COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 30.8.2016

COM(2016) 543 final

2016/0259(COD)

Propunere de

DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI A CONSILIULUI

privind Anul european al patrimoniului cultural

EXPUNERE DE MOTIVE

1.CONTEXTUL PROPUNERII

•Temeiurile și obiectivele propunerii

Ideile, principiile și valorile integrate în patrimoniul cultural european reprezintă o sursă comună de amintiri, de înțelegere, de identitate, de dialog, de coeziune și de creativitate pentru Europa. De la adoptarea Agendei europene pentru cultură 1 în 2007, patrimoniul cultural a constituit o prioritate în cadrul următoarelor planuri de lucru ale Consiliului în domeniul culturii, inclusiv în planul actual pentru perioada 2015-2018 2 . Cooperarea la nivel european s-a desfășurat în principal prin metoda deschisă a coordonării. În anul 2014, rolul politicilor privind patrimoniul în ceea ce privește asigurarea unor beneficii economice și sociale a fost evidențiat în concluziile Consiliului privind patrimoniul cultural ca resursă strategică pentru o Europă durabilă 3 (21 mai 2014) și în Comunicarea Comisiei Spre o abordare integrată a patrimoniului cultural european 4 . Comunicarea a fost salutată de Comitetul Regiunilor în avizul său din 16 aprilie 2015 5 și de Parlamentul European, care a adoptat o rezoluție la 8 septembrie 2015 6 .

În Concluziile Consiliului privind guvernanța participativă a patrimoniului cultural, adoptate la 25 noiembrie 2014 7 , a fost inclusă, în special, o invitație adresată Comisiei de a prezenta o propunere pentru un „An european al patrimoniului cultural”. În rezoluția sa, Parlamentul European a adresat o invitație similară și a invitat Comisia „să stabilească, de preferință pentru 2018, un An European al Patrimoniului Cultural”. Comitetul Regiunilor s-a alăturat acestei solicitări în avizul său și a subliniat faptul că un An european al patrimoniului cultural ar contribui la atingerea unor obiective comune în context paneuropean.

După cum s-a evidențiat în comunicarea Comisiei, contribuția patrimoniului cultural la creșterea economică și la coeziunea socială în Europa este insuficient cunoscută și, deseori, subestimată. Totodată, sectorul patrimoniului în Europa se confruntă cu numeroase provocări. Printre acestea se numără: reducerea bugetelor publice; scăderea participării la activități culturale tradiționale; creșterea constrângerilor de natură ecologică și fizică asupra siturilor de patrimoniu; modificarea sistemelor de valori și a orizonturilor de așteptare ca urmare a trecerii la era digitală; și traficul ilegal de bunuri culturale.

La fel ca în cazul tuturor anilor europeni, principalul obiectiv este acela de a asigura un nivel mai ridicat de conștientizare a provocărilor și a oportunităților și de a evidenția rolul UE în promovarea de soluții comune. În acord cu obiectivele Agendei europene pentru cultură, Anul european al patrimoniului cultural ar trebui să aibă următoarele obiective generale:

–să contribuie la promovarea rolului patrimoniului cultural european drept componentă fundamentală a diversității culturale și a dialogului intercultural. Acțiunea ar trebui să evidențieze cele mai bune mijloace de a asigura conservarea și protejarea patrimoniului, precum și de promovare a acestuia în rândul unui public mai larg și mai diversificat. Acest lucru implică măsuri de dezvoltare a audienței și de educație în domeniul patrimoniului, respectând pe deplin competențele statelor membre și promovând astfel incluziunea socială și integrarea.

–să consolideze contribuția patrimoniului cultural european la economie și la societate prin potențialul său economic direct și indirect. Aceasta include capacitatea de a susține industriile creative și culturale și de a inspira creația și inovarea, de a promova turismul durabil și de a genera locuri de muncă locale pe termen lung.

–să contribuie la promovarea patrimoniului cultural ca un element important al dimensiunii internaționale a UE, dezvoltând interesul țărilor partenere pentru patrimoniul și expertiza Europei. Patrimoniul joacă un rol major în mai multe programe din domeniul relațiilor externe, în special, dar nu exclusiv, în Orientul Mijlociu. Promovarea valorii patrimoniului cultural este și o reacție la distrugerea deliberată a tezaurelor culturale în zonele de conflict 8 .

Anul european al patrimoniului cultural le va oferi cetățenilor europeni șansa de a înțelege mai bine prezentul printr-o interpretare mai bogată și comună a trecutului și va stimula o mai bună evaluare a beneficiilor sociale și economice ale patrimoniului cultural și a contribuției acestuia la creșterea economică și la coeziunea socială. Această evaluare se poate face, de exemplu, din perspectiva promovării turismului durabil și a regenerării urbane. De asemenea, va evidenția provocările și oportunitățile asociate digitalizării și va contribui la abordarea provocărilor identificate prin diseminarea de bune practici în ceea ce privește: protejarea; gestionarea; dezvoltarea; guvernanța; și activitățile de cercetare și inovare. Vor fi evidențiate descoperirile recente în materie de inovații tehnologice și sociale în domeniul patrimoniului cultural, precum și inițiativele UE în aceste domenii.

•Coerența cu dispozițiile existente în domeniul de politică vizat

Anul european al patrimoniului cultural va fi pus în aplicare cu ajutorul programelor existente ale UE. În prezent, patrimoniul cultural este eligibil pentru finanțare semnificativă din partea UE în cadrul mai multor programe ale UE pentru conservare, digitalizare, infrastructură, cercetare și inovare, dezvoltare și competențe. Aceste programe includ: Europa Creativă; Fondurile structurale și de investiții europene; Orizont 2020; Erasmus+; și Europa pentru cetățeni. Trei acțiuni ale UE dedicate în mod explicit patrimoniului cultural sunt finanțate în cadrul programului Europa Creativă: Zilele europene ale patrimoniului; Premiul Uniunii Europene pentru patrimoniul cultural; și marca patrimoniului european.

Anul european va reprezenta o șansă de a încuraja statele membre și părțile interesate să colaboreze în vederea dezvoltării unei abordări mai ferme și mai integrate a patrimoniului cultural. Această abordare ar viza promovarea și protejarea patrimoniului cultural european și maximizarea valorii sale intrinsece și societale, precum și a contribuției sale la locuri de muncă și la creștere. Eforturile în acest sens vor respecta în totalitate principiul subsidiarității.

În mod similar cu alți ani europeni, măsurile vor include campanii de informare și de promovare, evenimente și inițiative la nivel european, național, regional și local, menite să transmită mesaje cheie și să disemineze informații privind exemple de bună practică.

Se vor depune toate eforturile pentru a garanta că activitățile organizate în cursul anului european sunt adaptate la nevoile și circumstanțele fiecărui stat membru. Prin urmare, statele membre sunt invitate să desemneze un coordonator național responsabil pentru organizarea participării țării respective la Anul european al patrimoniului cultural. Va fi creat un grup european de coordonare, care va include reprezentanți ai coordonatorilor naționali. Comisia convoacă reuniuni ale coordonatorilor naționali pentru a coordona derularea Anului european și pentru a face schimb de informații cu privire la punerea în aplicare a acestuia la nivel național și european.

2.TEMEIUL JURIDIC, SUBSIDIARITATEA ȘI PROPORȚIONALITATEA

•Temeiul juridic

Temeiul juridic al propunerii îl constituie articolul 167 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). Acesta prevede că UE „contribuie la înflorirea culturilor statelor membre, respectând diversitatea lor națională și regională și punând în evidență în același timp moștenirea culturală comună.” De asemenea, Uniunea Europeană încurajează „cooperarea dintre statele membre” în domeniul cultural și, „în cazul în care este necesar, sprijină și completează acțiunea acestora”.

•Subsidiaritate

Obiectivele propunerii nu pot fi atinse într-o măsură suficientă doar prin măsuri adoptate de statele membre, pentru că acțiunile derulate exclusiv la nivel național nu ar beneficia de dimensiunea europeană a schimbului de experiență și de bune practici între statele membre. Articolul 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană prevede că Uniunea Europeană respectă bogăția diversității culturale și lingvistice a statelor membre și veghează la protejarea și dezvoltarea patrimoniului cultural european. Uniunea își urmărește obiectivele prin mijloace corespunzătoare, în funcție de competențele care îi sunt atribuite prin tratate. În plus, acțiunile statelor membre ar beneficia de conștientizarea și de vizibilitatea create în interiorul și în afara UE.

•Proporționalitate

Direcția propusă este simplă. Ea are la bază programele existente și reorientarea activităților de comunicare asupra temelor anului european. Abordarea nu va impune constrângeri disproporționate de gestionare asupra administrațiilor responsabile cu implementarea propunerii.

Acțiunile UE vor sprijini și vor completa eforturile statelor membre. Această acțiune va îmbunătăți în primul rând eficacitatea propriilor instrumente ale UE. În al doilea rând, ea va acționa ca un factor ce va încuraja sinergiile și cooperarea între statele membre, organizații culturale și fundații și întreprinderi private și publice.

Acțiunile UE nu vor depăși ceea ce este necesar pentru abordarea problemelor identificate.

•Alegerea instrumentului

O decizie a Parlamentului European și a Consiliului este instrumentul cel mai adecvat pentru a asigura implicarea deplină a autorității legislative în desemnarea anului 2018 drept Anul european al patrimoniului cultural.

3.REZULTATELE EVALUĂRILOR EX POST, ALE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRILOR IMPACTULUI

•Consultările cu părțile interesate

În pregătirea propunerii sale, Comisia a derulat o serie de consultări specifice cu o gamă largă de părți interesate, reflectând natura sectorului patrimoniului cultural și gradul său ridicat de organizare și de specializare, competențele statelor membre și rolul organismelor profesionale și al organizațiilor internaționale. În plus, Comisia a ținut cont în special de concluziile Consiliului menționate mai sus, de rezoluția Parlamentului European și de avizul Comitetului Regiunilor.

La nivelul UE, evoluțiile politice în materie de patrimoniu cultural au beneficiat recent de o dezbatere amplă, care a fost facilitată de organismele care au reunit autoritățile responsabile cu politicile de patrimoniu în statele membre. Printre acestea se numără Grupul de reflecție „UE și patrimoniul cultural” și European Heritage Heads Forum. Dintre alte organizații interguvernamentale și neguvernamentale amintim Consiliul internațional al muzeelor (ICOM), Consiliul internațional al monumentelor și siturilor (ICOMOS), Centrul internațional pentru studiul conservării și restaurării proprietății culturale (ICCROM), Consiliul Europei. Printre alte rețele majore active în acest domeniu se numără Europa Nostra, European Heritage Alliance 3.3 9 și Rețeaua organizațiilor muzeale europene (NEMO).

S-au înregistrat și diverse alte evoluții. În aprilie 2015, miniștrii culturii din Consiliul Europei au adoptat Declarația de la Namur, în care au salutat ideea Consiliului Uniunii Europene privind organizarea unui An european al patrimoniului și au solicitat invitarea de a participa la eveniment a Consiliului Europei și a tuturor statelor membre ale Convenției culturale europene.

La 29 iunie 2015, în ajunul celei de-a 40-a aniversări a Anului european al patrimoniului arhitectural, organizat în 1975 sub auspiciile Consiliului Europei, Comisia pentru patrimoniul cultural din Germania (Deutsches Nationalkomitee für Denkmalschutz) a găzduit la Bonn o discuție publică privind propunerea de an european, în coordonare cu sesiunea Comisiei pentru patrimoniul mondial.

O altă discuție relevantă a fost organizată în aprilie 2015 de către biroul din Bruxelles al Europa Nostra, cu un grup de directori executivi ai organizațiilor membre. Cu ocazia adunării generale din iunie 2015, toți membrii Europa Nostra au discutat despre obiectivul unui An european al patrimoniului cultural și despre principalele acțiuni ce pot fi dezvoltate. Această adunare a fost organizată la Oslo, în prezența Comisiei Europene.

Părțile interesate au fost consultate și în cadrul grupului de lucru deschis „EYCH 2018”, organizat de Comisia pentru patrimoniul cultural din Germania și de comisarul guvernului federal pentru cultură și mass-media. Rezultatul a fost un document de concept (Sharing Heritage’ 10 ), de care s-a ținut cont în pregătirea acestei propuneri. Discuția a fost purtată cu membri ai grupului de reflecție „UE și patrimoniul cultural”, care include experți din cadrul administrațiilor naționale din Belgia, Bulgaria, Germania, Franța, Grecia, Italia, Luxemburg, Letonia, Lituania, Țările de Jos, Norvegia, Polonia, Spania, Suedia, Elveția și Regatul Unit. Au venit și experți din Estonia, Austria, Portugalia și Slovacia, dar și din partea mai multor organizații cu statut de observator, precum Rețeaua europeană pentru management și politică culturală (ENCATC), Europa Nostra, Rețeaua organizațiilor muzeale europene și altele.

Reprezentanțele permanente ale Italiei și Spaniei la UE au organizat la Bruxelles, pe 28 octombrie 2015, un seminar cu tema „Anul european al patrimoniului cultural: partajarea patrimoniului, o provocare comună”. Au participat și organizații ale părților interesate, precum Europa Nostra, autorități naționale și experți.

Propunerea a fost discutată și în cadrul întrunirilor grupului de reflecție menționat mai sus, care au avut loc la Luxemburg între 23-24 septembrie 2015, la Roma între 30 noiembrie - 1 decembrie 2015, la Haga la 9 mai 2016 și în cadrul întrunirii European Heritage Heads Forum de la Berna, din 19-20 mai 2016. În cele din urmă, o altă discuție s-a desfășurat în cadrul Forumului cultural european 2016, la 19 aprilie 2016.

•Obținerea și utilizarea expertizei

Inițiativa va valorifica analize și studii independente, în special raportul Cultural Heritage Counts for Europe 11 (Indicatorii de patrimoniu cultural pentru Europa). Acesta a fost rezultatul unui proiect cuprinzător de doi ani, finanțat prin Programul Cultura al UE, pentru a colecta dovezi privind valoarea patrimoniului cultural și impactul acestuia asupra economiei, culturii și societății europene, dar și asupra mediului înconjurător.

Inițiativa se va baza, de asemenea, pe raportul grupului de experți privind patrimoniul cultural din cadrul Orizont 2020 Getting cultural heritage to work for Europe 12 (Valorificarea patrimoniului cultural în avantajul Europei) și Strategic Research Agenda (Agenda strategică pentru cercetare) dezvoltate de Inițiativa de programare în comun cu privire la patrimoniul cultural și schimbările globale 13 . Inițiativa va avea drept bază și Platforma socială Orizont 2020 pentru patrimoniu cultural și identități europene, CULTURALBASE, o inițiativă multianuală de consultare a părților interesate 14 , precum și înființarea unor noi infrastructuri europene de cercetare, precum DARIAH-ERIC (Infrastructură digitală de cercetare pentru arte și științe umaniste) și E-RIHS (Infrastructura europeană de cercetare pentru științele patrimoniului) 15 .

Pachetul de lucru 9: Cultură și turism din cadrul Evaluării ex post a programelor din cadrul politicii de coeziune 2007-2013, cu accent pe Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) și Fondul de coeziune (FC) a constatat că investițiile în cultură și turism pot dezvolta economia unei regiuni și pot îmbunătăți incluziunea socială.

Evaluarea ex post a celui de-al șaptelea program-cadru al UE 2007-2013, programul de finanțare a cercetării în UE între 2007 și 2013, a concluzionat că programul a reușit să stimuleze excelența științifică și să consolideze competitivitatea industrială a Europei. Programul a contribuit astfel la creșterea economică și la crearea de locuri de muncă în Europa în domenii ce reprezintă, de regulă, o preocupare la nivel național. Al șaptelea program-cadru a susținut cu peste 180 de milioane de euro cercetările în diferite domenii ale patrimoniului cultural european (tangibil, intangibil și digital), pe teme precum mediul înconjurător, științele sociale și umaniste, patrimoniul cultural digital, tehnologiile industriale, cooperarea internațională și infrastructura informatică. Ar trebui valorificat în continuare volumul de cunoștințe existente.

•Evaluarea impactului

Nu este necesară o evaluare a impactului, întrucât obiectivele inițiativei propuse se încadrează în obiectivele programelor existente ale Uniunii. Anul european al patrimoniului cultural poate fi derulat în limitele bugetare existente, folosind programele care prevăd stabilirea priorităților de finanțare pe o bază anuală sau multianuală. Inițiativa propusă nu ar angaja Comisia la acțiuni specifice cu caracter legislativ și nici nu ar avea un impact social, economic sau ecologic semnificativ față de cel al instrumentelor deja existente.

4.IMPLICAȚII BUGETARE

2016/0259 (COD)

Propunere de

DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI A CONSILIULUI

privind Anul european al patrimoniului cultural

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), în special articolul 167,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ parlamentelor naționale,

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor 16 ,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

(1)Ideile, principiile și valorile integrate în patrimoniul cultural european reprezintă o sursă comună de amintiri, de înțelegere, de identitate, de dialog, de coeziune și de creativitate pentru Europa. Patrimoniul cultural joacă un rol în Uniunea Europeană, după cum se afirmă în preambulul la Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), care menționează că semnatarii acestuia se inspiră „din moștenirea culturală, religioasă și umanistă a Europei”.

(2)Articolul 3 alineatul (3) din TUE prevede că Uniunea Europeană respectă bogăția diversității sale culturale și lingvistice și veghează la protejarea și dezvoltarea patrimoniului cultural european.

(3)Articolul 167 alineatul (1) din TFUE însărcinează Uniunea Europeană să „contribuie la înflorirea culturilor statelor membre, respectând diversitatea națională și regională a acestora și punând în evidență, în același timp, moștenirea culturală comună”. Acțiunea Uniunii trebuie să urmărească să încurajeze cooperarea dintre statele membre și, în cazul în care este necesar, să sprijine și să completeze acțiunea acestora în domenii precum îmbunătățirea cunoașterii și a diseminării culturii și istoriei popoarelor europene și conservarea și protejarea patrimoniului cultural de importanță europeană [articolul 167 alineatul (2) din TFUE].

(4)După cum evidențiază Comisia Europeană în comunicarea sa „Spre o abordare integrată a patrimoniului cultural european” 17 , patrimoniul cultural este o resursă comună și un bun al tuturor, care va fi păstrat pentru generațiile viitoare și a cărui protejare este o responsabilitate comună a tuturor părților interesate.

(5)Patrimoniul cultural este deosebit de valoros pentru societatea europeană din punct de vedere cultural, ecologic, social și economic și, prin urmare, gestionarea durabilă a acestuia constituie o opțiune strategică pentru secolul XXI, după cum subliniază Consiliul în Concluziile sale din 21 mai 2014 privind patrimoniul cultural ca resursă strategică pentru o Europă durabilă 18 . Contribuția sa din perspectiva creării de valoare, a competențelor și a locurilor de muncă, dar și a calității vieții, este subestimată.

(6)Patrimoniul cultural este fundamental pentru Agenda europeană pentru cultură 19 . El reprezintă una dintre cele patru priorități pentru cooperarea europeană în domeniul culturii pentru perioada 2015-2018, astfel cum sunt prevăzute în actualul plan de lucru pentru cultură, adoptat de Consiliu la 25 noiembrie 2014 20 .

(7)Patrimoniul cultural înglobează un spectru amplu de resurse „moștenite din trecut, sub toate formele și aspectele – materiale, imateriale și digitale (create sub formă digitală și digitalizate), inclusiv monumente, situri, peisaje, competențe, practici, cunoștințe și expresii al creativității umane, precum și colecții conservate și gestionate de organisme publice și private precum muzeele, bibliotecile și arhivele”, după cum se precizează în concluziile menționate mai sus din 21 mai 2014.

(8)Patrimoniul cultural s-a creat în timp, prin sinteza și combinarea expresiilor culturale ale diferitelor civilizații care au populat Europa. Un an european va contribui la încurajarea și la promovarea înțelegerii importanței de a proteja și a promova diversitatea expresiilor culturale. Acest lucru poate fi realizat, printre altele, prin programe educaționale și de creștere a gradului de conștientizare a publicului, în acord cu obligațiile care decurg din Convenția privind protecția și promovarea diversității expresiilor culturale 21 , adoptată de UNESCO la 20 octombrie 2005, la care UE este parte.

(9)Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilități, la care au aderat UE și majoritatea statelor sale membre, prevede, la articolul 30 privind participarea la viața culturală, activități recreative, timp liber și sport, că statele participante recunosc dreptul persoanelor cu dizabilități de a participa, în condiții de egalitate cu ceilalți, la viața culturală și vor lua toate măsurile adecvate pentru a se asigura că persoanele cu dizabilități, printre altele, beneficiază de acces în locurile destinate reprezentațiilor sau serviciilor culturale, cum ar fi teatre, muzee, cinematografe, biblioteci și servicii turistice și, pe cât posibil, beneficiază de acces la monumente și situri de importanță culturală națională.

(10)Premiul „European Access City Award“ a demonstrat fezabilitatea și bunele practici în asigurarea accesului la patrimoniul cultural al orașelor al persoanelor cu handicap, al persoanelor în vârstă și al persoanelor cu mobilitate redusă sau cu alte tipuri de handicapuri temporare, în modalități ce le respectă natura și valorile.

(11)Patrimoniul cultural poate juca un rol important în coeziunea comunității într-o perioadă în care diversitatea culturală crește în societățile europene. Noile abordări participative și interculturale ale politicilor în materie de patrimoniu și inițiativele educaționale care atribuie o demnitate egală tuturor patrimoniilor culturale pot crește încrederea, recunoașterea reciprocă și coeziunea socială.

(12)Aceste aspecte sunt recunoscute și în Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă 22 , care recunoaște cetățenia globală, diversitatea culturală și dialogul intercultural ca principii fundamentale ale dezvoltării durabile. Aceasta recunoaște că toate culturile și civilizațiile pot contribui la dezvoltarea durabilă și sunt factori esențiali pentru aceasta. Cultura este menționată în mod explicit în mai multe obiective de dezvoltare durabilă ale Agendei 2030: de exemplu obiectivul 4 (Educația), obiectivul 5 (Egalitatea de gen), obiectivul 8 și obiectivul 12 în legătură cu turismul (Creșterea durabilă/Modelele de consum) și în special obiectivul 11 (Orașe-patrimoniu).

(13)Creșterea gradului de recunoaștere la nivel internațional a nevoii de a plasa oamenii și valorile umane în centrul unui concept extins și transdisciplinar al patrimoniului cultural consolidează necesitatea stimulării unui acces mai larg la patrimoniul cultural. Acest lucru poate fi realizat prin abordarea unor audiențe diferite și prin creșterea accesibilității locurilor, clădirilor, produselor și serviciilor, ținând cont de nevoile speciale și de implicațiile schimbărilor demografice.

(14)Politicile privind întreținerea, restaurarea, conservarea, reutilizarea, accesibilitatea și promovarea patrimoniului cultural și a serviciilor aferente patrimoniului cultural sunt în primul rând responsabilități naționale, regionale sau locale. Cu toate acestea, patrimoniul cultural are o dimensiune europeană clară și este abordat în mai multe politici ale UE, nu numai în cele culturale. Printre acestea se numără următoarele politici: educația, agricultura și dezvoltarea rurală, dezvoltarea regională, coeziunea socială, afacerile maritime, mediul înconjurător, turismul, agenda digitală, cercetarea și inovarea și comunicarea.

(15)Pentru a-și realiza pe deplin potențialul pentru economiile și societățile europene, protecția, îmbunătățirea și gestionarea resurselor de patrimoniu, care sunt vizate de mai multe politici publice, au nevoie de o guvernanță eficace pe mai multe niveluri și de o mai bună cooperare transsectorială. Aceasta implică toate părțile interesate, precum autoritățile publice, persoanele fizice, organizațiile societății civile, ONG-urile și sectorul voluntariatului.

(16)În concluziile sale din 25 noiembrie 2014 23 , Consiliul a invitat Comisia să ia în considerare prezentarea unei propuneri pentru un „An european al patrimoniului cultural”.

(17)În rezoluția sa din 8 septembrie 2015, Parlamentul European a recomandat să se stabilească, de preferință pentru 2018, un An European al Patrimoniului Cultural 24 .

(18)În avizul său din 16 aprilie 2014 25 , Comitetul European al Regiunilor a salutat propunerea Consiliului referitoare la un An european al patrimoniului cultural, subliniind contribuția acestuia la atingerea unor obiective comune în context paneuropean.

(19)Declararea unui An european al patrimoniului cultural este o modalitate eficace de a crește gradul de conștientizare publică, de a disemina informații privind bunele practici și de a promova cercetarea și inovarea, dar și dezbaterile în materie de politică. Creând un mediu pentru promovarea simultană a acestor obiective la nivelul Uniunii, dar și la nivel național, regional și local, se pot obține o mai bună sinergie și o utilizare mai eficientă a resurselor.

(20)Patrimoniul este, de asemenea, un domeniu de intervenție în mai multe programe din domeniul relațiilor externe, în special, dar nu exclusiv, în Orientul Mijlociu. Promovarea valorii patrimoniului cultural este și o reacție la distrugerea deliberată a tezaurelor culturale în zonele de conflict 26 . Va fi important să se asigure complementaritatea între Anul european al patrimoniului cultural și toate inițiativele de relații externe dezvoltate în cadre corespunzătoare. Acțiunile de protejare și promovare a patrimoniului cultural în contextul instrumentelor relevante pentru relațiile externe ar trebui să reflecte, printre altele, interesul reciproc asociat schimbului de experiențe și de valori cu țările terțe. Ele vor promova cunoașterea reciprocă, respectul și înțelegerea culturilor implicate.

(21)Deși această decizie se adresează statelor membre, și țările candidate la aderare ar trebui să fie asociate îndeaproape cu acțiuni derulate în cadrul Anului european al patrimoniului cultural. De asemenea, ar trebui avută în vedere și implicarea țărilor care fac obiectul politicii europene de vecinătate și a altor țări partenere, după caz. Acest obiectiv poate fi urmărit în cadrele relevante pentru cooperare și dialog, în special în contextul dialogului din cadrul societății civile între UE și țările respective.

(22)Protejarea, conservarea și dezvoltarea patrimoniului cultural european se încadrează în obiectivele programelor existente ale Uniunii. Prin urmare, un an european poate fi pus în aplicare folosind aceste programe, în temeiul dispozițiilor existente, și stabilind priorități de finanțare pe bază anuală sau multianuală. Programele și politicile în domenii precum cultura, educația, agricultura și dezvoltarea rurală, dezvoltarea regională, coeziunea socială, afacerile maritime, mediul înconjurător, turismul, Strategia pentru piața unică digitală, cercetarea și inovarea și comunicarea contribuie în mod direct și indirect la protecția, dezvoltarea, reutilizarea inovatoare și promovarea patrimoniului cultural european și pot sprijini inițiativa în acord cu cadrele juridice corespunzătoare.

(23)Obiectivul acestei decizii este acela de a sprijini eforturile statelor membre de a proteja, a conserva, a dezvolta, a reutiliza și a promova patrimoniul cultural european. Întrucât acest obiectiv nu poate fi realizat în mod satisfăcător prin acțiunea individuală a statelor membre, având în vedere necesitatea schimbului transnațional de informații și diseminarea de bune practici la nivelul Uniunii, însă poate fi atins mai bine la nivelul UE, Uniunea Europeană poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum se prevede la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității prevăzut la același articol, prezenta decizie nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivului menționat,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Obiect

Anul 2018 este desemnat „Anul european al patrimoniului cultural” (denumit în continuare „Anul european”).

Articolul 2

Obiective

1. În acord cu obiectivele Agendei europene pentru cultură, obiectivele generale ale Anului european constau în a încuraja și a sprijini, în special prin schimbul de experiență și de bune practici, eforturile Uniunii, ale statelor membre, ale autorităților regionale și locale de a proteja, a conserva, a reutiliza, a dezvolta, a valoriza și a promova patrimoniul cultural european în Uniunea Europeană (UE). În special:

(a)Anul european contribuie la promovarea rolului patrimoniului cultural european drept componentă fundamentală a diversității culturale și a dialogului intercultural. El evidențiază cele mai bune mijloace de a asigura conservarea și protejarea patrimoniului, precum și de promovare a acestuia în rândul unui public mai larg și mai diversificat. Acest lucru implică măsuri de dezvoltare a audienței și de educație în domeniul patrimoniului, respectând pe deplin competențele statelor membre și promovând astfel incluziunea socială și integrarea.

(b)Anul european consolidează contribuția patrimoniului cultural european la economie și la societate prin potențialul său economic direct și indirect. Aceasta include capacitatea de a susține industriile creative și culturale și de a inspira creația și inovarea, de a promova turismul durabil, de a consolida coeziunea socială și de a genera locuri de muncă pe termen lung.

(c)Anul european contribuie la promovarea patrimoniului cultural ca un element important al dimensiunii internaționale a UE, dezvoltând interesul țărilor partenere în patrimoniul și expertiza Europei.

2. Obiectivele specifice ale Anului european al patrimoniului cultural constau în:

(a)încurajarea unor abordări centrate pe oameni, favorabile incluziunii, orientate către viitor, mai integrate și transsectoriale, pentru a face patrimoniul accesibil tuturor și pentru a garanta protejarea, conservarea, reutilizarea inovatoare și dezvoltarea patrimoniului cultural;

(b)promovarea unor modele inovatoare de guvernanță pe mai multe niveluri și de gestionare a patrimoniului cultural, implicând toate părțile interesate, inclusiv autoritățile publice, persoanele fizice, organizațiile societății civile, ONG-urile și sectorul voluntariatului;

(c)promovarea dezbaterilor, a activităților de cercetare și de inovare și a schimbului de bune practici în ceea ce privește calitatea conservării și protejării patrimoniului cultural și intervențiile contemporane în mediul istoric, precum și promovarea de soluții accesibile pentru toți, inclusiv pentru persoanele cu handicap;

(d)evidențierea și stimularea contribuției pozitive a patrimoniului cultural la societate și la economie prin cercetare și inovare, inclusiv printr-o bază de dovezi la nivelul UE și prin dezvoltarea de indicatori și de repere;

(e)încurajarea strategiilor de dezvoltare locală, care valorifică potențialul patrimoniului, inclusiv prin promovarea turismului cultural durabil;

(f)sprijinirea dezvoltării competențelor specializate și îmbunătățirea gestionării cunoștințelor și a transferului de cunoștințe în sectorul patrimoniului, ținând cont de implicațiile trecerii la era digitală;

(g)promovarea patrimoniului ca sursă de inspirație pentru creația și inovarea contemporană și evidențierea potențialului de stimulare reciprocă și de interacțiune mai puternică între sectoarele și comunitățile culturale și creative și sectorul patrimoniului;

(h)conștientizarea importanței patrimoniului cultural european prin educație și învățare pe tot parcursul vieții, vizând în special tineretul și comunitățile locale;

(i)evidențierea potențialului cooperării internaționale în aspecte legate de patrimoniul cultural, pentru dezvoltarea unor legături mai puternice cu țările din afara UE și încurajarea dialogului intercultural, a reconcilierii post-conflicte și a prevenirii conflictelor;

(j)promovarea cercetării și inovării privind patrimoniul cultural; facilitarea însușirii și a exploatării rezultatelor cercetării de către toate părțile interesate, în special de către autoritățile publice și sectorul privat și facilitarea diseminării rezultatelor cercetării către un public mai larg; și

(k)încurajarea sinergiilor între Uniune și statele membre, inclusiv consolidarea inițiativelor pentru prevenirea traficului ilegal de bunuri culturale.

Articolul 3

Conținutul măsurilor

1. Măsurile care se impun pentru realizarea obiectivelor stabilite la articolul 2 includ următoarele activități la nivel european, național, regional sau local, legate de obiectivele Anului european:

2. Comisia și statele membre pot identifica alte activități care ar putea să contribuie la atingerea obiectivelor Anului european prevăzute la articolul 2 și pot permite utilizarea de referințe la Anul european pentru promovarea activităților respective, atât timp cât acestea contribuie la atingerea obiectivelor în cauză.

Articolul 4

Coordonarea la nivel național

Fiecare stat membru numește un coordonator național responsabil de organizarea participării țării respective la Anul european. Coordonatorul asigură coordonarea activităților relevante la nivel național.

Articolul 5

Coordonarea la nivelul Uniunii

Comisia convoacă reuniuni ale coordonatorilor naționali pentru a coordona derularea Anului european și pentru a face schimb de informații cu privire la punerea în aplicare a acestuia la nivel național și european.

Articolul 6

Cooperarea internațională

În contextul anului european, Comisia cooperează cu organizațiile internaționale competente, în special cu UNESCO și cu Consiliul Europei, asigurând vizibilitatea participării UE.

Articolul 7

Finanțarea

Cofinanțarea la nivel european a activităților de sprijinire a Anului european este în acord cu normele aplicabile și, în limita posibilităților existente pentru stabilirea priorităților la nivel anual sau multianual, în acord cu programele existente, în special cu programul Europa Creativă. Atunci când este cazul, și alte programe și politici pot sprijini Anul european, în limitele dispozițiilor juridice și financiare pe care se întemeiază.

Articolul 8

Monitorizare și evaluare

Până la 31 decembrie 2019, Comisia prezintă un raport Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor cu privire la punerea în aplicare, rezultatele și evaluarea globală a inițiativelor prevăzute în prezenta decizie.

Articolul 9

Prezenta decizie intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 10

Prezenta decizie se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles,

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

1.1.Titlul propunerii/inițiativei

1.2.Domeniul (domeniile) de politică în cauză în structura ABM/ABB

1.3.Natura propunerii/inițiativei

1.4.Obiectiv(e)

1.5.Motivul (motivele) propunerii/inițiativei

1.6.Durata acțiunii și impactul financiar al acesteia

1.7.Modul (modurile) de gestionare preconizat(e)

2.MĂSURI DE GESTIONARE

2.1.Dispoziții în materie de monitorizare și raportare

2.2.Sistemul de gestionare și control

2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și neregulilor

3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

3.1.Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia bugetară (liniile bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)

3.2.Impactul estimat asupra cheltuielilor 

3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor

3.2.2.Impactul estimat asupra creditelor operaționale

3.2.3.Impactul estimat asupra creditelor cu caracter administrativ

3.2.4.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual actual

3.2.5.Participarea terților la finanțare

3.3.Impactul estimat asupra veniturilor

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

1.1.Titlul propunerii/inițiativei

1.2.Domeniul (domeniile) de politică în cauză în structura ABM/ABB 27  

1.3.Natura propunerii/inițiativei

X Propunere/inițiativă care se referă la o acțiune nouă 

◻ Propunerea/inițiativa se referă la o acțiune nouă ca urmare a unui proiect-pilot/a unei acțiuni pregătitoare 28

◻ Propunerea/inițiativa se referă la prelungirea unei acțiuni existente 

◻ Propunerea/inițiativa se referă la o acțiune reorientată către o acțiune nouă

1.4.Obiectiv(e)

1.4.1.Obiectiv(e) strategic(e) multianual(e) al(e) Comisiei vizat(e) de propunere/inițiativă

1.4.2.Obiectiv(e) specific(e) și activitatea (activitățile) ABM/ABB în cauză

1.4.3.Rezultat (rezultate) așteptat(e) și impactul

A se preciza efectele pe care propunerea/inițiativa ar trebui să le aibă asupra beneficiarilor vizați/grupurilor vizate.

1.4.4.Indicatori de rezultat și de impact

A se preciza indicatorii care permit monitorizarea punerii în aplicare a propunerii/inițiativei.

1.5.Motivul (motivele) propunerii/inițiativei

1.5.1.Cerință (cerințe) de îndeplinit pe termen scurt sau lung

1.5.2.Valoarea adăugată a implicării UE

1.5.3.Învățăminte desprinse din experiențele anterioare similare

1.5.4.Coerența și posibila sinergie cu alte instrumente relevante

1.6.Durata acțiunii și impactul financiar al acesteia

X Propunere/inițiativă cu durată limitată

–X    Propunere/inițiativă în vigoare de la 1.1.2018 până la 31.12.2018

–X    Impact financiar din 2017 până în 2018

◻ Propunere/inițiativă pe durată nedeterminată

–Punere în aplicare cu o perioadă de creștere în intensitate din AAAA până în AAAA,

–urmată de perioada de funcționare în regim de croazieră.

1.7.Modul (modurile) de gestionare preconizat(e) 29  

X Gestionare directă asigurată de Comisie

–◻ prin intermediul serviciilor sale, inclusiv al personalului din delegațiile Uniunii;

–◻    prin intermediul agențiilor executive

◻ Gestiune partajată cu statele membre

◻ Gestiune indirectă, cu delegarea sarcinilor de execuție bugetară:

–◻ țărilor terțe sau organismelor pe care le-au desemnat acestea;

–◻ organizațiilor internaționale și agențiilor acestora (a se preciza);

–◻ BEI și Fondului european de investiții;

–◻ organismelor menționate la articolele 208 și 209 din Regulamentul financiar;

–◻ organismelor de drept public;

–◻ organismelor de drept privat cu misiune de serviciu public, cu condiția să prezinte garanții financiare adecvate;

–◻ organismelor de drept privat dintr-un stat membru care sunt responsabile cu punerea în aplicare a unui parteneriat public-privat și care prezintă garanții financiare adecvate;

–◻ persoanelor cărora li se încredințează executarea unor acțiuni specifice în cadrul PESC, în temeiul titlului V din TUE, identificate în actul de bază relevant.

–Dacă se indică mai multe moduri de gestionare, se furnizează detalii suplimentare în secțiunea „Observații“.

Observații

2.MĂSURI DE GESTIONARE

2.1.Dispoziții în materie de monitorizare și raportare

A se preciza frecvența și condițiile.

2.2.Sistemul de gestionare și control

2.2.1.Riscul (riscurile) identificat(e)

2.2.2.Informații privind sistemul de control intern instituit

2.2.3.Estimarea costurilor și a beneficiilor controalelor și evaluarea nivelului prevăzut de risc de eroare

2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și neregulilor

A se preciza măsurile de prevenire și de protecție existente sau preconizate.

3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

3.1.Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia bugetară (liniile bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)

Linii bugetare existente

În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare.

Rubrica din cadrul financiar multianual	Linia bugetară	Tipul cheltuielilor	Contribuție
	Rubrica 3: Securitate și cetățenie	Dif./ Nedif. 30 .	din țări AELS 31	din țări candidate 32	din țări terțe	În sensul articolului 21 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul financiar
3	15 04 02 — Subprogramul „Cultura” — Sprijinirea acțiunilor transfrontaliere și promovarea circulației transnaționale și a mobilității	Dif.	NU	NU	NU	NU

Liniile bugetare solicitate noi

În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare.

Rubrica din cadrul financiar multianual	Linia bugetară	Tipul cheltuielilor	Contribuție
		Dif./ Nedif.	din țări AELS	din țări candidate	din țări terțe	conform articolului 21 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul financiar

3.2.Impactul estimat asupra cheltuielilor

[Această secțiune ar trebui completată utilizând foaia de calcul cuprinzând datele din buget care au caracter administrativ (al doilea document din anexa la prezenta fișă financiară) și ar trebui încărcată în CISNET pentru consultarea interservicii.]

3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor

milioane EUR (cu 3 zecimale)

Rubrica din cadrul financiar multianual

Număr

[3] Rubrica Securitate și cetățenie

DG: EAC				Anul N 33	Anul N +1	Anul N +2	Anul N +3	A se menționa numărul de ani necesar pentru a reflecta durata impactului (cf. punctului 1.6)			TOTAL
• Credite operaționale
		(1)
		(2)
15 04 02 – Europa Creativă – Subprogramul „Cultura”	Angajamente	(1a)		1,000	3,000						4,000
	Plăți	(2a)		0,500	1,900	1,100	0,500				4,000
Credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul anumitor programe 34
Numărul liniei bugetare		(3)
TOTAL credite pentru DG EAC*	Angajamente	=1+1a +3
	Plăți	=2+2a +3

• TOTAL credite operaționale	Angajamente	(4)	1,000	3,000						4,000
	Plăți	(5)	0,500	1,900	1,100	0,500				4,000
• TOTAL credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul anumitor programe		(6)
TOTAL credite în cadrul RUBRICII <….> din cadrul financiar multianual	Angajamente	=4+ 6
	Plăți	=5+ 6

În cazul în care propunerea/inițiativa afectează mai multe rubrici:

• TOTAL credite operaționale	Angajamente	(4)
	Plăți	(5)
• TOTAL credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul anumitor programe		(6)
TOTAL credite în cadrul RUBRICILOR 1-4 din cadrul financiar multianual (Suma de referință)	Angajamente	=4+ 6	1,000	3,000						4,000
	Plăți	=5+ 6	0,500	1,900	1,100	0,500				4,000

Rubrica din cadrul financiar multianual

5

„Cheltuială administrativă”

milioane EUR (cu 3 zecimale)

			Anul N	Anul N +1	Anul N +2	Anul N +3	A se menționa numărul de ani necesar pentru a reflecta durata impactului (cf. punctului 1.6)			TOTAL
DG: EAC
• Resursele umane			p.m.	p.m.	p.m.	p.m.				p.m.
• Alte cheltuieli administrative			p.m.	p.m.	p.m.	p.m.				p.m.
TOTAL DG EAC	Credite		p.m.	p.m.	p.m.	p.m.				p.m.

TOTAL credite pentru RUBRICA 5 din cadrul financiar multianual

(Total angajamente = Total plăți)

p.m.

p.m.

p.m.

milioane EUR (cu 3 zecimale)

			Anul N 35	Anul N +1	Anul N +2	Anul N +3	A se menționa numărul de ani necesar pentru a reflecta durata impactului (cf. punctului 1.6)			TOTAL
TOTAL credite în cadrul RUBRICILOR 1-5* din cadrul financiar multianual	Angajamente
	Plăți

*Rubrica 5: Costurile administrative, inclusiv pentru resursele umane, vor fi asigurate prin redistribuire internă în cadrul DG EAC.

3.2.2.Impactul estimat asupra creditelor operaționale

–◻    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite operaționale

–X    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite operaționale, conform explicațiilor de mai jos:

Credite de angajament în milioane EUR (cu 3 zecimale)

A se indica obiectivele și realizările ⇩			Anul N		Anul N +1		Anul N +2		Anul N +3			A se menționa numărul de ani necesar pentru a reflecta durata impactului (cf. punctului 1.6)						TOTAL
	REALIZĂRI
	Tip 36	Costuri medii	Nu	Costuri	Nu	Costuri	Nu	Costuri	Nu		Costuri	Nu	Costuri	Nu	Costuri	Nu	Costuri	Nr. total	Total costuri
OBIECTIVUL SPECIFIC Nr. 1 37 …
- Realizare	Commn	0,3	2	0,600	0	0													0,600
- Realizare	Seminarii	0,25	4	1,000	0	0													1,000
- Realizare
Subtotal pentru obiectivul specific nr. 1			6	1,600	0	0													1,600
OBIECTIVUL SPECIFIC Nr. 2…
- Realizare	Comunicare	0,3	2	0,600	0	0													0,600
- Realizare	Seminare și conferințe	0,25	3	0,750	0	0													0,750
Subtotal pentru obiectivul specific nr. 2			5	1,350	0	0													1,350
OBIECTIVUL SPECIFIC Nr. 3…
- Realizare	Comunicare	0,3	1	0,300	0	0													0,300
- Realizare	Seminare și conferințe	0,25	3	0,750	0	0													0,750
Subtotal pentru obiectivul specific nr. 3			4	1,050	0	0													1,050
COSTURI TOTALE																			4,000

Realizări

Campania de comunicare: aceasta poate include informări video, videoclipuri, identitate vizuală, site web, activități de PR, rețele de socializare, materiale promoționale, publicații și tipărituri, studii și alte activități de conștientizare

Seminarii și conferințe: acestea pot include conferințe de deschidere și închidere, cursuri, ateliere, evenimente la nivel înalt, seminarii ale jurnaliștilor, evenimente asociate și alte reuniuni, în Bruxelles sau în statele membre

Structura costurilor

Pe baza experienței anterioare cu alte acțiuni din domeniul cultural, în special în cadrul programului Europa Creativă, s-a estimat că, în medie, costul unei campanii de comunicare la nivelul UE este de aproximativ 300 000 EUR, iar cel al unui seminar poate varia între 100 000 EUR și 400 000 EUR, în funcție de obiect și de numărul de participanți. Astfel, s-a estimat că, în medie, costul seminariilor ce vor fi organizate în cadrul Anului european al patrimoniului se poate ridica în mod rezonabil la 250 000 EUR.

3.2.3.Impactul estimat asupra creditelor cu caracter administrativ

3.2.3.1.Sinteză

–◻    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite cu caracter administrativ

–X    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite cu caracter administrativ, conform explicațiilor de mai jos:

milioane EUR (cu 3 zecimale)

Anul N 38

Anul N +1

Anul N +2

Anul N +3

A se menționa numărul de ani necesar pentru a reflecta durata impactului (cf. punctului 1.6)

TOTAL

RUBRICA 5din cadrul financiar multianual
Resursele umane	p.m.	p.m.	p.m.	p.m.
Alte cheltuieli administrative	p.m.	p.m.	p.m.	p.m.
Subtotal RUBRICA 5din cadrul financiar multianual	p.m.	p.m.	p.m.	p.m.

în afara RUBRICII 5 39 din cadrul financiar multianual
Resursele umane
Alte cheltuieli cu caracter administrativ
Subtotal în afara RUBRICII 5din cadrul financiar multianual

TOTAL

p.m.

p.m.

p.m.

p.m.

Necesarul de credite în materie de resurse umane și alte cheltuieli cu caracter administrativ vor fi acoperite de creditele DG care sunt deja alocate pentru gestionarea acțiunii și/sau realocate intern în cadrul DG, completate, după caz, prin resurse suplimentare ce ar putea fi alocate DG care gestionează acțiunea în cadrul procedurii de alocare anuală și în lumina constrângerilor bugetare.

3.2.3.2.Necesarul de resurse umane estimat

–◻    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de resurse umane.

–X    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de resurse umane, conform explicațiilor de mai jos:

Estimări în echivalent normă întreagă

		Anul N	Anul N +1	Anul N+2	Anul N+3	A se menționa numărul de ani necesar pentru a reflecta durata impactului (cf. punctului 1.6)
• Posturi din schema de personal (funcționari și agenți temporari)
XX 01 01 01 (la sediu și în birourile de reprezentare ale Comisiei)		1	1	1
XX 01 01 02 (în delegații)
XX 01 05 01 (cercetare indirectă)
10 01 05 01 (cercetare directă)
• Personal extern (în echivalent normă întreagă: ENI) 40
XX 01 02 01 (AC, END, INT din „pachetul global”)
XX 01 02 02 (AC, AL, END, INT și JED în delegații)
XX 01 04 yy  41	- la sediu
	- în delegații
XX 01 05 02 (AC, END, INT - cercetare indirectă)
10 01 05 02 (AC, END, INT - cercetare directă)
Alte linii bugetare (a se preciza)
TOTAL		1	1	1

XX este domeniul de politică sau titlul din buget în cauză.

Necesarul de resurse umane va fi acoperit de efectivele de personal ale DG în cauză alocate deja gestionării acțiunii și/sau realocate intern în cadrul DG, completate, după caz, prin resurse suplimentare ce ar putea fi alocate DG care gestionează acțiunea în cadrul procedurii de alocare anuală și în lumina constrângerilor bugetare.

Descrierea sarcinilor care trebuie îndeplinite:

Funcționari și personal temporar	Elaborarea planului de lucru al Anului european și coordonarea cu alte servicii; elaborarea termenilor de referință pentru contractele de servicii și de achiziții și urmărirea procesului de selecție; asigurarea coordonării interinstituționale; pregătirea de informări și discursuri pentru comisar și DG; asigurarea informațiilor necesare pentru activitățile de presă; urmărirea evaluării ex post.
Personal extern

3.2.4.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual actual

–X    Propunerea/inițiativa este compatibilă cu cadrul financiar multianual existent.

–◻    Propunerea/inițiativa necesită o reprogramare a rubricii corespunzătoare din cadrul financiar multianual.

–◻    Propunerea/inițiativa necesită recurgerea la instrumentul de flexibilitate sau la revizuirea cadrului financiar multianual.

3.2.5.Participarea terților la finanțare

–X Propunerea/inițiativa nu prevede cofinanțare din partea terților.

–Propunerea/inițiativa prevede cofinanțare, estimată în cele ce urmează:

Credite de angajament în milioane EUR (cu 3 zecimale)

	Anul N	Anul N +1	Anul N +2	Anul N +3	A se menționa numărul de ani necesar pentru a reflecta durata impactului (cf. punctului 1.6)			Total
A se preciza organismul care asigură cofinanțarea
TOTAL credite cofinanțate

3.3.Impactul estimat asupra veniturilor

–X    Propunerea/inițiativa nu are impact financiar asupra veniturilor.

–◻    Propunerea/inițiativa are următorul impact financiar:

asupra resurselor proprii

asupra diverselor venituri

milioane EUR (cu 3 zecimale)

Linia bugetară pentru venituri:	Credite disponibile pentru exercițiul financiar în curs	Impactul propunerii/inițiativei 42
		Anul N	Anul N +1	Anul N +2	Anul N +3	A se menționa numărul de ani necesar pentru a reflecta durata impactului (cf. punctului 1.6)
Articolul ………….

Pentru diversele venituri alocate, a se preciza linia bugetară (liniile bugetare) de cheltuieli afectată (afectate).

A se preciza metoda de calcul a impactului asupra veniturilor.

(1) Rezoluția Consiliului din 16 noiembrie 2007 privind o agendă europeană pentru cultură (2007/C 287/01) JO C 287, 29.11.2007, p. 1.

(2) Concluziile Consiliului și ale reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, privind un plan de lucru în domeniul culturii 2015-2018 (2014/C/463/02).

(3) Concluziile Consiliului din 21 mai 2014 privind patrimoniul cultural ca resursă strategică pentru o Europă durabilă (2014/C 183/08) JO C 183, 14.6.2014, p. 36.

(4) Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor din 22 iulie 2014 intitulată „Spre o abordare integrată a patrimoniului cultural european” COM(2014) 477 final.

(5) Avizul Comitetului European al Regiunilor – Spre o abordare integrată a patrimoniului cultural european (2015/C 195/04) JO C 195, 12.6.2015, p. 22.

(6) Rezoluția Parlamentului European din 8 septembrie 2015 „Spre o abordare integrată a patrimoniului cultural european” [2014/2149(INI)] P8_TA(2015)0293.

(7) Concluziile Consiliului privind guvernanța participativă a patrimoniului cultural (2014/C 463/01) JO C 463, 23.12.2014, p. 1.

(8) După cum se arată în comunicarea comună a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate și a Comisiei, „Către o strategie a UE pentru relațiile culturale internaționale” JOIN(2016)0029 final.

(9) O alianță ce reunește rețelele și organizațiile din domeniu, coordonată de Europa Nostra. Alliance 3.3 se referă la articolul 3 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE).

(10) http://www.sharingheritage.de/en/main/

(11) http://ec.europa.eu/culture/news/2015/0612-cultural-heritage-counts_en.htm .

(12) http://bookshop.europa.eu/en/getting-cultural-heritage-to-work-for-europe-pbKI0 115128/ .

(13) http://www.jpi-culturalheritage.eu/wp-content/uploads/SRA-2014-06.pdf .

(14) http://www.culturalbase.eu

(15) ESFRI, Raport strategic privind infrastructurile de cercetare, foaie de parcurs 2016.

(16) JO C , , p. .

(17) Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor din 22 iulie 2014 intitulată „Spre o abordare integrată a patrimoniului cultural european” COM(2014) 477 final.

(18) Concluziile Consiliului din 21 mai 2014 privind patrimoniul cultural ca resursă strategică pentru o Europă durabilă (2014/C 183/08) JO C 183, 14.6.2014, p. 36.

(19) Rezoluția Consiliului din 16 noiembrie 2007 privind o agendă europeană pentru cultură (2007/C 287/01) JO C 287, 29.11.2007, p. 1.

(20) Concluziile Consiliului și ale reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, privind un plan de lucru în domeniul culturii 2015-2018 (2014/C 463/02) JO C 463, 23.12.2014, p. 4.

(21) Convenția privind protecția și promovarea diversității expresiilor culturale 2005, Paris, 20 octombrie 2005

(22) Rezoluția Națiunilor Unite adoptată de Adunarea Generală la 25 septembrie 2015 „Transformarea lumii în care trăim: Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă”

(23) Concluziile Consiliului privind guvernanța participativă a patrimoniului cultural (2014/C 463/01) JO C 463, 23.12.2014, p. 1

(24) Rezoluția Parlamentului European din 8 septembrie 2015 „Spre o abordare integrată a patrimoniului cultural european” (2014/2149(INI)) P8_TA(2015)0293

(25) Avizul Comitetului European al Regiunilor – Spre o abordare integrată a patrimoniului cultural european (2015/C 195/04) JO C 195, 12.6.2015, p. 22.

(26) După cum se arată în comunicarea comună a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate și a Comisiei, „Către o strategie a UE pentru relațiile culturale internaționale” JOIN(2016) 29 final

(27) ABM (activity-based management): gestiune axată pe activități; ABB (activity-based budgeting): întocmirea bugetului axată pe activități.

(28) Astfel cum sunt menționate la articolul 54 alineatul (2) litera (a) sau (b) din Regulamentul financiar.

(29) Explicațiile privind modurile de gestionare, precum și trimiterile la Regulamentul financiar sunt disponibile pe site-ul BudgWeb: https://myintracomm.ec.testa.eu/budgweb/EN/man/budgmanag/Pages/budgmanag.aspx

(30) Dif. = credite diferențiate / Nedif. = credite nediferențiate.

(31) AELS: Asociația Europeană a Liberului Schimb

(32) Țările candidate și, după caz, țările potențial candidate din Balcanii de Vest.

(33) Anul N este anul în care începe punerea în aplicare a propunerii/inițiativei.

(34) Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.

(35) Anul N este anul în care începe punerea în aplicare a propunerii/inițiativei.

(36) Realizările se referă la produsele și serviciile care vor fi furnizate (de ex.: numărul de schimburi de studenți finanțate, numărul de km de străzi construiți etc.).

(37) Conform descrierii de la punctul 1.4.2. „Obiectiv(e) specific(e)…”

(38) Anul N este anul în care începe punerea în aplicare a propunerii/inițiativei.

(39) Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.

(40) AC = agent contractual; AL = agent local; END= Expert național detașat; INT = personal pus la dispoziție de agenți de muncă temporară; JED = expert tânăr în delegații.

(41) Subplafonul pentru personal extern acoperit din creditele operaționale (fostele linii „BA”).

(42) În ceea ce privește resursele proprii tradiționale (taxe vamale, cotizații pentru zahăr), sumele indicate trebuie să fie sume nete, și anume sume brute după deducerea unei cote de 25 % pentru costuri de colectare.