EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52007AE0093

Aviz al Comitetului Economic și Social European privind Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 89/391/CEE a Consiliului, a directivelor speciale precum și a Directivelor Consiliului 83/477/CEE, 91/383/CEE, 92/29/CEE și 94/33/CE, în vederea simplificării și raționalizării rapoartelor privind aplicarea în practică COM(2006) 390 final — 2006/0127 (COD)

OJ C 93, 27.4.2007, p. 42–44 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, IT, LV, LT, HU, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

27.4.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 93/42


Aviz al Comitetului Economic și Social European privind Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 89/391/CEE a Consiliului, a directivelor speciale precum și a Directivelor Consiliului 83/477/CEE, 91/383/CEE, 92/29/CEE și 94/33/CE, în vederea simplificării și raționalizării rapoartelor privind aplicarea în practică

COM(2006) 390 final — 2006/0127 (COD)

(2007/C 93/10)

La 20 septembrie 2006, Consiliul a hotărât, în conformitate cu articolul 262 al tratatului de instituire a Comunității Europene, să consulte Comitetul Economic și Social European privind propunerea sus-menţionată.

Secțiunea specializată pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și cetățenie, însărcinată cu pregătirea lucrărilor Comitetului, și-a adoptat avizul la 19 decembrie 2006. Raportor: dl JANSON.

Comitetul a adoptat la cea de a 432-a sesiune plenară din 17 și 18 ianuarie 2007 (ședința din 17 ianuarie) următorul aviz cu 150 voturi pentru, 1 vot împotrivă și 6 abțineri:

1.   Concluzii și recomandări

1.1

Sănătatea și securitatea la locul de muncă intră în competența UE. Acest domeniu este esențial pentru o concurență durabilă pe piața internă și pentru o Europă Socială. Nu trebuie să fie posibil ca întreprinderile să utilizeze sănătatea și securitatea lucrătorilor ca factori concurențiali.

1.2

Mai multe directive privind sănătatea și securitatea la locul de muncă stipulează necesitatea întocmirii unui raport, de către statele membre, cu privire la aplicarea practică a respectivelor directive. Dispozițiile actuale stabilesc termene diferite de prezentare la Comisie a rapoartelor naționale privind aplicarea practică a directivelor (la fiecare patru respectiv cinci ani). Aceste dispoziții urmează a fi armonizate și raționalizate prin propunerea actuală, prin stabilirea întocmirii unui raport general, la fiecare cinci ani, pentru toate directivele, privind aplicarea practică.

1.3

Comitetul Economic și Social European salută propunerea Comisiei. Întocmirea rapoartelor necesita, până în prezent, o perioadă de timp considerabilă pentru autoritățile publice naționale iar propunerea reprezintă o evidentă economie de timp și cheltuieli pentru statele membre.

1.4

Prin unificarea termenelor și corelarea tuturor rapoartelor într-un raport general, autoritățile publice naționale capătă o mai bună vedere de ansamblu asupra situației. Prin aceasta se poate reflecta mai bine în raport relația dintre diversele riscuri pentru sănătate, pe care directiva intenționează să le prevină. Elaborarea în mod regulat a rapoartelor privind aplicarea practică a dispozițiilor directivelor în domeniul sănătății și securității lucrătorilor la locul de muncă constituie un sprijin important pentru obținerea unei vederi de ansamblu privind măsurile luate și pentru întocmirea unui bilanț, pe baza căruia să se poată evalua efectul acestor măsuri asupra calității protecției muncii în Uniunea Europeană. Cu toate acestea, CESE consideră că propunerea Comisiei ar trebui să prevadă obligativitatea ca statele membre, înainte de prezentarea raportului, să desfășoare consultări cu partenerii sociali, pentru toate capitolele acestuia, și să ia în considerație punctul de vedere al acestora.

1.5

Propunerea prevede totodată o mai mare transparență, în beneficiul cetățenilor și a părților în cauză, pentru aducerea Europei mai aproape de cetățeni și pentru întărirea democrației.

2.   Expunerea de motive

2.1   Rezumatul comunicării comisiei

2.1.1

Propunerea Comisiei are rolul de a simplifica și raționaliza dispozițiile directivelor comunitare privind protecția sănătății și securității lucrătorilor la locul de muncă, prin stabilirea obligativității pentru statele membre și Comisie de a elabora rapoarte cu privire la aplicarea practică a directivelor.

2.1.2

Mai multe directive privind sănătatea și securitatea la locul de muncă stipulează necesitatea întocmirii unui raport, de către statele membre, cu privire la aplicarea practică a respectivelor directive. În plus, dispozițiile actuale ale directivelor stabilesc termene diferite de prezentare la Comisie a rapoartelor naționale privind aplicarea practică (la fiecare patru respectiv cinci ani). Aceste dispoziții urmează a fi armonizate și raționalizate prin prezenta propunere, prin stabilirea întocmirii unui raport general, la fiecare cinci ani, pentru toate directivele, privind aplicarea practică, raport care cuprinde o parte generală cu principiile generale și aspectele comune aplicabile tuturor directivelor, pe de o parte, și capitole specifice privind aspectele tratate de fiecare directivă, pe de altă parte. Primul raport se referă la perioada 2007-2012.

2.1.3

Directiva 89/391/CEE a Consiliului din 12 iunie 1989 privind aplicarea măsurilor de îmbunătățire a securității și sănătății lucrătorilor la locul de muncă (1) precum și directivele speciale (2), în sensul articolului 16 alineatul (1), prevăd elaborarea de către statele membre a unui raport privind aplicarea în practică, ce constituie o bază pentru raportul elaborat de Comisie. Alte trei directive (3) prevăd de asemenea întocmirea de rapoarte.

2.1.4

Propunerea Comisiei stipulează totodată că trei directive din acest domeniu, care nu prevăd elaborarea de rapoarte de aplicare practică, trebuie incluse de asemenea în procesul de raportare, respectiv: Directiva 83/477/CEE a Consiliului din 19 septembrie 1983 privind protecția lucrătorilor împotriva riscurilor datorate expunerii la azbest la locul de muncă (4), Directiva 2000/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 18 septembrie 2000 privind protecția lucrătorilor împotriva riscurilor datorate expunerii la agenți biologici la locul de muncă (a șaptea directivă specială în sensul articolului 31 alineatul (1) al Directivei 89/391/CEE) (5), precum și Directiva 2004/37/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind protecția lucrătorilor împotriva riscurilor datorate expunerii la agenți cancerigeni sau mutageni la locul de muncă (a șasea directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) al Directivei 89/391/CEE) (6).

2.2   Observații generale

2.2.1

Sănătatea și securitatea la locul de muncă intră în competența UE. Acest domeniu este esențial pentru o concurență durabilă pe piața internă și pentru o Europă Socială. Nu trebuie să fie posibil ca întreprinderile să utilizeze sănătatea și securitatea lucrătorilor ca factori concurențiali.

2.2.2

CESE salută propunerea Comisiei. Propunerea reprezintă o evidentă economie de timp și cheltuieli pentru statele membre deoarece întocmirea rapoartelor necesita, până în prezent, o perioadă de timp considerabilă pentru autoritățile publice naționale. Datorită termenelor diferite prevăzute de diferitele directive sa întocmesc în prezent, practic în mod continuu, rapoarte de evaluare, astfel încât survin cheltuieli administrative disproporționat de mari.

2.2.3

Prin unificarea termenelor și corelarea tuturor rapoartelor într-un raport general, autoritățile publice naționale capătă o mai bună vedere de ansamblu asupra situației. Prin aceasta se poate reflecta mai bine în raport relația dintre diversele riscuri pentru sănătate, pe care directiva intenționează să le prevină. Multe probleme privind sănătatea și securitatea la locul de muncă sunt legate unele de altele și un raport general poate reflecta mai bine efectele transversale pe care le are respectiva directivă. Elaborarea în mod regulat a rapoartelor privind aplicarea practică a dispozițiilor directivelor în domeniul igienei muncii și securității lucrătorilor la locul de muncă constituie un sprijin important pentru obținerea unei vederi de ansamblu privind măsurile luate și pentru întocmirea unui bilanț, pe baza căruia să se poată evalua efectul acestor măsuri asupra calității protecției muncii în Uniunea Europeană.

2.2.4

Cu toate acestea, CESE consideră că propunerea Comisiei ar trebui să prevadă obligativitatea ca statele membre, înainte de prezentarea raportului, să desfășoare consultări cu partenerii sociali, pentru toate capitolele acestuia, și să ia în considerație punctul de vedere al acestora.

2.2.5

Propunerea prevede totodată o mai mare transparență, în beneficiul cetățenilor și a părților în cauză, pentru aducerea Europei mai aproape de cetățeni și pentru întărirea democrației.

Bruxelles, 17 ianuarie 2007.

Președintele

Comitetului Economic și Social European

Dimitris DIMITRIADIS


(1)  JO L 183, 29.6.1989, p. 1.

(2)  Directiva 89/654/CEE a Consiliului din 30 noiembrie 1989 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate la locul de muncă (JO L 393 din 30.12.1989, p. 1), Directiva 89/655/CEE a Consiliului din 30 noiembrie 1989 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate la utilizarea mijloacelor de muncă de către lucrători la locul de muncă (JO L 393 din 30.12.1989, p. 13), Directiva 89/656/CEE a Consiliului din 30 noiembrie 1989 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate la utilizarea echipamentelor de protecţie personală de către lucrători la locul de muncă (JO L 393 din 30.12.1989, p. 18), Directiva 90/269/CEE a Consiliului din 29 mai 1990 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate la manevrarea manuală a greutăţilor care reprezintă pentru lucrători un risc, în special pentru zona lombară (JO L 156 din 21.6.1990, p. 9), Directiva 90/270/CEE a Consiliului din 29 mai 1990 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate la lucrul în faţa monitoarelor (JO L 156 din 21.6.1990, p. 14), Directiva 92/57/CEE a Consiliului din 24 iunie 1992 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate aplicabile pe şantierele temporare sau mobile (JO L 245 din 26.8.1992, p. 6), Directiva 92/58/CEE a Consiliului din 24 iunie 1992 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă (JO L 245 din 26.8.1992, p. 23), Directiva 92/85/CEE a Consiliului din 19 octombrie 1992 privind aplicarea de măsuri pentru îmbunătăţirea securităţii şi sănătăţii lucrătoarelor gravide, lăuze sau care alăptează la locul de muncă (JO L 348 din 28.11.1992, p. 1), Directiva 92/91/CEE a Consiliului din 3 noiembrie 1992 privind cerinţele minime de îmbunătăţire a securităţii şi sănătăţii lucrătorilor din industria extractivă şi foraj a minereurilor (JO L 348 din 28.11.1992, p. 9), Directiva 92/104/CEE a Consiliului din 3 decembrie 1992 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate a lucrătorilor din industria extractivă din cariere deschise sau subterane (JO L 404 din 31.12.1992, p. 10), Directiva 93/103/CE a Consiliului din 23 noiembrie 1993 privind cerinţele minime pentru securitatea şi sănătatea muncii la bordul vaselor de pescuit (JO L 307 din 13.12.1993, p. 1), Directiva 98/24/CE a Consiliului din 7 aprilie 1998 privind protecţia sănătăţii şi securităţii lucrătorilor împotriva riscurilor pe care le constituie agenţii chimici la locul de muncă (JO L 131 din 5.5.1998, p. 11), Directiva 1999/92/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 decembrie 1999 privind cerinţele minime de îmbunătăţire a protecţiei sănătăţii şi securităţii lucrătorilor care ar putea fi expuşi la riscul de atmosferă explozivă (JO L 23 din 28.1.2000, p. 57), Directiva 2002/44/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 25 iunie 2002 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate cu privire la expunerea lucrătorilor la riscuri datorate agenţilor fizici (vibraţii) (JO L 177 din 6.7.2002, p. 13), Directiva 2003/10/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 6 februarie 2003 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate cu privire la expunerea lucrătorilor la riscuri datorate agenţilor fizici (zgomot) (JO L 42 din 15.2.2003, p. 38), Directiva 2004/40/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate cu privire la expunerea lucrătorilor la riscuri datorate agenţilor fizici (câmpuri electromagnetice) (JO L 159 din 30.4.2004, p. 1), Directiva 2006/25/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 5 aprilie 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate cu privire la expunerea lucrătorilor la riscuri datorate agenţilor fizici (radiaţii optice artificiale) (JO L 114 din 27.4.2006, p. 38). Trei directive din acest domeniu nu prevăd întocmirea de rapoarte de aplicare practică, respectiv: Directiva 83/477/CEE a Consiliului din 19 septembrie 1983 privind protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor datorate expunerii la azbest la locul de muncă, Directiva 2000/54/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 18 septembrie 2000 privind protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor datorate expunerii la agenţi biologici la locul de muncă (a şaptea directivă specială în sensul articolului 31 alineatul (1) al Directivei 89/391/CEE), precum şi Directiva 2004/37/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor datorate expunerii la agenţi cancerigeni sau mutageni la locul de muncă (a şasea directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) al Directivei 89/391/CEE).

(3)  Directiva Consiliului 91/383/CEE din 25 iunie 1991 de completare a măsurilor privind îmbunătăţirea securităţii şi sănătăţii muncii lucrătorilor cu un raport de muncă pe durată determinată sau temporar (JO L 206 din 29.7.1991, p. 19), Directiva 92/29/CEE din 31 martie 1992 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru promovarea unei mai bune asistenţe medicale la bordul vaselor (JO L 113 din 30.4.1992, p. 19) şi Directiva 94/33/CE din 22 iunie 1994 privind protecţia tinerilor la locul de muncă (JO L 216 din 20.8.1994, p. 12).

(4)  JO L 263, 24.9.1983, p. 25.

(5)  JO L 262, 17.10.2000, p. 21.

(6)  JO L 229, 29.6.2004, p. 23.


Top