(1)

În urma unei anchete antidumping (denumită în continuare „ancheta inițială”), Consiliul a instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1193/2008 (2) o taxă antidumping definitivă la importurile de acid citric încadrat în prezent la codurile NC 2918 14 00 și ex 2918 15 00 originar din Republica Populară Chineză („RPC”) (denumită în continuare „măsurile inițiale”). Măsurile au luat forma unei taxe ad valorem cuprinsă între 6,6 % și 42,7 %.

(2)

Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a acceptat prin Decizia 2008/899/CE (3) angajamentele de preț oferite de șase producători-exportatori din China (printre care un grup de producători-exportatori) împreună cu Camera de Comerț a importatorilor și a exportatorilor de metale, minerale și produse chimice din China.

(3)

Prin Decizia 2012/501/UE (4), Comisia a retras angajamentul oferit de unul dintre producătorii-exportatori, și anume Laiwu Taihe Biochemistry Co. Ltd (denumit în continuare „Laiwu”).

(4)

În urma publicării unui aviz de expirare iminentă (5) a măsurilor inițiale, Comisia a primit, la 2 august 2013, o cerere de deschidere a unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor respective, formulată în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază. Cererea a fost depusă de către SA Citrique Belge și Jungbunzlauer Austria AG (denumiți în continuare „solicitanții”), în numele unor producători care reprezintă 100 % din producția de acid citric a Uniunii.

(5)

Cererea s-a bazat pe faptul că expirarea măsurilor ar avea, probabil, drept rezultat continuarea dumpingului și reapariția prejudiciului pentru industria din Uniune.

(6)

De asemenea, solicitanții au depus o cerere de reexaminare intermediară parțială în temeiul articolului 11 alineatul (3) din regulamentul de bază, limitată la examinarea dumpingului în ceea ce privește societatea Laiwu. Solicitanții au furnizat elemente de probă prima facie care arată că, de la ultima perioadă de anchetă, Laiwu și-a mărit capacitatea de producție și și-a extins gama de produse.

(7)

Având în vedere că, în ancheta inițială, societății Laiwu i s-a acordat tratamentul de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață, solicitanții au furnizat un calcul al marjei de dumping bazat pe o comparație între o valoare normală construită (costurile de fabricație, costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale și o marjă de profit) pentru RPC în absența presupusă a unor vânzări interne reprezentative și prețul de export practicat de Laiwu către Uniune. Această comparație a arătat că marja de dumping pare a fi mai mare decât nivelul actual al măsurilor. Prin urmare, solicitanții au afirmat că o continuare a instituirii măsurilor la nivelul existent — care a fost stabilit pe baza nivelului dumpingului determinat anterior — ar fi insuficientă pentru a compensa efectele dumpingului prejudiciabil. De asemenea, solicitanții au susținut că Laiwu nu mai poate fi considerat eligibil pentru tratamentul de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață.

(8)

La 30 noiembrie 2013, Comisia a deschis o anchetă antidumping cu privire la importurile în Uniune de acid citric originar din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „țara în cauză”) și a publicat un aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (6) (denumit în continuare „avizul de deschidere”). Deschiderea cuprindea:

(9)

În avizul de deschidere, Comisia a invitat părțile interesate să o contacteze în vederea participării la anchetă. În plus, Comisia a informat în mod expres solicitanții, producătorii-exportatori cunoscuți, autoritățile chineze, precum și importatorii și utilizatorii cunoscuți cu privire la deschiderea reexaminărilor și i-a invitat să participe. În avizul de deschidere, Comisia a informat părțile interesate că avea în vedere Canada ca țară terță cu economie de piață („țară analogă”), în sensul articolului 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază. Prin urmare, Comisia a informat, de asemenea, producătorii din Canada cu privire la deschiderea reexaminărilor și i-a invitat să participe.

(10)

Părțile interesate au avut ocazia de a face observații cu privire la deschiderea anchetei și să solicite o audiere cu Comisia și/sau cu consilierul-auditor pentru proceduri comerciale.

(11)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea constitui un eșantion din rândul producătorilor-exportatori și al importatorilor, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(12)

Pentru a decide dacă eșantionarea este necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat importatorilor neafiliați să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere.

(13)

Șase importatori neafiliați au furnizat informațiile solicitate și au acceptat să fie incluși în eșantion. În conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din regulamentul de bază, Comisia a selectat, pe baza celui mai mare volum de importuri în Uniune, un eșantion format din trei importatori neafiliați. În conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a consultat toți importatorii cunoscuți în cauză cu privire la selectarea eșantionului. Niciunul dintre aceștia nu a prezentat observații.

(14)

Pentru a decide dacă eșantionarea este necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat tuturor producătorilor-exportatori din RPC să furnizeze toate informațiile specificate în avizul de deschidere. În plus, Comisia a solicitat Misiunii RPC pe lângă Uniunea Europeană să identifice și/sau să contacteze alți producători-exportatori, dacă există, care ar putea fi interesați să participe la anchetă.

(15)

Nouă producători-exportatori din țara în cauză — dintre care doi sunt afiliați între ei — au furnizat informațiile solicitate și au fost de acord să fie incluși în eșantion. Având în vedere complexitatea cazului și structura industriei în cauză, Comisia a decis că eșantionarea nu este necesară. Niciunul dintre producătorii-exportatori nu a formulat observații cu privire la eșantionare. Șapte dintre cei nouă producători-exportatori au răspuns la chestionar, iar ceilalți doi și-au retras acordul de cooperare.

(16)

În sensul articolului 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul de bază, Comisia a trimis societății Laiwu formularul de solicitare a TEP.

(17)

Comisia a trimis chestionare celor șapte producători-exportatori cooperanți pentru a evalua probabilitatea continuării sau a reapariției dumpingului. Toți cei șapte producători-exportatori au transmis un răspuns. Comisia a trimis un chestionar separat societății Laiwu pentru a evalua caracterul durabil al circumstanțelor modificate în ceea ce privește dumpingul. Societatea a transmis un răspuns.

(18)

Comisia a căutat și verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru determinarea dumpingului, a prejudiciului care rezultă din acesta și a interesului Uniunii. Au fost efectuate vizite de verificare, în conformitate cu articolul 16 din regulamentul de bază, la sediile următoarelor societăți:

(a)   Producători din Uniune

(b)   Importatori

(c)   Utilizatori

(d)   Producători-exportatori din RPC

(e)   Producători din țara analogă

(19)

Ancheta privind dumpingul și prejudiciul a vizat perioada cuprinsă între 1 octombrie 2012 și 30 septembrie 2013 (denumită în continuare „perioada anchetei de reexaminare” sau „PAR”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a cuprins perioada începând de la 1 ianuarie 2010 și până la sfârșitul perioadei anchetei de reexaminare (denumită în continuare „perioada examinată”).

(20)

Produsul în cauză este acidul citric (inclusiv citratul trisodic dihidrat) originar din Republica Populară Chineză, încadrat în prezent la codurile NC 2918 14 00 și ex 2918 15 00 (denumit în continuare „produsul în cauză”).

(21)

Acidul citric este utilizat ca acidulant și ca agent de reglare a pH-ului într-o gamă largă de aplicații, de exemplu pentru fabricarea băuturilor, a alimentelor, a detergenților, a produselor cosmetice și a produselor farmaceutice. Principalele materii prime ale acestuia sunt zahărul/melasa, tapioca, porumbul sau glucoza (obținută din cereale) și diverși agenți pentru fermentarea microbiană în mediu lichid a carbohidraților.

(22)

Ancheta a arătat că următoarele produse au aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază, precum și aceleași utilizări principale:

(23)

Comisia a decis că aceste produse sunt, prin urmare, produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(24)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a analizat dacă dumpingul se practică în prezent și dacă este probabil ca el să continue sau să reapară în eventualitatea expirării măsurilor în vigoare privind importurile din RPC.

(25)

Întrucât Republica Populară Chineză este considerată drept o țară fără economie de piață, valoarea normală a fost stabilită pe baza prețului practicat într-o țară terță cu economie de piață, în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază. În acest scop, a fost necesar să fie selectată țara analogă (a se vedea considerentul 9 de mai sus).

(26)

În avizul de deschidere, Comisia a informat părțile interesate că avea în vedere Canada drept țară analogă adecvată și a invitat părțile interesate să își prezinte observațiile. Niciuna dintre părțile interesate nu a prezentat observații.

(27)

În ancheta inițială, Canada a fost utilizată drept țară analogă. Deoarece societatea canadiană dispusă să coopereze era unicul producător de acid citric din Canada și era afiliată cu unul dintre producătorii reclamanți, Comisia a analizat posibilitățile de cooperare cu alte țări producătoare cunoscute precum SUA, Brazilia, Thailanda și Ucraina. O societate din Brazilia și o societate thailandeză s-au arătat dispuse să coopereze, dar în cele din urmă nu au răspuns la chestionar. Doar producătorul canadian de acid citric a furnizat informațiile solicitate.

(28)

Spre deosebire de SUA, Brazilia, Thailanda și Ucraina, Canada nu are în vigoare niciun fel de taxe antidumping la importurile de acid citric. În plus, rata taxei vamale convenționale este de 0 % (7).

(29)

Întrucât pe piața canadiană există o concurență liberă, Comisia a concluzionat că Canada reprezintă o țară analogă adecvată în sensul articolului 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază. Comisia a stabilit valoarea normală pe baza vânzărilor interne efectuate de producătorul canadian către clienți independenți.

(30)

Întrucât un tip de produs nu era fabricat și vândut în țara analogă, acesta nu a putut fi echivalat cu tipul de produs respectiv fabricat în RPC și exportat către Uniune. Prin urmare, valoarea normală a acestui tip de produs a trebuit să fie construită, în conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din regulamentul de bază, pe baza costurilor de fabricație a produsului similar suportate de producătorul din țara analogă plus o sumă rezonabilă pentru costurile de vânzare, cheltuielile generale și cheltuielile administrative („VG&A”) și o marjă de profit.

(31)

Comisia a stabilit prețul de export pe baza prețurilor de export plătite efectiv sau care urmează a fi plătite de către clienții independenți din Uniune. Toți producătorii-exportatori cooperanți, cu excepția Laiwu, au exportat direct către clienți independenți din Uniune, în conformitate cu termenii angajamentului.

(32)

Comisia a comparat valoarea normală și prețul de export al producătorilor-exportatori cooperanți pe o bază franco fabrică.

(33)

Atunci când acest lucru a fost justificat de necesitatea de a asigura o comparație echitabilă, Comisia a ajustat valoarea normală și/sau prețul de export pentru a ține cont de diferențele care afectează prețurile și comparabilitatea prețurilor, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. S-au efectuat ajustări pentru a ține seama de costurile de transport, asigurare, manipulare, încărcare și de costurile auxiliare, de ambalare, de credit și comisioane.

(34)

Pentru producătorii-exportatori cooperanți, Comisia a comparat valoarea normală medie ponderată a fiecărui tip de produs similar din țara analogă cu prețul de export mediu ponderat al tipului corespunzător de produs în cauză, în conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază.

(35)

Pe această bază, s-a constatat că marjele de dumping, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii înainte de vămuire, au fost de până la 38 % în cursul PAR.

(36)

Nivelul de cooperare a fost ridicat, întrucât exporturile efectuate de producătorii-exportatori cooperanți au constituit aproape totalitatea exporturilor către Uniune din cursul PAR.

(37)

Acest calcul a arătat existența dumpingului chiar și în cazul producătorilor-exportatori care fac obiectul angajamentelor. Se reamintește faptul că prețul minim la import (denumit în continuare „PMI”) din cadrul angajamentelor s-a bazat pe prețul neprejudiciabil (regula taxei celei mai mici) și, prin urmare, angajamentele nu au eliminat în totalitate dumpingul determinat în ancheta inițială.

(38)

În ceea ce privește determinarea prețurilor de export, ancheta actuală a urmărit să stabilească dacă există probabilitatea continuării dumpingului. Determinarea prețurilor de export nu poate fi limitată la analiza comportamentului din trecut al exportatorilor, ci trebuie să aibă în vedere și evoluția viitoare probabilă a prețurilor de export. Cu alte cuvinte, trebuie determinat dacă prețurile de export practicate în trecut constituie o indicație fiabilă despre evoluția lor probabilă în viitor. În acest context, se reamintește faptul că cinci societăți exportă către Uniune în temeiul condițiilor unui angajament. Prin urmare, Comisia a examinat dacă existența unor astfel de angajamente a influențat în trecut nivelul prețurilor de export, astfel încât acestea să nu poată constitui o bază fiabilă pentru constatarea comportamentului la export pentru viitor.

(39)

Pentru a determina dacă prețurile de export către Uniune erau fiabile și având în vedere existența angajamentelor, prețurile de export către Uniune au fost analizate în raport cu PMI al angajamentelor. De fapt, a fost necesar să se determine dacă prețurile de export către Uniune au fost stabilite la un anumit nivel în special din cauza prețului minim de import fixat în angajamente și, prin urmare, dacă erau sau nu durabile. În această privință, Comisia a examinat dacă, pe o bază medie ponderată la nivelul fiecărei societăți, prețurile de export către Uniune au fost considerabil mai mari decât PMI sau nu. Comisia a examinat, de asemenea, modul în care aceste prețuri au fost corelate cu prețurile exporturilor către țări terțe.

(40)

Pentru toate societățile care au făcut obiectul angajamentelor, prețurile de export către Uniune au fost, în medie, la nivelul prețului minim de import. În plus, prețurile lor de export către Uniune au fost în mod considerabil mai mari decât prețurile de export către țările terțe. În consecință, este foarte probabil că, în absența angajamentelor, prețurile de export către Uniune ar ajunge la nivelul prețurilor de export către alte țări terțe.

(41)

Prin urmare, s-a considerat că prețurile de export către Uniune practicate pe parcursul PAR de societățile care au făcut obiectul angajamentelor au fost influențate de angajamente și, prin urmare, nu sunt suficient de fiabile pentru a stabili dacă dumpingul va continua în contextul reexaminării în perspectiva expirării măsurilor.

(42)

În absența unui preț de export fiabil pentru producătorii-exportatori chinezi respectivi, din pricina existenței angajamentelor în acest caz, Comisia a căutat o altă posibilitate pentru a determina prețul de export cu scopul de a evalua dacă există probabilitatea continuării dumpingului. Având în vedere faptul că producătorii-exportatori cooperanți vindeau acid citric pe piața mondială, Comisia a examinat dacă prețurile de export plătite efectiv sau care urmau să fie plătite de către toate țările terțe în cursul PAR erau prețuri de dumping.

(43)

Comisia a comparat aceste prețuri de export cu valoarea normală stabilită în țara analogă (a se vedea considerentele 26 și următoarele de mai sus). Marjele de dumping astfel stabilite variază între 43 % și 85 %. Aceste marje de dumping sunt mai mari decât cele care fuseseră stabilite pe baza prețurilor de export către Uniune în cursul PAR (a se vedea considerentul 36 de mai sus).

(44)

În cererea de reexaminare, solicitanții au estimat că nivelul capacității de producție neutilizate de acid citric din RPC este mai ridicat decât cererea anuală totală de acid citric la nivelul UE. Capacitatea totală pentru acidul citric a fost estimată la 1 800 000 tone. Comisia consideră că solicitanții au supraestimat capacitatea neutilizată.

(45)

Cu toate acestea, ancheta a arătat că producătorii-exportatori chinezi dispun de capacități neutilizate semnificative. Capacitățile neutilizate ale producătorilor-exportatori cooperanți din RPC se ridică la aproximativ 192 000 de tone, cantitate care corespunde unei ponderi de aproximativ 41 % din consumul UE.

(46)

În plus, un studiu realizat în mod special pentru această industrie — IHS Chemical Economics Handbook („Manualul IHS privind economia industriei chimice”) (8) — la care diverse părți au făcut trimitere în cursul anchetei — a estimat capacitatea anuală totală din RPC în 2012 la un nivel care depășește cu mult consumul total de pe piața Uniunii. Producția RPC a reprezentat „59 % din producția mondială în 2012; de asemenea, RPC a deținut 69 %, 74 % și, respectiv, 12 % din capacitatea, exporturile și consumul de la nivel mondial, în 2012” (9). Aceste date sugerează că RPC deține o capacitate de producție globală semnificativă.

(47)

Cu toate că se preconizează o creștere a consumului în RPC, conform estimărilor IHS Chemical Economics Handbook, consumul total anual din China este cu mult mai mic decât consumul de pe piața Uniunii. Creșterea de până în anul 2018 nu va depăși consumul actual din Uniune.

(48)

Aceste date confirmă faptul că producția și capacitatea din China sunt destinate în principal exportului.

(49)

Conform datelor privind prețurile pentru acidul citric obținute în timpul anchetei, prețurile interne chineze erau cu aproximativ 48 % mai mici decât cele de pe piața Uniunii, în ansamblu.

(50)

Prin urmare, piața Uniunii rămâne atractivă pentru exporturile producătorilor-exportatori chinezi.

(51)

Pe parcursul PAR, prețurile practicate față de piețele din țările terțe au fost, în medie, cu 40 % mai mici decât prețurile de export către Uniune.

(52)

Exportatorii chinezi au un puternic stimulent de preț pentru a-și redirecționa exporturile către Uniune, în cazul în care măsurile ar fi abrogate.

(53)

Această concluzie este confirmată de nivelul prețurilor de export către Uniune practicate de Laiwu, precum și de diferența de preț între prețurile de export practicate de Laiwu față de Uniune și cele practicate față de țări terțe.

(54)

Prețurile scăzute ale exporturilor către Uniune efectuate în cantități limitate de către producătorii-exportatori care nu au cooperat în cadrul prezentei anchete sprijină, de asemenea, concluzia de mai sus.

(55)

Capacitatea totală de producție (inclusiv capacitatea neutilizată) din RPC raportată la dimensiunile pieței Uniunii sugerează că exporturile către Uniune ar crește, probabil, în cazul în care măsurile ar fi abrogate. Aceste exporturi ar continua, probabil, să fie efectuate la prețuri care fac obiectul unui dumping semnificativ.

(56)

În urma comunicării concluziilor anchetei, părțile interesate au contestat constatările conform cărora prețurile practicate în ultimii ani față de piața UE în temeiul PMI nu sunt durabile și, prin urmare, vor scădea semnificativ, atingând chiar nivelul prețurilor de export practicate de țările terțe. De asemenea, părțile interesate au pus la îndoială faptul că, în eventualitatea în care măsurile nu ar fi reînnoite, exporturile din China, care sunt stabile, ar crește în volum și ar continua să fie practicate la prețuri de dumping. Cu toate acestea, ancheta a stabilit în mod clar faptul că dumpingul continuă chiar pe baza prețurilor de export care se consideră că nu sunt fiabile deoarece sunt amplificate ca urmare a PMI din ofertele de prețuri. S-a constatat că aceste prețuri au fost considerabil mai mari decât prețurile de export către alte piețe pentru toți producătorii-exportatori care fac obiectul angajamentelor. Producătorii-exportatori respectivi sunt obișnuiți să exporte la prețuri mai mici decât cele practicate față de UE. În plus, se reamintește că ancheta inițială a stabilit faptul că importurile din RPC către Uniune efectuate la prețuri mici și care au făcut obiectul unui dumping au crescut cu 37 % între 2004 și perioada de douăsprezece luni care se încheie în iunie 2007 (perioada anchetei inițiale) (10). Toate aceste elemente, coroborate cu capacitatea neutilizată semnificativă existentă în RPC care nu a fost contestată, sprijină în mod clar constatarea conform căreia, în eventualitatea abrogării măsurilor, exporturile către Uniune ar continua, probabil, să fie efectuate la prețuri de dumping și în volume sporite.

(57)

În temeiul articolului 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul de bază, Comisia a stabilit dacă valoarea normală ar putea fi determinată în conformitate cu articolul 2 alineatele (1)-(6) din regulamentul de bază în cazul în care Laiwu ar îndeplini criteriile de la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din respectivul regulament și, prin urmare, dacă i s-ar putea aplica TEP.

(58)

Pe scurt și cu titlu pur orientativ, aceste criterii sunt:

(59)

Pentru a determina dacă sunt îndeplinite criteriile enumerate la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază, Comisia a solicitat ca Laiwu să completeze un formular de solicitare a acordării TEP. Laiwu a transmis un răspuns în termenul stabilit. Comisia a verificat la sediul Laiwu informațiile transmise.

(60)

Comisia a constatat că Laiwu nu a îndeplinit criteriile 2 și 3 pentru acordarea TEP prevăzute la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază.

(61)

În ceea ce privește criteriul 2, societatea nu a putut demonstra că deține un set complet de conturi, în conformitate cu standardele internaționale de contabilitate. În plus, din evidențele societății lipsesc documente justificative care să susțină acuratețea și exhaustivitatea conturilor sale. Societatea nu dispunea de documente justificative care să susțină anumite înregistrări din conturile sale. În plus, situațiile sale financiare nu conțin o situație a modificărilor capitalurilor proprii pentru anumite perioade. Aceste deficiențe au încălcat principiul reprezentării corecte a informațiilor contabile și a situațiilor financiare și, ceea ce este mai important, ele au rămas neobservate de auditor. În consecință, nici păstrarea evidențelor, nici auditul nu au fost efectuate în conformitate cu standardele internaționale de contabilitate.

(62)

Laiwu a afirmat că evidențele sale contabile sunt suficient de clare pentru a satisface principiile contabile general acceptate în China. Societatea a argumentat, în continuare, că inconsecvențele menționate în documentul de informare privind TEP nu au afectat fiabilitatea conturilor sale. Societatea a estimat că cerințele contabile ar trebui privite prin prisma finalității lor (de exemplu, pentru a proteja investitorii).

(63)

Comisia remarcă faptul că articolul 2 alineatul (7) litera (c) a doua liniuță din regulamentul de bază prevede că societățile ar trebui să dispună de un set clar de registre contabile de bază care sunt auditate independent, în conformitate cu standardele internaționale de contabilitate. Aceasta este o cerință oficială. Contrar afirmației societății, conturile trebuie să fie în conformitate cu standardele internaționale de contabilitate, indiferent de statutul societății determinat de legislația națională în domeniul contabilității.

(64)

Comisia consideră, de asemenea, că situațiile contabile ale societății Laiwu nu au fost păstrate în conformitate cu legislația contabilă chineză pentru că auditorul nu a formulat observații privind încălcarea legislației contabile chineze menționată în considerentul 61.

(65)

Având în vedere cele menționate mai sus, cererea a trebuit să fie respinsă.

(66)

În ceea ce privește criteriul 3, societatea nu a reușit să demonstreze că nu a făcut obiectul unor distorsiuni semnificative moștenite de la sistemul anterior de economie planificată. Mai precis, societatea, în calitatea sa de „întreprindere cu înaltă tehnologie și tehnologie nouă”, beneficiază de un regim preferențial de impozitare a profitului care afectează în mod semnificativ situația sa financiară.

(67)

Laiwu a susținut că regimul preferențial de impozitare nu poate fi evaluat în temeiul criteriului 3 pentru acordarea TEP întrucât este o formă de subvenționare.

(68)

Comisia remarcă faptul că evaluarea în temeiul criteriului 3 pentru acordarea TEP urmărește să stabilească dacă producătorii fac obiectul unor distorsiuni semnificative moștenite din sistemul precedent de economie planificată.

(69)

Avantajul acordat de stat societății Laiwu sub forma unei rate preferențiale a impozitului pe profit constituie un avantaj de natură permanentă prevăzut la articolul 28 din Legea privind impozitul pe profit al întreprinderilor adoptată în 2007. Acest avantaj a fost instituit în conformitate cu preambulul Constituției din RPC, care prevede că „Partidul trebuie să susțină și să îmbunătățească sistemul economic de bază, în care proprietatea publică joacă un rol dominant și diferite sectoare economice se dezvoltă concomitent…”.

(70)

Unul dintre obiectivele acestui avantaj este de a atrage capital la rate reduse. Acest fapt cauzează o distorsiune pe piețele de capital. Într-adevăr, un sistem de impozitare a profitului care tratează în mod favorabil anumite societăți considerate strategice de către guvern indică faptul că regimul fiscal nu este specific unei economii de piață, ci este încă puternic influențat de planificarea de stat, care este o caracteristică a unui sistem de economie planificată. Comisia consideră că distorsiunile cauzate de o astfel de reducere de impozit pe profit sunt semnificative, întrucât ele modifică valoarea profiturilor brute pe care trebuie să le realizeze societatea pentru a fi atractivă pentru investitori.

(71)

Având în vedere cele menționate mai sus, cererea a trebuit să fie respinsă.

(72)

Comisia a comunicat societății Laiwu, autorităților din RPC și reclamanților rezultatele anchetei cu privire la TEP. Comisia i-a invitat să prezinte observații și să solicite să fie audiați. Observațiile primite nu au fost în măsură să modifice constatările preliminare ale Comisiei.

(73)

Laiwu a susținut că Comisia a propus refuzarea acordării TEP pentru motive diferite de cele care au condus la deschiderea anchetei. Conform opiniei exprimate de societate, evaluarea Comisiei ar fi trebuit să se limiteze la criteriul 1 pentru acordarea TEP.

(74)

În primul rând, ar trebui remarcat faptul că articolul 2 alineatul (7) litera (c) menționează cinci criterii cumulative care trebuie îndeplinite în totalitate pentru ca TEP să fie acordat. În plus, sarcina probei revine societății care solicită acordarea TEP.

(75)

În plus, la punctul 5.2 din avizul de deschidere (11) se specifică motivele deschiderii care sunt legate de creșterea capacității de producție a Laiwu și de o gamă de produse mai largă acoperită de vânzările sale. Avizul de deschidere nu restricționează în niciun fel ancheta la evaluarea criteriului 1 pentru acordarea TEP. De asemenea, se consideră că elementele de probă prima facie sunt suficiente pentru a justifica deschiderea unei anchete. Evaluarea pentru acordarea TEP în temeiul articolului 2 alineatul (7) din regulamentul de bază examinează în mod exhaustiv dacă un anumit producător își desfășoară activitatea în condiții specifice unei economii de piață, astfel cum se prevede la punctul 6.1.1.2 din avizul de deschidere.

(76)

În cele din urmă, Comisia menționează că Laiwu a transmis un formular de solicitare a acordării TEP, susținând că îndeplinește toate cele cinci criterii pentru acordarea TEP. În temeiul dispozițiilor relevante din regulamentul de bază, o societate care solicită acordarea TEP trebuie să dovedească faptul că își desfășoară activitatea în condițiile unei economii de piață, cu alte cuvinte sarcina probei menite să sprijine corespunzător cererea de acordare a TEP cu suficiente dovezi îi revine societății. Prin urmare, afirmația societății Laiwu a fost respinsă.

(77)

După ce a furnizat statelor membre informațiile referitoare la analiza sa cu privire la solicitarea de acordare a TEP, în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (c), Comisia a informat părțile interesate cu privire la decizia finală privind acordarea TEP.

(78)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, valoarea normală pentru Laiwu a fost determinată pe baza prețului practicat într-o țară terță cu economie de piață. În acest scop, Comisia a selectat o țară terță cu economie de piață — Canada (a se vedea considerentele 26 și următoarele de mai sus).

(79)

Comisia a stabilit valoarea normală pe baza vânzărilor interne efectuate de producătorul canadian către clienți independenți.

(80)

Comisia a stabilit prețul de export pe baza prețurilor de export plătite efectiv sau care urmează să fie plătite de către clienții independenți din Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

(81)

Comisia a comparat valoarea normală și prețul de export la nivelul franco fabrică.

(82)

Atunci când acest lucru a fost justificat prin necesitatea de a asigura o comparație echitabilă, Comisia a ajustat valoarea normală și/sau prețul de export pentru a ține cont de diferențele care afectează prețurile și comparabilitatea prețurilor, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. S-au operat ajustări pentru a ține seama de costurile de transport, asigurare, manipulare, încărcare și de costurile auxiliare, de ambalare, credit și comisioane.

(83)

Comisia a comparat valoarea normală medie ponderată a fiecărui tip de produs similar din țara analogă cu prețul de export mediu ponderat al tipului corespunzător de produs în cauză, în conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază.

(84)

Pe această bază, marja de dumping medie ponderată pentru societatea Laiwu, exprimată ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, este de 37,8 %.

(85)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din regulamentul de bază, Comisia a analizat dacă modificarea circumstanțelor privind dumpingul ar putea fi considerată în mod rezonabil ca fiind de natură durabilă.

(86)

Faptul că Laiwu a evoluat de la cel mai mic la cel mai mare producător-exportator către UE este considerat drept o modificare de natură durabilă. Într-adevăr, societatea a confirmat în răspunsul său la chestionar faptul că își va menține volumul exporturilor și că nu își va modifica modelul de exporturi.

(87)

Produsul similar a fost fabricat de doi producători din Uniune în cursul PAR. Aceștia constituie „industria din Uniune” în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(88)

Întrucât industria din Uniune este constituită din numai doi producători, a trebuit ca toate cifrele legate de date sensibile să fie prezentate sub formă de indici sau de intervale, din motive de confidențialitate.

(89)

Comisia a stabilit consumul la nivelul Uniunii prin adăugarea vânzărilor industriei din Uniune pe piața din Uniune la importurile din RPC și din alte țări terțe, pe baza datelor Eurostat și a răspunsurilor la chestionar.

(90)

Consumul la nivelul Uniunii a evoluat după cum urmează:

Tabelul 1

Consumul la nivelul Uniunii

(91)

Consumul la nivelul Uniunii a variat cu +/– 5 % pe parcursul perioadei examinate. Cu toate acestea, evoluția nu reflectă nicio tendință clară în cursul perioadei examinate.

(92)

Comisia a stabilit volumul importurilor pe baza datelor furnizate de Eurostat. Cota de piață a importurilor a fost stabilită pe baza consumului de la nivelul Uniunii, astfel cum a fost stabilit la considerentul 88 și la următoarele de mai sus.

(93)

Importurile în Uniune din țara în cauză au evoluat după cum urmează:

Tabelul 2

Volumul importurilor și cota de piață

(94)

Volumul importurilor a înregistrat fluctuații pe parcursul perioadei examinate. Fluctuația pare să urmeze într-o anumită măsură tendința consumului din Uniune. În 2011, când consumul a fost scăzut, importurile din China au avut cel mai redus nivel. În 2012, când consumul a atins un nivel maxim, importurile din China au ajuns, de asemenea, la nivelul lor cel mai ridicat.

(95)

Doar în cursul PAR, importurile din China nu au urmat această tendință, acestea fiind cu aproximativ 10 % mai mici decât în 2010, în ciuda unui consum comparabil la nivelul Uniunii. În pofida acestei scăderi, importurile din China au deținut în continuare o cotă de piață considerabilă de 35 %-45 % pe piața Uniunii în cursul perioadei examinate.

(96)

Comisia a stabilit prețurile importurilor pe baza datelor furnizate de Eurostat. Prețul mediu al importurilor în Uniune din țara în cauză a evoluat după cum urmează:

Tabelul 3

Prețuri de import

(97)

Prețurile importurilor de acid citric din China au crescut cu 24 % între 2010 și 2012, apoi au scăzut cu 8 puncte procentuale între 2012 și PAR. În cursul perioadei examinate, aceste prețuri au urmat evoluția prețurilor materiilor prime, precum porumbul.

(98)

În urma comunicării informațiilor, o parte interesată a pus sub semnul întrebării exactitatea datelor Eurostat, fără a furniza dovezi substanțiale în sprijinul afirmației sale. Prin urmare, acest argument nu poate fi acceptat.

(99)

Comisia a stabilit subcotarea prețurilor pe parcursul PAR comparând:

(100)

În cazul producătorilor-exportatori care nu sunt parte a angajamentului menționat în considerentul 2 de mai sus, pentru comparație a fost utilizat prețul perceput de la primul client independent din Uniune. Pentru producătorii-exportatori care sunt parte a angajamentului, prețurile de vânzare către primul client independent din Uniune nu au putut fi luate în considerare întrucât acestea au fost influențate de termenii angajamentului. Pentru acești exportatori, subcotarea prețurilor a fost stabilită pe baza prețului practicat la nivelul primului client independent din țări terțe.

(101)

În urma comunicării informațiilor, părțile interesate au susținut că, inclusiv pentru părțile care nu fac obiectul angajamentului, prețul de vânzare către primul client independent din țări terțe ar fi trebuit să fie luat în considerare pentru a stabili subcotarea. Cu toate acestea, ancheta a demonstrat că părțile care nu fac obiectul angajamentului au perceput prețuri semnificativ mai mici decât prețurile practicate de către părțile care fac obiectul angajamentului. Acest lucru indică faptul că prețurile lor nu sunt afectate de angajament și, prin urmare, pot fi folosite pentru a stabili subcotarea.

(102)

Comparația prețurilor a fost efectuată în funcție de tipul de produs pentru tranzacțiile efectuate la același nivel comercial, operându-se ajustări corespunzătoare pentru comisioane și dezaglomerare acolo unde a fost necesar.

(103)

În urma comunicării informațiilor, părțile interesate au susținut că o ajustare pentru dezaglomerare nu mai este justificată, deoarece nu mai este necesară o dezaglomerare pentru acidul citric din China. Cu toate acestea, ancheta a stabilit că, deși dezaglomerarea nu este întotdeauna necesară, încă mai există cazuri în care e nevoie să fie efectuată, ceea ce justifică această ajustare.

(104)

Pentru producătorii-exportatori care nu au cooperat, subcotarea prețurilor nu a putut fi stabilită utilizând prețurile pe tip de produs, deoarece aceste informații nu au fost disponibile. Prin urmare, subcotarea prețurilor a fost determinată prin compararea prețurilor de vânzare medii ponderate globale, atât pentru producătorii din Uniune, cât și pentru producătorii-exportatori chinezi care nu au cooperat.

(105)

Rezultatul comparației a fost exprimat ca procentaj din cifra de afaceri a producătorilor din Uniune înregistrată pe parcursul PAR. Aceasta a evidențiat o marjă de subcotare medie ponderată globală cuprinsă între 20 % și 45 %.

(106)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, examinarea efectului importurilor care fac obiectul unui dumping asupra industriei din Uniune a inclus o evaluare a tuturor indicilor economici care influențează situația industriei din Uniune pe parcursul perioadei examinate.

(107)

Producția totală, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție din Uniune au evoluat în perioada examinată după cum urmează:

Tabelul 4

Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității

(108)

Volumul producției a evoluat pozitiv pe parcursul perioadei examinate. Acesta a crescut cu 6 % între 2010 și 2011, înregistrând variații minore în perioadele ulterioare.

(109)

Întrucât capacitatea de producție a rămas aproape neschimbată, gradul de utilizare a capacității de producție a reflectat evoluția volumului producției. Gradul de utilizare a capacității de producție a crescut în mod semnificativ, cu 5 %, între 2010 și 2011, menținându-se aproape neschimbat în cursul perioadelor următoare.

(110)

Volumul vânzărilor și cota de piață ale industriei din Uniune au evoluat în perioada examinată după cum urmează:

Tabelul 5

Volumul vânzărilor și cota de piață

(111)

Industria din Uniune a reușit să își mărească volumul vânzărilor cu 8 % între 2010 și 2011. Ulterior, volumul vânzărilor a rămas la același nivel până la PAR.

(112)

Cota de piață a evoluat într-un mod similar, înregistrând o creștere de 7 % în cursul perioadei examinate. În 2011 și 2012, cota de piață a fost, de asemenea, afectată de fluctuațiile consumului din Uniune descrise în considerentul 91 de mai sus.

(113)

Industria din Uniune a reușit să își mărească atât volumul de vânzări cu 8 %, cât și cota de piață cu 7 %. În același timp, volumele producției au crescut în mod similar. Prin urmare, industria din Uniune a fost în măsură să profite de oportunitățile de creștere prin creșterea cotei sale de piață pe o piață destul de stabilă.

(114)

Ocuparea forței de muncă și productivitatea au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 6

Ocuparea forței de muncă și productivitatea

(115)

Ocuparea forței de muncă a evoluat favorabil în cursul perioadei examinate, crescând cu 6 %. În același timp, productivitatea pe angajat a rămas stabilă de-a lungul perioadei examinate.

(116)

Marjele de dumping constatate erau semnificativ peste nivelul de minimis. Impactul amplorii marjelor de dumping efective asupra industriei din Uniune a fost totuși atenuat, întrucât nivelul prețului multor producători-exportatori chinezi a fost influențat de angajament. Pentru ceilalți producători-exportatori, efectul prejudiciabil a fost compensat de efectul taxelor. Prin urmare, se poate concluziona că industria din Uniune s-a redresat de pe urma prejudiciului cauzat de practicile anterioare de dumping ale producătorilor-exportatori chinezi.

(117)

Prețurile de vânzare unitare medii ponderate ale producătorilor din Uniune către clienți independenți din Uniune au evoluat după cum urmează în cursul perioadei examinate:

Tabelul 7

Prețurile de vânzare din Uniune

(118)

Costul unitar mediu ponderat al producției a crescut cu 13 % între 2010 și 2011, după care a crescut cu încă 2 puncte procentuale până la PAR.

(119)

Prețurile de vânzare au evoluat în mod similar, însă cu o întârziere de aproximativ 1 an. Industria din Uniune nu a făcut decât să transfere integral către clienții săi, în 2012, creșterile costurilor suferite în 2011. Acest fapt a dus la o scădere a rentabilității în 2011, după cum se arată în considerentul 120 și în următoarele de mai jos.

(120)

Costurile medii cu forța de muncă ale producătorilor din Uniune au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 8

Costurile medii cu forța de muncă per angajat

(121)

Costurile medii cu forța de muncă per angajat au crescut în total cu 18 %, în principal din cauza unei creșteri semnificative de 11 puncte procentuale înregistrate între 2011 și 2012.

(122)

Nivelurile stocurilor producătorilor din Uniune au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 9

Stocuri

(123)

Stocurile finale ale producătorilor din Uniune au crescut semnificativ în cursul perioadei examinate. Nivelul ridicat al stocurilor de la sfârșitul PAR este influențat de factori sezonieri. În timp ce, pentru celelalte perioade, stocul final este adoptat la sfârșitul lunii decembrie, pentru sfârșitul PAR, acesta este adoptat la sfârșitul lunii iunie, imediat înaintea unei perioade caracterizate de o cerere relativ ridicată datorată creșterii consumului de băuturi și unei producții destul de reduse ca urmare a iminenței concediilor estivale. Prin urmare, este normală existența unui nivel oarecum mai ridicat al stocurilor în această perioadă a anului.

(124)

Rentabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor producătorilor din Uniune au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 10

Rentabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor

(125)

Comisia a determinat rentabilitatea producătorilor din Uniune prin exprimarea profitului net înainte de impozitare realizat din vânzarea produsului similar către clienți independenți din Uniune ca procentaj din cifra de afaceri generată de aceste vânzări. Aceasta a rămas la niveluri stabile aproape pe tot intervalul perioadei examinate. Rentabilitatea industriei din Uniune a depășit profitul țintă stabilit în ancheta inițială în cursul perioadei examinate.

(126)

Fluxul de lichidități net reprezintă capacitatea producătorilor din Uniune de a-și autofinanța activitățile. Evoluția acestuia a rămas la niveluri satisfăcătoare în cursul perioadei examinate.

(127)

Randamentul investițiilor reprezintă profitul ca procentaj din valoarea contabilă netă a investițiilor. Evoluția acestuia a reflectat în mare măsură evoluția rentabilității și a rămas la niveluri satisfăcătoare aproape tot timpul de-a lungul perioadei examinate.

(128)

Niciun producător din Uniune nu a raportat dificultăți de mobilizare a capitalurilor în cursul perioadei examinate.

(129)

Cei mai mulți indicatori de prejudiciu, cum ar fi producția, utilizarea capacităților, volumul vânzărilor, ocuparea forței de muncă, costurile cu forța de muncă și prețurile de vânzare, au avut o evoluție pozitivă. În timp ce tendința indicatorilor financiari, cum ar fi rentabilitatea, fluxul de numerar și randamentul investițiilor a fost mixtă, nivelurile absolute sunt satisfăcătoare și nu prezintă niciun indiciu al unui prejudiciu.

(130)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că industria din Uniune s-a redresat pe deplin după prejudiciul provocat de dumpingul anterior și că nu suferă un prejudiciu important în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(131)

Tendințele de mai sus privind prețurile și volumele importurilor de produs în cauză din China arată că, în timp ce exportatorii chinezi au menținut o prezență semnificativă pe piața Uniunii, măsurile în vigoare (taxe și angajamente) au condus la o creștere a prețurilor și la o scădere a volumelor. Industria din Uniune a fost principalul beneficiar al acestei evoluții, deoarece prezența pe piață a altor țări terțe a rămas mai degrabă limitată. Aceasta indică faptul că înlăturarea prejudiciului se datorează în principal existenței măsurilor în vigoare.

(132)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 45 de mai sus, producătorii-exportatori din RPC dispun de capacități neutilizate suficiente pentru a-și spori foarte rapid exporturile. Date fiind prețurile mai lucrative de pe piața UE în raport cu majoritatea piețelor din țările terțe, este probabil ca importante cantități exportate în prezent în aceste țări să fie, de asemenea, redirecționate către piața Uniunii în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor antidumping.

(133)

În plus, piețe internaționale importante, cum ar fi SUA, Brazilia, Thailanda și Ucraina au instituit taxe antidumping asupra acidului citric chinez. Prin urmare, va fi mai dificil pentru producătorii-exportatori chinezi să vândă pe aceste piețe decât pe o piață a UE neprotejată, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor antidumping.

(134)

În plus, nivelurile de preț ale producătorilor-exportatori chinezi care nu fac obiectul angajamentelor au subcotat în mod semnificativ prețurile industriei din UE cu 20 %-45 %. În mod similar, prețurile practicate pe piețele țărilor terțe de producătorii-exportatori care fac obiectul angajamentelor sunt mai mici (cu 20 %-39 %) decât prețurile practicate de industria din UE. Acest lucru indică nivelurile de preț la care producătorii-exportatori chinezi ar putea intra pe piața Uniunii în absența măsurilor.

(135)

Probabilitatea efectuării unor exporturi chineze la prețuri scăzute în absența măsurilor este confirmată de numeroasele anchete antidumping privind acidul citric chinez din alte țări, menționate în considerentul 133 de mai sus.

(136)

Producătorii-exportatori chinezi au capacitatea de a-și crește semnificativ cota de piață, deja substanțială, la prețuri semnificativ inferioare prețurilor practicate de industria din UE, în detrimentul acesteia din urmă.

(137)

În urma comunicării concluziilor anchetei, părțile interesate au susținut că nu este probabil ca producătorii-exportatori chinezi să își scadă prețurile la nivelurile prețurilor practicate pe piețele altor țări terțe. Totuși, acest argument nu este susținut de faptele constatate în cursul anchetei. Astfel cum s-a precizat în considerentul 134 de mai sus, marjele de subcotare stabilite pentru producătorii-exportatori chinezi care nu fac obiectul unor angajamente pe piața Uniunii (20 %-45 %) sunt foarte asemănătoare cu cele stabilite pentru producătorii-exportatori chinezi care fac obiectul unor angajamente pe piețele țărilor terțe (20 %-39 %). Prin urmare, este probabil ca, în absența măsurilor, prețurile chineze pe piața Uniunii să se apropie de prețurile practicate de producătorii-exportatori chinezi în altă parte.

(138)

Prin urmare, se poate concluziona că există probabilitatea reapariției prejudiciului în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(139)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă instituirea de măsuri antidumping asupra importurilor de acid citric originar din RPC ca urmare a constatărilor din cadrul prezentei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor nu ar fi în interesul Uniunii în ansamblu. Identificarea interesului Uniunii s-a bazat pe evaluarea tuturor intereselor implicate, inclusiv a celor ale industriei Uniunii, ale importatorilor și ale utilizatorilor. Toate părțile interesate au avut posibilitatea de a-și exprima punctul de vedere în temeiul articolului 21 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(140)

Ambii producători din Uniune, reprezentând împreună 100 % din producția Uniunii, au cooperat în cadrul prezentei anchete. Astfel cum se menționează în considerentul 130 de mai sus, industria din Uniune s-a redresat în urma prejudiciului cauzat de practicile de dumping anterioare.

(141)

Măsurile în vigoare au permis industriei din Uniune să se redreseze în urma prejudiciului suferit în trecut. În paralel, industria din Uniune a arătat că activitățile sale sunt viabile atunci când nu sunt supuse unei concurențe neloiale din partea importurilor care fac obiectul unui dumping.

(142)

În același timp, eliminarea măsurilor ar conduce, foarte probabil, la creșterea concurenței neloiale din partea importurilor chineze care fac obiectul unui dumping, amenințând continuarea activităților producătorilor rămași într-un sector, de altfel, viabil. Se reamintește faptul că trei producători din Uniune și-au încetat producția înainte de instituirea măsurilor împotriva importurilor chineze.

(143)

Prin urmare, s-a concluzionat că este în interesul industriei din Uniune să se mențină măsurile în vigoare.

(144)

Astfel cum se menționează în considerentul 13 de mai sus, șase importatori neafiliați au prezentat un răspuns privind eșantionarea. Cei trei importatori principali au fost incluși în eșantion, dar unul dintre aceștia nu a furnizat, în cele din urmă, un răspuns util la chestionar. Eșantionul final a fost alcătuit din ceilalți doi importatori.

(145)

Cei doi importatori comercializează o gamă largă de produse. Importanța acidului citric în cifra lor de afaceri totală variază foarte mult. În cazul unuia dintre importatori, acidul citric reprezintă o parte nesemnificativă din cifra de afaceri totală, în timp ce, în cazul celuilalt importator, el este unul dintre produsele cele mai importante.

(146)

Cei doi importatori incluși în eșantion nu s-au opus cu strictețe măsurilor în vigoare, însă au atras atenția asupra faptului că nivelul actual al PMI este prea ridicat, ceea ce conduce la profituri substanțiale pentru industria din Uniune. Acești importatori au cerut, prin urmare, o reducere a nivelului PMI.

(147)

Comisia a primit șase răspunsuri complete de la utilizatori provenind în principal din industria chimică și din cea farmaceutică. Deși industria alimentară și cea a băuturilor este de departe cel mai mare utilizator de acid citric, reprezentând cel puțin 50 % din consumul total, niciun utilizator din cadrul acestei industrii nu a cooperat pe deplin.

(148)

Utilizatorii erau preocupați de securitatea aprovizionării. Unul dintre motivele de preocupare era legat de incapacitatea industriei din Uniune de a aproviziona în totalitate piața Uniunii. Cu toate acestea, măsurile în vigoare nu au împiedicat intrarea importurilor din China pe piața Uniunii în cantități semnificative, permițându-le acestora să aprovizioneze partea din piață care nu putea fi acoperită de industria din Uniune.

(149)

În cazul unui grup important de utilizatori, precum industria alimentară și cea a băuturilor și industria farmaceutică, acidul citric este necesar doar în mod marginal pentru produsele acestora. În opinia lor, acidul citric nu este ușor de înlocuit; prin urmare, securitatea aprovizionării este, adesea, mai importantă decât prețul. Efectul financiar al măsurilor asupra acestor utilizatori este nesemnificativ, având în vedere importanța foarte redusă a acidului citric în structura costurilor acestora.

(150)

Pentru utilizatorii care fabrică produse chimice ce reprezintă aproximativ 25 % din consumul total la nivelul UE, acidul citric are o importanță moderată, reprezentând aproximativ 5 % din costurile materiilor prime. În opinia lor, măsurile antidumping nu ar trebui menținute. Unii utilizatori au subliniat, de asemenea, situația financiară bună a producătorilor din UE. Efectul măsurilor asupra acestor utilizatori este mai semnificativ decât în industria alimentară și cea a băuturilor și în industria farmaceutică. Cu toate acestea, informațiile furnizate de utilizatorii cooperanți care fabrică produse chimice arată că aceștia au reușit să realizeze un profit confortabil, în pofida măsurilor în vigoare. Prin urmare, efectul măsurilor asupra acestor utilizatori este considerat a fi limitat.

(151)

În urma comunicării concluziilor anchetei, părțile interesate din industria detergenților au susținut că, pentru anumite produse, acidul citric reprezintă o parte mai mare a costurilor decât cifra medie de 5 % menționată anterior. În același timp, aceste părți nu au furnizat nicio dovadă conform căreia, în special pentru industria detergenților, media ar fi diferită de cifra de 5 % indicată pentru industria chimică în general. Prin urmare, se consideră că respectivele concluzii trase pentru industria chimică în general se aplică, de asemenea, industriei detergenților în special.

(152)

În urma comunicării concluziilor anchetei, părțile interesate au afirmat, de asemenea, că viitoarea interdicție privind fosfații în detergenții pentru mașinile automate de spălat vase va conduce la creșterea consumului de acid citric în Uniune începând cu 2017. Deși este evident că fosfații vor trebui înlocuiți până în acel moment cu alte substanțe, nu este încă clar dacă fosfații vor fi înlocuiți cu acid citric sau cu alte substanțe. De asemenea, părțile nu au furnizat niciun element de probă concret privind impactul general al acestei schimbări.

(153)

În ansamblu, efectul pozitiv al măsurilor asupra industriei din Uniune depășește cu mult impactul negativ limitat sau nesemnificativ al măsurilor în vigoare asupra utilizatorilor.

(154)

Părțile interesate s-au plâns în legătură cu o pretinsă lipsă a concurenței pe piața Uniunii. Într-adevăr, UE dispune doar de doi producători. Pentru a răspunde necesităților utilizatorilor din UE, piața Uniunii trebuie să recurgă la importuri, care provin în principal din RPC.

(155)

Faptul că în Uniune au rămas numai doi producători este, totuși, rezultatul practicilor de dumping ale producătorilor-exportatori chinezi, care au condus la instituirea măsurilor aflate în curs de reexaminare. În 2004, la începutul perioadei examinate a anchetei inițiale, încă existau în Uniune cinci producători care concurau cu cantitățile semnificative ale importurilor chineze la prețuri de dumping. În anii care au urmat (2004-2007), când Uniunea a fost expusă unor cantități semnificative de exporturi din RPC ce făceau obiectul unui dumping semnificativ, trei producători din Uniune au fost nevoiți să părăsească piața, ceea ce a condus la actuala situație de duopol.

(156)

Începând cu instituirea măsurilor în vigoare, tendința descendentă a numărului de producători din Uniune a putut fi oprită. Dacă producătorii-exportatori chinezi ar avea permisiunea de a relua practicile de dumping în cantități nelimitate, industria din Uniune ar suferi din nou un prejudiciu, inclusiv prin pierderea cotei de piață în favoarea importurilor din China.

(157)

Producătorii din Uniune nu au capacitatea de a satisface în întregime cererea de pe piața Uniunii (a se vedea considerentul 107 de mai sus). În pofida existenței măsurilor în vigoare, importurile din China au continuat să intre pe piața Uniunii în cantități semnificative, deținând o cotă de piață cuprinsă între 35 % și 45 % pe parcursul perioadei examinate, astfel cum se explică în considerentul 93 de mai sus.

(158)

În absența măsurilor, singurii doi producători existenți în UE ar putea fi obligați să părăsească, de asemenea, piața Uniunii. Într-un astfel de scenariu, utilizatorii din UE ar deveni și mai dependenți de o singură sursă de importuri — RPC — ceea ce, dată fiind importanța securității aprovizionării menționată mai sus, nu ar fi în interesul Uniunii.

(159)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că nu există motive întemeiate pentru care menținerea măsurilor asupra importurilor de acid citric originar din RPC să nu fie în interesul Uniunii.

(160)

Majoritatea producătorilor-exportatori chinezi care au cooperat sunt parte la angajamentele menționate în considerentul 2 de mai sus. Ancheta de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor a arătat în considerentul 41 de mai sus că prețurile lor de export către UE au fost determinate de angajamentele de preț care stabilesc prețurile minime de import („PMI”). Prin urmare, prețurile lor de export nu au fost considerate suficient de fiabile pentru a fi utilizate în cadrul analizei probabilității continuării sau reapariției dumpingului, în circumstanțele specifice ale prezentei anchete. În mod similar, astfel cum s-a explicat în considerentul 100 de mai sus, aceste prețuri de export nu pot fi considerate a fi un indicator fiabil pentru realizarea unui calcul fiabil și semnificativ al subcotării. De asemenea, din același motiv, aceste prețuri nu sunt suficient de fiabile pentru a calcula un nou nivel de eliminare a prejudiciului.

(161)

În cazul producătorului-exportator chinez care a cooperat și care nu este parte la angajamente, Laiwu, prețurile de export nu au fost afectate de angajament și, prin urmare, ar putea fi utilizate pentru a stabili un nou nivel de eliminare a prejudiciului.

(162)

Pentru a determina nivelul măsurilor, Comisia a stabilit mai întâi valoarea taxei necesare pentru a elimina prejudiciul suferit de industria din Uniune.

(163)

Prejudiciul nu s-ar reproduce dacă industria din Uniune ar fi capabilă să își acopere costurile de producție și să obțină un profit înainte de instituirea taxei asupra vânzărilor produsului similar pe piața Uniunii, pe care o industrie de acest tip ar putea să îl obțină în mod rezonabil în acest sector, în condiții normale de concurență, și anume în absența importurilor care fac obiectul unui dumping. Marja de profit stabilită pentru acest scop în ancheta inițială a fost de 6 %.

(164)

Pe această bază, Comisia a calculat un preț neprejudiciabil al produsului similar pentru industria din Uniune prin scăderea din prețurile de vânzare practicate în Uniune a marjei reale de profit atins în timpul PAR și înlocuirea acesteia cu marja de profit de 6 % menționată anterior.

(165)

Una dintre părțile interesate a susținut că marja de profit înainte de impozitare de 6 % este prea scăzută deoarece, din cauza nivelului considerabil al taxei, profitul după impozitare nu furnizează resursele necesare.

(166)

În această privință, marja de profit utilizată pentru stabilirea nivelului de eliminare a prejudiciului reflectă marja de profit în absența importurilor care fac obiectul unui dumping. Partea interesată nu a furnizat niciun argument care să demonstreze că marja de profit de 6 %, care este marja de profit reală realizată de industria din Uniune în absența importurilor care fac obiectul unui dumping stabilită în ancheta inițială, nu este adecvată în acest scop.

(167)

Comisia a determinat ulterior nivelul de eliminare a prejudiciului pe baza unei comparații a prețului de import mediu ponderat al Laiwu stabilit pentru calcularea subcotării prețurilor, cu prețul mediu ponderat neprejudiciabil al produsului similar vândut de producătorii din Uniune pe piața Uniunii pe parcursul PAR. Eventualele diferențe rezultate din această comparație au fost exprimate ca procentaj din valoarea CIF de import medie ponderată.

(168)

În ceea ce privește societatea Laiwu Taihe Biochemistry Co., Ltd., ar trebui să se instituie măsuri antidumping definitive la importurile produsului în cauză, în conformitate cu regula taxei celei mai mici, prevăzută la articolul 9 alineatul (4) din regulamentul de bază. Comisia a comparat marja de prejudiciu și marja de dumping. Nivelul taxei ar trebui stabilit la cel mai scăzut nivel al dumpingului și al marjei de eliminare a prejudiciului.

(169)

Pe baza celor de mai sus, nivelul taxei antidumping definitive, exprimat în procentaje din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, ar trebui să fie după cum urmează:

(170)

În contextul anchetei de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, astfel cum se prevede la articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, măsurile antidumping aplicabile importurilor de acid citric originar din RPC ar trebui menținute. Se reamintește faptul că aceste măsuri constau într-o taxă vamală ad valorem la diferite niveluri și în angajamente pentru anumite societăți.

(171)

Nivelurile taxei antidumping individuale menționate în prezentul regulament au fost stabilite pe baza constatărilor prezentei anchete. Prin urmare, acestea au reflectat situația constatată în cazul societăților în cauză în cursul anchetei. Aceste niveluri ale taxei individuale sunt aplicabile exclusiv importurilor produsului în cauză originar din țara în cauză, care a fost fabricat de către entitățile juridice menționate. Importurile de produs în cauză, fabricat de orice altă societate care nu este menționată în mod special în partea dispozitivă a prezentului regulament, inclusiv de entități afiliate societăților menționate în mod special, ar trebui să facă obiectul taxei aplicabile „tuturor celorlalte societăți”. Acestea nu ar trebui să facă obiectul niciunei taxe antidumping individuale.

(172)

O societate poate solicita aplicarea acestor niveluri ale taxei antidumping individuale în cazul în care modifică numele sau adresa entității. Cererea trebuie să fie adresată Comisiei (12). Cererea trebuie să conțină toate informațiile pertinente pentru a demonstra că modificarea nu afectează dreptul societății de a beneficia de nivelul taxei care se aplică în acest caz. În cazul în care schimbarea numelui sau adresei societății nu afectează dreptul său de a beneficia de nivelul taxei care i se aplică, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene va fi publicat un anunț de informare cu privire la schimbarea de nume sau adresă.

(173)

Doi producători-exportatori au notificat Comisiei o modificare a adresei. De asemenea, unul dintre aceștia a notificat Comisiei o modificare a denumirii sale. Aceste modificări nu afectează operațiunile lor în ceea ce privește produsul în cauză.

(174)

Un alt producător-exportator nu ar mai trebui să beneficieze de dreptul de a i se aplica un nivel individual al taxei, întrucât a încetat să existe.

(175)

Constatările din considerentele 173 și 174 de mai sus au fost comunicate și nu s-a primit nicio observație.

(176)

În cadrul reexaminării formei măsurilor, Comisia a luat în considerare stabilirea PMI al angajamentelor. În special, Comisia a examinat mecanismul de indexare.

(177)

PMI a fost indexat inițial pe baza variațiilor prețurilor porumbului în Statele Unite. Atunci când măsurile inițiale au fost instituite, producătorii-exportatori care au oferit angajamente nu au putut identifica o sursă de referință publică pentru prețurile porumbului în UE. O astfel de sursă este disponibilă în prezent și este considerată mai adecvată având în vedere faptul că PMI se bazează pe prețul neprejudiciabil al industriei din Uniune.

(178)

Comisia a examinat, de asemenea, indexarea variabilă pentru consumul de materii prime/tonă de acid citric și a concluzionat că este corectă.

(179)

În urma comunicării informațiilor, părțile interesate au susținut că în locul indexării PMI descrise mai sus, ar trebui să fie folosit un anumit preț minim sau o indexare bazată pe prețurile altor materii prime în afară de porumb, deoarece nu toți producătorii din Uniune utilizează porumbul ca materie primă pentru producția de acid citric. Cu toate acestea, având în vedere fluctuația semnificativă a costurilor de producție și a prețurilor acidului citric, un plafon de preț fix poate să nu mai fie de actualitate și să devină nejustificat de mare sau de mic. De asemenea, nu este considerată adecvată o indexare pentru o materie primă cu prețuri mai curând stabile atunci când prețul acidului citric fluctuează în mod semnificativ și pentru care nu există o sursă publică fiabilă.

(180)

Prin urmare, se consideră că un plafon de preț fix sau o indexare bazată pe materii prime diferite nu este mai adecvată decât o indexare pe baza prețurilor porumbului. Cu toate acestea, deoarece porumbul nu este materia primă de bază pentru toți producătorii din Uniune, s-a considerat adecvat să se revizuiască indexarea variabilă pentru consumul de materii prime, pentru a reflecta mai bine consumul mediu ponderat de porumb al industriei din Uniune și evoluția prețului neprejudiciabil pentru industria din Uniune în ansamblu.

(181)

În cadrul reexaminării intermediare parțiale limitate la prejudiciu, Comisia a stabilit un nou preț neprejudiciabil pentru industria din Uniune. Pe această bază, PMI ar trebui să fie revizuit și actualizat pentru ca angajamentele să rămână în vigoare.

(182)

După comunicarea constatărilor finale, cei cinci producători-exportatori cooperanți, inclusiv un grup de producători-exportatori, ale căror angajamente sunt în prezent în vigoare, împreună cu Camera de Comerț a importatorilor și a exportatorilor de metale, minerale și produse chimice din China (a se vedea considerentele 2 și 3 de mai sus), au oferit noi angajamente de preț acceptabile.

(183)

Comisia, prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2015/87 (13), a acceptat aceste oferte de angajament noi care înlocuiesc angajamentele în vigoare. Noile oferte de angajament elimină efectele prejudiciabile ale dumpingului și limitează la un nivel suficient riscul de circumvenție.

(184)

În vederea monitorizării eficiente de către Comisie și autoritățile vamale a conformității societăților cu angajamentele luate, atunci când se solicită autorității vamale punerea în liberă circulație, scutirea de taxa antidumping este condiționată de:

Atunci când condițiile de mai sus nu sunt respectate, taxa antidumping corespunzătoare va fi instituită în momentul acceptării declarației de punere în liberă circulație.

(185)

În cazul în care Comisia își retrage acceptul privind un anumit angajament, în conformitate cu articolul 8 alineatul (9) din regulamentul de bază, în urma unui abuz privind anumite tranzacții, și declară nevalabile facturile relevante conforme cu angajamentele, se aplică o datorie vamală în momentul acceptării declarației de punere în liberă circulație a acestor tranzacții.

(186)

Importatorii ar trebui să aibă în vedere faptul că datoria vamală poate lua naștere, ca risc comercial normal, în momentul acceptării declarației de punere în liberă circulație, așa cum este descris în considerentele 184 și 185, chiar dacă Comisia a acceptat un angajament oferit de producătorul de la care aceștia au cumpărat în mod direct sau indirect.

(187)

Comitetul instituit în temeiul articolului 15 alineatul (1) din regulamentul de bază nu a emis niciun aviz,