COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 31.10.2018

COM(2018) 728 final

RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR

privind punerea în aplicare a acordurilor de liber schimb









1 ianuarie 2017 - 31 decembrie 2017

{SWD(2018) 454 final}

Tabelul 1 Prezentare generală a acordurilor vizate de prezentul raport (partea 1)

Tabelul 1Prezentare generală a acordurilor vizate de prezentul raport (partea 2)

1.Introducere

2.prezentare generală a constatărilor principale

3.ALS de „nouă generație”: Coreea de Sud, Columbia-Ecuador-Peru, America Centrală, Canada

3.1ALS ÎNTRE UE-COREEA DE SUD

3.2ACORDURILE COMERCIALE ÎNCHEIATE DE UE CU COLUMBIA, ECUADOR, PERU

3.3ACORDUL DE ASOCIERE AL UE CU AMERICA CENTRALĂ

3.4.Acordul economic și comercial cuprinzător - CETA UE-Canada

4.ZONE DE LIBER SCHIMB APROFUNDATE ȘI CUPRINZĂTOARE (ZLSAC)

5.ALS DE PRIMĂ GENERAȚIE

5.1Elveția

5.2Norvegia

5.3Țările mediteraneene

5.4Mexic

5.5Chile

5.6Uniunea vamală cu Turcia

5.7Acordurile de stabilizare și de asociere cu Balcanii de Vest

6.Acorduri de parteneriat economic (APE) cu țările din Africa, zona Caraibilor și Pacific (ACP)

6.1.APE cu Comunitatea de Dezvoltare a Africii Australe (SADC)

6.2.APE interimar cu Africa de Est și de Sud (AES)

6.3.APE cu Forumul caraib al statelor din Africa, Caraibi și Pacific (ACP)

6.4.APE cu statele din Pacific și APE încheiate cu Ghana, Côte d’Ivoire și Camerun

7.Comerț și dezvoltare durabilă (TSD); actualizare cu privire la activitățile recente

8.Accent pe: comerțul cu produse agroalimentare în temeiul ALS

9.actualizare cu privire la activitățile în curs de desfășurare și la cele viitoare

10.APLICAREA JURIDICĂ

Anexa 1 - Utilizarea preferințelor în ceea ce privește importurile în UE

Anexa 2 - UTILIZAREA PREFERINȚELOR ÎN CEEA CE PRIVEȘTE EXPORTURILE DIN UE

Anexa 3 – LISTĂ DE ACRONIME

Tabelul 1    Prezentare generală a acordurilor vizate de prezentul raport (partea 1)

Tabelul 1    Prezentare generală a acordurilor vizate de prezentul raport (partea 2)

1.Introducere

1.1.    Obiectivul prezentului raport

Acordurile bilaterale și regionale de liber schimb (ALS) sunt forțe motrice majore ale creșterii economice. Prin valorificarea globalizării, acestea aduc beneficii importante pentru persoanele și societățile din Uniunea Europeană (UE) și din țările noastre partenere. ALS au o contribuție majoră la performanța UE în materie de comerț exterior, întrucât acestea deschid noi piețe pentru exportatori și oferă un mediu de afaceri mai previzibil, bazat pe norme și care este benefic pentru posibilitatea de a alege a consumatorilor și pentru concurență. Deși înlăturarea tarifelor și a barierelor netarifare din interiorul frontierelor rămân în continuare aspecte principale ale acordurilor comerciale, alte elemente câștigă teren și devin mai importante. În special, normele de sprijinire a comerțului liber și echitabil (de exemplu, legate de protecția drepturilor de proprietate intelectuală și normele în materie de concurență), dar și normele de protejare a drepturilor lucrătorilor și a mediului au venit în prim plan. În plus, unele ALS pot oferi șansa unei cooperări mai strânse între părți în ceea ce privește o gamă largă de aspecte, de la cercetare și inovare la standardizare și schimbări climatice.

Având în vedere că numărul de acorduri comerciale încheiate de UE a crescut, a crescut și interesul public în ceea ce privește impactul acestora. Pentru a analiza beneficiile efective și potențiale ale acordurilor comerciale majore 4 , în comunicarea sa „Comerț pentru toți” Comisia 5 s-a angajat să realizeze un bilanț anual cu privire la modul în care aceste acorduri sunt puse în aplicare, prezentând progresele înregistrate, dar și provocările care rămân nesoluționate și măsurile luate de Comisie pentru ca ALS să își poată valorifica pe deplin potențialul.

La fel ca primul raport 6 , publicat în noiembrie 2017, acest al doilea raport anual privind punerea în aplicare a acordurilor de liber schimb (denumit în continuare „raportul”) are drept scop creșterea nivelului de conștientizare și a transparenței în ceea ce privește modul în care Comisia pune în aplicare ALS. Prezentul raport ar trebui să le permită celorlalte instituții UE, statelor membre ale UE, societății civile, întreprinderilor, precum și oricăror părți care au un interes în politica comercială a UE să examineze și să dezbată modul în care Uniunea Europeană își aplică ALS. Informațiile colectate prin intermediul acestui exercițiu vor contribui, de asemenea, la negocierile viitoare în materie de schimburi comerciale. În plus, raportul oferă, de asemenea, informații utile cu privire la măsura în care țările în curs de dezvoltare beneficiază de pe urma ALS cu UE, precum și cu privire la modul de a ajusta mai bine ajutorul pentru dezvoltare în conformitate cu nou-actualizata Strategie de sprijin pentru comerț .

1.2    Datele utilizate pentru raport

Statisticile privind comerțul general 7 din raportul privind evoluția fluxurilor comerciale și de investiții utilizează, cu excepția cazurilor în care se indică altfel, date EUROSTAT (COMEXT), astfel cum erau acestea disponibile la 15 iulie 2018 8 . Cu excepția cazurilor în care se indică altfel, cele mai recente date anuale disponibile pentru comerțul cu mărfuri sunt pentru anul 2017, iar cele pentru servicii și investiții, pentru anul 2016. Statisticile privind rata de utilizare preferențială (RUP) 9 sunt bazate pe date administrative colectate de țara importatoare. RUP indică măsura în care fluxurile comerciale utilizează preferințele în temeiul unui acord de schimb. RUP reflectă cota de importuri sau de exporturi care intră sub incidența preferințelor comerciale drept cota valorii totale a importurilor sau exporturilor eligibile pentru preferințe în funcție de țara parteneră, și anume valoarea totală a importurilor sau exporturilor eligibile pentru utilizarea preferințelor împărțită la importurile/exporturile care au intrat efectiv sub incidența sistemului de preferințe. Importurile/exporturile eligibile preferențiale există dacă tariful preferențial aplicat este mai mic decât taxa vamală aplicată în regimul clauzei națiunii celei mai favorizate. În consecință, comerțul scutit de taxe vamale în regimul clauzei națiunii celei mai favorizate nu este inclus în calcule.

RUP pentru importurile în UE de la partenerii ALS se bazează pe cifrele Eurostat. Eurostat fuzionează tarifele și fluxurile comerciale pentru a construi un set de date din care Comisia extrage informații atât cu privire la tratamentul pentru care este eligibil un produs, cât și cu privire la măsura în care acest tratament eligibil este utilizat. Setul de date obținut este armonizat și consecvent 10 și permite o comparație realizată în funcție de țări partenere și de ani.

În schimb, pentru a calcula RUP ale exporturilor din UE către partenerii ALS, Comisia utilizează date administrative colectate de respectiva țară terță importatoare. Aceste statistici nu sunt armonizate. Prin urmare, comparațiile directe între țările partenere sau cu importurile UE ar trebui considerate ca fiind doar orientative. RUP sunt furnizate doar în cazul în care au fost disponibile date suficient de fiabile.

1.3    Conținutul și structura raportului

Prezentul raport oferă informații actualizate cu privire la activitățile întreprinse de Comisie în ceea ce privește punerea în aplicare a ALS și rezumă evoluțiile principale în ceea ce privește 35 de acorduri comerciale cu 62 de țări partenere care au fost aplicate timp de cel puțin câteva luni în 2017 (a se vedea tabelul I). Informații detaliate cu privire la fiecare acord individual sunt disponibile în documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește prezentul raport.

·Secțiunea 2 sintetizează unele dintre principalele constatări ale principalelor domenii acoperite de acorduri, care descriu progresele înregistrate și chestiunile nesoluționate.

·Secțiunile 3-6 abordează elementele esențiale din fiecare categorie de ALS:

oALS de „nouă generație” (secțiunea 3)

ozone de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare (ZLSAC; secțiunea 4)

oALS de „primă generație” (secțiunea 5) și

oacorduri de parteneriat economic (secțiunea 6).

·Secțiunea 7 examinează punerea în aplicare a angajamentelor aferente comerțului și dezvoltării durabile (TSD).

·Secțiunea 8 face un bilanț al comerțului cu produse agroalimentare în temeiul ALS.

·Secțiunea 9 analizează activitatea în desfășurare a Comisiei în vederea creșterii nivelului de conștientizare și a îmbunătățirii asimilării ALS.

·Secțiunea 10 reflectă starea actuală în ceea ce privește aplicarea juridică.

2.prezentare generală a constatărilor principale

2.1    Context

ALS sunt catalizatori majori în ceea ce privește deschiderea piețelor și generarea condițiilor-cadru propice comerțului și investițiilor. Acordurile comerciale le permit societăților din UE să își sporească exporturile și importurile, ceea ce contribuie la creșterea produsului intern brut (PIB) al UE. De asemenea, a fost stabilită o legătură clară între ocuparea forței de muncă (UE și străină) și valoarea adăugată generată de exporturile UE către restul lumii 11 . În același timp, ALS urmăresc, de asemenea, o gamă de obiective suplimentare, atât generale, cât și specifice țării sau regiunii partenere. UE este decisă să se asigure că politica comercială se referă, de asemenea, la promovarea valorilor, cum ar fi apărarea drepturilor omului, a drepturilor lucrătorilor, a mediului, precum și lupta împotriva schimbărilor climatice.

În plus, zonele de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare (ZLSAC)
cu partenerii noștri din vecinătatea estică, Republica Moldova, Ucraina și Georgia se bazează preponderent pe apropierea legală treptată a acestor țări de acquis-ul UE. Acordurile de parteneriat economic (APE) cu țările din Africa, zona Caraibilor și Pacific (ACP) sunt acorduri asimetrice care le oferă țărilor noastre partenere acces scutit de taxe vamale și de contingente la piața UE, precum și asistență tehnică și măsuri de ajutor pentru dezvoltare. Acordurile încheiate cu Balcanii de Vest au la bază o perspectivă europeană puternică a acestor țări care aspiră la o viitoare apartenență la UE.

Punerea în aplicare a ALS urmează, prin însăși natura sa, parcursul procesului de negociere și va trebui ajustată pentru a asigura realizarea obiectivelor de politică specifice ale acordului în cauză. Concluzii semnificative se pot formula doar după ce un acord este în vigoare de mai mulți ani. În vederea examinării impacturilor acestora, Comisia a desfășurat evaluări ex post pentru ALS de „primă generație” ale UE cu Chile (2012) și cu Mexic (2016) și este pe cale să finalizeze o analiză cuprinzătoare a primului acord de „nouă generație” al UE cu Coreea de Sud. Încheierea în 2016 a Acordului economic și comercial cuprinzător (CETA) cu Canada a marcat noi etape în ceea ce privește domeniul de aplicare și conținutul, iar acest lucru se va reflecta, de asemenea, în punerea sa în aplicare.

Cu cât un acord comercial este mai ambițios și mai cuprinzător, cu atât punerea sa în aplicare va fi mai complexă și mai consumatoare de resurse. Prin urmare, în prezent este chiar mai important să se monitorizeze funcționarea principalelor noastre ALS în mod periodic și sistematic. Constatările cu privire la aspectele care funcționează și la cele care nu dau rezultate în cadrul diverselor noastre acorduri pot contribui la negocierea de noi acorduri și la modernizarea celor existente. Prin urmare, Comisia pune accentul pe o tranziție lină de la etapa negocierilor la etapa de punere în aplicare și pe o mai bună pregătire pentru ziua în care un nou acord va începe să fie aplicat provizoriu, astfel cum se poate constata în urma CETA și a Acordului de parteneriat economic cu Japonia. În consecință, punerea eficace în aplicare a ALS poate fi considerată drept parte din ciclul de politică comercială.

2.2    Comerțul cu mărfuri 12

Comerțul UE total în temeiul ALS în 2017 s-a ridicat la 1179 de miliarde EUR, ceea ce reprezintă aproximativ 32% din comerțul UE total cu țările terțe (aproximativ 3 737 de miliarde EUR în același an). Cei mai mari parteneri comerciali ai UE în temeiul ALS sunt Elveția, care reprezintă 7%, din comerțul exterior total al UE, urmată de Turcia cu 4,1%, Norvegia cu 3,4% și Coreea de Sud cu 2,7%. Importurile totale în cadrul ALS ale UE în 2017 s-au ridicat la aproximativ 542 de miliarde EUR, în vreme ce exporturile totale au atins 637 de miliarde EUR.

În 2017, per total, comerțul cu mărfuri a crescut, în special în ceea ce privește exporturile UE. Acolo unde exporturile UE au scăzut, se pare că acest fapt a fost cauzat în principal de factori externi 13 care au afectat economia țării partenere respective și nu a fost un rezultat al funcționării defectuoase a ALS în sine. O analiză sectorială a fluxurilor comerciale a indicat creșteri considerabile ale exporturilor UE de produse agroalimentare și de autovehicule către unii dintre partenerii noștri la ALS de „nouă generație”. În același timp, rămâne un mare potențial neexploatat în anumite sectoare, cum ar fi cel al echipamentelor și mașinilor de transport, unde valoarea de bază a exporturilor și economiile potențiale în materie de taxe vamale sunt comparativ ridicate în toate statele membre ale UE și la toți partenerii ALS. De exemplu, conform unui studiu recent realizat de DG TRADE, se estimează că exportatorii UE ar putea economisi 15 miliarde EUR anual dacă ar folosi pe deplin preferințele oferite de 18 ALS ale UE 14 .

2.3    Ratele de utilizare preferențială (RUP) 15

Rata de utilizare preferențială în ceea ce privește importurile în UE de la partenerii ALS

În 2017, s-au putut observa unele evoluții pozitive, în special în cazul țărilor latinoamericane Chile și Mexic, precum și în cazul partenerilor AELS Norvegia și Elveția, care au fost în măsură să utilizeze mai bine preferințele ALS acordate de UE. Per total, partenerii mediteraneeni la ALS au utilizat bine preferințele ALS, la fel ca unele țări andine precum Ecuador. Țările din America Centrală prezintă, de asemenea, o tendință ascendentă, în special El Salvador și Panama.

Rata de utilizare preferențială în ceea ce privește exporturile de la UE către partenerii ALS

Calcularea preferințelor în ceea ce privește utilizarea exporturilor din UE către partenerii ALS rămâne o provocare în multe cazuri, din cauza lipsei datelor sau a lipsei de date fiabile. Ar trebui subliniat că, la fel ca anul trecut, datele privind RUP a exporturilor din UE către partenerii ALS nu au fost disponibile imediat din partea tuturor partenerilor ALS și, în unele cazuri, datele primite au părut a fi nefiabile sau necorespunzătoare 16 . Aceasta se datorează faptului că fiecare țară parteneră folosește propria metodă de colectare și raportare a importurilor. În unele cazuri, insuficiența datelor se datorează deficiențelor în materie de capacitate și lipsei de expertiză, iar unele țări susțin că nu au colectat deloc datele respective.

Comisia a invocat acest aspect în dialogul cu țările partenere în cauză utilizând structurile instituționale din cadrul ALS-urilor sale pentru a promova schimburi periodice între părți. În cele mai recente ALS începând cu CETA, va fi introdusă o dispoziție obligatorie privind un schimb periodic de date comerciale.

Pe baza informațiilor aflate la dispoziția Comisiei, s-au înregistrat îmbunătățiri în ceea ce privește RUP în cazul exporturilor din UE către mai mulți parteneri ALS, cum ar fi în cazul Coreei de Sud, unde RUP sunt în creștere pentru al patrulea an consecutiv, precum și pentru Georgia și Chile. RUP în ceea ce privește exporturile din UE către cel mai mare partener ALS al nostru, și anume Elveția, a rămas stabilă, la aproximativ 80%. În pofida acestor evoluții pozitive, utilizarea ALS de către exportatorii UE poate fi îmbunătățită în continuare. Comisia lucrează pentru a spori asimilarea ALS de către societățile din UE, prin folosirea unei combinații de măsuri care vizează furnizarea mai rapidă de informații și de orientări practice privind aspecte complexe, cum ar fi regulile de origine. Comisia lucrează, de asemenea, în vederea îmbunătățirii bazei sale de date „Acces la piețe” și a Serviciului de asistență în materie de comerț, în strânsă cooperare cu statele membre ale UE și cu mediul de afaceri, pentru a le ajusta astfel încât acestea să răspundă nevoilor întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri).

2.4    Servicii și investiții

Toate ALS și ZLSAC de „nouă generație” conțin dispoziții ambițioase privind serviciile și investițiile. Cele mai recente [de exemplu, CETA sau Acordul de parteneriat economic (APE) cu Japonia] contribuie la stabilirea și solidificarea unui cadru de reglementare în vederea facilitării prestării de servicii, protejând în același timp consumatorii. CETA și ALS ale UE cu Singapore și Vietnam conțin, de asemenea, cele mai noi dispoziții privind protejarea investițiilor. ALS ale UE merg mai departe de OMC, întrucât acestea liberalizează investițiile nu numai în materie de servicii, ci și în majoritatea sectoarelor economice, inclusiv în industria prelucrătoare și în sectorul agricol. Aceasta le ușurează activitatea economică prestatorilor de servicii și investitorilor din UE și le oferă un mediu mai previzibil, precum și securitate juridică sporită.

Acestea fiind spuse, lipsa de date defalcate îngreunează măsurarea impactului exact al ALS asupra comerțului cu servicii și asupra investițiilor străine directe (ISD). Prin urmare, efectele ALS în materie de servicii ar trebui studiate mai în detaliu pentru a obține o imagine mai clară. Printre cele mai importante constatări de până acum se numără următoarele:

üComerțul cu servicii a crescut în cadrul ALS de „nouă generație” cu Coreea de Sud, Columbia, Ecuador, Peru și America Centrală, de la intrarea în vigoare a acestora. De exemplu, în cazul Americii Centrale, în 2016 comerțul cu servicii a atins aproape 40% din valoarea comerțului total, doar Panama reprezentând peste jumătate din această creștere.

üO tendință ascendentă similară poate fi observată în cazul acordurilor de „primă generație” cu Chile și Mexic. Acordurile modernizate vor aduce îmbunătățiri suplimentare. În special, Mexic s-a angajat să își mențină piețele de servicii larg deschise furnizorilor din UE și să facă concesii cuprinzătoare și ambițioase.

üAcordurile de „primă generație” cu partenerii noștri mediteraneeni conțin doar dispoziții foarte limitate privind investițiile și serviciile, deoarece acestea se concentrează în principal asupra mărfurilor. Evoluția comerțului cu servicii și investiții a fost în general pozitivă, în pofida scăderii recente în ceea ce privește serviciile de turism ale unor țări din cauza unor preocupări legate de instabilitate sau securitate.

üValoarea comerțului cu servicii oferite de societățile din UE în Elveția și invers crește cu repeziciune, cu un sold pozitiv pentru UE.

üComerțul cu servicii și investițiile cu Ucraina și cu Republica Moldova în temeiul ZLSAC au continuat să crească în 2016, indicând o revenire după criza economică și politică, însă acest lucru nu este valabil deocamdată pentru Georgia.

üDintre APE în vigoare, doar cel cu țările din zona Caraibilor cuprinde serviciile, liberalizarea investițiilor și alte aspecte legate de comerț, în timp ce alte APE au clauze de rendez-vous pentru negocieri cu privire la aceste aspecte într-o etapă ulterioară.

2.5    Progresele înregistrate și principalele aspecte nesoluționate

Comisia utilizează cadrul instituțional al ALS pentru a aborda probleme concrete cu țările partenere și a făcut acest lucru cu succes în 2017 17 . Principalele realizări și aspectele nesoluționate până acum includ următoarele:

Măsurile sanitare și fitosanitare (SPS)

üChile și-a deschis piața pentru carnea de vită din UE, înlăturând ultimele obstacole rămase în ceea ce privește carnea tranșată și ajustând condițiile certificatului de sănătate pentru exporturi.

üPeru a furnizat acces aproape nerestricționat pe piață pentru produsele lactate din UE.

üColumbia, Costa Rica și Panama au îmbunătățit procedurile SPS, inclusiv alcătuirea prealabilă a listei de unități UE.

üRepublica Moldova a adoptat și a început să pună în aplicare o strategie SPS, iar Georgia a adoptat o foaie de parcurs legislativă.

·Exporturile europene de carne de vită către Coreea de Sud rămân în continuare interzise. Chestiunea a fost adusă din nou în discuție în cadrul Comitetului pentru măsuri sanitare și fitosanitare la 6 septembrie 2017.

·În Columbia persistă unele proceduri greoaie aferente SPS, în ceea ce privește produsele vegetale; în Peru, progresele în ceea ce privește aprobarea certificatelor armonizate pentru importul de produse din carne sunt limitate. 

·Pentru unii dintre partenerii ZLSAC, cum ar fi Georgia, capacitatea instituțională în ceea ce privește controlul în materie de siguranță alimentară trebuie în continuare sporită; Republica Moldova trebuie să își modernizeze capacitatea de diagnostic de laborator, în vederea monitorizării și a supravegherii bolilor la animale.

Barierele tehnice și administrative din calea comerțului

üMexic a eliminat barierele în ceea ce privește înregistrarea și aprobarea produselor sanitare și a produselor agrochimice.

üTurcia a eliminat restricțiile la exporturile de deșeuri de cupru și de aluminiu și a înlăturat produsele de papetărie din domeniul de aplicare a sistemului său de supraveghere a importurilor.

üColumbia și-a modificat legislația pentru a crea condiții de concurență echitabile pentru importurile și vânzările de băuturi spirtoase interne și importate și a anunțat crearea unor condiții de concurență echitabile pentru camioanele importate (deși aceste angajamente nu au fost încă puse în aplicare ).

·Ucraina a continuat să interzică exporturile de bușteni, iar legislația forestieră în curs de adoptare care trebuia să înlăture această restricție din calea comerțului a înregistrat puține progrese.

·Unele țări mediteraneene, inclusiv Algeria, Egipt, Maroc și Tunisia, aplică sisteme de înregistrare împovărătoare, procese de certificare, controale tehnice în porturi și controale înainte de expediere în cazul produselor industriale, sau cerințe privind conținutul local în cazul licitațiilor publice.

·În Turcia, măsurile comerciale restrictive includeau discriminarea împotriva exporturilor UE de tractoare, restricțiile la exporturile de produse de marochinărie, precum și politica de localizare a Turciei în sectorul farmaceutic.

Indicații geografice (IG)

üIG a UE „Prosecco” și marca înregistrată internațională aferentă sunt protejate în prezent din punct de vedere legal în Republica Moldova.

·În cazul Coreei de Sud, au fost întâmpinate dificultăți în ceea ce privește adăugarea altor IG ale UE pe lista protejată în temeiul ALS.

Achiziții publice

üUcraina a adoptat o foaie de parcurs cuprinzătoare privind achizițiile publice, un pas important pentru un sistem mai transparent și mai deschis de achiziții publice.

·Din cauza lipsei de transparență, concurenții UE nu pot încă să beneficieze de deschiderea piețelor de achiziții locale în unele țări ale Parteneriatului estic.

Climatul de afaceri, investițiile, accesul IMM-urilor pe piețe

üMexic a îmbunătățit accesul la investițiile străine directe (ISD) prin înlăturarea capitalurilor proprii pentru sectoarele importante, inclusiv cel al telecomunicațiilor, al energiei și al instituțiilor de asigurări.

üMai multe țări din regiunea euro-mediteraneană și-au modificat legislația de reglementare a investițiilor în încercarea de a atrage mai multe ISD: De exemplu, Egiptul și Tunisia au adoptat o nouă lege a investițiilor, Algeria și-a modificat Codul de investiții, Palestina a adoptat o serie de legi care vizează îmbunătățirea climatului de investiții, iar Iordania și Marocul au înființat noi instituții în vederea dezvoltării investițiilor. Implementarea efectivă a acestor măsuri va fi esențială pentru succesul acestor măsuri.

·Corupția și proasta guvernanță au continuat să afecteze întreprinderile UE din unele țări din Balcanii de Vest și din vecinătatea estică.

3.ALS de „nouă generație”: Coreea de Sud, Columbia-Ecuador-Peru, America Centrală, Canada

În scopul prezentului raport, ALS de „nouă generație” sunt ALS cuprinzătoare negociate după 2006 cu anumite țări terțe selectate. Dintre acordurile puse în aplicare, ALS cu Coreea de Sud, Columbia, Ecuador, Peru, America Centrală și Canada aparțin acestei categorii. De regulă, aceste acorduri depășesc reducerile tarifare și comerțul cu mărfuri și cuprind, de asemenea, serviciile și achizițiile publice. Acordul cu Coreea de Sud și cel cu Canada cuprind, de asemenea, dispoziții privind liberalizarea sporită a investițiilor; în plus, CETA cuprinde protejarea investițiilor (deși aceasta nu a fost încă aplicată provizoriu) și cooperarea în materie de reglementare. Dispozițiile ferme privind comerțul și dezvoltarea durabilă (TSD) reprezintă o parte esențială a tuturor acordurilor comerciale de „nouă generație” încheiate începând cu 2010.

3.1    ALS ÎNTRE UE-COREEA DE SUD

Evoluția comerțului și a utilizării preferințelor

ALS este în vigoare de șapte ani. În 2017, schimburile comerciale dintre UE și Coreea de Sud au crescut mai puternic (în medie, 5,7% pe an în cursul ultimilor 7 ani) față de schimburile comerciale externe generale dintre UE și țările terțe, care au crescut la 3,8%, ALS fiind un pilon al acestei evoluții. Importurile UE au crescut mai puternic față de exporturile UE, fiind sprijinite de revigorarea economiei UE și de cererea domestică solidă din partea UE.

Exporturile UE de autovehicule către Coreea de Sud au crescut din nou cu 7,3%, după o scădere de 7,5% în 2016.

Exporturile UE către Coreea de Sud și importurile din Coreea de Sud în sectorul agroalimentar au crescut cu 10% și, respectiv, cu 11%, depășind rata de creștere observată în cazul exporturilor și al importurilor de produse agroalimentare din UE ale tuturor partenerilor ALS laolaltă (care a corespuns unui procent de 4% și, respectiv, 5%). Contingentele tarifare (CT) 18 pentru produsele agricole sensibile au fost, de asemenea, mai bine utilizate de exportatorii UE decât în cei doi ani anteriori.

În 2017, UE a înregistrat un excedent de 2,6 miliarde EUR în ceea ce privește comerțul cu produse agroalimentare cu Coreea de Sud. Analizând perioada cuprinsă între 2010 și 2017, exporturile de produse agroalimentare din UE către Coreea de Sud au crescut cu 113%, importurile din Coreea de Sud, cu 212% (cu mențiunea că acestea din urmă au crescut de la o valoare foarte joasă, de la 65 la 203 milioane EUR).

RUP în ceea ce privește exporturile din UE către Coreea de Sud a fost de 74,3%, cea mai mare rată înregistrată vreodată. RUP în ceea ce privește importurile în UE din Coreea de Sud au crescut, de asemenea, ușor de la 87% în 2016 la 88% în 2017.

Comerțul cu servicii al UE cu Coreea de Sud reprezintă circa 1% din comerțul cu servicii în afara UE. Între 2010 și 2016, exporturile UE de servicii au crescut cu 70%. În 2016, exporturile UE au scăzut ușor cu 3,6%, iar importurile UE au scăzut cu 3,3% comparativ cu 2015. În aceeași perioadă, stocurile de investiții străine directe ale UE au crescut cu 46%, iar stocurile de investiții directe în străinătate ale UE (investițiile UE în Coreea de Sud) au crescut cu 34%.

Drepturile lucrătorilor

Comisia a continuat să își exprime preocupările serioase și și-a intensificat mesajele vizavi de noul guvern sud-coreean în ceea ce privește angajamentele în materie de muncă în temeiul ALS.

Aspectele ridicate au inclus progresele insuficiente în ceea ce privește reformele pieței muncii necesare pentru a asigura respectarea principiului libertății de asociere și a dreptului la negociere colectivă care decurg din calitatea de membru al Coreei în cadrul Organizației Internaționale a Muncii (OIM), precum și în ceea ce privește ratificarea celor patru convenții fundamentale ale OIM care sunt restante 19 . Comisia a reamintit, de asemenea, solicitările formulate în raportul Parlamentului European 20 și de societatea civilă cu privire la inițierea unei proceduri oficiale de soluționare a litigiilor în conformitate cu capitolul privind comerțul și dezvoltarea durabilă din ALS.

În urma intervențiilor UE, Coreea de Sud a comunicat recent UE măsurile pe care guvernul intenționează să le ia pe plan intern în vederea ratificării celor patru convenții fundamentale ale OIM care sunt restante (a se vedea: Rezumatul discuțiilor din cadrul celei de a șasea reuniuni a Comitetului pentru comerț și dezvoltare durabilă ) . Abordarea Coreei de Sud este de a realiza modificările juridice necesare înainte de aderarea la convențiile OIM. Coreea de Sud a luat unele dintre măsurile comunicate UE. Comisia continuă să monitorizeze îndeaproape acest proces și va reacționa în mod corespunzător la evoluțiile din Coreea de Sud.

Evaluarea ex-post a ALS UE-Coreea de Sud

În conformitate cu Comunicarea sa intitulată „Comerț pentru toți”, Comisia se află în proces de pregătire a lansării primei sale analize aprofundate ex-post a performanțelor înregistrate de ALS UE-Coreea de Sud. Lecțiile învățate vor contribui la îmbunătățirea elaborării altor ALS care sunt în curs de negociere la momentul actual, precum și la punerea în aplicare a ALS încheiate recent.    

3.2    ACORDURILE COMERCIALE ÎNCHEIATE DE UE CU COLUMBIA, ECUADOR, PERU

Acordul comercial încheiat cu Columbia și Peru, aflat în cel de al cincilea an de punere în aplicare, funcționează bine. Acesta a avut un efect de stabilizare în contextul prețurilor în scădere ale materiilor prime, care au afectat economia statelor din comunitatea andină în 2015-2016. Acordul a creat oportunități de afaceri importante, de care beneficiază din ce în ce mai mult întreprinderi din ambele tabere. În ianuarie 2017, Ecuador s-a alăturat Acordului cu Columbia și Peru.

Acordul a prezentat un impact extrem de pozitiv asupra IMM-urilor. De exemplu, conform statisticilor columbiene, chiar și fără a lua în calcul sectorul minier, în total 1 155 de societăți columbiene exportau către UE în 2017, printre acestea numărându-se 328 de IMM-uri și 582 de microîntreprinderi.

Evoluția comerțului și a utilizării preferințelor

În 2017, contrar tendinței observate în 2015 și 2016, toți trei partenerii au raportat o creștere a schimburilor comerciale bilaterale cu UE – 7% pentru Columbia, 16% pentru Peru și un procent impresionant de 20% în primul an de punere în aplicare pentru Ecuador.

RUP în ceea ce privește importurile în UE din Columbia și Peru a rămas stabilă, la o rată de 97% și, respectiv, 96%, iar Ecuador a utilizat preferințele în proporție de 97%. RUP în ceea ce privește exporturile din UE către Columbia pentru anul 2017 a fost de 68%, cu o ușoară scădere față de 71% în 2016; 52% pentru Peru și 42% pentru Ecuador.

Exporturile UE de produse agricole au continuat să crească cu cei trei parteneri andini ai săi și se preconizează că acestea se vor extinde în continuare după punerea în aplicare pe deplin a capitolului privind măsurile sanitare și fitosanitare. Columbia și Peru au îmbunătățit utilizarea CT ale acestora în 2017, același lucru fiind valabil, de asemenea, în cazul exportatorilor UE. În cazul Ecuadorului, care abia s-a alăturat acordului, utilizarea de ambele părți este încă scăzută. În 2017, mecanismul de stabilizare pentru banane a fost extins pentru a include Ecuador. Pe lângă sectorul agricol, mai multe sectoare industriale, inclusiv cel al produselor farmaceutice, al mașinilor și al autovehiculelor, au beneficiat, de asemenea, de acces pe piață îmbunătățit.

Comerțul cu servicii a rămas oarecum stabil, iar UE a înregistrat un excedent substanțial cu toți partenerii. UE rămâne cel mai mare investitor străin în Columbia și Peru. Stocurile de ISD ale UE în Ecuador rămân la niveluri mai scăzute, din cauza regulamentelor și procedurilor judiciare complexe, precum și din cauza deficiențelor în ceea ce privește executarea judiciară a contractelor.

Progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare și aspectele nesoluționate

În 2017 s-au putut remarca mai multe demersuri pozitive. Columbia, în urma unei acțiuni introduse de UE la OMC, a pus capăt restricțiilor asupra băuturilor spirtoase importate, prin modificarea legislației privind băuturile spirtoase. În paralel, Columbia a anunțat, de asemenea, crearea unor condiții de concurență echitabile pentru camioanele importate, deși aceste angajamente nu au fost încă puse în aplicare. Mai mult, Columbia și-a clarificat angajamentele luate în temeiul anexei privind achizițiile publice din acord, ceea ce ar trebui să îmbunătățească accesul societăților UE la licitațiile de la nivel local. Peru a oferit acces pe piață aproape complet nerestricționat în cazul produselor lactate.

Aspectele nesoluționate pe care Comisia le abordează cu partenerii săi în cadrul Comitetului pentru Comerț includ bariere tehnice în calea comerțului în Columbia și discriminare fiscală în Peru, țară care aplică un tratament fiscal preferențial pentru „Pisco”, discriminând băuturile spirtoase importate. Exporturile agroalimentare UE se confruntă în continuare cu restricții din cauza autorizațiilor de import obligatorii greoaie și a limitelor arbitrare în ceea ce privește CT aplicate de Ecuador. Mai mult, UE încă urmărește să obțină un acord din partea celor trei parteneri andini ai săi la ALS în ceea ce privește fracționarea loturilor pentru produsele originare care tranzitează o țară terță.

Drepturile lucrătorilor și de mediu

Partenerii andini ai UE la ALS au dat dovadă de o deschidere din ce în ce mai mare față de discutarea punerii în aplicare a dispozițiilor privind lucrătorii și mediul din cadrul capitolului privind comerțul și dezvoltarea durabilă. UE s-a implicat în activități de cooperare cu toate cele trei țări partenere, inclusiv în ceea ce privește inspecția și formalizarea muncii cu Peru și punerea în aplicare a Convenției privind comerțul internațional cu specii ale faunei și florei sălbatice pe cale de dispariție (CITES), precum și economia circulară și responsabilitatea socială a întreprinderilor cu Columbia. În cazul Ecuadorului, au fost instituite acțiuni pe tot parcursul anului în vederea creșterii nivelului de conștientizare și a consolidării capacității pentru a sprijini etapa inițială a punerii în aplicare a capitolului privind comerțul și dezvoltarea durabilă.

Rămân în continuare provocări importante pentru toți partenerii andini la ALS. Peru trebuie să își îmbunătățească considerabil mecanismele consultative interne și să își intensifice eforturile în vederea punerii în aplicare a obligațiilor sale de fond. Crearea în Columbia a unui grup consultativ intern (GCI) în vederea completării mecanismelor sale consultative existente, a răspuns cererilor repetate din partea societății civile. În cazul Ecuadorului, s-a înregistrat o implicare constructivă în primul an de punere în aplicare a capitolului privind comerțul și dezvoltarea durabilă, iar activitatea se va concentra de acum pe puncte de acțiune concrete.

3.3    ACORDUL DE ASOCIERE AL UE CU AMERICA CENTRALĂ

Evoluția comerțului și a utilizării preferințelor

La cinci ani de la intrarea sa în vigoare, partea privind ALS a Acordului de asociere dintre UE și șase state din America Centrală (Panama, Costa Rica, Honduras, Guatemala, Nicaragua și El Salvador) a cunoscut o nouă vitalitate, întrucât fluxurile comerciale dintre UE și America Centrală au crescut cu 7,2% în 2017.

Pe lângă fluxurile comerciale în valoare de 11 miliarde EUR dintre statele din America Centrală și UE, acordul și cadrul său instituțional, împreună cu programele UE din regiune, contribuie la integrarea economică regională în America Centrală. Importurile UE din regiune au înregistrat o tendință ascendentă solidă în cinci dintre cele șase țări din regiune. Exporturile UE către America Centrală au crescut în ansamblu, deși într-o proporție mai modestă.

Utilizarea CT s-a îmbunătățit în 2017 în ambele regiuni, concentrându-se pe produse specifice. America Centrală și-a utilizat pe deplin cota de zahăr și de rom la vrac, în timp ce exportatorii UE și-au îmbunătățit utilizarea CT, în special în cazul laptelui praf (la 91%).

RUP în ceea ce privește importurile în UE din America Centrală a fost din nou ridicată, cu o medie de 95%. Datele necesare pentru a calcula RUP în ceea ce privește exporturile UE către America Centrală nu au fost disponibile.

Comerțul cu servicii dintre cele două regiuni a continuat să crească în termeni absoluți și relativi, iar în 2016 acesta a reprezentat aproape 40% din valoarea schimburilor comerciale totale. Panama este destinația a aproximativ 60% din exporturile UE în regiune și a peste 60% din schimburile comerciale totale cu servicii.

Investițiile UE în regiune au rămas relativ solide. De exemplu, în 2016, stocurile de ISD ale UE în America Centrală au fost duble sau mai mari față de cele din Columbia sau Peru, cu valori comerciale asemănătoare sau mai mici, situându-se mai aproape de cele cu Argentina care, în 2016, înregistra un flux comercial cu UE cu 50% mai mare.

Drepturile lucrătorilor și de mediu

S-a realizat o etapă importantă în ceea ce privește punerea în aplicare a capitolului privind comerțul și dezvoltarea durabilă, în urma instituirii de GCI în toate țările din America Centrală. De asemenea, UE a finanțat diverse activități în cooperare cu OIM, OCDE și societatea civilă locală, printre altele care acoperă regiunea, punând accentul pe subiecte importante precum responsabilitatea socială a întreprinderilor și conduita profesională responsabilă, inclusiv reuniuni de experți. UE a pus, de asemenea, fonduri la dispoziția biroului regional al OIM, pentru a sprijini punerea efectivă în aplicare a convențiilor fundamentale ale OIM în El Salvador și în Guatemala.

Progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare și aspectele nesoluționate

În urma unui proces lung și anevoios, în 2018 Comitetul de asociere a convenit asupra unei soluții de principiu reciproc satisfăcătoare care ar trebui să deschidă calea pentru încorporarea deplină a Croației în acord, care va urma cerințele legale necesare pentru a intra în vigoare.

Recent, Comitetul de asociere a analizat, de asemenea, aspectul legat de lipsa datelor solicitate partenerilor din America Centrală pentru a calcula RUP în ceea ce privește exporturile din UE în America Centrală. Subcomitetul privind accesul pe piață a fost însărcinat să identifice motivele și potențiale soluții în vederea remedierii deficiențelor.

3.4.    Acordul economic și comercial cuprinzător - CETA UE-Canada

Primele experiențe

Aplicarea provizorie 21 a început abia pe 21 septembrie 2017 și nu se pot formula încă concluzii privind impactul asupra fluxurilor comerciale, însă beneficiile au început deja să apară.

üÎn primele 9 luni de aplicare a acordului (octombrie 2017 - iunie 2018), exporturile de bunuri din UE către Canada au crescut cu 7%, înregistrându-se valori de vârf ale exporturilor agricole: fructe și fructe cu coajă lemnoasă (29%) și vin spumant (11%).

üExporturile de mașini și aparate mecanice (o cincime din exporturile UE către Canada) au crescut, de asemenea, cu 8%. Exporturile în domeniul produselor farmaceutice (10% din exporturile UE către Canada) au crescut cu 10%. Alte exporturi importante ale UE au fost, de asemenea, în creștere, cum ar fi, de exemplu, mobilierul (10%), parfumurile/produsele cosmetice (11%), încălțămintea (8%) și îmbrăcămintea (11%).

üComisia monitorizează cu atenție asimilarea și colectarea de informații privind alocarea și transferurile contingentelor tarifare pentru brânzeturi.

Măsuri luate în vederea accelerării punerii în aplicare

Activitatea s-a desfășurat cu repeziciune în ceea ce privește construirea cadrului instituțional cuprinzător care cuprinde 13 comitete și 6 dialoguri specializate și care raportează Comitetului mixt CETA. Mai multe comitete s-au reunit în prima jumătate a anului 2018, inclusiv cele dedicate indicațiilor geografice (IG), SPS, procedurilor vamale și achizițiilor publice, comerțului electronic, vinurilor și băuturilor spirtoase, precum și dialogurile dedicate „Produselor forestiere” și „Accesului pe piața biotehnologiei“. Informații suplimentare sunt disponibile  aici .

Prima reuniune a Comitetului privind comerțul și dezvoltarea durabilă a avut loc la 13 septembrie 2018, iar raportul comun poate fi accesat aici. UE și Canada au explorat, printre alte aspecte, acțiuni comune în vederea punerii în aplicare a Acordului de la Paris, precum și modalități de facilitare a implicării reprezentanților societății civile ai acestora. Comisia și Canada au discutat, de asemenea, revizuirea timpurie a dispozițiilor privind comerțul și dezvoltarea durabilă, care reflectă angajamentul Comisiei în ceea ce privește „Instrumentul comun de interpretare al CETA” (Joint Interpretative Instrument) (JII) .

În plus, Comisia, împreună cu statele membre și Canada, a elaborat Orientări privind regulile de origine din CETA (Guidance on rules of origin in CETA) pentru părțile interesate, care sunt îmbunătățite în permanență.

Prin CETA, Comisia a făcut încă un pas în vederea creșterii transparenței, a publicării în timp util a informațiilor privind activitățile organismelor instituționale pe o pagină web specifică CETA, „Reuniuni și documente” .

Noul ghid pas cu pas privind CETA pentru întreprinderi, precum și un spațiu dedicat CETA în cadrul Bazei de date privind accesul la piețe s-au dovedit a fi încununate de succes, iar aceste instrumente pot servi drept surse de inspirație pentru viitoare acorduri.

Pentru a monitoriza și a îmbunătăți în continuare punerea în aplicare a CETA , starea actuală a fost discutată de Grupul de experți privind acordurile comerciale încheiate de UE la 11 iulie 2018.

4.ZONE DE LIBER SCHIMB APROFUNDATE ȘI CUPRINZĂTOARE (ZLSAC) 22

Situația actuală

Acordurile de asociere încheiate de UE cu Georgia, cu Republica Moldova (Moldova) și cu Ucraina au drept scop aprofundarea asocierii politice și pregătirea pentru integrarea economică treptată dintre UE și cei trei parteneri estici ai săi în cadrul Parteneriatului estic ca parte a politicii europene de vecinătate.

ZLSAC au două componente principale:

·deschiderea reciprocă a piețelor pentru bunuri cu unele asimetrii care le aduc beneficii partenerilor estici; și

·apropierea amplă a reglementărilor de legislația UE, în special în domeniile legate de comerț.

După peste doi ani de aplicare cu Ucraina și peste patru ani cu Moldova și Georgia, se arată rezultatele bune, iar schimburile comerciale sunt în creștere. Apropierea legislativă avansează treptat. Impactul acesteia în ceea ce privește dinamica și durabilitatea schimburilor comerciale trebuie considerat ca fiind de termen mediu spre lung.

Evoluția comerțului și a utilizării preferințelor

UE este cel mai mare partener comercial al tuturor celor trei țări, în 2017 reprezentând 56% din comerțul total în cazul Moldovei, 42% pentru Ucraina și 27% pentru Georgia. UE are o balanță comercială pozitivă cu toate cele trei țări.

üComerțul între UE și Ucraina a crescut puternic. Exporturile UE către Ucraina și importurile din Ucraina către UE au crescut cu 22%, respectiv, 27%, ca urmare a stabilizării situației economice după criza economică din 2014-2015.

üSchimburile comerciale cu Moldova au sporit, de asemenea, importurile UE crescând cu 23%, puțin mai mult față de exporturi, care au crescut cu 19% în 2017. Economia din Republica Moldova este în creștere, iar societățile din Moldova și-au îmbunătățit performanțele în calitate de furnizori de mașini, de produse alimentare și de anumite produse agricole și textile.

üSchimburile comerciale UE-Georgia au crescut cu 6%, iar exporturile au crescut cu doar 1,4%, în timp ce importurile UE au crescut cu 23%, constând în special din produse minerale, cum ar fi minereuri, scorie și cenușă.

În pofida unei ușoare scăderi comparativ cu 2016, RUP în ceea ce privește importurile în UE de la cei trei parteneri ZLSAC a rămas relativ ridicată, înregistrând o valoare de 77% pentru Georgia, 85% pentru Moldova și 87% pentru Ucraina. RUP în ceea ce privește exporturile din UE către Georgia au crescut puternic de la 71% în 2016 la 77% în 2017. Datele din Ucraina și Moldova nu au fost disponibile.

Ucraina, Moldova și Georgia nu au reușit să utilizeze pe deplin CT preferențiale acordate de UE pentru produse agricole, întrucât acestea nu îndeplinesc încă toate cerințele SPS și se confruntă cu unele probleme în ceea ce privește poziționarea produselor pe piață.

În 2015-2016, exporturile UE de servicii către cei trei parteneri au crescut cu 6%, iar importurile cu 3%. Exporturile UE către Ucraina au crescut cu 9%, în timp ce importurile au scăzut cu 2%. Importurile UE din Georgia au rămas stabile, în vreme ce exporturile UE au scăzut cu 33%. Exporturile UE de servicii către Moldova au scăzut cu 16%, în timp ce importurile au crescut cu 35%.

În 2016, fluxurile de ISD ale UE către Moldova au crescut cu 183% (chiar dacă de la un nivel foarte scăzut), în timp ce fluxurile de investiții din Republica Moldova în UE au scăzut cu 145%. Fluxurile de investiții din Georgia au rămas stabile, în vreme ce fluxurile din UE către Georgia au scăzut față de 2015. ISD ale UE în Ucraina au rămas la un nivel scăzut în 2016.

Progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a ZLSAC și aspectele nesoluționate

Taxele vamale la export mai mari în ceea ce privește exporturile de deșeuri metalice către UE nu au fost aplicate de Ucraina, în timp ce interdicția de export impusă în 2015 în cazul lemnului brut a rămas în vigoare, în pofida eforturilor intense depuse de UE pentru a determina Ucraina să soluționeze aceste aspecte. Abordarea constructivă adoptată de Comisie și reticența Ucrainei în fața progreselor înseamnă că în prezent Comisia are în vedere abordarea acestui diferend comercial prin intermediul mecanismului de soluționare a litigiilor prevăzut în temeiul ZLSAC.

Moldova a soluționat deficiențele privind protecția IG a UE Prosecco, ca urmare a unei hotărâri emise de Curtea Supremă. Moldova trebuie în continuare să abordeze motivele de preocupare legate de lipsa de transparență în materie de distribuție a energiei electrice și discriminarea în curs referitoare la o lege privind utilizarea resurselor locale în cazul comercianților cu amănuntul. Aceste aspecte sunt discutate în cadrul organismelor de aplicare și la nivel politic.

În ceea ce privește măsurile SPS, s-au înregistrat progrese mulțumitoare de către Moldova, care a adoptat și a început să își pună în aplicare strategia SPS în decembrie 2017, în timp ce Georgia a adoptat o foaie de parcurs legislativă. Ucraina ar trebui să le urmeze în 2018. Numărul de societăți care au primit autorizații UE pentru a exporta produse agricole în Ucraina este în creștere.

Ucraina și Moldova și-au exprimat interesul de a demara negocieri referitoare la Acorduri privind evaluarea conformității și acceptarea produselor industriale (ACAA).

Toate cele trei țări au luat măsuri încurajatoare în vederea îmbunătățirii sistemelor de achiziții publice și erau în proces de punere în aplicare a unor strategii de reformă cuprinzătoare. Acest demers include un sistem de achiziții publice electronice în Ucraina și în Moldova, care ar trebui să crească eficiența și să reducă corupția.

Sprijinul UE acordat reformelor

UE oferă asistență financiară și tehnică în toate cele trei țări partenere în vederea sprijinirii reformelor interne care derivă din ZLSAC și în vederea consolidării capacității administrative a instituțiilor care vor proiecta și vor pune în aplicare aceste reforme. Sprijinul UE acoperă o gamă largă de domenii precum siguranța alimentară, regulamentele și standardele tehnice, achizițiile publice, proprietatea intelectuală, concurența etc. Asistența UE este oferită prin utilizarea unei întregi game de modalități (cum ar fi Twinning, TAIEX sau contractele UE de sprijin pentru performanțele reformelor sectoriale, care implică sprijin bugetar în raport cu punerea în aplicare a măsurilor de politică).

Sprijinul UE pentru IMM-uri

IMM-urile din țările care au semnat un acord de asociere, inclusiv un acord de liber schimb aprofundat și cuprinzător cu UE, primesc sprijin suplimentar din partea facilității ZLSAC pentru IMM-uri. Facilitatea în cauză va primi aproximativ 200 de milioane EUR în granturi din bugetul UE pentru ca IMM-urile să poată debloca noi investiții în valoare de cel puțin 2 miliarde EUR. Aceste fonduri sprijină întreprinderile din Georgia, Moldova și Ucraina să se adapteze la noile cerințe ale piețelor, prin simplificarea proceselor și investirea în echipamente noi pentru a fi în conformitate cu normele UE din domenii precum calitatea și siguranța, eficiența energetică și respectarea cerințelor de mediu.

Drepturile lucrătorilor și de mediu

Punerea în aplicare a capitolelor privind comerțul și dezvoltarea durabilă a înregistrat progrese. În Moldova și Georgia, mecanismele consultative ale societății civile își desfășoară activitatea de câțiva ani. Următorul pas pentru Moldova este crearea unui plan de lucru privind punerea în aplicare a capitolelor privind comerțul și dezvoltarea durabilă. Georgia a adoptat un plan de lucru privind comerțul și dezvoltarea durabilă în 2018 și, cu implicarea organismelor societății civile, s-au purtat dialoguri constructive pe tema standardelor de muncă, în special în ceea ce privește inspectoratele de muncă drept instituție-cheie pentru punerea în aplicare eficace a acestora, precum și în ceea ce privește aspectele legate de schimbările de mediu și climatice. În Ucraina, dialogul dintre părți a început, cu accent pe gestionarea durabilă a pădurilor; dispozițiile în materie de muncă trebuie încă să fie discutate de Subcomitetul mixt pentru comerț și dezvoltare durabilă. Grupul consultativ al societății civile ucrainene urmează să fie instituit.

5.ALS DE PRIMĂ GENERAȚIE

Introducere

În scopul prezentului raport, ALS de „primă generație” sunt acorduri negociate înainte de „Comunicarea privind Europa globală” din 2006, precum și înainte de acordurile de stabilizare și de asociere (ASA) încheiate cu țările din Balcanii de Vest între 2009 și 2016. Dintre acordurile aplicate, raportul vizează următoarele 23 :

·ALS cu Elveția și Norvegia 24 , care datează din anii 1970

·ALS cu partenerii mediteraneeni ai UE 25 ca parte din Acordurile de asociere încheiate în anii 1990

·ALS cu Mexic și Chile (din 2000 și 2003)

·Uniunea vamală cu Turcia (1995),

·ASA cu cinci țări din Balcanii de Vest (încheiate între 2001 și 2016).

Schimburile comerciale bilaterale au crescut în toate cazurile în timpul aplicării ALS. Ratele de utilizare preferențială în ceea ce privește importurile în UE de la țările partenere au variat între 97% (importuri din Algeria și Egipt) și 69% (importuri din Norvegia), cu o medie de 87%. Informațiile statistice necesare pentru a calcula RUP în ceea ce privește exporturile din UE către țările partenere nu au fost disponibile din partea tuturor partenerilor. Acolo unde datele au fost disponibile, RUP au variat de la 86% (exporturile din UE în Israel) la 44% (exporturi din UE în Egipt) 26 . Serviciile nu sunt cuprinse în ALS de „primă generație”, excepții fiind Mexic și Chile.

UE și Mexic au ajuns la un „acord de principiu” în ceea ce privește partea privind schimburile comerciale dintr-un Acord global UE-Mexic modernizat în aprilie 2018. Negocierile pentru modernizarea ALS existente sunt în curs de desfășurare cu Chile și Tunisia și au început cu Maroc. Comisia a primit undă verde să înceapă negocierile cu Iordania și Egipt, atunci când cele două țări sunt pregătite. Comisia a propus, de asemenea, începerea negocierilor în vederea modernizării uniunii vamale cu Turcia.

5.1    Elveția

Evoluția comerțului și a utilizării preferințelor

Elveția este cel mai mare partener comercial al UE în cadrul ALS și cel de al treilea partener comercial al UE per total. Exporturile UE între 2016 și 2017 au crescut cu 6%, puțin mai puternic față de ultimul deceniu (5%), în timp ce importurile UE au scăzut cu 9%. Tendința descendentă a RUP în ceea ce privește importurile din Elveția în UE a fost inversată în 2017, atunci când RUP a revenit la 85%. RUP în ceea ce privește exporturile din UE în Elveția a rămas stabilă în decursul ultimilor patru ani și s-a ridicat la 78% în 2017.

Elveția este al doilea cel mai mare partener al UE în materie de servicii. Valoarea serviciilor oferite de societățile din UE în Elveția și invers crește cu repeziciune. Între 2016 și 2017, exporturile UE de servicii au crescut cu 12%, în timp ce importurile UE au scăzut cu 26%, ceea ce reprezintă mai mult decât dublul excedentului comercial al UE, care s-a ridicat la 58 miliarde EUR în 2017 27 . Nu există niciun acord de servicii cuprinzător între UE și Elveția, doar o acoperire parțială prin intermediul acordurilor privind transportul terestru și aerian și al acordului privind libera circulație a persoanelor, ceea ce indică potențialul unei evoluții suplimentare în materie de schimburi comerciale.

Îmbunătățirea cadrului instituțional pentru schimburile comerciale dintre UE și Elveția

Îmbunătățirea cadrului instituțional pentru schimburile comerciale dintre UE și Elveția, care în prezent sunt reglementate de ALS din 1972 și de mai multe acorduri sectoriale, este un aspect discutat, de asemenea, în contextul mai amplu al negocierilor privind un Acord-cadru instituțional între UE și Elveția.

5.2    Norvegia

Evoluția comerțului și a utilizării preferințelor

Norvegia este al treilea cel mai mare partener comercial al UE în cadrul ALS și cel de al șaptelea cel mai mare partener comercial al UE în ansamblu în ceea ce privește comerțul cu mărfuri. Comerțul cu mărfuri dintre Norvegia și UE este foarte dinamic. Între 2016 și 2017, importurile din Norvegia au crescut cu 22%. Exporturile către Norvegia au crescut de asemenea, deși într-un ritm mai lent (cu 4,9%).

CT acordate de Norvegia pentru produsele agricole principale (vită, porc, brânzeturi) au fost utilizate complet sau aproape complet de exportatorii UE începând din 2012. Norvegia a utilizat doar patru CT acordate de UE.

2017 a fost primul an din 2013 când RUP în ceea ce privește importurile din Norvegia în UE (70%) au crescut din nou.

Nou acord privind agricultura

În 2017, UE a exportat produse agricole în valoare de 4,5 miliarde EUR în Norvegia, iar tendința este ascendentă. Acordul privind agricultura semnat în decembrie 2017, odată aplicat provizoriu, le va oferi exportatorilor din UE și din Norvegia noi oportunități comerciale, cu 36 de linii tarifare complet liberalizate și cu CT care vor fi deschise de ambele părți.

5.3    Țările mediteraneene

Acordarea accesului pe piața UE reprezintă un instrument important care sprijină politica europeană de vecinătate în demersul său de a promova prosperitatea în țările partenere. În acest context, ALS cu Algeria, Egipt, Israel, Iordania, Liban, Maroc, Palestina și Tunisia prevăd liberalizarea reciprocă a tuturor schimburilor comerciale de bunuri industriale și, în anumite măsuri, a schimburilor comerciale de produse agricole, produse agricole și pescărești prelucrate. Acestea includ elemente de asimetrie în favoarea majorității țărilor mediteraneene în vederea promovării dezvoltării economice în regiune și a unei mai bune integrări a acesteia în piața internă UE.

Evoluția comerțului și a utilizării preferințelor

Pentru majoritatea acestor țări, UE este partenerul comercial principal și principala sursă de importuri. UE este, de asemenea, principala destinație pentru produsele provenind din cele mai mari cinci economii din regiune (Algeria, Egipt, Israel, Maroc și Tunisia). Deși schimburile comerciale au crescut pe ambele părți, exporturile UE către partenerii săi, cu excepția Tunisiei și a Israelului, au crescut mai repede decât importurile de la intrarea în vigoare a acordurilor, deși, în perioada 2016-2017, exporturile UE au crescut mai lent decât importurile în cele mai multe cazuri (cu excepția Iordaniei, a Palestinei și a Tunisiei). Exporturile UE către Algeria și Egipt au scăzut în aceeași perioadă, deoarece se confruntă cu obstacole semnificative în calea comerțului.

Țările care au progresat relativ mai mult în ceea ce privește diversificarea, cum ar fi Maroc, Tunisia și Israel, au deficite comerciale relativ mai mici și mai constante. În 2017, Algeria s-a redresat în urma deficitului său comercial cu UE și va reveni probabil la un excedent comercial cu UE, așa cum s-a întâmplat în anii care au precedat anului 2015. Excedentul pare să fie determinat de creșterea prețurilor petrolului, precum și de restricțiile comerciale aplicate de Algeria care afectează exporturile UE.

Partenerii noștri mediteraneeni au utilizat bine preferințele comerciale în 2017, RUP medie în ceea ce privește importurile în UE din cele opt țări fiind de 87%. Datele privind RUP în cazul exporturilor UE au fost disponibile doar pentru Israel (86%), Liban (58%) și Egipt (44%) 28 . CT acordate de UE pentru produsele agricole sunt subutilizate de majoritatea partenerilor, exceptând Israel și Maroc, parțial din cauza dificultăților întâmpinate în ceea ce privește respectarea normelor SPS ale UE. De asemenea, utilizarea contingentelor acordate UE nu este pe deplin satisfăcătoare în această etapă.

În ceea ce privește comerțul cu servicii și ISD, UE este fie cel mai important partener, fie unul dintre principalii parteneri în comerțul cu servicii și principalul furnizor de ISD în toate țările respective.

Există planuri de a moderniza unele dintre aceste ALS, transformându-le în ZLSAC care corespund mai bine schimburilor economice mai complexe desfășurate în prezent între UE și partenerii săi mediteraneeni. Negocierile în vederea modernizării ALS sunt în curs de desfășurare cu Tunisia și au început deja cu Maroc, iar Comisia a primit undă verde să demareze negocierile cu Iordania și Egipt, atunci când cele două state sunt pregătite.

Instabilitatea regională continuă să afecteze economia din țările noastre partenere din zona mediteraneană, făcând mai dificilă atragerea de investitori. În special, economiile Iordaniei și Libanului au fost afectate negativ de efectele crizei din Siria. Măsurile de facilitare a schimburilor comerciale legate de relaxarea regulilor de origine adoptate în sprijinul Iordaniei pentru a spori investițiile, precum și oportunitățile de export și de angajare, atât în cazul refugiaților iordanieni, cât și al celor sirieni, au produs rezultate modeste. UE analizează modalități de a consolida cooperarea economică și asistența legată de comerț, în vederea asigurării faptului că țările mediteraneene beneficiază mai mult de pe urma liberalizării schimburilor comerciale cu UE.

5.4    Mexic

Evoluția comerțului și a utilizării preferințelor

În 2017, comerțul bilateral cu mărfuri a crescut cu 15% față de 2016, ajungând la 61,7 miliarde EUR. Excedentul comercial al UE cu Mexic a crescut de asemenea, deși importurile UE au crescut mai rapid decât exporturile UE.

RUP în ceea ce privește importurile în UE din Mexic a fost de 71%, cu o creștere solidă față de 58%, în 2016. În schimb, RUP în ceea ce privește exporturile din UE în Mexic 29 a scăzut de la 85% la 75% 30 .

Comerțul cu servicii a crescut mai modest, cu 2,1%, fără a se înregistra modificări în ceea ce privește excedentul UE comparativ cu 2015. Cu 27% (6,5 miliarde EUR) din ISD totale, UE a fost al doilea cel mai mare investitor după SUA.

Progrese înregistrate, aspecte nesoluționate și perspective

În urma discuțiilor purtate în cadrul ALS, unele dificultăți cu care se confruntă exportatorii UE în ceea ce privește înregistrarea și aprobarea produselor sanitare și agrochimice în Mexic au fost soluționate. Mexic a înlăturat, de asemenea, restricțiile ISD, prin eliminarea capitalurilor proprii din anumite sectoare. Acordul modernizat dintre UE și Mexic va contribui la îmbunătățirea considerabilă a situației în ceea ce privește protecția DPI, restricțiile SPS și achizițiile publice. Acesta va include, de asemenea, un capitol privind comerțul și dezvoltarea durabilă.

5.5    Chile

Evoluția comerțului și a utilizării preferințelor

Deși ALS a contribuit la atenuarea acestui efect, UE a pierdut progresiv cota de piață în Chile în fața altor parteneri comerciali precum China și SUA și, la momentul actual, este cel de al treilea partener comercial pentru Chile. În 2017, comerțul bilateral cu mărfuri UE-Chile a crescut cu aproape 7% comparativ cu 2016, importurile UE crescând mai puternic prin comparație, parțial din cauza redresării prețurilor cuprului.

Exporturile UE au depășit cu mult CT acordate de Chile în ceea ce privește brânzeturile, deși contingentul crește cu 75 de tone anual. Chile își utilizează contingentele doar parțial.

RUP în ceea ce privește importurile în UE din Chile s-a menținut stabilă, la 95-96% în decursul ultimilor trei ani. RUP în ceea ce privește exporturile din UE către Chile au crescut de la 74% în 2016 la 76% în 2017. Exporturile UE de servicii către Chile au crescut cu 25% între 2010 și 2016, în timp ce importurile UE au crescut cu 18%. UE rămâne în continuare primul furnizor de ISD al Chile. Scăderea continuă a fluxurilor de ISD ale UE este cauzată de declinul importanței relative a industriei miniere în economia chiliană, în cadrul căreia aceasta reprezenta anterior peste 45% din ISD totale în țară.

Progrese înregistrate, aspecte nesoluționate și perspective

În martie 2017, Chile și-a deschis piața pentru carne de vită din UE. La momentul actual, Chile este în plin proces de evaluare a modernizărilor necesare pentru acordurile privind vinul și băuturile spirtoase din 2002. Chile va trebui să ia măsuri suplimentare în vederea punerii în aplicare pe deplin a obligațiilor sale în materie de achiziții publice. La fel ca în cazul Mexicului, UE și Chile au decis să modernizeze și să înlocuiască acordul comercial existent cu un cadru nou și ambițios pentru schimburi comerciale și investiții bilaterale.

5.6    Uniunea vamală cu Turcia

Evoluția comerțului și a utilizării preferințelor

Turcia este al doilea cel mai mare partener comercial al UE în cadrul ALS, și al cincilea cel mai mare partener al UE în ansamblu. În 2017, atât exporturile, cât și importurile UE către și din Turcia au crescut cu 8,4% și, respectiv, 4,5% față de 2016. În decursul aceleiași perioade, deficitul comercial al UE în materie de agricultură a scăzut semnificativ de la 1,4 miliarde EUR în 2016 la 0,8 miliarde în 2017. Utilizarea preferințelor a rămas ridicată de ambele părți: RUP în ceea ce privește importurile din Turcia în UE a rămas stabilă la valoarea de aproximativ 92%, în timp ce RUP în ceea ce privește exporturile din UE către Turcia a scăzut ușor de la 95% la 94%.

Modernizarea uniunii vamale

În 2016, Comisia a adoptat o propunere de modernizare a uniunii vamale în vederea îmbunătățirii funcționării acesteia și a extinderii domeniului său de aplicare pentru a reflecta acordurile sale comerciale mai recente. Propunerea așteaptă autorizarea din partea Consiliului. Cu toate acestea, la 26 iunie 2018, Consiliul Afaceri Generale a conchis că nu se vor prevedea lucrări suplimentare în vederea modernizării Uniunii vamale UE-Turcia.

5.7    Acordurile de stabilizare și de asociere cu Balcanii de Vest

Prezentare generală - stadiul actual

„Acordurile de stabilizare și de asociere” (ASA) încheiate între 2001 și 2016 cu partenerii noștri din Balcanii de Vest, inclusiv Albania, fosta Republică iugoslavă a Macedoniei, Muntenegru, Serbia, Bosnia și Herțegovina și Kosovo 31*, sprijină dezvoltarea economică și stabilizarea politică din regiune. ASA sunt instrumentul juridic pentru alinierea legilor acestor țări la acquis-ul UE, în vederea pregătirii pentru integrarea lor treptată pe piața UE. Cu excepția Kosovo (unde ASA a intrat în vigoare direct, cuprinzând, de asemenea, partea privind schimburile comerciale), intrarea în vigoare a ASA a fost precedată de intrarea în vigoare a acordurilor interimare privind aspecte legate de comerț. Aceste acorduri interimare au instituit zone de liber schimb individuale între UE și fiecare partener din Balcanii de Vest, înlăturând taxele vamale și restricțiile cantitative privind comerțul bilateral cu mărfuri, cu unele excepții privind, în marea majoritate, produse agricole și pescărești. ASA includ, de asemenea, dispoziții suplimentare relevante privind concurența, protecția drepturilor de proprietate intelectuală și cooperarea vamală, angajamente privind serviciile și stabilirea, precum și apropierea de acquis-ul UE privind achizițiile publice și standardizarea.

Toți partenerii din Balcanii de Vest sunt fie candidați sau potențiali candidați pentru a deveni membri ai UE. Serbia și Muntenegru își negociază în prezent aderările.

UE sprijină eforturile depuse de partenerii din Balcanii de Vest, începând din 2017, de dezvoltare a unei Zone economice regionale, având ca bază zona de liber schimb instituită de Acordul central european de comerț liber în 2006. Zona economică regională a Balcanilor de Vest are drept scop dezvoltarea unei zone în care mărfurile, serviciile, investițiile și lucrătorii calificați pot circula fără obstacole.

Evoluția comerțului și a utilizării preferințelor

Schimburile comerciale cu regiunea Balcanilor de Vest au crescut mai mult decât dublu din 2007, iar expansiunea comercială le-a adus, în general, beneficii țărilor din Balcanii de Vest: în 10 ani, regiunea și-a mărit exporturile în UE cu 142%, față de o creștere mai modestă a exporturilor UE în regiune de 84%. În 2017, RUP în ceea ce privește importurile în UE din toate țările din Balcanii de Vest a rămas ridicată, atingând în medie 91%. Acolo unde au fost disponibile date, RUP în ceea ce privește exporturile UE au fost, de asemenea, relativ mari (78% pentru Albania; 89% pentru fosta Republică iugoslavă a Macedoniei 86% pentru Muntenegru și 91% pentru Serbia).

Principalele provocări în materie de punere în aplicare

Provocările întâmpinate și care au fost comune în cazul tuturor partenerilor din Balcanii de Vest includ lipsa de transparență, în special în procesul de achiziții publice, un sector informal vast și lipsa unei aplicări a legii sistematice, eficiente și transparente, inclusiv în cadrul inspecțiilor și al soluționării litigiilor comerciale. Îmbunătățirea climatului de afaceri va fi, prin urmare, crucială pentru societăți astfel încât acestea să valorifice la maximum oportunitățile din temeiul ASA.

6.Acorduri de parteneriat economic (APE) cu țările din Africa, zona Caraibilor și Pacific (ACP)

În 2017, un total de șapte acorduri de parteneriat economic erau puse în aplicare cu 29 de țări ACP. Acestea includ 14 țări din zona Caraibilor, 13 țări africane și două țări din Pacific.

În temeiul APE, UE acordă acces scutit de taxe vamale și de contingente pentru toate produsele din prima zi, în favoarea ACP, în timp ce acestea din urmă se angajează să liberalizeze aproximativ 80% din schimburile comerciale pe o perioadă de 15 - 20 de ani. Regulile de origine și garanțiile speciale sunt destinate să sprijine dezvoltarea economică, diversificarea exporturilor și integrarea regională în țările partenere. Exporturile partenerilor la APE nu sunt încă suficient de diversificate, cu fluctuații în ceea ce privește prețurile materiilor prime care afectează considerabil valoarea fluxurilor comerciale anuale.

Sprijinul acordat de UE pentru punerea în aplicare a APE are drept obiectiv susținerea dezvoltării sectorului privat și crearea de locuri de muncă, creșterea schimburilor comerciale și atragerea de investiții, inclusiv în sectoare specifice precum cel agricol. Ajutorul pentru dezvoltare legat de comerț este oferit în ceea ce privește toate APE, iar fondurile sunt alocate în cadrul Fondului european de dezvoltare. Acest sprijin este completat de statele membre ale UE care oferă de asemenea finanțare, în special în cadrul strategiei Ajutor pentru comerț (AfT) 32 , precum și prin intermediul programelor intra-ACP. Pe viitor, o combinație inteligentă între ajutorul pentru comerț, sprijinul pentru punerea în aplicare a APE și Planul european de investiții externe 33 le va permite partenerilor să valorifice în continuare oportunitățile oferite de APE.

6.4.APE cu Comunitatea de Dezvoltare a Africii Australe (SADC)

În cursul primului an complet de punere în aplicare a Acordului de parteneriat economic, Africa de Sud și UE au utilizat intens liniile tarifare nou-liberalizate. Pentru Botswana, Lesotho, Namibia și Swaziland, exporturile în UE de băuturi răcoritoare din concentrat, precum și de fructe tropicale și de fructe cu coajă lemnoasă au crescut. Unii parteneri africani din cadrul APE – în special Mozambic, Swaziland și Zimbabwe (care pune în aplicare APE cu AES) – au înregistrat o scădere a exporturilor de zahăr către UE, din cauza concurenței globale sporite din partea altor producători, precum și a încheierii sistemului de cote la zahăr acordat de UE. Primul Forum al societății civile a fost organizat în Africa de Sud în octombrie 2017. În cadrul forumului s-a discutat rolul pe care îl joacă APE în dezvoltarea durabilă, inclusiv aspectele sale de mediu și în materie de ocupare a forței de muncă.

În 2017, UE a continuat să aducă în discuție diferendele comerciale în ceea ce privește sectorul păsărilor de curte și în cel textil cu statele SADC partenere în cadrul APE, în special cu Africa de Sud.

6.5.APE interimar cu Africa de Est și de Sud (AES)

Cele patru țări partenere ale APE interimar cu AES au înregistrat din nou o creștere a exporturilor către UE cu 15,3% în 2017. Partenerii în cadrul APE au propus aprofundarea acordului pentru a-l transforma într-un APE deplin, cuprinzând subiecte care nu se limitează doar la comerțul cu mărfuri.

6.6.APE cu Forumul caraib al statelor din Africa, Caraibi și Pacific (ACP)

Exporturile din Caraibi către UE au crescut cu 12% în 2017, în pofida scăderilor exporturilor de banane, cacao și orez din cauza cicloanelor. Țările din Caraibi încă nu au cunoscut beneficii majore de pe urma liberalizării comerțului cu servicii. Mai mulți factori au un rol în acest context, inclusiv lipsa de punere în aplicare în cazul unora dintre parteneri, lipsa capacității de aprovizionare, dar și regimurile de vize ale statelor membre ale UE și lipsa datelor privind serviciile. Pentru a aborda aceste aspecte, partenerii în cadrul APE au convenit să creeze un Comitet dedicat privind comerțul cu servicii. Reprezentanții societății civile (Comitetul consultativ APE) s-au reunit pentru a treia oară în 2017. În recomandările sale, societatea civilă a cerut adoptarea în timp util a unui mecanism de monitorizare și a subliniat nevoia de a lua în considerare aspecte sociale și standardele fundamentale de muncă în ceea ce privește punerea în aplicare a APE.

6.7.APE cu statele din Pacific și APE încheiate cu Ghana, Côte d’Ivoire și Camerun

În Pacific, Papua-Noua Guinee continuă să își intensifice exporturile de produse pescărești preparate și conservate (în principal ton la conservă). În 2017, exporturile au înregistrat o creștere de 48,7%. Africa de Vest și Centrală, Ghana, Côte d’Ivoire și Camerun au continuat să crească exporturile de produse din cacao prelucrate în temeiul APE încheiate.

7.Comerț și dezvoltare durabilă (TSD); actualizare cu privire la activitățile recente

Toate ALS și ZLSAC de „nouă generație” încheiate de UE începând din 2010 includ un capitol privind comerțul și dezvoltarea durabilă, cu angajamente obligatorii din punct de vedere juridic, iar aplicarea acestora este supravegheată de comitete privind comerțul și dezvoltarea durabilă care se reunesc o dată pe an.

În 2017 a avut loc o dezbatere politică profundă cu implicarea instituțiilor UE, a statelor membre ale UE și a societății civile în ceea ce privește eficientizarea aplicării capitolelor privind comerțul și dezvoltarea durabilă și îmbunătățirea aplicării acestora, reafirmând totodată angajamente internaționale fundamentale, inclusiv Acordul de la Paris privind schimbările climatice. Având în vedere acestea, la 26 februarie 2018 serviciile Comisiei au publicat un document neoficial de prezentare a unei strategii restructurate construite în jurul unui plan de acțiune cu 15 puncte de acțiune concrete. Acestea sunt grupate în patru mari secțiuni, care reflectă consensul rezultat în urma dezbaterii în ceea ce privește domeniile în care sunt necesare îmbunătățiri:

(1)    lucrul împreună (în colaborare cu statele membre ale UE, cu Parlamentul European și cu organizații internaționale);

(2)    deschiderea unei căi pentru ca societatea civilă, inclusiv partenerii sociali, să își joace rolul în punerea în aplicare;

(3)    livrarea (inclusiv prin stabilirea unor priorități specifice în funcție de partener, o asigurare a aplicării mai asertivă și sporirea acoperirii tematice în ceea ce privește dispozițiile în materie de ocupare a forței de muncă și de schimbări climatice, precum și prin creșterea resurselor disponibile în temeiul strategiei de ajutor pentru comerț (AfT)  și dincolo de aceasta); și

(4)    comunicarea și transparența sporite.

Accentul este plasat în prezent pe punerea în aplicare efectivă a planului de acțiune cu 15 puncte, având în vedere faptul că este prevăzută o revizuire după cinci ani.

În ceea ce privește punerea în aplicare a capitolelor privind comerțul și dezvoltarea durabilă, Comisia asigură strânsa coordonare cu statele membre ale UE printr-un grup de experți dedicat privind comerțul și dezvoltarea durabilă care se reunește de patru ori pe an. Au fost create GCI ale societății civile în temeiul acordurilor comerciale, care se întrunesc periodic, cu sprijinul Comitetului Economic și Social European.

UE continuă să își încurajeze partenerii să instituie mecanisme pentru dialoguri echilibrate și transparente privind aspecte legate de comerț și dezvoltare durabilă și își intensifică resursele financiare în vederea promovării participării părților interesate. Instituirea unui GCI în Columbia poate fi subliniată ca fiind o evoluție importantă în acest sens.

Progresele în ceea ce privește punerea în aplicare a angajamentelor de fond în materie de comerț și dezvoltare durabilă se desfășoară în ritmuri diferite, reflectând caracterul provocărilor cu care se confruntă fiecare partener. Cu toate acestea, implicarea mai puternică a UE începe să dea rezultate. De exemplu, au existat semnale încurajatoare din partea Coreei de Sud, întrucât autoritățile au comunicat UE un calendar pentru discuțiile tripartite cu privire la revizuirea codului muncii și a altor legi care pregătesc terenul pentru ratificarea de către Coreea de Sud a patru convenții fundamentale ale OIM care sunt restante (a se vedea: Rezumatul discuțiilor din cadrul celei de a șasea reuniuni a Comitetului pentru comerț și dezvoltare durabilă ). Serviciile Comisiei monitorizează îndeaproape acest proces și vor lua măsuri suplimentare, după caz. În America Centrală, UE lucrează cu guverne naționale și cu GCI în vederea impulsionării angajamentelor privind comerțul și dezvoltarea durabilă în circumstanțe dificile, în colaborare cu OIM și cu alte organisme internaționale. În cazul Peru, UE își intensifică eforturile în vederea asigurării faptului că activitatea de punere în aplicare este accelerată. Cererea înaintată Comisiei de un grup de organizații ale societății civile a evidențiat și mai mult necesitatea ca autoritățile peruane să implice formal societatea civilă internă în aspecte legate de comerț și dezvoltare durabilă.

Activitățile relevante pentru comerț și dezvoltare durabilă nu țin exclusiv de ALS și ZLSAC de „nouă generație”, ci sunt legate și de alte tipuri de acorduri comerciale, cum ar fi APE (a se vedea, de exemplu, reuniunea primului Forum al societății civile în cadrul SADC, descrisă în secțiunea 6.1).

O serie de programe și proiecte cu finanțare UE contribuie, de asemenea, la punerea în aplicare a obiectivelor în materie de comerț și dezvoltare durabilă în țările care fac obiectul acordurilor comerciale cu UE și dincolo de acestea 34 .

În plus, Planul european de investiții externe și Regulamentul UE 2017/1601 din 26 septembrie 2017 35 urmăresc sprijinirea acțiunilor care vor contribui la obiectivele privind comerțul și dezvoltarea durabilă.

8.Accent pe: comerțul cu produse agroalimentare în temeiul ALS

Modul în care ALS ale UE contribuie la comerțul cu produse agroalimentare: stadiul actual în 2017

Comerțul cu produse agroalimentare în temeiul ALS ale UE este în creștere și contribuie considerabil la succesul exporturilor agroalimentare ale UE. În 2017, comerțul cu produse agroalimentare al UE cu țările partenere ALS a constituit o treime din exporturile agroalimentare totale ale UE și peste 40% din importuri. Schimburile comerciale în temeiul ALS de „primă generație” ale UE (în special cu Elveția, Norvegia și Algeria) au adus o contribuție substanțială excedentului de 20 de miliarde EUR al UE în ceea ce privește comerțul cu produse agroalimentare în 2017. În temeiul ALS de „nouă generație” cu Coreea de Sud, a cincea cea mai mare destinație de export a UE în materie de comerț cu produse agroalimentare în temeiul ALS, exporturile UE din sector au crescut cu 113% în decursul ultimilor opt ani. Între 2016 și 2017, exporturile UE către Coreea de Sud au crescut cu 10%, de la 2,6 la 2,9 miliarde EUR. Se preconizează că acordul încheiat cu Canada, CETA, va aduce beneficii majore pe măsură ce avansează punerea sa în aplicare. CETA are ca obiectiv eliminarea treptată a taxelor vamale în cazul a 91% din toate liniile tarifare agricole.

Exporturile UE în temeiul ALS sunt împărțite relativ egal între produse agricole primare și alimente și băuturi prelucrate. În 2017, destinațiile de export principale au fost Elveția, Norvegia, Turcia, Canada, Coreea de Sud și Algeria, reprezentând 55% din exporturile de produse agroalimentare către țările ALS și 19% din exporturile totale de produse agroalimentare ale UE. Ucraina este în prezent principala sursă de importuri agricole a UE în temeiul ALS (în principal pentru cereale, uleiuri vegetale și oleaginoase). În 2017, importurile din această țară au crescut cu o treime. Ucraina, Elveția, Turcia, Côte d’Ivoire, Africa de Sud, Columbia și Chile au reprezentat 51% din toate importurile de produse agroalimentare în temeiul ALS și 22% din toate importurile UE de produse agroalimentare în 2017. Majoritatea importurilor UE sunt produse agricole primare precum fructe tropicale, cacao, legume și cafea (72%), iar alimentele și băuturile prelucrate reprezintă 22%.

ALS deschid piețele pentru produse agricole, alimente și băuturi, adăugând astfel valoare și creând locuri de muncă în agricultura primară, precum și în sectorul prelucrării alimentelor, astfel cum se indică într-un studiu privind impactul acordurilor comerciale ale UE asupra sectorului agricol realizat de Copenhagen Economics pentru Comisie, finalizat în 2016. În 2017, Comisia a inițiat din nou demersuri în vederea promovării comerțului cu produse agricole, inclusiv printr-o vizită la nivel înalt în Canada și prin promovarea produselor alimentare și băuturilor din UE în cadrul marilor târguri comerciale internaționale (de exemplu, în Toronto și Abu Dhabi). Pe lângă cele peste 100 de programe de promovare individuale care funcționau deja în 2017, Comisia a selectat 33 de propuneri suplimentare în vederea promovării produselor agroalimentare ale UE în țările terțe, care vor fi puse în aplicare între 2018 și 2020. Unele dintre aceste campanii co-finanțate de UE includ, de exemplu, promovarea merelor cu IG în Egipt sau intensificarea exporturilor de șuncă și de brânzeturi din UE în Mexic.

Exportatorii UE pot beneficia de peste 600 de CT preferențiale acordate de partenerii noștri în cadrul ALS. Utilizarea CT variază de la o țară la alta și de la un produs la altul, din diverse motive, iar Comisia urmărește să îmbunătățească asimilarea acestora. În 2017, Comisia a reușit să obțină condiții îmbunătățite de acces pe piață pentru exporturile UE de carne de vită în Turcia.

Dispozițiile ALS privind aspectele SPS sunt utilizate pentru a aborda barierele comerciale legate de măsurile SPS din țările partenere. De exemplu, în 2017, Comisia a obținut un mai mare acces pe piață în cazul mai multor state membre ale UE pentru carnea de porc în Mexic și pentru produsele lactate UE în Peru. Ucraina a eliminat interdicția temporară privind gripa aviară în cazul păsărilor de curte, iar Japonia a eliminat interdicția la importurile de carne de vită cu ESB (encefalopatie spongiformă bovină) pentru alte două state membre. ALS conțin, de asemenea, dispoziții care promovează un nivel ridicat de protecție a sănătății plantelor și a sănătății animale cu partenerii comerciali ai UE, inclusiv în țările din Parteneriatul estic și din Balcanii de Vest. Un succes înregistrat recent a fost adoptarea de către subcomitetele relevante ZLSAC a strategiilor SPS pentru Moldova și Georgia. Ucraina este, de asemenea, în proces de finalizare a discuțiilor cu Comisia pe această temă.

ALS prevăd protecția produselor emblematice din UE, cum ar fi Aceto Balsamico di Modena, Feta, Reblochon, Prosciutto di Parma sau Queso Manchego, precum și a vinurilor și băuturilor spirtoase, protejate ca indicații geografice (IG) 36 . ALS mai recente ale UE asigură un nivel ridicat și un domeniu de aplicare considerabil al protecției IG în țările în care, în marea majoritate a cazurilor, nu s-a acordat protecție anterior. De exemplu, Ecuador va proteja 116 IG ale UE. Din septembrie 2017, 143 de IG ale produselor agroalimentare din UE beneficiază de protecție în temeiul CETA, pe lângă IG pentru vin și băuturi spirtoase protejate în Canada începând cu 2003. Protecția mărcii Prosecco în Moldova a fost asigurată, punând astfel capăt unui proces de lungă durată.

ALS prevăd protejarea producătorilor UE de produse sensibile, cum ar fi carnea de vită, carnea de pasăre sau zahărul. Acestea fie sunt excluse pe deplin din schimburile comerciale preferențiale fie, dacă sunt excluse parțial, intră sub incidența a aproximativ 360 de CT ale UE. În cazul fructelor și legumelor sensibile, este aplicat un sistem al prețurilor de intrare pe durata principalei perioade de recoltare în UE.

În plus, ALS au drept obiectiv sprijinirea sectorului agricol local în țările în curs de dezvoltare precum țările ACP sau unii parteneri din America Centrală și Latină. APE ale UE se concentrează pe obiectivele în materie de dezvoltare și au adus rezultate în ceea ce privește sprijinirea capacității sectorului agricol în multe țări ACP: Între 2007 și 2017, valoarea importurilor de produse agroalimentare din țările APE a crescut cu 71%, în principal în ceea ce privește produsele agricole de bază, cum ar fi fructele tropicale, cacao sau cafeaua, care nu sunt cultivate în UE. Mai mult, deși exporturile UE către America Centrală și Columbia, Ecuador și Peru sunt în creștere, cel din urmă caz a înregistrat un excedent în ceea ce privește comerțul cu produse agroalimentare pe baza importurilor UE de fructe tropicale proaspete, cum ar fi bananele.

Comisia cooperează cu partenerii săi în cadrul ALS cu privire la o gamă largă de aspecte importante legate de comerțul cu produse agricole, care variază de la asistența tehnică UE în sectorul agriculturii și al dezvoltării rurale la îmbunătățirea sistemelor de control al siguranței alimentelor.

Punerea în aplicare a ALS în sectorul agroalimentar: activități actuale și viitoare

Comisia lucrează pe mai multe fronturi pentru a asigura că ALS aduc beneficii sectorului agricol, printre acestea numărându-se:

üRezolvarea aspectelor nesoluționate privind accesul pe piață, cum ar fi exporturile de carne de vită din UE către Coreea de Sud și recunoașterea regionalizării UE, în special în cazul exporturilor UE de carne de pasăre și de porc în Coreea de Sud, Japonia și Africa de Sud;

üPunerea efectivă în aplicare a CETA (de exemplu, monitorizarea asimilării și colectarea de informații privind alocarea și transferurile de CT pentru brânzeturi) și pregătirea pentru APE cu Japonia (odată pus în aplicare pe deplin, acesta va liberaliza 87% din exporturile actuale de produse agroalimentare):

üMonitorizarea și îmbunătățirea utilizării CT:

üAsigurarea protecției IG (de exemplu, CETA, Chile și Columbia, Ecuador și Peru) și avansarea procesului de adăugare a mai multor IG ale UE la lista protejată în temeiul ALS (Coreea de Sud);

üMonitorizarea mecanismului de stabilizare pentru bananele din Columbia, Ecuador, Peru și America Centrală;

üIntensificarea cooperării cu partenerii la ALS (cum ar fi Canada sau Japonia) cu privire la aspecte importante de interes comun precum bunăstarea animalelor și rezistența antimicrobiană;

üMobilizarea utilizării fondurilor UE pentru a oferi asistență tehnică, de exemplu, în regiunea Parteneriatului estic ( pentru a sprijini alinierea în materie de reglementare cu acquis-ul UE în Georgia, Moldova și Ucraina), în Balcanii de Vest sau în țările ACP.

9.actualizare cu privire la activitățile în curs de desfășurare și la cele viitoare

Comisia a fost implicată într-un dialog deschis cu Parlamentul European în ceea ce privește punerea în aplicare a ALS, inclusiv cu privire la Rezoluția Parlamentului European referitoare la Raportul anual al Comisiei privind punerea în aplicare a politicii comerciale comune . Comisia va continua să raporteze anual Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor cu privire la punerea în aplicare a ALS ale UE.

Comisia este implicată în numeroase activități pentru a oferi ajutor persoanelor și întreprinderilor astfel încât acestea să valorifice la maximum ALS, pornind de la instrumentele și practicile existente, precum și elaborând unele noi:

üPentru a facilita utilizarea ALS de către IMM-uri, Comisia elaborează un portal online pentru importurile și exporturile UE, integrând informațiile în baza sale de date „Acces la piețe” și în Serviciul de asistență în materie de comerț al UE. Printre altele, portalul va oferi informații specifice produselor și orientări privind procesele de vămuire, cu ajutorul unui sistem de alertă personalizat pentru fiecare utilizator. Informații la zi privind tarifele preferențiale pot fi accesate, de asemenea, în baza de date UE TARIC , iar informații detaliate privind regulile de origine preferențiale și procedurile aferente pot fi consultate pe paginile web ale Comisiei dedicate procedurilor vamale.

üComisia urmărește să obțină date fiabile de la parteneri, care să îi permită să determine RUP în ceea ce privește exporturile din UE, să aducă în discuție problemele cu partenerii și să ofere asistență, după caz. Începând cu CETA, noile acorduri vor conține o dispoziție obligatorie privind schimbul periodic de date. Comisia urmărește, de asemenea, obținerea de informații suplimentare care ar putea decurge din analizarea altor indicatori, cum ar fi ratele de economie la taxele vamale, care măsoară economiile realizate la taxe vamale din totalul economilor potențiale în materie de taxe vamale 37 .

üNoul Grup de experți privind acordurile comerciale ale UE oferă consiliere Comisiei în ceea ce privește punerea în aplicare a ALS. Societatea civilă aduce contribuții prin intermediul reuniunilor periodice ale Dialogului cu societatea civilă, printre altele.

üComisia a intensificat recent colaborarea cu statele membre ale UE în ceea ce privește chestiunile transversale legate de punerea în aplicare a ALS printr-o Rețea dedicată a coordonatorilor ALS.

üPentru a discuta punerea în aplicare a capitolelor privind comerțul și dezvoltarea durabilă, în special aspectele practice ale celor 15 puncte din Planul de acțiune privind comerțul și dezvoltarea durabilă, un grup dedicat de experți din statele membre privind comerțul și dezvoltarea durabilă se reunește în prezent de patru ori pe an. În plus, serviciile competente ale Comisiei au dispus realizarea unor sondaje în 2018 și 2019 cu privire la aplicarea standardelor fundamentale de muncă și la condițiile de muncă în 29 de țări vizate de angajamentele în temeiul SGP+ și al ALS.

üPentru a crește transparența în ceea ce privește punerea în aplicare, începând cu CETA, Comisia va pune la dispoziția publicului informații privind dialogurile și reuniunile comitetelor privind ALS pe pagina sa web Transparența în acțiune . Comisia va face demersuri în vederea creșterii transparenței pentru ALS existente în colaborare cu partenerii săi.

üPentru a asigura faptul că ALS devin operaționale cât de repede posibil, Comisia pune la dispoziție informații cuprinzătoare pe site-ul său web în perioada premergătoare aplicării acestora. Pe lângă textul ALS provizoriu, începând cu CETA, Comisia va publica fișe informative, ghiduri pas cu pas pentru întreprinderi, relatări și grafice informative ale exportatorilor. Pentru a fi mai bine pregătită pentru punerea în aplicare a noilor ALS, după caz, Comisia a investit în studii privind cadrul juridic intern al mai multor țări partenere.

üComisia promovează, de asemenea, punerea în aplicare a ALS prin intermediul evenimentelor organizate cu ocazia „Zilei Accesului pe piață” împreună cu statele membre ale UE, prin valorificarea experienței acumulate prin Parteneriatul său privind accesul pe piață. Rețeaua întreprinderilor europene (EEN) și agențiile de promovare a comerțului din statele membre ale UE, atât din Europa, cât și din afara acesteia, împreună cu asociațiile comerciale și de întreprinderi precum rețeaua mondială a Organizațiilor de întreprinderi europene (EBO WWN), furnizează informații cu privire la oportunitățile specifice oferite de ALS și le promovează.

üEchipele privind accesul pe piață și delegațiile UE din țări terțe urmăresc să utilizeze fonduri UE pentru a sprijini punerea în aplicare a ALS, cum ar fi Instrumentul de parteneriat sau alte instrumente relevante. Strategia UE de ajutor pentru comerț și planul UE de investiții externe  sprijină micile societăți din țări în curs de dezvoltare pentru ca acestea să beneficieze de oportunitățile care decurg de pe urma ALS. Inițiativa cuprinzătoare privind Diplomația economică europeană introdusă în 2017 asigură faptul că diversele politici ale UE se consolidează reciproc în ceea ce privește sprijinirea priorităților economice principale, una dintre acestea fiind punerea în aplicare a ALS.

üÎn 2018, Comisia își va lansa evaluarea intermediară a ALS încheiat cu Coreea de Sud și va lansa, la scurt timp, o evaluare intermediară a Acordului încheiat cu Columbia și Peru. O evaluare ex post a ALS ale UE cu șase țări partenere mediteraneene este în curs de elaborare și este așteptată la finele anului 2019.

10.APLICAREA JURIDICĂ

ALS ale UE prevăd o aplicare robustă a angajamentelor de fond incluse în fiecare acord, în vederea garantării unei soluționări eficiente și la timp a litigiilor care ar putea surveni în această privință. În 2017, soluționarea litigiilor în cadrul ALS nu a fost utilizată, însă Comisia continuă să monitorizeze îndeaproape și riguros punerea în aplicare a ALS. Acest lucru îi permite Comisiei să evalueze caracterul corespunzător al utilizării aplicării juridice, de la caz la caz.

Anexa 1 - Utilizarea preferințelor în ceea ce privește importurile în UE

Anexa 2 - UTILIZAREA PREFERINȚELOR ÎN CEEA CE PRIVEȘTE EXPORTURILE DIN UE

Anexa 3 – LISTĂ DE ACRONIME

ACP        Țări din Africa, zona Caraibilor și Pacific

CARIFORUM    Forumul caraib al statelor din Africa, Caraibi și Pacific

CETA        Acord economic și comercial cuprinzător al UE cu Canada

CITES    Convenția privind comerțul internațional cu specii ale faunei și florei sălbatice pe cale de dispariție

GCI        Grup consultativ intern

ZLSAC        Zonă de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare

EBO WWN    Rețeaua mondială de organizații europene de întreprinderi

SEE        Spațiul Economic European

EEN        Rețeaua întreprinderilor europene

APE        Acord de parteneriat economic

AES        Africa de Est și de Sud

ISD        Investiții străine directe

ALS        Acordul de liber schimb

IG        Indicații geografice

DPI        Drepturi de proprietate intelectuală

OIM        Organizația Internațională a Muncii

CNF        Clauza națiunii celei mai favorizate

RUP        Rata de utilizare preferențială

ASA        Acord de stabilizare și de asociere

SADC        Comunitatea de Dezvoltare a Africii Australe

IMM        Întreprindere mică și mijlocie

SPS        Chestiuni sanitare și fitosanitare

BTC        Bariere tehnice în calea comerțului

CT        Contingente tarifare

TSD        Comerțul și dezvoltarea durabilă

(1)      Această denumire nu se interpretează ca o recunoaștere a statului Palestina și nu aduce atingere pozițiilor individuale ale statelor membre cu privire la acest subiect.

(2)    Acord de stabilizare și de asociere

(3)    Această denumire nu aduce atingere pozițiilor privind statutul și este conformă cu RCSONU 1244/1999, precum și cu Avizul CIJ privind Declarația de independență a Kosovo.

(4)    O prezentare generală a tuturor acordurilor comerciale încheiate și negociate de UE este disponibilă la adresa: http://trade.ec.europa.eu/doclib/docs/2006/december/tradoc_118238.pdf

(5)    Comisia Europeană, Comunicarea „Comerț pentru toți: Către o politică comercială și de investiții mai responsabilă”, COM (2015) 497.

(6)    Raport al Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor din 17 noiembrie 2017; Bruxelles, 9.11.2017 COM(2017) 654 final.

(7)    Statisticile generale privind fluxurile comerciale de bunuri și servicii pentru fiecare țară parteneră la ALS sunt disponibile în documentul de lucru al serviciilor Comisiei.

(8)    În ceea ce privește Acordul de asociere cu America Centrală, există diferențe semnificative între statisticile EUROSTAT și statisticile din America Centrală; din rațiuni de consecvență, sunt utilizate doar datele Eurostat.

(9)    Informații privind RUP pentru fiecare țară parteneră pot fi consultate în anexele 1 și 2.

(10)    Cu toate acestea, este în continuare posibilă o oarecare marjă de eroare, întrucât datele nu captează anumite modificări ale statutului preferențial al importurilor, cum ar fi creanțele pentru preferințe făcute de importatori după ce bunurile au fost declarate la vamă și refuzarea preferințelor decisă de autoritățile vamale în urma controlului vamal ulterior al bunurilor.

(11)    A se consulta articolul de José M. Rueda-Cantuche și Nuno Sousa din februarie 2016: „Exporturile UE pe piața mondială: O prezentare generală a efectelor asupra ocupării forței de muncă și veniturilor” ("EU Exports to the World: Overview of Effects on Employment and Income"); http://trade.ec.europa.eu/doclib/docs/2016/february/tradoc_154244.pdf

(12)    Sursă: Eurostat

(13)    Contextul politic și geopolitic specific poate avea un impact asupra fluxurilor comerciale, la fel ca alți factori, care nu sunt neapărat legați de punerea în aplicare a ALS.

(14)    A se vedea studiul efectuat de Nilsson și Preillon (2018), http://trade.ec.europa.eu/doclib/docs/2018/june/tradoc_156931.pdf

(15) Conceptul de bază este explicat mai detaliat în secțiunea 1.3 de mai sus. RUP pentru fiecare țară parteneră sunt furnizate în anexele 1 și 2.

(16) De exemplu, în unele cazuri, importurile preferențiale raportate vizează linii tarifare care nu intră sub incidența niciunei preferințe. În unele cazuri există o diferența semnificativă între importurile și exporturile totale raportate, astfel cum au fost acestea comunicate de Eurostat. Comisia corectează aceste discrepanțe prin eliminarea schimburilor comerciale în liniile tarifare pentru care nu există nicio preferință conform bazei de date privind accesul la piețe a DG TRADE (de exemplu, în cazul în care clauza națiunii celei mai favorizate =0).

(17) A se vedea, de asemenea, Raportul Comisiei din 2018 privind obstacolele în calea comerțului și a investițiilor: http://trade.ec.europa.eu/doclib/docs/2018/june/tradoc_156978.pdf

(18)    CT stabilesc un prag cantitativ pentru o perioadă de timp determinată pentru importurile de produs domestic protejat. Importurile care depășesc pragul intră sub incidența unui tarif mai mare.

(19) Convenția 87 privind libertatea de asociere; Convenția nr. 98 privind dreptul de organizare și negociere colectivă; Convenția nr. 29 privind munca forțată; și Convenția nr. 105 privind abolirea muncii forțate.

(20)    Rezoluția Parlamentului European din 18 mai 2017 referitoare la punerea în aplicare a Acordului de liber schimb între Uniunea Europeană și Republica Coreea (2015/2059(INI)).

(21) În conformitate cu articolul 218 alineatul (5), în urma autorizației de către Consiliu, UE poate aplica provizoriu un acord comercial sau orice alt acord internațional, integral sau parțial, în perioada cuprinsă între semnare și intrarea în vigoare. Aplicarea provizorie a tratatelor reflectă o veche practică internațională în materie de tratate.

(22) ZLSAC UE-Ucraina a fost aplicată cu titlu provizoriu începând cu 1 ianuarie 2016. ZLSAC cu Georgia și cu Moldova au fost aplicate cu titlu provizoriu începând cu 1 septembrie 2014.

(23)    Acordurile încheiate cu Islanda și cu Insulele Feroe nu sunt vizate de prezentul raport. ALS cu Africa de Sud a fost înlocuit de APE cu Comunitatea de Dezvoltare a Africii Australe (SADC): a se vedea secțiunea 6.1)

(24)    Acordul privind Spațiul Economic European (SEE) din 1992 cu Islanda, Liechtenstein și Norvegia a sporit libera circulație a mărfurilor, a serviciilor, a investițiilor și a persoanelor în regiune. Acesta nu face obiectul prezentului raport.

(25)    Algeria, Egipt, Israel, Iordania, Liban, Maroc, Palestina și Tunisia.

(26)    Comisia analizează posibilele motive pentru RUP scăzute în ceea ce privește exporturile UE în Egipt. Printre posibilele motive se numără tarifele scăzute pentru majoritatea articolelor sau proceduri oneroase aplicate de autoritățile locale pentru a stabili provenienţa.

(27)    În cazul Elveției, datele privind serviciile pentru 2017 erau deja disponibile.

(28)    A se vedea nota de subsol 26 de mai sus.

(29)    Perioada vizată: 1 iulie 2016 – 30 iunie 2017

(30)    În afară de patru state membre, toate statele membre ale UE au înregistrat RUP mai scăzute în cazul exporturilor acestora în Mexic în 2017 față de 2016. Germania, care reprezintă aproape o treime din toate exporturile eligibile preferențiale ale UE către Mexic, a înregistrat o scădere a RUP de la 82% în 2016 la 66% în 2017. Acest aspect este legat, în primul rând, de utilizarea mai scăzută de către Germania a preferințelor în ceea ce privește capitolele SA 87 (Autovehicule) și 85 (Mașini electrice).

(31)        Această denumire nu aduce atingere pozițiilor privind statutul și este conformă cu RCSONU 1244/1999, precum și cu Avizul CIJ privind Declarația de independență a Kosovo.

(32)    Strategia UE privind ajutorul pentru comerț este bazată pe Concluziile Consiliului din 12 decembrie 2005 (doc.15791/05), din 16 octombrie 2006 (doc. 14018/06) și din 15 mai 2007 (doc. 9555/07).

(33)    A se consulta Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Banca Centrală Europeană, Comitetul Economic și Social European, Comitetul Regiunilor și Banca Europeană de Investiții din 14 septembrie 2016; COM(2016) 581 final.

(34)      A se vedea, de exemplu, „Programul Switch Africa Green”, care sprijină țările din Africa în vederea realizării dezvoltării durabile prin implicarea în tranziția către o economie verde favorabilă incluziunii; https://www.switchafricagreen.org/index.php?lang=en

(35)    A se vedea Regulamentul (UE) 2017/1601 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 septembrie 2017 de instituire a Fondului european pentru dezvoltare durabilă (FEDD), a Garanției FEDD și a Fondului de garantare FEDD.

(36) O indicație geografică (IG) este un semn distinctiv utilizat pentru a identifica un produs drept originar de pe teritoriul unei anumite țări, regiuni sau localități unde calitatea, reputația sau altă trăsătură a sa este legată de originea sa geografică.

(37)    Acest indicator ar putea contribui la identificarea sectoarelor în care valoarea de bază a exporturilor și economiile potențiale în materie de taxe vamale sunt ridicate, precum și a sectoarelor în care este important să se îmbunătățească performanța (a se vedea, de asemenea, studiul realizat în 2018 de Nilsson și Preillon, disponibil la adresa http://trade.ec.europa.eu/doclib/docs/2018/june/tradoc_156931.pdf