(1)

O metodologie generală pentru încadrarea unui factor de risc al unei poziții într-o categorie generală de factori de risc în sensul articolului 325bd alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 ar trebui să le permită instituțiilor să identifice categoriile generale de factori de risc și subcategoriile generale de factori de risc corespunzătoare riscurilor pe care le implică factorul de risc, pentru a determina orizontul său de lichiditate adecvat. Metodologia generală ar trebui să fie suficient de generică pentru a se putea aplica majorității factorilor de risc.

(2)

Având în vedere particularitățile anumitor factori de risc, inclusiv ale celor care nu se încadrează în nicio categorie generală de factori de risc menționată în tabelul 2 de la articolul 325bd din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, metodologia generală ar putea duce la rezultate diferite între instituții atunci când este aplicată factorilor de risc respectivi, conducând la o lipsă de armonizare și la un potențial arbitraj de reglementare. Prin urmare, este necesar să se completeze metodologia generală cu norme specifice.

(3)

Un volum mediu zilnic (turnover) ridicat de tranzacții nete cu instrumente financiare derivate extrabursiere (OTC) pe rata dobânzii reprezintă un bun indicator al naturii lichide a monedelor-suport respective. Prin urmare, este oportun să se ia în considerare acest indicator al volumului de tranzacții pentru precizarea monedelor care ar trebui să constituie subcategoria „Cele mai lichide monede” a categoriei generale de factori de risc „Rata dobânzii” menționate în tabelul 2 de la articolul 325bd din Regulamentul (UE) nr. 575/2013. Ancheta trienală privind volumul de tranzacții cu instrumente financiare derivate OTC pe rata dobânzii (2) efectuată în rândul băncilor centrale de către Banca Reglementelor Internaționale (BIS) reprezintă o sursă fiabilă de date statistice pentru a evalua volumul acestor tranzacții, pentru fiecare instrument și monedă. Din acest motiv și pentru a se asigura coerența cu practicile internaționale, este oportun să se ia în considerare rezultatele anchetei respective în scopul precizării monedelor care constituie subcategoria „Cele mai lichide monede”.

(4)

În mod similar, un volum mediu zilnic ridicat de tranzacții nete cu instrumente financiare derivate OTC pe schimbul valutar reprezintă un bun indicator al naturii lichide a respectivelor perechi de monede suport. Prin urmare, este oportun să se ia în considerare acest indicator pentru precizarea perechilor de monede care ar trebui să constituie subcategoria „Cele mai lichide perechi de monede” a categoriei generale de factori de risc „Schimb valutar” menționate în tabelul 2 de la articolul 325bd din Regulamentul (UE) nr. 575/2013. Ancheta trienală privind volumul de tranzacții cu instrumente financiare derivate OTC pe schimbul valutar (3) efectuată în rândul băncilor centrale de către BIS reprezintă o sursă fiabilă de date statistice pentru a evalua volumul acestor tranzacții, pentru fiecare instrument și monedă. Din acest motiv și pentru a se asigura coerența cu practicile internaționale, este oportun să se ia în considerare rezultatele anchetei respective în scopul precizării perechilor de monede care constituie subcategoria „Cele mai lichide perechi de monede”.

(5)

Având în vedere diversitatea piețelor de titluri de capital din Uniune, în sensul subcategoriilor „Prețul titlurilor de capital” și „Volatilitate” ale categoriei generale de factori de risc „Titluri de capital” menționate în tabelul 2 de la articolul 325bd din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, este necesară definirea capitalizării de piață scăzute și a capitalizării de piață ridicate pe baza unei combinații între un prag absolut și un prag relativ. Având în vedere necesitatea coerenței cu standardele de reglementare internaționale, este oportun ca pragul absolut să se bazeze pe pragul stabilit de Comitetul de la Basel pentru supraveghere bancară (4). Având în vedere că Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/1646 al Comisiei (5) prevede o listă de indici principali bazați pe lichiditatea componentelor indicilor și că metodologia de stabilire a listei respective se bazează pe capitalizarea de piață și pe acțiunile liber tranzacționabile, precum și pe condiția unui prag minim de lichiditate, este oportun ca pragul relativ să fie stabilit în conformitate cu regulamentul de punere în aplicare menționat. Prin urmare, titlurile de capital din cadrul indicilor principali menționați în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/1646 și ale căror componente sunt toate cotate în Uniune ar trebui considerate titluri de capital cu capitalizare de piață ridicată, în timp ce toate celelalte titluri de capital ar trebui considerate titluri de capital cu capitalizare de piață scăzută.

(6)

Prezentul regulament se bazează pe proiectul de standarde tehnice de reglementare prezentat Comisiei de Autoritatea Bancară Europeană.

(7)

Autoritatea Bancară Europeană a organizat consultări publice deschise cu privire la proiectul de standarde tehnice de reglementare pe care se bazează prezentul regulament, a analizat costurile și beneficiile potențiale aferente și a solicitat opinia Grupului părților interesate din domeniul bancar instituit în conformitate cu articolul 37 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului (6),