Accept Refuse

EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52012AE2011

Avizul Comitetului Economic și Social European privind Comunicarea Comisiei — Regiunile ultraperiferice ale Uniunii Europene: Către un parteneriat pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii COM(2012) 287 final

OJ C 161, 6.6.2013, p. 52–57 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

6.6.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 161/52


Avizul Comitetului Economic și Social European privind Comunicarea Comisiei — Regiunile ultraperiferice ale Uniunii Europene: Către un parteneriat pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii

COM(2012) 287 final

2013/C 161/09

Raportor: dl Henri MALOSSE

La 20 iunie 2012, în conformitate cu articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Comisia Europeană a hotărât să consulte Comitetul Economic și Social European cu privire la

Comunicarea Comisiei – Regiunile ultraperiferice ale Uniunii Europene: către un parteneriat pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii

COM(2012) 287 final.

Secțiunea pentru uniunea economică și monetară și coeziune economică și socială, însărcinată cu pregătirea lucrărilor Comitetului pe această temă, și-a adoptat avizul la 4 martie 2013.

În cea de-a 488-a sesiune plenară, care a avut loc la 20 și 21 martie 2013 (ședința din 20 martie), Comitetul Economic și Social European a adoptat prezentul aviz cu 165 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă și 6 abțineri.

1.   Concluzii și recomandări - „Să facem din RUP platformele Europei”

1.1

În prezent, prioritatea UE față de regiunile ultraperiferice (denumite în continuare RUP) trebuie să fie strângerea legăturilor care le unesc cu continentul european și consolidarea sentimentului de apartenență la proiectul european pentru cetățeni. RUP pot fi laboratoare, terenuri de experimentare și chiar modele pentru Europa în domenii ca biodiversitatea, observarea planetei, energiile regenerabile și integrarea culturilor.

1.2

RUP pot contribui cu atuuri considerabile la viitorul Europei, și anume: talentele femeilor și bărbaților lor, precum și producțiile lor agricole, piscicole și industriale, turismul de calitate, situarea lor geografică, ca platforme ale Europei pentru zona în care se află. RUP trebuie să aibă acces la toate avantajele pieței interne, în condiții de egalitate față de restul regiunilor europene.

1.3

În ciuda unui context extrem de restrictiv pe plan bugetar, sprijinul specific acordat RUP nu trebuie să scadă. Aceste regiuni trebuie să dispună de resurse financiare adaptate, care să le permită să îndeplinească obiectivele stabilite de Strategia Europa 2020 și să compenseze efectele handicapurilor lor, legate în special de poziția geografică îndepărtată.

1.4

Cu toate că politica europeană în favoarea RUP a dat rezultate bune, este necesară revitalizarea conceptului de ultraperiferie pornind de la temeiul juridic specific consfințit de TFUE, astfel încât aceasta să capete o dimensiune mai strategică și mai ambițioasă. Astfel, nu putem ține aceste regiuni departe de politicile europene dedicate marilor rețele, cercetării, mobilității și observării planetei.

1.5

Instrumentul POSEI trebuie evaluat și extins, pentru a acoperi toate producțiile agricole și neagricole ale RUP.

1.6

Articolul 349 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (denumit în continuare TFUE) trebuie să fie cu adevărat pus în aplicare într-o serie de politici europene, cum ar fi cele legate de: concurență, achiziții publice, pescuit, protecția mediului, astfel încât să se țină seama de realitățile geografice și climatice specifice RUP. Reticențele actuale ale Comisiei Europene în această privință par prea puțin justificate în raport cu dispozițiile Tratatului. CESE solicită Comisiei Europene să pregătească și să publice o analiză a punerii în aplicare a articolului 349.

1.7

Ocuparea forței de muncă și tineretul sunt mizele esențiale pentru RUP! Dimensiunea socială trebuie să fie una dintre prioritățile politicilor europene în favoarea RUP. Așadar, este necesară dezvoltarea reală a acestei axe prin punerea în practică a unor măsuri pe termen scurt, mediu și lung, prin intermediul programelor de sprijinire a educației și formării adaptate necesităților pieței muncii din aceste regiuni, pe de o parte, și al sprijinirii activităților care creează locuri de muncă și bogăție, pe de altă parte.

1.8

Tot prin programe puse în aplicare în RUP, Europa va fi în măsură să-și sporească competitivitatea, de exemplu în domeniul energiilor regenerabile și al științelor marine, al studierii biodiversității, al silviculturii, al sănătății și combaterii bolilor tropicale.

1.9

Obiectivul unei mai bune integrări a RUP în mediul lor geografic este un fapt evident. Există numeroase exemple care demonstrează că Comisia Europeană înțelege cu greu rolul strategic de platforme europene al RUP în cadrul politicilor externe ale UE, în special în domeniul comercial și în politicile din domeniul pescuitului și al cooperării pentru dezvoltare. Se impune un sprijin decisiv, mai vizibil și mai activ din partea Comisiei Europene pentru cooperarea regională!

1.10

Implicarea societății civile în Strategia UE trebuie să fie mai mult decât un slogan. CESE propune organizarea de mese rotunde care să-i implice pe actorii societății civile din fiecare RUP în pregătirea planurilor de acțiune care stabilesc obiectivele și etapele punerii în aplicare a Strategiei Europa 2020. CESE își propune să lanseze acest proces în parteneriat cu Conferința președinților RUP și cu consiliile economice și sociale ale RUP.

1.11

De altfel, CESE susține organizarea unui dialog structurat între societățile civile ale RUP și cele din țările din regiunile vecine (America Latină, Oceanul Atlantic, Caraibe, Oceanul Indian). Trebuie în special să fie implicați reprezentanții RUP în dialogul inițiat de Comisia Europeană în cadrul Acordurilor de parteneriat economic (APE). CESE susține crearea de comitete de monitorizare împreună cu societatea civilă în cadrul tuturor APE și pledează pentru participarea RUP la aceste comitete, în cazul în care sunt interesate.

1.12

CESE propune crearea de „antene” ale UE în fiecare RUP, astfel încât legăturile dintre UE și aceste regiuni să devină mai tangibile, mai vizibile și mai directe.

2.   Introducere și observații generale

2.1

Articolele 349 și 355 din TFUE definesc și recunosc specificitatea regiunilor ultraperiferice care, în plus, din 1989, dispun de un program specific de susținere a măsurilor socioeconomice destinate obținerii unei mai mari convergențe a acestor regiuni cu restul UE.

2.2

RUP extind în mod semnificativ teritoriul și prezența geografică a UE în lume, amplificând astfel influența politică, economică și culturală a Europei, și îi adaugă vaste zone de pescuit în oceanele Indian și Atlantic. Acest rol de platforme ale Europei trebuie să fie mai bine valorificat prin integrarea RUP în rețelele transeuropene (precum TEN-T, rețelele digitale), conferindu-le un acces privilegiat la programele europene de observare a planetei (GMES, Galileo) și la programele de cercetare europene privind energiile regenerabile și biodiversitatea. Prin diversele programe de mobilitate și cooperare, RUP trebuie să fie valorificate și în calitate de poli de influență europeană în lume. Prezența reprezentanților speciali ai UE în aceste regiuni, justificată de îndepărtarea acestora, va fi atât un semnal politic, cât și un instrument eficient de promovare a acestui rol de platforme!

2.3

La rândul său, CESE susține, de peste douăzeci de ani, acțiunile întreprinse de societățile civile din RUP pentru a se apropia de UE și pentru a fi mai bine ascultate și consultate. În acest sens, trebuie subliniate în special consecințele negative pe care politica sa comercială le poate avea asupra RUP, în special prin acordurile de liber schimb și prin acordurile APE cu țările vecine ale RUP (1). Din nefericire, este regretabil faptul că Comisia Europeană nu ia în calcul această chestiune în comunicarea sa și că nu reia recomandările din Avizul Coupeau (2) al CESE, din 17 februarie 2010, în special în ce privește măsurile de însoțire.

2.4

Un alt punct slab al acestei comunicări este faptul că ea neglijează consecințele unui fapt politic majore, și anume apartenența RUP la Uniunea Europeană. Audierea din Insula Réunion a demonstrat apartenența forțelor societății civile la construcția europeană, care nu a fost niciodată pusă sub semnul întrebării. În opinia CESE, strategia UE în privința RUP ar trebui să constea, în mod prioritar, în îmbunătățirea integrării acestora în ansamblul european, ținând în același timp seama de situația lor.

3.   Observații specifice

3.1

În ce privește punerea în aplicare a politicii de coeziune, au devenit absolut necesare simplificarea și rapiditatea procedurilor de selecție și alocare a creditelor. Răspunderea pentru întârzieri și termene excesive revine adesea în primul rând Uniunii Europene și autorităților naționale. Aceste aspecte dăunează grav credibilității UE, drept care trebuie abordate de urgență, înaintea oricărei examinări a viitoarelor perspective financiare.

3.2

O altă condiție esențială aplicabilă viitoarelor programe ale UE este cea de asigurare a unei mai bune vizibilități și concentrări ale ajutoarelor europene. Fragmentarea actuală reprezintă la rândul său un factor de ineficiență și stârnește critici. Așa cum precizează avizul Coupeau mai sus menționat, CESE recomandă, în faza actuală, concentrarea pe trei priorități fundamentale. În primul rând, educarea și formarea pentru sporirea capacității de inserție profesională, în special a tinerilor – inclusiv prin sprijinul acordat infrastructurii de bază, întrucât principala bogăție a teritoriilor UE constă, bineînțeles, în talentul și spiritul întreprinzător al oamenilor care locuiesc în ele. În al doilea rând, este vorba de sprijinul acordat sectorului privat, în calitatea sa de generator de bogăție și de locuri de muncă: IMM-urile și industriile mici și mijlocii, turismul, serviciile pentru factorii de producție, agricultura, silvicultura și pescuitul. În al treilea rând, investițiile în marile rețele (TIC, transporturi, deșeuri, apă, energie electrică etc.) reprezintă de asemenea o prioritate, pentru a garanta cetățenilor un acces echitabil la serviciile de interes economic general care contribuie la competitivitatea teritoriilor.

3.3

Chestiunea dezvoltării durabile este extrem de importantă, dar trebuie extinsă dincolo de mediu, la mulți alți factori. De exemplu, în ce privește turismul, dezvoltarea durabilă include respectarea identității locale, know-how-ul regional, conservarea modului de viață tradițional, a limbii sau a producțiilor specifice. Aspecte precum accesul universal, evoluțiile demografice și abordarea dependenței capătă o importanță deosebită în RUP, fiind insuficient dezvoltate de Comisia Europeană în comunicarea sa.

3.4

CESE îndeamnă Comisia să analizeze posibilitatea includerii dimensiunii ultraperiferice în normele de atribuire a contractelor de achiziții publice. Condițiile particulare ale RUP justifică atenția acordată ocupării forței de muncă locale, dar și evitarea dumpingului social provocat de țările vecine cu costuri salariale mult mai mici, precum și prin practicile agresive de prețuri scăzute adoptate de anumiți actori economici care reușesc inițial să elimine orice concurență locală și, după aceea, să practice o politică de monopol cu prețuri mari.

3.5

În ceea ce privește relațiile cu țările terțe vecine, CESE regretă că în Comunicarea Comisiei nu există o viziune clară, așa cum recomanda Avizul Coupeau. CESE insistă asupra importanței acțiunilor de cooperare dintre RUP și țările vecine, în special ACP, concretizate în proiecte de cooperare comune de mobilizare de fonduri de la FED, FEDER, FSE, FEADR și FEPAM. Au fost realizate numeroase studii în acest domeniu, dar au fost puse în aplicare puține proiecte concrete de cooperare, din lipsă de reguli operaționale. Cu toate acestea, posibilitățile de cooperare abundă în domenii ca: transporturile, turismul, educația, sănătatea, pescuitul și agricultura, cercetarea și dezvoltarea sau protecția mediului. În același timp, chestiunea politicii comerciale a UE a rămas fără răspuns. Acordurile sau perspectivele de acord de liber schimb ori APE reprezintă o amenințare serioasă la adresa economiei fragile a unora dintre RUP. Dacă nu se ține seama de interesele reale ale RUP în politica comercială a UE, proiectul de strategie al UE în favoarea RUP nu are niciun sens!

3.6

În sfârșit, este regretabil că în comunicare se acordă prea puțină importanță definirii unui parteneriat cu societatea civilă a RUP privind stabilirea unei consultări structurate a acesteia, în vederea întreprinderii de acțiuni de coeziune, precum și privind dezvoltarea de proiecte care să permită consolidarea sentimentului identității europene în rândul populațiilor, prin intermediul unor campanii de informare, al cetățeniei europene și al programelor de mobilitate. CESE trimite la avizul său privind Codul de conduită în materie de parteneriat (CCP) (3).

4.   Propuneri pentru viitor

4.1   Programul POSEI (Program de opțiuni specifice depărtării și insularității)

4.1.1   Aplicarea acestui program ar trebui să facă obiectul unei evaluări atente. Pe lângă resursele considerabile destinate de POSEI în favoarea a două produse ale RUP (zahăr și banane) ar trebui să țină seama de realitatea unei multitudini de alte produse locale, al căror export ar putea fi încurajat (vanilie, fructe și legume, produse de pescuit etc.).

4.1.2   Finanțarea alocată programelor POSEI agricultură trebuie să fie menținută, ba chiar întărită, pentru a se avansa pe calea dezvoltării atât a producțiilor destinate exportului, cât și a celor destinate pieței locale, garantând totodată aprovizionarea cu materii prime și produse de bază.

4.2   Coeziunea economică, socială și teritorială

4.2.1

CESE salută faptul că Consiliul European acordă în continuare un tratament specific RUP, astfel încât acestea să valorifice la maximum fondurile disponibile, propunând o rată de cofinanțare de 85 %, indiferent de nivelul veniturilor lor. CESE regretă totuși faptul că rata de cofinanțare pentru alocarea specifică destinată compensării costurilor suplimentare generate de dimensiunea ultraperiferică a rămas la 50 % și propune Comisiei să acționeze suficient de flexibil pentru a garanta deplina eficiență a acesteia.

4.2.2

În sfârșit, CESE se arată îngrijorat de faptul că propunerile Comisiei Europene în materie de cooperare teritorială nu aduc răspunsuri concrete la integrarea regională indispensabilă a RUP.

4.3   Programele de mobilitate: este necesar ca UE să garanteze cetățenilor din RUP accesul în condiții de egalitate la acest tip de programe, fie ele de ocupare a forței de muncă sau de studii. De exemplu este inacceptabilă contradicția clară dintre voința de a permite tinerilor și universitarilor din RUP să beneficieze pe deplin de programele de mobilitate ale UE, cum ar fi „ERASMUS pentru toți” și faptul că nu se ține seama de locul din care provin, întrucât cheltuielile de transport provocate de îndepărtare nu sunt acoperite, nici pentru studenții care vizitează RUP, nici pentru cei care se duc în alt stat membru al UE.

4.3.1   Alt paradox: programul „ERASMUS pentru toți” nu ține cont nici de țările terțe vecine ale RUP. Este absolut necesar să fie eliminate aceste paradoxuri. Un program ERASMUS MONDUS specific RUP ar trebui să permită organizarea de schimburi de tineri cu zonele învecinate și să se asigure astfel promovarea identității și culturii europene plecând de la aceste platforme europene.

4.4   Accesibilitate

4.4.1

Împreună cu Parlamentul European, CESE sprijină necesitatea stabilirii unui cadru ad-hoc pentru transporturi și TIC, pentru ca RUP să poată aborda în mod eficient problema discontinuității teritoriale și a decalajului digital.

4.5   Integrarea regională

4.5.1

RUP trebuie să beneficieze de o eligibilitate automată pentru cooperarea transfrontalieră, dincolo de criteriul frontierei maritime de 150 km.

4.5.2

O integrare regională efectivă a RUP impune adoptarea unor măsuri de îmbunătățire a conectivității acestor regiuni cu țările terțe din jurul lor și de promovare a internaționalizării indispensabile a IMM-urilor din RUP.

4.5.3

Este absolut necesar ca Uniunea Europeană să realizeze analize de impact în cadrul încheierii de acorduri comerciale sau de pescuit între UE și țările vecine ale RUP, să informeze autoritățile politice și societatea civilă din RUP despre negocieri și să le implice în chestiunile care le afectează direct.

4.5.4

Mediile profesionale și juridice ale RUP sunt interesate și de chestiunea securității investițiilor în zona lor geografică. CESE susține în acest sens crearea unei Conferințe a barourilor din RUP, precum și orice altă inițiativă de acest tip, cum ar fi Centrul atlantic de arbitraj și altele.

4.5.5

În numeroase domenii (transporturi, tratarea deșeurilor etc.), integrarea regională ar permite economii de scară, cu condiția ca UE să-și exprime în mod mai ferm decât în prezent voința sa de a transforma RUP în platforme ale Europei!

4.6   Ajutorarea întreprinderilor

4.6.1

Articolul 107 alineatul (3) litera a) din TFUE reprezintă un adevărat pas înainte din punct de vedere conceptual întrucât permite Comisiei luarea în considerare în mod diferențiat a economiilor în cadrul privind ajutoarele de stat cu finalitate regională, precum și a deficiențelor clare ale ajutoarelor de stat care urmăresc alte scopuri (cercetare, inovare, transport, mediu etc.). CESE subliniază contradicția care există în prezent între prioritățile Strategiei Europa 2020 și neajunsurile cadrelor de concurență în materie de ajutoare de stat pentru cercetare/inovare sau pentru protecția mediului în RUP. Aceste contradicții trebuie să fie remediate pentru perioada următoare.

4.6.2

În momentul în care se efectuează o revizuire a cadrului european al ajutoarelor de stat, RUP își exprimă îngrijorarea privind menținerea cadrului existent. Ele solicită menținerea celui mai favorabil tratament posibil, a coerenței ajutoarelor pentru toate scopurile (ajutoare pentru investițiile în întreprinderi care să aibă o rată mai ridicată a intensității și ajutoare pentru funcționare care să nu fie degresive și nici limitate în timp, pentru compensarea cheltuielilor suplimentare datorate situării ultraperiferice, în conformitate cu articolul 349 din TFUE), precum și crearea unor proceduri simple și flexibile.

4.6.3

RUP au o nevoie considerabilă de locuri de muncă, pentru a elimina șomajul structural care afectează toate categoriile de populație. Întreprinderile lor sunt prin definiție IMM-uri, care operează adesea pe piețe limitate din punct de vedere geografic, iar aceste caracteristici sunt așadar foarte diferite de cele din Europa continentală. Este important să se mențină – ca și pentru perioada 2007-2013 – posibilitatea ca ajutoarele acordate întreprinderilor să fie atribuite tuturor tipurilor de întreprinderi.

4.6.4

Intensitatea ratelor ajutoarelor pentru investiții în RUP pare a fi stabilizată la nivelul perioadei 2007-2013, cu menținerea pragurilor și a principiului „bonusului RUP” pe viitor. CESE subliniază că nu au apărut modificări în comerțul intracomunitar, dată fiind, în special, atractivitatea scăzută a piețelor RUP pentru investițiile străine. CESE recomandă așadar să se autorizeze în continuare ajutoarele pentru funcționare care să nu fie degresive și nici limitate în timp.

4.6.5

Sprijinul public, inclusiv cel european, și investițiile întreprinderilor din RUP în inovare, în agenda digitală, precum și în căutarea de parteneriate în zona lor geografică ar trebui să fie considerate prioritare.

4.6.6

Structura specifică a RUP este de așa natură încât țesutul lor economic este compus în mod aproape exclusiv din întreprinderi foarte mici. Ar trebui ca Comisia să pună accentul în strategia sa pe punerea în aplicare efectivă a Small Business Act european și pe aplicarea principiului „Think small first” („Gândește mai întâi la scară mică”), în special în materie de proceduri și controale. Normele de concurență trebuie să fie supravegheate atent în RUP, pentru a proteja interesele întreprinderilor mici și mijlocii.

4.7   Energia

4.7.1

Dată fiind situarea lor geografică, RUP sunt foarte vulnerabile și trebuie să facă față provocării energetice în mod diferit față de Europa continentală. UE trebuie să sprijine RUP în încercarea lor de a asigura aprovizionarea cu energie în medii și condiții complexe, care majorează considerabil prețurile și limitează competitivitatea.

4.7.2

Obținerea și exploatarea resurselor energetice proprii sunt vitale pentru RUP, în ceea ce privește atât energiile obținute din prelucrarea petrolului sau gazelor, cât și cele cu emisii reduse de carbon, cum ar fi energia eoliană, termică, solară, hidraulică și marină (a mareelor, valurilor, curenților, termală).

4.7.3

CESE propune să se intensifice ritmul cercetării în privința energiilor regenerabile din aceste regiuni și, prin instrumentele financiare ale UE, să fie susținute proiectele energetice din RUP, ținând seama de specificitatea acestora.

4.8   Agricultura

4.8.1

Caracterul fundamental al agriculturii RUP este evident. Ea este un vector de ocupare a forței de muncă, de influență și de conservare a mediului și modurilor de viață tradiționale. Pe lângă ajutoarele pentru zahăr și banane, UE trebuie să-și continue eforturile în favoarea diversificării și autonomiei alimentare ale RUP. De asemenea, este necesară menținerea echilibrului existent între producțiile agricole destinate exportului și producțiile agricole destinate aprovizionării piețelor locale.

4.8.2

Ajutoarele europene favorizează uneori, prin procedurile lor, marile structuri sau trecerea prin structuri intermediare. Este util să se remedieze această tendință ce neglijează interesul micilor producători independenți, care reprezintă marea majoritate în RUP. De asemenea, ajutoarele europene trebuie să servească la îmbunătățirea funcționării lanțului alimentar și la promovarea participării agricultorilor și a organizațiilor acestora.

4.9   Pescuitul

4.9.1

CESE salută poziția Comisiei care constă în a veghea ca luarea de decizii în acest domeniu să capete un caracter mai regional, vizând zonele regionale maritime și ținând seama de stocurile locale și de crearea unui consiliu consultativ pentru RUP. Însă, dat fiind că zonele de pescuit ale RUP diferă foarte mult unele de altele, este indispensabilă organizarea respectivului consiliu consultativ în funcție de bazinul fiecărei RUP, astfel încât să fie luat mai bine în considerare contextul lor specific.

4.9.2

Propunerea de reformă a politicii în domeniul pescuitului nu aduce un răspuns satisfăcător la situația RUP, de exemplu în ce privește: ajutoarele pentru flote (construcție/achiziție și modernizare, gestionarea efortului de pescuit, consecințele acordurilor de pescuit dintre UE și țările terțe asupra RUP) sau absența evoluției mecanismului de compensare POSEI „pescuit”; conținutul acestor aspecte ar trebui să facă obiectul unei revizuiri conceptuale, după modelul sistemului existent pentru POSEI „agricultură”. Comitetul reamintește de altfel ideile expuse în avizul său din proprie inițiativă „Dezvoltarea zonelor regionale de gestionare a stocurilor de pește și de control al pescuitului, din 27 octombrie 2011 (raportor: dl BURNS).

4.10   Silvicultura

4.10.1

Posibilitatea de a cultiva lemn durabil special, tropical și subtropical, de esență tare reprezintă o oportunitate care merită să fie luată în calcul în regiunile ultraperiferice și în țările și teritoriile de peste mări. Relația lor deosebită cu Europa le-ar permite un acces direct la piața europeană, dată fiind capacitatea lor de a produce lemn certificat, cu garanția respectării tuturor normelor de certificare ale Consiliului de Administrare a Pădurilor (Forest Stewardship Council – FSC).

4.10.2

Lemnul pentru proiectele speciale de restaurare istorică reprezintă o piață specifică, ce ar trebui luată în considerare, întrucât multe dintre tipurile de lemn originare se află pe lista speciilor în pericol și, prin urmare, obținerea lor pe cale legală este foarte dificilă. Mahon, ipé, virola, padauk, greenheart, ramin, apitong sau wenge sunt doar câteva dintre esențele de lemn necesare în proiectele de restaurare.

4.10.3

Pe lângă furnizarea de lemn, pădurile tropicale și subtropicale reprezintă mediul ideal pentru cultivarea plantelor rare utilizate în medicină și în cosmetică. Lemnul din pădurile tropicale și subtropicale nu permite îmbogățirea peste noapte, dar oferă acestor regiuni o oportunitate pe termen lung de a pătrunde pe piețe cu grad sporit de rentabilitate, care necesită accesul la aceste plante și esențe de lemn rare.

4.11   Cercetarea și dezvoltarea acesteia

4.11.1

CESE susține menținerea programului european în favoarea biodiversității (80 % din potențialul european de biodiversitate se găsește în RUP), precum și o mai bună luare în considerare a potențialului RUP în viitoarele programe ale Strategiei Europa 2020, în special în materie de energii regenerabile, dezvoltare durabilă, științe marine.

4.11.2

Comisia Europeană nu dezvoltă îndeajuns potențialul RUP în acest sens.

4.11.3

CESE susține ideea creării de rețele europene de clustere pe aceste teme, care să includă RUP.

4.12   Consolidarea dimensiunii sociale a dezvoltării RUP

4.12.1

CESE este satisfăcut de preocuparea Comisiei pentru dimensiunea socială a modelului european în cadrul Strategiei Europa 2020. Această preocupare nu trebuie să se reducă la declarații de bune intenții, ci să se traducă în angajamente concrete. Niciun cetățean european nu trebuie să fie exclus și abandonat pe marginea drumului dezvoltării. În aceasta rezidă tot sensul solidarității europene. CESE este de acord cu propunerea președintelui regiunii Insulelor Canare în legătură cu punerea în practică a unui plan de urgență pentru combaterea șomajului în masă, care proliferează cu o intensitate deosebită.

4.12.2

Dincolo de punerea în practică a axelor strategice, CESE subliniază:

4.12.2.1

Necesitățile primare esențiale: apă pentru toți (persoanele și economia), energia durabilă, tratarea apelor reziduale și eliminarea deșeurilor sunt tot atâtea mize cu care se confruntă constant aceste teritorii. În acest sens, comunicarea nu pune accentul în suficientă măsură pe necesitatea unei bune funcționări a serviciilor în rețea în RUP.

4.12.2.2

Importanța unei strategii europene pentru turism, factor esențial pentru RUP, cu integrarea indispensabilă a dezvoltării durabile și a respectării identității, ca piloni fundamentali ai dezvoltării acestui sector, pentru a nu cădea în capcana aculturației sau a „betonării” zonelor maritime. CESE reamintește în acest sens comunicarea Comisiei pe tema „Creșterea albastră” și avizul său în curs de elaborare în acest moment (4).

4.12.2.3

Comisia Europeană trebuie să țină mai mult seama de dimensiunea culturală în strategia sa. În acest sens, RUP reprezintă o bogăție excepțională pentru UE. Din acest motiv, CESE propune o consolidare pe măsură a componentei „Cultură” din planurile de acțiune pentru punerea în aplicare a Strategiei Europa 2020.

Bruxelles, 20 martie 2013

Președintele Comitetului Economic și Social European

Staffan NILSSON


(1)  Avizul CESE privind influența acordurilor economice de parteneriat asupra regiunilor ultraperiferice (zona Caraibilor)JO C 347, 18.12.2012, p. 28.

(2)  Aceste recomandări se regăsesc și în alte lucrări, cum ar fi:

 

Studiul Comisiei Europene privind factorii de creștere în RUP, realizat de Ismeri EROPA;

 

Raport comandat de comisarul european pentru piața internă, dl Michel BARNIER, privind „Situația RUP în cadrul pieței unice: influența Uniunii Europene în lume”, de Pedro SOLBES MIRA;

 

Studiul Comisiei Europene privind tendințele demografice și migratorii în RUP și impactul lor asupra coeziunii economice, sociale și teritoriale a RUP, realizat de INED;

 

Raportul Parlamentului European elaborat de dl Nuno TEIXEIRA – Comisia REGI – privind „Politica de coeziune în regiunile ultraperiferice în contextul Strategiei Europa 2020”;

 

Studiul Parlamentului European privind rolul politicii regionale în abordarea efectelor schimbărilor climatice din regiunile ultraperiferice.

(3)  JO C 44 din 15.02.2013, p. 23.

(4)  Avizul CESE: „Creșterea albastră: oportunități pentru o creștere sustenabilă în domeniul marin și maritim, (A se vedea pagina 87 din prezentul Jurnal Oficial).


Top