(1)

Cadrul de reglementare care guvernează politica de coeziune a Uniunii pentru perioada 2021-2027, în contextul următorului cadru financiar multianual, contribuie la îndeplinirea angajamentelor Uniunii de punere în aplicare a Acordului de la Paris adoptat în cadrul Convenției-cadru a Organizației Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (5) (denumit în continuare „Acordul de la Paris”), continuând eforturile de limitare a creșterii temperaturii la 1,5°C peste nivelurile preindustriale, precum și a obiectivelor de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite, prin concentrarea finanțării din partea Uniunii asupra obiectivelor verzi. Prezentul regulament ar trebui să pună în aplicare una dintre prioritățile stabilite în Comunicarea Comisiei din 11 decembrie 2019 intitulată „Pactul ecologic european” și face parte din Planul de investiții pentru o Europă durabilă, care oferă finanțare specifică în cadrul Mecanismului pentru o tranziție justă în contextul politicii de coeziune pentru a aborda costurile sociale, economice și de mediu ale tranziției către o economie circulară și neutră din punct de vedere climatic, în care emisiile de gaze cu efect de seră rămase să fie compensate prin absorbții echivalente.

(2)

Tranziția către o economie circulară și neutră din punct de vedere climatic constituie unul dintre cele mai importante obiective de politică ale Uniunii. La 12 decembrie 2019, Consiliul European a aprobat realizarea obiectivului Uniunii privind neutralitatea climatică până în 2050, în conformitate cu obiectivele Acordului de la Paris. Deși combaterea schimbărilor climatice și a degradării mediului va aduce tuturor beneficii pe termen lung și oferă tuturor oportunități și provocări pe termen mediu, nu toate regiunile și statele membre își încep tranziția de la același nivel sau au aceeași capacitate de reacție. Unele state membre sunt mai avansate decât altele, iar tranziția implică un impact social, economic și de mediu mai extins pentru regiunile care se bazează în mare măsură pe combustibili fosili pentru consumul de energie – în special cărbune, lignit, turbă și șisturi bituminoase – sau pe industrii cu emisii ridicate de gaze cu efect de seră. Această situație creează nu doar riscul unei tranziții la viteze variabile în ceea ce privește acțiunile climatice la nivelul Uniunii, ci și riscul unor disparități tot mai mari între regiuni, dăunătoare pentru obiectivele de coeziune socială, economică și teritorială.

(3)

Pentru a reuși și a fi acceptabilă din punct de vedere social pentru toți, tranziția trebuie să fie echitabilă și favorabilă incluziunii. Prin urmare, Uniunea, statele membre și regiunile lor trebuie să țină seama de implicațiile sale sociale, economice și de mediu încă de la început și să utilizeze toate instrumentele posibile pentru a atenua consecințele negative. Bugetul Uniunii are un rol important în această privință.

(4)

Astfel cum se prevede în Pactul ecologic european și în Planul de investiții pentru o Europă durabilă, Mecanismul pentru o tranziție justă ar trebui să vină în completarea celorlalte acțiuni din următorul cadru financiar multianual pentru perioada 2021-2027. Acest mecanism ar trebui să contribuie la abordarea consecințelor sociale, economice și de mediu, în special pentru lucrătorii afectați pe parcursul procesului de tranziție către o Uniune neutră din punct de vedere climatic până în 2050, prin agregarea cheltuielilor bugetare ale Uniunii în favoarea obiectivelor climatice și sociale la nivel regional și prin urmărirea unor standarde sociale și de mediu ridicate.

(5)

Prezentul regulament ar trebui să instituie Fondul pentru o tranziție justă (FTJ), care constituie unul dintre pilonii Mecanismului pentru o tranziție justă pus în aplicare în cadrul politicii de coeziune. Obiectivele FTJ sunt de a atenua efectele negative ale tranziției climatice prin acordarea de sprijin celor mai afectate teritorii și lucrătorilor vizați, precum și de a promova o tranziție socioeconomică echilibrată. În conformitate cu obiectivul specific unic al FTJ, acțiunile care beneficiază de sprijin din partea FTJ ar trebui să contribuie în mod direct la atenuarea impactului tranziției prin atenuarea repercusiunilor negative asupra ocupării forței de muncă și prin finanțarea diversificării și a modernizării economiei locale. Obiectivul specific unic al FTJ este stabilit la același nivel și menționat împreună cu obiectivele de politică prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European și al Consiliului (6).

(6)

Pentru a reflecta Pactul ecologic european ca strategie de creștere durabilă a Uniunii și importanța combaterii schimbărilor climatice în concordanță cu angajamentele Uniunii de a pune în aplicare Acordul de la Paris și obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite, FTJ este destinat să contribuie la integrarea acțiunilor climatice și la durabilitatea mediului, precum și la atingerea unei ținte globale reprezentate de alocarea a 30 % din cheltuielile bugetului Uniunii pentru sprijinirea îndeplinirii obiectivelor climatice și la realizarea obiectivului ambițios de a aloca 7,5 % din cheltuielile anuale efectuate în contextul cadrului financiar multianual pentru obiectivele în materie de biodiversitate în 2024 și 10 % din cheltuielile anuale efectuate în contextul cadrului financiar multianual pentru obiectivele în materie de biodiversitate în 2026 și 2027, luând în considerare suprapunerile existente între obiectivele climatice și cele legate de biodiversitate. Resursele din pachetul financiar al FTJ sunt suplimentare investițiilor necesare pentru atingerea țintei globale de a aloca 30 % din cheltuielile bugetului Uniunii pentru îndeplinirea obiectivelor climatice. Respectivele resurse ar trebui să contribuie integral la atingerea acestei ținte, împreună cu resursele transferate în mod voluntar din Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) instituit prin Regulamentul (UE) 2021/1058 al Parlamentului European și al Consiliului (7) și din Fondul social european Plus (FSE+) instituit prin Regulamentul (UE) 2021/1057 al Parlamentului European și al Consiliului (8). În acest context, FTJ ar trebui să sprijine activități care respectă standardele și prioritățile Uniunii în materie de climă și de mediu și nu prejudiciază în mod semnificativ obiectivele de mediu în înțelesul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului (9) și care asigură tranziția către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon în perspectiva realizării unei Uniuni neutre din punct de vedere climatic până în 2050.

(7)

Resursele din FTJ ar trebui să vină în completarea resurselor disponibile în cadrul politicii de coeziune.

(8)

Tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic reprezintă o provocare pentru toate statele membre. Tranziția va fi dificilă îndeosebi pentru statele membre care se bazează, ori s-au bazat până nu demult, în mare măsură, pe combustibilii fosili sau pe activitățile industriale cu emisii ridicate de gaze cu efect de seră care trebuie eliminate treptat sau care trebuie adaptate din cauza tranziției către o economie neutră din punct de vedere climatic și care nu dispun de mijloacele financiare necesare în acest scop. Prin urmare, FTJ ar trebui să vizeze toate statele membre, dar distribuirea mijloacelor sale financiare ar trebui să se concentreze pe teritoriile cele mai afectate de procesul de tranziție climatică și respectiva distribuire ar trebui să reflecte capacitatea statelor membre de a finanța investițiile necesare pentru a face față tranziției către o economie neutră din punct de vedere climatic.

(9)

Prezentului regulament i se aplică normele financiare orizontale adoptate de Parlamentul European și de Consiliu în temeiul articolului 322 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). Respectivele norme sunt stabilite în Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (10) (denumit în continuare „Regulamentul financiar”) și determină în special procedura de stabilire și execuție a bugetului prin granturi, premii, gestiune indirectă, instrumente financiare, garanții bugetare, asistență financiară și rambursări către experții externi și prevăd verificarea responsabilităților actorilor financiari. Normele adoptate în temeiul articolului 322 din TFUE includ, de asemenea, un regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii.

(10)

Pentru a asigura utilizarea eficace a resurselor FTJ, accesul la FTJ ar trebui să fie limitat la 50 % din alocările naționale pentru statele membre care nu s-au angajat încă să pună în aplicare, în conformitate cu obiectivele Acordului de la Paris, obiectivul Uniunii privind neutralitatea climatică până în 2050, restul de 50 % fiind pus la dispoziție pentru programare în momentul acceptării unui astfel de angajament. Pentru a asigura echitatea și egalitatea de tratament între statele membre, în cazul în care un stat membru nu s-a angajat până la data de 31 decembrie a oricărui an începând din 2022 să pună în aplicare obiectivul Uniunii privind neutralitatea climatică până în 2050, angajamentul bugetar pentru anul precedent ar trebui să fie dezangajat în întregime în anul următor.

(11)

În conformitate cu Regulamentul (UE) 2020/2094 al Consiliului (11) și în limitele resurselor alocate în cadrul acestuia, măsurile de redresare și de reziliență prevăzute de FTJ ar trebui să fie puse în aplicare pentru a aborda impactul fără precedent al crizei provocate de COVID-19. Aceste resurse suplimentare ar trebui să fie utilizate în așa fel încât să se asigure respectarea termenelor prevăzute în regulamentul respectiv.

(12)

Prezentul regulament ar trebui să identifice tipurile de investiții pentru care sprijinul pentru cheltuielile din cadrul FTJ ar fi permis. Toate activitățile sprijinite ar trebui să se desfășoare cu respectarea deplină a angajamentelor și a priorităților Uniunii în materie de climă, de mediu și la nivel social. Lista investițiilor ar trebui să le includă pe cele care sprijină economiile locale prin stimularea potențialului lor endogen de creștere în conformitate cu strategiile de specializare inteligentă respective, inclusiv turismul durabil, după caz. Investițiile trebuie să fie sustenabile pe termen lung, ținând seama de toate obiectivele Pactului ecologic european. Proiectele finanțate ar trebui să contribuie la o tranziție către o economie durabilă, neutră din punct de vedere climatic și circulară, inclusiv la măsuri care vizează creșterea eficienței utilizării resurselor. Incinerarea deșeurilor nu ar trebui să beneficieze de sprijin, având în vedere că această activitate se încadrează în partea inferioară a ierarhiei deșeurilor în economia circulară. Serviciile de consultanță care contribuie la punerea în aplicare a măsurilor care beneficiază de sprijin din partea FTJ ar trebui să fie eligibile. Renaturarea siturilor, dezvoltarea infrastructurii verzi și gestionarea apei ar trebui să poată fi sprijinite în cadrul unui proiect de restaurare a terenurilor. Atunci când sprijină măsuri de eficiență energetică, FTJ ar trebui să poată sprijini investițiile precum cele care contribuie la reducerea sărăciei energetice, în principal prin îmbunătățirea eficienței energetice a fondului locativ. FTJ ar trebui de asemenea să poată sprijini dezvoltarea unor tehnologii inovatoare de stocare.

(13)

Pentru a-i proteja cetățenii care sunt cei mai vulnerabili la tranziția climatică, FTJ ar trebui să vizeze, de asemenea, actualizarea competențelor și recalificarea, inclusiv formarea lucrătorilor afectați, indiferent dacă aceștia sunt încă angajați sau și-au pierdut locul de muncă din cauza tranziției. FTJ ar trebui să urmărească să îi ajute să se adapteze la noi oportunități de angajare. FTJ ar trebui, de asemenea, să ofere orice formă adecvată de sprijin persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, inclusiv asistență pentru căutarea unui loc de muncă și incluziunea lor activă pe piața forței de muncă. Toate persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă care și-au pierdut locul de muncă în sectoarele afectate de tranziția dintr-o regiune vizată de planul teritorial pentru o tranziție justă ar trebui să fie eligibile pentru a beneficia de sprijin din partea FTJ, chiar dacă lucrătorii care au fost concediați nu locuiesc în regiunea respectivă. Ar trebui să se acorde atenția cuvenită cetățenilor expuși riscului de sărăcie energetică, în special atunci când se pun în aplicare măsuri de eficiență energetică pentru îmbunătățirea condițiilor în locuințele sociale.

(14)

Ar trebui să se permită acordarea de sprijin pentru activitățile din domeniul educației și al incluziunii sociale, precum și sprijin pentru infrastructura socială destinată centrelor de îngrijire a copiilor și a persoanelor în vârstă, precum și în centrele de formare, cu condiția ca aceste activități să fie justificate în mod corespunzător în planurile teritoriale pentru o tranziție justă. În ceea ce privește îngrijirea persoanelor în vârstă, ar trebui menținut principiul promovării îngrijirii în comunitate. Serviciile sociale și serviciile publice din aceste domenii ar putea completa mixul de investiții. Orice sprijin acordat în aceste domenii ar trebui să necesite o justificare adecvată în planurile teritoriale pentru o tranziție justă și ar trebui să urmărească obiectivele Pilonului european al drepturilor sociale.

(15)

Pentru a aborda situația specifică și rolul femeilor în tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic, ar trebui promovată egalitatea de gen. Participarea femeilor pe piața forței de muncă și antreprenoriatul în rândul acestora, precum și egalitatea de remunerare, joacă un rol important în asigurarea egalității de șanse. FTJ ar trebui, de asemenea, să acorde o atenție deosebită grupurilor vulnerabile care sunt afectate în mod disproporționat de efectele adverse ale tranziției, cum ar fi lucrătorii cu handicap. Identitatea comunităților miniere trebuie păstrată, iar continuitatea comunităților trecute și viitoare trebuie protejată. Aceasta presupune acordarea unei atenții deosebite patrimoniului lor minier material și imaterial, inclusiv culturii miniere.

(16)

Pentru a consolida diversificarea economică a teritoriilor afectate de tranziție, FTJ ar trebui să ofere sprijin întreprinderilor și agenților economici, inclusiv prin sprijin pentru investiții productive în microîntreprinderi și întreprinderile mici și mijlocii (12) (IMM-uri). Investițiile productive ar trebui înțelese ca investiții în capitalul fix sau în activele necorporale ale întreprinderilor în vederea producerii de bunuri și servicii, contribuind astfel la formarea brută de capital și la ocuparea forței de muncă. Pentru alte întreprinderi decât IMM-urile, investițiile productive ar trebui să fie sprijinite numai dacă sunt necesare pentru atenuarea pierderilor de locuri de muncă generate de tranziție prin crearea sau protejarea unui număr semnificativ de locuri de muncă și dacă nu conduc la o relocare sau nu sunt rezultatul acesteia. Investițiile în instalațiile industriale existente, inclusiv cele vizate de sistemul Uniunii de comercializare a certificatelor de emisii, ar trebui permise dacă contribuie la tranziția către o economie a Uniunii neutră din punct de vedere climatic până în 2050 și se situează cu mult sub nivelul de referință relevant stabilit pentru alocarea cu titlu gratuit în temeiul Directivei 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului (13) și dacă duc la protejarea unui număr semnificativ de locuri de muncă. Orice astfel de investiție ar trebui să fie justificată în mod corespunzător în planul teritorial pertinent pentru o tranziție justă. Pentru a proteja integritatea pieței interne și politica de coeziune, sprijinul acordat întreprinderilor ar trebui să respecte normele Uniunii privind ajutoarele de stat, astfel cum sunt prevăzute la articolele 107 și 108 din TFUE și, în special, sprijinul acordat investițiilor productive ale altor întreprinderi decât IMM-urile ar trebui să fie limitat la întreprinderile situate în zone desemnate ca zone asistate în sensul articolului 107 alineatul (3) literele (a) și (c) din TFUE.

(17)

Pentru a oferi flexibilitate în ceea ce privește programarea resurselor FTJ în cadrul obiectivului Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică, ar trebui să fie posibilă elaborarea unui program independent al FTJ sau programarea resurselor FTJ în una sau mai multe priorități specifice din cadrul programelor care beneficiază de sprijin din partea FEDR, FSE+ sau a Fondului de coeziune. În conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/1060, resursele FTJ ar putea fi consolidate, în mod voluntar, printr-o finanțare complementară din partea FEDR și a FSE+. În acest caz, cuantumurile transferate de la FEDR și FSE+ ar trebui să fie în concordanță cu tipul de operațiuni prevăzute în planurile teritoriale pentru o tranziție justă.

(18)

Sprijinul FTJ ar trebui să fie condiționat de punerea în aplicare efectivă a unui proces de tranziție pe un teritoriu specific pentru a realiza o economie neutră din punct de vedere climatic. În această privință, statele membre ar trebui să elaboreze, în cadrul dialogului social și în cooperare cu părțile interesate relevante, în conformitate cu dispozițiile relevante privind parteneriatul din Regulamentul (UE) 2021/1060 și cu sprijinul Comisiei, planuri teritoriale pentru o tranziție justă care stabilesc procesul de tranziție, în concordanță cu planurile lor naționale integrate privind energia și clima. În acest scop, Comisia ar trebui să înființeze o Platformă pentru o tranziție justă care să se bazeze pe platforma existentă pentru regiunile carbonifere în tranziție, pentru a permite schimburile bilaterale și multilaterale de experiență cu privire la lecțiile învățate și la bunele practici în toate sectoarele afectate. Statele membre ar trebui să se asigure că municipalitățile și orașele sunt implicate în execuția resurselor FTJ și că nevoile acestora în acest context sunt luate în considerare.

(19)

Planurile teritoriale pentru o tranziție justă ar trebui să identifice teritoriile cele mai afectate, în care ar trebui să fie concentrat sprijinul FTJ, și să descrie acțiunile specifice care urmează să fie întreprinse pentru atingerea țintelor Uniunii privind energia și clima pentru 2030 și a unei economii a Uniunii neutră din punct de vedere climatic până în 2050, în special în ceea ce privește conversia sau închiderea instalațiilor care implică producția de combustibili fosili sau alte activități care generează emisii ridicate de gaze cu efect de seră. Respectivele teritorii ar trebui definite cu precizie și ar trebui să corespundă nivelului 3 din nomenclatorul comun al unităților teritoriale de statistică (denumite în continuare „regiuni de nivel NUTS 3”), astfel cum au fost stabilite de Regulamentul (CE) nr. 1059/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (14), sau să facă parte din acestea. Planurile ar trebui să stabilească provocările și nevoile acestor teritorii, ținând cont de riscurile de depopulare, și să identifice tipul de operațiuni necesare pentru a contribui la crearea de locuri de muncă la nivelul beneficiarilor planului și într-un mod care să asigure dezvoltarea coerentă a unor activități economice reziliente la schimbările climatice, care să fie compatibile totodată cu tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic și cu obiectivele Pactului ecologic european. Atunci când se identifică astfel de teritorii, ar trebui să se acorde o atenție suplimentară particularităților insulelor, ale zonelor insulare, precum și ale regiunilor ultraperiferice, în cazul cărora caracteristicile geografice și socioeconomice pot necesita o abordare diferită pentru a sprijini procesul de tranziție către o economie neutră din punct de vedere climatic. Numai investițiile conforme cu planurile teritoriale pentru o tranziție justă ar trebui să primească sprijin financiar din partea FTJ. Planurile teritoriale pentru o tranziție justă ar trebui să facă parte din programele care beneficiază de sprijin după caz, din partea FEDR, FSE+, a Fondului de coeziune sau FTJ, care sunt aprobate de Comisie.

(20)

Pentru a spori orientarea către rezultate a utilizării resurselor FTJ, Comisia, în conformitate cu principiul proporționalității, ar trebui să poată aplica corecții financiare în cazul unor rezultate foarte slabe în materie de atingere a țintelor stabilite pentru obiectivul specific al FTJ.

(21)

Pentru a stabili un cadru financiar adecvat pentru FTJ, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei pentru a stabili defalcarea anuală a resurselor disponibile pe stat membru.

(22)

Întrucât obiectivul prezentului regulament, și anume sprijinirea populației, a economiei și a mediului din teritoriile care se confruntă cu transformări economice și sociale în cadrul tranziției către o economie neutră din punct de vedere climatic, nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre din cauza disparităților dintre nivelurile de dezvoltare ale diferitelor teritorii și a rămânerii în urmă a celor mai defavorizate teritorii, precum și a limitării resurselor financiare ale statelor membre și ale teritoriilor, dar, având în vedere, necesitatea unui cadru coerent de punere în aplicare care să acopere mai multe fonduri ale Uniunii în cadrul gestiunii partajate, acesta poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității prevăzut la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea acestui obiectiv.

(23)

Având în vedere adoptarea prezentului regulament după începerea perioadei de programare și ținând seama de necesitatea de a executa FTJ într-un mod coordonat și armonizat, precum și pentru a permite implementarea sa rapidă, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,