Încheierea procesului de stabilire a bazelor credibilității

I. Agenda de extindere — realizări și provocări

În decursul ultimilor cinci ani, Comisia a consolidat credibilitatea politicii de extindere și a întărit puterea de transformare a acesteia prin punerea în mai mare măsură a accentului pe abordarea reformelor fundamentale într-un stadiu timpuriu al procesului de aderare. Comisia a acordat o atenție specială celor trei piloni pe care îi reprezintă statul de drept, guvernanța economică și reforma administrației publice.

În 2012, în comunicarea sa privind strategia de extindere[1], Comisia a introdus o nouă abordare a statului de drept. În comunicarea sa din 2013[2], Comisia a stabilit un cadru pentru consolidarea guvernanței economice, care se bazează pe experiența semestrului european. În acest an, Comisia prezintă idei noi, menite să sprijine reforma administrației publice în țările implicate în procesul de aderare. Între cei trei piloni există o legătură strânsă, iar progresele înregistrate în aceste domenii vor fi esențiale pentru determinarea momentului în care țările vizate vor fi pe deplin pregătite să adere la UE.

Politica de extindere a UE contribuie la obținerea avantajelor reciproce pe care le reprezintă pacea, securitatea și prosperitatea în Europa. Aceasta consolidează forța politică și economică a UE și are un efect puternic de transformare asupra țărilor vizate. Un proces de aderare bine pregătit garantează faptul că extinderea nu se efectuează în detrimentul eficacității Uniunii.

Cea de a zecea aniversare, sărbătorită în luna mai, a aderării a zece state membre în 2004 reprezintă o ocazie de a reaminti progresele înregistrate. Oportunitățile pentru întreprinderi, investitori financiari, consumatori, turiști, studenți și proprietari imobiliari din UE sporesc pe măsură ce aceasta se extinde. Atât țările care s-au alăturat UE, cât și statele care erau deja membre ale acesteia au obținut beneficii în urma aderării. Comerțul și investițiile au înregistrat o creștere. Calitatea vieții cetățenilor s-a îmbunătățit pe măsură ce standardele UE în domeniul mediului, al protecției consumatorilor și în alte sectoare se aplică pe scară mai largă.

Pentru țările din Balcanii de Vest, perspectiva clară a aderării la UE care le-a fost oferită de statele membre ale UE este un factor-cheie de stabilizare. Această perspectivă sprijină înregistrarea de progrese în direcția îndeplinirii condițiilor necesare, inclusiv a celor prevăzute de Procesul de stabilizare și de asociere. Relațiile de bună vecinătate și cooperarea regională favorabilă incluziunii sunt esențiale. Anul trecut s-au înregistrat progrese în această privință, însă unele chestiuni rămân încă pendinte. Este esențial să se depună eforturi continue pentru a soluționa problemele bilaterale dintre țările implicate în procesul de aderare și problemele cu statele membre, inclusiv sub auspiciile ONU, dacă este cazul, și să se depășească moștenirea trecutului, având în vedere istoria acestei regiuni, care atât de recent a fost afectată de conflicte.

Procesul de aderare este riguros, bazat pe o condiționalitate strictă, dar echitabilă, pe criterii consacrate și pe principiul meritelor proprii. Acest lucru este esențial pentru credibilitatea politicii de extindere, pentru a încuraja țările implicate în procesul de aderare să efectueze reforme de mare amploare și pentru a asigura sprijinul cetățenilor UE. În ceea ce le privește, statele membre, împreună cu instituțiile UE, ar trebui să conducă o dezbatere în cunoștință de cauză cu privire la impactul politic, economic și social al politicii de extindere.

***

Agenda actuală de extindere cuprinde țările din Balcanii de Vest, Turcia și Islanda. Acesta a fost un an important pentru mai multe țări din Balcanii de Vest.

Muntenegru a luat noi măsuri în cadrul negocierilor de aderare. S-au deschis douăsprezece capitole. A început punerea în aplicare a reformelor în domeniul statului de drept. În prezent sunt necesare rezultate concrete și acestea vor fi esențiale pentru stabilirea ritmului general al negocierilor de aderare.

Deschiderea negocierilor de aderare reprezintă un moment de cotitură în relațiile UE cu Serbia. În prezent, Serbia trebuie să obțină în mod susținut rezultate în ceea ce privește prioritățile sale în materie de reformă, deoarece ritmul negocierilor va depinde de progresele înregistrate în domenii-cheie, în special referitor la statul de drept și la procesul de normalizare a relațiilor cu Kosovo*. Este necesar să se redinamizeze dialogul dintre Belgrad și Pristina pentru soluționarea problemelor-cheie pendinte și pentru deschiderea unei noi etape în normalizarea relațiilor.

Albania a primit, în luna iunie, statutul de țară candidată, ca o recunoaștere a eforturilor sale de reformă și a progreselor înregistrate în îndeplinirea condiționalității prevăzute. Această țară trebuie să valorifice și să consolideze dinamica reformei și să își concentreze eforturile asupra abordării provocărilor legate de integrarea sa în UE într-o manieră durabilă și favorabilă incluziunii. Atât guvernul, cât și opoziția trebuie să asigure faptul că parlamentul este principalul loc în care se desfășoară dezbaterea politică.

Parafarea, în luna iulie, a unui acord de stabilizare și de asociere cu Kosovo este o etapă de referință importantă în relațiile UE-Kosovo. În prezent, Kosovo trebuie să obțină rezultate în ceea ce privește reformele-cheie, în special statul de drept.

Procesul de aderare la UE a fostei Republici iugoslave a Macedoniei se află într-un impas. Sunt necesare măsuri pentru a contracara regresul înregistrat recent, în special în ceea ce privește libertatea de exprimare și libertatea mass-mediei, precum și independența sistemului judiciar. Trebuie să se găsească de urgență o soluție negociată și reciproc acceptabilă în privința denumirii țării. Guvernul și opoziția ar trebui să ia măsuri pentru reluarea dialogului politic în parlament.

În Bosnia și Herțegovina procesul de integrare europeană stagnează în continuare. În urma alegerilor, va fi esențial ca această țară să vorbească cu o singură voce, să abordeze reformele socioeconomice urgente și să realizeze progrese în ceea ce privește agenda sa europeană.

Turcia a continuat să pună în aplicare anumite angajamente în materie de reformă, cum ar fi pachetul de măsuri din 2013 privind democratizarea, și a luat măsuri în direcția soluționării chestiunii kurde. Au existat însă și motive grave de preocupare în ceea ce privește independența sistemului judiciar și protecția libertăților fundamentale. Negocierile de aderare active și credibile oferă cadrul cel mai adecvat pentru a valorifica întregul potențial al relațiilor UE-Turcia. Deschiderea negocierilor privind capitolele relevante referitoare la statul de drept și la drepturile fundamentale ar permite stabilirea unei foi de parcurs pentru reformele în aceste domenii-cheie.

În urma unei decizii a guvernului Islandei, negocierile de aderare au fost suspendate începând cu luna mai 2013.

***

Prin demersul Comisiei de a aborda în primul rând elementele fundamentale se acordă prioritate reformelor care se referă la statul de drept și drepturile fundamentale, la guvernanța economică și la îmbunătățirea competitivității economice, precum și la consolidarea instituțiilor democratice. Aceasta include și administrația publică, care în majoritatea țărilor implicate în procesul de aderare prezintă în continuare deficiențe, fiind caracterizată de o capacitate administrativă limitată, de niveluri ridicate de politizare și de lipsă de transparență. Consolidarea funcționării instituțiilor democratice necesită, de asemenea, procese electorale solide și funcționarea corespunzătoare a parlamentelor, inclusiv existența unui dialog constructiv și durabil la nivelul întregului spectru politic. Trebuie să se depună mai multe eforturi pentru a stimula dezvoltarea unui mediu propice organizațiilor societății civile. O societate civilă puternică sporește răspunderea politică și promovează o înțelegere mai profundă a reformelor conexe aderării.

Secțiunea II a prezentei comunicări se axează pe provocările-cheie și analizează progresele înregistrate în domeniul reformei administrației publice, al guvernanței economice și al competitivității, precum și în cel al statului de drept și al drepturilor fundamentale. Secțiunea III face un bilanț al problemelor regionale și bilaterale, în special a celor din Balcanii de Vest. Secțiunea IV prezintă concluzii și recomandări atât privind aspectele orizontale, cât și aspectele specifice fiecărei țări.

În toate domeniile menționate mai sus, Comisia are ca obiectiv să utilizeze la maximum mecanismele și forurile existente pentru impulsionarea reformelor, prin intermediul structurilor acordurilor de stabilizare și de asociere (ASA), al negocierilor de aderare sau al inițiativelor conduse de Comisie și care sunt specifice fiecărei țări vizate, cum ar fi dialogurile la nivel înalt sau dialogurile structurate privind statul de drept. Astfel de inițiative au fost în continuare extinse în noiembrie 2013, odată cu instituirea unui dialog la nivel înalt cu Albania privind prioritățile-cheie. În ceea ce privește reforma administrației publice, Comisia introduce un dialog mai structurat și înființează „grupuri speciale” cu țările implicate în procesul de aderare.

În 2014 s-a lansat noul Instrument de asistență pentru preaderare (IPA II). Prin intermediul IPA II, UE va furniza 11,7 miliarde EUR pentru perioada 2014-2020 în scopul de a sprijini țările implicate în procesul de aderare pe parcursul pregătirilor lor în vederea aderării, precum și în scopul de a sprijini cooperarea regională și transfrontalieră. IPA II se concentrează în mai mare măsură asupra priorităților pentru aderarea la UE în domeniul democrației și al statului de drept, precum și în cel al competitivității și al creșterii economice. IPA II introduce, de asemenea, o abordare sectorială, stimulente pentru obținerea de rezultate, sprijin bugetar sporit și stabilirea ordinii de prioritate a proiectelor. Este necesară o abordare coordonată pentru investițiile majore la nivelul principalelor coridoare de infrastructură. Coordonarea cu instituțiile financiare internaționale (IFI) este în curs de consolidare. Cadrul de investiții pentru Balcanii de Vest va continua să sprijine investițiile care stimulează locurile de muncă și creșterea economică, precum și investițiile care promovează conectivitatea în regiune.

Trei beneficii strategice ale extinderii

(1) Transformă Europa într-un loc mai sigur. Prin intermediul procesului de aderare, UE promovează democrația și libertățile fundamentale și consolidează statul de drept în țările care doresc să obțină statutul de membru, reducând impactul criminalității transfrontaliere. Actuala politică de extindere consolidează pacea și stabilitatea în Balcanii de Vest și promovează redresarea și reconcilierea după războaiele din anii '90.

(2) Contribuie la îmbunătățirea calității vieții cetățenilor prin intermediul integrării și al cooperării în domenii cum ar fi energia, transporturile, statul de drept, migrația, siguranța alimentară, protecția consumatorilor, protecția mediului și combaterea schimbărilor climatice. Extinderea ne ajută să asigurăm faptul că standardele noastre ridicate se aplică dincolo de frontierele noastre, ceea ce reduce riscurile ca cetățenii UE să fie afectați, de exemplu, de poluarea provenită din alte țări.

(3) Crește gradul nostru de prosperitate. O Europă mai mare este o Europă mai puternică. În 2012, PIB-ul UE a reprezentat 23 % din PIB-ul mondial, ridicându-se la 13 trilioane EUR. Atât țările care s-au alăturat UE, cât și statele care erau deja membre ale acesteia au obținut beneficii în urma aderării. Oportunitățile pentru întreprinderi, investitori, consumatori, turiști, studenți și proprietari imobiliari din UE sporesc pe măsură ce aceasta se extinde. O piață unică mai mare este mai atractivă pentru investitori: investițiile străine directe din restul lumii către UE s-au dublat ca procent din PIB după aderarea din 2004 (de la 15,2 % din PIB în 2004 la 30,5 % din PIB în 2012).

***

II. Abordarea cu prioritate a elementelor fundamentale — consolidarea reformelor și creșterea gradului de credibilitate

Această secțiune identifică provocările-cheie și analizează progresele înregistrate în domeniul reformei administrației publice, al guvernanței economice și al competitivității, precum și în cel al statului de drept și al drepturilor fundamentale. Aceasta prezintă idei noi pentru punerea în mai mare măsură a accentului pe reforma administrației publice și detaliază în continuare abordarea referitoare la guvernanța economică. În comunicarea de anul trecut s-a acordat o atenție specială modului în care asistența pentru preaderare sprijină procesul de reformă în toate domeniile. În acest an se atrage atenția asupra anumitor practici care există în domeniile menționate anterior în țările implicate în procesul de aderare și care pot servi drept sursă de inspirație pentru reforme în alte țări.

a) Reforma administrației publice

Împreună cu statul de drept și cu guvernanța economică, reforma administrației publice (RAP) este un pilon al procesului de extindere. Există o legătură strânsă între cei trei „piloni” care reprezintă aspecte transversale deosebit de importante pentru succesul reformelor politice și economice și care constituie baza pentru punerea în aplicare a normelor și a standardelor UE. O administrație publică funcțională este necesară pentru guvernanța democratică. De asemenea, aceasta are un impact direct asupra capacității guvernelor de a furniza servicii publice și de a promova competitivitatea și creșterea economică.

Reforma administrației publice are ca obiectiv creșterea gradului de transparență, de răspundere și de eficacitate și punerea în mai mare măsură a accentului pe nevoile cetățenilor și ale întreprinderilor. Gestionarea adecvată a resurselor umane, îmbunătățirea planificării, a coordonării și a elaborării politicilor, procedurile administrative solide și îmbunătățirea gestionării finanțelor publice, inclusiv a administrării și a colectării veniturilor, au o importanță fundamentală pentru funcționarea statului și pentru punerea în aplicare a reformelor necesare în vederea integrării în UE. Țările vizate trebuie să își intensifice eforturile pentru a-și îmbunătăți administrațiile publice la toate nivelurile pe baza strategiilor naționale. Recunoscând provocările cu care se confruntă țările implicate în procesul de aderare, Comisia consolidează sprijinul pe care îl acordă în vederea instituirii structurilor administrative necesare și a capacității necesare în cadrul procesului de aderare.

Comisia își va structura activitatea privind RAP, pe care o desfășoară împreună cu țările implicate în procesul de aderare, în jurul următoarelor aspecte-cheie:

Aspecte-cheie pentru reforma administrației publice

1.       Cadru strategic pentru reforma administrației publice — acest aspect include angajamentul politic față de procesul de reformă, inclusiv leadershipul politic și coordonarea tehnică, precum și monitorizarea punerii în aplicare.

2.       Elaborarea și coordonarea politicilor — acest aspect include coordonarea corespunzătoare în cadrul guvernului, coordonarea interministerială, elaborarea politicilor și analiza financiară.

3.       Servicii publice și gestionarea resurselor umane — acest aspect include organizarea și funcționarea serviciului public, inclusiv depolitizarea, recrutarea și promovarea pe bază de merit, formarea și profesionalizarea.

4.       Răspundere — acest aspect include transparența administrației, inclusiv accesul la informații și posibilitatea de a exercita căi de atac administrative și în justiție.

5.       Furnizare de servicii — acest aspect include ameliorarea calității serviciilor furnizate cetățenilor și întreprinderilor, inclusiv îmbunătățirea procedurilor administrative și a serviciilor de e-guvernare.

6.       Gestionarea finanțelor publice (GFP) — acest aspect include un angajament față de o abordare mai cuprinzătoare în ceea ce privește îmbunătățirea gestionării finanțelor publice și a procesului bugetar global prin pregătirea și punerea în aplicare a programelor multianuale privind GFP și purtarea unui dialog cu Comisia și cu IFI pe tema politicii în materie de GFP. Un program credibil și relevant privind GFP este, de asemenea, esențial pentru sprijinul bugetar sectorial prevăzut în cadrul IPA.

Obiectivul Comisiei este să integreze mai bine reforma administrației publice în cadrul procesului de extindere. „Grupuri speciale privind RAP” au fost înființate sau sunt în curs de a fi înființate cu țările din Balcanii de Vest, după modelul subcomitetelor ASA. Grupurile speciale s-au reunit deja în ceea ce privește Albania, Kosovo, fosta Republică iugoslavă a Macedoniei și Muntenegru. În cazul Serbiei, primul grup special privind RAP se va reuni în luna octombrie. Grupurile speciale vor deveni platforma principală pentru înregistrarea de progrese în ceea ce privește RAP, care se vor structura în jurul aspectelor-cheie menționate anterior. Rezultatele grupurilor speciale privind RAP ar trebui să fie incluse în activitatea Consiliului/Comitetului ASA, în cadrul căruia să aibă loc o discuție mai structurată și politică privind principalele aspecte aferente RAP.

Deși nu există un anumit capitol al acquis-ului care să aibă ca obiect administrația publică în sine, negocierile de aderare ar trebui să fie utilizate și pentru a încuraja reformele necesare. Aspectele-cheie ar trebui să fie abordate în cadrul capitolelor relevante — în special cele privind achizițiile publice, controlul financiar, sistemul judiciar și drepturile fundamentale, impozitarea și politica economică și monetară — și în contextul unor conferințe interguvernamentale, în cazul în care acest lucru este important pentru punerea în aplicare a acquis-ului. Coordonarea cu IFI, în special în domeniul GFP, va fi deosebit de importantă. Comisia continuă să sprijine Școala Regională de Administrație Publică, aceasta având un rol important în ceea ce privește schimbul de experiență în regiune privind RAP, inclusiv în legătură cu procesul de integrare în UE.

Creșterea capacității administrației publice din Kosovo

În vederea consolidării capacității profesionale și instituționale a administrației sale publice, Kosovo a instituit un program pentru tinerii profesioniști. Acest program, care acordă o atenție specială nevoilor de integrare europeană, oferă burse celor mai buni studenți pentru a urma un program de masterat special în Kosovo, precum și posibilitatea de a studia în UE. Aproximativ 80 % dintre absolvenți au fost angajați de autoritățile din Kosovo. Acest lucru este în beneficiul nu numai al Ministerului Integrării Europene, ci și al ministerelor sectoriale și al instituțiilor care vor fi responsabile de punerea în aplicare a obligațiilor în temeiul viitorului ASA.

b) Guvernanță economică și competitivitate

Comisia consolidează sprijinul pentru îmbunătățirea guvernanței economice și a competitivității în țările implicate în procesul de aderare. Acest lucru este esențial pentru a răspunde preocupărilor cetățenilor în contextul unui mediu economic în mod persistent dificil, cu o rată ridicată a șomajului și cu un nivel scăzut al investițiilor. Noua abordare este în mod special importantă în ceea ce privește țările din Balcanii de Vest, deoarece niciuna din acestea nu este considerată încă a fi o economie de piață funcțională. Noua abordare se va baza pe experiența dobândită de statele membre ale UE în cadrul semestrului european. Se va pune accentul în mai mare măsură pe reformele structurale care au un caracter sectorial. Țările implicate în procesul de aderare vor fi invitate să prezinte programe naționale de reformă economică. În ceea ce o privește, UE va furniza orientări suplimentare privind prioritățile de reformă și va direcționa mai bine fondurile IPA. Îmbunătățirea guvernanței economice în țările implicate în procesul de aderare este importantă și în vederea menținerii sprijinului pentru extindere în cadrul Uniunii Europene.

Toate țările din Balcanii de Vest se confruntă cu provocări economice structurale majore, cu rate ridicate ale șomajului și cu niveluri scăzute ale investițiilor străine. Toate țările implicate în procesul de aderare trebuie să depășească în continuare provocări importante în ceea ce privește reformele economice, competitivitatea, crearea de locuri de muncă și consolidarea bugetară. Deficiențele statului de drept și ale gestionării finanțelor publice amplifică riscul de corupție, având un impact negativ asupra climatului investițional. Până în prezent, niciuna dintre aceste țări nu a elaborat o agendă de reforme interne cuprinzătoare și convingătoare.

Situația macroeconomică în țările implicate în procesul de aderare

Þ Situația este neomogenă în ceea ce privește evoluțiile socioeconomice în țările implicate în procesul de aderare. Toate țările implicate în procesul de aderare au menținut, în mare măsură, stabilitatea macroeconomică globală, dar riscurile bugetare au crescut în mod semnificativ în unele dintre acestea. Redresarea modestă continuă. Conform celor mai recente previziuni ale Comisiei, țările candidate din Balcanii de Vest ar trebui să înregistreze, în medie, o creștere economică de 1,6 % în 2014. Redresarea nu s-a concretizat într-un număr mai mare de locuri de muncă. Rata șomajului a rămas la un nivel ridicat, în special în rândul tinerilor, și în prezent este, în medie, de 21 % în Balcanii de Vest, valori mult mai ridicate înregistrându-se însă în Bosnia și Herțegovina, în fosta Republică iugoslavă a Macedoniei și în Kosovo. Nivelul sărăciei rămâne în continuare în mod constant ridicat.

Þ Principalul partener comercial al țărilor din Balcanii de Vest este UE, aproximativ 60 % din exporturile din regiune îndreptându-se către UE. De asemenea, UE este de departe cel mai important furnizor de investiții străine directe.

Þ În 2013, Turcia a înregistrat o creștere economică de 4 % și previziunea de creștere economică pentru 2014 este de 2,6 %. Lira turcească s-a depreciat și deficitul de cont curent a crescut până la aproape 8 % din PIB în 2013. Rezultatele economice obținute recent de Turcia evidențiază atât potențialul ridicat al economiei sale, cât și dezechilibrele care persistă în cadrul acesteia. UE rămâne principalul partener comercial al Turciei, peste 40 % din exporturile acesteia îndreptându-se către UE. Turcia a devenit o bază de investiții pentru întreprinderile europene, integrându-se tot mai mult în lanțul de aprovizionare și de producție al UE. Aproximativ 70 % din investițiile străine directe în Turcia provin din UE.

Principalii indicatori economici

|| PIB pe cap de locuitor în SPC (% din UE) || Creșterea PIB-ului (%) || Inflație (%) || Rata șomajului (%) || Rata de ocupare, 20-64 de ani (%) || Rata de participare pe piața forței de muncă, 20-64 de ani (%) || Exporturi (bunuri și servicii % din PIB) || Datoria publică (% din PIB) || Deficitul public (% din PIB)

Albania || 30 || 1,4 || 1,9 || 15,6 || 57,2 || 68,0 || 40,2 || 62,0* || -3,4*

Bosnia și Herțegovina || 29 || 2,5 || -0,2 || 27,5 || n/a || n/a || 30,0 || n/a || -2,2

fosta Republică iugoslavă a Macedoniei || 35 || 2,9 || 2,8 || 29,0 || 50,3 || 70,4 || 53,9 || 36,0 || -4,1

Kosovo || n/a || 3,4 || 1,8 || 30,0 || n/a || n/a || 17,4 || n/a || n/a

Muntenegru || 42 || -2,5* || 1,8 || 19,5 || 52,6 || 65,1 || 44,1* || 58,0 || -2,3

Serbia || 36 || 2,5 || 7,8 || 22,1 || 51,2 || 66,0 || 44,7 || 63,2 || -5,0

Turcia || 55 || 4,0 || 7,5 || 8,8 || 53,4 || 58,4 || 25,7 || 36.2* || -0,3*

Sursă: Eurostat. Anul de referință 2013, cu excepția (*) 2012.

Ø Consolidarea guvernanței economice

Strategia de extindere pentru perioada 2013-2014 a propus o nouă abordare menită să ajute țările implicate în procesul de aderare să abordeze fundamentele economice și să îndeplinească criteriile economice. Noua abordare implică o schimbare în ceea ce privește dialogul și îmbunătățirea raportării în scopul de a furniza orientări mai clare privind reformele necesare pentru a sprijini creșterea economică și competitivitatea pe termen lung.

Provocări economice-cheie în Balcanii de Vest

Þ Îmbunătățirea consolidării bugetare, prin reducerea deficitelor bugetare și prin punerea în aplicare a unor reforme credibile ale sectorului public, inclusiv reforma administrației publice și a sistemelor de pensii.

Þ Consolidarea gestionării finanțelor publice, inclusiv administrarea și colectarea veniturilor, întocmirea și execuția bugetului, contabilitatea și raportarea, precum și supravegherea externă.

Þ Rezolvarea problemei pe care o reprezintă sarcina substanțială generată de creditele neperformante.

Þ Restructurarea și îmbunătățirea guvernanței întreprinderilor de stat.

Þ Îmbunătățirea mediului de afaceri, inclusiv economia digitală, și sprijinirea dezvoltării sectorului privat, reducerea taxelor parafiscale, simplificarea reglementării și stimularea investițiilor în cercetare.

Þ Îmbunătățirea rețelelor de energie și de transport și creșterea gradului de conectivitate.

Þ Instituirea unor piețe ale forței de muncă funcționale, inclusiv asigurarea unei flexibilități suficiente, măsuri de combatere a sectorului informal, îmbunătățirea capacității de inserție profesională a lucrătorilor, precum și o mai bună aliniere a educației și a competențelor la nevoile pieței forței de muncă.

Țările din Balcanii de Vest sunt invitate să își consolideze politica economică și guvernanța acesteia prin elaborarea de programe naționale anuale de reformă economică. Aceste programe vor cuprinde două părți. Prima parte va consta într-o versiune consolidată a programelor economice de preaderare (PEP), care există pentru țările candidate, și a programelor economice și bugetare (PEB), care există pentru țările potențial candidate, și care a fost extinsă pentru a include și Kosovo. Partea întâi a programelor naționale de reformă economică va stabili un cadru de politică macroeconomică și bugetară pe termen mediu, care va acorda o atenție sporită evaluării sustenabilității externe și obstacolelor structurale în calea creșterii economice, precum și măsuri concrete de reformă care să sprijine cadrul de politică. Partea a doua a programelor naționale de reformă economică va viza reformele structurale care au un caracter sectorial (cum ar fi transporturile, energia, educația, mediul, cercetarea, industria, concurența, piața internă) și care sunt importante pentru îmbunătățirea competitivității și a creșterii economice a diferitelor țări, inclusiv nevoile de investiții în infrastructură. Comisia va furniza țărilor vizate orientări clare și consolidate în vederea asigurării faptului că aceste programe se axează pe aspectele-cheie.

În ceea ce privește atenția sporită acordată reformelor structurale, 2015 ar trebui să fie considerat ca primul an al fazei-pilot. Reformele abordate în aceste documente vor beneficia de asistența IPA. În scopul de a consolida supravegherea, procesul de evaluare va avea ca rezultat orientări de politică mai bine direcționate pentru fiecare țară. Încă din luna mai 2014, Consiliul ECOFIN comun a emis orientări mai bine direcționate pentru fiecare din țările candidate.

Turcia și UE sunt reciproc interesate în promovarea unei agende de reformă economică, în efectuarea de schimburi de experiență, în alinierea pozițiilor în cadrul G20 și în aprofundarea integrării economice. De asemenea, recenta evaluare a uniunii vamale UE-Turcia furnizează elemente importante pentru actualizarea acestui acord comercial. Este în interesul ambelor părți să își consolideze relațiile comerciale pentru a ajunge la un nivel echivalent cu cel al acordurilor comerciale moderne și să crească importanța strategică a relațiilor UE-Turcia. Agenda economică ar putea să fie abordată în cadrul unui dialog economic la nivel înalt UE-Turcia care să se desfășoare cu regularitate. Aceste contacte politice intensificate ar putea să fie completate de un forum anual de afaceri UE-Turcia.

Un ciclu anual de analiză a politicii economice și de furnizare de orientări privind politica economică pentru Balcanii de Vest

31 ianuarie — Țările vizate prezintă Comisiei programele naționale de reformă economică (partea 1 axându-se pe cadrul macroeconomic și bugetar și pe sprijinirea reformelor, iar partea 2 abordând reformele structurale care au un caracter sectorial și competitivitatea). Având în vedere faptul că, prin natura lor, reformele prevăzute în partea 2 sunt pe termen lung, acestea ar trebui să facă obiectul unei simple actualizări anuale în cadrul programelor naționale de reformă economică elaborate ulterior.

Februarie — Misiuni de evaluare ale Comisiei în țările din Balcanii de Vest.

Aprilie — Reuniuni ale Comisiei cu fiecare țară pentru a discuta orientările de politică direcționate

Mai — Concluziile Consiliului ECOFIN

Iunie/Iulie — Reuniuni cu fiecare țară la nivel ministerial.

Toamnă — Pachetul de extindere al Comisiei prezintă progresele înregistrate de la Consiliul ECOFIN, furnizând noi orientări prospective mai detaliate care să se reflecte în programele care urmează a fi prezentate în luna ianuarie a anului viitor.

Asistența tehnică specializată este necesară pentru a sprijini punerea în aplicare a acestei abordări. Punerea în aplicare a orientărilor de politică specifice fiecărei țări va trebui să fie rapid susținută de proiecte IPA direcționate și concrete care să vizeze îmbunătățirea guvernanței economice. Documentele de strategie pentru fiecare țară și cele pentru mai multe țări în temeiul IPA aferente perioadei 2014-2020 reflectă importanța guvernanței economice și alocă fonduri indicative în acest scop. Proiectele concrete IPA sunt în curs de elaborare și vor fi executate începând cu 2015.

Creșterea competitivității și introducerea unor măsuri de stimulare a creării de locuri de muncă în regiune vor atenua presiunile exercitate asupra UE de migrația din țările implicate în procesul de aderare. În cazul extinderilor cele mai recente, s-au instituit dispoziții tranzitorii pentru a introduce treptat libera circulație deplină a lucrătorilor din noile state membre. Posibila necesitate și natura măsurilor tranzitorii și/sau posibila necesitate și natura unui mecanism de salvgardare privind libera circulație a lucrătorilor vor fi abordate în cursul negocierilor de aderare referitoare la extinderea viitoare, ținând cont de o evaluare a impactului care urmează să fie efectuată.

Ø Dialogul privind ocuparea forței de muncă și reforma socială

Sprijinul Comisiei pentru dezvoltarea economică durabilă în Balcanii de Vest nu se limitează doar la stabilizarea macroeconomică și la obținerea statutului de economie de piață funcțională. De la începutul crizei, Comisia a insistat asupra faptului că trebuie să se depună mai multe eforturi pentru a remedia situația socioeconomică dificilă, în special nivelul ridicat al șomajului.

Comisia a inițiat deja un nou dialog cu Turcia și cu Serbia privind ocuparea forței de muncă și programele de reformă socială. Sunt în curs de pregătire dialoguri cu fosta Republică iugoslavă a Macedoniei și cu Muntenegru. În celelalte țări vizate situația socioeconomică este mai dificilă și va fi nevoie de un sprijin suplimentar pentru a consolida capacitatea administrativă în vederea facilitării participării la noul proces. Aceste țări vor fi invitate treptat la noul dialog. Prin intermediul IPA se acordă o asistență tehnică amplă, pe lângă un sprijin mai larg în domeniul ocupării forței de muncă și în domeniul social. Comisia va lansa o platformă în domeniul ocupării forței de muncă și în domeniul social care să reprezinte un instrument suplimentar menit să ajute țările vizate să facă schimb de experiență și să se pregătească pentru dialogul privind ocuparea forței de muncă și programele de reformă socială.

În cadrul unui exercițiu distinct, Comisia va continua, de asemenea, să dezvolte platforma pentru Balcanii de Vest în domeniul educației și al formării, în scopul de a reduce decalajul în materie de competențe și de a îmbunătăți sistemele educaționale.

Ø Încurajarea investițiilor pentru creștere economică și locuri de muncă; rețele și cooperare regională

Rețelele transfrontaliere de transport, de energie și de comunicații sunt insuficient dezvoltate în Balcanii de Vest. Investițiile în infrastructură sunt imperios necesare pentru a stimula dezvoltarea economică în regiune. Având în vedere dimensiunea economiilor din Balcanii de Vest, este esențial să se asigure o integrare mai strânsă. Cooperarea economică regională nu reprezintă doar o oportunitate pentru creșterea economică durabilă, ci și pentru cooperarea politică și pentru relațiile de bună vecinătate. În prezent se lucrează sub auspiciile Consiliului de Cooperare Regională (CCR) pentru a atinge obiectivele și a aborda prioritățile Strategiei Europa 2020. Liberalizarea preconizată a serviciilor în cadrul zonei central-europene de comerț liber (CEFTA) ar sprijini și mai mult acest obiectiv.

Rețelele de energie și de transport

Îmbunătățirea interconectării în domeniul energiei și al transporturilor între UE și țările implicate în procesul de aderare reprezintă o prioritate pentru promovarea creșterii economice durabile, a locurilor de muncă, a comerțului și a schimburilor culturale.

În luna mai, Comisia a adoptat Strategia europeană pentru securitate energetică[3], având ca obiectiv să consolideze securitatea energetică a UE. Pe termen scurt, strategia propune lansarea de către Comisie a unor teste de rezistență privind securitatea energetică pentru a simula o întrerupere a aprovizionării cu gaze pentru iarna următoare și pentru a verifica modul în care sistemul energetic poate să facă față unor riscuri în materie de securitate a aprovizionării. Având în vedere dimensiunea paneuropeană a securității energetice, Comisia a invitat toate țările din Balcanii de Vest și Turcia să contribuie la efectuarea testului de rezistență. Albania, Bosnia și Herțegovina, fosta Republică iugoslavă a Macedoniei, Kosovo, Serbia și Turcia au contribuit la acest exercițiu. Dezvoltarea în continuare a infrastructurii energetice transeuropene și cooperarea cu Comunitatea Energiei sunt esențiale. Comunitatea Energiei, care are ca obiectiv să extindă acquis-ul UE privind energia la țările implicate în procesul de aderare și la țările din vecinătate, ar trebui să fie consolidată în continuare în contextul preocupărilor UE în ceea ce privește securitatea aprovizionării. Acest obiectiv ar trebui să fie îndeplinit prin promovarea în continuare a reformelor în sectorul energiei în țările participante, sprijinindu-se totodată modernizarea și durabilitatea sistemului lor de energie și integrarea lor deplină în cadrul de reglementare al UE în domeniul energiei.

Activitatea viitoare a Comunității Energiei ar trebui să acorde o atenție specială îmbunătățirii punerii în aplicare și a asigurării aplicării reformelor pentru a crea o piață internă angro și cu amănuntul autentică, în special în ceea ce privește separarea utilităților, transparența prețurilor sau garantarea accesului terților la rețele. Necesitatea de a garanta accesul terților este unul dintre motivele pentru care Comisia a declarat că acordurile interguvernamentale semnate de Rusia cu mai multe țări implicate în proiectul „South Stream” trebuie să fie renegociate, iar lucrările de construcție aferente proiectului trebuie să fie suspendate.

Cooperarea cu Turcia ar trebui dezvoltată în continuare, având în vedere poziția strategică și potențialul acesteia ca centru energetic. Consolidarea cooperării UE-Turcia în domeniul energiei, precum și înregistrarea de progrese relevante în cadrul negocierilor de aderare ar facilita înregistrarea de progrese suplimentare în direcția interconectării și integrării piețelor de energie.

Comisia a adoptat o listă de proiecte de interes comun (PIC) pentru dezvoltarea infrastructurii energetice transeuropene. O listă de proiecte de interes pentru Comunitatea Energiei (PICE) a fost adoptată de Consiliul ministerial al Comunității Energiei. Pentru a pune în aplicare aceste rețele, părțile (cu ajutorul UE) vor trebui să depășească dificultățile în ceea ce privește finanțarea interconexiunilor dintre țări.

Viitorul tratat de instituire a unei comunități a transporturilor va promova integrarea piețelor și a infrastructurilor de transport terestru, ajutând în același timp țările din Balcanii de Vest să pună în aplicare standardele UE în domeniul transportului terestru. Comisia a revizuit și rețelele transeuropene ale UE în domeniul transporturilor (TEN-T) și al energiei (TEN-E) în vederea îmbunătățirii legăturilor cu țările care fac obiectul politicilor de extindere și de vecinătate.

Cadrul de investiții pentru Balcanii de Vest (CIBV) joacă un rol din ce în ce mai important, contribuind la pregătirea și la sprijinirea investiților imperios necesare pentru stimularea creșterii economice și a locurilor de muncă. În cadrul CIBV, Comisia, donatorii bilaterali și instituțiile financiare internaționale acordă în fiecare an sprijin în valoare de 4 miliarde EUR pentru investiții în domeniul transporturilor, al energiei, al mediului, al combaterii schimbărilor climatice, al sprijinirii unei economii eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, al dezvoltării sectorului social și a sectorului privat / al dezvoltării IMM-urilor. Comisia cofinanțează o platformă pentru IMM-urile din Balcanii de Vest care are ca obiectiv să îmbunătățească accesul IMM-urilor la finanțare, prin intermediul garanțiilor și al capitalului de risc. Comisia încurajează țările vizate să instituie comitete naționale de investiții sau mecanisme de coordonare similare, care ar permite constituirea unui portofoliu unic de proiecte sectoriale.

Constituirea unui portofoliu unic de proiecte în Serbia

În prezent, Serbia stabilește o listă de proiecte prioritare privind infrastructura care prezintă un interes strategic la nivel național și la nivelul UE în sectorul energiei, al transporturilor, al mediului și al infrastructurii de afaceri. Aceste priorități s-ar concretiza în proiecte aprobate din punct de vedere politic pentru a fi puse în aplicare până la aderare și după aderare. Lista este în curs de elaborare, pe baza unei metodologii de selecție coerente și obiective, în cadrul unui proiect finanțat de IPA. Proiectele sunt evaluate cu atenție în ceea ce privește etapele pregătitoare/administrative care au rămas de parcurs și se stabilesc responsabilități instituționale detaliate pentru toate etapele în cauză. Odată aprobate din punct de vedere politic de către guvern, toate elementele de mai sus, care lipseau în trecut, pot avea ca rezultat o stabilire îmbunătățită a ordinii de prioritate în materie de finanțare a proiectelor, precum și o coordonare sporită între IFI și organizațiile internaționale care doresc să furnizeze fonduri. Obiectivul vizat este acela ca numai proiectele care fac parte din portofoliul unic de proiecte să fie finanțate de IPA și de IFI.

Ø Asigurarea sustenabilității investițiilor și gestionarea eficace a riscului de dezastre

Țările din Balcanii de Vest sunt expuse la o gamă largă de dezastre. Inundațiile grave care au afectat în luna mai atât Bosnia și Herțegovina, cât și Serbia au făcut zeci de victime, având totodată un impact socioeconomic considerabil. Se estimează că valoarea totală a daunelor se ridică la aproximativ 2,04 miliarde EUR (echivalentul a aproape 15 % din PIB) în Bosnia și Herțegovina și la 1,52 miliarde EUR în Serbia. De asemenea, inundațiile au avut un impact semnificativ asupra perspectivelor de creștere economică ale ambelor țări, influențând în mod negativ dezvoltarea durabilă pe termen lung a acestora. Inundațiile au evidențiat importanța investițiilor durabile în gestionarea riscului de dezastre și a integrării în mod eficace a politicii de gestionare a riscului de dezastre în politicile economice generale ale acestor țări.

c) Statul de drept și drepturile fundamentale

i)     Statul de drept

Statul de drept este o valoare fundamentală pe care se întemeiază UE și se află în centrul procesului de aderare. Țările care aspiră să adere la Uniune trebuie să stabilească și să promoveze, încă dintr-un stadiu timpuriu, funcționarea corespunzătoare a instituțiilor de bază care sunt necesare pentru garantarea statului de drept. Acesta este esențial pentru un mediu de afaceri stabil, care să ofere securitate juridică operatorilor economici, să sprijine consumatorii și să stimuleze investițiile, locurile de muncă și creșterea economică. Anul trecut, țările implicate în procesul de aderare au înregistrat unele evoluții pozitive în acest domeniu. Deschiderea capitolelor 23 și 24 oferă Muntenegrului un cadru important pentru a-și pune în aplicare planurile de acțiune ample care acoperă o gamă largă de aspecte privind statul de drept. Serbia este într-un stadiu foarte avansat de elaborare a unor planuri de acțiune similare în etapa care precede deschiderea negocierilor sale de aderare cu privire la aceste capitole. În Albania s-au depus eforturi importante pentru combaterea criminalității organizate.

Consolidarea statului de drept este o provocare-cheie pentru majoritatea țărilor implicate în procesul de aderare, în special în ceea ce privește îmbunătățirea funcționării și a independenței sistemului judiciar și lupta împotriva corupției și a criminalității organizate. Aceasta va necesita o voință politică fermă, care să nu se limiteze doar la declarații, ci să genereze rezultate concrete. Țările vizate trebuie să constituie un istoric credibil al rezultatelor obținute în ceea ce privește anchetele, urmărirea în justiție și condamnările definitive pronunțate în dosarele de criminalitate organizată și de corupție, cu stabilirea unor pedepse adecvate și confiscarea bunurilor.

În majoritatea cazurilor, este necesar să se întreprindă reforme judiciare ambițioase pentru a asigura independența și eficiența sistemelor judiciare, care să poată garanta procese echitabile, în care judecătorii sunt numiți și promovați pe baza meritelor, sunt imparțiali și își asumă răspunderea. În majoritatea țărilor vizate s-au instituit strategii de reformă judiciară. Cu toate acestea, punerea în aplicare se află într-un stadiu timpuriu și persistă numeroase provocări. Este necesar să se asigure independența consiliilor naționale ale magistraturii, să se instituie proceduri mai riguroase de numire a judecătorilor și a procurorilor, precum și să se garanteze independența autorităților judiciare, asigurându-se în același timp asumarea răspunderii de către aceștia. Justiția prezintă adesea deficiențe în ceea ce privește calitatea și eficiența, în majoritatea țărilor vizate înregistrându-se întârzieri excesive în soluționarea cauzelor și întâmpinându-se dificultăți în executarea hotărârilor pronunțate de instanțe. Este necesară o modificare a culturii judiciare pentru a se acorda o atenție sporită faptului că justiția se înfăptuiește în serviciul cetățenilor.

Formarea funcționarilor din sistemul judiciar în fosta Republică iugoslavă a Macedoniei

Academia pentru Judecători și Procurori a fost înființată în 2006 și a devenit operațională în 2007. Aceasta asigură formarea anterioară intrării în serviciu pentru viitori judecători și procurori în cadrul unui program de instruire teoretică și practică, organizat la forma de învățământ de zi și desfășurat pe parcursul a 2 ani, precum și formarea continuă la locul de muncă pentru judecători, procurori, membri ai personalului din instanțe și funcționari publici, pe tot parcursul carierei acestora. Cursurile de formare sunt, în general, predate de practicieni, de exemplu de înalți magistrați. 80 de persoane care candidează la posturi de judecător și de procuror au absolvit deja programul de formare anterior intrării în serviciu, iar în ultimul an la cele 270 de evenimente de formare la locul de muncă organizate de Academie au luat parte peste 7 300 de participanți. De asemenea, există un sistem descentralizat pentru participanții din afara capitalei, precum și module de e-learning puse la dispoziție prin intermediul portalului internet al Academiei. Totodată, s-au încurajat contactele cu organizații judiciare internaționale, inclusiv stagiile în străinătate.

Corupția rămâne o problemă gravă în majoritatea țărilor implicate în procesul de aderare. În domenii cum ar fi achizițiile publice și privatizarea, practicile de corupție deturnează în continuare resursele limitate de la bugetele naționale, influențând negativ climatul de afaceri și de investiții, care are nevoie de securitate juridică pentru a se dezvolta. De asemenea, corupția afectează în mod direct cetățenii atunci când utilizează anumite servicii publice, cum ar fi cele din sectorul educației și al sănătății. Instrumentele menite să prevină în mod eficace corupția sunt în continuare insuficient utilizate. Este necesar ca autoritățile de aplicare a legii să acționeze într-un mod mai proactiv, mai bine coordonat și mai eficace pentru asigurarea faptului că cei implicați în dosare de corupție, inclusiv la nivel înalt, sunt cercetați, urmăriți în justiție și sancționați în mod corespunzător. În acest domeniu va fi necesar să se constituie un istoric temeinic al rezultatelor substanțiale obținute.

Țările vizate trebuie să asigure un cadru solid pentru prevenirea corupției, fiind necesare mai multe eforturi în ceea ce privește finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale, gestionarea conflictelor de interese, transparența în utilizarea fondurilor publice, accesul la informații, precum și sechestrarea și confiscarea bunurilor. Reforma administrației publice și gestionarea finanțelor publice vor avea un rol esențial în această privință. Este necesar să se aducă îmbunătățiri în ceea ce privește colectarea și accesibilitatea datelor pentru a îmbunătăți transparența și a facilita monitorizarea punerii în aplicare a politicilor de combatere a corupției.

Lupta împotriva criminalității organizate rămâne un subiect important în majoritatea țărilor implicate în procesul de aderare. S-au înregistrat progrese, dar mai sunt încă multe de făcut pentru ca organismele de aplicare a legii și Parchetele să dispună de instrumente juridice și de investigare eficace care să combată și să pedepsească în mod corespunzător criminalitatea organizată și să permită desfășurarea de anchete proactive. Combaterea criminalității organizate și a corupției este esențială în lupta împotriva infiltrării infracționale în sistemele politice, juridice și economice. Este necesar să se îmbunătățească reziliența la corupție a organismelor de aplicare a legii, a Parchetelor și a autorităților judiciare și să se instituie mai multe mecanisme de control pentru detectarea întreprinderilor care aparent respectă legea, însă care în fapt servesc ca paravan pentru desfășurarea de activități infracționale. Trebuie să se îmbunătățească în mod considerabil capacitatea de a efectua investigații financiare complexe, precum și cea de a combate spălarea de bani și trebuie abordate noile amenințări, cum ar fi criminalitatea informatică. Este necesar să se confiște efectiv produsele provenite din săvârșirea de infracțiuni, să se instituie un sistem de confiscare extinsă a bunurilor și să se aibă în vedere incriminarea îmbogățirii ilicite pentru combaterea fenomenului averilor nejustificate.

Caracterul transfrontalier al multor activități infracționale și grupuri infracționale organizate necesită o cooperare regională și internațională sporită, în cadrul căreia să se îmbunătățească răspunsurile la cererile statelor membre în materie de cooperare polițienească și judiciară. Se urmărește, de asemenea, extinderea cooperării operaționale cu agențiile europene competente, în special Europol, Eurojust și Frontex. Acordurile operaționale cu Europol au intrat în vigoare cu Serbia și cu Albania și se află într-un stadiu avansat de pregătire cu Muntenegru. Comisia continuă să sprijine instituirea în regiune a unei rețele regionale a procurorilor și a unor sisteme coordonate de protecție a martorilor.

Efectuarea unei analize strategice a situației criminalității organizate în Muntenegru

Orice țară care dorește să lupte cu succes împotriva criminalității organizate trebuie să aibă o evaluare strategică generală și coerentă a criminalității organizate de pe teritoriul său. O astfel de evaluare este necesară tuturor părților interesate, și nu doar autorităților de aplicare a legii, pentru a înțelege riscurile cu care se confruntă țara și pentru a gestiona tendințele. În primăvara anului 2014, Muntenegru și-a publicat evaluarea amenințării pe care o reprezintă formele grave de criminalitate și criminalitatea organizată. Evaluarea oferă o imagine de ansamblu a amenințărilor infracționale regionale și naționale care afectează situația securității din Muntenegru. Analiza este utilizată în prezent în identificarea priorităților comune pentru organismele de aplicare a legii, ceea ce le permite acestora să pregătească răspunsuri corespunzătoare și să pună în aplicare conceptul de „activități polițienești bazate pe informații”.

Comisia continuă să acorde o prioritate specială tuturor aspectelor legate de statul de drept în țările implicate în procesul de aderare. În cadrul negocierilor de aderare, este în curs de punere în aplicare o nouă abordare cu privire la capitolele referitoare la sistemul judiciar și la drepturile fundamentale, precum și la justiție, libertate și securitate. Noua abordare necesită un istoric solid al rezultatelor obținute în ceea ce privește punerea în aplicare a reformei pe parcursul procesului de pregătire pentru aderare. În decembrie 2013, UE a stabilit pentru prima dată criterii de referință interimare în cadrul negocierilor de aderare cu Muntenegru. Serbiei i s-au furnizat orientări substanțiale pentru planurile de acțiune ample pe care le elaborează ca bază pentru deschiderea negocierilor privind aspectele referitoare la statul de drept. Aceste orientări și obiective de referință vor stabili traiectoria viitoarelor negocieri și activități cu alte țări implicate în procesul de aderare. Aspectele referitoare la statul de drept sunt abordate acum într-un stadiu timpuriu al procesului de aderare cu toate țările care participă la acesta, iar progresele înregistrate în domeniul în cauză reprezintă un aspect important atunci când se iau decizii cu privire la fiecare etapă a procesului de aderare la UE.

Noua abordare a capitolelor 23 /24 pe scurt

În ceea ce privește capitolul 23 de negociere, intitulat „Sistemul judiciar și drepturile fundamentale”, și capitolul 24 de negociere, intitulat „Justiție, libertate și securitate”, noua abordare prevede un cadru mai structurat pentru negocieri, care ia în considerare perioada de timp necesară în vederea punerii în aplicare în mod corespunzător a reformelor:

►     capitolele 23/24 trebuie să fie deschise într-un stadiu timpuriu al procesului și să fie închise la sfârșitul acestuia pentru a se acorda un termen maxim în care să se constituie un istoric solid al rezultatelor obținute, cu scopul de a se asigura ireversibilitatea reformelor;

►     UE trebuie să furnizeze orientări substanțiale ca bază pentru planurile de acțiune ample în materie de reforme, care sunt necesare drept criterii de referință inițiale și care acționează ca un catalizator al reformelor;

►     introducerea unor „criterii de referință interimare” care să furnizeze orientări suplimentare pentru procesul de reformă și care să mențină cursul reformelor;

►     criteriile de referință finale se stabilesc numai după ce s-au realizat progrese substanțiale în toate domeniile, inclusiv în ceea ce privește istoricul rezultatelor obținute în materie de punere în aplicare pe teren;

►     garanții și măsuri corective, de exemplu, actualizarea criteriilor de referință și asigurarea unui echilibru de ansamblu în evoluția negocierilor cu privire la toate capitolele, un mecanism care să permită întreruperea negocierilor referitoare la alte capitole în cazul încetinirii progreselor în ceea ce privește capitolele 23/24;

►     creșterea gradului de transparență și a caracterului incluziv al procesului, preconizându-se organizarea unei consultări ample a părților interesate cu privire la reforme, pentru a se asigura un sprijin maxim în ceea ce privește punerea în aplicare a acestora.

În sens mai larg, Comisia utilizează toate instrumentele disponibile pentru a consolida statul de drept, inclusiv prin monitorizarea pe care o efectuează cu regularitate, în special prin intermediul organismelor comune instituite în temeiul Acordurilor de stabilizare și de asociere, al misiunilor de evaluare și al dialogurilor structurate; prin intermediul rapoartelor sale, în special al rapoartelor privind progresele înregistrate; prin furnizarea de asistență financiară, în cadrul IPA II acordându-se o atenție specială statului de drept; prin consolidarea instituțiilor, prin intermediul Taiex, prin programe de înfrățire, prin evaluări inter pares, care permit judecătorilor, procurorilor și altor experți din statele membre care își desfășoară activitatea în domeniul aplicării legii, al gestionării frontierelor și al migrației să intre în contact direct cu omologii lor. În cadrul Agendei pozitive cu Turcia s-a instituit un grup de lucru privind capitolul 23. În scopul combaterii cu mai multă eficacitate a criminalității transnaționale, Comisia încurajează intensificarea cooperării judiciare și polițienești în regiune, cu statele membre ale UE, precum și cu Europol, Eurojust și Frontex și, tot mai mult, și cu Biroul European de Sprijin pentru Azil. În vederea elaborării unor măsuri adecvate pentru a face față fenomenului luptătorilor străini, țările implicate în procesul de aderare vor trebui să își consolideze capacitatea de prevenire a radicalizării, inclusiv prin schimburi de cele mai bune practici și prin intensificarea cooperării cu statele membre. Procesul de liberalizare a vizelor, care prevede condiții specifice pentru reformă, a ajutat țările vizate să își direcționeze mai bine eforturile. Țările vizate trebuie să își intensifice eforturile pentru a consolida reformele respective. Este necesar ca țările ai căror resortisanți sunt exonerați de obligația de a deține viză să întreprindă acțiuni imediate pentru a combate orice utilizare abuzivă a regimului liberalizat de vize. Eforturi consolidate sunt necesare în domeniul migrației și al gestionării frontierelor. Aspectele pendinte din aceste domenii vor fi abordate în continuare în forurile competente, cum ar fi cadrul ASA, precum și în contextul capitolului 24 privind justiția, libertatea și securitatea.

ii)   Drepturile fundamentale

În țările implicate în procesul de aderare, Comisia monitorizează cu atenție situația în ceea ce privește drepturile civile, politice, sociale și economice, precum și drepturile persoanelor care aparțin minorităților. Drepturile fundamentale sunt în mare măsură garantate prin lege, dar este necesar să se depună eforturi suplimentare pentru a se asigura respectarea deplină a acestora în practică. Libertatea de exprimare și libertatea mass-mediei constituie în continuare un subiect care reprezintă un motiv important de preocupare. Este necesar să se asigure o mai bună protecție a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților și să se combată discriminarea și ostilitatea față de grupurile vulnerabile, inclusiv pe motive de orientare sexuală. De asemenea, trebuie să se depună eforturi suplimentare pentru a promova drepturile femeilor, inclusiv pentru a combate violența domestică. Sunt necesare îmbunătățiri în ceea ce privește drepturile copilului. Este necesar să se depună eforturi suplimentare pentru sprijinirea persoanelor cu handicap. Trebuie depășite provocările care persistă în ceea ce privește alte drepturi fundamentale, cum ar fi dreptul de proprietate. Adesea, sunt necesare măsuri mai eficace pentru a facilita accesul la justiție.

Este necesar ca țările vizate să instituie un cadru instituțional mai solid de protecție a drepturilor fundamentale. Există instituții care își desfășoară activitatea în domeniul drepturilor omului, inclusiv instituția ombudsmanului, însă acestora trebuie să li se atribuie un rol mai însemnat, proporțional cu gravitatea aspectelor abordate. Recomandările acestor instituții sunt ignorate de prea multe ori, acțiunile întreprinse ulterior de organismele de stat fiind necorespunzătoare. De asemenea, este necesar să se promoveze o cultură a acceptării activității organizațiilor neguvernamentale (ONG-uri) și a apărătorilor drepturilor omului. Pentru o mai bună integrare a țărilor implicate în procesul de aderare în cadrele UE și pentru sprijinirea difuzării celor mai bune practici, Comisia încurajează puternic țările candidate să își continue pregătirile în scopul participării ca observatori la activitatea Agenției pentru Drepturi Fundamentale a UE.

Garantarea drepturilor fundamentale de către Curtea Constituțională din Turcia

Începând cu anul 2011, orice persoană care consideră că drepturile și libertăților sale fundamentale garantate de Constituție au fost încălcate de autoritățile publice poate depune o plângere la Curtea Constituțională, în principiu după epuizarea căilor de atac ordinare introduse în instanță. Pe baza acestei proceduri, Curtea Constituțională din Turcia a pronunțat, în 2014, hotărâri care

•      protejează libertatea de exprimare și libertatea internetului;

•      garantează dreptul la libertate și securitate și dreptul la un proces echitabil și deschid calea pentru rejudecarea mai multor procese de notorietate care au polarizat Turcia;

•      recunosc discursurile de incitare la ură pe motive de orientare sexuală ca infracțiune.

Ø Libertatea de exprimare și libertatea mass-mediei

Cadrul juridic privind libertatea de exprimare și libertatea mass-mediei este instituit în mare măsură în țările implicate în procesul de aderare, în care există, în general, peisaje mediatice pluraliste. Anul trecut însă, situația privind libertatea de exprimare și libertatea mass-mediei s-a deteriorat în practică în unele țări vizate. Numeroase provocări importante trebuie să fie abordate de urgență. Acțiunile guvernamentale care afectează libertatea mass-mediei reprezintă în continuare un motiv important de preocupare. Este necesar să se depună mai multe eforturi pentru a asigura independența politică și financiară a organismelor publice de radiodifuziune și de televiziune, pentru a consolida agențiile de reglementare și pentru a stimula autoreglementarea funcțională a mass-mediei. Este necesar, de asemenea, să se ia măsuri împotriva presiunii economice informale exercitate asupra mass-mediei, inclusiv prin asigurarea transparenței în ceea ce privește proprietatea asupra mass-mediei, prin evitarea concentrării excesive a acesteia și prin aplicarea de norme transparente în materie de atribuire a contractelor de publicitate guvernamentală. În unele țări, un climat de teamă și de cenzură este alimentat de acte continue de violență și de intimidare comise împotriva jurnaliștilor, în puține cazuri autoritățile identificându-i și sancționându-i în mod corespunzător pe autorii actelor respective. Uneori, chiar guvernele sunt cele care contribuie la crearea unui climat de stigmatizare ca trădători a jurnaliștilor care critică politica guvernamentală, ceea ce conduce la autocenzură. Deși defăimarea a fost dezincriminată, jurnaliștii sunt în continuare urmăriți în justiție. Este necesar să se dezvolte sistemul judiciar și să se asigure formarea necesară în cadrul acestuia pentru a preveni abuzurile puterii de stat.

În cadrul procesului de aderare la UE, Comisia continuă să acorde prioritate activității privind libertatea de exprimare și libertatea mass-mediei. Comisia va analiza posibilitatea de a organiza în 2015, împreună cu Parlamentul European, cea de a treia ediție a Conferinței „Speak-Up!”, care reunește principalele părți interesate din mass-media, societatea civilă și autoritățile naționale. Mai târziu în cursul acestui an, Comisia va acorda pentru prima dată un premiu pentru jurnalismul de investigație.

Ø Protecția minorităților, inclusiv a romilor

În general, există cadre juridice solide și bine elaborate care asigură protecția minorităților. Însă punerea în practică a acestora este adesea complicată, în special atunci când există legături cu unele conflicte recente. Sunt necesare eforturi suplimentare pentru a se asigura punerea în aplicare corespunzătoare a angajamentelor juridice și pentru a face față cu mai multă eficacitate dificultăților cu care se confruntă minoritățile etnice. Aspecte cum ar fi utilizarea limbilor minorităților, accesul la educație și reprezentarea politică necesită adesea o atenție sporită. Trebuie să se încurajeze o cultură generală de acceptare a minorităților și să se contracareze ostilitatea societății prin educație, prin dezbateri publice ample și prin acțiuni de sensibilizare. Este necesară o abordare proactivă, de toleranță zero față de discursurile de incitare la ură pe motive etnice, față de discriminare, de violență și de intimidare. Este important să se consolideze un cadru coerent privind combaterea anumitor forme și expresii ale rasismului și ale xenofobiei în domenii cum ar fi mass-media audiovizuală, sportul, politica, educația și internetul.

În întreaga regiune a Balcanilor de Vest și în Turcia, situația majorității comunităților rome reprezintă în continuare un motiv important de preocupare. Romii sunt de foarte multe ori victime ale rasismului, ale discriminării și ale excluziunii sociale și trăiesc în condiții de sărăcie extremă, fără a beneficia într-o măsură suficientă de acces la asistență medicală, la educație și formare, la locuințe și la locuri de muncă. Lipsa documentelor de stare civilă reprezintă, de asemenea, un motiv de preocupare. În aprilie 2014, Comisia a organizat o reuniune la nivel înalt privind romii pentru a atrage atenția asupra provocărilor cu care se confruntă aceștia în întreaga Europă, inclusiv în țările implicate în procesul de aderare. Această reuniune la nivel înalt a subliniat rolul special care revine autorităților locale în ceea ce privește asigurarea incluziunii sociale a romilor. În 2014, Comisia a instituit un premiu care se acordă pentru incluziunea romilor, în scopul de a recunoaște contribuția inestimabilă a ONG-urilor la integrarea romilor.

Comisia conlucrează îndeaproape cu fiecare țară implicată în procesul de aderare pentru asigurarea faptului că strategiile naționale privind romii sunt puse în aplicare, fac obiectul unor măsuri subsecvente și sunt monitorizate în mod corespunzător. De asemenea, sprijinul financiar acordat prin intermediul IPA a fost majorat și este mai bine direcționat către susținerea înregistrării de progrese durabile în cele cinci domenii prioritare, și anume educația, ocuparea forței de muncă, sănătatea, locuințele și documentele de stare civilă. Comisia intenționează să își consolideze cooperarea strategică cu organizațiile internaționale și cu alți donatori. Incluziunea romilor trebuie să devină o prioritate națională, care să fie susținută de o voință politică puternică la toate nivelurile și în privința căreia toate părțile interesate să își asume responsabilitatea.

Sprijinirea educației primare — asistenți didactici romi în Serbia

În vederea creșterii ratei de școlarizare a copiilor romi în sistemul educațional și a promovării finalizării ciclului școlar primar, începând din anul 2008 își desfășoară activitatea o rețea formată din peste 170 de asistenți didactici. Aceștia acordă sprijin elevilor care provin din grupuri vulnerabile, mulți dintre aceștia fiind romi, organizează lecții și mențin contactul cu părinții. Această inițiativă, care în prezent este bine ancorată în sistemul educațional din Serbia, a avut ca rezultat o creștere semnificativă a ratelor de școlarizare în cadrul ciclurilor inferioare de învățământ, precum și în cadrul programelor preșcolare.

Ø Orientarea sexuală și identitatea de gen

Homofobia, discriminarea și infracțiunile motivate de ură, inclusiv violența și intimidarea pe motive de orientare sexuală și de identitate de gen, sunt în continuare fenomene larg răspândite în Balcanii de Vest și în Turcia. Este imperios necesar ca în Turcia și în fosta Republică iugoslavă a Macedoniei să se extindă domeniul de aplicare al legislației de combatere a discriminării pentru a include orientarea sexuală și identitatea de gen. Legislația privind infracțiunile motivate de ură nu a fost încă introdusă în aceste două țări și nici în Bosnia-Herțegovina și în Kosovo. Este necesar să se asigure formarea personalului autorităților de aplicare a legii, a personalului instituției ombudsmanului, a judecătorilor și a persoanelor care își desfășoară activitatea în domeniul mass-mediei pentru a crește gradul de sensibilizare cu privire la noua legislație, pentru a garanta punerea în aplicare corespunzătoare a acesteia și pentru a contribui la o mai bună înțelegere a acesteia.

Este necesar să se adopte o abordare de toleranță zero față de discursurile de incitare la ură, față de violență și de intimidare, precum și un leadership puternic din partea autorităților care să indice calea de urmat pentru a determina o schimbare la nivelul atitudinilor în mod frecvent ostile ale societății față de persoanele lesbiene, gay, bisexuale, transgender și intersex (LGBTI). Țările vizate trebuie să ia măsuri pentru a contracara stereotipurile și dezinformarea, inclusiv în cadrul sistemului educațional. Valorile religioase sau culturale nu pot fi invocate pentru a justifica nicio formă de discriminare. Libertatea de întrunire și de exprimare ar trebui să fie protejate, inclusiv prin abordarea în mod corespunzător a evenimentelor „Pride parade”.

La sfârșitul toamnei, Comisia va organiza, împreună cu Parlamentul European și cu Președinția italiană a Consiliului, o conferință la nivel înalt pentru a evalua situația actuală și progresele înregistrate cu privire la aspectele legate de LGBTI și pentru a se face schimb de cele mai bune practici.

Îmbunătățirea reacției poliției față de actele de violență comise împotriva persoanelor LGBTI în Bosnia și Herțegovina

În general, în întreaga regiune s-au raportat foarte rar autorităților incidente constând în acte de amenințare și de violență comise pe motive de orientare sexuală. Acest fapt se explică, în parte, prin indiferența și chiar ostilitatea poliției și a societății în general, precum și prin lipsa de încredere în reacția autorităților. Poliția din Sarajevo a numit ofițeri de legătură special pregătiți pentru a se ocupa de cazuri care implică amenințări și atacuri homofobe. Inițiativa este rezultatul bunei cooperări dintre poliție și ONG-uri și a crescut gradul de sensibilizare al membrilor personalului poliției cu privire la necesitatea de a combate acest fenomen cu mai multă hotărâre și de a reacționa în mod corespunzător la toate cazurile care implică infracțiuni motivate de ură.

Ø Drepturile femeilor

Trebuie să se depună mai multe eforturi pentru a susține drepturile femeilor și a asigura egalitatea de gen. Este necesar să se ia măsuri de combatere a discriminării în domeniul ocupării forței de muncă și de corectare a ratei scăzute de participare a femeilor la forța de muncă. În unele cazuri, stereotipurile și rolurile tradiționale de gen persistă într-o asemenea măsură încât limitează în mod considerabil capacitatea femeilor de a-și revendica drepturile, mai ales în Turcia. În Kosovo, obstacole importante împiedică femeile să își exercite dreptul de a moșteni terenuri. Majoritatea țărilor din regiune au ratificat Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, care a intrat în vigoare în acest an. Punerea sa în aplicare este esențială, deoarece violența împotriva femeilor și acordarea de sprijin victimelor reprezintă în continuare o provocare în toate țările vizate. În Turcia, violența domestică, violența și opresiunea comise în numele „onoarei”, precum și căsătoriile timpurii și forțate reprezintă în continuare un motiv important de preocupare. Convenția stabilește o serie de infracțiuni, considerate drept violență împotriva femeilor, care trebuie să fie incriminate. Printre acestea se numără violența psihologică, fizică și sexuală, inclusiv violul, căsătoria forțată și hărțuirea.

Programul amplu privind egalitatea de gen din Muntenegru

Evoluțiile înregistrate în ultimii ani în ceea ce privește politica și legislația au creat o bază nouă pentru a promova accesul femeilor la drepturile omului și le-au oferit acestora posibilitatea de a contribui la dezvoltarea politică, economică și socială. Pentru asigurarea faptului că legile și politicile sunt puse în aplicare, Muntenegru a inițiat un program amplu în domeniul egalității de gen, menit să îmbunătățească integritatea personală, progresul economic și reprezentarea politică ale femeilor. Acest program a condus la crearea de echipe multidisciplinare pentru combaterea violenței împotriva femeilor și a contribuit la creșterea participării femeilor în parlament.

Ø Drepturile copilului

Este necesar să se depună mai multe eforturi pentru a proteja drepturile copilului, în special în scopul de a asigura protecția împotriva tuturor formelor de violență, de a îmbunătăți accesul la justiție și la sistemele judiciare pentru minori și de a promova soluțiile comunitare și familiale ca alternative la instituționalizarea copiilor care nu beneficiază de îngrijire părintească (dezinstituționalizare). În prezent, majoritatea țărilor din regiune au instituit cadre juridice și planuri de acțiune, însă punerea lor în aplicare înregistrează întârzieri.

III. Probleme regionale și bilaterale și depășirea moștenirii trecutului

Relațiile de bună vecinătate și cooperarea regională sunt elemente esențiale ale Procesului de stabilizare și de asociere.

Relațiile de bună vecinătate s-au consolidat prin intensificarea cooperării și a contactelor la nivel bilateral și în domenii sensibile, cum ar fi crimele de război, returnarea refugiaților, inclusiv prin punerea în aplicare a programului regional de locuințe în cadrul procesului de la Sarajevo[4], construirea de locuințe fiind în prezent în curs, precum și prin intensificarea cooperării și a contactelor la nivel bilateral privind criminalitatea organizată și cooperarea polițienească. Progresele înregistrate trebuie să fie consolidate. Inundațiile din luna mai care au afectat grav Bosnia și Herțegovina și Serbia au generat nu numai o reacție puternică din partea UE, care a evidențiat solidaritatea UE și avantajele unei integrări mai strânse, ci și o bună cooperare între aceste două țări și în întreaga regiune. S-a manifestat o solidaritate puternică, dincolo de frontierele naționale și de apartenența etnică, în special — dar nu numai — la nivel local. Liderii politici ar trebui să folosească oportunitatea de a valorifica această bunăvoință în direcția unei cooperări sporite cu privire la provocările comune pe calea către UE.

Este necesar să se depună eforturi suplimentare pentru soluționarea diferendelor bilaterale dintre țările implicate în procesul de aderare și pentru soluționarea diferendelor cu statele membre. Relațiile bilaterale în regiune continuă să fie afectate de multe probleme nesoluționate, în special de cele rezultate în urma destrămării fostei Iugoslavii, cum ar fi conflictele interetnice și cele legate de statut, situația minorităților, răspunderea pentru crimele de război, persoanele dispărute și delimitarea frontierelor. Relațiile sunt îngreunate și de opiniile fundamental opuse cu privire la istoria recentă. Ar trebui ca acțiunile inițiale de sprijinire a inițiativei RECOM pentru adevăr și reconciliere să fie urmate de noi măsuri. Reconcilierea este esențială în vederea promovării stabilității și a susținerii creării în Europa de Sud-Est a unui mediu propice pentru depășirea moștenirii trecutului, reducându-se astfel la minimum riscul ca problemele bilaterale nesoluționate să fie folosite în scop politic.

Problemele bilaterale trebuie să fie soluționate de părțile implicate cât mai repede posibil și nu ar trebui să frâneze procesul de aderare, care ar trebui să se bazeze pe condiționalitatea stabilită. Comisia îndeamnă părțile să depună toate eforturile necesare în vederea soluționării diferendelor pendinte, în conformitate cu principiile și cu mijloacele stabilite, inclusiv prin sesizarea, dacă este necesar, a Curții Internaționale de Justiție sau a altor organisme, permanente sau instituite ad-hoc, de soluționare a litigiilor. Contextul negocierilor de aderare poate să genereze un impuls politic în vederea soluționării diferendelor. Este necesar să continue procesul de normalizare dintre Serbia și Kosovo și să se pună în aplicare Acordul de la Bruxelles[5]. UE a integrat obligația de normalizare a relațiilor în cadrul de negociere cu Serbia și în ASA cu Kosovo. În ceea ce privește fosta Republică iugoslavă a Macedoniei, menținerea relațiilor de bună vecinătate, inclusiv găsirea fără întârziere, sub auspiciile ONU, a unei soluții negociate și reciproc acceptabile în privința denumirii țării, rămâne un aspect esențial. Comisia va continua să ofere sprijin politic și să depună eforturi de facilitare pentru ca toate țările vizate să rezolve cât mai repede posibil problemele bilaterale și va continua să susțină în mod activ eforturile depuse în cadrul altor foruri în vederea găsirii de soluții.

Relațiile de bună vecinătate continuă să fie consolidate prin intermediul diverselor inițiative de cooperare regională. Comisia sprijină pe deplin activitatea Procesului de Cooperare în Europa de Sud-Est (SEECP) și a Consiliului de Cooperare Regională, inclusiv Strategia regională pentru 2020. Comisia salută instituirea, în luna mai, a Adunării Parlamentare Regionale a SEECP, precum și cooperarea consolidată lansată recent de cele șase țări din Balcanii de Vest în cadrul Procesului de stabilizare și de asociere. În cadrul acestei inițiative au avut loc recent contacte importante între miniștrii afacerilor externe și miniștrii de finanțe ai țărilor din regiune pentru a discuta despre provocările comune, în special în domeniul guvernanței economice. Cooperarea a continuat în alte foruri regionale, cum ar fi Acordul central-european de comerț liber (CEFTA), Comunitatea Energiei și Școala Regională de Administrație Publică. Este important ca aceste inițiative să fie complementare, favorabile incluziunii, asumate la nivel regional și orientate către nivelul regional. Comisia salută reuniunea la nivel înalt, organizată la Berlin în luna august, care a demonstrat un sprijin politic puternic pentru perspectiva europeană a Balcanilor de Vest. Sunt prevăzute noi reuniuni anuale la nivel înalt, Austria fiind următoarea țară-gazdă. „Procesul de la Berlin” poate să contribuie în mod fundamental la încurajarea reformelor și la convenirea unor priorități realiste pentru investițiile de bază în conectivitate. De asemenea, acesta poate să acționeze ca un stimulent menit contribuie la soluționarea problemelor bilaterale pendinte. Comisia este pregătită să sprijine acțiunile întreprinse ca urmare a acestei inițiative.

***

IV. Concluzii și recomandări

Pe baza analizei de mai sus și a evaluărilor prezentate în rezumatele pe țări din anexă, Comisia formulează următoarele concluzii și recomandări:

I

1. În decursul ultimilor cinci ani, Comisia a consolidat credibilitatea politicii de extindere și a întărit puterea de transformare a acesteia prin punerea în mai mare măsură a accentului pe abordarea reformelor fundamentale într-un stadiu timpuriu al procesului de extindere. Comisia a acordat o atenție specială celor trei piloni pe care îi reprezintă i) statul de drept, ii) guvernanța economică și iii) reforma administrației publice.

2. În 2012, Comisia a introdus o nouă abordare a statului de drept. În 2013, Comisia a stabilit un cadru pentru consolidarea guvernanței economice, care se bazează pe experiența semestrului european. În acest an, Comisia prezintă idei noi, menite să sprijine reforma administrației publice în țările implicate în procesul de aderare. Între cei trei piloni ai procesului de extindere redinamizat există o legătură strânsă și progresele înregistrate în aceste domenii vor fi esențiale pentru determinarea momentului în care țările vizate vor fi pe deplin pregătite să adere la UE.

3. Politica de extindere a UE continuă să contribuie la obținerea avantajelor reciproce pe care le reprezintă pacea, securitatea și prosperitatea în Europa. Aceasta consolidează forța politică și economică a UE și are un efect de transformare puternic asupra țărilor vizate. Un proces de aderare bine pregătit garantează faptul că extinderea nu se efectuează în detrimentul eficacității Uniunii.

4. Cea de a zecea aniversare, sărbătorită în luna mai, a aderării istorice a zece state membre în 2004 reprezintă o ocazie de a reaminti progresele înregistrate. Oportunitățile pentru întreprinderi, investitori, consumatori, turiști, studenți și proprietari imobiliari din UE sporesc pe măsură ce aceasta se extinde. Atât țările care s-au alăturat UE, cât și statele care erau deja membre ale acesteia au obținut beneficii în urma aderării. Comerțul și investițiile au înregistrat o creștere. Calitatea vieții cetățenilor s-a îmbunătățit pe măsură ce standardele UE în domeniul mediului, al protecției consumatorilor și în alte sectoare se aplică pe scară mai largă.

5. Pentru țările din Balcanii de Vest, perspectiva clară a aderării la UE care le-a fost oferită de statele membre ale UE este un factor-cheie de stabilizare. Această perspectivă sprijină înregistrarea de progrese în direcția îndeplinirii condițiilor necesare, inclusiv a celor prevăzute de Procesul de stabilizare și de asociere. Relațiile de bună vecinătate și cooperarea regională favorabilă incluziunii sunt esențiale. Este fundamental să se depună eforturi continue pentru a soluționa problemele bilaterale și pentru a depăși moștenirea trecutului, având în vedere istoria acestei regiuni, care atât de recent a fost afectată de conflicte.

6. Extinderea a devenit un instrument puternic al politicii externe a Uniunii. Evoluțiile din vecinătatea UE subliniază importanța politicii de extindere ca instrument de aprofundare ulterioară a cooperării cu privire la principalele aspecte de politică externă. Dialogul bilateral în materie de politică externă ar trebui să fie consolidat cu fiecare dintre țările implicate în procesul de aderare. Capitolul 31, intitulat „Politica externă, de securitate și de apărare”, ar trebui să fie abordat într-un stadiu timpuriu al negocierilor de aderare. Comisia subliniază importanța alinierii treptate a țărilor implicate în procesul de aderare la pozițiile UE în materie de politică externă. De asemenea, Comisia subliniază importanța politicii de securitate și apărare comune, inclusiv, de exemplu, a participării la programele Agenției Europene de Apărare.

7. Procesul de aderare este riguros, bazat pe o condiționalitate strictă, dar echitabilă, pe criterii consacrate și pe principiul meritelor proprii. Acest lucru este esențial pentru credibilitatea politicii de extindere, pentru a încuraja țările implicate în procesul de aderare să efectueze reforme de mare amploare și pentru a asigura sprijinul cetățenilor UE. În ceea ce le privește, statele membre, împreună cu instituțiile UE, ar trebui să conducă o dezbatere în cunoștință de cauză cu privire la impactul politic, economic și social al politicii de extindere.

8. În ceea ce privește primul pilon, consolidarea statului de drept ocupă un loc central în cadrul procesului de aderare redinamizat. Este necesar să se continue cu hotărâre reforma judiciară pentru a se asigura un sistem judiciar independent și imparțial care să facă dreptate cu eficacitate. Țările vizate trebuie să constituie un istoric credibil al rezultatelor obținute în ceea ce privește anchetele, urmărirea în justiție și condamnările pronunțate în dosare de criminalitate organizată și de corupție. Condamnările ar trebui să fie disuasive și bunurile dobândite prin mijloace infracționale ar trebui să fie confiscate. Statul de drept susține mediul de afaceri și mediul investițional, furnizează securitate juridică și contribuie la competitivitate, la crearea de locuri de muncă și la creșterea economică.

9. Comisia continuă să pună în aplicare noua abordare a statului de drept care a fost aprobată de Consiliu în decembrie 2011. Abordarea aspectelor referitoare la statul de drept într-un stadiu timpuriu al procesului de aderare maximizează timpul pe care țările vizate îl au la dispoziție pentru a constitui un istoric solid al rezultatelor obținute în ceea ce privește punerea în aplicare a reformei. Aceasta contribuie la asigurarea faptului că reformele sunt profund înrădăcinate și ireversibile. În conformitate cu noua abordare, Comisia este hotărâtă să garanteze un echilibru de ansamblu în cadrul negocierilor. Progresele înregistrate în cadrul capitolului 23, intitulat „Sistemul judiciar și drepturile fundamentale”, și în cadrul capitolului 24, intitulat „Justiție, libertate și securitate”, vor trebui să fie însoțite în paralel de o evoluție generală a negocierilor. Comisia reamintește faptul că în cadrele de negociere există o clauză privind „echilibrul de ansamblu”și posibilitatea de a întrerupe negocierile referitoare la alte capitole în cazul încetinirii progreselor în domeniul statului de drept.

10. Drepturile fundamentale sunt în mare măsură consacrate în cadrul juridic al țărilor implicate în procesul de aderare, dar este necesar să se depună eforturi suplimentare pentru a se asigura respectarea deplină a acestora în practică. Libertatea de exprimare și libertatea mass-mediei reprezintă în continuare un motiv important de preocupare. Este necesar să se asigure o mai bună protecție a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților. Discriminarea și ostilitatea față de grupurile vulnerabile, inclusiv pe motive de orientare sexuală, generează în continuare preocupări importante. Trebuie să se depună eforturi suplimentare pentru a promova drepturile femeilor, inclusiv combătând violența domestică, precum și pentru a promova drepturile copiilor și ale persoanelor cu handicap. Este necesar ca țările implicate în procesul de aderare să fie mai bine integrate în cadrele UE și să se sprijine difuzarea celor mai bune practici. În acest scop, Comisia încurajează puternic țările candidate să își continue pregătirile în vederea participării ca observatori la activitatea Agenției pentru Drepturi Fundamentale a UE.

11. În ceea ce privește cel de al doilea pilon, consolidarea guvernanței economice și a competitivității în țările implicate în procesul de aderare este esențială pentru îndeplinirea criteriilor economice de aderare la UE. Reformele ar trebui să fie intensificate pentru realizarea unei creșteri economice durabile, pentru îmbunătățirea mediului de afaceri și pentru stimularea investițiilor. Sunt necesare măsuri de combatere a nivelului ridicat al șomajului, în special în rândul tinerilor. Sprijinirea dezvoltării economice ar trebui, de asemenea, să atenueze presiunea exercitată de migrație asupra UE. Posibila necesitate și natura măsurilor tranzitorii și/sau posibila necesitate și natura unui mecanism de salvgardare privind libera circulație a lucrătorilor vor fi abordate în cursul negocierilor de aderare referitoare la extinderea viitoare, ținând cont de o evaluare a impactului care urmează să fie efectuată.

12. Pe baza experienței dobândite în cadrul semestrului european și al guvernanței economice consolidate în UE, Comisia a lansat procese îmbunătățite de cooperare cu țările implicate în procesul de aderare În ceea ce privește Balcanii de Vest, Comisia prevede elaborarea de programe naționale de reformă economică, alcătuite din două părți. Prima parte va consta într-o versiune consolidată a programelor economice de preaderare, care există pentru țările candidate, și a programelor economice și bugetare, care există pentru țările potențial candidate, și care a fost extinsă pentru a include și Kosovo. Această primă parte va stabili un cadru de politică macroeconomică și bugetară pe termen mediu, care va acorda o atenție sporită evaluării sustenabilității externe și obstacolelor structurale în calea creșterii economice. Partea a doua va viza reformele structurale care au un caracter sectorial și care sunt esențiale pentru îmbunătățirea competitivității și a creșterii economice, inclusiv pentru nevoile de investiții în infrastructură. În scopul de a consolida supravegherea, procesul de evaluare va avea în continuare ca rezultat orientări de politică mai bine direcționate pentru fiecare țară. În ceea ce privește Turcia, se va institui un dialog economic la nivel înalt.

13. În ceea ce privește cel de al treilea pilon, reforma administrației publice (RAP) este o prioritate în toate țările vizate. Serviciul public rămâne excesiv de politizat. Este necesar să se consolideze transparența, răspunderea, profesionalismul și eficacitatea administrației publice. Trebuie să se pună în mai mare măsură accentul pe nevoile cetățenilor și ale întreprinderilor. De asemenea, este necesar să se acorde mai multă atenție gestionării finanțelor publice. Comisia va integra mai bine reforma administrației publice în cadrul procesului de extindere. „Grupuri speciale privind RAP” au fost înființate sau sunt în curs de a fi înființate cu țările implicate în procesul de aderare. Aceste grupuri vor deveni platforma principală pentru înregistrarea de progrese în ceea ce privește RAP. În cadrul Consiliului/Comitetului de asociere ar trebui să aibă loc o discuție mai structurată și politică privind aspectele-cheie. Negocierile de aderare ar trebui să fie utilizate și pentru a încuraja reformele necesare. Aspectele-cheie ar trebui să fie abordate în cadrul capitolelor relevante – în special cele privind achizițiile publice, controlul financiar, sistemul judiciar și drepturile fundamentale, impozitarea și politica economică și monetară - și în contextul unor conferințe interguvernamentale. Grupurile speciale vor reprezenta, de asemenea, un forum destinat abordării aspectelor orizontale aferente RAP din capitolele de negociere relevante, monitorizării progreselor înregistrate și asigurării coerenței. Rezultatele vor fi valorificate în cadrul negocierilor pe capitole.

14. Pentru a sprijini procesul de reformă, este esențial să se consolideze funcționarea și independența principalelor instituțiilor democratice din țările implicate în procesul de aderare. Acest demers include asigurarea unui dialog constructiv și durabil la nivelul întregului spectru politic, în special în cadrul parlamentului. De asemenea, este necesar să se depună mai multe eforturi pentru a stimula dezvoltarea unui mediu propice organizațiilor societății civile. O societate civilă puternică sporește răspunderea politică și promovează o înțelegere mai profundă a reformelor conexe aderării.

15. Relațiile de bună vecinătate reprezintă un element esențial al procesului de stabilizare și de asociere. Sunt necesare eforturi continue pentru a depăși moștenirea trecutului, a stimula reconcilierea și a soluționa diferendele bilaterale dintre țările implicate în procesul de aderare și diferendele acestora cu statele membre. Problemele bilaterale trebuie să fie soluționate de părțile implicate cât mai repede posibil și nu ar trebui să frâneze procesul de aderare, care ar trebui să se bazeze pe condiționalitatea stabilită.

16. Cooperarea regională a fost consolidată în continuare în cursul anului trecut. Comisia sprijină pe deplin activitatea Procesului de Cooperare în Europa de Sud-Est (SEECP) și a Consiliului de Cooperare Regională, inclusiv Strategia regională pentru 2020. Includerea tot mai frecventă a Kosovoului în inițiativele regionale a reprezentat o evoluție pozitivă. Comisia salută lansarea cooperării consolidate a celor șase țări din Balcanii de Vest în cadrul Procesului de stabilizare și de asociere. Aceste evoluții consolidează dimensiunea multilaterală a politicii de extindere, susțin cooperarea favorabilă incluziunii și schimbul de cele mai bune practici privind guvernanța economică și promovează conectivitatea în cadrul regiunii și cu UE. De asemenea, Comisia salută reuniunea la nivel înalt, organizată la Berlin în luna august, care a demonstrat un sprijin politic puternic pentru perspectiva europeană a Balcanilor de Vest. Sunt prevăzute noi reuniuni anuale la nivel înalt, Austria fiind următoarea țară-gazdă. „Procesul de la Berlin” poate să contribuie în mod fundamental la încurajarea reformelor și la convenirea unor priorități realiste pentru investițiile de bază în conectivitate. De asemenea, acesta poate să acționeze ca un stimulent menit să contribuie la soluționarea problemelor bilaterale pendinte. Comisia este pregătită să sprijine acțiunile întreprinse ca urmare a acestei inițiative.

17. În 2014 s-a lansat noul Instrument de asistență pentru preaderare. Prin intermediul IPA II, UE va furniza 11,7 miliarde EUR pentru perioada 2014-2020 în scopul de a sprijini țările implicate în procesul de aderare pe parcursul pregătirilor lor în vederea aderării, precum și în scopul de a sprijini cooperarea regională și transfrontalieră. IPA II se concentrează în mai mare măsură asupra priorităților pentru aderarea la UE în domeniul democrației și al statului de drept, precum și în cel al competitivității și al creșterii economice. IPA II introduce, de asemenea, o abordare sectorială, stimulente pentru obținerea de rezultate, sprijin bugetar sporit și stabilirea ordinii de prioritate a proiectelor. Este necesară o abordare coordonată pentru investițiile majore la nivelul principalelor coridoare de infrastructură. Coordonarea cu instituțiile financiare internaționale este în curs de consolidare. Cadrul de investiții pentru Balcanii de Vest va continua să sprijine investițiile care stimulează locurile de muncă și creșterea economică, precum și investițiile care promovează conectivitatea în regiune.

II

18. Muntenegru: s-au luat noi măsuri în cadrul negocierilor de aderare. Examinarea analitică a acquis-ului UE (procedura de „screening”) s-a încheiat în mai 2014. În decembrie s-au deschis negocierile privind capitolul 23, intitulat „Sistemul judiciar și drepturile fundamentale”, și privind capitolul 24, intitulat „Justiție, libertate și securitate”. Pe baza planurilor de acțiune adoptate de Muntenegru, UE a stabilit un set amplu de 84 de criterii de referință interimare pentru capitolele 23 și 24. Aceste criterii de referință furnizează orientări clare pentru reformele viitoare. În total, negocierile s-au deschis pentru douăsprezece capitole și s-au închis provizoriu pentru două capitole.

19. A început punerea în aplicare a planurilor de acțiune. În urma alinierii legislației relevante la reformele constituționale din iulie 2013, mai mulți funcționari au fost aleși și numiți în posturi-cheie în cadrul sistemului judiciar și al Parchetelor. După mai multe încercări, parlamentul a numit în cele din urmă, în octombrie 2014, un nou procuror general. Eficiența sistemului judiciar a crescut. S-a consolidat cadrul legislativ pentru protecția drepturilor fundamentale, inclusiv Legea privind ombudsmanul.

20. S-au înregistrat însă întârzieri în privința mai multor măsuri, în special a celor referitoare la reformele legislative, mai ales în materie de combatere a corupției. Măsurile legislative adoptate nu au dat încă rezultate în practică. Muntenegru ar trebui să asigure cu rapiditate adoptarea unei legi corespunzătoare privind finanțarea partidelor politice. Este necesar să se constituie un istoric credibil al rezultatelor obținute în ceea ce privește anchetele, urmărirea în justiție și condamnările definitive pronunțate în dosarele de corupție, inclusiv cele de corupție la nivel înalt. Ar trebui să se asigure recurgerea în mod sistematic la instrumentele de sechestrare și de confiscare a bunurilor. Persistă preocupări importante în ceea ce privește libertatea de exprimare și libertatea mass-mediei. Ar trebui să se accelereze activitatea de anchetare a cazurilor de violență împotriva jurnaliștilor. Este necesar să se instituie un dialog politic constructiv și să se restabilească încrederea în procesul electoral și în instituțiile de stat. Consolidarea capacităților administrative care se ocupă de aspecte referitoare la integrarea în UE va fi esențială pentru a menține dinamica traiectoriei către UE. De asemenea, este necesar să se depolitizeze funcția publică și să crească gradul de profesionalism al acesteia. Ar trebui să se continue reforma economică, nu în ultimul rând pentru a combate nivelul ridicat al șomajului, și să se îmbunătățească mediul de afaceri. Este imperios necesar să se găsească o soluție durabilă și compatibilă cu ASA în privința producătorului de aluminiu KAP.

21. Angajamentul politic ferm este esențial pentru realizarea reformelor politice profunde și de durată necesare în vederea consolidării statului de drept. Muntenegru este prima țară care a deschis capitolele 23 și 24 în baza noii abordări a statului de drept din cadrul negocierilor de aderare. Comisia reamintește faptul că în cadrul de negociere există o clauză privind „echilibrul de ansamblu”. Progresele înregistrate în îndeplinirea criteriilor de referință intermediare referitoare la capitolele privind statul de drept și deficiențele relevante identificate mai sus, demonstrate prin rezultate concrete, vor avea un impact asupra ritmului general al negocierilor de aderare, inclusiv asupra ordinii de zi a viitoarelor CIG.

22. Serbia: negocierile de aderare la UE cu Serbia sunt în prezent în curs de desfășurare. Decizia Consiliului European de a deschide negocierile a fost luată ca urmare a progreselor înregistrate de Serbia în materie de reforme și a angajamentului său continuu în ceea ce privește normalizarea relațiilor sale cu Kosovo. Prima conferință interguvernamentală referitoare la negocieri a avut loc în ianuarie 2014. Examinarea analitică a acquis-ului UE (procedura de „screening”) se desfășoară conform planificării. Inundațiile grave care au afectat această țară în luna mai au avut un impact socioeconomic considerabil. UE a depus eforturi imediate și substanțiale de salvare și de acordare de asistență și a organizat o conferință a donatorilor în luna iulie. Comunitatea internațională și-a asumat angajamente semnificative în ceea ce privește etapa de redresare și de reconstrucție.

23. Serbia a înregistrat unele progrese în materie de reformă a administrației publice. A adoptat o strategie amplă și a consolidat activitatea de coordonare și de planificare. În ceea ce privește sistemul judiciar, s-au adoptat acte legislative importante, precum și norme de evaluare a judecătorilor și a procurorilor. Un număr însemnat de președinți de instanță au fost numiți cu titlu permanent. Există un impuls politic puternic în materie de combatere a corupției. S-au efectuat mai multe anchete în dosare de corupție la nivel înalt și s-au depus eforturi pentru îmbunătățirea coordonării. Serbia a participat în mod activ la cooperarea regională în materie de aplicare a legii.

24. Cu toate acestea, este necesar să se depună eforturi continue pentru a se asigura eficacitatea și independența sistemului judiciar. Nu s-au adoptat încă acte legislative esențiale, cum ar fi Legea privind asistența judiciară gratuită, Legea privind denunțătorii și Legea privind conflictele de interese. Corupția predomină în continuare în multe domenii. În Serbia trebuie să se constituie un istoric al rezultatelor concrete obținute în lupta împotriva corupției și a criminalității organizate. Este necesar ca drepturile fundamentale să fie pe deplin respectate în practică, inclusiv să se asigure protecția grupurilor celor mai vulnerabile. Există motive de preocupare în legătură cu deteriorarea condițiilor pentru exercitarea deplină a libertății de exprimare. Trebuie să se remedieze deficiențele administrației publice. Este necesar să se întreprindă măsuri mai eficiente ca urmare a constatărilor formulate de organismele de reglementare independente. De asemenea, reformele economice sunt esențiale pentru a genera creștere economică și a combate nivelul ridicat al șomajului.

25. Pe baza mandatului său puternic, noul guvern ar trebui să valorifice oportunitatea de a continua reformele cu hotărâre. Serbia va avea de depășit numeroase provocări. Este necesar ca Serbia să promoveze în mod proactiv caracterul incluziv și transparența procesului de aderare. Pentru a sprijini procesul de reformă, Serbia ar trebui să îmbunătățească planificarea, coordonarea și monitorizarea punerii în aplicare a noii legislații și a noilor politici. În conformitate cu noua abordare a aspectelor referitoare la statul de drept, s-au stabilit criterii de referință inițiale cu privire la capitolele 23 și 24. Conform criteriilor în cauză, Serbia are obligația de a prezenta planuri de acțiune ample. În vederea asigurării unui echilibru de ansamblu în cadrul negocierilor, progresele înregistrate în cadrul acestor capitole vor trebui să fie însoțite în paralel de o evoluție generală a negocierilor.

26. Este necesar ca Serbia să își mențină angajamentul față de cooperarea regională, precum și implicarea activă și constructivă în cadrul procesului de normalizare cu Kosovo, care a înregistrat progrese semnificative. Serbia ar trebui să asigure în continuare punerea în aplicare a acordurilor convenite în cadrul dialogului. Comisia reamintește faptul că, așa cum se întâmplă în cazul capitolelor referitoare la statul de drept, cadrul de negociere prevede obligația ca progresele înregistrate în contextul procesului de normalizare a relațiilor cu Kosovo, care face obiectul capitolului 35, să fie însoțite în paralel de o evoluție generală a negocierilor. Capitolul 35 ar trebui să fie deschis într-un stadiu timpuriu al negocierilor. Acesta va furniza un cadru solid pentru monitorizarea punerii în aplicare a acordurilor convenite.

27. Fosta Republică iugoslavă a Macedoniei: procesul de aderare la UE a fostei Republici iugoslave a Macedoniei se află într-un impas. Lipsa de acțiune în urma recomandării Comisiei către Consiliu înseamnă că negocierile de aderare nu au fost încă deschise. În același timp, incapacitatea guvernului de a obține rezultate suficiente în ceea ce privește mai multe aspecte-cheie au afectat sustenabilitatea reformelor, înregistrându-se un regres evident în unele domenii.

28. S-au înregistrat unele progrese suplimentare în ceea ce privește reforma administrației publice, precum și în ceea ce privește cooperarea polițienească regională și internațională activă. Această țară menține un nivel ridicat de aliniere la acquis în raport cu stadiul în care se află în procesul de aderare. Agenda UE este în continuare prioritatea strategică a acestei țări.

29. Anul trecut au existat însă preocupări importante în ceea ce privește politizarea din ce în ce mai accentuată a instituțiilor de stat și controlul exercitat de guvern asupra mass-mediei, inclusiv în contextul alegerilor, conform celor raportate de OSCE/ODIHR. Încrederea în instituțiile de stat se erodează treptat. Există motive de preocupare tot mai mari cu privire la justiția selectivă. Situația libertății presei a continuat să se deterioreze. Crizele politice recente dintre guvern și partidele de opoziție au arătat că interesele de partid au tot mai mult prioritate în fața intereselor naționale. Este responsabilitatea atât a guvernului, cât și a opoziției să asigure faptul că parlamentul este principalul loc în care se desfășoară dezbaterea politică și să contribuie la crearea condițiilor pentru buna funcționare a acestuia. Guvernul trebuie să asigure faptul că opoziția are posibilitatea de a-și exercita pe deplin funcția de control democratic. În același timp, este necesar și ca opoziția să se implice în mod constructiv în procesul democratic. Anul trecut nu a avut loc nicio reuniune a dialogului la nivel înalt privind procesul de aderare. În ceea ce privește situația interetnică, este necesar să se dezvolte un climat de încredere sporită între comunități. Încă nu s-a finalizat revizuirea Acordului-cadru de la Ohrid, iar recomandările formulate în contextul său trebuie să fie puse în aplicare.

30. Este în continuare esențial să se întreprindă acțiuni decisive pentru soluționarea diferendului cu Grecia privind denumirea țării. Faptul că părțile în cauză nu au reușit să ajungă la un compromis după 19 de ani de discuții mediate de ONU are un impact direct și negativ asupra aspirațiilor europene ale acestei țări. Este necesar să se întreprindă acțiuni hotărâte și să se acorde un sprijin proactiv din partea liderilor UE. Comisia reamintește punctul său de vedere conform căruia dacă examinarea analitică și dezbaterile din Consiliu cu privire la cadrul de negociere ar fi în curs de desfășurare, ar fi fost posibil să se genereze dinamismul necesar care ar fi contribuit la găsirea unei soluții negociate și reciproc acceptate în privința denumirii țării, chiar înainte de deschiderea capitolelor de negociere.

31. În general, ținând cont de progresele cumulate realizate de această țară, Comisia consideră că, în continuare, criteriile politice sunt îndeplinite într-o măsură suficientă și își menține recomandarea de a deschide negocierile de aderare, dar își exprimă regretul cu privire la regresele înregistrate anul trecut. Comisia îndeamnă autoritățile să ia măsuri decisive pentru a răspunde preocupărilor referitoare la politizarea din ce în ce mai accentuată și la deficiențele tot mai mari în ceea ce privește independența sistemului judiciar și libertatea de exprimare, astfel încât recomandarea sa să poată fi susținută în anii următori. Comisia își menține angajamentul de a sprijini eforturile depuse de această țară în vederea realizării tuturor reformelor care au legătură cu UE, inclusiv printr-un proces incluziv de dialog la nivel înalt privind aderarea, astfel încât să se poată valorifica întregul potențial al relațiilor.

32. Albania: decizia Consiliului European din iunie 2014 de a acorda Albaniei statutul de țară candidată este o recunoaștere a măsurilor de reformă întreprinse. De asemenea, reprezintă o încurajare de accelerare a ritmului reformelor. În noiembrie 2013, Comisia a lansat un dialog la nivel înalt cu Albania pentru a ajuta această țară să se concentreze în continuare asupra procesului său de integrare în UE și să monitorizeze progresele înregistrate în materie de reformă pe baza priorităților-cheie identificate pentru deschiderea negocierilor de aderare. În mai 2014, Albania a adoptat o foaie de parcurs care stabilește și structurează reformele pe care le-a planificat pe baza priorităților-cheie.

33. Albania a înregistrat progrese în decursul anului trecut. S-au luat noi măsuri în ceea ce privește reforma sistemului judiciar. Guvernul a demonstrat voința politică de a acționa cu hotărâre în prevenirea și în combaterea corupției. Cadrul legislativ a fost consolidat, iar coordonarea și monitorizarea politicilor la nivel central au fost îmbunătățite. Lupta împotriva criminalității organizate arată o tendință pozitivă în mai multe domenii, cu o intensificare a activităților de aplicare a legii, în special în ceea ce privește capturile de droguri și infracțiunile legate de droguri, precum și în ceea ce privește criminalitatea economică și traficul de persoane. S-au întreprins unele măsuri pentru a îmbunătăți recunoașterea juridică a drepturilor persoanelor lesbiene, gay, bisexuale, transgen și intersex.

34. Cu toate acestea, persistă numeroase deficiențe, în special în domeniul statului de drept. Sunt încă multe de făcut. Combaterea corupției și a criminalității organizate reprezintă provocări importante. Albania va trebui să depună eforturi considerabile și susținute pentru a aborda punerea în aplicare a priorităților-cheie identificate pentru deschiderea negocierilor de aderare. Albania va trebui să acționeze cu hotărâre pentru a continua reforma administrației publice, în vederea consolidării profesionalismului și a depolitizării acesteia, pentru a continua reforma amplă a sistemului judiciar în vederea sporirii gradului de independență, de eficiență și de răspundere a acestuia printr-un proces favorabil incluziunii și în strânsă colaborare cu Comisia de la Veneția, pentru a-și intensifica eforturile de combatere a corupției și pentru a lua noi măsuri ferme în lupta împotriva criminalității organizate, în vederea constituirii unui istoric solid al rezultatelor obținute în ceea ce privește anchetele proactive, urmărirea în justiție și condamnările pronunțate în ambele domenii și pentru a lua măsuri eficace de consolidare a protecției drepturilor omului, inclusiv a drepturilor romilor, și a politicilor de combatere a discriminării, precum și pentru a pune în aplicare drepturile de proprietate. În ceea ce privește libertatea de exprimare și libertatea mass-mediei, guvernul nu a luat măsuri care să vizeze prioritățile identificate. Este necesar să se restabilească toate competențele statutare ale Autorității pentru mas-media audiovizuală și să se garanteze independența în practică a acesteia. Albania ar trebui să continue reformele economice care vizează creșterea competitivității și combaterea ratei ridicate a șomajului, precum și să ia măsuri împotriva nivelului ridicat al economiei informale și să îmbunătățească mediul de afaceri.

35. Este esențial ca procesul de reformă să fie însoțit de un dialog politic constructiv și durabil între guvern și opoziție. Este responsabilitatea atât a guvernului, cât și a opoziției să asigure faptul că parlamentul este principalul loc în care se desfășoară dezbaterea politică și să contribuie la crearea condițiilor pentru buna funcționare a acestuia. Guvernul trebuie să asigure faptul că opoziția are posibilitatea de a-și exercita pe deplin funcția de control democratic. În același timp, este necesar și ca opoziția să se implice în mod constructiv în procesul democratic. Activitatea parlamentară bazată pe compromis și constructivă este esențială pentru sustenabilitatea reformelor. Instituirea unui Consiliu național pentru integrare europeană, care să reunească toate părțile interesate, va contribui și mai mult la consolidarea caracterului incluziv al procesului de reformă. De asemenea, acesta este esențial pentru ca întreaga societate albaneză să ajungă la un consens cu privire la reformele relevante.

36. Bosnia și Herțegovina: în această țară procesul de integrare europeană stagnează în continuare. La nivel colectiv lipsește în continuare voința politică a liderilor politici de a aborda reformele necesare pentru a se înregistra progrese pe drumul către UE. S-au înregistrat progrese foarte limitate în ceea ce privește aspectele politice și economice și trecerea la standardele europene. Inundațiile grave care au afectat această țară în luna mai au avut un impact socioeconomic considerabil. UE a depus eforturi imediate și substanțiale de salvare și de acordare de asistență și a organizat o conferință a donatorilor în luna iulie. Comunitatea internațională și-a asumat angajamente semnificative în ceea ce privește etapa de redresare și de reconstrucție.

37. Protestele de mare amploare ale cetățenilor care au avut loc la începutul anului 2014 au subliniat fragilitatea situației socioeconomice. Comisia a lansat trei inițiative menite să reorienteze eforturile către realizarea de reforme și către aspecte de interes direct pentru cetățeni. Comisia a extins dialogul structurat UE-Bosnia și Herțegovina privind justiția la alte aspecte referitoare la statul de drept, în special lupta împotriva corupției. Comisia a instituit un grup de lucru comun UE-Bosnia și Herțegovina pentru a accelera punerea în aplicare a proiectelor finanțate de UE. Comisia a pus accentul pe consolidarea guvernanței economice. În cadrul acestui demers s-a înscris și elaborarea, împreună cu principalii actori, inclusiv cu instituțiile financiare internaționale, a „Pactului pentru creștere economică și locuri de muncă”. Acesta va servi drept punct de reper pentru reformele economice care trebuie efectuate în lunile următoare. De asemenea, pactul va sta la baza programului național de reformă economică pe care Comisia se așteaptă ca țara respectivă să-l elaboreze până la sfârșitul lunii ianuarie 2015.

38. Lipsa unui mecanism de coordonare eficace cu privire la aspectele referitoare la UE continuă să influențeze în mod negativ interacțiunea acestei țări cu UE. Au continuat tensiunile politice din cadrul Consiliului de Miniștri referitoare la repartizarea competențelor între diferitele niveluri de guvernare. Acest fenomen a fost agravat de complexitatea mecanismelor instituționale din Bosnia și Herțegovina. Acest fapt a împiedicat desfășurarea a trei din ultimele șase reuniuni ale subcomitetelor instituite în temeiul Acordului interimar. De asemenea, Bosnia și Herțegovina refuză în continuare să adapteze Acordul interimar pentru a ține seama de schimburile sale comerciale tradiționale cu Croația înainte de aderarea acesteia la UE. Comisia a luat măsuri pentru a suspenda anumite avantaje comerciale de care beneficiază Bosnia și Herțegovina, în cazul în care procesul de adaptare nu este finalizat până la sfârșitul anului 2015. Acordul de stabilizare și de asociere (ASA), semnat în 2008 și ratificat în 2011, nu a intrat încă în vigoare, întrucât Bosnia și Herțegovina nu a îndeplinit deocamdată condițiile.

39. Actorii politici implicați nu au reușit să ajungă la un acord cu privire la strategiile necesare la nivel național în vederea aplicării Instrumentului de asistență pentru preaderare în sectoare cum ar fi energia, transporturile și mediul. Acest fapt a condus la o reducere substanțială a fondurilor în domeniile respective și la o reorientare către asistența care generează în mod direct avantaje pentru cetățeni. Ajungerea la acordul necesar va deschide calea pentru ca Bosnia și Herțegovina să beneficieze pe deplin de fondurile disponibile.

40. În pofida eforturilor intense de facilitare depuse de Comisie pentru soluționarea blocajelor rămase, hotărârea pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza Sejdić-Finci nu a fost executată. Hotărârea este utilizată în continuare pentru a deservi interesele restrânse ale partidelor politice și interesele etnice, iar soluția pronunțată în hotărâre este corelată cu alte aspecte.

41. Pentru ca Bosnia și Herțegovina să înainteze pe calea către UE este important ca toate nivelurile de guvernare să fie constituite rapid după alegeri și ca măsuri concrete de reformă să fie întreprinse fără întârziere. Leadershipul politic este dator față de cetățenii Bosniei și Herțegovinei să stabilească o direcție clară în care să se îndrepte țara. Este necesar să se îmbunătățească eficiența și modul de funcționare aferente instituțiilor politice la toate nivelurile de guvernare. Acest lucru este valabil în special în ceea ce privește interacțiunea dintre diferitele niveluri de guvernare. În acest scop, este necesar să se instituie un mecanism de coordonare funcțional cu privire la aspectele referitoare la UE. De asemenea, este necesar să se consolideze administrația publică la toate nivelurile.

42. Kosovo: finalizarea negocierilor privind Acordul de stabilizare și de asociere cu Kosovo și parafarea, în luna iulie, a acestuia este o etapă importantă pe calea integrării europene a Kosovoului. ASA va fi primul acord cuprinzător între UE și Kosovo. Acordul prevede un dialog politic intensificat, o integrare comercială mai strânsă, inclusiv deschiderea piețelor UE pentru produsele industriale și agricole din Kosovo, precum și noi forme de cooperare. În prezent, Comisia așteaptă cu interes semnarea și încheierea ASA. În urma alegerilor din luna iunie, mediul politic a devenit din ce în ce mai polarizat și Kosovo a ajuns într-o situație de impas politic, care a întârziat anumite reforme-cheie.

43. Kosovo a înregistrat progrese în cadrul dialogului său privind liberalizarea vizelor. A continuat buna cooperare cu EULEX, misiunea UE de sprijinire a statului de drept. Autoritățile din Kosovo și-au asumat un angajament politic substanțial de a reînnoi mandatul misiunii, preluând totodată mai multe responsabilități, și și-au exprimat acordul cu privire la instituirea unei instanțe specializate de soluționare a cauzelor care decurg din ancheta condusă de Grupul special de investigații. Pentru încheierea acestui proces, Kosovo trebuie să adopte modificările legislative necesare, inclusiv modificări ale Constituției sale. Kosovo ar trebui să coopereze cu instanța preconizată și să își asume trecutul.

44. Kosovo se confruntă cu numeroase provocări. Statul de drept în Kosovo, inclusiv independența judiciară, și rezultatele limitate în ceea ce privește combaterea criminalității organizate și a corupției reprezintă în continuare un motiv de preocupare majoră. Este necesar să se depună mai multe eforturi pentru a remedia deficiențele constatate în cadrul dialogului privind vizele, inclusiv pentru atenuarea riscurilor legate de securitate și de migrație aferente potențialei liberalizări a vizelor. Este imperios necesar să se pună în aplicare reforme economice structurale pentru a combate nivelul ridicat al șomajului. Trebuie să se întreprindă cu prioritate reforme importante, cum ar fi reforma electorală și reformele administrației publice, și trebuie să se ia măsuri în materie de protecție a minorităților.

45. Kosovo trebuie să depună eforturi susținute în ceea ce privește agenda sa de reformă pe calea către UE, precum și în ceea ce privește prioritățile evidențiate în studiul de fezabilitate din 2012 și în cele mai recente rapoarte privind progresele înregistrate. În temeiul ASA, Kosovo și-a asumat angajamentul de a întreprinde reforme ample și de a realiza alinierea legislativă la acquis-ul UE, inclusiv în domenii cum ar fi statul de drept, administrația publică, economia, concurența și comerțul. Kosovo ar trebui să se concentreze asupra pregătirii punerii în aplicare în bune condiții a ASA, inclusiv asupra pregătirii structurilor necesare. Comisia este pregătită să sprijine Kosovo în contextul trecerii sale la această nouă etapă importantă în relațiile sale cu UE și să își intensifice dialogul cu Consiliul național privind integrarea europeană.

46. Progresele înregistrate de Kosovo către viitorul său european au fost posibile datorită evoluției reformelor și a angajamentului său continuu față de normalizarea relațiilor sale cu Serbia, care a înregistrat progrese semnificative. În această privință, noul guvern din Kosovo va trebui să își mențină angajamentul în favoarea cooperării regionale, precum și implicarea activă și constructivă în cadrul procesului de normalizare cu Serbia. Kosovo ar trebui să asigure în continuare punerea în aplicare a acordurilor convenite în cadrul dialogului.

47. Situația din nordul Kosovoului rămâne tensionată. Toți actorii ar trebui să coopereze cu EULEX și să se abțină de la adoptarea unor măsuri unilaterale. Ar trebui să se acorde un sprijin deplin EULEX, în vederea îndeplinirii mandatului său în nordul Kosovoului. Ar trebui să se depună eforturi suplimentare pentru ca cele patru municipalități din partea de nord să își poată desfășura activitatea în temeiul cadrului juridic din Kosovo.

48. Turcia: Turcia este țară candidată și partener strategic pentru Uniunea Europeană. Economia sa dinamică aduce o contribuție valoroasă la prosperitatea continentului european. Ca urmare a evoluțiilor deosebit de grave ale situației din regiune, în special în Siria și în Irak, cooperarea pe teme de politică externă a devenit și mai importantă. Poziția strategică a Turciei subliniază, de asemenea, importanța unei cooperări sporite în ceea ce privește politica în domeniul migrației și securitatea energetică. Importanța unei astfel de cooperări este și mai evidentă în contextul provocărilor considerabile generate de evoluțiile recente din vecinătatea noastră comună, inclusiv criza din Ucraina.

49. Negocierile de aderare active și credibile oferă cadrul cel mai adecvat pentru a valorifica întregul potențial al relațiilor UE-Turcia. Având în vedere domeniul său de aplicare și profunzimea sa fără precedent, procesul de aderare, pe care nu îl poate înlocui nicio alternativă, promovează reformele care au legătură cu UE și oferă o bază importantă pentru intensificarea dialogului pe teme de politică externă și de securitate și pentru consolidarea competitivității economice și a oportunităților comerciale. De asemenea, acesta contribuie la intensificarea cooperării în domeniul energiei și în cel al justiției și al afacerilor interne, inclusiv în ceea ce privește vizele/politica în domeniul migrației/readmisia. Este necesar să se redinamizeze negocierile de aderare, respectându-se angajamentele UE și condiționalitatea stabilită. UE ar trebui să rămână un reper important pentru reformele economice și politice din Turcia. În această privință, este în interesul atât al Turciei, cât și al UE ca criteriile de referință inițiale pentru capitolul 23, intitulat „Sistemul judiciar și drepturile fundamentale”, și pentru capitolul 24, intitulat „Justiție, libertate și securitate”, să fie definite cât mai curând posibil, ceea ce conduce la deschiderea negocierilor cu privire la aceste două capitole. Turcia poate accelera ritmul negocierilor prin realizarea de progrese în ceea ce privește îndeplinirea criteriilor de referință și a cerințelor cadrului de negociere și prin respectarea obligațiilor sale contractuale față de UE. Aceasta ar putea să impulsioneze în mod semnificativ procesul de negociere. Până atunci, cooperarea dintre UE și Turcia ar trebui să se dezvolte în toate domeniile esențiale, în special în cele identificate deja în cadrul Agendei pozitive.

50. Turcia joacă un rol regional important și este implicată în mod activ în vecinătatea sa extinsă. În această privință este necesar să se dezvolte în continuare dialogul și cooperarea pe teme de politică externă de interes comun. Este de salutat faptul că Turcia participă în continuare la misiunile și la operațiunile PSAC, iar propunerea sa recentă de a contribui la EUFOR RCA și la EUBAM Libia este binevenită. Turcia joacă un rol-cheie în ceea ce privește Siria, în special din perspectiva ajutorului umanitar foarte important acordat sirienilor care fug din calea violenței peste graniță. UE s-a angajat să sprijine în continuare guvernele și comunitățile-gazdă ale statelor vecine Siriei, astfel încât acestea să poată gestiona în mod eficace fluxul din ce în ce mai mare de refugiați și să devină mai reziliente. Turcia și-a exprimat cu claritate disponibilitatea de a juca un rol activ în cadrul coaliției împotriva statului islamic (ISIL). Dialogul politic ar trebui să fie utilizat pentru a dezvolta o cooperare mai strânsă împotriva ISIL și a rețelelor sale de finanțare. Dialogul activ dintre UE și Turcia privind combaterea terorismului este binevenit și ar trebui să fie consolidat în continuare, în special în domeniul „luptătorilor străini”. Această cooperare va fi consolidată și mai mult prin adoptarea de către Turcia a unor noi acte legislative relevante în materie de combatere a terorismului. UE încurajează în continuare Turcia să își dezvolte politica externă în mod complementar și în coordonare cu UE și să se alinieze progresiv politicilor și pozițiilor UE.

51. A continuat punerea în aplicare a reformelor adoptate în anii anteriori, în special a măsurilor anunțate în cadrul pachetului privind democratizarea, prezentat în septembrie 2013. Curtea Constituțională a pronunțat o serie de hotărâri importante care au evidențiat reziliența sistemului constituțional al țării. Acordul de readmisie UE-Turcia a fost semnat în decembrie 2013, în paralel cu inițierea dialogului privind liberalizarea vizelor, și a intrat în vigoare la data de 1 octombrie 2014, ceea ce a generat un nou dinamism al relațiilor UE-Turcia. S-au depus noi eforturi în direcția soluționării pe cale pașnică a chestiunii kurde, în special adoptarea legislației menite „să asigure procesului un temei juridic mai puternic”. Procesul în cauză are o importanță istorică pentru Turcia și ar trebui ca toate părțile să participe cu bună credință la acesta.

52. Răspunsul guvernului ca urmare a acuzațiilor de corupție formulate în decembrie 2013 a generat preocupări importante în ceea ce privește independența sistemului judiciar și separarea puterilor. Transferurile în alte posturi și demiterile pe scară largă ale membrilor personalului de poliție, ale judecătorilor și ale procurorilor, în pofida afirmațiilor guvernului că acestea nu au avut legătură cu dosarul anticorupție, au afectat buna funcționare a instituțiilor în cauză și ridică semne de întrebare cu privire la modul în care au fost utilizate procedurile pentru formalizarea acestor măsuri. Este esențial ca anchetele privind acuzațiile de corupție să fie efectuate în mod corect și în deplină transparență și să se asigure capacitatea operațională a sistemului judiciar și a poliției. Încercările de interzicere a mijloacelor de comunicare sociale, anulate ulterior de Curtea Constituțională, și presiunile exercitate asupra presei, care conduc la o autocenzură răspândită pe scară largă, reflectă o abordare restrictivă a libertății de exprimare. Abordarea adoptată în domeniul libertății de întrunire rămâne restrictivă. Legislația din Turcia privind dreptul la întrunire și intervenția personalului de aplicare a legii, precum și punerea în aplicare a acesteia vor trebui să fie aliniate la standardele europene.

53. În acest context, prioritățile Turciei vor fi promovarea unui dialog mai amplu la nivelul întregului spectru politic și al întregii societății, revigorarea eforturilor sale de reformă în domeniul statului de drept și acordarea unei atenții speciale respectării drepturilor fundamentale în drept și în fapt. Deschiderea negocierilor cu privire la capitolele 23 și 24 ar furniza Turciei o foaie de parcurs amplă pentru reformele în acest domeniu esențial. Turcia este invitată să coopereze mai sistematic cu Comisia și cu alte organisme relevante, cum ar fi Consiliul Europei, inclusiv Comisia de la Veneția. În general, ar trebui să se acorde mai multă atenție punerii în aplicare efective a legislației existente. Ministerul Afacerilor Europene are un rol esențial în asigurarea coordonării și a compatibilității noii legislații cu dreptul UE. Comisia așteaptă cu interes ca Turcia să întreprindă măsuri concrete ca urmare a strategiei sale privind UE, care a fost adoptată recent și care are ca obiectiv să revigoreze procesul de aderare a Turciei.

54. Agenda pozitivă, lansată în 2012, continuă să sprijine negocierile de aderare cu Turcia și să vină în completarea acestora, prin intensificarea cooperării în mai multe domenii de interes comun. Intensificarea contactelor la nivel înalt între Turcia, UE și statele membre ale UE ar consolida și mai mult cooperarea. Pentru a face față provocărilor în materie de justiție și afaceri interne, îndeosebi în domeniul migrației, este necesar să se consolideze eforturile comune. UE se așteaptă ca Turcia să pună în aplicare pe deplin și cu eficacitate obligațiile asumate în temeiul Acordului de readmisie, față de toate statele membre.

55. Cu economia sa vastă și dinamică, Turcia este, de asemenea, un partener comercial important pentru UE și o componentă valoroasă a competitivității UE prin intermediul uniunii vamale. Este momentul să se depună eforturi pentru valorificarea întregului potențial al uniunii vamale. UE ar trebui să colaboreze cu Turcia pe tema extinderii și a modernizării relațiilor comerciale reciproce, în beneficiul ambelor părți. De asemenea, ar trebui să se abordeze o serie de aspecte legate de funcționarea uniunii vamale, pe baza evaluării efectuate în 2014. Totodată, este foarte de important să se dezvolte un dialog economic activ și de anvergură. Consolidarea în continuare a cooperării UE-Turcia în domeniul energiei, precum și înregistrarea de progrese în ceea ce privește negocierile de aderare ar facilita interconectarea și integrarea piețelor energiei. Cooperarea economică ar fi îmbunătățită în mod considerabil prin deschiderea negocierilor cu privire la capitolul 5 (achiziții publice), capitolul 8 (concurență) și capitolul 19 (ocuparea forței de muncă și politică socială), de îndată ce Turcia îndeplinește criteriile de referință necesare.

56. Comisia subliniază toate drepturile suverane ale statelor membre ale UE. Printre acestea se numără, inter alia, dreptul de a semna acorduri bilaterale și dreptul de a explora și de a exploata resursele naturale în conformitate cu acquis-ul UE și cu dreptul internațional, inclusiv cu Convenția Națiunilor Unite asupra dreptului mării. În conformitate cu pozițiile pe care Consiliul și Comisia le-au adoptat în mod repetat în anii anteriori, în prezent este imperios necesar ca Turcia să își îndeplinească obligația de a pune în aplicare pe deplin Protocolul adițional și să realizeze progrese pe calea normalizării relațiilor cu Republica Cipru. Acest fapt ar putea să imprime un nou dinamism procesului de aderare, ceea ce ar permite, în special, realizarea de progrese în privința celor opt capitole care fac obiectul Concluziilor Consiliului din decembrie 2006. Comisia încurajează, de asemenea, evitarea oricărei amenințări, surse de fricțiune sau acțiuni provocatoare care ar putea să afecteze relațiile de bună vecinătate și soluționarea pe cale pașnică a diferendelor. Comisia salută sprijinul Turciei privind reluarea tratativelor detaliate pentru găsirea unei soluții în Cipru. În prezent este important ca un astfel de sprijin să fie urmat de declarații constructive și de acțiuni concrete.

57. În ceea ce privește chestiunea Ciprului, Comisia salută reluarea, sub auspiciile ONU, a tratativelor detaliate între liderii comunității cipriote elene și liderii comunității cipriote turce în vederea soluționării chestiunii cipriote, precum și numirea dlui Espen Barth Eide în calitate de consilier special privind Cipru al Secretarului General al ONU. Comisia se așteaptă ca ambele părți să înceapă în curând negocieri structurate substanțiale care să deschidă calea către un acord cu privire la o soluție cuprinzătoare a chestiunii cipriote, în beneficiul tuturor. Comisia încurajează măsurile care contribuie la un climat pozitiv între comunități și care îmbunătățesc viața de zi cu zi a ciprioților și salută inițiativele societății civile în acest scop. UE și-a declarat disponibilitatea de a accepta condițiile unei înțelegeri care este conformă cu principiile pe care se întemeiază Uniunea. Ar trebui să se evite declarațiile care nu contribuie la crearea unui climat pozitiv în contextul tratativelor în curs cu privire la soluționarea chestiunii.

58. Islanda: în urma unei decizii a guvernului Islandei, negocierile de aderare au fost suspendate începând cu luna mai 2013. Având în vedere poziția guvernului, Comisia a suspendat treptat asistența de preaderare de care beneficia Islanda în cadrul IPA. Islanda rămâne un partener important pentru UE, având în vedere participarea sa la Acordul privind Spațiul Economic European, statutul de membră a spațiului Schengen, precum și cooperarea care vizează aspectele referitoare la Arctica.

ANEXĂ

Rezumat al constatărilor rapoartelor privind progresele înregistrate de Muntenegru, Serbia, fosta Republică iugoslavă a Macedoniei, Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo și Turcia

Muntenegru

Muntenegru continuă să îndeplinească într-o măsură suficientă criteriile politice. Guvernul și-a concentrat în continuare eforturile în direcția integrării în UE. S-au consolidat în continuare structurile instituite pentru negocierile de aderare. Adoptarea Planului de acțiune 2014-2015 pentru punerea în aplicare a strategiei de reformă a administrației publice și instituirea unui nou grup special privind reforma administrației publice în cadrul Acordului de stabilizare și de asociere (ASA) ar trebui să contribuie la înregistrarea de progrese în acest domeniu. Este necesar ca administrația publică să fie raționalizată în continuare, transparența să fie îmbunătățită pentru a limita amploarea corupției și să se asigure consolidarea capacității administrative în domeniul integrării europene. Sunt necesare eforturi importante pentru a se remedia nivelul ridicat de politizare a funcției publice și pentru a se asigura recrutarea și promovarea pe bază de merit. Este important să se îmbunătățească profesionalismul și eficiența administrației, și nu în ultimul rând să se asigure dotarea acesteia cu instrumentele necesare pentru a face față provocărilor generate de negocierile de aderare și de punerea în aplicare a acquis-ului. În ceea ce privește gestionarea finanțelor publice, este necesar să se consolideze capacitatea de previzionare financiară și conformitatea cu standardele europene.

Acuzațiile privind presupuse nereguli au afectat rundele electorale desfășurate în mai multe municipalități la începutul anului 2014. Dacă este cazul, aceste acuzații ar trebui să fie anchetate și, atunci când este necesar, autoritățile competente ar trebui să inițieze acțiuni în justiție. Din cauza climatului politic polarizat, formarea, după alegeri, a noilor administrații a fost un proces anevoios. Noua legislație electorală a fost adoptată în lunile februarie și martie. Aceasta răspunde mai multor recomandări pendinte ale OSCE/ODIHR, chiar dacă există în continuare o serie de aspecte care trebuie să fie abordate în concordanță cu standardele și cu cele mai bune practici europene. Adoptarea modificărilor la Legea privind finanțarea partidelor politice a fost marcată de controverse, principalul partid de guvernământ votând împotriva adoptării modificărilor. Ca urmare a unei hotărâri pronunțate de Curtea Constituțională în luna iunie, o mare parte a modificărilor la Legea privind finanțarea partidelor politice a fost considerată neconstituțională. Muntenegru trebuie să își alinieze rapid și pe deplin cadrul legislativ în acest domeniu la standardele și la cele mai bune practici europene, precum și să prezinte un istoric inițial al rezultatelor obținute în ceea ce privește punerea corectă în aplicare a legii, inclusiv aplicarea de sancțiuni disuasive atunci când este necesar. Măsurile judiciare aferente presupusului abuz de fonduri publice în folosul unor partide politice nu au fost încă finalizate și nici nu s-a asumat încă responsabilitatea politică în acest sens.

În domeniul reformei judiciare, punerea în aplicare a măsurilor în conformitate cu termenele prevăzute în planul de acțiune este în curs de desfășurare. În urma alinierii legislației relevante la reformele constituționale din iulie 2013, mai mulți funcționari au fost aleși în posturi-cheie în cadrul sistemului judiciar și al Parchetelor. După mai multe încercări, parlamentul a numit în cele din urmă, în octombrie 2014, un nou procuror general. Este necesar să se finalizeze reformele menite să introducă un sistem unic de recrutare la nivel național pentru judecători și procurori, un sistem de promovare obiectiv și pe bază de merit, precum și un sistem disciplinar îmbunătățit. Deși eficiența instanțelor a crescut la nivel global, ar trebui să se depună în continuare eforturi pentru a îmbunătăți și mai mult eficiența sistemului judiciar.

Până în prezent, impactul măsurilor de combatere a corupției a fost limitat. Încă înainte de începerea activității noii agenții anticorupție, instituțiile existente în domeniul prevenirii corupției trebuie să fie consolidate pentru a adopta o abordare mai proactivă. Corupția rămâne predominantă în multe domenii și continuă să reprezinte o problemă gravă. Este necesar să se constituie un istoric credibil al rezultatelor obținute în ceea ce privește anchetele, urmărirea în justiție și condamnările definitive pronunțate în dosarele de corupție, inclusiv cele de corupție la nivel înalt. Ar trebui să se asigure recurgerea în mod sistematic la instrumentele de sechestrare și de confiscare a bunurilor. Deși istoricul rezultatelor obținute a continuat să se îmbunătățească în domeniul luptei împotriva drogurilor și s-au deschis noi dosare privind introducerea clandestină de migranți, persistă dificultăți în ceea ce privește combaterea altor forme de criminalitate organizată, inclusiv traficul de persoane, criminalitatea informatică și spălarea de bani. Numărul condamnărilor definitive, atât în dosare de corupție, cât și în dosare de criminalitate organizată este limitat, adesea cauzele fiind trimise spre rejudecare în temeiul unor încălcări procedurale. Combaterea criminalității organizate și a corupției este esențială în lupta împotriva infiltrării infracționale în sistemele politice, juridice și economice.

S-a instituit cadrul juridic și instituțional pentru respectarea drepturilor omului și principalele elemente ale legislației internaționale privind drepturile omului au fost integrate în sistemul juridic. Capacitatea instituțiilor competente în materie de protecție și de asigurare a respectării drepturilor omului trebuie să fie consolidată, inclusiv în ceea ce privește sistemul judiciar și poliția. Grupurile vulnerabile, cum ar fi romii și persoanele cu handicap, sunt cele mai grav afectate de deficiențele din acest domeniu.

Persistă preocupări importante în ceea ce privește libertatea de exprimare, care a fost subminată de cazurile de violență împotriva jurnaliștilor și de atacurile asupra bunurilor aparținând mass-media. Cazurile vechi și recente care implică amenințări și violențe împotriva jurnaliștilor trebuie să fie temeinic anchetate și urmărite în justiție pentru a-i identifica nu numai pe autorii actelor fizice, ci și pe cei care se află în spatele atacurilor. Este necesar ca în special cazurile mai vechi să fie soluționate în regim de urgență pentru a se evita prescrierea acestora. În decembrie s-a instituit o comisie pentru monitorizarea activităților desfășurate de autoritățile competente în anchetarea cazurilor vechi și recente care implică amenințări și violențe împotriva jurnaliștilor. Recomandările acesteia trebuie să fie pe deplin respectate de autorități. Guvernul ar trebui să continue promovarea și susținerea în mod public a libertății mass-mediei, evitându-se orice declarații care ar putea fi înțelese ca acte de intimidare. Organismele de autoreglementare care sunt responsabile de menținerea și de promovarea unor standarde profesionale și etice prezintă deficiențe.

Autoritățile din Muntenegru au luat măsuri suplimentare pentru a consolida protecția drepturilor persoanelor lesbiene, gay, bisexuale, transgender și intersex (LGBTI). Primul eveniment „Pride parade” din Podgorica a avut loc în octombrie 2013, beneficiind de un sprijin corespunzător din partea autorităților. Cu toate acestea, au continuat atacurile împotriva persoanelor LGBTI și s-au pronunțat puține condamnări penale pentru astfel de infracțiuni. Ostilitatea împotriva acestor persoane este în continuare larg răspândită în societate.

S-au înregistrat unele progrese în ceea ce privește situația romilor, în special în materie de frecventare a școlii; cu toate acestea, rata de părăsire timpurie a școlii și ponderea redusă a elevelor rome în populația totală de elevi romi rămân un motiv de preocupare. Este necesar să se ia măsuri de combatere a discriminării împotriva romilor și a subreprezentării politice a acestora.

Muntenegru continuă să mențină relații bilaterale bune cu alte țări implicate în procesul de aderare și cu statele membre ale UE cu care se învecinează și este puternic implicat în dezvoltarea cooperării regionale. S-a parafat un acord privind frontierele cu Bosnia și Herțegovina.

Muntenegru menține încă acordul bilateral de imunitate încheiat cu Statele Unite în 2007, prin care se acordă derogări de la jurisdicția Curții Penale Internaționale. Muntenegru trebuie să se alinieze la poziția UE în cadrul negocierilor de aderare.

În ceea ce privește criteriile economice, Muntenegru a luat unele noi măsuri în vederea instituirii unei economii de piață funcționale. Pe termen mediu, această țară ar trebui să poată face față presiunilor concurențiale și forțelor pieței din Uniune, cu condiția să remedieze în continuare, prin intermediul unor reforme structurale corespunzătoare, deficiențele cu care se confruntă în prezent.

În 2013 economia s-a redresat în urma recesiunii în formă de W, însă redresarea rămâne fragilă, din cauza cererii interne slabe, a bazei de producție restrânse și a dependenței ridicate de mediul extern. Deficitul de cont curent s-a redus într-o anumită măsură, dar dezechilibrele externe rămân ridicate. Deficitele bugetare importante și persistente evidențiază necesitatea unor măsuri de consolidare bugetară care să asigure reducerea datoriei publice. În pofida unor îmbunătățiri marginale, condițiile de pe piața forței de muncă rămân precare, având în vedere rata foarte ridicată a șomajului, în special în rândul tinerilor și al șomerilor de lungă durată.

Muntenegru ar trebui să crească mobilitatea lucrătorilor și să consolideze eficacitatea politicilor active în domeniul pieței forței de muncă, precum și să îmbunătățească nivelul de calitate al educației, inclusiv a învățământului profesional și tehnic. Pentru a sprijini dezvoltarea sectorului privat, ar trebui să se ia măsuri menite să simplifice și mai mult cadrul juridic și de reglementare, inclusiv consolidarea executării contractelor, reducerea costurilor și a obstacolelor administrative, precum și facilitarea procedurilor de privatizare. Este necesar să se găsească o soluție durabilă în ceea ce privește situația nesoluționată a producătorului de aluminiu KAP, care să fie pusă în aplicare în conformitate cu normele prevăzute de ASA, pentru a se evita o nouă rundă de datorii contingente.

În ceea ce privește capacitatea de asumare a obligațiilor care decurg din calitatea de stat membru, nivelul de aliniere al Muntenegrului variază. Ca urmare a procesului de examinare analitică, Comisia a apreciat că, în privința a douăzeci de capitole, Muntenegru era suficient de avansat pentru ca negocierile referitoare la aceste capitole să înceapă fără a fi necesar să se stabilească criterii de referință inițiale. Din aceste capitole, zece au fost deja deschise, fiind stabilite criterii de referință intermediare sau finale, iar două au fost închise provizoriu. În plus față de capitolele privind statul de drept, s-au stabilit criterii de referință inițiale cu privire la unsprezece capitole[6]. Îndeplinirea criteriilor de referință inițiale, precum și a criteriilor de referință intermediare stabilite pentru capitolele privind statul de drept și a criteriilor de referință finale stabilite pentru opt capitole[7] ar trebui să ghideze Muntenegru pe calea sa către integrare.

În ansamblu, Muntenegru este într-un stadiu avansat în ceea ce privește alinierea sa, în cazul unor capitole ale acquis-ului, inclusiv legislația privind proprietatea intelectuală, știința și cercetarea, educația și cultura, protecția consumatorilor și a sănătății, precum și politica externă, de securitate și apărare. În general, Muntenegru s-a aliniat la măsurile restrictive introduse prin deciziile Consiliului, inclusiv măsurile restrictive ale UE în contextul anexării ilegale a Crimeei de către Rusia și al evenimentelor din estul Ucrainei, și a pus în aplicare aceste măsuri restrictive.

Alinierea la acquis și consolidarea capacității administrative necesare reprezintă în continuare o provocare importantă pentru Muntenegru. Administrația din Muntenegru va trebui să își concentreze eforturile în direcția îndeplinirii criteriilor de referință inițiale pendinte stabilite. Ar trebui să se acorde o prioritate specială asigurării conformității cu ASA a normelor privind ajutoarele de stat în cazul KAP. Capacitatea administrativă în toate domeniile care vizează mediul și combaterea schimbărilor climatice trebuie să fie consolidată, atât la nivel central, cât și la nivel local, pentru a se asigura alinierea la acquis-ul în domeniul mediului și al climei, precum și punerea în aplicare a acestuia.

Serbia

Serbia continuă să îndeplinească într-o măsură suficientă criteriile politice. Alegerile parlamentare anticipate din luna martie au confirmat aspirațiile țării privind integrarea europeană. Aderarea la UE rămâne principalul obiectiv al noului guvern. Acesta poate conta pe o majoritate fără precedent de două treimi în parlament pentru a efectua reformele-cheie prioritare care sunt necesare pentru ca această țară să înainteze pe calea sa europeană. Guvernul sârb și-a stabilit obiective economice ambițioase în această privință. Efectuarea unor reforme constituționale la începutul noii legislaturi ar reprezenta un progres decisiv în ceea ce privește negocierile de aderare. Ar trebui să se acorde atenție îmbunătățirii în continuare a caracterului incluziv și a transparenței procesului de reformă. Procedura parlamentară de urgență ar trebui să fie limitată la cazurile în care utilizarea acesteia este strict necesară. Rolul organismelor de reglementare independente ar trebui să fie recunoscut în mod continuu și ar trebui să se dea curs recomandărilor acestora. În luna iunie s-a instituit Convenția națională privind Uniunea Europeană, ca platformă pentru cooperarea cu societatea civilă în cadrul procesului de negociere a aderării, ceea ce ar trebui să ducă la consultarea în mai mare măsură a societății civile în ansamblul său, în special într-un context în care provocările economice și sociale cărora trebuie să le facă față cetățenii sârbi sunt însemnate.

Serbia înregistrează progrese în ceea ce privește reforma administrației sale publice. A adoptat o strategie amplă și a consolidat activitatea de coordonare și de planificare a politicilor publice, ca urmare a înființării unui nou Secretariat pentru politici publice. Cu toate acestea, este în continuare necesar să se întreprindă o reformă profundă și amplă, care să se bazeze pe instrumente corespunzătoare de analiză și de gestionare a performanței.

S-au luat primele măsuri în vederea punerii în aplicare a strategiilor naționale adoptate anul trecut privind reforma sistemului judiciar și lupta împotriva corupției. Serbia a făcut un bilanț al provocărilor importante cu care se confruntă sistemul său judiciar. S-au desfășurat activități legislative intense. S-au adoptat normele de evaluare a judecătorilor și a procurorilor. Un număr însemnat de președinți de instanță au fost numiți cu titlu permanent. Prima generație de notari publici și-a preluat mandatul. Cu toate acestea, nu s-au adoptat încă acte legislative esențiale, cum ar fi Legea privind asistența judiciară gratuită. Evaluarea punerii în aplicare a legislației adoptate recent este în curs de desfășurare. Este necesar să se înregistreze progrese pentru a se asigura eficacitatea și independența sistemului judiciar. Recrutarea și numirea magistraților sunt în continuare reglementate de criterii neclare. Generalizarea sistemului contradictoriu și modificarea rețelei de instanțe nu au avut încă un impact semnificativ asupra eficienței și a calității sistemului judiciar.

Există un puternic dinamism politic în materie de combatere a corupției. S-au efectuat mai multe anchete în dosare de corupție la nivel înalt și s-au depus eforturi pentru îmbunătățirea coordonării și a leadershipului instituțional în acest domeniu. Cu toate acestea, corupția rămâne predominantă în multe domenii și continuă să reprezinte o problemă gravă. Ponderea condamnărilor în raport cu trimiterile în judecată este scăzută. Nu s-au instituit încă mecanisme de protecție a denunțătorilor. Este necesar să se introducă mecanisme eficace de prevenire și de reprimare. Este necesar ca la cel mai înalt nivel să se acorde sprijin rolului pe care îl îndeplinesc Agenția Anticorupție și Consiliul Anticorupție, precum și ca recomandările și propunerile formulate de aceste organisme să fie urmate de măsuri corespunzătoare. Trebuie să se găsească alternative eficace la recurgerea excesivă la punerea sub acuzare pentru abuz de poziție în sectorul privat.

Serbia a participat în mod activ la cooperarea regională în materie de aplicare a legii, care a generat rezultate concrete în lupta împotriva criminalității organizate, ceea ce a condus, în special, la o arestare într-un dosar de notorietate privind grupuri de criminalitate organizată. Este necesară o evaluare strategică a amenințării pe care o reprezintă criminalitatea organizată pentru a se elabora o planificare strategică și o analiză strategică și apoi, într-o fază ulterioară, răspunsuri corespunzătoare în materie de aplicare a legii, inclusiv prin intermediul conceptului de activități polițienești bazate pe informații. Este necesar să se constituie un istoric credibil al rezultatelor obținute în ceea ce privește anchetele, urmărirea în justiție și condamnările definitive pronunțate în dosare de corupție și de criminalitate organizată, inclusiv cele la nivel înalt. Combaterea criminalității organizate și a corupției este esențială în lupta împotriva infiltrării infracționale în sistemele politice, juridice și economice.

Privind în perspectivă, adoptarea unor planuri de acțiune credibile și ample pentru capitolele 23 și 24, în conformitate cu noua abordare, va fi o etapă de referință esențială pentru Serbia.

În general, s-a instituit cadrul juridic pentru protecția minorităților, însă trebuie să se asigure punerea sa coerentă în aplicare pe întreg teritoriul țării, în special în domenii cum ar fi educația, utilizarea limbilor, precum și accesul la mass-media și la servicii religioase în limbile minorităților. Măsurile pozitive luate pentru îmbunătățirea situației romilor trebuie să fie intensificate, în special în ceea ce privește educația, locuințele și ocuparea forței de muncă. Este necesar să se depună în continuare eforturi susținute pentru a îmbunătăți situația refugiaților și a persoanelor strămutate.

Evenimentul „Pride parade”, care s-a desfășurat la Belgrad, la data de 28 septembrie, fără incidente majore, este o etapă importantă către exercitarea efectivă a drepturilor omului, în general, și a drepturilor persoanelor lesbiene, gay, bisexuale, transgen și intersex (LGBTI), în special. Serbia a făcut un pas important în direcția punerii în aplicare a strategiei din 2011 privind mass-media, prin adoptarea, în luna august, a unui pachet legislativ referitor la mass-media, care este menit să sporească gradul de transparență în ceea ce privește proprietatea asupra mass-mediei și sursele de finanțare, precum și să alinieze legislația și practica la cadrul UE. Cu toate acestea, există motive de preocupare în legătură cu deteriorarea condițiilor pentru exercitarea deplină a libertății de exprimare. Autorităților le revine responsabilitatea fundamentală de a contribui în mod activ la exercitarea nestingherită a libertății de exprimare, inclusiv arătând că sprijină în mod corespunzător organismele independente, apărătorii drepturilor omului și jurnaliștii independenți. Promovarea tuturor drepturilor fundamentale și punerea în aplicare a strategiei antidiscriminare vor necesita o abordare care să fie în și mai mare măsură direcționată și proactivă.

Serbia a continuat să adopte o abordare constructivă în ceea ce privește cooperarea regională și și-a îmbunătățit în mod semnificativ relațiile cu unii dintre vecinii săi.

În ceea ce privește normalizarea relațiilor cu Kosovo, Serbia a participat în continuare la dialog și, la nivel global, și-a menținut angajamentul de a pune în aplicare Primul acord din aprilie 2013 cu privire la principiile aplicabile normalizării relațiilor și celelalte acorduri convenite în cadrul dialogului. Acest fapt a condus la o serie de schimbări ireversibile pe teren, cum ar fi organizarea pentru prima dată de alegeri locale și parlamentare în Kosovo și înregistrarea de progrese substanțiale în ceea ce privește dezmembrarea structurilor poliției și justiției sârbe. S-a aprobat o soluție permanentă pentru includerea Kosovoului în cadrul Procesului de Cooperare în Europa de Sud-Est (SEECP). Deși nu au avut loc reuniuni la nivel înalt de la alegerile anticipate organizate în Kosovo, activitățile au continuat la nivel tehnic, ceea ce a permis înregistrarea de progrese în domeniul colectării taxelor vamale, al gestionării integrate a frontierelor (GIF), al energiei și al telecomunicațiilor.

Cu toate acestea, în general s-a înregistrat o încetinire a progreselor în ceea ce privește punerea în aplicare a dialogului. Atât în Serbia, cât și în Kosovo au avut loc alegeri generale anticipate. Este important să se reia dialogul la nivel înalt. De asemenea, este esențial ca ambele părți să se implice în continuare pe deplin în punerea în aplicare cu bună credință a tuturor acordurilor existente. Înregistrarea de noi progrese ar trebui să conducă treptat la normalizarea globală a relațiilor dintre Serbia și Kosovo, sub forma stabilirii, înainte de încheierea negocierilor de aderare cu Serbia, a unui acord cu caracter juridic obligatoriu, care să ofere atât Serbiei, cât și Kosovoului perspectiva de a-și exercita pe deplin drepturile și de a-și îndeplini obligațiile.

În ceea ce privește criteriile economice, Serbia a realizat progrese limitate în direcția instituirii unei economii de piață funcționale. Este necesar să se pună în aplicare o gamă largă de reforme structurale, astfel încât această țară să facă față pe termen mediu presiunilor concurențiale și forțelor pieței din Uniune.

Economia s-a contractat în prima jumătate a anului, printre cauzele acestui fenomen numărându-se și inundațiile grave. Guvernul a demarat cu hotărâre programul său ambițios de reforme economice și structurale, adoptând un prim set de legi importante privind forța de muncă, privatizarea și falimentul. În pofida unei serii de măsuri noi, dezechilibrele bugetare rămân foarte ridicate și datoria publică a continuat să crească. Cu toate acestea, creșterea exporturilor a contribuit la reducerea dezechilibrelor externe. Inflația a atins cele mai scăzute niveluri înregistrate vreodată, sub intervalul-țintă stabilit de banca centrală. Rata șomajului a rămas foarte ridicată.

Este necesar să se depună eforturi considerabile pentru reducerea cheltuielilor publice și punerea în aplicare a reformelor structurale adoptate, în scopul de a restabili sustenabilitatea bugetară și, în cele din urmă, de a sprijini creșterea economică. Pentru a se reduce influența puternică a statului în economie este necesar să se remedieze ineficiențele din sectorul public de mari dimensiuni, să se înregistreze progrese în ceea ce privește privatizarea conform calendarului, să se raționalizeze ajutoarele de stat și să se îmbunătățească guvernanța corporativă a întreprinderilor publice. Colectarea impozitelor trebuie îmbunătățită, inclusiv prin măsuri de combatere a sectorului informal de mari dimensiuni. Mediul de afaceri este afectat de o birocrație excesivă, de ritmul lent al intrării pe piață și al ieșirii de pe piață, de numeroasele obstacole în calea investițiilor, cum ar fi sistemul juridic deficitar și ritmul lent de executare a contractelor. Este necesar să se găsească o soluție eficace a problemei pe care o reprezintă proporția ridicată de credite neperformante pentru a se îmbunătăți activitatea bancară de acordare de credite. Modernizarea infrastructurii fizice, în special ca urmare a daunelor cauzate de inundații, necesită eforturi susținute și crearea unei marje fiscale suplimentare. Este necesar ca sistemul educațional să devină mai eficient în contextul scăderii numărului de elevi și al necorelării competențelor cu cerințele pieței forței de muncă.

În ceea ce privește capacitatea sa de asumare a obligațiilor care decurg din calitatea de stat membru, în numeroase domenii Serbia și-a aliniat în continuare legislația la cerințele dreptului UE. Serbia a continuat să pună în aplicare în bune condiții obligațiile asumate în temeiul Acordului de stabilizare și de asociere (ASA). Pot fi raportate progrese satisfăcătoare în domeniul societății informaționale și al mass-media, ca urmare a adoptării pachetului de trei legi de punere în aplicare a strategiei din 2011 privind mass-media, ceea ce a contribuit la alinierea în continuare a cadrului juridic al Serbiei la acquis. De asemenea, a continuat alinierea legislației privind transportul feroviar, aerian și rutier. A continuat publicarea rezultatelor recensământului populației și al recensământului agricol. Printre prioritățile de reformă prevăzute de noua strategie din ianuarie 2014 de reformă a administrației publice se numără și controlul financiar intern public.

În domeniul politicii externe și de securitate, ar trebui să se îmbunătățească alinierea Serbiei la declarațiile UE și la deciziile Consiliului, astfel încât această țară să îndeplinească cerința prevăzută de cadrul de negociere de a-și alinia treptat, în perioada premergătoare aderării, politicile și deciziile în acest domeniu la cele adoptate de Uniunea Europeană și de statele sale membre. Este necesar ca Serbia să elaboreze și să pună în aplicare de urgență mecanisme de monitorizare și de supraveghere fiabile și solide pentru alinierea la acquis în toate domeniile. De asemenea, sunt necesare eforturi considerabile nu numai pentru a consolida și a aplica pe deplin cadrul juridic global, ci și, mai presus de toate, pentru a sprijini aceste reforme prin alocarea resurselor financiare și umane corespunzătoare. Totodată, în unele domenii-cheie ale acquis-ului lipsesc coordonarea și leadershipul instituțional și este necesar să se garanteze independența organismelor de reglementare. Este necesar ca legislația privind controlul ajutoarelor de stat să fie aliniată la acquis și să se aplice efectiv tuturor întreprinderilor, inclusiv celor aflate în proces de restructurare și de privatizare. Trebuie să se depună eforturi suplimentare pentru raționalizarea procedurii de azil în conformitate cu standardele UE și este necesar să se modernizeze de urgență centrele de cazare permanentă. Este necesar ca Serbia să își intensifice eforturile în vederea alinierii în domeniul energiei, inclusiv în ceea ce privește gazoductul „South Stream”. Serbia trebuie să efectueze cu titlu prioritar separarea în sectorul gazelor și restructurarea întreprinderii de stat care furnizează gaze naturale, „Srbijagas”. De asemenea, este necesar să continue alinierea în domeniul impozitării, al mediului, al combaterii schimbărilor climatice, al organismelor modificate genetic, consolidându-se totodată substanțial sistemul global de sănătate și de protecție socială.

Fosta Republică iugoslavă a Macedoniei

În general, această țară continuă să îndeplinească într-o măsură suficientă criteriile politice. A finalizat cea mai mare parte a reformelor sale în ceea ce privește sistemul judiciar și administrația publică și a înregistrat progrese după dobândirea statutului de țară candidată în 2005. Nivelul de aliniere legislativă este ridicat în raport cu stadiul în care se află în procesul de aderare. Cu toate acestea, persistă provocări importante, care chiar s-au accentuat în unele domenii. Acestea se referă, în special, la cultura politică tot mai polarizantă, la motivele importante de preocupare în ceea ce privește politizarea din ce în ce mai accentuată și la controlul exercitat de guvern asupra instituțiilor de stat și asupra mass-mediei, precum și la situația interetnică încă fragilă.

Conform evaluării efectuate de OSCE/ODIHR, alegerile prezidențiale și alegerile parlamentare anticipate din aprilie 2014 au fost organizate în mod eficient, fiind însă afectate de lipsa separării dintre activitățile de stat și cele de partid, precum și de relatările părtinitoare din mass-media. Preocupările cu privire la suprapunerea activităților de stat și a activităților partidelor aflate la guvernare erodează încrederea în instituțiile publice. Absența dialogului între partide și disensiunile persistente dintre acestea au dus la o nouă criză politică, generată de acuzații privind presupuse nereguli comise în cadrul proceselor electorale și care a avut ca rezultat neprezentarea în parlament a membrilor principalului partid de opoziție. Principalele partide politice fac eforturi insuficiente pentru a se angaja în politici constructive în interesul întregului electorat și al țării în ansamblul său. Guvernul și opoziția ar trebui să ia măsuri pentru reluarea dialogului politic în parlament. Guvernul trebuie să asigure faptul că opoziția are posibilitatea de a-și exercita pe deplin funcția de control democratic. În același timp, este necesar și ca opoziția să se implice în mod constructiv în procesul democratic.

Politizarea administrației publice, atât la nivel central, cât și la nivel local, reprezintă în continuare un motiv important de preocupare. Principiile de transparență, răspundere și merit nu sunt încă pe deplin aplicate. De asemenea, OSCE/ODIHR a raportat acuzații credibile de presiune asupra angajaților din sectorul public în timpul alegerilor din aprilie 2014. Aceste aspecte ar trebui să fie soluționate, inclusiv prin intermediul noului cadru legislativ.

Totodată, este necesar să se consolideze în continuare independența și competența instanțelor și să se acorde o atenție sporită calității sistemului de justiție pus la dispoziția cetățenilor. Nivelul avansat al acestei țări pe plan legislativ și tehnic în domeniul în cauză este umbrit de preocupările tot mai mari cu privire la selectivitatea justiției. Se constituie istorice ale rezultatelor obținute, însă corupția predomină în continuare în multe domenii și continuă să reprezinte o problemă gravă. Cadrul anticorupție trebuie să fie pus în aplicare cu mai multă eficacitate.

S-au adus îmbunătățiri suplimentare în domeniul cooperării polițienești, precum și în cel al combaterii criminalității organizate și a traficului de persoane. Ar trebui să se depună în continuare eforturi în vederea constituirii unui istoric al rezultatelor obținute în ceea ce privește anchetele, urmărirea în justiție și condamnările pronunțate în dosarele de criminalitate organizată și de corupție. Combaterea criminalității organizate și a corupției este esențială în lupta împotriva infiltrării infracționale în sistemele politice, juridice și economice.

S-a instituit cadrul global pentru protecția drepturilor fundamentale, dar trebuie să se acorde o atenție sporită punerii în aplicare efective a acestuia. Este necesar să se depună eforturi continue pentru a răspunde preocupărilor referitoare la prejudecățile față de romi și la discriminarea acestora și pentru a contracara intoleranța împotriva persoanelor lesbiene, homosexuale, bisexuale, transgen și intersex (LGBTI).

Situația libertății presei a continuat să se deterioreze. Influența guvernului asupra conținutului mass-mediei este exercitată, inter alia, prin intermediul publicității finanțate de stat. În puține cazuri informațiile sunt prezentate într-un mod cu adevărat imparțial, principalele canale mass-media nu transmit publicului informații fiabile și obiective și nu există o dezbatere publică în cunoștință de cauză.

În ceea ce privește relațiile interetnice, Acordul-cadru de la Ohrid, prin care s-a încheiat conflictul din 2001, asigură temeiul necesar pentru a se garanta caracterul multietnic al societății. Cu toate acestea, predomină lipsa de încredere între comunități. Tensiunile pot fi ușor declanșate de evenimente sau de incidente. Este necesară o abordare comună mai proactivă în ceea ce privește promovarea unui societății multietnice favorabilă incluziunii. Încă nu s-a finalizat revizuirea Acordului-cadru de la Ohrid, iar recomandările formulate în contextul său trebuie să fie puse în aplicare.

În general, țara are relații bune cu alte țări implicate în procesul de aderare și joacă un rol activ în cooperarea regională. Este în continuare important ca relațiile cu statele vecine care sunt membre ale UE să fie abordate dintr-o perspectivă constructivă. Ar trebui să se evite acțiunile și declarațiile care au un efect negativ asupra relațiilor de bună vecinătate.

În ceea ce privește criteriile economice, fosta Republică iugoslavă a Macedoniei este în continuare într-un stadiu foarte avansat și, în unele domenii, s-au înregistrat unele progrese suplimentare în ceea ce privește instituirea unei economii de piață funcționale. Pentru a face față pe termen mediu presiunilor concurențiale și forțelor pieței din Uniunii, această țară trebuie să depășească provocări importante prin punerea în practică cu hotărâre a reformelor structurale.

Redresarea economică a continuat să înregistreze progrese, dar se bazează în continuare numai pe sectorul extern și a avut un efect limitat asupra șomajului, care rămâne ridicat, în special în rândul tinerilor. Reformele care au ca obiect rigiditățile structurale ale pieței forței de muncă au înregistrat doar progrese timide. S-a menținut stabilitatea financiară și au crescut fluxurile de investiții străine directe. Disciplina bugetară, precum și transparența și calitatea cheltuielilor publice s-au deteriorat.

Perspectivele de creștere economică și de ocupare a forței de muncă depind în mare măsură de mediul de afaceri din cadrul sectorului privat național. În acest scop, este necesar să se faciliteze în continuare procedurile de acordare a licențelor, inclusiv în vederea încurajării legăturilor în amonte dintre întreprinderile naționale și cele străine, să se accelereze procedurile de ieșire de pe piață și, în general, să se asigure condiții de concurență echitabile pentru toate întreprinderile atunci când se pun în aplicare reglementările privind activitățile economice. Va trebui să se îmbunătățească accesul la finanțare, inclusiv prin refacerea canalului creditului bancar. Este necesar să se realizeze o mai bună aliniere a competențelor lucrătorilor la nevoile pieței forței de muncă prin noi reforme ale sistemului educațional, inclusiv prin punerea în aplicare a strategiei de formare profesională. În ceea ce privește finanțele publice, noua deteriorare a disciplinei bugetare care s-a înregistrat în 2013 și în 2014 impune îmbunătățirea procedurilor de programare bugetară și creșterea coerenței execuției bugetare anuale în raport cu strategia bugetară pe termen mediu. Calitatea cheltuielilor publice ar trebui să fie îmbunătățită, prin modificarea componenței cheltuielilor de capital pentru a susține investițiile care favorizează creșterea economică.

Fosta Republică iugoslavă a Macedoniei a înregistrat progrese suplimentare în ceea ce privește îmbunătățirea capacității sale de asumare a obligațiilor care decurg din calitatea de stat membru. Această țară continuă să participe la Procesul de stabilizare și de asociere și să își îndeplinească angajamentele asumate în temeiul Acordului de stabilizare și de asociere.

Această țară are relații ample de cooperare cu UE în toate domeniile acquis-ului și se află într-un stadiu avansat de aliniere legislativă la nivel strategic și instituțional. Această țară are un nivel suficient de aliniere la acquis pentru a trece la etapa următoare a procesului de aderare. Ar fi necesar ca acum eforturile să se concentreze asupra capacității administrative și a punerii în aplicare efective.

În domeniul pieței interne s-a ajuns deja la un nivel satisfăcător de aliniere legislativă în ceea ce privește fluxurile de capital, serviciile poștale și dreptul societăților comerciale. În sectorul justiției și afacerilor interne, această țară se află într-un stadiu foarte avansat al pregătirilor sale în ceea ce privește politica în domeniul vizelor, frontierele externe și spațiul Schengen, precum și cooperarea polițienească. Pe de altă parte, sunt necesare eforturi suplimentare în special în ceea ce privește politica regională, mediul și combaterea schimbărilor climatice, politica socială și educația. De asemenea, controlul financiar intern public trebuie consolidat și dezvoltat în continuare la nivelul întregii administrații publice.

Consiliul nu a luat încă o hotărâre cu privire la propunerea Comisiei din 2009 privind trecerea la a doua etapă a asocierii, în temeiul articolului 5 din Acordul de stabilizare și de asociere.

Albania

Albania a realizat progrese suplimentare către îndeplinirea criteriilor politice. S-a lansat un dialog la nivel înalt privind prioritățile-cheie și s-au instituit grupuri de lucru comune care să structureze activitatea referitoare la reformele necesare. Nu s-a instituit încă un Consiliu național pentru integrare europeană care să promoveze incluziunea și care să reunească toate părțile interesate în procesul de reformă. Pentru a se asigura sustenabilitatea reformelor este esențial să existe un dialog politic constructiv și durabil între guvern și opoziție.

Parlamentul a adoptat prin consens o rezoluție privind integrarea europeană. Acesta a aprobat o serie de măsuri legislative importante pentru integrarea în UE, în principal în domeniul luptei împotriva corupției și a criminalității organizate, și, de asemenea, a votat numirile în sistemul judiciar. S-a îmbunătățit transparența procedurii legislative. Cu toate acestea, activitatea parlamentară a fost afectată de climatul politic tensionat, care a avut ca rezultat faptul că opoziția nu a participat adesea la lucrările parlamentului, din luna iulie aceasta boicotând întreaga activitate parlamentară. Atât guvernul, cât și opoziția trebuie să asigure faptul că parlamentul este principalul loc în care se desfășoară dezbaterea politică. Guvernul trebuie să asigure faptul că opoziția are posibilitatea de a-și exercita pe deplin funcția de control democratic. În același timp, este necesar și ca opoziția să se implice în mod constructiv în procesul democratic.

Reforma administrației publice a înregistrat progrese, în special odată cu intrarea în vigoare a Legii privind funcția publică, adoptarea legislației relevante de punere în aplicare și luarea de măsuri pentru îmbunătățirea procedurilor de recrutare. Este necesar să continue punerea în aplicare pentru a consolida depolitizarea, răspunderea și standardele profesionale ale administrației publice. Codul procedurilor administrative trebuie să fie finalizat și adoptat în conformitate cu standardele UE. Va fi necesar să se ia măsuri pentru consolidarea independenței și a performanței instituțiilor independente.

Albania a înregistrat noi progrese în ceea ce privește reforma sistemului judiciar, colaborând cu Comisia de la Veneția în vederea consolidării independenței, a răspunderii și a profesionalismului sistemului judiciar și începând să elaboreze strategia de reformă judiciară pentru perioada 2014-2020. S-au luat unele măsuri de îmbunătățire a responsabilității și a transparenței sistemului judiciar, inclusiv prin modificarea legislației care reglementează imunitatea judecătorilor și a procurorilor. Procedurile disciplinare împotriva judecătorilor au dus la aplicarea mai multor sancțiuni. Instanțele administrative au început să își desfășoare activitatea, deși nu sunt încă pe deplin operaționale. S-au introdus modificări la Legea privind Consiliul Superior de Justiție în scopul de a se îmbunătăți funcționarea acestuia. S-au exprimat însă preocupări cu privire la adoptarea rapidă a modificărilor respective, fără participarea și consultarea tuturor actorilor vizați. În cadrul sistemului juridic persistă numeroase deficiențe și necesitatea de a se efectua de urgență o reformă profundă a acestuia este general recunoscută. Vor fi necesare în continuare eforturi substanțiale pentru a se asigura independența, eficiența și răspunderea sistemului judiciar, inclusiv prin modificări aduse Constituției. Albania va trebui să continue cu fermitate acest proces, cu ajutorul cooperării constructive a tuturor părților interesate, inclusiv prin continuarea colaborării cu Comisia de la Veneția. Sunt necesare măsuri hotărâte în vederea consolidării sistemului disciplinar pentru judecători, procurori și avocați, precum și în vederea îmbunătățirii în continuare a eficienței instanțelor.

Guvernul a demonstrat voința politică de a acționa cu hotărâre în prevenirea și în combaterea corupției. Cadrul legislativ a fost consolidat, iar coordonarea și monitorizarea politicilor la nivel central au fost îmbunătățite. A fost numit un coordonator național în domeniul combaterii corupției și s-a instituit o rețea de puncte focale anticorupție în toate ministerele de resort. Cu toate acestea, corupția predomină în multe domenii, inclusiv în cadrul sistemului judiciar și al autorităților de aplicare a legii, și rămâne o problemă deosebit de gravă. Albania trebuie să ia măsurile necesare pentru a pune în aplicare cadrul legislativ și să adopte strategia anticorupție pentru perioada 2014-2020 și planurile de acțiune aferente. Este necesar să se consolideze cooperarea interinstituțională și să se elimine obstacolele care împiedică în prezent efectuarea de anchete proactive. De asemenea, Albania va trebui să îmbunătățească în continuare istoricul rezultatelor obținute în ceea ce privește anchetele, urmărirea în justiție și condamnările pronunțate în dosare de corupție, în special la nivel înalt.

Lupta împotriva criminalității organizate înregistrează o tendință pozitivă în mai multe domenii, cu o intensificare a activităților de aplicare a legii, inclusiv în ceea ce privește capturile de droguri și infracțiunile legate de droguri, precum și în ceea ce privește criminalitatea economică și traficul de persoane. În special, autoritățile au luat măsuri importante de combatere a cultivării canabisului și a traficului de canabis, care reprezintă în continuare un motiv grav de îngrijorare, printre aceste măsuri fiind de menționat mai ales o operațiune de anvergură desfășurată de poliție în satul Lazarat și în nordul țării. S-a consolidat cooperarea internațională. Cu toate acestea, este necesar să se intensifice și mai mult eforturile de combatere a criminalității organizate. Cooperarea dintre instituțiile de aplicare a legii ar trebui să fie îmbunătățită în continuare, iar obstacolele legislative care afectează eficiența anchetelor ar trebui să fie eliminate. Albania va trebui să depună eforturi susținute, care să fie însoțite de anchete financiare proactive și sistematice și de aplicarea coerentă a legislației, pentru a combate toate tipurile de activități infracționale, inclusiv spălarea de bani, traficul de persoane și traficul de droguri. Albania ar trebui să acționeze în continuare cu hotărâre împotriva cultivării canabisului. Combaterea criminalității organizate și a corupției este esențială în lupta împotriva infiltrării infracționale în sistemele politice, juridice și economice.

În ceea ce privește drepturile fundamentale, în general s-a respectat libertatea de întrunire și de asociere, precum și libertatea de gândire, de conștiință și de religie. S-a îmbunătățit cooperarea dintre autoritățile de stat și organizațiile societății civile în ceea ce privește drepturile persoanelor lesbiene, gay, bisexuale, transgender și intersex (LGBTI). Cadrul juridic pentru persoanele cu handicap a fost revizuit; este necesar să se asigure punerea în aplicare a acestuia. Este necesar să se elimine dispozițiile legislative privind discriminarea de gen, ar trebui să se consolideze capacitatea instituțională necesară pentru asigurarea protecției copilului și ar trebui să se ia măsuri de combatere a muncii forțate a copiilor. S-a adoptat un plan de acțiune privind drepturile copilului. Albania va trebui să își concentreze eforturile în direcția punerii în aplicare a măsurilor care au obiectivul de a consolida incluziunea romilor și de a proteja grupurile vulnerabile. Este necesar să se consolideze în continuare protecția drepturilor de proprietate, inclusiv prin revizuirea strategiei din 2012 de reformă a proprietății și prin consolidarea securității dreptului de proprietate. În ceea ce privește libertatea de exprimare și libertatea mass-mediei, guvernul nu a luat măsuri care să vizeze prioritățile identificate. Este necesar să se restabilească toate competențele statutare ale Autorității pentru mass-media audiovizuală și să se garanteze independența în practică a acesteia. Faptul că mai multe posturi utilizează în mod neautorizat frecvențe reprezintă în continuare o problemă.

Este esențial ca Albania să participe în mod constructiv la cooperarea regională și să aibă relații de bună vecinătate.

În ceea ce privește criteriile economice, Albania a realizat unele progrese pe calea instituirii unei economii de piață funcționale. Albania ar trebui să poată face față pe termen mediu presiunilor concurențiale și forțelor pieței din Uniune, cu condiția să accelereze și mai mult reformele structurale.

Albania a menținut stabilitatea macroeconomică, a lichidat arieratele și a luat măsuri pentru a îmbunătăți administrarea și colectarea impozitelor. Cu toate acestea, creșterea economică a încetinit și mai mult și deficitul de cont curent rămâne mare, ceea ce reflectă o competitivitate redusă. În 2013, deficitul bugetar a depășit ținta stabilită și nivelul ridicat al datoriei publice a crescut în continuare, ceea ce limitează marja de manevră bugetară. Inflația a rămas la un nivel scăzut, ceea ce a permis continuarea relaxării monetare, dar acest fapt nu s-a reflectat în creșterea creditului din cauza nivelului ridicat de credite neperformante acordate de băncile comerciale. Rata șomajului este ridicată și economia informală rămâne un fenomen larg răspândit.

Albania ar trebui să continue eforturile de consolidare bugetară în vederea reducerii datoriei publice, păstrând în același timp o marjă de manevră pentru cheltuielile favorabile creșterii economice. Sectorul energiei ar trebui să fie reformat și ar trebui să continue punerea în aplicare a reformei sistemului de pensii și a reformei administrației fiscale în scopul de a reduce riscurile pe care le prezintă pentru finanțele publice. Este necesar ca activitatea de creditare bancară și creșterea creditului să fie susținute prin achitarea în continuare a arieratelor de stat către întreprinderi și prin soluționarea problemei pe care o reprezintă creditele neperformante. Obstacolele din calea dezvoltării sectorului privat ar trebui să fie îndepărtate prin îmbunătățirea mediului de afaceri, care se caracterizează prin deficiențe în ceea ce privește statul de drept, prin carențe ale cadrului de reglementare și prin incertitudini referitoare la regimul proprietății. Crearea unor condiții favorabile pentru investițiile private, și în special pentru investițiile străine directe, este esențială în vederea diversificării bazei restrânse de producție. Educația și formarea ar trebui să fie îmbunătățite în continuare pentru a se remedia necorelarea competențelor cu cerințele pieței forței de muncă și pentru a crește capacitatea de inserție profesională.

În general, Acordul de stabilizare și de asociere (ASA), care a intrat în vigoare în aprilie 2009, a continuat să fie pus în aplicare în bune condiții. Albania și-a aliniat în continuare legislația la cerințele UE într-o serie de domenii, consolidându-și capacitatea de asumare a obligațiilor care decurg din calitatea de stat membru. S-a adoptat un nou plan național pentru integrare europeană, aferent perioadei 2014-2020. Cu toate acestea, îmbunătățirile concrete au fost moderate în majoritatea domeniilor. Albania va trebui să depună eforturi substanțiale pentru a-și accelera pregătirile în vederea punerii în aplicare a acquis-ului UE. Este necesar să se depună mai multe eforturi pentru a se asigura protecția drepturilor de proprietate intelectuală. Soluționarea litigiului dintre guvern și întreprinderea de distribuție a energiei, CEZ, a contribuit la pregătirea terenului pentru noi reforme în sectorul energiei. Intensificarea eforturilor în acest domeniu, inclusiv în ceea ce privește diversificarea surselor de energie și funcționarea pieței de energie electrică, este esențială pentru dezvoltarea economică. De asemenea, Albania va trebui să consolideze protecția mediului și să remedieze deficiențele observate în domeniul transporturilor, al siguranței alimentare, precum și în cel al protecției consumatorilor și al sănătății. Este necesar să se consolideze capacitatea administrativă și standardele profesionale ale organismelor responsabile de punerea în aplicare a acquis-ului și să se garanteze independența organismelor de reglementare. Consolidarea transparenței și a răspunderii, în special în ceea ce privește achizițiile publice și gestionarea finanțelor publice, reprezintă în continuare un aspect esențial.

Bosnia și Herțegovina

Din nou, această țară a realizat progrese foarte limitate în ceea ce privește îndeplinirea criteriilor politice. Nu s-au înregistrat progrese concrete în ceea ce privește înființarea unor instituții funcționale și durabile. De asemenea, Adunarea Parlamentară din Bosnia și Herțegovina a realizat progrese foarte limitate în ceea ce privește adoptarea legislației referitoare la UE. Dezacordurile pe criterii politice și etnice au avut un efect negativ major asupra activității adunărilor la nivel de stat și în cadrul federației.

Cooperarea cu societatea civilă la nivel de stat, la nivel de entitate și la nivel cantonal este în continuare limitată. Conform celor exprimate în cadrul protestelor sociale de la începutul anului 2014, toate guvernele ar trebui să depună eforturi pentru a răspunde cu prioritate nevoilor socioeconomice ale cetățenilor, în special în vederea combaterii șomajului foarte ridicat în rândul tinerilor și a acordării de sprijin persoanelor aflate în situații dificile, inclusiv ca urmare a inundațiilor grave din luna mai.

Având în vedere climatul politic, s-au realizat progrese foarte limitate în ceea ce privește reformarea administrației publice și îmbunătățirea capacității acesteia de a îndeplini cerințele de integrare în UE. Fragmentarea cadrului juridic administrativ la diferitele niveluri de guvernare reprezintă în continuare un motiv important de preocupare, deoarece afectează foarte puternic funcționalitatea sistemului de servicii publice. Este necesar să se elaboreze o nouă strategie de reformă a administrației publice pentru perioada ulterioară anului 2014. Reformele necesare în materie de gestionare a finanțelor publice trebuie să fie abordate într-un mod cuprinzător.

În domeniul reformei sistemului judiciar s-au înregistrat puține progrese. Dialogul structurat privind justiția rămâne o platformă importantă pentru a se ajunge la consens pe tema reformelor judiciare și a fost extins în continuare la alte aspecte referitoare la statul de drept. Este necesar să se efectueze cu titlu prioritar reforma sistemului judiciar la nivel de stat. S-a remediat parțial insuficiența, la toate nivelurile, a resurselor umane necesare pentru soluționarea numărului mare de cauze pendinte având ca obiect crime de război, însă este în continuare necesar să se asigure durabilitatea acestei tendințe printr-o planificare adecvată și prin alocarea, de către autoritățile naționale competente, a resurselor corespunzătoare. În ceea ce privește sistemul judiciar, este necesar ca instrumentele disciplinare să fie îmbunătățite în continuare și să se reglementeze în mod corespunzător conflictele de interese.

S-au înregistrat puține progrese în ceea ce privește reformele de reducere a corupției, care continuă să afecteze întregul sector public, dar mai ales domeniul furnizării de servicii și al accesului la piața muncii. Rețelele bazate pe clientelism politic sunt larg răspândite și influențează toate nivelurile de guvernare. Anchetarea și urmărirea în justiție în dosarele de notorietate sunt în continuare insuficiente și nivelul global al eficacității anchetelor, al urmăririlor în justiție și al condamnărilor este scăzut. Există o slabă voință politică de a se depăși faza retorică și de a se lua măsuri de combatere a corupției, inclusiv anchete și condamnări în dosare de notorietate. În general s-au înregistrat progrese limitate în ceea ce privește lupta împotriva criminalității organizate, care rămâne un motiv grav de preocupare, în pofida unor operațiuni comune de succes, inclusiv în coordonare strânsă cu țările vecine. Combaterea criminalității organizate și a corupției este esențială în lupta împotriva infiltrării infracționale în sistemele politice, juridice și economice.

S-a instituit cadrul juridic și instituțional pentru respectarea drepturilor omului și principalele elemente ale legislației internaționale privind drepturile omului au fost integrate în sistemul juridic. Cu toate acestea, presiunea politică și financiară tot mai mare asupra mass-mediei, precum și actele de intimidare și de amenințare la adresa jurnaliștilor și a editorilor reprezintă motive grave de îngrijorare. Este necesar să se depună mai multe eforturi pentru a crește gradul de incluziune al școlilor și pentru a se rezolva problema pe care o reprezintă menținerea în continuare în cadrul federației a abordării „două școli sub același acoperiș”. Trebuie să se asigure prevenirea și anchetarea cu eficacitate a cazurilor de discursuri de incitare la ură, de violență și de discriminare împotriva persoanelor lesbiene, gay, bisexuale, transgender și intersex (LGBTI). Deși s-au realizat progrese satisfăcătoare pentru a răspunde nevoilor în materie de locuințe ale romilor, este necesar să se îmbunătățească eforturile în domeniul educației, al sănătății și al ocupării forței de muncă. În ceea ce privește refugiații și persoanele strămutate în interiorul țării, este necesar să se asigure punerea în aplicare efectivă a strategiei revizuite, în special a aspectelor socioeconomice prevăzute de aceasta. Bosnia și Herțegovina a continuat să participe în mod activ la cooperarea regională și la menținerea relațiilor de bună vecinătate.

În ceea ce privește criteriile economice, Bosnia și Herțegovina a realizat puține progrese în direcția transformării sale într-o economie de piață funcțională. Ar trebui să se ia măsuri importante pentru a se remedia deficiențele structurale persistente, astfel încât această țară să poată face față pe termen lung presiunilor concurențiale și forțelor pieței din Uniune.

S-a înregistrat o reluare modestă a creșterii economice și deficitul de cont curent s-a redus, pe fondul persistenței dezechilibrelor externe. Redresarea este în continuare fragilă, din cauza cererii interne reduse și a bazei restrânse de producție. Se preconizează că inundațiile grave din primăvară vor înrăutăți situația economică și bugetară pe termen scurt. S-au depus eforturi pentru a îmbunătăți coordonarea bugetară în cadrul federației, precum și colectarea impozitelor indirecte.

Bosnia și Herțegovina ar trebui să pună în continuare în aplicare noi măsuri urgente de menținere a disciplinei bugetare. De asemenea, este necesar să se depună eforturi pentru a remedia ponderea importantă a statului în economie și pentru a reduce nivelul cheltuielilor publice, precum și pentru a îmbunătăți componența și direcționarea acestora. Totodată, ar trebui să se ia măsuri de remediere în mod corespunzător a ineficienței întreprinderilor de stat. O mai bună coordonare între entități și în cadrul acestora ar facilita în mod semnificativ și ar îmbunătăți procesul de elaborare a politicilor economice. Dezechilibrele accentuate de pe piața forței de muncă, astfel cum sunt reflectate de rata în mod constant ridicată a șomajului, în special în rândul tinerilor, precum și rata de participare foarte scăzută impun luarea de acțiuni decisive pentru a elimina măsurile care descurajează încadrarea în muncă și pentru a îmbunătăți calitatea educației. Ar trebui să se remedieze deficiențele mediului juridic și de afaceri, mai ales ritmul lent de executare a contractelor și procedurile costisitoare și complexe privind intrarea pe piață și ieșirea de pe piață a întreprinderilor, precum și infrastructura insuficient dezvoltată, pentru a sprijini dezvoltarea sectorului privat și a atrage investiții, în special investiții străine. În acest context, sectorul informal rămâne, de asemenea, o provocare importantă. În plus, trebuie să se rezolve problema pe care o reprezintă nivelul ridicat al creditelor neperformante.

Ca și anul trecut, lipsa unui sprijin politic autentic pentru agenda UE, inexistența unui mecanism funcțional de coordonare cu privire la aspectele referitoare la UE și disputele interne pe tema competențelor au avut ca rezultat înregistrarea de progrese limitate în ceea ce privește apropierea de legislația și de standardele UE. Este vorba, în special, de domeniul circulației persoanelor și a forței de muncă, al libertății de a presta servicii și al dreptului de stabilire, al liberei circulații a bunurilor, al protecției consumatorilor, al ocupării forței de muncă și al politicilor sociale, al educației, al culturii și al cercetării, al sectorului industrial și al IMM-urilor, al mediului și al combaterii schimbărilor climatice, precum și de cel al transporturilor. În mai multe sectoare înregistrarea de noi progrese este frânată de lipsa unor strategii la nivelul întregii țări.

S-au înregistrat puține progrese în domeniul agriculturii și dezvoltării rurale, al siguranței alimentare, al politicii veterinare și fitosanitare, precum și în cel al pescuitului. Nealinierea la cerințele UE în acest domeniu împiedică în continuare exporturile de produse de origine animală către UE, o situație regretabilă care necesită eforturi importante și bine coordonate pentru a fi depășită. În ceea ce privește impozitarea, Bosnia și Herțegovina a adoptat un regim fiscal pentru micile fabrici de bere care nu este conform cu obligațiile asumate în temeiul Acordului interimar, în măsura în care acesta discriminează importurile de bere. Nu s-au înregistrate progrese semnificative în sectorul energiei din cauza complexității structurii administrative, a disputelor pe tema competențelor între nivelul de stat și entități, precum și a lipsei de voință politică. Inter alia, acest fapt a dus la o încălcare gravă și persistentă a obligațiilor asumate de această țară în temeiul Tratatului de instituire a Comunității Energiei în domeniul gazelor, situație care trebuie remediată de urgență. Pot fi raportate progrese, inter alia, în domeniul pieței interne, ca urmare a adoptării Legii privind achizițiile publice, care permite acestei țări să se alinieze la directivele UE din 2004. Cooperarea dintre organismele statistice la nivel de entitate și la nivel de stat s-a îmbunătățit, în special în contextul recensământului populației și al locuințelor.

Kosovo

În ceea ce privește criteriile politice, agenda politică de anul trecut a Kosovoului a fost dominată de alegerile locale și generale, precum și de evoluțiile ulterioare acestora. Alegerile generale din luna iunie au fost transparente și bine organizate. În ziua alegerilor nu s-au înregistrat incidente majore și alegătorii au votat liber pe întreg teritoriul Kosovoului, inclusiv în cele patru municipalități din partea de nord. Alegerile au consolidat progresele înregistrate cu ocazia alegerilor locale de la sfârșitul anului 2013. În ambele cazuri, procesul electoral s-a îmbunătățit. S-au înregistrat mai puține cazuri de fraudă electorală decât la alegerile din 2010, cazurile respective fiind gestionate în mod eficient. Un număr considerabil de cauze având ca obiect alegerile din 2010 nu au fost încă soluționate de instanțe. În continuare Kosovo trebuie să dea curs recomandărilor formulate de misiunile de observare a alegerilor și de experți. Printre aceste recomandări se numără adoptarea unui cod electoral cuprinzător și îmbunătățirea acurateței listelor de alegători. Reforma electorală trebuie să asigure faptul că cele mai bune practici din UE se reflectă în cadrul juridic pentru alegeri. Dobândirea, recent, de către Kosovo a statutului de membru al Comisiei de la Veneția poate contribui la realizarea acestui obiectiv.

Incapacitatea de a constitui noua legislatură în bune condiții și în timp util a reprezentat un regres. Noul guvern și noua adunare vor trebui să redinamizeze agenda de reformă din Kosovo. Este necesar ca ambele instituții să se bazeze pe consensul politic din Kosovo cu privire la integrarea în UE. Guvernul din Kosovo și-a demonstrat capacitatea de a coordona agenda sa de integrare în UE, în special în ceea ce privește negocierile având ca obiect ASA. Pe baza expertizei mai multor departamente și instituții, negociatorii din Kosovo au depus eforturi substanțiale pentru a examina textul propus și a analiza posibilul său impact. Acest lucru reflectă o bună înțelegere a impactului angajamentelor asumate.

Pentru a pune în aplicare și a respecta obligațiile în temeiul viitorului ASA, guvernul și adunarea din Kosovo trebuie să se concentreze asupra transpunerii în practică a legislației și a politicilor. Planurile legislative și de politică trebuie să reflecte în mod realist resursele necesare. Noua legislatură reprezintă o bună ocazie de a îmbunătăți supravegherea executivului și procesul legislativ. Este necesar să se consolideze rolul adunării în ceea ce privește supravegherea instituțiilor independente și a autorităților de reglementare. Trebuie să se protejeze independența organismelor în cauză și să se efectueze fără întârziere numirile în cadrul acestora, printr-un proces de selecție echitabil și depolitizat, bazat pe criterii obiective.

A continuat buna cooperare cu EULEX, misiunea UE de sprijinire a statului de drept. Autoritățile din Kosovo și-au asumat un angajament politic substanțial de a prelungi mandatul misiunii și au fost de acord cu instituirea unei instanțe specializate care să se pronunțe asupra constatărilor Grupului special de investigații. Pentru încheierea acestui proces, Kosovo trebuie să adopte modificările legislative necesare, inclusiv modificări ale Constituției. Autoritățile judiciare au făcut față în mod corespunzător provocărilor structurale, cum ar fi reforma judiciară amplă adoptată în 2013 și procesul de transferare a anumitor funcții ale EULEX către autoritățile locale. Dialogul structurat privind statul de drept a sprijinit în continuare acest proces. Numărul de cauze nesoluționate și asigurarea unei justiții imparțiale și independente reprezintă în continuare o provocare. Autoritățile judiciare din Kosovo trebuie să soluționeze în mod proactiv dosarele trimise în judecată pe baza unor probe admisibile și să pronunțe în timp util hotărâri motivate în mod corespunzător, indiferent de opinia publică sau politică dominantă.

În ceea ce privește lupta împotriva corupției și a criminalității organizate, a crescut numărul de anchete având ca obiect infracțiuni legate de droguri și s-au eliminat unele grupuri care făceau trafic de persoane. Cu toate acestea, Kosovo se află într-un stadiu timpuriu al luptei sale împotriva criminalității organizate și a corupției, fapt reflectat de numărul redus de condamnări efective și de capturi efective de droguri. Agențiile de aplicare a legii sunt reticente în privința inițierii de anchete financiare și în continuare se înregistrează un număr mic de cazuri în care s-au emis de către judecători mandate de înghețare și de confiscare a bunurilor și care au fost executate de membri ai personalului de poliție. Intimidarea martorilor reprezintă în continuare un motiv grav de preocupare. Noul guvern și noul parlament trebuie să aplice o politică de toleranță zero față de corupție și de criminalitatea organizată și să facă dovada unei voințe politice clare de a lupta cu eficacitate împotriva corupției și a criminalității organizate. Clasa politică din Kosovo trebuie să își demonstreze disponibilitatea de a accepta rezultatul proceselor judiciare independente. Combaterea criminalității organizate și a corupției este esențială în lupta împotriva infiltrării infracționale în sistemele politice, juridice și economice.

Punerea în aplicare a strategiei (2010-2013) și a planului de acțiune (2012-2014) privind reforma administrației publice a reprezentat o provocare majoră pentru Kosovo, înregistrându-se rezultate foarte limitate. Kosovo trebuie să instituie un cadru strategic realist pentru elaborarea de politici, planificarea legislativă și punerea în aplicare din punct de vedere practic a reformelor, care să fie susținut de un angajament politic ferm. Printre priorități se numără finalizarea cadrului legislativ pentru funcția publică, asigurarea depolitizării funcției publice și efectuarea evaluării performanței funcționarilor publici. De asemenea, Kosovo trebuie să adopte o lege privind procedurile administrative generale, care este fundamentală pentru dezvoltarea unui mediu favorabil întreprinderilor. Deși s-au instituit unele norme și reglementări privind gestionarea finanțelor publice, Kosovo ar trebui să asigure o abordare mai cuprinzătoare a reformelor în acest domeniu. Kosovo trebuie să asigure punerea în aplicare a acestora și să îmbunătățească măsurile întreprinse ca urmare a rapoartelor auditorului general.

Drepturile omului și drepturile fundamentale continuă să fie în general garantate prin lege în Kosovo. Comisia independentă privind mass-media este din nou operațională. Autorii actelor de violență comise împotriva ziarului „Kosovo 2.0” au primit pedepse cu suspendare. Au continuat amenințările și atacurile comise împotriva militanților pentru drepturile persoanelor lesbiene, gay, bisexuale, transgender și intersex (LGBTI) și asupra jurnaliștilor, ceea ce rămâne un motiv grav de îngrijorare. Este necesar să se instituie condiții care să garanteze libertatea de exprimare și libertatea mass-mediei. Drepturile de proprietate trebuie să fie aplicate efectiv, inclusiv accesul femeilor la proprietatea moștenită. Kosovo nu și-a raționalizat încă sistemul instituțional de apărare a drepturilor omului. Competențele aferente nu sunt stabilite în mod clar, ceea ce împiedică punerea în aplicare a legislației și afectează activitatea de monitorizare.

S-au alocat terenuri unor familii din comunitatea romă care au fost strămutate în interiorul țării și care trăiau într-o tabără în Muntenegru. S-a închis clădirea principală a taberei de romi din Leposaviq/Leposavić. Consiliul privind punerea în aplicare și monitorizarea a facilitat asigurarea unei mai bune protecții a patrimoniului cultural și religios. Cu toate acestea, Kosovo trebuie să își intensifice eforturile pentru a asigura punerea în aplicare a legislației și a cadrelor de politică, inclusiv a planului de acțiune privind integrarea comunităților romă, ashkali și egipteană. Incidentele de securitate și infracțiunile comise împotriva persoanelor care aparțin minorităților și împotriva bunurilor acestora trebuie să fie anchetate și urmărite în justiție în mod amănunțit și cu rapiditate. Este necesar să se pună în aplicare legile privind centrul istoric al localității Prizren și cele privind localitatea Velika Hoča/Hoçë e Madhe. Legea referitoare la localitatea Velika Hoča/Hoçë e Madhe este deosebit de importantă, dat fiind faptul că nu s-a înregistrat niciun progres în ceea ce privește punerea sa în aplicare, în pofida faptului că în februarie 2013 s-a adoptat o hotărâre municipală de a se întreprinde măsuri de punere în executare și că Ministerul Mediului și al Amenajării Teritoriului a emis instrucțiuni administrative. Sunt necesare acțiuni ferme de prevenire a activităților ilegale de construire și a demolării siturilor din patrimoniul cultural.

În ceea ce privește cooperarea regională, Kosovo a realizat în continuare progrese și a încheiat noi acorduri bilaterale de cooperare cu mai mulți dintre vecinii săi.

În ceea ce privește normalizarea relațiilor cu Serbia, Kosovo a participat în continuare la dialog și, la nivel global, și-a menținut angajamentul de a pune în aplicare Primul acord din aprilie 2013 cu privire la principiile aplicabile normalizării relațiilor și celelalte acorduri convenite în cadrul dialogului. Acest fapt a condus la o serie de schimbări ireversibile pe teren, cum ar fi organizarea pentru prima dată de alegeri locale și parlamentare în Kosovo și înregistrarea de progrese substanțiale în ceea ce privește dezmembrarea structurilor poliției și justiției sârbe. S-a aprobat o soluție permanentă pentru includerea Kosovoului în cadrul Procesului de Cooperare în Europa de Sud-Est (SEECP). Deși nu au avut loc reuniuni la nivel înalt de la alegerile anticipate organizate în Kosovo, activitățile au continuat la nivel tehnic, ceea ce a permis înregistrarea de progrese în domeniul colectării taxelor vamale, al gestionării integrate a frontierelor (GIF), al energiei și al telecomunicațiilor.

Cu toate acestea, în general s-a înregistrat o încetinire a progreselor în ceea ce privește punerea în aplicare a dialogului. Atât în Serbia, cât și în Kosovo au avut loc alegeri generale anticipate. Este important să se reia dialogul la nivel înalt. De asemenea, este esențial ca ambele părți să se implice în continuare pe deplin în punerea în aplicare cu bună credință a tuturor acordurilor existente. Înregistrarea de noi progrese ar trebui să conducă treptat la normalizarea globală a relațiilor dintre Serbia și Kosovo, sub forma stabilirii, înainte de încheierea negocierilor de aderare cu Serbia, a unui acord cu caracter juridic obligatoriu, care să ofere atât Serbiei, cât și Kosovoului perspectiva de a-și exercita pe deplin drepturile și de a-și îndeplini obligațiile.

În ceea ce privește criteriile economice, Kosovo a realizat progrese limitate pe calea transformării sale într-o economie de piață funcțională. Este necesar să se depună eforturi substanțiale pentru a se remedia deficiențele structurale, astfel încât această țară să poată face față pe termen lung presiunilor concurențiale și forțelor pieței din Uniune.

Creșterea economică a rămas pozitivă, situându-se la 3,4 %, dar nu a generat încă nicio îmbunătățire a condițiilor de pe piața forței de muncă. Dezechilibrele externe ridicate persistă, deși s-a înregistrat o ușoară reducere a deficitului comercial. Stabilitatea macroeconomică s-a menținut în general, în pofida faptului că în perioada anterioară alegerilor s-au înregistrat creșteri ad-hoc importante ale cheltuielilor curente, în special în ceea ce privește salariile și pensiile. O astfel de practică deteriorează transparența, predictibilitatea și credibilitatea politicii bugetare, complică planificarea bugetară și orientează componența cheltuielilor către investiții care favorizează în mai mică măsură creșterea economică.

Este esențial să se îmbunătățească planificarea bugetară și să se pună efectiv în aplicare regulile de politică bugetară. De asemenea, deciziile cu privire la marile proiecte de infrastructură, cum ar fi cele din sectorul transporturilor, ar trebui să se bazeze pe evaluări cost-beneficiu corespunzătoare pentru a maximiza avantajele economice. Având în vedere șomajul cronic și foarte ridicat, ar trebui să se depună eforturi pentru a se facilita dezvoltarea sectorului privat prin îmbunătățirea mediului de afaceri. În acest scop, ar trebui să se întreprindă rapid măsuri de îndepărtare a obstacolelor care derivă din capacitățile administrative reduse, din accesul dificil la finanțare și din procedurile îndelungate și complexe de privatizare. Kosovo trebuie să asigure funcționarea corespunzătoare a sistemului juridic și judiciar, să îmbunătățească executarea contractelor și să reducă efectiv întârzierile înregistrate în ceea ce privește soluționarea cauzelor în instanță. Este necesar să se îmbunătățească statisticile economice.

În ceea ce privește apropierea de legislația și de standardele UE, instituțiile din Kosovo și-au demonstrat capacitatea de a transpune în practică prioritățile politice, cum ar fi negocierile privind ASA, dialogul referitor la liberalizarea vizelor și dialogul cu Serbia. Acest rezultat s-a datorat unor angajamente politice ferme. Rezultatele obținute în alte domenii de reformă prioritare au fost mai neuniforme. Cadrul juridic de bază care permite fluxul capitalurilor este în continuare în vigoare, însă persistă obstacolele în calea achiziționării de bunuri imobile de către resortisanți străini. În materie de concurență, Kosovo are un istoric limitat, ceea ce se explică prin supravegherea foarte deficitară a practicilor anticoncurențiale și a ajutoarelor de stat. Kosovo trebuie să se asigure că autoritățile de concurență sunt eficace și independente. Legea privind achizițiile publice a fost modificată pentru a se introduce preferințe în favoarea producătorilor locali. Aceste preferințe vor trebui să fie eliminate în termen de cinci ani de la data intrării în vigoare a ASA.

S-a observat o îmbunătățire constantă în ceea ce privește furnizarea de energie în Kosovo, astfel încât în prezent întreruperile de curent sunt rare. O explozie care s-a produs la centrala A din Kosovo a subliniat fragilitatea sistemului. Kosovo trebuie să pregătească mai activ dezafectarea acestei centrale. S-au înregistrat progrese importante în domeniul agriculturii și al siguranței alimentare, în pofida resurselor limitate. Transferul de inspectori către agenția centrală trebuie finalizat de urgență. Acest lucru este esențial pentru aplicarea standardelor alimentare și veterinare, care sunt importante pentru schimburile comerciale în contextul ASA. Lipsa de interes față de mediu a devenit o problemă importantă pentru sănătatea publică și pentru calitatea vieții în Kosovo.

Turcia

În ceea ce privește criteriile politice, acest an a fost caracterizat din nou de contraste puternice.

Pe de o parte, a continuat punerea în aplicare a reformelor adoptate în anii precedenți. S-au adoptat și s-au pus în aplicare mai multe măsuri din cadrul celui de al 3-lea și al 4-lea pachet de reformă judiciară, precum și măsurile anunțate în cadrul pachetului privind democratizarea, prezentat în septembrie 2013. Aceste măsuri, printre altele, au redus pragul pentru sprijinul bugetar acordat partidelor politice, au autorizat desfășurarea de activități politice în alte limbi și dialecte decât limba turcă și au instituit învățământul privat în alte limbi și dialecte decât limba turcă. Adoptarea, în luna martie, a unui plan de acțiune privind prevenirea încălcării Convenției europene a drepturilor omului a fost un pas important în vederea alinierii cadrului juridic și a practicii din Turcia la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO). Curtea Constituțională a continuat să aplice procedura cererii individuale. Aceasta a pronunțat o serie de hotărâri importante care consolidează protecția drepturilor fundamentale în Turcia și evidențiază reziliența sistemului său constituțional.

În iunie, parlamentul din Turcia a adoptat o lege menită „să asigure un temei juridic mai puternic procesului de soluționare” a chestiunii kurde. Legea a fost adoptată cu sprijinul larg al tuturor partidelor politice. Aceasta cuprinde măsuri de eliminare a terorismului, de consolidare a incluziunii sociale, de reintegrare a celor care ies din Partidul Muncitoresc din Kurdistan (PKK) și predau armele pe care le dețin și de pregătire a opiniei publice în vederea întoarcerii foștilor combatanți. Legea consolidează baza procesului de soluționare a chestiunii kurde și aduce o contribuție pozitivă la stabilitate și la asigurarea protecției drepturilor omului în Turcia.

În septembrie, Ministerul Afacerilor referitoare la UE a prezentat o „Strategie privind Uniunea Europeană”, menită să revigoreze procesul de aderare a Turciei. Strategia se bazează pe trei piloni: reforme politice; transformarea socioeconomică în cadrul procesului de aderare; strategia de comunicare. Se preconizează că aceasta va fi urmată de planuri de acțiune care să prevadă măsuri concrete și calendare de punere în aplicare.

Pe de altă parte, reacția guvernului la acuzațiile de corupție care au vizat personalități de rang înalt, inclusiv membri ai guvernului și membrii de familie ai acestora, a reprezentat un motiv grav de îngrijorare cu privire la independența sistemului judiciar și cu privire la statul de drept. Această reacție a constat, în special, în aducerea de modificări la Legea privind Consiliul Superior al Judecătorilor și al Procurorilor și în numeroase transferuri în alte posturi și demiteri ulterioare ale judecătorilor și ale procurorilor, precum și în transferuri în alte posturi, demiteri sau chiar arestări a numeroși membri ai personalului de poliție. Aceste măsuri au reprezentat un motiv de preocupare cu privire la capacitatea operațională a sistemului judiciar și a poliției și au generat îndoieli grave referitoare la capacitatea acestora de a efectua, în mod nediscriminatoriu, transparent și imparțial, anchete având ca obiect acuzații de corupție. Curtea Constituțională a declarat mai multe dispoziții ale Legii privind Consiliul Superior al Judecătorilor și Procurorilor ca fiind neconstituționale, în urma acestei hotărâri parlamentul modificând legislația și reintroducând dispozițiile anterioare.

Aceste evoluții au condus, de asemenea, la creșterea gradului de polarizare în cadrul spectrului politic. Mai multe acte legislative propuse de majoritatea aflată la guvernare, inclusiv cu privire la aspecte fundamentale pentru democrația din Turcia, au fost adoptate fără o dezbatere parlamentară corespunzătoare sau o consultare adecvată a părților interesate și a societății civile. Procesul decizional general, atât la nivel național, cât și la nivel local, ar trebui să implice consultări mai structurate și mai sistematice ale societății civile. Este esențial ca mediul juridic existent să fie reformat, astfel încât să devină mai propice dezvoltării organizațiilor societății civile în general.

În ceea ce privește libertatea de exprimare, a continuat dezbaterea publică amplă pe teme considerate anterior ca fiind sensibile, inclusiv chestiunea kurdă și cea armeană. Cu toate acestea, mai multe dispozițiile ale cadrului juridic din Turcia și interpretarea dată acestora de către unii membri ai sistemului judiciar continuă să restrângă libertatea de exprimare, inclusiv libertatea mass-mediei. Modificările aduse Legii privind internetul au limitat libertatea de exprimare pe internet. Interdicțiile generale având ca obiect YouTube și Twitter au generat grave preocupări. Aceste interdicții au fost declarate ulterior neconstituționale de Curtea Constituțională. Unii funcționari publici au continuat să facă declarații având un efect de intimidare asupra mass-mediei. Acest fapt și structura de proprietate a sectorului media din Turcia au condus la autocenzură răspândită pe scară largă în presă, precum și la demisii și la demiteri ale jurnaliștilor.

Legislația din Turcia privind libertatea de întrunire, care se concentrează în mai mare măsură asupra legalității, mai degrabă decât asupra caracterului pașnic al demonstrațiilor, și punerea în aplicare a acesteia de către personalul de aplicare a legii trebuie să fie aliniată la standardele europene. Este necesar să se adopte legislația privind instituirea unei comisii de monitorizare a aplicării legii, ca organism independent de supraveghere însărcinat cu identificarea cazurilor de încălcări comise de polițiști.

Definiția neclară a apartenenței la o organizație armată din legislația penală continuă să reprezinte sursa unui număr mare de arestări și de urmăriri în justiție. Nu s-a instituit un cadru juridic compatibil cu CEDO în ceea ce privește aspectele legate de credință și obiecțiile pe motive de conștiință. Sunt necesare eforturi considerabile pentru a se garanta efectiv drepturile femeilor, ale copiilor și ale persoanelor lesbiene, gay, bisexuale, transgen și intersex (LGBTI). Violența în familie, crimele de „onoare” ocazionale și problema căsătoriilor precoce și forțate rămân motive grave de îngrijorare. Turcia trebuie să asigure respectarea deplină a tuturor drepturilor de proprietate, inclusiv a celor ale comunităților religioase nemusulmane.

Aceste deficiențe trebuie să fie remediate și este necesar ca autoritățile să își intensifice eforturile pentru a proteja celelalte libertăți și drepturi fundamentale, astfel încât toți cetățenii să își poată exercita drepturile fără opreliști.

Semnarea, la data de 16 decembrie 2013, a Acordului de readmisie UE-Turcia, în paralel cu începerea dialogului privind liberalizarea vizelor, a conferit un nou dinamism relațiilor UE-Turcia. Acordul de readmisie a intrat în vigoare la data de 1 octombrie 2014, în timp ce primul raport privind progresele înregistrate de Turcia în cadrul foii de parcurs referitoare la liberalizarea vizelor va fi publicat la data de 20 octombrie 2014. Este important să se înregistreze progrese în cadrul acestor două procese. Este esențial ca Turcia să pună în aplicare pe deplin și în mod efectiv angajamentele asumate față de toate statele membre.

În ceea ce privește lupta împotriva criminalității organizate, Turcia și-a îmbunătățit programul de combatere a finanțării terorismului, a consolidat rețeaua de unități de protecție a martorilor și a reorganizat repartizarea responsabilităților în domeniul luptei împotriva traficului de persoane. Cu toate acestea, s-au înregistrat concedieri la scară largă ale membrilor personalului de poliție, ceea ce a generat preocupări cu privire la impactul acestora asupra capacităților operaționale ale principalelor servicii de poliție implicate în lupta împotriva criminalității organizate. Combaterea criminalității organizate și a corupției este esențială în lupta împotriva influenței ilicite a grupurilor infracționale asupra sistemelor economice, juridice și politice.

În ceea ce privește politica externă, Turcia a continuat să joace un rol important în vecinătatea sa extinsă. Turcia a jucat un rol deosebit de important în ceea ce privește Siria, condamnând cu fermitate și în mod repetat violențele comise de regimul sirian împotriva civililor, sprijinind formarea unei opoziții mai unite și acordând asistență umanitară vitală pentru peste 1 milion de sirieni care și-au părăsit țara. De asemenea, a continuat să acorde sprijin practic tratativelor grupului E3+3 cu Iranul. S-au stabilit baze solide pentru sporirea securității energetice europene odată cu adoptarea deciziilor finale de investiții în vederea realizării celor trei proiecte privind coridorul sudic al gazelor. Dialogul politic periodic dintre UE și Turcia a continuat, fiind abordate atât aspecte internaționale de interes comun, cum ar fi Orientul Mijlociu și Asia Centrală, cât și aspecte de interes mondial, cum ar fi lupta împotriva terorismului, luptătorii străini și neproliferarea armelor. Turcia și-a continuat politica de angajament în Balcanii de Vest, inclusiv prin participarea sa activă la Procesul de Cooperare în Europa de Sud-Est și prin contribuția sa la misiunile militare, de poliție și de sprijinire a statului de drept conduse de UE. Având în vedere gravele provocări apărute în vecinătatea imediată a Turciei, ar trebui să se intensifice în continuare dialogul cu UE și ar trebui să se îmbunătățească alinierea la pozițiile UE.

Turcia a sprijinit reluarea de către liderii ambelor comunități din Cipru a tratativelor detaliate în vederea soluționării chestiunii cipriote, sub auspiciile Secretarului General al ONU. Turcia și Grecia i-au încurajat pe cei doi negociatori-șefi să efectueze vizite reciproce la Ankara și la Atena, în contextul negocierilor în curs.

Cu toate acestea, Turcia a continuat să facă declarații de contestare a dreptului Republicii Cipru de a exploata resursele de hidrocarburi din zona economică exclusivă a Ciprului în beneficiul tuturor ciprioților. Se așteaptă ca Turcia să sprijine în mod activ negocierile în vederea unei soluționări echitabile, cuprinzătoare și viabile a chestiunii cipriote în cadrul ONU, în conformitate cu rezoluțiile relevante ale Consiliului de Securitate al ONU și în concordanță cu principiile pe care se întemeiază UE. Angajamentul concret al Turciei în favoarea unei astfel de soluționări cuprinzătoare rămâne esențial. În pofida apelurilor repetate lansate de Consiliu și de Comisie, Turcia nu și-a îndeplinit încă obligația de a asigura punerea în aplicare deplină și nediscriminatorie a Protocolului adițional la Acordul de asociere și nici nu a înlăturat toate obstacolele din calea liberei circulații a bunurilor, inclusiv restricțiile privind legăturile directe de transport cu Cipru. Nu s-au înregistrat progrese în ceea ce privește normalizarea relațiilor bilaterale cu Republica Cipru.

Este necesar ca Turcia să își asume, fără echivoc, angajamentul de întreținere a relațiilor de bună vecinătate și de soluționare pașnică a diferendelor, în conformitate cu dispozițiile Cartei Națiunilor Unite, inclusiv, dacă este necesar, prin sesizarea Curții Internaționale de Justiție. În acest context, UE și-a exprimat din nou profunda îngrijorare și a îndemnat Turcia să evite orice amenințare sau acțiune îndreptată împotriva unui stat membru, precum și orice surse de fricțiune sau acțiuni care ar putea să afecteze relațiile de bună vecinătate și soluționarea pe cale pașnică a diferendelor.

UE a salutat faptul că inițiativele de cooperare între Grecia și Turcia pentru îmbunătățirea relațiilor bilaterale continuă. A avut loc cea de a 58-a rundă, și totodată cea mai recentă, de discuții exploratorii cu privire la delimitarea platformei continentale. Grecia și Cipru au depus plângeri formale cu privire la violări repetate și tot mai frecvente ale apelor lor teritoriale și ale spațiului lor aerian de către Turcia, inclusiv cu privire la efectuarea de zboruri deasupra insulelor grecești.

În ceea ce privește criteriile economice, Turcia este considerată ca fiind o economie de piață funcțională. Această țară ar trebui să poată face față pe termen mediu presiunii concurențiale și forțelor pieței din Uniune, cu condiția să accelereze punerea în aplicare a amplelor reforme structurale.

În urma încetinirii economice din 2012, producția și ocuparea forței de muncă au înregistrat o rată de creștere moderată. Cu toate acestea, șomajul a evoluat ascendent, ca urmare a creșterii puternice a forței de muncă. Deficitul de cont curent, deși s-a redus ușor în 2014, a rămas la un nivel ridicat. Dependența de intrările de capital susținute face ca Turcia să fie vulnerabilă la variațiile atitudinii globale față de risc, ceea ce a avut drept rezultat înregistrarea unor fluctuații puternice ale cursului de schimb.

Deși deficitul bugetar și datoria publică au rămas la niveluri moderate, depășirile bugetare continue în ceea ce privește cheltuielile impun o consolidare a cadrului bugetar. Politica bugetară ar trebui să contribuie la creșterea economiilor naționale globale, având în vedere faptul că este necesar să se reducă deficitul extern. Ținând cont de faptul că inflația a manifestat o tendință ascendentă, îndepărtându-se și mai mult de la ținta stabilită de banca centrală, este necesar ca politica monetară să urmeze un curs restrictiv și să se axeze în mod clar pe stabilitatea prețurilor. În pofida faptului că s-au înregistrat unele progrese în ceea ce privește privatizarea și liberalizarea pieței de energie electrică, este esențial să se accelereze pe scară largă reformele structurale pentru a se îmbunătăți funcționarea piețelor pentru bunuri, servicii și forță de muncă. Aceste reforme ar trebui să includă aducerea de noi îmbunătățiri în ceea ce privește sistemul judiciar și capacitatea administrativă, consolidarea transparenței ajutoarelor de stat, precum și un sistem de achiziții publice deschis, echitabil și competitiv.

În ceea ce privește capacitatea de asumare a obligațiilor care decurg din calitatea de stat membru, Turcia a continuat alinierea la acquis. În 2013, s-a deschis un alt capitol de negociere (și anume, capitolul 22, intitulat „Politica regională și coordonarea instrumentelor structurale”). S-au înregistrat progrese satisfăcătoare în ceea ce privește rețelele transeuropene. De asemenea, Turcia a luat măsuri importante în sectoarele esențiale prevăzute la capitolul 24, în special în ceea ce privește politica în domeniul migrației și al azilului, în pofida sarcinii extrem de împovărătoare generate de criza continuă a refugiaților. S-au înregistrat progrese în sectorul energiei, în special în ceea ce privește securitatea aprovizionării și piața internă a energiei electrice, dreptul societăților comerciale, politica privind întreprinderile și politica industrială, statisticile, știința și cercetarea, libera circulație a capitalurilor, în materie de combatere a spălării de bani și a finanțării terorismului, precum și în ceea ce privește punerea în aplicare a programului de preaderare pentru dezvoltare rurală.

În ansamblu, Turcia se află într-un stadiu avansat în ceea ce privește alinierea sa în cadrul mai multor capitole ale acquis-ului, inclusiv libera circulație a bunurilor, dreptul societăților comerciale, dreptul proprietății intelectuale, serviciile financiare, energia, politica economică și monetară, statisticile, politica privind întreprinderile și politica industrială, rețelele transeuropene, știința și cercetarea, uniunea vamală și relațiile externe.

În toate domeniile, este necesar să se acorde mai multă atenție aplicării legislației. Ar trebui să se depună în continuare eforturi ample în domeniul justiției, al libertății și securității, al siguranței alimentare, al politicii veterinare și fitosanitare, precum și al mediului și al combaterii schimbărilor climatice. Este necesar să se realizeze în continuare progrese semnificative în ceea ce privește sistemul judiciar și drepturile fundamentale, politica socială și ocuparea forței de muncă, în special în domeniul dreptului muncii, precum și în cel al sănătății și al siguranței la locul de muncă. Este necesar să continue alinierea legislativă, mai ales în ceea ce privește achizițiile publice, politica în domeniul concurenței, în special ajutoarele de stat, societatea informațională și mass-media.

[1]               COM(2012) 600 final.

[2]               COM(2013) 700 final.

*               Această denumire nu aduce atingere pozițiilor privind statutul și este conformă cu RCSONU 1244/99, precum și cu Avizul CIJ privind Declarația de independență a Kosovo.

[3]               COM(2014) 330 final.

[4]               Croația, Serbia, Bosnia și Herțegovina și Muntenegru.

[5]               Aprilie 2013, „Primul acord cu privire la principiile aplicabile normalizării relațiilor”.

[6]               Libera circulație a bunurilor; dreptul de stabilire și libertatea de a presta servicii (Muntenegru a îndeplinit criteriile de referință inițiale cu privire la acest capitol și, în consecință, a fost invitat să își prezinte poziția de negociere); politica în domeniul concurenței; agricultura și dezvoltarea rurală; siguranța alimentară, politica fitosanitară și veterinară; pescuitul; energia; politica economică și monetară; politica socială și ocuparea forței de muncă; politica regională și coordonarea instrumentelor structurale; mediul și combaterea schimbărilor climatice.

[7]               Libera circulație a capitalurilor; achizițiile publice; dreptul societăților comerciale; dreptul de proprietate intelectuală; societatea informațională și mass-media; politica privind întreprinderile și politica industrială; politica externă, de securitate și apărare; controlul financiar.