This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 32022H2337
Commission Recommendation (EU) 2022/2337 of 28 November 2022 concerning the European schedule of occupational diseases
Recomandarea (UE) 2022/2337 a Comisiei din 28 noiembrie 2022 privind Lista europeană a bolilor profesionale
Recomandarea (UE) 2022/2337 a Comisiei din 28 noiembrie 2022 privind Lista europeană a bolilor profesionale
C/2022/8472
JO L 309, 30.11.2022, p. 12–21
(BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, GA, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)
30.11.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 309/12 |
RECOMANDAREA (UE) 2022/2337 A COMISIEI
din 28 noiembrie 2022
privind Lista europeană a bolilor profesionale
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 292,
întrucât:
(1) |
Prin Recomandarea 2003/670/CE a Comisiei din 19 septembrie 2003 privind Lista europeană a bolilor profesionale (1), Comisia a recomandat statelor membre să pună în aplicare o serie de măsuri în vederea actualizării și a îmbunătățirii diverselor aspecte ale politicilor lor referitoare la bolile profesionale. Aceste măsuri se referă la recunoașterea, despăgubirea și prevenirea bolilor profesionale, stabilirea de obiective naționale pentru reducerea bolilor profesionale, raportarea și înregistrarea bolilor profesionale, colectarea de date privind epidemiologia bolilor, promovarea cercetării în domeniul afecțiunilor legate de o activitate profesională, îmbunătățirea diagnosticării bolilor profesionale, diseminarea datelor statistice și epidemiologice privind bolile profesionale și promovarea unui rol activ pentru sistemele naționale de sănătate publică și îngrijiri de sănătate în prevenirea bolilor profesionale. |
(2) |
Pandemia de COVID-19 a afectat toate statele membre de la începutul anului 2020, cauzând perturbări majore în toate sectoarele și serviciile și afectând sănătatea și siguranța lucrătorilor din întreaga Uniune Europeană (UE). În prezent, situația epidemiologică din UE legată de COVID-19 s-a îmbunătățit, în principal datorită disponibilității pe scară largă a vaccinurilor, dar rămâne dificilă, în special având în vedere posibilele noi valuri de COVID-19 și apariția unor variante ale virusului SARS-CoV-2, precum și a unor cazuri de COVID de lungă durată. |
(3) |
În acest context, printre alte măsuri, Comisia a anunțat, în comunicarea sa intitulată „Cadrul strategic al UE privind sănătatea și siguranța la locul de muncă 2021-2027 – Securitatea și sănătatea în muncă într-o lume a muncii în schimbare” (2) („Cadrul strategic al UE”), că va actualiza Recomandarea 2003/670/CE a Comisiei pentru a include COVID-19, cu scopul de a promova recunoașterea COVID-19 ca boală profesională de către statele membre și de a încuraja convergența. |
(4) |
În urma adoptării cadrului strategic al UE, Comitetul consultativ pentru securitate și sănătate la locul de muncă (CCSS) a instituit un grup de lucru dedicat cu mandatul de a pregăti un proiect de aviz în vederea adoptării de către CCSS pe tema actualizării Recomandării 2003/670/CE pentru a include COVID-19. La 18 mai 2022, CCSS a adoptat avizul aferent, care recomandă includerea COVID-19 în anexa I la Recomandarea 2003/670/CE prin adăugarea unei noi rubrici nr. 408 referitoare la COVID-19 cauzată de activitatea de prevenire a bolilor, de asistență medicală și socială și de asistență la domiciliu sau, în contextul pandemiei, în sectoarele în care există o epidemie în activități în care s-a dovedit existența unui risc de infectare. |
(5) |
Prezenta recomandare ia în considerare avizul CCSS și introduce COVID-19 în anexa I la recomandare. Este necesar ca termenul „asistență medicală și socială” să fie înțeles ca referindu-se la activitățile economice din secțiunea Q din nomenclatorul statistic NACE Rev. 2 (3). În ceea ce privește activitățile economice, cu excepția celor care intră sub incidența secțiunii Q din nomenclatorul statistic NACE Rev. 2, este necesar ca respectivele condiții și anume, existența unui „context pandemic” și existența unei „epidemii în activități în care s-a dovedit existența unui risc de infectare”, să fie înțelese ca fiind stabilite cumulativ. În acest sens, este necesar ca un „context pandemic” să fie înțeles ca situația în care organismele internaționale competente, cum ar fi Organizația Mondială a Sănătății (OMS), declară anumite epidemii de boală ca fiind pandemie. Este necesar ca, în sensul noii dispoziții din recomandare, statele membre să definească o „epidemie” în conformitate cu legislația sau practicile naționale. Există un risc „dovedit” de infectare în activitățile pentru care, în conformitate cu legislația sau practica națională, s-a stabilit o legătură de cauzalitate între activitatea desfășurată în cadrul acestor activități și expunerea crescută la SARS-CoV-2. |
(6) |
În conformitate cu principiul subsidiarității și având în vedere competențele respective ale UE și ale statelor membre în domeniul sănătății publice și al politicii sociale în temeiul tratatelor, este necesar ca stabilirea măsurilor de sănătate publică care trebuie luate în contextul oricărei pandemii, inclusiv a celor care se aplică locurilor de muncă și întreprinderilor, precum și constatarea existenței unei epidemii în activități în care s-a dovedit existența unui risc de infectare, să fie la latitudinea statelor membre, acționând în deplină conformitate cu legislația UE, inclusiv cu legislația UE privind securitatea și sănătatea în muncă. În acest context, este necesar să se țină seama în special de regulamentul Parlamentului European și al Consiliului privind amenințările transfrontaliere grave pentru sănătate și de abrogare a Deciziei 1082/2013/UE [2020/0322 (COD)] (4). |
(7) |
Raportul Eurostat din 2021 intitulat „Posibilitatea de a recunoaște COVID-19 ca fiind de origine profesională la nivel național în UE și în țările AELS” (5) arată că majoritatea statelor membre recunosc COVID-19 ca boală profesională sau ca accident de muncă, în conformitate cu condițiile definite la nivel național. |
(8) |
Deși recunoașterea bolilor profesionale este o chestiune strâns legată de conceperea sistemelor de securitate socială, care este o competență a statelor membre, Comisia promovează recunoașterea de către statele membre a bolilor profesionale enumerate în Lista europeană a bolilor profesionale. Astfel cum se menționează în cadrul strategic al UE, este în continuare necesar să se pună un accent mai mare pe bolile profesionale. În conformitate cu principiile generale de prevenire care constituie nucleul Directivei-cadru din 1989 privind securitatea și sănătatea la locul de muncă (6) și al directivelor conexe privind sănătatea și securitatea la locul de muncă, este necesar ca prezenta recomandare să fie un instrument principal pentru prevenirea bolilor profesionale la nivelul UE. În plus, este, de asemenea, important să fie sprijiniți lucrătorii infectați, în special cei suferinzi de COVID-19, precum și familiile care au pierdut membri ai familiei din cauza expunerii profesionale. |
(9) |
În conformitate cu cadrul strategic al UE, este necesar ca statele membre să fie invitate să implice activ toți actorii, în special partenerii sociali, în elaborarea de măsuri pentru prevenirea eficientă a bolilor profesionale. |
(10) |
Cadrul strategic al UE se referă la necesitatea unei baze de dovezi mai solide care să stea la baza legislației și a politicilor, precum și a cercetării și a colectării de date, atât la nivelul UE, cât și la nivel național, ca o condiție prealabilă pentru prevenirea bolilor profesionale și a accidentelor de muncă. Cooperarea și schimbul de informații, experiența și bunele practici sunt esențiale pentru îmbunătățirea analizei și a prevenirii în întreaga UE. |
(11) |
Recomandarea adresată statelor membre de a transmite Comisiei și de a pune la dispoziția părților interesate date statistice și epidemiologice privind bolile profesionale recunoscute la nivel național rămâne relevantă, ținând seama de Regulamentul (CE) nr. 1338/2008 (7), precum și având în vedere evoluțiile legate de lucrările-pilot referitoare la Statisticile europene privind bolile profesionale (EODS). |
(12) |
Rolul Agenției Europene pentru Securitate și Sănătate în Muncă, instituită prin Regulamentul (UE) 2019/126 al Parlamentului European și al Consiliului (8), este, printre altele, de a furniza instituțiilor și organismelor Uniunii și statelor membre informațiile tehnice, științifice și economice obiective disponibile și expertiza calificată de care au nevoie pentru a formula și a pune în aplicare politici judicioase și eficace menite să protejeze securitatea și sănătatea lucrătorilor, precum și de a colecta, analiza și disemina informații tehnice, științifice și economice în statele membre. În consecință, este în plus necesar ca agenția să joace un rol important în schimbul de informații, de experiență și de bune practici privind prevenirea bolilor profesionale. |
(13) |
Sistemele naționale de sănătate publică și de îngrijiri de sănătate pot juca un rol important în îmbunătățirea prevenirii bolilor profesionale, de exemplu prin creșterea nivelului de informare a personalului medical în vederea îmbunătățirii cunoștințelor și a diagnosticării acestor boli. |
(14) |
Având în vedere considerațiile de mai sus și ținând seama, pe de o parte, de faptul că includerea COVID-19 în anexa I la prezenta recomandare este sensibilă la factorul temporal, în special având în vedere posibilele noi valuri de COVID-19 și apariția unor variante ale virusului SARS-CoV-2 și, pe de altă parte, de faptul că Recomandarea 2003/670/CE rămâne în mare măsură relevantă și adecvată scopului urmărit, este necesar ca prezenta recomandare să includă COVID-19 în anexa sa I și să reitereze conținutul Recomandării 2003/670/CE, fără a aduce atingere actualizărilor ulterioare ale prezentei recomandări, |
RECOMANDĂ:
Articolul 1
Fără a aduce atingere legilor sau reglementărilor naționale mai favorabile, se recomandă ca statele membre:
1. |
să introducă cât mai curând posibil în legislația, în reglementările sau în dispozițiile administrative naționale privind bolile profesionale recunoscute științific care pot beneficia de despăgubiri și care fac obiectul unor măsuri preventive, lista europeană din anexa I; |
2. |
să ia măsuri pentru a introduce în legislația, în reglementările sau în dispozițiile administrative naționale dreptul unui lucrător la despăgubiri pentru boli profesionale în cazul în care lucrătorul suferă de o afecțiune care nu este menționată în anexa I, dar despre care se poate dovedi că are origine și că este de natură profesională, în special dacă afecțiunea este menționată în anexa II; |
3. |
să elaboreze și să îmbunătățească măsuri eficace de prevenire a bolilor profesionale menționate în lista europeană din anexa I, implicând în mod activ toți actorii și, după caz, să facă schimb de informații, de experiență și de bune practici prin intermediul Agenției Europene pentru Sănătate și Securitate în Muncă; |
4. |
să stabilească obiective naționale cuantificate în vederea reducerii ratelor bolilor profesionale recunoscute, în special a celor incluse în lista europeană din anexa I; |
5. |
să asigure faptul că toate cazurile de boli profesionale sunt raportate și să compatibilizeze în mod treptat statisticile lor privind bolile profesionale cu lista europeană din anexa I, în conformitate cu activitatea desfășurată în cadrul sistemului de armonizare a statisticilor europene privind bolile profesionale, astfel încât informațiile privind agentul sau factorul cauzator, diagnosticul medical și sexul pacientului să fie disponibile pentru fiecare caz de boală profesională; |
6. |
să introducă un sistem de colectare a informațiilor sau a datelor privind epidemiologia bolilor enumerate în anexa II și a oricărei alte boli de natură profesională; |
7. |
să promoveze cercetarea în domeniul afecțiunilor legate de o activitate profesională, în special al celor enumerate în anexa II și al tulburărilor de natură psihosocială legate de muncă; |
8. |
să asigure faptul că documentele care ajută la diagnosticarea bolilor profesionale incluse în programele lor naționale sunt difuzate pe scară largă, ținând seama în special de sintezele referitoare la diagnosticarea bolilor profesionale publicate de Comisie; |
9. |
să transmită Comisiei și să pună la dispoziția părților interesate date statistice și epidemiologice privind bolile profesionale recunoscute la nivel național, în special prin intermediul rețelei de informare înființate de Agenția Europeană pentru Sănătate și Securitate în Muncă; |
10. |
să promoveze un rol activ al sistemelor naționale de sănătate în prevenirea bolilor profesionale, în special prin creșterea nivelului de informare a personalului medical în vederea îmbunătățirii cunoștințelor despre aceste boli și a diagnosticării lor. |
Articolul 2
Statele membre stabilesc ele însele criteriile de recunoaștere a fiecărei boli profesionale în conformitate cu legislațiile sau practicile naționale în vigoare.
Articolul 3
Prezenta recomandare înlocuiește Recomandarea 2003/670/CE.
Articolul 4
Statele membre sunt invitate să informeze Comisia, până la 31 decembrie 2023, cu privire la măsurile luate sau preconizate ca răspuns la noul punct nr. 408 din prezenta recomandare. Statele membre sunt invitate să informeze Comisia ori de câte ori se iau noi măsuri în legătură cu punerea în aplicare a prezentei recomandări.
Adoptată la Bruxelles, 28 noiembrie 2022.
Pentru Comisie
Nicolas SCHMIT
Membru al Comisiei
(1) JO L 238, 25.9.2003, p. 28.
(2) COM(2021) 323 final.
(3) https://ec.europa.eu/eurostat/documents/3859598/5902521/KS-RA-07-015-EN.PDF
(4) Nepublicat încă în JO.
(5) https://ec.europa.eu/eurostat/documents/7870049/13464590/KS-FT-21-005-EN-N.pdf/d960b3ee-7308-4fe7-125c-f852dd02a7c7?t=1632924169533
(6) Directiva 89/391/CEE a Consiliului din 12 iunie 1989 privind punerea în aplicare de măsuri pentru promovarea îmbunătățirii securității și sănătății lucrătorilor la locul de muncă (JO L 183, 29.6.1989, p. 1).
(7) Regulamentul (CE) nr. 1338/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind statisticile comunitare referitoare la sănătatea publică, precum și la sănătatea și siguranța la locul de muncă (JO L 354, 31.12.2008, p. 70).
(8) Regulamentul (UE) 2019/126 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 ianuarie 2019 de înființare a Agenției Europene pentru Securitate și Sănătate în Muncă (EU-OSHA) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 2062/94 al Consiliului (JO L 30, 31.1.2019, p. 58).
ANEXA I
Lista europeană a bolilor profesionale
Bolile menționate în prezenta listă trebuie să fie direct legate de exercitarea activității profesionale. Comisia va stabili criteriile de recunoaștere a fiecăreia dintre bolile profesionale enumerate mai jos:
1. Boli cauzate de următorii agenți chimici:
100 |
Acrilonitril |
101 |
Arsen sau compuși ai acestuia |
102 |
Beriliu (gluciniu) sau compuși ai acestuia |
103.01 |
Monoxid de carbon |
103.02 |
Fosgen |
104.01 |
Acid cianhidric |
104.02 |
Cianuri și compuși ai acestora |
104.03 |
Izocianați |
105 |
Cadmiu sau compuși ai acestuia |
106 |
Crom sau compuși ai acestuia |
107 |
Mercur sau compuși ai acestuia |
108 |
Mangan sau compuși ai acestuia |
109.01 |
Acid azotic |
109.02 |
Oxizi de azot |
109.03 |
Amoniac |
110 |
Nichel sau compuși ai acestuia |
111 |
Fosfor sau compuși ai acestuia |
112 |
Plumb sau compuși ai acestuia |
113.01 |
Oxizi de sulf |
113.02 |
Acid sulfuric |
113.03 |
Sulfură de carbon |
114 |
Vanadiu sau compuși ai acestuia |
115.01 |
Clor |
115.02 |
Brom |
115.04 |
Iod |
115.05 |
Fluor sau compuși ai acestuia |
116 |
Hidrocarburi alifatice sau aliciclice derivate din white spirit sau din benzină |
117 |
Derivați halogenați ai hidrocarburilor alifatice sau aliciclice |
118 |
Alcool butilic, metilic și izopropilic |
119 |
Etilenglicol, dietilenglicol, 1,4-butandiol și derivații azotați ai glicolilor și ai glicerolului |
120 |
Eter metilic, eter etilic, eter izopropilic, eter vinilic, eter diclorizopropilic, guaiacol, eter metilic și eter etilic ai etilenglicolului |
121 |
Acetonă, cloracetonă, bromacetonă, hexafluoracetonă, metil etil cetonă, metil-n-butil cetonă, metil izobutil cetonă, diacetonă alcool, oxid de mezitil, 2-metilciclohexanonă |
122 |
Esteri organofosforici |
123 |
Acizi organici |
124 |
Formaldehidă |
125 |
Derivați alifatici azotați |
126.01 |
Benzen sau omologi ai acestuia (omologii benzenului sunt definiți prin formula: CnH2n-6) |
126.02 |
Naftalină sau omologi ai acesteia (omologii naftalinei sunt definiți prin formula: CnH2n-12) |
126.03 |
Vinilbenzen și divinilbenzen |
127 |
Derivați halogenați ai hidrocarburilor aromatice |
128.01 |
Fenoli sau omologi sau derivați halogenați ai acestora |
128.02 |
Naftoli sau omologi sau derivați halogenați ai acestora |
128.03 |
Derivați halogenați ai oxizilor alkilarilici |
128.04 |
Derivați halogenați ai sulfonaților alkilarilici |
128.05 |
Benzochinone |
129.01 |
Amine aromatice sau hidrazine aromatice sau derivați halogenați, fenolici, nitrificați, azotați sau sulfonați ai acestora |
129.02 |
Amine alifatice și derivații halogenați ai acestora |
130.01 |
Derivați azotați ai hidrocarburilor aromatice |
130.02 |
Derivați azotați ai fenolilor sau omologii acestora |
131 |
Antimoniu și derivați ai acestuia |
132 |
Esteri ai acidului azotic |
133 |
Hidrogen sulfurat |
135 |
Encefalopatii cauzate de solvenți organici care nu se încadrează la alte poziții |
136 |
Polineuropatii cauzate de solvenți organici care nu se încadrează la alte poziții |
2. Boli cutanate cauzate de substanțe și agenți care nu sunt incluși la alte rubrici
201 |
Boli cutanate și cancer de piele cauzate de: |
201.01 |
Funingine |
201.03 |
Gudron |
201.02 |
Bitum |
201.04 |
Smoală |
201.05 |
Antracen sau compuși ai acestuia |
201.06 |
Uleiuri minerale și alte uleiuri |
201.07 |
Parafină brută |
201.08 |
Carbazol sau compuși ai acestuia |
201.09 |
Subproduse rezultate din distilarea cărbunelui |
202 |
Afecțiuni cutanate profesionale cauzate de substanțe alergizante sau iritante recunoscute științific care nu sunt incluse la alte rubrici |
3. Boli cauzate de inhalarea de substanțe și de agenți care nu sunt incluși la alte rubrici
301 |
Boli ale sistemului respirator și cancer |
301.11 |
Silicoză |
301.12 |
Silicoză combinată cu tuberculoză pulmonară |
301.21 |
Azbestoză |
301.22 |
Mezoteliom cauzat de inhalarea de azbest sub formă de pulbere |
301.31 |
Pneumoconioze cauzate de pulberi de silicați |
302 |
Complicații ale expunerii la azbest sub formă de cancer bronhic |
303 |
Afecțiuni bronho-pulmonare cauzate de pulberi de metale sinterizate |
304.01 |
Alveolită alergică extrinsecă |
304.02 |
Boli pulmonare cauzate de inhalarea de pulberi și fibre de bumbac, in, cânepă, iută, sisal și trestie de zahăr |
304.04 |
Afecțiuni respiratorii cauzate de inhalarea de pulberi de cobalt, staniu, bariu și grafit |
304.05 |
Hemocromatoză |
305.01 |
Cancere ale căilor respiratorii superioare cauzate de pulberile de lemn |
304.06 |
Astm alergic cauzat de inhalarea de substanțe consacrate ca fiind cauză de alergii și inerente tipului de muncă |
304.07 |
Rinită alergică cauzată de inhalarea de substanțe consacrate ca fiind cauză de alergii și inerente tipului de muncă |
306 |
Boli fibrotice ale pleurei, cu restricție respiratorie, cauzate de azbest |
307 |
Bronșită obstructivă cronică sau emfizem la mineri care lucrează în mine subterane de cărbune |
308 |
Cancer pulmonar cauzat de inhalare de pulbere de azbest |
309 |
Afecțiuni bronho-pulmonare cauzate de pulberi sau fumuri de aluminiu sau de compuși ai acestuia |
310 |
Afecțiuni bronho-pulmonare cauzate de pulberi de zguri alcaline |
4. Boli infecțioase și parazitare
401 |
Boli infecțioase sau parazitare transmise omului de animale sau de rămășițe de animale |
402 |
Tetanus |
403 |
Bruceloză |
404 |
Hepatită virală |
405 |
Tuberculoză |
406 |
Amebiază |
407 |
Alte boli infecțioase cauzate de activitatea de prevenire a bolilor, de asistența medicală, de asistența la domiciliu și de alte activități comparabile pentru care s-a dovedit existența unui risc de infectare |
408 |
COVID-19 cauzată de activitatea de prevenire a bolilor, de asistență medicală și socială și de asistență la domiciliu sau, în context de pandemie, în sectoarele în care există o epidemie în activități în care s-a dovedit existența unui risc de infectare |
5. Boli cauzate de următorii agenți fizici:
502.01 |
Cataracte cauzate de radiații termice |
502.02 |
Afecțiuni conjunctivale cauzate de expunere la radiații ultraviolete |
503 |
Hipoacuzie sau surditate cauzată de zgomot |
504 |
Boli cauzate de compresie sau decompresie atmosferică |
505.01 |
Boli osteo-articulare ale mâinilor și ale articulației radio-metacarpiene cauzate de vibrații mecanice |
505.02 |
Boli angio-neurotice cauzate de vibrații mecanice |
506.10 |
Boli ale burselor periarticulare cauzate de presiune |
506.11 |
Bursită prepatelară și subpatelară |
506.12 |
Bursită olecraniană |
506.13 |
Bursită a umărului |
506.21 |
Boli cauzate de suprasolicitarea tecilor tendoanelor |
506.22 |
Boli cauzate de suprasolicitarea țesutului conjunctiv peritendinos |
506.23 |
Boli cauzate de suprasolicitarea inserțiilor mușchilor și tendoanelor |
506.30 |
Leziuni de menisc cauzate de perioade lungi de lucru în poziție în genunchi sau ghemuit |
506.40 |
Paralizii ale nervilor cauzate de presiune |
506.45 |
Sindromul tunelului carpian |
507 |
Nistagmusul minerului |
508 |
Boli cauzate de radiații ionizante |
ANEXA II
Lista suplimentară a bolilor suspectate a fi de origine profesională care ar trebui să facă obiectul notificării și care pot fi luate în considerare într-o etapă ulterioară pentru a fi incluse în anexa I la lista europeană
2.1 Boli cauzate de următorii agenți:
2.101 |
Ozon |
2.102 |
Hidrocarburi alifatice, altele decât cele menționate la poziția 1.116 din anexa I |
2.103 |
Difenil |
2.104 |
Decalin |
2.105 |
Acizi aromatici – anhidride aromatice sau derivații lor halogenați |
2.106 |
Oxid de difenil |
2.107 |
Tetrahidrofuran |
2.108 |
Tiofen |
2.109 |
Metacrilonitril |
2.110 |
Acetonitril |
2.111 |
Tioalcooli |
2.112 |
Mercaptani și tioeteri |
2.113 |
Taliu sau compuși ai acestuia |
2.114 |
Alcooli și derivații lor halogenați nemenționați la poziția 1.118 din anexa I |
2.115 |
Glicoli și derivații lor halogenați nemenționați la poziția 1.119 din anexa I |
2.116 |
Eteri și derivații lor halogenați nemenționați la poziția 1.120 din anexa I |
2.117 |
Cetone și derivații lor halogenați nemenționați la poziția 1.121 din anexa I |
2.118 |
Esteri și derivații lor halogenați nemenționați la poziția 1.122 din anexa I |
2.119 |
Furfural |
2.120 |
Tiofenoli sau omologi sau derivați halogenați ai acestora |
2.121 |
Argint |
2.122 |
Seleniu |
2.123 |
Cupru |
2.124 |
Zinc |
2.125 |
Magneziu |
2.126 |
Platină |
2.127 |
Tantal |
2.128 |
Titan |
2.129 |
Terpene |
2.130 |
Borani |
2.140 |
Boli cauzate de inhalarea de pulberi de sidef |
2.141 |
Boli cauzate de substanțe hormonale |
2.150 |
Carii dentare asociate cu munca în industria ciocolatei, a zahărului și a făinii |
2.160 |
Oxid de siliciu |
2.170 |
Hidrocarburi aromatice policiclice care nu se clasifică la alte rubrici |
2.190 |
Dimetilformamidă |
2.2 Boli cutanate cauzate de substanțe și agenți care nu sunt incluși la alte rubrici
2.201 |
Afecțiuni alergice și ortoalergice ale pielii nerecunoscute în anexa I |
2.3 Boli cauzate de inhalare de substanțe care nu sunt incluse la alte rubrici
2.301 |
Fibroze pulmonare cauzate de metale neincluse în lista europeană |
2.303 |
Afecțiuni bronho-pulmonare și cancere asociate cu expunerea la următoarele:
|
2.304 |
Afecțiuni bronho-pulmonare cauzate de pulberi minerale artificiale |
2.305 |
Afecțiuni bronho-pulmonare cauzate de fibre sintetice |
2.307 |
Afecțiuni respiratorii, în special astm, cauzate de substanțe iritante neincluse în anexa I |
2.308 |
Cancer laringian cauzat de inhalare de pulbere de azbest |
2.4 Boli infecțioase și parazitare care nu sunt descrise în anexa I
2.401 |
Boli parazitare |
2.402 |
Boli tropicale |
2.5 Boli cauzate de agenți fizici
2.501 |
Avulsiune cauzată de suprasolicitarea proceselor spinoase |
2.502 |
Boli asociate discurilor coloanei vertebrale lombare cauzate de efectele verticale repetate ale vibrațiilor întregului corp |
2.503 |
Noduli la nivelul corzilor vocale cauzate de efort vocal susținut la locul de muncă |