Accept Refuse

EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 32016R1977

Regulamentul (UE) 2016/1977 al Comisiei din 11 noiembrie 2016 de instituire a unei taxe antidumping provizorii asupra importurilor de anumite țevi și tuburi fără sudură din fier (cu excepția fontei) sau din oțel (cu excepția celui inoxidabil), cu secțiune transversală circulară, cu un diametru exterior mai mare de 406,4 mm, originare din Republica Populară Chineză

C/2016/7162

OJ L 305, 12.11.2016, p. 1–22 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

In force

ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2016/1977/oj

12.11.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 305/1


REGULAMENTUL (UE) 2016/1977 AL COMISIEI

din 11 noiembrie 2016

de instituire a unei taxe antidumping provizorii asupra importurilor de anumite țevi și tuburi fără sudură din fier (cu excepția fontei) sau din oțel (cu excepția celui inoxidabil), cu secțiune transversală circulară, cu un diametru exterior mai mare de 406,4 mm, originare din Republica Populară Chineză

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene (1) („regulamentul de bază”), în special articolul 7,

după consultarea statelor membre,

întrucât:

1.   PROCEDURA

1.1.   Deschiderea procedurii

(1)

La 13 februarie 2016, Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a deschis o anchetă antidumping cu privire la importurile în Uniune de anumite țevi și tuburi fără sudură din fier (cu excepția fontei) sau din oțel (cu excepția celui inoxidabil), cu secțiune transversală circulară, cu un diametru exterior mai mare de 406,4 mm, originare din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „țara în cauză”), în temeiul articolului 5 din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 (2) al Consiliului. Comisia a publicat un aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (3) (denumit în continuare „avizul de deschidere”).

(2)

Comisia a deschis ancheta în urma unei plângeri depuse la 4 ianuarie 2016 de Comitetul de protecție a industriei tuburilor din oțel fără sudură al Uniunii Europene (denumiți în continuare „reclamanții”). Reclamanții reprezintă mai mult de 25 % din producția totală a Uniunii de țevi și tuburi fără sudură din fier (cu excepția fontei) sau din oțel (cu excepția celui inoxidabil), cu secțiune transversală circulară, cu un diametru exterior mai mare de 406,4 mm. Plângerea conținea elemente de probă privind dumpingul și prejudiciul important cauzat de acesta, care au fost suficiente pentru a justifica deschiderea anchetei.

1.2.   Părțile interesate

(3)

În avizul de deschidere, Comisia a invitat părțile interesate să o contacteze pentru a participa la anchetă. De asemenea, Comisia a informat cu privire la deschiderea anchetei în mod special reclamanții, alți producători cunoscuți din Uniune, producătorii-exportatori cunoscuți și autoritățile chineze, importatorii, furnizorii și utilizatorii cunoscuți, comercianții, precum și asociațiile despre care se cunoaște că sunt părți vizate și i-a invitat să participe la anchetă.

(4)

Părțile interesate au avut posibilitatea de a formula observații privind deschiderea anchetei și de a solicita o audiere de către Comisie și/sau consilierul-auditor pentru proceduri comerciale.

(5)

În avizul de deschidere, Comisia a informat părțile interesate că are în vedere alegerea Japoniei, a Rusiei, a Coreei de Sud și a SUA ca potențiale țari terțe cu economie de piață (denumite în continuare „țări analoge”) în sensul articolului 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază. Comisia a contactat producătorii din aceste țări și, de asemenea, producătorii din Canada, India, Mexic și Venezuela și i-a invitat să participe la anchetă.

1.3.   Eșantionarea

(6)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea recurge la tehnica de eșantionare în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

1.3.1.   Eșantionarea producătorilor din Uniune

(7)

În avizul de deschidere a anchetei, Comisia a afirmat că a selectat în mod provizoriu un eșantion de producători din Uniune, pe baza producției de produs în cauză. Eșantionul provizoriu în cauză a fost format din patru producători din Uniune. Aceștia reprezentau 51 % din producția totală a industriei din Uniune. Comisia a invitat părțile interesate să prezinte observații cu privire la eșantionul provizoriu, dar nu a fost primită nicio observație.

(8)

Ancheta a arătat că situația economică și structura societății celei mai mari incluse în eșantion ar putea să nu fie reprezentativă pentru industria din Uniune. Societatea are un model de afaceri diferit, deoarece se bazează pe domeniul petrolului și al gazelor pentru mai mult de 60 % din vânzările sale, precum și pentru că fabrică mult mai multe produse personalizate și de calitate superioară. În plus, după cum s-a explicat în considerentele 107 și 108, rentabilitatea sa s-a deteriorat în mod constant pe parcursul întregii perioade examinate, ceea ce constituie o altă diferență importantă în comparație cu ceilalți producători din Uniune. Prin urmare, Comisia va continua să analizeze dacă societatea este reprezentativă pentru situația industriei din Uniune. Dacă este cazul, Comisia va lua în considerare acțiuni suplimentare, inclusiv o analiză comparativă a societăților în cauză.

(9)

În etapa provizorie, Comisia a hotărât să mențină această societate în eșantion, dar va reevalua chestiunea în lumina observațiilor pe care le va primi de la părțile interesate.

1.3.2.   Eșantionarea importatorilor

(10)

Pentru a decide dacă eșantionarea este necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat importatorilor neafiliați să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere.

(11)

Cinci importatori neafiliați au furnizat informațiile solicitate și au acceptat să fie incluși în eșantion. În conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din regulamentul de bază, Comisia a selectat, pe baza celui mai mare volum de importuri în Uniune, un eșantion format din trei importatori. În conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din regulamentul de bază, toți importatorii cunoscuți interesați au fost consultați cu privire la selectarea eșantionului. Nu au fost prezentate observații.

1.3.3.   Eșantionarea producătorilor-exportatori din Republica Populară Chineză

(12)

Pentru a decide dacă eșantionarea este necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat tuturor producătorilor-exportatori din Republica Populară Chineză să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. În plus, Comisia a solicitat Misiunii Republicii Populare Chineze pe lângă Uniunea Europeană să identifice și/sau să contacteze alți eventuali producători-exportatori care ar putea fi interesați să participe la anchetă.

(13)

Doisprezece producători-exportatori din țara în cauză au furnizat informațiile solicitate și au fost de acord să fie incluși în eșantion. În conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din regulamentul de bază, Comisia a selectat un eșantion de patru societăți bazat pe cel mai mare volum reprezentativ de exporturi către Uniune, care putea fi investigat în mod rezonabil, ținând seama de timpul disponibil. În conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din regulamentul de bază, toți producătorii-exportatori cunoscuți în cauză, precum și autoritățile din țara în cauză, au fost consultați cu privire la selectarea eșantionului. Nu au fost primite observații de la părțile interesate în acest sens.

1.4.   Examinarea individuală

(14)

Șase producători-exportatori din Republica Populară Chineză au solicitat o examinare individuală în temeiul articolului 17 alineatul (3) din regulamentul de bază. Trei dintre aceștia sunt incluși în eșantion și, prin urmare, sunt examinați în mod individual. Examinarea celorlalte trei cereri rămase în cursul etapei provizorii a anchetei ar fi complicat în mod inutil procedura din cauza termenelor foarte scurte ale anchetei, a resurselor limitate și a volumului de muncă actual al serviciilor Comisiei. Comisia va decide dacă va răspunde favorabil vreunei cereri de examinare individuală, după etapa provizorie a anchetei.

1.5.   Formulare de cerere de acordare a tratamentului de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață

(15)

În sensul articolului 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul de bază, Comisia a trimis formulare de cerere de acordare a TEP tuturor producătorilor-exportatori cooperanți din Republica Populară Chineză selectați pentru a fi incluși în eșantion, asociațiilor cunoscute de producători-exportatori, precum și autorităților din Republica Populară Chineză. Niciunul dintre producătorii-exportatori nu a transmis un formular de cerere de acordare a TEP.

1.6.   Răspunsurile la chestionar și vizitele de verificare

(16)

Comisia a trimis chestionare tuturor societăților incluse în eșantion în termenele stabilite în avizul de deschidere. S-au primit răspunsuri la chestionar din partea celor patru (grupuri de) producători-exportatori cooperanți incluși în eșantion din Republica Populară Chineză, a celor patru producători din Uniune incluși în eșantion și a trei importatori neafiliați. Niciun utilizator nu s-a făcut cunoscut.

1.7.   Vizitele de verificare

(17)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru determinarea provizorie a dumpingului, a prejudiciului generat de acesta și a interesului Uniunii. Vizite de verificare în conformitate cu articolul 16 din regulamentul de bază au fost efectuate la sediile următoarelor societăți:

(a)

Producători din Uniune:

ArcelorMittal Tubular products Roman, România

Huta Batory, Polonia

Vallourec Deutschland GmbH, Germania

Z-Group, Republica Cehă

(b)

Producători-exportatori din Republica Populară Chineză (RPC):

Hubei Xinyegang Group:

Hubei Xinyegang Steel Co., Ltd (exportator afiliat din RPC)

Hubei Xinyegang Special Tube Co., Ltd (producător afiliat din RPC)

Yangzhou Chengde Steel Pipe Co., Ltd

Hengyang Valin Group:

Hengyang Steel Tube Group International Trading Inc. (exportator afiliat din RPC)

Hengyang Valin MPM Co., Ltd (producător afiliat din RPC)

Yangzhou Lontrin Steel Tube Co., Ltd

(c)

Producător din țara analoagă:

TAMSA, Mexic

1.8.   Perioada de anchetă și perioada examinată

(18)

Ancheta privind dumpingul și prejudiciul a cuprins perioada 1 ianuarie 2015-31 decembrie 2015 (denumită în continuare „perioada de anchetă”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2012 și sfârșitul perioadei de anchetă (denumită în continuare „perioada examinată”).

2.   PRODUSUL ÎN CAUZĂ ȘI PRODUSUL SIMILAR

2.1.   Produsul în cauză

(19)

Produsul în cauză constă în anumite țevi și tuburi fără sudură din fier (cu excepția fontei) sau din oțel (cu excepția celui inoxidabil), cu secțiune transversală circulară, cu un diametru exterior mai mare de 406,4 mm, originare din Republica Populară Chineză, încadrate în prezent la codurile NC 7304 19 90, ex 7304 29 90, 7304 39 98 și 7304 59 99 (denumite în continuare „produsul în cauză”).

(20)

Produsul în cauză este utilizat într-o gamă largă de aplicații, de exemplu în industria petrolului și a gazelor, în centralele electrice și în construcții.

2.2.   Produsul similar

(21)

Ancheta a arătat că următoarele produse au aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază, precum și aceleași utilizări principale:

produsul în cauză;

produsul fabricat și vândut pe piața internă din Mexic, care a fost considerată țară analoagă; și

produsul fabricat și vândut în Uniune de către industria din Uniune.

(22)

Prin urmare, Comisia a stabilit în acest stadiu că aceste produse sunt produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

2.3.   Afirmații cu privire la definiția produsului

(23)

Nu au fost formulate afirmații cu privire la definiția produsului.

3.   DUMPINGUL

3.1.   Țara analoagă

(24)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, valoarea normală a fost stabilită pe baza prețului sau a valorii construite într-o țară terță cu economie de piață, având în vedere că nu s-a acordat TEP niciunui producător-exportator inclus în eșantion. În acest scop, a trebuit să se selecteze o țară terță cu economie de piață (denumită în continuare „țara analoagă”).

(25)

În avizul de deschidere, Comisia a informat părțile interesate că are în vedere alegerea Japoniei, a Rusiei, a Coreei de Sud și a SUA ca potențiale țări analoge adecvate și a invitat părțile interesate să formuleze observații. Nu au fost primite observații.

(26)

Comisia a invitat treisprezece producători de produs similar din Canada, India, Japonia, Rusia, Coreea de Sud, Mexic, SUA și Venezuela să furnizeze informații. O singură societate, situată în Mexic, a cooperat. Societatea respectivă a răspuns la chestionarul de țară analoagă și a fost de acord cu verificarea la fața locului a răspunsului său.

(27)

Piața internă din Mexic are un nivel adecvat de concurență, iar dimensiunea sa este considerată adecvată și se situează în jurul a 20 000 de tone anual. O taxă vamală de 5 % se aplică la importurile majorității țevilor și tuburilor fără sudură indiferent de țara de origine. Societatea care a cooperat deține peste 60 % din cota de piață pe piața internă. Cu toate acestea, importurile au, de asemenea, o cotă de piață considerabilă, reprezentând mai mult de 22 % din piața internă mexicană, ceea ce demonstrează că există concurență pe piața respectivă.

(28)

Comisia a concluzionat, în acest stadiu, că Mexicul este o țară analoagă adecvată în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază.

3.2.   Valoarea normală

(29)

Informațiile primite de la producătorul cooperant din țara analoagă au fost utilizate ca bază pentru determinarea valorii normale pentru producătorii-exportatori cărora nu li s-a acordat TEP, în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază.

(30)

Comisia a examinat mai întâi dacă volumul total al vânzărilor interne ale producătorului cooperant din țara analoagă a fost reprezentativ, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Vânzările interne sunt reprezentative dacă volumul total al vânzărilor interne de produs similar către clienți independenți de pe piața internă a reprezentat cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor la export de produs în cauză către Uniune ale producătorilor-exportatori din țara în cauză în cursul perioadei de anchetă. Pe această bază, s-a constatat că vânzările totale de produs similar ale producătorului cooperant pe piața internă au fost reprezentative.

(31)

Comisia a identificat ulterior tipurile de produs vândute pe piața internă din țara analoagă care erau identice sau comparabile cu tipurile de produs vândute la export în Uniune de către producătorii-exportatori din țara în cauză cu vânzări interne reprezentative.

(32)

Ulterior, Comisia a verificat dacă vânzările interne ale producătorului cooperant din piața analoagă, pentru fiecare tip de produs care este identic sau comparabil cu tipul de produs vândut la export către Uniune, au fost reprezentative, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Pe această bază, Comisia a stabilit că vânzările interne pentru anumite tipuri de produse din țara analoagă au reprezentat mai puțin de 5 % din volumul total al vânzărilor la export către Uniune ale tipului de produs identic sau comparabil și, prin urmare, nu erau reprezentative.

(33)

În continuare, Comisia a stabilit proporția vânzărilor profitabile către clienți independenți de pe piața internă a țării analoge pentru fiecare tip de produs în cursul perioadei de anchetă, pentru a hotărî dacă să folosească vânzările interne efective pentru calcularea valorii normale, în conformitate cu articolul 2 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(34)

Analiza vânzărilor interne a arătat că toate vânzările interne au fost profitabile și că prețul de vânzare mediu ponderat a fost mai ridicat decât costul de producție. Prin urmare, valoarea normală a fost calculată ca fiind media ponderată a prețurilor tuturor vânzărilor pe piața internă în cursul perioadei de anchetă.

(35)

În măsura în care nu s-au realizat vânzări sau s-au realizat vânzări insuficiente de anumite tipuri de produs similar în cadrul operațiunilor comerciale normale din țara analoagă, Comisia a construit valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatele (3) și (6) din regulamentul de bază.

(36)

Pentru tipurile de produs care nu au fost vândute în cantități reprezentative pe piața internă a țării analoge, s-au utilizat costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale medii și profitul tranzacțiilor efectuate în cadrul operațiunilor comerciale normale de pe piața internă pentru respectivele tipuri de produs. Pentru tipurile de produs care nu au fost vândute deloc pe piața internă a țării analoge, s-au utilizat costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale medii și profitul tuturor tranzacțiilor efectuate în cadrul operațiunilor comerciale normale de pe piața internă.

(37)

În cazul unui număr semnificativ de tipuri de produs exportate din țara în cauză către Uniune nu a putut fi stabilită o corespondență directă cu tipurile de produs fabricate în țara analoagă. Prin urmare, valoarea normală pentru aceste tipuri de produs a trebuit să fie construită în conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din regulamentul de bază, pe baza costurilor de producție suportate de producătorul din țara analoagă, la care s-a adăugat o sumă rezonabilă pentru costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale și pentru profit. Prin urmare, valoarea normală a fost stabilită în conformitate cu articolul 2 alineatele (3) și (6) din regulamentul de bază, adăugând la costul mediu de fabricare al tipului de produs relevant costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale medii ponderate (4) [1 %-10 %] suportate și profitul mediu ponderat (4) [9 %-19 %] realizat de producătorul din țara analoagă pentru vânzările interne, în cadrul operațiunilor comerciale normale, în cursul perioadei de anchetă.

3.3.   Prețul de export

(38)

Producătorii-exportatori incluși în eșantion au exportat în Uniune fie direct către clienți independenți, fie prin intermediul unor societăți exportatoare afiliate situate în țara în cauză. Nu au fost realizate exporturi prin importatori afiliați stabiliți în Uniune.

(39)

Având în vedere că producătorii-exportatori au exportat produsul în cauză direct către clienți independenți din Uniune, prețul de export a fost prețul plătit efectiv sau de plătit pentru produsul în cauză în momentul vânzării la export către Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

3.4.   Comparație

(40)

Comisia a comparat valoarea normală și prețul de export al producătorilor-exportatori incluși în eșantion pe o bază franco fabrică.

(41)

Atunci când acest lucru a fost justificat prin necesitatea de a asigura o comparație echitabilă, Comisia a ajustat valoarea normală și/sau prețul de export pentru a ține seama de diferențele care afectează prețurile și comparabilitatea prețurilor, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază.

(42)

S-au efectuat ajustări pentru costurile de transport, costurile de navlu maritim și de asigurare, costurile de manipulare, de încărcare și costurile auxiliare, care variază de la 2 % la 12 %, pentru costurile de credit, care variază de la 0,01 % la 0,3 %, pentru comisioane, care variază de la 0,1 % la 2 %, și pentru taxele bancare, care variază de la 0,02 % la 0,3 %, în cazul în care s-a demonstrat că acestea afectează comparabilitatea prețurilor.

(43)

China aplică o politică de rambursare numai parțială a TVA-ului la export și, în acest caz, 8 % din TVA nu este rambursat. Pentru a se asigura că valoarea normală a fost exprimată la același nivel de impozitare ca prețul de export, aceasta a fost ajustată în sus cu acea parte din TVA percepută la exportul de țevi și tuburi fără sudură de mare diametru care nu a fost rambursată producătorilor-exportatori chinezi (5).

3.5.   Marje de dumping

(44)

Pentru producătorii-exportatori incluși în eșantion, Comisia a comparat valoarea normală medie ponderată a fiecărui tip de produs similar din țara analoagă (a se vedea considerentele 29-37 de mai sus) cu prețul de export mediu ponderat al tipului corespunzător de produs în cauză, în conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază.

(45)

Pentru producătorii-exportatori cooperanți care nu sunt incluși în eșantion, Comisia a calculat marja de dumping medie ponderată, în conformitate cu articolul 9 alineatul (6) din regulamentul de bază. Prin urmare, marja respectivă a fost stabilită pe baza marjelor producătorilor-exportatori incluși în eșantion, fără a se ține seama de marjele producătorilor-exportatori cu marje de dumping în valoare de zero și de minimis, și nici de marjele stabilite în condițiile prevăzute la articolul 18 din regulamentul de bază.

(46)

Pentru toți ceilalți producători-exportatori din țara în cauză, Comisia a stabilit marjele de dumping pe baza datelor disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. În acest scop, Comisia a stabilit nivelul de cooperare a producătorilor-exportatori. Nivelul de cooperare reprezintă volumul exporturilor către Uniune realizate de producătorii-exportatori cooperanți, exprimat ca procent din volumul total al exporturilor – astfel cum a fost raportat în statisticile Eurostat privind importurile – din țara în cauză către Uniune.

(47)

În cazul de față, nivelul de cooperare este ridicat, întrucât importurile realizate de producătorii-exportatori cooperanți au reprezentat aproximativ 85 % din volumul total de exporturi către Uniune în cursul perioadei de anchetă. Pe această bază, Comisia a decis să stabilească marja de dumping reziduală la nivelul societății incluse în eșantion cu marja de dumping cea mai ridicată.

(48)

Marjele de dumping provizorii, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de plata taxelor vamale, sunt după cum urmează:

Societatea

Marja de dumping provizorie (%)

Yangzhou Chengde Steel Pipe Co., Ltd

45,4

Hubei Xinyegang Special Tube Co., Ltd

103,8

Yangzhou Lontrin Steel Tube Co., Ltd

43,5

Hengyang Valin MPM Co., Ltd

94,1

Alți producători cooperanți

74,7

Toți ceilalți producători

103,8

4.   INDUSTRIA DIN UNIUNE

4.1.   Industria din Uniune

(49)

Produsul similar a fost fabricat de șapte producători din Uniune în cursul perioadei de anchetă. Aceștia sunt considerați a constitui industria din Uniune, în sensul articolului 4 alineatul (1) și al articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază, și vor fi denumiți în continuare „industria din Uniune”.

4.2.   Producția din Uniune

(50)

Toate informațiile disponibile cu privire la industria din Uniune, cum ar fi informațiile furnizate în plângere, datele colectate de la producătorii din Uniune anterior și ulterior deschiderii anchetei și răspunsurile la chestionare ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion, au fost utilizate pentru a stabili producția totală a Uniunii pentru perioada de anchetă.

(51)

Pe această bază, producția totală a Uniunii a fost estimată la aproximativ 227 000 de tone în cursul perioadei de anchetă. Această cifră include producția tuturor producătorilor din Uniune, atât a producătorilor incluși în eșantion, cât și o estimare a producției producătorilor neincluși în eșantion.

4.3.   Eșantionarea producătorilor din Uniune

(52)

Astfel cum se menționează în considerentul 7, patru producători din Uniune au fost incluși în eșantion, reprezentând 51 % din producția totală estimată din Uniune a produsului similar.

5.   PREJUDICIUL

5.1.   Consumul Uniunii

(53)

Consumul din Uniune a fost stabilit pe baza volumului total de vânzări al industriei din Uniune pe piața Uniunii și a importurilor totale. Consumul din Uniune a scăzut din 2012 până în 2014, și s-a îmbunătățit moderat în 2015. Consumul din Uniune a scăzut, în general, cu 10 % în cursul perioadei examinate.

 

2012

2013

2014

PA (2015)

Consumul (în tone)

176 751

171 538

155 031

158 539

Indice (2012 = 100)

100

97

88

90

Sursa: Comisia Europeană (Eurostat), plângerea și răspunsurile la chestionar.

5.2.   Importurile în Uniune din țara în cauză

5.2.1.   Volumul și cota de piață a importurilor vizate

(54)

În cursul perioadei examinate, s-a constatat că importurile în Uniune din Republica Populară Chineză au evoluat în ceea ce privește volumul și cota de piață după cum urmează:

 

2012

2013

2014

PA (2015)

Volum (în tone)

39 195

35 337

41 590

42 539

Indice (2012 = 100)

100

90

106

109

Cota de piață din consumul UE (%)

22,2

20,6

26,8

26,8

Indice (2012 = 100)

100

93

121

121

Sursa: Comisia Europeană (Eurostat), plângerea și răspunsurile la chestionar.

(55)

După o scădere în 2013, volumul importurilor din China a crescut brusc în 2014 și a rămas stabil în 2015. În general, importurile au crescut cu 9 % în cursul perioadei examinate, de la 39 000 de tone la 42 500 de tone în cursul PA, într-un context de scădere a consumului la nivelul Uniunii. Cota de piață a importurilor din China a crescut de la 22,2 % la 26,8 % în cursul perioadei examinate.

5.2.2.   Prețurile importurilor și subcotarea prețurilor

(56)

Tabelul de mai jos arată prețul mediu al importurilor din China:

 

2012

2013

2014

PA (2015)

Preț mediu în EUR/tonă

913

927

965

910

Indice (2012 = 100)

100

102

106

100

Sursa: Comisia Europeană (Eurostat).

(57)

Prețurile medii de import au fost stabilite pe baza statisticilor Eurostat privind importurile. Prețurile medii de import din China au rămas destul de stabile în cursul perioadei examinate. Prețurile de import au fost ușor mai ridicate în 2014 decât în anii anteriori, însă, în 2015, prețurile au scăzut din nou la nivelurile lor inițiale.

(58)

Cu toate acestea, prețurile medii de import depind de gama de produse, în special de clasa oțelului, care nu este vizibilă în statisticile comerciale. În timp ce prețul mediu de vânzare la export al tuturor producătorilor-exportatori chinezi a fost de 910 EUR/tonă în perioada de anchetă, prețul mediu de vânzare la export al producătorilor-exportatori chinezi incluși în eșantion a fost de 1 102 EUR/tonă, variind de la 946 EUR/tonă la 1 444 EUR/tonă.

(59)

Așa cum se poate observa în considerentul 79, prețurile de import din China au rămas cu mult sub prețurile de vânzare practicate de industria din Uniune pe parcursul întregii perioade.

(60)

Pentru a determina dacă a existat o subcotare a prețurilor în perioada de anchetă, precum și amploarea acesteia, prețurile de vânzare medii ponderate pe tip de produs, facturate de producătorii din Uniune incluși în eșantion unor clienți neafiliați de pe piața Uniunii și ajustate la un nivel franco fabrică prin deducerea costurilor de livrare (43,4 EUR/tonă), a comisioanelor (51 EUR/tonă), a reducerilor de preț (132,2 EUR/tonă) și a notelor de credit (3,28 EUR/tonă) efective, au fost comparate cu prețurile medii ponderate corespondente pe tip de produs pentru importurile care fac obiectul unui dumping de la producătorii chinezi incluși în eșantion, practicate în relația cu primul client independent de pe piața Uniunii, stabilite pe o bază CIF după adăugarea costurilor ulterioare importului și de manipulare (1,82 % din valoarea CIF).

(61)

Pentru a putea efectua o comparație echitabilă, la același nivel comercial cu importurile din China, au fost luate în considerare numai vânzările din Uniune către comercianți și distribuitori. Vânzările directe către utilizatorii finali au fost excluse din analiză, deoarece ele implică, de obicei, cerințe specifice suplimentare care fac ca prețurile să fie mai mari decât în cazul vânzărilor către comercianți și distribuitori în care sunt aplicate cerințele standard. Prin urmare, prețul mediu de vânzare al industriei din Uniune utilizat pentru comparație în scopul determinării subcotării a fost de 1 359 EUR/tonă (în cursul perioadei de anchetă), în timp ce prețul mediu de vânzare este de 1 584 EUR/tonă atunci când sunt luate în considerare toate vânzările.

(62)

Rezultatul comparației, exprimat ca procent din cifra de afaceri a producătorilor din Uniune incluși în eșantion în cursul perioadei de anchetă, a arătat marje de subcotare care variază între 15,1 % și 30,2 %.

5.3.   Situația economică a industriei din Uniune

5.3.1.   Observații preliminare

(63)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, examinarea impactului importurilor care fac obiectul unui dumping din China asupra industriei din Uniune a inclus o evaluare a tuturor indicatorilor economici care influențează starea industriei din Uniune în cursul perioadei examinate.

(64)

Așa cum s-a menționat în considerentul 7, eșantionarea a fost utilizată pentru examinarea eventualului prejudiciu suferit de industria din Uniune.

(65)

În scopul analizei prejudiciului, Comisia a făcut distincție între indicatorii de prejudiciu macroeconomici și cei microeconomici. Ca indicatori macroeconomici, Comisia a utilizat producția, capacitatea de producție, gradul de utilizare a capacității de producție, volumul vânzărilor, cota de piață și creșterea, ocuparea forței de muncă, productivitatea, amploarea marjei de dumping efective și redresarea în urma practicilor de dumping anterioare. De asemenea, ca indicatori microeconomici, Comisia a analizat prețurile unitare medii, costul unitar, rentabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a mobiliza capitaluri, stocurile și costurile forței de muncă provenind de la producătorii din Uniune incluși în eșantion.

(66)

Toate informațiile disponibile cu privire la industria din Uniune, inclusiv informațiile furnizate în plângere, datele colectate de la producătorii din Uniune anterior și ulterior deschiderii anchetei, precum și răspunsurile la chestionare ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion, au fost utilizate pentru a stabili indicatorii macroeconomici și, în special, datele referitoare la producătorii din Uniune neincluși în eșantion. Datele statistice deținute de reclamant au fost verificate la sediile reclamanților.

(67)

Indicatorii microeconomici au fost stabiliți pe baza informațiilor verificate furnizate de producătorii din Uniune incluși în eșantion în răspunsurile acestora la chestionar.

5.3.2.   Indicatorii macroeconomici

5.3.2.1.   Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție

(68)

Tendințele privind producția din Uniune, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție au evoluat după cum urmează pe parcursul perioadei examinate: ancheta a arătat că unele dintre liniile de producție utilizate pentru fabricarea produsului în cauză au fost, de asemenea, folosite pentru fabricarea altor produse, și anume țevi cu diametru mai mic. Prin urmare, tabelul prezintă volumul total al producției de alte produse incluse, precum și volumele de producție ale produsului în cauză.

 

2012

2013

2014

PA (2015)

Volumul producției (tone)

300 714

313 941

288 749

227 023

Indice (2012 = 100)

100

104

96

75

Volumul producției pentru toate produsele (tone)

404 996

415 552

378 981

321 378

Indice (2012 = 100)

100

103

94

79

Capacitatea de producție pentru toate produsele (tone)

644 339

644 339

644 339

644 339

Indice (2012 = 100)

100

100

100

100

Gradul de utilizare a capacității de producție pentru toate produsele (%)

63

64

59

50

Indice (2012 = 100)

100

103

94

79

Sursa: plângerea, răspunsurile la chestionar.

(69)

Producția Uniunii de produs în cauză a scăzut în cursul perioadei examinate. Scăderea producției a fost mai rapidă decât reducerea consumului din Uniune.

(70)

Având în vedere că aceleași utilaje pot fi utilizate pentru fabricarea atât a produsului similar, cât și a țevilor și tuburilor fără sudură cu un diametru mai mic, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție au fost calculate pentru toate tipurile de țevi și tuburi fără sudură. Nu există utilaje care utilizate exclusiv pentru țevile și tuburile fără sudură cu diametru mai mare de 406,4 mm care să poată fi luate în considerare pentru a calcula capacitatea și gradul de utilizare a capacității de producție numai pentru produsul similar. În orice caz, se observă că scăderea volumului de producție al tuturor produselor reflectă scăderea volumului de producție al produsului în cauză. Capacitatea a rămas constantă în cursul perioadei examinate, deoarece nu a fost adăugată sau închisă nicio nouă capacitate de producție. Gradul de utilizare a capacității de producție a scăzut, în paralel cu scăderea vânzărilor producătorilor din Uniune.

5.3.2.2.   Volumul vânzărilor, cota de piață și creșterea

(71)

Vânzările producătorilor din Uniune au cuprins și o mică parte din vânzările către societățile afiliate. Vânzările către părți afiliate au reprezentat 3 % din consumul din Uniune. Prin urmare, volumul vânzărilor, cota de piață și creșterea au fost evaluate separat pentru vânzările către părți afiliate și piața liberă (vânzări către părți neafiliate).

(72)

Tendințele privind volumul vânzărilor, cota de piață și creșterea au evoluat după cum urmează pe parcursul perioadei examinate:

 

2012

2013

2014

PA (2015)

Volumul vânzărilor (tone)

132 241

119 894

95 054

100 975

Indice (2012 = 100)

100

91

72

76

Cota de piață din consumul UE (%)

75

70

61

64

Indice (2012 = 100)

100

93

82

85

Volumul vânzărilor, vânzări către părți afiliate (tone)

11 505

5 689

7 171

4 971

Indice (2012 = 100)

100

49

62

43

Cota de piață a vânzărilor către părți afiliate (%)

7

3

5

3

Indice (2012 = 100)

100

51

71

48

Sursa: Comisia Europeană (Eurostat), plângerea, răspunsurile la chestionar.

(73)

În contextul scăderii consumului din Uniune, volumul vânzărilor a scăzut din 2012 până în 2014 și s-a îmbunătățit ușor în 2015. În ansamblu, vânzările în Uniune au scăzut cu 24 % pe parcursul perioadei examinate. Drept rezultat, cota de piață a industriei din Uniune a scăzut de la 75 % la 64 %.

(74)

Vânzările către părți afiliate au scăzut cu mai mult de jumătate, de la 11 000 de tone la mai puțin de 5 000 de tone. Ponderea globală a vânzărilor către părți afiliate era redusă, respectiv de 3 % din consumul din Uniune în cursul perioadei de anchetă. Vânzările către părți afiliate au avut loc în contextul activității comerciale. Produsele au fost revândute ulterior și nu au fost utilizate în mod captiv de către societățile afiliate.

5.3.2.3.   Ocuparea forței de muncă și productivitatea

(75)

Ocuparea forței de muncă a scăzut de la 3 256 în 2012 la 2 824 în cursul perioadei de anchetă (2015). Ocuparea forței de muncă în industria din Uniune a fost calculată luând în considerare, în cazurile în care a fost disponibil, numărul de angajați care lucrează direct cu produsul în cauză sau prin alocarea numărului total de locuri de muncă al producătorilor proporțional cu cota de producție a produsului în cauză. Productivitatea, măsurată ca producție în tone per persoană angajată pe an, s-a îmbunătățit mai întâi în 2013, când producția din Uniune a crescut, dar apoi a scăzut din nou în conformitate cu scăderea producției din Uniune. Scăderea producției a determinat industria din Uniune să reducă numărul de ture per lucrător, ceea ce înseamnă că numărul de angajați a scăzut mai puțin brusc decât producția Uniunii.

 

2012

2013

2014

PA (2015)

Numărul de angajați

3 256

2 851

3 192

2 824

Indice (2012 = 100)

100

88

98

87

Productivitate (tonă metrică/angajat)

92

110

90

80

Indice (2012 = 100)

100

119

98

87

Sursa: plângerea, răspunsurile la chestionar.

5.3.2.4.   Amploarea marjei de dumping efective și redresarea în urma practicilor anterioare de dumping

(76)

Marjele de dumping ale producătorilor-exportatori chinezi incluși în eșantion sunt considerabile (a se vedea considerentul 48). Date fiind volumul, cota de piață și prețurile importurilor care au făcut obiectul unui dumping din China discutate anterior, impactul marjei de dumping efective asupra industriei din Uniune nu poate fi considerat ca fiind neglijabil.

(77)

Nu s-a constatat existența unui dumping anterior.

5.3.3.   Indicatorii microeconomici

5.3.3.1.   Prețurile de vânzare unitare medii practicate pe piața din Uniune și costul unitar de producție

(78)

Prețurile medii de vânzare practicate de producătorii din Uniune incluși în eșantion față de clienții neafiliați din Uniune au scăzut cu 14 % între 2012 și perioada de anchetă.

(79)

În aceeași perioadă, costurile industriei din Uniune au crescut cu 8 %. Această situație a fost determinată în principal de creșterea cheltuielilor indirecte pe tonă. Volumul vânzărilor a scăzut și, prin urmare, cheltuielile indirecte au corespuns unor volume de vânzare mai mici, conducând astfel la creșterea cheltuielilor indirecte medii pe tonă. Astfel, industria a început să înregistreze pierderi începând din 2013.

 

2012

2013

2014

PA (2015)

Prețul de vânzare mediu unitar practicat în Uniune față de clienți neafiliați

1 839

1 679

1 773

1 584

Indice (2012 = 100)

100

91

96

86

Costul unitar al bunurilor vândute (EUR/tonă)

1 733

1 713

1 942

1 873

Indice (2012 = 100)

100

99

112

108

Sursa: răspunsurile la chestionar.

5.3.3.2.   Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a mobiliza capital

(80)

În cursul perioadei examinate, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a mobiliza capital ale producătorilor din Uniune au evoluat după cum urmează:

 

2012

2013

2014

PA (2015)

Profitabilitatea vânzărilor în Uniune către clienți neafiliați (% din cifra de afaceri din vânzări)

+ 5,7

– 2,0

– 9,5

– 18,3

Fluxul de lichidități (EUR)

9 480 887

8 224 523

14 894

3 814 661

Investiții (EUR)

2 522 406

5 241 449

2 642 167

2 465 992

Indice (2012 = 100)

100

208

105

98

Randamentul investițiilor (%)

16,6

– 6,2

– 27,7

– 53,6

Sursa: răspunsurile la chestionar.

(81)

Profitabilitatea a fost stabilită prin exprimarea profitului net înainte de impozitare realizat din vânzările produsului similar către clienți din Uniune ca procent din cifra de afaceri generată de vânzările respective.

(82)

Producătorii din Uniune incluși în eșantion au fost profitabili în 2012 (5,7 %), dar din 2013 au început să înregistreze pierderi.

(83)

Fluxul de lichidități, care reprezintă capacitatea industriei de a-și autofinanța activitățile, a rămas pozitiv în perioada examinată, dar la un nivel redus în mod semnificativ.

(84)

Evoluția profitabilității și a fluxului de lichidități în timpul perioadei examinate a limitat capacitatea producătorilor din Uniune incluși în eșantion de a investi în activitățile lor și a subminat dezvoltarea acestora. Cu toate acestea, datorită naturii industriei, investițiile făcute sunt utilizate pentru fabricarea unor țevi și tuburi fără sudură de dimensiuni diferite, inclusiv a unor produse aflate în afara domeniului de aplicare al anchetei. Din acest motiv, nu a fost posibil să se calculeze în mod direct investițiile și randamentul investițiilor în mod specific pentru produsul care face obiectul anchetei. În schimb, s-a presupus că investițiile totale ale industriei s-au alocat pentru produsul în cauză în concordanță cu cota sa din cifra de afaceri totală.

(85)

Având în vedere cele de mai sus, se poate concluziona că performanța financiară a producătorilor din Uniune incluși în eșantion a rămas negativă pe parcursul perioadei de anchetă.

5.3.3.3.   Stocuri

(86)

Nivelul stocurilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion a crescut cu 65 % în cursul perioadei examinate; Cu toate acestea, întrucât produsele sunt fabricate de obicei pe bază de comenzi, nivelurile stocurilor au fost, în general, mici, corespunzând unui procent de 3 % din producție în cursul perioadei de anchetă.

 

2012

2013

2014

PA (2015)

Stocuri finale (tone)

4 129

5 619

10 107

6 821

Indice (2012 = 100)

100

136

245

165

Sursa: răspunsurile la chestionar.

5.3.3.4.   Costuri cu forța de muncă

(87)

Costurile medii cu forța de muncă ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion au crescut modest în 2013, când producția a crescut, dar au scăzut ulterior, în perioada 2014-2015, ajungând cu 8 % sub nivelul din 2012, în urma scăderii producției. Producătorii din Uniune au ajustat numărul de ture în conformitate cu cererea.

 

2012

2013

2014

PA

Costurile medii cu forța de muncă per angajat (în EUR)

53 499

54 868

48 770

49 057

Indice (2012 = 100)

100

103

91

92

Sursa: răspunsurile la chestionar.

5.4.   Concluzie privind prejudiciul

(88)

Astfel cum s-a arătat mai sus, în cursul perioadei examinate producția industriei din Uniune și, prin urmare, ocuparea forței de muncă au scăzut. Industria din Uniune a pierdut în termeni de volum de vânzări și cotă de piață, în timp ce importurile din China au subcotat prețurile din Uniune, exercitând astfel o presiune asupra prețurilor. În consecință, prețurile de vânzare au scăzut. Cel mai important, sectorul a început să înregistreze pierderi: profitabilitatea s-a deteriorat în cursul perioadei examinate, atingând cel mai slab rezultat pe parcursul perioadei de anchetă, cu o pierdere de 18,3 %.

(89)

Având în vedere cele de mai sus, se concluzionează în mod provizoriu că industria din Uniune a suferit un prejudiciu important, în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază.

6.   LEGĂTURA DE CAUZALITATE

6.1.   Introducere

(90)

În conformitate cu articolul 3 alineatele (6) și (7) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă importurile care fac obiectul unui dumping din China au cauzat un prejudiciu industriei din Uniune într-o măsură suficientă pentru ca acesta să fie considerat important. De asemenea, s-au examinat factorii cunoscuți, alții decât importurile care fac obiectul unui dumping, care ar putea să cauzeze în același timp un prejudiciu industriei din Uniune, pentru a se asigura că eventualul prejudiciu cauzat de acești alți factori nu este atribuit importurilor care fac obiectul unui dumping.

6.2.   Efectul importurilor care fac obiectul unui dumping

(91)

Ancheta a arătat că volumul importurilor originare din China a crescut, în timp ce consumul Uniunii a scăzut. Astfel cum a fost explicat în considerentele 54 și 72, importurile din China au crescut de la 39 195 de tone în 2012 la 42 539 de tone în perioada de anchetă. Vânzările industriei din Uniune au scăzut de la 132 241 de tone în 2012 la 100 975 de tone în perioada de anchetă.

(92)

În ceea ce privește presiunea asupra prețurilor care a predominat pe piața Uniunii pe parcursul perioadei examinate, s-a constatat că prețurile medii ale importurilor din China au rămas constant mai mici decât prețurile medii de vânzare ale industriei din Uniune. Prin subcotarea industriei din Uniune, importurile din China și-au crescut cota de piață de la 22,2 % la 26,8 %, în timp ce cota de piață a industriei din Uniune a scăzut.

(93)

Având în vedere presiunea asupra prețurilor exercitată de volumul tot mai mare de importuri din China care fac obiectul unui dumping, industria din Uniune nu a fost în măsură să își acopere costurile. Industria din Uniune a devenit deficitară în 2013.

(94)

Comisia a observat că evoluția importurilor din China și evoluția prejudiciului suferit de industria din Uniune nu au corespuns întru totul pe o bază anuală între 2012 și 2015. Cu toate acestea, în 2014, cota de piață a Chinei a crescut semnificativ, în timp ce, în același timp, indicatorii de prejudiciu au arătat o tendință negativă evidentă care a continuat în 2015. Începând din 2014, Uniunea s-a regăsit în imposibilitatea de a depăși semnele de slăbiciune care au început să apară în 2013.

(95)

Pe baza celor de mai sus, se concluzionează în mod provizoriu că creșterea importurilor care fac obiectul unui dumping din China, la prețuri care le subcotează în mod constant pe cele ale industriei din Uniune, a cauzat prejudiciul important suferit de industria din Uniune.

6.3.   Efectul altor factori

6.3.1.   Rezultatele la export ale industriei din Uniune

(96)

Exporturile către țări terțe, atât exporturile către părți afiliate, cât și cele către părți neafiliate, au scăzut în cursul perioadei examinate. Deoarece vânzările Uniunii au scăzut, de asemenea, în aceeași perioadă într-un ritm similar, ponderea exporturilor a rămas încă ridicată, scăzând de la 59 % din totalul vânzărilor în 2012 la 56 % din totalul vânzărilor în perioada de anchetă. Unele dintre vânzările la export au avut loc prin intermediul societăților afiliate din țările exportatoare. Produsele au fost revândute ulterior și nu au fost utilizate în mod captiv de către societățile afiliate.

(97)

Ponderea ridicată a exporturilor indică faptul că industria din Uniune este competitivă și își poate vinde produsele pe alte piețe.

(98)

Scăderea vânzărilor la export a contribuit la prejudiciul suferit de industria din Uniune. Potrivit industriei din Uniune (6), această scădere a exporturilor a avut loc în contextul unei recesiuni generale pe piețele mondiale. Comisia invită părțile interesate să furnizeze informații suplimentare pentru a evalua dacă rezultatele industriei din Uniune au fost în conformitate cu cele ale pieței mondiale sau au fost mai slabe decât ale acesteia din urmă. În orice caz, în etapa provizorie, Comisia concluzionează că evoluția exporturilor nu poate explica creșterea semnificativă a cotei de piață chineze începând din 2014 și nici prejudiciul care rezultă din aceasta. Prin urmare, scăderea vânzărilor la export nu a rupt legătura de cauzalitate între importurile din China și prejudiciul important suferit de industria din Uniune.

6.3.2.   Vânzările către părți afiliate

(99)

După cum s-a explicat în considerentele 72-74, vânzările către părțile afiliate din Uniune s-au ridicat la 4 971 de tone în perioada de anchetă, ceea ce reprezintă 2 % din totalul vânzărilor și 5 % din vânzările realizate pe piața Uniunii. Vânzările către părți afiliate au avut loc în contextul activităților comerciale. Produsele au fost revândute ulterior și nu au fost utilizate în mod captiv de către societățile afiliate.

(100)

Având în vedere volumul mic, vânzările către părți afiliate din Uniune nu ar putea fi o cauză potențială a prejudiciului.

6.3.3.   Importurile din țări terțe

(101)

Importurile care fac obiectul unui dumping din China au constituit 74 % din totalul importurilor pe piața Uniunii în cursul perioadei de anchetă. Au existat și alte surse de importuri, inclusiv Japonia, care au fost examinate în contextul legăturii de cauzalitate.

(102)

Importurile din alte țări decât China, considerate în ansamblu, au crescut de la 5 313 tone la 15 024 de tone în cursul perioadei examinate. Cota lor de piață a crescut de la 3,0 % la 9,5 %. Prețul mediu al acestor importuri a rămas cu mult peste prețurile de import din China și peste prețurile de vânzare din Uniune practicate de industria din Uniune.

(103)

Japonia a fost cea mai mare sursă de importuri după China. Cota de piață a importurilor japoneze a variat între 1,3 % și 5,2 % din consumul Uniunii. În cursul perioadei de anchetă, importurile din Japonia au reprezentat 3,6 % din consumul Uniunii. Prețurile de vânzare medii practicate de producătorii-exportatori din Japonia au rămas peste prețurile de vânzare ale producătorilor-exportatori chinezi.

(104)

Importurile din alte țări au fost chiar mai reduse decât importurile din Japonia, cu următoarele surse principale de importuri (SUA, Coreea și Rusia) reprezentând fiecare 1-2 % din consumul la nivelul Uniunii. Volumele importurilor din aceste țări nu au fost, prin urmare, suficient de semnificative pentru a cauza un prejudiciu industriei din Uniune.

(105)

Pe baza celor de mai sus, se concluzionează că impactul importurilor respective nu este de natură să afecteze legătura de cauzalitate dintre importurile din China și prejudiciul suferit de industria din Uniune.

Țară

 

2012

2013

2014

PA (2015)

RPC

Volum (tone)

39 195

35 337

41 590

42 539

Indice (2012 = 100)

100

90

106

109

Cota de piață din consumul UE (%)

22,2

20,6

26,8

26,8

Indice (2012 = 100)

100

93

121

121

Preț mediu (EUR/tonă)

913

927

965

910

Indice (2012 = 100)

100

102

106

100

Japonia

Volum (tone)

2 222

8 922

3 690

5 757

Indice (2012 = 100)

100

402

166

259

Cota de piață din consumul UE (%)

1,3

5,2

2,4

3,6

Indice (2012 = 100)

100

414

166

259

Preț mediu (EUR/tonă)

2 146

1 700

2 779

1 143

Indice (2012 = 100)

100

79

130

53

Totalul tuturor țărilor terțe cu excepția Chinei

Volum (tone)

5 313

16 308

18 387

15 024

Indice (2012 = 100)

100

307

346

283

Cota de piață din consumul UE (%)

3,0

9,5

11,9

9,5

Indice (2012 = 100)

100

316

394

315

Preț mediu (EUR/tonă)

2 717

2 060

2 889

4 073

Indice (2012 = 100)

100

76

106

150

Sursa: Comisia Europeană (Eurostat).

6.3.4.   Scăderea consumului din cauza crizei din sectorul petrolului și al gazelor

(106)

Scăderea prețurilor petrolului a condus la o încetinire a investițiilor în sectorul petrolului și al gazelor. Acest lucru a avut un impact negativ asupra cererii de țevi cu diametru mare utilizate pentru tubaj și foraj și vândute de industria din Uniune. Astfel, el a contribuit la prejudiciul suferit de industria din Uniune. Totuși, acest fenomen nu poate explica creșterea semnificativă a cotei de piață chineze începând din 2014 și nici prejudiciul care rezultă din aceasta. Prin urmare, criza din sectorul petrolului și al gazelor nu a rupt legătura de cauzalitate dintre importurile din China și prejudiciul important suferit de industria din Uniune.

6.4.   Diferențe constatate în costurile și marjele de rentabilitate în cadrul industriei din Uniune

(107)

Comisia a constatat că cheltuielile suportate de unul dintre producătorii din Uniune incluși în eșantion au fost în mod semnificativ mai mari decât cele ale celorlalți trei producători din Uniune incluși în eșantion. Gama sa de produse este mai largă și include categorii de produse și tipuri de clienți care nu sunt prezenți în cazul celorlalți producători din Uniune. Profitabilitatea sa s-a deteriorat în mod constant, chiar și atunci când importurile din China au scăzut sau au rămas la un nivel stabil.

(108)

Motivele care stau la baza acestei situații nu au fost încă stabilite pe deplin.

(109)

Comisia va examina în continuare acest aspect ca un eventual factor de natură să rupă legătura de cauzalitate. În această privință, trebuie menționat faptul că, în calitate de cea mai mare societate din eșantion, acest producător are o influență mare asupra situației prejudiciului.

(110)

În cazul în care o analiză mai aprofundată indică faptul că: (i) prejudiciul cauzat Vallourec Deutschland GmbH nu prezintă o legătură de cauzalitate cu importurile care fac obiectul unui dumping, ci se datorează altor motive; și că (ii) în absența includerii Vallourec Deutschland GmbH în analiza prejudiciului, constatarea prejudiciului nu poate fi susținută, Comisia poate lua în considerare impactul asupra legăturii de cauzalitate și în comparație cu situația întregii industrii din Uniune.

(111)

Comisia invită părțile interesate să își prezinte observațiile cu privire la acest aspect.

6.5.   Concluzie privind legătura de cauzalitate

(112)

A existat o creștere a volumului (de la 39 195 de tone în 2012 la 42 539 de tone în 2015) și a cotei de piață (de la 22,2 % în 2012 la 26,8 % în 2015) ale importurilor care fac obiectul unui dumping originare din China în perioada examinată. De asemenea, importurile în cauză au subcotat prețurile practicate de industria din Uniune pe piața Uniunii. Subcotarea prețurilor în cursul perioadei de anchetă a variat de la 15,1 % la 30,2 % pe baza tipurilor de produse comparabile.

(113)

Creșterea volumului și a cotei de piață a importurilor care fac obiectul unui dumping din China a coincis cu deteriorarea situației financiare a industriei din Uniune. Industria din Uniune nu a reușit să își crească vânzările și prețurile și, prin urmare, indicatorii financiari, precum profitabilitatea, au devenit negativi.

(114)

Examinarea celorlalți factori cunoscuți, cum ar fi vânzările către părți afiliate, importurile din alte țări terțe și consumul aflat în scădere, care ar fi putut cauza un prejudiciu industriei din Uniune, a arătat că factorii respectivi nu au fost de natură să afecteze legătura de cauzalitate stabilită între importurile care fac obiectul unui dumping din China și prejudiciul suferit de industria din Uniune. Cu toate acestea, Comisia va investiga în continuare motivele care au condus la scăderea semnificativă a profitabilității industriei din Uniune.

(115)

Pe baza analizei de mai sus, care a diferențiat și a separat efectele tuturor factorilor cunoscuți asupra situației industriei din Uniune de efectele prejudiciabile ale importurilor care fac obiectul unui dumping, se concluzionează în mod provizoriu că importurile care fac obiectul unui dumping din China au adus un prejudiciu important industriei din Uniune, în sensul articolului 3 alineatul (6) din regulamentul de bază.

7.   INTERESUL UNIUNII

7.1.   Considerații generale

(116)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, s-a examinat dacă, în pofida constatării provizorii a unui dumping prejudiciabil, există motive imperioase pentru a concluziona că nu este în interesul Uniunii să se adopte măsuri în acest caz particular. Analiza interesului Uniunii s-a bazat pe o apreciere a tuturor intereselor implicate, inclusiv cele ale industriei din Uniune, ale importatorilor și ale utilizatorilor.

7.2.   Interesul industriei din Uniune

(117)

Industria din Uniune este compusă din șapte producători cunoscuți care reprezintă toată producția din Uniune a produsului similar. Producătorii sunt stabiliți în diferite state membre ale Uniunii, având 2 800 de angajați direct implicați în activități legate de produsul similar în cursul perioadei de anchetă. Patru producători din Uniune, reprezentând 51 % din producție, s-au făcut cunoscuți și au cooperat la anchetă.

(118)

Industria din Uniune a suferit prejudicii importante din cauza importurilor care fac obiectul unui dumping provenite din China. Se reamintește că industria din Uniune a suferit pierderi în privința volumului vânzărilor și a cotei de piață, iar situația financiară a industriei din Uniune a rămas fragilă.

(119)

Este de așteptat ca instituirea taxelor antidumping să restabilească condiții de concurență echitabile pe piața Uniunii, permițând industriei din Uniune să își alinieze prețurile produsului similar la costurile de producție.

(120)

De asemenea, se poate aștepta ca instituirea de măsuri să permită industriei din Uniune să își recâștige cel puțin o parte din cota de piață pierdută în cursul perioadei examinate, cu un impact pozitiv asupra profitabilității sale și asupra situației financiare generale.

(121)

În cazul în care nu se instituie măsuri, ar putea fi așteptate alte pierderi la nivelul cotei de piață, iar profitabilitatea industriei din Uniune s-ar deteriora.

(122)

Prin urmare, se concluzionează în mod provizoriu că instituirea de măsuri antidumping asupra importurilor originare din China ar fi în interesul industriei din Uniune.

7.3.   Interesul utilizatorilor

(123)

Niciun utilizator nu s-a declarat dispus să coopereze în cadrul anchetei. Clienții direcți ai industriei din Uniune sunt de cele mai multe ori comercianți și distribuitori și, prin urmare, clientul final nu este întotdeauna în contact direct cu producătorul. În cazul proiectelor de construcții de mari dimensiuni, cum ar fi centralele electrice, utilizatorii finali pot fi în contact direct cu producătorii. Cu toate acestea, se pare că importurile din China nu concurează pentru astfel de contracte, deoarece vânzările lor au loc prin intermediul comercianților.

(124)

Utilizatorii vor continua să aibă mai multe surse alternative de aprovizionare, atât în rândul producătorilor din Uniune, cât și în alte țări exportatoare, chiar dacă vor fi instituite măsurile provizorii propuse împotriva importurilor din China. De asemenea, nu exista nicio dovadă care să ateste că impactul măsurilor provizorii propuse asupra utilizatorilor ar fi deosebit de grav. Prin urmare, s-a concluzionat, cu titlu provizoriu, că este puțin probabil ca măsurile provizorii propuse să aibă un impact semnificativ asupra utilizatorilor.

7.4.   Interesul importatorilor

(125)

Cinci importatori au furnizat informații necesare pentru eșantionare. A fost selectat un eșantion constituit din cei trei importatori principali, reprezentând în total 10 % din totalul importurilor din China.

(126)

Importatorii incluși în eșantion au prezentat un răspuns la chestionar, dar vizitele de verificare nu au fost încă efectuate.

(127)

Pe baza răspunsurilor neverificate ale celor trei importatori incluși în eșantion, marjele lor de profit variază, de obicei, între 2 % și 4 %. Măsurile provizorii propuse ar putea, prin urmare, provoca pierderi importatorilor, în special în cazul în care aceștia nu vor fi în măsură să transfere creșterile de prețuri asupra clienților lor.

(128)

Cu toate acestea, orice impact negativ asupra importatorilor este atenuat de următorii factori. Produsul în cauză reprezintă doar o mică parte din vânzările totale ale importatorilor, variind între 1 % și 3 % pentru doi dintre importatori și până la 17 % pentru al treilea importator. Există și alte surse de aprovizionare disponibile, atât în cadrul Uniunii, cât și în alte țări exportatoare, astfel încât importatorii vor putea să își continue activitatea prin trecerea la alte surse de aprovizionare.

(129)

Pe această bază, se concluzionează în mod provizoriu că instituirea măsurilor antidumping provizorii propuse nu va avea efecte negative importante asupra interesului importatorilor.

7.5.   Concluzie privind interesul Uniunii

(130)

Având în vedere cele de mai sus, nu există motive imperioase împotriva instituirii măsurilor provizorii propuse asupra importurilor de produs în cauză din China.

(131)

Orice efecte negative asupra utilizatorilor neafiliați sunt atenuate de disponibilitatea unor surse alternative de aprovizionare.

(132)

În plus, atunci când se analizează impactul general al măsurilor antidumping asupra pieței Uniunii, efectele pozitive, în special asupra industriei din Uniune, par să fie mai ample decât eventualele efecte negative asupra celorlalte grupuri de interese.

8.   MĂSURI ANTIDUMPING PROVIZORII

(133)

Pe baza concluziilor la care s-a ajuns cu privire la dumping, prejudiciu, legătura de cauzalitate și interesul Uniunii, ar trebui instituite măsuri provizorii pentru a împiedica agravarea prejudiciului cauzat industriei din Uniune de importurile care fac obiectul unui dumping.

8.1.   Nivelul de eliminare a prejudiciului

(134)

Pentru a stabili nivelul măsurilor, Comisia a stabilit, mai întâi, valoarea taxei necesare pentru a elimina prejudiciul suferit de industria din Uniune.

(135)

Prejudiciul ar fi eliminat dacă industria din Uniune ar fi în măsură să își acopere costurile de producție și să obțină un profit înainte de impozitul pe vânzările de produs similar pe piața din Uniune, care ar putea fi realizat în mod rezonabil în condiții normale de concurență de către un sector industrial de acest tip, și anume în absența importurilor care fac obiectul unui dumping.

(136)

Pentru a stabili nivelul-țintă al profitului, Comisia a luat în considerare profiturile realizate în vânzările către părți neafiliate care sunt utilizate în scopul determinării nivelului de eliminare a prejudiciului.

(137)

Marja de profit țintă a fost stabilită provizoriu la 5,7 %, în concordanță cu profiturile pentru anul 2012 din vânzările către părți neafiliate din Uniune. Se consideră că nivelul profiturilor pentru anul 2012 reflectă nivelul care ar putea fi realizat în mod rezonabil în condiții normale de concurență, deoarece industria din Uniune a fost în măsură, la momentul respectiv, să continue să funcționeze în condiții relativ normale și să obțină un profit rezonabil. Această valoare de referință este, în orice caz, prudentă, având în vedere că importurile la prețuri scăzute din China erau deja prezente. În schimb, anul 2013 nu poate fi considerat a fi un an de referință adecvat. Atât volumele vânzărilor, cât și prețurile de vânzare medii ale industriei din Uniune au scăzut cu aproximativ 10 %, în timp ce costurile sale au rămas stabile. Drept rezultat, industria din Uniune a devenit deficitară începând din 2013. Situația s-a agravat în 2014 și 2015. Prin urmare profitul efectiv realizat în 2012 (5,7 %) a fost utilizat în mod provizoriu ca valoare de referință pentru profitul țintă. Comisia poate reexamina acest aspect în cazul în care se dovedește că Vallourec Deutschland GmbH trebuie să fie exclusă din eșantion sau din analiza prejudiciului, iar această constatare nu este valabilă în cazul celorlalte trei societăți incluse în eșantion.

(138)

În vederea realizării unei comparații echitabile, au fost examinate doar prețurile vânzărilor la un nivel comercial comparabil, astfel cum se explică în considerentul 61.

(139)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a calculat un preț neprejudiciabil al produsului similar pentru industria din Uniune prin scăderea din prețurile de vânzare în Uniune a marjei reale de profit obținute în cursul perioadei de anchetă și înlocuirea acesteia cu marja de profit de 5,7 % menționată anterior.

(140)

În continuare, Comisia a stabilit nivelul de eliminare a prejudiciului comparând prețul de import mediu ponderat al producătorilor-exportatori cooperanți din China incluși în eșantion, stabilit pentru calcularea subcotării prețurilor, cu prețul neprejudiciabil mediu ponderat al produsului similar vândut de producătorii din Uniune incluși în eșantion pe piața Uniunii pe parcursul perioadei de anchetă. Orice diferență rezultată din această comparație a fost exprimată ca procent din valoarea CIF de import medie ponderată.

(141)

Nivelul de eliminare a prejudiciului pentru „alți producători cooperanți” și pentru „toți ceilalți producători” a fost definit în același mod ca și marjele de dumping din considerentele 45-47.

8.2.   Măsuri provizorii

(142)

Ar trebui instituite măsuri antidumping provizorii asupra importurilor de anumite țevi și tuburi fără sudură din fier (cu excepția fontei) sau din oțel (cu excepția celui inoxidabil), cu secțiune transversală circulară, cu un diametru exterior mai mare de 406,4 mm, originare din Republica Populară Chineză, în conformitate cu regula taxei celei mai mici prevăzută la articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază. Comisia a comparat marjele de prejudiciu și marjele de dumping. Valoarea taxelor ar trebui stabilită la nivelul cel mai mic dintre nivelul marjei de dumping și cel al marjei de prejudiciu.

(143)

Pe baza informațiilor de mai sus, nivelurile taxelor antidumping provizorii, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de plata taxelor vamale, ar trebui să fie după cum urmează:

Societatea

Marja de prejudiciu (%)

Marja de dumping (%)

Nivelul taxei antidumping provizorii (%)

Yangzhou Chengde Steel Pipe Co., Ltd

48,6

45,4

45,4

Hubei Xinyegang Special Tube Co., Ltd

79,0

103,8

79,0

Yangzhou Lontrin Steel Tube Co., Ltd

81,1

43,5

43,5

Hengyang Valin MPM Co., Ltd

73,3

94,1

73,3

Alți producători cooperanți

71,8

74,7

71,8

Toți ceilalți producători

81,1

103,8

81,1

(144)

Nivelurile taxei antidumping individuale aplicabile societăților precizate în prezentul regulament au fost stabilite pe baza constatărilor prezentei anchete. Prin urmare, ele reflectă situația constatată în cursul prezentei anchete în ceea ce privește aceste societăți. Aceste niveluri ale taxei sunt aplicabile exclusiv importurilor de produs în cauză originar din țara în cauză și fabricat de entitățile juridice menționate. Importurile de produs în cauză fabricat de orice altă societate care nu este menționată în mod specific în partea dispozitivă a prezentului regulament, inclusiv de entitățile afiliate societăților menționate în mod specific, ar trebui să facă obiectul taxei aplicabile „tuturor celorlalte societăți”. Ele nu ar trebui să facă obiectul niciuneia dintre taxele antidumping individuale.

(145)

O societate poate solicita aplicarea acestor niveluri ale taxei antidumping individuale în cazul în care ulterior modifică denumirea entității sale. Cererea trebuie să fie adresată Comisiei (7). Cererea trebuie să conțină toate informațiile relevante care să permită demonstrarea faptului că modificarea nu afectează dreptul societății de a beneficia de nivelul taxei care i se aplică. În cazul în care schimbarea denumirii societății nu afectează dreptul său de a beneficia de nivelul taxei aplicabile acesteia, o notificare privind schimbarea denumirii va fi publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(146)

Pentru a asigura o aplicare corespunzătoare a taxelor antidumping, taxa antidumping pentru toate celelalte societăți ar trebui să se aplice nu doar producătorilor-exportatori necooperanți în cadrul prezentei anchete, ci și producătorilor care nu au avut exporturi în Uniune în timpul perioadei de anchetă.

9.   DISPOZIȚII FINALE

(147)

În interesul unei bune administrări, Comisia va invita părțile interesate să prezinte observații scrise și/sau să solicite o audiere de către Comisie și/sau de către consilierul-auditor în cadrul procedurilor comerciale până la un termen stabilit.

(148)

Constatările privind instituirea taxelor provizorii sunt provizorii și pot fi modificate în etapa finală a anchetei,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

(1)   Se instituie o taxă antidumping provizorie asupra importurilor de anumite țevi și tuburi fără sudură din fier (cu excepția fontei) sau din oțel (cu excepția celui inoxidabil), cu secțiune transversală circulară, cu un diametru exterior mai mare de 406,4 mm, încadrate în prezent la codurile NC 7304 19 90, ex 7304 29 90, 7304 39 98 și 7304 59 99 (codul TARIC 7304299090) și originare din Republica Populară Chineză.

(2)   Nivelurile taxei antidumping provizorii aplicabile prețului net franco-frontiera Uniunii, înainte de vămuire, al produsului descris la alineatul (1) și fabricat de societățile menționate în continuare, se stabilesc după cum urmează:

Societatea

Nivelul taxei antidumping provizorii (%)

Cod adițional TARIC

Yangzhou Chengde Steel Pipe Co., Ltd

45,4

C171

Hubei Xinyegang Special Tube Co., Ltd

79,0

C172

Yangzhou Lontrin Steel Tube Co., Ltd

43,5

C173

Hengyang Valin MPM Co., Ltd

73,3

C174

Alți producători cooperanți

71,8

C998

Toți ceilalți producători

81,1

C999

(3)   Aplicarea nivelurilor individuale ale taxelor specificate pentru societățile menționate la alineatul (2) este condiționată de prezentarea la autoritățile vamale ale statelor membre a unei facturi comerciale valabile, pe care trebuie să figureze o declarație datată și semnată de un reprezentant oficial al entității care emite respectiva factură, identificat prin numele și funcția acestuia, redactată după cum urmează: „Subsemnatul (Subsemnata) certific faptul că (volumul) de (produsul în cauză) vândut la export în Uniunea Europeană, vizat de prezenta factură, a fost produs de către (denumirea și adresa societății) (cod adițional TARIC) în [țara în cauză]. Declar că informațiile furnizate în prezenta factură sunt complete și corecte.” În cazul în care nu se prezintă o astfel de factură, se aplică taxa aplicabilă „tuturor celorlalte societăți”.

(4)   Punerea în liberă circulație în Uniune a produsului menționat la alineatul (1) este condiționată de depunerea unei garanții echivalente cu valoarea taxei provizorii.

(5)   Dacă nu se precizează altfel, se aplică dispozițiile relevante în vigoare referitoare la taxele vamale.

Articolul 2

(1)   În termen de 25 de zile calendaristice de la data intrării în vigoare a prezentului regulament, părțile interesate pot:

(a)

solicita dezvăluirea faptelor și a considerațiilor esențiale pe baza cărora a fost adoptat prezentul regulament;

(b)

transmite Comisiei observații scrise; și

(c)

solicita o audiere în fața Comisiei și/sau a consilierului-auditor pentru proceduri comerciale.

(2)   În termen de 25 de zile calendaristice de la data intrării în vigoare a prezentului regulament, părțile menționate la articolul 21 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2016/1036 pot prezenta observații privind aplicarea măsurilor provizorii.

Articolul 3

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 1 se aplică pe o perioadă de șase luni.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 11 noiembrie 2016.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER


(1)  JO L 176, 30.6.2016, p. 21.

(2)  Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 al Consiliului (JO L 343, 22.12.2009, p. 51) a fost înlocuit de Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului (denumit în continuare „regulamentul de bază”) începând cu 20 iulie 2016.

(3)  Aviz de deschidere a unei proceduri antidumping privind importurile de anumite țevi și tuburi fără sudură din fier (cu excepția fontei) sau din oțel (cu excepția celui inoxidabil), cu secțiune transversală circulară, cu un diametru exterior mai mare de 406,4 mm, originare din Republica Populară Chineză (JO C 58, 13.2.2016, p. 30).

(4)  Datele exacte constituie informații comerciale confidențiale.

(5)  Această metodă a fost acceptată de Tribunal în hotărârea sa din 16 decembrie 2011, cauza T-423/09, Dashiqiao/Consiliul, ECLI:EU:T:2011:764, punctele 34-50.

(6)  A se vedea, de exemplu, Raportul anual pe 2015 al Tenaris (p. 6) (http://files.shareholder.com/downloads/ABEA-2RJSJD/2778630340x0x883802/F04AA233-024A-46AA-AC58-C420E4BADFCB/TS_Annual_Report_2015.pdf)

(7)  Comisia Europeană, Direcția Generală Comerț, Direcția H, Rue de la Loi 170, 1040 Bruxelles, Belgia.


ANEXĂ

Producători-exportatori cooperanți din Republica Populară Chineză care nu au fost incluși în eșantion:

Societate

Cod adițional TARIC

Zhejiang Gross Seamless Steel Tube Co., Ltd

C998

Tianjin Pipe Manufacturing Co., Ltd

C998

Shandong Luxing Steel Pipe Co., Ltd

C998

Inner Mongolia Baotou Steel Union Co., Ltd

C998

Wuxi SP. Steel Tube Manufacturing Co., Ltd

C998

Zhangjiagang Tubes China Co., Ltd

C998

TianJin TianGang Special Petroleum Pipe Manufacture Co., Ltd

C998

Shandong Zhongzheng Steel Pipe Manufacturing Co., Ltd

C998


Top