Accept Refuse

EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52014AE0113

Avizul Comitetului Economic și Social European privind Comunicarea Comisiei – Construirea rețelei centrale de transport: coridoarele rețelei centrale și Mecanismul pentru interconectarea Europei [COM(2013) 940 final]

OJ C 311, 12.9.2014, p. 82–87 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

12.9.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 311/82


Avizul Comitetului Economic și Social European privind Comunicarea Comisiei – Construirea rețelei centrale de transport: coridoarele rețelei centrale și Mecanismul pentru interconectarea Europei

[COM(2013) 940 final]

2014/C 311/13

Raportor: dl Pierre-Jean COULON

Coraportor: dl Stefan BACK

La 13 februarie 2014, în conformitate cu articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Comisia Europeană a hotărât să consulte Comitetul Economic și Social European cu privire la

Comunicarea Comisiei – Construirea rețelei centrale de transport: coridoarele rețelei centrale și Mecanismul pentru Interconectarea Europei

COM(2013) 940 final.

Secțiunea pentru transporturi, energie, infrastructură și societatea informațională, însărcinată cu pregătirea lucrărilor Comitetului pe această temă, şi-a adoptat avizul la 11 aprilie 2014.

În cea de-a 498-a sesiune plenară, care a avut loc la 29 și 30 aprilie 2014 (ședința din 29 aprilie), Comitetul Economic și Social European a adoptat prezentul aviz cu 209 voturi pentru, 4 voturi împotrivă și 4 abțineri.

1.   Concluzii și recomandări

1.1

CESE salută comunicarea, pe care o consideră un sprijin util și important pentru implementarea coridoarelor rețelei centrale și a proiectelor predefinite cuprinse în acestea, astfel cum sunt definite în partea I a anexei I la Regulamentul de instituire a Mecanismului pentru Interconectarea Europei [Regulamentul MIE, nr. (UE) 1316/2013], pe baza criteriilor stabilite în Regulamentul privind orientările Uniunii pentru dezvoltarea rețelei transeuropene de transport și de abrogare a Deciziei nr. 661/2010/UE [orientările – Regulamentul (UE) No 1315/2013].

1.2

CESE apreciază accentul pe care îl pune Comisia pe sistemul de guvernanță, pe care îl consideră elementul esențial pentru o implementare eficientă, precum și sprijinul pe care îl acordă acest sistem în pregătirea planurilor de lucru pentru coridoarele rețelei centrale, ca un pas către o planificare coordonată la nivel transfrontalier în cadrul coridoarelor, menită să asigure o capacitate coerentă și preîntâmpinarea blocajelor.

1.3

CESE subliniază importanța unei interacțiuni armonioase și eficiente între coordonatori, a căror activitate va reprezenta factorul-cheie pentru o implementare eficientă, forumurile coridoarelor cu grupurile lor de lucru și, în special, cu părțile interesate publice și private de la diferite niveluri, inclusiv societatea civilă.

1.4

CESE este conștient că asigurarea unei coordonări clare și coerente va fi o sarcină extrem de dificilă, având în vedere acoperirea geografică a coridoarelor rețelei centrale și necesitatea de coordonare cu alte inițiative, de exemplu cu coridoarele feroviare de marfă, instituite prin Regulamentul (UE) nr. 913/2010, cu inițiativa NAIADES II privind dezvoltarea căilor navigabile interioare, cu autostrăzile maritime și cu Sistemul european de gestionare a traficului feroviar (ERTMS), precum și necesitatea de consultare a părților interesate publice și private. Par însă să existe instrumente pentru soluționarea acestei probleme, de exemplu utilizarea grupurilor de lucru.

1.5

Ținând seama de rolul CESE de punte de legătură între instituțiile UE și societatea civilă și având în vedere inițiativa de a lansa un dialog participativ cu societatea civilă privind punerea în aplicare a Cărții albe privind transporturile din 2011 (1), considerăm că participarea unui reprezentant al CESE la lucrările fiecărui forum de coridor ar reprezenta o valoare adăugată.

1.6

În acest context, CESE subliniază importanța sistemului de guvernanță, pe care îl consideră clar și transparent. CESE își exprimă încrederea că se vor depune eforturile necesare pentru a se garanta că acest obiectiv important este îndeplinit, astfel încât să se asigure un interes sporit al publicului, precum și sprijinul acestuia pentru implementarea TEN-T.

1.7

Comitetul atrage atenția asupra rolului potențial pe care ar putea să-l aibă studiile preliminare independente privind proiectele, care ar putea juca un rol și ca element al unui cadru transparent de dialog. Totodată, s-ar putea examina și necesitatea unui mecanism de soluționare a diferendelor.

1.8

CESE vede însă o serie de neajunsuri fundamentale cu privire la eficacitatea unui sistem de guvernanță, care, la fiecare punct în care trebuie să ia o decizie, depinde în totalitate de aprobarea statelor membre și care nu este susținut printr-un sistem juridic robust de control al aplicării, pentru situațiile în care obiectivele stabilite în cadrul orientărilor sau în Regulamentul MIE nu sunt realizate în mod corespunzător.

1.9

Având în vedere natura de instrument fără caracter juridic obligatoriu (soft law) a mecanismului de guvernanță, bazat pe consensul dintre statele membre și proprietarii de infrastructură, care este o condiție prealabilă necesară pentru deciziile fundamentale privind dezvoltarea infrastructurii și construirea de infrastructuri noi, cofinanțarea din partea UE devine extrem de importantă. În opinia CESE, cofinanțarea UE trebuie utilizată în mod constant ca mijloc de a ajunge la acorduri cu privire la construirea proiectelor și de a asigura finalizarea la timp a acestora. În acest sens facem trimitere la punctul 4.7 de mai jos.

1.10

Totodată, CESE își exprimă preocuparea cu privire la resursele bugetare limitate care sunt disponibile la nivelul UE, la ritmul lent în care par să se dezvolte mecanismele alternative de finanțare precum obligațiunile de proiect și parteneriatele public-privat, precum și la perspectivele neclare cu privire la aceste mecanisme.

2.   Introducere

2.1

În decembrie 2013, Parlamentul European și Consiliul au adoptat orientările și Regulamentul MIE.

2.2

Orientările oferă un nou cadru pentru construirea unei rețele de infrastructură transfrontaliere multimodale, în vederea facilitării unei mobilități a persoanelor și a bunurilor în cadrul UE, durabile și bazate pe eficiența resurselor, astfel încât să se îmbunătățească accesibilitatea și competitivitatea în cadrul UE în perspectiva anului 2030/2050.

2.3

Cofinanțarea din partea UE a proiectelor de infrastructură de transport și a priorităților legate de acestea pe durata cadrului financiar multianual 2014-2020 (CFM) sunt stabilite în Regulamentul MIE.

2.4

Orientările, împreună cu Regulamentul MIE, reprezintă un element importat pentru realizarea obiectivelor Cărții albe privind politica în domeniul transporturilor din 2011.

2.5

Principalele obiective ale Comunicării „Construirea rețelei centrale de transport: coridoarele rețelei centrale și Mecanismul pentru Interconectarea Europei” [COM (2013)940], denumită în continuare „comunicarea” sunt după cum urmează:

să explice modul în care Comisia intenționează să sprijine implementarea coridoarelor rețelei centrale și structura de management a acestora;

să furnizeze informații referitoare la bugetul potențial, la dezvoltarea instrumentelor financiare și la prioritățile de finanțare;

să ofere orientări potențialilor solicitanți/beneficiari în ceea ce privește gestionarea proiectelor și așteptările Comisiei.

2.6

Comisia a publicat un Document de lucru al serviciilor sale, anexat comunicării, în care se stabilește metoda de planificare utilizată pentru definirea rețelelor centrală și globală stabilite în orientări [SWD (2013)542].

3.   Principalele elemente ale comunicării

3.1

Comunicarea explică rolul și modul de funcționare a coridoarelor rețelei centrale. Ea evidențiază rolul coridoarelor europene și al forumului coridorului, care ar putea fi sprijinit de grupuri de lucru, în calitatea acestuia de organism consultativ și de element de legătură între coordonator și statele membre UE, autoritățile de la toate nivelurile și alte părți interesate.

3.2

Sunt descrise rolul coordonatorului și al forumului în elaborarea planului de lucru pentru fiecare coridor până în decembrie 2014, precum și rolul decisiv al statelor membre relevante pe întreaga durată a procesului de implementare, inclusiv în ceea ce privește componența forumului și aprobarea planului de lucru. Planul de lucru va fi revizuit în 2017, în același timp cu planul de lucru care urmează a fi elaborat de Comisie pentru punerea în aplicare a Regulamentului MIE, precum și în 2023. Planul de lucru va analiza situația coridorului la momentul respectiv, identificând domenii de acțiune precum blocajele, problemele de interoperabilitate, inclusiv obstacolele administrative și cele asociate care stau în calea asigurării unor servicii de transport multimodale optime și durabile, și va propune soluții, inclusiv finanțare.

3.3

De asemenea, comunicarea îi menționează pe scurt pe cei doi coordonatori orizontali, pentru autostrăzile maritime și pentru sistemul comun de semnalizare a traficului feroviar, ERTMS.

3.4

Comunicarea subliniază totodată importanța cooperării dintre coridoarele rețelei centrale și cele nouă coridoare feroviare de marfă instituite în temeiul Regulamentului (CE) nr. 913/2010, care ar trebui reprezentate în forumurile coridoarelor rețelei centrale. Sunt menționate și alte proiecte, în comunicare exprimându-se speranța că părțile interesate implicate în aceste proiecte vor fi interesate să participe în forumurile coridoarelor și să contribuie la planurile de lucru ale acestora.

3.5

Inițiativa Marco Polo va continua, însă va fi finanțată în temeiul Regulamentului MIE, fiind tratată ca o chestiune legată de inovare și de asigurarea unor servicii de transport de marfă durabile, în conexiune cu orientările.

3.6

Restul comunicării tratează prioritățile de finanțare din cadrul Regulamentului MIE, dând prioritate proiectelor legate de coridoare (proiecte transfrontaliere, multimodale și de eliminare a blocajelor pe coridoarele rețelei centrale). Aceasta prezintă și o defalcare a priorităților de finanțare care nu aparțin coridoarelor, inclusiv un număr redus de proiecte privind rețeaua globală.

3.7

Comunicarea prezintă principiile în materie de gestionare a granturilor și așteptările sale cu privire la proiecte. Ea precizează că Comisia își rezervă dreptul de a finanța un proiect în mod parțial, în cazul în care o parte a acestuia nu se încadrează în prioritățile stabilite. Întârzierile sau gestionarea defectuoasă a proiectelor pot duce la reducerea finanțării sau la retragerea și realocarea acesteia. Intensitatea finanțării pentru lucrări în limitele plafoanelor stabilite de Regulamentul MIE va fi bazată în mare măsură pe analizele costuri-beneficii și pe relevanța acestora în raport cu planurile de lucru ale coridoarelor.

3.8

Din totalul de 26,3 miliarde EUR disponibile pentru TEN-T pentru perioada 2014-2020, 11,3 miliarde sunt rezervate țărilor beneficiare ale fondurilor de coeziune. Suma rezervată țărilor beneficiare ale fondurilor de coeziune va reveni în totalitate proiectelor predefinite pe rețeaua centrală din țările respective, în conformitate cu anexa I la Regulamentul MIE. Alocarea se va face cu respectarea principiilor Fondului de Coeziune în ceea ce privește alocarea pe țară în perioada 2014-2016. Având în vedere că se vor aplica principiile Fondului de coeziune, intensitatea financiară va fi mai mare decât plafoanele TEN-T obișnuite. În schimb, principiile în materie de guvernanță și de gestionare vor fi aceleași. Se vor depune eforturi speciale pentru sprijinirea activităților din cadrul programului în țările beneficiare ale fondurilor de coeziune.

3.9

În sfârșit, comunicarea face o scurtă descriere a planurilor de dezvoltare și a resurselor rezervate pentru dezvoltarea instrumentelor financiare. Concluzia este că suma rezervată pentru acest proiect va depinde în mare măsură de capacitatea de absorbție a acestor instrumente pe piață.

4.   Observații generale

4.1

CESE salută comunicarea, pe care o consideră un sprijin de valoare pentru părțile care au un interes în dezvoltarea rețelei TEN-T. Deși valoarea adăugată a comunicării ar putea fi mai mare pentru părțile interesate într-unul din proiectele predefinite în anexa I la Regulamentul MIE, care se află pe un coridor al rețelei centrale sau sunt implicate în acesta, ea prezintă interes și pentru alți actori.

4.2

În ceea ce privește mai multe aspecte, comunicarea este mai ambițioasă decât textul orientărilor și al Regulamentului MIE, îmbunătățind posibilitățile aflate la îndemâna părților interesate de a fi proactive și de a-și optimiza planificarea. CESE constată că o serie de probleme ridicate în comunicare au fost abordate de CESE în avizele sale privind propunerea de orientări (2) și, respectiv, propunerea privind Regulamentul MIE (3).

4.3

CESE consideră că în comunicare se pot regăsi calitățile necesare unui instrument util de sprijinire a punerii în aplicare a orientărilor TEN-T, capabil să inspire modele de comportament care vor îmbunătăți cooperarea transfrontalieră între actorii interesați, precum și efectele de sinergie dintre diferitele programe prevăzute în textul său.

4.4

Cu toate acestea, CESE dorește să facă o serie de observații în vederea clarificării anumitor puncte, astfel încât comunicarea să-și atingă și mai bine obiectivele.

4.5

Structura de guvernanță, alcătuită din coordonator, forumul coridorului și planul de lucru pentru fiecare coridor al rețelei centrale, are capacitatea de a accelera implementarea coridoarelor rețelei centrale și executarea proiectelor predefinite în cadrul acestora, conform prevederilor. De aceea, este important ca structura de guvernanță să fie constituită și să înceapă să funcționeze cât mai curând posibil. În consecință, CESE salută eforturile preconizate în cadrul comunicării sub aspectul planificării înființării sistemului de guvernanță și al pregătirii planului de lucru.

4.6

CESE dorește însă să profite de această ocazie pentru a-și exprima regretul că sistemul de guvernanță propus inițial pentru coridoarele rețelei centrale a fost într-o oarecare măsură slăbit în comparație cu propunerea de orientări ale Comisiei [COM/2011/0650 final/2 – 2011/0294 (COD)]. În opinia CESE, este vital să existe un control corespunzător al implementării.

4.7

Dată fiind situația, CESE subliniază importanța deosebită a unei planificări definitive a construcției, care să fie coordonată și convenită între Comisia Europeană, statele membre și proprietarii de infrastructură. Aceasta va fi un factor de succes decisiv pentru implementarea TEN-T. CESE consideră că una dintre atribuțiile principale ale coordonatorilor ar trebui să fie aceea de a sprijini aceste proceduri de coordonare și de a se asigura că ele duc la încheierea unor acorduri obligatorii, precum și de a-și exercita influența în vederea asigurării respectării lor. Pentru a asigura atât încheierea acordurilor, cât și implementarea lor ar putea fi folosită finanțarea UE.

4.8

Pe de altă parte, CESE salută dispozițiile articolului 50 din orientări privind angajarea cu părțile interesate publice și private, ca bază pentru o cultură a dialogului, care este exprimată și în comunicare (4). CESE atrage atenția asupra importanței demarării unui dialog, inclusiv cu publicul larg, într-o etapă timpurie, astfel încât să se asigure transparența și să se construiască un climat de încredere.

4.9

În ceea ce privește activitatea coordonatorului, CESE subliniază importanța sarcinilor coordonatorului și oportunitățile inerente acestui post în legătură cu soluționarea problemelor și influențarea progresului lucrărilor în ceea ce privește coridorul în cauză. Coordonatorii au totodată o răspundere semnificativă în a se asigura că dezvoltarea armonioasă de ansamblu a coridoarelor va contribui la dezvoltarea unui spațiu european unic al transporturilor, interoperabil din punct de vedere tehnic, durabil și eficient. Pentru aceasta, o condiție premergătoare importantă este să se aloce resursele secretariale adecvate coordonatorului.

4.10

CESE subliniază că, atât din perspectiva credibilității, cât și pentru a asigura un maximum de contribuții utile, forumul coridorului ar trebui să aibă în componență reprezentanți ai tuturor grupurilor de părți interesate, inclusiv ai autorităților naționale, regionale și locale, actori de pe piață, salariați din sectoarele implicate, parteneri sociali și utilizatori.

4.11

CESE subliniază importanța coerenței dintre planificarea din cadrul planurilor de lucru ale coridoarelor și planul de lucru multianual pe care trebuie să-l stabilească Comisia în temeiul Regulamentului MIE. CESE presupune însă că aceasta nu va pune probleme, având în vedere prioritățile comune stabilite în comunicare și lista proiectelor predefinite din anexa I la Regulamentul MIE. Întrucât se pare că planurile în cauză vor fi elaborate în paralel, CESE subliniază importanța instrucțiunilor stabilite în această privință în cadrul comunicării, pe baza dispozițiilor orientărilor și ale Regulamentului MIE.

4.12

CESE salută importanța pe care comunicarea o acordă, în mod justificat, coordonării activităților legate de coridor cu coridoarele feroviare de marfă [Regulamentul (UE) nr. 913/2010], cu programul NAIADES II privind căile navigabile interioare (COM/2013/0623 final), cu inițiativa în domeniul porturilor vizând creșterea eficienței acestora (COM/2013/0295 final) și cu proiecte de dezvoltare a sustenabilității, astfel încât să se evite dublarea eforturilor și să se genereze sinergii. De asemenea, CESE regretă absența unui sistem și a unei dispoziții juridice pentru această coordonare, cu excepția obligației prevăzute în orientări cu privire la cooperarea dintre coridorul rețelei centrale și coridoarele feroviare de marfă; orientările conțin și o dispoziție care asigură reprezentarea coridoarelor feroviare relevante în forumul coridorului. CESE se întreabă dacă nu ar fi util să se asigure măcar reprezentarea în forumul coridorului a altor proiecte sau programe conținând proiecte care sunt relevante pentru fiecare coridor. Un astfel de exemplu îl constituie proiectul „Swiftly Green”, care este un proiect transfrontalier de tipul coridoarelor ecologice (Green Corridor), cu o configuraţie care îl face relevant pentru coridorul nord-mediteraneean al rețelei centrale. Dată fiind importanța pe care comunicarea o acordă autostrăzilor maritime, acest lucru ar putea fi valabil și pentru proiectele privind autostrăzile maritime aflate în curs de implementare pe un anumit coridor. În orice caz, CESE susține că trebuie să se țină seama de activitatea desfășurată deja și că infrastructurile existente trebuie utilizate în măsura în care este posibil.

4.13

Atunci când se intersectează sau se suprapun coridoare ale rețelei centrale, pot apărea probleme similare celor constatate între tipuri diferite de coridoare sau proiecte. CESE subliniază că este important să se găsească modalități de gestionare a acestor situații în mod transparent și eficient din punctul de vedere al resurselor.

4.14

CESE constată dualismul inerent dintre structura de guvernanță a coridorului și deciziile de finanțare, care sunt luate de Comisie pe baza unor criterii specifice și independent de structura de guvernanță a coridorului. În această privință, CESE apreciază declarația făcută în comunicare care recunoaște relevanța planurilor de lucru ale coridoarelor sub aspectul deciziilor de finanțare.

4.15

Deși remarcă importanța coridoarelor rețelei centrale și a structurii de guvernanță a acestora, atât sub aspect practic, cât și formal, precum și accentul care se pune pe acestea, atât sub aspectul resurselor administrative, cât și al finanțării, CESE dorește să reitereze problema ridicată anterior în avizul său privind propunerea de orientări, și anume dacă coridoarele rețelei centrale nu sunt în realitate o a treia categorie, de rangul cel mai înalt, în cadrul rețelei TEN-T (5).

4.16

CESE este de acord cu prioritățile exprimate în comunicare și ia notă de faptul că legăturile feroviare și prin autostrăzile maritime, în special între insule sau peninsule și continent, precum și măsurile de reducere a amprentei pe care o au transporturile sub aspectul gazelor cu efect de seră, sunt considerate o prioritate de prim rang. În acest context, CESE remarcă legăturile maritime care străbat Marea Baltică, pe cele din Marea Nordului sau de peste Golful Biscaia și pe cele dintre mai multe porturi din Mediterana, care, toate, se caracterizează prin faptul că scurtează distanțele de transport de pe uscat și/sau dezvoltă transporturile combinate.

4.17

CESE își exprimă preocuparea cu privire la disponibilitatea resurselor bugetare ale UE, pe care le consideră necorespunzătoare, și la incertitudinea legată de posibilitățile de dezvoltare a unor mecanisme de finanțare alternative, inclusiv obligațiunile pentru finanțarea proiectelor și parteneriatele public-privat.

5.   Observații specifice

5.1

CESE constată că totalul sumelor propuse pentru cofinanțarea, din partea UE, a priorităților stabilite în comunicare pare să depășească suma disponibilă pentru finanțare. Nu există elemente care să indice că au fost luate în considerare sau în ce măsură au fost luate în considerare posibilităţile de utilizare a instrumentelor financiare.

5.2

Comunicarea acordă o importanță deosebită analizelor costuri-beneficii, ca instrument de evaluare a unui proiect. În ceea ce privește proiectele implementate în țările beneficiare ale fondurilor de coeziune, comunicarea menționează o metodă specifică folosită pentru calcularea raportului costuri-beneficii atunci când se utilizează fonduri de coeziune. Această metodă nu este menționată în legătură cu țările care nu beneficiază de fonduri de coeziune, în cazul acestora făcându-se trimitere la o metodă recunoscută. CESE se întreabă dacă nu ar putea fi propuse una sau mai multe metode recomandate, de exemplu atunci când sunt lansate cereri de propuneri. Aceasta ar contribui la o mai mare transparență și la crearea unor condiții de concurență egale. Ar însemna să se meargă cu un pas mai departe față de publicarea principiilor care stau la baza evaluării raportului costuri-beneficii și a valorii adăugate europene prevăzute la articolul 51 din orientări.

5.3

În acest context, CESE reamintește necesitatea ca la analiza proiectelor să se țină seama de aspectele sociale, ecologice, precum și de cele economice, în acord cu Strategia UE2020. Aceasta implică să se garanteze că infrastructura planificată corespunde nevoilor reale și că va fi utilizată corespunzător.

5.4

În comunicare se tratează foarte succint posibilitatea propusă de Regulamentul MIE de a intensifica utilizarea instrumentelor financiare inovatoare pentru finanțarea TEN-T. Principala chestiune ridicată este cea a acceptării posibile pe piață, care, până în acest moment, pare a rămâne o problemă deschisă. CESE ia notă de acest aspect și reiterează comentariile sale din avizele menționate mai sus, referitoare la propunerea de orientări, respectiv la propunerea privind Regulamentul MIE, precum și la avizul său privind obligațiunile de proiect (6). De asemenea, în acest context, CESE atrage atenția asupra primirii favorabile pe piață a proiectelor lansate în perioada de testare a obligațiunilor de proiect și asupra evaluării viitoare a acestei perioade.

Bruxelles, 29 aprilie 2014

Președintele Comitetului Economic și Social European

Henri MALOSSE


(1)  JO C 299, 4.10.2012, p. 170.

(2)  JO C 143, 22.5.2012, p. 130.

(3)  JO C 143, 22.5.2012, p. 134.

(4)  JO C 299, 4.10.2012, p. 170.

(5)  JO C 143, 22.5.2012, p. 130.

(6)  JO C 143, 22.5.2012, p. 134.


Top