COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 5.5.2021

COM(2021) 350 final

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR

Actualizarea noii Strategii industriale 2020:
construirea unei piețe unice mai puternice pentru a sprijini redresarea Europei

{SWD(2021) 351 final} - {SWD(2021) 352 final} - {SWD(2021) 353 final}

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR

Actualizarea noii Strategii industriale 2020:
construirea unei piețe unice mai puternice pentru a sprijini redresarea Europei

1.Necesitatea unei actualizări: provocări emergente, priorități de lungă durată

La 10 martie 2020, Comisia Europeană a prezentat „O nouă Strategie industrială pentru Europa” 1 . Aceasta a stabilit un plan pentru modul în care industria UE, lideră la nivel mondial, ar putea impulsiona dubla tranziție verde și digitală, bazându-se pe forța tradițiilor, a întreprinderilor și a cetățenilor săi pentru a-și spori competitivitatea. Strategia a pus în mișcare o nouă abordare politică pentru realizarea acestui deziderat, axată pe o mai bună conectare a nevoilor și a sprijinului oferit tuturor actorilor din cadrul fiecărui lanț valoric sau ecosistem industrial 2 . În acest sens, ea a subliniat elementele fundamentale ale industriei – inovare, concurență și o piață unică puternică și funcțională – consolidând în același timp competitivitatea noastră mondială prin piețe deschise și condiții de concurență echitabile.

A doua zi după prezentarea noii strategii industriale, Organizația Mondială a Sănătății a anunțat că epidemia de COVID-19 devenise o pandemie. Măsurile de izolare și încetinirile economice care au urmat au afectat atât comunitățile și economiile Uniunii, cât și industriile și companiile sale. Comisia și alți actori au acționat rapid pentru a aborda impactul asupra întreprinderilor europene și pentru a asigura libera circulație a mărfurilor, a lucrătorilor și a serviciilor, în special cu ajutorul culoarelor verzi. Măsurile de urgență privind normele bugetare, ajutoarele de stat și lucrul cu program redus 3 au ajutat la sprijinirea sectoarelor și lucrătorilor celor mai afectați și au amortizat impactul asupra companiilor, inclusiv a IMM-urilor. Pilonul european al drepturilor sociale a continuat să reprezinte busola UE și a statelor sale membre în amortizarea impactului social.

În această perioadă am fost martorii rezilienței, ingeniozității și adaptabilității industriei Uniunii Europene, dar am fost în același timp expuși la noi vulnerabilități și la dependențe mai vechi, precum și la inegalități socioeconomice și teritoriale care trebuie eliminate. Criza a evidențiat interdependența lanțurilor valorice mondiale și valoarea unei piețe unice integrate la nivel mondial. Ea a ilustrat, de asemenea, necesitatea unei tranziții mai rapide către un model economic și industrial mai curat, mai digital și mai rezilient, pentru a menține și a spori angajamentul Europei în favoarea unei competitivități sustenabile. Acesta este motivul pentru care, în discursul său privind starea Uniunii Europene, președinta von der Leyen a anunțat o actualizare a strategiei industriale a UE: pentru a învăța din lecțiile crizei, a ne consolida reziliența economică și a accelera dubla tranziție, păstrând și creând în același timp locuri de muncă.

Punctul de plecare pentru această actualizare este determinarea impactului real al anului trecut asupra economiei și industriei europene. O primă analiză și o evaluare a necesităților au stat la baza planului de redresare european, NextGenerationEU 4 , care – împreună cu cadrul financiar multianual 2021-2027 – va oferi un sprijin financiar fără precedent cetățenilor și companiilor din UE. Privite din orice perspectivă, concluziile au fost neiertătoare: o contracție de 6,3 % la nivelul economiei UE în 2020, însoțită de pierderi majore la nivelul cifrelor de afaceri și de un declin al locurilor de muncă și al investițiilor.

Un an mai târziu, se observă câteva semne timide de îmbunătățire 5 și se preconizează că economia UE va reveni în forță în 2021 și 2022. Perspectivele de redresare rapidă a comerțului mondial s-au îmbunătățit și ele, iar valorificarea la maximum a acestor oportunități comerciale va reprezenta o parte esențială a redresării pentru companiile din întreaga Europă. Cu toate acestea, scăderea continuă a planurilor de investiții private pe termen scurt și numărul tot mai mare de firme puternice care se confruntă cu probleme semnificative de lichiditate indică faptul că redresarea va necesita timp și un sprijin continuu.

Pentru a adapta cel mai bine acest sprijin, Comisia pornește de la abordarea flexibilă bazată pe ecosisteme, prezentată în strategia industrială de anul trecut. Ca parte a primului Raport anual privind piața unică 6 , în etapa de față au fost identificate paisprezece ecosisteme industriale și au fost analizate diferitele lor nevoi și provocări. Raportul arată că impactul crizei – și perspectivele de redresare și de reînnoire a competitivității – variază în mod semnificativ. În timp ce turismul a fost sectorul cel mai puternic afectat, iar companiile din sectorul textilelor și al mobilității și cele din sectorul cultural și creativ se confruntă cu o redresare mai lentă și mai inegală, ecosistemul digital și-a mărit cifra de afaceri în timpul crizei. Întreprinderile mai mici continuă și ele să fie mai vulnerabile, aproximativ 60 % raportând o scădere a cifrei de afaceri în a doua jumătate a anului 2020 7 .

Femeile, tinerii și lucrătorii cu venituri mici au fost deosebit de afectați de criză, în parte datorită faptului că reprezintă marea majoritate a angajaților din sectoarele cele mai afectate. Comisia acordă o atenție deosebită egalității de drepturi și de șanse, pentru o redresare incluzivă în toate sectoarele. Capitalul uman este unul dintre principalele atuuri ale Europei, iar Uniunea ar trebui să valorifice punctele forte ale lucrătorilor și antreprenorilor săi talentați, bine pregătiți și inventivi, ca motor al inovării și competitivității, și, concomitent, să abordeze lacunele și inegalitățile existente în materie de competențe.

Indicator de încredere per ecosistem Sursă: Analiză a Comisiei Europene bazată pe Programul armonizat comun al UE de sondaje privind activitățile economice și consumatorii. Notă: Pentru ecosistemele „Comerț cu amănuntul”, „Proximitate”, „Economie socială”, „Energie-Surse regenerabile”, „Sănătate”, reprezentate prin linii punctate, acoperirea datelor este limitată, iar acestea trebuie interpretate cu precauție.

Figura 1: Indicator de încredere per ecosistem

Această analiză și experiența noastră din timpul crizei arată că principiile, prioritățile și acțiunile din strategia industrială europeană sunt încă valabile. Nevoia de a consolida autonomia strategică deschisă a Europei este chiar mai acută, iar noua abordare bazată pe parteneriatul cu industria și cu partenerii internaționali cu vederi similare este chiar mai relevantă decât în urmă cu un an. Trebuie să ne concentrăm în continuare pe elementele esențiale subliniate în urmă cu un an și să accelerăm implementarea pentru a permite industriei să accelereze și să conducă tranzițiile.

Această actualizare nu înlocuiește Strategia industrială 2020 și nici nu finalizează procesele lansate de aceasta – o mare parte din respectivele lucrări sunt încă în desfășurare și necesită eforturi dedicate. Aceasta este o actualizare țintită, care se concentrează pe ceea ce a rămas încă de făcut și pe învățămintele care trebuie desprinse. Ea analizează punctele în care piața noastră unică a fost pusă la grea încercare și propune măsuri pentru consolidarea rezilienței și a funcționării acesteia. Ea oferă, de asemenea, o evaluare adaptată a nevoilor fiecărui ecosistem industrial și a modalităților de optimizare a colaborării dintre toți actorii de pe piață și identifică un set de dependențe și capacități strategice, propunând apoi măsuri pentru a le aborda și a le reduce. În acest sens, actualizarea de față răspunde solicitărilor Consiliului European 8 , ale Parlamentului European 9 , ale statelor membre 10 și ale altor părți interesate de a analiza impactul crizei asupra politicilor noastre și de a oferi soluții acolo unde este necesar.

Comunicarea este însoțită de trei documente de lucru ale serviciilor Comisiei. Ele reflectă unele dintre primele rezultate ale Strategiei industriale din 2020 și oferă fundamentul analitic pentru a răspunde acestor solicitări:

·prima ediție a Raportului anual privind piața unică 11 , care prezintă impactul crizei asupra pieței unice, ilustrează progresele înregistrate în ceea ce privește eliminarea barierelor și îndeplinirea acțiunilor identificate în Pachetul industrial 2020, include o analiză pentru toate cele 14 ecosisteme industriale și prezintă un set de indicatori cheie de performanță;

·o analiză inițială a dependențelor 12  și capacităților strategice ale UE, cu un bilanț aprofundat privind o serie de domenii strategice tehnologice și industriale;

·o analiză ilustrativă a unui sector industrial cheie, axată pe provocările și oportunitățile industriei și pe setul disponibil de instrumente de politică ale UE, Către un sector siderurgic european competitiv și curat, în sprijinul dublei tranziții.

 

2.Desprinderea învățămintelor și accelerarea tranzițiilor

Europa are mult de construit și de învățat din perioada de grele încercări prin care continuă să treacă. Pe parcursul ultimului an, am fost martorii rezilienței pieței noastre unice și ai primatului industriei. Bazându-se pe rezerva de excelență din domeniul științelor vieții, aceasta s-a aflat în avangarda dezvoltării și producției mondiale a vaccinului împotriva COVID-19, în special datorită Strategiei UE privind vaccinurile și sprijinului acordat de UE pentru creșterea capacităților industriale. Am văzut companii care și-au reorientat producția pentru a ajuta la satisfacerea unor nevoi urgente, cum ar fi echipamentele de protecție individuală, dezinfectanți pentru mâini sau producția de vaccinuri. Alte companii au trecut peste noapte la comerțul electronic sau au folosit instrumente digitale pentru a găsi noi furnizori sau lanțuri de aprovizionare. În ciuda unei scăderi semnificative a cererii de energie și a impactului asupra operatorilor critici din domeniu, piața internă a energiei s-a adaptat cu succes, fără întreruperi la nivel de aprovizionare 13 .

Acest lucru nu a fost însă fezabil pentru toată lumea. În timp ce măsurile de izolare au forțat multe întreprinderi să-și întrerupă activitatea, frontierele s-au închis, lanțurile de aprovizionare au fost întrerupte, cererea a fost perturbată, iar lucrătorii și furnizorii de servicii s-au văzut în imposibilitatea de a se deplasa în Europa. Când camioanele s-au oprit la granițele interne, a devenit repede evident cât de integrate sunt producția și economia în Europa zilelor noastre. Blocajele din calea liberei circulații a mărfurilor, serviciilor și persoanelor au afectat profund lanțurile valorice și activitatea economică, au subminat solidaritatea europeană și au împiedicat formularea unui răspuns coordonat la criză. Lanțurile de aprovizionare s-au întrerupt la frontiere, prețurile mărfurilor transportate pe calea aerului au crescut deoarece avioanele au fost blocate la sol, dezechilibrele de la nivelul fluxurilor comerciale au condus la o penurie de containere maritime.

Putem să desprindem deja anumite învățăminte importante.

În primul rând, criza a evidențiat necesitatea fundamentală de a susține libera circulație a persoanelor, bunurilor, serviciilor și capitalului pe piața unică și necesitatea de a lucra împreună pentru a întări rezistența acesteia în caz de perturbări. Controalele și închiderile frontierelor, restricțiile naționale sau regionale necoordonate, precum și măsurile de izolare care îngrădesc libera circulație a persoanelor, adesea supuse unor ajustări frecvente, au exacerbat incertitudinea și costurile de conformare, provocând întârzieri grave și conducând la perturbări majore ale lanțurilor de aprovizionare în multe ecosisteme industriale. Culoarele verzi și alte măsuri ad-hoc ale UE 14 au atenuat semnificativ impactul dăunător potențial al măsurilor naționale unilaterale și necoordonate la nivelul întregii piețe unice. Libera circulație a serviciilor a fost, de asemenea, puternic afectată, inclusiv prin închiderea temporară forțată a activităților economice neesențiale, prin restricțiile de călătorie și prin lipsa de claritate a normelor aplicabile în materie de circulație transfrontalieră. La rândul său, acest lucru a provocat dificultăți lucrătorilor transfrontalieri și o penurie de lucrători sezonieri, pentru a da doar câteva exemple. Piața unică din Europa se bazează pe o forță de muncă disponibilă, cu un nivel ridicat de mobilitate.

În al doilea rând, aceste situații au declanșat o conștientizare mai largă a necesității de a analiza și aborda dependențele strategice, atât tehnologice, cât și industriale. UE și partenerii săi comerciali devin mai rezilienți dacă piețele mondiale sunt deschise și sunt integrate în lanțurile valorice mondiale, care ajută la absorbția șocurilor și la stimularea redresării 15 . Pandemia de COVID-19 a arătat că perturbările de la nivelul lanțurilor valorice mondiale pot afecta anumite produse și materii prime esențiale, cum ar fi consumabilele medicale, care sunt deosebit de importante pentru societate și pentru economia UE. Unul dintre învățămintele cheie ale crizei este necesitatea de a înțelege mai bine dependențele strategice actuale și chiar viitoare ale Europei. Aceasta va oferi baza pentru dezvoltarea unor măsuri politice bazate pe fapte, proporționate și țintite, pentru a aborda dependențele strategice, protejând în același timp economia deschisă, competitivă și bazată pe comerț a Uniunii Europene. UE va continua să-și manifeste preferința pentru cooperare și dialog internațional, dar și angajamentul său de a combate practicile neloiale și subvențiile externe care subminează condițiile de concurență echitabile de pe piața unică.

În fine, acest an fără precedent a arătat că argumentele economice în favoarea tranziției verzi și digitale sunt mai puternice ca niciodată. Pe termen mediu, toate activitățile economice vor trebui să devină sustenabile, iar perturbările multor modele tradiționale, cauzate de COVID-19, vor dezrădăcina vechile obiceiuri și vor accelera, prin urmare, tranziția verde. Eforturile de garantare a unui acces securizat și suficient la o energie curată și la prețuri competitive la nivelul întregii piețe unice vor fi esențiale pentru a asigura consolidarea punctelor forte ale industriei UE în timpul acestui proces de tranziție. O forță de muncă calificată este esențială pentru asigurarea unor tranziții de succes, pentru sprijinirea competitivității industriei europene și pentru crearea unor locuri de muncă de calitate. Digitalizarea a dobândit un rol strategic pentru continuarea activităților economice și a schimbat cu adevărat modul în care se desfășoară acestea. Economiile, companiile și angajații acestora riscă să rămână în urmă pe măsură ce tranziția se accelerează. Modelele și tehnologiile de afaceri digitale și verzi au oferit companiilor care îmbrățișaseră deja această tranziție un avantaj față de cele care nu o făcuseră, iar companiile din avangarda schimbării vor continua să se bucure de avantajul crucial al primilor sosiți. Creșterea gradului de sensibilizare a consumatorilor și a cererii în raport cu această tranziție este la rândul său o oportunitate care trebuie valorificată.

Dorința de schimbare este mare. Obiectivul nostru rămâne realizarea unei sustenabilități competitive, grație unor tehnologii și servicii noi, adesea digitale. Întreprinderile sunt cele mai bine plasate pentru a determina modalitatea prin care pot deveni competitive și se pot transforma în lideri ai propriului sector, găsind soluții la provocările lor. Atunci când este necesar, politica noastră industrială ar trebui să beneficieze apoi de forme agile de parteneriat public-privat și de noi forme de cooperare între sectorul privat și cel public, pentru a accelera furnizarea de soluții inovatoare care nu ar putea fi realizată altfel. Pentru o tranziție incluzivă, existența unui dialog social funcțional va fi esențială.

3.Întărirea rezilienței pieței unice

O piață unică mai bine echipată pentru a face față crizelor

Piața unică este cel mai important atu al UE, ea oferind companiilor noastre certitudine, amploare și o rampă mondială și asigurând consumatorilor o largă disponibilitate a produselor de calitate. Acest atu nu poate fi însă considerat de la sine înțeles. În special în primele zile ale pandemiei, întreprinderile și cetățenii au suferit de pe urma închiderii frontierelor, a perturbărilor aprovizionării și a lipsei de previzibilitate.     

În ciuda utilității instrumentelor existente ale pieței unice, criza a arătat că acestea pot fi îmbunătățite pentru a răspunde situațiilor de urgență. După cum a anunțat președinta von der Leyen în februarie 2021 16 , Comisia va propune un Instrument pentru situații de urgență al pieței unice pentru a oferi o soluție structurală care să asigure disponibilitatea și libera circulație a persoanelor, bunurilor și serviciilor în contextul unor posibile crize viitoare. Acest instrument ar trebui să garanteze schimburi de informații, o coordonare și o solidaritate sporite atunci când statele membre adoptă măsuri legate de crize. El va contribui la atenuarea impactului negativ asupra pieței unice, inclusiv prin asigurarea unei guvernanțe mai eficace. De asemenea, el ar trebui să pună în funcțiune un mecanism prin care Europa să poată aborda penuriile de produse critice, prin accelerarea punerii la dispoziție a produselor (de exemplu, stabilirea și partajarea standardelor, evaluarea rapidă a conformității) și prin consolidarea cooperării în domeniul achizițiilor publice. Instrumentul va fi aliniat unor inițiative de politică relevante, cum ar fi viitoarea propunere de înființare a unei Autorități europene pentru pregătire și răspuns în caz de urgență sanitară (Health Emergency Preparedness and Response Authority, HERA) și viitorul Plan de contingență pentru transport și mobilitate, precum și practicii internaționale relevante care vizează abordarea situațiilor de urgență sau asigurarea și accelerarea punerii la dispoziție a produselor esențiale. 

Figura 2 Elemente cheie ale Instrumentului pentru situații de urgență al pieței unice

O piață unică funcțională pentru a accelera redresarea

Anul trecut a reafirmat necesitatea de a doborî barierele persistente și semnificative care împiedică buna funcționare a pieței unice 17 . Urmărirea realizării unei piețe unice funcționale necesită eforturi neobosite pe numeroase fronturi:

·gestionarea permanentă a conformității efective cu actualele norme ale pieței unice;

·investiții continue în aprofundarea integrării în domeniile care oferă cele mai mari oportunități;

·adaptarea abordărilor de politică existente atunci când acest lucru este justificat;

·noi strategii acolo unde este necesar (de exemplu, pentru a acompania dubla tranziție).

Deși Comisia va efectua evaluări recurente ale principalelor bariere din cadrul fiecărui ecosistem ca parte a Raportului său anual privind piața unică, sectorul serviciilor merită o atenție deosebită din cauza dimensiunii sale 18 , a interacțiunii cu bunurile și a naturii sale transecosistemice.

În prezent, se află în curs de desfășurare un nou efort de abordare a restricțiilor și a barierelor, în special prin intermediul Grupului operativ pentru asigurarea respectării normelor privind piața unică (SMET) 19 și a altor acțiuni relevante 20 . Progresele din ultimii ani au fost prea lente în mai multe domenii cheie, în special în cel al serviciilor. Aplicarea integrală a Directivei privind serviciile va asigura respectarea de către statele membre a obligațiilor care le revin în prezent, inclusiv a obligației de notificare, pentru a identifica și a elimina noile bariere de reglementare potențiale.

Serviciile pentru întreprinderi, cum ar fi ingineria, arhitectura, informatica și serviciile juridice, contribuie cu până la 11 % din PIB-ul UE și sunt factori esențiali de competitivitate pentru firme. Cu toate acestea, ele sunt îngrădite de norme naționale restrictive, cum ar fi cerințele stricte de intrare pe piață și de exercitare a activității 21 . În timp ce standardele europene în materie de mărfuri au adus avantaje mari companiilor și consumatorilor, sporind calitatea și siguranța, îmbunătățind transparența, reducând costurile și deschizând piețe pentru întreprinderi, standardele europene în materie de servicii reprezintă doar aproximativ 2 % din totalul standardelor. Standardele în materie de servicii stabilesc cerințe tehnice, de exemplu niveluri de calitate, performanță, interoperabilitate, protecție a mediului, protecție a sănătății sau siguranță. Ele pot mări încrederea consumatorilor, pot spori integrarea piețelor europene ale serviciilor și pot ajuta la depășirea barierelor legate de multiplele cerințe naționale în materie de certificare. Comisia va explora avantajele unei propuneri legislative privind reglementarea principalelor servicii pentru întreprinderi, pe baza unor standarde armonizate, începând cu o evaluare a celor mai pertinente domenii de servicii pentru întreprinderi în care standardele armonizate ar putea adăuga valoare 22 .

În timp ce legislația UE garantează aplicarea unui set de drepturi și condiții de muncă obligatorii pentru angajarea lucrătorilor detașați în întreaga UE, feedback-ul părților interesate evidențiază în mod constant dificultățile administrative legate de detașarea lucrătorilor. Companiilor le este uneori dificil să trimită ingineri sau personal tehnic întreprinderilor sau utilizatorilor finali dintr-un alt stat membru, de exemplu în sectorul construcțiilor. Comisia va continua să colaboreze cu statele membre pentru a se asigura că Directiva privind asigurarea respectării dispozițiilor referitoare la detașarea lucrătorilor este transpusă și pusă în aplicare în mod corespunzător 23 . Fără a compromite cadrul juridic și protecția lucrătorilor pe care acesta o asigură, Comisia va colabora cu statele membre pentru a elabora un formular comun, în format electronic, pentru declarația de detașare a lucrătorilor. Acest formular digital unic ar putea fi introdus inițial pe o bază voluntară.

Criza a subliniat, de asemenea, faptul că supravegherea efectivă a pieței este esențială, autoritățile statelor membre confruntându-se cu un număr crescut de produse neconforme și periculoase. Acesta a fost în special cazul anumitor echipamente de protecție personală și dispozitive medicale de mare căutare. Prin urmare, intensificarea coordonării, investițiilor, resurselor și digitalizării autorităților – atât în cadrul pieței unice, cât și la frontierele Uniunii – este o prioritate 24 . Comisia va sprijini și încuraja autoritățile de supraveghere a pieței să accelereze digitalizarea inspecțiilor produselor și a colectării datelor și utilizarea tehnologiilor de ultimă generație pentru a urmări produsele neconforme și periculoase, așa cum s-a anunțat în Planul de acțiune privind asigurarea respectării normelor referitoare la piața unică. Investițiile în digitalizarea informațiilor referitoare la siguranța și conformitatea produselor sunt, de asemenea, importante pentru a îmbunătăți trasabilitatea și controlul produselor comercializate. Pe lângă acestea, este necesară consolidarea unor capacități specifice pentru a asigura controale efective și eficiente.

Ca motor principal al inovării în diversele ecosisteme, IMM-urile trebuie să fie avute în vedere în toate acțiunile din cadrul prezentei strategii. Acest lucru se reflectă într-o manieră orizontală prin acordarea unei atenții sporite sarcinii de reglementare în cadrul abordării revizuite a Comisiei în ceea ce privește o mai bună legiferare: prin introducerea unei abordări de tipul „one in, one out” (principiul numărului constant), adaptată procesului de elaborare a politicilor din UE, aceasta mărește atenția pe care factorii de decizie politică o acordă implicațiilor și costurilor aplicării legislației, în special pentru IMM-uri 25 .

În Strategia pentru IMM-uri, Comisia a subliniat necesitatea de a spori echitatea în cadrul relațiilor B2B pentru a sprijini IMM-urile, care, din cauza asimetriilor față de organizațiile mai mari la nivelul puterii de negociere, se confruntă cu un risc crescut de a fi supuse unor practici și condiții comerciale neloiale atât online, cât și offline. În particular, criza a demonstrat importanța și necesitatea comerțului electronic. Pentru prima dată, Actul legislativ privind serviciile digitale propune un set comun de norme privind obligațiile și responsabilitatea intermediarilor în cadrul pieței unice care va deschide oportunități pentru toate întreprinderile, inclusiv pentru IMM-uri, și va asigura un nivel ridicat de protecție pentru toți utilizatorii. În mod similar, Actul privind piețele digitale propune norme armonizate care definesc și interzic anumite practici ale platformelor cu rol de controlori digitali ai fluxului de informație care ar putea împiedica sau încetini accesul consumatorilor la servicii valoroase și inovatoare, pentru a asigura buna funcționare a pieței unice, prin promovarea unei concurențe efective pe piețele digitale și în special prin promovarea unui mediu contestabil și echitabil al platformelor online. Comisia îndeamnă insistent colegiuitorii să accelereze lucrările în vederea unei adoptări rapide.

Comportamentul de întârziere a plăților s-a agravat în timpul crizei, ceea ce pune o povară suplimentară pe umerii IMM-urilor. Observatorul întârzierilor la plată al UE, care monitorizează practicile de plată neloiale 26 și analizează modul în care plățile întârziate se propagă prin lanțul de aprovizionare, își va extinde activitatea desfășurată în prezent privind ecosistemul construcțiilor la alte ecosisteme. Pentru a aborda practicile de plată neloiale care agravează întârzierile la plată și conduc adesea la litigii de lungă durată 27 , Comisia va concepe și implementa scheme pilot de soluționare alternativă a litigiilor.

Presiunea financiară și insolvențele vor crește probabil în 2021, pe măsură ce facilitățile sunt eliminate treptat 28 . În particular, riscul de supraîndatorare și necesitatea de recapitalizare pot deveni pronunțate pentru IMM-uri. O creștere a numărului falimentelor ar putea avea un impact semnificativ asupra unor întregi lanțuri de aprovizionare. Acest lucru necesită coordonare și conceperea unor măsuri care trebuie să fie proporționale cu provocările viitoare. Comisia este hotărâtă să mobilizeze investiții semnificative, iar componenta pentru IMM-uri din cadrul InvestEU ar putea atrage investiții de 45 de miliarde EUR în IMM-uri până la finele anului 2023.

Pentru a ajuta la abordarea riscului de insolvență care afectează IMM-urile, Comisia va facilita schimbul de bune practici cu privire la măsurile și stimulentele introduse de mai multe state membre în favoarea sprijinului acordat companiilor viabile. Comisia lucrează în vederea acordării unui sprijin specific sub formă de capital IMM-urilor 29 , prin intermediul produselor financiare ale InvestEU, și invită statele membre să contribuie la eforturile de la nivelul UE. REACT-EU oferă la rândul său sprijin specific IMM-urilor.

Statele membre au mai multe posibilități de a oferi sprijin sub formă de capitaluri proprii în cadrul schemelor naționale de sprijin, pentru a întări solvabilitatea și a consolida creșterea IMM-urilor inovatoare și a întreprinderilor cu capitalizare medie, în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat, inclusiv cu cadrul temporar privind ajutoarele de stat. De exemplu, acestea includ scheme care oferă garanții publice pentru fondurile de investiții private, bazate pe ideea că statul oferă o garanție pentru a atrage o finanțare privată, mai degrabă decât să ofere el însuși capitalul. Ca alternativă, statele membre pot decide să acorde anumite instrumente rambursabile, care pot fi ulterior convertite în granturi, în funcție de redresarea companiilor și de capacitatea de rambursare a acestora.

Comisia va continua să facă progrese în vederea realizării unei piețe unice de capital. De exemplu, Comisia accelerează activitatea de finanțare prin capitaluri proprii a IMM-urilor, inclusiv mărirea sprijinului pentru capitalul de creștere accelerată, investițiile strategice și ofertele publice inițiale (Initial Public Offerings, IPO). Această activitate va declanșa investiții în tehnologii verzi și digitale, în toate etapele vieții unei IMM, de la începerea afacerii la etapa de creștere și extindere și până la ieșirea pe piețele publice. Un nou Fond public-privat pentru ofertele publice inițiale va sprijini IMM-urile și întreprinderile cu capitalizare medie în procesul de listare și dincolo de acesta 30 . Grupul BEI va publica, în a doua jumătate a anului 2021, cereri de propuneri pentru echipele de gestionare a fondului interesate.

Impozitarea joacă, de asemenea, un rol esențial în asigurarea echității și a creșterii: viitoarea comunicare privind o impozitare a întreprinderilor pentru secolul 21 va stabili planuri concrete pentru sprijinirea ambelor obiective, inclusiv măsuri concrete pentru IMM-uri.

Politica UE în materie de concurență are de jucat un rol cheie în menținerea unor condiții de concurență echitabile și este unul dintre cele mai importante atuuri ale noastre în asigurarea unei piețe unice care să sprijine eforturile de inovare și creștere ale companiilor. Menținerea concurenței pe piața unică contribuie la reziliența și competitivitatea companiilor noastre pe piețele mondiale. Comisia va continua de asemenea să monitorizeze aplicarea cadrului temporar privind ajutoarele de stat (prelungit până la finele anului 2021) și implementarea măsurilor de ajutor de stat aferente COVID-19, cu o examinare a eliminării treptate a măsurilor de sprijin pentru situații de criză atunci când situația o va permite, evitând în același timp producerea unor efecte în cascadă disproporționate.

ACȚIUNI-CHEIE	CALENDAR
Instrumentul pentru situații de urgență al pieței unice	T1 2022
Raportul anual privind piața unică	Anual
Posibil formular/model comun pentru declarația de detașare a lucrătorilor	T1 2022
Întărirea supravegherii pe piața unică a produselor UE și a celor importate	T4 2022
În cadrul InvestEU, lucrări în vederea acordării de sprijin sub formă de capital și de finanțare prin capitaluri proprii pentru sprijinirea IMM-urilor	În curs

4.Abordarea problemei dependențelor: punerea în practică a autonomiei strategice deschise

În calitatea sa de importator și exportator major, deschiderea către comerț și investiții reprezintă o forță și o sursă de creștere și de reziliență pentru UE. Cu toate acestea, COVID-19 a avut un impact negativ asupra lanțurilor de aprovizionare mondiale și a condus la penurii în Europa. După cum a subliniat Strategia industrială 2020, UE trebuie să-și îmbunătățească autonomia strategică deschisă în domenii cheie 31 . 

Criza a subliniat și mai mult necesitatea consolidării capacității UE de a face față unei crize și de a acționa conform necesităților. Perturbările înregistrate de-a lungul lanțului de aprovizionare al ecosistemului de sănătate au creat probleme deosebit de dificile, acestea rezultând dintr-o combinație a cererii în continuă creștere și a penuriei la nivel de aprovizionare și de forță de muncă, în ciuda răspunsului proactiv al UE menit să asigure faptul că rutele de transport și lanțurile de aprovizionare (mondiale) rămân cât mai deschise și mai sigure cu putință. Provocări mai recente, cum ar fi penuria de semiconductori cu care se confruntă industria auto, evidențiază faptul că Europa se confruntă și cu alte dependențe specifice. Pandemia a accelerat conștientizarea acestei realități și a împins țări precum Statele Unite 32 să își reexamineze pozițiile în lanțurile valorice mondiale.

Uniunea Europeană are, de asemenea, puncte forte și capacități importante. În timp ce UE se confruntă cu anumite dependențe, alte țări depind la rândul lor de UE („dependențe inverse”). Dependențele reciproce pot fi un element de stabilitate în lanțurile valorice mondiale. De asemenea, UE are dependențe străine comune cu partenerii noștri („dependențe comune”). Acestea oferă oportunități pentru consolidarea cooperării cu parteneri cu vederi similare, pentru găsirea de soluții reciproc avantajoase.

Cartografierea dependențelor și capacităților noastre strategice

Unele perturbări au luat Europa prin surprindere, demonstrând necesitatea unei mai bune înțelegeri a situației dependențelor sale strategice, a modului în care acestea se pot dezvolta în viitor și a măsurii în care ele ar putea conduce la apariția unor vulnerabilități ale Uniunii. Astfel de dependențe strategice afectează interesele de bază ale UE, în special în ceea ce privește sănătatea 33 , securitatea și siguranța, precum și accesul la materii prime și tehnologii esențiale, necesare pentru dubla tranziție verde și digitală.

Ca răspuns la solicitarea Consiliului European, Comisia a efectuat o analiză ascendentă bazată pe date comerciale, care oferă o serie de prime informații despre amploarea problemelor în discuție. Din 5 200 de produse importate în UE, analiza identifică 137 de produse (reprezentând 6% din valoarea totală a importului de mărfuri al UE) în ecosisteme sensibile de care UE este foarte dependentă – în principal în industriile energointensive (cum ar fi materiile prime 34 ) și în ecosistemele de sănătate (cum ar fi principiile active) – precum și alte produse relevante pentru sprijinirea transformării verzi și digitale.

Aproximativ jumătate din importurile de astfel de produse față de care avem o relație de dependență provin din China, urmată de Vietnam și de Brazilia. Cu toate acestea, 34 de produse (reprezentând 0,6 % din valoarea totală a importurilor de mărfuri ale UE) sunt potențial mai vulnerabile, având în vedere potențialul lor redus de ulterioară diversificare și substituire cu producția UE. Aproximativ 20 dintre aceste produse sunt materii prime și substanțe chimice aparținând ecosistemului industriilor energointensive, majoritatea celorlalte produse aparținând ecosistemului sănătății (cum ar fi principiile active și alte produse din domeniul sănătății). Analiza evidențiază, de asemenea, provocări și dependențe în domeniul tehnologiilor avansate, cum ar fi cloud-ul și microelectronica, legate în principal de structura pieței mondiale.

Procentul din valoarea importurilor UE în funcție de originea celor 137 de produse identificate, față de care UE este dependentă în ecosisteme sensibile Sursă: Comisia Europeană, cu utilizarea bazei de date BACI

Analiza evidențiază, de asemenea, problema posibilelor dependențe interne din cadrul pieței unice, legate de o concentrare a activităților la nivelul întreprinderilor. În astfel de cazuri, politica și asigurarea de către UE a respectării legislației în domeniul concurenței pot juca un rol major în abordarea posibilelor riscuri legate de astfel de dependențe interne, asigurând faptul că piețele rămân deschise și contestabile.

Documentul de lucru al serviciilor Comisiei 35 care însoțește prezenta actualizare prezintă șase bilanțuri aprofundate privind domenii strategice, și anume materiile prime, bateriile, principiile active, hidrogenul, semiconductorii și tehnologiile de calcul la margine și de tip cloud, oferind informații suplimentare privind originea dependențelor strategice și impactul acestora. Comisia va colabora cu statele membre, cu industria și cu partenerii sociali, inclusiv cu sprijinul Forumului industrial sau prin dialogul structurat privind securitatea aprovizionării cu medicamente 36 și strategia farmaceutică, pentru a aprofunda această analiză și a aborda în continuare dependențele strategice identificate.

Comisia va lansa o a doua etapă de bilanțuri aprofundate ale potențialelor dependențe în domenii cheie precum produsele, serviciile sau tehnologiile esențiale pentru dubla tranziție, cum ar fi sursele regenerabile de energie, stocarea energiei și securitatea cibernetică. În plus, un sistem de monitorizare din cadrul Observatorului pentru tehnologii critice al Comisiei 37 și un proces de revizuire periodică vor acoperi atât dependențele actuale, cât și riscurile de dependențe (tehnologice) viitoare.

Crearea unui set de instrumente pentru reducerea și prevenirea dependențelor strategice

În majoritatea cazurilor, industria în sine este cel mai bine plasată – prin politicile și deciziile sale corporative – pentru a îmbunătăți reziliența și a reduce orice dependențe care pot duce la vulnerabilități, prin acțiuni precum diversificarea furnizorilor, utilizarea sporită a materiilor prime secundare și substituirea cu alte materii prime. Cu toate acestea, există situații în care concentrarea producției sau aprovizionarea dintr-o singură zonă geografică are ca rezultat o indisponibilitate de furnizori alternativi.

În domeniile de importanță strategică, Comisia identifică măsuri de politici publice care pot sprijini eforturile industriei de a aborda aceste dependențe și de a dezvolta nevoi de capacitate strategice: diversificarea cererii și a ofertei bazându-se pe mai mulți parteneri comerciali ori de câte ori este posibil, dar și stocarea și întreprinderea de acțiuni autonome ori de câte ori este necesar. Astfel de măsuri ar trebui să se bazeze, în general, pe un mix de acțiuni, țintite și proporționale cu nevoile ecosistemelor și cu riscurile identificate. Comisia va lucra în strânsă cooperare cu părțile interesate relevante pentru a identifica măsuri de consolidare a poziției UE în cadrul lanțurilor valorice mondiale, inclusiv prin consolidarea și diversificarea comerțului exterior, creând totodată noi oportunități și pentru țările cu venituri mici și medii. O economie mai circulară și o eficiență îmbunătățită a resurselor contribuie și ele la reducerea dependențelor și la întărirea rezilienței. În plus, aceste măsuri ar trebui să permită UE să-și consolideze propria capacitate, bazându-se pe punctele forte ale unei piețe unice pe deplin funcționale, cu piețe deschise și competitive. Ea își va valorifica relațiile privilegiate cu vecinii săi cei mai apropiați, în special cu cei deja angajați în convergența normativă cu UE. 

După cum se subliniază în analiza politicii sale comerciale 38 , Comisia va depune eforturi pentru diversificarea lanțurilor internaționale de aprovizionare și va urmări încheierea de parteneriate internaționale în vederea sporirii gradul de pregătire.

În domeniile de dependență comună cu partenerii săi 39 , UE poate alege să pună în comun resursele și să construiască lanțuri de aprovizionare alternative mai puternice și mai diversificate cu aliații și partenerii noștri cei mai apropiați. Relația transatlantică și politica de extindere și vecinătate sunt pietrele de temelie ale acestor eforturi, la fel ca acordurile de liber schimb cu alți parteneri și blocuri comerciale. În ceea ce privește relația transatlantică, Consiliul UE-SUA pentru comerț și tehnologie propus ar putea oferi o platformă de cooperare.

De asemenea, Comisia va examina în continuare dependențele inverse și va cartografia domeniile în care alte țări depind de UE. Înțelegerea mai profundă a acestor interdependențe poate informa mai bine răspunsul politic al UE.

Comisia va continua să sprijine alianțele industriale, în domenii strategice în care astfel de alianțe sunt identificate ca fiind cel mai bun instrument pentru accelerarea unor activități care nu s-ar dezvolta altfel și în care acestea ajută la atragerea de investitori privați pentru a discuta noi parteneriate și modele de afaceri în mod deschis, transparent și pe deplin conform cu normele în materie de concurență, și unde acestea au un potențial de inovare și de creare de locuri de muncă de înaltă valoare. Comisia va acorda o atenție specială caracterului incluziv al alianțelor din perspectiva întreprinderilor nou-înființate și a IMM-urilor. Aceste alianțe ar trebui să completeze parteneriatele public-privat 40 și să ofere o platformă largă și deschisă pentru stabilirea unor foi de parcurs strategice și coordonarea eficientă a planurilor de investiții în cercetare, dezvoltare și inovare pentru tehnologiile din anumite ecosisteme. În trei dintre cele șase domenii pentru care prezintă bilanțuri aprofundate în cadrul acestei comunicări, Comisia a lansat deja alianțe industriale în ceea ce privește materiile prime, bateriile și hidrogenul.

Pe baza acestei experiențe pozitive, Comisia pregătește lansarea celor două alianțe care fuseseră deja anunțate în noua Strategie industrială și în Comunicarea „Deceniul digital”, ambele în domeniul digital: Alianța pentru procesoare și tehnologiile semiconductorilor și Alianța pentru date industriale, tehnică de calcul la margine și cloud. Reunind o gamă largă de părți interesate, aceste alianțe vor contribui la atingerea obiectivelor politice cheie ale UE în domeniul microelectronicii și vor consolida poziția industrială a Europei pe piața globală a cloud-ului și a tehnicii de calcul la margine, abordând în special tendința în favoarea creșterii distribuirii și descentralizării capacităților de procesare a datelor și necesitatea de a favoriza crearea unui ecosistem cloud federat și neutru din punctul de vedere al vânzătorului.

De asemenea, Comisia are în vedere pregătirea: i) unei Alianțe pentru lansatoarele spațiale pentru a reuni toți actorii, mari și mici, și a lucra împreună la crearea pentru UE a unui acces la spațiu care să fie competitiv la nivel mondial, rentabil și autonom; și ii) a unei Alianțe pentru aviația cu emisii zero, pentru a asigura pregătirea pieței pentru configurații disruptive ale aeronavelor (de exemplu, pe bază de hidrogen, electrice), valorificând investițiile existente în cadrul inițiativei Clean Sky și contribuind la obiectivul european de neutralitate climatică 2050, lucrând în deplină complementaritate cu Alianța pentru combustibili cu emisii reduse de dioxid de carbon 41 , care este în prezent în curs de examinare.

Comisia va continua să sprijine eforturile statelor membre de punere în comun a resurselor publice, prin proiecte importante de interes european comun (PIIEC) în domenii în care piața, în mod individual, nu poate oferi o inovare revoluționară, așa cum este cazul bateriilor 42 și al microelectronicii 43 . Statele membre și companiile și-au exprimat în comun interesul de a se angaja în PIIEC-uri suplimentare, cum ar fi cloud-ul de nouă generație, hidrogenul, industria cu emisii reduse de dioxid de carbon, produsele farmaceutice și un al doilea PIIEC privind semiconductorii de ultimă generație. Comisia va examina aceste planuri de proiecte cu atenție și, acolo unde criteriile sunt îndeplinite, le va acompania pe măsură ce acestea ajung la maturitate. În cazurile adecvate, cum ar fi cel al bateriilor, alianțele industriale pot ajuta la pregătirea acestor PIIEC-uri.

Bugetul UE poate de asemenea sprijini investițiile în domenii de importanță strategică. De exemplu, planurile naționale de redresare și reziliență pot include contribuții la compartimentele statelor membre în cadrul programului InvestEU, iar statele membre ar putea utiliza părți din alocațiile lor naționale pentru a investi în astfel de sectoare.

Dependențele strategice pot avea un impact deosebit asupra IMM-urilor, acesta mergând de la costuri de tranziție mai mari la absența comunităților vibrante de întreprinderi nou-înființate și a furnizorilor inovatori de dimensiuni mai mici. În 2021, cu un buget combinat de 61 de milioane EUR în cadrul Programului privind piața unică, Platforma de cooperare a clusterelor europene și rețeaua Enterprise Europe vor întreprinde acțiuni consolidate pentru a ajuta IMM-urile să abordeze perturbările și vulnerabilitățile sau să se diversifice prin conectarea la noi parteneri locali și transfrontalieri, sporind astfel reziliența IMM-urilor. Anumite soluții digitale, cum ar fi spațiile de date industriale de fabricație, ar conduce și ele la lanțuri de aprovizionare mai flexibile. 

Poziția de lider mondial în domeniul tehnologiilor merge mână în mână cu poziția de lider în domeniul standardizării și al asigurării interoperabilității. Convergența mondială asupra acelorași standarde internaționale ajută la reducerea costurilor de adaptare și la întărirea lanțurilor valorice din UE și de la nivel mondial. Pentru ca UE să-și păstreze influența în stabilirea standardelor mondiale, propriul său sistem de standardizare, un nucleu al pieței unice, trebuie să funcționeze într-un mod agil și eficient. Fie că este vorba de hidrogen, baterii, vânt offshore, produse chimice sigure, securitate cibernetică sau date spațiale, industria noastră are nevoie de standarde europene și internaționale care să sprijine dubla sa tranziție în timp util. Stabilirea unei poziții de lider mondial în privința acestor standarde prioritare cheie este, de asemenea, o chestiune critică pentru competitivitatea și reziliența industriilor din UE.

Comisia va prezenta o strategie privind standardizarea. Aceasta va sprijini o poziție mai asertivă cu privire la interesele europene în ceea ce privește standardizarea (în UE și la nivel mondial) și colaborarea deschisă cu alți parteneri cu privire la anumite domenii de interes reciproc (de exemplu, SUA și Canada cu privire la utilizarea legală și etică a IA). În acest context, Comisia va evalua măsura în care pentru atingerea acestor obiective sunt necesare modificări ale Regulamentului privind standardizarea. Un grup operativ comun între Comisie și Organizația Europeană de Standardizare (ESO) va defini soluții convenite pentru a adopta cu rapiditate acele standarde identificate ca fiind cruciale. De asemenea, Comisia va acorda o atenție deosebită anticipării acelor nevoi de standardizare care sprijină dubla tranziție a ecosistemelor industriale.

Companiile europene trebuie să beneficieze de condiții de concurență echitabile la nivel mondial și pe piața unică. Politicile UE din domeniul comercial și cel al concurenței trebuie să rămână asertive împotriva practicilor neloiale și coercitive, favorizând în același timp cooperarea internațională pentru rezolvarea problemelor comune de la nivel mondial. Împreună cu prezenta comunicare, Comisia propune un instrument juridic pentru a aborda efectele potențial denaturante ale subvențiilor externe pe piața unică. Prin acesta, se va asigura faptul că nu vor mai rămâne necontrolate subvențiile potențial denaturante acordate de guvernele străine întreprinderilor care doresc să achiziționeze o companie din UE sau să liciteze în cadrul achizițiilor publice. Comisia va continua să abordeze, alături de partenerii noștri comerciali, subvențiile industriale denaturante.

Cheltuielile publice prin achiziții publice se ridică la 14 % din PIB-ul UE în fiecare an. Cadrul european al achizițiilor publice poate contribui la consolidarea competitivității companiilor, inclusiv prin utilizarea unor criterii strategice, în special pentru achizițiile publice verzi, sociale și de soluții inovatoare, asigurând totodată transparența și concurența. De asemenea, este important să se mărească achizițiile publice de soluții inovatoare din domeniul digital și din cel al cercetării și dezvoltării 44 . În plus, Comisia va elabora orientări privind modalități de utilizare eficace a achizițiilor publice pentru a întări reziliența ecosistemelor cheie, utilizând un set de instrumente pentru a ajuta cumpărătorii publici să identifice și să abordeze riscurile și dependențele strategice în materie de aprovizionare și să diversifice baza furnizorilor.

ACȚIUNI-CHEIE	CALENDAR
Adoptarea unei propuneri de abordare a potențialelor efecte de denaturare ale subvențiilor străine pe piața unică	Mai 2021
Reexaminarea periodică a dependențelor strategice și monitorizarea riscurilor asociate dependențelor strategice	Începând din 2021
Explorarea parteneriatelor și a cooperării internaționale pentru abordarea dependențelor strategice	Începând din 2021
Lansarea de alianțe pentru procesoare și tehnologiile semiconductorilor, pentru datele industriale și pentru tehnologiile de calculul la margine și cele de tip cloud	T2 2021
Acțiuni consolidate privind perturbările și vulnerabilitățile lanțului de aprovizionare al IMM-urilor	T4 2021
Adoptarea unei strategii de standardizare	T3 2021
Orientări privind identificarea și abordarea dependențelor strategice prin intermediul achizițiilor publice	T1 2022

5.Accelerarea dublei tranziții

Strategia industrială 2020 a inclus o listă de acțiuni pentru sprijinirea dublei tranziții verzi și digitale a industriei UE, dintre care multe sunt deja implementate 45 , însă pandemia a afectat drastic viteza și amploarea acestei transformări. Acum este mai clar ca oricând că acele companii care urmăresc sustenabilitatea și digitalizarea au mai multe șanse de succes decât celelalte. Acesta este motivul pentru care transformarea digitală a activităților economice este unul dintre cele patru puncte cardinale ale Busolei pentru dimensiunea digitală 46 .

Cocrearea de parcursuri de tranziție la nivelul ecosistemelor industriale relevante

Raportul anual privind piața unică 2021 47 prezintă o primă analiză a provocărilor identificate până în prezent cu care se confruntă 14 ecosisteme industriale, dar și a inițiativelor transformative deja întreprinse pentru realizarea tranziției duble și sporirea rezilienței. Ca exemplu ilustrativ, documentul de lucru al serviciilor Comisiei 48 privind un sector siderurgic european curat și competitiv analizează în detaliu semnificația tranziției verzi și digitale pentru acest sector specific și explică modul în care măsurile luate de UE la nivel de politică sprijină industria în conducerea tranziției. 

Aceste analize pot fi utile pentru cocrearea, în parteneriat cu industria, autoritățile publice, partenerii sociali și alte părți interesate, a unor parcursuri de tranziție pentru ecosisteme, acolo unde este necesar. Aceste căi vor oferi o mai bună înțelegere ascendentă a amplorii, a costurilor, a beneficiilor pe termen lung și a condițiilor acțiunilor necesare pentru a acompania dubla tranziție a celor mai relevante ecosisteme, conducând la un plan de acțiune funcțional în favoarea unei competitivități sustenabile. Este oportun ca planul respectiv să ia în considerare contribuții relevante, cum ar fi foile de parcurs pentru tehnologia industrială anunțate în comunicarea privind Spațiul european de cercetare 49 și cele elaborate în cadrul Planului de acțiune privind realizarea de sinergii între industria civilă, cea de apărare și cea spațială 50 .. 

Ar trebui acordată prioritate ecosistemelor și sectoarelor care se confruntă cu cele mai importante provocări în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor climatice și de sustenabilitate și adoptarea transformării digitale, și a căror competitivitate depinde de aceasta, cum ar fi industriile energointensive (inclusiv sectoarele chimic și siderurgic) 51 și construcțiile, precum și sectoarelor puternic afectate de criză, care beneficiază de pe urma accelerării dublei lor tranziții pentru a-și potența redresarea (cum ar fi turismul și mobilitatea 52 ).

Sprijinirea argumentelor economice în favoarea tranziției verzi și digitale

Industria UE a acceptat provocările și oportunitățile pe care le aduce dubla tranziție. UE este pregătită să investească, dar solicită previzibilitate și argumente economice reale, cu un cadru de reglementare coerent și stabil, acces la capacități și infrastructură, finanțare pentru inovare și implementare, materii prime și energie decarbonizată, măsuri axate pe cererea de produse circulare și neutre din punct de vedere climatic, precum și competențe adecvate. Aceste elemente sunt necesare pentru o tranziție competitivă.

Prima oportunitate a Uniunii de a sprijini astfel de argumente economice o reprezintă eforturile sale de redresare. Bugetul UE și NextGenerationEU, și în special Mecanismul de redresare și reziliență, ar trebui să fie utilizate ca rampă de lansare pentru a accelera redresarea în Europa și a consolida angajamentul față de tranziția verde și digitală. Pe baza relevanței lor în toate statele membre, a investițiilor foarte mari necesare și a potențialului acestora de a crea locuri de muncă și creștere economică și de a culege roadele dublei tranziții verzi și digitale, Comisia a încurajat ferm statele membre să includă în planurile de redresare și reziliență investiții și reforme într-un număr limitat de domenii emblematice 53 . Comisia evaluează acum cu atenție planurile naționale și va monitoriza punerea lor în aplicare pentru a asigura în special faptul că, în ceea ce privește finanțarea, un procent de cel puțin 37 % este dedicat investițiilor verzi și un alt procent de cel puțin 20 % este dedicat digitalizării. Multe planuri naționale de redresare și reziliență vor canaliza finanțarea către investiții verzi și digitale în IMM-uri. Fondurile politicii de coeziune 2021-2027 se vor concentra puternic pe dubla tranziție, contribuind la transformarea verde și digitală a economiei UE.

Planurile de redresare și reziliență oferă o oportunitate fără precedent de a ne uni forțele în cadrul unor proiecte multinaționale, pentru a construi capacități critice digitale și verzi. O serie de state membre și-au semnalat intenția de a include proiecte multinaționale în proiectele lor de planuri naționale. Aceste proiecte multinaționale ar putea accelera investițiile atât de necesare în domeniul hidrogenului, al coridoarelor 5G, al infrastructurii și serviciilor comune de date, al transportului sustenabil, al blockchain-ului sau al centrelor europene de inovare digitală. Comisia evaluează opțiunile pentru crearea unui mecanism eficace de accelerare a punerii în aplicare a unor astfel de proiecte multinaționale, permițând în special o combinație posibilă de finanțare din partea statelor membre și a UE 54 .

Aplicarea normelor în materie de concurență, în special a normelor privind ajutoarele de stat, va asigura faptul că fondurile publice destinate redresării nu înlocuiesc, ci atrag investiții private suplimentare. Comisia desfășoară de asemenea o revizuire aprofundată a normelor de concurență ale UE, pentru a se asigura că acestea sunt adecvate pentru a sprijini tranziția verde și digitală în beneficiul europenilor, într-un moment în care peisajul concurențial mondial se schimbă, la rândul lui, în mod fundamental. Revizuirea normelor privind ajutoarele de stat pentru mediu și energie va permite statelor membre să acorde un sprijin sporit întreprinderilor în eforturile acestora de a-și decarboniza procesele de producție și de a adopta tehnologii mai verzi în contextul Pactului verde și al noii Strategii industriale. Normele privind ajutoarele de stat legate de PIIEC-uri contribuie la catalizarea investițiilor transfrontaliere în inovații revoluționare pentru care piața nu și-ar asuma singură riscul, dar numai în cazurile în care efectele pozitive ale abordării unui eșec clar al pieței depășesc riscul de denaturare a pieței unice. Recenta evaluare a actualei Comunicări privind PIIEC a arătat că dispozițiile funcționează bine, însă ar fi necesare unele ajustări specifice, inclusiv pentru a spori în continuare deschiderea acestora și a facilita participarea IMM-urilor, precum și pentru a oferi îndrumări cu privire la criteriile de punere în comun a fondurilor provenite de la bugetele naționale și de la programele UE. Noile orientări regionale privind ajutoarele de stat vor permite statelor membre să sprijine regiunile defavorizate în eforturile acestora de a recupera și de a reduce disparitățile, precum și regiunile care se confruntă cu provocări structurale sau de tranziție, asigurând în același timp condiții de concurență echitabile între statele membre.

În evaluarea orientărilor privind ajutoarele de stat pentru banda largă, Comisia analizează măsura în care aceste norme sunt adecvate scopului și sunt conforme cu evoluțiile tehnologice și de piață recente, astfel încât să poată sprijini pe deplin ambițiile UE în ceea ce privește desfășurarea infrastructurii de bandă largă în conformitate cu obiectivele de politică stabilite, printre altele, în comunicările privind societatea gigabiților și deceniul digital. În plus, revizuirea în curs a normelor antitrust aplicabile acordurilor orizontale dintre companii va acoperi, printre altele, aspecte care sunt esențiale pentru tranziția verde și digitală, cum ar fi acordurile de cercetare și dezvoltare, și va oferi îndrumări cu privire la așa-numitele „acorduri de sustenabilitate” și cu privire la acordurile de partajare și de centralizare a datelor. În mod similar, revizuirea în curs a Regulamentului de exceptare pe categorii aplicabil acordurilor verticale și a Orientărilor verticale vizează apropierea normelor aplicabile de noile realități ale pieței, în special de comerțul electronic și de vânzările online aflate în creștere, precum și oferirea de orientări actualizate companiilor în legătură cu aceste chestiuni. Comunicarea privind definirea pieței este și ea în curs de revizuire, pentru a se ține cont de evoluții precum digitalizarea și globalizarea. Prin revizuirea politicii comerciale, Comisia a stabilit un plan cu ajutorul căruia politica comercială își va juca rolul deplin în dubla tranziție. Ca parte a atenției acordate implementării acordurilor comerciale și de investiții, UE va utiliza toate flexibilitățile încorporate în acordurile sale comerciale existente, astfel încât acestea să fie adecvate scopului și să răspundă noilor provocări legate de tranziția verde și digitală.

Pentru a sprijini finanțarea unei redresări verzi, Comisia își pregătește Strategia reînnoită privind finanțarea durabilă, precum și o inițiativă legislativă privind guvernanța corporativă sustenabilă, care prevede diligența necesară pe care trebuie să o demonstreze companiile. În plus, sprijinul pentru investiții verzi va fi asociat cu dezvoltarea de noi standarde pentru finanțarea verde.

Înainte de vacanța de vară din 2021, Comisia va propune pachetul „Pregătiți pentru 55”, prezentând o revizuire coerentă a instrumentelor cheie ale pachetului energie/climă 2030, în vederea realizării unei Europe neutre din punct de vedere climatic până în 2050. Comisia va prezenta un mecanism de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon pentru anumite sectoare specifice, pentru a aborda mai bine riscul relocării emisiilor de dioxid de carbon, în deplină conformitate cu normele OMC. Instrumentele existente de reducere a riscurilor relocării emisiilor de dioxid de carbon ale industriilor energointensive expuse la nivel mondial ar trebui să fie utilizate în continuare, până la stabilirea unor dispoziții alternative pe deplin funcționale. Având în vedere diversitatea abordărilor în ceea ce privește stabilirea prețului carbonului la nivel mondial, Comisia va continua să se adreseze partenerilor internaționali ai UE pentru a găsi un teren comun pentru cooperarea în acest domeniu.

Programul Orizont Europa, cu toate instrumentele/parteneriatele sale 55 , Consiliul European pentru Inovare și Institutul de Inovare și Tehnologie vor sprijini ecosistemul de inovare paneuropean de nouă generație pentru tranziția verde și digitală. Fondul pentru inovare va continua să ofere un sprijin esențial pentru demonstrarea comercială a tehnologiilor inovatoare cu emisii reduse de dioxid de carbon într-o serie de sectoare. Ca parte a propunerii privind o Directivă ETS revizuită, Comisia are în vedere să propună o abordare europeană a contractelor pentru diferență în materie de carbon, utilizând veniturile ETS și completându-le cu alte forme de sprijin în cadrul Fondului pentru inovare.

Investițiile actuale realizate în UE în domeniile surselor regenerabile de energie, stocării energiei, rețelelor, interconectării și transformării industriale sunt prea lente 56 . Pentru ca tranziția verde să aducă o competitivitate cu adevărat sustenabilă, industria are nevoie de acces la o energie electrică abundentă, accesibilă și decarbonizată, iar realizarea acestor deziderate necesită eforturi suplimentare. Comisia va colabora cu statele membre pentru a spori nivelul de ambiție al acestora cu privire la energiile din surse regenerabile și pentru a eficientiza procedurile de autorizare. Laboratorul de geografie pentru energie și industrie, un instrument în curs de dezvoltare al Centrului Comun de Cercetare al Comisiei, în colaborare cu părțile interesate din industrie, va oferi informații geospațiale companiilor și planificatorilor de infrastructuri energetice. Consumatorii industriali, IMM-urile și comunitățile pot să colaboreze, la rândul lor, pentru o securitate pe termen lung a prețurilor proiectelor din domeniul energiei din surse regenerabile și pentru o amprentă de mediu îmbunătățită. Ca parte a Directivei revizuite privind energia din surse regenerabile, din iunie 2021, Comisia va avea în vedere luarea de măsuri pentru a sprijini adoptarea contractelor corporative de achiziție de energie electrică produsă din surse regenerabile și pentru a elimina orice bariere nejustificate.

Extinderea pieței și creșterea cererii la nivel mondial de turbine eoliene, panouri solare fotovoltaice și tehnologii energetice inteligente reprezintă o oportunitate cheie, întrucât producția la o scară mai mare ar trebui să genereze costuri energetice mai mici, atât pentru industrie, cât și pentru societate în general. Comisia salută eforturile de extindere a producției acestor tehnologii în UE, cum ar fi Inițiativa europeană pentru energia solară, coordonată de industrie. Comisia lucrează, de asemenea, la măsuri de proiectare ecologică pentru panourile solare, inclusiv la posibile cerințe privind amprenta de carbon.

Alianța europeană pentru materii prime (ERMA) creează în prezent o rezervă de proiecte pentru lanțurile valorice ale pământurilor rare și magneților, precum și pentru materialele de stocare și conversie a energiei. Dacă toate proiectele identificate de ERMA ar fi puse în aplicare, acestea ar putea permite ca, până în 2030, un procent de până la 60 % din capacitatea energiei eoliene anuale instalate din UE să se bazeze pe magneți din pământuri rare fabricați în UE, și ca oferta UE să acopere 20 % din cererea preconizată de nichel până în 2030 57 .

Eforturile continue în direcția unei proiectări sustenabile a produselor, a unei economii circulare și a unei colectări și reciclări sporite a materiilor prime, precum și a unei piețe funcționale pentru materiile prime secundare, vor fi esențiale. Propunerea Comisiei de Regulament privind bateriile oferă un cadru de reglementare inovator pentru baterii, care acoperă întregul lor ciclu de viață.

IMM-urile pot profita de tranziția verde, însă au nevoie de consiliere și sprijin financiar pentru a profita la maximum de aceasta. Rețeaua întreprinderilor europene introduce deja consilieri de sustenabilitate, pentru a oferi consiliere specifică IMM-urilor, iar aceștia vor activa din plin începând cu 2022. Consilierii vor promova atât activitatea de inovare a IMM-urilor în domeniul generării de electricitate decarbonizată, inclusiv al utilizării panourilor solare, cât și în domeniul eficienței energetice. Digitalizarea este și ea esențială pentru IMM-uri, prin urmare toate platformele relevante 58 vor acționa împreună pentru a sprijini IMM-urile din ecosistemele lor, de exemplu în adoptarea de modele de afaceri bazate pe date și de soluții împotriva amenințărilor cibernetice. Până în 2023, Programul Europa digitală va injecta 310 milioane EUR în centrele europene de inovare digitală, care vor oferi IMM-urilor sprijin local în transformarea digitală și accesul la testarea tehnologiei. În 2021, Consiliul European pentru Inovare va canaliza, de asemenea, 1,1 miliarde EUR în granturi și finanțare prin capitaluri proprii, în principal către întreprinderile nou-înființate și IMM-urile inovatoare.

Comisia va lucra pentru a consolida sinergiile dintre tranziția sustenabilă și cea digitală. Soluțiile digitale, cum ar fi gemenii digitali în producția avansată, pot ajuta la optimizarea proceselor din toate ecosistemele. Coaliția europeană digitală verde, coordonată de industrie, va măsura impactul și va accelera implementarea soluțiilor digitale în sectoare verzi cheie. Pentru a-și îndeplini angajamentele luate în cadrul Busolei pentru dimensiunea digitală 59 , Comisia va identifica măsuri suplimentare pentru a atinge obiectivul de neutralitate a emisiilor de dioxid de carbon al tehnologiilor TIC și pentru a spori utilizarea tehnologiilor digitale în vederea reducerii amprentei de mediu a altor ecosisteme.

Dubla tranziție verde și digitală nu poate fi realizată fără o partajare mai echitabilă a datelor, în special pentru a optimiza sustenabilitatea și pentru a dezvolta produse și servicii inovatoare. Pentru a ajuta la eliberarea de către companii și sectorul public a potențialului datelor, Comisia va propune un Act legislativ privind datele în 2021 și va continua să sprijine crearea de „spații de date comune europene” sectoriale, în deplină conformitate cu drepturile fundamentale, prin intermediul viitorului program Europa digitală. La nivel internațional, UE se angajează în negocierile privind comerțul electronic din cadrul inițiativei Declarației comune a OMC, pentru a modela normele în materie de comerț digital la nivel mondial. Pentru a promova dezvoltarea unei inteligențe artificiale sigure și fiabile, la 21 aprilie 2021, Comisia a prezentat o propunere de cadru de reglementare privind IA și un plan coordonat revizuit privind IA.

Investiția în competențe este o componentă importantă a investițiilor în oameni și va fi esențială pentru a sprijini dubla tranziție și pentru a contribui la o redresare echitabilă. Agenda europeană pentru competențe sprijină dubla tranziție verde și digitală cu inițiative precum Pactul pentru competențe. Ea ajută la mobilizarea sectorului privat și a altor părți interesate pentru perfecționarea și recalificarea forței de muncă a Europei. Pactul susține crearea de parteneriate de competențe pe scară largă per ecosistem, iar unele dintre acestea își propun deja angajamente de calificare (industria auto, microelectronica și industria aerospațială și de apărare). Mesele rotunde privind competențele, organizate de Comisie împreună cu părțile interesate relevante din fiecare ecosistem, vor acoperi toate ecosistemele până la mijlocul anului 2021 și vor contribui la proiectarea și implementarea parcursurilor de tranziție. Bugetul UE pentru 2021-2027 include o serie de instrumente care pot sprijini perfecționarea și recalificarea 60 . Planurile naționale de redresare și reziliență pot contribui și ele în acest sens, ca și sprijinul activ efectiv acordat ocupării forței de muncă 61 .

ACȚIUNI-CHEIE	CALENDAR
Cocrearea de parcursuri de tranziție verde și digitală pentru ecosistemele relevante, începând cu turismul și industriile energointensive	Începând cu T2 2021
Acțiuni de promovare a contractelor de achiziție de energie electrică din surse regenerabile în cadrul propunerii de Directivă revizuită privind energia din surse regenerabile	T2 2021
Luarea în considerare a abordării europene a contractelor pentru diferență în materie de carbon în cadrul propunerii de Directivă ETS revizuită	T2 2021
Laboratorul de geografie pentru energie și industrie	Începând cu T4 2021

6.Concluzie: o revenire mai puternică prin parteneriate

Noua Strategie industrială 2020 a pus bazele unei politici industriale care să sprijine dubla tranziție, să facă industria Uniunii mai competitivă la nivel mondial și să consolideze autonomia strategică a Europei. Ea a stabilit un nou parcurs industrial pentru Europa, care corespunde ambițiilor de astăzi și realităților de mâine. Strategia este încă în curs de desfășurare, ea valorificând atuurile Europei ca patrie a industriei – diversitatea noastră și talentul cetățenilor, inovatorilor și creatorilor noștri, precum și valorile și tradițiile noastre de pe piața socială. Această nouă Strategie industrială este antreprenorială în spirit și acțiune, și mai valabilă ca niciodată.

Uniunea Europeană, statele sale membre și industria profită în prezent de învățămintele desprinse din criză și sunt pregătite să pună industria europeană pe o nouă bază competitivă în mod sustenabil. Aceasta înseamnă implementarea și valorificarea măsurilor anunțate în Pachetul industrial din martie 2020 referitoare la industrie, IMM-uri și piața unică. Aceasta înseamnă, de asemenea, securizarea atuului principal al Europei, și anume piața sa unică, asigurând o autonomie strategică deschisă și accelerând dubla tranziție verde și digitală pe întreg teritoriul UE. Legislația, cocrearea, investițiile, parteneriatele și cooperarea internațională joacă toate un rol important. Prezenta actualizare a Pachetului privind politica industrială va contribui la atingerea acestor obiective.

Pentru a fi eficace, aceste eforturi trebuie să fie sprijinite prin parteneriate solide între UE, statele membre, partenerii sociali, părțile interesate din industrie și din alte sectoare relevante, între și în cadrul ecosistemelor industriale, având la bază Forumul industrial deschis și incluziv al UE. Pentru ecosistemele cele mai relevante și împreună cu alte părți interesate relevante, forumul va sprijini dezvoltarea parcursurilor de tranziție și analiza dependențelor strategice. Acesta va promova cele mai bune practici și soluții la nivelul ecosistemelor și va identifica nevoile de investiții și oportunitățile de cooperare transfrontaliere și transecosistemice.

Comisia va continua să promoveze asumarea politică a strategiei industriale, continuând dialogurile periodice cu Parlamentul European și cu Consiliul.

UE va urmări cooperarea internațională ori de câte ori va fi posibil, pentru a construi o economie mondială puternică, bazată pe principii ale UE precum condițiile de concurență echitabile, poziția de lider în ceea ce privește stabilirea standardelor și alte priorități în materie de reglementare, precum și pe consolidarea rezilienței lanțurilor de aprovizionare mondiale.

(1)

COM(2020) 102 final, https://webgate.ec.testa.eu/docfinder/extern/aHR0cHM=/ZXVyLWxleC5ldXJvcGEuZXU=/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:52020DC0102&qid=1620034662575&rid=2 . „Pachetul privind politica industrială 2020” include de asemenea o strategie specifică pentru întreprinderile mici și mijlocii [IMM-uri; COM(2020) 103 final] și acțiuni specifice de abordare a obstacolelor din calea bunei funcționări a pieței unice și de îmbunătățire a asigurării respectării normelor convenite de comun acord, COM(2020) 93 final și COM(2020) 94 final.

(2)

SWD(2021) 351, Raportul anual privind piața unică 2021, care identifică următoarele 14 ecosisteme industriale: 1. Industria aerospațială și de apărare, 2. Agroalimentar, 3. Construcții, 4. Industrii culturale și creative, 5. Digital, 6. Electronică, 7. Industrii energointensive, 8. Energie-Surse regenerabile, 9. Sănătate, 10. Mobilitate-Transport-Autovehicule, 11. Proximitate, Economie socială și Securitate civilă, 12. Comerț cu amănuntul, 13. Textile, 14. Turism. Există posibilitatea identificării și delimitării unor ecosisteme suplimentare, pe baza dialogurilor cu părțile interesate și ținând cont de realitățile în schimbare.

(3)

Activarea clauzei derogatorii generale în temeiul Pactului de stabilitate și de creștere, Cadrul temporar pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei în contextul pandemiei de Covid-19, Instrumentul european de sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de șomaj într-o situație de urgență (SURE) sau Inițiativa pentru investiții ca reacție la coronavirus.

(4)

COM(2020) 456 final.

(5)

SWD(2021) 351, Raportul anual privind piața unică 2021.

(6)

SWD(2021) 351, Raportul anual privind piața unică 2021.

(7)

Comisia Europeană/Banca Centrală Europeană (noiembrie 2020), „Sondaj privind accesul la finanțare al întreprinderilor (SAFE)”.

(8)

Concluziile Consiliului European, 1 și 2 octombrie 2020, EUCO 13/20.

(9)

Rezoluția Parlamentului European din 25 noiembrie 2020 referitoare la o nouă strategie industrială pentru Europa, 2020/2076(INI).

(10)

Concluziile Consiliului Competitivitate, 11 septembrie 2020, 16 noiembrie 2020.

(11)

SWD(2021) 351, Raportul anual privind piața unică 2021.

(12)

Ca răspuns la solicitarea Consiliului European din 2 octombrie 2020 referitoare la identificarea dependențelor strategice, în special în cadrul celor mai sensibile ecosisteme industriale, și la propunerea de măsuri pentru reducerea acestor dependențe.

(13)

SWD(2020) 104, Securitatea energetică: bune practici de abordare a riscurilor legate de pandemie.

(14)

Recomandările Comisiei și ale Consiliului privind abordarea comună coordonată în ceea ce privește restricțiile de călătorie.

(15)

Lucrările analitice ale OCDE au confirmat faptul că lanțurile valorice mondiale nu numai că maximizează eficiența economică, ci că existența unor lanțuri de aprovizionare reziliente este esențială în perioadele de criză, pentru a absorbi șocurile, a oferi opțiuni de adaptare și a accelera redresarea. Cf. „Șocuri, riscuri și lanțuri valorice globale: aspecte ale modelului METRO al OCDE”, iunie 2020.

(16)

https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/speech_21_745.

(17)

A se vedea SWD(2020) 54 final și SWD(2021) 351, Raportul anual privind piața unică 2021.

(18)

Acesta reprezintă 70 % din PIB-ul UE și un procent echivalent din totalul locurilor de muncă.

(19)

SMET (Single Market Enforcement Task Force) este forul la nivel înalt în cadrul căruia Comisia și statele membre caută împreună soluții pentru eliminarea acelor obstacole de pe piața unică care își trag seva din deficiențele la nivel de punere în aplicare sau de asigurare a respectării normelor. În acest prim an, forul a jucat un rol important în evaluarea măsurilor luate de statele membre în privința frontierelor și a restricțiilor de călătorie care îngrădesc libera circulație pe teritoriul Uniunii.

(20)

SWD(2021) 351, Raportul anual privind piața unică 2021, anexa I.

(21)

SWD(2021) 351, Raportul anual privind piața unică 2021 și COM(2020) 93.

(22)

Pentru a se identifica domeniile prioritare, ar urma să se efectueze o analiză aprofundată a potențialului standardelor armonizate de a facilita activitățile transfrontaliere, de a mări potențialul de piață și de a încuraja deschiderea și beneficiile economice generale, inclusiv pentru IMM-uri și femeile antreprenori. Impactul asupra condițiilor de muncă și a drepturilor lucrătorilor va fi supus unor examinări amănunțite.

(23)

COM(2019) 426 final.

(24)

Regulamentul (UE) 2019/1020 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind supravegherea pieței și conformitatea produselor și de modificare a Directivei 2004/42/CE și a Regulamentelor (CE) nr. 765/2008 și (UE) nr. 305/2011.

(25)

COM(2021) 219 „Better Regulation: Joining forces to make better laws” („O mai bună legiferare: ne unim forțele pentru a elabora legi mai bune”), https://ec.europa.eu/info/sites/default/files/better_regulation_joining_forces_to_make_better_laws_en_0.pdf

(26)

Una dintre cauzele profunde ale întârzierilor la plată.

(27)

Potrivit Observatorului, ecosistemul construcțiilor din UE are cea mai lungă durată a disputelor din lume (în medie 20 de luni pentru soluționarea unui litigiu).

(28)

Estimările sugerează că, pe măsură ce sprijinul este retras, 11,4 % din totalul companiilor vor ieși probabil de pe piață dacă nu reușesc să obțină acces la noi surse de creditare. SWD(2021) 351, Raportul anual privind piața unică 2021.

(29)

Care, în conformitate cu articolul 3 alineatul (1) litera (g) din Regulamentul InvestEU, au suferit din cauza crizei provocate de COVID-19 și care la sfârșitul anului 2019 nu erau încă în dificultate conform condițiilor referitoare la ajutorul de stat.

(30)

Studiul Comisiei Europene, intitulat „Un fond public-privat pentru sprijinirea pieței IPO pentru IMM-uri a UE” și disponibil la adresa: https://ec.europa.eu/info/evaluation-reports-economic-and-financial-affairs-policies-and-spending-activities_en sugerează că un fond public-privat IPO cu o investiție publică de aproximativ 740 de milioane EUR ar putea mări ofertele publice inițiale ale IMM-urilor și întreprinderilor cu capitalizare medie din Europa cu 10 %.

(31)

Raportul privind analiza prospectivă din 2021 al Comisiei va furniza la rândul său o perspectivă pe termen lung și transversală privind consolidarea autonomiei strategice deschise a Europei.

(32)

 „Executive Order on America’s Supply Chains” („Ordin executiv privind lanțurile de aprovizionare ale Americii”)

(33)

Strategia farmaceutică pentru Europa prevede acțiuni vizând soluționarea acestor probleme legate de aprovizionarea cu medicamente (COM/2020/761).

(34)

Comisia va publica, până în vara anului 2021, o analiză detaliată suplimentară a lanțurilor de aprovizionare critice pentru sectorul energetic. Această analiză evidențiază faptul că materiile prime și prelucrate critice sunt esențiale pentru a asigura securitatea energetică și succesul tranziției la energia curată.

(35)

Documentul de lucru al serviciilor Comisiei privind dependențele și capacitățile strategice, SWD(2021) 352.

(36)

https://ec.europa.eu/health/human-use/strategy/dialogue_medicines-supply_en.

(37)

COM(2021) 70, Plan de acțiune privind realizarea de sinergii între industria civilă, cea de apărare și cea spațială.

(38)

COM(2021) 66.

(39)

De exemplu. o analiză a ecosistemelor sensibile identifică aproximativ 20 de produse importate din China, de care atât UE, cât și SUA sunt foarte dependente (inclusiv în domeniul sănătății, al industriilor energointensive, al surselor regenerabile de energie și al ecosistemului digital/electronic). Același lucru este valabil și pentru alți parteneri comerciali apropiați ai UE.

(40)

Inclusiv agendele strategice de cercetare și inovare ale parteneriatelor Orizont Europa, sprijinite de industrie și de statele membre, care constituie baza foilor de parcurs privind tehnologiile industriale SEC [COM(2020) 628], pagina 10. Există 49 ​​de parteneriate public-privat propuse în Programul Orizont Europa și o contribuție a UE de aproape 25 de miliarde EUR, care vizează mobilizarea unei sume cel puțin egale din partea partenerilor privați și a statelor membre.

(41)

COM(2020) 789, Strategia pentru o mobilitate sustenabilă și inteligentă

(42)

https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/IP_21_226

(43)

https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/ip_18_6862

(44)

Caracterul insuficient al investițiilor în achizițiile publice de soluții inovatoare din Europa în comparație cu principalii săi parteneri comerciali este cel mai pronunțat în domeniul soluțiilor digitale și cel al achizițiilor publice din cercetare și dezvoltare (un factor 3, respectiv un factor 5 de insuficiență a investițiilor).

https://digital-strategy.ec.europa.eu/en/news/final-report-available-benchmarking-innovation-procurement-investments-and-policy-frameworks-across  

(45)

SWD(2021) 351, Raportul anual privind piața unică 2021, secțiunea 3 și anexa II.

(46)

COM(2021) 118 final.

(47)

SWD(2021) 351, Raportul anual privind piața unică 2021, anexa III.

(48)

SWD(2021) 353, Către un sector siderurgic european competitiv și curat.

(49)

COM(2020) 628 final, Un nou SEC pentru cercetare și inovare.

(50)

COM(2021) 70 final, Plan de acțiune privind realizarea de sinergii între industria civilă, cea de apărare și cea spațială.

(51)

Trebuie dezvoltate sinergii între parcursurile de tranziție și foile de parcurs orientative voluntare, așa cum se prevede în Regulamentul privind Legea europeană a climei.

(52)

Ținând cont de Strategia pentru o mobilitate sustenabilă și inteligentă [COM(2020) 789 final].

(53)

Strategia anuală pentru 2021 privind creșterea durabilă, COM (2020) 575 final. Inițiativele emblematice se intitulează: Accelerare; Renovare; Reîncărcare și realimentare; Conectare; Modernizare; Dezvoltare; Recalificare și perfecționare.

(54)

Așa cum s-a anunțat în comunicarea „Busola pentru dimensiunea digitală 2030”, COM(2021) 118 final.

(55)

Această abordare vizează, printre altele, sectorul siderurgic curat, industriile prelucrătoare, hidrogenul, bateriile, transportul rutier cu emisii zero, aviația curată, transportul naval cu emisii zero, mediul construit sustenabil și producția avansată.

(56)

SWD(2020) 176 final, Evaluare a impactului care însoțește Planul privind obiectivul climatic pentru 2030 (tabelul 12); Agora-Energiewende & EMBER (2021): „The European Power Sector in 2020” („Sectorul energetic european în 2020”). Cele mai recente planuri naționale privind energia și clima indică o creștere cu 72 TWh/an a producției de energie eoliană și solară între 2020 și 2030, dar pentru atingerea obiectivului climatic de 55 % ar fi necesari 93-100 TWh/an.

(57)

A se vedea capitolul 5.1 din SWD(2021) 352, Dependențe și capacități strategice, pentru calculele subiacente.

(58)

Rețeaua centrelor europene de inovare digitală, ECCP, EEN, și Startup Europe.

(59)

COM(2021) 118 final, „Busola pentru dimensiunea digitală 2030: o traiectorie europeană pentru deceniul digital”.

(60)

Cum ar fi Fondul social european, Erasmus sau programul Europa digitală.

(61)

Recomandarea Comisiei referitoare la un sprijin activ eficace pentru ocuparea forței de muncă [C(2021) 1372 final].