EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 32013R1295

Regulamentul (UE) nr. 1295/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind instituirea programului „Europa creativă” (2014-2020) și de abrogare a Deciziilor nr. 1718/2006/CE, nr. 1855/2006/CE și nr. 1041/2009/CE Text cu relevanță pentru SEE

OJ L 347, 20.12.2013, p. 221–237 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, GA, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

In force: This act has been changed. Current consolidated version: 01/01/2021

ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2013/1295/oj

20.12.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 347/221


REGULAMENTUL (UE) NR. 1295/2013 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

din 11 decembrie 2013

privind instituirea programului „Europa creativă” (2014-2020) și de abrogare a Deciziilor nr. 1718/2006/CE, nr. 1855/2006/CE și nr. 1041/2009/CE

(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 166, alineatul 4, articolul 167 alineatul (5) prima liniuță și articolul (173) alineatul 3,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European (1),

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor (2),

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară (3),

întrucât:

(1)

Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) urmărește realizarea unei uniuni tot mai strânse între popoarele Europei și conferă Uniunii sarcina, printre altele, de a contribui la înflorirea culturilor statelor membre, respectând diversitatea națională și regională a acestora și asigurând, în același timp, existența unor condiții necesare competitivității industriei Uniunii. În acest sens, Uniunea, atunci când este necesar, sprijină și completează acțiunile statelor membre care au ca scop respectarea diversității culturale și lingvistice, în conformitate cu Articolul 167 din TFUE și cu Convenția Unesco din 2005 privind protecția și promovarea diversității expresiilor culturale („Convenția Unesco 2005”), consolidarea competitivității sectoarelor culturale și creative și facilitarea adaptării la transformările industriale.

(2)

Sprijinul Uniunii pentru sectoarele culturale și creative se bazează în principal pe experiența acumulată în cadrul programelor Uniunii prevăzute în Decizia nr. 1718/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului (4) („programul MEDIA”), Decizia nr. 1855/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului (5) („programul Cultura”) și Decizia nr. 1041/2009/CE a Parlamentului European și a Consiliului (6) („programul MEDIA Mundus”). Decizia nr. 1622/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului (7) („acțiunea Capitalele europene ale culturii”) și Decizia nr. 1194/2011 a Parlamentului European și a Consiliului (8) („acțiunea Marca patrimoniului european”) contribuie, de asemenea la sprijinul acordat de Uniune pentru sectoarele culturale și creative.

(3)

Comunicarea Comisiei „privind Agenda europeană pentru cultură într-o lume în proces de globalizare”, aprobată de Consiliu prin rezoluția sa din 16 noiembrie 2007 (9) și de Parlamentul European prin rezoluția sa din 10 aprilie 2008 (10) stabilește obiectivele pentru activitățile viitoare ale Uniunii în sectoarele culturale și creative. Aceasta are drept scop promovarea diversității culturale și a dialogului intercultural, a culturii în calitate de catalizator al creativității în cadrul creșterii economice și al ocupării forței de muncă, precum și promovarea culturii drept element esențial al relațiilor internaționale ale Uniunii.

(4)

Cu privire la Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în special articolele 11, 21 și 22, sectoarele culturale și creative contribuie în mod semnificativ la lupta împotriva tuturor formelor de discriminare, inclusiv a rasismului și xenofobiei și constituie o platformă importantă pentru libertatea de exprimare și pentru promovarea respectului pentru diversitatea culturală și lingvistică.

(5)

Convenția Unesco 2005, intrată în vigoare la data de 18 martie 2007 și la care Uniunea Europeană este parte, subliniază că activitățile, bunurile și serviciile culturale sunt de natură atât economică, cât și culturală, întrucât transmit identități, valori și sensuri și, prin urmare, nu trebuie tratate ca având doar valoare comercială. Convenția urmărește consolidarea cooperării internaționale, inclusiv a acordurilor de coproducție și codistribuție internaționale, și a solidarității, astfel încât să se favorizeze expresia culturală a tuturor țărilor și a tuturor persoanelor. Convenția stabilește, de asemenea, că ar trebui să se acorde o atenție corespunzătoare circumstanțelor și necesităților speciale ale diverselor grupuri sociale, inclusiv ale persoanelor care aparțin minorităților. Prin urmare, un program de sprijin pentru sectoarele culturale și creative ar trebui să încurajeze diversitatea culturală la nivel internațional în conformitate cu convenția respectivă.

(6)

Promovarea patrimoniului cultural material și imaterial, în sensul, printre altele, al Convenției Unesco pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial din 2003 și al Convenției Unesco privind protecția patrimoniului mondial cultural și natural din 1972, ar trebui, de asemenea, să contribuie la creșterea valorii siturilor relevante, asigurând, totodată, popoarelor un sentiment de apartenență la valoarea culturală și istorică a unor astfel de situri.

(7)

Comunicarea Comisiei intitulată „Europa 2020 - O strategie pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii” („Strategia Europa 2020”) definește o strategie care urmărește să transforme Uniunea într-o economie inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, caracterizată de un grad ridicat de ocupare a forței de muncă, de productivitate și de coeziune socială. În cadrul comunicării menționate, Comisia a precizat că Uniunea trebuie să ofere condiții-cadru mai atractive pentru inovare și creativitate. În această privință, sectoarele culturale și creative reprezintă o sursă de idei inovatoare care pot fi transformate în produse și servicii generatoare de creștere și de locuri de muncă și care pot să contribuie la gestionarea schimbărilor la nivel de societate. Mai mult decât atât, excelența și competitivitatea în aceste sectoare sunt în principal rezultatul eforturilor artiștilor, creatorilor și profesioniștilor care trebuie promovați. În acest scop, accesul la finanțare pentru sectoarele culturale și creative ar trebui îmbunătățit.

(8)

În concluziile sale privind serviciile de informare referitoare la mobilitate pentru artiști și pentru profesioniștii din domeniul culturii (11), Consiliul a confirmat importanța mobilității artiștilor și a profesioniștilor din domeniul culturii pentru Uniune și pentru îndeplinirea obiectivelor acesteia din cadrul strategiei Europa 2020 și a invitat statele membre și Comisia, în cadrul domeniilor lor de competențe și respectând în mod corespunzător principiul subsidiarității, să faciliteze furnizarea de informații cuprinzătoare și exacte artiștilor și profesioniștilor din domeniul culturii care doresc să profite de mobilitate în cadrul Uniunii.

(9)

Pentru a contribui la consolidarea unui spațiu cultural comun, este important să se promoveze mobilitatea transnațională a actorilor din domeniul cultural și creativ și circulația transnațională a operelor și creative, inclusiv a operelor și produselor audiovizuale, promovându-se astfel schimburile culturale și dialogul intercultural.

(10)

Programele MEDIA, Cultura și MEDIA Mundus au făcut obiectul unei monitorizări regulate și al unor evaluări externe, precum și al unor consultări publice privind viitorul lor, în urma cărora a rezultat faptul că programelor respective le revine un rol foarte important în protejarea și promovarea diversității culturale și lingvistice a Europei și că aceste programe sunt relevante pentru necesitățile sectoarelor culturale și creative. De asemenea, rezultă din aceste activități de monitorizare, evaluare și consultare, precum și din diverse studii independente, în special studiul privind dimensiunea antreprenorială a industriilor culturale și creative, că sectoarele culturale și creative se confruntă cu provocări comune, și anume cu schimbările rapide cauzate de globalizare și de trecerea la era digitală, cu fragmentarea pieței în urma diversității lingvistice, cu dificultăți în ceea ce privește accesul la finanțare, cu proceduri administrative complexe și cu o lipsă de date comparabile, toate acestea impunând necesitatea luării de măsuri la nivelul Uniunii.

(11)

Sectoarele culturale și creative europene sunt în mod inerent diversificate pe criterii naționale și lingvistice, generând un peisaj cultural bogat și foarte independent care dă glas diferitelor tradiții culturale ale patrimoniului Europei. Cu toate acestea, o astfel de diversificare conduce, de asemenea, la o serie de obstacole care împiedică buna circulație transnațională a operelor culturale și creative și îngreunează mobilitatea actorilor din domeniul cultural și creativ în interiorul și în afara Uniunii, fapt care poate duce la dezechilibre geografice și – în consecință – la o selecție limitată pentru consumatori.

(12)

Având în vedere că sectoarele culturale și creative europene se caracterizează prin diversitate lingvistică, care duce, în unele sectoare, la fragmentare din motive lingvistice, subtitrarea, dublarea și descrierea audio sunt esențiale pentru circulația operelor culturale și creative, inclusiv a operelor audiovizuale.

(13)

Trecerea la era digitală are un impact masiv asupra modului în care bunurile și serviciile culturale și creative sunt produse, difuzate, accesate, consumate și monetizate. Deși este recunoscută necesitatea găsirii unui nou echilibru între accesibilitatea crescândă a operelor culturale și creative, remunerarea echitabilă a artiștilor și creatorilor și apariția unor noi modele de afaceri, schimbările care rezultă în urma trecerii la era digitală oferă oportunități ample sectoarelor culturale și creative europene și societății europene în general. Costurile de distribuție mai reduse, canalele noi de distribuție, potențialul unor noi categorii de public mai larg și noile oportunități pentru produsele de nișă pot facilita accesul și pot crește circulația operelor culturale și creative la nivel mondial. Pentru a valorifica la maxim oportunitățile respective și pentru a se adapta la contextul globalizării și al trecerii la era digitală, este necesar ca sectoarele culturale și creative să dezvolte competențe noi și să beneficieze de un acces mai larg la finanțare în vederea modernizării echipamentelor, a dezvoltării unor noi metode de producție și distribuție și a adaptării modelelor de afaceri.

(14)

Practicile actuale de distribuție stau la baza sistemului de finanțare a cinematografiei. Cu toate acestea, există o nevoie din ce în ce mai pronunțată de promovare a apariției unor oferte online legale și atractive și de încurajare a inovării. Prin urmare, este esențială promovarea noilor modalități de distribuție pentru a se permite apariția unor noi modele de afaceri.

(15)

Digitizarea cinematografelor constituie o problemă constantă pentru numeroși operatori de cinematografe mici, în special pentru operatorii cinematografelor cu un singur ecran, din cauza costurilor ridicate ale echipamentelor digitale. Cu toate că statelor membre le revine competența principală în materie de cultură și ar trebui, deci, să continue abordarea acestui aspect la nivel național, regional și local, după caz, există potențial pentru finanțare în cadrul programelor și fondurilor Uniunii, în special cele care au ca scop dezvoltarea regională și locală.

(16)

Dezvoltarea audienței, în special în ceea ce privește tinerii, necesită un angajament specific al Uniunii pentru a sprijini, în special, educația în domeniul cinematografiei și al mass-mediei.

(17)

Una dintre cele mai mari provocări pentru sectoarele culturale și creative, în special pentru microîntreprinderi, întreprinderile mici și mijlocii („IMM-uri”) și pentru microorganizații și organizațiile mici și mijlocii, inclusiv organizațiile fără scop lucrativ și cele neguvernamentale constă în dificultatea pe care o întâmpină în accesarea fondurilor de care au nevoie pentru a-și finanța activitățile, pentru a se dezvolta, pentru a-și menține și a-și îmbunătăți competitivitatea sau pentru a se afirma pe plan internațional. Deși aceasta reprezintă o provocare comună pentru IMM-uri în general, situația este cu mult mai dificilă în sectoarele culturale și creative din cauza naturii necorporale a multora dintre activele lor, a caracterului de prototip al activităților lor și a nevoii intrinsece de a-și asuma riscuri și de a experimenta pentru a inova. O astfel de asumare a riscurilor trebuie înțeleasă și sprijinită și de sectorul financiar.

(18)

Ca proiect pilot, Alianța europeană a industriilor creative este o inițiativă trans-sectorială care sprijină în primul rând industriile creative la nivel politic. Aceasta urmărește mobilizarea de fonduri suplimentare pentru industriile creative și stimularea cererii de servicii în cadrul industriilor creative din partea altor industrii și sectoare. Testarea unor noi instrumente pentru îmbunătățirea sprijinului acordat inovării în industriile creative se va desfășura și va fi exploatată în cadrul unei platforme de învățare în materie de politici formată din părți interesate europene, naționale și regionale.

(19)

Reunirea programelor actuale MEDIA, Cultura și MEDIA Mundus pentru sectoarele culturale și creative într-un singur program cuprinzător (denumit în continuare „programul”) ar acorda un sprijin mai eficient IMM-urilor, microorganizațiilor și organizațiilor mici și mijlocii, în eforturile acestora de a profita de ocaziile oferite de trecerea la era digitală și de globalizare și le-ar ajuta să abordeze aspectele care, în prezent, conduc la fragmentarea pieței. Pentru a fi eficient, programul ar trebui să ia în considerare natura specifică a diferitelor sectoare, grupurile țintă diferite și nevoile caracteristice ale fiecăruia, prin abordări adaptate în cadrul a două subprograme independente și a unei componente trans-sectoriale. În ceea ce privește punerea în aplicare, este important mai ales să se asigure sinergiile între program și strategiile naționale și regionale de specializare inteligentă. În acest scop, programul ar trebui să stabilească o structură de sprijin coerentă pentru diferitele sectoare culturale și creative, formată dintr-un sistem de granturi completat de un instrument financiar.

(20)

Programul ar trebui să țină seama de natura dublă a culturii și a activităților culturale, recunoscând, pe de o parte, valoarea intrinsecă și artistică a culturii și, pe de altă parte, valoarea economică a acestor sectoare, inclusiv, în sens mai larg, contribuția socială a acestora la creativitate, inovare și incluziune socială.

(21)

În ceea ce privește punerea în aplicare a programului, ar trebui să fie luată în considerare valoarea intrinsecă a culturii și natura specifică a sectoarelor culturale și creative, inclusiv importanța organizațiilor și a proiectelor fără scop lucrativ din cadrul subprogramului Cultură.

(22)

Un instrument financiar de sine stătător, Mecanismul de garantare pentru sectoarele culturale și creative („mecanismul de garantare”) ar trebui să permită sectoarelor culturale și creative să se dezvolte, în general, și ar trebui să furnizeze, mai ales, un efect de pârghie suficient de puternic pentru noi acțiuni și oportunități. Intermediarii financiari selectați ar trebui să acționeze în favoarea proiectelor culturale și creative pentru a-și asigura un portofoliu de împrumuturi echilibrat în termeni de acoperire geografică și reprezentare a sectoarelor. În plus, organizațiile publice și cele private au un rol important de jucat, în acest context, pentru obținerea unei abordări ample în cadrul mecanismului de garantare.

(23)

Ar trebui de asemenea să se asigure finanțare pentru acțiunea „Capitalele europene ale culturii” și pentru administrarea acțiunii „Marca patrimoniului european”, deoarece acestea contribuie la consolidarea sentimentului de apartenență la un spațiu cultural comun, la stimularea dialogului intercultural și a înțelegerii reciproce și la creșterea valorii patrimoniului cultural.

(24)

Pe lângă statele membre și țările și teritoriile de peste mări care pot participa la program, în temeiul articolului 58 din Decizia 2001/822/CE a Consiliului (12), participarea la program ar trebui, de asemenea, să fie deschisă, cu anumite condiții, țărilor din Asociația Europeană a Liberului Schimb („AELS”) care sunt părți la Acordul privind Spațiul Economic European („SEE”), precum și Confederației Elvețiene. Țările aderente, țările candidate și potențialele țări candidate care beneficiază de o strategie de preaderare, precum și țările care intră sub incidența politicii europene de vecinătate ar trebui să poată participa, de asemenea, la program, mai puțin în ceea ce privește mecanismul de garantare.

(25)

Programul ar trebui să fie deschis și pentru acțiunile de cooperare bilaterale sau multilaterale întreprinse cu țări terțe pe baza unor credite suplimentare care urmează să fie determinate și a unor acorduri specifice care urmează a fi convenite cu părțile implicate.

(26)

Ar trebui încurajată cooperarea în domeniul cultural și cel al audiovizualului între program și organizații internaționale, precum Unesco, Consiliul Europei, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică („OCDE”) și Organizația Mondială a Proprietății Intelectuale („OMPI”).

(27)

Este necesar să se garanteze valoarea adăugată europeană a tuturor acțiunilor și activităților efectuate în cadrul programului, complementaritatea cu activitățile statelor membre și conformitatea cu articolul 167 alineatul (4) din TFUE și cu alte activități ale Uniunii, în special în domeniul educației, al ocupării forței de muncă, al pieței interne, al întreprinderilor, al tinerilor, al sănătății, al cetățeniei și al justiției, al cercetării și inovării, al politicii de coeziune și industriale, al turismului și al relațiilor externe, al comerțului și al dezvoltării și al agendei digitale.

(28)

În conformitate cu principiile de evaluare referitoare la performanță, procedurile de monitorizare și evaluare a programului ar trebui să includă rapoarte anuale detaliate și să se refere la indicatori și obiective specifice, măsurabile, realizabile, relevante și cu termene precise, inclusiv de calitate. Procedurile de monitorizare și evaluare ar trebui să țină seama de activitatea actorilor relevanți, precum Eurostat și rezultatele proiectului SSEnet-Cultura și Institutul de Statistică al Unesco. În acest context, în sectorul audiovizualului, Uniunea ar trebui să participe în continuare la Observatorul European al Audiovizualului („Observatorul”).

(29)

Pentru a asigura monitorizarea și evaluarea optimă a programului pe durata întregii desfășurări, competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui să fie delegată Comisiei în vederea adoptării unor indicatori suplimentari calitativi și cantitativi. Este deosebit de important ca, în timpul lucrărilor pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți. Comisia, atunci când pregătește și elaborează acte delegate, ar trebui să asigure o transmitere simultană, în timp util și adecvată a documentelor relevante către Parlamentul European și Consiliu.

(30)

După cum se afirmă în raportul Comisiei privind impactul deciziilor Parlamentului European și ale Consiliului din 30 iulie 2010 de modificare a temeiurilor juridice ale programelor Uniunii din domeniul învățării pe tot parcursul vieții, al culturii, al tineretului și al cetățeniei, reducerea substanțială a întârzierilor din cadrul procedurilor de gestiune a mărit eficiența programelor. O atenție deosebită ar trebui acordată pentru a garanta că procedurile financiare și administrative continuă să fie simplificate, inclusiv prin utilizarea unor sisteme obiective, solide și actualizate periodic de stabilire a sumelor forfetare, a costurilor unitare și a finanțării la rate forfetare.

(31)

Pentru a se asigura condiții uniforme de punere în aplicare a prezentului regulament, ar trebui să îi fie conferite Comisiei competențe de executare. Respectivele competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (13).

(32)

În conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 58/2003 al Consiliului (14), Comisia a încredințat începând din 2009 Agenției Executive pentru Educație, Audiovizual și Cultură sarcini de execuție în vederea gestionării programului de acțiune al Uniunii în domeniul educației, audiovizualului și culturii. Prin urmare, Comisia poate utiliza, pe baza unei analize cost-beneficiu, o agenție executivă existentă pentru punerea în aplicare a programului, astfel cum prevede regulamentul menționat.

(33)

Prezentul regulament stabilește, pentru întreaga durată a programului, un pachet financiar care constituie valoarea de referință privilegiată, în sensul punctului 17 din Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în domeniul bugetar și buna gestiune financiară (15) pentru Parlamentul European și pentru Consiliu în timpul procedurii bugetare anuale.

(34)

Interesele financiare ale Uniunii ar trebui să fie protejate prin măsuri proporționale pe tot parcursul întregului ciclu de cheltuire a fondurilor, inclusiv măsuri pentru prevenirea, depistarea și investigarea neregulilor, recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau incorect utilizate și, dacă este cazul, aplicarea de sancțiuni administrative și financiare în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (16) („Regulamentul financiar”).

(35)

În ceea ce privește Oficiul European de Luptă Antifraudă („OLAF”) și în conformitate cu Regulamentul Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului (17), și cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (18), ar trebui elaborate și puse în aplicare măsuri adecvate de prevenire a fraudelor și de recuperare a fondurilor care au fost pierdute sau transferate sau utilizate în mod inadecvat.

(36)

Deoarece obiectivele prezentului regulament, și anume protejarea, dezvoltarea și promovarea diversității lingvistice și culturale europene, promovarea patrimoniului cultural european și consolidarea competitivității sectoarelor culturale și creative europene, în special cea a sectorului audiovizual, nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre dat fiind caracterul transnațional și internațional al programului, dar, având în vedere amploarea și efectele estimate ale acțiunii, aceste obiective pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este enunțat la respectivul articol, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru a sprijini realizarea obiectivelor menționate.

(37)

Deciziile nr. 1718/2006/CE, nr. 1855/2006/CE și nr. 1041/2009/CE ar trebui, prin urmare, să fie abrogate.

(38)

Ar trebui să se prevadă măsuri care să asigure tranziția de la programele MEDIA, Cultura și MEDIA Mundus la program.

(39)

Pentru a asigura continuitatea sprijinului financiar acordat în temeiul programului, Comisia ar trebui să poată considera ca fiind eligibile pentru finanțare costurile legate în mod direct de punerea în aplicare a acțiunilor și activiăților care beneficiază de sprijin, chiar dacă acestea sunt suportate de către beneficiar înainte de depunerea cererii de finanțare.

(40)

Pentru a asigura continuitatea furnizării sprijinului acordat în temeiul programului, prezentul regulament ar trebui să se aplice de la 1 ianuarie 2014. Din motive de urgență, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare cât mai curând posibil după publicarea sa în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CAPITOLUL I

Dispoziții generale

Articolul 1

Instituire și durată

(1)   Prezentul regulament instituie programul Europa creativă pentru a sprijini sectoarele culturale și creative („programul”).

(2)   Programul este pus în aplicare pentru perioada 1 ianuarie 2014 - 31 decembrie 2020.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

1.

„sectoare culturale și creative” înseamnă toate sectoarele ale căror activități sunt bazate pe valori culturale și/sau expresii artistice și alte expresii creative, indiferent dacă aceste activități sunt orientate sau nu către piață și indiferent de tipul de structură care le realizează și de modul de finanțare a structurii respective. Activitățile respective includ dezvoltarea, crearea, producerea, difuzarea și conservarea bunurilor și serviciilor care constituie expresii culturale, artistice sau alte expresii creative, precum și funcțiile conexe, cum ar fi educația sau gestionarea. Sectoarele culturale și creative includ, printre altele, arhitectura, arhivele, bibliotecile și muzeele, artizanatul artistic, audiovizualul (inclusiv cinematografia, televiziunea, jocurile video și multimedia), patrimoniul cultural material și imaterial, designul, festivalurile, muzica, literatura, arta spectacolului, editarea, radioul și artele vizuale;

2.

„IMM-uri” înseamnă microîntreprinderi și întreprinderi mici și mijlocii, astfel cum sunt definite în Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei (19);

3.

„intermediari financiari participanți” înseamnă intermediari financiari în sensul articolului 139 alineatul (4) al doilea paragraf din Regulamentul financiar, selecționați în cadrul mecanismului de garantare în conformitate cu Regulamentul financiar și cu anexa I la prezentul regulament, care furnizează sau intenționează să furnizeze:

(a)

împrumuturi IMM-urilor, microorganizațiilor și organizațiilor mici și mijlocii din sectoarele culturale și creative [garanții din partea Fondului European de Investiții („FEI”)]; sau

(b)

garanții de împrumuturi altor intermediari financiari care acordă împrumuturi IMM-urilor, microorganizațiilor și organizațiilor mici și mijlocii din sectoarele culturale și creative (contragaranții din partea FEI).

4.

„furnizorii de servicii de consolidare a capacităților” înseamnă entități capabile să furnizeze cunoștințe de specialitate în conformitate cu anexa I pentru a permite intermediarilor financiari participanți să evalueze în mod eficient trăsăturile caracteristice și riscurile asociate IMM-urilor, microorganizațiilor și organizațiilor mici și mijlocii din sectoarele culturale și creative, precum și proiectelor acestora.

Articolul 3

Obiective generale

Obiectivele generale ale programului urmăresc:

(a)

păstrarea, dezvoltarea și promovarea diversității lingvistice și culturale europene și promovarea patrimoniului cultural al Europei;

(b)

consolidarea competitivității sectoarelor culturale și creative europene, în special competitivitatea sectorului audiovizualului, cu scopul de a promova o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii.

Articolul 4

Obiective specifice

Obiectivele specifice ale programului urmăresc:

(a)

sprijinirea capacității sectoarelor culturale și creative europene de a funcționa la nivel transnațional și internațional;

(b)

promovarea circulației transnaționale a operelor culturale și creative și mobilitatea transnațională a actorilor din domeniul cultural și creativ, în special a artiștilor, precum și atragerea unor noi categorii de public mai largi și îmbunătățirea accesului la operele culturale și creative din Uniune și din afara acesteia cu un accent deosebit pe copii, tineri, persoane cu handicap și grupuri subreprezentate;

(c)

consolidarea capacității financiare a IMM-urilor, a microorganizațiilor și a organizațiilor mici și mijlocii din sectoarele culturale și creative într-un mod sustenabil, urmărindu-se în același timp să se asigure o acoperire geografică echilibrată și o reprezentare a sectoarelor echilibrată;

(d)

stimularea elaborării de politici, a inovării, a creativității, a dezvoltării publicului și a unor noi modele de afaceri și de gestionare prin sprijinirea cooperării politice transnaționale.

Articolul 5

Valoarea adăugată europeană

(1)   Recunoscând valoarea intrinsecă și economică a culturii, programul susține acțiunile și activitățile care prezintă o valoare adăugată europeană în sectoarele culturale și creative. Acesta contribuie la realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020 și ale inițiativelor sale emblematice.

(2)   Valoarea adăugată europeană se garantează prin una sau mai multe dintre următoarele:

(a)

caracterul transnațional al acțiunilor și activităților care completează programele și politicile regionale, naționale, internaționale, precum și alte programe și politici ale Uniunii, și impactul acestor acțiuni și activități atât asupra sectoarelor culturale și creative, cât și asupra cetățenilor și asupra cunoștințelor lor referitoare la alte culturi decât cea proprie;

(b)

dezvoltarea și promovarea cooperării transnaționale între participanții la domeniul cultural și creativ, inclusiv artiștii, profesioniștii din domeniul audiovizualului, organizațiile culturale și creative și operatorii din domeniul audiovizualului, axată pe stimularea unor răspunsuri mai rapide, mai cuprinzătoare, mai eficiente și pe termen lung la provocările globale;

(c)

economiile de scară și masa critică pe care sprijinul Uniunii le stimulează creând un efect de pârghie asupra fondurilor suplimentare;

(d)

asigurarea unor condiții de concurență echitabile în sectoarele culturale și creative europene, ținându-se seama de țările cu o capacitate de producție scăzută și/sau de țările sau regiunile cu o zonă geografică și/sau lingvistică restrânsă.

Articolul 6

Structura programului

Programul conține:

(a)

un subprogram MEDIA;

(b)

un subprogram Cultura;

(c)

o componentă trans-sectorială;

Articolul 7

Logourile subprogramelor

(1)   Comisia asigură vizibilitatea programului prin utilizarea unor logouri specifice pentru fiecare dintre subprograme.

(2)   Beneficiarii subprogramului MEDIA folosesc logoul prevăzut în anexa Ia. Comisia stabilește detalii pentru utilizarea logoului respectiv și le comunică beneficiarilor.

(3)   Beneficiarii subprogramului Cultura folosesc un logo stabilit de Comisie. Comisia stabilește detalii pentru utilizarea logoului respectiv și le comunică beneficiarilor.

(4)   Comisia și birourile Europa creativă, menționate la articolul 16, sunt, de asemenea, îndreptățite să utilizeze logourile subprogramelor.

Articolul 8

Accesul la program

(1)   Programul încurajează diversitatea culturală la nivel internațional în conformitate cu Convenția Unesco 2005.

(2)   Programul este deschis participării statelor membre.

(3)   Fără a se aduce atingere alineatului (4), programul este deschis participării următoarelor țări, sub rezerva plății creditelor suplimentare și a respectării, în ceea ce privește subprogramul MEDIA, a condițiilor stabilite în Directiva 2010/13/UE a Parlamentului European și a Consiliului (20):

(a)

țările aderente, țările candidate și potențial candidate care beneficiază de o strategie de preaderare, în conformitate cu principiile generale și cu termenii și condițiile generale de participare a acestor țări la programele Uniunii stabilite în acordurile-cadru, în deciziile Consiliului de asociere sau în acordurile similare respective;

(b)

țările AELS care sunt parte la Acordul SEE, în conformitate cu respectivul Acord;

(c)

Confederația Elvețiană, pe baza unui acord bilateral cu țara respectivă;

(d)

țările care intră sub incidența politicii europene de vecinătate, în conformitate cu procedurile convenite cu aceste țări în urma acordurilor-cadru privind participarea lor la programele Uniunii.

(4)   Țările menționate la alineatul (3) literele (a) și (d) sunt excluse de la participarea la mecanismul de garantare.

(5)   Programul este deschis pentru acțiunile de cooperare bilaterală sau multilaterală care vizează țările sau regiunile selectate pe baza unor credite suplimentare plătite de aceste țări sau de aceste regiuni și a unor acorduri specifice care urmează a fi convenite cu țările sau regiunile respective.

(6)   Programul permite cooperarea și acțiunile comune cu țările care nu participă la program, precum și cu organizațiile internaționale care sunt active în sectoarele culturale și creative, precum Unesco, Consiliul Europei, OCDE sau OMPI pe baza unor contribuții comune pentru realizarea obiectivelor programului.

CAPITOLUL II

Subprogramul MEDIA

Articolul 9

Prioritățile subprogramului MEDIA

(1)   Prioritățile în domeniul consolidării capacităților sectorului audiovizual european de a funcționa la nivel transnațional sunt următoarele:

(a)

facilitarea dobândirii și îmbunătățirii abilităților și competențelor în cazul profesioniștilor din domeniul audiovizualului și a constituirii de rețele, inclusiv încurajarea utilizării tehnologiilor digitale pentru a se asigura adaptarea la evoluția pieței, testarea unor noi abordări pentru dezvoltarea publicului și testarea noilor modele de afaceri;

(b)

îmbunătățirea capacității operatorilor din sectorul audiovizualului de a elabora opere audiovizuale europene care să aibă potențialul de a circula în Uniune și în afara acesteia și de a facilita coproducțiile europene și internaționale, inclusiv de televiziune;

(c)

încurajarea schimburilor între întreprinderi prin facilitarea accesului la piețe și la instrumente comerciale care permit operatorilor din domeniul audiovizualului să sporească vizibilitatea proiectelor lor pe piețele Uniunii și pe piețele internaționale.

(2)   Prioritățile în domeniul promovării circulației transnaționale sunt următoarele:

(a)

sprijinirea distribuției în cinematografe, prin marketing transnațional, branding, distribuția și prezentarea de opere audiovizuale;

(b)

promovarea comercializării, a brandingului și a distribuției transnaționale a operelor audiovizuale prin intermediul tuturor celorlalte platforme, altele decât cele de teatru;

(c)

sprijinirea dezvoltării publicului ca mijloc de stimulare a interesului pentru operele audiovizuale europene și de îmbunătățire a accesului la acestea, în special prin promovare, evenimente, educație cinematografică și festivaluri;

(d)

promovarea noilor modalități de distribuție pentru a se permite apariția unor noi modele de afaceri.

Articolul 10

Măsuri de sprijin ale subprogramului MEDIA

În scopul punerii în aplicare a priorităților prevăzute la articolul 9, subprogramul MEDIA acordă sprijin pentru:

(a)

dezvoltarea unei game complete de măsuri de formare care să promoveze dobândirea și îmbunătățirea abilităților și competențelor în cazul profesioniștilor din domeniul audiovizual, schimbul de cunoștințe și colaborarea în rețele, inclusiv integrarea tehnologiilor digitale;

(b)

elaborarea de opere audiovizuale europene, în special opere cinematografice și de televiziune cum ar fi cele de ficțiune, documentarele, filmele de animație și cele pentru copii, precum și operele interactive, cum ar fi jocurile video și multimedia cu un potențial mai ridicat de circulație transfrontalieră;

(c)

activități care urmăresc să sprijine societățile europene de producție audiovizuală, în special societățile independente de producție, în vederea facilitării coproducțiilor europene și internaționale de opere audiovizuale, inclusiv opere de televiziune;

(d)

activități care ajută partenerii europeni și internaționali care realizează coproducții să se reunească și/sau să acorde sprijin indirect pentru operele audiovizuale realizate în coproducție de către fonduri internaționale de coproducție care se află într-una din țările participante la program;

(e)

facilitarea accesului la manifestări comerciale și piețe profesionale din domeniul audiovizualului și utilizarea de instrumente comerciale online, atât în interiorul, cât și în afara Uniunii;

(f)

instituirea de sisteme de sprijin pentru distribuția de filme europene non-naționale prin distribuția în cinematografe și alte platforme, precum și pentru activitățile de vânzări internaționale, în special subtitrarea, dublarea și descrierea audio a operelor audiovizuale;

(g)

facilitarea circulației filmelor europene pe plan mondial și a filmelor internaționale în Uniune pe toate platformele de distribuție prin intermediul proiectelor de cooperare internațională în sectorul audiovizual;

(h)

o rețea europeană de operatori de cinematografe care proiectează o proporție semnificativă de filme europene non-naționale;

(i)

inițiative care prezintă și promovează diversitatea operelor audiovizuale europene, inclusiv filmele de scurt metraj, precum festivalurile și alte evenimente promoționale;

(j)

activități care au ca scop promovarea educației cinematografice și îmbunătățirea cunoștințelor și a interesului publicului cu privire la operele audiovizuale europene, inclusiv în ceea ce privește patrimoniul audiovizual și cinematografic, mai ales în rândul publicului tânăr;

(k)

acțiunile inovatoare de testare a unor noi modele și instrumente de afaceri în domenii care pot fi influențate de introducerea și de utilizarea tehnologiilor digitale.

Articolul 11

Observatorul European al Audiovizualului

(1)   Uniunea este membru al Observatorului pe toată durata programului.

(2)   Participarea Uniunii la Observator contribuie la realizarea priorităților subprogramului MEDIA prin:

(a)

încurajarea transparenței și instituirea unor condiții echitabile în ceea ce privește accesul la informațiile juridice și financiare/comerciale și contribuirea la comparabilitatea informațiilor juridice și statistice;

(b)

furnizarea de informații și analize de piață, utile pentru elaborarea liniilor de acțiune ale subprogramului MEDIA și pentru evaluarea impactului acestora asupra pieței.

(3)   Comisia reprezintă Uniunea în relațiile sale cu Observatorul.

CAPITOLUL III

Subprogramul Cultura

Articolul 12

Prioritățile subprogramului Cultura

(1)   Prioritățile în domeniul consolidării capacităților sectoarelor culturale și creative de a funcționa la nivel transnațional sunt următoarele:

(a)

sprijinirea acțiunilor care permite actorilor din domeniul cultural și creativ să dobândească abilități, competențe și know-how care contribuie la consolidarea sectoarelor culturale și creative, inclusiv încurajarea adaptării la tehnologiile digitale, testarea unor abordări inovatoare în ceea ce privește dezvoltarea publicului și testarea unor noi modele de afaceri și de gestionare;

(b)

sprijinirea acțiunilor care permit operatorilor culturali și creativi să coopereze la nivel internațional și să își internaționalizeze carierele și activitățile în cadrul Uniunii și în afara acesteia, pe baza unor strategii pe termen lung dacă este posibil;

(c)

furnizarea de sprijin în vederea consolidării organizațiilor culturale și creative europene și a rețelelor internaționale pentru facilitarea accesului la oportunitățile profesionale.

(2)   Prioritățile în domeniul promovării circulației transnaționale și a mobilității sunt următoarele:

(a)

sprijinirea turneelor, a evenimentelor, a expozițiilor și a festivalurilor internaționale;

(b)

sprijinirea circulației literaturii europene în vederea asigurării unei accesibilități cât de largi posibil;

(c)

sprijinirea dezvoltării publicului ca mijloc de stimulare a interesului pentru patrimoniul cultural material și imaterial și pentru operele culturale și creative europene și de îmbunătățire a accesului la acestea.

Articolul 13

Măsuri de sprijin ale subprogramului Cultura

(1)   În scopul punerii în aplicare a priorităților prevăzute la articolul 12, subprogramul Cultura acordă sprijin pentru:

(a)

proiecte de cooperare transnațională care reunesc organizații culturale și creative din diferite țări în scopul întreprinderii de activități sectoriale sau trans-sectoriale;

(b)

activități desfășurate de către rețele europene de organizații culturale și creative din diferite țări;

(c)

activități desfășurate de organizații cu vocație europeană care încurajează dezvoltarea noilor talente și stimulează mobilitatea transnațională a actorilor din domeniul cultural și creativ și circulația operelor, cu potențialul de a exercita influență la scară largă asupra sectoarelor culturale și creative și de a produce efecte de lungă durată;

(d)

traducerea literară și promovarea ei ulterioară;

(e)

acțiuni speciale în vederea sporirii vizibilității bogăției și diversității culturilor europene, a stimulării dialogului intercultural și a înțelegerii reciproce, inclusiv prin premii culturale ale Uniunii, acțiunea Capitalele europene ale culturii și acțiunea Marca patrimoniului european.

(2)   Măsurile prevăzute la alineatul (1) sprijină, în special, proiectele fără scop lucrativ.

CAPITOLUL IV

Componenta trans-sectorială

Articolul 14

Mecanismul de garantare pentru sectoarele culturale și creative

(1)   Comisia stabilește un mecanism de garantare care vizează sectoarele culturale și creative.

Mecanismul de garantare funcționează ca un instrument de sine stătător și este instituit și gestionat în conformitate cu titlul VIII din Regulamentul financiar.

(2)   Mecanismul de garantare are următoarele priorități:

(a)

facilitarea accesului la finanțare pentru IMM-uri, pentru microorganizații și pentru organizațiile mici și mijlocii din sectoarele culturale și creative;

(b)

îmbunătățirea capacității intermediarilor financiari participanți de a evalua riscurile asociate IMM-urilor, microorganizațiilor și organizațiilor mici și mijlocii din sectoarele culturale și creative, precum și proiectelor acestora, inclusiv prin măsuri de asistență tehnică, de consolidare a cunoștințelor și de colaborare în rețele.

Prioritățile sunt puse în aplicare în conformitate cu anexa I.

(3)   În conformitate cu articolul 139 alineatul (4) din Regulamentul financiar, Comisia pune în aplicare mecanismul de garantare într-un mod de gestionare indirectă, încredințând sarcini FEI, în conformitate cu punctul (iii) al articolului 58 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul respectiv, sub rezerva unui acord între Comisie și FEI.

Articolul 15

Cooperarea politică transnațională

(1)   Pentru a promova cooperarea politică transnațională, componenta trans-sectorială acordă sprijin pentru:

(a)

schimbul transnațional de experiență și know-how cu privire la noi modele de afaceri și de gestionare, activități de învățare reciprocă și colaborarea în rețea între organizațiile culturale și creative și factorii de decizie în ceea ce privește evoluția sectoarelor culturale și creative care promovează rețelele digitale, după caz;

(b)

colectarea de date privind piața, studii, analize ale pieței muncii și ale abilităților necesare, analize ale politicilor culturale naționale și europene și sprijin pentru anchetele statistice europene și naționale bazate pe instrumente și criterii specifice fiecărui sector și evaluări, inclusiv măsurarea tuturor aspectelor legate de impactul programului;

(c)

achitarea taxei de contribuție pentru participarea Uniunii în calitate de membru al Observatorului pentru a promova culegerea și analiza datelor în sectorul audiovizualului;

(d)

testarea unor noi strategii comerciale trans-sectoriale în materie de finanțare, distribuire, și comercializare a creațiilor;

(e)

conferințe, seminarii și dialog politic inclusiv cu privire la educația în domeniul mass-media și al culturii, care promovează rețelele digitale, după caz;

(f)

birourile Europa creativă prevăzute la articolul 16 și îndeplinirea atribuțiile lor.

(2)   Până la 30 iunie 2014, Comisia realizează un studiu de fezabilitate care să analizeze posibilitatea de colectare și analizare a datelor din sectoarele culturale și creative, cu excepția celor din sectorul audiovizualului, și prezintă acest studiu Parlamentului European și Consiliului.

În funcție de rezultatele studiului de fezabilitate, Comisia poate prezenta o propunere corespunzătoare de modificare a prezentului regulament.

Articolul 16

Birourile Europa creativă

(1)   Țările care participă la program, acționând împreună cu Comisia, instituie birourile Europa creativă în conformitate cu dreptul și practicile lor naționale („birourile Europa creativă”).

(2)   Comisia sprijină o rețea de birouri Europa creativă.

(3)   Birourile Europa creativă îndeplinesc următoarele sarcini, luând în considerare caracteristicile fiecărui sector:

(a)

furnizare de informații și promovarea programului în țările respective;

(b)

acordarea de asistență sectoarelor culturale și creative cu privire la program și furnizarea de informații de bază referitoare la alte posibilități de sprijin relevante disponibile în cadrul politicilor Uniunii Europene;

(c)

stimularea cooperării transfrontaliere în cadrul sectoarelor culturale și creative;

(d)

sprijinirea Comisiei prin furnizarea de asistență privind sectoarele culturale și creative în țările care participă la program, de exemplu prin furnizarea datelor disponibile referitoare la aceste sectoare;

(e)

sprijinirea Comisiei în garantarea comunicării și difuzării adecvate a rezultatelor și a impacturilor programului;

(f)

asigurarea comunicării și diseminării de informații privind finanțarea acordată din partea Uniunii și rezultatele obținute pentru țara lor.

(4)   Comisia, acționând împreună cu statele membre, asigură calitatea și rezultatele serviciilor oferite de birourile Europa creativă prin efectuarea de monitorizări și evaluări periodice și independente.

CAPITOLUL V

Performanțe și difuzare

Articolul 17

Coerență și complementaritate

(1)   Comisia, în cooperare cu statele membre, asigură coerența și complementaritatea globală a programului cu:

(a)

politicile relevante ale Uniunii, precum cele în domeniile educației, ocupării forței de muncă, sănătății, pieței interne, agendei digitale, tineretului, cetățeniei, relațiilor externe, comerțului, cercetării și inovării, întreprinderilor, turismului, justiției, extinderii și dezvoltării;

(b)

alte surse de finanțare relevante ale Uniunii în domeniul culturii și media, în special Fondul social european, Fondul european de dezvoltare regională și programele de cercetare și inovare, precum și instrumentele financiare referitoare la justiție și cetățenie, programele de cooperare externă și instrumentele de preaderare.

(2)   Prezentul regulament se aplică și este pus în aplicare fără a aduce atingere angajamentelor internaționale ale Uniunii.

Articolul 18

Monitorizare și evaluare

(1)   Comisia asigură monitorizarea regulată și evaluarea externă a programului pe baza indicatorilor de performanță calitativi și cantitativi menționați mai jos:

(a)

Indicatori pentru obiectivele generale prevăzute la articolul 3:

(i)

nivelul, schimbările la nivelul ocupării forței de muncă și cota de ocupare a acesteia în sectoarele culturale și creative, precum și cota din produsul intern brut a acestor sectoare;

(ii)

numărul persoanelor care au acces la operele culturale și creative europene inclusiv, atunci când este posibil, la operele din alte țări decât ale lor.

(b)

indicatori pentru obiectivul specific menționate la articolul 4 litera (a):

(i)

amploarea activităților internaționale ale organizațiilor culturale și creative și numărul de parteneriate transnaționale create;

(ii)

numărul experiențelor și al activităților de învățare sprijinite prin program care au îmbunătățit competențele și au sporit potențialul de angajare în rândul actorilor din domeniul cultural și creativ, inclusiv al profesioniștilor din domeniul audiovizualului.

(c)

indicatori pentru obiectivul specific menționat la articolul 4 litera (b) în ceea ce privește subprogramul MEDIA:

(i)

numărul de intrări la cinema înregistrat pentru filmele europene străine în Europa și pentru filmele europene în întreaga lume (cele mai importante 10 piețe din afara Europei);

(ii)

procentajul de opere audiovizuale europene în sălile de cinema, la televiziune și pe platformele digitale;

(iii)

numărul de persoane din statele membre care au acces la operele audiovizuale europene non-naționale și numărul de persoane din țările care participă la program care au acces la operele audiovizuale europene;

(iv)

numărul de jocuri video europene fabricate în Uniune, precum și în țările care participă la program.

(d)

indicatori pentru obiectivul specific menționat la articolul 5 litera (b) în ceea ce privește subprogramul Cultura:

(i)

numărul de persoane atins în mod direct sau indirect prin proiecte susținute de program;

(ii)

numărul de proiecte adresate copiilor, tinerilor și grupurilor subreprezentate și numărul estimat de persoane atins.

(e)

indicatori pentru obiectivul specific menționat la articolul 5 litera (c):

(i)

volumul de împrumuturi garantate în cadrul mecanismului de garantare, împărțit pe categorii în funcție de originea națională, dimensiunea și sectoarele IMM-urilor, microorganizațiilor și organizațiilor mici și mijlocii;

(ii)

volumul de împrumuturi acordate de intermediarii financiari participanți, împărțiți în categorii în funcție de originea națională;

(iii)

numărul și distribuția geografică a intermediarilor financiari participanți;

(iv)

numărul IMM-urilor, al microorganizațiilor și al organizațiilor mici și mijlocii care beneficiază de mecanismul de garantare, împărțite pe categorii în funcție de originea națională, de dimensiune și de sectoare;

(v)

rata medie de nerambursare a împrumuturilor;

(vi)

efectul de pârghie atins al împrumuturilor garantate față de efectul de pârghie indicativ (1:5,7);

(f)

indicatori pentru obiectivul specific menționat la articolul 5 litera (d):

(i)

numărul de state membre care utilizează rezultatele metodei deschise de coordonare în elaborarea politicilor naționale;

(ii)

numărul de inițiative noi și de rezultate la nivel de politică.

(2)   Rezultatele procesului de monitorizare și evaluare sunt luate în considerare la punerea în aplicare a programului.

(3)   Pe lângă monitorizarea regulată a programului, Comisia întocmește un raport intermediar de evaluare, bazat pe o evaluare externă și independentă, care:

(a)

cuprinde elemente cantitative și calitative, pentru a evalua eficiența programului, în special în atingerea obiectivelor sale, eficacitatea programului și valoarea adăugată europeană a acestuia;

(b)

examinează posibilitatea simplificării programului, coerența internă și externă, menținerea relevanței tuturor obiectivelor sale, precum și contribuția măsurilor la prioritățile Uniunii în materie de creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii;

(c)

ia în considerare rezultatele evaluărilor impactului pe termen lung al Deciziilor nr. 1718/2006/CE, nr. 1855/2006/CE și nr. 1041/2009/CE.

(4)   Până la 31 decembrie 2017, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului raportul de evaluare intermediar menționat la alineatul (3).

(5)   Pe baza unei evaluări externe și independente finale, Comisia stabilește un raport final de evaluare care evaluează impactul pe termen lung, precum și durabilitatea programului pe baza indicatorilor cantitativi și calitativi selecționați. În ceea ce privește obiectivul specific menționat la articolul 4 litera (c), Comisia evaluează de asemenea efectele mecanismului de garantare asupra accesului la împrumuturile bancare și asupra costurilor asociate pentru IMM-uri, microorganizații și organizațiile mici și mijlocii din sectoarele culturale și creative.

(6)   Până la 30 iunie 2022, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului raportul de evaluare final menționat la alineatul (5).

Articolul 19

Comunicarea și difuzarea

(1)   Comisia furnizează statelor membre care participă la program informații privind proiectele care au primit finanțare din partea Uniunii prin transmiterea deciziilor de selecție în termen de două săptămâni de la adoptarea acestora.

(2)   Beneficiarii proiectelor sprijinite de program comunică și difuzează informațiile cu privire la finanțarea pe care au primit-o din partea Uniunii și rezultatele obținute.

(3)   Comisia asigură difuzarea informațiilor relevante către birourile Europa creativă.

CAPITOLUL VI

Acte delegate

Articolul 20

Delegarea de competențe către Comisie

Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 21, în vederea suplimentării indicatorilor de performanță calitativi și cantitativi menționați la articolul 18 alineatul (1).

Articolul 21

Exercitarea delegării de competențe

(1)   Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)   Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 20 se conferă Comisiei pe durata programului.

(3)   Delegarea competențelor menționată la articolul 20 poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în respectiva decizie. Decizia intră în vigoare în ziua următoare publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau la o dată ulterioară specificată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate aflate deja în vigoare.

(4)   De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(5)   Un act delegat adoptat în temeiul articolului 20 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecțiuni în termen de două luni de la notificarea actului respectiv către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecțiuni. Termenul respectiv se prelungește cu 2 luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

CAPITOLUL VII

Dispoziții de aplicare

Articolul 22

Punerea în aplicare a programului

(1)   Comisia pune în aplicare programul în conformitate cu Regulamentul financiar.

(2)   Comisia adoptă, prin intermediul actelor de punere în aplicare, un program anual de activitate privind subprogramele și componenta trans-sectorială. În cadrul programului de lucru anual, Comisia se asigură că obiectivele generale și specifice stabilite la articolele 3 și 4, precum și prioritățile stabilite la articolele 9 și 12 sunt puse în aplicare prin programul anual de activitate, în mod coerent, și evidențiază rezultatele așteptate, metoda de punere în aplicare și cuantumul total al planului de finanțare. Programul anual de activitate conține, de asemenea, o descriere a măsurilor care urmează să fie finanțate, o indicare a sumelor alocate fiecărei măsuri și un calendar orientativ al punerii în aplicare.

În ceea ce privește granturile, programul anual de activitate stabilește prioritățile, criteriile de eligibilitate, de selecție și de atribuire și rata maximă de cofinanțare. Contribuția financiară din partea programului este de maximum 80 % din costurile operațiunilor care beneficiază de sprijin.

În ceea ce privește mecanismul de garantare, programul anual de activitate cuprinde criteriile de eligibilitate și de selecție pentru intermediarii financiari, criteriile de excludere referitoare la conținutul proiectelor înaintate intermediarilor financiari participanți, alocarea anuală către FEI, precum și criteriile de eligibilitate, de selecție și de atribuire pentru furnizorii de servicii de consolidare a capacităților.

Actele respective de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 23 alineatul (4).

(3)   Comisia adoptă orientările generale pentru punerea în aplicare a programului în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 23 alineatul (3).

Articolul 23

Procedura comitetului

(1)   Comisia este asistată de un comitet („Comitetul pentru Europa creativă”). Comitetul respectiv reprezintă un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

(2)   Comitetul pentru Europa creativă se poate reuni în formațiuni specifice pentru a aborda aspecte concrete referitoare la subprograme și la componenta trans-sectorială.

(3)   Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

(4)   Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

Articolul 24

Dispoziții financiare

(1)   Pachetul financiar pentru punerea în aplicare a programului pentru perioada 1 ianuarie 2014-31 decembrie 2020 este de 1 462 724 000 EUR în prețuri curente.

Creditele anuale sunt autorizate de către Parlamentul European și Consiliu, în limitele cadrului financiar multianual.

(2)   Pachetul financiar menționat la alineatul (1) se alocă după cum urmează:

(a)

cel puțin 56 % pentru subprogramul MEDIA;

(b)

cel puțin 31 % pentru subprogramul Cultura;

(c)

un maximum de 13 % pentru componenta trans-sectorială, cel puțin 4 % fiind alocat măsurilor de cooperare transnațională enumerate la articolul 15 și birourilor Europa creativă.

(3)   Costurile administrative aferente punerii în aplicare a programului se integrează în alocările prevăzute la alineatul (2) și suma totală a acestor costuri nu va depăși 7 % din bugetul programului, din care 5 % se alocă punerii în aplicare a subprogramului MEDIA și 2 % se alocă punerii în aplicare a subprogramului Cultura.

(4)   Pachetul financiar menționat la alineatul (1) poate să acopere cheltuieli legate de activități de pregătire, monitorizare, control, audit și evaluare necesare în mod direct pentru gestionarea programului și îndeplinirea obiectivelor acestuia; în special studii, reuniuni ale experților, acțiuni de informare și comunicare, inclusiv comunicarea instituțională a priorităților politice ale Uniunii, în măsura în care acestea sunt legate de obiectivele generale ale programului, cheltuieli legate de rețelele informatice specializate în schimbul de informații și în prelucrarea datelor, precum și toate celelalte tipuri de cheltuieli legate de asistența tehnică și administrativă efectuate de Comisie pentru gestionarea programului.

(5)   Pachetul financiar menționat la alineatul (1) poate să acopere cheltuielile de asistență tehnică și administrativă necesare pentru asigurarea tranziției între măsurile adoptate în temeiul Deciziilor nr. 1718/2006/CE, nr. 1855/2006/CE și nr. 1041/2009/CE și prezentul Regulament.

Dacă este necesar, creditele pot fi incluse în bugetul aferent perioadei de după 2020 pentru a acoperi cheltuieli similare, astfel încât să se permită gestionarea acțiunilor nefinalizate până la 31 decembrie 2020.

(6)   Prin derogare de la articolul 130 alineatul (2) al Regulamentului Financiar, și în cazuri justificate în mod corespunzător, Comisia poate considera ca fiind eligibile costurile legate în mod direct de punerea în aplicare a acțiunilor și activităților care beneficiază de sprijin, chiar dacă acestea sunt suportate de către beneficiar înainte de depunerea cererii de finanțare.

Articolul 25

Protecția intereselor financiare ale Uniunii

(1)   La punerea în aplicare a acțiunilor finanțate în temeiul prezentului regulament, Comisia ia măsurile corespunzătoare pentru a garanta protejarea intereselor financiare ale Uniunii prin aplicarea de măsuri preventive împotriva fraudei, corupției și a oricăror alte activități ilegale, prin controale și inspecții eficace și, în cazul în care se constată nereguli, prin recuperarea sumelor plătite în mod necuvenit, precum și, dacă este necesar, prin sancțiuni administrative și financiare eficace, proporționale și disuasive.

(2)   Comisia sau reprezentanții acesteia și Curtea de Conturi au competența de a efectua atât audituri, pe bază de documente, cât și controale și inspecții la fața locului, în ceea ce privește toți beneficiarii de granturi, contractanții și subcontractanții care au primit fonduri din partea Uniunii în temeiul programului.

(3)   OLAF poate efectua investigații, inclusiv controale și inspecții la fața locului, în conformitate cu dispozițiile și procedurile stabilite în Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 și Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013, în scopul de stabili dacă au existat acte de fraudă, de corupție sau orice alte activități ilegale care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii în legătură cu un acord de grant sau o decizie de acordare a unui grant sau în legătură cu un contract de finanțare în cadrul programului.

(4)   Fără a se aduce atingere alineatelor (1), (2) și (3), acordurile de cooperare cu țări terțe și cu organizații internaționale, precum și contractele, acordurile de grant și deciziile de acordare a granturilor rezultate din punerea în aplicare a prezentului regulament, conțin dispoziții care autorizează în mod expres Comisia, Curtea de Conturi și OLAF să efectueze astfel de audituri și investigații, în limitele competențelor care le revin.

CAPITOLUL VIII

Dispoziții finale

Articolul 26

Abrogarea și dispozițiile tranzitorii

(1)   Deciziile nr. 1718/2006/CE, nr. 1855/2006/CE și nr. 1041/2009/CE se abrogă începând cu 1 ianuarie 2014.

(2)   Activitățile întreprinse înainte de 31 decembrie 2013 în temeiul deciziilor menționate la alineatul (1) continuă să fie gestionate până la finalizarea lor, în conformitate cu deciziile respective.

Articolul 27

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament se aplică de la 1 ianuarie 2014.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptată la Strasbourg, 11 decembrie 2013.

Pentru Parlamentul European,

Președintele

M. SCHULZ

Pentru Consiliu

Președintele

V. LEŠKEVIČIUS


(1)  JO C 181, 21.6.2012, p. 35.

(2)  JO C 277, 13.9.2012, p. 156.

(3)  Poziția Parlamentului European din 19 noiembrie 2013 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial) și Decizia Consiliului din 5 decembrie 2013.

(4)  Decizia nr. 1718/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 noiembrie 2006 privind punerea în aplicare a unui program de sprijin pentru sectorul audiovizual european (MEDIA 2007) (JO L 327, 24.11.2006, p. 12).

(5)  Decizia nr. 1855/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 decembrie 2006 de instituire a programului Cultura (2007-2013) (JO L 372, 27.12.2006, p. 1).

(6)  Decizia nr. 1041/2009/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 octombrie 2009 de instituire a unui program de cooperare în domeniul audiovizualului cu profesioniști din țări terțe (MEDIA Mundus 2011-2013) (JO L 288, 4.11.2009, p. 10).

(7)  Decizia nr. 1622/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 2006 de stabilire a unei acțiuni comunitare în favoarea evenimentului „Capitala europeană a culturii” pentru anii 2007-2019 (JO L 304, 03.11.2006, p. 1).

(8)  Decizia nr. 1194/2011 a Parlamentului European și a Consiliului din 16 noiembrie 2011 de instituire a unei acțiuni a Uniunii Europene privind Marca patrimoniului european (JO L 303, 22.11.2011, p. 1).

(9)  JO C 287, 29.11.2007, p. 1.

(10)  JO C 247 E, 15.10.2009, p. 32.

(11)  JO C 175, 15.6.2011, p. 5.

(12)  Decizia 2001/822/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2001 privind asocierea țărilor și a teritoriilor de peste mări la Comunitatea Europeană („Decizia de asociere peste mări”) (JO L 314, 30.11.2001, p. 1).

(13)  Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).

(14)  Regulamentul (CE) nr. 58/2003 al Consiliului din 19 decembrie 2002 de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini în gestionarea programelor comunitare (JO L 11, 16.1.2003, p. 1).

(15)  JO C 420, 20.12.2013, p. 1

(16)  Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 (JO L 298, 26.10.2012, p. 1).

(17)  Regulamentul Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului din 11 noiembrie 1996 privind controalele și inspecțiile la fața locului efectuate de Comisie în scopul protejării intereselor financiare ale Comunităților Europene împotriva fraudei și a altor abateri (JO L 292, 15.11.1996, p. 2).

(18)  Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 septembrie 2013 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (Euratom) nr. 1074/1999 al Consiliului (JO L 248, 18.9.2013, p. 1).

(19)  Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei din 6 mai 2003 privind definirea microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (JO L 124, 20.5.2003, p. 36).

(20)  Directiva 2010/13/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 10 martie 2010 privind coordonarea anumitor dispoziții stabilite prin acte cu putere de lege sau acte administrative în cadrul statelor membre cu privire la furnizarea de servicii mass-media audiovizuale (Directiva serviciilor media audiovizuale) (JO L 95, 15.4.2010, p. 1).


ANEXA I

MODALITĂȚI DE PUNERE ÎN APLICARE A MECANISMULUI DE GARANTARE PENTRU SECTOARELE CULTURALE ȘI CREATIVE

Sprijinul financiar furnizat de către mecanismul de garantare este destinat IMM-urilor, microorganizațiilor și organizațiilor mici și mijlocii din sectoarele culturale și creative, este adaptat necesităților specifice ale sectoarelor și este prezentat ca atare.

1.   Funcții

Mecanismul de garantare oferă:

(a)

garanții pentru intermediarii financiari participanți din orice țară care participă la mecanismul de garantare;

(b)

intermediarilor financiari participanți expertiză suplimentară pentru a evalua riscurile asociate IMM-urilor, microorganizațiilor și organizațiilor mici și mijlocii și proiectelor acestora din sectoarele culturale și creative.

2.   Selectarea intermediarilor financiari participanți

FEI selecționează intermediarii financiari participanți în conformitate cu cele mai bune practici comerciale și cu obiectivele specifice menționate la articolul 4 litera (c). Criteriile de selecție includ, în special:

(a)

volumul finanțării prin împrumut puse la dispoziția IMM-urilor, microorganizațiilor și organizațiilor mici și mijlocii;

(b)

politica de gestionare a riscului pentru operațiunile de împrumut, în special cu privire la proiectele culturale și creative;

(c)

capacitatea de a constitui un portofoliu diversificat de împrumuturi și de a propune un plan de marketing și de promovare pentru IMM-urile, microorganizațiile și organizațiile mici și mijlocii din mai multe regiuni și sectoare.

3.   Durata mecanismului de garantare

Garanțiile individuale pot avea o scadență de maximum 10 ani.

În conformitate cu articolul 21 alineatul (3) litera (i) din Regulamentul financiar, rambursările generate de garanții sunt atribuite mecanismului de garantare pentru o perioadă care nu depășește perioada de angajare plus 10 ani. Rambursările generate în conformitate cu dispozițiile acordurilor de delegare relevante prin operațiile Fondului de garantare a producției din cadrul MEDIA instituite anterior anului 2014 se atribuie mecanismului de garantare pentru perioada 2014-2020. Comisia informează statele membre în legătură cu aceste atribuiri prin intermediul Comitetului pentru Europa creativă.

4.   Consolidarea capacităților

Consolidarea capacităților în cadrul mecanismului de garantare constă în furnizarea de cunoștințe de specialitate intermediarilor financiari participanți pentru a-i ajuta să înțeleagă mai bine sectoarele culturale și creative, (în aspecte precum natura imaterială a activelor colaterale, dimensiunea pieței fără masă critică și natura prototip a produselor și serviciilor), și pentru a oferi fiecărui intermediar financiar participant expertiză suplimentară pentru a-și construi portofoliile și a evalua riscurile asociate cu proiectele culturale și creative.

Resursele alocate consolidării capacităților sunt limitate la 10 % din bugetul mecanismului de garantare.

FEI selectează furnizorii în domeniul consolidării capacităților în numele mecanismului de garantare și sub supravegherea Comisiei, printr-o procedură publică și transparentă de achiziții, pe baza unor criterii precum experiența în finanțare în sectoarele culturale și creative, expertiză, acoperire geografică, capacitate de obținere a rezultatelor și cunoștințe despre piață.

5.   Buget

Alocarea bugetară acoperă integral costul mecanismului de garantare, inclusiv obligațiile de plată către intermediarii financiari participanți, cum ar fi pierderile care derivă din garanții, comisioanele de gestionare datorate FEI pentru gestionarea resurselor Uniunii, precum și orice alte costuri sau cheltuieli eligibile.

6.   Vizibilitate și sensibilizare

FEI contribuie la promovarea mecanismului de garantare față de sectorul bancar european. De asemenea, fiecare intermediar financiar participant și FEI asigură că sprijinul acordat de mecanismul de garantare beneficiază de vizibilitate și transparență la un nivel adecvat, furnizând informații privind posibilitățile de finanțare pentru IMM-urile, microorganizațiile și organizațiile mici și mijlocii vizate.

În acest scop, Comisia oferă rețelei de birouri Europa creativă, printre altele, informațiile necesare menite să le permită să își îndeplinească funcțiile.

7.   Tipuri de împrumut

Tipurile de împrumut acoperite de mecanismul de garantare includ în special:

(a)

investițiile în active corporale sau necorporale;

(b)

transferurile de întreprinderi;

(c)

capitalul de lucru (de exemplu finanțări provizorii, finanțare pentru acoperirea deficitului de capital, flux de trezorerie, linii de credit).


ANEXA II

LOGOUL SUBPROGRAMULUI MEDIA

Logoul subprogramului MEDIA este următorul:

Image

Top