Accept Refuse

EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 62015CA0182

Cauza C-182/15: Hotărârea Curții (Marea Cameră) din 6 septembrie 2016 (cerere de decizie preliminară formulată de Augstākā tiesa – Letonia) – procedură privind extrădarea lui Aleksei Petruhhin (Trimitere preliminară — Cetățenia Uniunii Europene — Extrădare către un stat terț a unui resortisant al unui stat membru care și-a exercitat dreptul la liberă circulație — Domeniul de aplicare al dreptului Uniunii — Protecția resortisanților unui stat membru împotriva extrădării — Lipsa protecției resortisanților celorlalte state membre — Restricție privind libera circulație — Justificare întemeiată pe prevenirea impunității — Proporționalitate — Verificarea garanțiilor prevăzute la articolul 19 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene)

OJ C 402, 31.10.2016, p. 9–9 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

31.10.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 402/9


Hotărârea Curții (Marea Cameră) din 6 septembrie 2016 (cerere de decizie preliminară formulată de Augstākā tiesa – Letonia) – procedură privind extrădarea lui Aleksei Petruhhin

(Cauza C-182/15) (1)

((Trimitere preliminară - Cetățenia Uniunii Europene - Extrădare către un stat terț a unui resortisant al unui stat membru care și-a exercitat dreptul la liberă circulație - Domeniul de aplicare al dreptului Uniunii - Protecția resortisanților unui stat membru împotriva extrădării - Lipsa protecției resortisanților celorlalte state membre - Restricție privind libera circulație - Justificare întemeiată pe prevenirea impunității - Proporționalitate - Verificarea garanțiilor prevăzute la articolul 19 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene))

(2016/C 402/10)

Limba de procedură: letona

Instanța de trimitere

Augstākā tiesa

Părțile din procedura principală

Reclamant: Aleksei Petruhhin

Dispozitivul

1)

Articolele 18 și 21 TFUE trebuie interpretate în sensul că, atunci când unui stat membru în care s-a deplasat un cetățean al Uniunii resortisant al unui alt stat membru i se adresează o cerere de extrădare de către un stat terț cu care primul stat membru a încheiat un acord de extrădare, acesta are obligația să informeze statul membru a cărui cetățenie o are respectivul cetățean și, dacă este cazul, la cererea acestui din urmă stat membru, să i-l predea pe acel cetățean, în conformitate cu dispozițiile Deciziei-cadru 2002/584/JAI a Consiliului din 13 iunie 2002 privind mandatul european de arestare și procedurile de predare între statele membre, astfel cum a fost modificată prin Decizia-cadru 2009/299/JAI a Consiliului din 26 februarie 2009, cu condiția ca acest stat membru să fie competent, în temeiul dreptului său național, să o urmărească penal pe această persoană pentru fapte săvârșite în afara teritoriului său național.

2)

În ipoteza în care un stat membru este sesizat cu o cerere a unui stat terț privind extrădarea unui resortisant al unui alt stat membru, acest prim stat membru trebuie să verifice că extrădarea nu va aduce atingere drepturilor prevăzute la articolul 19 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.


(1)  JO C 205, 22.6.2015.


Top