3.5.2021   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 153/1


REGULAMENTUL (UE) 2021/690 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

din 28 aprilie 2021

de instituire a unui program privind piața internă, competitivitatea întreprinderilor, inclusiv a întreprinderilor mici și mijlocii, domeniul plantelor, animalelor, produselor alimentare și hranei pentru animale și statisticile europene (Programul privind piața unică) și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 99/2013, (UE) nr. 1287/2013, (UE) nr. 254/2014 și (UE) nr. 652/2014

(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 43 alineatul (2), articolul 114, articolul 168 alineatul (4) litera (b) și articolele 173 și 338,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European (1),

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor (2),

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară (3),

întrucât:

(1)

Piața internă reprezintă un element de bază al Uniunii. Încă de la începuturile sale, aceasta s-a dovedit a fi un factor cu o contribuție majoră pentru creștere, competitivitate și ocuparea forței de muncă și ar trebui să aducă în continuare beneficii tuturor cetățenilor și mediului de afaceri, în mod egal. Ea a creat oportunități noi și economii de scară pentru mediul de afaceri din Uniune, în special pentru microîntreprinderi și întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri) și a consolidat competitivitatea industrială a acestora. Piața internă a contribuit la crearea de locuri de muncă și a oferit consumatorilor mai multe opțiuni de produse și servicii de calitate la prețuri mai mici. Aceasta este în continuare un factor determinant pentru edificarea unei piețe mai integrate și a unei economii mai puternice, mai echilibrate și mai echitabile. Ea reprezintă una dintre realizările majore ale Uniunii și cel mai bun atu al acesteia într-o lume din ce în ce mai globalizată, constituind totodată un element esențial în realizarea transformării verzi și digitale către o economie durabilă, inclusiv ca răspuns la presiunea tot mai mare exercitată de schimbările climatice.

(2)

Este necesar ca piața internă să se adapteze permanent unui mediu aflat în schimbare rapidă, caracterizat de revoluția digitală și de globalizare. Noua eră de inovare digitală continuă să ofere oportunități pentru mediul de afaceri și persoane fizice, creează produse, servicii, procese și modele de afaceri noi, precum și oportunități pentru elaborarea în mod eficient de statistici de înaltă calitate. De asemenea, aceasta reprezintă o provocare în ceea ce privește reglementarea, punerea în aplicare, protecția consumatorilor și siguranța.

(3)

Un segment semnificativ al dreptului Uniunii stă la baza funcționării pieței interne. Acesta vizează, în special, competitivitatea, standardizarea, recunoașterea reciprocă, evaluarea conformității, protecția consumatorilor și supravegherea pieței. De asemenea, acesta cuprinde norme privind mediul de afaceri, schimburile comerciale și tranzacțiile financiare, privind domeniul plantelor, animalelor, produselor alimentare și hranei pentru animale, privind elaborarea de statistici europene și privind promovarea unei concurențe loiale. Acest segment semnificativ al dreptului Uniunii prevede condiții echitabile care sunt esențiale pentru funcționarea pieței interne, în beneficiul consumatorilor și al mediului de afaceri.

(4)

Cu toate acestea, există încă obstacole discriminatorii, nejustificate sau disproporționate în calea funcționării corespunzătoare a pieței interne și continuă să apară altele noi. Adoptarea normelor reprezintă doar un prim pas, însă este la fel de important ca acestea să fie puse cu succes în aplicare. Provocările actuale legate de asigurarea punerii în aplicare a normelor existente, barierele în calea liberei circulații a bunurilor și a serviciilor, precum și nivelurile scăzute de achiziții publice transfrontaliere limitează oportunitățile pentru mediul de afaceri și consumatori. Abordarea acestor obstacole este în definitiv o chestiune de încredere a cetățenilor în Uniune și în capacitatea acesteia de a-și atinge obiectivele fixate, precum și în capacitatea sa de a crea locuri de muncă și creștere economică, protejând în același timp interesul public.

(5)

Au existat în trecut programe separate de acțiune a Uniunii în domenii precum competitivitatea întreprinderilor, în special a IMM-urilor, protecția consumatorilor, clienții și utilizatorii finali ai serviciilor financiare, procesul de elaborare a politicilor în materie de servicii financiare și în domeniul plantelor, animalelor, produselor alimentare și hranei pentru animale. Unele activități suplimentare au fost finanțate direct prin liniile bugetare ale pieței interne. Este necesar în prezent să se raționalizeze și să se exploateze sinergiile dintre diferite acțiuni și să se ofere un cadru mai flexibil, mai transparent, mai simplificat și mai agil pentru finanțarea activităților care au scopul de a realiza o piață internă funcțională și sustenabilă. Prin urmare, ar trebui să se instituie un nou program, menit să reunească activitățile finanțate anterior în cadrul acestor alte programe și alte linii bugetare relevante. Programul respectiv ar trebui să includă, de asemenea, inițiative noi care au drept obiectiv să îmbunătățească funcționarea pieței interne, evitând totodată suprapunerea cu programele și acțiunile conexe ale Uniunii.

(6)

Dezvoltarea, elaborarea și difuzarea de statistici europene în temeiul Regulamentului (CE) nr. 223/2009 al Parlamentului European și al Consiliului (4) au făcut obiectul unui program statistic european separat instituit prin Regulamentul (UE) nr. 99/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (5). Pentru a asigura continuitatea elaborării și difuzării statisticilor europene, noul program ar trebui să includă și activități care au făcut obiectul programului statistic european anterior, prin oferirea unui cadru pentru dezvoltarea, elaborarea și difuzarea statisticilor europene, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 223/2009. Noul program ar trebui să stabilească cadrul financiar care să permită furnizarea de statistici europene de înaltă calitate, comparabile și fiabile, pentru a sprijini conceperea, punerea în aplicare, monitorizarea și evaluarea tuturor politicilor Uniunii. Independența profesională este o condiție prealabilă necesară pentru dezvoltarea, elaborarea și difuzarea de statistici europene.

(7)

Prin urmare, este oportun să se instituie un program pentru a îmbunătăți funcționarea pieței interne, competitivitatea și sustenabilitatea întreprinderilor, în special a IMM-urilor, standardizarea, supravegherea pieței și protecția consumatorilor, pentru domeniul plantelor, animalelor, produselor alimentare și hranei pentru animale, și pentru statisticile europene (Programul privind piața unică) (denumit în continuare „programul”). Programul ar trebui să fie instituit pentru o perioadă de șapte ani, pentru a alinia durata acestuia cu cea a cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027 stabilit în Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2093 al Consiliului (6).

(8)

Programul ar trebui să susțină conceperea, punerea în aplicare și asigurarea respectării legislației Uniunii care stă la baza funcționării corespunzătoare a pieței interne. Programul ar trebui să susțină crearea condițiilor potrivite pentru capacitarea tuturor actorilor de pe piața internă, inclusiv mediul de afaceri, cetățeni, inclusiv consumatori, angajați, reprezentanți ai societății civile și autoritățile publice. În acest scop, programul ar trebui să vizeze promovarea competitivității, a consolidării capacităților și a sustenabilității întreprinderilor, în special a IMM-urilor, inclusiv a celor din sectorul turismului. Sustenabilitatea întreprinderilor este importantă pentru menținerea competitivității lor pe termen lung și contribuie la tranziția către o Uniune mai durabilă din punct de vedere economic, ecologic și social, care ar trebui să fie însoțită de digitalizare și de asumarea unor practici comerciale durabile. Programul ar trebui, de asemenea, să sprijine asigurarea punerii în aplicare a normelor privind protecția și siguranța consumatorilor. De asemenea, acesta ar trebui să sensibilizeze întreprinderile și persoanele fizice cu privire la drepturile pe care le au, oferindu-le instrumentele, informațiile și asistența corespunzătoare pentru a le permite să ia decizii în cunoștință de cauză și pentru a consolida participarea lor în procesul de elaborare a politicilor la nivelul Uniunii. În plus, programul ar trebui să aibă ca obiectiv consolidarea cooperării administrative și de reglementare, în special prin intermediul unor programe de formare, al schimbului de bune practici, și prin construirea unor baze de cunoștințe și competențe, inclusiv prin utilizarea achizițiilor publice strategice. Programul ar trebui să își propună, de asemenea, să susțină dezvoltarea unor procese de reglementare și standarde ale Uniunii și internaționale de înaltă calitate, inclusiv cu implicarea largă a părților interesate, care să stea la baza punerii în aplicare a legislației Uniunii.

Acest lucru ar trebui să acopere domeniul raportării financiare și al auditului, contribuind astfel la transparența și buna funcționare a piețelor de capital ale Uniunii și la consolidarea protecției investitorilor. Obiectivul programului ar trebui să constea, de asemenea, în sprijinirea punerii în aplicare și a asigurării respectării legislației Uniunii care prevede un nivel înalt al sănătății umane, a animalelor și a plantelor, protecția stării de bine a oamenilor și a bunăstării animalelor, siguranța produselor alimentare și a hranei pentru animale, cu respectarea, în același timp, a principiilor dezvoltării durabile și asigurând un nivel ridicat de protecție a consumatorilor. În plus, programul ar trebui să sprijine elaborarea de statistici europene de înaltă calitate în conformitate cu principiile statistice prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 223/2009 și detaliate în Codul de practici al statisticilor europene.

(9)

O piață internă modernă care se bazează pe principiile echității, transparenței și încrederii reciproce promovează concurența și este favorabilă consumatorilor, mediului de afaceri și angajaților. O mai bună utilizare a pieței interne a serviciilor, aflată în permanentă evoluție, ar trebui să ajute mediul de afaceri din Uniune să genereze locuri de muncă și creștere la nivel transfrontalier, să ofere o gamă mai largă de servicii la prețuri mai accesibile și să mențină standarde ridicate pentru consumatori și lucrători. Pentru a atinge acest obiectiv, programul ar trebui să contribuie la o monitorizare mai eficientă a evoluțiilor de pe piața internă, precum și la identificarea și înlăturarea barierelor discriminatorii nejustificate sau disproporționate rămase, și să asigure capacitatea cadrului de reglementare de a integra toate formele de inovare, inclusiv noile evoluții și procese tehnologice, modelele de afaceri bazate pe inovarea în domeniul serviciilor, modelele economiei colaborative și sociale, inovarea socială și inovarea netehnologică.

(10)

Au fost eliminate obstacolele în materie de reglementare de pe piața internă pentru multe produse industriale prin mecanisme de prevenire, prin adoptarea unor norme comune și, în cazul în care nu există norme la nivelul Uniunii, prin aplicarea principiului recunoașterii reciproce. În domeniile în care nu există legislație la nivelul Uniunii, se aplică principiul recunoașterii reciproce, astfel încât bunurile care sunt comercializate în mod legal într-un stat membru beneficiază de dreptul la liberă circulație și pot fi vândute în alt stat membru. În cazul în care statul membru în cauză are motive să se opună comercializării bunurilor, acesta poate impune o restricție, cu condiția ca o astfel de restricție să fie nediscriminatorie, justificată de obiective legitime de interes public, astfel cum se prevede la articolul 36 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), sau recunoscută de jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene ca fiind un motiv imperativ de interes general și proporțională cu obiectivul urmărit. Aplicarea necorespunzătoare a principiului recunoașterii reciproce, care constă, de exemplu, în impunerea unor restricții nejustificate sau disproporționate, îngreunează situația pentru societățile care doresc să obțină acces la piețele din alte state membre. În pofida gradului înalt de integrare a pieței în domeniul bunurilor, această situație duce la irosirea multor oportunități pentru economie în ansamblul său. Se preconizează că adoptarea Regulamentului (UE) 2019/515 al Parlamentului European și al Consiliului (7) va maximiza beneficiile economice în acest domeniu. Prin urmare, programul ar trebui să urmărească să îmbunătățească aplicarea principiului recunoașterii reciproce în domeniul bunurilor, realizându-și pe deplin potențialul. Programul ar trebui, de asemenea, să reducă volumul de bunuri ilegale sau neconforme introduse pe piață, prin intermediul unor acțiuni de sensibilizare și de formare specifice, prin sprijinirea punctelor de informare despre produse menționate în Regulamentul (UE) 2019/515, și printr-o cooperare mai bună între autoritățile competente pentru recunoașterea reciprocă.

(11)

Noile provocări în materie de reglementare și punere în aplicare se referă la evoluția rapidă a mediului apărut ca urmare a revoluției digitale și privește aspecte precum securitatea cibernetică, protecția datelor și a vieții private, internetul obiectelor sau inteligența artificială și standardele etice conexe. Este esențial să existe norme stricte privind siguranța produselor și claritate în ceea ce privește răspunderea, pentru a se asigura că cetățenii Uniunii, inclusiv consumatorii și mediul de afaceri pot beneficia de protecție adecvată în caz de daune. Prin urmare, programul ar trebui să contribuie la adaptarea rapidă și la punerea în aplicare mai eficientă a unui regim al Uniunii în materie de răspundere pentru produse, care să încurajeze inovarea, garantând totodată siguranța și securitatea pentru utilizatori.

(12)

Introducerea pe piață a unor produse care nu sunt conforme cu dreptul Uniunii, inclusiv produse importate din țări terțe, pune în pericol cetățenii Uniunii, inclusiv consumatorii, precum și alți utilizatori finali. Operatorii economici care vând produse conforme prin mijloace tradiționale sau electronice se confruntă cu o denaturare a concurenței din partea celor care nu respectă normele fie din cauza necunoașterii lor, fie în mod intenționat pentru a obține un avantaj competitiv, fie ca urmare a fragmentării supravegherii pieței la nivelul Uniunii. Finanțarea autorităților de supraveghere a pieței este adesea insuficientă, iar acestea funcționează în limitele granițelor naționale, în timp ce antreprenorii desfășoară activități comerciale la nivelul Uniunii sau chiar la nivel global. În special, în cazul comerțului electronic, autoritățile de supraveghere a pieței întâmpină mari dificultăți în urmărirea produselor neconforme importate din țări terțe în vederea identificării operatorilor economici responsabili din jurisdicția lor.

De asemenea, acestea întâmpină mari dificultăți în efectuarea de evaluări ale riscurilor sau de teste din cauza faptului că nu este posibil accesul fizic la produse. Prin urmare, programul ar trebui să își propună consolidarea conformității produselor prin sensibilizarea cu privire la normele aplicabile ale Uniunii în materie de siguranță a produselor, prin intensificarea verificărilor conformității în temeiul Regulamentului (UE) 2019/1020 al Parlamentului European și al Consiliului (8), și prin promovarea unei cooperări transfrontaliere mai strânse între autoritățile însărcinate cu asigurarea aplicării legislației. Programul ar trebui, de asemenea, să contribuie la consolidarea cadrului existent pentru activitățile de supraveghere a pieței, să încurajeze acțiunile comune ale autorităților de supraveghere a pieței din diferite state membre, să îmbunătățească schimbul de informații și să promoveze convergența și o integrare mai strânsă a activităților de supraveghere a pieței. Programul ar trebui să realizeze acest lucru în special prin asigurarea punerii în aplicare, cu strictețe, a noilor cerințe introduse prin Regulamentul (UE) 2019/1020, astfel încât să se împiedice vânzarea de produse neconforme către consumatori, precum și către alți utilizatori finali. Prin urmare, programul ar trebui să consolideze capacitatea autorităților de supraveghere a pieței din întreaga Uniune, să contribuie la sporirea gradului de omogenitate în materie de aplicare a legii între statele membre și să permită statelor membre să beneficieze în egală măsură de piața internă în ceea ce privește creșterea economică și sustenabilitatea.

(13)

Deși programul nu include obiective și acțiuni de sprijinire a protecției drepturilor de proprietate intelectuală, ar trebui ținut cont, totuși, că adesea produsele contrafăcute nu respectă cerințele prevăzute în legislația Uniunii privind siguranța produselor și protecția consumatorilor și prezintă riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, în special atunci când astfel de produse sunt achiziționate online. Prin urmare, programul ar trebui să sporească sinergiile cu alte programe ale Uniunii din domeniul protejării drepturilor de proprietate intelectuală, în special cu Instrumentul pentru echipamente de control vamal instituit prin Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului de instituire, ca parte a Fondului de gestionare integrată a frontierelor, a Instrumentului de sprijin financiar pentru echipamente de control vamal.

(14)

Pentru a facilita conformitatea categoriilor de produse armonizate cu un risc inerent mai ridicat, Uniunea a pus în aplicare un sistem de acreditare a organismelor de evaluare a conformității, pentru a verifica competența, imparțialitatea și independența acestora. Este esențial ca organismele de evaluare a conformității să prezinte încredere și să fie competente, întrucât verifică dacă produsele îndeplinesc cerințele de siguranță înainte de introducerea acestora pe piață.. În prezent, principala provocare este de a asigura faptul că sistemul de acreditare continuă să țină pasul cu ultimele evoluții în domeniu și că el se aplică cu aceeași strictețe pe întreg teritoriul Uniunii. Prin urmare, programul ar trebui să sprijine măsurile de asigurare a faptului că organismele de evaluare a conformității îndeplinesc în continuare cerințele de reglementare, cum ar fi imparțialitatea și independența, îndeosebi prin utilizarea acreditării. De asemenea, programul ar trebui să sprijine măsuri de consolidare a sistemului de acreditare european, în special în noile domenii de politică, prin sprijinirea Cooperării europene pentru acreditare menționată în Regulamentul (CE) nr. 765/2008 al Parlamentului European și al Consiliului (9).

(15)

Dat fiind că piețele de consum nu cunosc frontiere ca urmare a dezvoltării comerțului online și a serviciilor de călătorie, este important să se asigure că consumatorii care își au reședința în Uniune pot beneficia de același nivel înalt de protecție adecvată atunci când sunt importate bunuri și servicii de la operatorii economici cu sediul în țări terțe, inclusiv atunci când acestea sunt vândute online. Prin urmare, în cazurile în care este necesar, ar trebui să fie posibil ca programul să sprijine cooperarea cu organismele relevante situate în țări terțe, de exemplu, în ceea ce privește schimbul de informații despre produsele neconforme.

(16)

Achizițiile publice sunt utilizate de autoritățile publice pentru a asigura un bun raport costuri-beneficii pentru fondurile publice cheltuite și pentru a contribui la o piață internă mai inovatoare, sustenabilă, incluzivă și competitivă. Aceasta include aplicarea unor criterii de evaluare care să identifice, la atribuirea ofertelor în conformitate cu „cel mai bun raport calitate-preț”, nu numai oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, ci și oferta cea mai avantajoasă în ceea ce privește cele mai mari beneficii publice aduse. În cazul în care acest lucru este în conformitate cu dreptul Uniunii aplicabil, ar trebui avute în vedere aspectele sociale, de mediu și de comerț echitabil, iar pentru proiectele mari de infrastructură ar trebui promovată împărțirea ofertelor pe loturi. Directivele 2014/23/UE (10), 2014/24/UE (11) și 2014/25/UE (12) ale Parlamentului European și ale Consiliului oferă cadrul juridic pentru integrarea și funcționarea eficace a piețelor de achiziții publice reprezentând 14 % din produsul intern brut al Uniunii, în beneficiul autorităților publice, al mediului de afaceri și al cetățenilor, inclusiv al consumatorilor. Punerea în aplicare în mod corespunzător a normelor privind achizițiile publice reprezintă un instrument esențial pentru consolidarea pieței interne și pentru stimularea creșterii societăților din Uniune și a locurilor de muncă din Uniune. Prin urmare, programul ar trebui să sprijine măsuri care să asigure o mai bună absorbție a achizițiilor publice strategice, profesionalizarea achizitorilor publici, facilitarea și îmbunătățirea accesului IMM-urilor la piețele de achiziții, în special prin servicii de consultanță și formare, creșterea transparenței, integritatea și date de o calitate mai bună, stimularea transformării digitale a achizițiilor și promovarea achizițiilor comune, prin consolidarea abordării de tip parteneriat cu statele membre, îmbunătățirea procesului de colectare și analiză a datelor, inclusiv prin dezvoltarea de instrumente informatice dedicate, precum și asigurarea sprijinului pentru schimbul de experiență și de bune practici, trimiterea la standardele europene și internaționale, furnizarea de orientări, urmărirea acordurilor comerciale benefice, consolidarea cooperării dintre autoritățile naționale și lansarea de proiecte pilot.

(17)

Pentru îndeplinirea obiectivelor programului și pentru a facilita viața cetățenilor și activitatea întreprinderilor, este necesar să fie instituite servicii publice de înaltă calitate, axate pe utilizator care să fie devină tot mai digitalizate și complet accesibile. De asemenea, este necesar să fie intensificate eforturile în materie de guvernare electronică, asigurându-se totodată o protecție adecvată a datelor și a vieții private. Acest lucru înseamnă că administrațiile publice vor trebui să se implice în crearea acestor servicii publice împreună cu cetățenii și cu mediul de afaceri. Mai mult, dezvoltarea continuă și constantă a activităților transfrontaliere pe piața internă necesită disponibilitatea unor informații actualizate, precise și ușor de înțeles privind drepturile întreprinderilor și ale cetățenilor. Aceasta înseamnă că ar trebui indicate informații simplificate care să explice formalitățile administrative. De asemenea, devine esențială furnizarea de consultanță juridică și asistență pentru soluționarea problemelor care apar la nivel transnațional. În plus, autoritățile publice ar trebui sprijinite în eforturile lor pentru a realiza aceste obiective, de exemplu prin conectarea administrațiilor naționale într-un mod simplu și eficient, precum și prin furnizarea de informații și facilitarea schimburilor de informații cu privire la modul în care funcționează piața internă pe teren. Instrumentele existente de guvernanță a pieței interne joacă deja un rol important în acest sens, iar calitatea, vizibilitatea, transparența și fiabilitatea acestora ar trebui consolidate în continuare. Prin urmare, programul ar trebui să sprijine următoarele instrumente existente privind guvernanța pieței interne: portalul „Europa ta”, care ar trebui să devină baza viitorului portal digital unic, „Europa ta - Consiliere”, SOLVIT, Sistemul de informare al pieței interne și Tabloul de bord al pieței unice.

(18)

Programul ar trebui să sprijine dezvoltarea cadrului de reglementare al Uniunii în domeniul dreptului societăților comerciale și al guvernanței corporative, precum și în domeniul dreptului contractual, pentru a îmbunătăți eficiența și competitivitatea mediului de afaceri, în special a IMM-urilor, oferind în același timp protecție părților interesate afectate de operațiunile societăților, precum și pentru a răspunde dificultăților în materie de politici emergente. Programul ar trebui să asigure, de asemenea, evaluarea, punerea în aplicare și asigurarea respectării în mod corespunzător a acquis-ului relevant, să informeze și să ofere asistență părților interesate și să promoveze schimbul de informații în acest domeniu. Programul ar trebui să sprijine în continuare inițiativele Comisiei în favoarea unui cadru juridic clar și bine adaptat pentru economia bazată pe date și pentru inovare. Aceste inițiative sunt necesare pentru a consolida securitatea juridică în ceea ce privește obligațiile contractuale și extracontractuale, în special în ceea ce privește răspunderea, securitatea, aspectele etice și viața privată în contextul tehnologiilor emergente, cum ar fi internetul obiectelor, inteligența artificială, robotica și imprimarea 3D. Programul ar trebui să își propună să stimuleze dezvoltarea afacerilor bazate pe date, deoarece acest lucru va fi decisiv pentru performanța economiei Uniunii în contextul concurenței globale.

(19)

Programul ar trebui să promoveze, de asemenea, punerea în aplicare de către statele membre, în mod corect și complet, a cadrului juridic al Uniunii în materie de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului, precum și dezvoltarea unor politici viitoare pentru a răspunde noilor provocări din acest domeniu. Acesta ar trebui, de asemenea, să sprijine activitățile relevante desfășurate de organizațiile internaționale de interes european, precum Comitetul de Experți pentru Evaluarea Măsurilor de Combatere a Spălării Banilor și Finanțării Terorismului al Consiliului Europei.

(20)

Obiectivul de punere în aplicare și dezvoltare a pieței interne în domeniul serviciilor financiare, al stabilității financiare și al uniunii piețelor de capital, inclusiv finanțarea durabilă, depinde foarte mult de măsurile de politică bazate pe date concrete luate de către Uniune. Comisia ar trebui să joace un rol activ în realizarea acestui obiectiv, prin monitorizarea constantă a piețelor financiare și a stabilității financiare, evaluarea punerii în aplicare de către statele membre a legislației Uniunii, examinarea adecvării la scopul urmărit a legislației existente și, atunci când apar riscuri noi, identificarea posibilelor domenii de acțiune, cu implicarea permanentă a părților interesate pe întreaga durată a ciclului de elaborare a politicilor. Aceste activități se bazează pe elaborarea de analize, studii, materiale de formare, chestionare, evaluări ale conformității, analize și statistici de înaltă calitate și sunt susținute de sisteme informatice și de instrumente de comunicare.

(21)

TFUE include un sistem de norme ce garantează că nu este denaturată concurența pe piața internă. Programul ar trebui să aducă o contribuție la politica de concurență a Uniunii, inclusiv prin îmbunătățirea și consolidarea cooperării cu rețelele, precum și cu autoritățile și instanțele naționale, și prin consolidarea cooperării internaționale, precum și prin asigurarea legăturii cu un grup mai larg de părți interesate pentru comunicarea și explicarea drepturilor, beneficiilor și obligațiilor în cadrul politicii Uniunii din domeniul concurenței. Programul ar trebui, de asemenea, să contribuie la îmbunătățirea analizei și evaluării evoluțiilor pieței, inclusiv prin utilizarea anchetelor sectoriale și a altor instrumente de analiză de piață, precum și printr-un schimb sistematic de informații și bune practici în cadrul Rețelei europene în domeniul concurenței. Acest lucru ar trebui să contribuie la crearea unei concurențe loiale și în condiții echitabile, inclusiv la nivel mondial, și la capacitarea întreprinderilor, în special a IMM-urilor, și a consumatorilor pentru a profita de beneficiile pieței interne.

(22)

În special, programul trebuie să abordeze implicațiile radicale din punctul de vedere al concurenței și funcționării pieței interne care decurg din tranziția verde și digitală în curs a economiei și a mediului de afaceri, în special prin valorile exponențiale ale creșterii volumului de date și ale utilizării acestora, dat fiind că societățile apelează din ce în ce mai mult la inteligența artificială, la algoritmii de tip big data și la alte tipuri de instrumente și de expertiză informatice. Este, de asemenea, foarte important ca programul să sprijine rețelele și să promoveze o cooperare mai largă și mai profundă cu statele membre și cu autoritățile și instanțele acestora, având în vedere că de acțiunile acestor entități depind în mod esențial concurența nedenaturată și funcționarea pieței interne. Luând în considerare rolul special deținut de politica în domeniul concurenței în prevenirea prejudiciilor pentru piața internă care rezultă din comportamente anticoncurențiale dincolo de granițele Uniunii, programul ar trebui să sprijine și cooperarea cu autoritățile țărilor terțe, după caz. În cele din urmă, extinderea activităților de comunicare este necesară pentru a permite unui număr mai mare de cetățeni și mediului de afaceri să se bucure de avantajele depline ale concurenței loiale pe piața internă. Acest lucru ar trebui să sprijine eforturile de a demonstra mai bine cetățenilor Uniunii beneficiile politicii Uniunii în domeniul concurenței, inclusiv prin implicarea reprezentanților grupurilor societății civile și a părților interesate relevante. Se preconizează că va fi nevoie de flexibilitate în implementarea componentei referitoare la concurență a programului pentru a răspunde nevoilor aflate în continuă evoluție și afectate de evoluțiile dinamice și rapide ale condițiilor de concurență de pe piața internă, ale căror ritm și amploare sunt dificil de estimat. Aceste evoluții se referă în special la digitalizare, inteligența artificială, algoritmi, sistemele de tip big data, securitatea cibernetică și tehnologiile criminalistice.

(23)

Este extrem de important să se consolideze competitivitatea și sustenabilitatea întreprinderilor din Uniune, garantându-se, în același timp, condiții de concurență echitabile și o piață internă deschisă și competitivă. IMM-urile sunt motorul economiei Uniunii. Acestea reprezintă până la 99,8 % din totalul întreprinderilor în Uniune, asigură două treimi din locurile de muncă și contribuie în mod semnificativ la crearea, în toate sectoarele, de noi locuri de muncă de calitate cu o dimensiune locală și regională și, prin urmare, la crearea coeziunii sociale. IMM-urile joacă un rol esențial în modernizarea industriei și în transformarea verde și digitală a economiei, inclusiv în realizarea neutralității climatice. Prin urmare, programul ar trebui să sprijine eforturile acestora de a spori eficiența utilizării resurselor și de a dezvolta produse și servicii ecologice de înaltă calitate. În acest sens, programul ar trebui să contribuie, de asemenea, la îmbunătățirea competitivității IMM-urilor pe piața mondială.

(24)

IMM-urile se confruntă cu provocări comune, care nu afectează în aceeași măsură întreprinderile mai mari. Printre aceste provocări comune se numără obținerea de finanțare, recrutarea unei forțe de muncă calificate, reducerea sarcinilor lor administrative, adoptarea de soluții creative și inovatoare, printre altele prin intermediul achizițiilor publice, și accesarea piețelor și lanțurilor valorice globale, în vederea promovării activităților în materie de internaționalizare ale acestora. Programul ar trebui să abordeze aceste disfuncționalități ale pieței în mod proporțional, fără a denatura în mod nejustificat concurența pe piața internă. Programul ar trebui să țină seama, de asemenea, de nevoile specifice ale anumitor tipuri de IMM-uri, cum ar fi microîntreprinderile, IMM-urile din domeniul serviciilor și IMM-urile implicate în activități meșteșugărești, precum și IMM-urile alcătuite din persoane care desfășoară activități independente, membri ai profesiilor liberale și întreprinderi din economia socială. Întreprinderile din economia socială din Uniune includ diferite tipuri de întreprinderi și entități din economia socială, cum ar fi cooperative, societăți mutuale, asociații fără scop lucrativ, fundații, întreprinderi sociale și alte forme de întreprinderi. Având în vedere că obiectivul lor principal este mai degrabă crearea de valoare comună și de impact social pentru oameni decât realizarea de profituri, ele au capacitatea de a acționa ca un motor al inovării sociale, al guvernanței transparente și al solidarității, reinvestind majoritatea profiturilor sau surplusurilor lor în obiectivele proprii. De asemenea, ar trebui să se acorde atenție nevoilor specifice ale potențialilor noi antreprenori, cum ar fi antreprenorii tineri și femei, persoanele în vârstă și persoanele cu handicap.

(25)

Programul ar trebui să ia în considerare IMM-urile, astfel cum sunt definite în Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei (13). Pentru punerea în aplicare a prezentului regulament în ceea ce privește IMM-urile, Comisia ar trebui să se consulte cu toate părțile interesate relevante, inclusiv cu organizațiile publice și private care reprezintă IMM-urile și cu organizațiile de promovare a comerțului ale statelor membre.

(26)

Programul ar trebui să sprijine și să promoveze o cultură a inovării, dezvoltând ecosisteme industriale capabile să încurajeze crearea de întreprinderi noi și dezvoltarea IMM-urilor existente, cu accent pe toate IMM-urile capabile să răspundă provocărilor tranziției verzi și digitale într-un mediu tot mai competitiv și aflat într-o evoluție rapidă. Programul ar trebui să urmărească sprijinirea procesului de adoptare a inovațiilor prin promovarea unor noi modele de afaceri colaborative, a colaborării în rețea și a schimbului de cunoștințe și de resurse, inclusiv în cadrul parteneriatelor europene între clustere și organizații ale rețelelor de afaceri.

(27)

La stabilirea programelor de lucru pentru acordarea de sprijin IMM-urilor, ar trebui luate în considerare dispozițiile strategice ale strategiei pentru IMM-uri și ale Small Business Act, precum și contextul în care își desfășoară activitatea IMM-urile, astfel cum este descris în evaluarea performanțelor IMM-urilor. De asemenea, ar trebui să se acorde atenție rețelei reprezentanților pentru IMM-uri.

(28)

Multe dintre problemele în materie de competitivitate ale Uniunii se referă la dificultățile IMM-urilor de a obține acces la finanțare. Aceste dificultăți apar deoarece IMM-urile întâmpină dificultăți în a-și demonstra bonitatea și nu dispun de active suficiente pentru garanții față de creditori (adică garanții colaterale/garanții reale), sau nu cunosc mecanismele existente destinate susținerii activităților lor, care deja există la nivelul Uniunii, la nivel național sau local. Noi provocări legate de finanțare sunt generate de nevoia IMM-urilor de a rămâne competitive, printre altele, prin implicarea în activități de adoptare a inovațiilor, de digitalizare și de internaționalizare, precum și prin perfecționarea și recalificarea personalului lor. Accesul limitat la finanțare are un efect negativ asupra ratelor de creare, de creștere și de supraviețuire a întreprinderilor, precum și asupra disponibilității noilor antreprenori de a prelua societăți viabile în contextul unei succesiuni de afaceri.

(29)

Lipsa de competențe reprezintă un obstacol major în calea dezvoltării întreprinderilor în Uniune. Pentru a stimula spiritul antreprenorial în Uniune și a sprijini creșterea IMM-urilor și tranziția lor digitală și verde, programul ar trebui să promoveze și să faciliteze accesul IMM-urilor la competențe și programe de mentorat, și în special dezvoltarea competențelor tehnologice, antreprenoriale și manageriale. În acest sens, Comisia ar trebui să se coordoneze cu inițiativele întreprinse în cadrul altor programe ale Uniunii, naționale și regionale, pentru a spori sinergiile și a evita suprapunerile.

(30)

Pentru a depăși disfuncționalitățile pieței și pentru a se asigura că IMM-urile, inclusiv întreprinderile nou-înființate și cele cu creștere rapidă, continuă să își joace rolul de fundament al competitivității economiei Uniunii, IMM-urile au nevoie de sprijin suplimentar sub forma instrumentelor de datorie și de capital stabilite în conformitate cu componenta de politică pentru IMM-uri din cadrul Fondului InvestEU instituit prin Regulamentul (UE) 2021/523 al Parlamentului European și al Consiliului (14). Mecanismul de garantare a împrumuturilor, pus în aplicare în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1287/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (15), are o valoare adăugată dovedită și se preconizează că va avea o contribuție pozitivă pentru cel puțin 500 000 de IMM-uri. Ar putea să se acorde o atenție sporită creșterii gradului de sensibilizare în rândul beneficiarilor potențiali cu privire la disponibilitatea programului InvestEU pentru IMM-uri.

(31)

Acțiunile în cadrul programului ar trebui să încerce să realizeze obiectivele sale de politică nu doar prin intermediul granturilor, ci și prin facilitarea accesului la instrumentele financiare și la garanțiile bugetare stabilite în cadrul componentei de politică pentru IMM-uri din cadrul Fondului InvestEU, și ar trebui să consolideze sinergiile cu alte programe ale Uniunii. Toate acțiunile ar trebui să prezinte o valoare adăugată clară pentru Uniune.

(32)

Programul ar trebui să ofere un sprijin efectiv pentru IMM-uri pe tot parcursul ciclului lor de viață, oferind asistență în etapele relevante, de la furnizarea de ajutor IMM-urilor în vederea identificării de parteneri pentru proiecte comune până la comercializare și accesul pe piață, la consolidarea capacităților și încurajarea cooperării în cadrul clusterelor și al organizațiilor rețelelor de afaceri. El ar trebui să sprijine, de asemenea, tranziția verde și digitală a IMM-urilor și să se bazeze pe cunoștințele și expertiza unice dobândite în domeniul IMM-urilor și pe o lungă experiență de colaborare cu părțile interesate de la nivelul Uniunii, de la nivel național și regional. Acest sprijin ar trebui să se bazeze pe experiența Rețelei întreprinderilor europene (EEN), care funcționează ca un ghișeu unic pentru îmbunătățirea competitivității IMM-urilor și pentru dezvoltarea activităților lor în cadrul pieței interne și în afara acesteia. EEN continuă să furnizeze servicii în numele altor programe ale Uniunii, în special Orizont Europa instituit prin Regulamentul (UE) 2021/695 al Parlamentului European și al Consiliului (16), folosind resursele financiare ale programelor respective. Totodată, EEN ar trebui să faciliteze participarea pe scară mai largă a IMM-urilor la dezvoltarea de inițiative în cadrul politicii privind piața internă, spre exemplu în domeniul achizițiilor publice și al proceselor de standardizare. EEN ar trebui să intensifice cooperarea cu centrele europene de inovare digitală din cadrul Programului Europa digitală instituit prin Regulamentul (UE) 2021/694 al Parlamentului European și al Consiliului (17) și cu Platforma de consiliere InvestEU. În plus, schema de mentorat „Erasmus pentru tineri antreprenori”, care constituie o inițiativă de succes, ar trebui să rămână instrumentul care să le permită antreprenorilor noi sau în devenire să dobândească experiență de afaceri și în materie de management prin punerea lor în legătură cu un antreprenor experimentat dintr-o altă țară și învățând de la acesta, impulsionând astfel consolidarea talentelor lor antreprenoriale. Programul ar trebui să își extindă aria geografică și, astfel, să ofere o gamă mai largă de posibilități de punere în legătură pentru antreprenori, în complementaritate cu alte inițiative ale Uniunii, după caz.

(33)

Ar trebui să se depună mai multe eforturi pentru a reduce sarcina administrativă și pentru a face mai accesibile inițiativele programului, prin reducerea costurilor cu care se confruntă IMM-urile din cauza proceselor complicate de depunere a cererilor și a cerințelor complexe privind participarea. În acest context, EEN ar trebui să fie principalul punct de informare pentru IMM-urile interesate în accesarea fondurilor Uniunii, funcționând ca un ghișeu unic și oferindu-le orientări adaptate. Este important să se valorifice experiența dobândită prin măsurile existente de sprijinire a IMM-urilor, rămânând în același timp deschise pentru a le adapta având în vedere evoluția condițiilor pentru IMM-uri în cadrul pieței interne, în special a condițiilor care privesc digitalizarea și sarcina de reglementare.

(34)

Clusterele reprezintă un instrument strategic pentru sprijinirea competitivității și dezvoltării IMM-urilor, deoarece oferă medii de afaceri favorabile și reziliente. Ele pot facilita tranziția verde și digitală a industriei, inclusiv în domeniul serviciilor, și pot consolida dezvoltarea economică a regiunilor prin crearea de creștere economică și de locuri de muncă. Este important ca inițiativele comune privind clusterele să atingă masa critică, deoarece aceasta va accelera dezvoltarea IMM-urilor. Prin conectarea ecosistemelor industriale specializate, clusterele creează noi oportunități de afaceri pentru IMM-uri și le integrează mai bine în lanțurile valorice strategice ale Uniunii și globale. Ar trebui să se acorde sprijin pentru dezvoltarea strategiilor de parteneriat transnațional și interregional, precum și pentru punerea în aplicare a activităților comune, sprijinite de platforma de cooperare a clusterelor europene și de Centrul său european de cunoștințe în domeniul utilizării eficiente a resurselor. Sprijinul ar trebui de asemenea să includă acordarea de asistență IMM-urilor pentru a colabora și cu IMM-uri din țări terțe. Ar trebui să se încurajeze crearea de parteneriate durabile prin furnizarea continuării finanțării în cazul în care sunt atinse anumite obiective în materie de performanță și de participare. Asistența directă acordată IMM-urilor ar trebui canalizată prin organizațiile de clustere pentru următoarele: promovarea adoptării tehnologiilor avansate, noi modele de afaceri, soluții cu emisii scăzute de carbon și eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, creativitate și design, actualizarea competențelor, atragerea talentelor, accelerarea spiritului antreprenorial și internaționalizare. Alți actori specializați în sprijinirea IMM-urilor ar trebui asociați acestui sprijin direct pentru IMM-uri în vederea facilitării transformării industriale și a punerii în aplicare a unor strategii de specializare inteligentă. Programul ar trebui, prin urmare, să consolideze și să contribuie la legăturile cu centrele de inovare ale Uniunii, în special cu centrele de inovare digitală, și cu investițiile realizate în cadrul politicii de coeziune și al Programului Orizont Europa. Sinergiile cu Programul Erasmus+ instituit prin Regulamentul (UE) XXXX/XXX al Parlamentului European și al Consiliului (18) ar putea fi, de asemenea, explorate.

(35)

Programul ar trebui să contribuie la consolidarea relației dintre mediul de afaceri, în special IMM-uri, pe de o parte, și universități, centre de cercetare și alte instituții implicate în procesul de creare și difuzare a cunoștințelor, pe de altă parte. Această relație ar putea contribui la îmbunătățirea abilității mediului de afaceri de a aborda provocările strategice pe care le reprezintă noul context internațional.

(36)

Din cauza dimensiunii lor mai mici, IMM-urile se confruntă cu obstacole specifice în calea creșterii. Este deosebit de dificil ca acestea să se dezvolte și să își extindă unele dintre activitățile comerciale. Pe baza succesului Instrumentului pentru IMM-uri și al proiectelor Uniunii de clustere pentru noi lanțuri valorice industriale din cadrul Orizont 2020 instituit prin Regulamentul (UE) nr. 1291/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (19), precum și pe baza lecțiilor învățate și a experienței dobândite de pe urma acestora, programul ar trebui să ofere sprijin pentru extinderea activităților IMM-urilor în toate etapele esențiale ale dezvoltării lor, inclusiv sprijin pentru internaționalizare, adoptarea inovațiilor și activități de comercializare. Acest sprijin ar completa sprijinul acordat de Consiliul european pentru inovare în cadrul programului Orizont Europa, care se va concentra în principal pe inovarea revoluționară și disruptivă, și, astfel, pe IMM-urile inovatoare, și care vizează în special inovarea creatoare de piețe, sprijinind, în același timp, toate tipurile de inovare, inclusiv inovarea progresivă.

(37)

Creativitatea și toate formele de inovare, inclusiv inovarea pentru creșterea eficienței din punct de vedere energetic și din punctul de vedere al utilizării resurselor, sunt esențiale pentru competitivitatea lanțurilor valorice industriale ale Uniunii. Acestea reprezintă un catalizator pentru modernizarea sectorului antreprenorial și industrial și contribuie la o creștere economică durabilă, inteligentă și incluzivă. Cu toate acestea, adoptarea lor de către IMM-uri cunoaște încă întârzieri. Prin urmare, programul ar trebui să sprijine acțiuni, rețele și parteneriate specifice, în vederea unei inovări bazate pe creativitate pentru a permite IMM-urilor să domine tranziția verde și digitală de-a lungul întregului lanț valoric și al ecosistemelor industriale.

(38)

Standardele europene joacă un rol important pe piața internă. Acestea prezintă un interes vital pentru competitivitatea întreprinderilor și, în special, a IMM-urilor. Standardele europene sunt, de asemenea, un instrument crucial în sprijinirea legislației și politicilor Uniunii în mai multe domenii esențiale care urmăresc promovarea tranziției verzi și digitale, cum ar fi energia, schimbările climatice și protecția mediului, tehnologia informației și comunicațiilor, utilizarea durabilă a resurselor și reciclarea acestora, inovarea, siguranța produselor, protecția consumatorilor, siguranța lucrătorilor și condițiile de muncă, precum și îmbătrânirea populației, având astfel o contribuție pozitivă la nivelul întregii societăți. Pentru a maximiza contribuția acestora, experiența a demonstrat că este nevoie să se îmbunătățească viteza și promptitudinea cu care se elaborează standardele și să fie depuse mai multe eforturi pentru a implica într-o măsură mai mare toate părțile interesate relevante, inclusiv pe cele care îi reprezintă pe consumatori.

(39)

Activitățile de standardizare europene sunt reglementate prin Regulamentul (UE) nr. 1025/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (20) și sunt puse în aplicare printr-un parteneriat public-privat pe termen lung care este esențial pentru realizarea obiectivelor prevăzute în regulamentul respectiv, precum și a celor incluse în politicile generale și sectoriale ale Uniunii referitoare la standardizare.

(40)

Un cadru comun de raportare financiară și a informațiilor nefinanciare care funcționează corespunzător este esențial pentru piața internă, pentru funcționarea eficace a piețelor financiare și pentru realizarea pieței integrate a serviciilor financiare în contextul uniunii bancare și al uniunii piețelor de capital.

(41)

În conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1606/2002 al Parlamentului European și al Consiliului (21), Standardele Internaționale de Raportare Financiară (IFRS) adoptate de către Consiliul pentru Standarde Internaționale de Contabilitate și interpretarea aferentă furnizată de Comitetul pentru interpretarea IFRS urmează să fie încorporate în dreptul Uniunii pentru a fi aplicate de societățile ale căror valori mobiliare sunt cotate pe o piață reglementată din Uniune numai dacă IFRS respectă cerințele stabilite în regulamentul respectiv, inclusiv cerința conform căreia situațiile financiare trebuie să ofere „o imagine fidelă”, așa cum se prevede în Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului (22), și să fie favorabile interesului public european. Este necesar ca astfel de standarde internaționale de contabilitate să fie elaborate într-un mod transparent și care să beneficieze de legitimitate democratică. Astfel, IFRS joacă un rol important în funcționarea pieței interne și, prin urmare, Uniunea este direct interesată să se asigure că procesul prin care sunt elaborate și aprobate IFRS conduce la stabilirea de standarde care respectă cerințele cadrului juridic al pieței interne. Prin urmare, este important să se stabilească în cadrul programului măsuri de finanțare corespunzătoare pentru Fundația IFRS.

(42)

Având în vedere rolul pe care îl joacă Grupul Consultativ European pentru Raportare Financiară (EFRAG) în procesul de evaluare a măsurii în care IFRS respectă cerințele dreptului și ale politicii Uniunii, astfel cum se prevede în Regulamentul (CE) nr. 1606/2002, este necesar, de asemenea, ca Uniunea să asigure că finanțarea EFRAG este stabilă și astfel să contribuie prin program la această finanțare. Activitatea cu caracter tehnic a EFRAG ar trebui să se concentreze pe consultanța tehnică acordată Comisiei cu privire la aprobarea IFRS, precum și pe o participare a Uniunii la nivel adecvat în procesul de elaborare a acestor IFRS, și ar trebui să garanteze că interesele Uniunii sunt luate în considerare în mod adecvat în cadrul procesului internațional de stabilire a standardelor. Aceste interese ar trebui să includă noțiunea de „prudență”, menținerea cerinței privind „imaginea fidelă”, prevăzute în Directiva 2013/34/UE, și a cerinței privind interesul public european, prevăzută în Regulamentul (CE) nr. 1606/2002, ținând seama de impactul IFRS asupra stabilității financiare și a economiei. S-a instituit laboratorul european privind comunicarea informațiilor de către întreprinderi în cadrul EFRAG, pentru a promova inovarea și dezvoltarea de bune practici în privința comunicării informațiilor de către întreprinderi. Acesta oferă un forum în care societățile și investitorii pot să facă schimb de bune practici, în special în domeniul raportării informațiilor nefinanciare și al celei privind sustenabilitatea. Pe baza acestei activități, EFRAG ar trebui, de asemenea, să contribuie la elaborarea standardelor de raportare a informațiilor nefinanciare.

(43)

În domeniul auditului statutar, în 2005 Consiliul de Supraveghere a Interesului Public (PIOB) a fost creat de către grupul de monitorizare, o organizație internațională responsabilă cu monitorizarea reformei în materie de guvernanță a Federației Internaționale a Contabililor (IFAC). Rolul PIOB este acela de a supraveghea procesul care duce la adoptarea standardelor internaționale de audit (ISA) și alte activități de interes public ale IFAC. Este posibilă adoptarea de ISA pentru aplicarea în Uniune, cu condiția, în special, ca acestea să fie elaborate respectându-se în mod corespunzător procedurile, supravegherea publică și transparența, astfel cum se prevede la articolul 26 din Directiva 2006/43/CE a Parlamentului European și a Consiliului (23). Luând în considerare introducerea ISA în Uniune și rolul esențial al PIOB în asigurarea faptului că acestea respectă cerințele prevăzute în Directiva 2006/43/CE, este, prin urmare, important să se stabilească în cadrul programului măsuri de finanțare corespunzătoare pentru PIOB.

(44)

Uniunea contribuie la asigurarea unui înalt nivel de protecție a consumatorilor, la capacitarea și afirmarea acestora ca element central al pieței interne prin sprijinirea și completarea politicilor statelor membre, căutând să asigure faptul că cetățenii, în calitate de consumatori, pot profita pe deplin de avantajele pieței interne și că, în acest sens, siguranța și interesele lor juridice și economice sunt protejate în mod corespunzător prin intermediul unor acțiuni concrete. De asemenea, este necesar ca Uniunea să asigure că legislația privind protecția consumatorilor și siguranța produselor este pusă în aplicare în mod corespunzător și egal și că mediul de afaceri beneficiază de condiții de concurență echitabile și, în consecință, concurența pe piața internă este loială. Mai mult, este necesar să li se permită consumatorilor, și aceștia să fie încurajați și susținuți să efectueze alegeri sustenabile și în cunoștință de cauză, contribuind astfel la o economie durabilă, eficientă din punctul de vedere al consumului energetic și al utilizării, și circulară.

(45)

Programul ar trebui să își propună să sensibilizeze consumatorii, mediul de afaceri, reprezentanții societății civile și autoritățile cu privire la legislația Uniunii privind protecția consumatorilor și siguranța produselor. De asemenea, el ar trebui să susțină consumatorii și organizațiile lor reprezentative la nivel național și la nivelul Uniunii. Programul ar trebui să realizeze acest lucru în special prin sprijinirea Organizației Europene a Consumatorilor BEUC (Bureau Européen des Unions de Consommateurs), o organizație neguvernamentală reputată și cu tradiție care reprezintă interesele consumatorilor în legătură cu toate politicile relevante ale Uniunii, permițând astfel acestei organizații să creeze sinergii sporite pentru a consolida reprezentarea consumatorilor. Programul ar trebui să realizeze acest lucru și prin sprijinirea Asociației Europene pentru Coordonarea Reprezentării Consumatorului în Standardizare (ANEC), care reprezintă interesul consumatorilor în materie de standardizare. În acest sens, ar trebui să se acorde o atenție deosebită noilor nevoi ale pieței privind promovarea consumului durabil, vizând în special acțiuni de combatere a practicilor înșelătoare reprezentate de uzura morală programată a produselor și a altor practici înșelătoare, cum ar fi afirmațiile false referitoare la mediu, prin informarea mai bună a consumatorilor cu privire la durabilitatea produselor și la posibilitatea de reparare a acestora. De asemenea, ar trebui să se acorde o atenție deosebită prevenirii vulnerabilităților și răspunsului la provocările determinate de digitalizarea economiei, de exemplu în ceea ce privește produsele conectate, internetul obiectelor, inteligența artificială și utilizarea algoritmilor, și de dezvoltarea de noi tipare de consum și modele de afaceri. Programul ar trebui să sprijine acțiuni legate de dezvoltarea de informații relevante privind piețele, inclusiv publicarea de tablouri de bord ale Uniunii privind consumatorii.

(46)

Programul ar trebui să sprijine autoritățile naționale competente, inclusiv cele responsabile cu monitorizarea siguranței produselor, care cooperează în special prin sistemul de alertă rapidă al Uniunii pentru produsele periculoase. Acesta ar trebui, de asemenea, să sprijine punerea în aplicare a Directivei 2001/95/CE a Parlamentului European și a Consiliului (24) și a Regulamentului (CE) nr. 765/2008 privind protecția consumatorilor și siguranța produselor, precum și rețeaua de cooperare pentru protecția consumatorului și cooperarea internațională între autoritățile relevante din țări terțe și din Uniune. Programul ar trebui să își propună, de asemenea, să asigure accesul tuturor consumatorilor și comercianților la o modalitate corespunzătoare de soluționare extrajudiciară a litigiilor, de soluționare online a litigiilor, precum și la informații privind procesul de participare la acțiuni care urmăresc obținerea de măsuri reparatorii.

(47)

Programul ar trebui să sprijine, de asemenea, Rețeaua Centrelor Europene ale Consumatorilor, care oferă asistență consumatorilor pentru a se bucura de avantajele drepturilor ce le revin în calitate de consumatori ai Uniunii atunci când cumpără bunuri sau servicii transfrontaliere, de pe piața internă și din Spațiul Economic European, fie online, fie atunci când călătoresc. Rețeaua, care cuprinde 29 de centre și care este finanțată în comun de peste 15 ani prin programele Uniunii privind protecția consumatorilor, a dovedit că aduce valoare adăugată pentru consolidarea încrederii consumatorilor și comercianților în piața internă. Rețeaua primește peste 120 000 de cereri pe an din partea consumatorilor și ajunge la milioane de cetățeni prin activitățile sale de informare prin presă și online. Este una dintre cele mai apreciate rețele de asistență pentru cetățeni din Uniune și majoritatea centrelor sale găzduiesc puncte de contact care oferă consiliere în domeniul legislației privind piața internă, cum ar fi Directiva 2006/123/CE a Parlamentului European și a Consiliului (25). Evaluările au subliniat importanța continuării activității centrelor. Rețeaua Centrelor Europene ale Consumatorilor poate constitui, în același timp, o importantă sursă de informații referitoare la provocările și problemele cu care se confruntă consumatorii la nivel local, acestea fiind relevante pentru elaborarea politicilor Uniunii și pentru protejarea intereselor consumatorilor. De asemenea, există planuri ca rețeaua să dezvolte mecanisme de reciprocitate cu organisme similare din țări terțe.

(48)

Directivele 98/6/CE (26), 2005/29/CE (27), 2011/83/UE (28), (UE) 2019/2161 (29) și (UE) 2020/1828 (30) ale Parlamentului European și ale Consiliului au fost adoptate pentru a asigura, printre altele, egalitatea de tratament a consumatorilor pe piața internă în ceea ce privește aspectele transfrontaliere, cum ar fi vânzarea de produse neconforme din sectorul autovehiculelor, standardele duble de calitate a produselor sau problemele cu care se confruntă pasagerii în cazul anulării zborurilor sau al întârzierilor prelungite ale zborurilor. Acestea vizează, de asemenea, consolidarea capacității statelor membre de asigurare a respectării legislației, îmbunătățirea siguranței produselor și intensificarea cooperării internaționale, precum și noi posibilități de căi de atac, în principal prin acțiuni de reprezentare desfășurate de entități calificate. În mai 2017, Comisia a efectuat o verificare a adecvării dreptului Uniunii în materie de protecție a consumatorilor și marketing, care a arătat că este nevoie de o asigurare mai bună a respectării normelor și de o facilitare a căilor de atac în cazul în care consumatorii au suferit de pe urma încălcării legislației privind protecția consumatorilor. Având în vedere această verificare a adecvării, sprijinirea punerii în aplicare depline a acestor directive și acțiuni, precum și promovarea aplicării transfrontaliere a acestora ar trebui, prin urmare, să constituie o prioritate.

(49)

Cetățenii sunt afectați, în special, de funcționarea piețelor financiare și, prin urmare, ar trebui să primească mai multe informații privind drepturile, riscurile și beneficiile relevante. Piețele financiare sunt o componentă esențială a pieței interne și necesită un cadru solid de reglementare și supraveghere, care să asigure nu numai stabilitatea financiară și o economie durabilă, ci care să ofere, de asemenea, un nivel ridicat de protecție a consumatorilor și a altor utilizatori finali de servicii financiare, inclusiv a investitorilor individuali, a titularilor de conturi de economii, a deținătorilor de polițe de asigurare, a membrilor și beneficiarilor fondurilor de pensii, a acționarilor individuali, a debitorilor și a IMM-urilor. Programul ar trebui să contribuie la îmbunătățirea capacității consumatorilor și a altor utilizatori finali de servicii financiare de a participa la elaborarea politicilor, inclusiv prin generarea și diseminarea de informații clare, complete și ușor de utilizat despre produsele furnizate pe piețele financiare.

(50)

Prin urmare, programul ar trebui să sprijine în continuare activitățile specifice din cadrul Programului de consolidare a capacităților 2017-2020, sporind implicarea consumatorilor și a altor utilizatori finali de servicii financiare în elaborarea politicilor Uniunii, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) 2017/826 al Parlamentului European și al Consiliului (31) care a continuat proiectul-pilot și acțiunea pregătitoare din perioada 2012-2017. Acest lucru este necesar pentru a asigura faptul că factorii de decizie sunt la curent cu opiniile părților interesate, altele decât profesioniștii din sectorul financiar, și pentru a asigura o mai bună reprezentare a intereselor consumatorilor și ale altor utilizatori finali de servicii financiare. Programul ar trebui să își dezvolte în permanență metodologia și bunele practici privind modul de creștere a implicării consumatorilor și a utilizatorilor finali de servicii financiare cu scopul de a identifica aspectele relevante pentru elaborarea politicilor Uniunii și de a asigura faptul că interesele consumatorilor în domeniul serviciilor financiare sunt protejate. Acest lucru ar trebui să îmbunătățească politicile privind serviciile financiare, îndeosebi cele care urmăresc promovarea unei mai bune percepții din partea publicului a chestiunilor vizate de reglementarea financiară și a unei îmbunătățiri a alfabetizării financiare.

(51)

În contextul proiectului-pilot și al acțiunii pregătitoare pentru perioada 2012-2017, Comisia a acordat granturi pentru două organizații, ca urmare a unei cereri de propuneri deschise anuale. Cele două organizații sunt Finance Watch, înființată în 2011 cu granturi din partea Uniunii ca o asociație internațională fără scop lucrativ în temeiul dreptului belgian, și Better Finance, care este rezultatul reorganizărilor succesive și al redefinirii unor federații europene preexistente ale investitorilor și acționarilor începând din 2009. Programul privind consolidarea capacităților, instituit în temeiul Regulamentului (UE) 2017/826, identifică aceste două organizații drept beneficiari exclusivi. Prin urmare, este necesară cofinanțarea în continuare a acestor organizații în contextul programului. Această finanțare ar trebui însă să facă obiectul unei evaluări amănunțite a eficacității și impactului realizărilor din perspectiva obiectivelor urmărite. În acest sens, dacă apar și alți beneficiari potențiali care au printre obiectivele și activitățile lor principale reprezentarea intereselor consumatorilor și utilizatorilor finali la nivelul Uniunii și care asigură, prin membrii din componența lor, o acoperire geografică și o gamă largă de interese, ar trebui să fie deschisă o cerere de propuneri pentru aceștia.

(52)

Este necesar un nivel înalt de protecție a sănătății în domeniul plantelor, animalelor, produselor alimentare și hranei pentru animale, pentru a proteja consumatorii, precum și pentru a permite funcționarea eficientă a pieței interne. Un lanț de aprovizionare alimentar sigur și sustenabil este indispensabil pentru ca societatea și piața internă să funcționeze. Prevenirea crizelor din domeniul sănătății și a alertelor alimentare la nivel transfrontalier prezintă o importanță crucială, deoarece acestea perturbă funcționarea pieței interne, limitând circulația persoanelor și a bunurilor și îngreunând producția și consumul. Prin urmare, programul ar trebui să sprijine acțiuni concrete, cum ar fi adoptarea unor măsuri de urgență în situații de criză care afectează sănătatea animalelor și a plantelor.

(53)

Obiectivul general al dreptului Uniunii în domeniul plantelor, animalelor, produselor alimentare și hranei pentru animale este de a garanta un nivel ridicat al sănătății umane, a animalelor și a plantelor de-a lungul lanțului alimentar, de a sprijini creșterea nivelului de bunăstare a animalelor, de a contribui la creșterea nivelului protecției și informării consumatorilor și la creșterea nivelului de protecție a mediului, inclusiv pentru conservarea biodiversității și ținând seama de situațiile determinate de potențiale efecte ale schimbărilor climatice în statele membre, îmbunătățind în același timp durabilitatea producției de alimente și de hrană pentru animale și contribuind la securitatea alimentară și la asigurarea unor prețuri accesibile, la reducerea risipei alimentare, la creșterea standardelor de calitate a produselor în cadrul Uniunii și la optimizarea competitivității industriei alimentare și a hranei pentru animale din Uniune și la crearea de locuri de muncă, inclusiv prin stimularea cercetării și inovării.

(54)

Având în vedere particularitățile acțiunilor referitoare la creșterea nivelului sănătății umane, a animalelor și a plantelor, este nevoie ca prezentul regulament să prevadă criterii de eligibilitate speciale privind acordarea de granturi și utilizarea achizițiilor publice. În special, prin exceptare de la principiul neretroactivității enunțat în Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (32) (denumit în continuare „Regulamentul financiar”), costurile aferente măsurilor de urgență, din cauza naturii lor urgente și imprevizibile, ar trebui să fie eligibile, inclusiv costurile suportate ca urmare a suspectării apariției unei boli sau a unui organism dăunător, cu condiția ca apariția să fie confirmată și notificată ulterior Comisiei. Asumarea angajamentelor bugetare corespunzătoare și plata cheltuielilor eligibile ar trebui să fie în sarcina Comisiei, în urma semnării angajamentelor juridice și a evaluării cererilor de plată transmise de statele membre. Costurile ar trebui să fie eligibile și în privința măsurilor de supraveghere, prevenire și protecție adoptate în cazul unei amenințări directe la adresa stării de sănătate a Uniunii ca urmare a apariției sau evoluției, pe teritoriul unei țări terțe, al unui stat membru sau al țărilor și teritoriilor sale de peste mări, a unor boli ale animalelor și zoonoze, precum și în privința măsurilor de protecție luate sau a altor activități relevante desfășurate în sprijinul stării de sănătate a plantelor în Uniune.

(55)

Având în vedere că domeniul plantelor, animalelor, produselor alimentare și hranei pentru animale este din ce în ce mai globalizat, controalele oficiale efectuate de statele membre reprezintă un instrument esențial pentru a verifica și monitoriza dacă cerințele relevante ale Uniunii sunt aplicate, respectate și impuse, inclusiv în ce privește importurile. Eficacitatea și eficiența sistemelor oficiale de control sunt vitale pentru menținerea unui nivel înalt de siguranță de-a lungul lanțului alimentar, precum și pentru menținerea încrederii consumatorilor, asigurând în același timp un nivel înalt de protecție a mediului și a bunăstării animalelor. Pentru astfel de măsuri de control ar trebui să fie pus la dispoziție un sprijin financiar din partea Uniunii. În special, ar trebui să se acorde o contribuție financiară laboratoarelor de referință ale Uniunii pentru a le ajuta să suporte costurile care rezultă din punerea în aplicare a programelor de lucru aprobate de Comisie și poate fi pusă la dispoziția laboratoarelor naționale de referință în domeniul sănătății plantelor și animalelor care, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/625 al Parlamentului European și al Consiliului (33), urmează să beneficieze de resurse financiare adecvate furnizate de statele membre, cu condiția să se poată demonstra în mod clar că acțiunile desfășurate reprezintă o valoare adăugată pentru Uniune și că este disponibilă o finanțare suficientă în cadrul programului pentru sprijinirea acestor acțiuni. Mai mult, deoarece eficiența controalelor oficiale depinde și de disponibilitatea, în cadrul autorităților de control, a unui personal bine pregătit, care să cunoască bine dreptul Uniunii, Uniunea ar trebui să fie în măsură să contribuie la formarea profesională a personalului respectiv și la programele de schimb relevante organizate de autoritățile competente.

(56)

Rezistența la antimicrobiene este o problemă de sănătate tot mai gravă în Uniune și în întreaga lume. Prin urmare, ar trebui să existe posibilitatea de a cofinanța măsurile de sprijinire a luptei împotriva rezistenței la antimicrobiene în conformitate cu programul.

(57)

Statisticile europene de înaltă calitate dezvoltate, elaborate și difuzate în cadrul programului în temeiul Regulamentului (CE) nr. 223/2009 sunt vitale pentru luarea de decizii bazate pe dovezi. Statisticile europene ar trebui să fie disponibile la timp și să contribuie la punerea în aplicare a politicilor Uniunii menționate în TFUE, în special guvernanța economică consolidată și integrată, coeziunea socială, economică și teritorială, dezvoltarea durabilă, politica agricolă, dimensiunea socială a Europei și globalizarea.

(58)

Statisticile europene sunt indispensabile pentru procesul decizional la nivelul Uniunii și pentru măsurarea performanței și a impactului inițiativelor Uniunii. Prin urmare, este important să fie asigurate în continuare furnizarea și dezvoltarea statisticilor europene, cu o abordare la nivelul întregii Uniuni și depășind perspectiva pieței interne, pentru a acoperi toate activitățile și domeniile de politică ale Uniunii, inclusiv capacitarea întreprinderilor și a cetățenilor pentru a lua decizii în cunoștință de cauză.

(59)

Având în vedere natura sa orizontală, cadrul de dezvoltare, elaborare și difuzare a statisticilor europene în înțelesul Regulamentului (CE) nr. 223/2009 se supune unor cerințe specifice, în special celor prevăzute în regulamentul respectiv, referitoare la respectarea principiilor statistice, precum și la funcționarea Sistemului statistic european și guvernanța acestuia, inclusiv rolul și sarcinile atribuite Comitetului Sistemului statistic european și Comisiei (Eurostat), stabilirea și punerea în aplicare a programării activităților statistice.

(60)

Partea aflată în fază de proiect a programului privind cadrul de dezvoltare, elaborare și difuzare a statisticilor europene a fost prezentată spre examinare prealabilă Comitetului Sistemului statistic european, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 223/2009.

(61)

Uniunea și statele membre s-au angajat să se situeze în fruntea eforturilor de punere în aplicare a Agendei 2030 a Organizației Națiunilor Unite pentru dezvoltare durabilă. Contribuind la realizarea Agendei 2030, Uniunea și statele membre vor promova, de asemenea, o Europă mai puternică, mai durabilă, mai incluzivă, mai sigură și mai prosperă. Programul ar trebui să contribuie la punerea în aplicare a Agendei 2030, inclusiv prin găsirea unui echilibru între dimensiunile economică, socială și de mediu ale dezvoltării durabile, și, în acest scop, prin asumarea unui angajament clar și vizibil în ceea ce privește integrarea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite.

(62)

Pentru a reflecta importanța combaterii schimbărilor climatice în concordanță cu angajamentele Uniunii de a pune în aplicare Acordul de la Paris adoptat în temeiul Convenției-cadru a Organizației Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice și obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite, programul este destinat să contribuie la integrarea acțiunilor climatice și la atingerea unei ținte globale reprezentate de alocarea a 30 % din cheltuielile bugetului Uniunii pentru sprijinirea obiectivelor privind clima. Acțiunile relevante vor fi identificate în cursul pregătirii și implementării programului și vor fi reevaluate în contextul evaluărilor și al proceselor de reexaminare relevante. În acest context, programul ar trebui să sprijine activitățile care respectă standardele în materie de climă și mediu, precum și prioritățile Uniunii, și care nu ar prejudicia în mod semnificativ obiectivele de mediu în înțelesul Regulamentului (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului (34).

(63)

Prezentul regulament prevede un pachet financiar pentru program, care urmează să constituie principala valoare de referință în înțelesul punctului 18 din Acordul interinstituțional din 16 decembrie 2020 dintre Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară, precum și privind noile resurse proprii, inclusiv o foaie de parcurs în vederea introducerii de noi resurse proprii (35), pentru Parlamentul European și pentru Consiliu pe durata procedurii bugetare anuale.

(64)

Acordul privind Spațiul Economic European (36) prevede cooperarea în domeniile care fac obiectul programului între Uniune și statele sale membre, pe de o parte, și țările din cadrul Asociației Europene a Liberului Schimb participante la Spațiul Economic European (SEE), pe de altă parte. Ar trebui, de asemenea, să fie posibil ca programul să fie deschis participării țărilor în curs de aderare, țărilor candidate și potențialilor candidați la aderare, țărilor din cadrul politicii europene de vecinătate și altor țări terțe. În plus, în domeniul statisticilor europene, programul ar trebui să fie deschis Elveției în conformitate cu Acordul dintre Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind cooperarea în domeniul statisticii (37).

(65)

Țările terțe care sunt membre ale SEE pot participa la programele Uniunii în cadrul cooperării stabilite în temeiul Acordului privind Spațiul Economic European, care prevede implementarea programelor pe baza unei decizii adoptate în temeiul acordului menționat. Țările terțe pot participa și pe baza altor instrumente juridice. Prezentul regulament ar trebui să cuprindă o dispoziție specifică prin care să se solicite țărilor terțe să acorde accesul și drepturile necesare pentru ca ordonatorul de credite competent, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și Curtea de Conturi să își exercite în mod cuprinzător competențele care le revin.

(66)

Prezentului program i se aplică Regulamentul financiar. Regulamentul financiar stabilește normele privind execuția bugetului Uniunii, inclusiv normele privind granturile, premiile, achizițiile publice, gestiunea indirectă, instrumentele financiare, garanțiile bugetare, asistența financiară și rambursările către experții externi.

(67)

Acțiunile puse în aplicare în cadrul programelor și al liniilor bugetare precedente s-au dovedit adecvate și ar trebui păstrate. Acțiunile noi introduse în cadrul programului au scopul de a consolida în special buna funcționare a pieței interne. Pentru a asigura o executare mai simplă și mai flexibilă a programului și, astfel, pentru a îndeplini mai bine obiectivele acestuia, acțiunile ar trebui definite numai în funcție de categorii globale, generice. În program ar trebui să se includă, de asemenea, liste cu activități orientative privind obiectivele specifice din domeniile competitivității și protecției consumatorilor sau activități specifice decurgând din cerințele de reglementare, cum ar fi activități specifice în domeniul standardizării, al supravegherii pieței, al plantelor, animalelor, produselor alimentare și hranei pentru animale și al statisticilor europene.

(68)

Este necesar să se precizeze anumite categorii de entități eligibile pentru finanțare, precum și entitățile care ar trebui să fie eligibile în vederea finanțării fără o cerere de propuneri.

(69)

Având în vedere interconectarea și digitalizarea tot mai pronunțate ale economiei mondiale, programul ar trebui să continue să ofere posibilitatea de a implica, în anumite activități, experți externi, precum funcționari ai țărilor terțe, reprezentanți ai organizațiilor internaționale sau operatori economici.

(70)

Este necesar să se precizeze criterii specifice privind normele de cofinanțare și costurile eligibile. Întrucât, pentru anumite obiective specifice, ar putea fi necesar să fie finanțate integral costurile eligibile, ar trebui să fie posibilă o derogare de la articolul 190 din Regulamentul financiar.

(71)

În temeiul articolului 193 alineatul (2) al doilea paragraf litera (a) din Regulamentul financiar, se poate acorda un grant pentru o acțiune deja începută numai în cazul în care solicitantul poate demonstra necesitatea începerii acțiunii înainte de semnarea acordului de grant. În timp ce, în astfel de cazuri, costurile suportate înainte de data depunerii cererii de grant nu ar fi, în principiu, eligibile, acest lucru ar trebui să fie posibil în mod excepțional ținând seama de intrarea în vigoare cu întârziere a prezentului program și pentru a se evita orice perturbare a sprijinului acordat de Uniune, care ar putea prejudicia interesele Uniunii. Prin urmare, în cazul în care este necesar pentru a se asigura continuitatea și pentru o durată limitată la începutul cadrului financiar multianual 2021-2027, costurilor aferente unei acțiuni deja începute ar trebui să fie eligibile de la 1 ianuarie 2021, chiar dacă respectivele costuri au fost suportate înainte de data depunerii cererii de grant. Din aceleași motive și în aceleași condiții și prin derogare de la articolul 193 alineatul (4) din Regulamentul financiar, costurile care au fost suportate înainte de data depunerii cererii de grant ar trebui să fie eligibile în cazul granturilor de funcționare.

(72)

În conformitate cu angajamentul Comisiei, stabilit în comunicarea sa din 19 octombrie 2010 intitulată „Revizuirea bugetului UE”, și pentru a asigura coerența și simplificarea programelor de finanțare, resursele ar trebui să fie împărțite cu alte instrumente de finanțare ale Uniunii dacă activitățile preconizate în cadrul programului urmăresc obiective care sunt comune mai multor instrumente de finanțare, excluzând totuși dubla finanțare.

(73)

Programul ar trebui să contribuie la sprijinul global vizând nevoile specifice ale regiunilor ultraperiferice și integrarea lor în piața internă, astfel cum s-a reiterat recent în comunicarea Comisiei intitulată „Un parteneriat strategic consolidat și reînnoit cu regiunile ultraperiferice ale UE”.

(74)

Programul ar trebui să promoveze sinergii, evitând, în același timp, suprapunerea cu programele și acțiunile conexe ale Uniunii. Acțiunile din cadrul programului ar trebui să fie complementare celor din cadrul Programelor „Vamă” și „Fiscalis” instituite prin Regulamentul (UE) 2021/444 al Parlamentului European și al Consiliului (38) și, respectiv, prin Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului de instituire a programului „Fiscalis” pentru cooperare în domeniul fiscal, care urmăresc, de asemenea, să sprijine și să îmbunătățească funcționarea pieței interne.

(75)

Programul ar trebui să promoveze sinergii, complementarități și adiționalitatea în raport cu sprijinul acordat IMM-urilor și antreprenoriatului în cadrul Fondului european de dezvoltare regională, instituit prin Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului privind Fondul european de dezvoltare regională și Fondul de coeziune. Mai mult, componenta de politică pentru IMM-uri din cadrul Fondului InvestEU va asigura sprijin sub formă de împrumuturi sau capitaluri proprii pentru a spori accesul la finanțarea pentru IMM-uri și disponibilitatea acesteia. Programul ar trebui să urmărească realizarea de sinergii și cu Programul spațial instituit prin Regulamentul (UE) 2021/696 al Parlamentului European și al Consiliului (39) în ceea ce privește încurajarea IMM-urilor să profite de inovații radicale și de alte soluții elaborate în cadrul programului respectiv.

(76)

Programul ar trebui să promoveze sinergii cu Programul Orizont Europa, care urmărește să promoveze cercetarea și inovarea. Acest lucru ar trebui să vizeze în special complementaritatea cu acțiunile viitorului Consiliu european pentru inovare pentru întreprinderi inovatoare, precum și sprijinul serviciilor pentru IMM-uri, în special prin intermediul EEN.

(77)

Programul ar trebui să promoveze sinergii și complementarități în ceea ce privește Programul Europa digitală, care urmărește să promoveze digitalizarea economiei Uniunii și a sectorului public și creșterea gradului de securitate cibernetică.

(78)

Mai mult, programul ar trebui să urmărească să asigure sinergii cu programul „Justiție”, instituit prin Regulamentul (UE) 2021/693 al Parlamentului European și al Consiliului (40), care urmărește să sprijine dezvoltarea în continuare a unui spațiu european de justiție ca sursă de eficacitate a sistemelor judiciare naționale, întrucât acest lucru este esențial pentru crearea unei economii a Uniunii echitabilă și rentabilă.

(79)

Programul ar trebui să promoveze sinergii cu Programul Erasmus+, cu Programul „Corpul european de solidaritate” instituit prin Regulamentul (UE) XXXX/XXX al Parlamentului European și al Consiliului (41) și cu Fondul social european Plus instituit prin Regulamentul al Parlamentului European și al Consiliului privind Fondul social european Plus (FSE+) în domeniul mobilității forței de muncă și a tinerilor, care este esențială pentru buna funcționare a pieței interne.

(80)

În fine, acțiuni precum măsurile veterinare și fitosanitare în cazul crizelor din domeniul sănătății animalelor și a plantelor ar putea fi completate cu intervenții bazate pe piață din cadrul programării politicii agricole comune a Uniunii.

(81)

Acțiunile puse în aplicare în cadrul programului ar trebui să aibă o valoare adăugată clară pentru Uniune și să fie utilizate pentru a aborda disfuncționalitățile pieței sau situațiile de investiții insuficiente, în mod proporțional, fără a duplica sau a exclude finanțarea privată.

(82)

În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei. Respectivele competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (42). Procedura de consultare ar trebui utilizată pentru adoptarea programelor de lucru de punere în aplicare a acțiunilor care contribuie la capacitarea consumatorilor. Procedura de examinare ar trebui utilizată pentru adoptarea actelor de punere în aplicare referitoare la acțiunile care contribuie la competitivitatea IMM-urilor și, respectiv, pentru adoptarea actelor de punere în aplicare referitoare la programele de lucru care pun în aplicare acțiunile care contribuie la un nivel ridicat de sănătate pentru oameni, animale și plante, și pentru stabilirea unor rate de cofinanțare mai mici atunci când este necesar pentru acțiuni privind măsuri de urgență în domeniile veterinar și fitosanitar și programele veterinare și fitosanitare anuale și multianuale, precum și pentru adoptarea actelor de punere în aplicare referitoare la programele de lucru care pun în aplicare acțiunile care contribuie la siguranța alimentelor și a hranei pentru animale.

(83)

Atunci când pot fi obținute sinergii între anumite obiective specifice ale programului, dispozițiile necesare ar putea fi puse în aplicare în cadrul unui program de lucru comun.

(84)

Formele de finanțare din partea Uniunii și metodele de implementare a programului ar trebui să fie alese pe baza capacității lor de a realiza obiectivele specifice ale acțiunilor și de a oferi rezultate, luându-se în considerare, în special, valoarea adăugată pentru Uniune, costurile controalelor, sarcina administrativă și riscul preconizat de neconformitate. Aceasta ar trebui să includă posibilitatea utilizării de sume forfetare, rate forfetare și costuri unitare, precum și recurgerea la o finanțare care nu este legată de costuri, menționată la articolul 125 alineatul (1) din Regulamentul financiar.

(85)

Pentru a asigura monitorizarea și raportarea privind progresele înregistrate și eficacitatea și eficiența programului, ar trebui instituit încă de la început un cadru adecvat pentru monitorizarea acțiunilor și a rezultatelor programului. Asemenea monitorizare și raportare ar trebui să se bazeze pe indicatori care măsoară efectele acțiunilor din cadrul programului în raport cu valori de referință predefinite.

(86)

În temeiul punctelor 22 și 23 din Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare (43), prezentul program ar trebui să fie evaluat pe baza informațiilor colectate în conformitate cu cerințe de monitorizare specifice, evitând totodată sarcina administrativă excesivă, în special pentru statele membre, precum și o reglementare excesivă. Cerințele respective ar trebui să includă, după caz, indicatori cuantificabili, pe baza cărora să se evalueze efectele programului pe teren. Comisia ar trebui să întocmească un raport de evaluare interimară cu privire la realizarea obiectivelor acțiunilor sprijinite în cadrul programului, la rezultate și la impact, la eficiența utilizării resurselor și la valoarea adăugată pentru Uniune a programului, precum și un raport de evaluare final privind impactul pe termen mai lung, rezultatele și sustenabilitatea acțiunilor, precum și sinergiile cu alte programe.

(87)

Pentru a monitoriza sprijinul acordat IMM-urilor, programul ar trebui să utilizeze indicatori de performanță măsurabili. Sub rezerva disponibilității informațiilor și, dacă prezintă relevanță, acești indicatori ar trebui să măsoare rezultatele și impactul realizate de program în ceea ce privește obiectivele sale specifice și grupurile-țintă specifice (de exemplu, femei, tineri și persoane în vârstă). În special, în cursul monitorizării, este important să se măsoare sprijinul acordat tranziției verzi și digitale, internaționalizării și inovării. În plus, monitorizarea ar trebui să ia în considerare indicatori contextuali care nu măsoară performanța programului, dar care oferă o imagine de ansamblu asupra mediului în care își desfășoară activitatea IMM-urile.

(88)

Ar trebui întocmită o listă neexhaustivă cu bolile animalelor și zoonozele care sunt eligibile pentru finanțare în cadrul măsurilor de urgență și pentru finanțare în cadrul programelor de eradicare, control și supraveghere, pe baza bolilor animalelor menționate în Regulamentul (CE) nr. 999/2001 al Parlamentului European și al Consiliului (44), în Regulamentul (CE) nr. 2160/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (45), în Directiva 2003/99/CE a Parlamentului European și a Consiliului (46) și în Regulamentul (UE) 2016/429 al Parlamentului European și al Consiliului (47).

(89)

Pentru a lua în considerare situațiile provocate de bolile animalelor care au un impact semnificativ asupra producției animaliere sau a comerțului cu acestea, evoluția zoonozelor care reprezintă o amenințare la adresa oamenilor sau noile evoluții științifice sau epidemiologice, precum și bolile animalelor, care este posibil să constituie o amenințare nouă pentru Uniune, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui delegată Comisiei în ceea ce privește modificarea listei cu bolile animalelor și zoonoze. Pentru a ține seama de evoluțiile viitoare în ceea ce privește entitățile cărora li se poate acorda un grant în cadrul programului în legătură cu reprezentarea intereselor consumatorilor la nivelul Uniunii, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui delegată Comisiei în ceea ce privește modificarea listei entităților respective. Pentru a asigura evaluarea eficace a progreselor înregistrate de program în direcția realizării obiectivelor sale, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui să fie delegată Comisiei în ceea ce privește modificarea, dacă este necesar, a listei indicatorilor utilizați pentru măsurarea gradului de realizare a obiectivelor specifice, precum și pentru completarea prezentului regulament prin stabilirea unui cadru de monitorizare și de evaluare. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare. Ar trebui consultate, de asemenea, părțile interesate și asociațiile de consumatori. Pentru a asigura participarea egală la elaborarea actelor delegate, ar trebui ca Parlamentul European și Consiliul să primească toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții să aibă acces în mod sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu elaborarea actelor delegate.

(90)

În temeiul Deciziei 2013/755/UE a Consiliului (48), persoanele fizice și entitățile stabilite în țările sau teritoriile de peste mări sunt eligibile pentru finanțare sub rezerva normelor și a obiectivelor programului și a unor eventuale regimuri aplicabile statului membru de care este legat(ă) respectiva țară sau respectivul teritoriu de peste mări.

(91)

În conformitate cu Regulamentul financiar, cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (49) și cu Regulamentele (CE, Euratom) nr. 2988/95 (50), (Euratom, CE) nr. 2185/96 (51) și (UE) 2017/1939 (52) ale Consiliului, interesele financiare ale Uniunii trebuie să fie protejate prin măsuri proporționale, inclusiv prin măsuri referitoare la prevenirea, depistarea, corectarea și investigarea neregulilor, inclusiv a fraudei, recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau incorect utilizate și, după caz, prin impunerea de sancțiuni administrative. În special, în conformitate cu Regulamentele (Euratom, CE) nr. 2185/96 și (UE, Euratom) nr. 883/2013, OLAF are competența de a desfășura investigații administrative, inclusiv verificări și inspecții la fața locului, pentru a stabili dacă a avut loc o fraudă, un act de corupție sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii. În conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1939, Parchetul European (EPPO) este împuternicit să investigheze și să urmărească penal infracțiunile care afectează interesele financiare ale Uniunii, astfel cum sunt prevăzute în Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului (53). În conformitate cu Regulamentul financiar, orice persoană sau entitate care primește fonduri din partea Uniunii trebuie să coopereze pe deplin pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii, să acorde drepturile necesare și să permită accesul reprezentanților Comisiei, ai OLAF, ai Curții de Conturi și, în ceea ce privește statele membre care participă la forma de cooperare consolidată în temeiul Regulamentului (UE) 2017/1939, ai EPPO și să se asigure că orice terți implicați în execuția fondurilor din partea Uniunii acordă drepturi echivalente.

(92)

Prezentului regulament i se aplică normele financiare orizontale adoptate de Parlamentul European și Consiliu în temeiul articolului 322 din TFUE. Respectivele norme sunt prevăzute în Regulamentul financiar și determină în special procedura de stabilire și execuție a bugetului prin granturi, premii, achiziții publice, gestiune indirectă, instrumente financiare, garanții bugetare, asistență financiară și rambursări către experții externi și prevăd verificarea responsabilităților actorilor financiari. Normele adoptate în temeiul articolului 322 din TFUE includ, de asemenea, un regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii.

(93)

Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului (54) reglementează prelucrarea datelor cu caracter personal efectuată în statele membre în contextul prezentului regulament și sub supravegherea autorităților competente din statele membre. Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului (55) reglementează prelucrarea datelor cu caracter personal efectuată de către Comisie în cadrul prezentului regulament și sub supravegherea Autorității Europene pentru Protecția Datelor. Orice schimb sau transfer de informații efectuat de autoritățile competente respectă normele privind transferul datelor cu caracter personal, astfel cum sunt prevăzute în Regulamentul (UE) 2016/679, iar orice schimb sau transfer de informații efectuat de Comisie respectă normele privind transferul datelor cu caracter personal, astfel cum sunt prevăzute în Regulamentul (UE) 2018/1725.

(94)

Regulamentul (CE) nr. 223/2009 stabilește normele de elaborare a statisticilor în conformitate cu principiul confidențialității statistice și prevede că institutele naționale de statistică, alte autorități naționale și Comisia (Eurostat) iau toate măsurile necesare pentru a asigura alinierea principiilor și a orientărilor referitoare la protecția fizică și logică a datelor confidențiale.

(95)

Întrucât obiectivul prezentului regulament, și anume instituirea unui program pentru a îmbunătăți funcționarea pieței interne, competitivitatea și sustenabilitatea întreprinderilor, în special a IMM-urilor, și protecția consumatorilor, pentru domeniul plantelor, animalelor, produselor alimentare și hranei pentru animale, precum și pentru cadrul de programare și de finanțare pentru dezvoltarea, elaborarea și difuzarea de statistici europene pentru perioada 2021-2027, nu pot fi realizate în mod suficient de către statele membre din cauza caracterului transfrontalier al aspectelor implicate, dar, având în vedere potențialul crescut al acțiunii Uniunii, pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea acestui obiectiv.

(96)

De asemenea, programul ar trebui să asigure mai multă vizibilitate și coerență la nivelul pieței interne a Uniunii, la nivelul competitivității și sustenabilității întreprinderilor, în special a IMM-urilor, precum și la nivelul acțiunilor în domeniul statisticilor europene, în beneficiul cetățenilor Uniunii, al mediului de afaceri și al administrațiilor din Uniune.

(97)

Întrucât dispozițiile de modificare a actelor juridice își epuizează efectele la momentul intrării lor în vigoare, iar modificările pe care le introduc în alte acte juridice devin astfel parte a acestor acte juridice în același moment, abrogarea Regulamentului (UE) nr. 652/2014 al Parlamentului European și al Consiliului (56) nu are niciun efect asupra modificărilor deja introduse prin dispoziții de modificare din alte acte juridice, și în special în Regulamentul (CE) nr. 178//2002 al Parlamentului European și al Consiliului (57) și în Directiva 2008/90/CE a Consiliului (58) în ceea ce privește instituirea Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale, care rămâne în vigoare în pofida abrogării Regulamentului (UE) nr. 652/2014.

(98)

Pentru a asigura continuitatea în furnizarea sprijinului între programele aferente perioadei 2014-2020 în domeniul competitivității și sustenabilității întreprinderilor, în special a IMM-urilor, al protecției consumatorilor, al clienților și utilizatorilor finali ai serviciilor financiare, al elaborării de politici în domeniul serviciilor financiare, al plantelor, animalelor, produselor alimentare și hranei pentru animale și al statisticilor europene, programe instituite prin Regulamentul (UE) nr. 1287/2013, Regulamentul (UE) nr. 254/2014 al Parlamentului European și al Consiliului (59), Regulamentul (UE) 2017/826, Regulamentul (UE) nr. 258/2014 al Parlamentului European și al Consiliului (60), Regulamentul (UE) nr. 652/2014 și Regulamentul (UE) nr. 99/2013, și prezentul program, în special în ceea ce privește continuarea măsurilor multianuale și evaluarea succesului programelor anterioare, precum și pentru a permite ca implementarea să înceapă de la debutul cadrului financiar multianual 2021-2027, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare în regim de urgență și ar trebui să se aplice, cu efect retroactiv, de la 1 ianuarie 2021. Începând cu 1 ianuarie 2028, creditele pentru asistență tehnică și administrativă ar trebui să acopere, în cazul în care este necesar, cheltuielile legate de gestionarea acțiunilor care nu sunt finalizate până la încheierea programului.

(99)

Din cauza intrării în vigoare cu întârziere a prezentului regulament, nu este posibil să se respecte termenele pentru adoptarea programelor de lucru în domeniul plantelor, animalelor, produselor alimentare și hranei pentru animale și pentru prezentarea de către statele membre a programelor lor veterinare și fitosanitare pentru 2021 și 2022 și nu este posibil nici pentru Comisie să respecte termenele pentru aprobarea respectivelor programe. Pentru a asigura punerea în aplicare corespunzătoare a acțiunilor în domeniul plantelor, animalelor, produselor alimentare și hranei pentru animale în 2021 și în 2022, termenele respective nu ar trebui să se aplice pentru anii 2021 și 2022.

(100)

Prin urmare, Regulamentele (UE) nr. 99/2013, (UE) nr. 1287/2013, (UE) nr. 254/2014 și (UE) nr. 652/2014 ar trebui abrogate cu efect de la 1 ianuarie 2021,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CAPITOLUL I

DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1

Obiect

Prezentul regulament instituie un program pentru îmbunătățirea funcționării pieței interne, a competitivității și a sustenabilității întreprinderilor, în special a microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii, și a protecției consumatorilor, pentru gestionarea cheltuielilor în domeniul plantelor, animalelor, produselor alimentare și hranei pentru animale, precum și pentru cadrul de programare și de finanțare utilizat pentru dezvoltarea, elaborarea și difuzarea de statistici europene în înțelesul articolului 13 din Regulamentul (CE) nr. 223/2009 (Programul privind piața unică) (denumit în continuare „programul”), pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2021 și 31 decembrie 2027. Durata programului este aliniată la durata cadrului financiar multianual.

Prezentul regulament stabilește obiectivele programului și acțiunile eligibile pentru punerea în aplicare a acestor obiective, bugetul pentru perioada 2021-2027, formele de finanțare din partea Uniunii și normele pentru furnizarea acestei finanțări, precum și sistemul de guvernanță a programului.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

1.

„operațiune de finanțare mixtă” înseamnă o acțiune care beneficiază de sprijin din bugetul Uniunii, inclusiv în cadrul unui mecanism sau platformă de finanțare mixtă astfel cum este definită la articolul 2 punctul 6 din Regulamentul financiar, care combină forme de ajutor nerambursabil sau instrumente financiare de la bugetul Uniunii cu forme de sprijin rambursabil din partea instituțiilor de dezvoltare sau a altor instituții de finanțare publice, precum și din partea unor instituții de finanțare comerciale și a unor investitori comerciali;

2.

„statistici europene” înseamnă statisticile dezvoltate, elaborate și difuzate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 223/2009;

3.

„entitate juridică” înseamnă o persoană fizică sau o persoană juridică constituită și recunoscută ca atare în temeiul dreptului Uniunii, dreptului intern sau dreptului internațional, care are personalitate juridică și care are capacitatea de a acționa în nume propriu, de a exercita drepturi și de a fi supusă unor obligații, sau o entitate care nu are personalitate juridică astfel cum se menționează la articolul 197 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul financiar;

4.

„microîntreprinderi, întreprinderi mici și mijlocii” sau „IMM-uri” înseamnă microîntreprinderi, întreprinderi mici și mijlocii astfel cum sunt definite în Recomandarea 2003/361/CE;

5.

„clustere și organizații ale rețelelor de afaceri” înseamnă structuri sau grupuri de părți independente organizate sub formă de organizații care sprijină consolidarea colaborării, a creării de rețele și a învățării la nivelul grupurilor de întreprinderi, care sunt concepute să furnizeze sau să canalizeze servicii specializate și personalizate de sprijin pentru mediul de afaceri, în special pentru IMM-uri, pentru a stimula, printre altele, activitățile de inovare și internaționalizare, inclusiv prin promovarea utilizării în comun a instalațiilor și a schimbului de cunoștințe și expertiză.

Articolul 3

Obiectivele programului

(1)   Obiectivele generale ale programului sunt următoarele:

(a)

să îmbunătățească funcționarea pieței interne și, mai ales, să protejeze și să capaciteze cetățenii, consumatorii și mediul de afaceri, în special IMM-urile, prin asigurarea respectării dreptului Uniunii, prin facilitarea accesului la piețe, prin stabilirea de standarde și prin promovarea sănătății umane, a animalelor și a plantelor, precum și a bunăstării animalelor, cu respectarea totodată a principiilor dezvoltării durabile și cu asigurarea unui nivel ridicat de protecție a consumatorilor, precum și prin consolidarea cooperării dintre autoritățile competente ale statelor membre și dintre autoritățile competente ale statelor membre și Comisie și agențiile descentralizate ale Uniunii;

(b)

să dezvolte, să elaboreze și să difuzeze statistici europene de înaltă calitate, comparabile, furnizate la timp și fiabile, care să sprijine conceperea, monitorizarea și evaluarea tuturor politicilor Uniunii și care să permită cetățenilor, factorilor de decizie, autorităților, mediului de afaceri, mediului academic și mass-mediei să ia decizii în cunoștință de cauză și să participe activ la procesul democratic.

(2)   Obiectivele specifice ale programului sunt următoarele:

(a)

să eficientizeze piața internă, printre altele, în perspectiva transformării digitale, prin:

(i)

facilitarea prevenirii și înlăturării obstacolelor discriminatorii, nejustificate sau disproporționate și sprijinirea procesului de elaborare, punere în aplicare și asigurare a respectării dreptului Uniunii în domenii precum piața internă a bunurilor și serviciilor, inclusiv prin îmbunătățirea aplicării principiului recunoașterii reciproce, a normelor privind achizițiile publice, a dreptului societăților comerciale, a dreptului contractual și al responsabilității extracontractuale, a normelor privind combaterea spălării banilor, a liberei circulații a capitalurilor și a normelor privind serviciile financiare și concurența, inclusiv prin dezvoltarea de instrumente de guvernanță centrate pe utilizator;

(ii)

sprijinirea supravegherii eficiente a pieței în întreaga Uniune, cu scopul de a garanta faptul că pe piața Uniunii sunt disponibile doar produse sigure și conforme, care oferă un nivel înalt de protecție a consumatorilor și a altor utilizatori finali, inclusiv în cazul produselor vândute online, precum și de a asigura o mai mare omogenitate a autorităților de supraveghere a pieței în întreaga Uniune și a crește capacitatea acestora;

(b)

să consolideze competitivitatea și sustenabilitatea IMM-urilor și să realizeze adiționalitatea la nivelul Uniunii prin măsuri care:

(i)

să ofere diverse forme de sprijin IMM-urilor, precum și clusterelor și organizațiilor rețelelor de afaceri, inclusiv în sectorul turismului, stimulând astfel creșterea, extinderea și crearea în ceea ce privește IMM-urile,

(ii)

să faciliteze accesul la piețe, inclusiv prin internaționalizarea IMM-urilor,

(iii)

să promoveze antreprenoriatul și dobândirea de competențe antreprenoriale,

(iv)

să promoveze un mediu de afaceri favorabil pentru IMM-uri, să sprijine transformarea digitală și să promoveze noi oportunități de afaceri pentru IMM-uri, inclusiv pentru cele care sunt întreprinderi din economia socială și pentru cele cu modele de afaceri inovatoare,

(v)

să sprijine competitivitatea ecosistemelor și a sectoarelor industriale, precum și dezvoltarea lanțurilor valorice industriale,

(vi)

să promoveze modernizarea industriei, contribuind la o economie verde, digitală și rezilientă;

(c)

să asigure funcționarea efectivă a pieței interne prin procese de standardizare care:

(i)

să permită finanțarea standardizării europene și participarea tuturor părților interesate relevante în procesul de stabilire a standardelor europene;

(ii)

să sprijine dezvoltarea unor standarde internaționale de raportare financiară și a informațiilor nefinanciare și de audit de înaltă calitate, să faciliteze integrarea acestora în dreptul Uniunii și să promoveze inovarea și elaborarea de bune practici în comunicarea informațiilor de către întreprinderi;

(d)

să promoveze interesele consumatorilor și să asigure un nivel înalt de protecție a consumatorilor și siguranță a produselor prin:

(i)

în ceea ce privește consumatorii:

capacitarea, sprijinirea și educarea consumatorilor, a mediului de afaceri și a reprezentanților societății civile, mai ales în ceea ce privește drepturile consumatorilor în temeiul dreptului Uniunii;

asigurarea unui nivel ridicat de protecție a consumatorilor, a unui consum durabil și a siguranței produselor, în special pentru cei mai vulnerabili consumatori, pentru a spori echitatea, transparența și încrederea în piața internă;

asigurarea faptului că interesele consumatorilor în mediul digital sunt luate în considerare în mod corespunzător;

sprijinirea autorităților competente însărcinate cu asigurarea respectării legislației și a organizațiilor care reprezintă consumatorii, precum și a acțiunilor de consolidare a cooperării dintre autoritățile competente, cu un accent deosebit pe problemele ridicate de tehnologiile existente și emergente;

aducerea unei contribuții la îmbunătățirea calității și a disponibilității standardelor în întreaga Uniune; combaterea eficientă a practicilor comerciale neloiale;

garantarea faptului că toți consumatorii au acces la căi de atac eficiente și la informații adecvate privind piețele și drepturile consumatorilor, precum și promovarea consumului durabil, în special prin creșterea gradului de conștientizare cu privire la caracteristicile specifice și la impactul bunurilor și serviciilor asupra mediului;

(ii)

în ceea ce privește consumatorii și alți utilizatori finali de servicii financiare:

îmbunătățirea participării consumatorilor, a altor utilizatori finali de servicii financiare și a reprezentanților societății civile la elaborarea politicilor privind serviciile financiare;

promovarea unei mai bune înțelegeri a sectorului financiar și a diferitelor categorii de produse financiare comercializate;

asigurarea faptului că interesele consumatorilor în domeniul serviciilor financiare cu amănuntul sunt protejate;

(e)

să contribuie la atingerea unui nivel ridicat de sănătate și siguranță pentru oameni, animale și plante în domeniul plantelor, animalelor, produselor alimentare și hranei pentru animale, printre altele prin prevenirea, depistarea și eradicarea bolilor animalelor și a organismelor dăunătoare plantelor, inclusiv prin intermediul unor măsuri de urgență care sunt luate în situații de criză la scară largă și în cazul unor evenimente neprevăzute care afectează sănătatea plantelor sau a animalelor, și prin sprijinirea creșterii nivelului de bunăstare a animalelor, a combaterii rezistenței la antimicrobiene și a dezvoltării unor modele durabile de producție și de consum de alimente, precum și prin stimularea schimbului de bune practici între părțile interesate în aceste domenii;

(f)

să dezvolte, să elaboreze, să difuzeze și să comunice statistici europene de înaltă calitate, în conformitate cu criteriile de calitate stabilite la articolul 12 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 223/2009, în timp util, în mod imparțial și mod eficient din punctul de vedere al costurilor, prin consolidarea Sistemului statistic european menționat la articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 223/2009, precum și a parteneriatelor atât din cadrul sistemului respectiv, cât și cu toate părțile externe relevante, utilizând surse de date multiple, metode avansate de analiză a datelor, sisteme inteligente și tehnologii digitale și asigurând o defalcare națională și, acolo unde este posibil, o defalcare regională.

Articolul 4

Buget

(1)   Pachetul financiar pentru implementarea programului pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2021 și 31 decembrie 2027 este de 4 208 041 000 EUR în prețuri curente.

(2)   În cadrul cuantumului prevăzut la alineatul (1), următoarele cuantumuri orientative sunt alocate pentru următoarele obiective:

(a)

451 569 500 EUR pentru obiectivul prevăzut la articolul 3 alineatul (2) litera (a) punctul (i);

(b)

105 461 000 EUR pentru obiectivul prevăzut la articolul 3 alineatul (2) litera (a) punctul (ii);

(c)

1 000 000 000 EUR pentru obiectivul prevăzut la articolul 3 alineatul (2) litera (b);

(d)

220 510 500 EUR pentru obiectivul prevăzut la articolul 3 alineatul (2) litera (c);

(e)

198 500 000 EUR pentru obiectivul prevăzut la articolul 3 alineatul (2) litera (d);

(f)

1 680 000 000 EUR pentru obiectivul prevăzut la articolul 3 alineatul (2) litera (e);

(g)

552 000 000 EUR pentru obiectivul prevăzut la articolul 3 alineatul (2) litera (f).

(3)   Cuantumul menționat la alineatul (1) poate fi utilizat pentru asistență tehnică și administrativă pentru implementarea programului, în special cu privire la activitățile pregătitoare, de monitorizare, control, audit și de evaluare, la utilizarea rețelelor de tehnologia informațiilor, cu accent pe prelucrarea informațiilor și schimbul de informații, precum și la utilizarea și dezvoltarea instrumentelor corporative de tehnologie a informațiilor. Pentru a asigura disponibilitatea maximă a programului de a finanța acțiunile vizate de obiectivele programului, costurile totale aferente sprijinului tehnic și administrativ nu depășesc 5 % din valoarea pachetului financiar menționat la alineatul (1).

(4)   Angajamentele bugetare care se întind pe mai mult de un exercițiu financiar pot fi repartizate pe mai multe exerciții financiare, în tranșe anuale.

(5)   Prin derogare de la articolul 111 alineatul (2) din Regulamentul financiar, Comisia constituie angajamentul bugetar pentru grantul acordat pentru măsuri de urgență în domeniile veterinar și fitosanitar din cadrul obiectivului specific menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (e) din prezentul regulament după evaluarea cererilor de plată transmise de către statele membre.

(6)   Resursele alocate statelor membre în cadrul gestiunii partajate pot fi transferate, la cererea statului membru în cauză, către program, sub rezerva condițiilor prevăzute la articolul 26 din Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a dispozițiilor comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european Plus, Fondul de coeziune, Fondul pentru o tranziție justă și Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură și de stabilire a normelor financiare aplicabile acestor fonduri, precum și Fondului pentru azil, migrație și integrare, Fondului pentru securitate internă și Instrumentului de sprijin financiar pentru gestionarea frontierelor și politica de vize (denumit în continuare „Regulamentul privind dispozițiile comune pentru 2021-2027”). Comisia execută aceste resurse direct, în conformitate cu articolul 62 alineatul (1) primul paragraf litera (a) din Regulamentul financiar, sau indirect, în conformitate cu articolul 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c) din regulamentul respectiv. Resursele respective sunt utilizate în beneficiul statului membru în cauză.

(7)   În cazul în care Comisia nu și-a asumat un angajament juridic prin gestiune directă sau indirectă pentru resursele transferate în conformitate cu alineatul (6) de la prezentul articol, resursele neangajate corespunzătoare pot fi transferate înapoi către fondul din care au fost transferate inițial, la cererea statului membru, în conformitate cu condițiile prevăzute la articolul 26 din Regulamentul privind dispozițiile comune pentru 2021-2027.

Articolul 5

Țări terțe asociate la program

Programul este deschis participării următoarelor țări terțe:

(a)

membrii Asociației Europene a Liberului Schimb care sunt membri ai Spațiului Economic European, în conformitate cu condițiile stabilite în Acordul privind Spațiul Economic European;

(b)

țările în curs de aderare, țările candidate și potențialilor candidați la aderare, în conformitate cu principiile generale și cu termenele și condițiile generale de participare a acestora la programele Uniunii stabilite prin acordurile-cadru și deciziile consiliilor de asociere corespunzătoare sau prin alte acorduri similare și în conformitate cu condițiile specifice prevăzute în acordurile dintre Uniune și țările respective;

(c)

țările din cadrul politicii europene de vecinătate, în conformitate cu principiile generale și cu clauzele și condițiile generale de participare a țărilor respective la programele Uniunii stabilite prin acordurile-cadru și deciziile consiliilor de asociere corespunzătoare sau prin alte acorduri similare și în conformitate cu condițiile specifice prevăzute în acordurile dintre Uniune și țările respective;

(d)

alte țări terțe, în conformitate cu condițiile prevăzute de un acord specific referitor la participarea unei țări terțe la un program al Uniunii, cu condiția ca acordul:

(i)

să asigure un echilibru adecvat în ceea ce privește contribuțiile și beneficiile țării terțe care participă la programele Uniunii;

(ii)

să stabilească condițiile de participare la programe, inclusiv calcularea contribuțiilor financiare la programele individuale, și la costurile administrative ale acestora;

(iii)

să nu confere țării terțe competențe decizionale în ceea ce privește programul Uniunii;

(iv)

să garanteze drepturile Uniunii de a asigura buna gestiune financiară și de a-și proteja interesele financiare.

Contribuțiile menționate la primul paragraf litera (d) punctul (ii) constituie venituri alocate în conformitate cu articolul 21 alineatul (5) din Regulamentul financiar.

Articolul 6

Implementare și forme de finanțare din partea Uniunii

(1)   Programul este implementat prin gestiune directă în conformitate cu Regulamentul financiar sau prin gestiune indirectă cu organismele menționate la articolul 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c) din regulamentul respectiv.

(2)   Programul poate furniza finanțare sub oricare dintre formele prevăzute în Regulamentul financiar, și în special prin granturi, premii și achiziții publice. Totodată, acesta poate furniza finanțare sub formă de instrumente financiare în cadrul operațiunilor de finanțare mixtă.

(3)   Contribuțiile la un mecanism de asigurare reciprocă pot acoperi riscul asociat recuperării fondurilor datorate de către destinatari și sunt considerate o garanție suficientă în temeiul Regulamentului financiar. Se aplică dispozițiile prevăzute la articolul 37 alineatul (7) din Regulamentul (EU) 2021/695.

CAPITOLUL II

GRANTURI

Articolul 7

Granturi

Granturile din cadrul programului sunt acordate și gestionate în conformitate cu titlul VIII din Regulamentul financiar.

Articolul 8

Acțiuni eligibile

(1)   Numai acțiunile de punere în aplicare a obiectivelor prevăzute la articolul 3 sunt eligibile pentru finanțare.

(2)   Sunt eligibile pentru finanțare în special următoarele acțiuni de punere în aplicare a obiectivelor prevăzute la articolul 3:

(a)

crearea condițiilor potrivite pentru capacitarea tuturor actorilor de pe piața internă, inclusiv a mediului de afaceri, a cetățenilor, a consumatorilor, a reprezentanților societății civile și a autorităților publice, prin schimburi transparente de informații și campanii de sensibilizare, în special în ceea ce privește normele aplicabile ale Uniunii și drepturile întreprinderilor, cetățenilor și consumatorilor, precum și prin schimburi și diseminarea de bune practici, de expertiză, de cunoștințe și de soluții inovatoare, inclusiv prin acțiuni puse în aplicare prin intermediul rețelei SOLVIT și al Rețelei Centrelor Europene ale Consumatorilor;

(b)

furnizarea de mecanisme pentru cetățeni, consumatori, utilizatori finali și reprezentați ai societății civile, inclusiv reprezentați ai partenerilor sociali și reprezentanți ai mediului de afaceri din Uniune, în special cei ai IMM-urilor, astfel încât aceștia să contribuie la discuții politice, la procesele de elaborare a politicilor și de luare a deciziilor, în special prin sprijinirea funcționării organizațiilor reprezentative la nivel național și la nivelul Uniunii;

(c)

consolidarea capacităților, facilitarea și coordonarea unor acțiuni comune între statele membre, între autoritățile competente ale statelor membre și între autoritățile competente ale statelor membre și Comisie, agențiile descentralizate ale Uniunii și autoritățile din țări terțe, inclusiv acțiuni comune care vizează consolidarea siguranței produselor;

(d)

sprijinirea punerii efective în aplicare și a modernizării cadrului juridic al Uniunii și a adaptării rapide a acestuia pentru a permite Uniunii să facă față în mod eficient concurenței la nivel mondial, precum și sprijinirea eforturilor de soluționare a unor aspecte legate de digitalizare, inclusiv prin următoarele activități:

(i)

colectarea de date și analiza acestora;

(ii)

cercetări cu privire la funcționarea pieței interne, studii, evaluări și recomandări de politică;

(iii)

organizarea unor activități demonstrative și proiecte pilot;

(iv)

activități de comunicare;

(v)

dezvoltarea de instrumente informatice dedicate care să asigure funcționarea transparentă și eficientă a pieței interne, și care să combată și să prevină practicile frauduloase pe internet.

(3)   Acțiunile care constituie activități menționate la articolul 36 din Regulamentul (UE) 2019/1020 și care pun în aplicare obiectivele specifice prevăzute la articolul 3 alineatul (2) litera (a) punctul (ii) din prezentul regulament, sunt eligibile pentru finanțare, în special în ceea ce privește următoarele:

(a)

coordonarea și cooperarea între autoritățile de supraveghere a pieței și alte autorități relevante din statele membre, în special prin Rețeaua Uniunii pentru conformitatea produselor;

(b)

sprijinirea dezvoltării de acțiuni și teste comune în domeniul conformității, inclusiv în ceea ce privește produsele conectate și produsele vândute online;

(c)

sprijinirea strategiilor de supraveghere a pieței, colectarea de cunoștințe și de informații, testarea capacităților și a dotărilor, evaluările inter pares, programele de formare, asistența tehnică și consolidarea capacităților pentru autoritățile de supraveghere a pieței.

(4)   Acțiunile de punere în aplicare a obiectivului specific menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (b) sunt eligibile pentru finanțare, în special în ceea ce privește următoarele:

(a)

punerea la dispoziție a unor forme diverse de sprijin pentru IMM-uri, incluzând informații, mentorat, formare, educație, mobilitate, cooperare transfrontalieră sau servicii de consiliere;

(b)

facilitarea, în coordonare cu statele membre, a accesului IMM-urilor, clusterelor și organizațiilor rețelelor de afaceri la piețele din interiorul și din afara Uniunii, sprijinirea acestora pe parcursul ciclului lor de viață în abordarea provocărilor globale, de mediu, economice și societale și internaționalizarea mediului de afaceri, precum și consolidarea poziției de lider în antreprenoriat și industrie, deținută de Uniune în cadrul lanțurilor valorice globale;

(c)

sprijinirea Rețelei întreprinderilor europene (EEN) în vederea furnizării de servicii integrate de sprijin pentru IMM-urile din Uniune, inclusiv pentru a găsi parteneri de afaceri și finanțare, în special din partea InvestEU, a Orizont Europa și a Programului Europa digitală și pentru a facilita adoptarea inovațiilor, internaționalizarea și tranziția verde și digitală, precum și pentru a sprijini IMM-urile să aibă acces la expertiză în domeniul digital, al mediului, al climei, al energiei și al utilizării eficiente a resurselor, în vederea explorării oportunităților de pe piața internă și din țările terțe, evitându-se în același timp suprapunerea activităților printr-o strânsă coordonare cu statele membre, în conformitate cu principiul subsidiarității și luându-se în considerare necesitatea de a asigura faptul că atunci când EEN este utilizată și pentru a furniza servicii în numele altor programe ale Uniunii, inclusiv servicii de consiliere sau de consolidare a capacităților, respectivele servicii sunt finanțate prin celelalte programe ale Uniunii;

(d)

abordarea problemelor legate de barierele existente pe piață și sarcina administrativă și crearea unui mediu de afaceri favorabil pentru a le permite IMM-urilor să profite de avantajele pieței interne;

(e)

facilitarea dezvoltării și creșterii mediului de afaceri, inclusiv prin promovarea competențelor tehnice, digitale și antreprenoriale, a gestionării sustenabile a activității întreprinderilor și a dezvoltării de produse și procese, pentru a stimula transformarea ecologică și digitală în cadrul ecosistemelor industriale și de-a lungul lanțurilor valorice ale sectoarelor de producție și de servicii;

(f)

sprijinirea competitivității și sustenabilității întreprinderilor și a unor sectoare întregi ale economiei, precum și sprijinirea adoptării de către IMM-uri a creativității și a tuturor formelor de inovare, prin consolidarea responsabilității sociale a întreprinderilor, a adoptării unor noi modele de afaceri și a colaborării de-a lungul lanțului valoric, prin conectarea strategică a ecosistemelor și a clusterelor, inclusiv inițiativa comună privind clusterele;

(g)

promovarea unui mediu de afaceri antreprenorial și a culturii antreprenoriale, inclusiv prin programe de mentorat și de mobilitate pentru îmbunătățirea know-how-ului, a competențelor, a capacității tehnologice și a gestionării întreprinderilor, precum și prin sprijinirea întreprinderilor nou-înființate, a sustenabilității întreprinderilor și extinderii activității acestora în proiecte specifice, pe baza oportunităților determinate de piață și acordând atenție specială nevoilor specifice ale potențialilor noi antreprenori, precum și ale membrilor grupurilor subreprezentate.

(5)   Acțiunile constituind activități menționate la articolele 15 și 16 din Regulamentul (UE) nr. 1025/2012 și de punere în aplicare a obiectivului specific menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (c) punctul (i) din prezentul regulament sunt eligibile pentru finanțare.

(6)   Acțiunile de acordare de sprijin pentru activitățile care vizează dezvoltarea, aplicarea, evaluarea și monitorizarea standardelor internaționale de raportare financiară și a informațiilor nefinanciare și de audit și supravegherea proceselor lor de stabilire a standardelor și punerea în aplicare a obiectivului specific menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (c) punctul (ii) sunt eligibile pentru finanțare.

(7)   În special, următoarele acțiuni de punere în aplicare a obiectivului specific menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (d) punctul (i) sunt eligibile pentru finanțare:

(a)

îmbunătățirea gradului de conștientizare, a alfabetizării digitale și a educației pe tot parcursul vieții a consumatorilor cu privire la drepturile lor, inclusiv în ceea ce privește problemele ridicate de dezvoltarea tehnologică și de digitalizare, inclusiv abordarea nevoilor specifice ale consumatorilor vulnerabili;

(b)

facilitarea accesului consumatorilor și comercianților la o modalitate corespunzătoare de soluționare extrajudiciară a litigiilor și de soluționare online a litigiilor, precum și la informații privind posibilitatea de a obține măsuri reparatorii;

(c)

sprijinirea asigurării mai bune a respectării legislației în materie de protecție a consumatorilor de către autoritățile competente, inclusiv în situațiile în care comercianții sunt stabiliți în țări terțe, în special printr-o cooperare eficientă și prin acțiuni comune;

(d)

promovarea unui consum durabil, în special prin sensibilizarea consumatorilor cu privire la performanța de mediu a produselor, cum ar fi caracteristicile acestora de durabilitate și de proiectare ecologică, precum și prin încurajarea aplicării drepturilor consumatorilor și a posibilităților de căi de atac în legătură cu practicile înșelătoare.

(8)   Acțiunile stabilite în anexa I de punere în aplicare a obiectivului specific menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (e) sunt eligibile pentru finanțare.

(9)   Acțiunile stabilite în anexa II de punere în aplicare a obiectivului specific menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (f) sunt eligibile pentru finanțare.

Articolul 9

Entități eligibile

(1)   Criteriile de eligibilitate prevăzute la alineatele (2)-(7) din prezentul articol se aplică în plus față de criteriile prevăzute la articolul 197 din Regulamentul financiar.

(2)   Sub rezerva condițiilor de eligibilitate prevăzute la alineatele (3)-(7), următoarele entități sunt eligibile în cadrul programului:

(a)

entitățile juridice stabilite în oricare dintre următoarele:

(i)

un stat membru sau o țară sau un teritoriu de peste mări legate de acesta; sau

(ii)

o țară terță asociată la program în conformitate cu articolul 5;

(b)

entitățile juridice înființate în temeiul dreptului Uniunii sau organizațiile internaționale;

(c)

în mod excepțional, entitățile juridice stabilite într-o țară terță care nu este asociată la program, cu condiția ca participarea entităților respective la acțiune să se încadreze în obiectivele programului și ca activitățile din afara Uniunii să contribuie la eficacitatea intervențiilor efectuate pe teritoriile statului membru cărora li se aplică tratatele.

(3)   Entitățile juridice stabilite într-o țară terță care nu este asociată la program pot participa la următoarele acțiuni:

(a)

acțiunile de punere în aplicare a obiectivului specific menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (b);

(b)

acțiunile de sprijinire a protecției consumatorilor care vizează punerea în aplicare a obiectivului specific menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (d) punctul (i).

Entitățile care participă la acțiunile menționate la primul paragraf nu au dreptul să primească contribuții financiare din partea Uniunii, cu excepția cazului în care participarea lor este esențială pentru program, în special în ceea ce privește îmbunătățirea competitivității și accesului la piețe al întreprinderilor din Uniune sau în ceea ce privește protecția consumatorilor stabiliți în Uniune. Această excepție nu se aplică în cazul entităților care au scop lucrativ.

(4)   Pentru acțiunile de punere în aplicare a obiectivului specific menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (c) punctul (i) din prezentul regulament, entitățile menționate la articolele 15 și 16 din Regulamentul (UE) nr. 1025/2012 sunt eligibile.

(5)   Fiecare stat membru și fiecare țară terță care sunt membre ale SEE desemnează, ca urmare a unei proceduri transparente, o entitate ca fiind eligibilă pentru acțiuni care sprijină protecția consumatorilor prin punerea în aplicare a obiectivului specific menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (d) punctul (i) și care sunt legate de Rețeaua Centrelor Europene ale Consumatorilor. Respectiva entitate poate fi:

(a)

un organism fără scop lucrativ;

(b)

un organism public.

(6)   Țările terțe sunt eligibile pentru următoarele acțiuni de punere în aplicare a obiectivului specific menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (e):

(a)

măsurile de protecție luate în cazul unei amenințări directe la adresa stării de sănătate a Uniunii ca urmare a apariției sau evoluției, pe teritoriul unei țări terțe sau al unui stat membru, a uneia dintre bolile animalelor și zoonozele enumerate în anexa III sau a organismelor dăunătoare plantelor enumerate în programul de lucru menționat la articolul 16;

(b)

măsurile de protecție, sau alte activități relevante, luate în sprijinul stării de sănătate a plantelor în Uniune.

Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 20 pentru a modifica anexa III acolo unde este necesar pentru a lua în considerare apariția de noi boli ale animalelor și zoonoze care nu fac obiectul actelor juridice ale Uniunii menționate în anexa respectivă.

Cu excepția cazurilor de boli ale animalelor și de organisme dăunătoare plantelor care au un impact semnificativ asupra Uniunii, în principiu, țările terțe care nu sunt asociate la program ar trebui să își autofinanțeze participarea la acțiunile menționate la primul paragraf.

(7)   Pentru acțiunile de punere în aplicare a obiectivului specific menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (f), sunt eligibile următoarele entități juridice:

(a)

institutele naționale de statistică și alte autorități naționale menționate la articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 223/2009;

(b)

pentru acțiunile de sprijinire a rețelelor de colaborare, astfel cum sunt menționate la articolul 15 din Regulamentul (CE) nr. 223/2009, organisme care funcționează în domeniul statisticii, altele decât autoritățile menționate la litera (a) de la prezentul alineat;

(c)

organizațiile non-profit, care sunt independente de industrie, comerț și afaceri sau nu au conflicte de interese de altă natură, și care au drept obiective și activități principale promovarea și sprijinirea punerii în aplicare a Codului de bune practici al statisticilor europene menționat la articolul 11 din Regulamentul (CE) nr. 223/2009 sau punerea în aplicare a noilor metode de elaborare a statisticilor europene care au drept scop îmbunătățirea eficienței și sporirea calității la nivelul Uniunii.

Articolul 10

Beneficiari desemnați

(1)   Următoarelor entități li se poate acorda un grant în cadrul programului, fără a se recurge la o cerere de propuneri:

(a)

pentru acțiunile în domeniul acreditării vizând punerea în aplicare a obiectivului specific menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (a) punctul (i) din prezentul regulament, organismul recunoscut în temeiul articolului 14 din Regulamentul (CE) nr. 765/2008, pentru a efectua activitățile menționate la articolul 32 din Regulamentul (CE) nr. 765/2008;

(b)

pentru acțiunile în domeniul supravegherii pieței vizând punerea în aplicare a obiectivului specific menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (a) punctul (ii) din prezentul regulament, autoritățile de supraveghere a pieței din statele membre menționate la articolul 17 din Regulamentul (CE) nr. 765/2008 și la articolul 10 din Regulamentul (UE) 2019/1020;

(c)

pentru acțiunile de punere în aplicare a obiectivului specific menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (c) punctul (i) din prezentul regulament, entitățile menționate la articolele 15 și 16 din Regulamentul (UE) nr. 1025/2012;

(d)

pentru acțiunile de punere în aplicare a obiectivului specific menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (c) punctul (ii), Grupul Consultativ European pentru Raportare Financiară (EFRAG), Fundația pentru standarde internaționale de raportare financiară și Consiliul de Supraveghere a Interesului Public (PIOB);

(e)

pentru acțiunile de punere în aplicare a obiectivului specific menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (d) punctul (i) care sunt legate de reprezentarea intereselor consumatorilor la nivelul Uniunii, Organizația Europeană a Consumatorilor (Bureau Européen des Unions de Consommateurs – BEUC) și Asociația Europeană pentru Coordonarea Reprezentării Consumatorului în Standardizare (ANEC), cu condiția ca acestea să nu se afle într-o situație de conflict de interese și ca fiecare să reprezinte, prin membrii lor, interesele consumatorilor din Uniune din cel puțin două treimi din statele membre;

(f)

pentru acțiunile de punere în aplicare a obiectivului specific menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (d) punctul (ii), Finance Watch și Better Finance, sub rezerva îndeplinirii următoarelor condiții, care se evaluează anual:

(i)

entitățile rămân neguvernamentale, non-profit și independente de industrie, comerț sau afaceri;

(ii)

nu fac obiectul vreunui conflict de interese și reprezintă, prin membrii lor, interesele consumatorilor din Uniune și ale altor utilizatori finali din domeniul serviciilor financiare;

(g)

pentru acțiunile de punere în aplicare a obiectivului specific menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (e) din prezentul regulament:

(i)

autoritățile competente ale statelor membre și entitățile lor afiliate, laboratoarele de referință ale Uniunii Europene menționate la articolul 92 din Regulamentul (UE) 2017/625, centrele de referință ale Uniunii Europene menționate la articolele 95 și 97 din Regulamentul (UE) 2017/625 și la articolul 29 din Regulamentul (UE) 2016/1012 al Parlamentului European și al Consiliului (61) și organizațiile internaționale relevante, precum și laboratoarele naționale de referință pentru sănătatea plantelor și laboratoarele naționale de referință pentru sănătatea animalelor, fără a aduce atingere obligației statelor membre de a furniza resurse financiare adecvate pentru respectivele laboratoare naționale de referință în conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/625 și cu condiția să se poată demonstra în mod clar că acțiunile care sprijină efectuarea de către laboratoarele naționale de referință respective a controalelor oficiale și a altor activități oficiale în înțelesul articolului 2 din Regulamentul (UE) 2017/625 reprezintă o valoare adăugată pentru Uniune și că este disponibilă o finanțare suficientă în cadrul programului pentru sprijinirea acțiunilor respective;

(ii)

în cazul acțiunilor descrise la articolul 9 alineatul (6) literele (a) și (b) din prezentul regulament, autoritățile competente ale țărilor terțe;

(h)

pentru acțiunile de punere în aplicare a obiectivului specific menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (f) din prezentul regulament, institutele naționale de statistică și alte autorități naționale menționate la articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 223/2009.

(2)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 20 pentru a modifica alineatul (1) litera (e) de la prezentul articol în ceea ce privește entitățile cărora li se poate acorda un grant în cadrul programului.

Articolul 11

Evaluarea propunerii și criterii de acordare

(1)   Activitatea comitetelor de evaluare se bazează pe principiile generale aplicabile granturilor, prevăzute la articolul 188 din Regulamentul financiar și, în special, pe principiile egalității de tratament și transparenței, precum și pe principiul nediscriminării.

(2)   Comitetele de evaluare evaluează propunerile pe baza criteriilor de acordare, cum ar fi relevanța acțiunilor propuse în raport cu obiectivele urmărite, calitatea acțiunilor propuse, impactul, inclusiv impactul economic, social și de mediu, bugetul și raportul cost-eficacitate.

Articolul 12

Reguli de cofinanțare

(1)   Pentru acțiunile de punere în aplicare a obiectivului specific menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (a) punctul (ii) din prezentul regulament în ceea ce privește autoritățile de supraveghere a pieței din statele membre și din țările terțe asociate la program și instalațiile de testare ale Uniunii menționate la articolul 21 din Regulamentul (UE) 2019/1020, prin derogare de la articolul 190 din Regulamentul financiar, programul poate finanța până la 100 % din costurile eligibile ale unei acțiuni.

(2)   În cazul granturilor pentru acțiuni de sprijin financiar în contextul obiectivului specific menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (b), prin derogare de la articolul 190 din Regulamentul financiar, programul poate finanța până la 100 % din costurile eligibile pentru sprijinul financiar acordat terților și de până la 90 % din costurile eligibile pentru celelalte categorii de costuri. Pentru acțiunile EEN în contextul obiectivului specific menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (b), prin derogare de la articolul 190 din Regulamentul financiar, programul poate finanța până la 100 % din costurile eligibile pentru costurile suplimentare de coordonare și creare de rețele și de până la 60 % din costurile eligibile pentru celelalte categorii de costuri. Mai mult, costurile indirecte eligibile sunt stabilite prin aplicarea unei rate forfetare de 25 % din totalul costurilor directe eligibile, exceptând costurile directe eligibile pentru subcontractare, sprijinul financiar acordat terților și orice costuri unitare sau sume forfetare care includ costuri indirecte.

(3)   Pentru granturile acordate PIOB în vederea punerii în aplicare a obiectivului specific menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (c) punctul (ii), dacă finanțarea acordată de Federația Internațională a Contabililor (IFAC) într-un anumit an se ridică la peste două treimi din finanțarea anuală totală, contribuția anuală pentru respectivul an se limitează la o sumă maximă prevăzută în programul de lucru menționat la articolul 16 alineatul (1).

(4)   Pentru granturile acordate ANEC în temeiul articolului 10 alineatul (1) litera (e), programul poate finanța până la 95 % din costurile eligibile.

(5)   Pentru acțiunile de punere în aplicare a obiectivului specific menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (e) din prezentul regulament, prin derogare de la articolul 190 din Regulamentul financiar, programul poate finanța până la 100 % din costurile eligibile.

Pentru acțiunile menționate în anexa I punctele 1 și 2, rata de cofinanțare aplicată este de 50 % din costurile eligibile, cu următoarele excepții:

(a)

Rata este de 75 % din costurile eligibile pentru:

(i)

activitățile transfrontaliere puse în aplicare împreună de două sau mai multe state membre pentru a controla, a preveni sau a eradica organisme dăunătoare plantelor sau boli ale animalelor;

(ii)

statele membre al căror venit național brut pe cap de locuitor calculat pe baza celor mai recente date Eurostat este mai mic de 90 % din media Uniunii.

(b)

Prin derogare de la articolul 190 din Regulamentul financiar, rata este de 100 % din costurile eligibile în cazul în care activitățile care beneficiază de contribuție din partea Uniunii vizează prevenirea și controlul riscurilor grave la adresa sănătății oamenilor, plantelor și animalelor în Uniune și:

(i)

sunt destinate să evite victime umane sau perturbări economice majore pentru Uniune în ansamblu;

(ii)

constituie sarcini specifice indispensabile pentru Uniune în ansamblu, stabilite de Comisie în programul de lucru menționat la articolul 16 alineatul (4); sau

(iii)

sunt puse în aplicare în țări terțe.

(c)

În cazul în care este necesar din rațiuni ce țin de lipsa fondurilor, de implementarea insuficientă a programului sau a măsurii de urgență sau de eliminarea treptată a cofinanțării măsurilor de combatere a bolilor animalelor sau a organismelor dăunătoare plantelor, ratele de cofinanțare sunt mai mici.

În sensul literei (c) de la prezentul alineat, cuantumul reducerii ratelor de cofinanțare reflectă importanța motivelor pentru o rată mai mică. Comisia adoptă acte de punere în aplicare privind stabilirea unor rate de cofinanțare mai mici. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 21 alineatul (6).

(6)   Pentru acțiunile de punere în aplicare a obiectivului specific menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (f) din prezentul regulament, programul poate finanța până la 95 % din costurile eligibile ale acțiunilor de sprijinire a rețelelor de colaborare menționate la articolul 15 din Regulamentul (CE) nr. 223/2009.

Articolul 13

Costuri eligibile legate de programe și de măsurile de urgență

(1)   În plus față de criteriile referitoare la costurile eligibile stabilite la articolul 186 din Regulamentul financiar, costurile suportate de statele membre pentru punerea în aplicare a măsurilor de urgență menționate în anexa I punctele 1.4.1 și 1.4.2 de punere în aplicare a obiectivului specific menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (e) din prezentul regulament:

(a)

sunt eligibile înainte de data depunerii cererii de grant, în conformitate cu articolul 193 alineatul (2) al doilea paragraf litera (b) din Regulamentul financiar;

(b)

sunt eligibile de la data la care se suspectează apariția unei boli a animalelor sau prezența unui organism dăunător plantelor, cu condiția ca apariția sau prezența respectivă să fie confirmată ulterior.

Depunerea cererii de grant este precedată de notificarea Comisiei cu privire la apariția bolii animalelor în conformitate cu articolul 19 sau 20 și cu normele adoptate în temeiul articolului 23 din Regulamentul (UE) 2016/429 sau cu privire la prezența organismului dăunător de carantină pentru Uniune în conformitate cu articolul 9, 10 sau 11 din Regulamentul (UE) 2016/2031 al Parlamentului European și al Consiliului (62).

(2)   Pentru acțiunile de punere în aplicare a obiectivului specific menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (e) din prezentul regulament, costurile eligibile menționate în anexa I punctele 2.2.1 și 2.2.2 în ceea ce privește executarea programelor pot fi eligibile pentru acordarea de granturi în cazul în care îndeplinesc criteriile prevăzute la articolul 186 din Regulamentul financiar.

Articolul 14

Finanțarea cumulativă și alternativă

(1)   O acțiune care a beneficiat de o contribuție în cadrul unui alt program al Uniunii poate primi o contribuție și din partea programului, cu condiția ca aceste contribuții să nu acopere aceleași costuri. Normele programului relevant al Uniunii se aplică contribuției corespunzătoare la acțiune. Finanțarea cumulativă nu depășește costurile eligibile totale ale acțiunii. Sprijinul din partea diferitelor programe ale Uniunii poate fi calculat pe bază proporțională în conformitate cu documentele care stabilesc condițiile de acordare a sprijinului.

(2)   Acțiunile cărora le-a fost acordată eticheta „Marcă de excelență” în cadrul programului pot beneficia de sprijin din partea Fondului european de dezvoltare regională sau a Fondului social european Plus, în conformitate cu articolul 73 alineatul (4) din Regulamentul privind dispozițiile comune pentru 2021/2027, dacă îndeplinesc următoarele condiții cumulative:

(a)

au fost evaluate în cadrul unei cereri de propuneri lansate în cadrul programului;

(b)

respectă cerințele minime de calitate din respectiva cerere de propuneri;

(c)

nu pot fi finanțate în cadrul cererii de propuneri respective din cauza unor constrângeri bugetare.

(3)   O operațiune poate beneficia de sprijin din partea unuia sau mai multor programe ale Uniunii. În astfel de cazuri, cheltuielile declarate într-o cerere de plată nu sunt declarate într-o cerere de plată pentru alt program.

(4)   Cuantumul cheltuielilor care trebuie înregistrate într-o cerere de plată se poate calcula proporțional pentru fiecare program în cauză, în conformitate cu documentul care stabilește condițiile pentru a beneficia de sprijin.

CAPITOLUL III

OPERAȚIUNI DE FINANȚARE MIXTĂ

Articolul 15

Operațiuni de finanțare mixtă

Operațiunile de finanțare mixtă decise în temeiul programului sunt puse în aplicare în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/523 și cu titlul X din Regulamentul financiar.

CAPITOLUL IV

IMPLEMENTARE, MONITORIZARE ȘI CONTROL

Articolul 16

Implementarea programului

(1)   Programul este implementat prin programele de lucru menționate la articolul 110 alineatul (2) din Regulamentul financiar.

Programele de lucru pun în aplicare obiectivele specifice stabilite la articolul 3 și acțiunile eligibile stabilite la articolul 8. Programele de lucru respective stabilesc într-un mod mai detaliat:

(a)

cuantumul orientativ alocat fiecărei acțiuni și, după caz, cuantumul total orientativ pentru toate acțiunile, precum și un calendar orientativ al punerii în aplicare;

(b)

criteriile esențiale de evaluare pentru granturi, în conformitate cu articolul 11, și rata maximă de cofinanțare, în conformitate cu articolul 12.

Programele de lucru stabilesc, unde este cazul, cuantumul total rezervat operațiunilor de finanțare mixtă.

(2)   Programele de lucru de punere în aplicare a obiectivului specific menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (b) sunt adoptate de Comisie prin intermediul actelor de punere în aplicare. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 21 alineatul (5).

(3)   Programele de lucru de punere în aplicare a obiectivului specific menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (d) punctul (i) sunt adoptate de Comisie prin intermediul actelor de punere în aplicare. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 21 alineatul (4).

(4)   Programele de lucru de punere în aplicare a obiectivului specific menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (e) prin acțiuni prevăzute la articolul 8 alineatul (8) și în anexa I, se adoptă de către Comisie prin intermediul unor acte de punere în aplicare până la data de 30 aprilie a anului anterior executării lor, cu condiția să fie adoptat proiectul de buget. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 21 alineatul (6).

(5)   Acțiunile prevăzute în anexa II la prezentul regulament, care pun în aplicare obiectivul specific menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (f) din prezentul regulament sunt puse în aplicare în conformitate cu articolele 13, 14 și 17 din Regulamentul (CE) nr. 223/2009, inclusiv inițiativele referitoare la revizuirea priorităților, și prin intermediul unei cooperări strânse și coordonate în cadrul Sistemului statistic european.

Articolul 17

Monitorizare și raportare

(1)   În anexa IV sunt prevăzuți indicatori pentru raportarea progreselor înregistrate de program în direcția realizării obiectivelor specifice stabilite la articolul 3 alineatul (2).

(2)   Atunci când raportează cu privire la progresele înregistrate în punerea în aplicare a obiectivului specific menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (b), Comisia prezintă indicatori contextuali relevanți, extrași din evaluarea performanțelor IMM-urilor, din fișele informative ale Small Business Act și din orice altă sursă relevantă, împreună cu indicatorii menționați la alineatul (1).

(3)   Pentru a se asigura evaluarea eficace a progreselor înregistrate de program în direcția realizării obiectivelor sale, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 20, pentru a modifica anexa IV în ceea ce privește indicatorii, în cazul în care se consideră necesar, și pentru a completa prezentul regulament cu dispoziții privind stabilirea unui cadru de monitorizare și evaluare.

(4)   Sistemul de raportare cu privire la performanță asigură faptul că datele pentru monitorizarea implementării și a rezultatelor programului sunt colectate în mod eficient, eficace și la timp.

În acest scop, destinatarilor fondurilor din partea Uniunii și, după caz, statelor membre li se impun cerințe de raportare proporționale.

Articolul 18

Evaluare

(1)   Evaluările se efectuează în timp util pentru a putea fi utilizate în procesul de luare a deciziilor.

(2)   Evaluarea interimară a programului se realizează în termen de patru ani de la începerea implementării programului. Comisia întocmește un raport de evaluare interimară pentru a evalua performanța programului, raport care include aspecte precum eficacitatea, eficiența, coerența, relevanța, sinergiile din cadrul programului și valoarea adăugată pentru Uniune.

(3)   În legătură cu acțiunile de punere în aplicare a obiectivului specific menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (c) punctul (ii), Comisia pregătește un raport anual cu privire la activitatea Fundației pentru standarde internaționale de raportare financiară în ceea ce privește dezvoltarea Standardelor internaționale de raportare financiară, precum și, în general, a PIOB și a EFRAG. Comisia transmite raportul Parlamentului European și Consiliului.

(4)   La încheierea implementării programului și, în orice caz, la patru ani de la sfârșitul perioadei indicate la articolul 1, Comisia întocmește un raport de evaluare finală a programului pentru a evalua performanța programului, inclusiv cu privire la aspecte precum eficacitatea, eficiența, coerența, relevanța, sinergiile din cadrul programului și valoarea adăugată pentru Uniune.

(5)   Comisia prezintă rapoartele de evaluare intermediară și finală, împreună cu concluziile și recomandările sale, Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor și le pune la dispoziția publicului. După caz, rapoartele sunt însoțite de propuneri de măsuri ulterioare.

(6)   În conformitate cu articolul 13 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 223/2009, Comisia se consultă cu Comitetul Sistemului statistic european cu privire la componentele respective ale rapoartelor de evaluare interimară și finală care au legătură cu acțiunile de punere în aplicare a obiectivului specific menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (f) din prezentul regulament, înainte de adoptarea și transmiterea acestora către Parlamentul European și Consiliu.

Comisia se consultă cu Comitetul consultativ european pentru statistică cu privire la raportul de evaluare finală care are legătură cu acțiunile de punere în aplicare a obiectivului specific menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (f) din prezentul regulament, înainte de adoptarea și transmiterea acesteia către Parlamentul European și Consiliu.

Articolul 19

Protejarea intereselor financiare ale Uniunii

În cazul în care o țară terță participă la program printr-o decizie adoptată în temeiul unui acord internațional sau în temeiul oricărui alt instrument juridic, țara terță în cauză acordă drepturile și accesul necesare pentru ca ordonatorul de credite competent, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și Curtea de Conturi să își exercite în mod cuprinzător competențele care le revin. În cazul OLAF, aceste drepturi includ dreptul de a efectua investigații, inclusiv verificări și inspecții la fața locului, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013.

Articolul 20

Exercitarea delegării de competențe

(1)   Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)   Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 9 alineatul (6) al doilea paragraf, la articolul 10 alineatul (2) și la articolul 17 alineatul (3) se conferă Comisiei pe o perioadă de șapte ani de la 1 ianuarie 2021. Comisia elaborează un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin nouă luni înainte de încheierea perioadei de șapte ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opune prelungirii respective cu cel puțin trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade.

(3)   Delegarea de competențe menționată la articolul 9 alineatul (6) al doilea paragraf, la articolul 10 alineatul (2) și la articolul 17 alineatul (3) poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.

(4)   Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia consultă experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare.

(5)   De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)   Un act delegat adoptat în temeiul articolului 9 alineatul (6) al doilea paragraf, al articolului 10 alineatul (2) și al articolului 17 alineatul (3) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Respectivul termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 21

Procedura comitetului

(1)   În ceea ce privește actele de punere în aplicare menționate la articolul 16 alineatul (2) din prezentul regulament, care privesc obiectivul specific menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (b) din prezentul regulament, Comisia este asistată de un comitet. Comitetul respectiv este un comitet în înțelesul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

(2)   În ceea ce privește actele de punere în aplicare menționate la articolul 16 alineatul (3) din prezentul regulament, care privesc obiectivul specific menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (d) punctul (i) din prezentul regulament, Comisia este asistată de un comitet. Comitetul respectiv este un comitet în înțelesul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

(3)   În ceea ce privește actele de punere în aplicare menționate la articolul 12 alineatul (5) al doilea paragraf și la articolul 16 alineatul (4) din prezentul regulament, care privesc obiectivul specific menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (e) din prezentul regulament, Comisia este asistată de Comitetul permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale. Comitetul respectiv este un comitet în înțelesul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

(4)   În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

(5)   În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

(6)   În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

În cazul în care avizul comitetului urmează să fie obținut prin procedură scrisă, respectiva procedură se încheie fără rezultat atunci când, în termenul stabilit pentru emiterea avizului, președintele comitetului decide în acest sens sau o majoritate simplă dintre membrii comitetului solicită acest lucru.

CAPITOLUL V

DISPOZIȚII TRANZITORII ȘI FINALE

Articolul 22

Informare, comunicare și publicitate

(1)   Destinatarii finanțării din partea Uniunii recunosc originea fondurilor respective și asigură vizibilitatea finanțării din partea Uniunii, în special cu ocazia promovării acțiunilor și a rezultatelor acestora, prin oferirea de informații specifice coerente, eficace și proporționale unor categorii de public diverse, care includ mass-media și publicul larg.

(2)   Comisia pune în aplicare acțiuni de informare și comunicare abordabile, astfel încât să sensibilizeze consumatorii, cetățenii, mediul de afaceri, în special IMM-urile, și administrațiile publice cu privire la resursele financiare furnizate prin intermediul programului, precum și la acțiunile și rezultatele sale.

(3)   Resursele financiare alocate programului contribuie, de asemenea, la comunicarea instituțională a priorităților politice ale Uniunii, în măsura în care respectivele priorități sunt legate de obiectivele menționate la articolul 3.

(4)   Comisia (Eurostat) efectuează acțiuni de informare și comunicare privind punerea în aplicare a obiectivului specific menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (f) din prezentul regulament, inclusiv în ceea ce privește acțiunile și rezultatele care au legătură cu dezvoltarea, elaborarea și difuzarea statisticilor europene, în conformitate cu principiile statistice prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 223/2009.

Articolul 23

Abrogare

Regulamentele (UE) nr. 99/2013, (UE) nr. 1287/2013, (UE) nr. 254/2014 și (UE) nr. 652/2014 se abrogă cu efect de la 1 ianuarie 2021.

Articolul 24

Dispoziții tranzitorii

(1)   Prezentul regulament nu aduce atingere continuării sau modificării acțiunilor inițiate în temeiul Regulamentelor (UE) nr. 99/2013, (UE) nr. 1287/2013, (UE) nr. 254/2014, (UE) nr. 258/2014, (UE) nr. 652/2014 și (UE) 2017/826, care continuă să se aplice acțiunilor respective până la încheierea acestora.

(2)   Pachetul financiar aferent programului poate acoperi, de asemenea, cheltuielile de asistență tehnică și administrativă necesare pentru a asigura tranziția între program și măsurile adoptate în cadrul programelor precedente, în temeiul actelor enumerate la alineatul (1).

(3)   În cazul în care este necesar, pentru a acoperi cheltuielile prevăzute la articolul 4 alineatul (3), se pot înregistra credite în bugetul Uniunii ulterior anului 2027, astfel încât să se permită gestionarea acțiunilor nefinalizate până la 31 decembrie 2027.

(4)   În conformitate cu articolul 193 alineatul (2) al doilea paragraf litera (a) din Regulamentul financiar, costurile suportate înainte de data depunerii cererii de grant în legătură cu acțiuni deja începute pot fi considerate eligibile atunci când este necesar să se asigure continuitatea pentru o durată limitată.

Prin derogare de la articolul 193 alineatul (4) din Regulamentul financiar, costurile suportate înainte de depunerea cererii de grant sunt eligibile în cazul granturilor de funcționare atunci când este necesar să se asigure continuitatea în perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2021 și data intrării în vigoare a prezentului regulament.

(5)   Termenele stabilite la articolul 16 alineatul (4) și la punctul 2.1 din anexa I nu se aplică programelor care acoperă anii 2021 și 2022.

Articolul 25

Intrarea în vigoare și aplicarea

Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 1 ianuarie 2021.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 28 aprilie 2021.

Pentru Parlamentul European

Președintele

D. M. SASSOLI

Pentru Consiliu

Președintele

A.P. ZACARIAS


(1)  JO C 62, 15.2.2019, p. 40.

(2)  JO C 86, 7.3.2019, p. 259.

(3)  Poziția Parlamentului European din 12 februarie 2019 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial) și Poziția în primă lectură a Consiliului din 13 aprilie 2021 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial). Poziția Parlamentului European din 27 aprilie 2021 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial).

(4)  Regulamentul (CE) nr. 223/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2009 privind statisticile europene și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1101/2008 al Parlamentului European și al Consiliului privind transmiterea de date statistice confidențiale Biroului Statistic al Comunităților Europene, a Regulamentului (CE) nr. 322/97 al Consiliului privind statisticile comunitare și a Deciziei 89/382/CEE, Euratom a Consiliului de constituire a Comitetului pentru programele statistice ale Comunităților Europene (JO L 87, 31.3.2009, p. 164).

(5)  Regulamentul (UE) nr. 99/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 ianuarie 2013 privind programul statistic european pentru perioada 2013-2017 (JO L 39, 9.2.2013, p. 12).

(6)  Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2093 al Consiliului din 17 decembrie 2020 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027 (JO L 433 I, 22.12.2020, p. 11).

(7)  Regulamentul (UE) 2019/515 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 martie 2019 privind recunoașterea reciprocă a mărfurilor comercializate în mod legal în alt stat membru și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 764/2008 (JO L 91, 29.3.2019, p. 1).

(8)  Regulamentul (UE) 2019/1020 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind supravegherea pieței și conformitatea produselor și de modificare a Directivei 2004/42/CE și a Regulamentelor (CE) nr. 765/2008 și (UE) nr. 305/2011 (JO L 169, 25.6.2019, p. 1).

(9)  Regulamentul (CE) nr. 765/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 iulie 2008 de stabilire a cerințelor de acreditare și de supraveghere a pieței în ceea ce privește comercializarea produselor și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 339/93 (JO L 218, 13.8.2008, p. 30).

(10)  Directiva 2014/23/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind atribuirea contractelor de concesiune (JO L 94, 28.3.2014, p. 1).

(11)  Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE (JO L 94, 28.3.2014, p. 65).

(12)  Directiva 2014/25/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile efectuate de entitățile care își desfășoară activitatea în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale și de abrogare a Directivei 2004/17/CΕ (JO L 94, 28.3.2014, p. 243).

(13)  Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei din 6 mai 2003 privind definirea microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (JO L 124, 20.5.2003, p. 36).

(14)  Regulamentul (UE) 2021/523 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 martie 2021 de instituire a Programului InvestEU și de modificare a Regulamentului (UE) 2015/1017 (JO L 107, 26.3.2021, p. 30).

(15)  Regulamentul (UE) nr. 1287/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a unui program pentru competitivitatea întreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (COSME) (2014-2020) și de abrogare a Deciziei nr. 1639/2006/CE (JO L 347, 20.12.2013, p. 33).

(16)  Regulamentul (UE) 2021/695 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 aprilie 2021 de instituire a programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont Europa, de stabilire a normelor sale de participare și de diseminare și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1290/2013 și (UE) nr. 1291/2013 (JO L …, 12.5.2021).

(17)  Regulamentul (UE) 2021/694 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2021 de instituire a Programului Europa digitală și de abrogare a Deciziei (UE) 2015/2240 (JO L …, 11.5.2021).

(18)  Regulamentul (UE) XXXX/XXX al Parlamentului European și al Consiliului din XXX de instituire a Erasmus+: Programul Uniunii pentru educație și formare, tineret și sport și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1288/2013 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial).

(19)  Regulamentul (UE) nr. 1291/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a Programului-cadru pentru cercetare și inovare (2014-2020) – Orizont 2020 și de abrogare a Deciziei nr. 1982/2006/CE (JO L 347, 20.12.2013, p. 104).

(20)  Regulamentul (UE) nr. 1025/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind standardizarea europeană, de modificare a Directivelor 89/686/CEE și 93/15/CEE ale Consiliului și a Directivelor 94/9/CE, 94/25/CE, 95/16/CE, 97/23/CE, 98/34/CE, 2004/22/CE, 2007/23/CE, 2009/23/CE și 2009/105/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Deciziei 87/95/CEE a Consiliului și a Deciziei nr. 1673/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 316, 14.11.2012, p. 12).

(21)  Regulamentul (CE) nr. 1606/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 iulie 2002 privind aplicarea standardelor internaționale de contabilitate (JO L 243, 11.9.2002, p. 1).

(22)  Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 privind situațiile financiare anuale, situațiile financiare consolidate și rapoartele conexe ale anumitor tipuri de întreprinderi, de modificare a Directivei 2006/43/CE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Directivelor 78/660/CEE și 83/349/CEE ale Consiliului (JO L 182, 29.6.2013, p. 19).

(23)  Directiva 2006/43/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 mai 2006 privind auditul legal al conturilor anuale și al conturilor consolidate, de modificare a Directivelor 78/660/CEE și 83/349/CEE ale Consiliului și de abrogare a Directivei 84/253/CEE a Consiliului (JO L 157, 9.6.2006, p. 87).

(24)  Directiva 2001/95/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 3 decembrie 2001 privind siguranța generală a produselor (JO L 11, 15.1.2002, p. 4).

(25)  Directiva 2006/123/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind serviciile în cadrul pieței interne (JO L 376, 27.12.2006, p. 36).

(26)  Directiva 98/6/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 februarie 1998 privind protecția consumatorului prin indicarea prețurilor produselor oferite consumatorilor (JO L 80, 18.3.1998, p. 27).

(27)  Directiva 2005/29/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 mai 2005 privind practicile comerciale neloiale ale întreprinderilor de pe piața internă față de consumatori și de modificare a Directivei 84/450/CEE a Consiliului, a Directivelor 97/7/CE, 98/27/CE și 2002/65/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 2006/2004 al Parlamentului European și al Consiliului („Directiva privind practicile comerciale neloiale”) (JO L 149, 11.6.2005, p. 22).

(28)  Directiva 2011/83/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2011 privind drepturile consumatorilor, de modificare a Directivei 93/13/CEE a Consiliului și a Directivei 1999/44/CE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Directivei 85/577/CEE a Consiliului și a Directivei 97/7/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 304, 22.11.2011, p. 64).

(29)  Directiva (UE) 2019/2161 a Parlamentului European și a Consiliului din 27 noiembrie 2019 de modificare a Directivei 93/13/CEE a Consiliului și a Directivelor 98/6/CE, 2005/29/CE și 2011/83/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului în ceea ce privește o mai bună asigurare a respectării normelor Uniunii în materie de protecție a consumatorilor și modernizarea acestor norme (JO L 328, 18.12.2019, p. 7).

(30)  Directiva (UE) 2020/1828 a Parlamentului European și a Consiliului din 25 noiembrie 2020 privind acțiunile în reprezentare pentru protecția intereselor colective ale consumatorilor și de abrogare a Directivei 2009/22/CE (JO L 409, 4.12.2020, p. 1).

(31)  Regulamentul (UE) 2017/826 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 mai 2017 de instituire a unui program al Uniunii de sprijinire a unor activități specifice care favorizează creșterea gradului de implicare a consumatorilor și a altor utilizatori finali de servicii financiare în procesul de elaborare a politicilor Uniunii în domeniul serviciilor financiare pentru perioada 2017-2020 (JO L 129, 19.5.2017, p. 17).

(32)  Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 (JO L 193, 30.7.2018, p. 1).

(33)  Regulamentul (UE) 2017/625 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 martie 2017 privind controalele oficiale și alte activități oficiale efectuate pentru a asigura aplicarea legislației privind alimentele și furajele, a normelor privind sănătatea și bunăstarea animalelor, sănătatea plantelor și produsele de protecție a plantelor, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 999/2001, (CE) nr. 396/2005, (CE) nr. 1069/2009, (CE) nr. 1107/2009, (UE) nr. 1151/2012, (UE) nr. 652/2014, (UE) 2016/429 și (UE) 2016/2031 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Regulamentelor (CE) nr. 1/2005 și (CE) nr. 1099/2009 ale Consiliului și a Directivelor 98/58/CE, 1999/74/CE, 2007/43/CE, 2008/119/CE și 2008/120/CE ale Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 854/2004 și (CE) nr. 882/2004 ale Parlamentului European și ale Consiliului, precum și a Directivelor 89/608/CEE, 89/662/CEE, 90/425/CEE, 91/496/CEE, 96/23/CE, 96/93/CE și 97/78/CE ale Consiliului și a Deciziei 92/438/CEE a Consiliului (Regulamentul privind controalele oficiale) (JO L 95, 7.4.2017, p. 1).

(34)  Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2020 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile și de modificare a Regulamentului (UE) 2019/2088 (JO L 198, 22.6.2020, p. 13).

(35)  JO L 433 I, 22.12.2020, p. 28.

(36)  JO L 1, 3.1.1994, p. 3.

(37)  JO L 90, 28.3.2006, p. 2.

(38)  Regulamentul (UE) 2021/444 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2021 de instituire a Programului „Vamă” pentru cooperare în domeniul vamal și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1294/2013 (JO L 87, 15.3.2021, p. 1).

(39)  Regulamentul (UE) 2021/696 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 aprilie 2021 de instituire a Programului spațial al Uniunii și a Agenției Uniunii Europene pentru Programul spațial și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 912/2010, (UE) nr. 1285/2013 și (UE) nr. 377/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE (JO L …, 12.5.2021).

(40)  Regulamentul (UE) 2021/693. al Parlamentului European și al Consiliului din 28 aprilie 2021 de instituire a programului „Justiție” și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1382/2013 (JO L …, 5.5.2021).

(41)  Regulamentul (UE) XXXX/XXX al Parlamentului European și al Consiliului din XXX de instituire a Programului „Corpul european de solidaritate” și de abrogare a Regulamentelor (UE) 2018/1475 și (UE) nr. 375/2014 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial).

(42)  Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).

(43)  JO L 123, 12.5.2016, p. 1.

(44)  Regulamentul (CE) nr. 999/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 mai 2001 de stabilire a unor reglementări pentru prevenirea, controlul și eradicarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă (JO L 147, 31.5.2001, p. 1).

(45)  Regulamentul (CE) nr. 2160/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 noiembrie 2003 privind controlul salmonellei și al altor agenți zoonotici specifici, prezenți în rețeaua alimentară (JO L 325, 12.12.2003, p. 1).

(46)  Directiva 2003/99/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 noiembrie 2003 privind monitorizarea zoonozelor și a agenților zoonotici, de modificare a Deciziei 90/424/CEE a Consiliului și de abrogare a Directivei 92/117/CEE a Consiliului (JO L 325, 12.12.2003, p. 31).

(47)  Regulamentul (UE) 2016/429 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2016 privind bolile transmisibile ale animalelor și de modificare și de abrogare a anumitor acte din domeniul sănătății animalelor („Legea privind sănătatea animală”) (JO L 84, 31.3.2016, p. 1).

(48)  Decizia 2013/755/UE a Consiliului din 25 noiembrie 2013 privind asocierea țărilor și teritoriilor de peste mări la Uniunea Europeană („Decizia de asociere peste mări”) (JO L 344, 19.12.2013, p. 1).

(49)  Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 septembrie 2013 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (Euratom) nr. 1074/1999 al Consiliului (JO L 248, 18.9.2013, p. 1).

(50)  Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 al Consiliului din 18 decembrie 1995 privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene (JO L 312, 23.12.1995, p. 1).

(51)  Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului din 11 noiembrie 1996 privind controalele și inspecțiile la fața locului efectuate de Comisie în scopul protejării intereselor financiare ale Comunităților Europene împotriva fraudei și a altor abateri (JO L 292, 15.11.1996, p. 2).

(52)  Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO) (JO L 283, 31.10.2017, p. 1).

(53)  Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal (JO L 198, 28.7.2017, p. 29).

(54)  Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) (JO L 119, 4.5.2016, p. 1).

(55)  Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2018 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 45/2001 și a Deciziei nr. 1247/2002/CE (JO L 295, 21.11.2018, p. 39).

(56)  Regulamentul (UE) nr. 652/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 mai 2014 de stabilire a unor dispoziții pentru gestionarea cheltuielilor privind lanțul alimentar, sănătatea și bunăstarea animalelor, sănătatea plantelor și materialul de reproducere a plantelor, de modificare a Directivelor 98/56/CE, 2000/29/CE și 2008/90/CE ale Consiliului, a Regulamentelor (CE) nr. 178/2002, (CE) nr. 882/2004 și (CE) nr. 396/2005 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivei 2009/128/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Deciziilor 66/399/CEE, 76/894/CEE și 2009/470/CE ale Consiliului (JO L 189, 27.6.2014, p. 1).

(57)  Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor și a cerințelor generale ale legislației alimentare, de instituire a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară și de stabilire a procedurilor în domeniul siguranței produselor alimentare (JO L 31, 1.2.2002, p. 1).

(58)  Directiva 2008/90/CE a Consiliului din 29 septembrie 2008 privind comercializarea materialului de înmulțire și plantare fructifer destinat producției de fructe (Versiune reformată) (JO L 267, 8.10.2008, p. 8).

(59)  Regulamentul (UE) nr. 254/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 februarie 2014 privind un program multianual privind protecția consumatorilor pentru perioada 2014-2020 și de abrogare a Deciziei nr. 1926/2006/CE (JO L 84, 20.3.2014, p. 42).

(60)  Regulamentul (UE) nr. 258/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 3 aprilie 2014 de instituire a unui program al Uniunii de sprijinire a activităților specifice din domeniul raportării financiare și al auditului pentru perioada 2014-2020 și de abrogare a Deciziei nr. 716/2009/CE (JO L 105, 8.4.2014, p. 1).

(61)  Regulamentul (UE) 2016/1012 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 privind condițiile zootehnice și genealogice aplicabile ameliorării animalelor de reproducție de rasă pură, a porcilor de reproducție hibrizi și a materialului germinativ provenit de la acestea, comerțului cu acestea și introducerii lor în Uniune și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 652/2014 și a Directivelor 89/608/CEE și 90/425/CEE ale Consiliului, precum și de abrogare a anumitor acte în sectorul ameliorării animalelor („Regulamentul privind ameliorarea animalelor”) (JO L 171, 29.6.2016, p. 66).

(62)  Regulamentul (UE) 2016/2031 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 octombrie 2016 privind măsurile de protecție împotriva organismelor dăunătoare plantelor, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 228/2013, (UE) nr. 652/2014 și (UE) nr. 1143/2014 ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Directivelor 69/464/CEE, 74/647/CEE, 93/85/CEE, 98/57/CE, 2000/29/CE, 2006/91/CE și 2007/33/CE ale Consiliului (JO L 317, 23.11.2016, p. 4).


ANEXA I

ACȚIUNI ELIGIBILE DE PUNERE ÎN APLICARE A OBIECTIVULUI SPECIFIC MENȚIONAT LA ARTICOLUL 3 ALINEATUL (2) LITERA (E) PRIVIND DOMENIUL PLANTELOR, ANIMALELOR, PRODUSELOR ALIMENTARE ȘI HRANEI PENTRU ANIMALE

Următoarele acțiuni de punere în aplicare a obiectivului specific menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (e) sunt eligibile pentru finanțare:

1.

Punerea în aplicare a măsurilor de urgență în domeniul veterinar și fitosanitar.

1.1.

Măsuri de urgență în domeniul veterinar și fitosanitar, care trebuie adoptate ca urmare a confirmării oficiale a apariției uneia dintre bolile animalelor sau zoonozele enumerate în anexa III sau a confirmării oficiale a prezenței unor organisme dăunătoare plantelor sau în cazul în care există o amenințare directă la adresa stării de sănătate umană, a animalelor și a plantelor din Uniune.

Măsurile menționate la primul paragraf sunt puse în aplicare imediat și punerea lor în aplicare este conformă cu dispozițiile prevăzute în dreptul relevant al Uniunii.

1.2.

În ceea ce privește urgențele fitosanitare, următoarele măsuri luate de statele membre pentru combaterea unui focar de organisme dăunătoare dintr-o anumită zonă:

(a)

măsurile de eradicare și de prevenire împotriva unui organism dăunător de carantină pentru Uniune, adoptate de autoritatea competentă a unui stat membru în temeiul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2016/2031 sau în temeiul măsurilor Uniunii adoptate în conformitate cu articolul 28 alineatul (1) sau (3) din respectivul regulament;

(b)

măsurile de eradicare și de prevenire adoptate de autoritatea competentă a unui stat membru în temeiul articolului 29 alineatul (1) sau al articolului 30 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2016/2031 împotriva unui organism dăunător care nu figurează pe lista organismelor dăunătoare de carantină pentru Uniune, dar care pot fi calificate drept organism dăunător de carantină pentru Uniune în conformitate cu criteriile menționate în regulamentul respectiv;

(c)

măsurile de protecție suplimentare luate împotriva răspândirii unui organism dăunător împotriva căruia au fost adoptate măsuri de către Uniune în conformitate cu articolul 28 alineatul (1) și articolul 30 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/2031, altele decât măsurile de eradicare și de prevenire menționate la literele (a) și (b) de la prezentul punct, în cazul în care aceste măsuri sunt esențiale pentru a proteja Uniunea împotriva răspândirii organismului dăunător și în alte zone.

1.3.

Finanțarea din partea Uniunii poate fi acordată, de asemenea, pentru următoarele măsuri:

1.3.1.

Măsurile de protecție sau de prevenire luate în cazul unei amenințări directe la adresa stării de sănătate a Uniunii ca urmare a apariției sau evoluției, pe teritoriul unei țări terțe, al unui stat membru sau al unei țări sau unui teritoriu de peste mări, a uneia dintre bolile animalelor sau zoonozele enumerate în anexa III, precum și măsurile de protecție, sau alte activități relevante, întreprinse în sprijinul stării de sănătate a plantelor în Uniune.

1.3.2.

Măsurile menționate în prezenta anexă luate de două sau mai multe state membre care colaborează îndeaproape pentru a controla un focar de boală a animalelor sau de organisme dăunătoare plantelor.

1.3.3.

Constituirea de stocuri de produse biologice destinate controlului bolilor animalelor și al zoonozelor enumerate în anexa III, în cazul în care Comisia, la cererea unui stat membru, consideră că stabilirea unor astfel de stocuri este necesară în statul membru respectiv.

1.3.4.

Constituirea de stocuri de produse biologice sau achiziționarea de doze de vaccin în cazul în care apariția sau evoluția într-o țară terță sau într-un stat membru a uneia dintre bolile animalelor sau zoonozele enumerate în anexa III ar putea constitui o amenințare pentru Uniune.

1.3.5.

În cazul în care există suspiciuni privind apariția unui focar de boală a animalelor sau apariția unor organisme dăunătoare plantelor, intensificarea verificărilor și monitorizării pe teritoriul Uniunii și la frontierele sale externe, dacă este necesar.

1.3.6.

Măsuri de monitorizare a apariției unor boli ale animalelor și a unor organisme dăunătoare plantelor cunoscute, precum și a unora emergente, necunoscute anterior.

1.4.

Costuri eligibile

1.4.1.

Măsuri de urgență în domeniul veterinar

Următoarele costuri suportate de statele membre în cadrul punerii în aplicare a măsurilor de urgență în domeniul veterinar pot fi eligibile pentru finanțare:

(a)

costurile de despăgubire a proprietarilor pentru valoarea animalelor lor sacrificate sau abatorizate, în limita valorii de piață pe care ar fi avut-o aceste animale în cazul în care nu ar fi fost afectate de boală;

(b)

costurile de sacrificare sau abatorizare a animalelor și costurile de transport aferente;

(c)

costurile de despăgubire a proprietarilor pentru valoarea produselor de origine animală distruse, în limita valorii de piață a respectivelor produse imediat înainte să apară sau să fie confirmată o suspiciune privind boala;

(d)

costurile de curățare, dezinsecție și dezinfecție a exploatațiilor și a echipamentelor, pe baza epidemiologiei și a caracteristicilor agentului patogen;

(e)

costurile asociate cu transportul și distrugerea furajelor contaminate și, în cazul în care nu pot fi dezinfectate, a echipamentelor contaminate;

(f)

costurile de achiziționare, stocare, gestionare sau distribuire de vaccinuri și momeli, precum și costurile de inoculare, în cazul în care Comisia decide sau autorizează aceste acțiuni;

(g)

costurile de transport și de eliminare a carcaselor;

(h)

în cazuri excepționale și justificate în mod corespunzător, costurile testelor serologice și virusologice pentru supraveghere și ale testelor anterioare deplasării, efectuate în zonele de restricție, și orice alte costuri esențiale pentru eradicarea bolii.

1.4.2.

Măsuri de urgență în domeniul fitosanitar

Următoarele costuri suportate de statele membre în cadrul punerii în aplicare a măsurilor de urgență în domeniul sănătății plantelor pot fi eligibile pentru acordarea de granturi:

(a)

costurile cu personalul, indiferent de statutul său, direct implicat în punerea în aplicare a măsurilor, precum și costurile cu închirierea echipamentelor, cu consumabilele și orice alte materiale necesare, cu produsele de tratare, cu eșantionarea și cu testele de laborator;

(b)

costurile contractelor de servicii încheiate cu părțile terțe pentru punerea în aplicare a unei părți a măsurilor;

(c)

costurile de despăgubire a operatorilor sau a proprietarilor implicați pentru tratamentul, distrugerea și îndepărtarea ulterioară a plantelor, a produselor vegetale și a altor obiecte, precum și pentru curățarea și dezinfectarea sediilor, terenului, apei, solului, mediilor de cultură, instalațiilor, utilajelor și echipamentelor;

(d)

costurile de despăgubire a proprietarilor în cauză pentru valoarea plantelor, a produselor vegetale sau a altor obiecte distruse care intră sub incidența măsurilor menționate la articolul 17, articolul 28 alineatul (1), articolul 29 alineatul (1) și articolul 30 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/2031, în limita valorii de piață pe care ar fi avut-o aceste plante, produse vegetale și obiecte în cazul în care nu ar fi fost afectate de respectivele măsuri; valoarea reziduală, dacă există, se deduce din suma de despăgubire; și

(e)

în cazuri excepționale și justificate în mod corespunzător, costurile suportate în cadrul punerii în aplicare a măsurilor necesare, altele decât cele menționate la literele (a)-(d).

Despăgubirea operatorilor sau proprietarilor menționată la litera (c) este eligibilă numai în cazul în care măsurile au fost implementate sub supravegherea autorității competente.

2.

Punerea în aplicare a programelor naționale veterinare și fitosanitare anuale și multianuale

2.1.

Programele naționale veterinare și fitosanitare anuale și multianuale pentru eradicarea, controlul și supravegherea bolilor animalelor și a zoonozelor enumerate în anexa III și a organismelor dăunătoare plantelor trebuie puse în aplicare în conformitate cu dispozițiile prevăzute în dreptul relevant al Uniunii.

Condițiile pentru ca acțiunile să fie eligibile pentru finanțare sunt stabilite în programul de lucru menționat la articolul 16.

Programele naționale sunt transmise Comisiei până la data de 31 mai a anului anterior perioadei de implementare stabilite inițial.

Până la data de 30 noiembrie a fiecărui an, Comisia comunică statelor membre:

(a)

lista programelor naționale aprobate tehnic și propuse pentru cofinanțare;

(b)

suma provizorie alocată fiecărui program;

(c)

nivelul maxim provizoriu al contribuției financiare a Uniunii aferente fiecărui program; și

(d)

eventualele condiții provizorii care ar putea fi impuse pentru a obține contribuția financiară a Uniunii.

Până la data de 31 ianuarie a fiecărui an, Comisia aprobă programele naționale și finanțarea aferentă, prin intermediul unui acord de grant în legătură cu măsurile puse în aplicare și cu costurile suportate.

În urma prezentării, până la data de 31 august a anului de implementare, a unor rapoarte financiare intermediare de către beneficiari, Comisia poate, dacă este necesar, să modifice acordurile de grant pentru întreaga perioadă de eligibilitate.

2.2.

Costuri eligibile

2.2.1.

Următoarele costuri suportate de statele membre în cadrul implementării programelor veterinare naționale pot fi eligibile pentru o cofinanțare din partea Uniunii:

(a)

costurile de eșantionare a animalelor;

(b)

costurile de testare, cu condiția ca acestea să se limiteze la:

(i)

costurile legate de trusele de testare, reactivii și consumabilele care sunt identificabile și utilizate în mod special pentru efectuarea respectivelor teste;

(ii)

costurile cu personalul, indiferent de statutul său, direct implicat în efectuarea testelor;

(c)

costurile de despăgubire a proprietarilor pentru valoarea animalelor lor sacrificate sau abatorizate, în limita valorii de piață pe care ar fi avut-o aceste animale în cazul în care nu ar fi fost afectate de boală;

(d)

costurile de sacrificare sau abatorizare a animalelor;

(e)

costurile de despăgubire a proprietarilor pentru valoarea produselor de origine animală distruse, în limita valorii de piață a respectivelor produse imediat înainte să apară sau să fie confirmată o suspiciune privind boala;

(f)

costurile de achiziționare, depozitare, inoculare, gestionare sau distribuire a dozelor de vaccinuri sau vaccinurile și momelile utilizate în cadrul programelor;

(g)

costurile de curățare, dezinfectare și dezinsecție a exploatației și a echipamentelor, pe baza epidemiologiei și a caracteristicilor agentului patogen; și

(h)

în cazuri excepționale și justificate în mod corespunzător, costurile suportate în cadrul punerii în aplicare a măsurilor necesare, altele decât cele menționate la literele (a)-(g).

În sensul dispozițiilor de la litera (c), valoarea reziduală a animalelor, dacă este cazul, se deduce din despăgubiri.

În sensul dispozițiilor de la litera (d), valoarea reziduală a ouălor tratate termic și neincubate se deduce din despăgubiri.

2.2.2.

Următoarele costuri suportate de statele membre în cadrul implementării programelor fitosanitare naționale pot fi eligibile pentru o cofinanțare din partea Uniunii:

(a)

costurile de eșantionare;

(b)

costurile cu examinările vizuale;

(c)

costurile de testare, cu condiția ca acestea să se limiteze la:

(i)

costurile legate de trusele de testare, reactivii și consumabilele care pot fi identificate și sunt utilizate special pentru efectuarea testelor;

(ii)

costurile cu personalul, indiferent de statutul său, direct implicat în efectuarea testelor;

(d)

costurile cu personalul, indiferent de statutul său, direct implicat în punerea în aplicare a măsurilor, precum și costurile cu închirierea echipamentelor, cu consumabilele și orice alte materiale necesare, cu produsele de tratare, cu eșantionarea și cu testele de laborator;

(e)

costurile contractelor de servicii încheiate cu părțile terțe pentru punerea în aplicare a unei părți a măsurilor;

(f)

costurile de despăgubire a operatorilor sau a proprietarilor implicați pentru tratamentul, distrugerea și îndepărtarea ulterioară a plantelor, a produselor vegetale și a altor obiecte, precum și pentru curățarea și dezinfectarea sediilor, terenului, apei, solului, mediilor de cultură, instalațiilor, utilajelor și echipamentelor;

(g)

costurile de despăgubire a proprietarilor în cauză pentru valoarea plantelor, a produselor vegetale sau a altor obiecte distruse care intră sub incidența măsurilor menționate la articolul 17, articolul 28 alineatul (1), articolul 29 alineatul (1) și articolul 30 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/2031, în limita valorii de piață pe care ar fi avut-o aceste plante, produse vegetale și obiecte în cazul în care nu ar fi fost afectate de respectivele măsuri; valoarea reziduală, dacă există, se deduce din suma de despăgubire; și

(h)

în cazuri excepționale și justificate în mod corespunzător, costurile suportate în cadrul punerii în aplicare a măsurilor necesare, altele decât cele menționate la literele (a)-(g).

Despăgubirea operatorilor și proprietarilor menționată la litera (f) este eligibilă numai în cazul în care măsurile au fost implementate sub supravegherea autorității competente.

2.3.

În cazul în care apariția sau evoluția uneia dintre bolile animalelor sau zoonozele enumerate în anexa III este susceptibilă să constituie o amenințare la adresa stării de sănătate a Uniunii și pentru a proteja Uniunea de introducerea uneia dintre respectivele boli sau zoonoze sau dacă este nevoie de măsuri de protecție pentru a veni în sprijinul stării de sănătate a plantelor din Uniune, statele membre pot include în programele lor naționale măsuri care urmează să fie puse în aplicare pe teritoriile unor țări terțe în cooperare cu autoritățile din țările respective. Ca alternativă, finanțarea din partea Uniunii poate fi acordată direct autorităților competente din țări terțe în aceleași condiții și pentru același obiectiv.

2.4.

În ceea ce privește programele fitosanitare, finanțarea din partea Uniunii poate fi acordată statelor membre pentru următoarele măsuri:

(a)

anchetele desfășurate pe perioade date în vederea verificării cel puțin a prezenței:

oricărui organism dăunător de carantină pentru Uniune și a unor semne sau simptome ale organismelor dăunătoare care fac obiectul măsurilor menționate la articolul 29 din Regulamentul (UE) 2016/2031 sau al măsurilor adoptate în temeiul articolului 30 alineatul (1) din respectivul regulament, în temeiul articolului 22 alineatul (1) din respectivul regulament sau, dacă este cazul, în temeiul articolelor 47-77 din Regulamentul (UE) 2017/625;

organismelor dăunătoare prioritare în temeiul articolului 24 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/2031;

(b)

anchetele desfășurate pe perioade date în vederea verificării cel puțin a prezenței oricăror organisme dăunătoare, altele decât organismele dăunătoare menționate la litera (a), care ar putea reprezenta un risc emergent pentru Uniune și a căror pătrundere sau răspândire ar putea avea un impact semnificativ pe teritoriul Uniunii;

(c)

măsurile de eradicare și de prevenire împotriva unui organism dăunător de carantină pentru Uniune, adoptate de autoritatea competentă a unui stat membru în temeiul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2016/2031 sau în temeiul măsurilor Uniunii adoptate în conformitate cu articolul 28 alineatul (1) sau (3) din respectivul regulament;

(d)

măsurile de eradicare și de prevenire adoptate de autoritatea competentă a unui stat membru în temeiul articolului 29 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/2031 împotriva unui organism dăunător, care nu figurează pe lista organismelor dăunătoare de carantină pentru Uniune, care poate fi calificat drept organism dăunător de carantină pentru Uniune în conformitate cu criteriile menționate în regulamentul respectiv;

(e)

măsurile de protecție suplimentare luate împotriva răspândirii organismului dăunător, împotriva căruia au fost adoptate măsuri de către Uniune în temeiul articolului 28 alineatul (1) și al articolului 30 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/2031, altele decât măsurile de eradicare și de prevenire menționate la literele (c) și (d) de la prezentul punct și măsurile de limitare a răspândirii menționate la litera (f) de la prezentul punct, în cazul în care aceste măsuri sunt esențiale pentru a proteja Uniunea împotriva răspândirii organismului dăunător și în alte zone;

(f)

măsurile menite să limiteze răspândirea organismului dăunător, împotriva căruia au fost luate măsuri de limitare a răspândirii la nivelul Uniunii, în temeiul articolului 28 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/2031 sau al articolului 30 alineatul (3) din regulamentul respectiv, într-o zonă infestată din care organismul dăunător respectiv nu poate fi eradicat, în cazul în care respectivele măsuri sunt esențiale pentru a proteja Uniunea împotriva răspândirii organismului dăunător și în alte zone.

Programele de lucru menționate la articolul 16 alineatul (4) stabilește lista organismelor dăunătoare plantelor care urmează să fie acoperite în cadrul acestor măsuri.

3.

Implementarea programelor fitosanitare vizând controlul organismelor dăunătoare în regiunile ultraperiferice ale Uniunii menționate la articolul 355 alineatul (1) din TFUE, care sunt excluse din domeniul de aplicare teritorială al Regulamentului (UE) 2016/2031, în conformitate cu obiectivele stabilite la articolul 24 din Regulamentul (UE) nr. 228/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (1). Aceste programe vizează activitățile necesare pentru a asigura punerea în aplicare corectă în respectivele regiuni a normelor în vigoare în ceea ce privește controlul organismelor dăunătoare, indiferent dacă sunt norme ale Uniunii sau norme naționale.

4.

Activități de sprijinire a îmbunătățirii bunăstării animalelor, inclusiv măsuri menite să asigure respectarea standardelor în materie de bunăstare a animalelor pe durata transportului acestora.

5.

Sprijinul pentru laboratoarele de referință ale Uniunii Europene menționate la articolul 92 din Regulamentul (UE) 2017/625 și centrele de referință ale Uniunii Europene menționate la articolele 95 și 97 din Regulamentul (UE) 2017/625 și la articolul 29 din Regulamentul (UE) 2016/1012.

6.

Pe timpul unei perioade de până la trei ani de la desemnarea laboratorului de referință al Uniunii Europene din domeniul specific, după caz, și în conformitate cu articolul 10 alineatul (1), obținerea acreditării cu privire la metodele de testare și de diagnosticare utilizate în cadrul laboratoarelor naționale de referință pentru sănătatea plantelor și al laboratoarelor naționale de referință pentru sănătatea animalelor.

7.

Implementarea programelor de control coordonate și organizarea culegerii de informații și date, menționate la articolul 112 din Regulamentul (UE) 2017/625.

8.

Activități de prevenire a deșeurilor alimentare și de combatere a fraudelor din sectorul alimentar.

9.

Activități de sprijinire a producției și consumului durabile de alimente, inclusiv a lanțurilor de aprovizionare scurte.

10.

Dezvoltarea de baze de date și sisteme informatizate de gestionare a informațiilor necesare pentru punerea în aplicare eficace și eficientă a legislației legate de obiectivul specific menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (e) și având o valoare adăugată demonstrată pentru ansamblul Uniunii; precum și implementarea noilor tehnologii pentru îmbunătățirea trasabilității produselor.

11.

Formarea personalului autorităților competente responsabil cu controalele oficiale și a altor părți implicate în gestionarea sau prevenirea unor boli ale animalelor sau a unor organisme dăunătoare plantelor, astfel cum sunt menționate la articolul 130 din Regulamentul (UE) 2017/625.

12.

Plata cheltuielilor de deplasare, de cazare și de diurnă ale experților din statele membre care au fost numiți de Comisie să acorde asistență experților săi, astfel cum se prevede la articolul 116 alineatul (4) și la articolul 120 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2017/625.

13.

Desfășurarea activităților tehnice și științifice necesare pentru a asigura punerea în aplicare corectă a normelor în domeniul legat de obiectivul specific menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (e) și adaptarea legislației respective la evoluțiile științifice, tehnologice și societale, inclusiv studii și activități de coordonare necesare prevenirii apariției de boli ale animalelor și de organisme dăunătoare plantelor emergente.

14.

Activități desfășurate de statele membre sau de organizațiile internaționale cu scopul de a atinge obiectivul specific menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (e) în sprijinul elaborării și punerii în aplicare a normelor aferente obiectivului respectiv.

15.

Realizarea de proiecte organizate de către unul sau mai multe state membre, cu scopul de a îmbunătăți, prin utilizarea de tehnici și protocoale inovatoare, punerea în aplicare eficientă a obiectivului specific menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (e).

16.

Punerea în aplicare a inițiativelor de informare și de sensibilizare ale Uniunii și ale statelor membre care vizează să asigure producția și consumul îmbunătățite, conforme și durabile de alimente, inclusiv activități de prevenirea risipei de alimente, care contribuie la economia circulară, și activități de prevenire a fraudei în sectorul alimentar, precum și altor inițiative care contribuie la un nivel înalt de sănătate a plantelor și a animalelor și de siguranță a produselor alimentare și a hranei pentru animale, în cadrul punerii în aplicare a normelor în ceea ce privește obiectivul specific menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (e).

17.

Punerea în aplicare a măsurilor pentru a proteja sănătatea umană, a animalelor și a plantelor și bunăstarea animalelor, cu privire la animale, produse de origine animală, plante, produse vegetale și alte produse relevante provenind din țări terțe, care sosesc la o frontieră a Uniunii.


(1)  Regulamentul (UE) nr. 228/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 martie 2013 privind măsurile specifice din domeniul agriculturii în favoarea regiunilor ultraperiferice ale Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 247/2006 al Consiliului (JO L 78, 20.3.2013, p. 23).


ANEXA II

ACȚIUNI ELIGIBILE DE PUNERE ÎN APLICARE A OBIECTIVULUI SPECIFIC MENȚIONAT LA ARTICOLUL 3 ALINEATUL (2) LITERA (F) PRIVIND STATISTICILE EUROPENE

Punerea în aplicare a politicilor Uniunii necesită informații statistice de înaltă calitate, comparabile și fiabile cu privire la situația economică, socială, teritorială și de mediu din Uniune. În plus, statisticile europene permit cetățenilor europeni să înțeleagă și să participe la procesul și la dezbaterea democratică despre prezentul și viitorul Uniunii.

Alături de Regulamentul (CE) nr. 223/2009, luându-se în considerare în special trimiterea la independența profesională a institutelor de statistică și celelalte principii statistice prevăzute la articolul 2 din regulamentul respectiv, programul urmărește să ofere cadrul general pentru dezvoltarea, elaborarea și difuzarea de statistici europene în perioada 2021-2027. Statisticile europene urmează să fie dezvoltate, elaborate și difuzate în conformitate cu cadrul respectiv, cu principiile Codului de bune practici al statisticilor europene. Cadrul respectiv ar trebui să respecte criteriile de calitate menționate la articolul 12 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 223/2009, printr-o cooperare strânsă și coordonată cu Sistemul statistic european (SSE).

Statisticile europene dezvoltate, elaborate și difuzate în conformitate cu prezentul cadru vor contribui la punerea în aplicare a politicilor Uniunii astfel cum se prevede în TFUE și se reflectă în continuare în cadrul priorităților strategice ale Comisiei.

Prin intermediul programului, SSE urmărește menținerea și îmbunătățirea nivelului său de excelență în domeniul statisticilor. De asemenea, programele anuale de lucru urmăresc să realizeze cele mai bune rezultate posibile, ținând seama de resursele disponibile la nivel regional, național și la nivelul Uniunii.

Eforturile neîntrerupte în domeniul cercetării și inovării sunt considerate factori-cheie pentru modernizarea statisticilor europene și îmbunătățirea calității statisticilor europene. Prin urmare, investițiile realizate prin programul de lucru multianual ar trebui să se concentreze pe dezvoltarea de noi metode și metodologii, precum și pe explorarea de noi surse de date pentru elaborarea de statistici.

În punerea în aplicare a obiectivului specific menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (f) se întreprind următoarele acțiuni:

Uniunea economică și monetară, globalizare și comerț

1.

furnizarea de statistici de înaltă calitate care să susțină procedura aplicabilă deficitelor excesive și, dacă este fezabil, Mecanismul de redresare și reziliență și Instrumentul de sprijin tehnic, precum și ciclul anual al Uniunii de monitorizare și orientare economică;

2.

furnizarea și, acolo unde este necesar, consolidarea principalilor indicatori economici europeni;

3.

furnizarea de statistici și de orientări metodologice cu privire la tratamentul statistic al instrumentelor bugetare și de investiții în sprijinul convergenței economice, al stabilității financiare și al creării de locuri de muncă;

4.

furnizarea de statistici în scopul resurselor proprii și al remunerațiilor și pensiilor personalului Uniunii;

5.

acțiuni de îmbunătățire a cuantificării schimburilor comerciale cu bunuri și servicii, a investițiilor străine directe, a lanțurilor valorice globale și a impactului globalizării asupra economiilor Uniunii.

Piața internă, inovarea și transformarea digitală

1.

furnizarea de statistici de înaltă calitate și fiabile pentru piața internă și pentru principalele domenii de inovare și cercetare;

2.

furnizarea de statistici mai numeroase și mai oportune privind economia colaborativă și impactul digitalizării asupra mediului de afaceri din Uniune și asupra cetățenilor;

3.

furnizarea de statistici pentru sprijinirea politicii europene de apărare, sub rezerva unor studii de fezabilitate și ținând seama în mod corespunzător de sensibilitatea datelor statistice.

Dimensiunea socială a Europei

1.

furnizarea în timp util de statistici de înaltă calitate și fiabile pentru a sprijini Pilonul european al drepturilor sociale și politica Uniunii în materie de competențe, inclusiv de statistici privind piața muncii, ocuparea forței de muncă, educația și formarea, veniturile, condițiile de viață, sărăcia, inegalitatea, protecția socială, violența de gen, munca nedeclarată și conturile satelit pentru competențe;

În cazul în care este necesară dezvoltarea de noi statistici, disponibilitatea datelor și fezabilitatea elaborării de statistici cu privire la conturile satelit privind competențele și la munca nedeclarată trebuie examinate în continuare în cadrul SSE;

2.

furnizarea de statistici referitoare la Convenția Organizației Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap;

3.

îmbogățirea statisticilor privind migrația, în special cu privire la situația și integrarea migranților și necesitățile educaționale și nivelurile de calificare ale solicitanților de azil;

4.

elaborarea de programe de recensământ al populației și al locuințelor și de statistici demografice modernizate pentru perioada de după 2021;

5.

furnizarea și actualizarea periodică a previziunilor demografice, cu o prezentare defalcată a populației Uniunii.

Dezvoltare durabilă, resurse naturale și mediu

1.

monitorizarea progreselor în ceea ce privește realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD);

2.

furnizarea de statistici de înaltă calitate care să stea la baza Pactului verde european, inclusiv dezvoltarea de noi statistici pentru a sprijini strategia energetică, economia circulară și strategia privind materialele plastice, precum și statistici legate de climă.

În cazul în care este necesară dezvoltarea de noi statistici și indicatori pentru temele menționate la liniuța de mai sus, disponibilitatea datelor și fezabilitatea elaborării de statistici și indicatori vor fi examinate în continuare în cadrul SSE;

3.

furnizarea de statistici și indicatori de mediu esențiali, inclusiv privind deșeurile, apa, biodiversitatea, pădurile, utilizarea și ocuparea terenurilor, precum și conturile economice de mediu;

4.

furnizarea de statistici privind transportul de mărfuri și de călători pentru a sprijini politicile Uniunii;

5.

dezvoltarea de noi indicatori pentru a monitoriza intermodalitatea și transferul modal către moduri de transport mai ecologice;

6.

furnizarea în timp util de date relevante pentru acoperirea necesităților politicii agricole comune, ale politicii comune în domeniul pescuitului și ale politicilor privind mediul, siguranța alimentară și bunăstarea animalelor.

Coeziune economică, socială și teritorială

1.

furnizarea în timp util de indicatori statistici cuprinzători privind regiunile, inclusiv regiunile ultraperiferice, orașele și zonele rurale ale Uniunii, pentru a monitoriza și a evalua eficacitatea politicilor de dezvoltare teritorială, precum și pentru a evalua impactul teritorial al politicilor sectoriale;

2.

utilizarea din ce în ce mai mult a datelor geospațiale și integrarea sistematică a gestionării informațiilor geospațiale în cadrul elaborării de statistici;

3.

examinarea, în cadrul SSE, a fezabilității furnizării și ulterior a sprijinirii dezvoltării de:

(a)

indicatori privind combaterea spălării banilor;

(b)

indicatori privind combaterea finanțării terorismului;

(c)

statistici privind poliția și securitatea.

O mai bună comunicare a statisticilor europene și a valorilor acestora prin promovarea lor drept sursă fiabilă în ceea ce privește lupta împotriva dezinformării

1.

promovarea sistematică a statisticilor europene drept o sursă fiabilă de probe și facilitarea recursului la statisticile europene al verificatorilor veridicității informațiilor, al cercetătorilor și al autorităților publice în lupta împotriva dezinformării;

2.

consolidarea dialogului existent cu producătorii și cu utilizatorii statisticilor europene în vederea îmbunătățirii și promovării utilizării statisticilor europene prin stabilirea și implementarea de acțiuni de sporire a gradului de alfabetizare statistică în beneficiul cetățenilor Uniunii, inclusiv al antreprenorilor;

3.

facilitarea pentru utilizatori a accesului la statistici și a înțelegerii acestora, inclusiv prin intermediul unor vizualizări atractive și interactive, a unor servicii mai personalizate, precum date statistice la cerere și analize în sistem self-service;

4.

dezvoltarea în continuare și monitorizarea cadrului pentru asigurarea calității statisticilor europene, inclusiv prin evaluări inter pares referitoare la respectarea de către statele membre a Codului de bune practici al statisticilor europene;

5.

furnizarea accesului la microdate în scopuri de cercetare, în conformitate cu articolul 23 din Regulamentul (CE) nr. 223/2009, respectând în același timp cele mai înalte standarde în ceea ce privește protecția datelor și confidențialitatea datelor statistice.

Valorificarea beneficiilor aduse de revoluția datelor și trecerea la statistici inteligente fiabile

1.

intensificarea exploatării de noi surse de date digitale într-un mediu cu surse multiple pentru elaborarea de statistici noi, inteligente, aproape în timp real, cu ajutorul unor algoritmi de încredere, adecvați scopului;

2.

dezvoltarea de noi abordări pentru utilizarea datelor deținute în sisteme private, prin adoptarea de calcule care păstrează confidențialitatea (privacy-preserving computation) și de metode de calcul securizat multipărți (secure multiparty computation);

3.

promovarea cercetării și inovării de vârf în domeniul statisticilor oficiale, inclusiv prin utilizarea rețelelor colaborative, precum și furnizarea de programe europene de formare în domeniul statisticii.

Lărgirea parteneriatelor și cooperarea pe probleme statistice

1.

consolidarea parteneriatului privind SSE și cooperarea cu Sistemul European al Băncilor Centrale;

2.

promovarea parteneriatelor cu deținătorii de date din sectorul public și privat și cu sectorul tehnologic, pentru a facilita accesul la date în scopuri statistice, integrarea datelor provenite din surse multiple și utilizarea celor mai noi tehnologii;

3.

consolidarea cooperării cu mediul academic și de cercetare, în special în ceea ce privește utilizarea de noi surse de date, a analizei datelor, precum și promovarea alfabetizării statistice;

4.

continuarea cooperării cu organizațiile internaționale și cu țările terțe în beneficiul statisticilor globale oficiale.


ANEXA III

LISTA CU BOLI ALE ANIMALELOR ȘI ZOONOZE

1.

Bolile animalelor menționate la articolul 5 alineatul (1), articolul 9 alineatul (1) literele (a), (b) și (c) și articolul 28 din Regulamentul (UE) 2016/429;

2.

Zoonozele și agenții zoonotici menționați în Regulamentul (CE) nr. 2160/2003 și în Directiva 2003/99/CE;

3.

Encefalopatiile spongiforme transmisibile, astfel cum sunt menționate în Regulamentul (CE) nr. 999/2001.


ANEXA IV

INDICATORI

Obiectiv

Indicator

Obiective prevăzute la articolul 3 alineatul (2) litera (a)

1.

Numărul de noi plângeri în domeniul liberei circulații a bunurilor și serviciilor și al legislației Uniunii privind achizițiile publice.

2.

Indicele de restrictivitate a schimburilor de servicii.

3.

Numărul de vizite pe portalul „Europa ta”.

Obiectivul prevăzut la articolul 3 alineatul (2) litera (a) punctul (ii)

1.

Numărul de cazuri de neconformitate în domeniul bunurilor, inclusiv al vânzărilor online.

2.

Numărul de campanii comune de supraveghere a pieței.

Obiectivul prevăzut la articolul 3 alineatul (2) litera (b)

1.

Numărul de IMM-uri și de clustere și organizații ale rețelelor de afaceri, precum și de organizații de sprijin pentru afaceri, care beneficiază de sprijin din partea programului, în special pentru internaționalizare, digitalizare și sustenabilitate.

2.

Numărul de societăți sprijinite care au încheiat parteneriate de afaceri.

3.

Numărul de antreprenori care beneficiază de programe de mentorat și de mobilitate, inclusiv antreprenorii tineri, antreprenorii noi și antreprenorii din rândul femeilor, precum și alte grupuri-țintă specifice.

Obiectivul prevăzut la articolul 3 alineatul (2) litera (c) punctul (i)

1.

Ponderea standardelor europene puse în aplicare ca standarde naționale de către statele membre, exprimată ca număr total de standarde europene active.

Obiectivul prevăzut la articolul 3 alineatul (2) litera (c) punctul (ii)

1.

Procentul de standarde internaționale de raportare financiară și de audit aprobate de Uniune.

Obiective prevăzute la articolul 3 alineatul (2) litera (d) punctul (i)

1.

Indicele situației consumatorilor.

Obiectivul prevăzut la articolul 3 alineatul (2) litera (d) punctul (ii)

1.

Numărul documentelor de luare de poziție și al răspunsurilor primite de la beneficiari la consultările publice în domeniul serviciilor financiare.

Obiectivul prevăzut la articolul 3 alineatul (2) litera (e)

1.

Numărul programelor veterinare și fitosanitare puse în aplicare cu succes la nivel național, inclusiv numărul măsurilor de urgență aplicate cu succes privind organismele dăunătoare plantelor și bolile animalelor.

Obiectivul prevăzut la articolul 3 alineatul (2) litera (f)

1.

Impactul statisticilor publicate pe internet: numărul menționărilor pe web și al avizelor pozitive/negative.