1.Introducere și puncte importante

Raportul privind starea uniunii energetice marchează, în fiecare an 1 , momentul pentru a face un bilanț al schimbărilor și al progreselor înregistrate în punerea în aplicare a politicilor Uniunii Europene (UE) în domeniul energiei și al climei, inclusiv a uniunii energetice în cadrul celor cinci piloni ai săi, pe drumul către neutralitatea climatică până în 2050.

Anul curent anunță un deceniu considerat în mare măsură decisiv pentru combaterea schimbărilor climatice, a pierderii biodiversității și a poluării, ca urmare a epuizării resurselor naturale. Acesta marchează o trecere importantă de la criza provocată de pandemia de COVID-19 la redresarea economică și, totodată, traseul de la stabilirea Pactului verde european și a strategiilor care îl însoțesc până la trecerea în mod decisiv la punerea în aplicare.

Raportul din acest an privind starea uniunii energetice face astfel bilanțul colaborării intense a Comisiei cu celelalte instituții europene, cu statele membre și cu partenerii săi internaționali în ceea ce privește răspunsul UE la dubla provocare reprezentată de realizarea unei redresări rapide și susținute în urma impactului crizei provocate de pandemia de COVID-19 și de schimbările climatice 2 . Investițiile în transformarea sistemului energetic fac parte din soluția pe calea către neutralitatea climatică și dintr-un răspuns la impactul crizei provocate de pandemia de COVID-19.

Raportul din acest an este, de asemenea, publicat în contextul unei creșteri bruște a prețurilor la gaz și energie electrică în Uniunea Europeană, la fel ca în multe alte zone ale lumii. În primul rând din cauza creșterii rapide a cererii de gaze la nivel mondial, odată cu redresarea economică, fără ca cererea mai mare să fie însoțită de o ofertă mai mare, aceste creșteri reprezintă o sursă importantă de îngrijorare pentru cetățeni și întreprinderi, pentru instituțiile europene și pentru guvernele din întreaga Europă. Pentru a ajuta și a sprijini combaterea impactului negativ asupra gospodăriilor și a întreprinderilor, recenta comunicare a Comisiei intitulată „Un set de măsuri de acțiune și de sprijin pentru abordarea creșterii prețurilor energiei” 3 prezintă un set de măsuri pe termen scurt și lung. Obiectivul acestora este de a permite o abordare coordonată rapidă pentru a proteja persoanele cele mai expuse riscurilor, fără a fragmenta piața unică europeană a energiei sau fără a pune în pericol investițiile în sectorul energetic și tranziția verde. Pe termen mediu, răspunsul sugerat în materie de politici ar trebui să se concentreze pe eficientizarea utilizării energiei în UE, pe reducerea dependenței de combustibilii fosili și pe sporirea rezilienței la creșterile bruște ale prețurilor energiei, furnizând în același timp utilizatorilor finali energie curată și la prețuri accesibile. Constatările prezentului raport contribuie cu informații la discuțiile cu privire la modul în care uniunea energetică va contribui cel mai bine la acest lucru.

În cele din urmă, raportul este publicat, de asemenea, în ajunul celei de A 26-a Conferințe a părților la Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (COP 26) de la Glasgow. Conferința a avut loc într-un an în care multe regiuni au avut de suferit de pe urma fenomenelor meteorologice extreme, iar Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC) 4 a subliniat riscul crescut al unor astfel de evenimente în viitor și a atribuit în mod clar schimbările climatice activităților umane. Astfel cum se arată în Perspectivele energetice mondiale 2021 5 ale Agenției Internaționale a Energiei (AIE), combaterea schimbărilor climatice necesită acțiuni urgente în actualul deceniu și va necesita o transformare profundă a modelelor de consum și de producție, în special a modului în care energia este produsă, transportată și consumată 6 . Prezenta comunicare prezintă situația actuală a acestei transformări, contribuind la identificarea domeniilor viitoare de acțiune și la depunerea unor eforturi sporite. Rapoartele conexe interconectate permit o analiză mai aprofundată a următoarelor aspecte:

-Subvenții pentru energie în UE (anexa la prezenta comunicare)

-Raportul intermediar privind politicile climatice pentru 2021 7

-Progresele înregistrate în ceea ce privește competitivitatea tehnologiilor energetice curate 8

-Raportul privind calitatea carburanților 9 și

-Raportul privind funcționarea pieței carbonului (schema de comercializare a certificatelor de emisii) 10

Starea uniunii energetice – principalele constatări

·În 2020, emisiile de gaze cu efect de seră (GES) din UE (inclusiv aviația internațională) au scăzut cu 31 %comparativ cu 1990, datorită impactului pandemiei asupra consumului de energie, dar și datorită tendințelor continue de decarbonizare;

·În 2020, pentru prima dată, sursele regenerabile de energie au depășit combustibilii fosili ca principală sursă de energie a UE (38 % din energia electrică, 37 % din combustibilii fosili și 25 % din energia nucleară din UE). Se preconizează că ponderea surselor regenerabile de energie în mixul energetic global al UE a atins cel puțin 22 %, deși unele state membre riscă să nu își îndeplinească obiectivul național obligatoriu;

·Cele mai recente date disponibile indică faptul că consumul de energie primară din UE a scăzut cu 1,9 %, iar consumul final de energie cu 0,6 % în 2019 comparativ cu 2018;

·Dependența netă a UE de importurile de energie a ajuns la 60,6 % în 2019, comparativ cu 58,2 % în 2018 și la 56 % în 2000; cel mai ridicat nivel din ultimii 30 de ani;

·În timp ce subvențiile pentru combustibilii fosili au scăzut ușor în 2020, ajungând la 52 de miliarde EUR de la 56 de miliarde EUR în 2019, acest lucru s-a datorat scăderii consumului în contextul restricțiilor legate de pandemia de COVID-19. Fără intervenția statelor membre, este probabil ca subvențiile pentru combustibilii fosili să se redreseze pe măsură ce activitatea economică se va intensifica;

·Până în prezent, nouă state membre au eliminat treptat cărbunele, 13 și-au asumat angajamente naționale în acest sens până la o anumită dată, patru state membre au în vedere date posibile și doar unul nu a început încă discuțiile la nivel național cu privire la o eliminare treptată;

·Prețurile energiei au înregistrat fluctuații bruște în contextul contractării economiei din cauza crizei provocate de pandemia de COVID-19 și apoi au început să se redreseze. Din cauza combustibililor mai ieftini, a cererii reduse și a creșterii rapide a producției de energie din surse regenerabile, prețurile angro ale energiei au scăzut brusc în 2019. Prețurile negative ale energiei electrice au devenit larg răspândite în 2020. Această tendință descendentă s-a inversat brusc: prețurile angro ale energiei electrice au crescut anual cu 230 %, cu un impact mai moderat asupra prețurilor de consum până în septembrie 2021 (+11 % media UE) 11 . Această evoluție a fost determinată în mare parte de creșterea prețurilor gazelor naturale, care a avut un efect asupra prețului energiei electrice de nouă ori mai mare decât efectul creșterii observate a prețului carbonului în aceeași perioadă 12 ;

·Peste 98,6 % din consumul de energie electrică din UE este cuplat 13 . Volumele tranzacționate pe platformele de comercializare a gazelor naturale au ajuns la un nivel record în 2019. Această tendință a continuat în 2020;

·Cheltuielile publice pentru C&I în domeniul energiei curate în statele membre continuă să fie mai mici decât în 2010, dar finanțarea redresării la nivel național și la nivelul UE, care vizează C&I în domeniul energiei curate, poate compensa parțial acest lucru;

·Sărăcia energetică afecta până la 31 de milioane de persoane în UE la nivelul anului 2019 14 , cu diferențe persistente între statele membre și în ceea ce privește nivelul veniturilor. Acest lucru subliniază importanța protejării persoanelor vulnerabile împotriva creșterii actuale a prețurilor și a asigurării unei tranziții juste către neutralitatea climatică.

·Majoritatea tendințelor, deși nu toate, sunt, prin urmare, pozitive, dar, nu acoperă ceea ce este necesar pentru a impulsiona transformarea necesară în vederea atingerii obiectivelor uniunii energetice. Este necesară o accelerare nu numai pentru a realiza o tranziție echitabilă din punct de vedere social către neutralitatea climatică până în 2050, ci și ca o asigurare împotriva tipului de șocuri ale prețurilor cu care se confruntă UE în prezent.

·Adoptarea Legii europene a climei 15 și a pachetului „Punerea în aplicare a Pactului verde european” 16 propuse de Comisie la jumătatea anului 2021 au marcat două etape majore în direcția instituirii unui cadru credibil care să asigure atingerea obiectivelor menționate anterior.

·Se preconizează că planurile de redresare și reziliență ale statelor membre vor stimula investițiile legate de climă cu cel puțin 177 de miliarde EUR 17 și vor stimula reformele necesare pentru a sprijini tranziția climatică și energetică.

2. Îndeplinirea obiectivelor în materie de schimbări climatice, redresare și reziliență

2.1.Progresele înregistrate în punerea în aplicare a Pactului verde european cu accent pe politica în domeniul energiei și al climei

Anul 2021 a marcat o trecere de la stabilirea unei viziuni cuprinzătoare pentru tranziția către neutralitatea climatică și de la strategiile sectoriale de sprijin ale acesteia 18 , la propunerea și punerea în aplicare a inițiativelor rezultate. Momentele esențiale în acest sens au fost adoptarea Legii europene a climei în iunie și prezentarea pachetului „Punerea în aplicare a Pactului verde european” (așa-numitul pachet „Pregătiți pentru 55”) în iulie 2021.

Adoptarea Legii europene a climei a stabilit un cadru obligatoriu clar pentru realizarea neutralității climatice până în 2050, care consacră pe deplin obiectivul pentru 2030 de reducere cu cel puțin 55 % a emisiilor de gaze cu efect de seră, prezentat în Planul pentru atingerea obiectivului pentru 2030 privind clima 19 și se bazează pe planurile naționale privind energia și clima (PNEC) ale statelor membre 20 .

Sprijinind calea stabilită în Legea europeană climei, pachetul deschizător de drumuri „Punerea în aplicare a Pactului verde european” a prezentat un set de propuneri interconectate în întreaga economie 21 , sporind nivelul de ambiție pentru 2030, printre altele, prin stabilirea unor obiective noi pentru reducerea emisiilor de GES și pentru sursele regenerabile de energie și eficiența energetică (capitolele 3.1 și 3.2) 22 . În acest context, Comisia a propus creșterea obiectivului UE pentru 2030 privind sursele regenerabile de energie de la nivelul actual de cel puțin 32 % la cel puțin 40 % din consumul final brut de energie al Uniunii, instituind totodată un cadru complet pentru utilizarea energiei din surse regenerabile, care să vizeze toate sectoarele economiei. Comisia a propus, de asemenea, creșterea obiectivelor în materie de eficiență energetică la nivelul UE și impunerea obligativității acestora, astfel încât să se asigure reduceri globale de 36 % pentru consumul final de energie și de 39 % pentru consumul de energie primară până în 2030 23 .

Eforturile de creștere a ratelor de renovare a clădirilor, astfel cum se prevede în Strategia privind valul de renovări ale clădirilor 24 au fost stimulate de mai multe evoluții. Instrumentul de redresare „Next Generation EU” a furnizat resurse financiare suplimentare pentru renovarea clădirilor, ca instrument de sprijinire a redresării economice și de creștere a eficienței energetice și a resurselor. Propunerea de revizuire a Directivei privind eficiența energetică 25 urmărește ca sectorul public să joace un rol principal prin introducerea unei obligații anuale de renovare de 3 % pentru clădirile publice. Propunerea respectă, de asemenea, principiul „eficiența energetică înainte de toate” 26 și revizuiește factorul de energie primară 27 . Viitoarea revizuire a Directivei privind performanța energetică a clădirilor 28 (EPBD) va fi, de asemenea, esențială pentru adaptarea cadrului juridic al UE la obiectivele „Valului de renovări ale clădirilor”, inclusiv prin introducerea treptată a unor standarde minime de performanță energetică. Rezultatele primei faze de proiectare în comun a inițiativei noul Bauhaus european (NEB) au fost, de asemenea, prezentate într-o comunicare din 15 septembrie 2021 29 , care prezintă, de asemenea, primele elemente ale unui cadru de sprijin pentru punerea sa în aplicare în etapa următoare 30 . Inițiativa NEB urmărește să pună în aplicare Pactul verde european într-un mod atractiv, inovator și centrat pe oameni. Valorile sale fundamentale sunt durabilitatea (inclusiv circularitatea), estetica și incluziunea.

Pentru a continua integrarea sistemului energetic, propunerea de modificare a Directivei privind energia din surse regenerabile 31 trasează o cale clară către electrificarea bazată pe surse regenerabile de energie și contribuie la abordarea sectoarelor greu de decarbonizat, inclusiv cu hidrogen din surse regenerabile. Aceasta introduce obiectivul necesar pentru a realiza reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030. Cu un nou obiectiv de 40 % energie din surse regenerabile în consumul final brut de energie până în 2030, Uniunea Europeană furnizează instrumentele necesare pentru a sprijini transformarea fundamentală a sistemului său energetic. Propunerea facilitează, de asemenea, integrarea vehiculelor electrice (VE) și a bateriilor în sistemul energetic și sprijină implementarea și integrarea în continuare a sistemelor centralizate de termoficare.

Strategia privind energia din surse regenerabile offshore adoptată în 2020 stabilește obiectivul ambițios de a instala cel puțin 60 GW de energie eoliană offshore și 1 GW de energie oceanică până în 2030, cu scopul de a atinge, până în 2050, 300 GW de energie eoliană offshore și 40 GW de capacitate de energie oceanică 32 fără efecte negative asupra mediului și de a permite diferitele utilizări ale mării prin amenajarea spațiului maritim 33 . Anticipând cantitatea tot mai mare de energie electrică care va fi produsă în toate bazinele maritime europene, strategia stabilește o nouă abordare privind infrastructura rețelelor. Punerea în aplicare a strategiei privind energia din surse regenerabile offshore progresează odată cu identificarea blocajelor. Activitatea se va concentra acum pe extindere, asigurând faptul că dezvoltatorii de energie din surse regenerabile au stimulentele de piață adecvate pentru implementarea parcurilor eoliene și pe sprijinirea inovării revoluționare în acest sector prin cereri de cercetare în domenii inovatoare prin intermediul programului Orizont Europa.

În conformitate cu obiectivul strategiei pentru hidrogen 34 de a furniza 40 GW de electrolizoare de hidrogen din surse regenerabile în 2030, prevăzut în strategia pentru hidrogen 35 , Comisia a propus includerea, în Directiva privind energia din surse regenerabile, a unor obiective obligatorii privind utilizarea hidrogenului din surse regenerabile în transporturi și industrie. Conform previziunilor industriei de profil, se preconizează că majoritatea acestor proiecte vor fi puse în aplicare cu energie electrică din surse regenerabile, ceea ce va duce la un volum estimat de 6,7 Mt de hidrogen din surse regenerabile și de 2,3 Mt de hidrogen cu emisii scăzute de carbon până în 2030 în cadrul UE. Planurile de redresare și reziliență vor contribui la creșterea investițiilor în hidrogenul din surse regenerabile și cu emisii scăzute de carbon cu aproximativ 9,3 miliarde EUR, pe baza celor 22 de planuri aprobate până în prezent. Sprijinirea și stimularea producției și a utilizării pe scară mai largă a hidrogenului în transporturi reprezintă o prioritate reflectată în noua propunere privind inițiativa ReFuelEU în domeniul aviației și al transportului maritim.

Propunerea de revizuire a regulamentului privind liniile directoare pentru infrastructurile energetice transeuropene (TEN-E) 36 vizează îmbunătățirea în continuare a planificării infrastructurii și raționalizarea proceselor de autorizare pentru proiectele de interconectare, în special în sectorul offshore. Propunerea de revizuire a Directivei privind energia din surse regenerabile consolidează cooperarea transfrontalieră și oferă instrumente pentru accelerarea procedurilor de autorizare. În următoarele luni vor trebui să se desfășoare activități suplimentare pentru a sprijini proiectele planificate ale statelor membre. Planurile de redresare și reziliență prezentate de statele membre includ reforme menite să faciliteze investițiile în sursele regenerabile de energie și în infrastructura de rețea aferentă 37 .

În plus, în actualizarea din 2021 a strategiei sale industriale 38 , Comisia reiterează necesitatea de a înțelege mai bine provocările și oportunitățile pentru industria europeană în tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic, precum și modul în care politicile UE pot sprijini acest proces.

Bugetul UE pentru perioada 2021-2027 va oferi un sprijin semnificativ pentru punerea în aplicare a Pactului verde european și a tranziției energetice în întreaga Uniune. În special, Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) și Fondul de coeziune vor aloca cel puțin 30 % și, respectiv, 37 % din fondurile disponibile pentru îndeplinirea obiectivelor climatice ale Uniunii. Mecanismul pentru o tranziție justă 39 (secțiunea 4.3) va aloca 100 % din sprijinul său pentru îndeplinirea obiectivelor climatice ale Uniunii și va atenua situația socioeconomică din regiunile cele mai afectate de tranziția către neutralitatea climatică. InvestEU se axează în principal pe sprijinirea tranziției verzi cu componenta sa de infrastructură durabilă în valoare de 9,9 miliarde EUR. De asemenea, Comisia a sprijinit statele membre la elaborarea și punerea în aplicare a reformelor în vederea atingerii obiectivelor UE în materie de energie și climă în 2021 prin intermediul a peste 65 de proiecte de asistență tehnică 40 .

2.2.Sprijin pentru redresare și reziliență prin care se accelerează tranziția verde

Ca element central al NextGenerationEU 41 , Mecanismul de redresare și reziliență 42 sprijină dubla tranziție verde și digitală. În acest context, implementarea în timp util a planurilor naționale de redresare și reziliență (PNRR) poate ajuta statele membre să atingă obiectivele mai ambițioase pentru 2030, în conformitate cu pachetul privind Pactul verde european 43 .

Mecanismul de redresare și reziliență impune statelor membre să aloce cel puțin 37 % din alocarea lor totală măsurilor care contribuie la tranziția climatică și cel puțin 20 % tranziției digitale, asigurând, în același timp, coerența dintre planurile naționale de redresare și reziliență și PNEC 44 . Toate cheltuielile trebuie să respecte principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”, pentru a evita orice impact negativ asupra obiectivelor climatice și de mediu.

Analiza celor 22 de planuri de redresare și reziliență aprobate de Comisie până la 5 octombrie 2021 45 arată că statele membre în cauză intenționează să depășească cerința de a atribui cel puțin 37 % din alocarea lor din cadrul Mecanismului de redresare și reziliență pentru tranziția climatică și s-au bazat în mod semnificativ pe „inițiativele emblematice” prezentate de Comisie 46 în legătură cu tranziția verde, în special pe inițiativele emblematice „Accelerare”, „Renovare” și „Reîncărcare și realimentare”.

Investițiile combinate planificate legate de climă se ridică la aproximativ 177 de miliarde EUR 47 , reprezentând 40 % dintr-un total de 445 de miliarde EUR din fondurile Mecanismului de redresare și reziliență alocate acestor state membre. Aproape 76 de miliarde EUR sunt alocate pentru investiții și reforme în domeniul eficienței energetice și al energiei curate (figura 1) 48 . Aproape toate statele membre utilizează fondurile Mecanismului de redresare și reziliență pentru investiții în renovarea clădirilor și în transportul ecologic, iar multe dintre ele le utilizează pentru a investi în energia din surse regenerabile.

Planurile de redresare și reziliență aprobate până în prezent includ, de asemenea, reforme relevante pentru sprijinirea tranziției verzi, care vor contribui la crearea unui mediu propice pentru tranziția climatică și energetică. De exemplu, statele membre au prezentat în planurile lor de redresare și reziliență reforme pentru a promova creșterea eficienței energetice prin eliminarea treptată a sistemelor de încălzire învechite sau prin crearea unor ghișee unice pentru renovarea energetică a clădirilor; reforme ale piețelor energiei pentru a facilita utilizarea energiei din surse regenerabile; și reforme care să încurajeze mobilitatea durabilă prin promovarea intermodalității sau a stimulentelor fiscale pentru vehiculele nepoluante.

Figura 1: Distribuția investițiilor legate de climă în planurile de redresare și reziliență ale statelor membre.
Sursa: Evaluarea preliminară a 22 de planuri de redresare și reziliență aprobate de Comisie (până la 5 octombrie 2021).

3. Uniunea energetică – esențială pentru decarbonizare

3.1.Accelerarea decarbonizării și a utilizării surselor de energie regenerabile

În 2020, emisiile de GES 49 au atins cel mai scăzut nivel din ultimii 30 de ani, în scădere cu 31 % comparativ cu nivelul 1990 și cu 10 % comparativ cu nivelul din 2019. Atunci când se iau în considerare emisiile și absorbțiile rezultate din exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură (LULUCF), rezultă o reducere netă a emisiilor de GES de 34 %. Principalii factori au fost reducerea consumului de energie din cauza pandemiei, dar și continuarea tendințelor de decarbonizare, cum ar fi trecerea de la combustibilii fosili la energia din surse regenerabile.

Chiar înainte de criza provocată de pandemia de COVID-19, UE își depășise obiectivul CCONUSC de reducere a emisiilor de GES cu 20 % până în 2020. Previziunile prezentate de statele membre în 2021 50 indică o reducere cu 34 % a emisiilor nete de GES până în 2030 cu măsurile existente și o reducere cu 41 % cu măsuri suplimentare pentru UE, în comparație cu reducerea cu cel puțin 55 % a emisiilor de GES prevăzută în Legea europeană a climei.

Raportul privind piața carbonului din 2021 arată că schema UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS) a contribuit în mod semnificativ la îndeplinirea de către UE a obiectivului său de reducere a emisiilor pentru 2020. De la introducerea EU ETS în 2005, emisiile din sectorul producției de energie electrică și termică, precum și din sectoarele industriale mari consumatoare de energie au scăzut cu aproximativ 43 %. Veniturile totale din licitații, generate de EU ETS în perioada 2013-2020, au depășit 68 de miliarde EUR, o mare parte (75 %) fiind cheltuite pentru politici climatice. Pentru a menține integritatea ecologică și certitudinea în cadrul EU ETS, Comisia a prezentat o propunere de revizuire a acesteia, în conformitate cu obiectivul de reducere a emisiilor majorat pentru 2030, de cel puțin 55 % comparativ cu 1990.

Existența unor strategii stabile și fiabile pe termen lung este esențială pentru a contribui la o evoluție coordonată și eficientă din punctul de vedere al costurilor către obiectivul pe termen lung stabilit prin Acordul de la Paris. Până în octombrie 2021, 20 de state membre 51 au prezentat Comisiei strategiile lor pe termen lung 52 . Dintre acestea, 13 53 state au declarat în mod clar că intenționează să atingă neutralitatea climatică sau neutralitatea emisiilor de carbon 54 până în 2050 sau mai repede 55 . Restul statelor membre își propun să devină în mare măsură neutre din punct de vedere climatic 56 sau prognozează reduceri ale emisiilor de la 80 % la 95 % până în 2050, comparativ cu 1990. Cu toate acestea, întrucât strategiile naționale primite nu permit încă realizarea colectivă a obiectivelor uniunii energetice, statele membre sunt încurajate să ia în considerare actualizarea acestora, acolo unde este posibil, sporind nivelul lor de ambiție 57 .

În plus, acțiunile rapide de abordare a emisiilor de metan generate în principal de agricultură, energie și sectorul deșeurilor sunt bine evidențiate în strategia Comisiei privind metanul 58 și confirmate de IPCC în ultimul său raport privind schimbările climatice 59 . Pentru a aborda problema emisiilor de metan în sectorul energetic 60 , Comisia va prezenta, tot în 2021, o propunere privind reducerea emisiilor de metan 61 .

Creșterea nivelului de ambiție și obținerea de rezultate în ceea ce privește decarbonizarea se referă, de asemenea, la atingerea obiectivului actual pentru 2020 privind sursele regenerabile de energie 62 . Statele membre trebuie să prezinte, până la 30 aprilie 2022 63 , date cu privire la îndeplinirea obiectivelor privind energia din surse regenerabile pentru 2020. Cele mai recente date disponibile (2019, a se vedea figura 2) și analizele externe existente 64 indică faptul că UE în ansamblu și majoritatea statelor membre în mod individual erau pe cale să atingă obiectivele, parțial datorită scăderii prețurilor pentru tehnologiile-cheie, cum ar fi energia eoliană 65 și solară 66 de-a lungul anilor. Cu toate acestea, unele state membre, în special Franța și Polonia, par să fie expuse riscului de a nu reuși să își atingă obiectivul național obligatoriu fără a recurge, de exemplu, la transferuri statistice cu statele membre care au un excedent de energie din surse regenerabile în comparație cu obiectivul lor național. Comisia a ajutat și va continua să ajute statele membre să încheie astfel de acorduri.

Figura 2: Ponderea globală a energiei din surse regenerabile (% din consumul final brut de energie, 2019). Sursa: Eurostat

De asemenea, se înregistrează progrese în ceea ce privește mecanismul UE de finanțare a energiei din surse regenerabile 67 ca opțiune suplimentară de sprijinire a proiectelor privind energia din surse regenerabile și, prin urmare, de încurajare a unei utilizări mai intense a surselor regenerabile de energie la nivelul UE.

Angajamentele asumate de statele membre în cadrul PNEC corespund unei capacități colective a UE care depășește obiectivul actual pentru 2030 privind sursele regenerabile de energie (cu 33,1 - 33,7 % mai mult decât obiectivul actual de cel puțin 32 % energie din surse regenerabile în consumul final brut de energie până în 2030). Actualizările PNEC în temeiul Regulamentului privind guvernanța, care trebuie efectuate până la 30 iunie 2023 (proiecte de actualizare) și până la 30 iunie 2024 (actualizări finale), ar trebui să reflecte obiectivul și ambiția mai ridicate pentru 2030, în conformitate cu propunerea de revizuire a Directivei privind energia din surse regenerabile. Comisia va emite orientări cu privire la actualizările respective, în conformitate cu propunerile legislative făcute.

Investițiile totale în energia din surse regenerabile au crescut substanțial în UE, ajungând la 48,8 miliarde EUR în 2020, de la 32,9 miliarde EUR în 2019 68 . Cu toate acestea, situația a variat în funcție de diferitele tehnologii: capacitatea suplimentară anuală a scăzut de la 8,4 la 7,1 GW pentru energia eoliană terestră, dar a crescut de la 1,5 GW la 2,5 GW 69 pentru energia eoliană offshore și de la 16,3 GW la 18,6 GW 70 pentru energia solară fotovoltaică (PV). Pentru a sprijini în continuare inovarea și utilizarea energiei din surse regenerabile, Comisia va lucra în 2022 la o strategie a UE privind energia solară. Activitatea se va concentra asupra barierelor existente care împiedică implementarea capacității de energie solară necesare până în 2030 și până în 2050, precum și asupra condițiilor care vor permite o astfel de implementare.

Comisia sprijină adoptarea și implementarea hidrogenului produs din surse regenerabile de energie și facilitează Alianța europeană pentru hidrogen curat și sprijină implementarea hidrogenului produs din surse regenerabile de energie și cu conținut scăzut de carbon prin intermediul Fondului pentru inovare, al înființării întreprinderii comune pentru hidrogen curat și al statelor membre care conduc procesul privind proiectele importante de interes european comun (PIIEC).

Principala sursă regenerabilă de energie rămâne bioenergia, reprezentând aproximativ 60 % din totalul surselor regenerabile. Actuala directivă privind energia din surse regenerabile include criterii de durabilitate pentru utilizarea bioenergiei. Comisia a colaborat intens cu statele membre pentru a finaliza actele de punere în aplicare care stabilesc orientări operaționale pentru statele membre cu privire la criteriile de durabilitate a pădurilor. În plus, în contextul creșterii preconizate a surselor regenerabile de energie, Comisia a adoptat o serie de măsuri menite să elimine lacunele existente, să consolideze recoltarea durabilă și să asigure cea mai mare valoare adăugată economică și de mediu a biomasei lemnoase 71 .

3.2.Creșterea eficienței energetice

La fel ca în cazul ponderii surselor regenerabile de energie, Comisia va evalua anul viitor dacă au fost atinse obiectivele de eficiență energetică pentru 2020. În 2019, consumul de energie primară a scăzut pentru al doilea an consecutiv. Acesta a fost cu 1,8 % mai mic decât în 2018, deși este în continuare cu 1,8 % peste traiectoria liniară pentru atingerea obiectivului de eficiență energetică pentru 2020 72 . Consumul de energie finală a scăzut în 2019 pentru prima dată în șase ani, dar, având în vedere decalajul acumulat, scăderea anuală de 0,6 % în 2019 nu a fost suficientă pentru atingerea obiectivului: consumul real a fost cu 2,3 % peste traiectoria liniară către obiectivul pentru 2020 73 .

UE și-a redus intensitatea energetică primară cu peste 3 % față de anul precedent. Iarna anului 2019 fiind mai caldă decât în 2018, vremea, dar și trecerea la sursele regenerabile de energie, a fost un factor care a determinat reducerea consumului de energie. Îmbunătățirea de la an la an a intensității energetice finale a fost de 2 %. În 2020, impactul crizei provocate de pandemia de COVID-19 a condus la o scădere substanțială a consumului de energie, iar estimările preliminare ale AEM indică faptul că acesta a scăzut suficient pentru a îndeplini obiectivele privind atât consumul de energie primară, cât și consumul final de energie.

În ceea ce privește progresele înregistrate în vederea atingerii obiectivelor actuale pentru 2030, consumul de energie primară și consumul final de energie al UE 74 în 2019 a fost de 19,7 % și, respectiv, 16,3 % peste nivelurile stabilite pentru 2030. În 2019, ritmul scăderii în vederea atingerii obiectivelor pentru 2030 a fost satisfăcător doar în ceea ce privește consumul de energie primară. Sunt necesare mult mai multe eforturi pentru a reduce obiectivul existent privind consumul final de energie și nivelul mai ridicat de ambiție stabilit în propunerea de revizuire a Directivei privind eficiența energetică. Acest lucru va necesita actualizarea și punerea în aplicare corespunzătoare a PNEC, fiind planificate noi măsuri pentru a elimina decalajul colectiv în ceea ce privește nivelul de ambiție al PNEC actuale. Comisia poate adopta orientări cu privire la actualizările respective.

Clădirile reprezintă un domeniu în care astfel de măsuri sunt mai necesare și oferă un potențial mai mare. Clădirile sunt responsabile pentru aproximativ 40 % din consumul total de energie al UE 75 și 36 % din emisiile de GES legate de energie. În prezent, aproximativ 75 % din parcul imobiliar este considerat ineficient din punct de vedere energetic 76 ; prin urmare sunt necesare acțiuni eficace, inclusiv revizuirea cadrului de reglementare relevant, în special revizuirea Directivei privind eficiența energetică și revizuirea schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii propusă în iulie 77 și viitoarea propunere de revizuire a Directivei privind performanța energetică a clădirilor.

Prioritatea renovării eficiente din punct de vedere energetic a clădirilor publice și private se reflectă, de asemenea, în investițiile planificate în cadrul celor 22 de planuri de redresare și reziliență aprobate de Comisie. Potrivit analizei Comisiei, acestea reprezintă 23 % din totalul cheltuielilor care contribuie la îndeplinirea obiectivelor climatice din aceste planuri. În plus, toate statele membre trebuie să instituie strategii de renovare pe termen lung (LTRS) pentru a sprijini renovarea parcului lor imobiliar național într-un parc imobiliar foarte eficient din punct de vedere energetic și decarbonizat până în 2050. Comisia va evalua toate SRTL-urile până la sfârșitul anului 2021 78 .

Etichetele energetice ale UE au fost un factor determinant pentru a ajuta consumatorii să aleagă produse mai eficiente din punct de vedere energetic și pentru a încuraja producătorii să stimuleze inovarea prin utilizarea unor tehnologii mai eficiente din punct de vedere energetic. Începând din martie 2021, sistemul de clasificare a etichetelor energetice utilizează numai clasificările de la A la G, în locul ratingurilor anterioare de la A+++ la D. Patru grupe de produse 79 trebuiau să introducă etichetele reclasificate începând cu 1 martie 2021, noile etichete pentru becuri și lămpi urmând să fie aplicabile de la 1 septembrie 2021.

3.3.Îmbunătățirea securității și a siguranței energetice

După cum s-a constatat în ultimele luni, persistența unei dependențe ridicate de importurile de combustibili fosili expune economia Uniunii la fluctuațiile prețurilor la nivel mondial. Îmbunătățirea rezilienței necesită sporirea securității și a siguranței energetice, eliminând treptat combustibilii fosili și integrând energia din surse regenerabile mai descentralizate. Recenta comunicare intitulată „Un set de măsuri de acțiune și de sprijin pentru abordarea creșterii prețurilor energiei” subliniază etape esențiale pe termen mediu și lung în vederea asigurării acestui lucru.

În 2021, două incidente tehnice de mare amploare au fost soluționate în termen de o oră 80 , demonstrând reziliența sistemului energetic al UE în pofida pandemiei de COVID-19. Acestea au demonstrat, de asemenea, că o pregătire eficace pentru posibile șocuri reprezintă o necesitate continuă la nivelul statelor membre și al UE. Acest lucru este deosebit de important și în contextul dependenței crescute de importurile nete de energie, care a ajuns la 60,6 % în 2019, cel mai înalt nivel din ultimii 30 de ani. Acest nivel se explică prin combinația dintre o ușoară creștere a cererii de energie și reducerea producției interne de combustibili fosili, precum și prin capacitatea internă de energie din surse regenerabile, care rămâne încă insuficientă.

Grupurile sectoriale de coordonare europeană (pentru energie electrică, gaze și petrol) au jucat un rol deosebit de important în 2020 și 2021, în monitorizarea siguranței alimentării, de exemplu prin abordarea impactului întârzierilor în întreținerea centralelor electrice din cauza măsurilor legate de pandemia de COVID-19 și discutarea posibilelor reacții la fenomenele meteorologice extreme.

În sectorul energiei electrice, punerea în aplicare a Regulamentului privind pregătirea pentru riscuri 81 se află în perioada premergătoare primului set de planuri naționale de pregătire pentru riscuri. Aceste planuri vor stabili măsurile luate de statele membre pentru a preveni, pentru a se pregăti și pentru a atenua potențialele crize de energie electrică în cadrul cooperării reciproce, ținând seama de creșterea electrificării.

În contextul celor mai recente norme privind securitatea aprovizionării cu gaze naturale 82 , toate statele membre, cu excepția a două dintre ele, au pus în aplicare planuri naționale pentru prevenirea sau atenuarea impactului întreruperilor aprovizionării cu gaze. Statele membre au înregistrat progrese în ceea ce privește încheierea de acorduri bilaterale de solidaritate menite să asigure aprovizionarea transfrontalieră a consumatorilor vulnerabili în caz de criză gravă 83 . Comisia intenționează să revizuiască, în decembrie 2021, Regulamentul privind siguranța furnizării de gaze, care ar putea facilita accesul transfrontalier la capacitatea de stocare, inclusiv pentru gazele regenerabile și cu emisii reduse de carbon. În plus, nivelurile de stocare a gazelor și buna funcționare a pieței gazelor naturale vor continua să fie monitorizate înaintea sezonului de iarnă.

Îmbunătățirile continue în ceea ce privește interconectivitatea rețelelor de energie electrică și gaze au consolidat, de asemenea, cooperarea regională și siguranța alimentării la nivelul UE, al statelor membre și la nivel regional.

UE este pregătită să facă față unor posibile întreruperi temporare ale furnizării de petrol 84 . Pentru a asigura funcționarea în condiții de siguranță a instalațiilor petroliere și gaziere offshore existente în UE, Comisia și statele membre au cooperat îndeaproape pentru a actualiza planurile de urgență externe.

Incidentele recente, cum ar fi atacul cibernetic din mai 2021 asupra sistemului de conducte Colonial Pipeline din SUA, au arătat modul în care amenințările și vulnerabilitățile în materie de securitate cibernetică pot afecta sistemul energetic. Comisia a început să lucreze la un cod de rețea 85 pentru a asigura securitatea cibernetică a fluxurilor transfrontaliere de energie electrică 86 . Aceasta intenționează să adopte codul până la sfârșitul anului 2022.

În decembrie 2020, ca parte a strategiei UE privind uniunea securității 87 , Comisia a propus două noi directive privind reziliența entităților critice și privind securitatea rețelelor și a sistemelor informatice, pentru a îmbunătăți reziliența sectorului energetic. De asemenea, a relansat Rețeaua tematică privind protecția infrastructurilor energetice critice, un forum pentru discuții periodice între operatorii și proprietarii infrastructurilor energetice critice.

În versiunea actualizată a strategiei industriale 88 din mai 2021, Comisia a subliniat necesitatea de a accelera tranziția verde și cea digitală, consolidând în același timp reziliența și capacitățile strategice ale UE. Alianțele industriale reprezintă un instrument-cheie pentru a facilita o cooperare mai strânsă și acțiuni comune între toți partenerii interesați în sectoarele de importanță strategică. În octombrie 2021, Comisia a publicat un studiu 89 care identifică potențialele blocaje în lanțurile de aprovizionare cu materii prime pentru tehnologiile energetice care sunt esențiale pentru securitatea energetică și tranziția către o energie curată.

În ceea ce privește sectorul nuclear, Comisia colaborează îndeaproape cu autoritățile de reglementare în domeniul securității nucleare din statele membre 90 pentru a monitoriza impactul potențial al pandemiei asupra securității instalațiilor nucleare. Sectorul a dat dovadă de un nivel ridicat de robustețe în fața unor astfel de condiții prin practica sa consacrată de evaluare și atenuare a riscurilor. Nu au fost raportate efecte adverse asupra siguranței sau fiabilității. Cu toate acestea, Comisia finanțează un studiu pentru a analiza modul în care sectorul a gestionat pandemia și îi asigură reziliența în astfel de condiții.

La un nivel mai general, în ceea ce privește abordarea riscurilor potențiale legate de pericolele naturale extreme, cum ar fi cele cauzate de inundații sau de condițiile meteorologice extreme, robustețea centralelor nucleare din UE în fața evenimentelor externe a fost revizuită și consolidată în cadrul testelor de rezistență post-Fukushima efectuate în cooperare cu Comisia. Directiva privind securitatea nucleară 91 impune titularilor de autorizații să efectueze evaluări periodice ale securității în vederea identificării unor îmbunătățiri suplimentare în materie de securitate, ținând seama de experiența în exploatare.

3.4. Consolidarea pieței interne a energiei

3.4.1. Progresele înregistrate pe piețele energiei electrice și gazelor

Deși se preconiza că prețurile energiei electrice vor crește, având în vedere nivelurile minime record atinse de prețurile angro în timpul pandemiei și pe măsură ce activitatea economică s-a intensificat, o combinație de factori a determinat creșteri record ale prețurilor pe parcursul ultimelor luni 92 . Acest lucru a avut un impact asupra întreprinderilor și consumatorilor, în special asupra celor vulnerabili, într-un moment în care mulți dintre aceștia au fost afectați de pierderea de venituri ca urmare a pandemiei. Dincolo de creșterea cererii de gaze la nivel mondial ca urmare a redresării economice mondiale, principalii factori determinanți au fost condițiile sezoniere și, într-o măsură mult mai mică, prețurile carbonului. Efectul creșterii prețului gazelor naturale asupra prețului energiei electrice este de nouă ori mai mare decât efectul creșterii prețului carbonului 93 .

Majoritatea statelor membre sunt afectate de prețurile ridicate ale gazului și energiei electrice, însă în grade diferite și în momente diferite. Măsura în care prețurile angro sunt transferate către prețurile cu amănuntul variază, de asemenea, în fiecare stat membru, în funcție de mixul energetic, de reglementare și de structura prețurilor cu amănuntul. Aproximativ două treimi din prețul cu amănuntul sunt, în medie, determinate, în general, de costurile de transport și distribuție, de impozite și taxe; o treime fiind determinată de prețul angro 94 . Viteza cu care creșterile prețurilor angro ale gazelor se traduc în prețuri cu amănuntul depinde, de asemenea, de termenii contractuali (și anume, durata contractului, prețuri fixe sau variabile etc.).

În recenta comunicare intitulată „Un set de măsuri de acțiune și de sprijin pentru abordarea creșterii prețurilor energiei” 95 , Comisia subliniază ajutorul și sprijinul pentru a aborda efectele negative nedorite ale creșterii prețurilor energiei asupra gospodăriilor și întreprinderilor, asupra redresării, a echității și incluziunii acesteia și asupra încrederii în tranziția energetică.

Figura 3: Componentele prețurilor pentru consumatorii casnici în 2020 (în %). Sursa: Eurostat.

În acest stadiu, nu există dovezi clare că un cadru de piață alternativ diferit de metoda de tarifare marginală și o piață uniformă (pay-as-cleared) 96 ar oferi prețuri mai mici și stimulente mai bune. Având în vedere volatilitatea recentă, Comisia a însărcinat Agenția pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER) să evalueze beneficiile și dezavantajele structurii actuale a pieței angro de energie electrică, inclusiv capacitatea acesteia de a aborda situațiile de volatilitate extremă a prețurilor pe piețele gazelor naturale.

Măsurile luate în ultimul an au îmbunătățit și mai mult funcționarea pieței interne a energiei. Transpunerea Directivei privind energia electrică 97 în dreptul intern până la 31 decembrie 2020 a creat noi oportunități pentru întreprinderi și consumatori de a participa la piețele energiei electrice, de exemplu prin ajustarea cererii lor pentru a contribui la reducerea congestionării rețelei sau la echilibrarea cererii și a ofertei. O astfel de flexibilitate a cererii se dezvoltă pe piața europeană a energiei electrice, deși într-o măsură diferită. Flexibilitatea părții de consum sporește flexibilitatea sistemului electroenergetic și contribuie la asigurarea rentabilității piețelor energiei electrice 98 .

În același timp, s-au înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește armonizarea normelor naționale privind tranzacționarea energiei și operarea sistemului. Cel mai concret exemplu este cuplarea piețelor din UE, care conectează toate statele membre și creează o platformă comună de tranzacționare a energiei electrice la nivelul UE. Cuplarea piețelor face parte dintr-un model accesibil pentru tranziția energetică, asigurând faptul că energia electrică cu costuri minime poate fi livrată în întreaga UE în beneficiul consumatorilor 99 . Frontierele dintre Polonia, Cehia, Slovacia, România și Ungaria au fost incluse cu succes în cuplarea la nivelul UE la 17 iunie 2021. Se preconizează ca, într-o etapă următoare, ultimele două frontiere să fie incluse în cuplarea unică a piețelor pentru ziua următoare (România – Bulgaria până la sfârșitul lunii octombrie 2021 și Croația – Ungaria în martie 2022). Beneficiile globale în materie de bunăstare rezultate din extinderea cuplării unice a piețelor pentru ziua următoare la toate frontierele interne ale UE sunt estimate la peste 115 milioane EUR pe an 100 .

S-au înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește cuplarea unică a piețelor intrazilnice, 22 de state membre fiind cuplate începând din 2019. Sunt planificate cuplarea Italiei, a Greciei și a Slovaciei. Beneficiile suplimentare în materie de bunăstare ale unei utilizări mai eficiente a capacității de tranzacționare a energiei electrice intrazilnice în întreaga Europă sunt estimate la peste 50 de milioane EUR anual. Finalizarea cuplării unice a piețelor intrazilnice reprezintă o prioritate pentru integrarea în continuare a surselor regenerabile de energie, deoarece contribuie la reducerea diferențelor dintre prețurile energiei electrice de la o regiune la alta.

Realizarea cuplării piețelor în toate intervalele de timp dincolo de frontierele interne, inclusiv echilibrarea aproape în timp real, ar putea genera beneficii suplimentare în materie de bunăstare, în valoare de peste 1,5 miliarde EUR pe an 101 și ar putea reduce nevoia de centrale electrice pe bază de combustibili fosili de rezervă, reducând astfel semnificativ emisiile de GES.

Volumele tranzacționate pe platformele de comercializare a gazelor naturale au atins un nivel record în 2019. Această tendință a continuat în 2020, criza provocată de pandemia de COVID-19 intensificând și mai mult activitatea de tranzacționare și cererea de gaze naturale 102 . În pofida scăderii importurilor de gaz natural lichefiat (GNL) 103 , retragerile din depozite s-au intensificat în 2020. Deși nivelurile actuale de stocare a gazelor sunt restrânse, dar adecvate dacă iarna aceasta este similară celei anterioare 104 , stocarea nu este disponibilă în toate statele membre ale UE, iar o abordare europeană mai integrată ar putea contribui la atenuarea volatilității prețurilor energiei.

Punerea în aplicare întârziată sau incompletă a acquis-ului existent, inclusiv a codurilor de rețea, pare a fi un obstacol în calea îmbunătățirii pieței angro. Corelarea prețurilor este ridicată 105 între platformele din nord-vestul Europei și unitatea olandeză de transfer de titluri (TTF), care devine o valoare de referință pentru GNL tranzacționat la nivel internațional, reunind aproximativ trei sferturi din totalul comerțului european cu gaze naturale. Cu toate acestea, nivelul de dezvoltare a pieței, lichiditatea și concurența diferă în continuare la nivelul Uniunii. Există diferențe de preț cuprinse între 1 și 3 EUR pe megawatt oră (MWh) sau mai mari în cursul anului între piața TTF și piețele nord-estice (Polonia, Țările Baltice și Finlanda) sau sud-vestice (Spania, Italia).

3.4.2. Infrastructura energetică pentru o decarbonizare sporită

Infrastructura este esențială pentru funcționarea corespunzătoare și eficientă a pieței energiei și pentru integrarea mai multor surse regenerabile de energie. Majoritatea statelor membre au atins deja nivelul de interconectivitate de 15 % prevăzut în Regulamentul privind guvernanța pentru 2030, care înlocuiește obiectivul anterior de 10 % până în 2020 106 . Proiectele de interes comun (PIC), principalele proiecte transfrontaliere de infrastructură care leagă sistemele energetice ale țărilor UE, au un rol semnificativ în atingerea acestui obiectiv. De la ultimul raport privind starea uniunii energetice, au fost date în exploatare sau complet construite mai multe PIC 107 .

În perioada 2014-2020, peste 4,7 miliarde EUR din finanțarea UE în cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei (MIE) au fost alocate pentru lucrări și studii de sprijin legate de PIC, ceea ce a generat o investiție totală de 9,5 miliarde EUR. Două treimi din acest buget au fost alocate proiectelor privind energia electrică și rețelele inteligente pentru a sprijini integrarea surselor regenerabile de energie în sistemul electroenergetic 108 .

Se preconizează că a 5-a listă de PIC va fi adoptată în noiembrie 2021 în temeiul regulamentului existent privind liniile directoare TEN-E 109 .

În decembrie 2020, Comisia a propus o revizuire a Regulamentului TEN-E, în curs de negociere, pentru a reflecta rolul-cheie al infrastructurii energetice în tranziția verde. O nouă abordare a planificării infrastructurii va sprijini rolul electrificării în viitorul mix energetic, va contribui la decarbonizarea sectorului gazelor prin intermediul gazelor din surse regenerabile și cu emisii scăzute de carbon, inclusiv hidrogenul, și la dezvoltarea unui sistem energetic mai integrat. Propunerea exclude infrastructura pentru combustibili fosili (inclusiv gazele naturale) și introduce criterii obligatorii de durabilitate pentru toate PIC. Cadrul revizuit va trebui să intre în vigoare în timp util pentru procesul de selecție a celei de a 6-a liste de PIC a Uniunii.

Regulamentul revizuit privind Mecanismul pentru interconectarea Europei 110 prevede o nouă fereastră pentru proiecte transfrontaliere în domeniul energiei din surse regenerabile 111 , inclusiv noi proiecte de parcuri eoliene offshore plutitoare, pentru a explora în continuare acest vector al surselor regenerabile de energie. Prima cerere de propuneri pentru studii de prefezabilitate a fost publicată la 22 septembrie 2021, în valoare totală de 1 milion EUR. Prima cerere de propuneri pentru studii tehnice și lucrări pentru proiecte transfrontaliere care au fost selectate pe lista UE specifică va fi publicată în al treilea trimestru al anului 2022, în valoare totală de 100 de milioane EUR.

3.4.3. Eliminarea treptată a subvențiilor pentru combustibilii fosili

Subvențiile totale pentru energie în UE s-au ridicat la 176 de miliarde EUR în 2019. Astfel cum se detaliază în anexa privind subvențiile pentru energie, datele recente arată că, în pofida angajamentelor UE de eliminare treptată a subvențiilor pentru combustibilii fosili, acestea nu scad suficient. Subvențiile pentru combustibilii fosili au crescut deja în 11 state membre începând din 2015.

Subvențiile pentru combustibilii fosili, care reprezintă aproximativ 30 % din totalul subvențiilor pentru energie, au scăzut ușor în 2020 la 52 de miliarde EUR (de la 56 de miliarde EUR în 2019), din cauza scăderii consumului de energie în urma pandemiei de COVID-19 112 . Având în vedere că PIB-ul și consumul de energie au scăzut în 2020 într-un ritm similar, nu există o tendință clară de scădere a nivelului subvențiilor pentru combustibilii fosili, în pofida angajamentului internațional al UE. În consecință, pe măsură ce activitatea economică se intensifică și consumul de combustibili fosili se redresează, UE trebuie să își intensifice eforturile pentru a evita revenirea la nivelurile de subvenționare anterioare pandemiei.

Eliminarea treptată a cărbunelui din producția de energie electrică a fost stimulată prin subvenții pentru închiderea centralelor în multe state membre.

Energia din surse regenerabile a primit subvenții în valoare totală de 78 de miliarde EUR, în creștere cu 8 % față de 2015 113 . Subvențiile pentru eficiența energetică au continuat să crească, ajungând la 16 miliarde EUR în 2019 și la 17 miliarde EUR în 2020, cu aproape 50 % mai mult comparativ cu 2015.

În același timp, sprijinul financiar pentru gospodăriile vulnerabile poate fi adecvat în anumite situații. În special, în contextul redresării economice post-COVID, plățile sociale specifice către persoanele cele mai expuse riscurilor pot fi un mijloc adecvat pentru a le ajuta să își plătească facturile la energie pe termen scurt sau pentru a sprijini îmbunătățirea eficienței energetice, asigurând, în același timp, funcționarea eficace a pieței. Finanțarea subvențiilor pentru producția de energie din surse regenerabile din venituri publice, altele decât facturile la energie electrică, poate avea, în anumite state membre, avantajul de a scuti consumatorii vulnerabili de o parte semnificativă din factura la energie.

În paralel, taxonomia UE 114 va contribui la orientarea investitorilor privați și a fondurilor publice prin identificarea activităților economice durabile din punctul de vedere al mediului și canalizarea mai multor fonduri către acestea, reducând astfel investițiile în capacitatea combustibililor fosili și subvențiile aferente.

Legea climei modifică Regulamentul privind guvernanța pentru a asigura o raportare mai uniformă în rândul statelor membre cu privire la eliminarea treptată a subvențiilor pentru energie, în special pentru combustibilii fosili, modalitățile de raportare urmând să fie stabilite în 2022 prin intermediul unui act de punere în aplicare în curs de elaborare.

3.5.Cercetare, inovare și competitivitate

În timp ce majoritatea reducerilor emisiilor de CO2 până în 2030 vor proveni din tehnologii aflate deja pe piață în prezent, Agenția Internațională a Energiei (AIE) estimează că aproape jumătate din reducerile necesare până în 2050 vor proveni din tehnologii aflate în prezent în faza de demonstrație sau de prototip 115 . UE este bine plasată în ceea ce privește cotele de piață la nivel mondial în anumite segmente ale lanțului valoric al tehnologiilor energetice curate 116 , dar creșterea investițiilor în C&I și continuarea eforturilor în ceea ce privește transferul de tehnologie ar asigura faptul că UE profită de oportunitatea tranziției energetice pentru a-și consolida competitivitatea în sectorul energiei curate.

Al doilea raport privind progresele înregistrate în domeniul competitivității 117 arată că UE rămâne în avangarda cercetării în domeniul energiei curate. La nivel mondial, aceasta are o pondere mai mare de invenții „verzi” în tehnologiile de atenuare a schimbărilor climatice decât alte economii majore 118 .

Cu toate acestea, rata investițiilor publice ale UE în tehnologii energetice curate necesare pentru decarbonizare este cea mai scăzută dintre economiile majore 119 (0,027 % din PIB în 2019). Cheltuielile publice pentru C&I în domeniul energiei curate în statele membre sunt în continuare mai mici decât nivelurile din 2010, dar finanțarea redresării la nivel național și la nivelul UE, care vizează C&I în domeniul energiei curate, poate compensa parțial acest lucru. În plus, cheltuielile au crescut din 2016, semn al unei redresări parțiale în urma crizei economice anterioare. Rămâne, însă, de văzut impactul pe termen lung al pandemiei de COVID-19 asupra ecosistemului de inovare. Sectorul privat din UE a înregistrat o reducere cu 7 % a cheltuielilor totale pentru C&I în domeniul energiei. Cheltuielile publice globale pentru C&I în domeniul energiei au continuat să crească în 2020, deși creșterea a fost mai lentă. Cheltuielile pentru C&I în domeniul energiei din surse regenerabile au fost mai reziliente și au continuat să crească 120 .

UE este lider mondial în sectorul energiei eoliene, dar concurența rămâne acerbă. În 2020, piața europeană a energiei eoliene offshore a reprezentat 71 % (24,8 GW) din piața mondială în ceea ce privește capacitatea instalată cumulată. Cota de piață globală a statelor membre reprezintă aproximativ 42 % (14,6 GW). Dimensiunea pieței interne este esențială în acest sens. În ceea ce privește energia solară fotovoltaică, deficitul comercial al UE a crescut la peste 5,7 miliarde EUR în 2019, iar UE deține o cotă de piață relativ mică în sectorul producției de celule și module. Cu toate acestea, UE își menține o poziție de avangardă în alte părți ale lanțului valoric, inclusiv în cercetare și dezvoltare, în special în ceea ce privește performanța produselor, sustenabilitatea și circularitatea.

UE se află la o răscruce de drumuri pentru mai multe tehnologii care se așteaptă la extinderea pieței. Pompa de căldură, combustibilii din surse regenerabile, rețelele inteligente și industriile pe bază de hidrogen din surse regenerabile sunt bine plasate pentru a beneficia de cererea viitoare tot mai mare generată de expansiunea piețelor relevante, determinată de politici. În același timp, industria bateriilor din UE recuperează decalajul printr-o combinație de investiții în producția de baterii, creșterea cererii de VE, transformarea industriei autovehiculelor din UE și punerea accentului pe circularitate pentru a aborda problema materiilor prime, ghidată, de asemenea, de Directiva privind bateriile 121 .

4. Beneficii mai ample în perspectiva Pactului verde european

4.1. Durabilitate, creștere economică și ocuparea forței de muncă

4.1.1. Calitatea aerului și alte tipuri de impact asupra mediului

Tranziția către o decarbonizare mai intensă a economiei UE are implicații pozitive pentru aspectele legate de mediu, pe lângă cele legate de climă. În special, poluarea atmosferică este redusă ca urmare a creșterii eficienței energetice, a înlocuirii combustibililor fosili și a dezvoltării surselor regenerabile de energie necombustibile (cum ar fi energia eoliană și cea solară) sau a trecerii la moduri de transport mai curate, care conduc la reducerea poluării aerului 122 . Acest lucru ne va ajuta să atingem obiectivul prevăzut în Planul de acțiune privind reducerea la zero a poluării 123 , care vizează reducerea impactului poluării atmosferice asupra sănătății (exprimat sub formă de decese premature) cu peste 55 % în UE în 2030 față de 2005.

În 2019 124 , poluarea atmosferică era încă responsabilă pentru aproximativ 400 000 de decese premature în UE, variațiile regionale reflectând adesea modele de consum de energie, cum ar fi utilizarea cărbunelui sau a biomasei pentru încălzirea locuințelor. Efectul poluării atmosferice asupra sănătății urmează același model regional ca în cazul expunerii la poluarea atmosferică cu particule fine de materie, unde, în 2018, cele mai mari expuneri ale populației s-au înregistrat în mai multe state membre ale UE, în principal în Bulgaria, Croația, Cehia, Grecia, Italia, Polonia și România 125 .

Trebuie abordate posibilele compromisuri între tranziția către un sistem energetic decarbonizat și reducerea poluării atmosferice. De exemplu, trebuie evitată creșterea utilizării bioenergiei în dispozitivele fără tehnologii adecvate de reducere a emisiilor. Monitorizarea evoluțiilor conexe este importantă după ce Organizația Mondială a Sănătății a adoptat orientări actualizate privind calitatea aerului în septembrie 2021, care vor sta la baza viitoarei revizuiri a Directivei privind calitatea aerului înconjurător 126 .

În paralel, utilizarea energiei din surse regenerabile este ghidată, de asemenea, de legislația europeană de mediu, inclusiv în cazul în care aceasta este dezvoltată în continuare în contextul Pactului verde european.

4.1.2. Locuri de muncă și creștere economică

Valoarea adăugată brută a sectorului energiei curate a înregistrat o creștere medie anuală de 5 % începând din 2010 și a atins 133 de miliarde EUR în 2018 127 . Activitățile din domeniul eficienței energetice au înregistrat o creștere anuală medie deosebit de puternică de 9 % în aceeași perioadă, în timp ce creșterea producției de energie din surse regenerabile a fost în medie de 2 %. Ambele au avut o creștere mai mare decât restul economiei.

Cele mai recente date disponibile datează dinainte de criza provocată de pandemia de COVID-19 și indică faptul că reducerea intensității energetice a arătat semne de decuplare a creșterii economice de consumul de energie 128 . Cu toate acestea, consumul de energie nu a scăzut în termeni absoluți 129 .

Cele mai recente date disponibile din perioada anterioară crizei provocate de COVID-19 arată că ocuparea directă a forței de muncă în sectorul energiei curate a reprezentant 1,7 locuri de muncă cu normă întreagă în 2018 130 cu o creștere medie anuală de 2 % 131 , dublul ratei din economia globală (1 %) în perioada 2010-2018.

Apariția rapidă a inovărilor în domeniul energiei curate necesită recalificare și perfecționare la toate nivelurile de competențe pentru a dezvolta și a implementa în continuare tehnologii și soluții în întreaga UE. Se preconizează că cererea pentru o gamă largă de categorii profesionale relevante pentru tranziția către o energie curată va crește până în 2030 132 . Pactul european privind competențele 133 sprijină acest proces prin care se construiesc parteneriate cu ecosistemele industriale, cum ar fi construcțiile și industriile mari consumatoare de energie.

Se preconizează că, în contextul tranziției energetice, sursele regenerabile de energie și eficiența energetică vor determina, în viitor, crearea de locuri de muncă la nivelul UE. Energia eoliană și energia solară fotovoltaică (instalarea și producția de panouri) sunt factori determinanți esențiali pentru crearea de locuri de muncă. Se preconizează că în sectorul energiei eoliene se vor crea peste 420 000 de noi locuri de muncă cu normă întreagă până în 2050, iar în cel al energiei solare fotovoltaice până la 140 000 de locuri de muncă cu normă întreagă 134 , 135 .

În ceea ce privește cererea, locurile de muncă verzi sunt create în principal în sectorul construcțiilor, în special în ceea ce privește renovarea clădirilor, unde se estimează că la nivelul UE se vor crea între 13 și 28 de locuri de muncă la o investiție de un milion de euro 136 . Anumite aspecte ale planurilor naționale de redresare și reziliență, cum ar fi acordarea de prioritate renovării pentru a îmbunătăți performanța energetică a clădirilor și a resurselor, reprezintă un bun exemplu de corelații între stimulentele economice și tranziția către o energie curată. Lucrările de renovare presupun utilizarea intensivă a forței de muncă, creează locuri de muncă și investiții care își au deseori originea în lanțurile de aprovizionare locale, pot genera cerere de echipamente foarte eficiente din punct de vedere energetic și din punctul de vedere al utilizării resurselor și aduc valoare pe termen lung pentru proprietățile imobiliare 137 . În schimb, se preconizează că se vor înregistra pierderi ale locurilor de muncă în principal în industria cărbunelui, în industria producătoare de utilaje și în sectorul echipamentelor de transport convențional.

Privind în perspectivă, creșterea nivelului de ambiție al obiectivelor în materie de climă și energie va genera noi nevoi de investiții. În următorii zece ani, în medie, vor fi necesare investiții suplimentare de 390 de miliarde EUR pe an, în comparație cu sumele medii anuale investite în ultimii zece ani. Mai precis, realizarea obiectivelor mai ambițioase în materie de climă și energie pentru 2030 reprezintă o creștere de aproximativ 100 de miliarde EUR pe an în comparație cu nevoile de investiții preconizate pentru punerea în aplicare a PNEC 138 .

4.2.Prioritate pentru opțiunile aflate la dispoziția consumatorilor

Consumatorii proactivi și prosumatorii implicați vor juca un rol esențial în tranziția către un sistem energetic bazat pe surse regenerabile de energie și mai integrat. Acești prosumatori sunt mai bine protejați de fluctuațiile prețurilor. În același timp, sprijinul pentru consumatorii și întreprinderile vulnerabile va rămâne important în contextul prețurilor ridicate ale energiei și al vulnerabilităților potențiale în contextul ulterior pandemiei de COVID-19.

Pachetul de decarbonizare a pieței de hidrogen și de gaze, planificat pentru decembrie 2021, va aborda dispozițiile referitoare la consumatori, inclusiv pentru piețele gazelor naturale. Pentru a permite consumatorilor să se implice activ pe piață, Comisia se va concentra, de asemenea, pe punerea în aplicare a legislației existente care promovează opțiunile aflate la dispoziția consumatorilor și participarea activă a acestora. De exemplu, Directiva privind energia din surse regenerabile și Directiva privind energia electrică reflectă importanța tot mai mare a consumatorilor de energie proprie din surse regenerabile (prosumatori) și a consumatorilor activi. Acest cadru juridic oferă posibilitatea cooperării dintre operatorii de distribuție și comunitățile de energie din surse regenerabile, precum și comunitățile de energie ale cetățenilor. Pentru a consolida și mai mult rolul consumatorilor, Comisia analizează 139 opțiunile de instituire a unei etichete ecologice la nivelul întregii Uniuni în vederea promovării utilizării energiei din surse regenerabile provenite de la instalații noi 140 .

În prezent, cel puțin 2 milioane de persoane din UE sunt implicate în peste 7 700 de comunități de energie 141 . Comunitățile de energie au contribuit la până la 7 % din capacitățile instalate la nivel național, cu capacități totale de energie din surse regenerabile estimate la cel puțin 6,3 GW. Conform unei estimări prudente, acestea au investit în total cel puțin 2,6 miliarde EUR 142 . În toamna anului 2021, Comisia va lansa un Registru al Comunității Energiei și o Platformă de consiliere pentru comunitățile de energie rurale, pentru a facilita și mai mult dezvoltarea comunităților de cetățeni și de energie din surse regenerabile.

Soluțiile de rețea energetică inteligentă, în special contorizarea inteligentă adecvată scopului urmărit și fluxurile de date neîntrerupte cu o protecție adecvată a datelor, sunt esențiale pentru capacitarea consumatorilor. Comisia elaborează în prezent norme transparente și nediscriminatorii privind accesul la date și un plan de acțiune privind digitalizarea energiei.

4.3.Protejarea persoanelor celor mai vulnerabile

Sărăcia energetică continuă să submineze incluziunea socială și capacitatea oamenilor de a participa activ la tranziția către o energie verde și de a beneficia de pe urma acesteia. Acest lucru este recunoscut și de Pilonul european al drepturilor sociale 143 , care plasează serviciile energetice printre serviciile esențiale la care trebuie să aibă acces toți cetățenii; solicitarea unor măsuri de sprijin pentru persoanele aflate în dificultate. În 2019, sărăcia energetică a afectat până la 31 de milioane de persoane din Uniunea Europeană, inclusiv o proporție semnificativă a gospodăriilor cu venituri mici, dar și a celor cu venituri medii, cu diferențe semnificative între statele membre. Pentru a combate această situație, pachetul „Punerea în aplicare a Pactului verde european” este conceput pentru a atenua posibilele efecte distributive și efectele sociale negative ale transformării sistemului energetic.

În plus, măsurile de sprijin prezentate în recenta comunicare intitulată „Un set de măsuri de acțiune și de sprijin pentru abordarea creșterii prețurilor energiei” reflectă faptul că gospodăriile afectate de sărăcia energetică și cele cu venituri mici și medii inferioare sunt cele mai afectate de creșterile recente ale prețurilor, deoarece acestea cheltuiesc un procent semnificativ mai mare din veniturile lor pentru energie.

În contextul creșterii prețurilor energiei, Comisia va continua să monitorizeze modul în care legislația UE privind sărăcia energetică va fi aplicată în statele membre și modul în care evoluează sărăcia energetică. Pe baza recomandărilor de anul trecut privind sărăcia energetică 144 , Comisia va solicita o cooperare mai strânsă cu autoritățile competente relevante prin instituirea unui grup de coordonare privind sărăcia energetică și consumatorii vulnerabili. Acest lucru va permite statelor membre să facă schimb de bune practici și să se angajeze în eforturi coordonate, astfel încât orice analiză bazată pe indicatori la nivelul UE sau la nivel național să poată fi completată cu politici conexe ale UE, cum ar fi eficiența energetică și valul de renovări ale clădirilor. Inițiativa privind locuințele la prețuri accesibile, o componentă-cheie a strategiei privind valul de renovări ale clădirilor, vizează revitalizarea a 100 de cartiere ca proiecte emblematice la nivelul UE în următorii ani. Demararea acestor proiecte de renovare este planificată pentru al patrulea trimestru al anului 2021. Comisia a instituit, de asemenea, o Platformă de consiliere privind sărăcia energetică, cu obiectivul de a deveni centrul experienței și expertizei în materie de sărăcie energetică în Europa. Aceasta va începe cu sprijinirea a 80 de localități individuale cu asistență directă pentru extinderea și diseminarea pe scară largă a soluțiilor specifice de eradicare a sărăciei energetice la nivel local.

În același timp, Directiva privind energia electrică recunoaște importanța sistemelor naționale de securitate socială, care dispun de competența necesară pentru a direcționa sprijinul către persoanele cele mai afectate de sărăcia energetică și de creșterea prețurilor. Statele membre pot direcționa plățile specifice către persoanele cele mai expuse riscurilor pentru a le ajuta să își acopere facturile pe termen scurt. O astfel de măsură poate fi completată, de asemenea, de măsuri de evitare a debranșărilor. Cu toate acestea, este important ca astfel de măsuri de urgență să nu fie considerate o alternativă la abordarea unor probleme precum locuințele cu izolație deficitară sau aparatele ineficiente.

Pactul verde european pune accentul pe sprijinirea regiunilor, a sectoarelor și a persoanelor direct afectate de tranziția către o energie curată, pentru a asigura o tranziție justă. Tranziția are, de asemenea, un impact semnificativ asupra regiunilor care depind în mare măsură de industriile cu emisii ridicate de carbon, cum ar fi oțelul, cimentul sau produsele chimice, care vor suferi transformări majore. În acest scop a fost instituit Mecanismul pentru o tranziție justă. Acesta include Fondul pentru o tranziție justă, care va investi 19,2 miliarde EUR 145 în teritoriile care sunt cel mai mult afectate de efectele socioeconomice negative ale tranziției. În prezent, statele membre își pregătesc planurile teritoriale pentru o tranziție justă, care vor oferi acces la cei trei piloni ai Mecanismului pentru o tranziție justă.

În plus, Comisia a instituit Platforma pentru o tranziție justă pentru a sprijini toate părțile interesate să acceseze și utilizeze resursele Mecanismului pentru o tranziție justă. Această platformă consolidează și extinde sprijinul acordat inițiativei UE pentru regiunile carbonifere aflate în tranziție, care ajută regiunile carbonifere din cele 12 state membre să elaboreze strategii de tranziție cu emisii scăzute de carbon și să abordeze eventualele efecte socioeconomice negative 146 , 147 . Se preconizează că până în 2030 vor fi create până la 315 000 de locuri de muncă prin utilizarea tehnologiilor de producere a energiei curate, care pot ajunge la 460 000 de locuri de muncă până în 2050; crearea de oportunități de angajare în mai multe regiuni carbonifere aflate pe calea tranziției 148 .

4.4.Eliminarea barierelor administrative și a barierelor în calea investițiilor

Dacă dorim să atingem obiectivele UE în materie de climă, vom avea nevoie de un cadru adecvat pentru a facilita investițiile masive implicate 149 . Procedurile administrative de autorizare excesiv de complexe și de lungi constituie un obstacol major în calea tranziției către un sistem energetic decarbonizat, în special în ceea ce privește implementarea și integrarea energiei din surse regenerabile. Printre obstacole se numără complexitatea structurilor, lipsa coerenței juridice și insuficiența cadrelor de politică și de reglementare și a orientărilor.

Directiva privind energia din surse regenerabile din 2018 150 a introdus dispoziții privind organizarea și durata maximă a procesului de acordare a autorizațiilor, care acoperă toate autorizațiile relevante pentru construirea, realimentarea și exploatarea centralelor pe bază de energie din surse regenerabile și pentru racordarea acestora la rețea. De asemenea, aceasta impune statelor membre să înființeze un punct unic de contact care să ghideze solicitanții pe parcursul întregului proces administrativ. Comisia monitorizează îndeaproape transpunerea dispozițiilor relevante ale directivei și evaluează dacă sunt necesare măsuri suplimentare. În acest scop, o clauză de revizuire a articolelor referitoare la procedurile administrative a fost inclusă în propunerea Comisiei de modificare a Directivei privind energia din surse regenerabile, prezentată în iulie 2021. Statelor membre li se solicită, de asemenea, să instituie un cadru favorabil care să abordeze barierele nefinanciare rămase în calea proiectelor din domeniul energiei din surse regenerabile, cum ar fi resursele digitale și umane insuficiente ale autorităților, necesare pentru prelucrarea unui număr tot mai mare de cereri de autorizare. Pentru a ajuta statele membre să elimine barierele administrative și în materie de investiții, Comisia va publica, în 2022, orientări privind simplificarea procedurilor de autorizare și administrative pentru utilizarea energiei din surse regenerabile, pe baza analizei obstacolelor existente, precum și a celor mai bune practici din statele membre.

5. Dimensiunea externă, diplomația în domeniul climei și al energiei

UE continuă să conducă prin puterea exemplului în ceea ce privește realizarea neutralității climatice până în 2050. Pe lângă faptul că își sporește nivelul de ambiție și adoptă măsuri specifice în conformitate cu Acordul de la Paris, UE joacă, de asemenea, un rol activ în cadrul forumurilor internaționale. UE și statele sale membre au o contribuție substanțială la obiectivul colectiv al țărilor dezvoltate de a furniza 100 de miliarde USD pe an pentru a sprijini acțiunile în domeniul climei în țările în curs de dezvoltare. Noul instrument de finanțare „Europa în lume” (79,5 miliarde EUR pentru perioada 2021-2027) va asigura faptul că cel puțin 30 % din finanțare sprijină acțiunile în domeniul climei.

Pe parcursul anului 2021, UE a condus discuția privind tranziția energetică și în cadrul forumurilor multilaterale, cum ar fi dialogul la nivel înalt al ONU. UE cooperează îndeaproape cu G7 și G20 în vederea atingerii unui nivel net al emisiilor de GES egal cu zero până în 2050 și a eliminării treptate a finanțării internaționale pentru producția nediminuată de energie pe bază de cărbune și a subvențiilor. În plus, UE a depus eforturi active în vederea obținerii unui rezultat semnificativ și în cadrul COP 26. Din ce în ce mai mulți parteneri prezintă planuri mai ambițioase în ceea ce privește eficiența energetică și utilizarea energiei din surse regenerabile, precum și obiectivele de realizare a unor economii cu emisii scăzute de carbon sau cu zero emisii nete de carbon.

UE, Statele Unite și alte țări participante au convenit în septembrie 2021 să stabilească un obiectiv colectiv de reducere până în 2030 a emisiilor de metan cu cel puțin 30 % comparativ cu nivelurile din 2020. Obiectivul vizează întreaga economie pentru a include emisiile de metan provenite din producția de energie pe bază de combustibili fosili, și anume emisiile generate în timpul extracției și transportului de petrol și gaze, precum și cele provenite din agricultură și deșeuri. Angajamentul global privind metanul va fi lansat în cadrul Conferinței privind schimbările climatice din luna noiembrie de la Glasgow 151 . În plus, Comisia sprijină Programul Organizației Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) în ceea ce privește instituirea unui Observator internațional independent al emisiilor de metan (IMEO), care să abordeze lacunele globale în materie de date și transparența în acest domeniu, inclusiv prin intermediul unei contribuții financiare.

Cooperarea bilaterală și regională a UE în domeniul energiei cu partenerii internaționali continuă să se axeze pe sprijinul sistematic pentru tranziția către economii cu emisii scăzute de carbon și reziliente la schimbările climatice și pentru a asigura securitatea și competitivitatea energetică. Relansarea cooperării dintre UE și SUA în domeniul energiei și Alianța verde UE-Japonia din mai 2021 sunt exemple de abordare a acesteia. În mod similar, Comisia acordă prioritate cooperării în domeniul energiei curate cu India, (parteneriatul UE-India privind energia curată și clima) și cu China (Platforma de cooperare UE-China în domeniul energiei).

UE și-a stabilit obiectivele de cooperare regională pentru cadrul financiar multianual 2021-2027 cu regiunile învecinate din est, din sud și din Balcanii de Vest, solicitând noi acțiuni comune pentru consolidarea securității energetice durabile, pentru accelerarea în mod colectiv a tranziției către o energie verde și pentru promovarea investițiilor în energia curată.

Comisia depune eforturi intense pentru a stabili cadrul privind clima și energia pentru 2030, inclusiv obiectivele relevante pentru 2030 pentru cele nouă părți contractante la Comunitatea Energiei din afara UE, precum și adoptarea unei foi de parcurs privind decarbonizarea, care va sprijini aceste părți contractante pe calea către neutralitatea climatică până la jumătatea secolului. În plus, au loc eforturi de modernizare a Tratatului privind Carta energiei 152 .

Statele membre ale UE au aprobat o nouă agendă pentru Mediterana, bazată pe un parteneriat reînnoit cu vecinătatea sudică. În iunie 2021, toate cele 42 de țări membre ale Uniunii pentru Mediterana au aprobat o declarație în care și-au subliniat angajamentul de a realiza tranziția către o energie curată și de a intensifica cooperarea regională în domeniul energiei.

Cooperarea cu țările în curs de dezvoltare și, în special, cu Africa Subsahariană, acordă prioritate accesului la energie la prețuri accesibile, fiabilă și durabilă și mobilizează investițiile din sectorul privat. UE sprijină inițiativa Uniunii Africane de a crea o piață unică africană a energiei electrice (AfSEM) care să permită transformarea productivă și să alimenteze dezvoltarea economică, să creeze locuri de muncă, să combată sărăcia și să promoveze prosperitatea.

Asigurarea securității nucleare dincolo de frontierele sale a reprezentat, de asemenea, un domeniu-cheie de interes pentru Comisie. La sfârșitul verii, experți tehnici din partea Grupului european de reglementare pentru siguranța nucleară (ENSREG) și a Comisiei au finalizat o evaluare inter pares a punerii în aplicare a planului de acțiune privind testele de rezistență în materie de securitate nucleară din Belarus. Experții tehnici ai ENSREG și ai Comisiei au început, de asemenea, pregătirile pentru o evaluare inter pares a testului de rezistență din Turcia, planificată pentru jumătatea anului 2022. În plus, UE și-a demonstrat angajamentul continuu pentru punerea în aplicare a anexei III la Planul comun de acțiune cuprinzător (JCPOA) privind cooperarea nucleară civilă cu Iranul.

În scopul realizării unei tranziții energetice globale, garantând siguranța alimentării și tehnologii curate, Comisia a inițiat un proces de reflecție asupra unei strategii europene privind angajamentul extern în domeniul energiei, care urmează să fie adoptată în 2022. Cu scopul de a alinia diplomația UE în domeniile energiei și climei la Pactul verde european, miniștrii afacerilor externe din UE au adoptat concluzii ale Consiliului pe această temă 153 . Activitatea Comisiei se axează pe noi oportunități de implementare a unui sistem energetic nepoluant și de promovare a eficienței energetice și a tehnologiilor sigure și durabile, trecând treptat de la utilizarea combustibililor fosili la soluții de energie verde și promovând o tranziție justă. Politica comercială și diplomația energetică vor trebui să colaboreze pentru a asigura o tranzacționare și investiții nedenaturate în ceea ce privește:

I.materiile prime necesare pentru tranziția energetică în UE,

II.bunurile energetice necesare pentru tranziția energetică și

III.tehnologiile de care depind atât UE, cât și partenerii noștri comerciali pentru tranziția către economii neutre din punct de vedere climatic.

6.Concluzie

Bilanțul din 2021 privind starea uniunii energetice în 2021 arată că punerea în aplicare a politicilor UE în domeniul energiei și al climei contribuie la realizarea Pactului verde european și la redresarea în urma impactului crizei provocate de pandemia de COVID-19. Pe baza acestei analize și a comunicării intitulate „Un set de măsuri de acțiune și de sprijin pentru abordarea creșterii prețurilor energiei”, Comisia ar dori să sublinieze următoarele șase domenii de acțiune viitoare.

Comisia va continua să monitorizeze evoluția prețurilor energiei pentru a se asigura că răspunsul său la creșterea actuală a prețurilor energiei rămâne proporțional și se concentrează asupra persoanelor celor mai afectate.

Comisia va continua să instituie un cadru legislativ adecvat pentru obiectivele noastre consolidate în materie de climă și energie. Cadrul legislativ va include revizuirea Directivei privind performanța energetică a clădirilor și a inițiativelor privind hidrogenul, decarbonizarea pieței gazelor și metanul, care urmează să fie adoptate mai târziu în cursul acestui an. Comisia invită Parlamentul European, Consiliul și comitetele consultative să facă progrese în ceea ce privește adoptarea acestei propuneri alături de pachetul din iulie și subliniază importanța menținerii ambiției, integrității și coerenței acesteia.

Investițiile publice și private suplimentare în eficiența energetică și energia din surse regenerabile, în special în energia eoliană și solară, în stocarea energiei electrice și în producția descentralizată de energie electrică, sunt esențiale pentru tranziție, sporind reziliența și atenuând noi creșteri ale prețurilor la energia electrică. În 2022, Comisia intenționează să adopte o strategie a UE privind energia solară, care să vizeze barierele existente care împiedică dezvoltarea capacității de energie solară necesare și condițiile care vor permite această dezvoltare până în 2030 și până în 2050.

Este necesar să se elimine barierele din calea investițiilor în tranziție pentru ca întreprinderile să își asume un rol de lider, iar UE și statele sale membre să atragă investiții. În special, procedurile simplificate de autorizare creează predictibilitatea necesară pentru investitorii din sectorul energetic și din afara acestuia. Eliminarea treptată a blocajelor din rețea și eliminarea rapidă a barierelor din calea integrării energiei din surse regenerabile, încurajând în același timp acceptarea socială a surselor regenerabile de energie, pot accelera și mai mult tranziția. În 2022, Comisia intenționează să emită orientări pentru statele membre cu privire la procedurile simplificate de autorizare și administrative pentru utilizarea energiei din surse regenerabile.

Subvențiile pentru combustibilii fosili ar trebui să înceteze. Având în vedere reducerea cheltuielilor pentru subvențiile pentru combustibilii fosili și bolile cauzate de poluare, bugetele naționale vor dispune de o marjă mai mare pentru investiții în tehnologii inovatoare, în competențe verzi și în atenuarea potențialelor efecte distributive ale tranziției. În 2022, Comisia intenționează să adopte un act de punere în aplicare privind raportarea progreselor înregistrate în cadrul PNEC; actul respectiv ar trebui să contribuie la asigurarea unei raportări mai uniforme cu privire la eliminarea treptată a subvențiilor pentru energie, în special pentru combustibilii fosili.

Sărăcia energetică va necesita în continuare o atenție deosebită, în special într-o situație în care creșterea prețurilor energiei afectează gospodăriile cu venituri mici și medii inferioare deoarece acestea cheltuiesc un procent mai mare din veniturile lor pentru energie. Comisia colaborează cu statele membre și cu autoritățile de reglementare din domeniul energiei pentru a proteja cel mai bine consumatorii vulnerabili și va propune norme pentru îmbunătățirea performanței energetice a parcului imobiliar european. Comisia monitorizează îndeaproape punerea în aplicare a legislației existente pentru a asigura responsabilizarea și protecția tuturor consumatorilor europeni, acordând o atenție deosebită persoanelor celor mai vulnerabile. Consumatorii ar trebui să fie în măsură să se implice activ pe piața energiei și să beneficieze de un nivel ridicat de protecție și de capacitare.

Având în vedere că ponderea UE în emisiile globale de GES scade la 8 %, cooperarea internațională (în contexte precum CCONUSC, dialogul la nivel înalt al ONU privind energia, G20, și Comunitatea Energiei) este indispensabilă pentru o acțiune climatică eficace și pentru valorificarea întregului potențial de reducere a emisiilor de GES. Acest lucru necesită o strategie a UE privind angajamentul extern în domeniul energiei, la care Comisia lucrează în prezent.

Dialogul cu Parlamentul European, Consiliul, partenerii internaționali și părțile interesate din sectorul public și privat continuă să fie crucial și în 2021. În cadrul pregătirilor pentru COP26 de la Glasgow, acest dialog se axează pe contribuția semnificativă pe care o poate avea sistemul energetic la decarbonizare, astfel cum se subliniază în prezenta comunicare și în raportul intermediar privind acțiunile climatice. În paralel cu activitatea legislativă privind propunerile din prima parte a pachetului „Punerea în aplicare a Pactului verde european” din iulie 2021, ar trebui să aibă loc schimburi între părțile interesate cu privire la provocări, inclusiv cu privire la barierele administrative, responsabilizarea consumatorilor și punerea în aplicare a legislației conexe în domeniul energiei.

(1) În conformitate cu articolul 35 din Regulamentul privind guvernanța, și anume Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 663/2009 și (CE) nr. 715/2009 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE și 2013/30/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE și (UE) 2015/652 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 328 21.12.2018, p. 1), Regulamentul privind guvernanța.

(2) Potrivit sondajului Eurobarometru din iulie 2021, europenii cred că schimbările climatice sunt problema cea mai gravă cu care ne confruntăm în prezent. Mai mult de 9 din 10 respondenți consideră că schimbările climatice sunt o problemă gravă (93 %), iar aproape 8 din 10 (78 %) - că sunt o problemă foarte gravă.

(3) COM(2021) 660.

(4) https://www.ipcc.ch/report/ar6/wg1/.

(5) https://www.iea.org/reports/world-energy-outlook-2021.

(6) Cu toate acestea, AIE a demonstrat, de asemenea, că aproximativ jumătate dintre soluțiile de transformare pe calea către neutralitatea climatică sunt deja disponibile, iar celelalte sunt în fază pilot sau de dezvoltare. (https://iea.blob.core.windows.net/assets/beceb956-0dcf-4d73-89fe-1310e3046d68/NetZeroby2050-ARoadmapfortheGlobalEnergySector_CORR.pdf).

(7) COM(2021) 960.

(8) COM(2021) 952.

(9) COM(2021) 961.

(10) COM(2021) 962.

(11) Acest lucru variază de la un stat membru la altul și depinde de reglementarea și structura prețurilor cu amănuntul și a mixului energetic.

(12) Sursa: COM(2021) 660.

(13) Termenul „cuplarea piețelor” se referă la obiectivul de a forma o piață interconectată (europeană) a energiei electrice. Cuplarea piețelor este menită să lege zonele de control și zonele de piață pentru a armoniza diferitele sisteme de burse de energie electrică și, în special, pentru a reduce diferențele de preț.

(14) Aceasta este o tendință descendentă, având în vedere că sărăcia energetică a afectat 34 de milioane de persoane în 2018.

(15) Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 iunie 2021 de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 401/2009 și (UE) 2018/1999 („Legea europeană a climei”) (JO L 243, 9.7.2021, p. 1).

(16) COM(2021) 550 final, COM(2021) 551 final, COM(2021) 552 final, COM(2021) 563 final, COM(2021) 554 final, COM(2021) 555 final, COM(2021) 556 final, COM(2021) 557 final, COM(2021) 558 final, COM(2021) 563 final, COM(2021) 568 final, COM(2021) 567 final, COM(2021) 571 final. Alte propuneri legislative vor fi adoptate în cadrul acestui pachet mai târziu în cursul acestui an.

(17) Cheltuielile raportate pentru MRR sunt estimări prelucrate de Comisie, bazate pe informațiile privind urmărirea cheltuielilor legate de climă, publicate în cadrul analizelor Comisiei cu privire la planurile de redresare și reziliență. Datele raportate acoperă cele 22 de planuri naționale de redresare și reziliență evaluate și aprobate de Comisie până la 5 octombrie, urmând să evolueze pe măsură ce sunt evaluate mai multe planuri.

(18) Incluzând, printre altele COM(2020) 299, COM(2020) 301, COM(2020) 741 și COM(2020) 662.

(19) COM(2020) 562 final.

(20) COM(2020) 564 final, SWD(2020) 900-926.

(21) Energie, industrie, transporturi, construcții, agricultură, silvicultură și alte sectoare.

(22) Urmează să fie completată de revizuirea Directivei privind performanța energetică a clădirilor și de inițiativele privind hidrogenul, decarbonizarea pieței gazelor și metanul.

(23) Indicatorii din bilanțurile energetice furnizate de Eurostat în conformitate cu metodologia până în 2018 (CFE 2020-2030 și CEP 2020-2030) sunt utilizați pentru a monitoriza progresele înregistrate în vederea atingerii obiectivelor de eficiență energetică ale Strategiei Europa 2020.

(24) COM(2020) 662 final.

(25) COM(2021) 558 final.

(26) Principiul „eficiența energetică înainte de toate” înseamnă luarea în considerare în principal a măsurilor de eficiență energetică eficiente din punctul de vedere al costurilor în elaborarea politicii energetice și în luarea deciziilor investiționale relevante. Acesta este un principiu director amplu, care ar trebui să completeze alte obiective ale UE, în special sustenabilitatea, neutralitatea climatică și creșterea verde.

(27) Factorii de energie primară (FEP) sunt coeficienți numerici determinați ca fiind inversul raportului dintre o unitate de energie furnizată clădirii și unitățile de energie primară consumate pentru a o furniza.

(28) Directiva 2010/31/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 mai 2010 privind performanța energetică a clădirilor (JO L 153, 18.6.2010, p. 13).

(29) COM(2021) 573 final. Acest exercițiu a permis identificarea primelor elemente ale unui cadru de sprijin, constând într-un pachet inițial de acțiuni specifice pe termen scurt în valoare de aproximativ 85 de milioane EUR pentru 2021/2022. Multe alte programe ale UE au integrat noul Bauhaus european ca element de context sau ca prioritate, fără un buget specific predefinit.

(30) https://europa.eu/new-european-bauhaus/index_ro .

(31) Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (JO L 328, 21.12.2018, p. 82).

(32) Pe baza datelor din 2020, UE are o capacitate instalată de producere a energiei eoliene offshore de 14,6 GW (JRC pe baza GWEC, 2021). Obiectivele naționale actuale, astfel cum sunt exprimate în PNEC, sugerează că obiectivul privind energia eoliană offshore pentru 2030 poate fi depășit, preconizându-se că energia eoliană offshore va atinge 84 GW până în 2030. În Planul național privind energia și clima (PNEC) al Maltei, nu sunt incluse nici energia eoliană offshore, nici energia eoliană terestră ca opțiune tehnologică viabilă din surse regenerabile care să contribuie la obiectivele Maltei privind energia din surse regenerabile pentru ținta UE pentru 2030, în pofida potențialului neexploatat.

(33) Directiva 2014/89/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 iulie 2014 de stabilire a unui cadru pentru amenajarea spațiului maritim (MSP) stabilește o serie de cerințe minime pentru procesul de planificare și pentru planuri, inclusiv cerințe de consultare a părților interesate și transfrontaliere. Statele membre trebuiau să își elaboreze planurile până la 31 martie 2021 și să trimită copii Comisiei până la 31 iunie 2021. Comisia evaluează compatibilitatea planurilor cu obligațiile prevăzute de Directiva privind amenajarea spațiului maritim, inclusiv modul în care acestea combină protecția mediului cu alte obiective, cum ar fi cele identificate în PNEC. Evaluarea acoperă, de asemenea, rolul și efectul Directivei privind amenajarea spațiului maritim într-un context mai larg al politicii maritime, în special obiectivele-cheie ale Pactului verde european legate de biodiversitate și de energia din surse regenerabile offshore. Până în martie 2022, Comisia va prezenta Parlamentului European și Consiliului un raport privind punerea în aplicare a Directivei privind amenajarea spațiului maritim.

(34) COM(2020) 301 final.

(35) COM(2020) 301 final.

(36) COM(2020) 824 final.

(37) Grecia, de exemplu, stabilește noi dispoziții speciale de amenajare a teritoriului pentru sursele regenerabile de energie, industrie, turism și agricultură.

(38) COM(2021) 350 final.

(39) Mecanismul pentru o tranziție justă cuprinde Fondul pentru o tranziție justă, schema InvestEU pentru o tranziție justă și o facilitate de împrumut pentru sectorul public. În total, se așteaptă ca Mecanismul pentru o tranziție justă să mobilizeze investiții publice și private în valoare de cel puțin 150 de miliarde EUR (2021-2027).

(40) Regulamentul (UE) 2021/240 al Parlamentului European și al Consiliului din 10 februarie 2021 de instituire a unui Instrument de sprijin tehnic, JO L 57, 18.2.2021, p. 1.

(41) Instrumentul de redresare NextGenerationEU (NGEU), împreună cu bugetul multianual pentru perioada 2021-2027, este cel mai mare pachet de măsuri de stimulare finanțat vreodată în Europa, cu un sprijin total de 2,018 mii de miliarde EUR în prețuri curente (în valoare totală de peste 1,8 mii de miliarde EUR la prețurile din 2018) pentru a contribui la reconstrucția unei Europe post-COVID-19. La prețurile din 2018 și pe o perioadă de șapte ani, bugetul UE se ridică la 1 074 de miliarde EUR, iar NextGenerationEU la 750 de miliarde EUR.

(42) Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență, JO L 57, 18.2.2021.

(43) Comisia a plătit deja 52,4 miliarde EUR sub formă de prefinanțare din Mecanismul de redresare și reziliență Austriei, Belgiei, Cehiei, Ciprului, Croației, Danemarcei, Franței, Greciei, Italiei, Letoniei, Lituaniei, Luxemburgului, Portugaliei, Slovaciei, Sloveniei și Spaniei, echivalentul a 13 % din componenta de grant și (după caz) de împrumut din alocarea financiară a statului membru respectiv, cu excepția Germaniei, unde aceasta reprezintă 9 %.

(44) În conformitate cu articolul 3 din Regulamentul privind guvernanța, fiecare stat membru notifică Comisiei, la fiecare zece ani, un plan național integrat privind energia și clima.

(45) AT, BE, CY, CZ, DE, DK, EE, EL, ES, FI, FR, HR, IE, IT, LT, LU, LV, MT, PT, RO, SI, SK.

(46) Strategia anuală pentru 2021 privind creșterea durabilă, COM(2020) 575 final, 17 septembrie 2020, secțiunea IV.

(47) Cheltuielile raportate pentru MRR sunt estimări prelucrate de Comisie, bazate pe informațiile privind urmărirea cheltuielilor legate de climă publicate în cadrul analizelor Comisiei cu privire la planurile de redresare și reziliență. Datele raportate acoperă cele 22 de planuri naționale de redresare și reziliență evaluate și aprobate de Comisie până la 5 octombrie 2021, iar cuantumul va evolua pe măsură ce sunt evaluate mai multe planuri. A se vedea: https://ec.europa.eu/info/business-economy-euro/recovery-coronavirus/recovery-and-resilience-facility/recovery-and-resilience-plans-assessments_en .

(48)

Măsurile de eficiență energetică vizează proiecte de eficiență energetică în IMM-uri sau întreprinderi mari, renovări energetice în clădiri private și infrastructura publică și construcția de clădiri. Măsurile privind energia curată vizează în special producția de energie din surse regenerabile, rețelele energetice și infrastructura.

(49) Raportul separat privind progresele înregistrate în domeniul politicilor climatice, publicat împreună cu starea uniunii energetice în temeiul dispozițiilor de la articolul 29, prezintă mai în detaliu aspectele legate de climă.

(50) În temeiul articolului 18 din Regulamentul (UE) 2018/1999, statele membre raportează o dată la doi ani propriile prognoze naționale referitoare la emisiile antropice de către surse și absorbțiile de către absorbanți de gaze cu efect de seră.

(51) Belgia, Cehia, Danemarca, Germania, Estonia, Grecia, Spania, Franța, Croația, Italia, Letonia, Lituania, Ungaria, Țările de Jos, Austria, Portugalia, Slovenia, Slovacia, Finlanda, Suedia. Lituania și Ungaria au prezentat o actualizare a strategiilor lor inițiale în iulie și, respectiv, septembrie 2021. În iulie 2021, guvernul Luxemburgului a adoptat un proiect de strategie națională pe termen lung. Înainte de adoptarea sa finală, se va desfășura o consultare publică.

(52) În conformitate cu articolul 15 din Regulamentul privind guvernanța.

(53) Danemarca, Spania, Franța, Italia, Letonia, Lituania, Ungaria, Austria, Portugalia, Slovenia, Slovacia, Finlanda, Suedia.

(54)

Deși neutralitatea înseamnă prin definiție că emisiile reziduale sunt compensate prin absorbții, nu toate statele membre au asigurat ponderea respectivă a reducerilor și absorbțiilor de emisii, iar nivelul de ambiție pentru reducerile efective variază de la un stat membru la altul.

(55) La fel ca în cazul Finlandei, până în 2035, și al Suediei, până în 2045.

(56) Cu toate acestea, strategia pe termen lung a Germaniei, astfel cum a fost prezentată Comisiei în ianuarie 2020, reflectă obiectivul Planului de acțiune privind clima pentru 2050, adoptat în noiembrie 2016. În conformitate cu Legea privind schimbările climatice, astfel cum a fost modificată în iulie 2021, Germania urmărește în prezent atingerea neutralității climatice până în 2045.

(57) Pentru informații mai detaliate, a se vedea informațiile tehnice care însoțesc raportul intermediar privind politicile climatice.

(58) COM(2020) 663 final.

(59) Raportul IPCC din august 2021 identifică metanul ca fiind responsabil pentru aproape o treime din încălzirea globală. Conform raportului, scurgerile de metan din siturile de foraj pentru combustibili fosili, din minele de cărbune și din conducte reprezintă 36 % din totalul emisiilor. Raportul indică faptul că emisiile de metan ar putea fi reduse aproape la jumătate până în 2030, la un cost rezonabil, subliniind că s-ar putea realiza reduceri de 60 % în cazul operațiunilor pe bază de combustibili fosili.

(60) Metanul are o durată de viață atmosferică mult mai scurtă decât CO2 (aproximativ 12 ani față de secole pentru CO2), dar este un gaz cu efect de seră mult mai puternic. UE utilizează o perioadă de 100 de ani pentru a măsura și a evalua GES, dar, pe o perioadă de 20 de ani, metanul este de 84 de ori mai puternic în ceea ce privește încălzirea globală decât dioxidul de carbon, astfel cum se subliniază în tabelul 8.7 din contribuția Grupului de lucru I la cel de Al cincilea raport de evaluare al IPCC (2013). https://www.ipcc.ch/site/assets/uploads/2018/02/WG1AR5_Chapter08_FINAL.pdf .

(61) Propunerea legislativă a Comisiei care urmează să fie adoptată până la sfârșitul anului urmărește să măsoare, să raporteze și să verifice emisiile de metan, să stabilească limite privind evacuarea în atmosferă și arderea la faclă și să impună cerințe de detectare a scurgerilor și de reparare a acestora.

(62) În ceea ce privește obiectivul global al UE pentru 2020 (20,6 %), UE a atins deja o pondere de 19,7 % a surselor regenerabile de energie din energia consumată în 2019; aceasta include 34,1 % pentru producția de energie electrică (din care: energie hidroelectrică 35 %, energie eoliană 35 %, energie solară 13 %, biocombustibili solizi 8 % și toate celelalte surse regenerabile 9 %), 22,1 % pentru încălzire și răcire (biomasa reprezintă aproximativ 75 % din încălzire și răcire) și 8,9 % în sectorul transporturilor. Un număr de 14 state membre și-au depășit obiectivele naționale obligatorii pentru 2020, iar 7 au rămas relativ departe. A se vedea și https://ec.europa.eu/eurostat/web/energy/data/shares. În temeiul Directivei 2009/28/CE, statele membre trebuiau să atingă obiective obligatorii de creștere a ponderii energiei din surse regenerabile în consumul de energie până în 2020. Obiectivele naționale luate împreună ar permite Uniunii Europene în ansamblu să atingă obiectivul de 20,6 % energie din surse regenerabile pentru 2020 (cifra se abate de la 20 % pentru UE și Regatul Unit în urma retragerii Regatului Unit din Uniunea Europeană).

(63) Până la 30 aprilie 2022, în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1999 privind guvernanța.

(64) Potrivit unui raport privind asistența tehnică [Technical assistance in realisation of the 5th report on progress of renewable energy in the EU (Asistența tehnică pentru realizarea celui de-al cincilea raport privind progresele înregistrate în domeniul energiei din surse regenerabile din UE)], raport final actualizat. Sarcinile 1 și 2. https://op.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/bcfbe724-27e2-11ec-bd8e-01aa75ed71a1/language-en), o pondere a energiei din surse regenerabile de 22,4-22,6 % poate fi preconizată în 2020 având în vedere inițiativele actuale de politică în domeniul energiei din surse regenerabile. Franța și Polonia sunt deosebit de expuse riscului de a nu-și atinge obiectivul național. Estimările timpurii ale Agenției Europene de Mediu (AEM), deși bazate pe o metodologie diferită, confirmă, de asemenea, faptul că UE, în ansamblul său, este susceptibilă să își atingă obiectivul. Comisia a ajutat statele membre să încheie acorduri de transfer statistic între statele care au un surplus de surse regenerabile de energie și cele care riscă să nu își atingă obiectivul.

(65) Energia eoliană offshore: scădere de la valori cuprinse în intervalul 100-180 EUR/MWh în 2010 la valori actuale variind de la 67 EUR/MWh la 140 EUR/MWh; energie eoliană pe uscat: scădere de la valori cuprinse în intervalul 55-105 EUR/MWh în 2010 la valori cuprinse între 34 EUR/MWh și 74 EUR/MWh în 2019. Sursa: Beiter P., Cooperman A., Lantz E., Stehly T., Shields M., Wiser R., Telsnig T., Kitzing L., Berkhout V., Kikuchi Y. (2021) Wind power costs driven by innovation and experience with further reductions on the horizon (Costurile energiei eoliene determinate de inovare și experiență cu reduceri suplimentare la orizont), WIREs Energy Environ. 2021;e398. https://doi.org/10.1002/wene.398 .

(66) Costul modulelor fotovoltaice a scăzut dramatic în ultimii ani. Analizând evoluția globală a prețului modulelor în raport cu producția cumulată, se deduce o scădere a prețurilor de 25 % pentru fiecare dublare a producției cumulate. În perioada 2011-2020, s-a înregistrat o scădere a prețurilor cu 85 %.

(67) https://ec.europa.eu/energy/topics/renewable-energy/eu-renewable-energy-financing-mechanism_en .

(68) BNEF (2021) Baza de date privind investițiile în tranziția energetică.

(69) IRENA, Statistici privind capacitățile de energie regenerabilă 2021.

(70) https://www.irena.org/publications/2021/March/Renewable-Capacity-Statistics-2021.

(71) Acte delegate suplimentare vor sprijini adoptarea combustibililor durabili din surse regenerabile, inclusiv metodologiile aplicabile producției de combustibili din surse regenerabile de origine nebiologică din energia electrică preluată din rețea și măsurarea emisiilor de GES ale acestor combustibili.

(72) În UE plus Regatul Unit.

(73) În UE plus Regatul Unit.

(74) Obiectivele pentru 2030 vizează UE, cu excepția Regatului Unit.

(75) Clădirile rezidențiale reprezentând aproape 65 % din această cifră.

(76) https://ec.europa.eu/energy/topics/energy-efficiency/energy-efficient-buildings/renovation-wave_en .

(77) COM(2021) 551 final.

(78) O evaluare preliminară aprofundată a primelor 13 strategii a fost publicată la 31 martie 2021.

(79) Frigidere, mașini de spălat vase, mașini de spălat rufe și televizoare.

(80) Un incident a avut loc la 8 ianuarie 2021 în rețelele electrice de înaltă tensiune din zona sincronă Europa continentală. Acesta a afectat rețeaua continentală, care unește rețelele de transport de energie electrică ale țărilor din Europa continentală și a dus la separarea acesteia în două zone (o zonă din sud-estul Europei funcționând temporar separat de restul Europei continentale). Al doilea incident a fost întreruperea unei interconectări energetice între Franța și Spania, la 24 iulie 2021, care a afectat Peninsula Iberică și o mică parte a sistemului francez de transport. Ambele incidente au putut fi rezolvate în mai puțin de o oră. Investigațiile ex-post sunt în curs de desfășurare.

(81) Regulamentul (UE) 2019/941 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 iunie 2019 privind pregătirea pentru riscuri în sectorul energiei electrice.

(82) Regulamentul (UE) 2017/1938 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2017 privind măsurile de garantare a siguranței furnizării de gaze și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 994/2010.

(83) https://ec.europa.eu/energy/topics/energy-security/secure-gas-supplies_en .

(84) Directiva 2009/119/CE a Consiliului din 14 septembrie 2009 privind obligația statelor membre de a menține un nivel minim de rezerve de țiței și/sau de produse petroliere.

(85) Codurile de rețea sunt un set de norme elaborat de Asociația europeană pentru cooperarea operatorilor de sisteme de transport de energie electrică (ENTSO-E), cu orientări din partea Agenției pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER), pentru a facilita armonizarea, integrarea și eficiența pieței europene a energiei electrice.

(86) În conformitate cu Regulamentul (UE) 2019/943 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 iunie 2019 privind piața internă de energie electrică.

(87) COM(2020) 605.

(88) COM (2021) 350 final.

(89) Study on the resilience of critical supply chains for energy security and clean energy transition during and after the COVID-19 crisis (Studiu privind reziliența lanțurilor de aprovizionare critice pentru securitatea energetică și tranziția către o energie curată în timpul crizei provocate de pandemia de COVID-19 și ulterior acesteia) ISBN 978-92-76-38453-3.

(90) Grupul european de reglementare pentru siguranța nucleară, www.ensreg.eu.

(91) Directiva 2009/71/Euratom a Consiliului de instituire a unui cadru comunitar pentru securitatea nucleară a instalațiilor nucleare, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2014/87/Euratom a Consiliului;

(92) În septembrie, prețurile angro medii ale energiei electrice au ajuns la peste 125 EUR/MWh, prețurile gazelor au ajuns la aproape 65 EUR/MWh, iar certificatele EU ETS au ajuns la peste 60 EUR per tCO2.

(93) Sursa: COM(2021) 660.

(94) Acest raport este ușor diferit pentru gospodării (figura 3) și pentru industrie, în funcție de dimensiunea consumului.

(95) COM(2021) 660.

(96) Acest lucru înseamnă că toată lumea primește același preț pentru energia electrică la nivel angro.

(97) Directiva (UE) 2019/944 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iunie 2019 privind normele comune pentru piața internă de energie electrică și de modificare a Directivei 2012/27/UE.

(98) https://smarten.eu/wp-content/uploads/2019/11/EU_Market_Monitor_2019_short_final.pdf .

(99) Cuplarea unică a piețelor pentru ziua următoare alocă o zi înainte de livrarea capacității de transport transfrontalier limitate de energie electrică în modul cel mai eficient prin cuplarea piețelor angro de energie electrică din diferite regiuni prin intermediul unui algoritm comun de cuplare prin preț pentru a calcula prețurile energiei electrice în întreaga Europă și pentru a aloca implicit licitații bazate pe capacitatea transfrontalieră.

(100) Raportul ACER de monitorizare a pieței, 2019.

(101) Raportul ACER de monitorizare a pieței, 2019.

(102) Volumele de gaze tranzacționate pe platformele europene au crescut cu 21 % (plus 3 439 TWh) în T4 al anului 2020 comparativ cu anul anterior, după scăderea temporară din trimestrul anterior.

(103) Importurile de GNL în UE au scăzut cu 27 % față de anul anterior în T4 al anului 2020, ca urmare a creșterii prețurilor de pe piața angro a gazelor naturale din Asia către Europa, ceea ce a dus la redirecționarea mărfurilor către piețele asiatice.

(104) Nivelurile actuale de stocare a gazelor în UE sunt la nivelul de 75 %, sub nivelul mediu de 90 % înregistrat în ultimii 10 ani. Situație constatată la 3 octombrie 2021.

(105) Sub 1 EUR/MWh pentru 90 % din zilele de tranzacționare în 2019 (ACER MMR 2020, Volumul piețelor angro de gaze, p. 43).

(106) Raportul convenit al capacității transfrontaliere reprezintă capacitatea de import împărțită la capacitatea instalată de producție a statelor membre. Ar trebui remarcat faptul că obiectivul de interconectare de 15 % prevăzut în Regulamentul privind guvernanța pentru 2030 a fost completat cu o serie de indicatori de urgență. Acest lucru se înscrie în contextul creșterii semnificative a capacității instalate în UE (în principal din cauza noilor capacități variabile de energie eoliană și solară, cu factori de încărcare mult mai mici în comparație cu alte surse de producție), în timp ce noile capacități de interconectare energetică nu au crescut în aceeași proporție. În consecință, analiza nivelului de interconectare energetică ar trebui să ia în considerare, de asemenea, pe lângă obiectivul de interconectare energetică de 15 %, indicatori ai caracterului imperios al acțiunii, pe baza diferenței de preț pe piața angro, a capacității nominale de transport a conductelor de interconectare în raport cu (1) sarcina maximă și (2) capacitatea instalată de producere a energiei din surse regenerabile. Regulamentul prevede, de asemenea, că fiecare conductă de interconectare nouă trebuie să facă obiectul unei analize cost-beneficiu din punct de vedere socioeconomic și de mediu și este implementată numai în cazul în care beneficiile potențiale sunt mai mari decât costurile.

(107) De exemplu, o interconectare a rețelelor electrice între Estonia și Letonia (PIC nr. 4.2.1). O nouă conexiune a rețelelor electrice între Estonia și Letonia a fost lansată la 25 august 2021. Aceasta este a treia conexiune a rețelelor electrice dintre cele două țări și un pas înainte în sincronizarea zonei baltice cu rețeaua continentală europeană. Același lucru este valabil și pentru PIC din Estonia (PIC nr. 4.2.2), din Letonia (PIC numărul 4.2.3) și Lituania (PIC numărul 4.8.17). Pentru gaze, au fost puse în serviciu PIC în Croația (PIC nr. 6.5.1), Grecia, Italia și Albania (PIC nr. 7.1.3).

(108) De exemplu, conducta de interconectare celtică dintre Irlanda și Franța, care a primit un grant MIE în valoare de 530 de milioane EUR în 2019. Aceasta va fi prima conexiune directă a rețelelor de energie electrică între Irlanda și Europa continentală și va sprijini atingerea noului obiectiv al Irlandei de cel puțin 70 % energie electrică din surse regenerabile până în 2030.

(109) Regulamentul (UE) nr. 347/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 aprilie 2013 privind liniile directoare pentru infrastructurile energetice transeuropene, de abrogare a Deciziei nr. 1364/2006/CE și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 713/2009, (CE) nr. 714/2009 și (CE) nr. 715/2009 (JO L 115, 25.4.2013, p. 39).

(110) Regulamentul (UE) 2021/1153 al Parlamentului European și al Consiliului din 7 iulie 2021 de instituire a Mecanismului pentru interconectarea Europei și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1316/2013 și (UE) nr. 283/2014 (JO L 249, 14.7.2021, p. 38).

(111) În sectorul energetic (cu un buget total de 5,84 miliarde EUR), programul urmărește să contribuie la o mai bună integrare a pieței europene a energiei, îmbunătățind interoperabilitatea transfrontalieră și transsectorială a rețelelor energetice, facilitând decarbonizarea și asigurând siguranța alimentării. De asemenea, vor fi disponibile fonduri pentru proiecte transfrontaliere în domeniul producției de energie din surse regenerabile.

(112) Având în vedere că PIB-ul și consumul de energie au scăzut în 2020 cu aproape aceeași valoare (aproximativ 7 %), subvențiile au fost acordate în 2020 în același ritm ca în 2019 (doar volumul de activitate a fost mai mic). Prin urmare, nu există o tendință clară de scădere a nivelului subvențiilor, în pofida angajamentului internațional al UE.

(113) Cea mai mare parte subvenționează energia solară – 29 de miliarde EUR, energia eoliană – 21 de miliarde EUR și biomasa – 17 miliarde EUR.

(114) Taxonomia UE este un sistem de clasificare bazat pe Regulamentul privind taxonomia – Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2020 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile și de modificare a Regulamentului (UE) 2019/2088.

(115) IEA, Net Zero by 2050. A Roadmap for the Global Energy Sections (Zero emisii nete până în 2050: O foaie de parcurs pentru sectorul energetic global). Raport emblematic, mai 2021 .

(116) De exemplu, UE este lider mondial în mai multe părți ale lanțului valoric fotovoltaic: cercetare și dezvoltare, producție de polisiliciu, echipamente și utilaje pentru fabricarea de produse fotovoltaice [sursa: BNEF, Solar PV Trade and Manufacturing, A Deep Dive (Comerțul și producția de produse fotovoltaice pentru energia solară, analiză aprofundată), 2021]. În domeniul energiei eoliene, UE deține o cotă de piață considerabilă, dar producătorii europeni de echipamente originale (OEM) au fost depășiți de producătorii chinezi pentru prima dată în 2020 [atunci când se analizează primii 10 OEM în ceea ce privește cota de piață. Sursa: GWEC, Global Offshore Wind Report 2020 (Raportul pe 2020 privind energia eoliană offshore la nivel global), 2020]. În mod similar, atunci când se iau în considerare „pompe de căldură utilizate predominant pentru încălzire”, statele membre ale UE sunt principalele țări exportatoare, fiind urmate de Asia (sursa: UN-COMTRADE 841861 „pompe de căldură, cu excepția mașinilor și aparatelor pentru condiționarea aerului de la poziția 8415”). Cu toate acestea, în ultimii 5 ani, creșterea pieței UE a „pompelor de căldură utilizate predominant pentru încălzire” a fost reflectată de importurile din Asia, care au crescut cu o rată medie anuală de 21 % în perioada 2015-2020. Creșterea investițiilor în C&I în domeniul energiei curate și continuarea eforturilor în ceea ce privește transferul de tehnologie ar putea asigura faptul că UE profită de oportunitatea tranziției energetice pentru a-și consolida competitivitatea în sectorul energiei curate. De exemplu, în sectorul fotovoltaic, producția și proiectarea celulelor și a modulelor tind să devină din ce în ce mai complexe, necesitând investiții suplimentare pentru a rămâne în avangardă.

(117) COM(2021) 952.

(118) De exemplu, UE se află pe locul întâi în ceea ce privește depunerea de brevete cu valoare ridicată în domeniul surselor regenerabile de energie și al eficienței energetice. UE ocupă locul al treilea în ceea ce privește sistemele inteligente. (Sursa: JRC SETIS https://setis.ec.europa.eu/publications/setis-reseach-and-innovation-data_en ).

(119) Prioritățile de C&I ale uniunii energetice [pe baza documentului COM(2015) 80]: energie din surse regenerabile, sistem inteligent, sisteme eficiente, transport sustenabil, captare, utilizare și stocare a carbonului și siguranță nucleară.

(120) AIE, World Energy Investment (Investițiile în energie la nivel mondial), 2021.

(121) Directiva 2006/66/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 septembrie 2006 privind bateriile și acumulatorii și deșeurile de baterii și acumulatori și de abrogare a Directivei 91/157/CEE.

(122) Începând din 2005, creșterea gradului de înlocuire a combustibililor fosili poluanți cu energie din surse regenerabile în întreaga UE a dus la o scădere cu 6 % a emisiilor totale de dioxid de sulf (SO2) și la o scădere cu 1 % a emisiilor de oxid de azot (NOx) în 2017. Acest lucru a condus, însă, și la o creștere cu 13 % la nivelul UE a emisiilor de PM2.5 și la o creștere cu 4 % a emisiilor de COV, ca urmare a creșterii utilizării biomasei (AEM, 2019): https://www.eea.europa.eu/themes/energy/renewable-energy/renewable-energy-in-europe-key .

(123) COM (2021) 400 final.

(124) Cele mai recente date disponibile.

(125) Anuarul regional Eurostat, ediția 2021, p. 187.

(126) https://ec.europa.eu/environment/air/quality/revision_of_the_aaq_directives.htm.

(127) Pe baza Eurostat ’env_ac_egss2’- anul pentru care sunt disponibile cele mai recente date.

(128) Sursa: ESTAT, nrg_ind_ei, Energy intensity of GDP in chain linked volumes (2010), Kilograms of oil equivalent (KGOE) per thousand euro.

(129) În perioada 2005-2019, atât intensitatea energetică primară, cât și intensitatea energetică finală în industrie au continuat să scadă cu o rată medie anuală de aproximativ 2 %. În aceeași perioadă, intensitatea GES a scăzut, de asemenea, în mod constant, printre altele, datorită creșterii ponderii energiei din surse regenerabile în consumul de energie.

(130) 2018 este ultimul an disponibil din cauza întârzierii statistice a datelor Eurostat privind sectorul bunurilor și serviciilor de mediu. Raportarea obligatorie a datelor la sfârșitul anului n acoperă perioada de referință cuprinsă între n-2 și n-4. Raportarea voluntară a datelor se referă la estimările timpurii pentru anul de referință n-1 și pentru perioada anterioară anului 2014. Disponibilitatea elementelor de raportare voluntară variază considerabil de la o țară la alta. Estimările provizorii pentru UE-27 în ansamblu sunt compilate de Eurostat în fiecare an (n), acoperind perioada cuprinsă între anul 2000 și anul n-2.

(131) Aceasta se bazează pe Eurostat ’env_ac_egss1’. Conform estimărilor IRENA, investițiile în energia curată creează aproape de trei ori mai multe locuri de muncă decât combustibilii fosili.

(132) CEDEFOP, Skills forecast: trends and challenges to 2030 (Previziunile în materie de competențe: tendințe și provocări până în 2030), 2018.

(133) Comisia Europeană, Pactul privind competențele – mobilizarea tuturor partenerilor pentru a investi în competențe, 2020.

(134) Conform scenariului EUCO3232,5, care se bazează pe obiectivul de eficiență energetică de 32,5 % și pe un obiectiv privind energia din surse regenerabile de 32 % până în 2030. În prezent, obiectivul privind clima a fost revizuit în sens ascendent, la cel puțin 55 % până în 2030 și au fost făcute propuneri privind un nivel mai ridicat de ambiție în ceea ce privește eficiența energetică și energia din surse regenerabile.

(135) Obținute utilizând EurObserv’ER ( https://www.eurobserv-er.org/category/all-annual-overview-barometers/ ) și Kapetaki, Z., Ruiz, P. et al., Clean energy technologies in coal regions: Opportunities for jobs and growth: Deployment potential and impacts (Tehnologiile energetice curate în regiunile carbonifere: oportunități pentru locuri de muncă și creștere economică: potențialul și impactul implementării), Kapetaki, Z. (editor), EUR 29895 EN, Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, Luxemburg, 2020, ISBN 978-92-76-12330-9, doi:10.2760/063496, JRC117938.

(136) BPIE (2020). Building Renovation – A kick-starter for the EU Recovery (Renovarea clădirilor – un impuls pentru redresarea UE). https://www.renovate-europe.eu/wp-content/uploads/2020/06/BPIE-Research-Layout_FINALPDF_08.06.pdf utilizând date din C40 (2019). The Multiple Benefits of Deep Retrofits – A toolkit for Cities (Beneficiile multiple ale modernizărilor profunde - un set de instrumente pentru orașe). https://www.c40knowledgehub.org/s/article/The-Multiple-Benefits-of-Deep-Retrofits-A-toolkit-for-cities?language=en_US .

(137) IRENA (2020), Global Renewables Outlook: Energy Transformation 2050 (Perspective globale privind energia din surse regenerabile: Transformarea energiei până în 2050). Ediția: 2020), Agenția Internațională pentru Energie Regenerabilă, Abu Dhabi. Global Renewables Outlook: Energy Transformation 2050 (Perspective globale privind energia din surse regenerabile: Tranzacția energetică până în 2050) – Rezumat (irena.org).

(138) SWD(2021) 621 final.

(139) https://op.europa.eu/s/pp0f .

(140) Astfel cum se prevede la articolul 19 alineatul (13) din Directiva privind energia din surse regenerabile.

(141) Schwanitz , V. J., Wierling, A., Zeiss, J. P., von Beck, C., Koren, I. K., Marcroft, T., Dufner, S. (22 august 2021). Contribuția prosumatorilor colectivi la tranziția energetică în Europa – estimări preliminare la nivel european și național din inventarul COMETS.

(142) Ibid.

(143) Principiul 20. Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale stabilește, de asemenea, inițiative pentru 2022 pentru a se asigura că nimeni nu este lăsat în urmă, ceea ce va contribui la combaterea sărăciei energetice, cum ar fi o propunere de recomandare a Consiliului privind venitul minim, orientări privind evaluările ex-ante ale impactului distributiv și un raport privind accesul la serviciile esențiale. În plus, obiectivul de dezvoltare durabilă nr. 7 vizează, de asemenea, accesul tuturor la energie la prețuri accesibile, fiabilă, durabilă și modernă.

(144) SWD(2020) 960 final.

(145) În prețuri curente.

(146) Comisia Europeană. (2018). 5. Structural Support Action for Coal and Carbon Intensive Regions (Acțiunea de sprijin structural pentru regiunile carbonifere și cu emisii ridicate de carbon) https://ec.europa/eu/clima/sites/clima/files/docs/pages/initiative_5_support_en_1.pdf .

(147) SWD(2020) 176 final, secțiunea 6.5.1.

(148) 2020-JRC-clean_energy_technologies_in_coal_regions_online.pdf. Kapetaki, Z., Ruiz, P. et al. (2020). Clean energy technologies in coal regions: Opportunities for jobs and growth. Deployment potential and impacts. (Tehnologiile energetice curate în regiunile carbonifere: oportunități pentru locuri de muncă și creștere economică: potențialul și impactul implementării) JRC. p. 5.

(149) Având în vedere obiectivul mai ridicat privind energia din surse regenerabile, de 40 % în loc de 32 % până în 2030, UE ar avea nevoie de peste 420 GW și de până la 480 GW de capacitate combinată de energie eoliană onshore și offshore, mai mare decât capacitatea eoliană instalată actuală de 180 GW. Pentru energia solară fotovoltaică, capacitățile ar trebui să fie de cel puțin 380 GW și de cel mult 420 GW comparativ cu nivelul actual de 140 GW. O astfel de creștere ar ține seama, de asemenea, de energia electrică necesară pentru producerea hidrogenului din surse regenerabile în vederea atingerii obiectivelor secundare privind combustibilii din surse regenerabile de origine nebiologică (RFNBO). În consecință, rata de utilizare a capacității de producție a energiei din surse regenerabile ar trebui să crească în mod semnificativ în comparație cu nivelul planificat în prezent.

(150) Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, articolele 16 și 17.

(151) Având în vedere angajamentele internaționale actuale, 9 dintre primele 20 de entități generatoare de metan din lume participă în prezent la angajamentul global privind metanul, reprezentând aproximativ 30 % din emisiile globale de metan și 60 % din economia mondială. În plus, peste 20 de organizații filantropice au anunțat angajamente combinate în valoare de peste 200 de milioane USD pentru a sprijini punerea în aplicare a angajamentului global privind metanul.

(152) Obiectivele-cheie ale propunerii UE de modernizare a Tratatului privind Carta energiei sunt de a actualiza standardele de protecție a investițiilor pentru a se asigura că tratatul facilitează acțiunile climatice ale UE și tranziția energetică în conformitate cu Pactul verde european și cu Acordul de la Paris.

(153) https://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-5263-2021-INIT/ro/pdf.