Accept Refuse

EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 32017R1369

Regulamentul (UE) 2017/1369 al Parlamentului European și al Consiliului din 4 iulie 2017 de stabilire a unui cadru pentru etichetarea energetică și de abrogare a Directivei 2010/30/UE (Text cu relevanță pentru SEE. )

OJ L 198, 28.7.2017, p. 1–23 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, GA, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

In force

ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2017/1369/oj

28.7.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 198/1


REGULAMENTUL (UE) 2017/1369 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

din 4 iulie 2017

de stabilire a unui cadru pentru etichetarea energetică și de abrogare a Directivei 2010/30/UE

(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 194 alineatul (2),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European (1),

după consultarea Comitetului Regiunilor,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară (2),

întrucât:

(1)

Uniunea este hotărâtă să construiască o uniune energetică cu o politică în materie de schimbări climatice orientată spre viitor. Eficiența energetică este un element crucial al Cadrului de politici privind clima și energia pentru 2030 al Uniunii și este esențială pentru moderarea cererii de energie.

(2)

Etichetarea energetică le permite clienților să facă alegeri în cunoștință de cauză bazate pe consumul de energie al produselor cu impact energetic. Informațiile cu privire la produse cu impact energetic eficiente și durabile aduc o contribuție semnificativă la economiile de energie și la reducerea facturilor la energie, promovând în același timp inovarea și investițiile în producerea de produse mai eficiente din punct de vedere energetic. Îmbunătățirea eficienței produselor cu impact energetic prin alegeri în cunoștință de cauză ale clienților și prin armonizarea cerințelor aferente la nivelul Uniunii este benefică, de asemenea, pentru producători, pentru industrie și pentru economia din Uniune în ansamblu.

(3)

Comisia a analizat Directiva 2010/30/UE a Parlamentului European și a Consiliului (3) din perspectiva eficacității acesteia și a identificat nevoia de a actualiza cadrul privind etichetarea energetică pentru a-i îmbunătăți eficacitatea.

(4)

Este necesară înlocuirea Directivei 2010/30/UE printr-un regulament care păstrează în esență același domeniu de aplicare, dar care modifică și îmbunătățește unele dispoziții pentru a le clarifica și a le actualiza conținutul, ținând seama de progresele tehnologice obținute în ultimii ani în materie de eficiență energetică a produselor. Deoarece consumul de energie al mijloacelor de transport de persoane sau mărfuri este reglementat direct și indirect prin alte acte legislative și politici ale Uniunii, este necesar să continue excluderea acestora din domeniul de aplicare al prezentului regulament, inclusiv mijloacele de transport al căror motor rămâne pe loc în timpul funcționării, precum ascensoarele, scările rulante și benzile transportoare.

(5)

Este oportun să se clarifice că toate produsele introduse pe piața Uniunii pentru prima dată, inclusiv produsele de ocazie importate, ar trebui să intre în domeniul de aplicare al prezentului regulament. Cu toate acestea, produsele care sunt puse la dispoziție pe piața Uniunii pentru a doua oară sau pentru o perioadă suplimentară nu ar trebui să fie incluse.

(6)

Regulamentul este instrumentul juridic adecvat, întrucât impune norme clare și detaliate care împiedică transpunerea divergentă de către statele membre și asigură astfel un grad înalt de armonizare în întreaga Uniune. Un cadru de reglementare armonizat la nivelul Uniunii, mai curând decât la nivelul statelor membre, reduce costurile pentru producători și asigură condiții de concurență echitabile și libera circulație a mărfurilor în interiorul pieței interne.

(7)

Moderarea cererii de energie este recunoscută drept o acțiune-cheie în strategia europeană pentru securitate energetică prezentată în Comunicarea Comisiei din 28 mai 2014. De asemenea, strategia-cadru pentru o uniune energetică prezentată în Comunicarea Comisiei din 25 februarie 2015 a evidențiat eficiența energetică drept principiu de bază, precum și necesitatea punerii în aplicare pe deplin a dreptului Uniunii în domeniul energiei. Foaia de parcurs pentru strategia-cadru pentru o uniune energetică prezentată în comunicarea menționată a prevăzut o revizuire a cadrului privind eficiența energetică a produselor în 2015. Prezentul regulament îmbunătățește cadrul legislativ și de asigurare a respectării normelor în ceea ce privește etichetarea energetică.

(8)

Îmbunătățirea eficienței produselor cu impact energetic prin alegeri în cunoștință de cauză ale clienților este benefică pentru economia Uniunii, reduce cererea de energie și realizează economii la facturile de energie ale clienților, contribuie la inovare și la investiții în eficiența energetică și permite industriilor care dezvoltă și produc cele mai eficiente produse din punct de vedere energetic să obțină un avantaj competitiv. Aceasta contribuie totodată la realizarea obiectivelor Uniunii pentru 2020 și 2030 în materie de eficiență energetică, precum și a obiectivelor Uniunii în materie de mediu și schimbări climatice. De asemenea, aceasta urmărește să aibă un impact pozitiv asupra performanței de mediu a produselor cu impact energetic și a componentelor lor, inclusiv asupra utilizării de alte resurse decât cele energetice.

(9)

Prezentul regulament contribuie la dezvoltarea, recunoașterea de către clienți și integrarea pe piață a produselor inteligente din punct de vedere energetic, care pot fi activate pentru a interacționa cu alte aparate și sisteme, inclusiv cu rețeaua energetică însăși, pentru a îmbunătăți eficiența energetică sau integrarea surselor regenerabile de energie, a reduce consumul de energie și a stimula inovarea în industria din Uniune.

(10)

Furnizarea de informații exacte, relevante și comparabile cu privire la consumul specific de energie al produselor cu impact energetic facilitează alegerile clienților în favoarea produselor care consumă mai puțină energie sau alte resurse esențiale în faza de utilizare. O etichetă standardizată obligatorie pentru produsele cu impact energetic este un mijloc eficace de a le furniza potențialilor clienți informații comparabile cu privire la eficiența energetică a produselor cu impact energetic. Eticheta ar trebui însoțită de o fișă cu informații despre produs. Eticheta ar trebui să fie ușor de recunoscut, simplă și concisă. În acest scop, scara actuală de la verde închis la roșu a etichetei ar trebui păstrată ca bază pentru a informa clienții în legătură cu eficiența energetică a produselor. Pentru ca eticheta să fie cu adevărat utilă pentru clienții care doresc economii de energie și de costuri, nivelurile scării de pe etichetă ar trebui să corespundă economiilor de energie și de costuri semnificative pentru consumatori. Pentru majoritatea grupurilor de produse, eticheta ar trebui, după caz, să indice de asemenea consumul absolut de energie, în plus față de scară, pentru a le permite clienților să prevadă impactul direct al alegerilor lor asupra facturilor lor la energie. Cu toate acestea, este imposibil să se furnizeze aceleași informații pentru produsele cu impact energetic care nu sunt ele însele consumatoare de energie.

(11)

Clasificarea care utilizează litere de la A la G s-a dovedit eficace pentru clienți din punctul de vedere al costurilor. Se intenționează ca aplicarea uniformă a acesteia la toate grupurile de produse să sporească transparența și inteligibilitatea pentru clienți. În situațiile în care, ca urmare a unor măsuri în materie de proiectare ecologică luate în temeiul Directivei 2009/125/CE a Parlamentului European și a Consiliului (4), produsele nu se mai pot încadra în clasa E, F sau G, aceste clase ar trebui totuși să figureze cu culoarea gri pe etichetă. În cazuri excepționale și justificate în mod corespunzător, precum realizarea de economii insuficiente pe întregul spectru al celor șapte clase, eticheta ar putea conține mai puține clase decât o scară obișnuită de la A la G. În aceste cazuri, scara de la verde închis la roșu a etichetei ar trebui păstrată pentru restul de clase și ar trebui aplicată exclusiv noilor produse introduse pe piață sau puse în funcțiune.

(12)

Atunci când un furnizor introduce un produs pe piață, fiecare unitate de produs ar trebui însoțită de o etichetă pe suport de hârtie care respectă cerințele actului delegat relevant. Actul delegat relevant ar trebui să stabilească cea mai eficace modalitate de afișare a etichetelor, ținând cont de implicațiile pentru clienți, furnizori și comercianți și ar putea dispune ca eticheta să fie imprimată pe ambalajul produsului. Comerciantul ar trebui să afișeze eticheta furnizată împreună cu unitatea de produs în poziția cerută de actul delegat relevant. Eticheta afișată ar trebui să fie vizibilă și identificabilă în mod clar ca aparținând produsului în cauză, clientul nefiind nevoit să citească pe etichetă marca comercială și numărul modelului, și ar trebui să atragă atenția clientului care privește produsul expus.

(13)

Fără a afecta obligația furnizorului de a furniza o etichetă imprimată cu fiecare unitate de produs, progresele tehnologiei digitale ar putea să permită utilizarea etichetelor electronice alături de etichetele energetice imprimate. Comerciantul ar trebui să poată descărca fișa cu informații despre produs din baza de date cu produse.

(14)

În cazul în care afișarea etichetei energetice nu este fezabilă, de exemplu în unele forme de vânzare la distanță, în materiale publicitare și în materiale tehnice promoționale, clienților potențiali ar trebui să li se comunice cel puțin clasa energetică a produsului și gama claselor de eficiență disponibilă pe etichetă.

(15)

Producătorii reacționează la eticheta energetică prin dezvoltarea și introducerea pe piață de produse tot mai eficiente. În paralel, aceștia tind spre întreruperea producției de produse mai puțin eficiente, stimulați fiind în acest sens de legislația Uniunii privind proiectarea ecologică. Această evoluție tehnologică duce la situația în care majoritatea modelelor de produse se încadrează în cele mai înalte clase de pe eticheta energetică. O mai bună diferențiere a produselor poate fi necesară pentru a le permite clienților să compare în mod adecvat produsele, ceea ce duce la necesitatea reclasificării etichetelor. Prin urmare, prezentul regulament ar trebui să indice mecanisme detaliate de reclasificare pentru a maximiza securitatea juridică pentru furnizori și comercianți.

(16)

În cazul mai multor etichete stabilite prin acte delegate adoptate în temeiul Directivei 2010/30/UE, produsele sunt disponibile exclusiv sau în cea mai mare parte în clasele superioare. Aceasta reduce eficacitatea etichetelor. În funcție de grupul de produse, clasele de pe etichetele existente au scări diferite, în care prima clasă poate varia de la A până la A+++. Drept rezultat, atunci când compară etichetele între diferite grupuri de produse, clienții pot fi îndemnați să creadă că, pentru o anumită etichetă, există clase energetice și mai înalte decât cele afișate. Pentru a evita astfel de potențiale confuzii, este necesară efectuarea în prima etapă a unei reclasificări inițiale a etichetelor existente, pentru a asigura o scară de la A la G omogenă pentru trei categorii de produse în conformitate cu prezentul regulament.

(17)

Etichetarea energetică a produselor de încălzire a spațiului și a apei a fost introdusă abia recent, iar ritmul progresului tehnologic în aceste grupuri de produse este relativ lent. Schema actuală de etichetare face o distincție clară între tehnologiile pe bază de combustibili fosili convenționali, care se încadrează în cel mai bun caz la clasa A, și tehnologiile care utilizează energie din surse regenerabile, care sunt deseori cu mult mai scumpe, pentru care sunt rezervate clasele A+, A++ și A+++. Se pot realiza deja economii substanțiale de energie cu ajutorul celor mai eficiente tehnologii pe bază de combustibili fosili și, prin urmare, ar fi adecvată promovarea lor în continuare ca fiind de clasa A. Întrucât piața produselor de încălzire a spațiului și a apei pare să se orienteze ușor către mai multe tehnologii în domeniul surselor regenerabile de energie, este adecvată o reclasificare a etichetelor energetice pentru produsele respective.

(18)

În urma reclasificării inițiale, frecvența reclasificărilor ulterioare ar trebui să fie determinată prin raportare la procentajul produselor vândute din clasele superioare. Reclasificările ulterioare ar trebui să țină seama de rapiditatea progreselor tehnologice și de nevoia de a evita împovărarea excesivă a furnizorilor și a comercianților, în special a întreprinderilor mici. Prin urmare, ar fi de dorit un interval de aproximativ 10 ani pentru frecvența reclasificărilor. O etichetă nou-reclasificată ar trebui să lase liberă clasa superioară pentru a încuraja progresul tehnologic, a asigura stabilitatea în materie de reglementare, a limita frecvența reclasificărilor și a permite dezvoltarea și recunoașterea unor produse tot mai eficiente. În cazuri excepționale, atunci când este de așteptat ca tehnologia să se dezvolte mai rapid, ar trebui ca niciun produs să nu se încadreze în primele două clase superioare în momentul introducerii etichetei nou-reclasificate.

(19)

Înaintea reclasificării, Comisia ar trebui să realizeze un studiu pregătitor adecvat.

(20)

În cazul în care se reclasifică eticheta pentru un grup de produse, ar trebui evitată confuzia în rândul clienților prin înlocuirea într-un termen scurt a etichetelor pe produsele vizate afișate în magazine, precum și prin organizarea de campanii adecvate de informare a consumatorilor, care să indice în mod clar faptul că a fost introdusă o nouă versiune a etichetei.

(21)

În cazul etichetei reclasificate, furnizorii ar trebui să le ofere comercianților, pe o anumită perioadă, atât eticheta actuală, cât și cea reclasificată. Înlocuirea etichetelor existente pe produsele expuse, inclusiv pe internet, cu etichetele reclasificate ar trebui să aibă loc cât mai rapid după data de înlocuire specificată în actul delegat privind eticheta reclasificată. Comercianții ar trebui să nu afișeze etichetele reclasificate înainte de data de înlocuire.

(22)

Este necesar să se prevadă o distribuire clară și proporțională a obligațiilor corespunzătoare rolului fiecărui operator în procesul de aprovizionare și de distribuție. Operatorii economici ar trebui să fie răspunzători pentru îndeplinirea rolurilor care le revin în cadrul lanțului de aprovizionare și ar trebui să se asigure că pun la dispoziție pe piață numai produse care respectă prezentul regulament și actele delegate adoptate în temeiul acestuia.

(23)

Pentru ca clienții să-și păstreze încrederea în eticheta energetică, utilizarea altor etichete care imită eticheta energetică nu ar trebui permisă pentru produsele cu impact energetic și pentru cele fără impact energetic. Atunci când produsele cu impact energetic nu sunt reglementate prin acte delegate, statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a păstra sau de a introduce noi scheme naționale de etichetare a acestor produse. Din același motiv, nu ar trebui permise etichete suplimentare, marcaje, simboluri sau inscripționări care ar putea induce în eroare sau crea confuzie în rândul clienților în ceea ce privește consumul de energie al produsului în cauză. Etichetele prevăzute în temeiul dreptului Uniunii, precum etichetarea pneurilor în ceea ce privește eficiența utilizării combustibilului și alți parametri de mediu, precum și alte etichete cum ar fi Energy Star UE și eticheta ecologică a UE nu ar trebui să fie considerate înșelătoare sau generatoare de confuzie.

(24)

Clienților li se oferă din ce în ce mai des actualizări ale software-ului sau firmware-ului produselor lor după ce acestea au fost introduse pe piață și date în folosință. Deși, de regulă, sunt menite să îmbunătățească performanța produsului, aceste actualizări pot avea de asemenea un impact asupra eficienței energetice și a altor parametri de produs indicați pe eticheta energetică. În cazul în care modificările în cauză sunt în detrimentul a ceea ce se indică pe etichetă, clienții ar trebui să fie informați cu privire la acestea și să ar trebui li se ofere opțiunea de a accepta sau de a refuza actualizarea.

(25)

Pentru a asigura securitatea juridică, este necesar să se clarifice faptul că normele privind supravegherea pieței Uniunii și controlul produselor care intră pe piața Uniunii prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 765/2008 al Parlamentului European și al Consiliului (5) se aplică și produselor cu impact energetic. Ținând seama de principiul liberei circulații a mărfurilor, este imperativ necesar ca autoritățile de supraveghere a pieței din statele membre să coopereze efectiv între ele. Această cooperare în ceea ce privește etichetarea energetică ar trebui consolidată prin acordarea de sprijin de către Comisie experților din cadrul Grupurilor de cooperare administrativă (AdCos) privind proiectarea ecologică și privind etichetarea energetică.

(26)

Propunerea Comisiei pentru un nou regulament privind supravegherea pe piață a produselor integrează dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 765/2008, ale Directivei 2001/95/CE a Parlamentului European și a Consiliului (6) și ale mai multor acte sectoriale din actele legislative de armonizare ale Uniunii. Această propunere cuprinde dispoziții privind clauzele de salvgardare prevăzute în Decizia nr. 768/2008/CE a Parlamentului European și a Consiliului (7), care ar urma să se aplice întregii legislații de armonizare a Uniunii. Atât timp cât noul regulament este încă în curs de examinare de către colegiuitori, este necesar să se facă trimitere la Regulamentul (CE) nr. 765/2008 și să se includă clauze de salvgardare în prezentul regulament.

(27)

Activitățile de supraveghere a pieței reglementate de Regulamentul (CE) nr. 765/2008 nu sunt îndreptate exclusiv către protejarea sănătății și a siguranței, ci se aplică și pentru asigurarea respectării dreptului Uniunii care vizează salvgardarea altor interese publice, inclusiv eficiența energetică. În conformitate cu Comunicarea Comisiei intitulată „20 de acțiuni pentru produse mai sigure și conforme în Europa: un plan de acțiune multianual pentru supravegherea produselor în UE” din 13 februarie 2013, metodologia generală a Uniunii de evaluare a riscurilor a fost actualizată astfel încât să acopere toate riscurile, inclusiv cele aferente etichetării energetice.

(28)

O activitate coerentă, eficientă din punctul de vedere al costurilor, de supraveghere a pieței în întreaga Uniune necesită, de asemenea, o arhivare și o distribuire ample și bine structurate între statele membre ale tuturor informațiilor pertinente referitoare la activitățile naționale în acest context, inclusiv o trimitere la notificările impuse prin prezentul regulament. Baza de date intitulată „Sistemul de informare și de comunicare pentru supravegherea pieței” (ICSMS), creată de Comisie, este foarte adecvată pentru alcătuirea unei baze de date complete cu informații privind supravegherea pieței și, prin urmare, utilizarea sa ar trebui puternic încurajată.

(29)

Pentru a crea un instrument util pentru consumatori, a asigura comercianților modalități alternative de obținere a fișelor cu informații despre produs, a facilita monitorizarea conformității și a furniza date de piață actualizate pentru procesul de reglementare cu privire la revizuirea etichetelor și a fișelor cu informații aferente produselor, Comisia ar trebui să instituie și să întrețină o bază de date cu produse, care să cuprindă o secțiune publică și una privind conformitatea și care să fie accesibilă printr-un portal online.

(30)

Fără a aduce atingere obligațiilor statelor membre privind supravegherea pieței și obligațiilor furnizorilor de a verifica conformitatea produsului, furnizorii ar trebui să pună la dispoziție în baza de date cu produse, în format electronic, informațiile solicitate privind conformitatea produsului. Informațiile relevante pentru consumatori și comercianți ar trebui puse la dispoziția publicului în secțiunea publică a bazei de date cu produse. Aceste informații ar trebui să fie puse la dispoziție ca date deschise, pentru a le oferi dezvoltatorilor de aplicații mobile și altor instrumente de comparare posibilitatea de a le utiliza. Accesul ușor și direct la secțiunea publică a bazei de date cu produse ar trebui asigurat prin instrumente axate pe utilizator, cum ar fi un cod dinamic de răspuns rapid (cod QR) inclus pe eticheta imprimată.

(31)

Secțiunea privind conformitatea din baza de date cu produse ar trebui să facă obiectul unor norme stricte de protecție a datelor. Părțile specifice solicitate ale documentației tehnice din această secțiune ar trebui să fie puse la dispoziția atât a autorităților de supraveghere a pieței, cât și a Comisiei. În cazul în care anumite informații tehnice sunt atât de sensibile încât nu ar fi adecvată includerea lor în categoria documentației tehnice, astfel cum se detaliază în actele delegate adoptate în temeiul prezentului regulament, autoritățile de supraveghere a pieței ar trebui să își mențină capacitatea de a accesa aceste informații atunci când este necesar, în conformitate cu obligația de cooperare privind furnizorii sau prin intermediul părților suplimentare ale documentației tehnice încărcate voluntar în baza de date cu produse de către furnizori.

(32)

Pentru ca baza de date cu produse să poată fi folosită cât mai curând posibil, înregistrarea ar trebui să fie obligatorie pentru toate modelele ale căror unități sunt introduse pe piață începând cu data intrării în vigoare a prezentului regulament. Pentru modelele ale căror unități au fost introduse pe piață înainte de data intrării în vigoare a prezentului regulament și care nu mai sunt comercializate, înregistrarea ar trebui să fie opțională. Ar trebui acordată o perioadă de tranziție corespunzătoare pentru dezvoltarea bazei de date și pentru a permite furnizorilor să își respecte obligația de înregistrare. Atunci când unui produs aflat deja pe piață i se aduc modificări care au relevanță pentru etichetă și pentru fișa cu informații despre produs, acesta ar trebui să fie considerat drept un nou model, iar furnizorul ar trebui să îl înregistreze în baza de date cu produse. Comisia, în cooperare cu autoritățile de supraveghere a pieței și cu furnizorii, ar trebui să acorde o atenție specială procesului de tranziție, până la implementarea integrală a secțiunii publice și a secțiunii privind conformitatea ale bazei de date cu produse.

(33)

Sancțiunile aplicabile pentru încălcarea dispozițiilor prezentului regulament și a actelor delegate adoptate în temeiul său ar trebui să fie eficace, proporționale și cu efect de descurajare.

(34)

Pentru a promova eficiența energetică, atenuarea schimbărilor climatice și protecția mediului, statele membre ar trebui să poată elabora măsuri de stimulare a folosirii produselor eficiente din punct de vedere energetic. Statele membre sunt libere să hotărască natura unor astfel de măsuri de stimulare. Acestea ar trebui să respecte normele Uniunii privind ajutoarele de stat și nu ar trebui să constituie bariere nejustificate în cadrul pieței. Prezentul regulament nu aduce atingere rezultatelor niciunei proceduri viitoare în materie de ajutoare de stat care ar putea fi întreprinsă în conformitate cu articolele 107 și 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) în legătură cu asemenea măsuri de stimulare.

(35)

Consumul de energie, performanța și alte informații privind produsele care intră sub incidența cerințelor specifice produselor în temeiul prezentului regulament ar trebui să fie măsurate prin metode fiabile, precise și reproductibile, care să țină seama de măsurătorile și metodele de calcul cele mai moderne general recunoscute. În interesul bunei funcționări a pieței interne, standardele ar trebui să fie armonizate la nivelul Uniunii. Astfel de metode și standarde ar trebui să țină seama, pe cât posibil, de modul de utilizare a unui anumit produs în viața reală, să reflecte comportamentul consumatorului mediu și să fie solide, pentru a descuraja eludarea intenționată sau neintenționată. Etichetele energetice ar trebui să reflecte rezultatele comparative ale utilizării efective a produselor, în limitele constrângerilor datorate necesității de a efectua teste de laborator fiabile și reproductibile. Prin urmare, furnizorii nu ar trebui să fie autorizați să includă software sau hardware care modifică în mod automat performanța produsului în condiții de încercare. În absența unor standarde publicate în momentul aplicării cerințelor specifice produselor, Comisia ar trebui să publice în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene măsurătorile și metodele de calcul tranzitorii aferente cerințelor respective. După publicarea unei trimiteri la un astfel de standard, conformitatea cu standardul ar trebui să confere prezumția de conformitate cu metodele de măsurare aferente cerințelor specifice produsului care au fost adoptate în temeiul prezentului regulament.

(36)

Comisia ar trebui să ofere un plan de lucru pe termen lung pentru revizuirea etichetelor pentru anumite produse cu impact energetic, inclusiv o listă orientativă a altor produse cu impact energetic pentru care s-ar putea introduce o etichetă energetică. Punerea în practică a planului de lucru ar trebui să înceapă cu o analiză tehnică, de mediu și economică a grupurilor de produse vizate. Analiza menționată ar trebui să examineze, de asemenea, informațiile suplimentare, inclusiv posibilitatea și costul furnizării către consumatori a anumitor informații privind performanța unui produs cu impact energetic, cum ar fi consumul său de energie, durabilitatea sa sau performanța sa de mediu, în concordanță cu obiectivul promovării unei economii circulare. Astfel de informații suplimentare ar trebui să îmbunătățească inteligibilitatea și eficacitatea etichetelor pentru consumatori și nu ar trebui să aibă niciun fel de impact negativ asupra acestora din urmă.

(37)

Furnizorii de produse comercializate în conformitate cu Directiva 2010/30/UE înainte de data intrării în vigoare a prezentului regulament ar trebui să respecte în continuare obligația de a pune la dispoziție, la cererea autorităților de supraveghere a pieței, o versiune electronică a documentației tehnice a produselor în cauză. În această privință, securitatea juridică și continuitatea ar trebui să fie asigurate prin dispoziții tranzitorii adecvate.

(38)

În plus, pentru a asigura o tranziție ușoară către prezentul regulament, cerințele existente din actele delegate adoptate în temeiul articolului 10 din Directiva 2010/30/UE și din Directiva 96/60/CE a Comisiei (8) ar trebui să se aplice în continuare grupurilor de produse relevante până când sunt abrogate sau înlocuite prin acte delegate adoptate în temeiul prezentului regulament. Aplicarea cerințelor existente menționate nu aduce atingere aplicării obligațiilor în temeiul prezentului regulament.

(39)

Pentru a institui grupuri specifice de produse cu impact energetic în conformitate cu un set de criterii specifice, precum și etichete și fișe cu informații aferente produselor, Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 290 din TFUE. Este deosebit de important ca, în decursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare (9). În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces în mod sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

(40)

Pentru a asigura condiții uniforme de punere în aplicare a prezentului regulament, Comisiei ar trebui să i se confere competențe de executare pentru a stabili, în conformitate cu procedura de salvgardare a Uniunii, dacă o măsură națională este sau nu justificată și pentru a stabili cerințe detaliate privind detaliile operaționale legate de baza de date cu produse. Aceste competențe ar trebui să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (10).

(41)

Întrucât obiectivele prezentului regulament, și anume de a oferi clienților posibilitatea de a alege produse mai eficiente prin furnizarea de informații relevante, nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre dar, prin dezvoltarea în continuare a cadrului de reglementare armonizat și prin asigurarea unor condiții echitabile de concurență pentru producători, pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este definit la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este definit la articolul menționat, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivelor menționate.

(42)

Prezentul regulament nu ar trebui să aducă atingere obligațiilor statelor membre privind termenele de transpunere în dreptul intern și data aplicării Directivei 2010/30/UE.

(43)

Prin urmare, Directiva 2010/30/UE ar trebui abrogată,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Obiect și domeniu de aplicare

(1)   Prezentul regulament instituie un cadru care se aplică produselor cu impact energetic (denumite în continuare „produse”) introduse pe piață sau puse în funcțiune. Acesta asigură etichetarea produselor respective și furnizarea unor informații standard privind eficiența lor energetică, consumul de energie și de alte resurse prin utilizarea acestora și informații suplimentare privind produsele, permițând astfel clienților să aleagă produse mai eficiente pentru reducerea consumului lor de energie.

(2)   Prezentul regulament nu se aplică:

(a)

produselor de ocazie, cu excepția produselor de ocazie importate dintr-o țară terță;

(b)

mijloacelor de transport de persoane sau mărfuri.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

1.

„produs cu impact energetic” sau „produs” înseamnă un bun sau sistem cu impact asupra consumului de energie în timpul utilizării care este introdus pe piață sau pus în funcțiune, inclusiv părți cu impact asupra consumului de energie în timpul utilizării, care sunt introduse pe piață sau puse în funcțiune pentru clienți și care sunt destinate încorporării în produse;

2.

„grup de produse” înseamnă un grup de produse cu aceeași funcționalitate principală;

3.

„sistem” înseamnă o combinație de mai multe bunuri care, atunci când sunt unite, îndeplinesc o funcție specifică într-un mediu preconizat și a căror eficiență energetică poate fi determinată ca pentru o entitate unică;

4.

„model” înseamnă o versiune a unui produs în cazul căruia toate unitățile au aceleași caracteristici tehnice relevante pentru etichetă și pentru fișa cu informații despre produs, precum și același identificator de model;

5.

„identificator de model” înseamnă codul, de obicei alfanumeric, prin care se distinge un model specific de produs de alte modele cu aceeași marcă comercială sau cu aceeași denumire a furnizorului;

6.

„model echivalent” înseamnă un model care are aceleași caracteristici tehnice relevante pentru etichetă și aceeași fișă cu informații despre produs, dar care este introdus pe piață sau pus în funcțiune de același furnizor drept un alt model cu un identificator de model diferit;

7.

„punere la dispoziție pe piață” înseamnă furnizarea unui produs pentru distribuție sau utilizare pe piața Uniunii în cursul unei activități comerciale, contra cost sau gratuit;

8.

„introducere pe piață” înseamnă prima punere la dispoziție a unui produs pe piața Uniunii;

9.

„punere în funcțiune” înseamnă prima utilizare pe piața Uniunii a unui produs în scopul său prevăzut;

10.

„producător” înseamnă orice persoană fizică sau juridică care produce un produs sau dispune proiectarea sau fabricarea unui produs și îl comercializează sub numele său sau sub marca sa;

11.

„reprezentant autorizat” înseamnă orice persoană fizică sau juridică cu sediul în Uniune care a primit un mandat scris din partea producătorului pentru a acționa în numele acestuia în legătură cu sarcini specifice;

12.

„importator” înseamnă o persoană fizică sau juridică stabilită în Uniune, care introduce pe piața Uniunii un produs dintr-o țară terță;

13.

„comerciant” înseamnă un vânzător cu amănuntul sau o altă persoană fizică sau juridică care oferă spre vânzare, închiriere sau cumpărare în rate ori expune produse clienților sau instalatorilor în cadrul unei activități comerciale, contra cost sau gratuit;

14.

„furnizor” înseamnă un producător stabilit în Uniune, reprezentantul autorizat al unui producător cu sediul în afara Uniunii sau importatorul care introduce un produs pe piața Uniunii;

15.

„vânzare la distanță” înseamnă oferirea spre vânzare, închiriere sau vânzare în rate prin corespondență, pe baza unui catalog de vânzări, prin internet, prin telemarketing sau prin orice altă metodă prin care se presupune că clientul potențial nu poate să vadă produsele expuse;

16.

„client” înseamnă orice persoană fizică sau juridică care achiziționează, închiriază sau primește un produs pentru uz propriu, indiferent dacă astfel acționează sau nu în afara activității sale comerciale, a afacerii, meseriei sau profesiei sale;

17.

„eficiență energetică” înseamnă raportul dintre rezultatul constând în performanță, servicii, bunuri sau energie și energia folosită în acest scop;

18.

„standard armonizat” înseamnă un standard european conform definiției de la articolul 2 punctul 1 litera (c) din Regulamentul (UE) nr. 1025/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (11);

19.

„etichetă” înseamnă o diagramă grafică, fie imprimată, fie sub formă electronică, care include o scară închisă cuprinzând doar literele de la A la G, fiecare literă reprezentând o clasă și fiecare clasă corespunzând unui nivel de economisire a energiei, în șapte culori diferite de la verde închis la roșu, pentru a informa clienții cu privire la eficiența energetică și la consumul de energie; aceasta include etichetele reclasificate și etichetele cu mai puține clase și culori, în conformitate cu articolul 11 alineatele (10) și (11);

20.

„reclasificare” înseamnă o acțiune menită să facă mai stricte cerințele pentru încadrarea unui anumit grup de produse într-o clasă energetică pe o etichetă;

21.

„etichetă reclasificată” înseamnă o etichetă pentru un anumit grup de produse, care a fost supus unei reclasificări și care se distinge de etichetele de dinainte de reclasificare, păstrându-se în același timp coerența vizuală și perceptivă a tuturor etichetelor;

22.

„fișă cu informații despre produs” înseamnă un document standard cu informații referitoare la un produs, imprimat sau sub formă electronică;

23.

„documentație tehnică” înseamnă documentație suficientă pentru a permite autorităților de supraveghere a pieței să evalueze exactitatea etichetei și a fișei cu informații despre un produs, inclusiv rapoarte de încercare sau probe tehnice similare;

24.

„informații suplimentare” înseamnă informații, astfel cum sunt specificate într-un act delegat relevant, referitoare la performanța funcțională și de mediu a unui produs;

25.

„bază de date cu produse” înseamnă un set de date referitoare la produse care este structurat în mod sistematic și constă într-o secțiune publică axată pe consumator, în care informațiile referitoare la parametrii produselor individuale sunt accesibile prin mijloace electronice, într-un portal online pentru accesibilitate și într-o secțiune privind conformitatea, cu cerințe de accesibilitate și de securitate specificate în mod clar;

26.

„toleranța verificării” înseamnă deviația maximă admisibilă a măsurătorii și a rezultatelor calculului pentru testele de verificare executate de autoritățile de supraveghere a pieței sau în numele acestora, în comparație cu valorile parametrilor declarați sau publicați, reflectând deviațiile datorate variației între laboratoare.

Articolul 3

Obligații generale ale furnizorilor

(1)   Furnizorul se asigură că produsele care sunt introduse pe piață sunt însoțite, pentru fiecare unitate în parte, gratuit, de etichete exacte, imprimate și de fișe cu informații despre produs, în conformitate cu prezentul regulament și cu actele delegate relevante.

Ca alternativă la furnizarea fișei cu informații despre produs alături de produs, actele delegate menționate la articolul 16 alineatul (3) litera (h) pot prevedea că este suficient ca furnizorul să introducă parametrii unei astfel de fișe cu informații despre produs în baza de date cu produse. În acest caz, furnizorul prezintă comerciantului, la cerere, fișa cu informații despre produs în format imprimat.

Actele delegate pot dispune ca eticheta să fie imprimată pe ambalajul produsului.

(2)   La solicitarea comerciantului, furnizorul livrează etichete imprimate, inclusiv etichete reclasificate în conformitate cu articolul 11 alineatul (13), precum și fișe cu informații despre produs, în mod gratuit și cu promptitudine, în orice caz în termen de cinci zile lucrătoare.

(3)   Furnizorul asigură exactitatea etichetelor și a fișelor cu informații despre produs pe care le furnizează și elaborează o documentație tehnică suficientă pentru a permite evaluarea exactității.

(4)   Odată ce o unitate a unui model este în funcțiune, furnizorul solicită consimțământul explicit al clientului cu privire la orice modificare pe care intenționează să o introducă în unitate, prin intermediul unor actualizări care ar fi în detrimentul parametrilor etichetei de eficiență energetică pentru unitatea respectivă, în conformitate cu actul delegat relevant. Furnizorul informează clientul cu privire la obiectivul actualizării și la modificările parametrilor, inclusiv cu privire la orice modificare a clasei de etichetare. Pentru o perioadă proporțională cu durata medie de viață a produsului, furnizorul acordă clientului opțiunea de a refuza actualizarea, fără pierderi evitabile ale funcționalității.

(5)   Furnizorul nu introduce pe piață produse care au fost concepute astfel încât performanța unui model să fie modificată automat în condiții de încercare, cu obiectivul de a atinge un nivel mai favorabil pentru oricare dintre parametrii specificați în actul delegat relevant sau incluși în oricare dintre documentele furnizate odată cu produsul.

Articolul 4

Obligațiile furnizorilor în ceea ce privește baza de date cu produse

(1)   Începând cu 1 ianuarie 2019, înainte de a introduce pe piață o unitate a unui nou model reglementat printr-un act delegat, furnizorii înscriu, în secțiunea publică și în cea privind conformitatea ale bazei de date cu produse, informațiile pentru modelul respectiv în conformitate cu anexa I.

(2)   În cazul în care unități ale unor modelele reglementate printr-un act delegat sunt introduse pe piață între 1 august 2017 și 1 ianuarie 2019, furnizorii înscriu, până la 30 iunie 2019, în baza de date cu produse informațiile care figurează în anexa I cu privire a modelul respectiv.

Până la introducerea datelor în baza de date cu produse, furnizorii pun la dispoziție pentru inspectare o versiune electronică a documentației tehnice în termen de 10 zile de la primirea unei cereri din partea autorităților de supraveghere a pieței sau din partea Comisiei.

(3)   Furnizorii pot introduce în baza de date cu produse informațiile prevăzute în anexa I pentru modelele ale căror unități au fost introduse pe piață exclusiv înainte de 1 august 2017.

(4)   Un produs căruia i se aduc modificări care sunt relevante pentru etichetă sau pentru fișa cu informații despre produs este considerat a fi un nou model. Furnizorul indică în baza de date dacă nu mai introduce pe piață unități dintr-un model.

(5)   Obligațiile menționate la alineatele (1) și (2) de la prezentul articol nu se aplică pachetelor de instalație pentru încălzire menționate în Regulamentele delegate (UE) nr. 811/2013 (12), (UE) nr. 812/2013 (13) și (UE) 2015/1187 (14) ale Comisiei, în cazul în care furnizarea de etichete pentru respectivele pachete este responsabilitatea exclusivă a comercianților.

(6)   După ce unitatea finală dintr-un model a fost introdusă pe piață, furnizorii păstrează informațiile referitoare la modelul respectiv în secțiunea privind conformitatea a bazei de date cu produse pentru o perioadă de 15 ani. Acolo unde este cazul, în funcție de durata medie de viață a unui produs, o perioadă mai scurtă de stocare a datelor poate fi specificată în conformitate cu articolul 16 alineatul (3) litera (q). Informațiile din secțiunea publică a bazei de date nu se elimină.

Articolul 5

Obligațiile comercianților

(1)   Comerciantul:

(a)

afișează în mod vizibil, inclusiv pentru vânzarea online la distanță, eticheta oferită de furnizor sau pusă la dispoziție în conformitate cu alineatul (2) pentru unitățile unui model reglementat prin actul delegat relevant;

(b)

pune la dispoziția clienților fișa cu informații despre produs, inclusiv, la cerere, în formă fizică la punctul de vânzare.

(2)   În cazul în care, în pofida articolului 3 alineatul (1), comerciantul nu dispune de o etichetă, solicită eticheta de la furnizor în conformitate cu articolul 3 alineatul (2).

(3)   În cazul în care, în pofida articolului 3 alineatul (1), comerciantul nu dispune de o fișă cu informații despre produs, acesta solicită fișa de la furnizor în conformitate cu articolul 3 alineatul (2) sau, dacă dorește, o imprimă sau o descarcă din baza de date cu produse în vederea afișării electronice, dacă aceste funcții sunt disponibile pentru produsul relevant.

Articolul 6

Alte obligații ale furnizorilor și comercianților

Furnizorul și comerciantul:

(a)

fac trimitere la clasa de eficiență energetică a produsului și la gama claselor de eficiență disponibile pe etichetă în materiale publicitare vizuale sau materiale tehnice promoționale pentru un anumit model, în conformitate cu actul delegat relevant;

(b)

cooperează cu autoritățile de supraveghere a pieței și iau măsuri prompte pentru a remedia orice situație de neconformitate cu cerințele prevăzute în prezentul regulament și în actele sale delegate relevante, care intră în responsabilitatea lor, din proprie inițiativă sau atunci când li se solicită acest lucru de către autoritățile de supraveghere a pieței;

(c)

în ceea ce privește produsele reglementate de acte delegate, nu atribuie și nu afișează alte etichete, marcaje, simboluri sau inscripții care nu respectă cerințele prezentului regulament și ale actelor delegate relevante, dacă există probabilitatea inducerii în eroare a clienților sau a creării de confuzii în rândul acestora în ceea ce privește consumul de energie sau de alte resurse în timpul utilizării;

(d)

pentru produsele care nu sunt reglementate prin acte delegate, nu furnizează și nu afișează etichete care imită etichetele prevăzute în prezentul regulament și în actele delegate relevante;

(e)

pentru produsele fără impact energetic, nu furnizează și nu afișează etichete care imită etichetele prevăzute în prezentul regulament sau în actele delegate.

Litera (d) de la primul paragraf nu aduce atingere etichetelor prevăzute în dreptul intern, cu condiția să nu fie reglementate prin acte delegate.

Articolul 7

Obligațiile statelor membre

(1)   Statele membre nu împiedică introducerea pe piață sau punerea în funcțiune, pe teritoriile lor, a produselor conforme cu prezentul regulament și cu actele delegate relevante.

(2)   În cazul în care statele membre prevăd măsuri de stimulare pentru un produs specificat într-un act delegat, respectivele stimulări vizează cele mai des utilizate două clase de eficiență energetică sau alte clase mai înalte prevăzute în actul delegat respectiv.

(3)   Statele membre se asigură că introducerea etichetelor și reclasificarea acestora sunt însoțite de campanii de informare educaționale și promoționale privind etichetarea energetică, dacă este cazul în cooperare cu furnizori și comercianți. Comisia sprijină cooperarea și schimbul de bune practici în legătură cu respectivele campanii, inclusiv recomandând mesaje-cheie comune.

(4)   Statele membre stabilesc normele privind sancțiunile și mecanismele de asigurare a respectării legii în cazul încălcării prezentului regulament și a actelor delegate și iau toate măsurile necesare pentru a asigura punerea în aplicare a acestor norme. Sancțiunile prevăzute sunt eficace, proporționale și cu efect de descurajare. Se consideră că normele care îndeplinesc cerințele de la articolul 15 din Directiva 2010/30/UE îndeplinesc cerințele de la prezentul alineat în ceea ce privește sancțiunile.

Statele membre notifică Comisiei până la 1 august 2017 normele menționate la primul paragraf care nu au fost deja notificate Comisiei și informează Comisia fără întârziere cu privire la orice modificare ulterioară a acestora.

Articolul 8

Supravegherea pieței Uniunii și controlul produselor care intră pe piața Uniunii

(1)   Articolele 16-29 din Regulamentul (CE) nr. 765/2008 se aplică produselor reglementate de prezentul regulament și de actele delegate relevante.

(2)   Comisia încurajează și sprijină cooperarea și schimbul de informații privind supravegherea pieței referitoare la etichetarea produselor între autoritățile naționale ale statelor membre responsabile cu supravegherea pieței sau care se ocupă de controlul produselor care intră pe piața Uniunii și între acestea și Comisie, între altele prin implicarea mai strânsă a AdCos privind proiectarea ecologică și privind etichetarea energetică.

Un astfel de schimb de informații se efectuează inclusiv atunci când rezultatele testelor indică faptul că produsul respectă prezentul regulament și actele delegate relevante.

(3)   În statele membre, programele generale de supraveghere a pieței sau programele sectoriale specifice instituite în temeiul articolului 18 din Regulamentul (CE) nr. 765/2008 cuprind măsuri menite să asigure aplicarea eficace a prezentului regulament.

(4)   Comisia, în cooperare cu AdCos privind proiectarea ecologică și privind etichetarea energetică, elaborează orientări pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, în special în ceea ce privește bunele practici în materie de testare a produselor și schimbul de informații dintre autoritățile naționale de supraveghere a pieței și Comisie.

(5)   Autoritățile de supraveghere a pieței au dreptul de a recupera de la furnizori costurile aferente controlului documentelor și testării fizice a produsului în caz de neconformitate cu prezentul regulament sau cu actele delegate relevante.

Articolul 9

Procedura la nivel național aplicabilă produselor care prezintă riscuri

(1)   În cazul în care au motive suficiente să creadă că un produs reglementat de prezentul regulament prezintă un risc pentru aspecte referitoare la protecția interesului public reglementate de prezentul regulament, precum aspectele de mediu și de protecția consumatorilor, autoritățile de supraveghere a pieței dintr-un stat membru fac o evaluare cu privire la produsul în cauză, acoperind toate cerințele de etichetare energetică relevante în legătură cu riscul și care figurează în prezentul regulament sau în actele delegate relevante. Furnizorii și comercianții cooperează, dacă este necesar, cu autoritățile de supraveghere a pieței în vederea respectivei evaluări.

(2)   În cazul în care, pe parcursul evaluării menționate la alineatul (1), constată că produsul nu este conform cerințelor stabilite în prezentul regulament sau în actele delegate relevante, autoritățile de supraveghere a pieței solicită de îndată furnizorului sau, după caz, comerciantului să ia toate măsurile corective adecvate pentru a aduce produsul în conformitate cu acele cerințe, după caz, să retragă produsul de pe piață sau, după caz, să îl recheme în decursul unei perioade rezonabile, proporțională cu natura riscului, pe care o stabilesc acestea.

Articolul 21 din Regulamentul (CE) nr. 765/2008 se aplică măsurilor menționate în prezentul alineat.

(3)   În cazul în care autoritățile de supraveghere a pieței consideră că un caz de neconformitate, astfel cum este menționat la alineatul (2), nu se limitează la teritoriul lor național, ele informează Comisia și celelalte state membre cu privire la rezultatele evaluării și la acțiunile pe care le-au impus furnizorului sau comerciantului.

(4)   Furnizorul sau, după caz, comerciantul se asigură că se iau toate măsurile corective sau restrictive adecvate în conformitate cu alineatul (2) pentru toate produsele vizate pe care le-a pus la dispoziție pe piață în cadrul Uniunii.

(5)   În cazul în care furnizorul sau, după caz, comerciantul nu întreprinde acțiunile corective adecvate în termenul menționat la alineatul (2), autoritățile de supraveghere a pieței iau toate măsurile provizorii corespunzătoare pentru a interzice sau a restrânge disponibilitatea produsului pe piața națională sau pentru a retrage sau a rechema produsul de pe piață.

(6)   Autoritățile de supraveghere a pieței informează Comisia și celelalte state membre fără întârziere cu privire la măsurile adoptate în temeiul alineatului (5). Informațiile respective includ toate detaliile disponibile, în special

(a)

datele necesare pentru a identifica produsul neconform;

(b)

originea produsului;

(c)

natura neconformității invocate și a riscului implicat;

(d)

natura și durata măsurilor naționale adoptate, precum și punctul de vedere al furnizorului sau, după caz, al comerciantului.

În special, autoritățile de supraveghere a pieței precizează dacă neconformitatea se datorează fie neîndeplinirii de către produs a cerințelor cu privire la aspectele de protecție a interesului public stabilite în prezentul regulament, fie unor deficiențe ale standardelor armonizate menționate la articolul 13, care conferă o prezumție de conformitate.

(7)   Statele membre, altele decât statul membru care a inițiat procedura, informează imediat Comisia și celelalte state membre cu privire la măsurile adoptate și la orice alte informații suplimentare de care dispun referitoare la neconformitatea produsului în cauză, precum și, în caz de dezacord cu măsura națională notificată, cu privire la obiecțiile lor.

(8)   În cazul în care, în termen de 60 de zile de la primirea informațiilor menționate la alineatul (6), niciun stat membru și nici Comisia nu ridică vreo obiecție cu privire la o măsură provizorie luată de un stat membru, măsura respectivă este considerată justificată.

(9)   Statele membre se asigură că se iau fără întârziere măsurile restrictive adecvate în ceea ce privește produsul respectiv, cum ar fi retragerea de pe piață a produsului.

Articolul 10

Procedura de salvgardare la nivelul Uniunii

(1)   În cazul în care, la finalizarea procedurii prevăzute la articolul 9 alineatele (4) și (5), se ridică obiecții împotriva unei măsuri adoptate de un stat membru sau în cazul în care Comisia consideră că o măsură națională este contrară dreptului Uniunii, Comisia consultă fără întârziere statul membru și furnizorul sau, după caz, comerciantul și evaluează măsura națională.

Pe baza rezultatelor evaluării respective, Comisia decide prin intermediul unui act de punere în aplicare dacă măsura națională este justificată sau nu și poate sugera o măsură alternativă adecvată. Actul de punere în aplicare respectiv se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 18 alineatul (2).

(2)   Comisia adresează decizia sa tuturor statelor membre și o comunică de îndată acestora și furnizorului sau comerciantului vizat.

(3)   În cazul în care măsura națională este considerată ca fiind justificată, toate statele membre iau măsurile necesare pentru a garanta că produsul neconform este retras de pe piețele lor și informează Comisia în consecință. În cazul în care măsura națională este considerată ca fiind nejustificată, statul membru în cauză retrage măsura.

(4)   Atunci când măsura națională este considerată ca fiind justificată și neconformitatea produsului este atribuită unor deficiențe ale standardelor armonizate menționate la articolul 9 alineatul (6) din prezentul regulament, Comisia aplică procedura prevăzută la articolul 11 din Regulamentul (UE) nr. 1025/2012.

(5)   Măsurile corective sau restrictive prevăzute la articolul 9 alineatul (2), (4), (5) sau (9), sau la articolul 10 alineatul (3) se extind la toate unitățile unui model neconform și ale modelelor echivalente, cu excepția unităților pentru care furnizorul demonstrează că sunt conforme.

Articolul 11

Procedura de introducere și de reclasificare a etichetelor

(1)   În ceea ce privește grupurile de produse menționate la alineatele (4) și (5), Comisia reclasifică etichete care erau în vigoare la 1 august 2017 cu respectarea alineatelor (4) și (5) și a alineatelor (8)-(12).

Prin derogare de la cerința de a realiza economii semnificative de energie și costuri, prevăzută la articolul 16 alineatul (3) litera (b), în cazul în care prin reclasificare nu se pot realiza aceste economii, se asigură cel puțin o scară omogenă de la A la G.

(2)   În cazul inexistenței unei etichete pentru un grup de produse la 1 august 2017, Comisia poate să introducă etichete cu respectarea alineatelor (8)-(12).

(3)   Comisia poate să reclasifice în continuare etichetele reclasificate în conformitate cu alineatul (1) sau introduse în conformitate cu alineatul (2), cu respectarea condițiilor prevăzute la alineatul (6) litera (a) sau (b) și cu respectarea alineatelor (8)-(12).

(4)   Pentru a asigura o scară de la A la G omogenă, Comisia adoptă, până la 2 august 2023, actele delegate în conformitate cu articolul 16 pentru a completa prezentul regulament prin introducerea unor etichete reclasificate de la A la G pentru grupurile de produse vizate de actele delegate adoptate în temeiul Directivei 2010/30/UE, cu scopul de a afișa eticheta reclasificată atât în magazine, cât și online, timp de 18 luni de la data intrării în vigoare a actelor delegate adoptate în temeiul prezentului regulament.

La stabilirea ordinii reclasificării grupurilor de produse, Comisia ține seama de proporția produselor încadrate în cele mai înalte clase energetice.

(5)   Prin derogare de la alineatul (4), Comisia:

(a)

prezintă revizuiri pentru grupurile de produse vizate de Regulamentele delegate (UE) nr. 811/2013, (UE) nr. 812/2013 și (UE) 2015/1187 până la 2 august 2025, cu scopul de a le reclasifica, și, după caz, adoptă, până la 2 august 2026, acte delegate în conformitate cu articolul 16 din prezentul regulament pentru a completa prezentul regulament prin introducerea unor etichete reclasificate de la A la G.

În orice caz, actele delegate de introducere a unor etichete reclasificate de la A la G se adoptă cel târziu la 2 august 2030;

(b)

adoptă, până la 2 noiembrie 2018, actele delegate în conformitate cu articolul 16 din prezentul regulament pentru a completa prezentul regulament prin introducerea unor etichete reclasificate de la A la G pentru grupurile de produse vizate de Directiva 96/60/CE și de Regulamentele delegate (UE) nr. 1059/2010 (15), (UE) nr. 1060/2010 (16), (UE) nr. 1061/2010 (17), (UE) nr. 1062/2010 (18) și (UE) nr. 874/2012 (19) ale Comisiei, cu scopul de a afișa eticheta reclasificată atât în magazine, cât și online, timp de 12 luni de la data intrării lor în vigoare.

(6)   În ceea ce privește produsele pentru care Comisia poate să reclasifice în continuare etichetele în conformitate cu alineatul (3), Comisia revizuiește eticheta în vederea reclasificării atunci când estimează că:

(a)

30 % dintre unitățile de modele care aparțin unui grup de produse vândute pe piața Uniunii se încadrează în cea mai înaltă clasă de eficiență energetică A și se pot preconiza dezvoltări tehnologice ulterioare; sau

(b)

50 % dintre unitățile de modele care aparțin unui grup de produse vândute pe piața Uniunii se încadrează în primele două clase de eficiență energetică A și B și se pot preconiza dezvoltări tehnologice ulterioare.

(7)   Dacă estimează că se îndeplinesc condițiile de la alineatul (6) litera (a) sau (b), Comisia realizează un studiu privind revizuirea.

În cazul în care, pentru un anumit grup de produse, aceste condiții nu sunt îndeplinite în termen de opt ani de la intrarea în vigoare a actului delegat relevant, Comisia identifică, dacă este cazul, obstacolele care au făcut ca eticheta să nu își îndeplinească rolul.

În cazul etichetelor noi, Comisia realizează un studiu pregătitor, pe baza listei orientative de grupuri de produse stabilite în planul de lucru.

Comisia își finalizează studiul privind revizuirea, prezintă rezultatele și, dacă este necesar, un proiect de act delegat forumului consultativ în termen de 36 de luni de la estimarea Comisiei că sunt îndeplinite condițiile menționate la alineatul (6) literele (a) și (b). Forumul consultativ ia în discuție estimarea și studiul privind revizuirea.

(8)   Atunci când se introduce sau se reclasifică o etichetă, Comisia se asigură că niciun produs nu urmează să se încadreze în clasa energetică A în momentul introducerii etichetei, iar perioada estimată după care majoritatea modelelor se pot încadra în clasa respectivă este de cel puțin 10 ani.

(9)   Prin derogare de la alineatul (8), atunci când este de așteptat ca tehnologia să se dezvolte mai rapid, se stabilesc cerințe care să împiedice ca vreun produs să se încadreze în clasele energetice A și B în momentul introducerii etichetei.

(10)   În cazul în care, pentru un anumit grup de produse, modelele care aparțin clasei energetice E, F sau G nu mai sunt autorizate pentru a fi introdus pe piață sau puse în funcțiune din cauza unei măsuri de punere în aplicare în materie de proiectare ecologică adoptate în temeiul Directivei 2009/125/CE, clasa sau clasele în cauză se indică pe etichetă cu culoarea gri, astfel cum se menționează în actul delegat relevant. Eticheta care conține clasele de culoare gri se aplică doar pe unitățile noi de produse introduse pe piață sau puse în funcțiune.

(11)   Atunci când, din motive tehnice, este imposibil să se definească șapte clase energetice care să corespundă unor economii semnificative de energie și costuri din punctul de vedere al clientului, eticheta, prin derogare de la articolul 2 punctul 14, poate să conțină mai puține clase. În astfel de cazuri, se păstrează spectrul de la verde închis până la roșu al etichetei.

(12)   Comisia își exercită competențele și obligațiile conferite prin prezentul articol în conformitate cu articolul 16.

(13)   În cazul în care, în temeiul alineatului (1) sau (3), o etichetă este reclasificată:

(a)

furnizorul, atunci când introduc un produs pe piață, pune la dispoziția comerciantului atât etichetele actuale, cât și pe cele reclasificate, precum și fișele cu informații despre produs pe o perioadă care începe cu patru luni înainte de data prevăzută în actul delegat relevant pentru începerea afișării etichetei reclasificate.

Prin derogare de la primul paragraf al prezentei litere, în cazul în care eticheta actuală și cea reclasificată necesită modalități diferite de testare a modelului, furnizorul poate alege să nu pună la dispoziție eticheta actuală împreună cu unitățile din modelele introduse pe piață sau puse în funcțiune în perioada de patru luni anterioară datei prevăzute în actul delegat relevant pentru începerea afișării etichetei reclasificate, în cazul în care nu există unități aparținând aceluiași model sau unor modele echivalente care au fost introduse pe piață sau puse în funcțiune înainte de începerea perioadei de patru luni. În acest caz, comerciantul nu pune în vânzare unitățile respective înainte de data menționată. Furnizorul informează comerciantul în cauză despre această consecință cât mai curând posibil, inclusiv atunci când include astfel de unități în ofertele sale către comercianți;

(b)

pentru produsele introduse pe piață sau puse în funcțiune înainte de perioada de patru luni, furnizorul pun la dispoziția comerciantului eticheta reclasificată la cererea acestuia, în conformitate cu articolul 3 alineatul (2), de la începutul perioadei respective. Pentru aceste produse, comerciantul obține o etichetă reclasificată în conformitate cu articolul 5 alineatul (2).

Prin derogare de la primul paragraf al prezentei litere:

(i)

unui comerciant care nu este în măsură să obțină o etichetă reclasificată în conformitate cu primul paragraf al prezentei litere pentru unitățile care se află deja în stoc, deoarece furnizorul și-a încetat activitatea, i se permite să vândă în mod exclusiv respectivele unități cu eticheta nereclasificată timp de maximum nouă luni de la data menționată în actul delegat relevant pentru începerea afișării etichetei reclasificate; sau

(ii)

în cazul în care eticheta nereclasificată și cea reclasificată necesită modalități diferite de testare a modelului, furnizorul este scutit de obligația de a pune la dispoziție o etichetă reclasificată pentru unitățile introduse pe piață sau puse în funcțiune înaintea perioadei de patru luni, în cazul în care nu există unități aparținând aceluiași model sau unor modele echivalente care sunt introduse pe piață sau puse în funcțiune după începerea perioadei de patru luni. În acest caz, comerciantului i se permite să vândă în mod exclusiv respectivele unități cu eticheta nereclasificată timp de maximum nouă luni după data menționată în actul delegat relevant pentru începerea afișării etichetei reclasificate;

(c)

comerciantul înlocuiește etichetele existente pe produsele expuse atât în magazine, cât și online, cu etichetele reclasificate, în termen de 14 zile lucrătoare de la data menționată în actul delegat relevant pentru începerea afișării etichetei reclasificate. Comerciantul nu afișează etichetele reclasificate înainte de data respectivă.

Prin derogare de la literele (a), (b) și (c) din prezentul alineat, actele delegate menționate la articolul 16 alineatul (3) litera (e) pot prevedea norme specifice pentru etichetele energetice imprimate pe ambalaj.

Articolul 12

Baza de date cu produse

(1)   Comisia instituie și întreține o bază de date cu produse care cuprinde o secțiune publică, o secțiune privind conformitatea și un portal online care oferă acces la aceste două secțiuni.

Baza de date cu produse nu înlocuiește și nu modifică responsabilitățile autorităților de supraveghere a pieței.

(2)   Baza de date cu produse are următoarele scopuri:

(a)

să sprijine autoritățile de supraveghere a pieței în îndeplinirea atribuțiilor care le revin în temeiul prezentului regulament și al actelor delegate relevante, inclusiv asigurarea respectării acestora;

(b)

să furnizeze publicului informații despre produsele introduse pe piață și despre etichetele lor energetice, precum și despre fișele cu informații despre produs;

(c)

să furnizeze Comisiei informații actualizate în ceea ce privește eficiența energetică a produselor, în vederea revizuirii etichetelor energetice.

(3)   Secțiunea publică a bazei de date și portalul online cuprind informațiile prevăzute la fiecare dintre punctele 1 și 2 din anexa I, care sunt puse la dispoziția publicului. Secțiunea publică a bazei de date respectă criteriile de la alineatul (7) din prezentul articol, precum și criteriile funcționale prevăzute la punctul 4 din anexa I.

(4)   Secțiunea privind conformitatea a bazei de date cu produse este accesibilă exclusiv autorităților de supraveghere a pieței și Comisiei și conține informațiile prevăzute la punctul 3 din anexa I, inclusiv anumite părți din documentația tehnică menționate la alineatul (5) de la prezentul articol. Secțiunea privind conformitatea respectă criteriile de la alineatele (7) și (8) de la prezentul articol, precum și criteriile funcționale prevăzute la punctul 4 din anexa I.

(5)   Părțile specifice obligatorii din documentația tehnică pe care furnizorul o introduce în baza de date cuprind numai:

(a)

o descriere generală a modelului, care să permită identificarea cu ușurință și fără echivoc a acestuia;

(b)

trimiterea la standardele armonizate aplicate sau la alte standarde de măsurare utilizate;

(c)

precauții speciale care trebuie luate în momentul asamblării, instalării, întreținerii sau testării modelului;

(d)

parametrii tehnici măsurați ai modelului;

(e)

calculele efectuate cu parametrii măsurați;

(f)

condițiile de testare, în cazul în care nu sunt descrise suficient la litera (b).

În plus, furnizorul poate încărca voluntar în baza de date părți suplimentare ale documentației tehnice.

(6)   Atunci când alte date decât cele specificate la alineatul (5) sau care nu sunt disponibile în secțiunea publică a bazei de date ar urma să devină necesare pentru autoritățile de supraveghere a pieței și/sau pentru Comisie în îndeplinirea atribuțiilor care le revin în temeiul prezentului regulament, acestea le pot obține de la furnizor, la cerere.

(7)   Baza de date cu produse se stabilește în conformitate cu următoarele criterii:

(a)

reducerea la minimum a sarcinii administrative pentru furnizor și alți utilizatori ai bazei de date;

(b)

accesibilitatea și eficacitatea din punctul de vedere al costurilor; și

(c)

evitarea automată a înregistrării redundante.

(8)   Secțiunea privind conformitatea a bazei de date se stabilește în conformitate cu următoarele criterii:

(a)

protecția împotriva utilizării neintenționate și salvgardarea informațiilor confidențiale prin intermediul unor măsuri stricte de securitate;

(b)

drepturi de acces pe baza principiului necesității de a cunoaște;

(c)

prelucrarea datelor cu caracter personal în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 45/2001 și cu Directiva 95/46/CE, după caz;

(d)

limitarea accesului la date pentru a preveni copierea unor cantități mari de date;

(e)

trasabilitatea accesului la date pentru furnizor în ceea ce privește documentația sa tehnică.

(9)   Datele din secțiunea privind conformitatea a bazei de date sunt tratate în conformitate cu Decizia (UE, Euratom) 2015/443 a Comisiei (20). În special, se aplică mecanismele specifice în materie de securitate cibernetică din Decizia (UE, Euratom) 2017/46 a Comisiei (21) și normele sale de aplicare. Nivelul de confidențialitate reflectă prejudiciile rezultate ca urmare a divulgării datelor către persoane neautorizate.

(10)   Furnizorul deține drepturi de acces și de editare pentru informațiile pe care le introduce în baza de date cu produse în temeiul articolului 4 alineatele (1) și (2). Din rațiuni de supraveghere a pieței, se păstrează o evidență a modificărilor care înregistrează datele tuturor modificărilor.

(11)   Clienții care utilizează secțiunea publică a bazei de date cu produse sunt în măsură să identifice cu ușurință cea mai bună clasă energetică pentru fiecare grup de produse, putând astfel să compare caracteristicile modelelor și să aleagă produsele cele mai eficiente din punct de vedere energetic.

(12)   Comisia este împuternicită să precizeze, prin acte de punere în aplicare, detaliile operaționale ale bazei de date cu produse. Ulterior consultării forumului consultativ prevăzute la articolul 14, actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 18 alineatul (2).

Articolul 13

Standarde armonizate

(1)   După adoptarea unui act delegat în conformitate cu articolul 16 din prezentul regulament care stabilește cerințe de etichetare specifice, Comisia, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1025/2012, publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene trimiteri la standardele armonizate care îndeplinesc cerințele relevante de măsurare și de calcul ale actului delegat.

(2)   În cazul în care astfel de standarde armonizate sunt aplicate în cursul evaluării conformității unui produs, se prezumă că modelul este conform cu cerințele de măsurare și de calcul relevante din actul delegat.

(3)   Standardele armonizate au ca scop simularea cât mai fidelă a utilizării în condiții reale, menținând totodată o metodă standard de testare. Metodele de testare țin seama, de asemenea, de costurile asociate pentru industrie și pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri).

(4)   Metodele de măsurare și de calcul incluse în standardele armonizate sunt fiabile, precise și reproductibile și respectă cerințele de la articolul 3 alineatele (4) și (5).

Articolul 14

Forumul consultativ

(1)   Comisia se asigură că, în desfășurarea activităților ce îi revin în temeiul prezentului regulament, respectă, pentru fiecare act delegat adoptat în temeiul articolului 16 și pentru fiecare act de punere în aplicare adoptat în temeiul articolului 12 alineatul (12) din prezentul regulament, o participare echilibrată a reprezentanților statelor membre și a părților interesate care au legătură cu grupul de produse în cauză, cum sunt sectorul de producție, inclusiv IMM-urile și industria meșteșugărească, sindicatele, comercianții, comercianții cu amănuntul, importatorii, grupurile de protecție a mediului și organizațiile de consumatori. În acest scop, Comisia înființează un forum consultativ în cadrul căruia părțile se întrunesc. Acest forum consultativ se combină cu forumul consultativ menționat la articolul 18 din Directiva 2009/125/CE.

(2)   După caz, la pregătirea actelor delegate, Comisia testează designul și conținutul etichetelor pentru anumite grupuri de produse împreună cu grupări reprezentative de clienți din Uniune, pentru a se asigura că aceștia înțeleg clar etichetele.

Articolul 15

Planul de lucru

Comisia stabilește, în urma consultării forumului consultativ menționat la articolul 14, un plan de lucru pe termen lung care este pus la dispoziția publicului. Planul de lucru stabilește o listă orientativă de grupuri de produse care sunt considerate prioritare pentru adoptarea actelor delegate. Planul de lucru stabilește, de asemenea, planuri pentru revizuirea și reclasificarea etichetelor pentru grupuri de produse, în conformitate cu articolul 11 alineatele (4) și (5), cu excepția reclasificării etichetelor care erau în vigoare la 1 august 2017 pentru care reclasificarea este prevăzută la articolul 11 din prezentul regulament.

Comisia actualizează periodic planul de lucru în urma consultării forumului consultativ. Planul de lucru se poate combina cu planul de lucru prevăzut la articolul 16 din Directiva 2009/125/CE și se revizuiește la fiecare trei ani.

Comisia informează Parlamentul European și Consiliul anual cu privire la progresele înregistrate în punerea în aplicare a planului de lucru.

Articolul 16

Acte delegate

(1)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 17 în vederea completării prezentului regulament prin stabilirea unor cerințe detaliate privind etichetele pentru grupuri specifice de produse.

(2)   Actele delegate menționate la alineatul (1) specifică grupurile de produse care îndeplinesc următoarele criterii:

(a)

în conformitate cu cele mai recente cifre disponibile și ținând seama de cantitățile introduse pe piața Uniunii, grupul de produse are un potențial semnificativ de economisire de energie și, după caz, de alte resurse;

(b)

în cadrul unui grup de produse, modelele cu funcționalitate echivalentă diferă semnificativ în ceea ce privește nivelurile de performanță relevante;

(c)

nu există niciun impact negativ semnificativ în ceea ce privește prețul accesibil și costurile legate de ciclul de viață al grupului de produse;

(d)

introducerea unor cerințe de etichetare energetică pentru un grup de produse nu are un impact negativ semnificativ asupra funcționalității produsului în timpul utilizării.

(3)   Actele delegate referitoare la anumite grupuri de produse precizează, în special:

(a)

definiția grupului specific de produse care se încadrează în definiția „produsului cu impact energetic” prevăzută la articolul 2 punctul 1 și care urmează să fie reglementat prin cerințele detaliate de etichetare;

(b)

formatul și conținutul etichetei inclusiv o scară care să redea consumul de energie de la A la G, având, pe cât posibil, caracteristici uniforme din punctul de vedere al designului pentru toate grupurile de produse și fiind în orice caz clar vizibilă și lizibilă. Diviziunile de la A la G ale clasificării corespund unor economii semnificative de energie și de costuri și unei diferențieri adecvate a produselor din punctul de vedere al clientului. Se indică, de asemenea, modul în care diviziunile de la A la G ale clasificării și, după caz, consumul de energie sunt afișate într-un loc vizibil pe etichetă;

(c)

după caz, utilizarea altor resurse și informații suplimentare privind produsul, caz în care eticheta evidențiază eficiența energetică a produsului. Informațiile suplimentare sunt lipsite de ambiguitate și nu au niciun efect negativ asupra inteligibilității și a eficacității etichetei în ansamblu pentru clienți. Acestea se bazează pe date legate de caracteristicile fizice ale produsului care sunt măsurabile și ușor de verificat de către autoritățile de supraveghere a pieței;

(d)

după caz, includerea pe etichetă a unei mențiuni care să le permită clienților să identifice produsele care sunt inteligente din punct de vedere energetic, și anume pe cele care sunt capabile să își modifice și să își optimizeze în mod automat tiparele de consum ca reacție la stimuli externi (cum ar fi semnale venite dinspre sau printr-un sistem central de gestionare a energiei utilizate în locuințe, semnale referitoare la prețuri, semnale de control direct, măsurători locale) sau sunt capabile să furnizeze alte servicii care generează o creștere a eficienței energetice și a utilizării surselor regenerabile de energie, cu scopul de a îmbunătăți impactul asupra mediului al consumului de energie pe parcursul întregului sistem energetic;

(e)

locurile în care se afișează eticheta – lipită pe unitatea de produs astfel încât să nu fie deteriorată, imprimată pe ambalaj, furnizată în format electronic sau afișată online – ținând cont de cerințele de la articolul 3 alineatul (1) și de implicațiile pentru clienți, furnizori și comercianți;

(f)

după caz, mijloacele electronice pentru etichetarea produselor;

(g)

modalitatea în care eticheta și fișa cu informații despre produs urmează să fie furnizate în cazul vânzării la distanță;

(h)

conținutul impus și, dacă este cazul, formatul și alte detalii în legătură cu fișa cu informații despre produs și cu documentația tehnică, inclusiv posibilitatea introducerii parametrilor din fișa cu informații despre produs în baza de date în conformitate cu articolul 3 alineatul (1);

(i)

toleranțele în materie de verificare care urmează să fie utilizate de statele membre la verificarea respectării cerințelor;

(j)

modul în care clasa energetică și gama claselor de eficiență disponibile pe etichetă se include în anunțurile publicitare vizuale și în materialele tehnice promoționale, inclusiv lizibilitatea și vizibilitatea;

(k)

metodele de măsurare și de calcul menționate la articolul 13, utilizate pentru a se determina informațiile de pe etichetă și din fișa cu informații despre produs, inclusiv definiția indicelui de eficiență energetică (IEE) sau a unui parametru echivalent;

(l)

dacă pentru aparatele electrocasnice mai mari este necesar un nivel superior de eficiență energetică pentru a atinge o anumită clasă energetică;

(m)

formatul oricăror referințe suplimentare de pe etichetă, care să permită clienților să aibă acces prin mijloace electronice la informații mai detaliate privind performanța produsului inclusă în fișa cu informații despre produs. Formatul acestor referințe poate lua forma unei adrese de internet, a unui cod de răspuns rapid (cod QR) dinamic, a unui link pe etichetele online sau a oricărui alt mijloc adecvat orientat către consumator;

(n)

dacă este cazul, modul în care ar trebui să fie afișate pe afișajul interactiv al produsului clasele energetice care descriu consumul de energie al produsului în faza de utilizare;

(o)

data evaluării și a eventualei revizuiri în consecință a actului delegat;

(p)

după caz, diferențele de performanță energetică în diferite regiuni climatice;

(q)

în ceea ce privește obligația de a păstra informațiile în secțiunea privind conformitatea a bazei de date de la articolul 4 alineatul (6), o perioadă de păstrare mai scurtă de 15 ani, după caz în funcție de durata medie de viață a produsului.

(4)   Comisia adoptă un act delegat separat pentru fiecare grup specific de produse. Atunci când ia decizii cu privire la calendarul adoptării actului delegat pentru un anumit grup de produse, Comisia nu întârzie adoptarea pe motive legate de adoptarea unui act delegat destinat altui grup specific de produse, cu excepția cazului în care circumstanțe excepționale justifică contrariul.

(5)   Comisia menține un inventar actualizat al tuturor actelor delegate relevante, precum și al măsurilor de dezvoltare a Directivei 2009/125/CE, inclusiv trimiterile complete la toate standardele armonizate relevante.

Articolul 17

Exercitarea competențelor delegate

(1)   Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute în prezentul articol.

(2)   Competența de a adopta actele delegate menționate la articolul 11 alineatele (4) și (5) și la articolul 16 sunt conferite Comisiei pentru o perioadă de șase ani de la 1 august 2017. Cel târziu cu nouă luni înainte de încheierea perioadei de șase ani, Comisia întocmește un raport privind delegarea de competențe. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opune prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade.

(3)   Delegarea de competență menționată la articolul 11 alineatele (4) și (5) și la articolul 16 pot fi revocate în orice moment de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.

(4)   Înainte de a adopta un act delegat, Comisia consultă experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare. Consultarea experților statelor membre are loc ulterior consultării în temeiul articolului 14.

(5)   De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)   Un act delegat adoptat în temeiul articolului 11 alineatele (4) și (5) și al articolului 16 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European, nici Consiliul nu a formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înainte de expirarea termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia cu privire la faptul că nu vor formula obiecții. Respectivul termen poate fi prelungit cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 18

Procedura comitetului

(1)   Comisia este asistată de comitetul instituit prin articolul 19 din Directiva 2009/125/CE. Comitetul respectiv este un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

(2)   Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

Articolul 19

Evaluare și raport

Până la 2 august 2025, Comisia evaluează punerea în aplicare a prezentului regulament și transmite un raport în acest sens Parlamentului European și Consiliului. Raportul respectiv evaluează eficacitatea cu care prezentul regulament și actele delegate și de punere în aplicare adoptate în temeiul acestuia le-au permis clienților să aleagă produse mai eficiente, ținând seama de impactul acestora asupra întreprinderilor, a consumului de energie, a emisiilor de gaze cu efect de seră, a activităților de supraveghere a pieței, precum și de costul instituirii și întreținerii bazei de date.

Articolul 20

Abrogare și dispoziții tranzitorii

(1)   Directiva 2010/30/UE se abrogă de la 1 august 2017.

(2)   Trimiterile la directiva abrogată se interpretează ca trimiteri la prezentul regulament și se citesc în conformitate cu tabelul de corespondență din anexa II.

(3)   Pentru modele din care au fost introduse pe piață sau puse în funcțiune unități în conformitate cu Directiva 2010/30/UE înainte de 1 august 2017, pentru o perioadă care se încheie la cinci ani de la fabricarea unității finale, furnizorul pune la dispoziție pentru inspectare o versiune electronică a documentației tehnice în termen de 10 zile de la primirea unei cereri din partea autorităților de supraveghere a pieței sau din partea Comisiei.

(4)   Actele delegate adoptate în conformitate cu articolului 10 din Directiva 2010/30/UE și cu Directiva 96/60/CE rămân în vigoare până la momentul abrogării lor printr-un act delegat adoptat în temeiul articolului 16 din prezentul regulament, care să privească grupul relevant de produse.

Obligațiile în temeiul prezentului regulament se aplică cu privire la grupurile de produse care fac obiectul actelor delegate adoptate în conformitate cu articolului 10 din Directiva 2010/30/UE și cu Directiva 96/60/CE.

(5)   În ceea ce privește grupurile de produse care fac deja obiectul actelor delegate adoptate în conformitate cu articolului 10 din Directiva 2010/30/UE, sau cu Directiva 96/60/CE, în cazul în care Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 16 din prezentul regulament, clasificarea eficienței energetice stabilită în Directiva 2010/30/UE poate fi aplicată în continuare, prin derogare de la articolul 16 alineatul (3) litera (b) din prezentul regulament, până la data la care devine aplicabil actul delegat care introduce etichete reclasificate în conformitate cu articolul 11 din prezentul regulament.

Articolul 21

Intrare în vigoare și aplicare

Prezentul regulament intră în vigoare în a patra zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 1 august 2017.

Prin derogare de la al doilea paragraf, articolul 4 privind obligațiile furnizorilor în ceea ce privește baza de date cu produse se aplică de la 1 ianuarie 2019.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Strasbourg, 4 iulie 2017.

Pentru Parlamentul European

Președintele

A. TAJANI

Pentru Consiliu

Președintele

M. MAASIKAS


(1)  JO C 82, 3.3.2016, p. 6.

(2)  Poziția Parlamentului European din 13 iunie 2017 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial) și Decizia Consiliului din 26 iunie 2017.

(3)  Directiva 2010/30/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 mai 2010 privind indicarea, prin etichetare și informații standard despre produs, a consumului de energie și de alte resurse al produselor cu impact energetic (JO L 153, 18.6.2010, p. 1).

(4)  Directiva 2009/125/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 octombrie 2009 de instituire a unui cadru pentru stabilirea cerințelor în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic (JO L 285, 31.10.2009, p. 10).

(5)  Regulamentul (CE) nr. 765/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 iulie 2008 de stabilire a cerințelor de acreditare și de supraveghere a pieței în ceea ce privește comercializarea produselor și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 339/93 (JO L 218, 13.8.2008, p. 30).

(6)  Directiva 2001/95/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 3 decembrie 2001 privind siguranța generală a produselor (JO L 11, 15.1.2002, p. 4).

(7)  Decizia nr. 768/2008/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 9 iulie 2008 privind un cadru comun pentru comercializarea produselor și de abrogare a Deciziei 93/465/CEE a Consiliului (JO L 218, 13.8.2008, p. 82).

(8)  Directiva 96/60/CE a Comisiei din 19 septembrie 1996 de punere în aplicare a Directivei 92/75/CEE a Consiliului cu privire la etichetarea energetică a mașinilor combinate de spălat și uscat rufe de uz casnic (JO L 266, 18.10.1996, p. 1).

(9)  JO L 123, 12.5.2016, p. 1.

(10)  Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).

(11)  Regulamentul (UE) nr. 1025/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind standardizarea europeană, de modificare a Directivelor 89/686/CEE și 93/15/CEE ale Consiliului și a Directivelor 94/9/CE, 94/25/CE, 95/16/CE, 97/23/CE, 98/34/CE, 2004/22/CE, 2007/23/CE, 2009/23/CE și 2009/105/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Deciziei 87/95/CEE a Consiliului și a Deciziei nr. 1673/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 316, 14.11.2012, p. 12).

(12)  Regulamentul delegat (UE) nr. 811/2013 al Comisiei din 18 februarie 2013 de completare a Directivei 2010/30/UE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește etichetarea energetică a instalațiilor pentru încălzirea incintelor, a instalațiilor de încălzire cu funcție dublă, a pachetelor de instalație pentru încălzirea incintelor, regulator de temperatură și dispozitiv solar și a pachetelor de instalație de încălzire cu funcție dublă, regulator de temperatură și dispozitiv solar (JO L 239, 6.9.2013, p. 1).

(13)  Regulamentul delegat (UE) nr. 812/2013 al Comisiei din 18 februarie 2013 de completare a Directivei 2010/30/UE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește etichetarea energetică a instalațiilor pentru încălzirea apei, a rezervoarelor pentru apă caldă și a pachetelor de instalație pentru încălzirea apei și dispozitiv solar (JO L 239, 6.9.2013, p. 83).

(14)  Regulamentul delegat (UE) 2015/1187 al Comisiei din 27 aprilie 2015 de completare a Directivei 2010/30/UE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește etichetarea energetică a cazanelor cu combustibil solid și a pachetelor de cazan cu combustibil solid, instalații de încălzire suplimentare, regulatoare de temperatură și dispozitive solare (JO L 193, 21.7.2015, p. 43).

(15)  Regulamentul delegat (UE) nr. 1059/2010 al Comisiei din 28 septembrie 2010 de completare a Directivei 2010/30/UE a Parlamentului European și a Consiliului cu privire la cerințele de etichetare energetică aplicabile mașinilor de spălat vase de uz casnic (JO L 314, 30.11.2010, p. 1).

(16)  Regulamentul delegat (UE) nr. 1060/2010 al Comisiei din 28 septembrie 2010 de completare a Directivei 2010/30/UE a Parlamentului European și a Consiliului cu privire la cerințele de etichetare energetică a aparatelor frigorifice de uz casnic (JO L 314, 30.11.2010, p. 17).

(17)  Regulamentul delegat (UE) nr. 1061/2010 al Comisiei din 28 septembrie 2010 de completare a Directivei 2010/30/UE a Parlamentului European și a Consiliului cu privire la cerințele de etichetare energetică aplicabile mașinilor de spălat rufe de uz casnic (JO L 314, 30.11.2010, p. 47).

(18)  Regulamentul delegat (UE) nr. 1062/2010 al Comisiei din 28 septembrie 2010 de completare a Directivei 2010/30/UE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește etichetarea energetică a aparatelor TV (JO L 314, 30.11.2010, p. 64).

(19)  Regulamentul delegat (UE) nr. 874/2012 al Comisiei din 12 iulie 2012 de completare a Directivei 2010/30/UE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește etichetarea energetică a lămpilor electrice și a corpurilor de iluminat (JO L 258, 26.9.2012, p. 1).

(20)  Decizia (UE, Euratom) 2015/443 a Comisiei din 13 martie 2015 privind securitatea în cadrul Comisiei (JO L 72, 17.3.2015, p. 41).

(21)  Decizia (UE, Euratom) 2017/46 a Comisiei din 10 ianuarie 2017 privind securitatea sistemelor informatice și de comunicații în cadrul Comisiei Europene (JO L 6, 11.1.2017, p. 40).


ANEXA I

INFORMAȚII CARE TREBUIE INTRODUSE ÎN BAZA DE DATE CU PRODUSE ȘI CRITERII FUNCȚIONALE PENTRU SECȚIUNEA PUBLICĂ A BAZEI DE DATE

1.

Informații care trebuie introduse în secțiunea publică a bazei de date de către furnizor:

(a)

denumirea sau marca, adresa, datele de contact și alte date legale de identificare a furnizorului;

(b)

identificatorul de model;

(c)

eticheta în format electronic;

(d)

clasa (clasele) de eficiență energetică și alți parametri care apar pe etichetă;

(e)

parametrii fișei cu informații despre produs în format electronic.

2.

Informații care trebuie introduse în portalul online de către Comisie:

(a)

datele de contact ale autorităților de supraveghere a pieței din statul membru în cauză;

(b)

planul de lucru în temeiul articolului 15;

(c)

procesele-verbale ale forumului consultativ;

(d)

un inventar al actelor delegate și de punere în aplicare, al metodelor de măsurare și de calcul tranzitorii și al standardelor armonizate aplicabile.

3.

Informații care trebuie introduse de către furnizor în secțiunea privind conformitatea a bazei de date:

(a)

identificatorii de model ai tuturor modelelor echivalente deja introduse pe piață;

(b)

documentația tehnică menționată la articolul 12 alineatul (5).

Comisia asigură existența unui link către Sistemul de informare și de comunicare pentru supravegherea pieței (ICSMS), care include rezultatul verificărilor de conformitate efectuate de statele membre și măsurile provizorii adoptate.

4.

Criteriile funcționale pentru secțiunea publică a bazei de date cu produse:

(a)

fiecare model de produs poate fi accesat ca o înregistrare separată;

(b)

generează un fișier unic care poate fi vizualizat, descărcat și imprimat corespunzător etichetei energetice a fiecărui model, precum și versiunile lingvistice ale fișei complete cu informații despre produs, în toate limbile oficiale ale Uniunii;

(c)

informațiile pot fi citite și organizate electronic, cu posibilitatea de căutare, cu respectarea standardelor deschise pentru utilizarea cu titlu gratuit de către terți;

(d)

se instituie și se întreține un serviciu de asistență sau un punct de contact online pentru furnizor, cu referințe marcate clar pe portal.


ANEXA II

TABEL DE CORESPONDENȚĂ

(Directiva 2010/30/UE)

Prezentul regulament

Articolul 1 alineatul (1)

Articolul 1 alineatul (1)

Articolul 1 alineatul (2)

Articolul 1 alineatul (3) literele (a) și (b)

Articolul 1 alineatul (2) literele (a) și (b)

Articolul 1 alineatul (3) litera (c)

Articolul 2

Articolul 2

Articolul 2 litera (a)

Articolul 2 punctul 1

Articolul 2 litera (b)

Articolul 2 punctul 22

Articolul 2 litera (c)

Articolul 2 litera (d)

Articolul 2 litera (e)

Articolul 2 litera (f)

Articolul 2 litera (g)

Articolul 2 punctul 13

Articolul 2 litera (h)

Articolul 2 punctul 14

Articolul 2 litera (i)

Articolul 2 punctul 8.

Articolul 2 litera (j)

Articolul 2 punctul 9.

Articolul 2 litera (k)

Articolul 3

Articolul 7

Articolul 3 alineatul (1) litera (a)

Articolul 7 alineatul (3)

Articolul 3 alineatul (1) litera (b)

Articolul 6 litera (c)

Articolul 3 alineatul (1) litera (c)

Articolul 7 alineatul (3)

Articolul 3 alineatul (1) litera (d)

Articolul 8 alineatul (2)

Articolul 3 alineatul (2)

Articolul 6 litera (b) și articolul 9

Articolul 3 alineatul (3)

Articolul 8 alineatul (1)

Articolul 3 alineatul (4)

Articolul 4 litera (a)

Articolul 5

Articolul 4 litera (b)

Articolul 4 litera (c)

Articolul 6 litera (a)

Articolul 4 litera (d)

Articolul 6 litera (a)

Articolul 5

Articolul 3 alineatul (1) și articolul 6

Articolul 5 litera (a)

Articolul 3 alineatul (1)

Articolul 5 litera (b) punctele (i), (ii), (iii) și (iv)

Articolul 4 alineatul (6) și anexa I

Articolul 5 litera (c)

Articolul 4 alineatul (6)

Articolul 5 litera (d)

Articolul 3 alineatul (1)

Articolul 5 litera (d) al doilea paragraf

Articolul 3 alineatul (1)

Articolul 5 litera (e)

Articolul 3 alineatul (1)

Articolul 5 litera (f)

Articolul 5 litera (g)

Articolul 3 alineatul (1)

Articolul 5 litera (h)

Articolul 6

Articolul 5 alineatul (1) și articolul 6

Articolul 6 litera (a)

Articolul 5 alineatul (1) litera (a)

Articolul 6 litera (b)

Articolul 5 alineatul (1) litera (a)

Articolul 7

Articolul 16 alineatul (3) literele (e) și (g)

Articolul 8 alineatul (1)

Articolul 7 alineatul (1)

Articolul 8 alineatul (2)

Articolul 9 alineatul (3)

Articolul 7 alineatul (2)

Articolul 9 alineatul (4)

Articolul 10 alineatul (1)

Articolul 16

Articolul 10 alineatul (1) al doilea paragraf

Articolul 16 alineatul (2)

Articolul 10 alineatul (1) al treilea paragraf

Articolul 10 alineatul (1) al patrulea paragraf

Articolul 16 alineatul (3) litera (c)

Articolul 10 alineatul (2) litera (a)

Articolul 16 alineatul (2) litera (a)

Articolul 10 alineatul (2) litera (b)

Articolul 16 alineatul (2) litera (b)

Articolul 10 alineatul (2) litera (c)

Articolul 10 alineatul (3) litera (a)

Articolul 10 alineatul (3) litera (b)

Articolul 10 alineatul (3) litera (c)

Articolul 14

Articolul 10 alineatul (3) litera (d)

Articolul 10 alineatul (4) litera (a)

Articolul 16 alineatul (3) litera (a)

Articolul 10 alineatul (4) litera (b)

Articolul 16 alineatul (3) litera (k)

Articolul 10 alineatul (4) litera (c)

Articolul 16 alineatul (3) litera (h)

Articolul 10 alineatul (4) litera (d)

Articolul 16 alineatul (3) litera (b)

Articolul 10 alineatul (4) litera (d) al doilea paragraf

Articolul 10 alineatul (4) litera (d) al treilea paragraf

Articolul 16 alineatul (3) litera (b)

Articolul 10 alineatul (4) litera (d) al patrulea paragraf

Articolul 11 alineatul (3)

Articolul 10 alineatul (4) litera (d) al cincilea paragraf

Articolul 11

Articolul 10 alineatul (4) litera (e)

Articolul 16 alineatul (3) litera (e)

Articolul 10 alineatul (4) litera (f)

Articolul 16 alineatul (3) litera (h)

Articolul 10 alineatul (4) litera (g)

Articolul 16 alineatul (3) litera (j)

Articolul 10 alineatul (4) litera (h)

Articolul 11 alineatul (3)

Articolul 10 alineatul (4) litera (i)

Articolul 16 alineatul (3) litera (i)

Articolul 10 alineatul (4) litera (j)

Articolul 16 alineatul (3) litera (o)

Articolul 11 alineatul (1)

Articolul 17 alineatul (2)

Articolul 11 alineatul (2)

Articolul 17 alineatul (5)

Articolul 11 alineatul (3)

Articolul 17 alineatul (1)

Articolul 12 alineatul (1)

Articolul 17 alineatul (3)

Articolul 12 alineatul (2)

Articolul 12 alineatul (3)

Articolul 17 alineatul (3)

Articolul 13

Articolul 17 alineatul (6)

Articolul 14

Articolul 19

Articolul 15

Articolul 7 alineatul (4)

Articolul 16

Articolul 17

Articolul 20

Articolul 18

Articolul 21

Articolul 19

Articolul 21

Anexa I

Anexa I

Anexa II

Anexa II


Top