Accept Refuse

EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52012AE1579

Avizul Comitetului Economic și Social European privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Inițiativa privind oportunitățile pentru tineri COM(2011) 933 final

OJ C 299, 4.10.2012, p. 97–102 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

4.10.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 299/97


Avizul Comitetului Economic și Social European privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Inițiativa privind oportunitățile pentru tineri

COM(2011) 933 final

2012/C 299/18

Raportor: dl Tomasz JASIŃSKI

La 20 decembrie 2011, în conformitate cu articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Comisia a hotărât să consulte Comitetul Economic și Social European cu privire la

Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Inițiativa privind oportunitățile pentru tineri

COM(2011) 933 final.

Secțiunea pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și cetățenie, însărcinată cu pregătirea lucrărilor Comitetului pe această temă, și-a adoptat avizul la 27 iunie 2012.

În cea de-a 482-a sesiune plenară, care a avut loc la 11 și 12 iulie 2012 (ședința din 12 iulie), Comitetul Economic și Social European a adoptat prezentul aviz cu 212 voturi pentru, 1 vot împotrivă și 2 abțineri.

1.   Concluzii și recomandări

1.1   CESE subliniază utilitatea „Inițiativei privind oportunitățile pentru tineri” care atrage atenția nu numai asupra problemelor actuale, ci și asupra obiectivelor comunicării intitulate „Tineretul în mișcare”. CESE este pregătit să se implice în punerea în aplicare a inițiativei prin cooperarea cu partenerii sociali și organizațiile societății civile, precum și prin acțiuni comune cu părțile interesate pentru promovarea acesteia.

1.2   CESE menționează că politica de austeritate a UE și absența unei politici de creștere clare și general recunoscute ar putea pune în pericol succesul inițiativei privind oportunitățile pentru tineri. Această inițiativă esențială poate reprezenta o sursă de noi oportunități pentru tineri, însă, dacă este privită izolat, în afara unui context economic mai amplu, ea însăși nu va crea nici măcar un singur loc de muncă. Prin urmare, pentru a se asigura punerea în aplicare corespunzătoare a acestei inițiative, este vital să se creeze un mediu economic și financiar adecvat.

1.3   CESE recunoaște necesitatea continuării acțiunilor de prevenire a abandonului școlar timpuriu. Este important să se mențină sau, dacă este posibil, să se sporească resursele aflate la dispoziția statelor membre în scopul prevenii abandonului școlar timpuriu.

1.4   Luând în considerare situațiile diferite ale tinerilor bărbați și ale tinerelor femei, CESE subliniază importanța unei îndrumări adecvate cu privire la educație, formare și carieră, care ar trebui să-i sprijine pe tineri în eforturile lor de a dobândi o mai bună educație, calificări și competențe și să-i ajute să aleagă școli, inclusiv centre de învățământ superior sau de formare, care să le poată garanta un loc de muncă adecvat.

1.5   CESE sprijină dezvoltarea competențelor relevante pentru piața forței de muncă, printr-o cooperare activă a lumii profesionale cu instituțiile de învățământ. CESE salută sprijinul financiar suplimentar furnizat de Comisie pentru programele „Primul tău loc de muncă EURES” și „Erasmus pentru întreprinzători” și pentru promovarea mobilității tinerilor.

1.6   CESE consideră adecvată sprijinirea primei experiențe profesionale și a formării la locul de muncă. CESE este de acord cu faptul că programele de ucenicie, plasamentele în întreprinderi și stagiile, precum și programele de servicii de voluntariat, joacă un rol foarte important, oferind tinerilor posibilitatea de a dobândi competențe și experiență profesională. Cu toate acestea, uceniciile, plasamentele în întreprinderi, stagiile și programele de servicii de voluntariat nu ar trebui în niciun caz să constituie alternative pentru formele obișnuite de angajare. În acest sens, dorim să subliniem importanța tuturor inițiativelor destinate îmbunătățirii calității plasamentelor și stagiilor, cum ar fi Carta europeană a calității stagiilor și uceniciilor (European Quality Charter on Internships and Apprenticeships).

1.7   CESE subliniază importanța unor standarde de calitate, necesare, cu privire la programele de ucenicie, plasamentele în întreprinderi și stagii. În acest sens, CESE salută inițiativa Comisiei de a adopta, în 2012, un cadru de calitate care să sprijine furnizarea și realizarea unor stagii de înaltă calitate.

1.8   CESE subliniază rolul pe care îl poate juca implicarea partenerilor sociali în procesul de schimb de bune practici și în elaborarea, aplicarea și monitorizarea sistemului privind experiențele profesionale.

1.9   CESE consideră adecvată mărirea bugetului alocat de Comisie Serviciului european de voluntariat. De asemenea, salută înființarea unui nou Corp voluntar european de ajutor umanitar. Cu toate acestea, este preocupat de lipsa unei evaluări veritabile a etapei-pilot, aflată în curs de desfășurare, precum și de posibilitatea ca inițiativa să nu aibă cu adevărat un caracter voluntar.

1.10   Primul loc de muncă ar trebui să garanteze un set de standarde minime de ocupare a forței de muncă, care să nu difere de cele aplicabile în cazul lucrătorilor cu vechime pe piața muncii. Interzicerea oricărei forme de discriminare pe motive de vârstă este deosebit de importantă. CESE subliniază încă o dată importanța esențială a măsurilor care contribuie la asigurarea unor locuri de muncă stabile, de înaltă calitate și remunerate corespunzător pentru tineri, garantându-le acestora securitate socială încă de la începutul carierei lor.

1.11   CESE subliniază faptul că inițiativa „Garanția pentru tineret” ar trebui să fie sprijinită de o politică activă în domeniul pieței forței de muncă, pentru a reduce decalajul dintre sistemul de educație și formare și piața forței de muncă, la un nivel egal atât pentru tineri, cât și pentru tinere.

1.12   CESE își reiterează propunerile concrete făcute recent în Avizul său pe tema „Orientările privind ocuparea forței de muncă”, privind modul în care ar trebui să se răspundă la degradarea semnificativă, în multe state membre, a perspectivei tinerilor pe piața forței de muncă, declanșată de criză:

definirea unor obiective ambițioase ale UE privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor;

punerea în aplicare coerentă de către toate statele membre a „garanției pentru tineret”;

suplimentarea fondurilor UE și facilitarea accesului la acestea în țările deosebit de afectate;

asigurarea unor fonduri mai mari în cadrul noului buget UE pentru combaterea șomajului în rândul tinerilor;

facilitarea accesului tinerilor la ajutorul de șomaj;

combaterea locurilor de muncă precare și a modalităților de lucru nereglementate în domeniul uceniciei și al stagiilor;

impunerea sistemului dual al învățământului profesional ca model în UE (1).

1.13   CESE menționează că, în momentul elaborării perspectivei financiare pentru perioada 2014–2020, ar trebui să se acorde o atenție deosebită asigurării disponibilității resurselor pentru tineri prin intermediul Fondului social european.

1.14   Crearea de noi locuri de muncă de înaltă calitate trebuie să rămână o prioritate. CESE propune examinarea, în cadrul viitoarei perspective financiare, a posibilității de a adopta o strategie europeană privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor.

1.15   Disponibilitatea Comisiei de a oferi fonduri de asistență tehnică pentru a sprijini statele membre să utilizeze fondurile UE care mai sunt disponibile ar trebui să fie considerată ca fiind deosebit de importantă. Este vorba în primul rând despre Fondul social european, care mai poate oferi statelor membre aproximativ 30 miliarde EUR pentru proiecte în cadrul perspectivei financiare pentru 2007-2013.

2.   Sinteza inițiativei Comisiei. Contextul problemei

2.1   Problemele cu care se confruntă tinerii pe piața forței de muncă sunt de natură structurală și sunt evidente de mulți ani, chiar dinainte de declanșarea crizei actuale. Criza economică cu care ne confruntăm din 2008 a agravat problemele tinerilor. Șomajul înregistrat în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani este de peste două ori mai mare decât pentru populația activă din punct de vedere economic în general și de aproape trei ori mai mare decât pentru adulții activi din punct de vedere economic. Numărul tinerilor europeni fără un loc de muncă a crescut cu un milion în perioada 2008-2010, iar în prezent în UE există peste cinci milioane de tineri fără loc de muncă. Faptul că, în prezent, în UE, unul din cinci cetățeni nu își poate găsi un loc de muncă reprezintă, într-adevăr, un motiv de îngrijorare. În plus, creșterea șomajului de lungă durată în rândul tinerilor constituie un motiv special de îngrijorare. În medie, 28 % dintre tinerii sub vârsta de 25 de ani fără loc de muncă rămân în această situație mai mult de 12 luni.

2.2   Strategia Europa 2020 a stabilit o serie de obiective ambițioase care ar trebui să contribuie la promovarea creșterii economice inteligente, durabile și favorabile incluziunii în cadrul UE. Tinerii au un rol esențial în realizarea acestor obiective. În inițiativa „Tineretul în mișcare”, publicată în septembrie 2010, se menționează că educația și formarea de calitate pentru toți, integrarea constantă și cu succes pe piața forței de muncă, locurile de muncă decente și remunerate adecvat și oportunitățile de creștere a mobilității sunt elemente esențiale pentru „eliberarea potențialului tuturor tinerilor” și, astfel, pentru realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020. Cu toate acestea, aplicarea modelului adoptat în cadrul strategiei rămâne un aspect esențial.

2.3   Criza economică s-a dovedit a fi atât de gravă încât realizarea obiectivelor stabilite de inițiativa „Tineretul în mișcare” nu mai este posibilă. Și mai grav, situația tinerilor pe piața forței de muncă se deteriorează constant. Uniunea Europeană trebuie să investească în tineri și să adopte imediat măsuri eficiente pentru a preveni și a combate rata ridicată a șomajului, inclusiv rata șomajului pe termen lung, în rândul tinerilor. Fondurile disponibile pentru stimularea creșterii economice sunt esențiale pentru crearea de noi locuri de muncă, însă nu sunt suficiente, ca atare, pentru soluționarea problemei șomajului în rândul tinerilor.

2.4   După primul semestru european de guvernanță economică din 2011, Comisia, în Analiza anuală a creșterii pe 2012, atrage atenția asupra primelor indicii din care reiese că reacția statelor membre la recomandările făcute nu este suficient de eficace.

2.5   Având în vedere situația din ce în ce mai gravă a ocupării forței de muncă în rândul tinerilor, Comisia depune din nou eforturi pentru remedierea acesteia, propunând „Inițiativa privind oportunitățile pentru tineri”, care îi vizează în primul rând pe tinerii care nu lucrează și nici nu urmează studii sau cursuri de formare profesională. Scopul acesteia este de a combina acțiunile concrete ale statelor membre cu acțiunile UE, ale cărei priorități au fost stabilite în Strategia Europa 2020, în Concluziile Consiliului din iunie 2011 privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor și în Recomandarea Consiliului privind politicile de combatere a abandonului școlar timpuriu.

2.6   Dată fiind gravitatea situației descrise mai sus, Comisia consideră că, fără a mai aștepta recomandările din 2012 specifice fiecărei țari, statele membre, în special cele cu cele mai mari rate ale șomajului în rândul tinerilor, ar trebui să ia măsuri decisive în următoarele patru domenii principale:

prevenirea abandonului școlar timpuriu;

dezvoltarea competențelor relevante pentru piața forței de muncă;

sprijinirea primei experiențe profesionale și a formării la locul de muncă;

accesul la piața forței de muncă: obținerea unui (prim) loc de muncă.

2.7   Comisia va oferi fonduri de asistență tehnică pentru a sprijini statele membre să utilizeze fondurile UE încă disponibile, îndeosebi Fondul social european, care încă deține aproximativ 30 miliarde EUR pentru proiecte în cadrul perspectivei financiare pentru perioada 2007–2013.

2.8   „Inițiativa privind oportunitățile pentru tineri” se bazează pe un parteneriat puternic între statele membre și Comisie și încurajează acțiuni concertate pentru a asigura că toate părțile interesate valorifică pe deplin sprijinul financiar și instrumentele puse la dispoziție de UE.

3.   Observații generale cu privire la comunicarea Comisiei

3.1   Comunicarea intitulată „Inițiativa privind oportunitățile pentru tineri” ar trebui să fie evaluată ținându-se seama de recomandările Comisiei stabilite în inițiativele din cadrul Strategiei Europa 2020, și anume, „Tineretul în mișcare”, „O agendă pentru noi competențe și locuri de muncă”, precum și în Concluziile Consiliului din iunie 2011 privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor și în Recomandarea Consiliului privind politicile de combatere a abandonului școlar timpuriu.

3.2   CESE regretă că - la fel ca în cazul inițiativei „Tineretul în mișcare” -, Comisia nu a ținut seama nici de această dată de măsurile de consolidare și dezvoltare a dimensiunii sociale și civile a aspectelor referitoare la tinerii europeni. Inițiativa ar trebui să reprezinte o modalitate de cooperare cu tinerii și să nu vizeze exclusiv oferirea de informații despre aceștia sau punerea în aplicare a unor măsuri spre binele lor. Prin urmare, CESE solicită din nou Comisiei să includă măsurile necesare în cadrul acestei inițiative. CESE subliniază necesitatea de a-i implica pe tineri în transpunerea în realitate a acestei inițiative la toate nivelurile.

3.3   De la lansarea inițiativei „Tineretul în mișcare”, situația tinerilor pe piața forței de muncă a UE nu numai că nu a înregistrat nicio îmbunătățire, ci, dimpotrivă, s-a agravat. CESE menționează că politica macroeconomică de austeritate a statelor membre, pusă în aplicare în contextul noii guvernanței economice a UE, precum și absența unei politici de creștere clare și general recunoscute, ar putea avea un impact negativ asupra succesului Inițiativei privind oportunitățile pentru tineri. Măsurile aplicate ca parte a politicii bugetare stricte a statelor membre trebuie să țină seama de impactul pe care îl au asupra situației tinerilor pe piața forței de muncă. De aceea, în opinia CESE, această inițiativă esențială poate reprezenta o sursă de noi oportunități pentru tineri, însă, dacă este privită izolat, în afara unui context economic mai amplu, ea însăși nu va crea nici măcar un singur loc de muncă. Prin urmare, pentru a se asigura punerea în aplicare corespunzătoare a acestei inițiative, este vital să se creeze un mediu economic și financiar adecvat. În ceea ce privește măsurile de combatere a crizei economice și a datoriei publice, trebuie să se garanteze că ele nu afectează revigorarea cererii și a ocupării forței de muncă în timpul crizei, precum și după terminarea ei, și nici atenuarea efectelor sociale nedorite. În special, trebuie să se asigure investiții publice într-o politică activă privind piața forței de muncă și în învățământul general și profesional.

3.4   CESE menționează că absența oricărei acțiuni imediate și eficiente pentru îmbunătățirea situației pe piața forței de muncă a UE nu va face decât să exacerbeze fenomene precum irosirea și exodul de inteligență, legate de migrația în direcția unui loc de muncă. Aceasta duce nu numai la pierdere - adesea de nerecuperat - a fondurilor publice investite în educație, ci și la pierderea capitalului uman la nivel de stat membru și în întreaga UE.

3.5   Totuși, CESE salută noua inițiativă a Comisiei, care atrage atenția asupra problemelor actuale și subliniază, deopotrivă, obiectivele inițiativei „Tineretul în mișcare”. Valoarea adăugată a „Inițiativei privind oportunitățile pentru tineri” constă în faptul că aceasta se concentrează asupra unor măsuri specifice ale statelor membre și identifică oportunități de sprijin financiar, ceea ce, în opinia CESE, ar putea contribui în mod semnificativ la îmbunătățirea situației tinerilor cu privire la educație și la integrarea pe piața forței de muncă.

3.6   Comunicarea Comisiei urmărește să încurajeze statele membre să adopte imediat măsuri corective specifice în domeniul ocupării forței de muncă și să realizeze o conexiune între aspectele referitoare la ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor (îndeosebi al celor care nu lucrează și nici nu urmează studii sau cursuri de formare profesională) și sistemele de educație și formare, precum și să îmbunătățească și să consolideze legislația, având în vedere că există adesea o corelație strânsă între fenomenul persoanelor care nu lucrează și nu urmează studii sau cursuri și economia subterană.

3.7   Prevenirea abandonului școlar timpuriu

3.7.1   CESE salută această nouă inițiativă care vizează prevenirea abandonului școlar timpuriu și confirmă importanța deosebită a reducerii ratei tinerilor care abandonează timpuriu școala, îndeosebi în anumite state membre. Acesta reprezintă, de asemenea, unul dintre obiectivele esențiale ale Strategiei Europa 2020 (2). CESE consideră că aceste măsuri ar trebui să fie continuate prin menținerea sau, dacă este posibil, sporirea resurselor aflate la dispoziția statelor membre în scopul prevenirii abandonului școlar timpuriu și prin adoptarea de măsuri pentru mărirea atractivității serviciilor educaționale disponibile. CESE subliniază totodată necesitatea ca sistemele de educație să devină mai incluzive.

3.7.2   CESE este de acord cu Comisia în ceea ce privește necesitatea adoptării de urgență a unor măsuri de reintegrare prin formare și, prin urmare, solicită statelor membre să adopte acțiuni imediate și eficiente pentru reducerea la 10 % a ratei tinerilor care abandonează timpuriu școala. În prezent, rata medie în statele membre ale UE este de 14 %.

3.8   Dezvoltarea competențelor relevante pentru piața muncii. Mobilitatea

3.8.1   CESE este de acord cu faptul că dezvoltarea competențelor relevante pentru piața muncii este esențială pentru integrarea tinerilor pe această piață; în primul rând, este esențial să se realizeze o apropiere între lumea profesională și cea a educației și formării și să se acorde o atenție deosebită rolului unui sistem de învățământ dual. CESE menționează că este important să se sprijine spiritul antreprenorial și cooperarea între întreprinderile din domeniul agricol, industrial și al serviciilor și sistemul de învățământ la toate nivelurile de școlarizare. CESE subliniază, de asemenea, rolul educației în întâmpinarea unei arii mai largi de nevoi ale societății, dincolo de cele economice. În acest sens, este important ca programele școlare să țină seama de chestiuni legate de dreptul muncii și să asigure sensibilizarea studenților cu privire la oportunitățile oferite de UE în acest domeniu. Acest lucru poate avea un efect important asupra măririi nivelului de conștientizare a tinerilor înainte ca aceștia să-și caute primul loc de muncă, precum și un efect de consolidare a identității lor europene.

3.8.2   CESE atrage atenția asupra orientărilor stabilite în comunicatul de la Bruges privind dezvoltarea cooperării europene în domeniul formării și educației profesionale pentru perioada 2011-2020. Europa are nevoie de sisteme de educație și formare profesională de înaltă calitate și flexibile, care să poată răspunde nevoilor actuale și viitoare. Consilierea și îndrumarea pe tot parcursul vieții în domeniul educației, formării și al alegerii carierei poate fi un instrument util pentru obținerea unei eficiențe mai mari a acestei inițiative. Acest lucru este important mai cu seamă în contextul problemei exodului de inteligență.

3.8.3   Comisia recomandă sprijinirea instrumentelor pentru mobilitatea tinerilor. CESE sprijină inițiativa Comisiei de a institui, cu sprijinul Parlamentului European, un program de mobilitate a locurilor de muncă, cu țintă precisă, având scopul de a-i ajuta pe tineri să își găsească un loc de muncă în alt stat membru al UE, precum și a ajuta întreprinderile în vederea ocupării posturilor vacante greu de acoperit. CESE consideră că este important să se sprijine învățarea limbilor străine și dobândirea de competențe TIC.

3.8.4   CESE sprijină inițiativa Comisiei de a oferi sprijin financiar în cadrul programului „Primul tău loc de muncă EURES”. Acest program vizează să sprijine aproximativ 5 000 de tineri să își găsească un loc de muncă într-un alt stat membru în perioada 2012-2013. CESE va monitoriza programul în etapa-pilot, în vederea dezvoltării ulterioare a acestuia.

3.8.5   CESE salută măsurile Comisiei care vizează utilizarea sumei de 3 milioane EUR din asistența tehnică a FSE pentru a ajuta statele membre să instituie programe de sprijinire a noilor întreprinzători tineri și a întreprinzătorilor sociali. De asemenea, un progres semnificativ este și finanțarea în cadrul programului „Erasmus pentru întreprinzători” a aproximativ 600 de schimburi suplimentare în 2012.

3.8.6   Pe de altă parte, în opinia CESE, Comunicarea Comisiei nu acordă suficientă atenție problemei finanțării subvențiilor directe pentru tinerii care doresc să înceapă o afacere (resurse reduse și acces limitat la acestea). Aceasta privește resursele financiare atât din fonduri europene, cât și din bugetele statelor membre. Comitetul consideră că sprijinul acordat tinerilor întreprinzători care s-au hotărât să înceapă o afacere ar putea reprezenta un instrument-cheie pentru reducerea șomajului în rândul tinerilor.

3.9   Susținerea primei experiențe profesionale și a formării la locul de muncă

3.9.1   CESE este de acord cu faptul că programele de ucenicie, plasamentele în întreprinderi și stagiile joacă un rol foarte important, oferind tinerilor posibilitatea de a dobândi competențe și experiență profesională și că acestea ar trebui să fie incluse în strategiile privind responsabilitatea socială a întreprinderilor. În cazul în care o companie investește în lucrători tineri și îi consideră o resursă valoroasă, tratându-i în consecință, acest fapt poate spori semnificativ angajamentul lucrătorilor față de activitățile companiei.

3.9.2   CESE ia notă de rolul pe care îl pot juca în acest domeniu o politică activă pentru piața forței de muncă și niște servicii mai bune de plasare a forței de muncă. Tinerii ar trebui să beneficieze de consiliere cu privire la carieră, care să acopere toate sectoarele: agricol, industrial și al serviciilor, încă din timpul școlii.

3.9.3   CESE consideră că este importantă alocarea de către Comisie, în 2012, a unui buget de 1,5 milioane EUR pentru lansarea unei campanii care își propune să sensibilizeze întreprinderile în legătură cu plasamentele prin programele Erasmus și Leonardo da Vinci.

3.9.4   CESE subliniază, de asemenea, importanța unor standarde de calitate, necesare, cu privire la programele de ucenicie, plasamentele în întreprinderi și stagii. Ar trebui instituit un cadru european de reglementare a stagiilor. În acest sens, CESE salută inițiativa Comisiei de a prezenta, în 2012, un cadru de calitate care să sprijine oferirea și realizarea unor stagii de înaltă calitate, incluzând o viziune de ansamblu privind stagiile la nivelul UE, pentru a mări gradul de transparență în ceea ce privește condițiile de efectuare a stagiilor în întreaga UE.

3.9.5   Plasamentele în întreprinderi nu trebuie să fie un substitut al formelor obișnuite de ocupare a forței de muncă. Acestea ar trebui să le ofere stagiarilor oportunitatea de a dobândi competențele necesare pentru facilitarea accesului lor pe piața forței de muncă. Stagiarii ar trebui să fie remunerați în mod decent pentru îndeplinirea unor sarcini concrete la locul de muncă. O remunerație mică sau lipsa acesteia conduce la segmentarea pieței forței de muncă. Pentru ca plasamentele în întreprinderi să fie eficiente și adaptate la nevoile pieței forței de muncă, partenerii sociali trebuie să se implice în conceperea, organizarea, aplicarea și finanțarea acestora.

3.9.6   CESE va monitoriza îndeaproape și va sprijini toate inițiativele care vizează îmbunătățirea calității plasamentelor în întreprinderi și a stagiilor, precum Carta europeană a calității stagiilor și programelor de ucenicie (European Quality Charter on Internships and Apprenticeships), prezentată de Forumul european al tineretului, în vederea consolidării dialogului civil pentru stabilirea de norme adecvate în acest domeniu.

3.9.7   CESE salută adoptarea, în 2010, de către partenerii sociali europeni, a acordului-cadru privind piețele forței de muncă favorabile incluziunii. CESE subliniază importanța factorilor enumerați în acordul-cadru care au un impact asupra participării pe piața forței de muncă: a) factori contextuali (legați de mediul economic și de cel al pieței forței de muncă și care au reprezentat în trecut o piedică în calea integrării), b) factori referitori la munca în sine, c) factori individuali (competențe, nivelul de calificare și de educație, motivație, cunoașterea unor limbi străine, starea de sănătate, inclusiv handicapurile, și perioadele frecvente sau lungi fără un loc de muncă). CESE solicită partenerilor sociali din statele membre să pună urgent în aplicare acordul, îndeosebi obiectivul referitor la creșterea numărului de stagii și programe de practică de înaltă calitate.

3.9.8   CESE confirmă nevoia creării unui pașaport european unic al competențelor, care să reunească toate calificările și competențele dobândite în cadrul educației formale, informale sau non-formale.

3.9.9   CESE subliniază importanța schimbului de bune practici cu privire la programele de practică pentru tineri și salută anunțul Comisiei cu privire la alocarea directă de către aceasta a 1,3 milioane EUR din Fondul social european pentru sprijinirea instituirii unor programe de practică profesională.

3.9.10   Experiența țărilor care au introdus un sistem de învățământ dual este deosebit de importantă în acest context. Avantajul unui astfel de sistem este că el combină educația tradițională din instituțiile de învățământ cu aplicarea practică, la locul de muncă, a cunoștințelor dobândite în școală. Acest lucru permite le studenților să își dezvolte aptitudinile și competențele necesare pe piața forței de muncă. CESE subliniază rolul pe care îl pot juca implicarea partenerilor sociali în procesul de schimb de bune practici și în elaborarea, aplicarea și monitorizarea sistemului privind experiențele profesionale. CESE salută orientările Comisiei în acest domeniu. Ar trebui analizată portabilitatea sistemului dual de învățământ, care combină formația teoretică și cea practică în cadrul învățământului profesional.

3.9.11   CESE consideră adecvată mărirea de către Comisie a alocării bugetare pentru Serviciul european de voluntariat, pentru a oferi cel puțin 10 000 de locuri de voluntariat în 2012. CESE salută înființarea unui nou Corp voluntar european de ajutor umanitar. Cu toate acestea, este preocupat de lipsa unei evaluări veritabile a etapei-pilot, aflată în curs de desfășurare, precum și de posibilitatea ca inițiativa să nu aibă cu adevărat un caracter voluntar. La fel ca în cazul plasamentelor în întreprinderi și al stagiilor, ar trebui subliniată nevoia de a asigura activități de voluntariat de înaltă calitate.

3.9.12   CESE va sprijini schimbul și diseminarea experienței și a informațiilor în materie de programe naționale de servicii de voluntariat pe termen lung, utilizate drept metodă de orientare în carieră și de obținere a unei experiențe inițiale într-un loc de muncă, programe care au fost aplicate cu succes în mai multe state membre.

3.10   Accesul la piața forței de muncă: obținerea unui (prim) loc de muncă

3.10.1   Importanța primului loc de muncă al unei persoane nu poate fi supraestimată, nici din punctul de vedere al viitorului venit al acesteia, nici din punctul de vedere al viitoarei cariere profesionale și al pensiei acesteia. Unei persoane ar trebui să i se garanteze un set de standarde minime de ocupare a forței de muncă imediat după obținerea primului loc de muncă. Aceste standarde nu trebuie să difere de cele oferite lucrătorilor cu vechime pe piața forței de muncă. Interzicerea oricărei forme de discriminare pe motive de vârstă este de o importanță esențială. Importanța măsurilor care sprijină asigurarea unor locuri de muncă stabile, de înaltă calitate și remunerate corespunzător pentru tineri încă de la începutul carierelor nu trebuie subestimată (3). Ar trebui avute în vedere programe de stimulare pentru întreprinderile mici și mijlocii care oferă un loc de muncă permanent lucrătorilor tineri.

3.10.2   Recomandările Comisiei cu privire la reducerea rigidității excesive a contractelor permanente ar trebui să țină seama și de riscurile asociate acestor forme de a acționa. Contractele temporare, care predomină în prezent în rândul tinerilor – îndeosebi al tinerilor aflați la începutul carierei – au condus la o piață duală și segmentată a forței de muncă. Lucrătorii cu contract temporar se află într-o stare de incertitudine, riscă să își piardă locurile de muncă, iar perspectivele lor profesionale sunt reduse. Această piață duală a forței de muncă începe să devină o problemă deosebit de gravă pentru tineri, care, din cauza nesiguranței privind viitorul, s-ar putea regăsi în situația de a depune eforturi permanente pentru menținerea unui echilibru. Acest lucru poate avea un impact negativ asupra dezvoltării viitoarei lor cariere. Segmentarea pieței forței de muncă – din cauza căreia tinerii devin lucrători de mâna a doua – determină, de asemenea, înrăutățirea condițiilor de lucru și reducerea perspectivelor profesionale. CESE se exprimă împotriva soluțiilor instabile și lipsite de perspectivă privind integrarea pe piața forței de muncă: în loc de a se recurge la locuri de muncă precare, ar trebui aplicate măsuri care să garanteze că contractele pe perioadă determinată și locurile de muncă prost plătite și care oferă o protecție socială insuficientă nu devin o regulă în cazul tinerilor.

3.10.3   Stabilitatea și securitatea pe piața forței de muncă nu sunt importante numai pentru lucrători, ci sunt și în interesul angajatorilor, deoarece promovează competitivitatea între companiile, sectoarele și ramurile industriale, asigurând o productivitate mai mare. De aceea, este important ca oamenii să fie conștienți că – având în vedere chestiunea siguranței unui loc de muncă – un contract de muncă pe termen determinat este, de fapt, mai costisitor pentru un angajator decât un contract de muncă pe termen nedeterminat.

3.10.4   CESE își reiterează propunerile concrete făcute recent în Avizul său pe tema „Orientările privind ocuparea forței de muncă”, privind modul în care ar trebui să se răspundă la degradarea semnificativă, în multe state membre, a perspectivei tinerilor pe piața forței de muncă, declanșată de criză:

definirea unor obiective ambițioase ale UE privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor;

punerea în aplicare coerentă de către toate statele membre a „garanției pentru tineret”;

suplimentarea fondurilor UE și facilitarea accesului la acestea în țările deosebit de afectate;

asigurarea unor fonduri mai mari în cadrul noului buget UE pentru combaterea șomajului în rândul tinerilor;

facilitarea accesului tinerilor la ajutorul de șomaj;

combaterea locurilor de muncă precare și a modalităților de lucru nereglementate în domeniul uceniciei și al stagiilor;

impunerea sistemului dual al învățământului profesional ca model în UE.

3.11   Statele membre și actorii de pe piața forței de muncă trebuie să aibă mai multă inițiativă pentru a pune în aplicare „garanția pentru tineret”, asigurându-se că, la patru luni de la terminarea școlii, tinerii fie lucrează, fie își continuă educația, fie urmează cursuri de (re)calificare, acordându-se o atenție deosebită tinerilor care abandonează școala și formarea timpuriu și altor categorii vulnerabile de tineri. Comisia Europeană ar trebui să adopte măsuri pentru ca statele membre să aplice imediat această inițiativă.

3.12   Măsurile adoptate de statele membre și de actorii de pe piața forței de muncă nu au determinat până în prezent niciun progres cu privire la situația în care se regăsesc tinerii. Acest lucru este evident în ceea ce privește aplicarea „garanției pentru tineret”. Prin urmare, CESE salută inițiativa Comisiei de a aloca 4 milioane EUR statelor membre pentru a le ajuta să înființeze mecanisme de garantare pentru tineri. În acest context, CESE își reiterează solicitarea ca statele membre să identifice imediat toate obstacolele, pentru a asigura o „garanție pentru tineret” și pentru a stabili obiective și măsuri concrete în cadrul planurilor naționale de reformă.

3.13   CESE subliniază faptul că inițiativa „Garanția pentru tineret” ar trebui să fie sprijinită de o politică activă în domeniul pieței forței de muncă, pentru a reduce decalajul dintre sistemul de educație și formare și piața forței de muncă, la un nivel egal atât pentru tineri, cât și pentru tinere. De asemenea, aceasta trebuie să țină seama de situația migranților, a minorităților etnice și naționale și a persoanelor cu handicap. Ea ar trebui totodată să ia în considerare și cunoștințele, competențele, abilitățile și experiența lucrătorilor mai în vârstă, inclusiv ale persoanelor ieșite la pensie.

3.14   Orientările actuale ale UE privind politica de ocupare a forței de muncă nu conțin nici acum obiective concrete privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor. CESE își reiterează solicitarea de stabilire a unor obiective europene cuantificabile, în special în ceea ce privește reducerea considerabilă a șomajului în rândul tinerilor și „garanția pentru tineret”.

3.15   Disponibilitatea Comisiei de a oferi fonduri de asistență tehnică pentru a sprijini statele membre să utilizeze fondurile UE care mai sunt disponibile ar trebui să fie considerată ca fiind deosebit de importantă. Este vorba în primul rând despre Fondul social european, care mai poate oferi statelor membre aproximativ 30 miliarde EUR pentru proiecte în cadrul perspectivei financiare pentru 2007–2013. Comisia Europeană ar trebui să adopte măsuri pentru ca statele membre să valorifice pe deplin aceste fonduri cât mai curând posibil.

3.16   CESE îndeamnă Comisia să informeze în mod clar statele membre că fondurile respective ar trebui să fie utilizate îndeosebi pentru proiecte dedicate tinerilor. Comisia Europeană ar trebui să atragă atenția statelor membre asupra necesității de a asigura faptul că procesul de distribuire a fondurilor respective și alocarea adecvată a acestora se realizează cu implicarea deplină a partenerilor sociali, a organizațiilor pentru tineret din statele membre (în cazul în care există) și a ONG-urilor care îi reprezintă pe tineri.

3.17   CESE menționează că, în momentul elaborării perspectivei financiare pentru perioada 2014–2020, ar trebui să se acorde o atenție deosebită asigurării resurselor pentru tineri prin intermediul Fondului social european, îndeosebi pentru tinerii care nu lucrează și nici nu urmează studii sau cursuri de formare profesională. Merită subliniat faptul că, adesea, există o strânsă corelație între fenomenul persoanelor care nu lucrează și nu urmează studii sau cursuri și economia subterană. CESE subliniază faptul că, atât în prezent, cât și pe viitor, este necesară o formulă de finanțare permanentă, sistematică și pe termen lung, accesibilă unui număr semnificativ de actori ai societății civile.

3.18   Crearea de noi locuri de muncă de înaltă calitate trebuie să rămână o prioritate. CESE propune ca, în cadrul viitoarei perspective financiare, să analizeze posibilitatea de a adopta Strategia europeană privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor. Fondurile disponibile în cadrul acestei strategii ar trebui să fie utilizate pentru sprijinirea întreprinderilor, a organizațiilor societății civile, a autorităților publice și a altor angajatori care creează locuri de muncă noi și de înaltă calitate pentru tineri.

Bruxelles, 12 iulie 2012

Președintele Comitetului Economic și Social European

Staffan NILSSON


(1)  A se vedea propunerile efective în Avizul CESE (JO C 143 din 22.05.2012, p. 94), capitolul 5.

(2)  Avizul CESE privind Comunicarea Comisiei intitulată „Tineretul în mișcare” (JO C 132 din 03.05.2011, p. 55).

(3)  Avizul CESE privind Comunicarea Comisiei intitulată „Tineretul în mișcare” (JO C 132 din 03.05.2011, p. 55).


Top