, cu mandatul de a acorda prioritate acțiunilor legate de climă și de a monitoriza anual progresele realizate, până la 30 iunie 2022. În consecință, 90 % dintre prioritățile stabilite de Comitetul interinstituțional privind schimbările climatice pentru 2025, în conformitate cu obiectivele stabilite în Planul integrat privind energia și clima, vor fi îndeplinite până la 31 martie 2026, iar 2000 de funcționari publici se vor califica pentru a îndeplini funcția de „experți în dezvoltare durabilă” în instituțiile publice de la nivel central și local, până la 30 septembrie 2025.

Reforma 3. Management performant al resurselor umane în sectorul public

Obiectivul reformei este de a moderniza managementul funcției publice, promovând un nou sistem de recrutare transparent și incluziv, utilizând un cadru de competențe adecvat realităților din sectorul public, în corelare directă cu nevoile instituționale și cu nevoile cetățenilor și ale mediului de afaceri pe care îi servesc. Aceste măsuri de reformă vor fi realizate în tandem cu o puternică digitalizare a sectorului public și cu dobândirea de competențe digitale în rândul funcționarilor publici.

În cadrul acestei reforme se vor desfășura următoarele acțiuni specifice:

(1) Efectuarea unei analize ex-post a concursului național (pilot) pentru selectarea a două categorii de funcții publice în administrația centrală (până la 30 iunie 2023).

(2) Desfășurarea anuală a cel puțin două concursuri naționale de recrutare a funcționarilor publici pentru cel puțin 3 categorii/grade ale funcției publice (până la 31 decembrie 2023).

(3) Adoptarea și intrarea în vigoare a două acte legislative privind managementul resurselor umane: (i) primul dintre acestea va introduce modificări privind gestionarea carierei funcționarilor publici pentru ca aceasta să se bazeze pe meritocrație și (ii) al doilea va reglementa gestionarea agenților contractuali din administrația publică (până la 31 decembrie 2024).

(4) Operaționalizarea cadrelor de competență din administrația publică centrală, care va include pregătirea și adoptarea actului legislativ și punerea în aplicare efectivă a acestuia (până la 31 decembrie 2025).

Reforma 4. Dezvoltarea unui sistem de salarizare echitabil și unitar în sectorul public

Obiectivul reformei este asigurarea unei politici de salarizare echitabile și sustenabile din punct de vedere bugetar prin eliminarea discrepanțelor salariale existente în prezent în sistemul bugetar, restabilirea ierarhiilor funcțiilor în cadrul domeniilor de activitate, precum și între domenii de activitate, revizuirea sistemului de acordare a sporurilor, precum și instituirea unui sistem de stimulare a performanței.

În cadrul acestei reforme se vor desfășura următoarele acțiuni specifice:

(1) Realizarea unei evaluări globale a impactului Legii privind salarizarea unitară, inclusiv a unei evaluări a impactului fiscal al noii legi (până la 31 martie 2022);

(2) Adoptarea și intrarea în vigoare a noului cadru juridic privind remunerarea funcționarilor publici (Legea privind salarizarea unitară) (până la 30 iunie 2023).

Reforma 5. Garantarea independenței justiției, creșterea calității și eficienței acesteia

Obiectivul reformei este consolidarea independenței magistraților, eficientizarea funcționării instituțiilor din sistemul judiciar, în conformitate cu jurisprudența relevantă a Curții de Justiție a Uniunii Europene și în acord cu recomandările din rapoartele MCV, rapoartele GRECO, avizele Comisiei de la Veneția și rapoartele privind statul de drept.

În cadrul acestei reforme se vor desfășura următoarele acțiuni specifice:

(1) Adoptarea și intrarea în vigoare a legii de aprobare a strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar 2022-2025 (până la 31 martie 2022). Strategia va cuprinde doi piloni: (i) politici de consolidare a independenței sistemului judiciar și a statului de drept; și (ii) politici de consolidare a capacității instituționale în ceea ce privește resursele, procesele și gestionarea, precum și politicile privind calitatea și eficiența serviciilor în sistemul judiciar.

(2) Adoptarea și intrarea în vigoare a legii de modificare a atribuțiilor Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (până la 31 martie 2022).

(3) Adoptarea și intrarea în vigoare a „legilor justiției” (legi privind statutul magistraților, organizarea judiciară, Consiliul Superior al Magistraturii) (până la 30 iunie 2023). Noile legi ale justiției vor prevedea, printre altele, următoarele: (i) consolidarea independenței judecătorilor și procurorilor; (ii) recrutarea și promovarea în carieră pe principii meritocratice, împreună cu consolidarea rolului Institutului Național al Magistraturii în organizarea și desfășurarea examenelor și a concursurilor; (iii) funcționarea eficientă a instanțelor, a Consiliului Superior al Magistraturii, precum și a Parchetului; (iv) responsabilitatea efectivă a magistraților, dar și protecția acestora împotriva oricăror interferențe și abuzuri; (v) eficientizarea inspecției judiciare, asigurarea unor garanții mai mari de independență și imparțialitate.

(4) Adoptarea și intrarea în vigoare a modificării Codului penal și a Codului de procedură penală în vederea alinierii acestora la Constituția României, în urma hotărârilor Curții Constituționale (până la 31 decembrie 2022).

(5) Sesiuni de formare (300 în total) organizate pentru judecători, procurori și grefieri în vederea îmbunătățirii calității și eficienței sistemului de justiție (până la 31 decembrie 2025).

Reforma 6. Intensificarea luptei împotriva corupției

Obiectivul reformei este de a intensifica lupta împotriva corupției, prin adoptarea cadrului strategic național pentru prevenirea și reprimarea corupției, prin consolidarea capacității instituției competente să o combată, și anume DNA, prin recuperarea daunelor și a produselor generate de infracțiuni, de a consolida integritatea în administrația publică și de a asigura un sistem eficient de declarare a averilor și a intereselor, dezvoltând și punând în aplicare, în același timp, noua strategie anticorupție.

În cadrul acestei reforme se vor desfășura următoarele acțiuni specifice:

(1) Adoptarea și intrarea în vigoare a actului legislativ de aprobare a noii strategii naționale anticorupție (până la 31 decembrie 2021). În consecință, până la 31 decembrie 2025 vor fi puse în aplicare cel puțin 70 % din măsurile prevăzute în noua strategie anticorupție și se va realiza o creștere cu 50 % a valorii activelor confiscate gestionate de Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate.

(2) Atingerea unei rate de ocupare de 85 % din posturile de procuror din cadrul Direcției Naționale Anticorupție (până la 30 iunie 2023).

(3) Adoptarea și intrarea în vigoare a legii de transpunere a Directivei privind protecția avertizorilor (până la 31 martie 2022).

Reforma 7. Evaluarea și actualizarea legislației privind cadrul de integritate

Obiectivul acestei reforme este acela de a consolida integritatea în funcția publică și de a eficientiza procesele de digitalizare și transparentizare prin asigurarea resurselor necesare de depunere a declarațiilor de avere și de interese în format digital, cu semnătură electronică certificată.

În cadrul acestei reforme se vor desfășura următoarele acțiuni specifice:

(1) Adoptarea și intrarea în vigoare a legilor consolidate privind integritatea (până la 31 decembrie 2024).

(2) Revizuirea codurilor de etică și conduită pentru guvern, în plus față de cele existente pentru funcția publică și adoptarea și implementarea măsurilor de aplicare (până la 31 decembrie 2024).

Reforma 8. Reformarea sistemului național de achiziții publice

Obiectivul acestei reforme este de a îmbunătăți eficiența sistemului de achiziții publice și de a asigura punerea în aplicare integrală și durabilă a Strategiei naționale privind achizițiile publice, astfel cum a fost aprobată prin Hotărârea de Guvern nr. 901/2015.

În cadrul acestei reforme se vor realiza următoarele acțiuni:

(1) Adoptarea și intrarea în vigoare a modificării legislației naționale privind căile de atac (Legea nr. 101/2016) în vederea raționalizării procesului de atribuire a contractelor (până la 31 martie 2022).

(2) Adoptarea și intrarea în vigoare a Strategiei actualizate privind achizițiile publice, inclusiv a măsurilor orizontale de sprijinire a implementării planului național de redresare și reziliență (până la 30 iunie 2023).

(3) Operaționalizarea organismelor centralizate de achiziții publice pentru autoritățile locale (până la 31 decembrie 2025).

(4) Formare specializată în domeniul achizițiilor publice oferită unui număr de cel puțin 350 de persoane (atât funcționari publici, cât și agenți contractuali) (până la 31 decembrie 2023).

(5) Interconectarea și interoperabilitatea cu alte baze de date a Sistemului electronic de achiziții publice (SEAP) (până la 31 decembrie 2023).

(6) Operaționalizarea sistemului electronic de achiziții publice, inclusiv formulare electronice, evaluarea automată a calificărilor, cataloage electronice, facturare electronică, plăți electronice (până la 31 martie 2025).

Reforma 9. Îmbunătățirea cadrului procedural de implementare a principiilor guvernanței corporative în cadrul întreprinderilor de stat

Obiectivul acestei reforme este de a îmbunătăți guvernanța corporativă a tuturor întreprinderilor de stat din România prin aplicarea standardelor OCDE.

Reforma va fi realizată prin intrarea în vigoare a modificărilor aduse Legii nr. 11/2016, eliminând toate excepțiile de la respectarea standardelor de guvernanță corporativă, inclusiv pentru companiile de stat de la nivel local. Aceste modificări vor asigura separarea între funcția de reglementare și funcția de proprietate, vor elimina orice avantaj direct sau indirect care ar putea deriva din deținerea de către stat, fie în ceea ce privește normele/reglementările pieței, finanțare, impozitare sau achiziții publice, și vor garanta că orice întreprindere de stat urmărește obținerea profitabilității.

De asemenea, reforma va institui și va operaționaliza un grup operativ în cadrul Centrului Guvernului care va asigura monitorizarea aplicării standardelor de guvernanță corporativă, având responsabilitatea finală de a asigura o procedură de selecție transparentă și competitivă pentru aprobarea numirii membrilor consiliului de administrație, a observatorilor, precum și pentru evaluare și control. Grupul operativ va publica rapoarte periodice privind indicatorii de performanță și va aplica sancțiuni pentru întreprinderile de stat care nu respectă indicatorii-cheie de performanță. Un tablou de bord de monitorizare cu obiective financiare și nefinanciare și indicatori de performanță pentru toate categoriile de societăți publice (inclusiv din sectoare-cheie precum transporturile, energia, utilitățile publice) va fi elaborat, publicat anual și utilizat la nivel central pentru raportarea și monitorizarea progreselor înregistrate în atingerea performanței pentru toate categoriile de întreprinderi de stat.

În conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din Regulamentul privind redresarea și reziliența, România a solicitat sprijin tehnic prin intermediul instrumentului de asistență tehnică pentru punerea în aplicare a reformei de îmbunătățire a cadrului privind guvernanța corporativă în întreprinderile de stat. Asistența tehnică este necesară în vederea modificării legislației aferente (Legea 11/2016 si HG 722/2016) și a politicii de acționariat a statului (inclusiv prin consultarea tuturor părților interesate), precum și pentru crearea cadrului instituțional adecvat, în vederea centralizării funcției de acționariat a statului în cadrul unei structuri/instituții. De asemenea, asistența tehnică este necesară pentru dezvoltarea capacității instituționale în domeniul administrării întreprinderilor de stat (creșterea expertizei personalului departamentelor de guvernanță corporative din ministere care gestionează întreprinderile de stat), și a capacității de coordonare și monitorizare a noului grup de lucru constituit la centrul Guvernului.

Implementarea reformei va fi finalizată până la 30 iunie 2026. Legislația actualizată pentru companiile de stat (inclusiv cele de la nivel local) va intra în vigoare până la 31 decembrie 2022. Grupul operativ permanent care va asigura monitorizarea și aplicarea standardelor de guvernanță corporativă va deveni operațional până la 31 decembrie 2022. Tabloul de bord de monitorizare va deveni operațional până la 30 iunie 2023.

Investiția 1 Optimizarea infrastructurii judiciare pentru a garanta accesul la justiție si calitatea serviciilor

Obiectivul acestei investiții este de a îmbunătăți eficiența sistemului judiciar și accesul la justiție.

Vor fi construite 3 noi sedii de instanțe, care vor respecta obiectivul privind necesarul de energie primară cu cel puțin 20 % mai mic decât cerința pentru clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero conform orientărilor naționale, ceea ce se va asigura prin certificate de performanță energetică. Accesul în clădiri va fi adaptat persoanelor cu dizabilități, iar această adaptare este însoțită de respectarea standardelor protecție împotriva incendiilor și a standardelor tehnice de protecție, inclusiv reziliența seismică. Se va acorda prioritate sediilor autorităților judiciare din zonele mai puțin dezvoltate din punct de vedere economic din România.

Implementarea investiției va fi finalizată până la 30 iunie 2026.

Investiția 2 Dezvoltarea infrastructurii logistice (non-IT) necesare luptei împotriva corupției și recuperării produsului și prejudiciilor generate de infracțiuni, inclusiv a formării profesionale în aceste domenii.

Obiectivul acestei investiții este de a extinde capacitatea de depozitare a ANABI prin construcția a 3 noi depozite pentru bunurile confiscate, care vor respecta obiectivul privind necesarul de energie primară cu cel puțin 20 % mai mic decât cerința pentru clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero conform orientărilor naționale, ceea ce se va asigura prin certificate de performanță energetică.

Implementarea investiției va fi finalizată până la 30 septembrie 2025.

Investiția 3 Crearea de structuri parteneriale locale între autoritățile locale și societatea civilă

Obiectivul investiției este îmbunătățirea stabilității, a predictibilității și a susținerii parteneriatului în procesul de formulare a politicilor publice; se vizează, pe de o parte, stimularea unor parteneriate de lucru permanente între administrația publică și societatea civilă și, pe de altă parte, îmbunătățirea gradului de participare și implicare activă a cetățenilor în procesul decizional, concomitent cu creșterea gradului de digitalizare a sectorului ONGurilor, ca premise pentru îmbunătăţirea calității și a predictibilității procesului decizional, cu impact pozitiv asupra calității serviciilor publice oferite cetățenilor și mediului de afaceri.

În consecință, vor fi instituite și operaționale cel puțin 50 de parteneriate între autoritățile administrației publice locale și ONG-uri și vor deveni operaționale cel puțin 15 inițiative de colaborare funcțională ale sectorului neguvernamental.

Implementarea investiției va fi finalizată până la 31 martie 2026.

Investiția 4. Creșterea capacității organizațiilor societății civile de stimulare a cetățeniei active, de implicare profesionistă în planificarea și implementarea politicilor publice privind drepturile sociale vizate de planul național de redresare și reziliență și monitorizarea reformelor asociate

Creșterea capacității organizațiilor societății civile de stimulare a cetățeniei active, de implicare profesionistă în planificarea și implementarea politicilor publice privind drepturile sociale vizate de PNRR și monitorizarea reformelor asociate

Ca urmare a acestei investiții, se vor înființa cel puțin 15 inițiative de colaborare funcțională ale sectorului neguvernamental (rețele, coaliții, platforme, grupuri de organizații, inclusiv grupuri de reflecție, structuri de analiză și de cercetare) pentru a asigura continuitatea în procesele de consultare publică, respectiv monitorizare a punerii în aplicare a cel puțin 15 politici publice/reforme naționale în domenii cu funcție socială.

Implementarea investiției va fi finalizată până la 31 martie 2026.

Investiția 5. Monitorizarea și implementarea planului

Obiectivul acestei investiții este de a crea și de a operaționaliza sistemul informatic integrat, care face parte din cloudul guvernamental și este conectat la alte sisteme naționale și ale UE utilizate în scopul punerii în aplicare a planului de redresare și reziliență.

Investiția constă în două etape:

·în prima etapă, sistemul va fi dezvoltat și va permite colectarea de date în scopuri de raportare (astfel cum se prevede în tablourile de bord ale Mecanismului de redresare și reziliență), monitorizarea progreselor în direcția atingerii jaloanelor și țintelor, pregătirea declarațiilor de gestiune, rezumatul auditului și cererile de plată, comunicarea cerințelor pentru părțile interesate, monitorizarea complementarităților cu alte surse de finanțare, efectuarea unei evaluări ex ante pentru a evita riscul dublei finanțări, asigurarea verificării ex ante și ex post a procedurilor de achiziții efectuate de beneficiarii planurilor naționale de redresare și reziliență și asigurarea detectării și corectării în timp util a neregulilor, a fraudelor și a conflictelor de interese.

·în a doua etapă, se va pregăti și se va operaționaliza interconectarea cu alte sisteme de gestionare și control al fondurilor europene și de la bugetul național, precum și integrarea cu cloudul guvernamental.

Implementarea investiției va fi finalizată până la 31 decembrie 2021, înainte de depunerea primei cereri de plată la Comisia Europeană.

N.2. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil

Număr secvențial	Măsură conexă (reformă sau investiție)	Jalon/ Țintă	Denumire	Indicatori calitativi (pentru jaloane)	Indicatori cantitativi (pentru ținte)			Calendar orientativ pentru atingerea jaloanelor/ țintelor		Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte
					Unitate de măsură	Valoare de referință	Obiectiv	Trimestru	An
401	Reforma 1. Îmbunătățirea predictibilității și a eficienței proceselor decizionale prin întărirea capacității de coordonare a politicilor și analiză de impact la nivelul Guvernului și a ministerelor coordonatoare, precum și prin consolidarea instrumentelor în vederea creșterea calității consultărilor publice la toate palierele administrație	Jalon	Intrarea în vigoare a metodologiilor și a procedurilor de îmbunătățire a raționamentului în materie de politici publice și a planificării și simplificării administrative	Dispoziție în legi și în hotărârile de guvern care indică intrarea în vigoare a legilor și, respectiv, a hotărârilor de guvern pentru îmbunătățirea raționamentului în materie de politici publice și a planificării și simplificării administrative				T1	2022	Intrarea în vigoare a următoarelor acte legislative: (1) Hotărârea de Guvern de stabilire a procedurilor pentru elaborarea, implementarea, monitorizarea, evaluarea și actualizarea strategiilor guvernamentale; (2) Hotărârea de Guvern de stabilire a procedurilor de planificare strategică și programare bugetară pentru asigurarea unei legături adecvate între politicile prioritare și buget. Programele bugetare ministeriale vor pune în aplicare recomandările privind analizele cheltuielilor (care sunt introduse în secțiunea privind reforma fiscală și reforma sistemului de pensii din prezentul document) în conformitate cu metodologia elaborată în cooperare cu Ministerul Finanțelor (MF). (3) Hotărârea de Guvern privind actualizarea metodologiei de evaluare ex-ante a impactului proiectelor de reglementări. Metodologia actualizată se va axa pe introducerea principiilor inovării și „digital în mod implicit” (digital by default), precum și pe proceduri specifice pentru consolidarea punerii în aplicare și a raportării anuale. (4) Hotărârea de Guvern privind aprobarea metodologiei privind principiul numărului constant (One in, one out) pentru reducerea sarcinii administrative. (5) Hotărârea de Guvern privind cadrul procedural și metodologic pentru evaluarea ex-post a regulamentelor.
402	Reforma 1. Îmbunătățirea predictibilității și a eficienței proceselor decizionale prin întărirea capacității de coordonare a politicilor și analiză de impact la nivelul Guvernului și a ministerelor coordonatoare, precum și prin consolidarea instrumentelor în vederea creșterea calității consultărilor publice la toate palierele administrație	Jalon	Un nou sistem de gestionare strategică și de planificare strategică este operațional în toate ministerele	Noul sistem este operațional în toate ministerele de resort				T2	2023	Strategiile și planurile strategice elaborate la nivel ministerial vor respecta dispozițiile metodologiilor menționate la jalonul 401 și vor fi încărcate pe platforma de monitorizare a Planurilor strategice instituționale (PSI), care va fi extinsă la toate ministerele.
403	Reforma 1. Îmbunătățirea predictibilității și a eficienței proceselor decizionale prin întărirea capacității de coordonare a politicilor și analiză de impact la nivelul Guvernului și a ministerelor coordonatoare, precum și prin consolidarea instrumentelor în vederea creșterea calității consultărilor publice la toate palierele administrație	Țintă	Cel puțin 3 ministere au planificat și implementat bugetele pentru fiecare program		Număr	0	3	T2	2025	Cel puțin 3 ministere au planificat și executat bugete pentru fiecare program prin aplicarea metodologiei de planificare strategică instituțională, cu sprijinul Secretariatului General al Guvernului și al Ministerului Finanțelor. Scopul este de a completa planificarea bugetară a programului cu execuția efectivă bazată pe programe a bugetului ministerial. Programele bugetare ministeriale pun în aplicare recomandările privind analizele cheltuielilor (care sunt introduse în secțiunea privind reforma fiscală și reforma sistemului de pensii din prezentul document).
404	Reforma 1. Îmbunătățirea predictibilității și a eficienței proceselor decizionale prin întărirea capacității de coordonare a politicilor și analiză de impact la nivelul Guvernului și a ministerelor coordonatoare, precum și prin consolidarea instrumentelor în vederea creșterea calității consultărilor publice la toate palierele administrație.	Jalon	Intrarea în vigoare a unui act legislativ de operaționalizare a unei structuri care să asigure implementarea unui mecanism eficace de control al calității în materie de reglementare	Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a legii de operaționalizare a structurii de control al calității în materie de reglementare				T1	2022	Actul legislativ se va baza pe studiul efectuat de Secretariatul General al Guvernului privind instituirea unui mecanism de control al calității la nivelul Centrului Guvernului. Noua structură va efectua controlul normativ al calității evaluărilor impactului și evaluărilor. Aceasta va fi alcătuită dintr-un comitet de experți sprijinit de un secretariat tehnic, similar Comitetului de control normativ, care este activ în prezent la nivelul Comisiei Europene. Actul legislativ va stabili următoarele: (1) procedura de selecție pentru experții comitetului; (2) normele și procedurile comitetului și ale secretariatului tehnic (inclusiv fișele posturilor); (3) orientări privind modul de evaluare a calității documentelor; (4) strategia de comunicare în interiorul și în afara guvernului; (5) activități de formare.
405	Reforma 1. Îmbunătățirea predictibilității și a eficienței proceselor decizionale prin întărirea capacității de coordonare a politicilor și analiză de impact la nivelul Guvernului și a ministerelor coordonatoare, precum și prin consolidarea instrumentelor în vederea creșterea calității consultărilor publice la toate palierele administrație	Jalon	Platforma IT pentru monitorizarea inovării în administrația publică este operațională	Platforma IT este dezvoltată și operațională				T4	2024	Platforma IT pentru monitorizarea inovării în administrația publică este dezvoltată și devine operațională. Platforma IT va genera în mod automat rapoarte anuale de monitorizare cu privire la progresele înregistrate de instituțiile române în ceea ce privește rezultatele și capacitățile în materie de inovare.
406	Reforma 1. Îmbunătățirea predictibilității și a eficienței proceselor decizionale prin întărirea capacității de coordonare a politicilor și analiză de impact la nivelul Guvernului și a ministerelor coordonatoare, precum și prin consolidarea instrumentelor în vederea creșterea calității consultărilor publice la toate palierele administrație	Țintă	800 de reprezentanți ai organizațiilor societății civile au urmat cursuri de formare pentru a spori capacitatea administrativă și digitalizarea structurilor lor	Reprezentanți care au urmat cursuri de formare	Număr	0	800	T4	2025	Secretariatul General al Guvernului organizează sesiuni anuale de formare destinate personalului organizațiilor societății civile, pentru a spori capacitatea și competențele acestora de a participa efectiv la procesele de consultare publică. Activitățile de formare vor avea drept obiect utilizarea platformei digitale e-consultare.gov.ro, precum și a altor mecanisme/proceduri prevăzute de cadrul juridic.
407	Reforma 1. Îmbunătățirea predictibilității și a eficienței proceselor decizionale prin întărirea capacității de coordonare a politicilor și analiză de impact la nivelul Guvernului și a ministerelor coordonatoare, precum și prin consolidarea instrumentelor în vederea creșterea calității consultărilor publice la toate palierele administrație	Țintă	Procesul de consultare publică și de implicare a părților interesate s-a îmbunătățit prin creșterea cu 20 % a numărului de proiecte de acte legislative care fac obiectul consultării publice și al implicării părților interesate la nivel central		Procent (%)	0 [2020]	20	T2	2026	Pentru a spori calitatea procesului de consultare, pe lângă activitățile de formare destinate reprezentanților organizațiilor societății civile (asigurate în temeiul țintei 406), vor fi desfășurate o serie de activități după cum urmează: -Se adoptă un cadru legal actualizat pentru a uniformiza implementarea reglementărilor în domeniul consultărilor publice și al liberului acces la informațiile de interes public. -Platforma IT existentă www.e-consultare.gov.ro va fi extinsă pentru a servi drept ghișeu unic la nivel guvernamental pentru cetățeni cu privire la oportunitățile de participare și ca instrument de monitorizare și evaluare a progreselor anuale. -Programe de instruire / sprijin metodologic vor fi create și furnizate pentru eficientizarea implementării reglementărilor din domeniul consultărilor publice și al liberului acces la informațiile de interes public pentru funcționarii publici de la autoritățile centrale (ministere) și locale (consiliile județene și municipalități). -Va fi adoptată strategia privind guvernarea deschisă. -Programe de instruire / sprijin metodologic vor fi create și furnizate pentru punerea în aplicare a principiilor de guvernare deschisă pentru funcționarii publici de la autoritățile centrale (ministere) și locale (consiliile județene și municipalități). -Se vor publica rapoarte anuale privind progresele, care vor cuprinde orientări și recomandări suplimentare. Atingerea acestui obiectiv se va baza pe indicatorii stabiliți în tabloul de bord (parte a evaluării anuale a progreselor).
408	Reforma 1. Îmbunătățirea predictibilității și a eficienței proceselor decizionale prin întărirea capacității de coordonare a politicilor și analiză de impact la nivelul Guvernului și a ministerelor coordonatoare, precum și prin consolidarea instrumentelor în vederea creșterea calității consultărilor publice la toate palierele administrație	Țintă	25 % din instrumentele de prezentare și de motivare îndeplinesc criteriile de calitate stabilite (adică sunt evaluate la un nivel excelent sau satisfăcător) conform metodologiei guvernamentale.		Procent (%)	10	25	T4	2024	Calitatea legislației va fi evaluată pe baza criteriilor stabilite în primul raport anual al Secretariatului General al Guvernului privind evaluarea impactului reglementărilor, adoptat în 2019. Nivelul de referință pentru 2019 a fost de 10 %, și anume numărul instrumentelor de prezentare și de motivare care îndeplinesc criteriile de calitate stabilite (adică sunt evaluate la un nivel excelent sau satisfăcător). Există 4 niveluri de calitate: excelent, satisfăcător, parțial satisfăcător și nesatisfăcător. Pe termen mediu, această evaluare va fi realizată de comitetul de control (astfel cum se reflectă în jalonul 404).
409	Reforma 1. Îmbunătățirea predictibilității și a eficienței proceselor decizionale prin întărirea capacității de coordonare a politicilor și analiză de impact la nivelul Guvernului și a ministerelor coordonatoare, precum și prin consolidarea instrumentelor în vederea creșterea calității consultărilor publice la toate palierele administrație	Țintă	Cel puțin 50 % din inițiativele legislative propuse, incluse în Planul anual de lucru al Guvernului, aprobate în termenul stabilit.		Procent (%)	35	50	T1	2026	Cel puțin 50 % din inițiativele legislative propuse, incluse în Planul anual de lucru al Guvernului, vor fi aprobate în termenul stabilit pentru inițiativa respectivă în plan. Planul de lucru al Guvernului stabilește agenda legislativă a Guvernului (și anume, intervențiile legislative propuse pentru anul respectiv la nivelul întregului Guvern). Obiectivul acestei ținte este dublu: i) să sprijine o planificare legislativă coerentă și fezabilă și ii) să amelioreze capacitatea de implementare a Guvernului, astfel încât prioritățile legislative să fie urmărite și aprobate conform planificării inițiale. Evaluarea acestui obiectiv se realizează în raport cu valoarea de referință de 35 % (și anume, nivelul de aprobare a inițiativelor din 2020 în termenul stabilit).
410	Reforma 1. Îmbunătățirea predictibilității și a eficienței proceselor decizionale prin întărirea capacității de coordonare a politicilor și analiză de impact la nivelul Guvernului și a ministerelor coordonatoare, precum și prin consolidarea instrumentelor în vederea creșterea calității consultărilor publice la toate palierele administrație	Jalon	Intrarea în vigoare a orientărilor pentru utilizarea și asigurarea respectării corespunzătoare a Registrului Unic al Transparenței a Intereselor (RUTI)	Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a orientărilor pentru utilizarea și punerea în aplicare a RUTI				T3	2022	Orientările și procedurile aferente vor implementa în mod corespunzător registrul public creat de Guvern în 2016, care înregistrează reuniunile factorilor de decizie (guvernamentali) cu reprezentanții grupurilor de interese și servește, de asemenea, ca registru voluntar pentru grupurile de interese.
411	Reforma 1. Îmbunătățirea predictibilității și a eficienței proceselor decizionale prin întărirea capacității de coordonare a politicilor și analiză de impact la nivelul Guvernului și a ministerelor coordonatoare, precum și prin consolidarea instrumentelor în vederea creșterea calității consultărilor publice la toate palierele administrație	Jalon	Intrarea în vigoare a metodologiei de utilizare a ordonanțelor de urgență	Dispoziție din hotărârea de guvern care indică intrarea în vigoare a metodologiei de utilizare a ordonanțelor de urgență				T3	2022	Hotărârea de Guvern privind Metodologia de utilizare a ordonanțelor de urgență va preciza circumstanțele în care pot fi utilizate aceste ordonanțe și modul în care se evaluează impactul acestora (ex post, ex ante), precum și procedurile aferente de elaborare și aprobare a acestora și rolul Secretariatului General al Guvernului și al Ministerului Justiției pentru asigurarea filtrării și a controlului general al calității.
412	Reforma 1. Îmbunătățirea predictibilității și a eficienței proceselor decizionale prin întărirea capacității de coordonare a politicilor și analiză de impact la nivelul Guvernului și a ministerelor coordonatoare, precum și prin consolidarea instrumentelor în vederea creșterea calității consultărilor publice la toate palierele administrație	Jalon	Intrarea în vigoare a modificărilor legislative menite să asigure publicarea textului integral al legilor după ce au fost modificate	Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a actului legislativ privind publicarea textului integral al legilor după ce acestea au fost modificate				T3	2022	Modificările aduse Legii nr. 24/2000 privind tehnica legislativă vor asigura publicarea textului integral al legilor după ce acestea au fost modificate, ceea ce în prezent nu se realizează în mod sistematic.
413	Reforma 2. Întărirea coordonării la Centrul Guvernului printr-o abordare integrată și coerentă a inițiativelor în domeniul schimbărilor climatice și a dezvoltării durabile	Jalon	Operaționalizarea unui comitet interinstituțional privind schimbările climatice	Comitetul interinstituțional privind schimbările climatice operaționalizat				T2	2022	Comitetul privind schimbările climatice se va axa, în conformitate cu mandatul său propus, pe: (i) stabilirea unor politici prioritare anuale în domeniul schimbărilor climatice în conformitate cu obiectivele Pactului verde european și cu calendarul asumat de România prin intermediul Planului național integrat în domeniul energiei și schimbărilor climatice (PNIESC); (ii) coordonarea, monitorizarea și evaluarea autorităților responsabile cu punerea în aplicare a politicilor și măsurilor în cadrul activităților PNIESC; (iii) aprobarea indicatorilor de măsurare a angajamentelor României în materie de climă. Prioritățile comitetului vor fi stabilite și decise în cadrul reuniunilor sale, iar acestea pot fi de natură legislativă, financiară sau fiscală, legate de dezvoltarea politicilor publice pentru investiții verzi sau de stabilirea cadrului metodologic sau administrativ. Prioritățile vor fi aprobate anual în mod oficial de către Guvern și se va adopta un plan de acțiune privind etapele de realizare a fiecărei priorități propuse, termene clare de realizare pentru fiecare etapă și instituțiile responsabile.
414	Reforma 2. Întărirea coordonării la Centrul Guvernului printr-o abordare integrată și coerentă a inițiativelor în domeniul schimbărilor climatice și a dezvoltării durabile	Țintă	Realizarea a 90 % din prioritățile stabilite de Comitetul interinstituțional privind schimbările climatice pentru 2025		Procent (%)	0	90	T1	2026	90 % din prioritățile stabilite de Comitetul interinstituțional privind schimbările climatice pentru 2025 vor fi atinse. Prioritățile vor fi aprobate în cadrul Comitetului interinstituțional privind schimbările climatice (CISC) în decembrie 2024.
415	Reforma 2. Întărirea coordonării la Centrul Guvernului printr-o abordare integrată și coerentă a inițiativelor în domeniul schimbărilor climatice și a dezvoltării durabile	Țintă	Funcționari publici calificați să îndeplinească funcția de „experți în dezvoltare durabilă” în instituțiile publice de la nivel central și local		Număr	0	2 000	T3	2025	Ținta va fi atinsă prin următoarele etape: (1) se va întocmi un raport de evaluare a nevoilor și a nivelului de competențe în domeniul dezvoltării durabile în rândul administratorilor publici la nivel central și local; (2) se vor adopta și vor intra în vigoare modificările legislative care completează anexa 5 la Codul administrativ prin adăugarea funcției de „expert în dezvoltare durabilă”; (3) programul de formare va fi elaborat și furnizat de instituții publice, private și academice.
416	Reforma 3. Management performant al resurselor umane în sectorul public	Jalon	Analiza ex-post a concursului național (pilot) pentru selectarea a două categorii de funcții publice în administrația centrală	Publicarea raportului de analiză ex post				T2	2023	Concursul național (pilot) pentru selectarea a două categorii de funcții publice în administrația centrală se va organiza și se va finaliza în conformitate cu procedurile aprobate de Guvern. După realizarea proiectului-pilot, se va efectua o analiză ex-post a rezultatelor și a impactului obținut, ale cărei rezultate vor permite adaptarea concursului național de recrutare realizat pe scară mai largă.
417	Reforma 3. Management performant al resurselor umane în sectorul public	Jalon	Finalizarea anuală a cel puțin două concursuri naționale de recrutare a funcționarilor publici pentru cel puțin 3 categorii/grade de funcții publice	Finalizarea a două concursuri naționale de recrutare a funcționarilor publici				T4	2023	Se vor realiza următoarele: (1) aprobarea de către Guvern a procedurii de organizare și desfășurare a concursului național extins la celelalte categorii de funcții publice generale din administrația publică (pe lângă cele care fac obiectul proiectului-pilot), în conformitate cu legislația în vigoare. (2) analize bazate pe colectarea de date, pe studii, sondaje și planuri de recrutare pentru a stabili modul de operaționalizare a concursului național vor fi desfășurate înainte de pregătirea proiectului de act legislativ; (3) organizarea și finalizarea a două concursuri naționale.
418	Reforma 3. Management performant al resurselor umane în sectorul public	Jalon	Intrarea în vigoare a două acte legislative privind managementul resurselor umane	Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a actelor legislative privind managementul resurselor umane				T4	2024	Următoarele acte legislative vor fi adoptate și vor intra în vigoare: (1) introducerea unor modificări privind gestionarea carierei funcționarilor publici pentru ca aceasta să se bazeze pe meritocrație și, în special, dezvoltarea unei politici de mobilitate orizontală/prin rotație și structurarea carierei astfel încât activitatea funcționarilor publici să fie mai bine direcționată; (2) gestiunea personalului contractual din administrația publică.
419	Reforma 3. Management performant al resurselor umane în sectorul public	Jalon	Cadre de competență operaționale în administrația publică centrală	Cadru de competență operațional				T4	2025	Jalonul include intrarea în vigoare a actului legislativ și punerea în aplicare efectivă a acestuia. Proiectul de act legislativ privind cadrele generale de competențe pentru funcționarii publici va fi utilizat pentru punerea în aplicare a proiectului-pilot. Propunerea legislativă va viza punerea în aplicare etapizată a cadrelor de competențe în instituțiile publice și se va baza pe modelul/proiectul dezvoltat de proiectul SIPOCA 136. Raportul privind acțiunile de recrutare și selecție în cadrul funcției publice va confirma utilizarea noilor proceduri. După finalizarea proiectuluipilot, pentru ajustarea și recalibrarea actului normativ, în urma analizei expost, se va utiliza sprijinul tehnic solicitat de planul național de redresare și reziliență. Implementarea va fi realizată în următoarele etape: (1) clarificarea rolurilor specifice posturilor și pregătirea pentru introducerea cadrului de competențe; (2) simplificarea clasificării posturilor și corelarea infrastructurii TIC cu procesele de management al resurselor umane; (3) evaluarea performanței profesionale pe baza competențelor. Implementarea cadrului va face obiectul unei actualizări periodice.
420	Reforma 4. Dezvoltarea unui sistem de salarizare echitabil și unitar în sectorul public	Jalon	Intrarea în vigoare a noului cadru juridic privind remunerarea funcționarilor publici (Legea privind salarizarea unitară)	Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a legii privind remunerarea funcționarilor publici				T2	2023	Noua lege privind remunerarea funcționarilor publici (Legea privind salarizarea unitară) va stabili o metodologie unitară de calcul în scopul de a spori echitatea salarizării în sectorul bugetar (aplicarea principiului plății egale pentru muncă de valoare egală), de a asigura tratamentul nediscriminatoriu în stabilirea sporurilor și corelarea performanțelor cu salariul plătit. Metodologia propusă pentru recalcularea salariilor va fi sustenabilă din punct de vedere bugetar și se va baza pe: -revizuirea coeficienților de ierarhizare pentru fiecare familie ocupațională de funcții bugetare; -reintroducerea unor grile de salarizare pentru administrația locală, corespunzătoare funcțiilor publice și funcțiilor contractuale; -revizuirea sistemului de acordare a sporurilor și plafonarea sumei sporurilor la 20 % din salariul de bază. Noul cadru juridic va fi pus în aplicare în același timp pentru toate categoriile profesionale, pentru a se evita apariția unor noi dezechilibre în sistemul de salarizare din sectorul public.
421	Reforma 5. Garantarea independenței justiției, creșterea calității și eficienței acesteia	Jalon	Intrarea în vigoare a legii de aprobare a strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar 20222025	Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a legii de aprobare a strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar				T1	2022	Ministerul Justiției va pregăti noua strategie pe baza analizelor interne și a propunerilor primite în timpul procesului de consultare publică, după care strategia va fi aprobată și va intra în vigoare. Strategia va cuprinde doi piloni: (1) primul pilon va include politici de consolidare a independenței sistemului judiciar și a statului de drept. Rezultatele politicilor de consolidare a statului de drept vor fi evaluate în mod obiectiv prin intermediul unor indicatori de realizare specifici, care vor fi elaborați în cadrul strategiei. Măsurile și indicatorii vor fi pregătiți ținând seama de constatările Raportului privind statul de drept; (ii) pilonul al doilea va include politici de consolidare a capacității instituționale în ceea ce privește resursele, procesele și gestionarea, precum și politicile privind calitatea și eficiența serviciilor în sistemul judiciar, cum ar fi: a) utilizarea eficientă a resurselor umane (de ex. volumul de muncă); b) politica de optimizare a infrastructurii instanțelor, inclusiv a infrastructurii fizice; c) transformarea digitală – prin intermediul următoarelor măsuri: -interacțiunea digitală a justițiabililor și a oricărei entități interesate cu sistemul judiciar; -semnătura electronică și sigiliul electronic; -disponibilitatea unei comunicări îmbunătățite a datelor pentru dosarul electronic (care reprezintă o opțiune pentru ca justițiabilii să aibă acces electronic la dosarele judiciare); -elaborarea unei strategii la nivelul întregului sector judiciar pentru digitalizarea arhivei fizice. Progresele înregistrate în punerea în aplicare a strategiei vor fi monitorizate și evaluate utilizând un set de indicatori elaborați pe baza unor resurse obiective, cum ar fi Tabloul de bord privind justiția în UE și Raportul CE privind statul de drept.
422	Reforma 5. Garantarea independenței justiției, creșterea calității și eficienței acesteia	Jalon	Intrarea în vigoare a legii de modificare a atribuțiilor Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate	Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a legii de modificare a atribuțiilor Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate				T2	2022	Actul legislativ va transpune Directiva (UE) 2019/1153 și va introduce mai multe modificări legate de extinderea mandatului instituțional, țintind aspecte precum: administrarea și valorificarea bunurilor confiscate și colaborarea cu alte organisme relevante în procesul de recuperare a prejudiciilor.
423	Reforma 5. Garantarea independenței justiției, creșterea calității și eficienței acesteia	Jalon	Intrarea în vigoare a „legilor justiției” (legi privind statutul magistraților, organizarea judiciară, Consiliul Superior al Magistraturii)	Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a legilor justiției				T2	2023	Noile legi ale justiției vor prevedea următoarele: (1) consolidarea independenței judecătorilor și procurorilor; (2) recrutarea și promovarea în carieră pe principii meritocratice, împreună cu consolidarea rolului Institutului Național al Magistraturii în organizarea și desfășurarea examenelor și a concursurilor; (3) funcționarea eficientă a instanțelor, a Consiliului Superior al Magistraturii, precum și a Parchetului; (4) responsabilitatea efectivă a magistraților, dar și protecția acestora împotriva oricăror interferențe și abuzuri; (5) eficientizarea inspecției judiciare, asigurarea unor garanții mai mari de independență și imparțialitate.
424	Reforma 5. Garantarea independenței justiției, creșterea calității și eficienței acesteia	Jalon	Modificarea Codului penal și a Codului de procedură penală	Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a legii				T4	2022	Modificările necesare ale Codului penal și ale Codului de procedură penală vor fi adoptate și vor intra în vigoare pentru a alinia dispozițiile Codului penal și ale Codului de procedură penală care au intrat în vigoare în 2014 la dispozițiile Constituției, în conformitate cu deciziile relevante ale Curții Constituționale naționale privind constituționalitatea modificărilor recente aduse Codului penal și Codului de procedură penală.
425	Reforma 5. Garantarea independenței justiției, creșterea calității și eficienței acesteia	Țintă	Cel puțin 6 000 de funcționari publici din sectorul justiției (judecători, procurori și grefieri) au participat la cursuri de formare pentru a îmbunătăți calitatea și eficiența sistemului judiciar		Număr	0	6 000	T4	2025	Se vor organiza sesiuni de formare pentru magistrați și grefieri, pentru a îmbunătăți calitatea sistemului judiciar și pentru a-l face mai eficient. Se vor organiza următoarele activități de formare: (1) unificarea limbajului juridic în ceea ce privește noile coduri (Codul civil, Codul de procedură civilă, Codul penal și Codul de procedură penală); (2) achizițiile publice, dreptul administrativ, procedura fiscală; (3) cooperarea judiciară internațională în materie civilă și penală, jurisprudența Curții Europene de Justiție privind drepturile fundamentale; (4) gestionarea activității grefierilor; (5) jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului; (6) executarea hotărârilor penale. Cele 300 de sesiuni de formare se vor adresa unui număr de aproximativ 6 000 de judecători, procurori și grefieri.
426	Reforma 6. Intensificarea luptei împotriva corupției	Jalon	Intrarea în vigoare a actului legislativ de aprobare a noii Strategii naționale anticorupție	Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a legii de aprobare a Strategiei naționale anticorupție				T4	2021	Obiectivele generale ale noii strategii anticorupție vor viza: (1) reducerea impactului corupției asupra cetățenilor; (2) consolidarea managementului integrității și a capacității administrative pentru a preveni și combate corupția; (3) consolidarea integrității în domenii prioritare; (4) îmbunătățirea performanței de combatere a corupției prin mijloace penale și administrative; (5) creșterea gradului de implementare a măsurilor anticorupție. Obiectivele specifice ale noii strategii anticorupție vor viza: (1) formarea practicienilor implicați în prevenirea și combaterea infracțiunilor împotriva mediului; (2) alocarea resurselor necesare pentru funcționarea optimă a DNA (Direcția Națională Anticorupție), a structurii de sprijin a Parchetului European, a serviciului tehnic și pentru suplimentarea posturilor de ofițeri de poliție judiciară; (3) promovarea unificării practicii judiciare în materie de corupție. În această privință, DNA va efectua o analiză a practicii judiciare în domeniul cazurilor de corupție. Noua strategie va stabili noi domenii prioritare: corupția legată de mediu, legătura dintre corupție și criminalitatea organizată, integritatea în domeniul protejării bunurilor culturale. Strategia va revizui, de asemenea, legislația privind integritatea și, prin urmare, va aduce posibile îmbunătățiri în ceea ce privește legislația specifică referitoare la: - conflictele de interese, incompatibilități; - declarația de avere; - ușile turnante (pantouflage); - consilierul de etică; - standardul general pentru publicarea din oficiu a informațiilor de interes public la nivelul autorităților publice centrale și locale (pentru a asigura coerența aplicării).
427	Reforma 6. Intensificarea luptei împotriva corupției	Țintă	O creștere a valorii activelor sechestrate gestionate de Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate		Procent (%)	0	50	T4	2025	Creșterea valorii activelor sechestrate gestionate de Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate se va realiza ca urmare a modificărilor legislative privind consolidarea mandatului legal al Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI) (jalonul 422) și prin construirea depozitelor (ținta 446) pentru bunurile confiscate. Nivelul de referință pentru acest obiectiv este reprezentat de valoarea activelor confiscate, gestionate de agenție, în iunie 2021 (aproximativ 45 de milioane EUR).
428	Reforma 6. Intensificarea luptei împotriva corupției	Țintă	Finalizarea a cel puțin 70 % din măsurile prevăzute în noua strategie anticorupție		Procent (%)	0	70	T4	2025	Strategia prevede implementarea unui amplu mecanism de monitorizare, similar cu cel utilizat cu succes în ciclul 2016-2020. Acesta implică raportări periodice, misiuni de evaluare a conformității în instituțiile publice, rapoarte anuale de evaluare, validate de experți din sfera publică și privată. Mecanismul de evaluare a conformității strategiei include: - misiuni de evaluare inter pares desfășurate în instituțiile publice de echipe de experți din cadrul autorităților independente, al instituțiilor anticorupție, al administrației publice, al mediului de afaceri și al societății civile (acest instrument reproduce parțial experiența internațională, de exemplu GRECO); - efectuarea auditurilor externe intermediare și finale privind punerea în aplicare a strategiei. Evaluările externe analizează obiectivele strategiei, impactul acesteia, eficiența și eficacitatea măsurilor de punere în aplicare, precum și sustenabilitatea rezultatelor acesteia.

429	Reforma 6. Intensificarea luptei împotriva corupției	Țintă	Rata de ocupare a 85 % din posturile de procuror din cadrul Direcției Naționale Anticorupție		Procent (%)	0	85	T2	2023	Rata de ocupare a 85 % din posturile de procuror din cadrul Direcției Naționale Anticorupție
430	Reforma 6. Intensificarea luptei împotriva corupției	Jalon	Intrarea în vigoare a legii privind protecția avertizorilor	Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a legii				T1	2022	Intrarea în vigoare a legii privind protecția avertizorilor. Legea va transpune Directiva (UE) 2019/1937 privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii și va include dispoziții suplimentare, specifice contextului național, pentru a aborda în mod eficient aspectele legate de politica în materie de integritate.
431	Reforma 7. Evaluarea și actualizarea legislației privind cadrul de integritate	Jalon	Intrarea în vigoare a legilor consolidate privind integritatea	Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a legii privind integritatea				T4	2024	Legile consolidate privind integritatea vor intra în vigoare. Actualizarea legislației privind integritatea se va realiza pe baza unei evaluări și analize prealabile a legilor privind integritatea, împreună cu o grupare inițială a actelor normative. În cadrul celei de a doua etape a proiectului, legile existente vor fi unificate și actualizate sau se vor propune noi acte normative.
432	Reforma 7. Evaluarea și actualizarea legislației privind cadrul de integritate	Jalon	Aprobarea versiunii revizuite a codurilor de etică și conduită pentru Guvern, în plus față de cele existente pentru funcția publică și adoptarea și implementarea măsurilor de aplicare	Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a versiunii revizuite a codurilor de etică și conduită pentru Guvern				T4	2024	Revizuirea codurilor de etică: - va clarifica implicațiile pentru membrii Guvernului ale dispozițiilor actuale privind conflictele de interese, indiferent dacă un astfel de conflict ar putea fi evidențiat și de declarațiile de avere și interese; - va extinde definiția dincolo de interesele financiare personale; - va introduce o cerință de divulgare ad hoc în cazul în care poate apărea un conflict între anumite interese private ale unui membru al Guvernului și o chestiune aflată în discuție în cadrul procedurilor guvernamentale sau al altor activități legate de mandatul acestuia; - va stabili un set solid de restricții privind cadourile, ospitalitatea, favorizarea și alte beneficii pentru membri și asigurarea faptului că viitorul sistem este înțeles și aplicabil în mod corespunzător; - va introduce norme privind modul în care membrii Guvernului interacționează cu lobbyiștii și cu alte părți terțe care încearcă să influențeze procesul legislativ.
433	Reforma 8. Reformarea sistemului național de achiziții publice	Jalon	Intrarea în vigoare a modificării legislației naționale privind căile de atac (Legea nr. 101/2016)	Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a legii privind căile de atac				T1	2022	Modificarea legislației naționale privind căile de atac (Legea nr. 101/2016) va introduce obligația semnării contractului cu ofertantul câștigător imediat după adoptarea deciziei Consiliului Național pentru Soluționarea Contestațiilor (CNSC), înainte de soluționarea în instanță a plângerii împotriva unei decizii a CNSC.
434	Reforma 8. Reformarea sistemului național de achiziții publice.	Jalon	Intrarea în vigoare a Strategiei privind achizițiile publice, inclusiv a măsurilor orizontale de sprijinire a implementării planului național de redresare și reziliență	Dispoziție din hotărârea de guvern care indică intrarea în vigoare a Strategiei privind achizițiile publice				T2	2023	Obiectivele viitoarei strategii vor fi conforme cu prioritățile strategice prezentate în strategia Comisiei Europene privind achizițiile publice. În consecință, măsurile care urmează să fie incluse în planul de acțiune al viitoarei strategii se vor concentra asupra celor șase priorități de politică ale strategiei Comisiei, cu scopul de a îmbunătăți practicile de achiziții publice într-un mod colaborativ, prin colaborarea cu celelalte autorități publice și cu alte părți interesate. Strategia și măsurile sale exacte, precum și calendarul de punere în aplicare și atribuirea responsabilităților aferente vor fi convenite de Comitetul interministerial pentru achiziții publice.
435	Reforma 8. Reformarea sistemului național de achiziții publice	Țintă	Organisme operaționale centralizate de achiziții publice (CPB) pentru autoritățile locale		Numărul de organisme operaționale centralizate de achiziții publice	3 [2021]	7	T4	2025	4 organisme centralizate de achiziții publice locale suplimentare vor fi instituite și dotate cu instrumente operaționale și know-how. Categoriile exacte de bunuri/servicii/lucrări care vor face obiectul achizițiilor centralizate vor fi stabilite în urma analizei nevoilor beneficiarilor fiecărui organism centralizat de achiziții publice, dar pot include următoarele: i) materiale de birou; ii) carburant; iii) echipamente informatice; iv) servicii de comunicații; v) servicii de gestionare a infrastructurii; vi) servicii de mobilitate.
436	Reforma 8. Reformarea sistemului național de achiziții publice	Țintă	Furnizarea de cursuri de formare specializată în domeniul achizițiilor publice		Număr	0	350	T4	2023	Se va furniza formare specializată în domeniul achizițiilor publice unui număr de cel puțin 350 de persoane (atât funcționari publici, cât și agenți contractuali), în special personalului întreprinderilor de stat. Formarea specializată va contribui la îmbunătățirea capacității administrative a „marilor achizitori” și a altor autorități contractante care implementează proiecte de investiții finanțate prin Mecanismul de redresare și reziliență, de unde atenția acordată întreprinderilor de stat.
437	Reforma 8. Reformarea sistemului național de achiziții publice	Jalon	Sistemul electronic de achiziții publice (SEAP) este interconectat și interoperabil cu alte baze de date	Sistemul SEAP interconectat și interoperabil				T4	2023	Sistemul electronic de achiziții publice (SEAP) va fi interconectat și interoperabil cu alte baze de date: Oficiul Național al Registrului Comerțului, Agenția Națională de Integritate, Agenția Națională de Administrare Fiscală, Agenția Națională pentru Achiziții Publice, Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiției, utilizându-se informațiile și simplificându-se procedurile de achiziții publice și controalele în beneficiul participanților la procedură.
438	Reforma 8. Reformarea sistemului național de achiziții publice	Jalon	Sistemul electronic de achiziții publice operațional	Sistemul electronic de achiziții publice este operațional				T1	2025	Următoarele elemente sunt finalizate și operaționale în cadrul SEAP (sistemul electronic de achiziții publice): (1) dezvoltarea și implementarea noilor formulare (formulare electronice) prevăzute de Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1780 al Comisiei din 23 septembrie 2019 de stabilire a formularelor standard pentru publicarea anunțurilor în domeniul achizițiilor publice și de abrogare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2015/1986; (2) dezvoltarea și implementarea unor formulare electronice în procesul de evaluare a ofertelor din cadrul procedurilor de achiziție publică; (3) extinderea funcționalităților sistemului dinamic de achiziții publice (SAD), care a devenit operațional în martie 2021, prin funcții care să permită evaluarea automată a calificărilor, includerea catalogului electronic; (4) contractele electronice, facturarea electronică, plata electronică și instrumente pentru managementul contractului (acte adiționale, procese verbale de recepție, plăți).
439	Reforma 9. Îmbunătățirea cadrului procedural de implementare a principiilor guvernanței corporative în cadrul întreprinderilor de stat	Jalon	Intrarea în vigoare a legislației actualizate privind companiile de stat	Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a legii privind întreprinderile de stat				T4	2022	Intrarea în vigoare a Legii nr. 11/2016 modificate, eliminându-se toate excepțiile, inclusiv pentru companiile de stat de la nivel local. Aceste modificări vor (i) separa funcția de reglementare de funcția de proprietate, (ii) vor elimina orice avantaj direct sau indirect care ar putea deriva din deținerea de către stat, fie în ceea ce privește normele/reglementările pieței, finanțare, impozitare sau achiziții publice, (iii) vor garanta că orice întreprindere de stat urmărește obținerea profitabilității.
440	Reforma 9. Îmbunătățirea cadrului procedural de implementare a principiilor guvernanței corporative în cadrul întreprinderilor de stat	Jalon	Operaționalizarea grupului operativ din cadrul Centrului Guvernului pentru coordonarea și monitorizarea politicilor de guvernanță corporativă	Dispoziție din decizia premierului privind intrarea în vigoare a Deciziei premierului privind organizarea și funcționarea grupului operativ din cadrul Secretariatului General al Guvernului				T4	2022	Pe baza recomandărilor unui grup de experți independenți, se înființează un grup operativ permanent, în conformitate cu standardele OCDE de guvernanță corporativă, care devine operațional (și anume, mandatat legal și dotat cu resurse) pentru a asigura monitorizarea aplicării standardelor de guvernanță corporativă, are responsabilitatea finală de a asigura o procedură de selecție transparentă și competitivă pentru aprobarea numirii membrilor consiliului de administrație, monitorizează, evaluează, controlează și publică raportarea periodică a indicatorilor de performanță și aplică sancțiuni pentru întreprinderile de stat care nu respectă indicatorii-cheie de performanță.
441	Reforma 9. Îmbunătățirea cadrului procedural de implementare a principiilor guvernanței corporative în cadrul întreprinderilor de stat	Jalon	Publicarea tabloului de bord de monitorizare cu obiective financiare și nefinanciare și indicatori de performanță pentru toate categoriile de societăți publice (inclusiv din sectoare-cheie precum transporturile, energia, utilitățile publice)	Publicarea tabloului de bord de monitorizare, cu date relevante privind dinamica indicatorilor de performanță				T2	2023	Tabloul de bord de monitorizare va fi elaborat, publicat anual și utilizat la nivel central pentru raportarea și monitorizarea progreselor înregistrate în atingerea indicatorilor de performanță (financiari și nefinanciari) pentru toate categoriile de întreprinderi de stat. Se va acorda prioritate tuturor întreprinderilor din sectoarecheie, cum ar fi transporturile, energia, utilitățile publice. În acest scop, se parcurg următoarele etape: -efectuarea unei evaluări a tuturor companiilor de stat și formularea de recomandări privind vânzarea sau listarea activelor companiilor de stat; -identificarea obiectivelor financiare și nefinanciare și un tablou de bord pentru monitorizarea indicatorilorcheie de performanță financiari și nefinanciari pentru toate categoriile de întreprinderi de stat, inclusiv pentru cele din sectoare precum transportul energetic, utilitățile publice, operaționalizat de grupul operativ; -grupul operativ aprobă toate obiectivele financiare și nefinanciare și indicatorii-cheie de performanță pentru toate întreprinderile de stat, inclusiv pentru cele din sectoarele energiei și transporturilor.
442	Reforma 9. Îmbunătățirea cadrului procedural de implementare a principiilor guvernanței corporative în cadrul întreprinderilor de stat	Țintă	Reducerea cu 50 % a numirilor interimare/temporare în consiliile de administrație ale companiilor de stat centrale		Procent (%)	0	50	T4	2023	Reducerea numirilor temporare la conducerea companiilor de stat la nivel central se va calcula în raport cu nivelul de referință care va fi stabilit în analiza efectuată în 2022.
443	Reforma 9. Îmbunătățirea cadrului procedural de implementare a principiilor guvernanței corporative în cadrul întreprinderilor de stat	Țintă	Companii centrale de stat cotate/de tip lease/restructurate în domeniul energiei și transporturilor		Număr	0	3	T2	2026	Cel puțin 3 companii de stat listate/de tip lease/restructurate în domeniul energiei și al transporturilor, în plus față de listarea a cel puțin 15 % din acțiunile Hidroelectrica, care este vizată de obiectivul 122 din secțiunea referitoare la componenta „Energie” a prezentului document.
444	Reforma 9. Îmbunătățirea cadrului procedural de implementare a principiilor guvernanței corporative în cadrul întreprinderilor de stat	Țintă	Reducerea cu 10 % a numirilor interimare/temporare în consiliile de administrație ale companiilor de stat locale		Procent (%)	0	10	T4	2023	Reducerea numirilor temporare la conducerea companiilor de stat la nivel local se va calcula în funcție de nivelul de referință (2020) care va fi stabilit în analiza efectuată în 2022.
445	Investiția 1. Optimizarea infrastructurii judiciare pentru a garanta accesul la justiție și calitatea serviciilor	Țintă	Sedii ale instanțelor construite în conformitate cu standardele verzi		Număr	0	3	T2	2026	Investiția vizează construcția a 3 noi sedii de instanțe, care vor respecta obiectivul privind necesarul de energie primară cu cel puțin 20 % mai mic decât cerința pentru clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero conform orientărilor naționale, ceea ce se va asigura prin certificate de performanță energetică. Accesul în clădiri va fi adaptat persoanelor cu dizabilități, iar această adaptare este însoțită de respectarea standardelor protecție împotriva incendiilor și a standardelor tehnice de protecție, inclusiv reziliența seismică. Se va acorda prioritate sediilor autorităților judiciare din zonele mai puțin dezvoltate din punct de vedere economic din România.
446	Investiția 2. Dezvoltarea infrastructurii logistice (non-IT) necesare luptei împotriva corupției și recuperării produsului și prejudiciilor generate de infracțiuni, inclusiv a formării profesionale în aceste domenii	Țintă	Darea în folosință a depozitelor pentru bunurile confiscate		Număr	0	3	T3	2025	Finalizarea reabilitării/construcției a 3 depozite pentru bunurile confiscate, care vor respecta obiectivul privind necesarul de energie primară cu cel puțin 20 % mai mic decât cerința pentru clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero conform orientărilor naționale, ceea ce se va asigura prin certificate de performanță energetică.
447	Investiția 3 Crearea de structuri parteneriale locale între autoritățile locale și societatea civilă	Țintă	Parteneriate înființate și operaționale între autoritățile administrației publice locale (APL) și ONG-uri		Număr	0	50	T1	2026	50 de noi parteneriate vor fi încheiate între organizațiile neguvernamentale și autoritățile administrației publice locale pentru dezvoltarea proiectelor de sprijinire a dezvoltării comunităților locale. Planurile concrete de intervenție care implică parteneriate vor fi definite la nivelul fiecărei comunități și se va acorda prioritate domeniilor precum combaterea discriminării, guvernanța participativă și bugetarea, serviciile destinate comunităților vulnerabile (cum ar fi romii sau persoanele fără adăpost), combaterea sărăciei, tranziția verde. Planurile de intervenție vor cuprinde ținte asociate, rezultate pe termen scurt și lung, bugete și angajamentul de a realiza procese de consultare periodice, transparente și favorabile incluziunii, o atribuire clară a responsabilităților către părțile implicate. Planurile de intervenție vor prevedea, de asemenea, instrumente de lucru menite să dezvolte capacitatea internă a administrației implicate în parteneriat de a servi cetățenii. Stabilirea priorităților planurilor de intervenție va face obiectul unei consultări publice și colaborative. Punerea în aplicare a fiecărui plan de intervenție este monitorizată timp de cel puțin 2 ani de la încheierea fiecărui plan. Cooperarea dintre părți și regularitatea/eficiența procesului de consultare vor fi documentate de-a lungul întregii perioade de investiții.
448	Investiția 4. Creșterea capacității organizațiilor societății civile de stimulare a cetățeniei active, de implicare profesionistă în planificarea și implementarea politicilor publice privind drepturile sociale vizate de planul național de redresare și reziliență și monitorizarea reformelor asociate	Țintă	Inițiative de colaborare funcțională ale sectorului neguvernamental operaționale		Număr	0	15	T1	2026	Se vor înființa cel puțin 15 inițiative de colaborare funcțională ale sectorului neguvernamental (rețele, coaliții, platforme, grupuri de organizații, inclusiv grupuri de reflecție, structuri de analiză și de cercetare) pentru a asigura participarea și contribuția efectivă a organizațiilor neguvernamentale la procesele de consultare publică. Obiectivul acestor inițiative va fi de a monitoriza crearea, adoptarea și punerea în aplicare a cel puțin 15 politici publice/reforme naționale cu semnificație pentru planul național de redresare și reziliență și în domenii de importanță socială (cum ar fi sănătatea, educația, tranziția verde). Mecanismele de colaborare vor fi stabilite și puse în aplicare prin acorduri de parteneriat, care vor stabili o strategie de acțiune definită, cu rezultate și calendare concrete și definite, axate pe asigurarea implicării active în procesele de consultare și pe monitorizarea punerii în aplicare a unei anumite politici publice naționale. Monitorizarea unor astfel de inițiative se va realiza prin intermediul a cel puțin 15 rapoarte externe de monitorizare care vor fi pregătite în mod regulat pentru fiecare inițiativă. Sprijinul acordat va acoperi cheltuielile pentru punerea în aplicare tehnică și financiară a proiectului, costurile operaționale directe și indirecte asociate acțiunilor prevăzute în proiect (organizarea de consultări, acțiuni de comunicare și diseminare, colectarea și prelucrarea datelor, expertiză în diferite domenii).
449	Investiția 4. Creșterea capacității organizațiilor societății civile de stimulare a cetățeniei active, de implicare profesionistă în planificarea și implementarea politicilor publice privind drepturile sociale vizate de planul național de redresare și reziliență și monitorizarea reformelor asociate	Jalon	Intrarea în vigoare a legislației privind dialogul social, care să prevadă un dialog social și negocieri colective semnificative și oportune, în conformitate cu recomandările OIM	Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a legii privind dialogul social				T4	2022	Intrarea în vigoare a unei noi legi privind dialogul social, negociată cu partenerii sociali. Legea va remedia deficiențele procesului de dialog social, astfel cum au fost evidențiate în recomandarea specifică de țară relevantă, și va fi în conformitate cu recomandările Organizației Internaționale a Muncii emise în aprilie 2018 și menționate în considerentul 25 din recomandările specifice de țară pentru 2020. De asemenea, legea va prevedea o revizuire a definiției sectoarelor economice ca bază pentru contractele colective la nivel de sector.
450	Investiția 5. Monitorizarea și implementarea planului	Jalon	Audit și controale: informații pentru monitorizarea implementării planului de redresare și reziliență	Raport de audit care confirmă funcționalitățile sistemului de registre				T4	2021	Un sistem de registre pentru monitorizarea punerii în aplicare a planului de redresare și reziliență va deveni operațional înainte de prima cerere de plată (cu excepția prefinanțării). Sistemul va include cel puțin următoarele funcționalități: (a) colectarea de date și monitorizarea îndeplinirii jaloanelor și a țintelor; (b) colectarea, stocarea și asigurarea accesului la datele prevăzute la articolul 22 alineatul (2) litera (d) punctele (i)-(iii) din Regulamentul privind Mecanismul de redresare și reziliență.
451	Investiția 5. Monitorizarea și implementarea planului	Jalon	Intrarea în vigoare a unei ordonanțe a guvernului privind stabilirea mandatului legal al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), al Ministerului Finanțelor și al Autorității de Audit	Dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului privind mecanismul financiar, de implementare, de control și de audit, inclusiv un mandat clar pentru cele trei instituții.				T4	2021	Intrarea în vigoare a unei ordonanțe a guvernului de adoptare a cadrului instituțional pentru planul național de redresare și reziliență și a activităților desfășurate de instituțiile componente care încredințează MIPE competența și mandatul de a exercita toate sarcinile de monitorizare, verificare, control și recuperare, de elaborare și de semnare a cererilor de plată transmise Comisiei Europene, a declarației de gestiune și a rezumatului auditului. Același cadru va încredința, de asemenea, Ministerului Finanțelor competența pentru sarcinile legate de semnarea acordului de împrumut și a acordului de finanțare împreună cu MIPE și, de asemenea, va specifica activitățile pe care autoritatea de audit le va desfășura în cadrul mandatului său pentru planul național de redresare și reziliență.

O.COMPONENTA 15: Educație

Această componentă a Planului de redresare și reziliență al României constă din 6 subcomponente care abordează principalele provocări din sistemul de educație. Subcomponentele se înscriu în proiectul „România Educată”, care este strategia globală pentru reformarea sistemului de educație din România. Subcomponentele sunt enumerate mai jos.

I.Educația și îngrijirea copiilor preșcolari: dezvoltarea unui sistem unitar, favorabil incluziunii și de calitate de educație și îngrijire a copiilor preșcolari, care să îmbunătățească accesul și participarea copiilor cu vârste cuprinse între 0 și 6 ani, pe baza unui mecanism eficient de cooperare inter-instituțională și de coordonare intersectorială.

II.Părăsirea timpurie a școlii: reforma învățământului obligatoriu prin creșterea autonomiei școlilor pentru a preveni și a reduce părăsirea timpurie a școlii, prin programe de incluziune socială și prin asigurarea egalității de șanse.

III.Educație și formare profesională și învățământ dual: crearea unei rute profesionale complete pentru învățământul tehnic superior.

IV.Digitalizarea educației: digitalizarea procesului educațional, inclusiv prin modificări ale cadrului juridic, pentru a permite abordări integrate și îmbunătățirea competențelor digitale atât pentru elevi, cât și pentru profesori.

V.Infrastructură: modernizarea infrastructurii școlare și universitare în zonele urbane și rurale, inclusiv prin modificarea și eficientizarea cadrului normativ pentru asigurarea standardelor de siguranță și calitate, prietenoase cu mediul.

VI.Guvernanța sistemului de învățământ: reforma guvernanței sistemului de învățământ preuniversitar și profesionalizarea managementului, cu o autonomie sporită a școlilor, astfel încât să se asigure stabilitatea, coerența și competența în organizarea acestora.

Componenta include 6 reforme și 18 investiții, precum și o reformă globală pentru adoptarea legislației privind implementarea proiectului „România Educată”.

Componenta contribuie la abordarea recomandării specifice adresate României cu privire la ameliorarea calității și a caracterului incluziv al educației, în special pentru romi și alte grupuri defavorizate, precum și la îmbunătățirea competențelor, inclusiv a celor digitale, în special prin sporirea relevanței pe piața forței de muncă a educației și formării profesionale și a învățământului superior (recomandarea specifică nr. 3, 2019). De asemenea, componenta abordează recomandarea privind consolidarea competențelor și a învățării digitale și asigurarea accesului egal la educație (recomandarea specifică nr. 2, 2020).

O.1. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru care se prevede acordarea sprijinului financiar nerambursabil

Reforma 1. Elaborarea și adoptarea pachetului legislativ pentru implementarea proiectului „România Educată”

Obiectivul acestei reforme este adoptarea și intrarea în vigoare a pachetului legislativ pentru implementarea proiectului „România Educată”, care este strategia globală pentru reformarea sistemului de educație din România. Toate reformele și investițiile subsecvente fac parte integrantă din această strategie.

Reforma va cuprinde următoarele etape care vor conduce la adoptarea și intrarea în vigoare a pachetului legislativ pentru implementarea proiectului „România Educată”: constituirea unui grup de lucru interministerial coordonat de Primul Ministru, care va monitoriza implementarea proiectului; o Hotărâre de Guvern pentru aprobarea planului de acțiune pentru implementare; pregătirea pachetului legislativ în strânsă consultare cu principalele părți interesate.

Implementare reformei va fi finalizată până la 30 septembrie 2023.

I.Educația și îngrijirea copiilor preșcolari:

Reforma 2. Dezvoltarea unui sistem de servicii de educație timpurie unitar, incluziv și de calitate

Obiectivul reformei este de a îmbunătăți accesul copiilor la educația și îngrijirea copiilor preșcolari de la naștere până la începutul învățământului primar, cu un accent deosebit pe copiii care provin din grupuri dezavantajate socioeconomic.

Reforma include adoptarea Programului-cadru intersectorial pentru dezvoltarea serviciilor de educație timpurie, ca servicii unitare, incluzive și de calitate, cu responsabilități clare pentru ministerele implicate (Ministerul Educației, Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Ministerul Sănătății și Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației), precum și planuri operaționale anuale de implementare. Programul-cadru intersectorial va fi adoptat printr-un ordin ministerial și va intra în vigoare până la 31 decembrie 2022.

Reforma include, de asemenea, adoptarea unui cadru legislativ actualizat pentru înființarea, organizarea și funcționarea serviciilor complementare de educație timpurie.

Se preconizează că această reformă va crește rata de participare a copiilor cu vârste cuprinse între 0 și 3 ani la serviciile de educație timpurie la 19 % până la 31 decembrie 2025. În plus, se preconizează că rata de participare la serviciile educaționale a copiilor cu vârste cuprinse între 3 și 6 ani va crește la 91 % până la 31 decembrie 2025.

Implementare reformei va fi finalizată până la 31 decembrie 2025.

Această reformă va fi completată de 3 investiții conexe.

Investiția 1. Construirea, echiparea și operaționalizarea a 110 creșe

Obiectivul acestei investiții este de a spori capacitatea sistemului de educație timpurie prin crearea de creșe pentru a îmbunătăți accesul și participarea la servicii standard de educație și îngrijire timpurie. Investițiile implică construirea, echiparea și operaționalizarea la nivel național a 110 creșe eficiente din punct de vedere energetic, oferind un serviciu standard de educație timpurie la fiecare 5 000-10 000 de locuitori, pentru până la 4 500 de copii.

Cele 110 creșe, cu o capacitate cuprinsă între 50 și 110 locuri (găzduind 2, 3 sau 5 grupuri), vor fi construite de operatori publici. În special, se preconizează construirea a unei creșe mari, a două creșe medii și a 107 creșe mici. Clădirile nou-construite vor respecta obiectivul privind necesarul de energie primară cu cel puțin 20 % mai mic decât cerința pentru clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero conform orientărilor naționale, ceea ce se va asigura prin certificate de performanță energetică.

Această investiție se va realiza prin atribuirea de granturi operatorilor publici, cu distribuție teritorială, pentru creșe și servicii de educație și îngrijire timpurie.

Implementarea investiției va fi finalizată până la 31 decembrie 2025.

Investiția 2. Înființarea, echiparea și operaționalizarea a 412 servicii complementare pentru grupurile defavorizate

Obiectivul acestei investiții este de a crește capacitatea sistemului și a calității serviciilor de educație timpurie, de a îmbunătăți ratele de participare, atât la nivel antepreșcolar, cât și la nivel preșcolar, prin deservirea a aproximativ 20 000 de copii provenind din medii defavorizate.

Investiția va include următoarele acțiuni:

1.elaborarea metodologiei pentru acordarea granturilor operatorilor publici și privați pentru înființarea și echiparea celor 412 servicii complementare;

2.alocarea etapizată, pe loturi (2 loturi a câte 200 și, respectiv, 212 unități/lot), către operatorii publici și privați, a granturilor pentru înființarea, echiparea operaționalizarea celor 412 servicii complementare;

3.finalizarea înființării, echipării și operaționalizării celor 412 servicii complementare.

Implementarea investiției va fi finalizată până la 31 martie 2024.

Investiția 3. Dezvoltarea programului-cadru pentru formarea continuă a profesioniștilor care lucrează în servicii de educație timpurii

Obiectivul acestei investiții este profesionalizarea personalului care lucrează în domeniul serviciilor de educație timpurie în cadrul abordărilor promovate de Curriculumul de educație timpurie adoptat în 2019 și, de asemenea, profesionalizarea personalului în care monitorizează calitatea serviciilor de educație timpurie pentru copiii sub 3 ani.

Investiția va consta în:

1.conceperea, atribuirea și punerea în aplicare a unui contract de asistență tehnică pentru pregătirea, acreditarea, derularea și monitorizarea a 2 programe de formare continuă, și anume:

-un program de formare a formatorilor în domeniul educației timpurii: implementarea unei programe specifice, cu module pentru personalul didactic și nedidactic, inclusiv un modul de educație digitală;

-un program de formare a formatorilor (din cele trei sectoare: social, educație și sănătate), pentru monitorizarea calității serviciilor de educație timpurie antepreșcolară;

2.elaborarea metodologiei de acordare a 42 de granturi pentru furnizorii de formare în vederea derulării programelor de formare, utilizând formatori formați în temeiul contractului de asistență tehnică;

3.alocarea celor 42 de granturi pentru formarea a 19 950 de membri ai personalului (personal didactic și nedidactic, 475 pentru fiecare județ) care lucrează în cadrul serviciilor de educație timpurie standard și complementare, acordând prioritate celor din cadrul serviciilor nou-înființate.

Implementarea investiției va fi finalizată până la 31 decembrie 2025.

II.Părăsirea timpurie a școlii:

Reforma 3. Reforma sistemului de învățământ obligatoriu pentru prevenirea și reducerea părăsirii timpurii a școlii

Obiectivele acestei reforme sunt (a) punerea în aplicare a Mecanismului de Avertizare Timpurie în Educație pentru a reduce absenteismul, a îmbunătăți rezultatele la evaluări, a obține o rată mai mare de participare la examenele naționale și un procent mai mare de elevi care finalizează învățământul obligatoriu, prin utilizarea unei abordări descentralizate și prin creșterea autonomiei școlilor în ceea ce privește utilizarea resurselor; și (b) monitorizarea, cu ajutorul instrumentului informatic al Mecanismului de Avertizare Timpurie în Educație, a elevilor cu risc de părăsire timpurie a școlii și sprijinirea unităților de învățământ în colectarea de date relevante, realizarea planurilor de activități individualizate și formare.

Aceste obiective vor fi atinse prin intrarea în vigoare, până la 31 decembrie 2021, a unei Hotărâri de Guvern pentru implementarea Programului Național pentru abandon școlar și prin extinderea instrumentului informatic de avertizare timpurie în educație la nivel național, printr-un ordin ministerial care va intra în vigoare la 31 decembrie 2022.

Implementare reformei va fi finalizată până la 31 decembrie 2022.

Această reformă va fi completată de 2 investiții conexe.

Investiția 4. Sprijinirea unităților de învățământ cu risc ridicat de abandon școlar

Obiectivul acestei investiții este de a reduce părăsirea timpurie a școlii prin utilizarea metodologiei și a instrumentului informatic ale Mecanismului de Avertizare Timpurie în Educație pentru alocarea de resurse financiare școlilor pentru sprijinirea elevilor în vederea asigurării tranziției de la învățământul secundar inferior la cel superior. Obiectivul final este reducerea părăsirii timpurii a școlii.

Investiția se va realiza cu urmărirea următoarelor etape:

1.alocarea de granturi de 3 ani în 2 loturi pe parcursul anilor 2022 și 2023 unui număr minim de 2 500 de școli. Alocarea se va baza pe o listă restrânsă a instituțiilor cu risc de abandon școlar întocmită de Ministerul Educației și se va încheia până la 30 iunie 2023;

2.monitorizarea implementării prin intermediul a două obiective finale care prevăd o reducere de 10 % la nivel național a școlilor cu prioritate ridicată pe baza indicelui compozit de vulnerabilitate privind părăsirea timpurie a școlii la sfârșitul granturilor de 3 ani (30 iunie 2026) și digitalizarea a 2 500 de școli incluse în programul privind abandonul școlar (31 decembrie 2023).

Implementarea investiției va fi finalizată până la 30 iunie 2026.

Investiția 5. Cursuri de formare a utilizatorilor Sistemului Informatic Integrat al Învățământului din România (SIIIR) și ai instrumentului informatic al mecanismului de avertizare timpurie (MATE) și intervenții sistemice pentru reducerea părăsirii timpurii a școlii

Obiectivul acestei investiții este dezvoltarea și punerea în aplicare a unei formări pentru utilizatorii din școli ai Sistemului Informatic Integrat al Învățământului din România (SIIIR) și ai instrumentului informatic al mecanismului de avertizare timpurie (instrumentul informatic MATE). Modulele de formare vor fi adaptate la nevoile și competențele elevilor (educație favorabilă incluziunii), vor urma abordări didactice centrate pe elev și vor viza îmbunătățirea condițiilor de predare; furnizarea de cursuri de formare pentru utilizarea modulului informatic MATE; dezvoltarea și desfășurarea unor campanii de sensibilizare pentru elevi și profesori; îmbunătățirea competențelor socioemoționale ale elevilor pentru finalizarea învățământului obligatoriu.

45 000 de profesori vor finaliza formarea specifică până în martie 2023.

Implementarea investiției va fi finalizată până la 31 martie 2023.

III.Educație și formare profesională (sistem dual):

Reforma 4. Crearea unei rute profesionale complete pentru învățământul tehnic superior

Obiectivul acestei reforme este de a dezvolta o educație duală centrată pe nevoile elevilor și aliniată la nevoile pieței muncii, atât prin creșterea numărului de domenii, de calificări și de absolvenți, cât și prin asigurarea unui parcurs educațional complet pentru elevii înscriși în învățământul dual de nivel liceal, astfel încât aceștia să poată urma programele de învățământ terțiar (calificare 3-7).

Reforma va consta în:

-intrarea în vigoare a cadrului legislativ de aprobare a metodologiei de organizare a rutei duale complete cu o durată de 4 ani ce dă acces la învățământul terțiar începând cu anul școlar 2023-2024;

-elaborarea reglementării privind noul bacalaureat, inclusiv privind absolvenții de învățământ dual. În urma promovării bacalaureatului unitar, absolvenții vor avea acces la programele de studii universitare. Bacalaureatul unitar se va aplica în România începând cu sesiunea din iunie 2027.

Cadrul legislativ pentru organizarea rutei complete de învățământ dual va intra în vigoare până la 30 septembrie 2022. Implementarea reformei va fi urmărită prin creșterea ponderii elevilor înscriși pe ruta profesională, în raport cu numărul total de elevi de liceu, de la 17 % la 40 % până la 30 iunie 2026.

Implementare reformei va fi finalizată până la 30 iunie 2026.

Această reformă va fi completată de 4 investiții conexe 49 :

Investiția 6. Dezvoltarea a 10 consorții regionale și dezvoltarea și dotarea a 10 campusuri profesionale integrate

Obiectivul acestei investiții este de a asigura accesul egal la educația și formarea profesională inițială de calitate, prin dezvoltarea de parteneriate cu operatorii economici sau cu alți parteneri relevanți pentru a adapta EFP la cerințele pieței muncii.

Investiția va consta în înființarea a 10 consorții regionale, fiecare alcătuită din cel puțin următoarele tipuri de entități: autorități publice locale, întreprinderi locale, școli profesionale și tehnice, universități tehnice, pentru a sprijini angajatorii să joace un rol activ în domeniul formării profesionale a elevilor și a studenților; și în construirea, în cadrul consorțiilor regionale menționate mai sus, a 10 campusuri profesionale integrate, liceale și universitare, pentru educație și formare profesională.

Rezultatele investițiilor vor fi:

-10 centre de învățământ dual integrate și operaționale, corelate cu cerințele operatorilor economici din zona respectivă. Procesul de selecție va avea la bază o metodologie unitară, elaborată de Ministerul Educației, aplicabilă la nivel național pentru a identifica cele mai adecvate și de impact structuri parteneriale regionale. De preferat, fiecare structură partenerială va fi amplasată într-o regiune de dezvoltare distinctă, pentru a asigura o distribuție geografică egală la nivel național. Cele 10 consorții profesionale regionale selectate vor fi sprijinite printr-o schemă de granturi pentru a asigura condiții optime de formare a cursanților și pentru a oferi sprijin financiar pe o perioadă de 4 ani. Se va acorda prioritate elevilor din învățământul secundar care provin din medii defavorizate, inclusiv romilor;

-10 campusuri profesionale integrate mixte (licee și universități tehnice), cu obiectivul de a asigura o infrastructură fizică modernă pentru găzduirea structurilor/consorțiilor regionale de parteneriat profesionale integrate mixte. Implementarea va avea loc la nivel local, iar orașele și municipalitățile ar trebui să răspundă apelului privind realizarea proiectelor de infrastructură pe teritoriul lor.

Clădirile nou-construite vor respecta obiectivul privind necesarul de energie primară cu cel puțin 20 % mai mic decât cerința pentru clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero, ceea ce se va asigura prin certificate de performanță energetică.

Pentru a se asigura conformitatea măsurii cu Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01), criteriile de eligibilitate prevăzute în mandatul pentru viitoarele cereri de propuneri de proiecte vor exclude următoarea listă de activități: (i) activități legate de combustibili fosili, inclusiv utilizarea în aval 50 ; (ii) activități din cadrul sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) cu emisii preconizate de gaze cu efect de seră care nu sunt mai mici decât valorile de referință relevante 51 ; (iii) activități legate de depozite de deșeuri, incineratoare 52 și instalații de tratare mecano-biologică a deșeurilor 53 ; și (iv) activități în cadrul cărora eliminarea pe termen lung a deșeurilor poate dăuna mediului. În plus, mandatul va impune condiția ca numai activitățile care respectă legislația UE și legislația națională relevantă în materie de mediu să poată fi selectate.

Campusurile profesionale vor fi construite până la 30 septembrie 2025, iar consorțiile de învățământ dual vor funcționa la capacitate maximă până la 31 martie 2026. Monitorizarea implementării se va realiza grație numărului de elevi înscriși în ruta duală completă, care se preconizează ca va crește de la un număr de referință de 1 847 în 2020 la 3 000 de studenți în iunie 2026. Sustenabilitatea programelor de finanțare după 2026 va fi asigurată prin intermediul bugetului de stat.

Implementarea investiției va fi finalizată până la 30 iunie 2026.

Investiția 7. Transformarea liceelor agricole în centre de profesionalizare

Obiectivul acestei investiții este de a sprijini 57 de licee agricole, care vor fi organizate în 5 centre regionale corespunzând celor 5 universități agricole consacrate în România. Schema de finanțare dedicată liceelor agricole, având un plafon maxim, pe parcursul a 5 ani, va avea în vedere cel puțin următoarele tipuri de activități:

-modernizarea, renovarea și extinderea laboratoarelor școlare, a atelierelor și a laboratoarelor de informatică, a cantinelor, a căminelor pentru elevi;

-achiziționarea de materiale biologice, echipamente agricole și utilaje pentru executarea lucrărilor agricole;

-formarea cadrelor didactice pe baza unei programe specifice legate de agricultură elaborate de Ministerul Agriculturii și Ministerul Educației.

Fiecare școală agricolă va fi dotată cu un laborator informatic care să includă simulatoare și softuri necesare activităților teoretice și practice de predare/învățare.

În ceea ce privește renovările, contractele vor include o cerință minimă de reducere a consumului de energie pentru încălzire cu cel puțin 50 % în comparație cu consumul anual de energie pentru încălzire înainte de renovarea clădirii, ceea ce va conduce la o creștere cu 30 % a economiilor de energie primară în comparație cu starea anterioară renovării. În acest context, cel puțin 90 % din costurile legate de renovare se referă la îmbunătățirea eficienței energetice.

Contractele vor prevedea, de asemenea, cerința potrivit căreia clădirile nou-construite trebuie să respecte obiectivul privind necesarul de energie primară cu cel puțin 20 % mai mic decât cerința pentru clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero conform orientărilor naționale, ceea ce se va asigura prin certificate de performanță energetică.

Implementarea investiției va fi finalizată până la 30 septembrie 2025.

IV.Digitalizarea educației

Reforma 5. Adoptarea cadrului legislativ pentru digitalizarea educației

Scopul reformei este de a asigura cadrul juridic necesar pentru dezvoltarea competențelor digitale ale elevilor prin definirea profilului de competențe pentru profesioniștii din domeniul educației, prin revizuirea curriculumului școlar obligatoriu și a planului-cadru pentru disciplinele TIC la toate nivelurile de învățământ.

Reforma se va realiza prin intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru digitalizarea proceselor și a conținutului educațional și pentru derularea evaluărilor în sistem online. În plus, prin această reformă se vor stabili standarde minime și optime pentru asigurarea calității activităților educaționale online. Se preconizează că reforma va alinia sistemul educațional la cadrul european DigComp în ceea ce privește competențele digitale ale elevilor, inclusiv prin actualizarea curriculumului școlar și prin elaborarea de materiale didactice digitale. În fine, reforma va operaționaliza legăturile dintre profilul de competențe ale cadrelor didactice și curriculumul pentru formarea profesională inițială, formarea profesională continuă și formarea din domeniul competențelor.

Implementare reformei va fi finalizată până la 30 iunie 2024.

Această reformă va fi completată de 4 investiții conexe 54 :

Investiția 8. Program de formare la locul de muncă pentru personalul didactic

Obiectivul acestei investiții este de a dezvolta competențele de pedagogie digitală pentru cadrele didactice, inclusiv cele legate de colectarea și utilizarea eficientă a instrumentelor și a resurselor disponibile. Investiția vizează toate activitățile specifice, de la predare, evaluare, comunicarea cu părinții și până la crearea și schimbul de conținut și resurse digitale.

Investiția se va realiza prin dezvoltarea de cursuri de formare tematice în materie de alfabetizare digitală și competențe pedagogice digitale, adresate în special cadrelor didactice din zonele rurale și din alte medii defavorizate. La elaborarea programului de formare vor fi avute în vedere cadrul european DigComp pentru competențele digitale și standardele de competențe digitale recunoscute la nivel internațional (ECDL). Se preconizează că 100 000 de cadre didactice vor participa la programele de formare. Formarea privind dezvoltarea competențelor digitale va fi completată de o platformă care va cuprinde o colecție de lecții multimedia care să servească drept modele de bune practici pentru fiecare arie curriculară/disciplină de studiu, pentru diferite nivele de educație. 50 000 de cadre didactice vor beneficia de pe urma schimbului prin intermediul platformei dedicate. Va fi creat un cadru de monitorizare și evaluare a gradului de aplicare în practică a competențelor obținute, pentru a asigura evaluarea competențelor digitale și pentru a iniția măsuri corective cu scopul de a asigura un efect de durată al programului de formare.

Implementarea investiției va fi finalizată până la 30 septembrie 2025.

Investiția 9. Asigurarea echipamentelor și a resurselor tehnologice digitale pentru unitățile de învățământ

Obiectivul acestei investiții este de a asigura infrastructura și resursele tehnologice necesare pentru unitățile de învățământ preuniversitar, cu accent pe zonele defavorizate (în special zonele rurale), permițând accesul elevilor la tehnologie prin laboratoare informatice și echipamente dedicate.

Investiția va consta în granturi pentru modernizarea a cel puțin 5 200 de laboratoare informatice, dezvoltarea a peste 1 100 de hub-uri tehnologice (sub formă de smart lab) și asigurarea infrastructurii și a echipamentelor digitale pentru peste 3 600 de școli care nu fac obiectul niciunui alt program de finanțare. Smart lab-urile vor permite alfabetizarea digitală și tehnologică a elevilor, instruirea cadrelor didactice atât cu privire la aptitudinile și competențele digitale de bază, cât și pentru cele avansate necesare pe piața muncii, cu utilizarea, în același timp, a noilor tehnologii 4.0 și cu dezvoltarea creativității aplicate prin imprimare 3D și softuri de design 3D.

Implementarea investiției va fi finalizată până la 31 martie 2025.

V.Infrastructură 55 :

Reforma 6. Actualizarea cadrului legislativ pentru a asigura standarde ecologice de proiectare, construcție și dotare în sistemul de învățământ preuniversitar

Obiectivele acestei reforme sunt (a) sporirea calității și siguranței mediilor de învățare, inclusiv în ceea ce privește reglementările pentru materiale didactice, mobilier, echipamente de laborator și ateliere tehnologice; și (b) dezvoltarea și adoptarea cadrului juridic pentru promovarea tranziției către clădiri verzi în școli.

În contextul tranziției către clădiri verzi și inteligente, autoritățile române vor actualiza legislația privind proiectarea, dotarea și funcționarea școlilor, inclusiv reglementările privind materialele didactice, mobilierul și echipamentele laboratoarelor și a laboratoarelor științifice și vor elabora o metodologie pentru funcționarea și organizarea școlilor verzi.

Implementare reformei va fi finalizată până la 30 iunie 2022.

Această reformă va fi însoțită de 3 investiții în infrastructura aferentă școlilor:

Investiția 10. Dezvoltarea rețelei de școli verzi și achiziționarea de microbuze verzi

Obiectivul acestei investiții este de a asigura sustenabilitatea unităților de învățământ preuniversitar prin tranziția la școli verzi și mobilitate verde (microbuze electrice). În vederea asigurării tranziției către un sistem educațional sustenabil, Ministerul Educației va demara dezvoltarea unei rețele de școli sustenabile, prietenoase cu mediul. 300 000 m2 din suprafața unităților de învățământ vor beneficia de schimbări structurale pentru a asigura durabilitatea (izolare termică, panouri solare, planificarea spațiului verde, colectare selectivă) și vor fi construiți 46 400 m2 de noi unități de învățământ preuniversitar verzi. Metodologia de selectare a școlilor verzi poate lua în considerare criterii precum: disponibilitatea școlii; numărul de elevi; distribuirea echitabilă geografic a fondurilor; repartizarea echitabilă rural-urban a fondurilor; nivelul de poluare al zonei; experiența anterioară în implementarea și derularea de proiecte/activități de mediu.

Pentru renovări, contractele vor include o cerință minimă de reducere a consumului de energie pentru încălzire cu cel puțin 50 % în comparație cu consumul anual de energie pentru încălzire înainte de renovarea clădirii, ceea ce va conduce la o creștere cu 30 % a economiilor de energie primară în comparație cu starea anterioară renovării. În acest context, cel puțin 90 % din costuri se referă la îmbunătățirea eficienței energetice.

Cele 3 200 de microbuze școlare sunt destinate transportului elevilor din localitățile izolate. Ministerul Educației va efectua o analiză la nivel național, cu implicarea autorităților publice locale, pentru a identifica situațiile în care este necesar transportul elevilor către școli din alte localități. Această investiție completează, de asemenea, reforma din 2 privind prevenirea părăsirii timpurii a școlii, prin asigurarea unor mijloace de mobilitate pentru elevii din zonele cu o populație scăzută, facilitând accesul acestora la o educație de calitate.

Microbuzele electrice vor fi achiziționate și în funcțiune până la 30 iunie 2023, iar clădirile verzi vor fi finalizează până la 31 decembrie 2025.

Implementarea investiției va fi finalizată până la 31 decembrie 2025.

Investiția 11. Asigurarea dotărilor pentru sălile de clasă preuniversitare și laboratoarele/atelierele școlare

Obiectivul acestei investiții este de a oferi dotările necesare pentru îndeplinirea standardelor de calitate în sălile de clasă și în laboratoarele/atelierele școlare, inclusiv dotările și echipamente educaționale specializate pentru elevii defavorizați și elevii cu nevoi educaționale speciale.

Asigurarea dotărilor necesare pentru sălile de clasă și laboratoarele școlare se va realiza descentralizat la nivelul școlilor, al inspectoratelor școlare județene și al autorităților publice locale. Vor fi dotate 75 000 de săli de clasă și 10 000 laboratoare științifice ale școlilor.

Se va acorda prioritate investițiilor pentru unitățile de învățământ care nu au beneficiat de investiții în sălile de clasă și în echipamentele de laborator în ultimii 10 ani.

Implementarea investiției va fi finalizată până la 30 iunie 2024.

Investiția 12. Sprijin pentru consorțiile școlare rurale

Această investiție se adresează elevilor din sate și municipalități mici, în vederea îmbunătățirii accesului acestora la o educație de calitate în cadrul unor campusuri moderne din școlile rurale.

Vor fi create 3 consorții școlare rurale pentru a consolida mediul educațional rural prin asigurarea unor condiții optime de predare și prin respectarea principiului echității sociale.

Cele trei consorții sunt finanțate printr-o schemă de granturi administrată de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, care va selecta cele trei grupuri de acțiune locală sau asocieri de grupuri de acțiune locală care îndeplinesc cel puțin două criterii: (a) demonstrează declinul demografic al microregiunii pe o perioadă de minimum 7 ani; (b) pot prezenta un acord ferm al autorităților publice locale arondate proiectului de campus școlar rural.

Ulterior, vor fi dezvoltate 3 campusuri moderne cu o capacitate de 300-1 500 de locuri. Campusurile vor beneficia de facilități educaționale moderne, ateliere și laboratoare, spații pentru activități de tip after-school, săli și terenuri de sport, facilități pentru desfășurarea activităților non-formale, bucătărie și facilități de cazare pentru elevi și cadrele didactice, precum și facilități pentru cadrele didactice. Campusurile vor dispune și de un parc auto pentru a asigura transportul zilnic al elevilor și pentru excursiile școlare.

Implementarea investiției va fi finalizată până la 30 iunie 2026.

VI.Guvernanța sistemului de învățământ:

Reforma 7. Reforma guvernanței sistemului de învățământ preuniversitar și profesionalizarea managementului

Obiectivele acestei reforme sunt ca școlile să beneficieze de un management mai eficient și de o mai mare autonomie. Reforma guvernanței va crește capacitatea, la nivel de unitate de învățământ, de a implementa toate reformele propuse pentru educație.

Ministerul Educației va semna un contract de asistență tehnică pentru a efectua o analiză a guvernanței sistemului de învățământ preuniversitar, care să includă recomandări și un plan de restructurare a sistemului de management, în contextul unei autonomii sporite a școlilor.

Planul va institui, de asemenea, un plan-pilot axat pe cadrele de arhitectură curriculară în 60 de școli, pentru a testa impactul schimbărilor sistemice în vederea ajustării, corectării și adaptării acestora la nevoi înainte de a le extinde.

Implementare reformei va fi finalizată până la 31 martie 2023.

Această reformă va fi completată de o investiție 56 .

O.2. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar nerambursabil

Număr secvențial

Măsură conexă (reformă sau investiție)

Jalon/ Țintă

Denumire

Indicatori calitativi (pentru jaloane)

Indicatori cantitativi (pentru ținte)

Calendar orientativ pentru atingerea jaloanelor/ țintelor

Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte

Unitate

de

măsură

Valoare de referință

Obiectiv

Trimestru

An

452

Reforma 1. Elaborarea și adoptarea pachetului legislativ pentru implementarea proiectului „România Educată”

Jalon

Intrarea în vigoare a pachetului legislativ pentru implementarea proiectului „România Educată”

Dispoziție legală în pachetul legislativ care indică intrarea în vigoare a proiectului „România Educată”

T3

2023

Pachetul legislativ va asigura coerența cu alte reglementări legale emise în ultimii ani și cu cerințele unui mediu socioeconomic în continuă schimbare și va include:

-constituirea unui grup de lucru interministerial coordonat de Primul Ministru, care va monitoriza proiectul „România Educată”. Se vor publica rapoarte trimestriale de monitorizare;

-adoptarea unei Hotărâri de Guvern de stabilire a termenelor și responsabilităților pentru implementarea proiectului „România Educată”;

-măsuri legislative pentru a asigura implementarea proiectului „România Educată”.

Pentru pregătirea pachetului legislativ se vor organiza consultări cu partenerii sociali, reprezentanții asociațiilor de părinți, ai întreprinderilor și ai organizațiilor neguvernamentale, comunitățile locale, alte autorități/entități publice, elevi, studenți, cadre didactice, experți.

453

Reforma 2. Dezvoltarea unui sistem de servicii de educație timpurie unitar, incluziv și de calitate

Jalon

- Intrarea în vigoare a Ordinului ministerial (OM) de adoptare a programului-cadru intersectorial

- Intrarea în vigoare a MO care reglementează înființarea, organizarea și funcționarea serviciilor complementare de educație timpurie

- Dispoziție legală în OM care indică intrarea în vigoare a programului-cadru intersectorial

- Dispoziție legală în OM care indică intrare în vigoare a regulamentului privind înființarea, organizarea și funcționarea serviciilor complementare de educație timpurie

T4

2022

Ordinul ministerial, semnat de ministrul educației, ministrul muncii și protecției sociale, ministrul sănătății și ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației, va adopta și va operaționaliza, în cursul primului an al programului, programulcadru intersectorial privind dezvoltarea serviciilor de educație timpurie, ca servicii unitare, incluzive și de calitate.

Ordinul ministerial va cuprinde:

-programul-cadru intersectorial, cu responsabilitățile fiecărui minister;

-planuri operaționale anuale de implementare pentru punerea în aplicare a programului-cadru intersectorial. Aceste planuri anuale vor defini termenele și responsabilitățile și vor clarifica aspectele cooperării în ceea ce privește monitorizarea implementării măsurilor respective.

Un pas suplimentar va fi adoptarea până la 31 decembrie 2022 a unui ordin ministerial care să reglementeze înființarea, organizarea și funcționarea serviciilor complementare de educație timpurie, în vederea pregătirii lansării schemei de granturi.

454

Reforma 2. Dezvoltarea unui sistem de servicii de educație timpurie unitar, incluziv și de calitate

Țintă

Rata de participare a copiilor cu vârste cuprinse între 0 și 3 ani la serviciile de educație timpurie

Procent (%)

14,1

19

T4

2025

Rata de participare a copiilor cu vârste cuprinse între 0 și 3 ani la serviciile de educație timpurie va crește cu 4,9 puncte procentuale.

Indicatorul „participarea la îngrijirea formală a copiilor cu vârste între 0 și 3 ani” va fi extras din sondajul EU-SILC.

Numărul posibil de locuri în cadrul serviciilor standard și complementare nou construite/înființate până la 31 decembrie 2025 este de aproximativ 15 000.

455

Reforma 2. Dezvoltarea unui sistem de servicii de educație timpurie unitar, incluziv și de calitate

Țintă

Rata de participare a copiilor cu vârste cuprinse între 3 și 6 ani la serviciile de educație timpurie

Procent (%)

88

91

T4

2025

Rata de participare a copiilor cu vârste cuprinse între 3 și 6 ani la serviciile de educație timpurie va crește cu 3 puncte procentuale.

Rata de participare se va calcula anual de către Institutul Național de Statistică (INS) pe baza informațiilor furnizate de unitățile de educație timpurie.

456

Investiția 1. Construirea, echiparea și operaționalizarea a 110 creșe

Jalon

Semnarea contractelor cu operatorii publici (municipalități) pentru construirea, echiparea și operaționalizarea a 110 creșe

Semnarea contractelor

T2

2022

Semnarea contractelor, cu distribuție teritorială, pentru grădinițe, unități de învățământ preșcolar și servicii de educație și îngrijire timpurie.

Schema de granturi se va bazează pe următoarele criterii: (i) existența unei strategii la nivel local de dezvoltare a acestor servicii; (ii) numărul copiilor cu vârsta până în 3 ani raportat la capacitatea de cuprindere a serviciilor existente pe o rază de maximum 2-3 km; (iii) numărul de cereri din partea părinților, nesoluționate, pentru acest tip de servicii (cel puțin 50); (iv) o analiză a nevoilor, ținând seama de nevoile specifice ale comunităților marginalizate; (v) clădirile nouconstruite vor respecta obiectivul privind necesarul de energie primară cu cel puțin 20 % mai mic decât cerința pentru clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero conform orientărilor naționale, ceea ce se va asigura prin certificate de performanță energetică.

457

Investiția 1. Construirea, echiparea și operaționalizarea a 110 creșe

Țintă

Creșe nou-construite, echipate și operaționalizate

Număr

0

110

T4

2025

110 creșe vor fi construite după lansarea schemei de granturi pentru construcția (și echiparea) lor, în conformitate cu cerințele de la jalonul 453.

Cele 110 creșe, cu o capacitate cuprinsă între 50 și 110 locuri (găzduind 2, 3 sau 5 grupuri), vor fi construite de operatori publici.

Clădirile nou-construite vor respecta obiectivul privind necesarul de energie primară cu cel puțin 20 % mai mic decât cerința pentru clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero conform orientărilor naționale, ceea ce se va asigura prin certificate de performanță energetică.

Creșele nou construite trebuie să poată oferi sprijin educațional pentru un număr maxim de 4 500 de copii.

Se preconizează construirea unei creșe mari, a două creșe medii și a 107 creșe mici.

458

Investiția 2. Înființarea, echiparea și operaționalizarea a 412 servicii complementare pentru grupurile defavorizate

Jalon

Semnarea contractelor pentru înființarea, echiparea și operaționalizarea de servicii complementare pentru grupurile defavorizate

Semnarea contractelor

T1

2023

Ministerul Educației va avea responsabilitatea elaborării și lansării apelului pentru schema de granturi și, ulterior, consilierii și monitorizării beneficiarilor în ceea ce privește înființarea, echiparea și operaționalizarea de servicii complementare pentru grupurile defavorizate.

Serviciile complementare vor fi înființate, echipate și operaționalizate ca urmare a derulării etapizate a schemei de granturi (2 tranșe a câte 200 de unități și, respectiv 212 unități).

Se preconizează că aceste servicii vor fi înființate în spații oferite de comunitate/diferiți furnizori publici și privați de educație în localitățile izolate/dezavantajate, unde o unitate de învățământ este prea departe de domiciliul copilului, iar numărul de copii de la 0 la 6 ani este foarte scăzut, din aceste motive nefiind justificată construirea unei creșe/grădinițe, în vederea asigurării dreptului la educație a copiilor cu vârste de la naștere la 6 ani cât mai aproape de domiciliu.

Serviciile complementare pot fi servicii tip ludotecă, centru de joacă, centru multifuncțional etc. și vor fi dotate cu mese și scaune copii; saltele pentru odihnă copii; materiale si echipamente educaționale, inclusiv echipamente digitale (laptop, tablă smart, aparate de fotografiat și video digitale, covoare digitale pentru activități educative, tăblițe digitale pentru scris și desenat etc.); dulapuri pentru materiale și jucării și rafturi tip bibliotecă; mobilier pentru baie, inclusiv mobilier pentru schimbarea scutecelor; mobilier pentru spații administrative (birouri, scaune, dulapuri); mobilier și echipamente de bucătărie.

Fiecare serviciu complementar se va ocupa de înființarea și echiparea a 2 clase/grupuri. Prin urmare, serviciile complementare vor fi în măsură să ofere sprijin educațional pentru până la 50 de copii cu vârsta cuprinsă între naștere și 6 ani per serviciu, pentru maximum 20 600 de copii.

459

Investiția 2. Înființarea, echiparea și operaționalizarea a 412 servicii complementare pentru grupurile defavorizate

Țintă

Servicii complementare înființate, echipate și operaționale

Număr

0

412

T1

2024

Crearea, echiparea și operaționalizarea a cel puțin 412 servicii complementare în conformitate cu dispozițiile de la jalonul 458.

460

Investiția 3. Dezvoltarea programului-cadru pentru formarea continuă a profesioniștilor care lucrează în servicii de educație timpurii

Țintă

Formatori instruiți în domeniul curricular și al monitorizării

Număr

0

420

T2

2024

420 de formatori (168 formatori în domeniul curricular și 252 de formatori în domeniul monitorizării serviciilor de educație timpurie) vor fi formați și evaluați în cadrul a două programe și vor primi certificate specifice.

Se vor pune în aplicare două programe de formare continuă:

-un program de formare a formatorilor în domeniul educației timpurii: implementarea unei programe specifice, cu module pentru personalul didactic și nedidactic, inclusiv un modul de educație digitală;

-un program de formare a formatorilor (din cele trei sectoare: social, educație și sănătate), pentru monitorizarea calității serviciilor de educație timpurie antepreșcolară.

Se va acorda prioritate persoanelor care lucrează în cadrul serviciilor nou înființate.

461

Investiția 3. Dezvoltarea programului-cadru pentru formarea continuă a profesioniștilor care lucrează în servicii de educație timpurie

Țintă

Personal instruit, care lucrează în cadrul serviciilor de educație timpurie standard și complementare, acordând prioritate celor din cadrul serviciilor nou-înființate

Număr

0

19 950

T4

2025

Vor fi formate 19 950 de persoane care lucrează în cadrul serviciilor de educație timpurie standard și complementare (personal didactic și nedidactic), acordând prioritate celor din cadrul serviciilor nou-înființate.

Se va acorda prioritate persoanelor care lucrează în cadrul serviciilor nou înființate (dacă acestea sunt operaționale). De asemenea, finalizarea programului de formare 1ar putea constitui un avantaj pentru persoanele care vor fi angajate în cadrul acestor noi servicii.

Beneficiarii acestor cursuri de formare (475 de cadre didactice și nedidactice per grant per județ) vor finaliza programele de formare predefinite de asistența tehnică, care urmează să fie furnizate în prealabil, vor fi evaluați și vor primi certificate specifice.

462

Reforma 3. Reforma sistemului de învățământ obligatoriu pentru prevenirea și reducerea părăsirii timpurii a școlii

Jalon

Intrarea în vigoare a Hotărârii de Guvern privind realizarea programului național pentru reducerea abandonului școlar

Dispoziție legală în Hotărârea de Guvern care indică intrarea în vigoare a programului național pentru reducerea abandonului școlar

T4

2021

Va intra în vigoare o Hotărâre de Guvern privind realizarea programului național pentru reducerea abandonului școlar, inclusiv punerea în aplicare a Mecanismului de Avertizare Timpurie în Educație în școlile incluse în program, cu obiective stabilite în timp, fundamentat pe dovezi și rentabil.

Programul național de implementare a Mecanismului de Avertizare Timpurie în Educație va permite o abordare integrată și sistemică la nivel local, regional și național.

463

Reforma 3. Reforma sistemului de învățământ obligatoriu pentru prevenirea și reducerea părăsirii timpurii a școlii

Jalon

Intrarea în vigoare a ordinului ministerial de utilizare a instrumentului MATE la nivel național

Dispoziție legală în OM care indică intrarea în vigoare a utilizării la nivel național a instrumentului MATE în toate școlile din învățământul primar și secundar inferior

T4

2022

Ordinul ministerial va prevedea utilizarea modulului informatic MATE la nivel național. Modulul informatic identifică riscurile, iar programul național include unitățile educaționale cu un grad ridicat de risc de abandon școlar (rata tinerilor care nu au terminat ciclul secundar inferior și care nu sunt înscriși nici în sistemul de învățământ, nici în cel de formare), respectiv unitățile care vor primi granturi.

464

Investiția 4. Sprijinirea unităților de învățământ cu risc ridicat de abandon școlar

Jalon

Procedură de ofertare pentru sprijinirea elevilor în vederea asigurării tranziției de la învățământul secundar inferior la cel superior, pe baza a 5 indicatori definiți în Mecanismul de Avertizare Timpurie în Educație

Publicarea cererii de propuneri

T4

2021

Cerere de propuneri pentru atribuirea de granturi în favoarea unităților de învățământ pentru sprijinirea elevilor în vederea asigurării tranziției de la învățământul secundar inferior la cel superior, pe baza a 5 indicatori definiți în Mecanismul de Avertizare Timpurie în Educație. Toți indicatorii sunt calculați pe baza unei ponderi care analizează cantitatea, adică numărul de elevi și de cadre didactice, sau calitatea, adică notele obținute la evaluarea națională.

Pe baza indicelui de vulnerabilitate privind părăsirea timpurie a școlii, s-au clasificat școlile MATE în trei categorii, în funcție de prioritatea intervenției: ridicată, medie și scăzută. Unitățile de învățământ cu prioritate ridicată, care necesită o intervenție imediată, sunt considerate a fi cele care primesc un punctaj total cuprins între 3,5 și 5 și care prezintă mai multe elemente de vulnerabilitate, cum ar fi un număr ridicat de cadre didactice suplinitoare, o rată ridicată a abandonului școlar, o rată scăzută de participare și rezultate slabe la evaluarea națională. Acestor școli li se va acorda prioritate pentru finanțare.

Activitățile eligibile includ:

-activități pedagogice și de sprijin;

-activități extracurriculare;

-lucrări minore și achiziționarea de bunuri;

-subvenții pentru elevii din grupuri vulnerabile de asigurare a tranziției din învățământul secundar inferior către învățământul secundar superior pentru finalizarea învățământului obligatoriu;

-parteneriate cu ONGuri pentru activități de sprijin și/sau extracurriculare

Școlile vor deveni responsabile pentru rezultatele elevilor și pentru actualizări periodice cu privire la progresele înregistrate, prin transferarea informațiilor respective în sistemul MATE de colectare a datelor.

465

Investiția 4. Sprijinirea unităților de învățământ cu risc ridicat de abandon școlar

Țintă

Unități de învățământ cărora li s-a acordat un grant (lotul 1)

Număr

0

750

T1

2022

750 de unități de învățământ vor primi granturi pentru sprijinirea elevilor în vederea asigurării tranziției de la învățământul secundar inferior la cel superior, pe baza a 5 indicatori definiți în Mecanismul de Avertizare Timpurie în Educație. Toți indicatorii sunt calculați pe baza unei ponderi care analizează cantitatea, adică numărul de elevi și de cadre didactice, sau calitatea, adică notele obținute la evaluarea națională.

Pe baza indicelui de vulnerabilitate privind părăsirea timpurie a școlii, s-au clasificat școlile MATE în trei categorii, în funcție de prioritatea intervenției: ridicată, medie și scăzută. Unitățile de învățământ cu prioritate ridicată, care necesită o intervenție imediată, sunt considerate a fi cele care primesc un punctaj total cuprins între 3,5 și 5 și care prezintă mai multe elemente de vulnerabilitate, cum ar fi un număr ridicat de cadre didactice suplinitoare, o rată ridicată a abandonului școlar, o rată scăzută de participare și rezultate slabe la evaluarea națională. Acestor școli li se va acorda prioritate pentru finanțare.

Activitățile eligibile includ:

-activități pedagogice și de sprijin;

-activități extracurriculare;

-lucrări minore și achiziționarea de bunuri;

-subvenții pentru elevii din grupuri vulnerabile de asigurare a tranziției din învățământul secundar inferior către învățământul secundar superior pentru finalizarea învățământului obligatoriu;

-parteneriate cu ONG-uri pentru activități de sprijin și/sau extracurriculare

Școlile vor deveni responsabile pentru rezultatele elevilor și pentru actualizări periodice cu privire la progresele înregistrate, prin transferarea informațiilor respective în sistemul MATE de colectare a datelor.

466

Investiția 4. Sprijinirea unităților de învățământ cu risc ridicat de abandon școlar

Țintă

Unități de învățământ cărora li s-a acordat un grant (lotul 2)

Număr

750

1 750

T2

2023

Alte 1 000 de unități de învățământ vor primi granturi pentru sprijinirea elevilor în vederea asigurării tranziției de la învățământul secundar inferior la cel superior, pe baza a 5 indicatori definiți în Mecanismul de Avertizare Timpurie în Educație. Toți indicatorii sunt calculați pe baza unei ponderi care analizează cantitatea, adică numărul de elevi și de cadre didactice, sau calitatea, adică notele obținute la evaluarea națională.

Pe baza indicelui de vulnerabilitate privind părăsirea timpurie a școlii, s-au clasificat școlile MATE în trei categorii, în funcție de prioritatea intervenției: ridicată, medie și scăzută. Unitățile de învățământ cu prioritate ridicată, care necesită o intervenție imediată, sunt considerate a fi cele care primesc un punctaj total cuprins între 3,5 și 5 și care prezintă mai multe elemente de vulnerabilitate, cum ar fi un număr ridicat de cadre didactice suplinitoare, o rată ridicată a abandonului școlar, o rată scăzută de participare și rezultate slabe la evaluarea națională. Acestor școli li se va acorda prioritate pentru finanțare.

Activitățile eligibile includ:

-activități pedagogice și de sprijin;

-activități extracurriculare;

-lucrări minore și achiziționarea de bunuri;

-subvenții pentru elevii din grupuri vulnerabile de asigurare a tranziției din învățământul secundar inferior către învățământul secundar superior pentru finalizarea învățământului obligatoriu;

-parteneriate cu ONGuri pentru activități de sprijin și/sau extracurriculare

Școlile vor deveni responsabile pentru rezultatele elevilor și pentru actualizări periodice cu privire la progresele înregistrate, prin transferarea informațiilor respective în sistemul MATE de colectare a datelor.

467

Investiția 4. Sprijinirea unităților de învățământ cu risc ridicat de abandon școlar

Țintă

Instituții de învățământ incluse în programul de abandon școlar cu săli de clasă digitalizate

Număr

0

2 500

T4

2023

2 500 de unități de învățământ incluse în programul privind prevenirea abandonului școlar vor fi complet digitalizate prin achiziționarea echipamentelor necesare (tablete, imprimante, routere).

468

Investiția 4. Sprijinirea unităților de învățământ cu risc ridicat de abandon școlar

Țintă

Reducerea numărului de școli cu risc ridicat de abandon școlar

Număr

2 500

1 875

T2

2026

Numărul școlilor cu risc ridicat de abandon școlar se va reduce cu 625.

Indicele de vulnerabilitate se utilizează pentru a confirma o reducere de 25 % a cohortei de intervenție cu prioritate ridicată, cu o valoare de referință în T2 2022, chiar înainte de alocarea lotului 1 al granturilor.

469

Investiția 5. Cursuri de formare a utilizatorilor Sistemului Informatic Integrat al Învățământului din România (SIIIR) și ai instrumentului informatic al mecanismului de avertizare timpurie (MATE) și intervenții sistemice pentru reducerea părăsirii timpurii a școlii

Țintă

Utilizatorii Sistemului Informatic Integrat al Învățământului din România (SIIIR) și ai instrumentului informatic MATE care au fost formați

Număr

0

45 000

T1

2023

Cel puțin 45 000 de utilizatori vor fi instruiți să utilizeze SIIIR și instrumentul informatic MATE. Modulele cursului de formare trebuie să fie adaptate la:

-nevoile și competențele elevilor (educație favorabilă incluziunii), abordările didactice centrate pe elev, competența interculturală și evaluarea formativă;

-îmbunătățirea condițiilor de predare;

-furnizarea de cursuri de formare pentru utilizarea modulului informatic MATE;

-dezvoltarea și punerea în aplicare a unor campanii de sensibilizare pentru elevi și cadre didactice, care ar putea fi adaptate pentru elevii din grupurile defavorizate.

-îmbunătățirea competențelor socioemoționale ale elevilor pentru finalizarea învățământului obligatoriu.

470

Reforma 4. Crearea unei rute profesionale complete pentru învățământul tehnic superior

Jalon

Intrarea în vigoare a Hotărârii de Guvern de aprobare a Metodologiei de organizare a rutei duale complete și a noilor calificări rezultate din ruta duală completă

Dispoziție legală în Hotărârea de Guvern care indică intrarea în vigoare a metodologiei de organizare a rutei duale complete și a noilor calificări rezultate din ruta duală completă

T3

2022

Noua metodologie:

-va urmări îmbunătățirea rezultatelor școlare în educația și formarea profesională (EFP);

-va asigura un parcurs educațional complet pentru elevii înscriși în programe de învățământ dual de nivel liceal și terțiar (calificare 3-7);

-va asigura corespondența dintre nivelurile Cadrului Național al Calificărilor, actele de studii/calificare ce se eliberează, tipul de programe de educație și formare profesională din România prin care pot fi dobândite nivelurile de calificare, nivelurile de referință ale Cadrului european al calificărilor, precum și condițiile de acces corespunzătoare fiecărui nivel de calificare.

471

Reforma 4. Crearea unei rute profesionale complete pentru învățământul tehnic superior

Țintă

Ponderea elevilor înscriși în ruta profesională, în raport cu populația școlară înscrisă în învățământul secundar

Procent (%)

17 %

40 %

T2

2026

O creștere de 23 % a ponderii elevilor înscriși în ruta profesională, în raport cu populația școlară înscrisă în învățământul secundar.

Conform datelor din SIIIR, în anul școlar 2020-2021, 98 430 de elevi au fost înscriși într-o rută profesională de 3 ani, reprezentând aproximativ 17 % din numărul total al elevilor de liceu. Odată cu apariția rutei duale complete, se estimează o creștere a atractivității rutei profesionale, astfel încât în anul școlar 2025-2026 să se înregistreze o creștere de până la 40 % a numărului de elevi înscriși în ruta profesională (elevi din IPT, licee tehnologice, inclusiv ruta duală completă), în comparație cu numărul total de elevi de liceu.

472

Investiția 6. Dezvoltarea a 10 consorții regionale și dezvoltarea și dotarea a 10 campusuri profesionale integrate

Țintă

10 campusuri profesionale integrate nou-construite

Număr

0

10

T3

2025

Se vor construi 10 campusuri profesionale integrate pentru educație și formare profesională.

Fiecare consorțiu va primi un grant pentru dezvoltarea infrastructurii campusurilor. Campusurile vor aparține centrelor de învățământ dual.

Clădirile nou-construite vor respecta obiectivul privind necesarul de energie primară cu cel puțin 20 % mai mic decât cerința pentru clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero conform orientărilor naționale, ceea ce se va asigura prin certificate de performanță energetică.

Fiecare campus profesional integrat construit va fi echipat pentru ateliere digitale, pe baza unui concept de digitalizare adaptat profilului liceelor și universităților tehnologice. Prin urmare, universitățile și liceele tehnologice care vor fi implicate în structura de parteneriat legată de centrele de învățământ dual vor putea beneficia de granturi specifice.

473

Investiția 6. Dezvoltarea a 10 consorții regionale și dezvoltarea și dotarea a 10 campusuri profesionale integrate

Țintă

Centre de învățământ dual integrate, finalizate și operaționale, corelate cu cerințele operatorilor economici din zona respectivă

Număr

0

10

T1

2026

10 consorții de învățământ dual, fiecare alcătuit din cel puțin următoarele tipuri de entități: autorități publice locale, întreprinderi locale, școli profesionale și tehnice, universități tehnice, pentru a sprijini angajatorii să joace un rol activ în formarea elevilor și a studenților.

Procesul de selecție va avea la bază o metodologie unitară, elaborată de Ministerul Educației, aplicabilă la nivel național pentru a identifica cele mai adecvate și de impact structuri parteneriale regionale. Criteriile de selecție sunt următoarele:

-fiecare structură de parteneriat care va sta la baza creării consorțiului de învățământ dual este alcătuită din următoarele tipuri de entități: unități de învățământ profesional și tehnic inclusiv dual, universități tehnologice, agenți economici și UAT-uri, alți parteneri naționali/europeni relevanți care pot aduce plusvaloare consorțiului;

-consorțiile de învățământ dual participă ca structuri funcționale, în baza unui acord de colaborare agreat înainte de depunerea ofertei de participare;

-potențialul economic și demografic oferit de zona unde va funcționa consorțiul regional de învățământ dual;

-de preferat, fiecare structură partenerială va fi amplasată într-o regiune distinctă/fiecare regiune de dezvoltare, pentru a asigura o distribuție geografică egală la nivel național;

-pentru a se asigura conformitatea cu Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01), criteriile de eligibilitate prevăzute în mandatul pentru viitoarele cereri de propuneri de proiecte vor conține o listă de excludere a anumitor activități.

474

Investiția 6. Dezvoltarea a 10 consorții regionale și dezvoltarea și dotarea a 10 campusuri profesionale integrate

Țintă

Elevi înscriși în ruta duală completă

Număr

1 847

3 000

T2

2026

Creșterea cu cel puțin 60 % a numărului de elevi înscriși în ruta duală completă. În 2020, 1 847 de studenți au absolvit ruta duală. În urma măsurilor de sprijinire a centrelor de învățământ dual, se estimează că 3 000 de elevi vor absolvi ruta duală completă.

Fiecare campus profesional integrat construit va fi echipat pentru ateliere digitale, pe baza unui concept de digitalizare adaptat profilului liceelor și universităților tehnologice. Astfel, se va asigura transformarea digitală.

475

Investiția 7. Transformarea liceelor agricole în centre de profesionalizare

Țintă

57 de licee agricole au beneficiat de sprijin prin intermediul granturilor

Număr

0

57

T3

2025

57 de licee agricole vor beneficia de sprijin pentru:

-modernizarea, renovarea și extinderea laboratoarelor școlare, a atelierelor și a laboratoarelor de informatică, a cantinelor, a căminelor pentru elevi;

-achiziționarea de materiale biologice, echipamente agricole și utilaje pentru executarea lucrărilor agricole;

-formarea cadrelor didactice pe baza unei programe specifice legate de agricultură elaborate împreună de Ministerul Agriculturii și Ministerul Educației.

Fiecare liceu agricol va fi dotat cu un laborator informatic care să includă simulatoare și softuri necesare activităților teoretice și practice de predare/învățare.

Ministerul Educației și Ministerul Agriculturii vor avea atribuții în oferirea de granturi și a unor cheltuieli materiale pentru îmbunătățirea calității învățământului liceal agricol, sporind atractivitatea ofertelor educaționale.

Contractele vor include o cerință minimă de reducere a consumului de energie pentru încălzire cu cel puțin 50 % în comparație cu consumul anual de energie pentru încălzire înainte de renovarea clădirii, ceea ce va conduce la o creștere cu 30 % a economiilor de energie primară în comparație cu starea anterioară renovării. În acest context, cel puțin 90 % din costurile legate de renovare se referă la îmbunătățirea eficienței energetice.

Clădirile nou-construite vor respecta obiectivul privind necesarul de energie primară cu cel puțin 20 % mai mic decât cerința pentru clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero conform orientărilor naționale, ceea ce se va asigura prin certificate de performanță energetică.

Tipuri de lucrări necesare pentru a asigura îmbunătățirea performanței energetice atât pentru clădirile noi, cât și pentru cele vechi:

- conectarea la rețeaua de gaze naturale și instalarea de cazane pe gaz și/sau înlocuirea în clădirile vechi a cazanelor pe cărbune și pe gaz existente, după caz;

-instalarea de cazane pentru încălzire în clădirile noi;

-instalarea de panouri fotovoltaice pentru clădirile noi care au terenuri disponibile pentru utilizarea acestui sistem de încălzire.

476

Investiția 7. Transformarea liceelor agricole în centre de profesionalizare

Țintă

Numărul de elevi înmatriculați în cadrul liceelor agricole

Număr

18 000

20 000

T3

2025

Numărul elevilor înscriși în cele 57 de licee tehnologice, cu un profil predominant agricol, în anul școlar 2025-2026 va crește cu 11,1 % în comparație cu anul școlar 2020-2021.

477

Reforma 5. Adoptarea cadrului legislativ pentru digitalizarea educației

Jalon

Intrarea în vigoare a Ordinului ministerial (MO) pentru asigurarea unor standarde de echipare a școlilor cu echipamente tehnologice și resurse pentru scop educațional online și pentru asigurarea unui impact durabil al investițiilor propuse.

Dispoziție legală în OM care indică intrarea în vigoare a cadrului legislativ privind standardele în materie de echipare

T1

2022

Noul ordin ministerial va defini standardele minime privind echipamentele tehnice pentru școli pentru a asigura calitatea activităților educaționale desfășurate în mediul virtual și prin intermediul tehnologiei virtuale.

478

Reforma 5. Adoptarea cadrului legislativ pentru digitalizarea educației

Jalon

Intrarea în vigoare a legii care stabilește profilul viitorului cadru didactic privind competențele digitale și modalitatea de evaluare a competențelor digitale în cadrul examenelor de grad didactic

Dispoziție legală în lege care indică intrarea în vigoare a actului legislativ care stabilește profilul viitorului cadru didactic în ceea ce privește competențele digitale și evaluarea competențelor digitale

T2

2022

Noua lege care stabilește profilul viitorului cadru didactic privind competențele digitale și modalitatea de evaluare a competențelor digitale în cadrul examenelor de grad didactic:

-va stabili profilul de competențe al profesionistului în educație, precum și mecanismul de validare a competențelor digitale ale cadrelor didactice în cadrul examenelor de grad didactic, în conformitate cu Cadrul european al competențelor digitale pentru personalul din domeniul educației 57 ;

-va integra în Programul-cadru de învățământ, în Programele de formare psihopedagogică și în cel aferent Masteratului didactic, a unor module pentru dezvoltarea competențelor digitale ale viitoarelor cadre didactice și pentru familiarizarea și utilizarea de metode și tehnici de predare moderne, conform Cadrului DigCompEdu;

-va elabora cadrul de derulare a inspecției școlare (monitorizarea și evaluarea activităților didactice derulate în mediul virtual);

va elabora metodologii de evaluare pentru mediul online, a performanțelor școlare ale elevilor, inclusiv va elabora o platformă de evaluare securizată a competențelor elevilor.

479

Reforma 5. Adoptarea cadrului legislativ pentru digitalizarea educației

Jalon

Intrarea în vigoare a legii de instituire a Cadrului național de referință pentru competențe digitale în învățământul preuniversitar

Dispoziție legală în lege care indică intrarea în vigoare a Cadrului național de referință pentru competențe digitale

T2

2024

Intrarea în vigoare a legii de instituire a Cadrului național de referință pentru îmbunătățirea competențelor digitale în învățământul preuniversitar în conformitate cu DigComp: Cadrul european al competențelor digitale pentru cetățeni 58 .

480

Investiția 8. Program de formare la locul de muncă pentru personalul didactic

Țintă

Cadre didactice care au urmat cursuri de formare pentru predarea online, prin îmbunătățirea competențelor specifice de pedagogie digitală

Număr

0

100 000

T3

2025

Cel puțin 100 000 de profesori sunt formați în domeniul educației digitale integrate și al tranziției digitale.

481

Investiția 8. Program de formare la locul de muncă pentru personalul didactic

Țintă

Cadre didactice care publică materiale educaționale deschise pe platforma edu.cred pentru schimbul de practici

Număr

0

50 000

T3

2025

Cel puțin 50 000 de cadre didactice care participă la formare în cadrul jalonului 480 vor produce materiale educaționale deschise ce vor fi publicate pe o platformă care va cuprinde o colecție de lecții multimedia care să servească drept modele de bune practici pentru fiecare arie curriculară/disciplină de studiu, pentru diferite nivele de educație.

482

Investiția 9. Asigurarea echipamentelor și a resurselor tehnologice digitale pentru unitățile de învățământ

Țintă

Școli care dispun de resurse tehnologice noi pentru echiparea laboratoarelor de informatică

Număr

0

5 200

T3

2024

Cel puțin 5 200 de școli cu noi resurse tehnologice pentru laboratoarele informatice, în conformitate cu cerințele de la jalonul 477.

483

Investiția 9. Asigurarea echipamentelor și a resurselor tehnologice digitale pentru unitățile de învățământ

Țintă

Școli dispunând de infrastructură și echipamente tehnologice

Număr

0

3 600

T4

2024

Cel puțin 3 600 de școli cu infrastructură și echipamente tehnologice noi, în conformitate cu cerințele de la jalonul 477.

484

Investiția 9. Asigurarea echipamentelor și a resurselor tehnologice digitale pentru unitățile de învățământ

Țintă

Smart lab-uri achiziționate pentru unitățile de învățământ secundar și licee

Număr

0

1 100

T1

2025

Cel puțin 1 100 de smart lab-uri achiziționate în conformitate cu cerințele de la jalonul 477.

485

Reforma 6.

Actualizarea cadrului legislativ pentru a asigura standarde ecologice de proiectare, construcție și dotare în sistemul de învățământ preuniversitar

Jalon

Intrarea în vigoare a modificărilor cadrului legislativ privind sporirea calității mediilor de învățare

Dispoziție legală în lege care indică intrarea în vigoare a noului cadru legislativ privind sporirea calității mediilor de învățare

T2

2022

În contextul tranziției către clădiri verzi și inteligente, este necesară reformarea cadrului de reglementare privind proiectarea, dotarea și funcționarea școlilor. Noua lege va include:

-norme privind proiectarea și funcționarea clădirilor pentru școli și licee (Normativ 010/1997);

-actualizarea/redactarea cerințelor privind dotările minime prin actualizarea următoarelor acte legislative: dotări minime pentru clasele VVIII, aprobate prin Ordinul ministerial nr. 3486/2006, norme privind dotările minime pentru învățământul primar, aprobate prin Ordinul ministerial nr. 3263/2006, Standarde și reglementări în învățământul preșcolar, anexa 1 Standarde pentru materialele didactice și anexa 2 privind standardele minime în materie de echipament, aprobate prin Ordinul ministerial nr. 3850/2010

Cadrul de reglementare pentru implementarea investițiilor în tranziția către clădiri verzi va fi completat de reglementări privind funcționarea școlilor verzi și de metodologii pentru funcționarea și organizarea școlilor verzi, inclusiv un curriculum adaptat, care vor stabili repere didactice pentru a încuraja elevii să adopte un comportament care respectă mediul natural.

486

Investiția 10. Dezvoltarea rețelei de școli verzi și achiziționarea de microbuze verzi

Țintă

Microbuze electrice achiziționate și în folosință

Număr

0

3 200

T2

2023

3 200 de microbuze electrice vor fi achiziționate și folosite pentru transportul elevilor din localitățile izolate, în special în zonele rurale.

Criteriile luate în considerare pentru selectarea beneficiarilor vor include numărul de elevi care fac naveta, distanța navetei, distribuția geografică egală, conexiunea electrică a școlilor sau disponibilitatea de a instala o stație de încărcare.

Va fi lansata o procedura de achiziție publica a microbuzelor electrice prin intermediul ISJ urilor/UAT urilor (inspectoratele școlare județene/unitățile administrativ-teritoriale).

487

Investiția 10. Dezvoltarea rețelei de școli verzi și achiziționarea de microbuze verzi

Țintă

Unități de învățământ preuniversitar reabilitate pentru a deveni școli verzi

Număr (m2)

0

300 000

T4

2025

Ministerul Educației va dezvolta o rețea de școli sustenabile, prietenoase cu mediul, cu un curriculum bazată în mare parte pe educația pentru protecția mediului înconjurător. 300 000 m2 trebuie vor beneficia de lucrări de renovare (izolație termică, panouri solare, laboratoare de științele naturii, spații verzi, facilități pentru colectarea selectivă a deșeurilor).

La selecția școlilor verzi se va urmări asigurarea acoperirii naționale, atât în zonele rurale, cât și în cele urbane.

Pentru renovări, contractele vor include o cerință minimă de reducere a consumului de energie pentru încălzire cu cel puțin 50 % în comparație cu consumul anual de energie pentru încălzire înainte de renovarea clădirii, ceea ce va conduce la o creștere cu 30 % a economiilor de energie primară în comparație cu starea anterioară renovării.

488

Investiția 10. Dezvoltarea rețelei de școli verzi și achiziționarea de microbuze verzi

Țintă

Noua zonă școlară verde construită și operațională

Număr (m2)

0

46 400

T4

2025

46 400 m2 de școli verzi vor fi construite de către firme de construcții specializate în zonele cu creștere demografică identificate.

Școlile verzi sunt școli cu înaltă performanță energetică, fiind construite pentru a avea mai multă lumină naturală, o mai bună ventilație și cu materiale de construcție verzi, cum ar fi covoarele și vopselele din materiale naturale reciclabile. Costurile de funcționare pentru energie și apă într-o școală verde pot fi reduse cu 20 % până la 40 %. Prin tipul de construcție și prin instalațiile existente, școlile verzi reduc semnificativ emisiile de dioxid de carbon și consumul de apă cu până la 32 %.

Clădirile nou-construite vor respecta obiectivul privind necesarul de energie primară cu cel puțin 20 % mai mic decât cerința pentru clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero conform orientărilor naționale, ceea ce se va asigura prin certificate de performanță energetică.

489

Investiția 11. Asigurarea dotărilor pentru sălile de clasă preuniversitare și laboratoarele/atelierele școlare

Jalon

Lansarea unei proceduri de ofertare pentru echiparea sălilor de clasă cu mobilier

Publicarea caietului de sarcini

T3

2022

Procedură de ofertare pentru echiparea sălilor de clasă ale unităților de învățământ preuniversitar pe baza standardelor minime privind echiparea sălilor de clasă/a laboratoarelor/a atelierelor școlare. Pentru a asigura coerența acestora, Ministerul Educației va formula recomandări pentru beneficiari cu privire la specificațiile tehnice care trebuie incluse în caietul de sarcini.

Se va acorda prioritate unităților de învățământ care nu au beneficiat de acest tip de investiții în ultimii 10 ani.

490

Investiția 11. Asigurarea dotărilor sălilor de clasă și a laboratoarelor/atelierelor școlare din sistemul preuniversitar

Jalon

Lansarea unei proceduri de ofertare pentru echiparea laboratoarelor/atelierelor pentru științe

Publicarea caietului de sarcini

T3

2022

Procedură de ofertare pentru echiparea laboratoarelor pentru științe ale unităților de învățământ preuniversitar pe baza standardelor minime privind echiparea sălilor de clasă/a laboratoarelor/a cabinetelor școlare. Pentru a asigura coerența acestora, Ministerul Educației va formula recomandări pentru beneficiari cu privire la specificațiile tehnice care trebuie incluse în caietul de sarcini.

Toate cabinetele și laboratoarele școlare, altele decât laboratoarele ITC, vor fi echipate cu mobilier, materiale și echipamente didactice, pe baza standardelor de dotare aprobate în cadrul reformei 6.

Se va acorda prioritate unităților de învățământ care nu au beneficiat de acest tip de investiții în ultimii 10 ani și care sunt situate în zonele rurale.

491

Investiția 11. Asigurarea dotărilor sălilor de clasă și a laboratoarelor/atelierelor școlare din sistemul preuniversitar

Țintă

Numărul sălilor de clasă dotate cu mobilier

Număr

0

75 000

T2

2024

75 000 de săli de clasă preuniversitare vor fi echipate în conformitate cu specificațiile de la jalonul 489.

Dotarea sălilor de clasă, a laboratoarelor și a cabinetelor școlare se va face pe baza standardelor în materie de dotare aprobate în cadrul reformei R6. Se va acorda prioritate școlilor cu mobilier deteriorat și celor în care mobilierul nu a fost schimbat în ultimii 10 ani.

492

Investiția 11. Asigurarea dotărilor sălilor de clasă și a laboratoarelor/atelierelor școlare din sistemul preuniversitar

Țintă

Număr de laboratoare/cabinete echipate

Număr

0

10 000

T2

2024

10 000 de laboratoare pentru științe vor fi echipate în conformitate cu specificațiile de la jalonul 490.

493

Investiția 12. Schema de grant pentru consorții școlare rurale

Țintă

Finalizarea lucrărilor de construcție și dotare a consorțiilor școlare rurale

Număr

0

3

T2

2026

Vor fi create trei consorții școlare rurale pentru a consolida mediul educațional rural prin asigurarea unor condiții optime de predare, asigurând totodată respectarea principiului echității sociale.

Consorțiile vor fi selectate pe baza a cel puțin două criterii: i) dacă demonstrează declinul demografic al microregiunii pe care o vizează în ultimii șapte ani și ii) dacă dovedesc un angajament scris al autorităților publice locale responsabile cu zona vizată.

Fiecare consorțiu va construi infrastructura necesară pentru asigurarea calității procesului educațional, care include crearea unui campus modern cu o capacitate de 300-1 500 locuri, inclusiv spații pentru activități de tip after-school, săli și terenuri de sport, spații pentru ateliere de practică, laboratoare, spații pentru desfășurarea activităților nonformale, bucătărie și spații de cazare pentru elevi și cadrele didactice.

Clădirile nou-construite vor respecta obiectivul privind necesarul de energie primară cu cel puțin 20 % mai mic decât cerința pentru clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero conform orientărilor naționale, ceea ce se va asigura prin certificate de performanță energetică.

La selecția școlilor se va acorde prioritate școlilor situate în zone rurale, izolate și subdezvoltate.

494

Reforma 7. Reforma guvernanței sistemului de învățământ preuniversitar și profesionalizarea managementului

Jalon

Semnarea contractului de asistență tehnică pentru elaborarea Planului de măsuri de reformare a guvernanței, inclusiv a programului de formare și îndrumare pentru manageri și inspectori

Semnarea contractului

T1

2022

Reforma guvernanței se va baza pe analiza funcțională a sistemului de educație și formare profesională și se va desfășura pe două niveluri: I. Reforma managementului și

II. Descentralizarea

Ministerul Educației va contracta asistență tehnică externă pentru:

-analiza guvernanței actuale a sistemului de învățământ preuniversitar;

-formularea de recomandări și a unui plan de îmbunătățire a managementului unităților de învățământ prin intermediul unui program-pilot;

-furnizarea de orientări pentru conceperea programului de formare și îndrumare.

În vederea creșterii capacității sistemului de management al învățământului preuniversitar și a creșterii autonomiei școlilor va fi elaborat un plan de măsuri.

495

Reforma 7. Reforma guvernanței sistemului de învățământ preuniversitar și profesionalizarea managementului

Jalon

Publicarea și implementarea unui plan de măsuri de reformare a guvernanței, inclusiv a programului de formare și îndrumare pentru manageri și inspectori

Adoptarea planului de măsuri de reformare a guvernanței

T1

2023

Planul de măsuri de reformare a guvernanței va reforma politicile de resurse umane/recrutare a managerilor educaționali și se va realiza etapizat prin:

-revizuirea metodologiei de concurs pentru directori astfel încât să se coreleze cu metodologia de evaluare a managerilor educaționali în sistemul preuniversitar și să contribuie la creșterea atractivității funcției de director în rândul profesioniștilor;

-transferul de competențe de la inspectoratele școlare județene către Direcțiile Județene de Asigurare a Calității și Inspecția Subordonată a Școlilor din cadrul ARACIP;

-program de granturi pentru sprijinirea școlilor pentru testarea abordării, pe baza unei cereri care va fi evaluată de experți din cadrul Ministerului Educației.

Școlile care participă la programul-pilot vor consulta mai întâi consiliul școlar al elevilor și consiliul reprezentativ al părinților.

Programul-pilot care va implica cele 60 de școli va lua în considerare curriculumul școlar, guvernanța și managementul școlii și va identifica domeniile în care managementul și calitatea predării/învățării pot fi îmbunătățite.

O.3. Descrierea reformelor și a investițiilor pentru care se prevede acordarea împrumutului

VII.Educație și formare profesională (sistem dual):

Investiția 13. Echiparea laboratoarelor informatice din școlile de educație și formare profesională (EFP)

Obiectivul investiției este de a sprijini transformarea digitală a școlilor care aparțin rețelei EFP și de a facilita învățarea online. Aceasta include investiții în infrastructuri digitale pentru predare și instrumente digitale de predare pentru 909 școli EFP.

Investiția include, de asemenea, achiziționarea de echipamente informatice pentru sălile de clasă și acoperă echipamentele de infrastructură subiacente necesare pentru utilizarea echipamentelor didactice digitale. Investițiile vor fi implementate prin intermediul Inspectoratului Școlar Județean, al autorităților locale sau al școlilor, care urmează să lanseze cereri de propuneri pentru furnizarea de echipamente și laboratoare informatice în cadrul unităților de învățământ EFP.

Implementarea investiției va fi finalizată până la 30 septembrie 2023.

Investiția 14. Echiparea atelierelor de practică din unitățile de învățământ profesional și tehnic

Obiectivul acestei investiții este de a echipa ateliere școlare din cadrul unităților de învățământ profesional și tehnic, inclusiv al unităților de formare duală (și cu excepția celor cu profil agricol, care fac obiectul investiției 7).

Prin intermediul schemei de finanțare, fiecare dintre cele 909 școli EFP vor beneficia de un grant în valoare de maximum 100 000 EUR pentru a echipa atelierele de practică în funcție de specializarea lor și de nevoile lor concrete. O treime din investiție este dedicată echipării atelierelor cu echipamente digitale.

Achiziția se va realiza prin intermediul inspectoratelor școlare județene sau prin intermediul unităților administrative teritoriale/al școlilor.

Implementarea investiției va fi finalizată până la 30 septembrie 2023.

VIII.Digitalizarea educației

Investiția 15. Școala online: Dezvoltarea platformei de evaluare și realizarea de conținut

Această investiție urmărește să ofere o abordare integrată a desfășurării activităților didactice în regim online sau în situații speciale prin asigurarea complementarității derulării orelor online cu platforme de învățare, manuale digitale și materiale auxiliare necesare unui proces complet și complex. Prin urmare, se va crea un ecosistem digital pentru dezvoltarea competențelor digitale la nivel de școală, precum și un cadru subiacent pentru evaluarea și testarea la distanță.

Investiția va fi implementă prin intermediul unui apel de proiecte competitiv pentru dezvoltarea resurselor educaționale deschise. Investiția va finanța: i) extinderea actualei platforme a manualelor digitale prin adăugarea de auxiliare didactice pentru toate disciplinele și pentru toate clasele de gimnaziu, ii) crearea de conținut educațional digital pentru trei niveluri diferite de aprofundare diferențiată a cunoașterii (remedială, accesibilă, performanță), iii) dezvoltarea de resurse educaționale incluzive pentru elevii cu dizabilități, sportivi, elevii spitalizați și iv) dezvoltarea unei platforme de evaluare pe baza celor mai bune practici europene.

Implementarea investiției va fi finalizată până la 31 martie 2025.

Investiția 16. Digitalizarea universităților și pregătirea acestora pentru profesiile digitale ale viitorului

Obiectivul acestei investiții este de a îmbunătăți comunicarea dintre universități și studenți și de a crea condițiile pentru lucrul în echipă în spațiul virtual, de a automatiza procesele administrative interne din universități, de a îmbunătăți managementul sistemului de conținut educațional și de a crea o infrastructură CDI pentru abordarea tehnologiilor avansate.

Investiția este pusă în aplicare prin intermediul a două acțiuni:

I.digitalizarea Consiliului Național al Rectorilor (CNR), care va fi realizată prin operaționalizarea unei platforme naționale integrate care va conecta 11 centre universitare cu scopul de a transforma universitățile în centre regionale de dezvoltare economică, de a asigura competențele necesare pe piața muncii și de a reduce decalajul dintre mediul economic și autoritățile locale. Capacitatea CNR de a reprezenta universitățile românești la nivel național și internațional va fi consolidată prin aplicarea/dezvoltarea/implementarea tehnologiilor digitale în spațiul academic, utilizând principii precum Bune practici – viața academică inteligentă și aplicațiile digitale pentru guvernanța inteligentă, populația inteligentă și influența inteligentă. Conceptul de campus inteligent integrează noi modele de învățare, partajarea inteligentă a resurselor și utilizarea clădirilor și a transporturilor. În ceea ce privește partajarea inteligentă a resurselor, bunele practici se referă la partajarea capacității de stocare IT între universități, furnizarea gratuită de resurse educaționale și schimbul de informații. Conceptul de campus inteligent va fi utilizat pentru învățământul superior prin intermediul tehnologiei informației. Un campus inteligent vizează patru zone: învățare, partajare, clădiri și transporturi, unde toate aceste teme pot fi atât materiale, cât și imateriale. În plus, digitalizarea CNR se va realiza, de asemenea, prin operaționalizarea unei platforme digitale interactive unice pentru proiectarea, dezvoltarea, integrarea, achiziționarea și gestionarea bazelor de date la nivel național. Aceste baze de date cuprind: resurse educaționale și de cercetare ale universităților din România, studenți, absolvenți, acorduri instituționale ale universităților românești cu universități din străinătate, colaborări ale universităților românești în cadrul unor alianțe/rețele de universități, contribuții ale universităților românești la capacitatea de inovare europeană, colaborări cu mediul socioeconomic la nivel regional, național și internațional, sisteme interconectate care permit accesul, stocarea, partajarea, reutilizarea și integrarea cu sistemele europene (de exemplu, Cloudul european pentru știința deschisă – EOSC);

II.acordarea de granturi unui număr de 60 de universități pentru mai multe tipuri de investiții:

-operaționalizarea centrelor digitale universitare

-programe de formare în domeniul competențelor digitale

-dezvoltarea competențelor antreprenoriale ale studenților pentru sectorul digital

-programe de orientare profesională pentru studenți în vederea alegerii ocupațiilor TIC emergente

-programe de formare a noilor competențe de predare/evaluare în sistem hibrid

-dezvoltarea competențelor digitale avansate pentru 1 000 de studenți la nivel universitar și de masterat

-formare pentru dezvoltarea competențelor profesionale și digitale ale studenților la nivel de licență, masterat și doctorat prin participarea la programe de formare, legate de Cadrul european al competențelor digitale; dezvoltarea competențelor digitale ale personalului didactic și de cercetare prin participarea la proiecte de cercetare și practică, legate de Cadrul european pentru competențele digitale pentru personalul didactic; dezvoltarea competențelor digitale avansate ale specialiștilor din domeniul IT pentru tehnologiile emergente – informatica cuantică, inteligența artificială, tehnologia blockchain, internetul obiectelor; derularea de programe de formare pentru perfecționare prin intermediul hub-urilor de inovare digitală etc.

Implementarea investiției va fi finalizată până la 31 decembrie 2025.

IX.Infrastructură:

Investiția 17. Asigurarea infrastructurii universitare (cămine, cantine, spații de recreere)

Obiectivul acestei investiții este construirea/modernizarea a 3 tipuri de infrastructuri în campusurile universitare, conform standardelor de siguranță și calitate, pentru asigurarea dimensiunii sociale/incluzive a învățământului superior.

Investiția va finanța:

-construirea a 5 020 și extinderea/modernizarea a 14 500 de spații de recreere și lectură în campusurile universitare, care să fie finalizate până la 31 martie 2024;

-construirea a 3 500 și extinderea/modernizarea a 3 125 de cantine în campusurile universitare, care să fie finalizate până la 30 iunie 2024;

-construirea a 4 600 și extinderea/modernizarea a 14 530 de cămine în campusuri universitare, dedicate studenților proveniți din medii socio-economice defavorizate, cu dizabilități, unele minorități etnice sau din familii monoparentale etc., care vor avea prioritate în obținerea unui loc în campusurile universitare nou construite. Lucrările se vor finaliza până la 30 septembrie 2024.

O țintă finală arată că cel puțin 40 % din infrastructurile noi și modernizate vor fi destinate studenților proveniți din medii defavorizate, până la 30 septembrie 2025.

În ceea ce privește renovările, contractele vor include o cerință minimă de reducere a consumului de energie pentru încălzire cu cel puțin 50 % în comparație cu consumul anual de energie pentru încălzire înainte de renovarea clădirii, ceea ce va conduce la o creștere cu 30 % a economiilor de energie primară în comparație cu starea anterioară renovării. În acest context, cel puțin 90 % din costuri se referă la îmbunătățirea eficienței energetice.

Implementarea investiției va fi finalizată până la 30 septembrie 2025.

X.Guvernanța sistemului de învățământ:

Investiția 18. Programul de formare și îndrumare pentru managerii și inspectorii școlari

Obiectivul acestei investiții este de a dezvolta un program actualizat de formare și îndrumare pentru manageri și inspectori, în vederea profesionalizării managementului educațional. Programul de formare va fi conceput pe baza recomandărilor formulate de experții care vor efectua analiza funcțională a guvernanței sistemului de educație, precum și a bunelor practici europene.

Formare pentru manageri școlari (6 176 de directori și 2 924 de directori adjuncți) și inspectori școlari (900), pentru o perioadă de un an și jumătate, cu scopul de a promova leadership-ul și managementul instituțional, financiar și de resurse umane, de administrație și de legislație, pentru contribui la dezvoltarea capacității instituției de învățământ pe care o conduc de a crește performanțelor elevilor. Programul de formare și îndrumare pentru manageri și inspectorii cu funcții de îndrumare și control va urmări în mod special crearea acelor competențe necesare administrării sistemului de educație într-un mediu descentralizat, prin intermediul furnizorilor acreditați de formare profesională și se va derula cu experți în resurse umane.

Implementarea investiției va fi finalizată până la 31 martie 2026.

O.4. Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile împrumutului

Număr secvențial	Măsură conexă (reformă sau investiție)	Jalon/ Țintă	Denumire	Indicatori calitativi (pentru jaloane)	Indicatori cantitativi (pentru ținte)				Calendar orientativ pentru atingerea jaloanelor/țintelor		Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte
					Unitate de măsură	Nivel de referință	Obiectiv	Trimestru		An
496	Investiția 13. Echiparea laboratoarelor informatice din școlile de educație și formare profesională (EFP)	Țintă	Unități de învățământ profesional și tehnic dotate cu laboratoare de informatică		Număr	0	909	T3		2023	909 unități de învățământ profesional și tehnic vor fi dotate cu infrastructuri și instrumente digitale pentru predare. Investiția include achiziționarea de echipamente pentru clase (cum ar fi proiectoare, sisteme de înregistrare video, sisteme de sunet, camere video și echipamente audio pentru înregistrarea lecțiilor, echipamente cu softuri pentru arhivarea resurselor digitale de predare) și acoperă echipamentele de infrastructură subiacente (cum ar fi electroinstalațiile, rețelele LAN și wi-fi) necesare pentru utilizarea echipamentelor didactice digitale.
497	Investiția 14. Echiparea atelierelor de practică din unitățile de învățământ profesional și tehnic	Țintă	Unități de învățământ profesional și tehnic dotate cu laboratoare de practică funcționale		Număr	0	909	T3		2023	909 unități de învățământ profesional și tehnic dotate cu laboratoare de practică funcționale. Autoritățile locale vor lansa, prin consiliile județene și primării, scheme de sprijin cu scopul de a echipa atelierele școlare din cadrul unităților de învățământ profesional și tehnic, inclusiv al unităților de formare duală, cu excepția celor cu profil agricol. Prin intermediul schemei de finanțare, fiecare unitate de învățământ profesional și tehnic vor beneficia de un grant în valoare de maximum 100 000 EUR pentru a echipa atelierele de practică în funcție de specializarea lor și de nevoile lor concrete. O sumă de 30 de milioane EUR din investiție este dedicată echipării atelierelor cu echipamente digitale (simulatoare).
498	Investiția 15. Școala online: Dezvoltarea platformei de evaluare și realizarea de conținut	Jalon	Platforma electronică de evaluare online a elevilor este operațională	Platforma electronică pentru evaluarea în condiții de siguranță a competențelor elevilor este operațională și utilizată pentru evaluarea tuturor elevilor (cu excepția elevilor EFP)				T1		2024	Platforma electronică de evaluare online a elevilor va fi operațională. La dezvoltarea platformei se va lua în considerare numărul mediu de articole din orice clasă de materii, produse științifice (în cazul în care sunt necesare competențe psihometrice) și softuri (elaborate în conformitate cu analiza nevoilor științifice și cu programul științific elaborat de experți în acest domeniu - testarea curriculumului, competențe). Softurile vor include, de asemenea, o aplicație client mobilă (pentru studenți și cadrele didactice), precum și funcții de supraveghere online.
499	Investiția 15. Școala online: Dezvoltarea platformei de evaluare și realizarea de conținut	Țintă	Dezvoltarea resurselor educaționale deschise (materiale didactice)		Număr	0	67 000	T1		2025	Un număr de 67 000 de resurse educaționale deschise (materiale didactice) dezvoltate. Dezvoltarea resurselor educaționale deschise se va axa pe: i) extinderea actualei platforme a manualelor digitale prin adăugarea de auxiliare didactice pentru toate disciplinele și pentru toate clasele de gimnaziu; ii) crearea de conținut educațional digital pentru trei niveluri diferite de aprofundare diferențiată a cunoașterii (remedială, accesibilă, performanță); iii) dezvoltarea de resurse educaționale incluzive pentru elevii cu dizabilități, sportivi, elevii spitalizați. Resursele educaționale deschise legate de această investiție vor fi dezvoltate de profesioniști cu experiență, iar cele din cadrul investiției I8 sunt experimentale, făcând parte din evaluarea finală a cadrelor didactice care participă la program.
500	Investiția 16. Digitalizarea universităților și pregătirea acestora pentru profesiile digitale ale viitorului	Jalon	Semnarea contractelor de granturi destinate centrelor tehnologice inovatoare din universități	Semnarea contractelor				T2		2022	Semnarea contractelor pentru granturi destinate unui număr de 60 universități pentru finanțarea unor măsuri integrate menite să îmbunătățească infrastructura digitală și să dezvolte competențele studenților și ale cadrelor didactice universitare: -operaționalizarea centrelor digitale universitare; -programe de formare în domeniul competențelor digitale; -dezvoltarea competențelor antreprenoriale ale studenților pentru sectorul digital; -programe de orientare profesională pentru studenți în vederea alegerii ocupațiilor TIC emergente; -programe de formare a noilor competențe de predare/evaluare în sistem hibrid; dezvoltarea competențelor digitale avansate pentru 1 000 de studenți la nivel universitar și de masterat.
501	Investiția 16. Digitalizarea universităților și pregătirea acestora pentru profesiile digitale ale viitorului	Jalon	Semnarea contractelor pentru o schemă de grant pentru digitalizarea Consiliului Național al Rectorilor	Semnarea contractelor				T4		2022	Granturile se vor atribui pentru digitalizarea Consiliului Național al Rectorilor (CNR). Digitalizarea CNR se va realiza prin: a) o infrastructură de rețea națională: Va fi dezvoltată o platformă națională integrată pentru știri și evenimente academice. Platforma integrată de știri academice va fi interconectată cu 11 centre regionale multimedia, concepute pentru a sprijini dezvoltarea regională și promovarea universităților, vizând atât mediul academic, cât și parteneriatele locale care sprijină dezvoltarea economică în zonă, utilizând principiul științei deschise și al surselor deschise și încurajând inovarea, partajarea și colaborarea; b) capacitatea CNR de a reprezenta universitățile românești la nivel național și internațional va fi consolidată prin aplicarea/dezvoltarea/implementarea tehnologiilor digitale în spațiul academic, utilizând principii precum Bune practici – viața academică inteligentă și aplicațiile digitale pentru guvernanța inteligentă, populația inteligentă și influența inteligentă. CNR va finaliza conceptul de campus inteligent care integrează noi modele de învățare, partajarea inteligentă a resurselor și utilizarea clădirilor și a transporturilor; c) pentru proiectarea, dezvoltarea, integrarea, achiziționarea și gestionarea bazelor de date la nivel național se va utiliza o platformă digitală interactivă unică, inclusiv sisteme de gestionare a informațiilor prin intermediul sistemului informatic de management (Management Information System – MIS).
502	Investiția 16. Digitalizarea universităților și pregătirea acestora pentru profesiile digitale ale viitorului	Țintă	Numărul de universități sprijinite cu noi centre tehnologice inovatoare pentru crearea noilor abilități ale viitorului		Număr	0	60	T4		2025	Numărul universităților sprijinite cu noi centre tehnologice inovatoare pentru crearea noilor abilități ale viitorului prin inovarea continuă a programelor de studiu, în conformitate cu cerințele de la jalonul 500.
503	Investiția 17. Asigurarea infrastructurii universitare (cămine, cantine, spații de recreere)	Țintă	Spații de recreere și lectură construite sau modernizate și date în folosință		Număr	0	19 520	T1		2024	Construirea a 5 020 de locuri și extinderea/modernizarea a 14 500 de locuri în campusuri universitare pentru a crea noi spații de recreere și lectură, în special pentru studenții defavorizați. În acest context, cel puțin 90 % din costurile legate de renovare se referă la îmbunătățirea eficienței energetice.
504	Investiția 17. Asigurarea infrastructurii universitare (cămine, cantine și spații de recreere)	Țintă	Cantine construite sau modernizate și date în folosință		Număr	0	6 625	T2		2024	Construirea a 3 500 de locuri și extinderea/modernizarea a 3 125 de locuri în campusurile universitare, pentru crearea de noi cantine. Contractele vor include o cerință minimă de reducere a consumului de energie pentru încălzire cu cel puțin 50 % în comparație cu consumul anual de energie pentru încălzire înainte de renovarea clădirii, ceea ce va conduce la o creștere cu 30 % a economiilor de energie primară în comparație cu starea anterioară renovării. În acest context, cel puțin 90 % din costurile legate de renovare se referă la îmbunătățirea eficienței energetice. Clădirile nou-construite vor respecta obiectivul privind necesarul de energie primară cu cel puțin 20 % mai mic decât cerința pentru clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero conform orientărilor naționale, ceea ce se va asigura prin certificate de performanță energetică.
505	Investiția 17. Asigurarea infrastructurii universitare (cămine, cantine și spații de recreere)	Țintă	Locuri de cazare nou-create sau modernizate		Număr	0	19 130	T3		2024	Construirea a 4 600 de locuri și extinderea/modernizarea a 14 530 de locuri în campusuri universitare pentru a crea cazare pentru studenții proveniți din medii socio-economice defavorizate, cu dizabilități, unele minorități etnice sau din familii monoparentale, care vor avea prioritate în obținerea unui loc în campusurile universitare nou construite. Contractele vor include o cerință minimă de reducere a consumului de energie pentru încălzire cu cel puțin 50 % în comparație cu consumul anual de energie pentru încălzire înainte de renovarea clădirii, ceea ce va conduce la o creștere cu 30 % a economiilor de energie primară în comparație cu starea anterioară renovării. În acest context, cel puțin 90 % din costurile legate de renovare se referă la îmbunătățirea eficienței energetice. Locurile nou-construite vor respecta obiectivul privind necesarul de energie primară cu cel puțin 20 % mai mic decât cerința pentru clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero conform orientărilor naționale, ceea ce se va asigura prin certificate de performanță energetică.
506	Investiția 17. Asigurarea infrastructurii universitare (cămine, cantine și spații de recreere)	Țintă	Cel puțin 40 % din infrastructurile noi și modernizate sunt destinate studenților proveniți din medii defavorizate		Procent (%)	0	40 %	T3		2025	Cel puțin 40 % din numărul de 19 520 de spații de recreere, 6 625 de locuri de cantină și 19 130 de locuri de cazare vor fi rezervate pentru studenții din medii defavorizate. Studenții care primesc bursă socială vor avea prioritate pentru a obține locuri în infrastructura universitară modernizată. Această condiție va fi prevăzută ca fiind obligatorie pentru universitățile publice în ghidul financiar aferent apelurilor de proiecte pentru modernizarea infrastructurii universitare. Universitățile vor transmite rapoarte anuale Ministerului Educației privind utilizarea infrastructurii modernizate.
507	Investiția 18. Programul de formare și îndrumare pentru managerii și inspectorii școlari	Țintă	Directori, directori adjuncți și inspectori care au urmat un program complet de formare și îndrumare		Număr	0	10 000	T1		2026	Un număr estimat de 6 176 de directori, 2 924 directori adjuncți și 900 de inspectori cu funcții de conducere vor participa la programul de formare. Programul de formare va include elementele de leadership și management instituțional, financiar și de resurse umane, de administrație și de legislație și va contribui la dezvoltarea capacității instituției de învățământ pe care o conduc de a crește performanțelor elevilor. Programul de formare va fi conceput pe baza recomandărilor formulate de experții care vor efectua analiza funcțională a guvernanței sistemului de educație, precum și a bunelor practici europene.

1.2.Costurile totale estimate ale planului de redresare și reziliență

Costurile totale estimate ale planului de redresare și reziliență al României sunt de 29 181 842 750 EUR.

2.SECȚIUNEA 2: SPRIJIN FINANCIAR

2.1.Contribuția financiară

Tranșele menționate la articolul 2 alineatul (2) se organizează după cum urmează:

2.1.1.Prima tranșă (sprijin nerambursabil):

Număr secvențial	Măsură asociată (Reformă sau investiție)	Jalon/Țintă	Denumire

146	C7.R2 Tranziția către atingerea obiectivelor de conectivitate UE 2025 și stimularea investițiilor private pentru dezvoltarea rețelelor de foarte mare capacitate	J	Intrarea în vigoare a legii privind securitatea rețelelor 5G
69	C4.R1 Transport sustenabil, decarbonizare și siguranță rutieră/dezvoltarea infrastructurii feroviare și managementul traficului feroviar	J	Adoptarea strategiei de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2021-2025 și aplicarea planului de acțiune
113	C6.R1 Reforma pieței de energie electrică, prin înlocuirea cărbunelui din mixul energetic și susținerea unui cadru legislativ și de reglementare stimulativ pentru investițiile private în producția de electricitate din surse regenerabile	Ț	Scoaterea din operare a capacității de producție a energiei electrice pe bază de cărbune
142	C7.R1 Dezvoltarea unui cadru unitar pentru definirea arhitecturii unui sistem de tip cloud guvernamental	J	S-a instituit și este operațional grupul operativ pentru implementarea și monitorizarea reformelor și investițiilor privind transformarea digitală
150	C7.R3 Asigurarea securității cibernetice a entităților publice și private care dețin infrastructuri cu valențe critice	J	Adoptarea Strategiei naționale privind securitatea cibernetică 2021-2026
211	C8.R6 Reforma sistemului public de pensii	J	Asistență tehnică contractuală furnizată de o entitate care va fi selectată în conformitate cu legislația națională privind achizițiile publice
212	C8.R6 Reforma sistemului public de pensii	J	Intrarea în vigoare a unui ordin al ministrului de instituire a unui comitet de monitorizare însărcinat cu revizuirea, cu sprijinul furnizorului de asistență tehnică, a sistemului de pensii și a intervențiilor de politică în sistemul de pensii
220	C8.I2 Îmbunătățirea proceselor de administrare a impozitelor și taxelor, inclusiv prin implementarea managementului integrat al riscurilor	Ț	Numărul de case de marcat conectate la sistemul informatic al Agenției Naționale de Administrare Fiscală
366	C12.I1 Dezvoltarea infrastructurii medicale prespitalicești	J	Adoptarea criteriilor de prioritizare a investițiilor în centrele comunitare integrate
426	C14.R6 Intensificarea luptei împotriva corupției	J	Intrarea în vigoare a actului legislativ de aprobare a noii strategii naționale anticorupție
450	C14.I5 Monitorizarea și implementarea planului	J	Audit și controale: informații pentru monitorizarea implementării planului de redresare și reziliență
451	C14.I5 Monitorizarea și implementarea planului	J	Intrarea în vigoare a unei ordonanțe a guvernului privind stabilirea mandatului legal al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), al Ministerului Finanțelor și al Autorității de Audit
462	C15.R3 Reformarea sistemului de învățământ obligatoriu pentru prevenirea și reducerea abandonului școlar	J	Intrarea în vigoare a hotărârii de guvern privind realizarea Programului național pentru reducerea abandonului școlar
464	C15.I4 Sprijinirea unităților de învățământ cu risc ridicat de abandon școlar	J	Procedură de ofertare pentru sprijinirea elevilor în vederea asigurării tranziției de la învățământul secundar inferior la cel superior, pe baza a 5 indicatori definiți în Mecanismul de Avertizare Timpurie în Educație
		Cuantumul tranșei	2 037 146 414 EUR

2.1.2.A doua tranșă (sprijin nerambursabil):

Număr secvențial	Măsură asociată (Reformă sau investiție)	Jalon/Țintă	Denumire

124	C6.I1 Noi capacități pentru producerea de energie electrică din surse regenerabile	J	Lansarea unei proceduri de ofertare pentru proiecte de producție de energie din surse regenerabile (energie eoliană și solară)
143	C7.R1 Dezvoltarea unui cadru unitar pentru definirea arhitecturii unui sistem de tip cloud guvernamental	J	Analiza completă a opțiunilor privind arhitectura cloudului guvernamental
191	C8.R1 Reforma Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) prin digitalizare	J	Intrarea în vigoare a cadrului legal pentru înrolarea contribuabililor persoane juridice în SPV (Spațiu Privat Virtual)
195	C8.R1 Reforma Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) prin digitalizare	J	Operaționalizarea/aprobarea Planului comun de acțiune al Agenției Naționale de Administrare Fiscală și Inspecția Muncii pentru prevenirea și limitarea fenomenului de evaziune ce vizează munca la gri/negru
213	C8.R6 Reforma sistemului public de pensii	J	Intrarea în vigoare a modificărilor aduse cadrului de reglementare pentru a se asigura sustenabilitatea pensiilor din cadrul pilonului 2
387	C13.R4 Introducerea tichetelor de muncă și formalizarea muncii în domeniul lucrătorilor casnici	J	Intrarea în vigoare a legislației și a normelor de aplicare privind sistemul de tichete pentru lucrătorii casnici
401	C14.R1 Sporirea predictibilității și a eficienței proceselor decizionale prin întărirea capacității de coordonare a politicilor și analiză de impact la nivelul Guvernului și a ministerelor coordonatoare, precum și prin consolidarea instrumentelor în vederea creșterea calității consultărilor publice la toate palierele administrației	J	Intrarea în vigoare a metodologiilor și a procedurilor de îmbunătățire a raționamentului în materie de politici publice și a planificării și simplificării administrative
404	C14.R1 Sporirea predictibilității și a eficienței proceselor decizionale prin întărirea capacității de coordonare a politicilor și analiză de impact la nivelul Guvernului și a ministerelor coordonatoare, precum și prin consolidarea instrumentelor în vederea creșterea calității consultărilor publice la toate palierele administrației	J	Intrarea în vigoare a unui act legislativ de operaționalizare a unei structuri care să asigure implementarea unui mecanism eficace de control al calității în materie de reglementare
421	C14.R5 Garantarea independenței justiției, creșterea calității și eficienței acesteia	J	Intrarea în vigoare a legii de aprobare a strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar 2022-2025
430	C14.R6 Intensificarea luptei împotriva corupției	J	Intrarea în vigoare a legii de transpunere a Directivei privind protecția avertizorilor
433	C14.R8 Reformarea sistemului național de achiziții publice	J	Intrarea în vigoare a modificării legislației naționale privind căile de atac (Legea nr. 101/2016)
465	C15.I4 Sprijinirea unităților de învățământ cu risc ridicat de abandon școlar	Ț	Unități de învățământ cărora li s-a acordat un grant (lotul 1)
477	C15.R5 Adoptarea cadrului legislativ pentru digitalizarea educației	J	Intrarea în vigoare a ordinului de ministru pentru asigurarea unor standarde de echipare a școlilor cu echipamente tehnologice și resurse pentru scop educațional online și pentru asigurarea unui impact durabil al investițiilor propuse
494	C15.R7 Reforma guvernanței sistemului de învățământ preuniversitar și profesionalizarea managementului	J	Semnarea contractului de asistență tehnică pentru elaborarea Planului de măsuri de reformare a guvernanței, inclusiv a programului de formare și îndrumare pentru manageri și inspectori
65	C4.R1 Transport sustenabil, decarbonizare și siguranță rutieră / Siguranță rutieră	J	Adoptarea strategiei naționale privind siguranța rutieră
114	C6.R1 Reforma pieței de energie electrică, prin înlocuirea cărbunelui din mixul energetic și susținerea unui cadru legislativ și de reglementare stimulativ pentru investițiile private în producția de electricitate din surse regenerabile	J	Intrarea în vigoare a legii privind decarbonizarea prin care se adoptă calendarul de eliminare treptată a cărbunelui/lignitului
144	C7.R1 Dezvoltarea unui cadru unitar pentru definirea arhitecturii unui sistem de tip cloud guvernamental	J	Intrarea în vigoare a legii privind guvernanța serviciilor de cloud pentru zona guvernamentală
145	C7.R1 Dezvoltarea unui cadru unitar pentru definirea arhitecturii unui sistem de tip cloud guvernamental	J	Intrarea în vigoare a noii legi privind interoperabilitatea
153	C7.I1 Implementarea infrastructurii de cloud guvernamental	J	Semnarea contractului de implementare a investiției pe baza procedurii de ofertare pentru implementarea investiției
147	C7.R2 Tranziția către atingerea obiectivelor de conectivitate UE 2025 și stimularea investițiilor private pentru dezvoltarea rețelelor de foarte mare capacitate	J	Publicarea cererii de ofertă pentru autorizarea operatorilor de telecomunicații să acorde licențe 5G
200	C8.R3 Îmbunătățirea mecanismului de programare bugetară	J	Intrarea în vigoare a hotărârii de guvern de aprobare a metodologiei de elaborare, monitorizare și raportare a programelor bugetare
355	C12.R2 Dezvoltarea capacității de investiții în infrastructura sanitară	J	Intrarea în vigoare a cadrului legislativ de instituire a Agenției Naționale pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate (ANDIS)
356	C12.R3 Dezvoltarea capacității pentru managementul serviciilor de sănătate și managementul resurselor umane din sănătate	J	Intrarea în vigoare a cadrului legislativ privind dezvoltarea capacității pentru managementul serviciilor de sănătate și managementul resurselor umane din sănătate
357	C12.R3 Dezvoltarea capacității pentru managementul serviciilor de sănătate și managementul resurselor umane din sănătate	J	Intrarea în vigoare a legislației privind cadrul strategic pentru dezvoltarea resurselor umane din sănătate
413	C14.R2 Întărirea coordonării la Centrul Guvernului printr-o abordare integrată și coerentă a inițiativelor în domeniul schimbărilor climatice și a dezvoltării durabile	J	Operaționalizarea unui comitet interinstituțional privind schimbările climatice
422	C14.R5 Garantarea independenței justiției, creșterea calității și eficienței acesteia	J	Intrarea în vigoare a legii de modificare a atribuțiilor Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate
456	C15-I1 Construirea, echiparea și operaționalizarea a 110 creșe	J	Semnarea contractelor cu operatorii publici (municipalități) pentru construirea, echiparea și operaționalizarea a 110 creșe
478	C15.R5 Adoptarea cadrului legislativ pentru digitalizarea educației	J	Intrarea în vigoare a actului normativ care stabilește profilul viitorului cadru didactic privind competențele digitale și modalitatea de evaluare a competențelor digitale în cadrul examenelor de grad didactic
485	C15.R6 Actualizarea cadrului legislativ pentru a asigura standarde ecologice de proiectare, construcție și dotare în sistemul de învățământ preuniversitar	J	Intrarea în vigoare a modificărilor cadrului legislativ pentru creșterea calității mediilor de învățare
		Cuantumul tranșei	2 147 491 242 EUR

2.1.3.A treia tranșă (sprijin nerambursabil):

Număr secvențial	Măsură asociată (Reformă sau investiție)	Jalon/Țintă	Denumire

22	C2.R1 Reforma a sistemului de management și a celui privind guvernanța în domeniul forestier prin dezvoltarea unei noi Strategii forestiere naționale și a legislației subsecvente	J	Adoptarea Strategiei forestiere naționale 2020-2030
23	C2.R1 Reforma a sistemului de management și a celui privind guvernanța în domeniul forestier prin dezvoltarea unei noi Strategii forestiere naționale și a legislației subsecvente	J	Intrarea în vigoare a ordonanțelor ministeriale modificate de stabilire a normelor obligatorii privind împădurirea și reîmpădurirea prevăzute în Strategia forestieră națională 2020-2030
148	C7.R2 Tranziția către atingerea obiectivelor de conectivitate UE 2025 și stimularea investițiilor private pentru dezvoltarea rețelelor de foarte mare capacitate	J	Recomandările prevăzute în setul de instrumente al UE privind conectivitatea sunt implementate
149	C7.R2 Tranziția către atingerea obiectivelor de conectivitate UE 2025 și stimularea investițiilor private pentru dezvoltarea rețelelor de foarte mare capacitate	J	Alocarea drepturilor de utilizare a spectrului de frecvențe radio
152	C7.R4 Creșterea competențelor digitale pentru exercitarea funcției publice și educație digitală pe parcursul vieții pentru cetățeni	J	Intrarea în vigoare a Ordinului ministerial al ministrului muncii și al președintelui Institutului Național de Statistică pentru definirea ocupațiilor noi digitale în clasificarea ocupațiilor (COR)
384	C13.R3 Implementarea venitului minim de incluziune (VMI)	J	Intrarea în vigoare a legii de aprobare a normelor de aplicare a VMI
410	C14.R1 Sporirea predictibilității și a eficienței proceselor decizionale prin întărirea capacității de coordonare a politicilor și analiză de impact la nivelul Guvernului și a ministerelor coordonatoare, precum și prin consolidarea instrumentelor în vederea creșterea calității consultărilor publice la toate palierele administrației	J	Intrarea în vigoare a orientărilor pentru utilizarea și asigurarea respectării corespunzătoare a Registrului Unic al Transparenței a Intereselor (RUTI)
411	C14.R1 Sporirea predictibilității și a eficienței proceselor decizionale prin întărirea capacității de coordonare a politicilor și analiză de impact la nivelul Guvernului și a ministerelor coordonatoare, precum și prin consolidarea instrumentelor în vederea creșterea calității consultărilor publice la toate palierele administrației	J	Intrarea în vigoare a metodologiei de utilizare a ordonanțelor de urgență
412	C14.R1 Sporirea predictibilității și a eficienței proceselor decizionale prin întărirea capacității de coordonare a politicilor și analiză de impact la nivelul Guvernului și a ministerelor coordonatoare, precum și prin consolidarea instrumentelor în vederea creșterea calității consultărilor publice la toate palierele administrației	J	Intrarea în vigoare a modificărilor legislative menite să asigure publicarea textului integral al legilor după ce au fost modificate
470	C15.R4 Crearea unei rute profesionale complete pentru învățământul tehnic superior	J	Intrarea în vigoare a hotărârii de guvern de aprobare a Metodologiei de organizare a rutei duale complete și a noilor calificări rezultate din ruta duală completă
489	C15.I11 Asigurarea dotărilor pentru sălile de clasă și laboratoarele/atelierele școlare din sistemul preuniversitar	J	Lansarea unei proceduri de ofertare pentru echiparea sălilor de clasă cu mobilier
490	C15.I11 Asigurarea dotărilor pentru sălile de clasă și laboratoarele/atelierele școlare din sistemul preuniversitar	J	Lansarea unei proceduri de ofertare pentru echiparea laboratoarelor de științe/cabinetelor
66	C4.R1. Transport sustenabil, decarbonizare și siguranță rutieră / Siguranță rutieră	J	Intrarea în vigoare a legislației privind siguranța rutieră – legislația privind monitorizarea, asigurarea respectării și sancțiunile aplicabile pentru încălcarea normele de siguranță rutieră
72	C4.I1. Modernizarea și reînnoirea infrastructurii feroviare	J	Semnarea contractelor pentru 50 % din lucrările legate de modernizare și reînnoire a infrastructurii feroviare
115	C6.R1 Reforma pieței de energie electrică, prin înlocuirea cărbunelui din mixul energetic și susținerea unui cadru legislativ și de reglementare stimulativ pentru investițiile private în producția de electricitate din surse regenerabile	Ț	Scoaterea din operare a capacității de producție a energiei electrice pe bază de lignit
121	C6.R3 Îmbunătățirea guvernanței corporative a întreprinderilor de stat din sector	J	Îmbunătățirea guvernanței corporative a întreprinderilor de stat din sectorul energetic
151	C7.R3 Asigurarea securității cibernetice a entităților publice și private care dețin infrastructuri cu valențe critice	J	Intrarea în vigoare a Legii privind apărarea și securitatea cibernetică a României
192	C8.R1 Reforma Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) prin digitalizare	Ț	Contribuabili persoane juridice înrolați suplimentar în SPV
193	C8.R1 Reforma Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) prin digitalizare	J	Intrarea în vigoare a cadrului juridic aplicabil care definește criteriile de risc pentru clasificarea contribuabililor. Cadrul juridic se va aproba printr-un ordin al președintelui ANAF
194	C8.R1 Reforma Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) prin digitalizare	J	Intrarea în vigoare a cadrului legal incident domeniului de activitate al structurilor de control fiscal
199	C8.R3 Îmbunătățirea mecanismului de programare bugetară	J	Intrarea în vigoare a cadrului de reglementare modificat pentru a asigura planificarea bugetară multianuală pentru proiectele de investiții publice semnificative și efectuarea unei evaluări ex-post a analizelor de cheltuieli de către Consiliul Fiscal
205	C8.R4 Revizuirea cadrului fiscal	J	Analiza sistemului fiscal al României cu scopul de a formula recomandări pentru a se asigura faptul că sistemul fiscal contribuie la promovarea și menținerea unei creșteri economice sustenabile
206	C8.R4 Revizuirea cadrului fiscal	J	Intrarea în vigoare a modificărilor aduse Codului fiscal care reduc treptat domeniul de aplicare al regimului fiscal special aplicabil microîntreprinderilor
215	C8.R6 Reforma sistemului public de pensii	J	Intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale
221	C8.I2 Îmbunătățirea proceselor de administrare a impozitelor și taxelor, inclusiv prin implementarea managementului integrat al riscurilor	Ț	Numărul de case de marcat conectate la sistemul informatic al Agenției Naționale de Administrare Fiscală
222	C8.I2 Îmbunătățirea proceselor de administrare a impozitelor și taxelor, inclusiv prin implementarea managementului integrat al riscurilor	Ț	Ponderea numărului de verificări documentare raportată la numărul total de controale efectuate de administrația fiscală – 30 %
230	C8.I4 Implementarea vămii electronice	Ț	Infrastructură hardware-software modernizată
288	C10.R1 Crearea cadrului pentru mobilitate urbană durabilă	J	Intrarea în vigoare a legislației în domeniul mobilității urbane durabile
289	C10.R1 Crearea cadrului pentru mobilitate urbană durabilă	J	Intrarea în vigoare a ordinului de ministru privind instituirea unei structuri care să acorde asistență tehnică pentru dezvoltarea de planuri de mobilitate urbană durabilă (PMUD) și actualizarea PMUD instituite și operaționale
294	C10.I1 Mobilitate urbană durabilă	J	Semnarea de contracte pentru reînnoirea parcului de vehicule de transport public (achiziționarea de vehicule nepoluante)
298	C10.I1 Mobilitate urbană durabilă	J	Semnarea contractelor pentru furnizarea STI/alte infrastructuri TIC
301	C10.I1 Mobilitate urbană durabilă	J	Semnarea contractelor pentru construirea de puncte de încărcare pentru vehicule electrice
304	C10.I1 Mobilitate urbană durabilă	J	Semnarea contractelor de investiții în infrastructura pentru biciclete la nivel local/metropolitan
351	C12.R1 Dezvoltarea capacității pentru gestionarea fondurilor publice din sănătate	J	Intrarea în vigoare a ordinului ministerial privind indicatorii de performanță și de calitate care urmează să fie utilizați pentru selectarea unităților medicale care vor fi finanțate din Fondul pentru calitatea serviciilor medicale
358	C12.R3 Dezvoltarea capacității pentru managementul serviciilor de sănătate și managementul resurselor umane din sănătate	J	Dezvoltarea resurselor umane din sănătate
378	C13. R1 Crearea unui nou cadru juridic pentru a preveni separarea copiilor de familie	J	Intrarea în vigoare a unui act legislativ necesar pentru a preveni separarea copiilor de familie și sprijinirea familiilor vulnerabile
380	C13. R2 Reforma sistemului de protecție a persoanelor adulte cu dizabilități	J	Intrarea în vigoare a actului normativ pentru implementarea și operaționalizarea Ghidului privind accelerarea procesului de dezinstituţionalizare
381	C13. R2 Reforma sistemului de protecție a persoanelor adulte cu dizabilități	J	Intrarea în vigoare a legislației menite să sprijine implementarea Strategiei naționale adoptate pentru prevenirea instituționalizării
424	C14.R5 Garantarea independenței justiției, creșterea calității și eficienței acesteia	J	Modificarea Codului penal și a Codului de procedură penală
439	C14.R9 Îmbunătățirea cadrului procedural de implementare a principiilor guvernanței corporative în cadrul întreprinderilor de stat	J	Intrarea în vigoare a legislației actualizate privind companiile de stat
440	C14.R9 Îmbunătățirea cadrului procedural de implementare a principiilor guvernanței corporative în cadrul întreprinderilor de stat	J	Operaționalizarea grupului operativ din cadrul Centrului Guvernului pentru coordonarea și monitorizarea politicilor de guvernanță corporativă
449	C14.I4 Creșterea capacității organizațiilor societății civile de stimulare a cetățeniei active, de implicare profesionistă în planificarea și implementarea politicilor publice privind drepturile sociale vizate de planul național de redresare și reziliență și monitorizarea reformelor asociate	J	Intrarea în vigoare a legislației privind dialogul social, care să prevadă un dialog social și negocieri colective semnificative și oportune, în conformitate cu recomandările OIM
453	C15.R2 Dezvoltarea unui sistem de servicii de educație timpurie unitar, incluziv și de calitate	J	- Intrarea în vigoare a ordinului de ministru privind adoptarea programului-cadru transsectorial - Intrarea în vigoare a ordinului de ministru care reglementează înființarea, organizarea și funcționarea serviciilor complementare de educație timpurie
463	C15.R3 Reformarea sistemului de învățământ obligatoriu pentru prevenirea și reducerea abandonului școlar	J	Intrarea în vigoare a ordinului ministerial de utilizare a instrumentului MATE la nivel național
		Cuantumul tranșei	2 047 491 242 EUR

2.1.4.A patra tranșă (sprijin nerambursabil):

Număr secvențial	Măsură asociată (Reformă sau investiție)	Jalon/Țintă	Denumire

207	C8.R4 Revizuirea cadrului fiscal	J	Intrarea în vigoare a: - modificărilor aduse Codului fiscal (Legea nr. 227/2015) pentru a reduce și/sau a elimina alte stimulente fiscale cu scopul de a simplifica sistemul fiscal, de a-l face mai eficient, mai transparent și mai echitabil până în 2024 - legislației de extindere a impozitării verzi
214	C8.R6 Reforma sistemului public de pensii	J	Intrarea în vigoare a noii legi privind sistemul de pensii, care înlocuiește dispozițiile Legii nr. 127/2019
458	C15.I2 Înființarea, echiparea și operaționalizarea a 412 servicii complementare pentru grupurile defavorizate	J	Semnarea contractelor pentru înființarea, echiparea și operaționalizarea serviciilor complementare pentru grupurile defavorizate
469	C15.I5 Cursuri de formare a utilizatorilor Sistemului Informatic Integrat al Învățământului din România (SIIIR) și ai instrumentului informatic al mecanismului de avertizare timpurie (MATE) și intervenții sistemice pentru reducerea părăsirii timpurii a școlii	Ț	Utilizatori ai Sistemul Informatic Integrat al Învățământului din România (SIIIR) și ai instrumentului informatic MATE formați
495	C15.R7 Reforma guvernanței sistemului de învățământ preuniversitar și profesionalizarea managementului	J	Publicarea și implementarea unui plan de măsuri de reformare a guvernanței, inclusiv a programului de formare și îndrumare pentru manageri și inspectori
24	C2.R1 Reforma a sistemului de management și a celui privind guvernanța în domeniul forestier prin dezvoltarea unei noi Strategii forestiere naționale și a legislației subsecvente	J	Intrarea în vigoare a actelor normative de modificare și completare a legislației existente privind pădurile
122	C6.R2 Îmbunătățirea guvernanței corporative a întreprinderilor de stat din sectorul energetic	J	Finalizarea listării unui pachet de până 15 % din acțiunile Hidroelectrica
59	C4.R1 Transport sustenabil, decarbonizare şi siguranţă rutieră/Decarbonizarea rutieră în conformitate cu principiul „poluatorul plătește”	J	Intrarea în vigoare a legii pentru punerea în aplicare a unui nou sistem de taxare bazat pe distanța parcursă pentru vehiculele grele de marfă (camioane) și a unor taxe mai mari de proprietate pentru cele mai poluante vehicule de pasageri (autoturisme/autobuze/autocare), pe baza principiului „poluatorul plătește” și a principiului impozitării verzi
71	C4.R1 Transport sustenabil, decarbonizare și siguranță rutieră / Strategia privind transportul naval	J	Adoptarea Strategiei privind transportul naval
76	C4.I2 Material rulant	J	Semnarea contractelor în urma unor licitații deschise și competitive
116	C6.R1 Reforma pieței de energie electrică, prin înlocuirea cărbunelui din mixul energetic și susținerea unui cadru legislativ și de reglementare stimulativ pentru investițiile private în producția de electricitate din surse regenerabile	J	Intrarea în vigoare a noii legi privind energia
158	C7.I3 Crearea sistemului de eHealth și telemedicină	Ț	Instituții de sănătate publică digitalizate
163	C7.I4 Digitalizarea sistemului judiciar	J	Virtualizarea și centralizarea aplicațiilor specializate operaționalizate
172	C7. I7 Implementarea formularelor electronice eForms în domeniul achizițiilor publice	J	Implementarea formularelor naționale electronice în procedurile de achiziții publice în conformitate cu legislația UE
201	C8.R3 Îmbunătățirea mecanismului de programare bugetară	J	Finalizarea analizei cheltuielilor în sectoarele sănătății și educației
202	C8.R3 Îmbunătățirea mecanismului de programare bugetară	J	Adoptarea unei strategii multianuale și a unui calendar pentru o analiză sistematică a cheltuielilor în toate sectoarele
219	C8.I2 Îmbunătățirea proceselor de administrare a impozitelor și taxelor, inclusiv prin implementarea managementului integrat al riscurilor	Ț	Formarea personalului cu privire la sistemul de management al riscurilor
227	C8.I3 Asigurarea capacității de răspuns pentru provocările informaționale actuale și viitoare, inclusiv în contextul pandemiei, prin transformarea digitală a Ministerului de Finanțe / Agenției Naționale de Administrare Fiscală	J	Modernizarea infrastructurii hardware și software și a infrastructurii de sprijin pentru furnizarea serviciilor electronice către contribuabili
228	C8.I3 Asigurarea capacității de răspuns pentru provocările informaționale actuale și viitoare, inclusiv în contextul pandemiei, prin transformarea digitală a Ministerului de Finanțe / Agenției Naționale de Administrare Fiscală	J	sporirea securității cibernetice a sistemului informatic al Ministerului de Finanțe și al ANAF
229	C8.I3 Asigurarea capacității de răspuns pentru provocările informaționale actuale și viitoare, inclusiv în contextul pandemiei, prin transformarea digitală a Ministerului de Finanțe / Agenției Naționale de Administrare Fiscală	Ț	80 % din infrastructura IT hardware și software este mai nouă de 4 ani
352	C12.R1 Dezvoltarea capacității pentru gestionarea fondurilor publice din sănătate	J	Intrarea în vigoare a hotărârii de guvern privind un nou model de contract-cadru care să reglementeze condițiile de acordare a asistenței medicale, medicamentele și dispozitivele medicale, dispozitivele și tehnologiilor de asistare în cadrul sistemului de asigurări de sănătate
367	C12.I1 Dezvoltarea infrastructurii medicale prespitalicești	Ț	Cabinete ale medicilor de familie sau asocieri de cabinete de asistență medicală primară dotate sau renovate, acordând prioritate cabinetelor situate în regiuni și localități marginalizate
368	C12.I1 Dezvoltarea infrastructurii medicale prespitalicești	Ț	Unitățile medicale mobile sunt dotate cu aparatura pentru screeningul de cancer mamar și cancer de col uterin
393	C13. I1 Crearea unei rețele de centre de zi pentru copiii expuși riscului de separare	J	Realizarea unei cartografieri a nevoilor, a serviciilor disponibile și a facilităților de infrastructură pentru copiii expuși riscului de separare de familie, în special în comunitățile vulnerabile
402	C14.R1 Sporirea predictibilității și a eficienței proceselor decizionale prin întărirea capacității de coordonare a politicilor și analiză de impact la nivelul Guvernului și a ministerelor coordonatoare, precum și prin consolidarea instrumentelor în vederea creșterea calității consultărilor publice la toate palierele administrației	J	Un nou sistem de gestionare strategică și de planificare strategică este operațional în toate ministerele
416	C14.R3 Management performant al resurselor umane în sectorul public	J	Analiza ex-post a concursului național (pilot) pentru selectarea a două categorii de funcții publice în administrația centrală
420	C14.R4 Dezvoltarea unui sistem de salarizare echitabil și unitar în sectorul public	J	Intrarea în vigoare a noului cadru juridic privind remunerarea funcționarilor publici (Legea privind salarizarea unitară)
423	C14.R5 Garantarea independenței justiției, creșterea calității și eficienței acesteia	J	Intrarea în vigoare a „legilor justiției” (legi privind statutul magistraților, organizarea judiciară, Consiliul Superior al Magistraturii)
429	C14.R6 Intensificarea luptei împotriva corupției	Ț	Rata de ocupare a 85 % din posturile de procuror din cadrul Direcției Naționale Anticorupție
434	C14.R8 Reformarea sistemului național de achiziții publice	J	Intrarea în vigoare a Strategiei privind achizițiile publice, inclusiv a măsurilor orizontale de sprijinire a implementării planului național de redresare și reziliență
441	C14.R9 Îmbunătățirea cadrului procedural de implementare a principiilor guvernanței corporative în cadrul întreprinderilor de stat	J	Publicarea tabloului de bord de monitorizare cu obiective financiare și nefinanciare și indicatori de performanță pentru toate categoriile de societăți publice (inclusiv din sectoare-cheie precum transporturile, energia, utilitățile publice)
466	C15.I4 Sprijinirea unităților de învățământ cu risc ridicat de abandon școlar	Ț	Unități de învățământ cărora li s-a acordat un grant (lotul 2)
486	C15.I10 Dezvoltarea rețelei de școli verzi și achiziționarea de microbuze verzi	Ț	Microbuze electrice achiziționate și utilizate
		Cuantumul tranșei	1 833 123 426 EUR

2.1.5.A cincea tranșă (sprijin nerambursabil):

Număr secvențial	Măsură asociată (Reformă sau investiție)	Jalon/Țintă	Denumire

123	C6.R3 Bugetarea verde	J	Finalizarea și aplicarea unei metodologii de planificare bugetară verde
452	C15.R1 Elaborarea și adoptarea pachetului legislativ pentru implementarea proiectului „România Educată”	J	Intrarea în vigoare a pachetului legislativ pentru implementarea proiectului „România Educată”
25	C2.I1 Campania națională de împădurire și reîmpădurire, inclusiv păduri urbane	Ț	Noi suprafețe împădurite sau reîmpădurite
27	C2.I1 Campania națională de împădurire și reîmpădurire, inclusiv păduri urbane	Ț	Crearea de noi zone de păduri urbane
73	C4.I1 Modernizarea și reînnoirea infrastructurii feroviare	J	Semnarea contractelor pentru 100 % din lucrările legate de modernizare și reînnoire a infrastructurii feroviare
117	C6.R1 Reforma pieței de energie electrică, prin înlocuirea cărbunelui din mixul energetic și susținerea unui cadru legislativ și de reglementare stimulativ pentru investițiile private în producția de electricitate din surse regenerabile	J	Semnarea contractelor pe diferență pentru surse regenerabile
203	C8.R3 Îmbunătățirea mecanismului de programare bugetară	J	Reflectarea în proiectul de buget a rezultatelor analizelor de cheltuieli în domeniile sănătate și educație
216	C8.I1 Creșterea conformării voluntare a contribuabililor prin dezvoltarea serviciilor digitale	J	Serviciile digitale și sistemele electronice critice sunt operaționale
231	C8.I4 Implementarea vămii electronice	J	Atribuirea contractelor pentru noi sisteme informatice destinate vămilor
234	C8.I5 Îmbunătățirea mecanismului de programare bugetară	J	Actualizarea aplicației informatice BUGET_NG.
235	C8.I6 Instrument de modelare economică (set de instrumente de simulare privind opțiunile de reformă a pensiilor) pentru îmbunătățirea capacității instituționale de a prognoza cheltuielile cu pensiile	J	Instrument de modelare economică (modelul de set de instrumente de simulare privind opțiunile de reformă a pensiilor) operațional
236	C8.I6 Instrument de modelare economică (set de instrumente de simulare privind opțiunile de reformă a pensiilor) pentru îmbunătățirea capacității instituționale de a prognoza cheltuielile cu pensiile	Ț	Extinderea echipei de la 1 la 8 experți și îmbunătățirea capacității de reformă structurală a pensiilor pe termen mediu și lung, oferind unui număr de 8 persoane un curs de formare pentru a utiliza setul de instrumente de simulare privind opțiunile de reformă a pensiilor
239	C8.I9 Susținerea procesului de evaluare a dosarelor de pensii aflate în plată	J	Toate dosarele de pensii recalculate
359	C12.R3 Dezvoltarea capacității pentru managementul serviciilor de sănătate și managementul resurselor umane din sănătate	J	Intrarea în vigoare a unui ordin al ministrului sănătății de instituire a unui cadru de recunoaștere diferențiată a meritelor profesionale și de recompensare a personalului medico-sanitar
364	C12.R3 Dezvoltarea capacității pentru managementul serviciilor de sănătate și managementul resurselor umane din sănătate	J	Intrarea în vigoare a Ordinului comun al Ministerului Sănătății și al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) privind un mecanism de prioritizare a alocărilor bugetare efectuate de Ministerul Sănătății și de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS)
397	C13.I3 Operaționalizarea introducerii tichetelor de muncă în domeniul lucrătorilor casnici	J	Punerea în funcțiune a unei platforme digitale de gestionare a tichetelor pentru lucrătorii casnici
417	C14.R3 Management performant al resurselor umane în sectorul public	J	Finalizarea anuală a cel puțin două concursuri naționale de recrutare a funcționarilor publici pentru cel puțin 3 categorii/grade de funcții publice
436	C14.R8 Reformarea sistemului național de achiziții publice	Ț	Furnizarea de cursuri de formare specializată în domeniul achizițiilor publice
437	C14.R8 Reformarea sistemului național de achiziții publice	J	Sistemul electronic de achiziții publice (SEAP) este interconectat și interoperabil cu alte baze de date
442	C14.R9 Îmbunătățirea cadrului procedural de implementare a principiilor guvernanței corporative în cadrul întreprinderilor de stat	Ț	Reducerea cu 50 % a numirilor interimare/temporare în consiliile de administrație ale companiilor de stat centrale
444	C14.R9 Îmbunătățirea cadrului procedural de implementare a principiilor guvernanței corporative în cadrul întreprinderilor de stat	Ț	Reducerea cu 10 % a numirilor interimare/temporare în consiliile de administrație ale companiilor de stat locale
467	C15.I4 Sprijinirea unităților de învățământ cu risc ridicat de abandon școlar	Ț	Instituții de învățământ incluse în programul de abandon școlar cu săli de clasă digitalizate
		Cuantumul tranșei	1 797 491 242 EUR

2.1.6.A șasea tranșă (sprijin nerambursabil):

Număr secvențial	Măsură asociată (Reformă sau investiție)	Jalon/Țintă	Denumire

353	C12.R1 Dezvoltarea capacității pentru gestionarea fondurilor publice din sănătate	Jalon	Intrarea în vigoare a modificării legislative necesare pentru a include rezultatele revizuirii cheltuielilor bugetare în procesul bugetar
459	C15.I2 Înființarea, echiparea și operaționalizarea a 412 servicii complementare pentru grupurile defavorizate	Ț	Serviciile complementare sunt înființate, echipate și operaționale
60	C4.R1 Transport sustenabil, decarbonizare și siguranță rutieră / Decarbonizarea rutieră în conformitate cu principiul „poluatorul plătește”	J	Intrarea în vigoare a pachetului legislativ pentru stimularea utilizării de vehicule ecologice și programe de reînnoire a parcului auto de către utilizatori casnici, companii private și instituții publice
392	C13.R5 Asigurarea stabilirii salariului minim	J	Intrarea în vigoare a reglementărilor privind noul sistem de stabilire a salariului minim
360	C12.R3 Dezvoltarea capacității pentru managementul serviciilor de sănătate și managementul resurselor umane din sănătate	Ț	Construirea și dotarea completă a 2 noi centre de dezvoltare a competențelor pentru personalul din sistemul public de sănătate
385	C13.R3 Implementarea venitului minim de incluziune (VMI)	Ț	Numărul de familii eligibile suplimentare beneficiare ale schemei îmbunătățite
374	C12.I1 Dezvoltarea infrastructurii medicale prespitalicești	Ț	Creșterea numărului de consultații preventive
375	C12.I2 Dezvoltarea infrastructurii spitalicești publice	Ț	Spitale publice care beneficiază de echipamente și materiale destinate reducerii riscului de infecții
125	C6.I1 Noi capacități pentru producerea de energie electrică din surse regenerabile	Ț	Capacitate suplimentară instalată din surse regenerabile (energie eoliană și solară)
460	C15.I3 Dezvoltarea programului-cadru pentru formarea continuă a profesioniștilor care lucrează în servicii de educație timpurie	Ț	Formatori în domeniul programei și al monitorizării instruiți
479	C15.R5 Adoptarea cadrului legislativ pentru digitalizarea educației	J	Intrarea în vigoare a legii de stabilire a Cadrului național de referință pentru competențele digitale în învățământul preuniversitar
491	C15.I11 Asigurarea dotărilor pentru sălile de clasă și laboratoarele/atelierele școlare din sistemul preuniversitar	Ț	Săli de clasă din sistemul preuniversitar dotate cu mobilier
492	C15.I11 Asigurarea dotărilor pentru sălile de clasă și laboratoarele/atelierele școlare din sistemul preuniversitar	Ț	Laboratoare/cabinete dotate
204	C8.R3 Îmbunătățirea mecanismului de programare bugetară	J	Intrarea în vigoare a legii prin care Consiliul Fiscal este însărcinat să efectueze o evaluare periodică a impactului analizei cheltuielilor și să pregătească un raport de implementare
218	C8.I1 Creșterea conformării voluntare a contribuabililor prin dezvoltarea serviciilor digitale	J	Platforma de licitație online a bunurilor imobile și mobile de valoare semnificativă (în funcție de tipul de activ) operațională
		Cuantumul tranșei	1 114 735 960 EUR

2.1.7.A șaptea tranșă (sprijin nerambursabil):

Număr secvențial	Măsură asociată (Reformă sau investiție)	Jalon/Țintă	Denumire

29	C2.I2 Dezvoltarea unor capacități moderne de producție a materialului forestier de reproducere	Ț	Pepiniere noi și renovate operaționale, înființate sau modernizate
482	C15.I9 Asigurarea echipamentelor și a resurselor tehnologice digitale pentru unitățile de învățământ	Ț	Școli care dispun de resurse tehnologice noi pentru echiparea laboratoarelor de informatică
67	C4.R1 Transport sustenabil, decarbonizare și siguranță rutieră / Siguranță rutieră	Ț	Echipamente instalate și funcționale pentru a îmbunătăți respectarea limitelor de viteză și a normelor de siguranță rutieră
74	C4.I1 Modernizarea și reînnoirea infrastructurii feroviare	Ț	Finalizarea lucrărilor pentru cel puțin 50 % din totalul investițiilor în infrastructura feroviară
154	C7.I1 Implementarea infrastructurii de cloud guvernamental	Ț	Instituții publice conectate prin intermediul cloudului guvernamental
159	C7.I3 Crearea sistemului de eHealth și telemedicină	J	Implementarea sistemului de telemedicină
167	C7.I5 Digitalizare în domeniul mediului	J	Capacitatea sporită de supraveghere, control și monitorizare a pădurilor prin intermediul unui sistem informatic integrat
169	C7. I6 Digitalizarea în domeniul muncii și protecției sociale	J	Punerea în funcțiune a sistemului REGES-ONLINE
173	C7. I8 Carte de identitate electronică și semnătura digitală calificată	Ț	Cetățeni pentru care se eliberează cartea de identitate electronică
175	C7.I9 Digitalizarea sectorului organizațiilor neguvernamentale	Ț	Finalizarea proiectelor pentru digitalizarea ONG-urilor
182	C7.I14 Sporirea rezilienței și a securității cibernetice a serviciilor de infrastructură ale furnizorilor de servicii de internet pentru autoritățile publice din România	Ț	Hub-uri care vor permite accesul la serviciile de tip ISP pentru instituțiile și entitățile de interes public de la nivel central și local
209	C8.R5 Crearea și operaționalizarea Băncii Naționale de Dezvoltare	J	Operaționalizarea Băncii Naționale de Dezvoltare
217	C8.I1 Creșterea conformării voluntare a contribuabililor prin dezvoltarea serviciilor digitale	Ț	Servicii disponibile online pentru contribuabilii persoane juridice
233	C8.I4 Implementarea vămii electronice	Ț	Procentul din activitatea de vămuire, din schimbul de informații între operatorii economici și autoritățile vamale și din schimbul de informații între autoritățile vamale din statele membre efectuat pe cale electronică
238	C8.I8 Operaționalizarea Băncii Naționale de Dezvoltare	J	Achiziționarea de software (licențe) și hardware (laptopuri), servicii IT pentru personal, cursuri de formare pentru personalul Băncii Naționale de Dezvoltare și pentru personalul Ministerului Finanțelor
240	C8.I10 Eficiență operațională și servicii electronice avansate pentru sistemul național de pensii prin digitalizare	J	Sistemul informatic din cadrul Casei Naționale de Pensii Publice este operațional
295	C10.I1 Mobilitate urbană durabilă	Ț	Vehicule suplimentare cu emisii zero (autobuze, troleibuze cu motoare cu emisii zero sau cu baterii, tramvaie și microbuze) (număr de vehicule)
299	C10.I1 Mobilitate urbană durabilă	Ț	Unități administrativ-teritoriale cu sisteme operaționale dezvoltate/extinse – sisteme de transport inteligente și e-ticketing/alte infrastructuri TIC
302	C10.I1 Mobilitate urbană durabilă	Ț	Puncte suplimentare de încărcare pentru vehicule electrice
305	C10.I1 Mobilitate urbană durabilă	Ț	Piste pentru bicicliști operaționale (km) la nivel local/metropolitan
365	C12.R3 Dezvoltarea capacității pentru managementul serviciilor de sănătate și managementul resurselor umane din sănătate	J	Operaționalizarea portalului transparenta.ms.ro privind utilizarea resurselor publice
369	C12.I1 Dezvoltarea infrastructurii medicale prespitalicești	Ț	Unități nou-construite/renovate și dotate care oferă asistență medicală ambulatorie
376	C12.I2 Dezvoltarea infrastructurii spitalicești publice	Ț	Unități de terapie intensivă pentru nou-născuți dotate, inclusiv cu ambulanțe pentru nou-născuți (pentru centrele regionale)
388	C13.R4 Introducerea tichetelor de muncă și formalizarea muncii în domeniul lucrătorilor casnici	Ț	Beneficiari (care angajează lucrători casnici)
390	C13.R4 Introducerea tichetelor de muncă și formalizarea muncii în domeniul lucrătorilor casnici	Ț	Lucrătorii casnici/prestatorii casnici înregistrați anterior ca șomeri sau inactivi prestează servicii prin intermediul tichetelor de muncă
394	C13.I1 Crearea unei rețele de centre de zi pentru copiii expuși riscului de separare	Ț	Centre de zi pentru a preveni separarea copiilor de familie
395	C13.I2 Reabilitarea, renovarea și dezvoltarea infrastructurii sociale pentru persoanele cu dizabilități	Ț	Servicii comunitare modernizate pentru persoanele cu dizabilități
405	C14.R1 Sporirea predictibilității și a eficienței proceselor decizionale prin întărirea capacității de coordonare a politicilor și analiză de impact la nivelul Guvernului și a ministerelor coordonatoare, precum și prin consolidarea instrumentelor în vederea creșterea calității consultărilor publice la toate palierele administrației	J	Platforma IT pentru monitorizarea inovării în administrația publică este operațională
408	C14.R1 Sporirea predictibilității și a eficienței proceselor decizionale prin întărirea capacității de coordonare a politicilor și analiză de impact la nivelul Guvernului și a ministerelor coordonatoare, precum și prin consolidarea instrumentelor în vederea creșterea calității consultărilor publice la toate palierele administrației	Ț	25 % din instrumentele de prezentare și de motivare îndeplinesc criteriile de calitate stabilite (adică sunt evaluate la un nivel excelent sau satisfăcător) conform metodologiei guvernamentale
418	C14.R3 Management performant al resurselor umane în sectorul public	J	Intrarea în vigoare a două acte legislative privind managementul resurselor umane
431	C14.R7 Evaluarea și actualizarea legislației privind cadrul de integritate	J	Intrarea în vigoare a legilor consolidate privind integritatea
432	C14.R7 Evaluarea și actualizarea legislației privind cadrul de integritate	J	Aprobarea versiunii revizuite a codurilor de etică și conduită pentru guvern, în plus față de cele existente pentru funcția publică și adoptarea și implementarea măsurilor de aplicare
483	C15.I9 Asigurarea echipamentelor și a resurselor tehnologice digitale pentru unitățile de învățământ	Ț	Școli cu infrastructură și echipamente tehnologice
		Cuantumul tranșei	1 034 850 903 EUR

2.1.8.A opta tranșă (sprijin nerambursabil):

Număr secvențial	Măsură asociată (Reformă sau investiție)	Jalon/Țintă	Denumire

208	C8.R4 Revizuirea cadrului fiscal	J	Intrarea în vigoare a modificărilor aduse Codului Fiscal (Legea nr. 227/2015) care reduc treptat stimulentele fiscale pentru personalul angajat în sectorul construcțiilor
438	C14.R8 Reformarea sistemului național de achiziții publice	J	Sistemul electronic de achiziții publice operațional
484	C15.I9 Asigurarea echipamentelor și a resurselor tehnologice digitale pentru unitățile de învățământ	Ț	Smart lab-uri achiziționate pentru unitățile de învățământ secundar și licee
118	C6.I1 Reforma pieței de energie electrică, prin înlocuirea cărbunelui din mixul energetic și susținerea unui cadru legislativ și de reglementare stimulativ pentru investițiile private în producția de electricitate din surse regenerabile	J	Semnarea contractelor pe diferență pentru surse regenerabile
156	C7.I2 Dezvoltarea cloudului și migrarea în cloud	Ț	Migrarea aplicațiilor de servicii digitale guvernamentale către soluții de tip infrastructură ca serviciu - IaaS/platformă ca serviciu - PaaS
160	C7.I3 Crearea sistemului de eHealth și telemedicină	J	Noua PIA (platforma IT de asigurări de sănătate) este operațională
161	C7.I3 Crearea sistemului de eHealth și telemedicină	Ț	Digitalizarea a 200 de unități sanitare publice
176	C7.I9 Digitalizarea sectorului organizațiilor neguvernamentale	J	Centru de resurse pentru transformarea digitală a ONG-urilor
361	C12.R3 Dezvoltarea capacității pentru managementul serviciilor de sănătate și managementul resurselor umane din sănătate	Ț	Persoane care au participat la cursuri de formare privind managementul serviciilor de sănătate
362	C12.R3 Dezvoltarea capacității pentru managementul serviciilor de sănătate și managementul resurselor umane din sănătate	Ț	Persoane care au participat la cursuri de formare privind managementul resurselor umane din instituțiile sanitare
363	C12.R3 Dezvoltarea capacității pentru managementul serviciilor de sănătate și managementul resurselor umane din sănătate	Ț	Personalul medico-sanitar care a participat la programe de formare în materie de integritate
370	C12.I1 Dezvoltarea infrastructurii medicale prespitalicești	Ț	Centre comunitare integrate nou-construite/renovate și dotate, inclusiv cu personal adecvat
371	C12.I1 Dezvoltarea infrastructurii medicale prespitalicești	Ț	Comunitățile slab deservite, inclusiv romii, au acces la asistență medicală comunitară
373	C12.I1 Dezvoltarea infrastructurii medicale prespitalicești	Ț	Sporirea accesului la asistența medicală primară
386	C13.R3 Implementarea venitului minim de incluziune (VMI)	Ț	Beneficiarul venitului minim de incluziune face obiectul a cel puțin unei măsuri de activare
403	C14.R1 Sporirea predictibilității și a eficienței proceselor decizionale prin întărirea capacității de coordonare a politicilor și analiză de impact la nivelul Guvernului și a ministerelor coordonatoare, precum și prin consolidarea instrumentelor în vederea creșterea calității consultărilor publice la toate palierele administrației	Ț	Cel puțin 3 ministere au planificat și implementat bugetele pentru fiecare program
		Cuantumul tranșei	895 629 540 EUR

2.1.9.A noua tranșă (sprijin nerambursabil):

Număr secvențial	Măsură asociată (Reformă sau investiție)	Jalon/Țintă	Denumire

162	C7.I3 Crearea sistemului de eHealth și telemedicină	Ț	Furnizorii de servicii medicale sunt conectați la noua platformă PIA
179	C7.I12 Asigurarea protecției cibernetice atât pentru infrastructurile TIC publice, cât și pentru cele private cu valențe critice pentru securitatea națională, prin utilizarea tehnologiilor inteligente	Ț	Entități cu infrastructuri TIC securizate
415	C14.R2 Întărirea coordonării la Centrul Guvernului printr-o abordare integrată și coerentă a inițiativelor în domeniul schimbărilor climatice și a dezvoltării durabile	Ț	Funcționari publici calificați să îndeplinească funcția de „experți în dezvoltare durabilă” în instituțiile publice de la nivel central și local
446	C14.I2 Dezvoltarea infrastructurii logistice (non-IT) necesare luptei împotriva corupţiei şi a recuperării produsului şi prejudiciilor generate de infracţiuni, inclusiv a formării profesionale în aceste domenii	Ț	Darea în folosință a antrepozitelor pentru depozitarea bunurilor confiscate
472	C15.I6 Dezvoltarea a 10 consorții regionale și dezvoltarea și dotarea a 10 campusuri profesionale	Ț	10 campusuri profesionale integrate nou-construite
475	C15.I7 Transformarea liceelor agricole în centre de profesionalizare	Ț	57 de licee agricole au beneficiat de sprijin prin intermediul granturilor
476	C15.I7 Transformarea liceelor agricole în centre de profesionalizare	Ț	Numărul de elevi înmatriculați în cadrul liceelor agricole
480	C15.I8 Program de formare la locul de muncă pentru personalul didactic	Ț	Cadre didactice care au urmat cursuri de formare pentru predarea online, prin îmbunătățirea competențelor specifice de pedagogie digitală
481	C15.I8 Program de formare la locul de muncă pentru personalul didactic	Ț	Cadre didactice care publică materiale educaționale deschise pe platforma edu.cred pentru schimbul de practici
61	C4.R1 Transport sustenabil, decarbonizare şi siguranţă rutieră/Decarbonizarea rutieră în conformitate cu principiul „poluatorul plătește”	Ț	Vehicule noi curate achiziționate de entități publice, cu cel puțin 3 % peste pragurile din Directiva privind Vehiculele Curate
70	C4.R1 Transport sustenabil, decarbonizare și siguranță rutieră/dezvoltarea infrastructurii feroviare și managementul traficului feroviar	J	Publicarea și implementarea planului național de acțiune privind Sistemul european de management al traficului feroviar (ERTMS)
119	C6.R1 Reforma pieței de energie electrică, prin înlocuirea cărbunelui din mixul energetic și susținerea unui cadru legislativ și de reglementare stimulativ pentru investițiile private în producția de electricitate din surse regenerabile	Ț	Scoaterea din operare a capacității de producție a energiei electrice pe bază de lignit
155	C7.I1 Implementarea infrastructurii de cloud guvernamental	Ț	Centre de date Tier III și Tier IV de la momentul conceperii, infrastructură și tehnologii pentru servicii de cloud
164	C7.I4 Digitalizarea sistemului judiciar	J	Operaționalizarea ECRIS V (Sistemul european de informații cu privire la cazierele judiciare) finalizată
170	C7.I6 Digitalizarea în domeniul muncii și protecției sociale	Ț	Implementarea serviciilor digitale în domeniul muncii și protecției sociale
177	C7.I10 Transformarea digitală în managementul funcției publice	J	S-au instituit și sunt operaționale platforme interactive și colaborative pentru managementul standardizat al resurselor umane în administrația publică centrală
178	C7.I11 Implementarea unei scheme de sprijinire a utilizării serviciilor de comunicații prin diferite tipuri de instrumente pentru beneficiari, cu accent pe zonele albe	Ț	Sate din zonele albe conectate la internet de foarte mare viteză
180	C7.I12 Asigurarea protecției cibernetice atât pentru infrastructurile TIC publice, cât și pentru cele private cu valențe critice pentru securitatea națională, prin utilizarea tehnologiilor inteligente	J	Centrul Național Cyberint este consolidat
186	C7.I17 Scheme de finanțare pentru biblioteci pentru a deveni hub-uri de dezvoltare a competențelor digitale	Ț	Biblioteci transformate în centre digitale
196	C8.R1 Reforma Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) prin digitalizare	Ț	Creșterea ponderii veniturilor colectate de administrația fiscală cu cel puțin 2,5 puncte procentuale din PIB
198	C8.R2 Modernizarea sistemului vamal și implementarea vămii electronice	J	Intrarea în vigoare a modificărilor aduse cadrului normativ existent pentru a îmbunătăți funcționarea administraţiei vamale
223	C8.I2 Îmbunătățirea proceselor de administrare a impozitelor și taxelor, inclusiv prin implementarea managementului integrat al riscurilor	Ț	Ponderea numărului de verificări documentare raportată la numărul total de controale efectuate de administrația fiscală – 60 %
224	C8.I2 Îmbunătățirea proceselor de administrare a impozitelor și taxelor, inclusiv prin implementarea managementului integrat al riscurilor	Ț	Sporirea numărului de audituri cu 10 %
225	C8.I2 Îmbunătățirea proceselor de administrare a impozitelor și taxelor, inclusiv prin implementarea managementului integrat al riscurilor	J	Registrul electronic al riscurilor deplin este operațional
226	C8.I2 Îmbunătățirea proceselor de administrare a impozitelor și taxelor, inclusiv prin implementarea managementului integrat al riscurilor	J	S-a instituit și este operațională platforma pentru volume mari de date/analiză
232	C8.I4 Implementarea vămii electronice	Ț	Sunt operaționale sisteme informatice destinate vămilor
237	C8.I7 Asistență tehnică pentru revizuirea cadrului fiscal	J	Sistem informatic care permite implementarea unui model automat de evaluare a proprietăților
372	C12.I1 Dezvoltarea infrastructurii medicale prespitalicești	Ț	Cabinete de planificare familială dotate sau dotate și renovate
396	C13.I2 Reabilitarea, renovarea și dezvoltarea infrastructurii sociale pentru persoanele cu dizabilități	Ț	Noi servicii comunitare pentru persoanele cu dizabilități
406	C14.R1 Sporirea predictibilității și a eficienței proceselor decizionale prin întărirea capacității de coordonare a politicilor și analiză de impact la nivelul Guvernului și a ministerelor coordonatoare, precum și prin consolidarea instrumentelor în vederea creșterea calității consultărilor publice la toate palierele administrației	Ț	800 de reprezentanți ai organizațiilor societății civile au urmat cursuri de formare pentru a spori capacitatea administrativă și digitalizarea structurilor lor
419	C14.R3. Management performant al resurselor umane în sectorul public	J	Cadre de competență operaționale în administrația publică centrală
425	C14.R5. Garantarea independenței justiției, creșterea calității și eficienței acesteia	Ț	Cel puțin 6 000 de funcționari publici din sectorul justiției (judecători, procurori și grefieri) au participat la cursuri de formare pentru a îmbunătăți calitatea și eficiența sistemului judiciar
427	C14.R6. Intensificarea luptei împotriva corupției	Ț	O creștere a valorii activelor sechestrate gestionate de Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate
428	C14.R6. Intensificarea luptei împotriva corupției	Ț	Finalizarea a cel puțin 70 % din măsurile prevăzute în noua strategie anticorupție
435	C14.R8. Reformarea sistemului național de achiziții publice	Ț	Organisme operaționale centralizate de achiziții publice (CPB) pentru autoritățile locale
454	C15.2. Dezvoltarea unui sistem de servicii de educație timpurie unitar, incluziv și de calitate	Ț	Rata de participare a copiilor cu vârste cuprinse între 0 și 3 ani la serviciile de educație timpurie
455	C15.R2. Dezvoltarea unui sistem de servicii de educație timpurie unitar, incluziv și de calitate	Ț	Rata de participare a copiilor cu vârste cuprinse între 3 și 6 ani la serviciile de educație timpurie
457	C15.I1. Construirea, echiparea și operaționalizarea a 110 creșe	Ț	Creșe nou-construite, echipate și operaționalizate
461	C15.I3. Dezvoltarea programului-cadru pentru formarea continuă a profesioniștilor care lucrează în servicii de educație timpurie	Ț	Personal instruit, care lucrează în cadrul serviciilor de educație timpurie standard și complementare, acordând prioritate celor din cadrul serviciilor nou-înființate
487	C15.I10. Dezvoltarea rețelei de școli verzi și achiziționarea de microbuze verzi	Ț	Unități de învățământ preuniversitar reabilitate pentru a deveni școli verzi
488	C15.I10. Dezvoltarea rețelei de școli verzi și achiziționarea de microbuze verzi	Ț	Noua zonă școlară verde construită și operațională
		Cuantumul tranșei	791 460 724 EUR

2.1.10.A zecea tranșă (sprijin nerambursabil):

Număr secvențial	Măsură asociată (Reformă sau investiție)	Jalon/Țintă	Denumire

63	C4.R1 Transport sustenabil, decarbonizare şi siguranţă rutieră/Decarbonizarea rutieră în conformitate cu principiul „poluatorul plătește”	Ț	Sporirea numărului de vehicule cu emisii zero
68	C4.R1 Transport sustenabil, decarbonizare și siguranță rutieră/Siguranță rutieră	Ț	Reducerea numărului de victime ale accidentelor rutiere (persoane grav rănite și decese) cu 25 % față de nivelul de referință din 2019
181	C7.I13 Dezvoltarea de sisteme de securitate pentru protecția spectrului guvernamental	Ț	Sunt operaționale amplasamente de recepție la nivel național
292	C10.R1 Crearea cadrului pentru mobilitate urbană durabilă	Ț	Reducerea cu 25 % a numărului de persoane decedate sau grav rănite ca urmare a accidentelor rutiere în localități urbane comparativ cu anul de referință 2019
391	C13.R4 Introducerea tichetelor de muncă și formalizarea muncii în domeniul lucrătorilor casnici	Ț	Lucrătorii casnici/prestatorii casnici înregistrați anterior ca șomeri sau inactivi prestează servicii prin intermediul tichetelor de muncă
409	C14.R1 Sporirea predictibilității și a eficienței proceselor decizionale prin întărirea capacității de coordonare a politicilor și analiză de impact la nivelul Guvernului și a ministerelor coordonatoare, precum și prin consolidarea instrumentelor în vederea creșterea calității consultărilor publice la toate palierele administrației	Ț	Cel puțin 50 % din inițiativele legislative propuse, incluse în Planul anual de lucru al guvernului, au fost aprobate în termenul stabilit
414	C14.R2 Întărirea coordonării la Centrul Guvernului printr-o abordare integrată și coerentă a inițiativelor în domeniul schimbărilor climatice și a dezvoltării durabile	Ț	Realizarea a 90 % din prioritățile stabilite de Comitetul interinstituțional privind schimbările climatice pentru 2025
447	C14.I3 Crearea de structuri parteneriale locale între autoritățile locale și societatea civilă	Ț	Parteneriate înființate și operaționale între autoritățile administrației publice locale (APL) și ONG-uri
448	C14.I4 Creșterea capacității organizațiilor societății civile de stimulare a cetățeniei active, de implicare profesionistă în planificarea și implementarea politicilor publice privind drepturile sociale vizate de planul național de redresare și reziliență și monitorizarea reformelor asociate	Ț	Iniţiative de colaborare funcţională ale sectorului neguvernamental operaționale
473	C15.I6 Dezvoltarea a 10 consorții regionale și dezvoltarea și dotarea a 10 campusuri profesionale	Ț	Centre de învățământ dual integrate, finalizate și operaționale, corelate cu cerințele operatorilor economici din zona respectivă
26	C2.I1 Campania națională de împădurire și reîmpădurire, inclusiv păduri urbane	Ț	Noi suprafețe împădurite sau reîmpădurite
28	C2.I1 Campania națională de împădurire și reîmpădurire, inclusiv păduri urbane	Ț	Crearea de noi zone de păduri urbane
62	C4.R1 Transport sustenabil, decarbonizare şi siguranţă rutieră/Decarbonizarea rutieră în conformitate cu principiul „poluatorul plătește”	Ț	Vehicule poluante casate (sub EURO 3)
64	C4.R1 Transport sustenabil, decarbonizare şi siguranţă rutieră/Decarbonizarea rutieră în conformitate cu principiul „poluatorul plătește”	Ț	Puncte de încărcare pentru vehicule electrice instalate la nivel național
75	C4.I1 Modernizarea și reînnoirea infrastructurii feroviare	Ț	Kilometri de infrastructură feroviară nouă/modernizată operațională:
77	C4.I2 Material rulant	Ț	Material rulant electric nou în funcțiune
120	C6.R1 Reforma pieței de energie electrică, prin înlocuirea cărbunelui din mixul energetic și susținerea unui cadru legislativ și de reglementare stimulativ pentru investițiile private în producția de electricitate din surse regenerabile	Ț	Capacitate suplimentară de energie din surse regenerabile dată în folosință
157	C7.I2 Dezvoltarea cloudului și migrarea în cloud	Ț	Migrarea aplicațiilor de servicii digitale guvernamentale către soluții de tip infrastructură ca serviciu - IaaS/platformă ca serviciu - PaaS
165	C7.I4 Digitalizarea sistemului judiciar	J	Digitalizarea autorităților publice centrale din sectorul judiciar
166	C7.I4 Digitalizarea sistemului judiciar	J	Centrul de date este operațional
168	C7.I5 Digitalizare în domeniul mediului	Ț	Servicii publice de mediu digitalizate
171	C7.I6 Digitalizarea în domeniul muncii și protecției sociale	Ț	Numărul de angajați care participă la cursuri de formare privind competențele digitale
174	C7. I8 Carte de identitate electronică și semnătura digitală calificată	Ț	Cetățeni pentru care se eliberează cartea de identitate electronică
183	C7.I15 Crearea de noi competențe de securitate cibernetică pentru societate și economie	Ț	Formatori care participă la cursuri de formare în domeniul securității cibernetice
184	C7.I15 Crearea de noi competențe de securitate cibernetică pentru societate și economie	Ț	Entități cărora li se furnizează setul de instrumente și servicii guvernamentale pentru a spori nivelul de maturitate a securității cibernetice
185	C7.I16 Program de formare de competențe digitale avansate pentru funcționarii publici	Ț	Funcționari publici care au urmat un curs de formare digitală
187	C7.I17 Scheme de finanțare pentru biblioteci pentru a deveni hub-uri de dezvoltare a competențelor digitale	Ț	Cetățeni care au beneficiat de cursuri de formare pentru dezvoltarea competențelor digitale
197	C8.R1 Reforma Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) prin digitalizare	Ț	Reducerea deficitului de încasare a TVA cu 5 puncte procentuale
210	C8.R5 Crearea și operaționalizarea Băncii Naționale de Dezvoltare	J	Notificarea Comisiei Europene cu privire la finalizarea evaluării pe bază de piloni, ceea ce va permite Băncii Naționale de Dezvoltare să implementeze fondurile UE
290	C10.R1 Crearea cadrului pentru mobilitate urbană durabilă	J	Semnarea tuturor contractelor de servicii publice de transport care expiră în perioada 2021-2026 pentru 40 de județe
291	C10.R1 Crearea cadrului pentru mobilitate urbană durabilă	Ț	Reducerea emisiilor de poluanți atmosferici
293	C.10.R1 Crearea cadrului pentru mobilitate urbană durabilă	Ț	Creșterea cu 20 % a volumului total anual de pasageri care utilizează transportul public local în 2026 comparativ cu 2019
296	C10.I1 Mobilitate urbană durabilă	Ț	Vehicule suplimentare cu emisii zero (autobuze, troleibuze cu motoare cu emisii zero sau cu baterii, tramvaie și microbuze) (număr de vehicule)
297	C10.I1 Mobilitate urbană durabilă	Ț	Creșterea ponderii călătoriilor în unitățile administrativ-teritoriale cu servicii de transport public local care utilizează vehicule cu emisii zero (autobuze, troleibuze cu motoare cu emisii zero sau cu baterii, tramvaie) comparativ cu 2019
300	C10.I1 Mobilitate urbană durabilă	Ț	Unități administrativ-teritoriale cu sisteme operaționale dezvoltate/extinse – sisteme de transport inteligente și eticketing/alte infrastructuri TIC
303	C10.I1 Mobilitate urbană durabilă	Ț	Număr suplimentar de puncte de încărcare pentru vehicule electrice
306	C10.I1 Mobilitate urbană durabilă	Ț	Piste pentru bicicliști operaționale la nivel local/metropolitan (km)
354	C12.R1 Dezvoltarea capacității pentru gestionarea fondurilor publice din sănătate	Ț	Îmbunătățirea accesibilității asistenței medicale prin reducerea procentului de persoane care raportează nevoi medicale nesatisfăcute
377	C12.I2 Dezvoltarea infrastructurii spitalicești publice	Ț	Construirea și/sau dotarea de noi unități medicale/spitale publice
379	C13.R1 Crearea unui nou cadru legal pentru oferirea de soluții adecvate sprijinirii familiilor care trăiesc în sărăcie, cu copii în întreținere, astfel încât aceștia să poată fi menținuți în familie	Ț	Reducerea numărului de copii separați de familie și care intră în sistemul de protecție socială
382	C13.R2 Reforma sistemului de protecție a persoanelor adulte cu dizabilități	Ț	Persoanele cu dizabilități instituționalizate beneficiază de sprijin personalizat pentru dezinstituționalizare și implementarea deprinderilor de viață independentă
383	C13.R2 Reforma sistemului de protecție a persoanelor adulte cu dizabilități	Ț	Reducerea numărului total de persoane cu dizabilități instituționalizate (comparativ cu datele din 31.12.2020)
389	C13.R4 Introducerea tichetelor de muncă și formalizarea muncii în domeniul lucrătorilor casnici	Ț	Beneficiari (care angajează lucrători casnici)
407	C14.R1 Sporirea predictibilității și a eficienței proceselor decizionale prin întărirea capacității de coordonare a politicilor și analiză de impact la nivelul Guvernului și a ministerelor coordonatoare, precum și prin consolidarea instrumentelor în vederea creșterea calității consultărilor publice la toate palierele administrației	Ț	Procesul de consultare publică și de implicare a părților interesate s-a îmbunătățit prin creșterea cu 20 % a numărului de proiecte de acte legislative care fac obiectul consultării publice și al implicării părților interesate la nivel central
443	C14.R9 Îmbunătățirea cadrului procedural de implementare a principiilor guvernanței corporative în cadrul întreprinderilor de stat	Ț	Companii centrale de stat cotate/de tip lease/restructurate în domeniul energiei și transporturilor
445	C14.I1 Optimizarea infrastructurii judiciare pentru a garanta accesul la justiţie și calitatea serviciilor	Ț	Sedii ale instanțelor construite în conformitate cu standardele verzi
468	C15.I4 Sprijinirea unităților de învățământ cu risc ridicat de abandon școlar	Ț	Reducerea numărului de școli cu risc ridicat de abandon școlar
471	C15.R4 Crearea unei rute profesionale complete pentru învățământul tehnic superior	Ț	Ponderea elevilor înscriși pe ruta profesională în raport cu numărul de elevi înscriși în învățământul secundar
474	C15.I6 Dezvoltarea a 10 consorții regionale și dezvoltarea și dotarea a 10 campusuri profesionale	Ț	Elevi înscriși în ruta duală completă
493	C15.I12 Sprijin pentru consorțiile școlare rurale	Ț	Finalizarea lucrărilor de construcție și dotare a consorțiilor școlare rurale
		Cuantumul tranșei	540 269 059 EUR

2.2.Împrumut

Tranșele menționate la articolul 3 alineatul (2) se organizează după cum urmează:

2.2.1.Prima tranșă (sprijin sub formă de împrumut):

Număr secvențial	Măsură asociată (Reformă sau investiție)	Jalon/Țintă	Denumire

78	C4.R2 Management performant pentru transport de calitate - Îmbunătățirea capacității instituționale de management și guvernanță corporativă	J	Intrarea în vigoare a Legii nr. 50/2021 pentru aprobarea Ordonanței de urgență nr. 55/2016 privind reorganizarea Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - S.A. (C.N.A.D.N.R.) și înființarea Companiei Naționale de Investiții Rutiere - S.A. (C.N.I.R.)
1	C1.R1 Consolidarea cadrului de reglementare pentru managementul sustenabil al sectorului de apă şi apă uzată şi pentru accelerarea accesului populaţiei la servicii de calitate conform directivelor europene	J	Intrarea în vigoare a modificărilor aduse Legii serviciului de alimentare cu apă și de canalizare nr. 241/2006
247	C9.I2.1 Instrumente financiare pentru sectorul privat – Garanția de portofoliu pentru reziliență	J	Semnarea acordului de contribuție dintre Comisia Europeană și Guvernul României
250	C9.I2.2 Instrumente financiare pentru sectorul privat – Garanția de portofoliu pentru acțiune climatică	J	Semnarea acordului de contribuție dintre Comisia Europeană și Guvernul României
253	C9.I2.3 Instrumente financiare pentru sectorul privat – Fondul de fonduri de capital de risc pentru redresare	J	Semnarea acordului de finanțare dintre Fondul European de Investiții și Guvernul României pentru crearea Fondului de fonduri de capital de risc pentru redresare (denumit în continuare „fondul”) și adoptarea politicii de investiții a fondului
259	C9.I2.5 Instrumente financiare pentru sectorul privat – Investiții în eficiență energetică în sectorul rezidențial și al clădirilor	J	Semnarea acordului de contribuție dintre Comisia Europeană și Guvernul României
270	C9.R2 Raționalizarea guvernanței cercetării, dezvoltării și inovării	J	Unitatea de implementare a reformelor din cadrul mecanismului de sprijin al politicilor (PSF) instituită și operațională
		Cuantumul tranșei	907 669 494 EUR

2.2.2.A doua tranșă (sprijin sub formă de împrumut):

Număr secvențial	Măsură asociată (Reformă sau investiție)	Jalon/Țintă	Denumire

2	C1.R1 Consolidarea cadrului de reglementare pentru managementul sustenabil al sectorului de apă şi apă uzată şi pentru accelerarea accesului populaţiei la servicii de calitate conform directivelor europene	J	Intrarea în vigoare a legii de aprobare a programului național „Prima conectare la apă și canalizare”
95	C5.I1 Instituirea unui fond pentru Valul renovării care să finanțeze lucrări de îmbunătățire a fondului construit existent	J	Instituirea unei scheme naționale de sprijin pentru renovarea și renovarea integrată în scopul asigurării eficienței energetice (consolidare seismică și eficiență energetică) a clădirilor rezidențiale multifamiliale
96	C5.I1 Instituirea unui fond pentru Valul renovării care să finanțeze lucrări de îmbunătățire a fondului construit existent	J	Instituirea unei scheme naționale de sprijin pentru renovarea și renovarea integrată în scopul asigurării eficienței energetice (consolidare seismică și eficiență energetică) pentru clădiri publice
189	C7.I19 Scheme dedicate perfecționării/recalificării angajaților din firme	J	Lansarea cererii de propuneri pentru „Sprijin sub formă de granturi pentru competențe digitale”
256	C9.I2.4 Instrumente financiare pentru sectorul privat – Fondul pentru digitalizare, acțiune climatică și alte domenii de interes	J	Instituirea instrumentului financiar („fondul”) și adoptarea politicii de investiții a fondului
262	C9.I3.1 Scheme de ajutor pentru sectorul privat – Schemă de ajutor pentru digitalizarea IMM-urilor	J	Selectarea administratorului schemei
326	C11.R1 Operaționalizarea organizațiilor de management al destinației (OMDuri)	J	Toate zonele optime de destinație pentru organizațiile de management al destinației (OMD-uri) din România au fost cartografiate
327	C11.R1 Operaționalizarea organizațiilor de management al destinației (OMDuri)	J	Plan de acțiune pentru utilizarea patrimoniului cultural în vederea sporirii competitivității sectorului turismului din România
331	C11.I1 Promovarea celor 12 rute turistice/culturale	Ț	Situri care sunt incluse în rutele culturale
338	C11.R2 Cadrul pentru operaționalizarea traseelor cicloturistice la nivel național	J	Intrarea în vigoare a cadrului de reglementare privind cicloturismul
30	C2.R2 Reforma sistemului de management al ariilor naturale protejate în vederea implementării coerente și eficace a Strategiei europene privind biodiversitate	J	Intrarea în vigoare a actului normativ pentru înființarea comisiei interinstituționale de analiză a cadrului legal aplicabil sectoarelor cu impact asupra biodiversității
97	C5.I1 Instituirea unui fond pentru Valul renovării care să finanțeze lucrări de îmbunătățire a fondului construit existent	J	Cereri de propuneri pentru renovarea și renovarea integrată în scopul asigurării eficienței energetice (consolidare seismică și eficiență energetică) pentru clădiri rezidențiale
98	C5.I1 Instituirea unui fond pentru Valul renovării care să finanțeze lucrări de îmbunătățire a fondului construit existent	J	Cerere de propuneri pentru renovarea și renovarea integrată în vederea asigurării eficienței energetice (consolidare seismică și eficiență energetică) (clădiri publice)
129	C6.I2 Infrastructura de distribuție a gazelor din surse regenerabile (utilizând gazele naturale în combinație cu hidrogenul verde ca măsură tranzitorie), precum și capacitățile de producție a hidrogenului verde și/sau utilizarea acestuia pentru stocarea energiei electrice	J	Semnarea contractelor pentru construirea unei capacități de electrolizoare noi de cel puțin 100 MW
133	C6.I3 Dezvoltarea unei producții combinate de energie termică și electrică pe gaz, flexibile și de înaltă eficiență (cogenerare) în sectorul încălzirii centralizate, pentru a realiza o decarbonizare adâncă	J	Semnarea contractelor pentru proiecte de cogenerare de înaltă eficiență pe gaz și încălzire centralizată
140	C6.I5 Asigurarea eficienței energetice în sectorul industrial	J	Lansarea unei proceduri de ofertare pentru investiții în eficiența energetică în industrie
266	C9.I4 Proiecte transfrontaliere și multinaționale – Procesoare de mică putere și cipuri semiconductoare	J	Intrarea în vigoare a hotărârii de guvern prin care se alocă finanțarea necesară în valoare de 500 de milioane EUR pentru a sprijini extinderea capacităților naționale până la prima utilizare industrială și participarea la un proiect multinațional
307	C10.R2 Crearea cadrului de politică pentru o transformare urbană durabilă — Politica urbană a României	J	Intrarea în vigoare a Legii zonelor metropolitane
312	C10.R4 Îmbunătățirea calității locuințelor	J	Intrarea în vigoare a actului legislativ de implementare a Strategiei naționale a locuirii și a planului de acțiune de reducere a privării severe de locuință
339	C11.R2 Cadrul pentru operaționalizarea traseelor cicloturistice la nivel național	J	Traseele Centrului Național de Coordonare Velo instituite și operaționale
398	C13.R6 Îmbunătățirea legislației privind economia socială	J	Intrarea în vigoarea a modificării Legii nr. 219/2015 privind economia socială și a normelor de aplicare
500	C15.I16. Digitalizarea universităților și pregătirea acestora pentru profesiile digitale ale viitorului	J	Semnarea contractelor de granturi destinate centrelor tehnologice inovatoare din universități
		Cuantumul tranșei	1 080 198 230 EUR

2.2.3.A treia tranșă (sprijin sub formă de împrumut):

Număr secvențial	Măsură asociată (Reformă sau investiție)	Jalon/Țintă	Denumire

43	C3.R1 Îmbunătățirea guvernanței în domeniul gestionării deșeurilor în vederea accelerării tranziției către economia circulară	J	Adoptarea Strategiei naționale privind economia circulară
46	C3.R1 Îmbunătățirea guvernanței în domeniul gestionării deșeurilor în vederea accelerării tranziției către economia circulară	J	Intrarea în vigoare a actelor legislative necesare pentru operaționalizarea gestionării unitare a deșeurilor în conformitate cu Planul național de gestionare a deșeurilor
127	C6.R5 Reducerea intensității energetice a economiei prin dezvoltarea unui mecanism sustenabil de stimulare a eficienței energetice în industrie	J	Intrarea în vigoare a cadrului legislativ care introduce măsuri de facilitare a investițiilor în eficiența energetică în industrie
135	C6.I4 Lanț industrial de producție și/sau asamblare și/sau reciclare a bateriilor, a celulelor și panourilor fotovoltaice (inclusiv echipamente auxiliare), producția de materii prime utilizate în industria conexă și noi capacități de stocare a energiei electrice	J	Semnarea contractelor pentru investițiile în lanțul de producție a bateriilor și în celulele și panourile fotovoltaice
136	C6.I4 Lanț industrial de producție și/sau asamblare și/sau reciclare a bateriilor, a celulelor și panourilor fotovoltaice (inclusiv echipamente auxiliare), producția de materii prime utilizate în industria conexă și noi capacități de stocare a energiei electrice	J	Semnarea contractelor în cadrul schemei de sprijin pentru stocarea cu baterii
241	C9.R1 Transparentizare legislativă, debirocratizare și simplificare procedurală destinate mediului de afaceri	J	Intrarea în vigoare a modificărilor legislative menite să raționalizeze, să simplifice și să digitalizeze pe deplin procedurile legate de întreprinderi
242	C9.R1 Transparentizare legislativă, debirocratizare și simplificare procedurală destinate mediului de afaceri	J	Intrarea în vigoare a modificărilor legislative menite să simplifice și să asigure transparența și aplicabilitatea testului IMM
328	C11.R1 Operaționalizarea organizațiilor de management al destinației (OMD-uri)	J	Intrarea în vigoare a cadrului legislativ printr-o hotărâre de guvern, care va include o descriere clară a mecanismului de finanțare pentru sprijinirea dezvoltării rețelei de OMD-uri și un model clar de guvernanță
332	C11.I1 Promovarea celor 12 rute turistice/culturale	J	Semnarea contractelor de promovare a celor 12 rute
340	C11.R2 Cadrul pentru operaționalizarea traseelor cicloturistice la nivel național	J	Studiu cuprinzător privind distribuția teritorială a traseelor cicloturistice naționale
341	C11.I3 Instituirea și operaționalizarea Centrului Național de Coordonare Velo	J	Platforma națională integrată eVelo și aplicație pentru telefoane inteligente
344	C11.R3 Reformarea sistemului de finanțare a sectorului cultural	J	Intrarea în vigoare a legii privind sistemul de finanțare a sectorului cultural
3	C1.R1 Consolidarea cadrului de reglementare pentru managementul sustenabil al sectorului de apă şi apă uzată şi pentru accelerarea accesului populaţiei la servicii de calitate conform directivelor europene	J	Acorduri de implementare semnate cu autoritățile locale care participă la programul „Prima conectare la apă și canalizare”
79	C4.R2 Management performant pentru transport de calitate - Îmbunătățirea capacității instituționale de management și guvernanță corporativă	J	Selecția și numirea membrilor Consiliului de administrație al C.N.A.I.R., C.N.I.R, C.F.R., Metrorex, C.F.R. Călători.
86	C4.I4 Dezvoltarea rețelei de transport cu metroul în municipiile Bucureşti şi Cluj-Napoca	J	Semnarea contractelor pentru 50 % din lucrări, în urma unor licitații deschise și competitive, și obținerea autorizațiilor relevante.
90	C5.R1 Realizarea unui cadru normativ simplificat și actualizat care să sprijine implementarea investițiilor în tranziția spre clădiri verzi și reziliente	J	Intrarea în vigoare a modificărilor aduse cadrului legislativ existent privind programul național multianual privind creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 18/2009)
91	C5.R1 Realizarea unui cadru normativ simplificat și actualizat care să sprijine implementarea investițiilor în tranziția spre clădiri verzi și reziliente	J	Cadrul tehnic de reglementare privind investițiile pentru tranziția către clădiri verzi și digitale este operațional
93	C5.R2 Cadru strategic, normativ și procedural care să sprijine reziliența seismică a fondului construit	J	Adoptarea și punerea în aplicare a Strategiei naționale de reducere a riscului seismic pentru reabilitarea seismică a fondului construit existent
94	C5.R2 Cadru strategic, normativ și procedural care să sprijine reziliența seismică a fondului construit	J	Intrarea în vigoare a cadrului legislativ privind reducerea riscului seismic al clădirilor
99	C5.I1 Instituirea unui fond pentru Valul renovării care să finanțeze lucrări de îmbunătățire a fondului construit existent	J	Semnarea contractelor de renovare și renovare integrată în vederea asigurării eficienței energetice (consolidare seismică și eficiență energetică) pentru clădiri rezidențiale
100	C5.I1 Instituirea unui fond pentru Valul renovării care să finanțeze lucrări de îmbunătățire a fondului construit existent	J	Semnarea contractelor de renovare și renovare integrată în vederea asigurării eficienței energetice (consolidare seismică și eficiență energetică) pentru clădiri publice
243	C9.R1 Transparentizare legislativă, debirocratizare și simplificare procedurală destinate mediului de afaceri	J	Intrarea în vigoare a legii „Licenței industriale unice”
264	C9.I3.2 Scheme de ajutor pentru sectorul privat – Schema de minimis pentru ajutarea firmelor din România în procesul de listare la bursa	J	Selectarea administratorului schemei
267	C9.I4 Proiecte transfrontaliere și multinaționale – Procesoare de mică putere și cipuri semiconductoare	Ț	Entități selectate pentru participarea la proiect
268	C9.I4 Proiecte transfrontaliere și multinaționale – Procesoare de mică putere și cipuri semiconductoare	Ț	Entități din consorțiile care participă la cererile de proiecte ale Întreprinderii Comune Tehnologii Digitale Esențiale (KDT JU)
278	C9.R5 Sprijin pentru integrarea organizațiilor de cercetare, dezvoltare și inovare din România în Spațiul european de cercetare	J	Intrarea în vigoare a unei legi care să încurajeze, să faciliteze și să reglementeze integrarea voluntară și funcțională și fuzionarea instituțiilor de cercetare din România
280	C9.I5 Instituirea și operaționalizarea centrelor de competențe	J	Instituirea a 5 centre de competență
308	C10.R2 Crearea cadrului de politică pentru o transformare urbană durabilă	J	Intrarea în vigoare a hotărârii de guvern de instituire a cadrului politicii urbane a României
310	C10.R3 Crearea unui cadru de politică pentru o transformare rurală durabilă: instituirea de consorții administrative în zonele rurale funcționale	J	Intrarea în vigoare a actului normativ de modificare a Codului administrativ și de instituire a unor consorții administrative în unitățile administrativ-teritoriale rurale sau predominant rurale învecinate, existente ca zone rurale funcționale
317	C10.I2 Construirea de locuințe pentru tineri și pentru specialiști din sănătate și învățământ	J	Semnarea tuturor contractelor de achiziții publice pentru construirea de locuințe pentru tinerii care provin din comunități și grupuri vulnerabile/locuințe de necesitate/locuințe pentru specialiști din sănătate și învățământ din zonele urbane sau rurale
320	C10.I3 Reabilitarea moderată a clădirilor publice pentru a îmbunătăți furnizarea de servicii publice de către unitățile administrativ-teritoriale	J	Semnarea contractelor pentru renovarea moderată a clădirilor publice
323	C10.I4 Elaborarea/actualizarea în format GIS a documentelor de amenajare a teritoriului și de urbanism	J	Semnarea contractelor pentru elaborarea/actualizarea documentelor de amenajare a teritoriului și de urbanism și a planurilor de mobilitate urbană durabilă
342	C11.I4 Implementarea a 3 000 km de piste pentru biciclete	J	Semnarea contractelor privind pistele pentru biciclete
399	C13.R7 Reforma serviciilor de îngrijire pe termen lung pentru persoanele în vârstă	J	Intrarea în vigoare a unei legi pentru adoptarea și implementarea Strategiei naționale privind îngrijirea pe termen lung
501	C15.I16 Digitalizarea universităților și pregătirea acestora pentru profesiile digitale ale viitorului	J	Semnarea contractelor pentru o schemă de grant pentru digitalizarea Consiliului Național al Rectorilor
		Cuantumul tranșei	1 095 638 920 EUR

2.2.4.A patra tranșă (sprijin sub formă de împrumut):

Număr secvențial	Măsură asociată (Reformă sau investiție)	Jalon/Țintă	Denumire

41	C2.I5 Investiții în sisteme integrate de reducere a riscurilor generate de viituri torențiale în bazinete forestiere expuse unor astfel de fenomene.	J	Adoptarea conceptelor de proiect
108	C5.I3 Consolidarea capacității profesionale a specialiștilor și lucrătorilor în domeniul construcțiilor prin elaborarea de cursuri de formare privind eficiența energetică a construcțiilor	Ț	Instituirea unor scheme de certificare în domeniul performanței energetice a clădirilor
126	C6.R4 Dezvoltarea unui cadru legislativ și de reglementare favorabil tehnologiilor viitorului, în special hidrogen și soluții de stocare	J	Intrarea în vigoare a modificărilor aduse cadrului legislativ, implementarea Strategiei naționale privind hidrogenul
334	C11.I1 Promovarea celor 12 rute turistice/culturale	J	Semnarea contractelor pentru lucrările de restaurare/renovare a siturilor incluse în cele 12 rute culturale
336	C11.I2 Modernizarea/crearea de muzee și memoriale	J	Semnarea contractelor pentru lucrările de construcție ale muzeelor
345	C11.R3 Reformarea sistemului de finanțare a sectorului cultural	J	Intrarea în vigoare a legii privind statutul lucrătorilor din sectorul cultural
346	C11.I5 Sporirea accesului la cultură în zonele defavorizate din punct de vedere cultural	J	Semnarea contractelor de finanțare
16	C1.I4.2 Reabilitarea acumulărilor existente care necesită intervenții de urgență pentru exploatarea în condiții de siguranță	J	Adoptarea conceptului de proiect prin hotărâre de guvern/ordin ministerial, după caz
80	C4.R2 Management performant pentru transport de calitate - Îmbunătățirea capacității instituționale de management și guvernanță corporativă	J	Implementarea principalelor recomandări pentru creșterea performanței financiare și operaționale a C.N.A.I.R., C.N.I.R., C.F.R., C.F.R. Călători și Metrorex
248	C9.I2.1 Instrumente financiare pentru sectorul privat – Garanția de portofoliu pentru reziliență	Ț	Operațiuni de finanțare sau de investiții în valoare de cel puțin 50 % din cuantumul total al resurselor alocate instrumentului, aprobate de Comitetul pentru investiții al InvestEU
251	C9.I2.2 Instrumente financiare pentru sectorul privat – Garanția de portofoliu pentru acțiune climatică	Ț	Operațiuni de finanțare sau de investiții în valoare de cel puțin 50 % din cuantumul total al resurselor alocate instrumentului, aprobate de Comitetul pentru investiții al InvestEU
260	C9.I2.5 Instrumente financiare pentru sectorul privat – Investiții în eficiență energetică în sectorul rezidențial și al clădirilor	Ț	Operațiuni de finanțare sau de investiții în valoare de cel puțin 50 % din cuantumul total al fondurilor sau al investițiilor vizate, aprobate de Comitetul pentru investiții al InvestEU
273	C9.R2 Raționalizarea guvernanței cercetării, dezvoltării și inovării	J	Intrarea în vigoare a unei ordonanțe a guvernului de instituire a unui organism unic care să cuprindă consiliile existente, să asigure coordonarea interministerială și legătura cu sectorul privat
286	C9.I10 Înființarea și susținerea financiară a unei rețele naționale de opt centre regionale de orientare în carieră ca parte a ERA TALENT PLATFORM	J	O rețea de universități publice care găzduiesc și pun în funcțiune 8 centre de orientare în carieră în domeniul cercetării
315	C10.R5 Dezvoltarea sistemului de planificare — Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor	J	Intrarea în vigoare a Codului amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor
316	C10.R5 Dezvoltarea sistemului de planificare — Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor	J	Punerea în funcțiune a platformei de date digitale urbane interoperabile (componentă a Observatorului teritorial)
		Cuantumul tranșei	1 352 726 966 EUR

2.2.5.A cincea tranșă (sprijin sub formă de împrumut):

Număr secvențial	Măsură asociată (Reformă sau investiție)	Jalon/Țintă	Denumire

18	C1.I5 Dotarea adecvată a administrațiilor bazinale pentru monitorizarea infrastructurii, prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență	Ț	Administrațiile bazinale dotate cu utilaje pentru acces și intervenție în teren accidentat, șenilate amfibii pentru acces și transportul sacilor/digurilor mobile în zone greu accesibile, drone dotate cu senzori LIDAR/FLIR/fotogrametrie, tehnologii geoelectrorezistive/georadar a corpurilor digurilor, precum și infrastructură hardware și software.
44	C3.R1 Îmbunătățirea guvernanței în domeniul gestionării deșeurilor în vederea accelerării tranziției către economia circulară	J	Adoptarea planului de acțiune pentru strategia națională privind economia circulară
348	C11.I6 Dezvoltarea unui sistem digital pentru procesele de finanțare a culturii	J	Sunt operaționale platforme și sisteme digitale
349	C11.I7 Accelerarea digitalizării producției și distribuției de filme	J	Semnarea contractelor de finanțare
496	C15.I13 Echiparea laboratoarelor de informatică din unitățile de învățământ profesional și tehnic	Ț	Unități de învățământ profesional și tehnic dotate cu laboratoare de informatică
497	C15.I14 Echiparea atelierelor de practică din unitățile de învățământ profesional și tehnic	Ț	Unități de învățământ profesional și tehnic dotate cu laboratoare de practică funcționale
9	C1.I2 Colectarea apelor uzate în aglomerările mai mici de 2 000 de locuitori, care împiedică atingerea unei stări bune a corpurilor de apă și/sau afectează arii naturale protejate	Ț	Sisteme individuale sau alte sisteme corespunzătoare construite și operaționale în aglomerări mai mici de 2 000 de locuitori echivalenți
34	C2.I3.2 Identificarea zonelor potențiale de protecție strictă în habitate naturale terestre și marine în vederea punerii în aplicare a Strategiei UE privind biodiversitatea pentru 2030	J	Intrarea în vigoare a actului normativ pentru desemnarea zonelor de protecție strictă (identificate în zonele protejate Natura 2000 cu planuri de management existente sau care includ păduri primare și seculare)
82	C4.I3 Dezvoltarea unei infrastructuri rutiere durabile în rețeaua TEN-T, taxarea rutieră, managementul traficului și siguranța rutieră	J	Semnarea contractelor pentru 100 % din lucrări, în urma licitațiilor deschise și competitive și a permiselor relevante obținute, cu avize EIA (Evaluarea Impactului asupra Mediului) și Evaluare Adecvată (parte a Directivei Habitate) emise și încorporate în proiectarea investițiilor
87	C4.I4 Dezvoltarea rețelei de transport cu metroul în municipiile Bucureşti şi Cluj-Napoca	J	Semnarea contractelor pentru 100 % din lucrări, în urma unor licitații deschise și competitive și a obținerii permiselor relevante
109	C5.I3 Consolidarea capacității profesionale a specialiștilor și lucrătorilor în domeniul construcțiilor prin elaborarea de cursuri de formare privind eficiența energetică a construcțiilor	Ț	Cel puțin 8 000 de specialiști și lucrători obțin certificarea absolvirii cursurilor de formare în domeniul eficienței energetice
128	C6.R6 Creșterea competitivității și decarbonizarea sectorului de încălzire - răcire	J	Intrarea în vigoare a cadrului legislativ care introduce măsuri de decarbonizare a sectorului de încălzire - răcire
130	C6.I2 Infrastructura de distribuție a gazelor din surse regenerabile (utilizând gazele naturale în combinație cu hidrogenul verde ca măsură tranzitorie), precum și capacitățile de producție a hidrogenului verde și/sau utilizarea acestuia pentru stocarea energiei electrice	J	Semnarea contractului pentru construirea unei rețele de distribuție pregătite pentru hidrogen în regiunea Oltenia.
246	C9.I1 Platforme digitale privind transparentizarea legislativă, debirocratizarea și simplificarea procedurală destinate mediului de afaceri.	J	Platforme digitale create, conectate la un punct de contact electronic unic și pe deplin operaționale
269	C9.I4 Proiecte transfrontaliere și multinaționale – Procesoare de mică putere și cipuri semiconductoare	Ț	Contracte semnate de întreprinderile participante
274	C9.R3 Reforma carierei de cercetător	J	Intrarea în vigoare a legislației privind cariera și statutul cercetătorului
283	C9.I7 Consolidarea excelenței și susținerea participării României la parteneriatele și misiunile din Orizont Europa	Ț	Număr de contracte de finanțare a cercetării semnate
284	C9.I8 Dezvoltarea unui program pentru atragerea resursei umane înalt specializate din străinătate în activități de cercetare, dezvoltare și inovare	Ț	Proiecte conduse de cercetători internaționali care au beneficiat de finanțare
285	C9.I9 Sprijin acordat posesorilor de certificate de excelență primite la competiția pentru burse individuale Marie Sklodowska Curie	Ț	Beneficiari ai mărcii de excelență Marie Sklodowska Curie
329	C11.R1 Operaționalizarea organizațiilor de management al destinației (OMDuri)	Ț	OMD-uri instituite
		Cuantumul tranșei	1 404 167 655 EUR

2.2.6.A șasea tranșă (sprijin sub formă de împrumut):

Număr secvențial	Măsură asociată (Reformă sau investiție)	Jalon/Țintă	Denumire

276	C9.R4 Consolidarea cooperării dintre mediul de afaceri și cel de cercetare	J	Intrarea în vigoare a modificărilor legislative în vederea creării unui mediu favorabil investițiilor publice și private în cercetare, dezvoltare și inovare
333	C11.I1 Promovarea celor 12 rute turistice/culturale	J	Lansarea celor 12 rute culturale
498	C15.I15 Școala online: Dezvoltarea platformei de evaluare și realizarea de conținut	J	Platforma electronică de evaluare online a elevilor este operațională
503	C15.I17 Asigurarea infrastructurii universitare (cămine, cantine și spații de recreere)	Ț	Spații de recreere și lectură construite sau modernizate și date în folosință
11	C1.I2 Colectarea apelor uzate în aglomerările mai mici de 2 000 de locuitori echivalenți, care împiedică atingerea unei stări bune a corpurilor de apă și / sau afectează arii naturale protejate	Ț	Rețele de canalizare construite și operaționale în aglomerările mai mici de 2 000 de locuitori echivalenți
249	C9.I2.1 Instrumente financiare pentru sectorul privat – Garanția de portofoliu pentru reziliență	Ț	Operațiuni de finanțare sau de investiții în valoare de 100 % din resursele alocate instrumentului, aprobate de Comitetul pentru investiții al InvestEU.
252	C9.I2.2 Instrumente financiare pentru sectorul privat – Garanția de portofoliu pentru acțiune climatică	Ț	Operațiuni de finanțare sau de investiții în valoare de 100 % din cuantumul total al resurselor alocate instrumentului, aprobate de Comitetul pentru investiții al InvestEU.
261	C9.I2.5 Instrumente financiare pentru sectorul privat – Investiții în eficiență energetică în sectorul rezidențial și al clădirilor	Ț	Operațiuni de finanțare sau de investiții în valoare de 100 % din cuantumul total al fondurilor sau al investițiilor vizate, aprobate de Comitetul pentru investiții al InvestEU.
263	C9.I3.1 Scheme de ajutor pentru sectorul privat – Schemă de ajutor pentru digitalizarea IMM-urilor	Ț	Număr de contracte de finanțare semnate
347	C11.I5 Sporirea accesului la cultură în zonele defavorizate din punct de vedere cultural	Ț	Localități mici cu acces sporit la cultură
504	C15.I17 Asigurarea infrastructurii universitare (cămine, cantine și spații de recreere)	Ț	Cantine construite sau modernizate și date în folosință
		Cuantumul tranșei	2 646 042 066 EUR

2.2.7.A șaptea tranșă (sprijin sub formă de împrumut):

Număr secvențial	Măsură asociată (Reformă sau investiție)	Jalon/Țintă	Denumire

4	C1.R2 Reconfigurarea actualului mecanism economic al ANAR în vederea asigurării modernizării și întreținerii sistemului național de gospodărire a apelor, precum și a implementării corespunzătoare a Directivei Cadru Apă și a Directivei inundați	J	Intrarea în vigoare a legii de modificare a Legii apelor - Legea nr. 107/1996
5	C1.I1 Extinderea sistemelor de apă și canalizare în aglomerările mai mari de 2 000 de locuitori echivalenți, prioritizate prin Planul accelerat de conformare cu directivele europene	Ț	Rețele de distribuție a apei construite și operaționale
7	C1.I1 Extinderea sistemelor de apă și canalizare în aglomerările mai mari de 2 000 de locuitori echivalenți, prioritizate prin Planul accelerat de conformare cu directivele europene	Ț	Rețele de canalizare construite și operaționale
39	C2.I4.4 Implementarea unui sistem de monitorizare a sturionilor sălbatici de-a lungul Dunării de Jos	J	Rețea operaționalizată de monitorizare, comunicare și transmitere date a sturionilor sălbatici
48	C3.I1a Înființarea de centre de colectare cu aport voluntar	Ț	Centre de colectare cu aport voluntar înființate și operaționale
50	C3.I1b Construirea de insule ecologice digitalizate pentru colectarea separată a deșeurilor la nivel local	Ț	Insule ecologice digitalizate pentru colectarea separată a deșeurilor, înființate și operaționale
101	C5.I1 Instituirea unui fond pentru Valul renovării care să finanțeze lucrări de îmbunătățire a eficienței energetice a fondului construit existent	Ț	Finalizarea renovării energetice a clădirilor rezidențiale multifamiliale
104	C5.I1 Instituirea unui fond pentru Valul renovării care să finanțeze lucrări de îmbunătățire a eficienței energetice a fondului construit existent	Ț	Finalizarea renovării energetice a clădirilor publice
505	C15.I17 Asigurarea infrastructurii universitare (cămine, cantine și spații de recreere)	Ț	Locuri de cazare nou-create sau modernizate
14	C1.I4.1 Reabilitarea liniilor de apărare existente în conformitate cu Directiva privind inundațiile și cu Strategia Națională pentru Managementul Riscului la Inundații	Ț	Reabilitarea liniilor de apărare împotriva inundațiilor în conformitate cu Directiva privind inundațiile și cu Strategia Națională pentru Managementul Riscului la Inundații
52	C3.I1c Centre integrate de colectare separată pentru aglomerări urbane	Ț	Centre integrate de colectare a deșeurilor înființate și date în funcțiune în aglomerările urbane
56	C3.I3a Echipamente de monitorizare și control pentru Garda Națională de Mediu	Ț	Comisariatele județene ale Gărzii Naționale de Mediu dotate cu echipamente digitale pentru activitățile de monitorizare și control al gestionării deșeurilor
83	C4.I3 Dezvoltarea unei infrastructuri rutiere durabile în rețeaua TEN-T, taxarea rutieră, managementul traficului și siguranța rutieră	J	Construirea de drumuri noi, 50 % din lucrări sunt realizate
88	C4.I4 Dezvoltarea rețelei de transport cu metroul în municipiile Bucureşti şi Cluj-Napoca	J	Realizarea a 50 % din investițiile în liniile de metrou din București și Cluj-Napoca
107	C5.I2 Realizarea Registrului național al clădirilor	J	Crearea și funcționarea Registrului național digital al clădirilor
110	C5.I4 Economie circulară și creșterea eficienței energetice a clădirilor istorice	J	Este operațional un laborator pentru analiza experimentală a materialelor și soluțiilor tehnologice pentru clădirile istorice
111	C5.I4 Economie circulară și creșterea eficienței energetice a clădirilor istorice	J	Este operațional un centru-pilot în cadrul Institutului Național al Patrimoniului pentru colectarea și reutilizarea materialelor de construcție istorice
254	C9.I2.3 Instrumente financiare pentru sectorul privat – Fondul de fonduri de capital de risc pentru redresare	J	Operațiuni de finanțare sau de investiții în valoare de cel puțin 50 % din cuantumul total al fondurilor sau al investițiilor vizate, aprobate de Comitetul pentru investiții al InvestEU.
257	C9.I2.4 Instrumente financiare pentru sectorul privat – Fondul pentru digitalizare, acțiune climatică și alte domenii de interes	Ț	Cel puțin 30 % din beneficiarii vizați au beneficiat de sprijin
321	C10.I3 Reabilitarea moderată a clădirilor publice pentru a îmbunătăți furnizarea de servicii publice de către unitățile administrativ-teritoriale	Ț	Suprafața în metri pătrați a clădirilor publice renovate
324	C10.I4 Elaborarea/actualizarea în format GIS a documentelor de amenajare a teritoriului și de urbanism	Ț	Finalizarea planurilor de amenajare a teritoriului, de urbanism și de mobilitate urbană durabilă și preluarea acestora în cadrul platformei Observatorului teritorial
		Cuantumul tranșei	2 625 927 123 EUR

2.2.8.A opta tranșă (sprijin sub formă de împrumut):

Număr secvențial	Măsură asociată (Reformă sau investiție)	Jalon/Țintă	Denumire

32	C2.I3.1 Actualizarea planurilor de management aprobate	Ț	Zone naturale protejate cu planuri de management actualizate intrate în vigoare
350	C11.I7 Accelerarea digitalizării producției și distribuției de filme	Ț	Creșterea gradului de digitalizare a producătorilor și distribuitorilor de film
499	C15.I15 Școala online: Dezvoltarea platformei de evaluare și realizarea de conținut	Ț	Dezvoltarea resurselor educaționale deschise (materiale didactice)
31	C2.R2 Reforma sistemului de management al ariilor naturale protejate în vederea implementării coerente și eficace a Strategiei europene privind biodiversitate	J	Intrarea în vigoare a actului normativ de modificare a cadrului legal aplicabil sectoarelor cu impact asupra biodiversității
58	C3.I3b Echipamente de monitorizare a calității aerului, radioactivității și zgomotului pentru Agenția Națională de Protecția Mediului	Ț	Operaționalizarea echipamentelor de monitorizare a calității aerului, a radioactivității și a zgomotului
93	C5.R1 Realizarea unui cadru normativ simplificat și actualizat care să sprijine implementarea investițiilor în tranziția spre clădiri verzi și reziliente	Ț	Reducerea termenelor de eliberare a autorizațiilor de construcție
265	C9.I3.2 Scheme de ajutor pentru sectorul privat – Schema de minimis pentru ajutarea firmelor din România în procesul de listare la bursa	Ț	Număr de contracte de finanțare semnate care vor permite listarea la Bursa de Valori București
		Cuantumul tranșei	1 463 482 557 EUR

2.2.9.A noua tranșă (sprijin sub formă de împrumut):

Număr secvențial	Măsură asociată (Reformă sau investiție)	Jalon/Țintă	Denumire

506	C15.I17 Asigurarea infrastructurii universitare (cămine, cantine și spații de recreere)	Ț	Cel puțin 40 % din infrastructurile noi și modernizate sunt destinate studenților proveniți din medii defavorizate
19	C1.I6 Implementarea cadastrului apelor	J	S-a elaborat și este operațional cadastrul apelor
20	C1.I7 Extinderea rețelei naționale de observații din cadrul Sistemului Meteorologic Integrat Național (SIMIN)	Ț	Stații meteorologice achiziționate și operaționale
35	C2.I3.2 Identificarea zonelor potențiale de protecție strictă în habitate naturale terestre și marine în vederea punerii în aplicare a Strategiei UE privind biodiversitatea pentru 2030	J	Intrarea în vigoare a actului normativ pentru desemnarea zonelor de protecție strictă (identificate în zonele protejate Natura 2000 fără planuri de management existente și în alte zone)
57	C3.I3a Echipamente de monitorizare și control pentru Garda Națională de Mediu	Ț	400 de misiuni de control efectuate cu ajutorul echipamentelor de monitorizare și control
81	C4.R2 Management performant pentru transport de calitate - Îmbunătățirea capacității instituționale de management și guvernanță corporativă	Ț	Îmbunătățirea performanțelor sistemului feroviar în ceea ce privește punctualitatea trenurilor
102	C5.I1 Instituirea unui fond pentru Valul renovării care să finanțeze lucrări de îmbunătățire a eficienței energetice a fondului construit existent	Ț	Finalizarea renovării energetice a clădirilor rezidențiale multifamiliale
105	C5.I1 Instituirea unui fond pentru Valul renovării care să finanțeze lucrări de îmbunătățire a eficienței energetice a fondului construit existent	Ț	Finalizarea renovării energetice a clădirilor publice
112	C5.I4 Economie circulară și creșterea eficienței energetice a clădirilor istorice	Ț	Cel puțin 200 de profesioniști obțin certificarea absolvirii cursurilor de formare privind intervențiile aferente clădirilor istorice și eficiența energetică a acestora
131	C6.I2 Infrastructura de distribuție a gazelor din surse regenerabile (utilizând gazele naturale în combinație cu hidrogenul verde ca măsură tranzitorie), precum și capacitățile de producție a hidrogenului verde și/sau utilizarea acestuia pentru stocarea energiei electrice	Ț	Producția de hidrogen verde
137	C6.I4 Lanț industrial de producție și/sau asamblare și/sau reciclare a bateriilor, a celulelor și panourilor fotovoltaice (inclusiv echipamente auxiliare), producția de materii prime utilizate în industria conexă și noi capacități de stocare a energiei electrice	Ț	S-au dat în folosință instalații de producție și/sau de asamblare și/sau de reciclare a bateriilor
138	C6.I4 Lanț industrial de producție și/sau asamblare și/sau reciclare a bateriilor, a celulelor și panourilor fotovoltaice (inclusiv echipamente auxiliare), producția de materii prime utilizate în industria conexă și noi capacități de stocare a energiei electrice	Ț	S-a dat în folosință capacitatea de producție a celulelor și panourilor fotovoltaice
139	C6.I4 Lanț industrial de producție și/sau asamblare și/sau reciclare a bateriilor, a celulelor și panourilor fotovoltaice (inclusiv echipamente auxiliare), producția de materii prime utilizate în industria conexă și noi capacități de stocare a energiei electrice	Ț	Capacitatea de stocare a energiei electrice este instalată
141	C6.I5 Crearea unui scheme de stimulare a eficienței energetice în industrie și sporirea rezilienței în industrie	Ț	Proiect finalizat privind eficiența energetică
188	C7.I18 Transformarea digitală și adoptarea tehnologiei de automatizare a proceselor de lucru robotizate în administrația publică	Ț	Implementarea tehnologiei de automatizare a proceselor de lucru robotizate (RPA) și promovarea inteligenței artificiale (IA) în administrația publică
190	C7.I19 Scheme dedicate perfecționării/recalificării angajaților din firme	Ț	IMM-uri finanțate pentru a asigura formarea personalului lor în domeniul competențelor digitale
244	C9.R1 Transparentizare legislativă, debirocratizare și simplificare procedurală destinate mediului de afaceri	Ț	reducerea timpului mediu necesar pentru îndeplinirea cerințelor de reglementare legate de mediul de afaceri
245	C9.R1 Transparentizare legislativă, debirocratizare și simplificare procedurală destinate mediului de afaceri	Ț	Acte/modificări legislative referitoare la IMM-uri pentru care s-a aplicat testul
275	C9.R3 Reforma carierei de cercetător	Ț	Instituțiile care au aderat la Carta europeană a cercetătorilor și la Codul de recrutare a cercetătorilor au inițiat procesul de elaborare, implementare și evaluare a planurilor de acțiune
281	C9.I5 Instituirea și operaționalizarea centrelor de competențe	Ț	Bugetul atras de centrele de competență din proiectele de cercetare, dezvoltare și inovare din sectorul privat
502	C15.I16 Digitalizarea universităților și pregătirea acestora pentru profesiile digitale ale viitorului	Ț	Universități sprijinite de noi centre tehnologice inovatoare pentru a crea noi competențe pentru viitor
		Cuantumul tranșei	1 248 073 477 EUR

2.2.10.A zecea tranșă (sprijin sub formă de împrumut):

Număr secvențial	Măsură asociată (Reformă sau investiție)	Jalon/Țintă	Denumire

15	C1.I4.1 Reabilitarea liniilor de apărare existente în conformitate cu Directiva privind inundațiile și cu Strategia Națională pentru Managementul Riscului la Inundații	Ț	Reabilitarea liniilor de apărare împotriva inundațiilor în conformitate cu Directiva privind inundațiile și cu Strategia Națională pentru Managementul Riscului la Inundații
17	C1.I4.2 Reabilitarea acumulărilor existente care necesită intervenții de urgență pentru exploatarea în condiții de siguranță	Ț	Barajele existente reabilitate
45	C3.R1 Îmbunătățirea guvernanței în domeniul gestionării deșeurilor în vederea accelerării tranziției către economia circulară	J	Implementarea acțiunilor prevăzute în Strategia națională privind economia circulară și în planul de acțiune conex, atribuite autorităților publice
330	C11.R1 Operaționalizarea organizațiilor de management al destinației (OMD-uri)	Ț	Creșterea ponderii turiștilor străini care vizează județele care fac parte din OMD-urile regionale
507	C15.I18 Programul de formare și îndrumare pentru managerii și inspectorii școlari	Ț	Directori, directori adjuncți și inspectori care au urmat un program complet de formare și îndrumare
6	C1.I1 Extinderea sistemelor de apă și canalizare în aglomerările mai mari de 2 000 de locuitori echivalenți, prioritizate prin Planul accelerat de conformare cu directivele europene	Ț	Rețele de distribuție a apei construite și operaționale
8	C1.I1 Extinderea sistemelor de apă și canalizare în aglomerările mai mari de 2 000 de locuitori echivalenți, prioritizate prin Planul accelerat de conformare cu directivele europene	Ț	Rețele de canalizare construite și operaționale în aglomerări prioritizate prin Planul accelerat de conformare cu directivele europene.
10	C1.I2 Colectarea apelor reziduale în aglomerările mai mici de 2 000 de locuitori echivalenți, care împiedică atingerea unei stări bune a corpurilor de apă și/sau afectează arii naturale protejate	Ț	Sisteme individuale sau alte sisteme corespunzătoare construite și operaționale în aglomerări mai mici de 2 000 de locuitori echivalenți
12	C1.I2 Colectarea apelor reziduale în aglomerările mai mici de 2 000 de locuitori echivalenți, care împiedică atingerea unei stări bune a corpurilor de apă și/sau afectează arii naturale protejate	Ț	Rețele de canalizare construite și operaționale în aglomerări mai mici de 2 000 de locuitori echivalenți
13	C1.I3 Sprijinirea conectării populaţiei cu venituri mici la reţelele de alimentare cu apă şi canalizare existente	Ț	Gospodării conectate la rețeaua de apă și canalizare prin intermediul programului național „Prima conectare la apă și canalizare”
21	C1.I7 Extinderea rețelei naționale de observații din cadrul Sistemului Meteorologic Integrat Național (SIMIN)	J	Este operațional sistemul de tehnologie a informației și comunicațiilor pentru integrarea stațiilor meteorologice și agrometeorologice suplimentare în cadrul Sistemul Meteorologic Integrat Naţional (SIMIN)
33	C2.I3.1 Actualizarea planurilor de management aprobate	Ț	Zone naturale protejate cu planuri de management actualizate intrate în vigoare
36	C2.I4.1 Eliminarea obstacolelor din cursurile de apă în scopul facilitării refacerii conectivității habitatelor și speciilor dependente	Ț	Habitate ripariene cu o conectivitate refăcută
37	C2.I4.2 Reconstrucția habitatelor de pajiști în ariile naturale protejate	Ț	Habitate de pajiști refăcute din punct de vedere ecologic
38	C2.I4.3 Decolmatarea lacurilor din Delta Dunării pentru reducerea eutrofizării și menținerea diversității biologice	Ț	Suprafețe de lac care au beneficiat de lucrări de îndepărtare a plantelor acvatice
40	C2.I4.5 Reconfigurarea infrastructurii publice de acces și vizitare a Deltei Dunării pentru reducerea presiunii turismului asupra habitatelor și speciilor	Ț	Centre de vizitare, operaționale în vederea diminuării presiunii turismului asupra habitatelor
42	C2.I5 Sisteme integrate de reducere a riscurilor generate de viituri torențiale în bazinete forestiere expuse unor astfel de fenomene	J	Finalizarea lucrărilor de modernizare pentru protecția împotriva inundațiilor
47	C3.R1 Îmbunătățirea guvernanței în domeniul gestionării deșeurilor în vederea accelerării tranziției către economia circulară	Ț	Contribuție cu 4,5 % la ținta națională de reciclare și pregătire pentru reutilizare de 50 % până în 2025
49	C3.I1a Înființarea de centre de colectare cu aport voluntar	Ț	Centre de colectare cu aport voluntar înființate și operaționale
51	C3.I1.b Construirea de insule ecologice digitalizate pentru colectarea separată a deșeurilor la nivel local	Ț	Insule ecologice digitalizate pentru colectarea separată a deșeurilor, înființate și operaționale
53	C3.I1c Centre integrate de colectare separată pentru aglomerări urbane	Ț	Centre integrate de colectare a deșeurilor înființate și date în funcțiune în aglomerările urbane
54	C3.I1d Construirea de instalaţii de reciclare a deşeurilor colectate separat în vederea atingerii ţintelor de reciclare din pachetul economiei circulare	Ț	Instalații de reciclare a deșeurilor construite și în funcțiune
55	C3.I2 Dezvoltarea infrastructurii pentru managementul gunoiului de grajd și al altor deșeuri agricole compostabile	Ț	Sisteme integrate de colectare a deșeurilor agricole compostabile, instituite și operaționale
84	C4.I3. Dezvoltarea unei infrastructuri rutiere durabile în rețeaua TEN-T, taxarea rutieră, managementul traficului și siguranța rutieră	Ț	Drumuri noi cu construcție finalizată (standarde TEN-T)
85	C4.I3 Dezvoltarea unei infrastructuri rutiere durabile în rețeaua TEN-T, taxarea rutieră, managementul traficului și siguranța rutieră	Ț	Eliminarea punctelor negre/hotspoturilor în materie de siguranță rutieră
89	C4.I4 Dezvoltarea rețelei de transport cu metroul în municipiile Bucureşti şi Cluj-Napoca	Ț	Km de noi linii de metrou finalizate în București și Cluj-Napoca
103	C5.I1 Instituirea unui fond pentru Valul renovării care să finanțeze lucrări de îmbunătățire a eficienței energetice a fondului construit existent	Ț	Finalizarea renovării energetice a clădirilor rezidențiale multifamiliale
106	C5.I1 Instituirea unui fond pentru Valul renovării care să finanțeze lucrări de îmbunătățire a eficienței energetice a fondului construit existent	Ț	Finalizarea renovării energetice a clădirilor publice
132	C6.I2 Infrastructura de distribuție a gazelor din surse regenerabile (utilizând gazele naturale în combinație cu hidrogenul verde ca măsură tranzitorie), precum și capacitățile de producție a hidrogenului verde și/sau utilizarea acestuia pentru stocarea energiei electrice	Ț	Rețea de distribuție pregătită pentru hidrogen, finalizată și în funcțiune în regiunea Oltenia
134	C6.I3 Dezvoltarea unei producții combinate de energie termică și electrică pe gaz, flexibile și de înaltă eficiență (cogenerare) în sectorul încălzirii centralizate, pentru a realiza o decarbonizare adâncă	Ț	Centrale de cogenerare de înaltă eficiență și încălzire centralizată
255	C9.I2.3 Instrumente financiare pentru sectorul privat – Fondul de fonduri de capital de risc pentru redresare	J	Operațiuni de finanțare sau de investiții în valoare de 100 % din cuantumul total al fondurilor sau al investițiilor vizate, aprobate de Comitetul pentru investiții al InvestEU.
258	C9.I2.4 Instrumente financiare pentru sectorul privat – Fondul pentru digitalizare, acțiune climatică și alte domenii de interes	Ț	100 % din beneficiarii vizați au beneficiat de sprijin
271	C9.R2 Raționalizarea guvernanței cercetării, dezvoltării și inovării	Ț	Ponderea recomandărilor din cadrul mecanismului de sprijin al politicilor puse în aplicare până la sfârșitul anului 2026
272	C9.R2 Raționalizarea guvernanței cercetării, dezvoltării și inovării	J	Intrarea în vigoare a unui sistem permanent de elaborare, implementare, monitorizare și evaluare a politicii în materie de cercetare, dezvoltare și inovare
277	C9.R4 Consolidarea cooperării dintre mediul de afaceri și cel de cercetare	J	40 % din proiectele de cercetare, dezvoltare și inovare finanțate din fonduri publice au ca partener cel puțin o entitate comercială
279	C9.R5 Sprijin pentru integrarea organizațiilor de cercetare, dezvoltare și inovare din România în Spațiul european de cercetare	Ț	Procentajul organizațiilor de cercetare care utilizează în comun infrastructura și instalațiile de cercetare
282	C9.I6 Programe de mentorat Orizont Europa	Ț	vouchere acordate în cadrul programului de mentorat Orizont Europa
287	C9.I10 Înființarea și susținerea financiară a unei rețele naționale de opt centre regionale de orientare în carieră ca parte a ERA TALENT PLATFORM	Ț	Cercetătorii care au beneficiat de serviciile centrelor de orientare în carieră
309	C10.R2 Crearea cadrului de politică pentru o transformare urbană durabilă	Ț	Sporirea calității vieții în zonele urbane
311	C10.R2 Crearea unui cadru de politică pentru o transformare rurală durabilă: instituirea de consorții administrative în zonele rurale funcționale	Ț	Reducerea sărăciei și a excluziunii sociale în zonele rurale
313	C10.R3 Îmbunătățirea calității locuințelor pentru sporirea bunăstării	Ț	Reducerea procentului de supraaglomerare a locuințelor
314	C10.R3 Îmbunătățirea calității locuințelor pentru sporirea bunăstării	Ț	Reducerea procentului de populație care locuiește în așezări informale
318	C10.I1 Construirea de locuințe/unități locative pentru specialiști din sănătate și învățământ	Ț	Unități locative construite pentru tinerii care provin din comunități/grupuri vulnerabile
319	C10.I1 Construirea de locuințe/unități locative pentru specialiști din sănătate și învățământ	Ț	Unități locative construite pentru specialiști din sănătate și învățământ
322	C10.I3 Reabilitarea moderată a clădirilor publice pentru a îmbunătăți furnizarea de servicii publice de către unitățile administrativ-teritoriale	Ț	Suprafața în metri pătrați a clădirilor publice renovate
325	C10.I4 Elaborarea/actualizarea în format GIS a documentelor de amenajare a teritoriului și de urbanism	Ț	Finalizarea planurilor de amenajare a teritoriului, de urbanism și de mobilitate urbană durabilă și preluarea acestora în cadrul platformei Observatorului teritorial
335	C11.I1 Promovarea celor 12 rute turistice/culturale	Ț	Deschiderea siturilor nou-restaurate
337	C11.I2. Modernizarea/crearea de muzee și memoriale	Ț	Deschiderea muzeelor nou-construite și renovate
343	C11.I4 Implementarea a 3 000 km de piste pentru biciclete	Ț	Kilometri de piste pentru biciclete construite și accesibile pentru ciclism
400	C13.I4 Crearea unei rețele de centre de îngrijire de zi și de reabilitare pentru persoanele în vârstă (fără componentă rezidențială)	Ț	Operaționalizarea centrelor de îngrijire de zi și de reabilitare pentru persoanele în vârstă
		Cuantumul tranșei	1 118 226 512 EUR

3.SECȚIUNEA 3: DISPOZIȚII SUPLIMENTARE

3.1.Dispoziții privind monitorizarea și implementarea planului de redresare și reziliență

Monitorizarea și punerea în aplicare a planului de redresare și reziliență al României se desfășoară în conformitate cu următoarele dispoziții:

·la nivel central, coordonarea este asigurată de Comitetul interministerial pentru coordonarea planului, responsabil cu examinarea progreselor înregistrate în implementarea planului, în strânsă cooperare cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE). MIPE a fost desemnat coordonator național pentru elaborarea, negocierea și aprobarea planului, asistat de Ministerul Finanțelor (pentru sarcini legate de semnarea acordului de împrumut și a acordului de finanțare), cu instituirea unei structuri specializate.

·De asemenea, MIPE este responsabil cu controlul și monitorizarea planului, inclusiv cu monitorizarea atingerii jaloanelor și a țintelor, precum și cu asigurarea prevenirii, detectării și corectării neregulilor grave. În fine, același minister este responsabil și cu întocmirea și semnarea cererilor de plată și a declarațiilor de gestiune.

·Implementarea planului va fi asigurată de ministerele de resort și de structurile subordonate ale acestora, prin încheierea de acorduri de finanțare cu MIPE.

3.2.Dispoziții privind asigurarea accesului deplin al Comisiei la datele subiacente

Pentru a oferi Comisiei acces deplin la datele subiacente relevante, România pune în aplicare următoarele măsuri:

MIPE, în calitate de coordonator național al planului, este responsabil cu coordonarea, controlul și monitorizarea la nivel general a planului. Mai precis, acesta acționează în calitate de organism de coordonare pentru monitorizarea progreselor înregistrate în ceea ce privește jaloanele și țintele, în timp ce auditurile intră în responsabilitatea Autorității de audit. MIPE coordonează raportarea jaloanelor și a țintelor, a tuturor indicatorilor relevanți, dar și a informațiilor financiare calitative și a altor date, cum ar fi cele privind destinatarii finali. Codificarea datelor se efectuează în sistemul informatic al MIPE.

În conformitate cu articolul 24 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/241, la atingerea jaloanelor și a țintelor convenite relevante menționate în secțiunea 2.1 a prezentei anexe, România transmite Comisiei o cerere justificată în mod corespunzător de plată a contribuției financiare și, după caz, a împrumutului. România se asigură că, la cerere, Comisia are acces deplin la datele subiacente relevante care stau la baza justificării corespunzătoare a cererii de plată, atât pentru evaluarea cererii de plată în conformitate cu articolul 24 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2021/241, cât și în scopuri de audit și control.

(1) România nu și-a îndeplinit încă această obligație legală și este în curs o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor. Recunoașterea datei de transmitere a PNCPA în cadrul planului nu echivalează cu aprobarea Comisiei. Acest lucru nu aduce atingere procedurii de constatare a neîndeplinirii obligațiilor care este în curs de desfășurare pentru neprezentarea PNCPA.

(2)

Această excludere nu se aplică acțiunilor întreprinse în cadrul acestei măsuri în instalații destinate exclusiv tratării deșeurilor periculoase nereciclabile și instalații existente, în cazul în care acțiunile din cadrul acestei măsuri vizează sporirea eficienței energetice, captarea gazelor de evacuare pentru depozitare ori utilizare sau recuperarea materialelor din cenușa de incinerare, cu condiția ca astfel de acțiuni din cadrul acestei măsuri să nu conducă la o sporire a capacității instalațiilor de a prelucra deșeuri sau la o prelungire a duratei de viață a instalațiilor; pentru care se furnizează dovezi la nivel de instalație.

(3)

Această excludere nu se aplică acțiunilor întreprinse în cadrul acestei măsuri în instalații existente de tratare mecano-biologică, în cazul în care acțiunile din cadrul acestei măsuri vizează sporirea eficienței energetice sau modernizarea operațiunilor de reciclare a deșeurilor separate pentru compostarea biodeșeurilor și digestia anaerobă a biodeșeurilor, cu condiția ca astfel de acțiuni din cadrul acestei măsuri să nu conducă la o sporire a capacității instalațiilor de a prelucra deșeuri sau la o prelungire a duratei de viață a instalațiilor; pentru care se furnizează dovezi la nivel de instalație.

(4)

(5)

(6)

Cu excepția proiectelor din cadrul acestei măsuri care au ca obiect generarea de energie electrică și/sau termică, precum și a infrastructurii conexe de transport și distribuție pe gaze naturale, care respectă condițiile prevăzute în anexa III la Orientările tehnice privind aplicarea principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” (2021/C58/01).

(7)

În cazul în care activitatea care beneficiază de sprijin generează emisii preconizate de gaze cu efect de seră care nu sunt semnificativ mai mici decât valorile de referință relevante, ar trebui să se furnizeze o explicație a motivelor pentru care acest lucru nu este posibil. Valorile de referință stabilite pentru alocarea cu titlu gratuit pentru activitățile care intra în sfera de aplicare a sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii, în conformitate cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/447 al Comisiei.

(8)

(9)

(10) https://ec.europa.eu/newsroom/dae/document.cfm?doc_id=75185

(11) Disponibil la adresa https://e3p.jrc.ec.europa.eu/publications/2021-best-practice-guidelines-eu-code-conduct-data-centre-energy-efficiency

(12) https://ec.europa.eu/isa2/sites/default/files/eif_brochure_final.pdf

(13) https://ec.europa.eu/newsroom/dae/document.cfm?doc_id=75185

(14) Cu excepția proiectelor privind generarea de energie electrică și/sau termică, precum și a infrastructurii conexe de transport și distribuție pe gaze naturale care respectă condițiile prevăzute în anexa III la Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01).

(15) În cazul în care activitatea care beneficiază de sprijin generează emisii preconizate de gaze cu efect de seră care nu sunt semnificativ mai mici decât valorile de referință relevante, ar trebui să se furnizeze o explicație a motivelor pentru care acest lucru nu este posibil. Valorile de referință stabilite pentru alocarea cu titlu gratuit pentru activitățile care intra în sfera de aplicare a sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii, în conformitate cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/447 al Comisiei.

(16) Această excludere nu se aplică acțiunilor întreprinse în instalații destinate exclusiv tratării deșeurilor periculoase nereciclabile și în instalații existente, în cazul în care acțiunile vizează sporirea eficienței energetice, captarea gazelor de evacuare pentru depozitare ori utilizare sau recuperarea materialelor din cenușa de incinerare, cu condiția ca astfel de acțiuni să nu conducă la o sporire a capacității instalațiilor de a prelucra deșeuri sau la o prelungire a duratei de viață a instalațiilor; pentru care se furnizează dovezi la nivel de instalație.

(17) Această excludere nu se aplică acțiunilor întreprinse în instalații existente de tratare mecano-biologică, în cazul în care acțiunile vizează sporirea eficienței energetice sau modernizarea operațiunilor de reciclare a deșeurilor separate pentru compostarea biodeșeurilor și digestia anaerobă a biodeșeurilor, cu condiția ca astfel de acțiuni să nu conducă la o sporire a capacității instalațiilor de a prelucra deșeuri sau la o prelungire a duratei de viață a instalațiilor; pentru care se furnizează dovezi la nivel de instalație.

(18) Cu excepția proiectelor privind generarea de energie electrică și/sau termică, precum și a infrastructurii conexe de transport și distribuție pe gaze naturale care respectă condițiile prevăzute în anexa III la Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01).

(19) În cazul în care activitatea care beneficiază de sprijin generează emisii preconizate de gaze cu efect de seră care nu sunt semnificativ mai mici decât valorile de referință relevante, ar trebui să se furnizeze o explicație a motivelor pentru care acest lucru nu este posibil. Valorile de referință stabilite pentru alocarea cu titlu gratuit pentru activitățile care intra în sfera de aplicare a sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii, în conformitate cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/447 al Comisiei.

(20) Cu excepția proiectelor privind generarea de energie electrică și/sau termică, precum și a infrastructurii conexe de transport și distribuție pe gaze naturale care respectă condițiile prevăzute în anexa III la Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01).

(21) În cazul în care activitatea care beneficiază de sprijin generează emisii preconizate de gaze cu efect de seră care nu sunt semnificativ mai mici decât valorile de referință relevante, ar trebui să se furnizeze o explicație a motivelor pentru care acest lucru nu este posibil. Valorile de referință stabilite pentru alocarea cu titlu gratuit pentru activitățile care intra în sfera de aplicare a sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii, în conformitate cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/447 al Comisiei.

(22) Cu excepția proiectelor din cadrul acestei măsuri care au ca obiect generarea de energie electrică și/sau termică, precum și a infrastructurii conexe de transport și distribuție pe gaze naturale, care respectă condițiile prevăzute în anexa III la Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01).

(23) În cazul în care activitatea care beneficiază de sprijin generează emisii preconizate de gaze cu efect de seră care nu sunt semnificativ mai mici decât valorile de referință relevante, ar trebui să se furnizeze o explicație a motivelor pentru care acest lucru nu este posibil. Valorile de referință stabilite pentru alocarea cu titlu gratuit pentru activitățile care intra în sfera de aplicare a sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii, în conformitate cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/447 al Comisiei.

(24)

(25) Această excludere nu se aplică acțiunilor întreprinse în cadrul acestei măsuri în instalații existente de tratare mecano-biologică, în cazul în care acțiunile din cadrul acestei măsuri vizează sporirea eficienței energetice sau modernizarea operațiunilor de reciclare a deșeurilor separate pentru compostarea biodeșeurilor și digestia anaerobă a biodeșeurilor, cu condiția ca astfel de acțiuni din cadrul acestei măsuri să nu conducă la o sporire a capacității instalațiilor de a prelucra deșeuri sau la o prelungire a duratei de viață a instalațiilor; pentru care se furnizează dovezi la nivel de instalație.

(26) Cu excepția proiectelor din cadrul acestei măsuri care au ca obiect generarea de energie electrică și/sau termică, precum și a infrastructurii conexe de transport și distribuție pe gaze naturale, care respectă condițiile prevăzute în anexa III la Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01).

(27) În cazul în care activitatea care beneficiază de sprijin generează emisii preconizate de gaze cu efect de seră care nu sunt semnificativ mai mici decât valorile de referință relevante, ar trebui să se furnizeze o explicație a motivelor pentru care acest lucru nu este posibil. Valorile de referință stabilite pentru alocarea cu titlu gratuit pentru activitățile care intra în sfera de aplicare a sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii, în conformitate cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/447 al Comisiei.

(28)

(29) Această excludere nu se aplică acțiunilor întreprinse în cadrul acestei măsuri în instalații existente de tratare mecano-biologică, în cazul în care acțiunile din cadrul acestei măsuri vizează sporirea eficienței energetice sau modernizarea operațiunilor de reciclare a deșeurilor separate pentru compostarea biodeșeurilor și digestia anaerobă a biodeșeurilor, cu condiția ca astfel de acțiuni din cadrul acestei măsuri să nu conducă la o sporire a capacității instalațiilor de a prelucra deșeuri sau la o prelungire a duratei de viață a instalațiilor; pentru care se furnizează dovezi la nivel de instalație.

(30) Cu excepția proiectelor privind generarea de energie electrică și/sau termică, precum și a infrastructurii conexe de transport și distribuție pe gaze naturale care respectă condițiile prevăzute în anexa III la Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01).

(31) În cazul în care activitatea care beneficiază de sprijin generează emisii preconizate de gaze cu efect de seră care nu sunt semnificativ mai mici decât valorile de referință relevante, ar trebui să se furnizeze o explicație a motivelor pentru care acest lucru nu este posibil. Valorile de referință stabilite pentru alocarea cu titlu gratuit pentru activitățile care intra în sfera de aplicare a sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii, în conformitate cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/447 al Comisiei.

(32) Cu excepția proiectelor din cadrul acestei măsuri care au ca obiect generarea de energie electrică și/sau termică, precum și a infrastructurii conexe de transport și distribuție pe gaze naturale, care respectă condițiile prevăzute în anexa III la Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01).

(33) În cazul în care activitatea care beneficiază de sprijin generează emisii preconizate de gaze cu efect de seră care nu sunt semnificativ mai mici decât valorile de referință relevante, ar trebui să se furnizeze o explicație a motivelor pentru care acest lucru nu este posibil. Valorile de referință stabilite pentru alocarea cu titlu gratuit pentru activitățile care intra în sfera de aplicare a sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii, în conformitate cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/447 al Comisiei.

(34)

(35) Această excludere nu se aplică acțiunilor întreprinse în cadrul acestei măsuri în instalații existente de tratare mecano-biologică, în cazul în care acțiunile din cadrul acestei măsuri vizează sporirea eficienței energetice sau modernizarea operațiunilor de reciclare a deșeurilor separate pentru compostarea biodeșeurilor și digestia anaerobă a biodeșeurilor, cu condiția ca astfel de acțiuni din cadrul acestei măsuri să nu conducă la o sporire a capacității instalațiilor de a prelucra deșeuri sau la o prelungire a duratei de viață a instalațiilor; pentru care se furnizează dovezi la nivel de instalație.

(36) Cu excepția proiectelor privind generarea de energie electrică și/sau termică, precum și a infrastructurii conexe de transport și distribuție pe gaze naturale, care respectă condițiile prevăzute în anexa III la Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01).

(37) În cazul în care activitatea care beneficiază de sprijin generează emisii preconizate de gaze cu efect de seră care nu sunt semnificativ mai mici decât valorile de referință relevante, ar trebui să se furnizeze o explicație a motivelor pentru care acest lucru nu este posibil. Valorile de referință stabilite pentru alocarea cu titlu gratuit pentru activitățile care intra în sfera de aplicare a sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii, în conformitate cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/447 al Comisiei.

(38)

Această excludere nu se aplică acțiunilor întreprinse în cadrul acestei măsuri referitoare la instalații destinate exclusiv tratării deșeurilor periculoase nereciclabile și la instalații existente, în cazul în care acțiunile din cadrul acestei măsuri vizează sporirea eficienței energetice, captarea gazelor de evacuare pentru depozitare ori utilizare sau recuperarea materialelor din cenușa de incinerare, cu condiția ca astfel de acțiuni din cadrul acestei măsuri să nu conducă la o sporire a capacității instalațiilor de a prelucra deșeuri sau la o prelungire a duratei de viață a instalațiilor; pentru care se furnizează dovezi la nivel de instalație.

(39) Această excludere nu se aplică acțiunilor întreprinse în cadrul acestei măsuri în instalații existente de tratare mecano-biologică, în cazul în care acțiunile din cadrul acestei măsuri vizează sporirea eficienței energetice sau modernizarea operațiunilor de reciclare a deșeurilor separate pentru compostarea biodeșeurilor și digestia anaerobă a biodeșeurilor, cu condiția ca astfel de acțiuni din cadrul acestei măsuri să nu conducă la o sporire a capacității instalațiilor de a prelucra deșeuri sau la o prelungire a duratei de viață a instalațiilor; pentru care se furnizează dovezi la nivel de instalație.

(40) Cu excepția proiectelor privind generarea de energie electrică și/sau termică, precum și a infrastructurii conexe de transport și distribuție pe gaze naturale, care respectă condițiile prevăzute în anexa III la Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01).

(41) În cazul în care activitatea care beneficiază de sprijin generează emisii preconizate de gaze cu efect de seră care nu sunt semnificativ mai mici decât valorile de referință relevante, ar trebui să se furnizeze o explicație a motivelor pentru care acest lucru nu este posibil. Valorile de referință stabilite pentru alocarea cu titlu gratuit pentru activitățile care intra în sfera de aplicare a sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii, în conformitate cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/447 al Comisiei.

(42)

(43) Această excludere nu se aplică acțiunilor întreprinse în cadrul acestei măsuri în instalații existente de tratare mecano-biologică, în cazul în care acțiunile din cadrul acestei măsuri vizează sporirea eficienței energetice sau modernizarea operațiunilor de reciclare a deșeurilor separate pentru compostarea biodeșeurilor și digestia anaerobă a biodeșeurilor, cu condiția ca astfel de acțiuni din cadrul acestei măsuri să nu conducă la o sporire a capacității instalațiilor de a prelucra deșeuri sau la o prelungire a duratei de viață a instalațiilor; pentru care se furnizează dovezi la nivel de instalație.

(44) Cu excepția proiectelor privind generarea de energie electrică și/sau termică, precum și a infrastructurii conexe de transport și distribuție pe gaze naturale, care respectă condițiile prevăzute în anexa III la Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01).

(45) În cazul în care activitatea care beneficiază de sprijin generează emisii preconizate de gaze cu efect de seră care nu sunt semnificativ mai mici decât valorile de referință relevante, ar trebui să se furnizeze o explicație a motivelor pentru care acest lucru nu este posibil. Valorile de referință stabilite pentru alocarea cu titlu gratuit pentru activitățile care intra în sfera de aplicare a sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii, în conformitate cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/447 al Comisiei.

(46)

(47) Această excludere nu se aplică acțiunilor întreprinse în cadrul acestei măsuri în instalații existente de tratare mecano-biologică, în cazul în care acțiunile din cadrul acestei măsuri vizează sporirea eficienței energetice sau modernizarea operațiunilor de reciclare a deșeurilor separate pentru compostarea biodeșeurilor și digestia anaerobă a biodeșeurilor, cu condiția ca astfel de acțiuni din cadrul acestei măsuri să nu conducă la o sporire a capacității instalațiilor de a prelucra deșeuri sau la o prelungire a duratei de viață a instalațiilor; pentru care se furnizează dovezi la nivel de instalație.

(48)

Unitățile teritorial-administrative sunt definite ca fiind „rurale” în conformitate cu „Manualul metodologic privind tipologiile teritoriale – ediția 2018” (cunoscută și ca metodologia DEGURBA) sau clasificarea îmbunătățită a regiunilor mici de către OCDE (Fadic, M., et al. (2019), Classifying small (TL3) regions based on metropolitan population, low density and remoteness (Clasificarea regiunilor mici (TL3) pe baza populației metropolitane, a densității scăzute și a depărtării), OECD Regional Development Working Papers, nr. 2019/06, OECD Publishing, Paris, https://doi.org/10.1787/b902cc00-en ).

(49) Investițiile 13 și 14 sunt incluse în secțiunea O.3.

(50) Cu excepția proiectelor din cadrul acestei măsuri care au ca obiect generarea de energie electrică și/sau termică, precum și a infrastructurii conexe de transport și distribuție pe gaze naturale, care respectă condițiile prevăzute în anexa III la Orientările tehnice DNSH (2021/C58/01).

(51) În cazul în care activitatea care beneficiază de sprijin generează emisii preconizate de gaze cu efect de seră care nu sunt semnificativ mai mici decât valorile de referință relevante, ar trebui să se furnizeze o explicație a motivelor pentru care acest lucru nu este posibil. Valorile de referință stabilite pentru alocarea cu titlu gratuit pentru activitățile care intra în sfera de aplicare a sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii, în conformitate cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/447 al Comisiei.

(52)

(53) Această excludere nu se aplică acțiunilor întreprinse în cadrul acestei măsuri în instalații existente de tratare mecano-biologică, în cazul în care acțiunile din cadrul acestei măsuri vizează sporirea eficienței energetice sau modernizarea operațiunilor de reciclare a deșeurilor separate pentru compostarea biodeșeurilor și digestia anaerobă a biodeșeurilor, cu condiția ca astfel de acțiuni din cadrul acestei măsuri să nu conducă la o sporire a capacității instalațiilor de a prelucra deșeuri sau la o prelungire a duratei de viață a instalațiilor; pentru care se furnizează dovezi la nivel de instalație.

(54) Investițiile 12 și 13 sunt incluse în secțiunea O.3.

(55) Investiția 17 este inclusă în secțiunea O.3.

(56) Investiția 18 este inclusă în secțiunea O.3.

(57) https://publications.jrc.ec.europa.eu/repository/handle/JRC107466

(58) https://publications.jrc.ec.europa.eu/repository/handle/JRC106281