Accept Refuse

EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52012IP0020

Controlul bugetar al ajutorului umanitar acordat de UE Rezoluția Parlamentului European din 2 februarie 2012 referitoare la controlul bugetar al ajutorului umanitar acordat de UE și gestionat de ECHO (2011/2073(INI))

OJ C 239E , 20.8.2013, p. 23–32 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

20.8.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

CE 239/23


Joi, 2 februarie 2012
Controlul bugetar al ajutorului umanitar acordat de UE

P7_TA(2012)0020

Rezoluția Parlamentului European din 2 februarie 2012 referitoare la controlul bugetar al ajutorului umanitar acordat de UE și gestionat de ECHO (2011/2073(INI))

2013/C 239 E/04

Parlamentul European,

având în vedere articolul 214 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, consacrat ajutorului umanitar,

având în vedere Regulamentul financiar (1) și normele sale de aplicare (2),

având în vedere Regulamentul (CE) nr.1257/96 al Consiliului din 20 iunie 1996 privind ajutorul umanitar (3),

având în vedere Rezoluția sa din 27 septembrie 2011 referitoare la consolidarea răspunsului european în caz de dezastre: rolul protecției civile și al asistenței umanitare (4), Rezoluția sa din 19 ianuarie 2011 referitoare la situația din Haiti la un an după cutremur: ajutorul umanitar și reconstrucția (5), Rezoluția sa din 10 februarie 2010 referitoare la recentul cutremur din Haiti (6), Rezoluția sa din 29 noiembrie 2007 referitoare la Consensul european privind ajutorul umanitar și Rezoluția sa din 18 ianuarie 2011 referitoare la punerea în aplicare a Consensului european privind ajutorul umanitar: bilanț la jumătatea perioadei al planului de acțiune și perspective viitoare (7),

având în vedere Rezoluția sa din 5 mai 2010 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2008 (8) și Rezoluția sa din 10 mai 2011 privind exercițiul financiar 2009 (9),

având în vedere rapoartele anuale ale Curții de Conturi Europene (CCE) referitoare la execuția bugetului privind exercițiul financiar 2008 (10) și exercițiul financiar 2009 (11), însoțite de răspunsurile instituțiilor,

având în vedere rapoartele speciale ale CCE nr. 3/2006 privind reacția Comisiei Europene la tsunami prin acordarea de ajutor umanitar, nr. 6/2008 privind ajutorul pentru reabilitare acordat de Comisia Europeană în urma tsunamiului și a uraganului Mitch, nr. 15/2009 privind asistența comunitară implementată prin organizații ONU: procesul decizional și de monitorizare și nr. 3/2011 privind eficiența și eficacitatea contribuțiilor UE canalizate prin organizații ONU în țări afectate de conflicte,

având în vedere rapoartele anuale și rapoartele anuale de activitate pentru 2009 și 2010 ale Direcției Generale pentru Ajutor Umanitar și Protecție Civilă (DG ECHO), precum și anexele la acestea,

având în vedere Raportul anual privind politica în domeniul ajutorului umanitar și punerea acesteia în aplicare în anul 2009 (COM(2010)0138) și documentul de lucru al Comisiei care îl însoțește (SEC(2011)0398),

având în vedere Raportul anual privind politicile Uniunii Europene în materie de ajutor umanitar și de protecție civilă și privind punerea lor în aplicare în 2010 (COM(2011)0343) și documentul de lucru al Comisiei care îl însoțește (SEC(2011)0709),

având în vedere Acordul-cadru financiar și administrativ (ACFA) încheiat între Comisia Europeană și Organizația Națiunilor Unite,

având în vedere Acordul-cadru de parteneriat încheiat între Comisie și organizațiile umanitare (ACP),

având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizul Comisiei pentru dezvoltare (A7-0444/2011),

A.

întrucât au crescut dramatic numărul, frecvența, amploarea și gravitatea dezastrelor umanitare, care afectează mai multe zone de pe glob;

B.

întrucât rolul de frunte pe care îl are UE la nivel mondial în calitate de actor în domeniul umanitar și creșterea numărului și a frecvenței intervențiilor din UE și din afara acesteia, îngreunate de limitările bugetare actuale, scot în evidență importanța unei bune gestiuni financiare în conformitate cu principiile economiei, eficienței și eficacității;

C.

întrucât catastrofele de proporții din Haiti și din Pakistan au demonstrat din nou că instrumentele pe care le are la dispoziție UE pentru a reacționa la dezastre trebuie îmbunătățite în ceea ce privește eficacitatea, rapiditatea și coordonarea,

Eficiența și eficacitatea sistemului de control, monitorizare și supraveghere al ECHO

1.

ia act de hotărârea de care dă dovadă DG ECHO și de măsurile adoptate pentru a îmbunătăți eficiența și eficacitatea ajutorului umanitar acordat de UE;

2.

reamintește avizul formulat de Curtea de Conturi Europeană (CCE) în rapoartele sale anuale, potrivit căruia sistemele globale de control ex ante, de monitorizare și de supraveghere, activitatea de audit ex post și funcțiile de audit intern ale DG ECHO sunt în general eficace; subliniază, totuși, că toate acestea pot fi îmbunătățite;

Partenerii semnatari ai Acordului-cadru de parteneriat (ACP): ONG-urile

3.

observă că relațiile dintre ECHO și ONG-urile partenere sunt reglementate de ACP, iar metoda utilizată pentru execuția bugetară este gestiunea centralizată directă;

4.

salută îmbunătățirea flexibilității și a eficienței adusă de ACP 2008, în comparație cu ACP 2005, incluzând o abordare axată mai mult pe rezultate, introducerea mecanismelor de control de tip A și P, precum și simplificarea și reducerea ambiguității în urma introducerii orientărilor; solicită Comisiei să perfecționeze în continuare măsurile care îmbunătățesc eficiența cooperării cu partenerii ACP în ACP post-2012; subliniază că îmbunătățirea eficienței cooperării și reducerea sarcinilor administrative excesive ale partenerilor ACP ar trebui să asigure un nivel sporit de responsabilitate și transparență;

5.

solicită Comisiei să îmbunătățească metodele și practicile de evaluare a eligibilității unui potențial partener pentru ACP; reamintește că experiența anterioară semnării ACP 2008 demonstrează că evaluarea inițială, favorabilă partenerilor care făceau obiectul mecanismului de control de tip P, bazat pe fiabilitatea sistemelor de control intern și pe soliditatea financiară ale acestora, a fost prea optimistă; constată că, în urma acordării, pe baza unei evaluări inițiale, a acestui statut partenerilor care fac obiectul mecanismului de control de tip P, sistemele lor interne de control nu mai sunt atât de frecvent supuse auditării, aceștia având permisiunea de a aplica propriile lor proceduri de achiziții, iar acțiunile lor nu sunt supuse unor limite contractuale privind finanțarea; reamintește că, în urma evaluării efectuate în temeiul ACP 2008, mulți dintre aceștia au fost retrogradați la statutul de parteneri de tip A, mai exact parteneri care fac obiectul mecanismului de control de tip A;

6.

solicită Comisiei să se asigure că deficiențele depistate în cursul auditurilor periodice ale sistemelor partenerilor sunt prompt corectate de aceștia și că, în caz contrar, sunt adoptate măsurile necesare; reamintește că auditorii externi trebuie să depună în continuare eforturi în vederea îmbunătățirii calității recomandărilor pe care le adresează partenerilor, ținând seama de structurile lor specifice, astfel încât să se garanteze acceptarea și fezabilitatea acestor recomandări; subliniază că documentația privind evaluarea propunerilor de acțiuni de ajutor umanitar trebuie să fie în continuare aliniată și standardizată în vederea facilitării unei comparații la nivel global;

7.

consideră că, datorită mecanismelor de audit și control existente, se observă un grad al responsabilității mai mare în ceea ce privește evaluarea eficienței și a eficacității partenerilor ACP decât în cazul partenerilor ONU; subliniază, cu toate acestea, că o organizație internațională, precum ONU, nu poate fi comparată cu partenerii ACP;

Organizații internaționale, ONU

8.

observă că relațiile dintre ECHO și partenerii săi ONU sunt reglementate de Acordul-cadru financiar și administrativ (ACFA), în timp ce relațiile cu rețeaua Crucii Roșii și cu Organizația Internațională pentru Migrație sunt reglementate de ACP pentru organizațiile internaționale; reamintește că, în ambele cazuri, metoda de execuție bugetară este gestiunea în comun;

9.

atrage atenția asupra faptului că termenii și implementarea controalelor și a monitorizării fondurilor UE care fac obiectul gestiunii în comun prezintă deficiențe grave; îndeamnă Comisia să găsească un acord, îndeosebi cu agențiile ONU, cu privire la măsurile necesare pentru a se asigura fiabilitatea activităților de audit efectuate de organismele ONU și să consolideze asigurările obținute în urma controalelor existente, inclusiv în urma verificărilor;

10.

reamintește că revizuirea în curs a Regulamentului financiar preconizează că fondurile UE care sunt canalizate prin intermediul ONU și al organizațiilor internaționale trebuie gestionate în conformitate cu normele privind gestiunea indirectă;

11.

subliniază că cerințele de control aferente gestiunii indirecte a fondurilor UE trebuie să fie la fel de stricte ca și cele aferente gestiunii în comun; se așteaptă să se instituie același nivel de responsabilitate și pentru gestiunea indirectă a fondurilor UE de către partenerii ECHO, astfel cum se menționează la articolul 57 alineatul (5) din propunerea Comisiei referitoare la Regulamentul financiar; subliniază că accesul la rapoartele de audit ale partenerilor ECHO are o importanță esențială pentru verificarea aplicării bunei gestiuni financiare în cazul măsurilor finanțate de la bugetul UE;

12.

insistă ca rezultatele auditurilor să fie puse prompt la dispoziția autorității care acordă descărcarea de gestiune, fără a se aduce atingere competențelor CCE și ale OLAF;

13.

regretă caracterul general al rapoartelor ONU, care nu conțin informații suficiente cu privire la rezultate; subliniază că, în pofida principiului auditului unic practicat de ONU și a faptului că controalele Comisiei sunt limitate la verificări și monitorizări, rapoartele ONU reprezintă totuși o sursă esențială de informații pentru asigurarea responsabilității și a transparenței;

14.

solicită Comisiei să se asigure că rapoartele ONU conțin suficiente informații referitoare la rezultatele proiectelor, mai exact la produsele și rezultatele obținute în perioada de timp la care se referă raportul; subliniază că printre criteriile de raportare trebuie să se numere, ca parte integrantă a acestora, indicatori măsurabili de produs și de impact; regretă că peste 70 % din răspunsurile prezentate de ECHO la chestionarul CCE pentru raportul special nr. 15/2009 indică faptul că rapoartele ONU parvin cu întârziere și solicită Comisiei să indice cea mai recentă situație în acest sens;

15.

subliniază că între Comisie și semnatarii ACFA există divergențe în ceea ce privește interpretarea clauzei din ACFA privind verificările, în special în ceea ce privește chestiunea efectuării controalelor; salută adoptarea în iulie 2009 a unui mandat standard pentru acțiunile de verificare ca mijloc suplimentar de orientare a aplicării clauzei privind verificările și de clarificare a acesteia; reamintește că, potrivit celor mai recente constatări făcute de Sectorul Audit Extern din cadrul DG ECHO și de CCE în cadrul exercițiului anual DAS, mandatul convenit și clauza privind verificările pot fi clarificate mai exact;

16.

constată că Sectorul Audit Extern a beneficiat foarte puțin de creșterea de personal din 2010 din cadrul DG ECHO (de la 247 la 289 de persoane);

17.

regretă dificultățile cu care s-a confruntat CCE în accesul la informații privind acțiunile desfășurate de partenerii ONU; reamintește că, potrivit clauzei din ACFA privind verificările, UE și, prin urmare, CCE pot efectua controale financiare la fața locului și că ONU trebuie să pună la dispoziție toate informațiile financiare pertinente; subliniază că ONU trebuie să acorde CCE accesul necesar la informații, respectând astfel clauza din ACFA privind verificările;

18.

salută rezultatele pozitive ale discuțiilor cu Programul alimentar mondial (PAM) și Fondul Organizației Națiunilor Unite pentru copii (UNICEF), în urma cărora PAM și UNICEF și-au modificat regulile pentru a asigura accesul DG ECHO la rapoartele lor de audit intern; solicită DG ECHO să desfășoare fără întârziere negocieri similare și cu celelalte agenții ale ONU pentru a asigura un acces ușor și nebirocratic la rapoartele lor de audit intern; solicită Comisiei să informeze comisiile competente ale PE o dată la șase luni cu privire la progresul înregistrat de aceste negocieri; subliniază că toate rapoartele de audit intern ar trebui puse la dispoziția Comisiei și în format electronic, nu doar la sediile agențiilor ONU respective;

19.

reamintește că, în 2010, au început discuții cu PAM pentru a se conveni asupra unei metodologii comune pe baza căreia PAM să efectueze audituri ale proiectelor finanțate de UE; solicită Comisiei să realizeze acest obiectiv și să poarte negocieri similare cu ceilalți parteneri din cadrul ONU;

20.

salută eforturile actuale ale Grupului de lucru pentru auditul ajutorului acordat în situații de catastrofă și asigurarea răspunderii, instituit de Organizația Internațională a Instituțiilor Supreme de Audit (INTOSAI) și condus de un membru al Curții de Conturi Europene; reamintește că cele două obiective principale sunt: (i) instituirea unor orientări și bune practici pentru ca, în cele din urmă, să se ajungă la un model unic și integrat de raportare și (ii) instituirea unor orientări și bune practici pentru auditul ajutorului acordat în situații de catastrofă;

21.

consideră că acesta este un pas important în soluționarea problemelor legate de transparența și responsabilitatea aferente cooperării cu ONU și cu alte organizații internaționale; încurajează grupul de lucru să își îndeplinească mandatul în perioada de timp stabilită;

22.

subliniază că, în urma dezvăluirilor privind abuzurile de la sfârșitul anului 2006 ale guvernului Coreei de Nord asupra fondurilor ONU destinate activităților umanitare și de dezvoltare, au fost lansate critici generale privind lipsa de transparență, de răspundere, de eficiență și de eficacitate în gestiunea fondurilor de către ONU; regretă că reforma din cadrul ONU în ceea ce privește transparența și răspunderea nu a înregistrat încă progrese semnificative; subliniază că statele membre ale UE trebuie să dea dovadă de mai multă voință politică, hotărâre și coerență în ceea ce privește promovarea reformei și să asigure un nivel sporit de responsabilitate; solicită Înaltului Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate să acorde prioritate acestei probleme și să își asume un rol de facilitare;

Eficiența și eficacitatea implementării ajutorului umanitar acordat de UE și gestionat de DG ECHO

23.

recunoaște avantajul căutării unor noi modalități de finanțare de către DG ECHO alături de partenerii săi; solicită, totodată, respectarea diversității actorilor în cadrul finanțării și al punerii în aplicare a programelor umanitare europene - Organizația Națiunilor Unite, Mișcarea Internațională de Cruce Roșie și Semilună Roșie, ONG-uri – dat fiind că, adesea, catastrofele au un caracter transnațional și necesită reacții multilaterale și coordonate; încurajează activitățile de consolidare a capacității actorilor locali și sporirea capacității de evaluare și reacție rapidă pe teren prin intermediul birourilor direcției generale de ajutor umanitar și al experților prezenți pe teren;

24.

subliniază că evaluarea precisă și coerentă a nevoilor reprezintă o cerință esențială pentru eficacitatea punerii în aplicare a ajutorului umanitar; recunoaște că, datorită evaluării globale a nevoilor (EGN) și evaluării crizelor uitate (ECU), asistența umanitară gestionată de ECHO îndeplinește criteriul fundamental potrivit căruia aceasta trebuie să se bazeze strict pe nevoi; subliniază necesitatea continuării de către Comisie a eforturilor sale de inițiere a unor dezbateri privind instituirea unor evaluări ale nevoilor mai bine coordonate și mai coerente; salută dialogul dintre Comisie și ONU în această privință;

Partenerii ACP

25.

subliniază activitatea de înaltă calitate a partenerilor DG ECHO datorată unei metode de selecție eficace – în special acordul-cadru de parteneriat – și elaborării de norme și de practici în domeniul umanitar; subliniază, de asemenea, că controlul efectiv al utilizării fondurilor în auditurile efectuate asupra partenerilor de către companii private este esențial și contribuie la legitimitatea sectorului umanitar; constată însă, din motive de păstrare a diversității partenerilor și de garantare a accesului ONG-urilor mici și mijlocii la fonduri, complexitatea procedurilor administrative de acces și sarcinile administrative copleșitoare, foarte costisitoare pentru ONG-uri, precum și dificultățile întâmpinate în cazurile de audit, dată fiind lipsa de resurse umane, și pledează pentru adaptarea instrumentelor utilizate la nevoile sectorului umanitar și la cele locale, în vederea orientării adecvate a asistenței umanitare și a demarării, la un stadiu timpuriu, a coordonării acțiunii diverselor organizații de ajutor prezente;

26.

salută eforturile întreprinse de DG ECHO pentru promovarea utilizării unor abordări inovatoare, cum ar fi „cash-based approach” (transferuri în numerar), mai ales transferurile necondiționate acordate grupurilor celor mai vulnerabile; constată că aceste abordări, făcând apel la piețele locale, pot fi mai eficiente și nu implică neapărat un risc fiduciar mai ridicat decât asistența în natură; încurajează așadar DG ECHO să continue dezvoltarea acestor abordări și să-și încurajeze partenerii în acest sens;

27.

reamintește concluziile formulate în urma celor trei cicluri de audit efectuate la sediile centrale de către Sectorul Audit Extern din cadrul DG ECHO și axate pe natura și soliditatea relațiilor financiare dintre DG ECHO și partenerii săi, potrivit cărora fondurile puse la dispoziție de către Comisie au fost folosite în general cu un grad rezonabil de rigoare și în conformitate cu normele și reglementările în vigoare;

28.

constată că majoritatea recomandărilor formulate de Sectorul Audit Extern în urma auditurilor la sediile centrale ale partenerilor ACP vizează normele de achiziții publice ale acestora; atrage atenția asupra uneia dintre constatările principale ale auditurilor la sediile centrale, potrivit căreia nu toți partenerii ACP (indiferent dacă mecanismul de control este de tip A sau P) au instituit proceduri pe deplin conforme cu principiile din anexa IV la ACP 2008; observă că există deficiențe în ceea ce privește punerea la dispoziție a dosarelor complete de achiziții și instituirea unor proceduri de achiziții mai bine documentate și solide;

29.

observă că partenerii ACP trebuie să abordeze următoarele aspecte: instituirea unor mecanisme adecvate de control intern, îmbunătățirea sistemelor lor financiare pentru alocarea costurilor și sporirea transparenței acestor sisteme, eliminarea deficiențelor prezente la nivelul sistemelor lor contabile și al angajamentului conducerii în ceea ce privește standardele de calitate, introducerea unui proces de gestionare a riscurilor la nivelul întregii organizații și conștientizarea pericolului fraudei și al corupției;

30.

observă că partenerii ECHO pot atribui subcontracte unor parteneri de implementare care să execute activități în vederea sprijinirii acțiunilor umanitare; regretă lipsa unor proceduri adecvate și a unei supravegheri și gestionări corespunzătoare de către partenerii ACP asupra partenerilor lor de implementare; prin urmare, solicită Comisiei să abordeze această problemă, având în vedere riscul de fraudă ce ar putea apărea din cauza lipsei de acces la documentele de bază și din cauza faptului că ECHO nu dispune de mecanisme prin care să poată identifica partenerii de implementare cu care au fost încheiate subcontracte;

31.

consideră că implicarea efectivă și permanentă a beneficiarilor în planificarea și gestionarea ajutorului este una dintre precondițiile esențiale pentru intervenții umanitare prompte și de înaltă calitate, în special în cazul crizelor de durată; atrage atenția asupra faptului că, în multe cazuri, nu sunt instituite mecanisme oficiale prin care beneficiarul să poată transmite partenerului respectiv reclamații sau observații și nici norme clare privind protecția persoanelor care denunță nereguli; subliniază că aceasta este o măsură importantă pentru îmbunătățirea eficacității și a responsabilității și pentru prevenirea eventualelor abuzuri în utilizarea materialelor destinate ajutoarelor; invită DG ECHO să introducă fără întârziere astfel de mecanisme;

32.

reamintește recomandarea Sectorului Audit Extern potrivit căreia este necesară o monitorizare mai bună în faza de distribuție și în cea ulterioară distribuției de către persoane care nu participă la procesele respective, pentru a se stabili faptul dacă în cadrul evaluării necesităților au fost identificate toate cerințele și dacă cerințele respective au fost îndeplinite; solicită Comisiei să pună în practică învățămintele extrase în urma activităților de monitorizare respective;

Partenerii ONU

33.

reamintește avizul exprimat de CCE în Raportul său special nr. 15/2009 potrivit căruia cerințele strategice și juridice privind selecția partenerilor în mod obiectiv și transparent nu sunt transpuse în măsură suficientă în criterii practice care să sprijine procesul decizional în cazul partenerilor ONU; invită Comisia să efectueze sistematic și să documenteze evaluări oficiale care să compare mecanismele de livrare a ajutorului ale partenerilor ONU și ale altor parteneri;

34.

observă că, în afara contribuțiilor sale la costurile indirecte (până la 7% din bugetul unei activități), mai exact la costurile care nu sunt direct legate de implementarea unui proiect specific, Comisia finanțează o serie de costuri care au legătură directă (costuri directe) cu proiectele, inclusiv costurile de întreținere a birourilor locale, costuri cu personalul și cu transportul, care au legătură directă cu activitățile respective; subliniază că nivelurile diferitelor costuri de întreținere, cum ar fi transportul, depozitarea și procesarea (de exemplu, în cazul asistenței alimentare), variază considerabil; recunoaște că motivele pentru aceste variații pot depinde de condițiile specifice din țara respectivă, însă subliniază că acestea se pot datora și necesității de raționalizare a operațiunilor în vederea atingerii unui raport cost-eficiență mai bun; propune Comisiei să evalueze nivelul costurilor de întreținere în raport cu o valoare de referință sau cu o gamă de valori obișnuite pentru tipul de proiect vizat, pentru a determina dacă nivelul respectiv este rezonabil;

Alte chestiuni diverse

35.

subliniază că, alături de criteriile esențiale, cum ar fi experiența și competențele, rezultatele din trecut, coordonarea, dialogul și promptitudinea, raportul cost-eficiență trebuie de asemenea să constituie un criteriu important la selecția partenerilor; salută faptul că, în prezent, ECHO depune eforturi în vederea elaborării unui sistem de informare bazat pe compararea costurilor (Cost Observed for Results, costul observat pentru rezultate) care va conține costuri unitare comparabile; subliniază importanța utilizării informațiilor puse la dispoziție de acest instrument pentru analiza raportului cost-eficiență în cazul diferitelor propuneri de proiect;

36.

atrage atenția asupra suplimentării frecvente a bugetului DG ECHO, fie prin utilizarea rezervei pentru ajutorul de urgență, fie prin transferuri din cadrul altor linii bugetare, cum ar fi rubrica destinată ajutorului extern din cadrul FED; consideră că suplimentările bugetului sunt o chestiune de ordin structural; subliniază necesitatea de realizare a unui buget realist, prin care să se aloce credite pentru dezastre naturale sau pentru acțiuni umanitare, pe baza experienței confirmate cu cheltuielile din anii anteriori;

37.

subliniază că Uniunea Europeană trebuie să își consolideze capacitatea de reacție în contextul multiplicării catastrofelor naturale de proporții; reamintește, în acest sens, că Parlamentul European pledează de mai mulți ani pentru un buget umanitar mai realist, pentru a evita astfel subfinanțarea cronică a liniilor bugetare respective și pentru a se putea garanta o marjă de manevră financiară pentru tot anul bugetar, precum și pentru a menține un echilibru coerent între finanțarea acțiunilor care vizează prevenirea catastrofelor umanitare și cea a acțiunilor orientate către o reacție rapidă la situațiile de urgență, indiferent dacă acestea sunt provocate de om sau de natură;

38.

salută recenta Comunicare a Comisiei Europene privind cadrul financiar multianual 2014-2020 ce prevede o creștere a bugetului instrumentului pentru ajutor umanitar, respectiv de 6,4 miliarde EUR pentru această perioadă (circa 915 milioane EUR anual, în medie, față de 813 milioane EUR pentru perioada 2007-2013); ia act cu satisfacție de creșterea rezervei pentru ajutor de urgență pentru aceeași perioadă la 2,5 miliarde de EUR, precum și de propunerea de reportare în anul următor a fondurilor neutilizate din rezervă și solicită Comisiei să păstreze aceste fonduri pentru intervențiile umanitare cu caracter urgent;

39.

solicită ca bugetul UE să sprijine acțiuni de anticipare a catastrofelor, de pregătire pentru acestea și de prevenire și reacție la acestea în mod mai rapid și care să permită lansarea mai facilă de acțiuni de dezvoltare pentru ieșirea din situațiile de criză; regretă faptul că progresele concrete în domeniul legăturii dintre ajutorul de urgență, reabilitare și dezvoltare rămân în continuare limitate, în ciuda numărului mai mare de angajamente politice asumate în ultimii ani;

40.

solicită, prin urmare, folosirea de resurse suplimentare mai bine gestionate pentru asigurarea continuității ajutorului în fazele de tranziție între urgență și dezvoltare și solicită folosirea unei abordări orientate spre mai multă flexibilitate și complementaritate a instrumentelor financiare existente, în special în cadrul documentelor de strategie naționale/regionale ale FED și ale ICD; solicită acordarea unui tratament special copiilor, precum și femeilor însărcinate și mamelor cu copii mici, în ceea ce privește furnizarea de alimente, de îmbrăcăminte, evacuarea și transportul, precum și serviciile medicale necesare pentru prevenirea sarcinilor nedorite și a bolilor cu transmitere sexuală, ca domenii prioritare în cadrul mecanismelor financiare existente;

41.

recomandă ca această etapă tranzitorie de reabilitare între ajutorul de urgență și de dezvoltare să fie în principal axată pe consolidarea capacităților instituțiilor locale și pe un nivel ridicat de implicare a ONG-urilor și a asociațiilor locale în etapele de planificare și de punere în aplicare, în vederea facilitării și a construirii bazei unor programe de dezvoltare umană eficiente și de înaltă calitate;

42.

consideră că vizibilitatea acțiunilor finanțate de ECHO este satisfăcătoare; recunoaște importanța măsurilor menite să asigure vizibilitatea în ceea ce privește responsabilitatea și să contribuie la reducerea riscului de finanțare dublă; subliniază că acest lucru nu ar trebui să devină un mijloc de promovare a mărcii organizațiilor umanitare și nu ar trebui să ducă la apariția unei concurențe în ceea ce privește vizibilitatea în detrimentul satisfacerii nevoilor reale ale beneficiarilor;

43.

consideră că rolul tot mai mare acordat consorțiilor ar putea avea un efect pozitiv în ceea ce privește extinderea intervențiilor umanitare și îmbunătățirea coordonării; invită Comisia să asigure orientări mai clare în vederea garantării transparenței și să se asigure că consorțiile nu afectează negativ diversitatea comunității ONG-urilor, în special a organizațiilor mici și mijlocii;

Nevoia de sustenabilitate, coerență și complementaritate

44.

subliniază importanța creării unei legături între ajutorul de urgență, reabilitare și dezvoltare (LARD) pentru a întări legăturile dintre ajutorul de urgență, redresare și dezvoltare și a asigura o tranziție fără probleme de la ajutorul umanitar la asistența pentru dezvoltare; subliniază că mai sunt încă necesare eforturi considerabile pentru îmbunătățirea coordonării, eficienței, eficacității și coerenței LARD;

45.

salută faptul că DG ECHO promovează reducerea riscurilor de catastrofe prin intermediul programului DIPECHO și ca parte integrantă a acțiunilor umanitare;

46.

solicită DG ECHO să se axeze mai mult pe sustenabilitatea acțiunilor umanitare; îndeamnă DG ECHO și alte servicii competente ale Comisiei să se axeze mai mult pe reducerea riscurilor de catastrofe și pe anticiparea catastrofelor, să întărească capacitatea de rezistență a populațiilor supuse riscurilor prin intermediul dezvoltării capacităților, al formării, al sensibilizării publicului și al instituirii de sisteme eficace de avertizare timpurie în țările cu risc de catastrofe și în cele afectate de crize, pentru a le permite să reacționeze în mod adecvat;

47.

consideră că sensibilitatea și cunoștințele culturale reprezintă factori esențiali pentru eficacitatea livrării ajutorului umanitar; subliniază, de exemplu, că produsele livrate în cadrul acțiunilor umanitare trebuie să fie adecvate și acceptabile pentru populația locală;

48.

invită DG ECHO să analizeze cu atenție eventualele efecte negative ale ajutorului umanitar; subliniază că, de exemplu, surplusul de ajutor alimentar poate descuraja producția alimentară locală, poate avea un efect negativ asupra piețelor locale, punând astfel în pericol securitatea alimentară pe termen lung;

49.

îndeamnă Comisia să asigure o mai bună coerență și complementaritate între ajutorul umanitar și asistența pentru dezvoltare atât la nivelul politicilor, cât și în practică;

50.

consideră că și actuala criză alimentară gravă din Cornul Africii reprezintă consecința tragică a lipsei de coerență și complementaritate între ajutorul umanitar și asistența de dezvoltare la nivel internațional; subliniază că, spre deosebire de catastrofele naturale, această criză a evoluat lent, dezvoltându-se treptat într-un dezastru umanitar; reamintește că, din nefericire, secetele și insuficiența de produse alimentare au un caracter cronic în Cornul Africii; regretă că, în pofida acestei realități și a volumului imens de asistență pentru dezvoltare acordat regiunii în ultimele decenii, nu se înregistrează rezultate vizibile în ceea ce privește întărirea autonomiei agricultorilor locali, pentru a se garanta sustenabilitatea;

Haiti și Pakistan

51.

regretă că 2010 va rămâne în memorie ca anul a două mari catastrofe: cutremurul devastator din Haiti urmat de o epidemie de holeră și inundațiile fără precedent din Pakistan;

52.

observă că, în 2010, ECHO a alocat 122 de milioane EUR pentru Haiti și 150 de milioane EUR pentru Pakistan și că valoarea ajutorului umanitar alocat de ECHO pentru Pakistan a fost cea mai mare intervenție din cursul unui an;

53.

recunoaște că amploarea catastrofelor și dificultățile inerente, inclusiv accesul fizic și problemele de securitate, au complicat extrem de mult condițiile; subliniază că ambele catastrofe au evidențiat probleme similare;

54.

subliniază că coordonarea eficientă la nivel internațional reprezintă o condiție esențială pentru un ajutor umanitar eficient și eficace; recunoaște valoarea adăugată și necesitatea desfășurării operațiunilor din cadrul acțiunilor de ajutor umanitar sub egida Oficiului pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare al ONU (OCHA);

55.

constată că Comisia oferă sprijin semnificativ OCHA; regretă faptul că experiența din Haiti și din Pakistan a scos în evidență insuficiența capacității actuale de coordonare a OCHA; subliniază că efortul OCHA de a-și îndeplini funcția de coordonare a fost subminat de capacitatea scăzută, de evaluarea neadecvată a nevoilor și de funcționarea parțială a instrumentelor electronice necesare pentru prelucrarea informațiilor;

56.

observă că Comisia a oferit ONU un sprijin semnificativ în efortul său de a dezvolta și aplica sistemul de grup (cluster system); subliniază că ambele catastrofe au demonstrat că mai sunt încă necesare eforturi considerabile pentru îmbunătățirea eficacității, eficienței și coordonării și pentru consolidarea asumării obiectivelor și a responsabilității;

57.

subliniază că Comisia nu a pus la dispoziția raportorului Parlamentului ultimele rapoarte narative și financiare ale partenerilor ECHO privind implementarea acțiunilor umanitare în urma catastrofelor din Haiti și din Pakistan din 2010, justificând acest lucru prin faptul că rapoartele în cauză conțin informații sensibile referitoare la partenerii ECHO; subliniază că Parlamentul trebuie să aibă acces la aceste rapoarte sau, cel puțin, la datele principale privind eficiența și eficacitatea implementării acțiunilor, pentru a fi în măsură să analizeze dacă aceste acțiuni au făcut obiectul unei bune gestiuni financiare;

58.

subliniază că, având în vedere problemele raportate cu privire la ajutoarele acordate Republicii Haiti, Comisia pentru control bugetar va trimite o delegație în Haiti;

59.

invită Comisia să discute chestiunile referitoare la ONU cu organele competente ale acestei organizații;

*

* *

60.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.


(1)  JO L 248, 16.9.2002, p. 1.

(2)  JO L 357, 31.12.2002, p. 1.

(3)  JO L 163, 2.7.1996, p. 1.

(4)  Texte adoptate, P7_TA(2011)0404.

(5)  Texte adoptate, P7_TA(2011)0018.

(6)  JO C 341 E, 16.12.2010, p. 5.

(7)  Texte adoptate, P7_TA(2011)0005.

(8)  JO L 252, 25.9.2010, p. 1.

(9)  JO L 250, 27.9.2011, p. 1.

(10)  JO C 269, 10.11.2009, p. 1.

(11)  JO C 303, 9.11.2010, p. 1.


Top