COMUNICAREA COMISIEI –

Orientările Comisiei privind produsele din plastic de unică folosință în conformitate cu Directiva (UE) 2019/904 a Parlamentului European și a Consiliului privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului

(2021/C 216/01)

CUPRINS

1.

INTRODUCERE

4

2.

TERMENI GENERALI ȘI DEFINIȚII

5

2.1.

Definiția plasticului (articolul 3 punctul 1)

5

2.1.1.

Polimer

5

2.1.2.

Care poate funcționa ca o componentă structurală principală a produselor finale

6

2.1.3.

Polimerii naturali care nu au fost modificați chimic

6

2.2.

Produse din plastic de unică folosință (articolul 3 punctul 2)

7

2.2.1.

Conținutul de plastic: fabricate în întregime sau parțial din plastic

8

2.2.2.

De unică folosință

9

2.2.3.

Posibilitatea de reumplere și caracterul reutilizabil al produsului

9

3.

RELAȚIA DINTRE DIRECTIVA (UE) 2019/904 ȘI DIRECTIVA 94/62/CE

10

4.

CRITERII SPECIFICE PRODUSULUI

11

4.1.

Recipiente pentru alimente

11

4.1.1.

Descrierea produsului și criteriile din directivă

11

4.1.2.

Prezentare generală a produselor și lista exemplelor ilustrative

12

4.2.

Pachete și folii

15

4.2.1.

Descrierea produsului și criteriile din directivă

15

4.2.2.

Prezentare generală a produselor și lista exemplelor ilustrative

15

4.3.

Tacâmuri, farfurii, paie și agitatoare

18

4.3.1.

Descrierea produselor în directivă

18

4.3.2.

Prezentare generală a produselor și lista exemplelor ilustrative

18

4.4.

Recipiente pentru băuturi, sticle pentru băuturi și pahare pentru băuturi (inclusiv dopurile și capacele acestora)

20

4.4.1.

Descrierea produsului și criteriile din directivă

20

4.4.2.

Dopuri și capace

21

4.4.3.

Excluderi specifice produselor

23

4.4.4.

Prezentare generală a produselor și lista exemplelor ilustrative

24

4.5.

Diferențierea între anumite categorii (conexe) de produse

27

4.5.1.

Elemente-cheie pentru a distinge recipientele pentru alimente de recipientele pentru băuturi

27

4.5.2.

Elemente-cheie pentru a face distincția între recipientele pentru alimente și paharele pentru băuturi

28

4.5.3.

Elemente-cheie pentru a face distincția între recipientele pentru băuturi, sticlele pentru băuturi și paharele pentru băuturi

29

4.5.4.

Elemente-cheie pentru a face distincția între recipientele pentru alimente și pachete și folii

30

4.5.5.

Elemente-cheie pentru a distinge farfuriile de recipientele pentru alimente

30

4.6.

Pungi de transport din plastic subțire

31

4.6.1.

Descrierea produsului și criteriile din directivă

31

4.6.2.

Prezentare generală a produselor și lista exemplelor ilustrative

32

4.7.

Bețișoare pentru urechi

33

4.7.1.

Descrierea produsului și criteriile din directivă

33

4.7.2.

Excluderi specifice produselor

33

4.7.3.

Prezentare generală a produselor și lista exemplelor ilustrative

34

4.8.

Baloane și bețe care se atașează baloanelor

34

4.8.1.

Descrierea produsului și criteriile din directivă

34

4.8.2.

Excluderi specifice produselor

35

4.8.3.

Prezentare generală a produselor și lista exemplelor ilustrative

36

4.9.

Absorbante, tampoane igienice și aplicatoare de tampoane

36

4.9.1.

Descrierea produsului și criteriile din directivă

36

4.9.2.

Prezentare generală a produselor și lista exemplelor ilustrative

37

4.10.

Șervețele umede

37

4.10.1.

Descrierea produsului, criteriile și excluderile din domeniul de aplicare al directivei

37

4.10.2.

Prezentare generală a produselor și lista exemplelor ilustrative

40

4.11.

Produse din tutun cu filtre, filtre comercializate pentru a fi utilizate în combinație cu produse din tutun

42

4.11.1.

Descrierea produsului și criteriile din directivă

42

4.11.2.

Prezentare generală a produselor și lista exemplelor ilustrative

42

ANEXĂ –

Prezentare generală a produselor din plastic de unică folosință, a descrierilor acestora și a cerințelor relevante prevăzute în directivă

44

1.   INTRODUCERE

Prezentul document oferă orientări privind interpretarea și punerea în aplicare a Directivei (UE) 2019/904 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iunie 2019 privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului (1) (denumită în continuare „directiva” sau „Directiva privind materialele plastice de unică folosință”).

Directiva se aplică produselor din plastic de unică folosință enumerate în anexă, precum și tuturor produselor fabricate din materiale plastice oxodegradabile și echipamentelor de pescuit care conțin plastic. Articolul 12 din directivă prevede obligația Comisiei de a elabora orientări, inclusiv exemple a ceea ce trebuie considerat un produs din plastic de unică folosință în sensul directivei. Prezentele orientări se axează pe produsele din plastic de unică folosință incluse în anexă, enumerate mai jos.

—	baloanele;

—	bețele care se atașează baloanelor;

—

recipientele pentru băuturi cu o capacitate de până la trei litri, inclusiv dopurile și capacele acestora; — recipientele pentru băuturi fabricate din polistiren expandat, inclusiv dopurile și capacele acestora; — sticlele pentru băuturi cu o capacitate de până la trei litri, inclusiv dopurile și capacele acestora;

—	agitatoarele pentru băuturi;

—	bețișoarele pentru urechi;

—	paharele pentru băuturi; — paharele pentru băuturi, fabricate din polistiren expandat, inclusiv capacele acestora; — paharele pentru băuturi, inclusiv capacele acestora;

—	tacâmurile (furculițe, cuțite, linguri, bețișoare chinezești);

—	recipientele pentru alimente; — recipientele pentru alimente, fabricate din polistiren expandat;

—	pungile de transport din plastic subțire;

—	pachetele și foliile;

—	farfuriile;

—	absorbantele, tampoanele igienice și aplicatoarele de tampoane;

—

paiele;

—	produsele din tutun cu filtre și filtre comercializate pentru a fi utilizate în combinație cu produse din tutun;

—	șervețelele umede.

Orientările nu vizează în detaliu echipamentul de pescuit și produsele fabricate din plastic oxodegradabil. În ceea ce privește acest din urmă aspect, articolul 5 din directivă interzice toate produsele din plastic oxodegradabil, de unică folosință sau nu, și nu face nicio distincție între materialele plastice oxodegradabile care sunt biodegradabile și materialele plastice oxodegradabile care nu sunt biodegradabile.

Prezentul document oferă orientări cu privire la definițiile-cheie din directivă și exemple de produse care trebuie sau nu trebuie considerate ca intrând în domeniul de aplicare al directivei. Aceste exemple nu sunt exhaustive și servesc doar la ilustrarea modului de interpretare a anumitor definiții și cerințe relevante ale directivei în ceea ce privește produsele specifice din plastic de unică folosință. Conținutul orientărilor, inclusiv exemplele, reflectă punctele de vedere ale Comisiei Europene și, ca atare, nu sunt obligatorii din punct de vedere juridic. Interpretarea obligatorie a legislației UE este de competența exclusivă a Curții de Justiție a Uniunii Europene.

În special având în vedere pandemia de COVID-19, se remarcă faptul că articolul 11 prevede că măsurile de transpunere și punere în aplicare a articolelor 4-9 din directivă sunt conforme cu dreptul Uniunii în domeniul alimentelor pentru a asigura respectarea igienei alimentare și a siguranței alimentare. Considerentul 14 prevede, de asemenea, că măsurile nu trebuie să compromită bunele practici de igienă, bunele practici de fabricație și informarea consumatorilor.

2.   TERMENI GENERALI ȘI DEFINIȚII (2)

2.1.   Definiția plasticului (articolul 3 punctul 1)

Definiția plasticului este prevăzută la articolul 3 punctul 1:

„«plastic» înseamnă un material constând dintr-un polimer, astfel cum este definit la articolul 3 punctul 5 din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului  (3), la care este posibil să fi fost adăugați aditivi sau alte substanțe și care poate funcționa ca o componentă structurală principală a produselor finale, cu excepția polimerilor naturali care nu au fost modificați chimic ” [Evidențiere adăugată].

În conformitate cu considerentul 11, articolul 3 punctul 1 din directivă se referă la definiția prevăzută în Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 (denumit în continuare „Regulamentul REACH”) și adaugă elemente suplimentare pentru a introduce o definiție adaptată și, prin urmare, separată.

Considerentul 11 indică în mod explicit vopselele, cernelurile și adezivii ca materiale polimerice, excluse din domeniul de aplicare al directivei și considerate a nu se încadra în definiția plasticului de la articolul 3 punctul 1. În consecință, un produs final (de alt tip) care nu este din plastic pe care se aplică acestea nu este produs din plastic de unică folosință în temeiul directivei menționate. O parte din termenii și conceptele utilizate la articolul 3 punctul 1 și la considerentul 11 necesită clarificări suplimentare. Următoarele secțiuni oferă orientări cu privire la termeni-cheie, în special:

—	polimer (secțiunea 2.1.1);

—	care poate funcționa ca o componentă structurală principală a produselor finale (secțiunea 2.1.2); și

—	polimeri naturali care nu au fost modificați chimic (secțiunea 2.1.3).

2.1.1.   Polimer

Articolul 3 punctul 1 din directivă face trimitere la definiția polimerului de la articolul 3 punctul 5 din Regulamentul REACH, care are următorul conținut:

„prin «polimer» se înțelege o substanță constituită din molecule caracterizate printr-o succesiune de unul sau mai multe tipuri de unități monomere. Asemenea molecule trebuie să aibă greutățile moleculare distribuite într-un astfel de domeniu încât diferențele de greutate moleculară să fie atribuite, în primul rând, diferențelor de număr al unităților monomere. Un polimer conține:

(a)	o simplă majoritate ponderală de molecule care conțin cel puțin trei unități monomere legate covalent de cel puțin o altă unitate monomeră sau de un alt reactant;

(b)	o cantitate inferioară unei simple majorități ponderale de molecule cu aceeași greutate moleculară.

În înțelesul prezentei definiții, prin «unitate monomeră» se înțelege forma reacționată a unei substanțe monomere într-un polimer.”

Pentru a completa definiția polimerilor din Regulamentul REACH, orientări suplimentare sunt furnizate în Ghidul privind polimerii și monomerii al Agenției Europene pentru Produse Chimice (ECHA) (4) (denumit în continuare „Ghidul ECHA”):

2.1.2.   Care poate funcționa ca o componentă structurală principală a produselor finale

Articolul 3 punctul 1 din directivă definește plasticul ca fiind „un material […] care poate funcționa ca o componentă structurală principală a produselor finale”. Aspectul capacității de a funcționa ca o componentă structurală principală a produselor finale se referă la definiția plasticului, și nu la definiția unui produs din plastic de unică folosință. Prin urmare, în contextul definiției plasticului, acest criteriu trebuie înțeles drept concept generic. Întrucât articolul 3 punctul 1 nu specifică și nu restricționează în niciun fel tipul de produs final și nici cantitatea de polimer, în principiu, o gamă largă de polimeri poate funcționa ca o componentă structurală principală a produselor finale.

2.1.3.   Polimerii naturali care nu au fost modificați chimic

Polimerii care îndeplinesc următoarele două condiții prevăzute la articolul 3 punctul 1 sunt excluși din domeniul de aplicare al directivei: (i) se califică drept polimeri naturali și (ii) îndeplinesc cerința de a nu fi fost modificați chimic. Acești termeni sunt clarificați suplimentar în considerentul 11:

„ Polimerii naturali nemodificați, în sensul definiției substanțelor nemodificate chimic menționată la articolul 3 punctul 40 din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 […], nu ar trebui să facă obiectul prezentei directive, întrucât sunt prezenți în mod natural în mediu. Prin urmare, în sensul prezentei directive, definiția polimerului de la articolul 3 punctul 5 din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 ar trebui adaptată și ar trebui să se introducă o definiție separată” [Evidențiere adăugată].

„Materialele plastice fabricate cu polimeri naturali modificați sau materialele plastice fabricate din biomaterii, materii prime fosile sau sintetice nu sunt prezente în mod natural și, prin urmare, ar trebui abordate în prezenta directivă. În consecință, definiția adaptată a materialelor plastice ar trebui să cuprindă articole de cauciuc pe bază de polimer și bioplastice și materiale plastice biodegradabile, indiferent dacă acestea sunt derivate din biomasă și/sau concepute astfel încât să se biodegradeze în timp” [Evidențiere adăugată].

(i)

Polimeri naturali Termenul „polimer natural” este definit în Ghidul ECHA după cum urmează: „Polimerii naturali înseamnă polimeri care sunt rezultatul unui proces de polimerizare care a avut loc în natură, independent de procesul de extracție prin care au fost extrași. Aceasta înseamnă că polimerii naturali nu sunt neapărat «substanțe care apar în natură» atunci când sunt evaluați în conformitate cu criteriile stabilite la articolul 3 punctul 39 din Regulamentul REACH” [Evidențiere adăugată]. Articolul 3 punctul 39 din Regulamentul REACH definește substanțele care apar în natură după cum urmează: „prin «substanțe prezente în natură» se înțelege substanțe prezente în natură ca atare, neprelucrate sau prelucrate numai cu mijloace manuale, mecanice sau gravitaționale, prin dizolvare în apă, prin flotație, prin extracție cu apă, prin distilare cu vapori sau prin încălzire numai în scopul eliminării apei sau care este extrasă din aer prin orice mijloace” [Evidențiere adăugată]. Având în vedere cele de mai sus, termenii „polimer natural” și „substanță prezentă în natură” sunt doi termeni distincți și nu trebuie confundați. O distincție esențială se referă la metodele de extracție permise. În ceea ce privește sfera de aplicare, termenul „polimer natural” se referă la un grup mai larg, independent de metoda utilizată pentru extragerea substanței din natură. În plus, articolul 3 punctul 39 din Regulamentul REACH nu este menționat în mod direct în directivă. O consecință a acestei distincții și a aplicării definiției din Ghidul ECHA este că, de exemplu, celuloza și lignina extrase din lemn și amidonul de porumb obținut prin măcinare umedă corespund definiției polimerului natural. O altă distincție esențială este dacă procesul de polimerizare a avut loc în natură sau este rezultatul unui proces industrial care implică organisme vii. Pe baza Regulamentului REACH și a Ghidului ECHA, polimerii produși printr-un proces industrial de fermentație nu sunt considerați polimeri naturali, deoarece polimerizarea nu a avut loc în natură. Prin urmare, polimerii rezultați din biosinteză prin procese de cultivare și fermentare artificiale în medii industriale, de exemplu polihidroxialcanoații (PHA), nu sunt considerați polimeri naturali deoarece nu sunt rezultatul unui proces de polimerizare care a avut loc în natură. În general, dacă un polimer este obținut în urma unui proces industrial și același tip de polimer este posibil să existe în natură, polimerul fabricat nu se califică drept polimer natural.

(ii)

Care nu sunt modificați chimic Considerentul 11 din directivă explică faptul că termenul „substanțe nemodificate chimic” ar trebui interpretat în conformitate cu articolul 3 punctul 40 din Regulamentul REACH, care prevede că: „prin «substanță nemodificată chimic» se înțelege o substanță a cărei structură chimică rămâne neschimbată, chiar dacă a fost supusă unui proces sau unui tratament chimic sau unui proces fizic de transformare mineralogică, de exemplu de îndepărtare a impurităților” [Evidențiere adăugată]. Termenul „care nu au fost modificați chimic” de la articolul 3 punctul 1 din directivă, utilizat cu privire la polimerii naturali, trebuie interpretat după cum urmează: decizia dacă un polimer a fost sau nu modificat chimic în procesul de producție ar trebui să ia în considerare numai diferența dintre polimerul inițial și cel rezultat, fără a lua în considerare modificările care ar fi putut avea loc în timpul proceselor de producție, deoarece acestea nu sunt relevante pentru proprietățile și comportamentul polimerului utilizat și, în cele din urmă, posibil eliberat în mediu. Aceasta înseamnă că, de exemplu, celuloza regenerată, în special sub formă de viscoză, lyocell și film celulozic, nu este considerată a fi modificată chimic, deoarece polimerii rezultați nu sunt modificați chimic în comparație cu polimerul inițial. Acetatul de celuloză este considerat a fi modificat chimic, având în vedere că, în comparație cu polimerul natural inițial, modificările chimice ale celulozei din timpul procesului de producție rămân prezente la sfârșitul procesului de producție. În cazul în care modificările structurii chimice a unui polimer rezultă din reacții care au loc numai în timpul procesului de extracție a unui polimer natural (de exemplu, procesul de fabricare a celulozei și a ligninei), se consideră că acestea nu conduc la o modificare chimică a polimerului natural în sensul articolului 3 punctul 1 și al considerentului 11 din directivă. Prin urmare, hârtia rezultată în urma procesului de fabricare a celulozei nu este considerată a fi fabricată din polimeri naturali modificați chimic. Această interpretare este în concordanță și cu evaluarea impactului care însoțește propunerea Comisiei Europene pentru directiva menționată (denumită în continuare „evaluarea impactului”), în care produsele pe bază de hârtie fără căptușeală sau înveliș din plastic au fost identificate ca fiind alternative disponibile, mai durabile, la produsele din plastic de unică folosință (5).

2.2.   Produse din plastic de unică folosință (articolul 3 punctul 2)

Articolul 3 punctul 2 din directivă prevede următoarea definiție pentru un produs din plastic de unică folosință:

„un produs care este fabricat în întregime sau parțial din plastic și care nu este conceput, proiectat sau introdus pe piață pentru a realiza, în cadrul ciclului său de viață, mai multe cicluri sau rotații prin returnare la producător pentru a fi reumplut sau reutilizat în același scop în care a fost conceput ” [Evidențiere adăugată].

În plus, la considerentul 7 și considerentul 12 se prevede că directiva ar trebui să se refere doar la acele produse din materiale plastice de unică folosință care sunt cele mai întâlnite pe plajele din Uniune, precum și la echipamentele de pescuit ce conțin materiale plastice și la produsele fabricate din materiale plastice oxodegradabile, și că, din acest motiv, recipientele din sticlă și metal pentru băuturi nu ar trebui să intre sub incidența directivei. Directiva exclude în mod explicit recipientele din sticlă și metal pentru băuturi care au dopuri și capace fabricate din plastic din domeniul de aplicare al părților C, E, F și G din anexă, incluzând în schimb ambalajele compozite pentru băuturi. Această excludere este în concordanță cu obiectivele directivei de a asigura concentrarea eforturilor acolo unde este cea mai mare nevoie de ele.

2.2.1.   Conținutul de plastic: fabricate în întregime sau parțial din plastic

Produsele din plastic de unică folosință enumerate în anexa la directivă intră în domeniul său de aplicare dacă sunt fabricate în întregime sau doar parțial din plastic, astfel cum este definit la articolul 3 punctele 1 și 2. Directiva nu prevede niciun prag de minimis pentru conținutul de plastic al unui produs de unică folosință pentru a stabili dacă produsul respectiv se încadrează sau nu în definiția produsului din plastic de unică folosință; prin urmare, trebuie aplicată o evaluare calitativă.

În producția multor materiale, inclusiv a materialelor neplastice, polimerii care corespund definiției plasticului din directivă sunt adesea utilizați pentru a obține proprietăți specifice ale materialelor, precum și o eficiență mai mare a procesului de producție. Aceste materiale polimerice sunt adesea aditivi chimici sintetici. Utilizarea unor astfel de materiale polimerice, de exemplu ca agenți de retenție sau lianți și adjuvanți tehnologici în producția unui material care, în sine, nu este plastic, nu are drept rezultat ca produsul de unică folosință fabricat numai din materialul respectiv să fie considerat ca fiind fabricat parțial din plastic. În special, la elaborarea propunerii legislative de directivă (6), produsele pe bază de hârtie și de carton au fost evaluate în mod specific din perspectiva potențialului lor de a servi drept alternativă durabilă la produsele din plastic de unică folosință. În consecință, având în vedere considerațiile de mai sus, produsele de unică folosință pe bază de hârtie și carton fabricate numai din materiale pe bază de hârtie și carton și fără căptușeală sau înveliș din plastic nu trebuie considerate produse din plastic de unică folosință în sensul directivei.

Cu toate acestea, în cazul în care este aplicat un înveliș sau o căptușeală din plastic pe suprafața unui material pe bază de hârtie sau de carton sau a unui alt material pentru a asigura protecția împotriva apei sau a grăsimii, produsul final este considerat un produs compus din mai multe materiale, dintre care unul este plastic. În acest caz, produsul final este considerat ca fiind fabricat parțial din plastic. Prin urmare, produsele de unică folosință pe bază de hârtie sau carton cu înveliș sau căptușeală din plastic sunt parțial fabricate din plastic și intră în domeniul de aplicare al directivei. Acest lucru este susținut, de asemenea, de faptul că, în ceea ce privește paharele pe bază de hârtie și de carton, spre deosebire de alte produse pe bază de hârtie și carton de unică folosință fără căptușeală sau înveliș din plastic, paharele pe bază de hârtie și de carton cu strat de plastic nu au fost identificate ca opțiune alternativă în cadrul evaluării impactului (7), ele însele nefiind lipsite de plastic. Această interpretare este susținută de faptul că excluderea învelișurilor din domeniul de aplicare al directivei, prevăzută inițial la considerentul 8 din propunerea Comisiei (8), nu mai apare în considerentul 11 corespunzător din directivă și nici în altă parte în directivă. Prin urmare, colegiuitorii și-au exprimat intenția de a nu exclude în mod explicit din domeniul de aplicare al directivei produsele fabricate din materiale neplastice cu învelișuri din plastic și căptușeli din plastic. În conformitate cu considerentul 9, atât fragmentele de plastic mari, cât și cele mici care rezultă din articolele din plastic de unică folosință provoacă o poluare terestră semnificativă, contaminarea solului și pot pătrunde în mediul marin, având un impact negativ asupra acestuia. Prin urmare, includerea acestor articole în domeniul de aplicare al directivei nu numai că este în concordanță cu obiectivele directivei, dar este și necesară pentru a preveni și a reduce impactul anumitor produse de consum cu circulație rapidă, fabricate în întregime sau parțial din plastic, care sunt susceptibile de a deveni deșeuri care prezintă riscuri în special pentru ecosistemele marine, biodiversitate și sănătatea umană. De asemenea, această includere este necesară și pentru atingerea obiectivului de a promova tranziția către o economie circulară cu modele de afaceri, produse și materiale inovatoare și durabile, care acordă prioritate produselor reutilizabile și sistemelor de reutilizare sustenabile și netoxice, mai degrabă decât produselor de unică folosință, având ca scop în primul rând reducerea cantității de deșeuri generate.

Un alt exemplu sunt cutiile din carton pentru băuturi, care sunt în general alcătuite din mai multe straturi de hârtie, plastic și, în unele cazuri, aluminiu, care sunt necesare pentru a asigura proprietățile tehnice ale recipientului pentru băuturi, inclusiv bariere împotriva oxigenului și a apei. Cutiile de carton pentru băuturi sunt ambalaje compozite pentru băuturi (9), care sunt incluse în mod explicit în domeniul de aplicare al directivei, în conformitate cu părțile C, E și G din anexă, precum și cu considerentele 12 și 18.

2.2.2.   De unică folosință

Utilizarea cumulativă a termenilor de la articolul 3 punctul 2 impune ca produsul să nu fie conceput, proiectat sau introdus pe piață pentru a realiza, în cadrul ciclului său de viață, mai multe cicluri sau rotații. Aceasta ar trebui să excludă situațiile în care produsele finale ar putea fi introduse pe piață sau comercializate ca produse cu o utilizare multiplă sau reutilizabile fără a fi concepute și proiectate ca atare sau fără a fi introduse pe piață ca parte a unui sistem sau a unui mecanism care să asigure reutilizarea acestora.

Caracteristicile de proiectare ale produsului pot ajuta să se stabilească dacă un produs ar trebui considerat ca fiind de unică folosință sau cu o utilizare multiplă. Se poate evalua dacă un produs este conceput, proiectat și introdus pe piață în vederea reutilizării, luând în considerare durata de viață funcțională preconizată a produsului, și anume dacă este destinat și proiectat pentru a fi utilizat de mai multe ori înainte de eliminarea finală, fără ca produsul să își piardă funcționalitatea, capacitatea fizică sau calitatea, precum și dacă, de regulă, consumatorii îl consideră, îl percep și îl utilizează ca pe un produs reutilizabil. Caracteristicile relevante de proiectare ale produsului includ compoziția materialului, capacitatea de spălare și de reparare, ceea ce ar permite mai multe cicluri și rotații în același scop ca cel pentru care produsul a fost conceput inițial. În cazul unui recipient, care este ambalaj, caracterul său reutilizabil poate fi stabilit în conformitate cu cerințele esențiale prevăzute de Directiva privind ambalajele și deșeurile de ambalaje (10), inclusiv printr-o eventuală declarație care să atestă conformitatea ambalajului cu respectivele cerințe esențiale și cu standardele aferente.

2.2.3.   Posibilitatea de reumplere și caracterul reutilizabil al produsului

În conformitate cu articolul 3 punctul 2 din directivă, un produs de unică folosință este un produs care nu este conceput, proiectat sau introdus pe piață pentru a realiza, în cadrul ciclului său de viață, mai multe cicluri sau rotații prin:

—	returnare la producător pentru a fi reumplut; sau

—	reutilizare în același scop în care a fost conceput.

Directiva privind ambalajele și deșeurile de ambalaje oferă orientări utile pentru a identifica produsele care sunt introduse pe piață ca ambalaje care respectă aceste condiții și care, prin urmare, nu sunt considerate de unică folosință, în special conform definiției ambalajului reutilizabil și a părții relevante a cerințelor esențiale privind ambalajul reutilizabil. În temeiul articolului 3 punctul 2a din Directiva privind ambalajele și deșeurile de ambalaje, ambalaj reutilizabil înseamnă „înseamnă un ambalaj care a fost conceput, proiectat și introdus pe piață pentru a realiza, în cadrul ciclului său de viață, mai multe cicluri sau rotații, fiind reumplut sau reutilizat în același scop pentru care a fost conceput”. Prin analogie, definiția ambalajului reutilizabil oferă orientări utile cu privire la posibilitatea de reutilizare a produselor din plastic de unică folosință care nu constituie ambalaje, deoarece principii similare se aplică și articolelor care nu constituie ambalaje, de exemplu în ceea ce privește intenția de a fi reutilizate și posibilitatea de a recondiționa, curăța, spăla și repara articolul, menținând totodată capacitatea acestuia de a-și îndeplini funcția prevăzută.

În conformitate cu punctul 2 din anexa II la Directiva privind ambalajele și deșeurile de ambalaje, care stabilește cerințele esențiale pentru ambalaje, ambalajele reutilizabile ar trebui, printre altele, să aibă proprietăți fizice și caracteristici care să permită o serie de cicluri sau rotații în condiții de utilizare care pot fi în mod normal preconizate. Condițiile detaliate pentru respectarea acestor cerințe sunt specificate în standardul european armonizat EN 13429:2004 Ambalaje – Reutilizare. Cerințele enumerate în standardul respectiv pentru analizarea naturii reutilizabile a ambalajelor includ:

—	intenția ca ambalajul să fie reutilizat (și anume, proiectat, conceput și introdus pe piață cu această intenție);

—	modul în care este proiectat ambalajul îi permite să realizeze o serie de cicluri sau rotații;

—	ambalajul poate fi golit/descărcat fără deteriorări semnificative și fără riscuri pentru integritatea produsului și nici pentru sănătate și siguranță;

—	ambalajul poate fi recondiționat, curățat, spălat, reparat, menținându-și totodată capacitatea de a-și îndeplini funcția prevăzută;

—	există măsuri pentru a face posibilă reutilizarea, și anume este instituit un sistem de reutilizare, iar acesta este operațional.

În cazul în care produsele din plastic enumerate în anexa la directivă nu sunt introduse pe piață ca ambalaje, trebuie să se țină seama de considerații suplimentare pentru a stabili dacă acestea sunt menite să fie de unică folosință sau pentru o utilizare multiplă. De exemplu, în cazul în care același tip de articol care este în general introdus pe piață ca ambalaj din plastic de unică folosință este vândut consumatorilor finali și gol (cum ar fi paharele din plastic sau recipientele pentru alimente), este oportun să se considere că acesta este un produs din plastic de unică folosință.

Sistemele operaționale de reutilizare pentru reumplere sau reîncărcare sunt esențiale pentru utilizarea articolelor reutilizabile, iar aceste sisteme ar putea include ambalaje poștale sau de curierat sau cutii colectoare („drop-box”) în magazine. Într-un sistem de reumplere funcțional, funcționalitatea, capacitatea fizică și calitatea produsului nu sunt modificate de producător și/sau distribuitor între reumpleri (11). De asemenea, se observă că sistemele de reutilizare pentru servirea alimentelor și a băuturilor care sunt implementate și gestionate în mod eficace de către operatori pot oferi o asigurare mai consistentă în ceea ce privește faptul că articolele reutilizabile (de exemplu, paharele, recipientele și tacâmurile) sunt igienizate în mod corespunzător pentru a garanta igiena, pentru a proteja sănătatea publică și pentru a garanta siguranța clienților și a angajaților.

3.   RELAȚIA DINTRE DIRECTIVA (UE) 2019/904 ȘI DIRECTIVA 94/62/CE

Produsele din plastic de unică folosință reglementate de Directiva privind materialele plastice de unică folosință și care sunt considerate și ambalaje, astfel cum sunt definite la articolul 3 punctul 1 din Directiva privind ambalajele și deșeurile de ambalaje, trebuie să respecte cerințele prevăzute de ambele directive.

Considerentul 10 din Directiva privind materialele plastice de unică folosință clarifică faptul că, în cazul unui conflict între cele două directive, prevalează Directiva privind materialele plastice de unică folosință. Acesta este cazul în ceea ce privește restricțiile de introducere pe piață a produselor din plastic de unică folosință. Recipientele din plastic de unică folosință pentru alimente și paharele pentru băuturi (inclusiv dopurile și capacele acestora) care sunt ambalaje pot, în conformitate cu articolul 4 din Directiva privind materialele plastice de unică folosință, să facă obiectul unor restricții de comercializare, prin derogare de la articolul 18 din Directiva privind ambalajele și deșeurile de ambalaje, cu scopul de a împiedica astfel de produse să devină deșeuri, pentru a se asigura că sunt înlocuite cu alternative care sunt reutilizabile sau nu conțin plastic. Directiva privind materialele plastice de unică folosință completează Directiva privind ambalajele și deșeurile de ambalaje în ceea ce privește măsurile de reducere a consumului, cerințele de proiectare a produselor, regulile în materie de marcare și normele privind răspunderea extinsă a producătorilor.

Produsele din plastic de unică folosință care nu constituie ambalaje fac obiectul cerințelor Directivei privind materialele plastice de unică folosință, chiar dacă pot avea funcționalități sau proprietăți similare cu cele ale ambalajului.

Tabelul 3-1

Produse din plastic de unică folosință care constituie sau nu ambalaje în temeiul Directivei privind ambalajele și deșeurile de ambalaje

Produse din plastic de unică folosință care constituie ambalaje

Produse din plastic de unică folosință care nu constituie ambalaje

— Recipiente umplute pentru alimente; recipiente pentru băuturi, sticle și pahare pentru băuturi, pachete și folii, pungi de transport din plastic subțire și farfurii [îndeplinesc criteriul (i) de la articolul 3 punctul 1 din Directiva privind ambalajele și deșeurile de ambalaje] — Recipiente pentru alimente, recipiente pentru băuturi, sticle pentru băuturi, pahare pentru băuturi, pachete și folii și farfurii introduse pe piață goale, dar destinate a fi umplute la punctul de vânzare [îndeplinesc criteriul (ii) de la articolul 3 punctul 1 din Directiva privind ambalajele și deșeurile de ambalaje] — Dopuri, capace, paie, agitatoare și alte tipuri de componente de ambalaje și elemente auxiliare, atunci când fac parte integrantă din ambalaj [îndeplinesc criteriul (iii) de la articolul 3 punctul 1 din Directiva privind ambalajele și deșeurile de ambalaje]

— Tacâmuri, paie și agitatoare, deoarece acestea nu îndeplinesc în mod obișnuit o funcție de ambalaj [nu îndeplinesc criteriul (iii) de la articolul 3 punctul 1 din Directiva privind ambalajele și deșeurile de ambalaje] — Recipiente, inclusiv recipiente pentru alimente, recipiente pentru băuturi și sticle pentru băuturi (inclusiv dopurile și capacele acestora) (12), pahare pentru băuturi (și capacele și dopurile acestora), care sunt introduse pe piață goale și care nu sunt menite a fi umplute la punctul de vânzare [nu îndeplinesc criteriul (ii) de la articolul 3 punctul 1 din Directiva privind ambalajele și deșeurile de ambalaje] — Produse care nu constituie ambalaje: — bețișoarele pentru urechi; — baloanele; — absorbantele, tampoanele igienice și aplicatoarele de tampoane; — șervețelele umede; — produsele din tutun cu filtre și filtrele comercializate pentru a fi utilizate în combinație cu produse din tutun.

4.   CRITERII SPECIFICE PRODUSULUI

4.1.   Recipiente pentru alimente

4.1.1.   Descrierea produsului și criteriile din directivă

Tabelul de mai jos oferă o prezentare generală a descrierilor produselor pentru recipientele pentru alimente din plastic de unică folosință, prevăzute în directivă.

Tabelul 4-1

Prezentare generală a descrierilor produselor pentru recipientele pentru alimente din directivă

Partea A punctul 2, partea E secțiunea I punctul 1 și partea G punctul 1 din anexă: „Recipiente pentru alimente, cum ar fi cutiile cu sau fără capac, utilizate pentru a conține produse alimentare care: (a) sunt destinate consumului imediat, fie pe loc, fie la pachet; (b) sunt de regulă consumate din recipient; și (c) sunt gata de consum fără a necesita o pregătire suplimentară precum gătirea, fierberea sau încălzirea, inclusiv recipiente pentru alimente utilizate pentru meniuri de tip fast food sau alte meniuri gata pentru consum imediat, cu excepția recipientelor pentru băuturi, a farfuriilor, a pachetelor și foliilor din material flexibil care conțin produsele alimentare.” Articolul 12: „La stabilirea dacă un recipient alimentar este considerat a fi un produs din plastic de unică folosință în sensul prezentei directive, pe lângă criteriile menționate în anexă în ceea ce privește recipientele pentru alimente, joacă un rol decisiv tendința ca acesta să devină deșeu datorită volumului sau dimensiunii sale, în special în ceea ce privește porțiile pentru o singură persoană.”

Cele trei criterii prevăzute în partea A punctul 2, în partea E secțiunea I punctul 1 și în partea G punctul 1 din anexa la directivă se aplică cumulativ. Prin urmare, pentru ca un recipient pentru alimente să intre sub incidența directivei, acesta trebuie să îndeplinească toate cele trei criterii care se aplică alimentelor conținute.

Următorii indicatori pot fi utilizați pentru interpretarea și aplicarea celor trei criterii:

(1)

Criteriu: sunt destinate consumului imediat, fie pe loc, fie la pachet; Indicatori relevanți: — Natura produselor alimentare conținute în recipientul pentru alimente: Produsele alimentare destinate în general consumului imediat sunt, de exemplu, fructe cu coajă lemnoasă, sandvișuri, iaurturi, salate și mâncăruri preparate, fructe și legume. — Includerea sau atașarea unor articole precum furculițe, cuțite, linguri și bețișoare și/sau sosuri la recipientul pentru alimente din plastic de unică folosință. Cu toate acestea, absența unor astfel de articole nu ar trebui, în sine, să excludă produsul din domeniul de aplicare al directivei.

(2)	Criteriu: sunt de regulă consumate din recipient Indicatorul relevant: — Forma recipientului pentru alimente permite sau facilitează consumarea produsului alimentar pe care îl conține direct din recipient, și anume prin simpla deschidere a acestuia.

(3)

Criteriu: sunt gata de consum fără a necesita o pregătire suplimentară precum gătirea, fierberea sau încălzirea Indicatori relevanți: — Produsul alimentar conținut în recipientul alimentar poate fi consumat fără preparare suplimentară. De exemplu, produsul alimentar nu necesită congelare, gătire, fierbere sau încălzire, inclusiv prăjire în ulei, preparare pe grătar, coacere, preparare la microunde și prăjire. De exemplu, spălarea, decojirea sau tăierea fructelor și a legumelor nu ar trebui să fie considerată preparare și, prin urmare, nu constituie un indicator de excludere din domeniul de aplicare al directivei, deoarece aceste operațiuni pot fi realizate cu ușurință din mers. — Produsul alimentar conținut în recipient poate fi consumat fără a i se adăuga condimente sau sosuri (cu excepția cazului în care acestea sunt furnizate împreună cu produsul alimentar), apă rece sau fierbinte sau alte lichide, inclusiv lapte, înainte de consumul produsului alimentar, cum ar fi în cazul cerealelor (cu excepția cazului în care porțiile de cereale sunt vândute împreună cu o porție suplimentară de lapte) sau al supelor instant.

Ar trebui subliniat faptul că recipientele utilizate pentru a conține alimente, care îndeplinesc cerințele stabilite în directivă, care sunt vândute goale și care nu sunt menite a fi umplute la punctul de vânzare, sunt, de asemenea, incluse în domeniul de aplicare al directivei.

În plus față de aceste trei criterii aplicabile cumulativ, articolul 12 din directivă adaugă un criteriu legat de tendința unui recipient pentru alimente de a deveni deșeu, datorită volumului sau dimensiunii sale, în special în ceea ce privește porțiile pentru o singură persoană. Deși trimiterea la noțiunea de porții pentru o singură persoană de la articolul 12 este menționată ca element decisiv, în directivă nu este prevăzută nicio definiție și nicio interpretare comună a unei porți pentru o singură persoană. Considerentul 12 prevede că recipientele care conțin alimente într-un număr de porții pentru mai mult de o persoană vândute în mai mult de o unitate nu sunt considerate produse din plastic de unică folosință în sensul prezentei directive. În special, excluderea din domeniul de aplicare al directivei a recipientelor care conțin alimente într-un număr de porții pentru mai mult de o persoană vândute în mai mult de o unitate indică faptul că noțiunea de porție pentru o singură persoană ar putea să se refere la o porție care poate fi consumată de obicei de către o persoană la o singură masă. Volumul și dimensiunea recipientelor respective pot însă varia în funcție de valoarea nutrițională a produselor alimentare conținute și de obiceiurile de consum de la nivelul Uniunii. În plus, în ceea ce privește recipientele pentru băuturi, un prag clar de volum și dimensiune de trei litri peste care directiva nu se aplică este stabilit în partea C, în partea E secțiunea I punctul 3 și în partea G punctul 3 din anexa la directivă. Acest prag sugerează că se consideră relevant să se ia măsuri astfel încât produsele din plastic de unică folosință care sunt porționate în așa fel încât să poată fi consumate, de regulă, la o singură masă, de mai multe persoane, să nu devină deșeuri. În mod analog, se sugerează ca același volum să fie utilizat ca prag superior pentru recipientele pentru alimente, pentru a se stabili dacă o porție poate fi consumată la o singură masă.

4.1.2.   Prezentare generală a produselor și lista exemplelor ilustrative

Tabelul 4-2 oferă câteva exemple ilustrative de anumite tipuri de recipiente pentru alimente care pot fi considerate incluse sau excluse din domeniul de aplicare al directivei.

Tabelul 4-2

Aplicarea exemplificativă a criteriilor de interpretare a definiției recipientelor pentru alimente din plastic de unică folosință

Tip de recipient pentru alimente	Criterii generale		Criterii specifice produsului			Inclus în domeniul de aplicare al directivei sau exclus din acesta (sunt îndeplinite toate criteriile generale și specifice produsului?)
	Material plastic	De unică folosință	Destinat consumului imediat	Este de regulă consumat din recipient	Este gata de consum fără a necesita o pregătire suplimentară
Recipient din plastic pentru alimente, care conține o porție de masă caldă	DA	DA	DA	DA	DA	INCLUS
Recipient din plastic pentru alimente, care conține o masă rece	DA	DA	DA	DA	DA	INCLUS
Recipient pentru alimente din carton, cu căptușeală sau înveliș din plastic, destinat a conține o masă caldă sau rece	DA	DA	DA	DA	DA	INCLUS
Recipient din plastic pentru alimente, care conține un desert	DA	DA	DA	DA	DA	INCLUS
Recipient din plastic pentru alimente, care conține legume sau fructe	DA	DA	DA	DA	DA	INCLUS
Recipient din plastic pentru alimente, care conține gustări, cum ar fi fructe cu coajă lemnoasă, biscuiți	DA	DA	DA	DA	DA	INCLUS
Recipient din plastic pentru alimente, care conține sosuri și produse tartinabile (de exemplu, muștar, ketchup sau sosuri)	DA	DA	DA	DA	DA	INCLUS
Recipient din plastic pentru alimente, care conține legume sau fructe care nu necesită preparare suplimentară	DA	DA	DA	DA	DA	INCLUS
Recipient din plastic pentru alimente care conține o masă congelată, care necesită preparare suplimentară	DA	DA	NU	DA	NU	EXCLUS De regulă, nu este vândut pentru a fi luat la pachet; produsele alimentare necesită preparare
Recipient pentru înghețată, fabricat din carton cu căptușeală din plastic, din care de obicei produsul alimentar este consumat direct	DA	DA	DA	DA	DA	INCLUS
Cutii pentru pește, tăvițe pentru carne, fabricate din plastic, care conțin alimente ambalate care nu sunt destinate consumului imediat, care nu sunt consumate de obicei din recipientul pentru alimente și care nu sunt gata pentru consum fără preparare suplimentară	DA	DA	NU	NU	NU	EXCLUS Produsele alimentare necesită preparare suplimentară și, de regulă, nu sunt consumate din recipientul pentru alimente
Recipient din plastic pentru alimente, care conține alimente deshidratate sau produse alimentare care necesită turnarea apei calde în recipient (de exemplu, tăiței, supe instant)	DA	DA	NU	DA	NU	EXCLUS Produsele alimentare necesită preparare suplimentară Nu sunt vândute în mod obișnuit la pachet

4.2.   Pachete și folii

4.2.1.   Descrierea produsului și criteriile din directivă

Partea E secțiunea I punctul 2 și partea G punctul 2 din anexă descriu pachetele și foliile după cum urmează: „Pachete și folii din material flexibil care conțin produse alimentare destinate consumului direct din pachet sau folie fără preparare ulterioară”.

Spre deosebire de recipientele pentru alimente, în cazul cărora articolul 12 și considerentul 12 se referă la dimensiune, volum, porții pentru o singură persoană și recipiente pentru alimente de dimensiuni pentru o persoană vândute în mai mult de o unitate, în cazul pachetelor și foliilor, directiva nu prevede criterii specifice. Deși nu este menționat în mod explicit în directivă, se poate concluziona din contextul descris în evaluarea impactului (13) că, pentru pachete și folii, principalul factor determinant din cauza căruia produsele ajung deșeuri marine este consumul de produse alimentare luate la pachet și cererea consumatorilor pentru un grad de comoditate mai ridicat. Având în vedere obiectivul directivei de a preveni aruncarea articolelor din plastic de unică folosință ca deșeuri în mediul înconjurător și faptul că pachetele și foliile se numără printre obiectele cel mai des aruncate ca deșeuri, este oportun să se aplice o abordare consecventă cu cea aplicată în cazul recipiente pentru băuturi care sunt incluse în domeniul de aplicare al directivei, în ceea ce privește pragul de trei litri.

Următorii indicatori pot fi utilizați pentru interpretarea și aplicarea criteriilor specifice produsului pentru pachetele și foliile (și produsele alimentare conținute în acestea) incluse în anexă:

(1)

Criteriu: din material flexibil — Ambalajele flexibile sunt ambalajele a căror formă este ușor modificabilă, de exemplu atunci când se introduce sau se scoate produsul alimentar din acestea, spre deosebire de ambalajele rigide a căror formă rămâne neschimbată atunci când se introduce sau se scoate produsul alimentar din acestea. — Designul ambalajului indică faptul că produsul alimentar conținut este destinat consumului direct după achiziționare. De exemplu, un pachet sau o folie poate fi ușor de deschis, de exemplu prin rupere, tăiere, răsucire sau desprindere.

(2)

Criteriu: care conțin produse alimentare destinate consumului direct din pachet sau folie fără preparare ulterioară — Natura produselor alimentare conținute: produse alimentare adecvate consumului direct (de exemplu: dulciuri, fructe cu coajă lemnoasă, batoane de ciocolată, roșii cherry, chipsuri). — Designul pachetului sau al foliei permite consumul direct din ambalaj sau din folie. — Includerea sau atașarea unor articole precum furculițe, cuțite, linguri și bețișoare și/sau sosuri la pachetul sau folia din plastic de unică folosință. Cu toate acestea, absența unor astfel de articole nu ar trebui, în sine, să excludă produsul din domeniul de aplicare al directivei. — Produsul alimentar conținut în pachet sau folie poate fi consumat fără preparare înainte de consum, cum ar fi fierbere, prăjire în ulei, preparare pe grătar, coacere, fierbere, preparare la microunde, prăjire, încălzire sau congelare. Nu este necesar să se adauge condimente sau sosuri (cu excepția cazului în care acestea sunt furnizate împreună cu produsul alimentar), apă rece sau apă fierbinte sau alte lichide, inclusiv lapte, înainte de consumarea produsului alimentar, cum ar fi în cazul cerealelor. Spălarea, decojirea sau tăierea unui produs alimentar nu sunt considerate operațiuni de preparare și, prin urmare, sunt incluse în domeniul de aplicare al directivei, deoarece pot fi realizate cu ușurință din mers.

4.2.2.   Prezentare generală a produselor și lista exemplelor ilustrative

Tabelul 4-3 oferă câteva exemple ilustrative de anumite tipuri de pachete și folii care sunt considerate incluse sau excluse din domeniul de aplicare al directivei.

Tabelul 4-3

Exemple de pachete și folii

Tip de pachet sau folii	Criterii generale		Criterii specifice produsului		Inclus în domeniul de aplicare al directivei sau exclus din acesta (sunt îndeplinite toate criteriile generale și specifice produsului?)
	Material plastic	De unică folosință	Din material flexibil	Destinat consumului direct din pachet sau folie fără preparare ulterioară
Pachet sau folie care conține alimente destinate consumului direct (de exemplu, biscuiți, fructe cu coajă lemnoasă, chipsuri, popcorn, dulciuri, batoane de ciocolată, produse de panificație, produse congelate) vândut ca o singură unitate	DA	DA	DA	DA	INCLUS
Pachet sau folie care conține alimente destinate consumului direct din pachet sau folie fără preparare ulterioară (de exemplu, chipsuri, dulciuri, batoane de ciocolată, produse de panificație, produse congelate) vândute ca o singură unitate sau în mai mult de o unitate (respectiv, într-un recipient cu mai multe pachete)	DA	DA	DA	DA	INCLUS
Pachet care conține porții multiple de alimente destinate consumului direct din pachet și care nu sunt ambalate individual (de exemplu, produse de panificație, biscuiți, dulciuri, gumă de mestecat, chipsuri)	DA	DA	DA	DA	INCLUS
Folie pentru sandviș	DA	DA	DA	DA	INCLUS
Pachet care conține condimente/sos	DA	DA	DA	DA	INCLUS
Pachet care conține cereale uscate pentru micul dejun	DA	DA	DA	NU	EXCLUS Produsul alimentar nu este destinat consumului direct din pachet; de regulă, înainte de consum se adaugă lapte care nu este inclus în pachet
Pachet care conține alimente proaspete/uscate care necesită preparare suplimentară (de exemplu, căpățână de salată, paste nefierte, linte nefiartă)	DA	DA	DA	NU	EXCLUS De regulă, produsul alimentar nu este consumat direct din pachet sau folie; De regulă, produsul alimentar este preparat suplimentar înainte de consum
Pachet cu frunze de salată tăiate care nu necesită preparare suplimentară înainte de consumul direct	DA	DA	DA	DA	INCLUS

4.3.   Tacâmuri, farfurii, paie și agitatoare

4.3.1.   Descrierea produselor în directivă

Tacâmurile, farfuriile, paiele și agitatoarele sunt abordate la articolul 5 din directivă, dar nu sunt definite în directivă. Numai în partea B din anexa la directivă se oferă orientări specifice produsului cu privire la definiția tacâmurilor, și anume în partea B punctul 2 din anexă se prevede că furculițele, cuțitele, lingurile și bețișoarele chinezești sunt incluse în definiția tacâmurilor.

Atunci când sunt introduse pe piață, acestor articole li se atribuie în principal următorul cod CPV (14): articole de catering de unică folosință (39222100-5) și Cuțite și farfurii de unică folosință (39222110-8).

Tacâmurile, farfuriile, paiele și agitatoarele fabricate în întregime din polimeri naturali, care nu au fost modificați chimic, nu intră în domeniul de aplicare al directivei.

În conformitate cu partea B punctul 4 din anexă, sunt excluse din domeniul de aplicare al directivei (15) paiele care intră în domeniul de aplicare al Directivelor 90/385/CEE (16) sau 93/42/CEE ale Consiliului (17) ca dispozitive medicale.

Ghidul UE pentru aplicarea Directivei 93/42/CEE (18) oferă orientări privind clasificarea dispozitivelor medicale (19) în scopul evaluării riscurilor. În aceste orientări, nu se oferă exemple specifice de paie utilizate ca dispozitive medicale. Cu toate acestea, definiția specifică a dispozitivului medical prevăzută în Directiva 90/385/CEE și în Directiva 93/42/CEE include articole utilizate în mod specific pentru ameliorarea sau compensarea unei leziuni sau a unei dizabilități. Paiele din plastic, în cazul în care sunt considerate dispozitive medicale, trebuie să fie proiectate de către producător pentru a fi utilizate pentru om în scopul diagnosticării, prevenirii, monitorizării, tratării sau ameliorării unei boli sau al diagnosticării, monitorizării, tratării, ameliorării sau compensării unei leziuni sau a unei dizabilități și trebuie să poarte marcajul CE în temeiul Directivei 93/42/CE în același mod ca în temeiul Regulamentului (UE) 2017/745 al Parlamentului European și al Consiliului (20).

4.3.2.   Prezentare generală a produselor și lista exemplelor ilustrative

Tabelul 4-4 oferă câteva exemple de tacâmuri, farfurii, paie, agitatoare din plastic de unică folosință care sunt considerate incluse sau excluse din domeniul de aplicare al directivei.

Tabelul 4-4

Aplicarea exemplificativă a criteriilor de interpretare a definiției tacâmurilor, farfuriilor, paielor, agitatoarelor din plastic de unică folosință

Tipuri de tacâmuri; farfurii; paie; agitatoare	Criterii generale		Criterii specifice produsului		Inclus în domeniul de aplicare al directivei sau exclus din acesta (sunt îndeplinite toate criteriile generale și specifice produsului?)
	Material plastic	De unică folosință	Material pentru utilizare pe o perioadă scurtă	Nu este dispozitiv medical
Tacâmuri, farfurii, paie, agitatoare de unică folosință, fabricate în întregime din material plastic	DA	DA	DA	DA	INCLUS
Tacâmuri, farfurii, paie, agitatoare de unică folosință, fabricate parțial din plastic, de exemplu, fabricate predominant din material neplastic, dar cu căptușeală/înveliș din plastic	DA	DA	DA	DA	INCLUS
Paie din plastic de unică folosință atașate la/integrate într-un recipient pentru băuturi	DA	DA	DA	DA	INCLUS (conform articolului 5)
Tacâmuri din plastic de unică folosință atașate la/integrate în ambalajul produselor alimentare	DA	DA	DA	DA	INCLUS (conform articolului 5)
Tacâmuri, farfurii, paie, agitatoare de unică folosință care nu sunt fabricate din plastic, de exemplu pe bază de hârtie sau de lemn, fără căptușeală/înveliș din plastic	NU	DA	DA	DA	EXCLUS Produsul nu conține plastic
Tacâmuri, farfurii, paie, agitatoare pentru o utilizare multiplă care nu sunt fabricate din plastic, ci din materiale durabile, de exemplu ceramică sau metal	NU	NU	NU	DA	EXCLUS Produs care nu este destinat să fie de unică folosință
Tacâmuri, farfurii, paie, agitatoare din plastic durabile pentru o utilizare multiplă, intenționat proiectate și introduse pe piață cu scopul de a fi utilizate de mai multe ori și, de regulă, considerate și utilizate de consumator ca atare	DA	NU	NU	DA	EXCLUS Produs care nu este destinat să fie de unică folosință
Paie din plastic destinate utilizării ca dispozitive medicale și care poartă marcajul CE corespunzător	DA	DA	DA	NU	EXCLUS Produs destinat utilizării ca dispozitiv medical

4.4.   Recipiente pentru băuturi, sticle pentru băuturi și pahare pentru băuturi (inclusiv dopurile și capacele acestora)

4.4.1.   Descrierea produsului și criteriile din directivă

Tabelul 4-5 oferă o prezentare generală a criteriilor privind produsele referitoare la recipientele pentru băuturi, sticlele pentru băuturi și paharele pentru băuturi, prevăzute în directivă.

Tabelul 4-5

Descrierile relevante privind recipientele pentru băuturi; sticlele pentru băuturi și paharele pentru băuturi, inclusiv dopurile și capacele acestora, prevăzute în directivă

Recipiente pentru băuturi: Părțile C și F din anexă descriu recipientele pentru băuturi după cum urmează: „Recipientele pentru băuturi cu o capacitate de până la trei litri, și anume recipientele utilizate pentru a conține lichide, cum ar fi sticlele pentru băuturi, inclusiv dopurile și capacele acestora și ambalajele de băuturi compozite inclusiv dopurile și capacele acestora, dar nu și: (a) recipientele din sticlă sau metal cu dopuri și capace din plastic; (b) recipientele pentru băuturi destinate și utilizate pentru alimentele destinate unor scopuri medicale speciale, astfel cum sunt definite la litera (g) de la articolul 2 alineatul [(2)] din Regulamentul (UE) nr. 609/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, care sunt în formă lichidă.” Partea E secțiunea I punctul 3 și partea G punctul 3 din anexă descriu recipientele pentru băuturi după cum urmează: „Recipientele pentru băuturi cu o capacitate de până la trei litri, și anume recipientele utilizate pentru a conține lichide, cum ar fi sticlele pentru băuturi, inclusiv dopurile și capacele acestora și ambalajele de băuturi compozite inclusiv dopurile și capacele acestora, dar nu și recipientele din sticlă sau metal cu dopuri și capace din plastic.” Sticlele pentru băuturi sunt menționate în partea F din anexă, după cum urmează: „Sticlele pentru băuturi cu o capacitate de până la trei litri, inclusiv dopurile și capacele acestora, dar nu și: (a) sticlele din sticlă sau metal pentru băuturi cu dopuri și capace din plastic; (b) sticlele pentru băuturi destinate și utilizate pentru alimentele destinate unor scopuri medicale speciale, astfel cum sunt definite la litera (g) de la articolul 2 alineatul [(2)] din Regulamentul (UE) nr. 609/2013, care sunt în formă lichidă.” Paharele pentru băuturi sunt definite în partea A punctul 1, în partea E secțiunea I punctul 4 și în partea G punctul 4 din anexa la directivă ca pahare pentru băuturi, inclusiv capacele și dopurile acestora. În plus, partea D punctul 4 din anexă se referă la pahare pentru băuturi, dar fără a se referi la capace și dopuri.

Următorii doi descriptori principali sunt utilizați pentru a defini atât recipientele din plastic de unică folosință pentru băuturi, cât și sticlele pentru băuturi:

1.	capacitate de până la trei litri; și

2.	recipiente utilizate pentru a conține lichide.

În principiu, un recipient pentru băuturi este vândut și utilizat pentru un produs care este în formă lichidă și consumat prin băut. În plus, partea C, partea E punctul 3 secțiunea I, partea G punctul 3 și partea F (numai sticlele pentru băuturi) din anexă precizează că dopurile și capacele sunt incluse în definiția recipientelor pentru băuturi și a sticlelor pentru băuturi. În plus, ambalajele compozite pentru băuturi sunt de asemenea incluse în domeniul de aplicare al directivei.

În ceea ce privește paharele pentru băuturi, directiva nu prevede o descriere, criterii sau exemple specifice. Partea A punctul 1, partea E secțiunea I punctul 4 și partea G punctul 4 din anexă precizează doar că dopurile și capacele trebuie, de asemenea, să fie incluse în această categorie de produse. Exemple de băuturi conform considerentului 12 din directivă includ bere, vin, apă, răcoritoare lichide, sucuri și nectaruri, băuturi instant sau lapte (21). Clarificări suplimentare cu privire la definiția băuturii sunt furnizate în secțiunea 4.5.1 din prezentul document (și anume, lichidul ingerat/consumat prin băut). Ar trebui subliniat faptul că paharele pentru băuturi utilizate pentru a conține un lichid, care îndeplinesc cerințele stabilite mai sus și care sunt vândute goale, sunt, de asemenea, reglementate de directivă.

4.4.2.   Dopuri și capace

Directiva se referă la dopuri și capace ca dispozitive de închidere pentru recipientele pentru băuturi și sticlele pentru băuturi, în timp ce pentru paharele pentru băuturi, directiva se referă la capace.

Capacele și dopurile sunt utilizate pentru a închide recipientele pentru băuturi, cu scopul de a păstra conținutul acestora. Acestea sunt utilizate în combinație cu recipiente pentru băuturi, sticle pentru băuturi și pahare pentru băuturi, pentru a se asigura că produsul lichid conținut nu se scurge și poate fi transportat. Nici directiva și nici legislația sau standardele tehnice existente ale UE nu oferă o definiție clară. Cu toate acestea, următoarele orientări pot fi utilizate pentru a le defini:

—

Dopuri: dispozitive de închidere montate pe recipiente pentru băuturi sau sticle pentru băuturi, de exemplu, pentru a preveni scurgerea lichidului conținut (și după îndepărtarea dopului, de exemplu) și pentru a permite transportul în condiții de siguranță. În prezent, dopurile sunt, de regulă, cu filet sau cu balamale. Dopurile cu filet pot fi plate, forma cea mai des întâlnită, sau pot fi suportul de bază pentru, de exemplu, un cioc pentru băut, denumite în general dopuri pentru sport. La rândul lor, dopurile pentru sport pot fi deschise fie prin împingere și tragere, fie cu ajutorul unei clapete („flip-top”) și, prin natura lor, sunt concepute să rămână atașate la recipientul pentru băuturi. Acest tip de dop va include adesea un sigiliu.

—

Capace de tip sigiliu: materiale plastice sau compozite care includ folii din plastic aplicate ca sigiliu recipientelor pentru băuturi, sticlelor pentru băuturi și paharelor pentru băuturi. Acestea pot fi trase sau rupte. După ce un astfel de capac este îndepărtat la prima deschidere de către un consumator, acesta nu poate fi pus înapoi la produs. De asemenea, astfel de capace se pot referi la anumite dopuri cu diametru mai mare sau care nu sunt rotunde.

—

Capace: dispozitiv de închidere utilizat la paharele pentru băuturi, care protejează lichidul conținut, dar care, în general, nu asigură un sigiliu complet. Acestea pot fi puse din nou pe produs după ce au fost îndepărtate, fără a-și pierde funcția de închidere. Unele capace pot avea un sigiliu, care este considerat ca făcând parte din sistemul de închidere.

Exemple ilustrative de dopuri și capace pentru recipientele și sticlele pentru băuturi din plastic de unică folosință, precum și de capace pentru pahare pentru băuturi din plastic de unică folosință și dacă sunt considerate incluse sau excluse din domeniul de aplicare al directivei sunt furnizate în tabelul 4-6.

Tabelul 4-6

Exemple ilustrative de diferite tipuri de capace și dopuri

Tip de capace și dopuri	Inclus sau exclus din domeniul de aplicare al directivei
Capace din plastic, utilizate în combinație cu sticle pentru băuturi din plastic de unică folosință (ilustrație) și cutii de carton pentru băuturi (fără ilustrație)	INCLUS
Dopuri pentru sport fabricate din plastic, utilizate în combinație cu sticle pentru băuturi din plastic de unică folosință	INCLUS
Dopuri din plastic, utilizate în combinație cu pungi pentru băuturi din plastic de unică folosință	INCLUS
Dopuri „flip-top” pentru recipiente pentru băuturi din plastic de unică folosință	INCLUS
Dop din plastic cu membrană de etanșare separată (închidere în două etape), utilizat în combinație cu recipiente pentru băuturi din plastic de unică folosință	INCLUS
Capace din plastic, utilizate la pahare pentru băuturi din plastic de unică folosință	INCLUS
Dop din aluminiu cu filet antivărsare, cu sigiliu din plastic și bandă de siguranță din plastic, utilizat în combinație cu recipiente pentru băuturi și sticle pentru băuturi din plastic de unică folosință	PARȚIAL INCLUS Dopurile sau capacele metalice cu sigiliu din plastic fac obiectul cerințelor directivei, cu excepția cerințelor privind produsele de la articolul 6.
Dopuri cu inel pentru desfacere și sigiliu din plastic și limbă din plastic pentru desfacere, utilizate în combinație cu recipiente pentru băuturi și sticle pentru băuturi din plastic de unică folosință	PARȚIAL INCLUS Dopurile sau capacele metalice cu sigiliu din plastic fac obiectul cerințelor directivei, cu excepția cerințelor privind produsele de la articolul 6.
Sigiliu-dop din folie la recipiente pentru băuturi din plastic de unică folosință	INCLUS Membrana de sigilare nu corespunde definiției „dopului” sau a „capacului” și nu intră în domeniul de aplicare al articolului 6.

4.4.3.   Excluderi specifice produselor

Partea C litera (a), partea E secțiunea I punctul 3, partea F litera (a) și partea G punctul 3 din anexa la directivă exclud în mod explicit recipientele din sticlă sau metal pentru băuturi care au dopuri și capace fabricate din plastic de la cerințele directivei aplicabile recipientelor pentru băuturi din plastic de unică folosință.

Recipientele pentru băuturi și sticlele pentru băuturi utilizate pentru alimente destinate unor scopuri medicale speciale, astfel cum sunt definite la articolul 2 alineatul (2) litera (g) din Regulamentul (UE) nr. 609/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (22), care sunt în formă lichidă, sunt exceptate de la aplicarea articolului 6 în temeiul părții C litera (b) și al părții F litera (b) din anexă.

Volumul și dimensiunea produsului sunt, de asemenea, relevante. Recipientele pentru băuturi și sticlele pentru băuturi cu o capacitate de peste trei litri nu intră în domeniul de aplicare al directivei.

Directiva nu stabilește un prag specific privind volumul sau dimensiunea paharelor pentru băuturi. Deși nu este menționat în mod explicit în directivă, se poate concluziona din contextul descris în evaluarea impactului (23) că, pentru paharele pentru băuturi, principalul factor determinant din cauza căruia aceste produse ajung deșeuri marine este consumul de produse alimentare și băuturi luate la pachet și cererea pentru un grad de comoditate mai ridicat. Având în vedere obiectivul directivei de a preveni aruncarea articolelor din plastic de unică folosință ca deșeuri în mediu înconjurător și faptul că paharele pentru băuturi se numără printre obiectele cel mai des aruncate ca deșeuri, este oportun să se aplice o abordare consecventă cu cea aplicată în cazul altor recipiente pentru băuturi reglementate de directivă, în ceea ce privește pragul de trei litri.

4.4.4.   Prezentare generală a produselor și lista exemplelor ilustrative

Tabelele de mai jos oferă o listă neexhaustivă de exemple pentru a ilustra modul în care diferitele recipiente pentru băuturi, sticle pentru băuturi și pahare pentru băuturi pot fi evaluate pe baza criteriilor și a indicatorilor prezentați mai sus și dacă sunt considerate incluse sau excluse din domeniul de aplicare al directivei.

Tabelul 4-7

Exemple ilustrative de recipiente pentru băuturi și sticle pentru băuturi

Tipuri de recipiente pentru băuturi și sticle pentru băuturi	Criterii generale		Criterii specifice produsului		Inclus în domeniul de aplicare al directivei sau exclus din acesta (sunt îndeplinite toate criteriile generale și specifice produsului?)
	Material plastic	De unică folosință	Capacitate	Recipiente pentru lichide
Pungi (din plastic integral sau cu strat de plastic, până la trei litri)	DA	DA	DA	DA	INCLUS (Recipiente pentru băuturi)
Sticle din plastic (până la trei litri)	DA	DA	DA	DA	INCLUS (Sticle pentru băuturi)
Recipient din plastic cu o porție de lapte sau frișcă pentru o singură persoană (de exemplu, pentru cafea sau ceai)	DA	DA	DA	DA	INCLUS (Recipiente pentru băuturi)
Carton compozit pentru băuturi (până la trei litri)	DA	DA	DA	DA	INCLUS (Recipiente pentru băuturi)
Recipient pentru băuturi din plastic flexibil (cu un volum de până la 3 litri), într-o cutie de carton, care poate fi separat manual	DA	DA	DA	DA	INCLUS (Recipiente pentru băuturi)
Sticlă de apă din plastic de peste trei litri	DA	NU	NU	DA	EXCLUS Capacitatea este mai mare de trei litri
Sticle pentru băuturi din plastic reutilizabile și reîncărcabile, în cazul în care sunt proiectate și introduse pe piață în acest scop și, de regulă, sunt percepute și utilizate de consumatori ca atare	DA	NU	DA	DA	EXCLUS Sticlă reutilizabilă
Recipient monolit din plastic pentru băuturi, cu sigiliu turnat	DA	DA	DA	DA	INCLUS (Recipiente pentru băuturi)

Tabelul 4-8

Exemple ilustrative de pahare pentru băuturi

Tip de pahare pentru băuturi	Criterii generale		Criterii specifice produsului	Inclus în domeniul de aplicare al directivei sau exclus din acesta (sunt îndeplinite toate criteriile generale și specifice produsului?)
	Material plastic	De unică folosință	Umplut sau destinat a fi umplut cu băutură
Pahare pentru băuturi reci, fabricate în proporție de 100 % din plastic (cu sau fără capac)	DA	DA	DA	INCLUS (PAHAR pentru BĂUTURI)
Pahare pe bază de hârtie umplute în prealabil, cu căptușeală sau înveliș din plastic, pentru băuturi (de obicei reci) (cu sau fără capac)	DA	DA	DA	INCLUS (PAHAR pentru BĂUTURI)
Pahare vândute în magazine cu amănuntul și cu ridicata, fabricate în proporție de 100 % din plastic, pentru sucuri sau băuturi care conțin alcool	DA	DA	DA	INCLUS (PAHAR pentru BĂUTURI)
Pahare goale fabricate în proporție de 100 % din plastic și pahare goale pe bază de hârtie, cu căptușeală sau înveliș din plastic pentru băuturi fierbinți sau reci (cu sau fără capac)	DA	DA	DA	INCLUS (PAHAR pentru BĂUTURI)
Pahare pe bază de hârtie, cu căptușeală sau înveliș din plastic, vândute în magazine cu amănuntul și cu ridicata	DA	DA	DA	INCLUS (PAHAR pentru BĂUTURI)
Pahare pe bază de hârtie, cu căptușeală sau înveliș din plastic biodegradabil sau pe bază de biomateriale, vândute în magazine cu amănuntul și cu ridicata	DA	DA	DA	INCLUS (PAHAR pentru BĂUTURI)
Pahare din plastic reutilizabile, vândute ca parte a programelor de reumplere	DA	NU	DA	EXCLUS Paharul este reutilizabil (parte a unui sistem de reumplere)
Pahar din plastic cu pudră de băutură instant la care este necesară, de exemplu, adăugarea de lapte sau apă înainte ca produsul să poată fi consumat	DA	DA	DA	INCLUS (PAHAR pentru BĂUTURI)
Pahar din plastic cu pudră de supă instant la care este necesară, de exemplu, adăugarea de apă înainte ca produsul să poată fi consumat	DA	DA	NU	EXCLUS Paharul este destinat a fi utilizat pentru pregătirea supei, care nu este considerată băutură conform directivei
Pahare reutilizabile pentru băuturi, vândute în magazine cu amănuntul, pentru utilizări multiple, în cazul în care sunt proiectate și introduse pe piață în acest scop și, de regulă, percepute și utilizate de consumatori ca atare	DA	NU	DA	EXCLUS Paharul este reutilizabil
Pahare care pot fi reumplute, vândute în magazinele cu amănuntul, destinate unei utilizări multiple	DA	NU	DA	EXCLUS Paharul este reutilizabil

4.5.   Diferențierea între anumite categorii (conexe) de produse

Partea A punctul 2, partea E secțiunea I punctul 1 și partea G punctul 1 din anexa la directivă exclud recipientele pentru băuturi, farfuriile, pachetele și foliile care conțin alimente din categoria de produse care sunt considerate recipiente din plastic de unică folosință pentru alimente conform directivei. În unele cazuri, forma ambalajului poate cauza îndoieli dacă produsul este recipient pentru alimente sau recipient pentru băuturi sau chiar alt tip de ambalaj reglementat de directivă, cum ar fi pachetele, foliile, paharele pentru băuturi sau farfuriile.

Secțiunile de mai jos oferă orientări suplimentare pentru diferențierea între categorii de produse diferite, dar conexe.

4.5.1.   Elemente-cheie pentru a distinge recipientele pentru alimente de recipientele pentru băuturi

Pasul-cheie pentru a face distincția între recipientele pentru alimente și recipientele pentru băuturi, sticlele pentru băuturi și paharele pentru băuturi este de a stabili dacă recipientul conține un produs alimentar sau o băutură. Trebuie utilizate următoarele criterii pentru a face distincția între un aliment (denumit și produs alimentar) și o băutură:

—

Modul de consum al produsului conținut și consistența produsului conținut într-un recipient joacă un rol decisiv în a face distincția între recipientele pentru alimente și recipientele pentru băuturi, sticlele pentru băuturi și paharele pentru băuturi. În ceea ce privește produsele alimentare, considerentul 12 din directivă oferă exemple neexhaustive de produse alimentare, și anume sandvișuri la lipie, salate, fructe, legume și deserturi. O băutură este vândută și consumată sub formă lichidă și poate fi consumată prin băut. Exemplele de recipiente pentru băuturi prevăzute la considerentul 12 includ ambalajele pentru bere, vin, apă, băuturi răcoritoare, sucuri și nectaruri, băuturi instant și lapte.

—

Unitatea în care este exprimată cantitatea de produs alimentar sau de băutură. În general, băuturile sunt exprimate ca volum (de exemplu, mililitri), iar alimentele în general ca greutate (de exemplu, grame). Cu toate acestea, în anumite cazuri, cantitatea de produs alimentar sau de băutură nu este întotdeauna indicată pe recipient, în special în cazul celor care sunt umplute la punctul de vânzare.

—	Caracteristicile de proiectare ale recipientului pot fi specifice conținutului. De exemplu, forma recipientului și dacă produsul alimentar conținut necesită tacâmuri sau nu pentru a fi consumat indică dacă produsul este destinat a fi băut sau mâncat.

Întrucât considerentul 12 se referă în mod specific la sticlele pentru lapte ca recipient pentru băuturi, laptele ar trebui, de asemenea, să fie considerat băutură în sensul directivei. Această interpretare este în concordanță cu criteriile generale privind consumul prin băut, densitatea și vâscozitatea acestuia (lichid) și tipul de recipient, care în cazul laptelui este similar cu cel pentru alte băuturi.

Anumite produse alimentare, cum ar fi supele, iaurturile (cu excepția cazului în care acestea sunt de băut) și piureurile de fructe, nu ar trebui clasificate ca băuturi în sensul directivei, deoarece, în general, nu sunt consumate prin băut și, de obicei, sunt utilizate tacâmuri pentru consumul lor, ceea ce le diferențiază de băuturi.

Anumite produse în formă lichidă, chiar și în cazul în care sunt de băut (de exemplu, oțetul, toppingurile lichide, sosul de soia, sucul de lămâie, uleiurile comestibile, produsele care necesită diluare înainte de consum, cum ar fi lichiorurile, siropurile sau concentratele), nu sunt consumate direct din recipient sau necesită o diluare suplimentară înainte de a putea fi băute. Din acest motiv, acestea nu se califică drept băuturi în temeiul directivei, deoarece nu sunt consumate și ingerate prin băut.

Tabelul de mai jos oferă o prezentare generală a indicatorilor de orientare, cum ar fi utilizarea prevăzută și forma recipientului, inclusiv exemple ilustrative pentru a ajuta la diferențierea recipientelor pentru alimente de recipientele pentru băuturi.

Tabelul 4-9

Exemple ilustrative pentru a face diferența între recipientele pentru alimente și recipientele pentru băuturi

Recipient pentru alimente din plastic de unică folosință		Recipient pentru băuturi din plastic de unică folosință
Pungi multistrat din plastic care conțin piure de fructe (150 ml)		Pungi multistrat din plastic care conțin suc de fructe (150 ml)
Recipient din plastic care conține iaurt (100 g)		Recipient din plastic care conține iaurt de băut (150 ml)
		Cutie de lapte (500 ml)

4.5.2.   Elemente-cheie pentru a face distincția între recipientele pentru alimente și paharele pentru băuturi

În ceea ce privește paharele pentru băuturi, trebuie oferite orientări nu numai pentru a se stabili dacă produsul conținut este aliment sau băutură, ci și cu privire la modul în care trebuie considerate paharele care sunt introduse pe piață goale de către producători, dar care pot fi umplute de comercianții cu amănuntul atât cu produse alimentare, cât și cu băuturi. Un exemplu de acest tip de pahar este prezentat în figura de mai jos.

Utilizarea prevăzută a paharelor din plastic de unică folosință pentru băuturi și întrebuințarea acestor pahare fie pentru alimente, fie pentru băuturi sunt cunoscute de obicei de către distribuitorul inițial sau de către comerciantul care umple paharele. În cazul în care, la momentul introducerii pe piață, nu este clar dacă un produs este un pahar pentru băuturi sau un recipient pentru alimente, astfel cum se poate întâmpla în cazul anumitor recipiente vândute în magazinele cu amănuntul și cu ridicata, producătorul trebuie să respecte cerințele directivei pentru ambele tipuri de produse. De exemplu, produsul trebuie etichetat în conformitate cu articolul 7, pentru a se asigura conformitatea cu directiva.

Figura 4-1

Recipiente vândute în magazinele cu amănuntul și cu ridicata

4.5.3.   Elemente-cheie pentru a face distincția între recipientele pentru băuturi, sticlele pentru băuturi și paharele pentru băuturi

Directiva nu face o distincție clară între recipientele pentru băuturi, sticlele pentru băuturi (o subcategorie de recipiente pentru băuturi) și paharele pentru băuturi (care nu constituie recipiente pentru băuturi). Cu toate acestea, se pot stabili următoarele caracteristici generice relevante în cazul acestei directive:

—

În conformitate cu partea C, partea E secțiunea I punctul 3 și partea G punctul 3 din anexă, recipientele pentru băuturi sunt „recipiente cu o capacitate de până la trei litri, inclusiv dopurile și capacele acestora, utilizate pentru a conține băuturi”. Considerentul 12 indică, de asemenea, că ambalajele compozite pentru băuturi trebuie considerate recipiente pentru băuturi, nu sticle pentru băuturi.

—

Sticlele pentru băuturi sunt recipiente pentru băuturi cu gât sau gură îngustă, cu o capacitate de până la trei litri, incluzând dopurile și capacele acestora, utilizate pentru a conține băuturi, cu excepția ambalajelor compozite pentru băuturi, conform diferențierii făcute în directivă în cazul recipientelor pentru băuturi.

—

De regulă, paharele pentru băuturi sunt rotunde, fiind de obicei vase de băut în formă de bol, cu sau fără capac, vândute goale sau care conțin băuturi (24). De asemenea, astfel cum se explică în considerentul 12, paharele pentru băuturi reprezintă o categorie separată de produse din plastic de unică folosință în sensul directivei.

Elementul-cheie pentru a face distincția între cele trei categorii de produse este forma acestora. În tabelul de mai jos, sunt oferite exemple ilustrative de recipiente pentru băuturi, sticle pentru băuturi și pahare pentru băuturi care indică elementele legate de formă care trebuie luate în considerare pentru clasificarea acestor categorii de produse.

Tabelul 4-10

Exemple ilustrative de recipiente pentru băuturi, sticle pentru băuturi și pahare pentru băuturi

Recipiente pentru băuturi	Sticle pentru băuturi (parte din categoria recipientelor pentru băuturi)	Pahare pentru băuturi (nu fac parte din categoria recipientelor pentru băuturi)
Recipiente cu o capacitate de până la trei litri, utilizate pentru a conține băuturi (inclusiv sticle pentru băuturi)	Recipiente rigide pentru băuturi, cu gât sau gură îngustă și cu o capacitate de până la trei litri, incluzând dopurile și capacele acestora, utilizate pentru a conține băuturi	De regulă, sunt rotunde, fiind de obicei vase de băut în formă de bol, cu sau fără capac, vândute goale sau care conțin băuturi

4.5.4.   Elemente-cheie pentru a face distincția între recipientele pentru alimente și pachete și folii

Diferențierea între recipientele pentru alimente și pachete și folii ar trebui să se bazeze pe rigiditatea recipientului. În sensul directivei, produsele alimentare cu ambalaje rigide și parțial rigide ar trebui considerate recipiente pentru alimente, în timp ce produsele cu ambalaje din materiale flexibile ar trebui considerate pachete și folii.

Un ambalaj flexibil înseamnă că se îndoaie ușor, fără a se rupe. Aceleași considerente se aplică și articolelor care nu sunt ambalaje și care intră în domeniul de aplicare al directivei. Unele produse alimentare sunt ambalate într-o combinație de materiale rigide și de materiale mai flexibile (a se vedea coloana din stânga din tabelul 4-11), de exemplu, un sandviș este ambalat într-un recipient rigid cu o peliculă pe o parte sau anumite fructe sau alimente preparate sunt vândute în tăvi de hârtie acoperite cu folii din plastic. În aceste cazuri, prezența materialelor rigide în ambalaj ar trebui să ducă la clasificarea produsului ca recipient pentru alimente.

Tabelul 4-11

Exemple ilustrative pentru a face diferența între recipientele pentru alimente și pachetele și foliile din plastic de unică folosință

Recipient pentru alimente din plastic de unică folosință	Pachet și folie din plastic de unică folosință
Recipientul este fabricat integral sau parțial din material rigid care conține plastic	Recipientul este fabricat din material flexibil care conține plastic

4.5.5.   Elemente-cheie pentru a distinge farfuriile de recipientele pentru alimente

Partea A punctul 2, partea E secțiunea I punctul 1 și partea G punctul 1 din anexa la directivă exclud recipientele pentru băuturi, farfuriile, pachetele și foliile care conțin produse alimentare din categoria recipientelor pentru alimente în sensul directivei.

Farfuriile se referă la vase din care sunt consumate sau sunt servite alimentele, în timp ce recipientele pentru alimente sunt recipiente precum cutiile, cu sau fără capac, utilizate pentru a conține alimente.

Tabelul de mai jos oferă câteva exemple ilustrative privind modul în care se poate face distincția între un recipient pentru alimente și o farfurie din plastic de unică folosință.

Tabelul 4-12

Exemplu ilustrativ pentru a face diferența între recipientele pentru alimente și farfuriile din plastic

Recipient pentru alimente din plastic de unică folosință

Farfurie din plastic de unică folosință

Indicatori care indică faptul că recipientul este un recipient pentru alimente: — Recipiente precum cutiile, vândute cu sau fără capac — Care pot să conțină alimente — Care s-ar putea să faciliteze transportul alimentelor — Recipient vândut de obicei cu informații tipărite pe el privind conținutul, ingredientele și, adesea, greutatea produsului

Indicatori care indică faptul că recipientul este o farfurie: — Vas vândut fără capac, indiferent dacă la punctul de vânzare este acoperit, de exemplu, cu o folie sau o peliculă — Utilizat pentru a servi sau a consuma alimente din acesta, dar prezența alimentelor nu este necesară în momentul cumpărării — Deși este predominant plat, de regulă are o margine ușor teșită sau ridicată pentru a împiedica răsturnarea sau vărsarea alimentelor — De obicei, nu sunt prezente informații tipărite, inclusiv privind conținutul, ingredientele sau greutatea

4.6.   Pungi de transport din plastic subțire

4.6.1.   Descrierea produsului și criteriile din directivă

Tabelul de mai jos oferă o prezentare generală a descrierilor relevante din directivă pentru pungile de transport din plastic subțire.

Tabelul 4-13

Descrieri ale pungilor de transport din plastic subțire prezentate în directivă

Partea E secțiunea I punctul 5 și partea G punctul 8 din anexă: „Pungi de transport din plastic subțire, astfel cum sunt definite la articolul 3 punctul 1c din Directiva 94/62/CE”. Articolul 3 punctul 1c din Directiva privind ambalajele și deșeurile de ambalaje definește pungile de transport din plastic subțire: „«pungi de transport din plastic subțire» înseamnă pungi de transport din plastic cu grosimea peretelui mai mică de 50 de microni”. În plus, articolul 3 punctul 1d din Directiva privind ambalajele și deșeurile de ambalaje definește pungile de transport din plastic foarte subțire, după cum urmează: „«pungi de transport din plastic foarte subțire» înseamnă pungi de transport din plastic cu grosimea peretelui mai mică de 15 microni, care sunt necesare din motive de igienă sau care sunt utilizate ca ambalaje primare pentru produsele alimentare în vrac, atunci când acest lucru contribuie la prevenirea risipei de alimente”. Termenul general „pungi de transport din plastic” este definit la articolul 3 punctul 1b din Directiva privind ambalajele și deșeurile de ambalaje: „«pungi de transport din plastic» înseamnă pungi de transport, cu sau fără mâner, fabricate din plastic, furnizate consumatorilor la punctele de vânzare de bunuri sau produse”.

Criteriile specifice produsului pentru pungile de transport ușoare de unică folosință prevăzute în anexa la directivă pot fi clarificate pe baza următorilor indicatori:

—

Caracteristici de proiectare a produsului: în conformitate cu articolul 3 punctul 1c din Directiva 94/62/CE, grosimea peretelui mai mică de 50 de microni indică faptul că aceste pungi nu sunt proiectate, concepute și introduse pe piață în mod intenționat pentru a fi reutilizate. Acest criteriu reflectă în mod corespunzător obiectivul directivei de a reduce deșeurile (marine). Conform considerentului 4 din Directiva (UE) 2015/720 (25), astfel de pungi sunt reutilizate mai rar decât pungile de transport din plastic mai groase, devin deșeuri mai rapid, fiind mult mai probabil să fie abandonate din cauza faptului că sunt subțiri.

—	Punctul de vânzare sau de distribuție: se referă la punctul de vânzare unde produsul este furnizat sau distribuit consumatorului (astfel cum este descris la articolul 3 punctul 1b din Directiva privind ambalajele și deșeurile de ambalaje).

Directiva vizează toate pungile de transport din plastic subțire. Printre acestea se numără pungile de transport din plastic foarte subțire (cele cu grosimea peretelui mai mică de 15 microni), care pot fi excluse de la anumite cerințe ale Directivei privind ambalajele și deșeurile de ambalaje.

4.6.2.   Prezentare generală a produselor și lista exemplelor ilustrative

Tabelul 4-14 oferă exemple ilustrative pentru a stabili dacă anumite tipuri de pungi de transport din plastic sunt incluse sau excluse din domeniul de aplicare al directivei.

Tabelul 4-14

Exemple ilustrative de diferite tipuri de pungi de transport din plastic

Tip de pungă de transport din plastic	Criterii generale		Criterii specifice produsului	Inclus în domeniul de aplicare al directivei sau exclus din acesta (sunt îndeplinite toate criteriile generale și specifice produsului?)
	Material plastic	De unică folosință	Pungi de transport din plastic subțire
Pungi de transport din plastic subțire furnizate consumatorilor la punctul de vânzare (grosime a peretelui mai mică de 50 de microni)	DA	DA	DA	INCLUS
Pungi de transport din plastic foarte subțire furnizate consumatorilor la punctul de vânzare (grosime a peretelui mai mică de 15 microni)	DA	DA	DA	INCLUS
Pungă de transport din plastic mai gros (grosime a peretelui mai mare de 50 de microni)	DA	NU	NU	EXCLUS Nu sunt pungi de transport subțiri și, prin urmare, nu intră în domeniul de aplicare al directivei
Pungi de colectare a deșeurilor fabricate din plastic	DA	DA	NU	EXCLUS Nu sunt „pungi de transport” și, prin urmare, nu intră în domeniul de aplicare al directivei

4.7.   Bețișoare pentru urechi

4.7.1.   Descrierea produsului și criteriile din directivă

Bețișoarele pentru urechi din plastic de unică folosință sunt menționate în partea B punctul 1 din anexă ca fiind „bețișoare pentru urechi, cu excepția cazului în care intră în domeniul de aplicare al Directivei 90/385/CEE a Consiliului sau al Directivei 93/42/CEE a Consiliului”. Directiva nu prevede o definiție a produsului bețișoare pentru urechi.

De regulă, un bețișor pentru urechi se referă la un bețișor scurt cu o cantitate mică (sau o bucățică) de vată la unul sau la ambele capete, utilizat adesea pentru igiena personală, în special pentru curățarea urechilor sau aplicarea machiajului (26). Atunci când sunt introduse pe piața UE, acestor articole li se atribuie un singur cod din Vocabularul comun privind achizițiile publice (CPV): Bețișoare de vată 33711410-4

Următoarele caracteristici de proiectare a produsului contribuie la definirea bețișoarelor pentru urechi de unică folosință în sensul directivei:

—	Grosimea bețișorului: bețișoarele pentru urechi pentru scopuri nemedicale sau pentru uz personal la domiciliu se caracterizează, de regulă, printr-o tijă scurtă, subțire și pentru utilizare pentru o perioadă scurtă.

—

Bețișoare care nu pot fi curățate: adezivul utilizat pentru a fixa permanent bucățile de vată de unică folosință la capătul (capetele) bețișorului, astfel încât acestea să nu se desprindă de pe bețișor în timpul utilizării. Bețișoarele pentru curățarea urechilor care pot fi spălate sau curățate, asigurând astfel posibilitatea de reutilizare a acestora, nu intră în domeniul de aplicare al directivei.

4.7.2.   Excluderi specifice produselor

În conformitate cu partea B punctul 1 din anexa la Directiva privind materialele plastice de unică folosință, bețișoarele pentru urechi care intră în domeniul de aplicare al Directivei 90/385/CEE sau al Directivei 93/42/CEE ca dispozitive medicale sunt excluse din domeniul de aplicare al directivei menționate (27). Cu toate acestea, definiția specifică a dispozitivului medical prevăzută în Directiva 90/385/EEC și în Directiva 93/42/CEE include articole utilizate în mod specific pentru ameliorarea sau compensarea unei leziuni sau a unei dizabilități. Bețișoarele pentru urechi, în cazul în care sunt considerate dispozitive medicale, trebuie să fie proiectate de către producător pentru a fi utilizate pentru om în scopul diagnosticării, prevenirii, monitorizării, tratării sau ameliorării unei boli sau al diagnosticării, monitorizării, tratării, ameliorării sau compensării unei leziuni sau a unei dizabilități și trebuie să poarte marcajul CE în temeiul Directivei 93/42/CE în același mod ca în temeiul Regulamentului (UE) 2017/745.

Ghidul UE pentru aplicarea Directivei 93/42/CEE privind dispozitivele medicale oferă orientări privind clasificarea dispozitivelor medicale în scopul evaluării riscurilor. Se consideră că exemplul „tampoanelor pentru prelevarea de exsudate” inclus (28) în documentul de orientare se referă, de exemplu, la „tampoanele medicale” (29).

Bețișoarele de vată de uz medical sunt, de asemenea, concepute pentru a fi de unică folosință. Cu toate acestea, ele sunt concepute de obicei pentru a facilita în mod specific utilizarea tehnicilor sterile și în general:

—	sunt etichetate în mod clar pentru uz medical (de exemplu, „tampoane medicale”);

—	sunt adesea vândute sub formă sterilă;

—	sunt caracterizate de o tijă mai lungă și mai robustă;

—	au un singur vârf;

—

sunt vândute sau distribuite direct personalului medico-sanitar prin intermediul circuitelor profesionale (de exemplu, la nivel business-to-business), de exemplu tampoanele furnizate sau utilizate în medicina legală, în scopuri medicale sau științifice, inclusiv: pentru prelevarea de probe sau eșantioane de la oameni sau de pe suprafețe, în scopuri de microbiologie clinică, citologie și testare ADN.

4.7.3.   Prezentare generală a produselor și lista exemplelor ilustrative

Tabelul de mai jos oferă exemple ilustrative pentru a stabili dacă anumite tipuri de bețișoare pentru urechi sunt incluse sau excluse din domeniul de aplicare al directivei.

Tabelul 4-15

Exemple ilustrative de diferite tipuri de bețișoare pentru urechi

Tip de bețișoare pentru urechi	Criterii generale		Criterii specifice produsului			Inclus în domeniul de aplicare al directivei sau exclus din acesta (sunt îndeplinite toate criteriile generale și specifice produsului?)
	Material plastic	De unică folosință	Tijă pentru utilizare pe o perioadă scurtă	Bețișoare care nu pot fi curățate	Nu este dispozitiv medical
Bețișoare pentru urechi cu tijă din plastic și vată la ambele capete	DA	DA	DA	DA	DA	INCLUS
Bețișoare pentru urechi cu tijă care nu este din plastic	NU	DA	DA	DA	DA	EXCLUS Produsul nu conține plastic
Tampon de colectare de eșantioane cu tijă din plastic și vată la un singur capăt	DA	DA	DA	DA	NU	EXCLUS Produs de uz medical
Bețișor din plastic, reutilizabil pentru curățarea urechilor	DA	NU	NU	NU	DA	EXCLUS Produs destinat utilizării multiple

4.8.   Baloane și bețe care se atașează baloanelor

4.8.1.   Descrierea produsului și criteriile din directivă

Baloanele sunt abordate la articolele 8 și 10, în timp ce bețele care se atașează baloanelor fac obiectul articolului 5, dar nu sunt definite ca atare în directivă.

Tabelul de mai jos oferă o prezentare generală a descrierilor relevante din directivă ale baloanelor și ale bețelor care se atașează baloanelor.

Tabelul 4-16

Descrierea din directivă a baloanelor și a bețelor care se atașează baloanelor

Baloane: — Partea E secțiunea II punctul 2 și partea G punctul 7 din anexă: „Baloane, cu excepția baloanelor de uz industrial sau pentru alte utilizări și aplicații profesionale, care nu sunt distribuite consumatorilor”. Bețe care se atașează baloanelor: — Partea B punctul 6 din anexă: „Bețe care se atașează baloanelor sau care sprijină baloane, cu excepția baloanelor de uz industrial sau pentru alte utilizări și aplicații profesionale, care nu sunt distribuite consumatorilor, inclusiv mecanismele acestor bețe”.

Următoarele caracteristici generale pot fi identificate pentru a stabili care sunt baloanele care intră în domeniul de aplicare al directivei:

—	Balonul se referă, de regulă, la un sac neporos din material ușor, destinat a fi umflat cu aer sau gaz. Atunci când sunt introduse pe piață, acestor articole li se atribuie în principal următorul cod CPV: Baloane și mingi de jucărie (37525000-4).

—	Bețe care se atașează baloanelor: În conformitate cu partea B punctul 6 din anexa la directivă, bețe care se atașează baloanelor sau care sprijină baloanele.

Conform considerentului 11, latexul nu se califică drept polimer natural nemodificat chimic, iar baloanele din latex intră, prin urmare, în domeniul de aplicare al directivei, deoarece definiția materialelor plastice „ar trebui să cuprindă […] articole de cauciuc pe bază de polimer”.

Următoarele caracteristici de proiectare a produsului contribuie la definirea baloanelor și a bețelor care se atașează baloanelor de unică folosință în sensul directivei:

—

Dispozitive de etanșare, supape și mecanisme de închidere: absența unei supape sau a unui dispozitiv de etanșare care să permită multiple umflări și dezumflări. Baloanele care necesită aplicarea unui nod, a unui șnur sau a unei panglici la gâtul lor, pentru a împiedica aerul să iasă, își pierd calitatea prin desfacerea și refacerea nodului. Prin urmare, acestea sunt considerate a fi de unică folosință. Baloanele proiectate pentru a fi umflate și dezumflate prin intermediul unei supape care poate fi (re)închisă, fără a-și pierde calitatea sau funcționalitatea între utilizări, sunt considerate a fi pentru utilizări multiple.

—	Capacitatea de a fi reumflate: baloanele achiziționate deja umplute cu aer sau heliu sunt considerate a fi de unică folosință deoarece clientul nu le poate reumple. Baloanele cu autoumflare (cu mecanism integrat de umflare) sunt, de asemenea, considerate a fi de unică folosință.

4.8.2.   Excluderi specifice produselor

În conformitate cu partea E secțiunea II punctul 2 și cu partea G punctul 7 din anexă, baloanele pentru utilizări și aplicații industriale sau alte utilizări și aplicații profesionale care nu sunt distribuite consumatorilor ar trebui să facă obiectul derogării de la dispozițiile relevante ale directivei.

În mod similar, partea B punctul 6 din anexă exclude din domeniul de aplicare al directivei bețele care se atașează baloanelor sau care sprijină baloanele de uz industrial sau pentru alte utilizări și aplicații profesionale, care nu sunt distribuite consumatorilor, inclusiv mecanismele acestor bețe.

Punctul de achiziționare, canalul de distribuție și tipul de utilizator final sunt elemente importante pentru a determina dacă baloanele sunt de uz casnic sau profesional.

Următoarele baloane ar trebui considerate ca fiind destinate utilizării industriale sau profesionale:

—	baloanele și bețele care sunt atașate pentru a susține respectivele baloane, care sunt vândute prin canale industriale sau profesionale, de exemplu între întreprinderi;

—	baloanele și bețele care sunt atașate pentru a susține respectivele baloane pentru utilizare sau aplicații industriale sau profesionale, de exemplu pentru cercetare, baloane meteorologice, decorațiuni industriale, profesionale și care nu sunt distribuite consumatorilor.

Cu toate acestea, baloanele și bețele care sunt atașate baloanelor care sunt vândute prin intermediul întreprinderilor consumatorilor sau care sunt distribuite consumatorilor privați, de exemplu baloanele și bețele care sunt atașate baloanelor care pot fi cumpărate de consumatorii individuali într-un magazin sau care sunt distribuite consumatorilor în cadrul unui eveniment privat, nu sunt considerate a fi pentru utilizare sau aplicații industriale, ci pentru uz casnic. Prin urmare, aceste produse ar trebui incluse în domeniul de aplicare al directivei. De asemenea, baloanele și bețele care sunt atașate baloanelor pentru care, la momentul introducerii lor pe piață, nu este clar dacă utilizarea preconizată este industrială sau casnică ar trebui incluse în domeniul de aplicare al directivei pentru a se evita eludarea directivei.

4.8.3.   Prezentare generală a produselor și lista exemplelor ilustrative

Tabelul de mai jos oferă exemple ilustrative pentru a stabili dacă anumite tipuri de baloane și bețele care sunt atașate baloanelor sunt incluse sau excluse din domeniul de aplicare al directivei.

Tabelul 4-17

Exemple ilustrative de diferite baloane și bețe care se atașează baloanelor

Tipuri de baloane; bețe care se atașează baloanelor	Criterii generale		Criterii specifice produsului	Inclus în domeniul de aplicare al directivei sau exclus din acesta (sunt îndeplinite toate criteriile generale și specifice produsului?)
	Material plastic	De unică folosință	Pentru uz casnic
Baloane de latex de unică folosință pentru uz casnic sau aplicații casnice	DA	DA	DA	INCLUS
Baloane din Mylar sau din folie de unică folosință pentru uz casnic sau aplicații casnice	DA	DA	DA	INCLUS
Bețe care se atașează baloanelor din plastic de unică folosință pentru uz casnic	DA	DA	DA	INCLUS
Jucării reutilizabile gonflabile din plastic și „cadre de selfie”, inclusiv supape resigilabile	DA	NU	DA	EXCLUS Produs destinat unei utilizări multiple
Suporturi reutilizabile din plastic pentru baloane	DA	NU	NU	EXCLUS Produs destinat unei utilizări multiple
Baloane pentru utilizări și aplicații industriale, de exemplu baloane cu aer cald, baloane meteorologice	DA	NU	NU	EXCLUS Produs destinat utilizării profesionale sau industriale

4.9.   Absorbante, tampoane igienice și aplicatoare de tampoane

4.9.1.   Descrierea produsului și criteriile din directivă

Directiva nu prevede definiții pentru absorbantele, tampoanele igienice și aplicatoarele de tampoane care intră în domeniul de aplicare al directivei. Următoarele caracteristici generice pot fi identificate pentru a se stabili absorbantele, tampoanele igienice și aplicatoarele de tampoane care intră în domeniul de aplicare al directivei:

—	Absorbantele de unică folosință sunt produse de igienă utilizate pentru a absorbi și a reține fluidele și sunt destinate, în general, să fie eliminate după o singură utilizare.

—

Absorbantele de unică folosință sunt adesea alcătuite din mai multe straturi de materiale, inclusiv un centru absorbant, care este alcătuit în principal din fibre celulozice și sintetice și care absorb fluide. În sensul directivei, absorbantele se referă nu numai la absorbante sau scutece, ci și la absorbante zilnice, deoarece aceste produse reprezintă o subcategorie a absorbantelor (30) și, ca atare, îndeplinesc criteriile unui produs din plastic de unică folosință. Ambele produse sunt alcătuite din materiale similare și au aceeași tendință de a deveni deșeuri marine din cauza eliminării necorespunzătoare, respectiv dacă sunt aruncate la toaletă după utilizare, și pot pătrunde în mediul marin prin sistemul de epurare a apelor uzate.

Tampoanele igienice din plastic de unică folosință sunt, în general, alcătuite din trei straturi, inclusiv un centru absorbant, care este alcătuit fie din viscoză, bumbac, poliester, fie dintr-un amestec din aceste fibre (31). Acestea pot fi conținute într-un aplicator de tampoane, de obicei fabricat din hârtie stratificată (conținând o folie subțire din plastic) sau din plastic dur. Deși unele categorii de tampoane igienice sunt fabricate din bumbac, multe dintre ele sunt însoțite de o plasă din plastic. Acesta din urmă element se referă la un strat subțire de folie de plastic nețesută sau perforată utilizată pentru a reduce pierderea de fibre și a facilita introducerea și îndepărtarea tampoanelor. Secțiunea 2.1 oferă orientări pentru a stabili dacă fibrele în cauză îndeplinesc criteriul pentru a fi excluse din domeniul de aplicare al directivei aplicat în cazul polimerilor naturali care nu au fost modificați chimic.

Printre caracteristicile de proiectare ale absorbantelor, ale tampoanelor igienice și ale aplicatoarelor de tampoane de unică folosință se numără caracteristica de a nu fi lavabile sau reutilizabile de mai multe ori, deoarece procesele de spălare degradează structura și funcția produselor respective.

4.9.2.   Prezentare generală a produselor și lista exemplelor ilustrative

Tabelul de mai jos oferă exemple pentru a stabili dacă anumite tipuri de absorbante, tampoane igienice și aplicatoare de tampoane sunt incluse sau excluse din domeniul de aplicare al directivei.

Tabelul 4-18

Exemple ilustrative de absorbante, tampoane igienice și aplicatoare de tampoane

Tip de absorbante, tampoane igienice și aplicatoare de tampoane	Criterii generale		Inclus în domeniul de aplicare al directivei sau exclus din acesta (sunt îndeplinite toate criteriile generale și specifice produsului?)
	Material plastic	De unică folosință
Absorbantele, tampoanele igienice și aplicatoarele de tampoane care conțin plastic includ toate categoriile de absorbante, indiferent de formă, dimensiune, grosime și nivel de absorbție, care conțin plastic și care sunt destinate a fi eliminate după utilizare	DA	DA	INCLUS
Absorbante (inclusiv absorbante zilnice) sau tampoane care nu conțin plastic	NU	DA	EXCLUS Niciun fel de material plastic conținut în produs
Produse menstruale reutilizabile (lavabile), precum absorbantele din pânză lavabile, cupa menstruală reutilizabilă (alternativă la tampoane), lenjeria pentru menstruație (chiloți lavabili cu absorbant integrat)	NU/Absorbante lavabile care nu conțin plastic DA/Tampoanele reutilizabile, aplicatoarele de tampoane și absorbantele pot conține plastic (de exemplu, clemele pentru absorbantele din pânză lavabile)	NU	EXCLUS Produsele nu sunt de unică folosință

4.10.   Șervețele umede

4.10.1.   Descrierea produsului, criteriile și excluderile din domeniul de aplicare al directivei

Tabelul 4-19 oferă o prezentare generală a descrierilor relevante din directivă ale șervețelelor umede din plastic de unică folosință.

Tabelul 4-19

Descrieri ale șervețelelor umede din directivă

Partea D punctul 2, partea E secțiunea II punctul 1 și partea G punctul 6 din anexă: „Șervețele umede, și anume șervețele preumezite de îngrijire personală și de uz casnic”. Considerentul 12: „Șervețelele umede de îngrijire personală și de uz casnic ar trebui, de asemenea, incluse în domeniul de aplicare al prezentei directive, iar șervețelele umede industriale ar trebui excluse”.

Șervețelele umede, care sunt fabricate din polimeri artificiali sau polimeri naturali care au fost modificați chimic, cum ar fi poliesterul și polihidroxialcanoații (PHA), intră în domeniul de aplicare al directivei. Șervețelele umede, care sunt fabricate în întregime din polimeri naturali care nu au fost modificați chimic, precum viscoză și lyocell, nu intră în domeniul de aplicare al directivei.

Directiva prevede următoarele criterii principale specifice produsului pentru a stabili dacă un șervețel umed de unică folosință este inclus în domeniul de aplicare al directivei: șervețele preumezite, de îngrijire personală și de uz casnic.

Având în vedere cele de mai sus, un șervețel umed în contextul directivei poate fi înțeles ca o bucată mică de material preumezită care conține plastic și care este concepută, proiectată și introdusă pe piață pentru o singură utilizare (de unică folosință) și este destinată îngrijirii personale, de exemplu igienă personală, sau uzului casnic, de exemplu în scopul curățării locuinței. Șervețelele preumezite conțin, de regulă, un lichid de impregnare care a fost adăugat șervețelelor înainte de a fi introduse pe piață.

Un șervețel umed de îngrijire personală este destinat utilizării în scopuri de igienă. Printre acestea se numără curățarea și îngrijirea pielii atât a adulților, cât și a bebelușilor, de exemplu șervețele pentru bebeluși, șervețele cosmetice/demachiante, șervețele de îngrijire intimă etc.

Un șervețel umed de uz casnic este destinat utilizării în gospodării. Printre acestea se numără șervețelele umede utilizate pentru curățarea locuinței, de exemplu șervețelele utilizate pentru curățarea suprafețelor din bucătărie și baie, șervețelele umede utilizate pentru curățarea vehiculelor personale, șervețelele pentru curățarea ochelarilor etc.

În plus, aceste produse sunt, de regulă, vândute pe piață în ambalaje care conțin mai multe șervețele umede de unică folosință.

Deși nu sunt menționate în mod explicit în directivă, șervețelele umede care sunt concepute, proiectate și introduse pe piață pentru uz profesional, precum șervețelele medicale sau de asistență medicală, nu îndeplinesc criteriul de îngrijire personală sau uz casnic. Prin urmare, se consideră că aceste produse nu intră în domeniul de aplicare al directivei.

Punctul de achiziționare, canalul de distribuție și tipul de utilizator final sunt elemente importante care ar trebui luate în considerare pentru a stabili dacă anumite șervețele umede sunt de uz casnic sau de uz profesional. De exemplu, șervețelele umede vândute prin canale de distribuție profesionale, de exemplu între întreprinderi, și care sunt utilizate de cadrele medicale sunt considerate a fi de uz profesional și nu sunt incluse în domeniul de aplicare al directivei. Cu toate acestea, nu sunt considerate de uz profesional șervețelele umede care sunt vândute prin intermediul întreprinderilor consumatorilor și care sunt distribuite consumatorilor neprofesioniști, de exemplu șervețelele umede care pot fi achiziționate de consumatori individuali de la farmacie și utilizate la domiciliu. Prin urmare, aceste produse sunt incluse în domeniul de aplicare al directivei.

Tabelul următor prezintă o listă neexhaustivă a categoriilor de șervețele umede incluse sau excluse din domeniul de aplicare al acesteia (32):

Tabelul 4-20

Exemple de categorii de șervețele umede

Categoria de produse: șervețele umede
Care intră sub incidența directivei	Îngrijire personală
	— Șervețele pentru bebeluși — Șervețele pentru curățarea pielii (inclusiv a mâinilor și a corpului) — Șervețele dezinfectante pentru mâini, inclusiv dacă sunt puse la dispoziția consumatorilor în aeronave, aeroporturi, trenuri sau alte locuri — Șervețele faciale/cosmetice (de exemplu, măști faciale sau „foi de mască”, șervețele pentru curățarea feței/demachiante) — Șervețele de îngrijire intimă — Șervețele de toaletă
	Șervețele umede de uz casnic
	— Șervețele pentru curățarea locuinței utilizate pentru îndepărtarea petelor și curățarea suprafețelor, precum podele, băi, bucătării, mobilier, ferestre, ecranele televizoarelor și ale calculatoarelor etc. — Șervețele dezinfectante de uz casnic, inclusiv dacă sunt puse la dispoziția consumatorilor în aeronave, aeroporturi, trenuri sau în alte locuri — Șervețele pentru curățarea ochelarilor — Șervețele de uz casnic pentru automobil — Șervețele de uz casnic pentru animale de companie
Care nu intră sub incidența directivei	Șervețele umede de uz industrial
	— Șervețele pentru automobile (pregătirea suprafeței, lustruire, absorbția uleiului/produselor petroliere și substanțelor chimice) de uz industrial sau profesional — Șervețele pentru industria electronicelor și calculatoarelor (îndepărtarea prafului, șervețele de curățare delicată și complexă) de uz industrial sau profesional — Șervețele pentru industria alimentară (curățarea mașinilor, întreținere, absorbția fluidelor, șervețele pentru curățarea mâinilor) de uz industrial sau profesional — Șervețele pentru serviciile de curățenie (lustruire, curățarea și întreținerea echipamentelor, curățarea pardoselilor umede, îndepărtarea prafului) de uz industrial sau profesional — Șervețele utilizate în procesul de fabricație, inginerie și întreținere (curățarea mașinilor, întreținere, absorbția fluidelor, șervețele pentru curățarea mâinilor) de uz industrial sau pentru alte utilizări profesionale — Șervețele pentru industria optică (lustruire, șervețele pentru îndepărtarea prafului) de uz industrial sau profesional — Șervețele pentru industria tipografică (curățarea mașinilor, întreținere, absorbția fluidelor, șervețele pentru curățarea mâinilor) de uz industrial sau profesional — Șervețele pentru industria transporturilor (curățarea și întreținerea vehiculelor, șervețele pentru curățarea geamurilor) de uz industrial sau profesional
	Uz profesional
	— Șervețele de uz medical/de asistență medicală, precum șervețelele dezinfectante de uz spitalicesc pentru curățarea și dezinfectarea suprafețelor și de uz industrial sau profesional — Șervețele medicale/de asistență medicală, precum șervețele pentru îngrijirea pacienților, pentru igiena umană și de uz industrial sau profesional

Șervețelele umede pentru care nu este clar dacă utilizarea prevăzută este industrială, profesională sau casnică sunt incluse în domeniul de aplicare al directivei pentru a se evita eludarea directivei.

4.10.2.   Prezentare generală a produselor și lista exemplelor ilustrative

Tabelul 4-21 oferă orientări cu privire la modul de interpretare a criteriilor generale și specifice produsului pentru șervețelele umede, împreună cu exemple privind includerea sau excluderea anumitor tipuri de șervețele umede din domeniul de aplicare al directivei.

Tabelul 4-21

Exemple de diferite tipuri de șervețele umede

Tip de șervețele umede	Criterii generale		Criterii specifice produsului		Inclus în domeniul de aplicare al directivei sau exclus din acesta (sunt îndeplinite toate criteriile generale și specifice produsului?)
	Material plastic	De unică folosință	Preumezite	Pentru îngrijire personală sau de uz casnic
Șervețelele umede care conțin plastic	DA	DA	DA	DA	INCLUS
Șervețel umed fabricat din viscoză sau lyocell (celuloză regenerată) și care nu conține poliester sau alte materiale plastice	NU	DA	DA	DA	EXCLUS Produsul nu este fabricat în întregime sau parțial din plastic
Șervețel preumezit (de exemplu, poate fi indicat pe ambalajul produsului, după cum urmează: „șervețele preumezite” sau „preumede”)	DA	DA	DA	DA	INCLUS
Șervețele uscate (de exemplu, nu sunt preumezite înainte de introducerea pe piață; poate fi indicat, de asemenea, pe ambalajul produsului, după cum urmează: „șervețele uscate pentru curățarea pielii”)	DA	DA	NU	DA	EXCLUS Produsul nu este „preumed”
Șervețele umede de îngrijire personală (de exemplu, poate fi indicat pe ambalajul produsului, după cum urmează: „șervețele umede demachiante” sau „șervețele pentru bebeluși”)	DA	DA	DA	DA	INCLUS
Șervețele umede de uz casnic (de exemplu, poate fi indicat pe ambalajul produsului, după cum urmează: „șervețele multifuncționale pentru curățarea locuinței”)	DA	DA	DA	DA	INCLUS
Șervețelele umede de uz industrial (de exemplu șervețele umede utilizate în industrie pentru curățarea utilajelor)	DA	DA	DA	NU	EXCLUS Produsul este considerat a fi șervețel umed de uz industrial
Șervețel umed de uz profesional (de exemplu, șervețelele medicale/de asistență medicală vândute prin canale profesionale de distribuție între întreprinderi și destinate utilizării de către personalul medico-sanitar)	DA	DA	DA	NU	EXCLUS Produsul nu este de uz casnic

4.11.   Produse din tutun cu filtre, filtre comercializate pentru a fi utilizate în combinație cu produse din tutun

4.11.1.   Descrierea produsului și criteriile din directivă

Tabelul de mai jos oferă o prezentare generală a descrierilor relevante care se referă la produsele din tutun cu filtre și la filtrele utilizate în combinație cu produsele din tutun, în conformitate cu directiva.

Tabelul 4-22

Descrierea din directivă a produselor din tutun cu filtre și a filtrelor

Articolul 3 punctul 18 se referă la produsele din tutun astfel cum sunt definite la articolul 2 punctul 4 din Directiva 2014/40/UE a Parlamentului European și a Consiliului (33). Partea D punctul 3, partea E secțiunea III și partea G punctul 5 din anexă descriu produsele din tutun ca fiind „produse din tutun cu filtre și filtre comercializate pentru a fi utilizate în combinație cu produse din tutun”. Articolul 2 punctul 4 din Directiva 2014/40/UE definește „produsele din tutun” după cum urmează: „«produse din tutun» înseamnă produse care pot fi consumate și care constau, chiar și parțial, în tutun, indiferent dacă este sau nu modificat genetic”.

Produsele din tutun cu filtre sau filtrele comercializate pentru a fi utilizate în combinație cu produse din tutun care conțin acetat de celuloză sunt considerate a fi polimer natural modificat chimic și, dacă îndeplinesc celelalte condiții relevante pentru produsele respective, intră în domeniul de aplicare al directivei.

Principalele criterii specifice produsului pentru a stabili dacă un produs din tutun cu filtru sau un filtru comercializat pentru a fi utilizat în combinație cu un produs din tutun intră în domeniul de aplicare al directivei sunt următoarele:

—	Produsul este un produs din tutun (astfel cum este definit la articolul 2 punctul 4 din Directiva 2014/40/UE), iar produsul conține un filtru: de exemplu, o țigaretă sau un trabuc;

—	Produsul este un filtru separat pentru a fi utilizat cu produse din tutun: de exemplu, un filtru sau un minifiltru.

4.11.2.   Prezentare generală a produselor și lista exemplelor ilustrative

Exemple ilustrative din care să reiasă dacă anumite tipuri de produse din tutun cu filtru sau filtre comercializate pentru a fi utilizate cu produse din tutun sunt incluse sau excluse din domeniul de aplicare al directivei sunt furnizate în tabelul 4-23.

Tabelul 4-23

Exemple de diferite tipuri de produse din tutun cu filtre și de filtre comercializate pentru a fi utilizate în combinație cu produse din tutun

Tip de produs din tutun sau filtru	Criterii generale		Criterii specifice produsului	Inclus în domeniul de aplicare al directivei sau exclus din acesta (sunt îndeplinite toate criteriile generale și specifice produsului?)
	Material plastic	De unică folosință	Produs din tutun cu filtru sau filtru comercializat pentru a fi utilizat în combinație cu produse din tutun
Țigaretă sau trabuc cu filtru care conține plastic	DA	DA	DA	INCLUS
Filtre separate de unică folosință care conțin plastic	DA	DA	DA	INCLUS
Țigaretă electronică sau produse destinate fumatului de țigarete electronice, inclusiv filtre din plastic sau din alte materiale decât plasticul	DA	NU	NU	EXCLUS Produsul este destinat utilizării multiple; produsul nu conține tutun
Dispozitiv electronic destinat a fi utilizat împreună cu un produs din tutun încălzit, inclusiv filtrul de unică folosință care conține plastic	DA	DA (filtrul)	DA	INCLUS Deși dispozitivul electronic este destinat utilizării multiple, tutunul și filtrele sunt de unică folosință
Tutun vrac, de exemplu pentru a fi utilizat în pipă sau țigaretă rulată manual fără filtru care conține plastic	NU	DA	NU	EXCLUS Produsul nu este fabricat în întregime sau parțial din plastic; produsul nu conține filtru

---

(1)  JO L 155, 12.6.2019, p. 1.

(2)  Orientările din prezentul capitol nu se aplică legislației Uniunii privind materialele care intră în contact cu produsele alimentare, în special Regulamentul (UE) nr. 10/2011 privind materialele și obiectele din plastic destinate să vină în contact cu produsele alimentare, în care, în unele cazuri, sunt utilizate concepte și definiții similare, dar cu o interpretare parțial diferită care reflectă diferitele contexte.

(3)  Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH), de înființare a Agenției Europene pentru Produse Chimice, de modificare a Directivei 1999/45/CE și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 793/93 al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 1488/94 al Comisiei, precum și a Directivei 76/769/CEE a Consiliului și a Directivelor 91/155/CEE, 93/67/CEE, 93/105/CE și 2000/21/CE ale Comisiei (JO L 396, 30.12.2006, p. 1).

(4)  Agenția Europeană pentru Produse Chimice (2012), Ghid privind polimerii și monomerii. Secțiunea 2.2. și secțiunea 3.2.1.3. Informații preluate din: https://echa.europa.eu/documents/10162/23036412/polymers_en.pdf/9a74545f-05be-4e10-8555-4d7cf051bbed

(5)  SWD(2018) 254 final, partea 3/3, p. 29.

(6)  Ibid.

(7)  SWD(2018) 254 final, partea 3/3, p. 30. În document, se afirmă că o alternativă de unică folosință, alta decât plasticul, nu este inclusă în analiză deoarece, pentru cafea, sunt necesare pahare căptușite pentru băuturi pentru a asigura menținerea rezistenței mecanice chiar și atunci când acestea sunt umplute cu lichid foarte fierbinte, pentru o anumită perioadă de timp.

(8)  Propunerea Comisiei Europene de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului [COM(2018) 340 final, 28.5.2018].

(9)  A se vedea articolul 3 punctul 2b din Directiva 94/62/CE privind ambalajele și deșeurile de ambalaje (JO L 365, 31.12.1994, p. 10).

(10)  Directiva 94/62/CE din 20 decembrie 1994 privind ambalajele și deșeurile de ambalaje (JO L 365, 31.12.1994, p. 10).

(11)  National Law Review (2019). Noua Directivă a UE privind materialele plastice de unică folosință de adoptare a legislației privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului. Informații preluate din: https://www.natlawreview.com/article/new-eu-single-use-plastics-directive-eu-to-adopt-law-reduction-impact-certain

(12)  Recipientele pentru alimente, recipientele pentru băuturi și sticlele pentru băuturi care sunt introduse pe piață goale și care nu sunt menite a fi umplute la punctul de vânzare sunt incluse în domeniul de aplicare al Directivei privind materialele plastice de unică folosință, deoarece, în conformitate cu definițiile produselor (a se vedea partea C), produsele sunt „utilizate” pentru a conține alimente și, respectiv, băuturi.

(13)  Ibid.

(14)  Vocabularul comun privind achizițiile publice stabilește un sistem unic de clasificare a achizițiilor publice care vizează standardizarea referințelor utilizate de autoritățile și entitățile contractante pentru a descrie contractele de achiziții publice, disponibil la adresa: https://ec.europa.eu/growth/single-market/public-procurement/digital/common-vocabulary_en

(15)  La 3 iulie 2021, care este termenul de transpunere a majorității cerințelor Directivei (UE) 2019/904, Directivele 90/385/CEE și 93/42/CEE nu se vor mai aplica. Începând cu 26 mai 2021, introducerea pe piață a dispozitivelor medicale va fi reglementată de Regulamentul (UE) 2017/745 privind dispozitivele medicale.

(16)  Directiva 90/385/CEE a Consiliului din 20 iunie 1990 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la dispozitivele medicale active implantabile (JO L 189, 20.7.1990, p. 17).

(17)  Directiva 93/42/CEE a Consiliului din 14 iunie 1993 privind dispozitivele medicale (JO L 169, 12.7.1993, p. 1).

(18)  DG Sănătate și Consumatori, 2010. Dispozitive medicale: Ghid – Clasificarea dispozitivelor medicale – MEDDEV 2.4/1 rev. 9, disponibil la adresa: http://ec.europa.eu/DocsRoom/documents/10337/attachments/1/translations

(19)  Atât Directiva 90/385/CEE a Consiliului, cât și Directiva 93/42/CEE a Consiliului definesc dispozitivele medicale după cum urmează: „«dispozitiv medical» înseamnă orice instrument, aparat, echipament, program de calculator, material sau alt articol, utilizate separat sau în combinație, inclusiv programul de calculator destinat de către fabricantul acestuia a fi utilizat în mod specific pentru diagnosticare și/sau în scop terapeutic și necesar funcționării corespunzătoare a dispozitivului medical, destinat de către fabricant să fie folosit pentru om în scop de:

—	diagnosticare, prevenire, monitorizare, tratament sau ameliorare a unei afecțiuni;

—	diagnosticare, prevenire, monitorizare, tratament, ameliorare sau compensare a unei leziuni sau a unei dizabilități;

—	investigație, înlocuire sau modificare a anatomiei ori a unui proces fiziologic;

—	control al concepției

și care nu își îndeplinește acțiunea principală prevăzută, în sau pe organismul uman, prin mijloace farmacologice, imunologice sau metabolice, dar a cărui funcționare poate fi asistată prin astfel de mijloace;”.

(20)  Regulamentul (UE) 2017/745 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 aprilie 2017 privind dispozitivele medicale, de modificare a Directivei 2001/83/CE, a Regulamentului (CE) nr. 178/2002 și a Regulamentului (CE) nr. 1223/2009 și de abrogare a Directivelor 90/385/CEE și 93/42/CEE ale Consiliului (JO L 117, 5.5.2017, p. 1).

(21)  Întrucât considerentul 12 oferă exemple de băuturi numai pentru recipientele pentru băuturi și sticlele pentru băuturi, aceleași exemple sunt relevante și pentru definiția „băuturii” în contextul paharelor pentru băuturi.

(22)  Regulamentul (UE) nr. 609/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 iunie 2013 privind alimentele destinate sugarilor și copiilor de vârstă mică, alimentele destinate unor scopuri medicale speciale și înlocuitorii unei diete totale pentru controlul greutății și de abrogare a Directivei 92/52/CEE a Consiliului, a Directivelor 96/8/CE, 1999/21/CE, 2006/125/CE și 2006/141/CE ale Comisiei, a Directivei 2009/39/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Regulamentelor (CE) nr. 41/2009 și (CE) nr. 953/2009 ale Comisiei (JO L 181, 29.6.2013, p. 35).

(23)  SWD(2018) 254 final, partea 1/3, p. 25.

(24)  Potrivit dicționarului Macmillan.

(25)  Directiva (UE) 2015/720 a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2015 de modificare a Directivei 94/62/CE în ceea ce privește reducerea consumului de pungi de transport din plastic subțire (JO L 115, 6.5.2015, p. 11).

(26)  Dicționarul Cambridge. Informații preluate din: https://dictionary.cambridge.org/dictionary/english/cotton-bud?q=cotton+buds

(27)  La 3 iulie 2021, care este termenul de transpunere a majorității cerințelor Directivei (UE) 2019/904, Directivele 90/385/CEE și 93/42/CEE nu se vor mai aplica. Începând cu 26 mai 2021, introducerea pe piață a dispozitivelor medicale va fi reglementată de Regulamentul (UE) 2017/745 privind dispozitivele medicale.

(28)  MEDDEV 2.4/1 rev. 9, pagina 31: exemple prevăzute la „Regula 6 – Dispozitive pentru chirurgie invazivă destinate utilizării temporare (< 60 de minute)”.

(29)  Pirro V, Jarmusch AK, Vincenti M, Cooks RG. Analiza directă a medicamentelor din lichidul oral utilizând spectrometria de masă prin pulverizare la atingerea tamponului medical. Analytica Chimica Acta. 2015 feb.; 861:47-54. DOI:10.1016/j.aca.2015.01.008. http://europepmc.org/article/PMC/4513665 Potrivit Pirro et al (2015), „tampoanele medicale sunt utilizate pe scară largă în microbiologia clinică, citologie și testarea ADN pentru a preleva probe din orificii și de pe suprafața corpului. Proiectarea lor este specifică fiecărei aplicații, forma și materialele adecvate fiind alese pentru fiecare tip de aplicație. În general, vârful tampoanelor este confecționat din vată, viscoză sau poliester, sub formă de perie, capăt rotunjit, pătrat sau fuzionat. Tija poate fi fabricată din plastic, lemn, rulou de hârtie sau sârmă metalică.”

(30)  A se vedea EDANA, la: https://www.edana.org/nw-related-industry/nonwovens-in-daily-life/absorbent-hygiene-products/feminine-care, accesat la 9 martie 2021.

(31)  EDANA (2019, decembrie). Componentele produselor de igienă absorbante: absorbante/absorbante zilnice. Informații preluate din: https://www.edana.org/nw-related-industry/nonwovens-in-daily-life/absorbent-hygiene-products/feminine-care

(32)  EDANA, (n.d). Șervețele industriale. Informații preluate din: www.edana.org/nw-related-industry/nonwovens-in-daily-life/wipes/industrial-wipes

(33)  Directiva 2014/40/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 3 aprilie 2014 privind apropierea actelor cu putere de lege și a actelor administrative ale statelor membre în ceea ce privește fabricarea, prezentarea și vânzarea produselor din tutun și a produselor conexe și de abrogare a Directivei 2001/37/CE (JO L 127, 29.4.2014, p. 1).