1.

Izbucnirea pandemiei de COVID-19 are un impact enorm la nivel mondial în ceea ce privește sănătatea publică, activitățile economice, ocuparea forței de muncă și viața socială.

2.

În lupta împotriva pandemiei de COVID-19, salvarea de vieți omenești și protejarea sănătății cetățenilor noștri rămân prioritatea absolută.

3.

Pentru a opri răspândirea COVID-19, au fost introduse diverse măsuri în statele membre, în funcție de stadiul epidemiei și de alte circumstanțe specifice. În cooperare cu autoritățile publice, sectorul sportului a reacționat în mod vădit cu rapiditate. Sectorul sportului a contribuit la prevenirea răspândirii virusului în faza inițială a pandemiei, prin diverse măsuri și recomandări destinate tuturor părților interesante relevante, inclusiv organizațiilor sportive, cluburilor, sportivilor, antrenorilor, personalului sportiv și voluntarilor, precum și spectatorilor și cetățenilor.

4.

În același timp, sectorul sportului a fost grav afectat de pandemie, inclusiv din punct de vedere economic (1). Pandemia de COVID-19 are consecințe devastatoare asupra întregului sector la toate nivelurile, în special în ceea ce privește organizațiile și cluburile sportive, ligile sportive, centrele de fitness, sportivii, antrenorii, personalul sportiv, voluntarii din domeniul sportului și afacerile conexe sportului (2), inclusiv organizatorii de evenimente sportive și mass-media din domeniul sportului.

5.

Măsurile sanitare și recomandările pentru distanțarea socială ale autorităților din domeniul sănătății au consecințe asupra organizațiilor antidoping, împiedicându-le să efectueze controale antidoping. Acest lucru poate avea un impact asupra posibilităților de protejare a integrității sportului.

6.

Preocupările tot mai intense legate de răspândirea mondială a virusului au dus la decizii oficiale de anulare sau amânare a evenimentelor sportive și a competițiilor din întreaga lume (3). Activitățile sportive la toate nivelurile și funcționarea normală a organizațiilor și cluburilor sportive sunt restricționate, perturbate sau oprite.

7.

Cetățenii au trebuit, de asemenea, să își adapteze viața de zi cu zi. Rămânerea la domiciliu și munca de acasă, distanțarea socială și posibilitățile limitate de activitate fizică regulată pot fi foarte dăunătoare bunăstării generale a cetățenilor. Restricțiile complete și parțiale de deplasare a persoanelor au demonstrat că oferirea de oportunități de practicare a sportului și de menținere a activității fizice în aceste circumstanțe fără precedent, în perioada de rămânere la domiciliu sau de lucrat de acasă, este importantă pentru sănătatea fizică și mentală a cetățenilor (4).

8.

Pot fi necesare eforturi suplimentare la nivel local, național, regional și al UE pentru a proteja și sprijini sectorul sportului și pentru a menține contribuția sportului la sănătatea fizică și mentală a cetățenilor noștri (5) și la dezvoltarea societății noastre în actuala situație de pandemie, precum și în contextul strategiilor de ieșire din criza criză și de reluare a activităților după pandemie,

9.

În perioada de criză sanitară, pentru a menține active și sănătoase comunitățile, este necesar să existe solidaritate și înțelegere reciprocă la toate nivelurile – între cetățeni, mișcarea sportivă, sectorul privat, statele membre, UE și instituțiile internaționale din toate sectoarele.

10.

Ar trebui să fie recunoscute și promovate rolul sportului în societate și puterea sa de a contribui la bunăstarea cetățenilor în contextul crizei provocate de pandemia de COVID-19, în special prin intermediul organizațiilor sportive și al implicării sportivilor în multiple moduri ca modele pozitive (6), precum și prin activități dedicate ale antrenorilor care utilizează instrumente și platforme inovatoare și metode de antrenorat noi și flexibile.

11.

Datorită cerințelor de distanțare socială, ar trebui să se pună un accent deosebit pe posibilitățile de a fi activi din punct de vedere fizic pentru cetățenii care participă de obicei la sporturi de contact, de interior și de echipă. Întrucât în timpul pandemiei de COVID-19 accentul a fost pus pe practicarea sportului la domiciliu sau individual, ar fi important să se evalueze, în cooperare cu mișcarea sportivă, efectele posibile ale crizei asupra activității fizice a cetățenilor și asupra practicării sportului în cluburile sportive, precum și asupra implicării voluntarilor.

12.

În domeniul sportului, având în vedere circumstanțele lor naționale și având în vedere impactul pandemiei de COVID-19, statele membre ale UE au luat diferite măsuri pentru a sprijini sectorul sportului și pentru a îi motiva pe cetățeni să își mențină activitatea fizică.

13.

Aflându-se în circumstanțe incerte și schimbătoare și confruntându-se cu provocări similare, statele membre ale UE au recunoscut importanța colaborării și a schimbului de informații cu privire la situațiile lor naționale, inclusiv cu privire la măsurile luate pentru atenuarea consecințelor negative ale pandemiei de COVID-19, la posibilitățile de pregătire a sportivilor și la activitățile fizice ale cetățenilor. Împărtășirea ideilor cu privire la potențialele strategii de ieșire din criza provocată de COVID-19 și de reluare, precum și cu privire la măsurile de luat pentru reactivarea cu succes a sectorului sportului sunt exemple ale modului în care activitățile comune pot aduce o valoare adăugată.

14.

Pentru a depăși în continuare provocările apărute în sectorul sportului din cauza pandemiei de COVID-19, este necesară o cooperare transsectorială de amploare (7). În acest sens, ar trebui încurajată colaborarea la toate nivelurile, între toate părțile interesate relevante, inclusiv mișcarea sportivă.

15.

Activitățile sectorului sportului trebuie să fie reluate în condiții sigure pentru toate părțile implicate. Relaxarea măsurilor specifice instituite în sectorul sportului pentru a opri răspândirea COVID-19 ar trebui să se efectueze cu prudență și treptat, cu o evaluare a riscurilor potențiale, pentru a evita ridicarea prematură a măsurilor de izolare.

16.

Întrucât sportul și activitatea fizică joacă un rol important în timpul crizei provocate de pandemia de COVID-19 și vor avea cu siguranță un rol și mai important în cadrul societății de după pandemie, programele de recuperare naționale și europene sunt relevante pentru viitorul sectorului sportului.

17.

Având în vedere capacitatea sportului de a contribui la înțelegerea reciprocă dintre europeni și, sub rezerva situației epidemiologice din statele membre, ar trebui reinstituită într-o manieră sigură și, în măsura în care este posibil, în mod coordonat, luându-se în considerare natura specifică a sportului, libera circulație și mobilitatea sportivilor noștri, a antrenorilor și a suporterilor.

18.

Instituțiile relevante ale Uniunii, acționând în sferele competențelor lor respective, ar putea completa eforturile naționale de oferire a sprijinului necesar pentru a atenua impactul pandemiei de COVID-19 asupra sectorului sportului,

19.

Să asigure orientări adecvate, să sprijine redresarea și să încurajeze continuarea dezvoltării durabile a sectorului sportului.

20.

Să promoveze posibilitățile de a oferi sprijin sectorului sportului prin intermediul programelor și fondurilor disponibile și eligibile ale UE, inclusiv al programului Erasmus +, al Corpului european de solidaritate, al fondurilor politicii de coeziune și al Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală.

21.

Să ia în considerare posibilitățile din cadrul măsurilor și inițiativelor orizontale relevante, inclusiv Inițiativa pentru investiții ca reacție la coronavirus (CRII), Inițiativa plus pentru investiții ca reacție la coronavirus (CRII+), Instrumentul de sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de șomaj într-o situație de urgență (SURE) și Cadrul temporar privind ajutoarele de stat, precum și alte inițiative de redresare ale UE în conformitate cu prioritățile naționale și în cooperare cu organismele relevante. Schimbul de experiență și de bune practici cu privire la sprijinul acordat sectorului sportului ar trebui organizat în diferite moduri, precum activități de învățare reciprocă sau reuniuni între statele membre interesate.

22.

Să încurajeze continuarea programelor și inițiativelor obișnuite de finanțare a sportului, care sunt deja în vigoare la nivel național și local, în special pentru organizațiile sportive de masă.

23.

Să promoveze rolul și valoarea sportului și a activității fizice în ceea ce privește contribuția acestora la sănătatea fizică și mentală a cetățenilor, în special în perioade de criză cum ar fi pandemia de COVID-19 și după acestea.

24.

În cooperare cu mișcarea sportivă, să consolideze sinergiile cu economia și spiritul antreprenorial, inovarea, educația și sectoarele activităților pentru tineret, pentru a oferi noi oportunități sportivilor și pentru ca toți cetățenii să fie activi fizic, inclusiv prin utilizarea instrumentelor digitale.

25.

Să promoveze cooperarea și consultările intersectoriale în domenii care sunt relevante pentru sport la toate nivelurile, inclusiv cu mișcarea sportivă, cu sectorul afacerilor conexe sportului și cu alte părți interesate relevante, pentru a aborda în mod efectiv provocările cu care se confruntă sectorul sportului din cauza pandemiei de COVID-19 și pentru a consolida poziția sportului în societate.

26.

Să promoveze solidaritatea între federațiile sportive, cluburi, organizații și sportivi, pentru a contribui la redresarea durabilă și dezvoltarea în continuare a sectorului sportului și să recunoască modelul european în domeniul sportului (8) ca un astfel de exemplu bazat pe un sistem de solidaritate.

27.

Să promoveze rolul sportului și al activității fizice ca instrument de dezvoltare economică și socială în direcția unor comunități mai sănătoase și mai active (9). În acest context, să sensibilizeze opinia publică cu privire la cele mai bune practici; să valorifice pe deplin potențialul sportului și al activității fizice pentru dezvoltarea teritorială și să utilizeze în mod adecvat fluxurile de finanțare, cum ar fi fondurile politicii de coeziune, pentru a consolida reziliența în viitor a sectorului sportului.

28.

Să continue să facă, în mod regulat, schimb de informații, de idei și de experiență pentru a identifica și a pune în aplicare bunele practici și pentru a permite desfășurarea de activități comune privind strategiile de ieșire din criză și de reluare a activităților după pandemie, precum și pentru a preveni și a se pregăti pentru viitoare crize, asigurând astfel dezvoltarea durabilă și reziliența sectorului sportului din UE,

29.

Să continue să facă, în mod regulat, schimb de informații cu privire la posibilitățile de organizare flexibilă privind punerea în aplicare a programului Erasmus+: proiecte în domeniul sportului, în contextul crizei provocate de pandemia de COVID-19, ținând seama de circumstanțele naționale diferite, și să ofere posibilități în cadrul viitoarelor programe anuale și cereri de propuneri pentru sprijinirea redresării sectorului sportului.

30.

Să reflecteze cu privire la posibilitatea și relevanța introducerii mai multor mecanisme de flexibilitate în viitoarele programe de finanțare din domeniul sportului, permițând astfel UE să răspundă în timp util la consecințele crizei provocate de pandemia de COVID-19 și la posibilele situații viitoare dificile.

31.

Să prezinte statelor membre și să le disemineze informații suplimentare și actualizări periodice cu privire la posibilitățile de sprijinire a sectorului sportului pentru a atenua consecințele pandemiei de COVID-19, inclusiv prin măsuri orizontale cum ar fi CRII, CRII+, precum și alte inițiative de redresare ale UE și mecanismele de finanțare adecvate, și să faciliteze schimbul de experiență cu privire la punerea în aplicare a mecanismelor aflate la dispoziția sectorului sportului.

32.

Să disemineze informații privind activitatea fizică care întărește sănătatea, în cooperare, după caz, cu organisme relevante, cum ar fi Organizația Mondială a Sănătății (OMS), și să promoveze unele campanii, cum ar fi #BeActive (10), pentru a motiva cetățenii să rămână activi fizic.

33.

Să desfășoare activități de cercetare și să realizeze o analiză asupra impactului crizei provocate de pandemia de COVID-19, în cooperare cu statele membre, și să le pună la dispoziție pentru pregătirea următorului Plan de lucru al UE pentru sport.

34.

Să sprijine colectarea și analiza datelor și informațiilor cu privire la participarea la activități sportive și la impactul COVID-19, prin intermediul Eurobarometrului și al Eurostatului, după caz.

35.

Să sprijine cooperarea transsectorială între sectorul sportului și alte sectoare relevante (11) în special cu privire la utilizarea instrumentelor inovatoare și digitale pentru a face ca sportul să devină mai rezilient la viitoare eventuale crize.

36.

Să lanseze un dialog cu statele membre și mișcarea sportivă cu privire la activitățile viitoare care să facă legătura între sport și sănătate în cadrul Săptămânii europene a sportului, al acțiunilor ulterioare Apelului de la Tartu pentru un stil de viață sănătos și al altor evenimente și activități sportive relevante.

37.

Să lanseze un dialog cu federațiile sportive europene și internaționale, precum și cu statele membre, pentru a discuta posibilitățile de continuare în siguranță a evenimentelor sportive internaționale majore,

38.

Să urmeze orientările OMS, ale ECDC (12) și ale autorităților naționale din domeniul sănătății, cu privire la prevenirea și răspândirea virusului COVID-19 și cu privire la protocoalele de reluare a activității sportive.

39.

Să îi motiveze pe sportivi și pe cetățeni să practice sporturi și să rămână activi din punct de vedere fizic în condiții de siguranță, în circumstanțe fără precedent sau excepționale.

40.

Să îi încurajeze pe cetățeni să sprijine în continuare sectorul sportului prin luarea în considerare a posibilităților de menținere a calității lor de membru și de păstrare a biletelor pentru evenimentele sportive care ar putea fi reprogramate.

41.

Să exploreze posibilele soluții pentru aducerea la zi a calendarelor sportive naționale, luând în considerare, în același timp, calendarele sportive europene și internaționale.