Accept Refuse

EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52013IP0246

Rezoluţia Parlamentului European din 11 iunie 2013 referitoare la locuințele sociale din Uniunea Europeană (2012/2293(INI))

OJ C 65, 19.2.2016, p. 40–55 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

19.2.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 65/40


P7_TA(2013)0246

Locuinţele sociale din Uniunea Europeană

Rezoluţia Parlamentului European din 11 iunie 2013 referitoare la locuințele sociale din Uniunea Europeană (2012/2293(INI))

(2016/C 065/04)

Parlamentul European,

având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), în special articolul 3 alineatul (3), și Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), în special articolele 9, 14, 148, 151, 153 și 160, precum și Protocolul nr. 26 la tratatul respectiv privind serviciile de interes general,

având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în special articolele 34 și 36,

având în vedere Protocolul 26 la TFUE privind serviciile de interes general,

având în vedere Carta Socială Europeană revizuită, în special articolul 30 (dreptul la protecția împotriva sărăciei și a excluziunii sociale), articolul 31 (dreptul la locuință) și articolul 16 (dreptul familiei la protecție socială, juridică și economică),

având în vedere Comunicarea Comisiei din 3 martie 2010 intitulată „Europa 2020: O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii” (COM(2010)2020),

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1173/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind aplicarea eficientă a supravegherii bugetare în zona euro (1),

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1175/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1466/97 al Consiliului privind consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice (2),

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1177/2011 al Consiliului din 8 noiembrie 2011 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1467/97 privind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii deficitului excesiv (3),

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1174/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind măsurile de executare pentru corectarea dezechilibrelor macroeconomice excesive din zona euro (4),

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice (5),

având în vedere Directiva 2011/85/UE a Consiliului din 8 noiembrie 2011 privind cerințele referitoare la cadrele bugetare ale statelor membre (6),

având în vedere Comunicarea Comisiei din 18 aprilie 2012 intitulată „Către o redresare generatoare de locuri de muncă” (COM(2012)0173),

având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Platforma europeană de combatere a sărăciei și a excluziunii sociale: un cadru european pentru coeziunea socială și teritorială” (COM(2010)0758) și avizele Comitetului Economic și Social European și ale Comitetului Regiunilor, precum și rezoluția sa din 15 noiembrie 2011 (7) pe această temă,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1081/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 iulie 2006 privind Fondul Social European și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1784/1999 (8),

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului din 11 iulie 2006 de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European și Fondul de coeziune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1260/1999 (9),

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1080/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 iulie 2006 privind Fondul European de Dezvoltare Regională și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1783/1999 (10),

în urma examinării propunerii de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, care fac obiectul cadrului strategic comun, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european și Fondul de coeziune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 (COM(2011)0615),

având în vedere propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind dispozițiile specifice aplicabile Fondului european de dezvoltare regională și obiectivului referitor la investițiile pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1080/2006 (COM(2011)0614),

având în vedere Comunicarea Comisiei din 26 noiembrie 2008 intitulată „Un plan european de redresare economică” (COM(2008)0800),

având în vedere Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficiența energetică, de modificare a Directivelor 2009/125/CE și 2010/30/UE și de abrogare a Directivelor 2004/8/CE și 2006/32/CE (11) și Rezoluția sa din 15 decembrie 2010 pe această temă (12),

având în vedere Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată (13),

având în vedere Comunicarea Comisiei din 23 martie 2011, intitulată „Reforma normelor UE privind ajutoarele de stat aplicabile serviciilor de interes economic general” (COM(2011)0146) și Rezoluția sa din 15 noiembrie 2011 pe această temă (14),

având în vedere Comunicarea Comisiei, intitulată „Strategie pentru punerea în aplicare efectivă a Cartei drepturilor fundamentale de către Uniunea Europeană” (COM(2010)0573),

având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Un cadru UE pentru strategiile naționale de integrare a romilor până în 2020” (COM(2011)0173),

având în vedere orientările Comisiei din 15 mai 2012 cu privire la cele mai bune practici pentru limitarea, atenuarea sau compensarea impermeabilizării solului (SWD(2012)0101),

având în vedere Analiza Comisiei privind ocuparea forței de muncă și situația socială în Europa 2012 din 8 ianuarie 2013 (15),

având în vedere pachetul de măsuri pentru investițiile sociale adoptat de Comisie la 20 februarie 2013,

având în vedere statisticile europene privind venitul și condițiile de viață (UE-SILC) și comunicatul de presă al Eurostat din 8 februarie 2012 (16),

având în vedere statisticile europene din cel de-al treilea Sondaj european privind calitatea vieții și, în special capitolul 6 (17),

având în vedere raportul Eurofound privind serviciile consultative pentru datori familiale din Uniunea Europeană (18),

având în vedere raportul Eurofound privind condițiile de viață ale romilor: locuințe și condiții de sănătate de calitate inferioară (19),

având în vedere Decizia Comisiei din 20 decembrie 2011 privind aplicarea articolului 106 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene în cazul ajutoarelor de stat sub formă de compensații pentru obligația de serviciu public acordate anumitor întreprinderi cărora le-a fost încredințată prestarea unui serviciu de interes economic general (20),

având în vedere hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene din 14 martie 2013 în cazul C-415/11 (Mohamed Azis) de protecție a consumatorilor de ipoteci împotriva băncilor în cazuri de condiții contractuale abuzive (21),

având în vedere Decizia nr. 1098/2008/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 octombrie 2008 privind Anul european de luptă împotriva sărăciei și a excluziunii sociale (2010) (22),

având în vedere Declarația Consiliului din 6 decembrie 2010 privind „Anul european de luptă împotriva sărăciei și excluziunii sociale: să lucrăm împreună pentru a combate sărăcia în 2010 și după” (23),

având în vedere Raportul din 18 februarie 2011 al Comitetului pentru protecție socială (CPS) intitulat „Evaluarea dimensiunii sociale a Strategiei Europa 2020” (24),

având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 5 februarie 2010, intitulat „Raport comun privind protecția socială și incluziunea socială” (SEC(2010)0098),

având în vedere raportul PSC din 15 februarie 2010, intitulat „Raport comun privind protecția socială și incluziunea socială 2010” (25),

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social european privind „Importanța unei definiții a locuinței sociale ca serviciu de interes economic general” (26),

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor, intitulat „Către o agendă europeană pentru locuințele europene” (27),

având în vedere Rezoluția sa din 20 noiembrie 2012 privind Pactul referitor la investițiile sociale – ca răspuns la criză (28),

având în vedere Rezoluția sa din 16 iunie 2010 referitoare la UE 2020 (29),

având în vedere Rezoluția sa din 20 mai 2010 referitoare la contribuția politicii de coeziune la atingerea obiectivelor de la Lisabona și a obiectivelor Strategiei UE 2020 (30),

având în vedere Rezoluția sa legislativă din 8 septembrie 2010 referitoare la propunerea de decizie a Consiliului privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre: Partea a II-a a orientărilor integrate Europa 2020 (31),

având în vedere Rezoluția sa din 20 octombrie 2010 referitoare la criza financiară, economică și socială: recomandări privind măsurile și inițiativele care trebuie luate (32),

având în vedere Rezoluția sa din 5 iulie 2011 referitoare la viitorul serviciilor sociale de interes general (33),

având în vedere Rezoluția sa din 10 mai 2007 privind locuințele și politica regională (34),

având în vedere Rezoluția sa din 14 septembrie 2011 referitoare la o strategie a Uniunii Europene privind persoanele fără adăpost (35),

având în vedere declarațiile sale din 22 aprilie 2008 privind soluționarea problemei persoanelor fără adăpost care trăiesc pe stradă (36) și cea din 16 decembrie 2010 privind o strategie a UE privind persoanele fără adăpost (37),

având în vedere cel de al treilea sondaj european al Eurofound privind calitatea vieții – Calitatea vieții în Europa: impactul crizei (38),

având în vedere recomandările finale ale Conferinței europene de consens privind problema persoanelor fără adăpost din 9 și 10 decembrie 2010,

având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

având în vedere raportul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale și avizul Comisiei pentru dezvoltare regională, precum și cel al Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen (A7–0155/2013),

A.

întrucât accesul la locuințe este un drept fundamental care poate fi considerat o condiție prealabilă pentru exercitarea și accesul la alte drepturi fundamentale și la o viață demnă; întrucât garantarea accesului la o locuință decentă și adecvată este o obligație internațională a statelor membre, pe care Uniunea trebuie să o ia în considerare, dreptul de acces și la asistență în ceea ce privește locuința fiind recunoscut atât la articolul 34 din Carta drepturilor fundamentale a UE, cât și la articolele 30 și 31 din Carta socială revizuită a Consiliului Europei, la articolul 25 din Declarația universală a drepturilor omului și întrucât acest drept este prezent în numeroase constituții ale statelor membre;

B.

întrucât autoritățile naționale, regionale și locale din statele membre au dreptul și datoria să definească propriile politici privind locuințele și să ia măsurile necesare pentru a se asigura că acest drept fundamental este respectat pe piețele imobiliare respective, în conformitate cu necesitățile locuitorilor, cu scopul de a furniza un acces universal la locuințe decente, abordabile;

C.

întrucât locuințele abordabile, adecvate și sigure sunt un instrument potrivit pentru a atinge justiția și coeziunea socială, iar investițiile în locuințe abordabile sunt o premisă pentru mobilitatea crescută a forței de muncă și creșterea oportunităților de ocupare a forței de muncă, în timp ce construcția și renovarea de locuințe sociale sunt esențiale pentru realizarea obiectivelor care au ca scop satisfacerea cererii de locuințe, oferind locuințe accesibile pentru păturile largi ale populației, stimulând economiile, controlând bulele imobiliare, combătând sărăcia energetică și asigurând statelor membre venituri din impozite;

D.

întrucât statele membre, în conformitate cu principiul solidarității, au un rol esențial și o mare libertate de decizie în ceea ce privește furnizarea, autorizarea și organizarea ofertei de locuințe sociale, în paralel și în completarea ofertei neplanificate, dictate de cererea pe piață; întrucât o ofertă de locuințe sociale ar trebui să asigure un înalt nivel de calitate, de siguranță și de accesibilitate, precum și să promoveze un tratament egal și drepturile utilizatorilor;

E.

întrucât există un deficit de sute de mii de locuințe sociale și o nevoie tot mai mare de locuințe accesibile în majoritatea statelor membre ale UE; întrucât profilurile sociale și familiale ale persoanelor care utilizează locuințe sociale s-au schimbat; întrucât acești factori noi ar trebui să fie identificați, astfel încât statele membre și autoritățile lor locale și regionale să definească o serie de strategii privind locuințele care să fie mai potrivite pentru circumstanțele actuale;

F.

întrucât politica în domeniul locuințelor sociale este parte integrantă a serviciilor de interes economic general, contribuind la satisfacerea nevoilor de locuință, facilitarea accesului la proprietate, promovarea calității spațiului locuibil, îmbunătățirea spațiului locuibil existent și adaptarea cheltuielilor pentru locuință la situația familială și resursele locatarilor, lăsând loc în același timp pentru eforturi din partea lor;

G.

întrucât locuințele sociale ar trebui să fie caracterizate de un raport bun între calitate și prețul de achiziție sau chirie, să favorizeze economisirea de energie, să fie situate într-un mediu care include spații verzi și este adecvat pentru diferite generații, ținând cont de nevoile specifice ale copiilor și persoanelor în vârstă;

H.

întrucât, în scopul de a preveni atât creșterea numărului persoanelor fără adăpost, cât și al viitoarelor crize imobiliare, normele privind creditele ipotecare trebuie să protejeze consumatorii și să promoveze o distribuție corectă a riscurilor;

I.

întrucât locuințele sociale joacă un rol cheie în îndeplinirea obiectivelor strategiei Europa 2020, în special obiectivul său privind sărăcia, inclusiv prevenirea transmiterii dezavantajelor între generații, contribuind la asigurarea unor niveluri înalte de ocupare a forței de muncă, incluziune și coeziune socială, la promovarea mobilității locurilor de muncă și la combaterea schimbărilor climatice și a sărăciei energetice, prin modernizarea stocului de locuințe;

J.

întrucât combinația de criză financiară și economică, măsuri de austeritate, prețuri crescânde la locuințe și scăderea veniturilor familiilor a crescut rata șomajului și excluderea socială din interiorul UE, în special în rândul celor mai vulnerabile grupuri de persoane, crescând astfel povara serviciilor de asistență socială; ia notă de faptul că, făcând abstracție de efectul său stabilizant semnificativ, finanțarea publică a locuințelor sociale a căzut victimă măsurilor recente de austeritate financiară din unele state membre;

K.

întrucât criza economică și socială are un impact negativ direct asupra activității și asupra sprijinului financiar acordat sectorului construcțiilor și al renovării de locuințe și, în special de locuințe sociale, ca urmare a spargerii bulelor imobiliare, a contracției creditării, a întârzierii în ceea ce privește efectuarea plăților sau a scăderii comenzilor ordonate de stat, iar acest sector poate fi un motor pentru ieșirea durabilă din criză, într-un mod incluziv, și pentru a răspunde provocărilor în materie de climă și energie;

L.

întrucât măsurile de austeritate și de consolidare bugetară trebuie să fie combinate cu o strategie mondială de investiții în favoarea unei creșteri durabile și incluzive și cu monitorizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020, inclusiv în ceea ce privește combaterea sărăciei și a excluziunii sociale;

M.

întrucât locuința este un bun de primă necesitate pentru care statele membre definesc, în funcție de propriile alegeri politice, norme minime legate de caracterul locuibil și de confort, norme specifice de urbanism și în materie de construcții, valorile efortului maxim, controlează, în anumite cazuri, evoluția prețurilor locuințelor sau stabilesc mecanisme de ajutoare sociale cu destinație specifică sau de ajutoare fiscale pentru a contribui la ceea ce reprezintă o componentă importantă de cheltuieli obligatorii a unei gospodării;

N.

întrucât, având în vedere impactul grav economic, social și pe termen lung al crizei, nu numai asupra creșterii economice, a ratei de ocupare și a nivelului de sărăcie și de excluziune socială, ci și asupra locuințelor și investițiilor în locuințe sociale în UE, se impune luarea unor măsuri urgente de către statele membre și Uniune pentru a garanta accesul la locuințe decente și abordabile; este preocupat, în acest sens, de explozia prețurilor la locuințe (terenuri, proprietate, chirie, consum energetic) care reprezintă deja cheltuiala principală a gospodăriilor europene și o sursă de instabilitate și de anxietate; întrucât, având în vedere faptul că șomajul a explodat, de asemenea, în UE, așa cum ilustrează pragul mediu de 10,9 % atins în ianuarie 2013 în UE27, ți având în vedere faptul că, în același timp, populația Europei îmbătrânește, există un risc major de creștere a inegalității sociale, de excluziune socială și de lipsă a locuințelor, 80 de milioane de europeni fiind deja expuși riscului sărăciei;

O.

întrucât romii tind să trăiască în zone foarte segregate în care accesul la servicii sociale și de sănătate este problematic;

P.

întrucât există legături clare între locuințele de calitate inferioară și starea de sănătate precară: îndatorarea ipotecară este asociată cu deteriorarea sănătății mentale; supraaglomerarea este asociată cu probleme de sănătate, probleme psihologice, tuberculoză, infecții respiratorii, riscuri crescute de incendiu și de accidente domestice; viața în locuințe inadecvate afectează în mod negativ sănătatea, sentimentul de siguranță și sporește riscurile de accidente domestice; viața în zone zgomotoase este asociată cu numeroase cazuri de hipertensiune și de tensiune arterială mai ridicată; întrucât lipsa locuinței este o sursă de stres și de suferință, cu efecte negative asupra calității vieții și asupra sănătății și bunăstării;

Q.

întrucât femeile, 24,5 % din acestea fiind expuse riscului sărăciei sau excluderii sociale în 2010, în special femeile cu venituri scăzute, mamele singure, femeile cu locuri de muncă prost plătite, femeile migrante, văduvele cu copii în întreținere și femeile care sunt victimele violenței domestice, precum și familiile monoparentale, familiile tinere, familiile mari, studenții, tinerii la început de carieră, cuplurile tinere de șomeri, persoanele cu dizabilități, persoanele cu boli fizice sau psihice, persoanele din comunități marginalizate, inclusiv romii, persoanele în vârstă sunt afectate în mod deosebit de lipsa locuințelor sociale adaptate și la un preț abordabil; întrucât aceste categorii sunt vulnerabile în special în fața fenomenului lipsei de adăpost și se mută adesea în unități locative de standard scăzut de pe piața privată, ceea ce crește semnificativ riscul problemelor de sănătate; întrucât aceste categorii caută adesea soluții alternative prin mutarea împreună cu familia, prietenii sau cunoștințele, împiedicând astfel o analiză adecvată și o documentare transparentă cu privire la persoanele fără adăpost;

R.

întrucât criza economică și prețurile de pe piața locuințelor se combină și reduc abilitatea femeilor de a divorța sau de a pune capăt coabitării, limitând libertatea lor și făcându-le mai vulnerabile în fața violenței domestice bazate pe gen,

S.

întrucât locuințele cu chirie accesibilă sunt esențiale pentru tineri pentru a participa la cursuri de formare profesională, la studii universitare, la stagii sau pentru a utiliza oportunitățile de ocupare a forței de muncă,

T.

întrucât statele membre stabilesc și organizează o ofertă paralelă de locuințe sociale, în completarea ofertei prezente în mod natural pe piață, în condiții de acces și de preț specifice, furnizate de către operatori fără scop lucrativ, înființați special în acest scop, întrucât 25 de milioane de cetățeni europeni ocupă o locuință socială pentru care condițiile în materie de planificare a teritoriului, de acces și de preț sunt definite direct de autoritățile publice ale statelor membre; și întrucât această ofertă de locuințe paralele contribuie în special la atenuarea amplorii ciclurilor din domeniul imobiliare și a fenomenelor de bulă imobiliară, având în vedere că este caracterizată de stabilitate și de controlul prețurilor,

Promovarea rolului social și economic al locuințelor sociale

1.

ia act de faptul că, în urma crizei economice și sociale actuale, piața nu mai reușește singură să răspundă nevoii de locuințe abordabile, în special în zonele urbane dens populate, iar creșterea costurilor locuințelor și ale energiei crește riscul bolilor, sărăciei și al excluziunii sociale; ia notă de creșterea numărului de evacuări și de proprietăți puse sub sechestru de bănci în câteva state membre; solicită luarea de măsuri ca reacție la aceste provocări; este îngrijorat atât cu privire la impactul direct, cât și indirect al măsurilor de austeritate, în contextul crizei sociale și economice actuale, cum ar fi reducerea ajutoarelor sociale și pentru locuință, impozitarea întreprinderilor din domeniul locuințelor sociale, stoparea unor proiecte noi de locuințe sau vânzarea unei părți a parcurilor naționale de locuințe sociale, ceea ce ar putea exacerba un cerc vicios de excludere socială și segregare pe termen lung;

2.

amintește că, pentru combaterea sărăciei în rândul copiilor, politicile în domeniul locuințelor sociale joacă un rol important prin eradicarea sărăciei familiilor și prin prevenirea transmiterii dezavantajelor socioeconomice de la o generație la alta; ia act de faptul că, în urma schimbărilor sociodemografice ale structurilor familiale și a creșterii numărului de locuri de muncă instabile și precare, se observă o mai mare nevoie de locuințe la costuri accesibile, inclusiv pentru populația integrată din punct de vedere social;

3.

solicită respectarea articolului 14 din Protocolul nr. 26 anexat la TFUE, în conformitate cu care autoritățile publice sunt libere să stabilească organizarea, finanțarea sectorului locuințelor sociale, precum și categoriile de gospodării eligibile pentru a răspunde nevoilor locale ale persoanelor și pentru a asigura un nivel ridicat de calitate, siguranță, accesibilitate, tratament și promovarea drepturilor utilizatorilor; consideră că această intervenție le oferă autorităților publice posibilitatea de a răspunde lipsurilor de pe piață pentru a garanta accesul universal la o locuință decentă, la un preț abordabil și de a aplica astfel articolele 16, 30 și 31 din Carta Socială Europeană;

Către o politică europeană privind locuințele sociale

4.

reamintește Comisiei, statelor membre și autorităților lor locale și regionale că subvenționarea sectorului locuințelor sociale și accesibile permite o garantare a drepturilor fundamentale, un răspuns la nevoile sociale acute și, fiind vorba de investiții sociale strategice, contribuie durabil la crearea de locuri de muncă locale, nedelocalizabile, la stabilizarea economiei prin reducerea riscului de bule imobiliare și a supraîndatorării gospodăriilor, promovează mobilitatea forței de muncă, combate schimbările climatice, sărăcia energetică și atenuează problemele de sănătate care provin din supraaglomerare și condiții precare de trai; insistă, prin urmare, asupra faptului că locuințele sociale nu ar trebui considerate costuri care trebuie reduse, ci investiții rentabile pe termen lung, printr-o stare de sănătate și o bunăstare socială mai bune, prin acces la piața muncii și prin autonomizarea persoanelor, în special a persoanelor în vârstă, pentru a duce o viață independentă;

5.

invită Comisia să definească un cadru european de acțiune pentru locuințe sociale, astfel încât să asigure coerența dintre diversele instrumente de politică pe care UE le utilizează pentru a aborda această chestiune (ajutoare de stat, fonduri structurale, politica energetică, acțiunile de combatere a sărăciei și a excluziunii sociale, politici de sănătate);

6.

solicită Comisiei, pe baza unui schimb de bune practici și de experiență între statele membre și luând în considerare faptul că locuințele sociale sunt concepute și gestionate în moduri diferite (adesea datorită flexibilității în stabilirea priorităților) în statele membre, în regiuni și în comunității locale, să clarifice definiția locuințelor sociale;

7.

observă că investițiile în locuințe sociale se înscriu într-un cadru de politici mai ample care vizează organizarea și finanțarea serviciilor publice sociale, de sănătate, precum și educaționale cu scopul de a garanta exercitarea efectivă a drepturilor sociale fundamentale și de a răspunde necesităților sociale în schimbare și variațiilor ciclurilor economice;

8.

subliniază necesitatea de a monitoriza investițiile sociale, în cadrul „unui pact de investiții sociale”, după modelul Pactului Euro Plus și conceput pentru a consolida guvernanța economică și bugetară a Uniunii și incluzând investițiile în locuințe sociale; subliniază, de asemenea, necesitatea stabilirii unor obiective de investiții sociale pentru statele membre în vederea atingerii obiectivelor sociale, de ocupare a forței de muncă și de educație, prevăzute în strategia Europa 2020; salută concluziile reuniunii Consiliului European din decembrie 2012 care au subliniat faptul că „posibilitățile oferite de cadrul bugetar actual al UE de a ajunge la un echilibru între nevoile de investiții publice productive și obiectivele disciplinei bugetare pot fi exploatate în componenta preventivă a Pactului de stabilitate și de creștere”, sprijinind astfel validitatea propunerii; invită Comisia să monitorizeze mai bine aceste investiții sociale cu ajutorul unui tablou de bord cu indicatori privind investițiile realizate de statele membre și la nivelul Uniunii, ținând cont de investițiile în locuințe sociale, de evoluția costurilor locuințelor și de numărul solicitanților care așteaptă atribuirea unei locuințe din statele membre; în continuare solicită tuturor statelor membre să ratifice Carta socială europeană revizuită, în special articolul 13;

9.

consideră că organizațiile de locuitori și chiriași ar trebui să se implice în definirea strategiilor pe care trebuie să le pună în aplicare statele membre cu privire la locuințe;

10.

subliniază nevoia ca inovarea socială să fie sprijinită atât de platforma europeană de combatere a sărăciei și a excluziunii sociale, cât și de programul-cadru de cercetare, pentru a analiza politici noi care au ca scop îmbunătățirea accesului la locuințe și reducerea lipsei de adăpost;

11.

salută Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului din 31 martie 2011 (COM(2011)0142)care vizează controlarea contractelor de credit pentru proprietăți imobiliare și, prin urmare, limitarea supraîndatorării locuințelor; solicită ca legislația europeană privind creditele ipotecare să includă cele mai bune practici care sunt cât mai favorabile pentru consumatori; de asemenea, solicită includerea unor procese de renegociere sau replanificarea plății datoriilor pentru persoanele și familiile care se află în situație de faliment; invită statele membre să împiedice ca gospodăriile deja expulzate să fie forțate a rambursa în continuare creditele lor ipotecare; invită Comisia și statele membre să ia măsuri ca răspuns la drama socială cauzată de evacuări și de pierderea locuinței persoanelor care sunt cele mai afectate de criza economică și de șomaj; în plus, reamintește că aceasta se produce în contextul marilor inițiative de ajutor public destinate să îmbunătățească sistemul financiar european; invită statele membre să se străduiască a oferi soluții alternative pentru evacuări;

12.

solicită Comisiei Europene să avertizeze statele membre, în recomandările sale specifice fiecărei țări, în cazul în care reformele amenință investițiile în locuințe sociale sau abordabile, și să se abțină de la formularea unor recomandări privind dimensiunea sectorului locuințelor sociale în statele membre individuale; regretă faptul că în cadrul programelor de consolidare bugetară și în conformitate cu recomandările specifice formulate de Comisie cu privire la acțiunile de pe piața locuințelor, unele state membre reduc capacitatea sectorului prin impozitarea persoanelor care închiriază locuințe sociale; prin urmare, este îngrijorat cu privire la definiția restrictivă a locuințelor sociale dată de Comisia Europeană în cadrul politicii privind concurența, definiție care vizează doar grupurile defavorizate;

13.

invită Consiliul să reunească miniștrii locuințelor din statele membre cel puțin o dată pe an pentru a dezbate impactul diferitelor politici europene asupra politicilor din domeniul locuințelor și să asigure o mai bună luare în considerare a dimensiunilor economice, sociale și de mediu ale sectorului locuințelor în cadrul politicilor europene, prin implicarea părților interesate, cum ar fi organizațiile din domeniul locuințelor sociale, asociațiile care reprezintă interesele locuitorilor și asociațiile care pledează în favoarea accesului la locuințe;

14.

ia act de faptul că o definiție a locuințelor sociale și a beneficiarilor ar trebui să fie rezultatul unui proces de dezbatere democratic, pentru a ține seama de diferite tradiții din statele membre;

15.

invită Comisia și statele membre să acorde o mai mare importanță accesului la locuințe și la serviciile aferente în cadrul strategiei pentru protecție socială și incluziune socială, inclusiv prin intermediul inițiativelor care vizează reducerea numărului persoanelor fără adăpost și a excluziunii în materie de locuințe, pe baza unor indicatori comuni la nivelul statelor membre și să încurajeze schimburile de bune practici în domeniul punerii în aplicare eficiente a dreptului la locuințe;

16.

încurajează statele membre să își redubleze eforturile pentru a include investițiile în domeniul locuințelor sociale în obiectivele lor bugetare pe termen mediu și lung, precum și în formularea priorităților strategice ale acordurilor de parteneriat, pentru perioada 2014-2020; invită Consiliul European și Comisia să controleze mai bine punerea în aplicare și realizarea obiectivelor sociale ale Strategiei Europa 2020;

17.

ia act de faptul că politicile și programele din domeniul locuințelor trebuie elaborate în consultare cu femeile cu venituri mici și care provin din medii sociale diferite, pentru a analiza care politici reflectă cel mai bine nevoile femeilor;

Încurajarea investițiilor pentru ocuparea forței de muncă la nivel local și economia ecologică

18.

subliniază rolul economic anticiclic al sectorului locuințelor și, în special al locuințelor sociale, datorită reducerii dependenței energetice, sprijinului adus sectorului construcțiilor și al renovării, creării unor locuri de muncă locale, durabile și nedelocalizabile care derivă din aceasta, în special mulțumită utilizării intensive a forței de muncă în acest sector, dezvoltării întreprinderilor ecologice în economia locală și efectelor pozitive asupra restului economiei; consideră, prin urmare, că investițiile în locuințele sociale ar trebui să fie considerate nu numai drept cheltuieli, ci și ca investiții productive; încurajează în continuare statele membre să inițieze un dialog cu sectorul construcțiilor, pentru a dezvolta un mediu de afaceri mai bun și un cadru de reglementare mai bun pentru locuințele sociale, acordând o atenție deosebită stabilirii de obiective în domeniul construcțiilor, definirii costurilor de infrastructură și furnizării de terenuri pentru amenajări;

19.

subliniază valoarea adăugată a ocupării forței de muncă la nivel local și efectul considerabil de pârghie asupra investițiilor generat de măsurile directe finanțate de fondurile structurale în sectorul locuințelor sociale, în perioada 2007-2013;

20.

consideră că sumele de alocat Fondurilor de coeziune în temeiul Cadrului Financiar Multianual (CFM) pentru perioada 2014-2020 nu ar trebui să fie mai mici decât sumele alocate în baza CFM-ului actual astfel încât să fie garantată o finanțare adecvată pentru Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), în special prioritatea de investiții „promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei – sprijinirea revitalizării fizice și economice a comunităților urbane și rurale defavorizate”;

21.

recunoaște că numeroase state membre deja au pus în aplicare politici eficace în domeniul locuințelor sociale și consideră că rolul UE în acest context ar trebui să fie unul de facilitare a schimbului de bune practici la nivelul statelor membre;

22.

ia act de propunerile Comisiei privind pachetul legislativ al regulamentelor privind politica de coeziune 2014-2020; sprijină eligibilitatea pentru fondurile structurale și de coeziune a investițiilor prioritare în eficiență energetică și a utilizării surselor de energie regenerabile în locuințele sociale și accesibile, precum și a măsurilor integrate de dezvoltare urbană și teritorială durabilă, a accesului egal al comunităților marginalizate la locuințe și a promovării actorilor economiei sociale și solidare, cum ar fi cooperativele de locuințe, întreprinderile nonprofit;

23.

încurajează statele membre și ansamblul factorilor interesați să acorde atât investițiilor în locuințele sociale și accesibile, cât și consolidării sectoarelor nonprofit de construcție a locuințelor un loc important în cadrul programelor naționale de reformă și în formularea priorităților strategice ale acordurilor de parteneriat pentru perioada 2014-2020, precum și să își reflecte măsurile planificate în domeniul locuințelor în cadrul strategiilor naționale de incluziune a romilor;

24.

încurajează statele membre să utilizeze mai mult instrumentele de drept privat – cum ar fi recursul la un contract de închiriere pe termen lung – pentru a facilita construcția de locuințe sociale, anticipând necesitatea de a achiziționa terenuri în scopuri de construcție, precum și prin utilizarea uzufructului pentru locatorul social, care permite individului să își păstreze dreptul de proprietate;

25.

subliniază că imobilele rezidențiale și comerciale reprezintă 40 % din consumul final de energie și din emisiile totale de CO2 în Europa, iar construcțiile durabile ecologic permit o reducere a costurilor și a termenelor de construcție, precum și o reducere drastică a impactului asupra mediului și a consumului energetic și, prin urmare, a costurilor de gestionare privind locuințele;

26.

susține un buget adecvat pentru cadrul financiar multianual 2014-2020, considerând politica de coeziune un motor pentru ieșirea din criză; susține concluziile Pactului european pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă în ceea ce privește îndemnul adresat statelor membre de a facilita și accelera redistribuirea fondurilor structurale neutilizate către proiectele de eficiență energetică și energii regenerabile pentru perioada de programare 2007-2013; consideră că sectorul locuințelor sociale ar trebui să beneficieze de aceste realocări;

27.

solicită statelor membre, autorităților lor de management și Comisiei să se asigure că includ cu strictețe actorii din domeniul locuințelor, asociațiile care reprezintă interesele locuitorilor și asociațiile care pledează în favoarea accesului la locuințe, pe lista partenerilor sociali, în scopul elaborării, monitorizării și evaluării acordurilor de parteneriat și a programelor operaționale; subliniază relevanța noilor instrumente de dezvoltare integrată (dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității și investițiile teritoriale integrate) pentru strategiile integrate în favoarea locuințelor, în cadrul cărora organismele din domeniul locuințelor sociale și locuitorii ar juca un rol preponderent; consideră că fondurile structurale și de coeziune trebuie să utilizeze în mod eficace principiul parteneriatului și principiul multiguvernanței și că statele membre trebuie încurajate să coopereze cu autoritățile locale și regionale în stabilirea priorităților și a modurilor de utilizare a resurselor din fondurile structurale; consideră că sinergii mai mari între fondurile structurale și de coeziune ar putea încuraja dezvoltarea sustenabilă a zonelor defavorizate sau a celor rurale și preveni izolarea și depopularea acestora, evitând astfel efectele negative ale segregării sociale și promovând eterogenitatea, coeziunea socială și egalitatea de gen;

28.

invită statele membre să consolideze sau să dezvolte mecanisme de finanțare specifice, precum și să promoveze în mod coordonat recursul la subvenții din programul Orizont 2020 și utilizarea instrumentelor financiare și a programelor de asistență tehnică furnizate de fondurile structurale, Banca Europeană de Investiții (BEI), Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Banca de dezvoltare a Consiliului Europei și Fondul european pentru eficiență energetică (FEEE), în vederea stimulării construirii de locuințe sociale și a renovării lor un nivel calitativ ridicat; invită statele membre, în plus, să caute modalități de a aplica regulamentul modificat FEDR pentru a furniza locuințe pentru comunitățile marginalizate;

29.

invită BEI, în consultare strânsă cu autoritățile locale și regionale, să acorde o mai mare importanță sectorului locuințelor sociale și abordabile în cadrul priorităților sale de investiții, în special în statele membre în care nu există o bancă publică pentru locuințe, îmbunătățind în același timp condițiile acordării de credite; invită BEI, de asemenea, să determine sfera utilizării de obligațiuni de proiecte ca instrument de finanțare a infrastructurii sociale, precum locuințele, ținând seama de evaluările fazei sale pilot înainte de extinderea sa;

30.

îndeamnă statele membre să sprijine activitățile cooperativelor de locuințe, care reprezintă un instrument veridic în vederea achiziționării, la prețuri accesibile, a primei case. subliniază că cooperativele reprezintă, de asemenea, un instrument eficient pentru promovarea inițiativelor de renovare urbană, creând sinergii cu comunitățile locale și luptând împotriva emigrării din orașe;

31.

invită Comisia să pună la dispoziția statelor membre alte surse posibile de finanțare pentru a promova oferta de locuințe sociale și renovarea acestora, cu titlu de investiții sociale, precum și să încurajeze statele membre și autoritățile regionale și locale să utilizeze în mod eficient finanțarea europeană disponibilă, precum și să păstreze ratele scăzute de TVA aplicabile acestor investiții, având în vedere utilizarea intensivă a forței de muncă în acest sector și impactul său redus asupra schimburilor intercomunitare; și sugerează să se studieze posibilitatea de a aplica aceeași rată de TVA cu cea aplicată produselor de primă necesitate; încurajează statele membre să mobilizeze economiile private pentru a facilita accesul la terenuri și a încuraja construcția și renovarea de locuințe sociale;

32.

încurajează instituirea unor modele integrate de cooperare care reunesc managementul de proiect, locatorii sociali și întreprinderile de construcții, pentru a promova renovarea termică și construcția de locuințe sociale cu consum redus de energie;

33.

salută Comunicarea Comisiei din 31 iulie 2012 în favoarea unei strategii europene privind sectorul construcțiilor (COM(2012)0433); este de părere că, în plus față de măsurile de stimulare fiscală și de sprijin financiar pentru îmbunătățirea competitivității și a inovării în acest sector, măsurile de îmbunătățire a nivelului de calificare a mâinii de lucru sunt indispensabile în scopul de a releva provocările unei Europe eficace în ceea ce privește utilizarea resurselor, ale unei economii cu emisii scăzute de carbon și de a atinge obiectivele stabilite în Directiva privind eficiența energetică (2012/27/UE) (39) și în Directiva privind performanța energetică a clădirilor (2010/31/UE) (40);

34.

invită Comisia să colaboreze mai îndeaproape cu statele membre și autoritățile locale responsabile pentru a stabili previziuni pe termen mediu și lung privind competențele solicitate pe piața muncii; invită părțile responsabile să monitorizeze evoluția ocupării forței de muncă pentru a face ca formarea profesională de bază și învățarea pe tot parcursul vieții să devină mai relevante; solicită statelor membre și autorităților locale responsabile să își adapteze rapid sistemele lor de educație și de formare profesională, inclusiv învățământul și formarea profesională, prin integrarea conceptului de economie durabilă și să asigure accesul la programele de dezvoltare a competențelor, pentru a favoriza accesul tinerilor către noi locuri de muncă „verzi” și sectoare „verzi”; subliniază faptul că promovarea unor locuri de muncă ecologice poate crea oportunități calitative și durabile de ocupare a forței de muncă, poate rezolva sărăcia și excluziunea socială și poate asigura servicii de sprijin pentru ocuparea forței de muncă;

35.

ia act de faptul că sectorul „verde” poate oferi o multitudine de oportunități diferite de ocupare a forței de muncă care variază de la locuri de muncă pentru începători și pentru persoane cu mai puține calificări la locuri de muncă în sectoare care necesită un nivel ridicat de cunoștințe; în acest sens:

subliniază potențialul unei astfel de oferte din partea IMM-urilor pentru programe de formare la locul de muncă, de ucenicie și de sensibilizare la nivel local, care pot asigura oportunități de ocupare a forței de muncă persoanelor defavorizate din punct de vedere social;

invită statele membre, să evalueze fezabilitatea fondurilor de tranziție pentru gestionarea nevoilor de competențe;

și invită Comisia să includă în cadrul pentru învățarea pe tot parcursul vieții o nouă competență-cheie în materie de mediu, schimbări climatice și dezvoltare durabilă;

solicită statelor membre și autorităților locale și regionale să recurgă la Fondul social european (FSE) pentru a investi în competențe, locuri de muncă, formarea și reconversia profesională, în special în meseriile „verzi”, cum ar fi renovarea termică a clădirilor;

invită statele membre să sprijine apariția actorilor cu duble competențe sociale și tehnice în materie de economisire a energiei, cum ar fi meseriile din sectorul medierii sociotehnice, precum și eforturile de formare a meseriilor tehnice cu o abordare mai socială a chestiunii eficienței energetice și invers;

36.

salută pachetul de investiții sociale prin care Comisia oferă orientări statelor membre în vederea adoptării unor politici sociale mai eficiente și mai eficace care vizează creșterea și coeziunea;

37.

observă că investițiile în locuințe sociale se înscriu într-un cadru de politici mai ample care vizează organizarea și finanțarea unei oferte de servicii publice sociale și de sănătate, precum și de servicii educaționale al căror scop este să garanteze exercitarea efectivă a drepturilor sociale fundamentale și să răspundă necesităților sociale în schimbare;

Combaterea sărăciei și promovarea incluziunii și a coeziunii sociale

38.

reamintește faptul că recunoașterea și respectarea dreptului la locuință sunt o condiție a respectării celorlalte drepturi fundamentale, inclusiv a drepturilor politice și sociale; reamintește că statului membru sau autorității publice responsabile îi revine sarcina de a pune în aplicare acest drept la locuință, îmbunătățind prin politicile și programele sale accesul universal la locuință, în special pentru persoanele defavorizate, prin intermediul unei oferte suficiente de locuințe adecvate, decente, sănătoase și la un preț accesibil;

39.

solicită Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene să efectueze un studiu care să evalueze eficiența și condițiile de punere în aplicare a dreptului la locuință și a ajutorului pentru locuință în statele membre, implicând factorii interesați relevanți în proces; invită agenția să promoveze schimbul de bune practici în aplicarea efectivă a dreptului la locuință pentru grupurile deosebit de vulnerabile, inclusiv persoanele fără adăpost; solicită Comisiei să urmărească astfel de activități în cadrul pachetului de investiții sociale;

40.

invită statele membre și Comisia Europeană să sprijine și să promoveze dezvoltarea și schimbul inovator și eficient de bune practici în punerea în aplicare a dreptului la locuință al grupurilor în special vulnerabile și marginalizate, acordând atenție specială combaterii violenței domestice; observă cu regret faptul că, deseori, există o probabilitate mult mai mare ca victimele violenței domestice să continue să locuiască într-un mediu marcat de abuzuri în cazul în care nu dispun de capacitatea financiară de a-și găsi locuințe adecvate; invită statele membre să furnizeze servicii integrate familiilor victime ale violenței domestice;

41.

se așteaptă ca Comisia să analizeze în ce măsură sprijinul direct prin alocații pentru locuință sau sprijinul indirect chiar prin locuințe sociale este o măsură mai eficientă pentru a oferi locuințe abordabile grupurilor sociale care nu își pot acoperi nevoile în domeniul locuințelor pe piața locuințelor;

42.

invită Comisia Europeană și agenția Eurofound să efectueze în 2014 un studiu privind costurile inacțiunii în ceea ce privește locuințele inadecvate, în cadrul programului de lucru din 2014 al agenției;

43.

constată cu îngrijorare faptul că numeroase state membre care se confruntă cu dezechilibre bugetare suspendă operațiunile, programele și acțiunile (subvenții pentru închiriere și credite ipotecare, de exemplu), destinate să faciliteze cumpărarea de locuințe, majorând totodată, în mod disproporționat, taxele pe proprietate în toiul unei crize economice severe, lăsând pradă sărăciei și deprivării multe sectoare ale societății;

44.

invită statele membre să desfășoare analize de impact social, cu accent pe analize pe criterii de gen și pe criteriul locuinței, ca parte a tuturor politicilor și programelor în domeniul locuințelor sociale, ținând cont în special de disparitățile de gen în ceea ce privește veniturile și resursele financiare; subliniază că toate datele statistice trebuie defalcate în funcție de gen și de tipul de locuință și că sunt necesare cercetări suplimentare pentru a determina cu exactitate modul în care persoanele și grupurile aflate într-o situație vulnerabilă, precum femeile, (având în vedere rolul multiplu al femeilor de familie monoparentală și de îngrijitoare a membrilor familiei și a persoanelor cu dizabilități), familiile, tinerii, persoanele cu dizabilitățile și persoanele în vârstă, pot fi sprijinite prin intermediul politicilor în domeniul locuințelor;

45.

recomandă ca statele membre și autoritățile lor locale și regionale să elaboreze politici integrate pentru a promova incluziunea socială, precum și pentru a garanta accesul tuturor la o locuință decentă, sănătoasă și la un preț abordabil: sugerează ca aceste politici să includă următoarele măsuri:

sprijin specific pentru locuințe sociale și de necesitate la un nivel calitativ ridicat, sănătoase, prevăzând în special o cotă minimă de locuințe sociale acolo unde este necesar, ca de exemplu în zonele cu o densitate mare a populației în care cererea este cea mai mare, ceea ce ar încuraja diversitatea;

stabilirea unor standarde minime clare privind standardele de calitate a locuințelor, în special în sectorul locuințelor sociale;

crearea unor legături între programele de extindere a locuințelor sociale și politicile de acces la alte servicii publice esențiale și servicii de interes general, precum construcția de facilități publice sociale și de sănătate, culturale și de sport (ca parte a strategiei locale integrate) și pentru a reține extinderea urbană, în conformitate cu orientările Comisiei de atingere a obiectivului de ocupare a terenului egală cu zero până în 2050;

adoptarea de măsuri pentru a remedia dificultățile frecvente de acces la o locuință decentă cu care se confruntă populațiile cele mai vulnerabile, precum migranții și tinerii;

introducerea unor regimuri care să consolideze securitatea ocupării locuinței;

pregătirea unor programe specifice pentru persoanele fără adăpost, pe baza evaluării situației locale, luând în considerare modelul de tipologie europeană a excluziunii de la locuință (ETHOS), pentru a măsura dimensiunea excluziuni sociale generate de lipsa de locuință, legate de măsuri de sprijin social, precum și adaptate la situația și nevoile specifice ale femeilor, acordând o importanță deosebită mai degrabă locuințelor și asistenței persoanelor vulnerabile și comunităților marginalizate, decât furnizării de adăposturi temporare;

promovarea și finanțarea programelor de autoconstruire;

46.

invită statele membre să garanteze că toți cetățenii își pot permite o locuință, impunând drept bază pentru creșterile chiriilor un sistem obiectiv care să asigure creșterea moderată a prețurilor imobiliare și adaptând politica fiscală pentru a limita speculațiile;

47.

invită Comisia să pună în aplicare fără întârziere rezoluția Parlamentului European referitoare la o strategie a Uniunii Europene privind persoanele fără adăpost;

48.

subliniază că diversele fațete ale lipsei de adăpost în cazul femeilor trebuie să fie abordate într-un mod holistic și ar trebui să facă parte integrantă din toate cadrele de politici UE; îndeamnă Comisia și statele membre să efectueze evaluări sistematice de impact în funcție de gen, să monitorizeze situația și nevoile specifice ale femeilor lipsite de adăpost, să promoveze proiectele de mediu de viață asistată și construcția de locuințe accesibile, adaptate și eficiente din punct de vedere energetic și să includă în programele de locuințe sociale familiile din clasa de mijloc, care sunt adesea excluse din acest tip de scheme, deoarece aceste familii, la fel ca și alte gospodării, pot suferi de pe urma privațiunilor materiale provocate de criza economică;

49.

solicită punerea în aplicare a unor modele integrate de cooperare, care reunesc servicii sociale și de sănătate, precum și servicii de însoțire a persoanelor defavorizate, furnizorii de locuințe sociale și asociațiilor relevante, ca parte a eforturilor lor de asistență a persoanelor vulnerabile care caută o locuință sau deja au locuință;

50.

solicită Comisiei, statelor membre și autorităților responsabile să aloce fonduri structurale în vederea construirii de locuințe și adăposturi pentru comunitățile marginalizate, în special locuințe sociale, consemnând această prioritate în cadrul programelor operaționale; prin urmare, îndeamnă Comisia și Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene să intensifice schimburile de bune practici între autoritățile locale pe baza unor criterii comune și transparente;

51.

recomandă statelor membre și autorităților lor responsabile să investească în construcții și în adaptarea locuințelor sociale abordabile, ca răspuns la starea de deteriorare și la riscurile pentru sănătate ale locuințelor degradate, la diversitatea modelelor de familie, la îmbătrânirea populației, la persoanele în vârstă dependente care aleg să rămână în casele proprii, la nevoile specifice ale persoanelor cu dizabilități și ale tinerilor, în special în ceea ce privește mobilitatea rezidențială și profesională; recomandă ca fonduri structurale să fie utilizate în aceste scopuri, în cadrul următoarei perioade de programare (2014-2020); consideră că însoțirea socială pentru accesul la locuință este un factor al creării de locuri de muncă din sectoarele sănătății și serviciilor sociale, care sunt indispensabile pentru a răspunde provocărilor societale actuale și viitoare, cum ar fi îmbătrânirea populației; subliniază rolul pozitiv pe care Fondul european de antreprenoriat social ar putea să-l aibă pentru proiectele de sprijin social și de incluziune prin proiecte de locuințe;

52.

invită statele membre și autoritățile lor regionale și locale să ia măsuri eficace și stimulative, pe baza unor analize prospective privind nevoile de locuință, pentru a combate neocuparea pe termen lung a locuințelor, în special în zonele problematice, în vederea combaterii speculațiilor imobiliare și a transformării acestor proprietăți în locuințe sociale;

53.

subliniază importanța unui sistem de clasificare a locuințelor, sănătății și securității care să furnizeze o evaluare din perspectiva sănătății a riscurilor legate de locuință;

54.

invită statele membre și autoritățile responsabile să simplifice cererile de locuință socială și să îmbunătățească echitatea, transparența și imparțialitatea în atribuirea de locuințe, în conformitate cu circumstanțele specifice sociale, economice și culturale ale fiecărui stat membru, pentru a elimina toate discriminările și orice efect de evitare pentru populațiile cele mai vulnerabile, un fenomen care are efect de a agrava segregarea rezidențială spațială și a crea ghetouri; subliniază, în acest sens, relevanța unor sisteme în vigoare în anumite state membre, precum o listă cu criterii legale de atribuire, precise și transparente, care favorizează diversitatea socială, anonimizarea cererilor de locuințe sociale, publicitatea locuințelor vacante, instituirea unor sisteme de evaluare a cererilor, separarea organismelor care controlează respectarea criteriilor și atribuie locuințe și o guvernanță corespunzătoare în ceea ce privește atribuirea cu scopul de a favoriza diversitatea socială la scară largă;

55.

subliniază provocările legate de îmbătrânirea populației și de nevoia de a oferi acces la locuințe adecvate, decente și accesibile pentru numărul în creștere al persoanelor în vârstă din UE; observă că în toate statele membre sărăcia se amplifică în rândul persoanelor în vârstă și solicită în acest sens ca noul parteneriat european pentru inovare (PEI) privind îmbătrânirea activă și sănătoasă, care coordonează eforturile de cercetare din domeniu, să consacre un segment specific dezvoltării unor soluții accesibile de menținere a persoanelor în vârstă la domiciliu cât mai mult timp posibil; în acest sens, trebuie să se țină seama de faptul că îmbunătățirea accesibilității fondului locativ existent este un mod relevant de a reduce excluziunea socială prin măsuri menite să sporească independența; solicită, prin urmare, statelor membre să includă în reformele lor naționale o componentă specială dedicată dezvoltării de soluții abordabile pentru a permite persoanelor în vârstă să locuiască în casele lor cât mai mult posibil, având în vedere că este de dorit îmbunătățirea condițiilor de acces la parcul existent de locuințe, ajutând persoanele să trăiască în continuare în locuințele lor și facilitând redobândirea de către acestea a unei vieți sociale prin sporirea independenței lor personale;

56.

subliniază că locuințele sociale ar trebui structurate astfel încât să se evite și gentrificarea și ghetoizarea; solicită stimulente financiare, acolo unde este relevant, care vizează dezvoltarea unui spațiu comun și mixt de locuințe sociale și private pentru a evita segregarea socială;

57.

acordă o importanță deosebită eforturilor Uniunii Europene de a sprijini clasele defavorizate social, în special în ceea ce privește asigurarea de locuințe, având în vedere dezechilibrele sociale existente în Europa, cu precădere în țările care au aderat recent la UE; .

58.

recomandă statelor membre și autorităților responsabile să ia măsuri pentru a îmbunătăți accesul la locuințe abordabile prin creșterea numărului și a calității locuințelor sociale la un preț abordabil și prin dezvoltarea integrării lor în servicii comunitare sociale și de asistență, utilizând FSE și alte fonduri structurale pentru a obține acest rezultat;

59.

subliniază că locuințele sociale ar trebui să contribuie, atunci când sunt coordonate cu servicii eficace comunitare și alte servicii sociale, la dezvoltarea capacității de viață independentă personală, oferind asistență persoanelor vulnerabile din punct de vedere social sau persoanelor defavorizate pentru a trece la un stil de viață mai independent, depinzând mai puțin de protecția socială și având o autonomie personală mai mare;

60.

solicită autorităților publice și private responsabile să includă în mod sistematic module privind accesibilitatea sectorului construcțiilor și a proiectelor universale în sistemele de formare în domeniul ingineriei, al arhitecturii, al planificării urbane și al construcțiilor;

61.

regretă tendința mondială de a limita oferta de locuințe sociale și invită statele membre să includă familiile din clasa de mijloc, adesea excluse, în programe privind locuințele sociale, deoarece acestea ar putea să sufere din cauza sărăciei ca și alte gospodării din cauza crizei economice;

62.

consideră că angajamentul Uniunii în favoarea dezvoltării urbane durabile integrate, în special în favoarea locuințelor sociale, în vederea unei mai bune integrări a cartierelor aflate în dificultate în mediul lor urban și a combaterii sărăciei și a excluziunii sociale, este eficace; prin urmare, solicită statelor membre și autorităților responsabile să recurgă într-o mai mare măsură la fondurile structurale (FEDR, FSE), precum și la BEI și la alte soluții financiare, într-un mod integrat, și să faciliteze coordonarea și sinergiile între ele; consideră că participarea adecvată a locuitorilor și dezvoltarea puterii lor de decizie înainte și în timpul construirii și renovării de locuințe sociale contribuie la consolidarea incluziunii și coeziunii sociale;

63.

solicită Comisiei un studiu privind eficacitatea modelelor de investiții cu impact social în sectorul locuințelor sociale, concentrându-se pe potențialul fondurilor structurale, utilizate sub formă de instrumente financiare și, eventual, combinate cu alte surse de finanțare, în favoarea investițiilor cu impact social în domenii precum crearea, la nivel local, de locuri de muncă ecologice sau pentru tineri, și în domeniul incluziunii sociale prin intermediul locuințelor în favoarea grupurilor marginalizate;

64.

observă cu regret faptul că, deseori, există o probabilitate mult mai mare ca victimele violenței domestice să continue să locuiască într-un mediu marcat de abuzuri în cazul în care depind din punct de vedere financiar de persoana care comite abuzul și, prin urmare, nu dispun de capacitatea de a-și căuta locuințe adecvate separate pentru ele; invită, prin urmare, UE să promoveze politici, programe și fonduri sensibile la dimensiunea de gen care să sporească accesul victimelor violenței domestice la locuințe sigure și accesibile și invită statele membre să găsească soluții accesibile la forme alternative de locuințe temporare și pentru situații de urgență și să crească numărul adăposturilor și centrelor de reabilitare pentru victime, precum și alte servicii sociale conexe, precum serviciile integrate pentru familii (centrele de drept familial);

65.

reamintește că, în 2009, existau de șapte ori mai multe mame singure decât tați singuri; prin urmare, consideră că mamelor singure – precum și altor grupuri sau persoane aflate într-o situație vulnerabilă, cum ar fi familiile monoparentale, familiile tinere, familiile mari, tinerii aflați la începutul carierei profesionale, femeile migrante, persoanele cu dizabilități și persoanele în vârstă- ar trebui să li se acorde prioritate în alocarea de locuințe sociale; ia act de faptul că atunci când criza economică a început pentru prima dată, aceasta a avut un impact mai mare asupra bărbaților decât asupra femeilor, dar că, pe măsura ce a progresat criza, rata șomajului a crescut mai mult în rândul femeilor decât în rândul bărbaților;

Combaterea precarității energetice

66.

își exprimă îngrijorarea cu privire la sărăcia energetică care afectează între 50 și 125 de milioane de europeni și care rezultă în principal din combinația unor venituri mici pentru casă cu o calitate proastă a încălzirii și a izolației și cu costuri energetice prea ridicate;

67.

invită Comisia să adopte o comunicare privind combaterea sărăciei energetice care să îndemne statele membre să introducă o definiție a sărăciei energetice bazată pe parametri comuni, dar adaptați fiecărui stat membru, pentru a ține seama de circumstanțele naționale specifice; reamintește că accesibilitatea tuturor tipurilor de locuințe ar trebui analizată nu doar din perspectiva plății chiriei, ci și din perspectiva facturilor conexe la combustibili; cu toate acestea, consideră că sărăcia energetică trebuie considerată nu doar din perspectiva cheltuielilor și a prețului energiei, deoarece prezintă, de asemenea, un aspect calitativ, legat în special de comportamentele și obiceiurile de consum ale locuitorilor;

68.

invită Comisia Europeană și statele membre să garanteze că consolidarea pieței interne a energiei este în mod obligatoriu însoțită de măsuri de protecție a consumatorilor vulnerabili;

69.

consideră că dreptul de acces la energie este esențial pentru o viață demnă; invită statele membre să precizeze definiția „locuințelor decente” pentru a include standardele de eficiență energetică; îndeamnă statele membre să combată sărăcia energetic prin intermediul autorităților publice de reglementare în domeniul energiei și să ia măsuri integrate, pe baza unor audituri energetice locale, atât în sectorul privat, cât și în cel public, prin:

instituirea unor scheme financiare specifice cu privire la costurile energiei pentru gospodăriile cele mai vulnerabile (precum stabilirea unui preț echitabil pentru energie, ajutoare individuale sau integrate în alte ajutoare sociale, măsuri pentru prevenirea neplății facturilor și protejarea împotriva întreruperilor de aprovizionare);

crearea de fonduri naționale sau regionale specifice al căror obiectiv este reducerea sărăciei energetice, care ar putea fi alimentate printr-o contribuție financiară din partea furnizorilor de energie cu privire la obligațiile lor de a reduce consumul în aplicarea Directivei 2012/27/UE privind eficiența energetică,

sprijinirea măsurilor de stimulare și instructive pentru a ajuta rezidenții să economisească consumul de energie;

utilizarea unor pârghii financiare eficiente, pe termen lung pentru a face clădirile rezidențiale mai eficiente energetic, atât în zonele urbane, cât și în zonele rurale, fără a avea un impact puternic asupra costului locuințelor locatarilor după deducerea economiilor de energie realizate; solicită Comisiei să își ia angajamentul unei coordonări și să studieze punerea în aplicare a instrumentelor stimulative;

70.

reamintește că sectorul construcțiilor de locuințe se numără printre cele care oferă cel mai mare potențial de economii de energie; subliniază că pe termen mediu și lung, în măsura în care costurile de reabilitare energetică nu depășesc economiile de energie realizate, măsurile privind eficiența energetică ar trebui să antreneze în primul rând creșterea puterii de cumpărare a gospodăriilor și a calității vieții; subliniază că aceste măsuri favorizează, de asemenea, reducerea emisiilor de dioxid de carbon și crearea de locuri de muncă, susținerea economiei locale și reducerea cheltuielilor de sănătate;

71.

subliniază în special eventualele beneficii ale schemelor de subvenționare a implementării eficienței energetice și a generării de microsurse de energie regenerabile în locuințele sociale, permițând efectuarea de economii la facturile de energie și distribuind echitabil profiturile energiei generate între chiriași și asociațiile de gestionare a locuințelor sau proprietari, având drept rezultat facturi mai mici pentru chiriașii și oferind proprietarilor fonduri suplimentare pentru renovarea și îmbunătățirea în general a locuințelor;

72.

consideră că măsurile de reabilitare energetică pentru combaterea sărăciei energetice contribuie la prevenirea în materie de sănătate (cum ar fi afecțiuni respiratorii și cardiovasculare, alergii, astm, intoxicații alimentare sau cu monoxid de carbon și efectele asupra sănătății mentale a locatarilor);

73.

reamintește importanța programelor de îmbunătățire a performanței energetice pentru a crește accesibilitatea locuințelor sociale și a locuințelor din sectorul privat; subliniază ca este necesar ca Comisia să clarifice orientările privind ajutoarele de stat în ceea ce privește fondurile naționale și fondurile UE destinate unor astfel de renovări și investiții și să garanteze flexibilitate, oricând este posibil, pentru a se asigura că astfel de investiții efectuate de asociații de gestionare a locuințelor sau proprietari privați beneficiază de cele mai adecvate fluxuri de finanțare cu scopul de a realiza acest obiectiv dublu, social și de mediu, fără a încălca normele de concurență ale UE;

74.

salută faptul că măsurile de promovare a eficienței energetice și a utilizării energiei regenerabile în locuințe vor fi eligibile pentru finanțare din FEDR și fondurile de coeziune în perioada 2014-2020; încurajează statele membre, autoritățile locale și regionale, precum și toți partenerii implicați să recurgă la FEDR și fondurile de coeziune pentru lucrările de îmbunătățire a performanței energetice, dând prioritate gospodăriilor celor mai afectate de sărăcia energetică;

75.

insistă asupra rolului pe care furnizorii de energie trebuie să îl aibă în ceea ce privește prevenirea și reglementarea cazurilor de contencios, în special prin instalarea unor contoare inteligente, instituirea unui serviciu de relații cu clienții și îmbunătățirea transparenței prețurilor;

76.

invită statele membre să informeze mai bine gospodăriile prin campanii de informare cu privire la consumul mai responsabil de resurse și la ajutoarele la care au acces printr-o însoțire socială adaptată și să desfășoare campanii de informare și de sensibilizare, în special a profesioniștilor din sectorul social, cu privire la provocările sărăciei energetice;

77.

solicită statelor membre să elaboreze baze de date naționale referitoare la sărăcia energetică;

o

o o

78.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și parlamentelor naționale și guvernelor statelor membre.


(1)  JO L 306, 23.11.2011, p. 1.

(2)  JO L 306, 23.11.2011, p. 12.

(3)  JO L 306, 23.11.2011, p. 33.

(4)  JO L 306, 23.11.2011, p. 8.

(5)  JO L 306, 23.11.2011, p. 25.

(6)  JO L 306, 23.11.2011, p. 41.

(7)  Texte adoptate, P7_TA(2011)0495.

(8)  JO L 210, 31.7.2006, p. 12.

(9)  JO L 210, 31.7.2006, p. 25.

(10)  JO L 210, 31.7.2006, p. 1.

(11)  JO L 315, 14.11.2012, p. 1.

(12)  JO C 169 E, 15.6.2012, p. 66.

(13)  JO L 347, 11.12.2006, p. 1.

(14)  Texte adoptate, P7_TA(2011)0494.

(15)  http://ec.europa.eu/social/main/jsp?cat/d=738€largId=en€pubId=7315.

(16)  http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_PUBLIC/3-08022012-BP/EN/3-08022012-BP-EN.PDF.

(17)  http://www.eurofound.europa.eu/publications/htmlfiles/ef1264.htm.

(18)  http://www.eurofound.europa.eu/pubdocs/2011/891/en/1/EF11891EN.pdf.

(19)  http://www.eurofound.europa.eu/pubdocs/2012/02/en/1/EFI20EN.pdf.

(20)  JO L 7, 11.1.2012, p. 3.

(21)  http://curia.europa.eu/juris/document/document.jsf?text=&docid=135024&pageIndex=0&doclang=en&mode=lst&dir=&occ=first&part=1&cid=1202581).

(22)  JO L 298, 7.11.2008, p. 20.

(23)  Consiliul UE, cea de-a 3053-a reuniune a Consiliului „Ocuparea Forței de Muncă, Politică Socială, Sănătate și Consumatori”, Bruxelles, 6 decembrie 2010.

(24)  Raportul Comitetului pentru protecție socială destinat Consiliului, Consiliul UE, 6624/11 ADD 1 SOC 135 ECOFIN 76 SAN 30, 18 februarie 2011.

(25)  Raportul Comitetului pentru protecție socială destinat Consiliului, Consiliul UE, 6500/10 SOC 115 ECONFIN 101 FSTR 8 EDUC 31 SAN 33, 15 februarie 2010.

(26)  CESE, 597/2012-SOC/484, 13 decembrie 2012.

(27)  CoR 71/2011 final, ECOS-V/014 https://toad.cor.europa.eu/CORWorkInProgress.aspx.

(28)  Texte adoptate, P7_TA(2012)0419.

(29)  JO C 236 E, 12.8.2011, p. 57.

(30)  JO C 161 E, 31.5.2011, p. 120.

(31)  JO C 308 E, 20.10.2011, p. 116.

(32)  JO C 70 E, 8.3.2012, p. 19.

(33)  JO C 33 E, 5.2.2013, p. 65.

(34)  JO C 76 E, 27.3.2008, p. 124.

(35)  JO C 51 E, 22.2.2013, p. 101.

(36)  OJ C 259 E, 29.10.2009, p. 19.

(37)  JO C 169 E, 15.6.2012, p. 139.

(38)  http://www.eurofound.europa.eu/publications/htmlFiles/eFI264.htm.

(39)  JO L 315, 14.11.2012, p. 1.

(40)  JO L 153, 18.6.2010, p. 13.


Top