(1)

La 17 mai 2011, Consiliul a acordat Portugaliei, prin Decizia de punere în aplicare 2011/344/UE a Consiliului (2), la solicitarea acesteia, asistență financiară pentru susținerea unui program solid de reforme economice („programul”) vizând restabilirea încrederii, facilitarea revenirii economiei la creștere sustenabilă și asigurarea stabilității financiare a Irlandei, a zonei euro și a Uniunii

(2)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (10) din Decizia de punere în aplicare 2011/344/UE, Comisia, împreună cu Fondul Monetar Internațional (FMI) și în colaborare cu Banca Centrală Europeană (BCE), a efectuat cea de a șaptea evaluare a progreselor înregistrate de autoritățile portugheze în perioada 25 februarie-14 martie în ceea ce privește implementarea măsurilor convenite în cadrul programului menționat. Ulterior, în perioada 14-17 aprilie 2013 și în perioada 8-11mai 2013, a fost efectuată o evaluare suplimentară a anumitor măsuri fiscale.

(3)

O prelungire a scadenței medii maxime a împrumuturilor acordate de Uniune ar fi benefică, deoarece ar susține Portugalia în eforturile sale de a recâștiga accesul deplin pe piață și de a încheia cu succes programul. Pentru ca Portugalia să beneficieze pe deplin de prelungirea scadenței medii maxime a împrumutului acordat de Uniune, Comisia ar trebui să fie autorizată să prelungească scadența ratelor și a tranșelor.

(4)

Produsul intern brut (PIB) real a scăzut cu 3,2 % în 2012, după o reducere neașteptat de mare a activității economice și a ocupării forței de muncă în ultimul trimestru al anului. Aceste evoluții au impus o revizuire în sens descrescător a perspectivei economice: în prezent, se estimează că PIB-ul real va scădea cu 2,3 % în 2013, ca urmare a reportului negativ mai semnificativ din 2012, a reducerii mai accentuate a consumului intern, generată de o creștere a șomajului mai mare decât cea prevăzută anterior, precum și a deteriorării perspectivei în cazul cererii externe. Redresarea economică este, de asemenea, prevăzută a fi mai atenuată decât se anticipase inițial, PIB-ului real urmând să atingă un nivel minim, potrivit previziunilor, în a doua jumătate a anului, și să crească în 2014 cu o rată medie anuală de 0,6 la sută, creșterea PIB-ului real urmând să ajungă la 1,5 % în 2015. Este de așteptat ca rata șomajului să atingă o valoare maximă de 18½ % din forța de muncă în 2014.

(5)

Deficitul public a fost de 6,4 % din PIB în 2012, peste ținta stabilită în program, de 5 % din PIB. Deficitul global a fost afectat de o serie de operațiuni semnificative cu caracter excepțional al căror impact bugetar nu era cunoscut la momentul reexaminării precedente. Operațiunile includ injecția de capital (0,5 % din PIB) în banca de stat Caixa General de Depósitos (CGD), redirecționarea prin intermediul guvernului a conversiei în acțiuni a împrumuturilor acordate de acționarii Parpública societății SAGESTAMO, două companii din afara perimetrului administrației publice (0,5 % din PIB) și deprecierile asociate transferului de active de la BPN (0,1 % din PIB). În plus, ulterior recomandării din partea Eurostat, veniturile obținute din vânzarea licenței de exploatare a principalelor aeroporturi din Portugalia au fost tratate ca o retragere a capitalurilor și nu au avut, prin urmare, un impact asupra soldului bugetului general, spre deosebire de ceea ce fusese prevăzut în buget de către autoritățile publice (0,7 % din PIB). Fără a se ține seama de impactul acestor factori cu caracter excepțional asupra soldului global, deficitul public s-ar fi ridicat la 4,7 % din PIB, valoare inferioară obiectivului. Limitarea deficitului la acest nivel a fost o provocare, deoarece performanța slabă a veniturilor generată de contextul macroeconomic a trebuit să fie compensată prin economii mai mari decât s-a prevăzut în buget, în special la nivelul masei salariale din sectorul public, al consumului intermediar și al creditelor bugetare pentru noi proiecte de investiții.

(6)

Per ansamblu, efortul fiscal din 2012, măsurat prin îmbunătățirea soldului structural, a ajuns la 2,4 % din PIB și este în concordanță cu Recomandarea Consiliului din 9 octombrie 2012 de a pune capăt situației de deficit public excesiv în Portugalia. Îmbunătățirea soldului structural primar a fost chiar mai mare, de 2,7 % din PIB.

(7)

În urma evoluțiilor din 2012, noul nivel bugetar de referință pentru 2013 are la bază premisa că pierderile de venituri și transferurile sociale în natură crescute sunt reportate, în vreme ce o mare parte a economiilor la nivelul cheltuielilor din ultimul trimestru din 2012 sunt considerate nepermanente, ceea ce a dus la un report negativ de aproximativ 0,4 % din PIB în 2013. În plus, deteriorarea semnificativă a perspectivelor macroeconomice pentru 2013 a redus nivelul bugetar de referință cu încă 0,5 % din PIB. Având în vedere aceste evoluții, obiectivele bugetare, astfel cum au fost prezentate în a cincea revizuire a programului (4,5 % din PIB în 2013 și 2,5 % din PIB în 2014), nu mai pot fi îndeplinite. Deoarece, potrivit evaluării, în esență, guvernul nu poate controla devierea, pare oportună o revizuire a ajustării bugetare.

(8)

Prin urmare, țintele de deficit au fost ajustate la 5,5 % din PIB pentru 2013, 4,0 % din PIB pentru 2014 și 2,5 % din PIB pentru 2015. Această strategie fiscală a fost recalibrată, astfel încât să se mențină o ajustare structurală primară de aproape 9 % în perioada 2011-2015, permițându-se, în același timp, funcționarea stabilizatorilor automați și ținându-se cont atât de constrângerile legate de finanțare și de datorii, cât și de costurile sociale ale ajustării. Chiar și în contextul obiectivelor revizuite, vor fi necesare măsuri de consolidare semnificative, în valoare de 3,5 % din PIB în 2013 și 2 % din PIB în 2014. O serie de măsuri structurale referitoare la cheltuieli și venituri se află la baza ajustării vizate pe parcursul perioadei de desfășurare a programului. Este de așteptat ca traiectoria de consolidare să continue după perioada programului, astfel încât să aducă efectiv deficitul sub pragul de 3 % până în 2015.

(9)

Legea bugetului pentru 2013 cuprindea măsuri discreționare de natură structurală în valoare de puțin peste 3 % din PIB, după luarea în calcul a reluării plății uneia dintre cele două prime pentru angajații din sectorul public și a 110 % din plățile celor două prime pentru pensionari (100 % din prima și 10 % din a doua) care fuseseră eliminate în 2012. Totuși, la 5 aprilie 2013, Curtea Constituțională a emis o hotărâre împotriva unora dintre dispozițiile bugetului pentru 2013, inclusiv împotriva eliminării plății unei prime pentru angajații din sectorul public, a 90 % din prima pentru pensionari și a unei noi suprataxe pe șomaj și pe plățile aferente concediului medical, creând astfel un decalaj bugetar de 0,8 % din PIB. În cursul lunilor aprilie și mai, pentru a reduce acest decalaj și pentru a susține ajustarea fiscală necesară în 2014 și 2015, guvernul a adoptat un pachet de măsuri permanente de reducere a cheltuielilor, urmând să se obțină astfel, în total, 4,7 miliarde EUR sau 2,8 % din PIB în perioada 2013-2014, în 2013 fiind concentrate măsuri în valoare de 0,8 % din PIB. În 2014, va fi restabilit echilibrul între consolidarea bazată pe venituri și cheltuieli.

(10)

De asemenea, ca urmare a reluării plății în totalitate a celor două prime pentru angajații și pensionarii sectorului public, majorările veniturilor reprezintă mai mult de două treimi din efortul de consolidare fiscală total din 2013, în vreme ce reducerea cheltuielilor reprezintă mai puțin de o treime, în pofida intențiilor inițiale de a concentra consolidarea asupra cheltuielilor.

(11)

În 2013, măsurile referitoare la venituri includ o restructurare a impozitării veniturilor personale, o suprataxă de 3,5 % pe partea impozitabilă a venitului care depășește salariul minim, o suprataxă de solidaritate pentru veniturile cele mai mari, extinderea bazei de impozitare și alte modificări aduse sistemului de impozitare a societăților cu scopul creșterii veniturilor, creșterea accizelor la tutun, băuturi alcoolice și gaze naturale, extinderea bazei de impozitare a proprietăților în urma reevaluării acestora, precum și o contribuție extraordinară cu caracter solidar la fondul de pensii pentru a face față provocărilor legate de sustenabilitate în contextul îmbătrânirii populației. În ceea ce privește cheltuielile, măsurile vizează reducerea semnificativă a masei salariale din sectorul public, prin optimizarea alocării resurselor, prin redimensionarea forței de muncă din sectorul public și prin reducerea plăților pentru orele suplimentare, a veniturilor suplimentare și a compensațiilor în timpul concediilor cu caracter excepțional. Alte măsuri de reducere a cheltuielilor includ continuarea eforturilor de raționalizare în sectorul sănătății, raționalizarea prestațiilor sociale și selectarea mai rațională a beneficiarilor de asistență socială, reducerea consumului intermediar în ministerele de resort, realizarea de economii prin renegocierea contractelor de parteneriat public-privat și prin eforturi suplimentare de restructurare a întreprinderilor deținute de stat. Unele dintre economiile preconizate vor rezulta din concentrarea aplicării în perioada inițială a măsurilor elaborate în cadrul revizuirii cheltuielilor publice.

(12)

Primele măsuri menționate sunt de natură permanentă, însă guvernul va adopta, de asemenea, și măsuri nepermanente, printre altele prin transferul resurselor din cadrul Fondului de coeziune de la proiecte aflate în stadii mai puțin avansate la proiecte mai avansate, și o reducere suplimentară a cheltuielilor de capital (programul Polis).

(13)

Pe lângă măsurile de consolidare incluse în bugetul suplimentar, toate celelalte modificări și propuneri legislative necesare pentru punerea în aplicare a reformelor din cadrul revizuirii cheltuielilor publice vor fi adoptate de guvern sau transmise parlamentului, după caz, până la sfârșitul sesiunii legislative de la mijlocul lunii iulie 2013.

(14)

În 2014, ajustarea fiscală se va desfășura pe baza revizuirii cheltuielilor publice desfășurate de guvern în ultimele luni și include măsuri permanente pentru reducerea cheltuielilor în valoare de 2 % din PIB în 2014. Principalul impact al măsurilor din cadrul revizuirii cheltuielilor publice se va înregistra de-a lungul a trei axe principale: (1) reducerea masei salariale din sectorul public; (2) reducerea prestațiilor de pensii și (3) reduceri ale cheltuielilor sectoriale în ministerele de resort și în programele aferente. Măsurile din cadrul revizuirii cheltuielilor publice sunt parte a unui efort mai amplu de reformare a statului, în scopul creșterii echității și eficacității în ceea ce privește furnizarea de transferuri sociale și serviciile publice. Reducerea masei salariale în 2014 vizează reducerea dimensiunii forței de muncă din sectorul public și, în același timp, schimbarea compoziției acesteia în favoarea angajaților cu calificări de nivel mai ridicat, armonizarea între normele privind munca din sectorul public și cele din sectorul privat, precum și transformarea politicii de remunerare într-una mai transparentă și bazată pe recompensarea meritelor. Reformele specifice includ transformarea schemei speciale pentru mobilitate într-un program de recalificare, alinierea orelor de lucru din sectorul public la cele din sectorul privat (mai exact, creșterea de la 35 la 40 a numărului de ore de muncă pe săptămână), înființarea unei bănci de ore de lucru, reducerea drepturilor la concediu, punerea în aplicare a unui program de disponibilizare voluntară (care, potrivit estimărilor, va genera un cost inițial unic de aproximativ 0,3 % din PIB), precum și introducerea unei singure grile pentru salarii și prime. O reformă cuprinzătoare a pensiilor va genera o altă parte importantă a economiilor și se va baza pe principiile echității și pe progresivitatea veniturilor, protejând astfel pensiile cele mai mici. Mai exact, scopul reformelor va fi reducerea diferențelor actuale dintre sistemul funcționarilor publici (CGA) și sistemul general, crescând vârsta legală de pensionare prin modificări ale factorului de sustenabilitate demografică și prin introducerea — dacă este strict necesar — a unei contribuții progresive pentru sustenabilitate. În sfârșit, se vor realiza economii mai mari în ceea ce privește consumul intermediar și programele de cheltuieli în ministerele de resort.

(15)

Având în vedere riscurile politice și juridice pe care le implică procesul de punere în aplicare, măsurile din cadrul revizuirii cheltuielilor publice pot fi înlocuite cu altele de dimensiuni și calitate echivalente pe parcursul procesului de consultare cu partenerii sociali și politici.

(16)

Procesul de ajustare bugetară este însoțit de o serie de măsuri structurale fiscale menite a îmbunătăți controlul asupra cheltuielilor publice și colectarea veniturilor. În special, o reformă cuprinzătoare a cadrului bugetar, inclusiv la nivelurile administrative central, regional și local, aliniază acest proces la cele mai bune practici existente în materie de proceduri bugetare și de gestionare. Legea-cadru a bugetului a fost modificată astfel încât să încorporeze normele Uniunii în materie de guvernanță bugetară, prin transpunerea cerințelor prevăzute de tratatul privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța în cadrul uniunii economice și monetare și pachetul de reglementare în domeniul guvernanței economice, cunoscut ca pachetul celor șase acte legislative. Noul sistem de control al angajamentelor dă rezultate, dar punerea în aplicare trebuie să fie monitorizată îndeaproape pentru a se garanta că angajamentele corespund finanțării. Reformele din administrația publică vor continua cu o importantă raționalizare a ocupării forței de muncă din sectorul public și a entităților publice. Progresele în ceea ce privește agenda de reforme privind administrația fiscală continuă, iar autoritățile îmbunătățesc monitorizarea și sporesc rigoarea în privința veniturilor. A început renegocierea parteneriatelor public-privat și sunt prevăzute economii semnificative în 2013 și în anii următori. În medie, întreprinderile de stat au ajuns la echilibrul operațional până la sfârșitul anului 2012 și sunt prevăzute reforme suplimentare orientate spre eficiență care să ducă la îmbunătățirea în continuare a rezultatelor. Reformele din sectorul serviciilor medicale produc economii semnificative, iar punerea lor în aplicare continuă, respectându-se, în linii mari, obiectivele.

(17)

În conformitate cu previziunile actuale ale Comisiei în ceea ce privește creșterea PIB-ului nominal (-1,0 % în 2013, 1,6 % în 2014 și 3,3 % în 2015) și deficitul public de 5,5 % din PIB în 2013, 4,0 % din PIB în 2014 și 2,5 % din PIB în 2015, se estimează că ponderea datoriei în PIB va evolua după cum urmează: 122,9 % din PIB în 2013, 124,2 % din PIB în 2014 și 123,1 % din PIB în 2015. Prin urmare, ponderea datoriei în PIB s-ar afla pe o traiectorie descendentă după 2014, în ipoteza continuării reducerii deficitului. Evoluția datoriei este afectată de mai multe operațiuni financiare în afara bugetului, inclusiv de achiziții importante de active financiare, în special, în vederea unei eventuale recapitalizări a băncilor și a finanțării întreprinderilor de stat, precum și de diferențele dintre dobânzile acumulate și dobânzile plătite efectiv.

(18)

În 2012, operațiunea de majorare a capitalului băncilor s-a încheiat și a permis băncilor participante să realizeze rezervele de capital impuse de Autoritatea Bancară Europeană și să îndeplinească, până la jumătatea anului 2012, obiectivul fixat prin program pentru fondurile proprii de nivel 1 la 10 % pentru sfârșitul anului 2012. Obiectivul indicativ de 120 % până în 2014 pentru raportul dintre împrumuturi și depozite va fi probabil îndeplinit, unele bănci situându-se deja sub acest prag până la sfârșitul anului 2012. De asemenea, se intensifică eforturile de diversificare a surselor de finanțare ale sectorului întreprinderilor. Posibilitatea de îmbunătățire a performanței și a guvernanței liniilor de creditare existente subvenționate de stat este în curs de evaluare. Planurile de redresare ale băncilor sunt în curs de analizare, iar planurile de rezoluție sunt în curs de elaborare.

(19)

Au fost realizate progrese suplimentare în punerea în aplicare a unor reforme structurale de stimulare a creșterii economice și a competitivității. Pe lângă consolidarea politicilor active în domeniul pieței forței de muncă, autoritățile au adoptat o amplă reformă a pieței forței de muncă. Pentru a promova flexibilitatea pieței forței de muncă și crearea de locuri de muncă, noul cadru juridic reduce plățile compensatorii pentru încetarea raporturilor de muncă, relaxează condițiile pentru concedierile justificate, crește flexibilitatea timpului de lucru, sporește posibilitățile de negociere la nivelul întreprinderilor și revizuiește sistemul asigurărilor de șomaj în sensul creșterii stimulentelor pentru găsirea rapidă a unui loc de muncă, garantând în același timp un nivel suficient de protecție. Punerea în aplicare a planurilor de acțiune privind învățământul secundar și formarea profesională se desfășoară, în ansamblu, conform planificării.

(20)

Avansează într-un ritm adecvat și punerea în aplicare a Directivei 2006/123/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind serviciile în cadrul pieței interne (3), care vizează reducerea barierelor la intrarea pe piață și încurajarea concurenței și a activității economice prin facilitarea accesului pentru întreprinderile nou-intrate pe piață în diferitele regimuri economice. Urmează a fi transmisă parlamentului o lege-cadru de stabilire a principiilor de bază ale funcționării celor mai importante autorități naționale de reglementare (ANR), prin care acestea vor beneficia de o independență și o autonomie considerabile. S-au înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește transpunerea celui de-al treilea pachet privind energia și este în curs reducerea datoriei aferente tarifelor la energie, în scopul asigurării sustenabilității sistemului. Sunt în curs de simplificare atât procedurile de acordare a licențelor, cât și alte sarcini administrative din diferite sectoare economice, cum ar fi mediul și amenajarea teritoriului, agricultura și dezvoltarea rurală, industria, turismul sau geologia.

(21)

În noiembrie 2012 a intrat în vigoare o reformă cuprinzătoare a pieței închirierilor de locuințe care ar urma să dinamizeze piața locuințelor. Reformele sistemului judiciar avansează conform calendarului stabilit. S-au înregistrat progrese privind reducerea numărului cauzelor nesoluționate și în privința unor reforme mai ample, precum reorganizarea geografică a jurisdicțiilor și reforma Codului de procedură civilă.

(22)

Având în vedere evoluțiile menționate, Decizia de punere în aplicare 2011/344/UE ar trebui să fie modificată,

1.

Articolul 1 se modifică după cum urmează:

2.

Articolul 3 se modifică după cum urmează: