EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 32012R0966

Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) Nr. 1605/2002 al Consiliului

OJ L 298, 26.10.2012, p. 1–96 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, GA, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)
Special edition in Croatian: Chapter 01 Volume 007 P. 248 - 343

No longer in force, Date of end of validity: 31/12/2018; abrogat prin 32018R1046 . Latest consolidated version: 01/01/2017

ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2012/966/oj

26.10.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 298/1


REGULAMENTUL (UE, EURATOM) NR. 966/2012 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

din 25 octombrie 2012

privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) Nr. 1605/2002 al Consiliului

CUPRINS

PARTEA I

DISPOZIȚII COMUNE

TITLUL I

OBIECTUL, DOMENIUL DE APLICARE ȘI DEFINIȚII

Articolul 1

Obiectul

Articolul 2

Definiții

Articolul 3

Conformitatea legislației secundare cu prezentul regulament

Articolul 4

Perioade, date și termene

Articolul 5

Protecția datelor cu caracter personal

TITLUL II

PRINCIPII BUGETARE

Articolul 6

Respectarea principiilor bugetare

Capitolul 1

Principiile unității și exactității bugetare

Articolul 7

Domeniul de aplicare a bugetului

Articolul 8

Norme speciale care reglementează principiile unității și exactității bugetare

Capitolul 2

Principiul anualității

Articolul 9

Definiție

Articolul 10

Tip de credite

Articolul 11

Contabilizarea veniturilor și a creditelor

Articolul 12

Angajarea creditelor

Articolul 13

Anularea și reportarea creditelor

Articolul 14

Norme privind reportarea veniturilor alocate

Articolul 15

Dezangajarea creditelor

Articolul 16

Norme aplicabile în cazul adoptării cu întârziere a bugetului

Capitolul 3

Principiul echilibrului

Articolul 17

Definiție și domeniul de aplicare

Articolul 18

Soldul exercițiului financiar

Capitolul 4

Principiul unității de cont…

Articolul 19

Utilizarea monedei euro

Capitolul 5

Principiul universalității

Articolul 20

Definiție și domeniul de aplicare

Articolul 21

Venituri alocate

Articolul 22

Donații

Articolul 23

Norme privind deducerile și ajustări datorate cursului de schimb

Capitolul 6

Principiul specificității

Articolul 24

Dispoziții generale

Articolul 25

Transferuri efectuate de alte instituții decât Comisia

Articolul 26

Transferuri efectuate de Comisie

Articolul 27

Propuneri de transferuri prezentate Parlamentului European și Consiliului de către instituții

Articolul 28

Norme speciale privind transferurile

Articolul 29

Transferuri reglementate de dispoziții speciale

Capitolul 7

Principiul bunei gestiuni financiare

Articolul 30

Principiile economiei, eficienței și eficacității

Articolul 31

Fișa financiară obligatorie

Articolul 32

Controlul intern al execuției bugetare

Articolul 33

Sisteme de control rentabile

Capitolul 8

Principiul transparenței

Articolul 34

Publicarea conturilor, a bugetelor și a rapoartelor

Articolul 35

Publicarea de informații referitoare la destinatari și a altor informații

TITLUL III

ÎNTOCMIREA ȘI STRUCTURA BUGETULUI

Capitolul 1

Întocmirea bugetului

Articolul 36

Estimările veniturilor și ale cheltuielilor

Articolul 37

Bugetul estimat al organismelor menționate la articolul 200

Articolul 38

Proiectul de buget

Articolul 39

Scrisoare rectificativă la proiectul de buget

Articolul 40

Obligații care revin statelor membre din adoptarea bugetului

Articolul 41

Proiecte de bugete rectificative

Articolul 42

Transmiterea anticipată a estimărilor și a proiectelor de buget

Capitolul 2

Structura și prezentarea bugetului

Articolul 43

Structura bugetului

Articolul 44

Nomenclatorul bugetar

Articolul 45

Interzicerea veniturilor negative

Articolul 46

Provizioane

Articolul 47

Rezerva negativă

Articolul 48

Rezerva pentru ajutoare de urgență

Articolul 49

Prezentarea bugetului

Articolul 50

Norme privind schemele de personal

Capitolul 3

Disciplina bugetară

Articolul 51

Respectarea cadrului financiar multianual

Articolul 52

Conformitatea actelor Uniunii cu bugetul

TITLUL IV

EXECUȚIA BUGETARĂ

Capitolul 1

Dispoziții generale

Articolul 53

Execuția bugetară în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare

Articolul 54

Actul de bază și excepții

Articolul 55

Execuția bugetară de către alte instituții decât Comisia

Articolul 56

Delegarea competențelor de execuție bugetară

Articolul 57

Conflicte de interese

Capitolul 2

Metode de execuție

Articolul 58

Metode de execuție bugetară

Articolul 59

Gestiunea partajată cu statele membre

Articolul 60

Gestiunea indirectă

Articolul 61

Verificări ex ante și acorduri de delegare

Articolul 62

Agenții executive

Articolul 63

Limite privind delegarea competențelor

Capitolul 3

Actorii financiari

Secțiunea 1

Principiul separării sarcinilor

Articolul 64

Separarea sarcinilor

Secțiunea 2

Ordonatorul de credite

Articolul 65

Ordonatorul de credite

Articolul 66

Competențele și sarcinile ordonatorului de credite

Articolul 67

Competențele și sarcinile șefilor delegațiilor Uniunii

Secțiunea 3

Contabilul

Articolul 68

Competențele și sarcinile contabilului

Articolul 69

Competențe care pot fi delegate de către contabil

Secțiunea 4

Administratorul contului de avans

Articolul 70

Conturi de avans

Capitolul 4

Răspunderea actorilor financiari

Secțiunea 1

Reguli generale

Articolul 71

Retragerea și suspendarea delegațiilor acordate actorilor financiari

Articolul 72

Răspunderea ordonatorului de credite în cazul unei activități ilegale, al fraudei sau al corupției

Secțiunea 2

Reguli aplicabile ordonatorilor de credite competenți

Articolul 73

Reguli aplicabile ordonatorilor de credite

Secțiunea 3

Reguli aplicabile contabililor și administratorilor conturilor de avans…

Articolul 74

Reguli aplicabile contabililor

Articolul 75

Reguli aplicabile administratorilor conturilor de avans

Capitolul 5

Operațiuni de venituri

Secțiunea 1

Punerea la dispoziție a resurselor proprii

Articolul 76

Resurse proprii

Secțiunea 2

Estimarea creanțelor

Articolul 77

Estimarea creanțelor

Secțiunea 3

Constatarea creanțelor

Articolul 78

Constatarea creanțelor

Secțiunea 4

Ordonanțarea recuperărilor

Articolul 79

Ordonanțarea recuperărilor

Secțiunea 5

Recuperarea

Articolul 80

Reguli privind recuperările

Articolul 81

Termen de prescripție

Articolul 82

Tratamentul național al creanțelor deținute de Uniune

Articolul 83

Amenzi și penalități impuse de Comisie și dobânzi acumulate

Capitolul 6

Operațiuni de cheltuieli

Articolul 84

Decizia de finanțare

Secțiunea 1

Angajarea cheltuielilor

Articolul 85

Tipuri de angajamente

Articolul 86

Reguli aplicabile angajamentelor

Articolul 87

Verificări aplicabile angajamentelor

Secțiunea 2

Lichidarea cheltuielilor

Articolul 88

Lichidarea cheltuielilor

Secțiunea 3

Ordonanțarea cheltuielilor

Articolul 89

Ordonanțarea cheltuielilor

Secțiunea 4

Plata cheltuielilor

Articolul 90

Tipuri de plăți

Articolul 91

Plata în limita fondurilor disponibile

Secțiunea 5

Termene pentru operațiuni de cheltuieli

Articolul 92

Termene

Capitolul 7

Sisteme informatice și e-guvernarea

Articolul 93

Gestionarea electronică a operațiunilor

Articolul 94

Transmiterea documentelor

Articolul 95

E-guvernarea

Capitolul 8

Principii administrative

Articolul 96

Buna gestiune

Articolul 97

Precizarea căilor de atac

Capitolul 9

Auditorul intern

Articolul 98

Desemnarea auditorului intern

Articolul 99

Competențele și sarcinile auditorului intern

Articolul 100

Independența auditorului intern

TITLUL V

ACHIZIȚII PUBLICE

Capitolul 1

Dispoziții generale

Secțiunea 1

Domeniul de aplicare și principii de atribuire

Articolul 101

Definirea contractelor de achiziții publice

Articolul 102

Principii aplicabile contractelor de achiziții publice

Secțiunea 2

Publicarea

Articolul 103

Publicarea contractelor de achiziții publice

Secțiunea 3

Proceduri de achiziții

Articolul 104

Proceduri de achiziții

Articolul 105

Conținutul documentelor aferente procedurii de ofertare

Articolul 106

Criterii de excludere aplicabile participării la proceduri de achiziții

Articolul 107

Criterii de excludere aplicabile atribuirilor

Articolul 108

Baza centrală de date privind excluderile

Articolul 109

Sancțiuni administrative și financiare

Articolul 110

Criterii de atribuire a contractelor

Articolul 111

Depunerea ofertelor

Articolul 112

Principiile egalității de tratament și transparenței

Articolul 113

Decizia de atribuire

Articolul 114

Anularea procedurii de achiziții

Secțiunea 4

Garanții și acțiuni corective

Articolul 115

Garanții

Articolul 116

Erori, nereguli și fraudă în procedură

Capitolul 2

Dispoziții aplicabile contractelor atribuite de instituții în cont propriu

Articolul 117

Autoritatea contractantă

Articolul 118

Praguri aplicabile

Articolul 119

Reguli privind participarea la procedura de ofertare

Articolul 120

Regulile privind achizițiile ale Organizației Mondiale a Comerțului

TITLUL VI

GRANTURI

Capitolul 1

Domeniul de aplicare și forma granturilor

Articolul 121

Domeniul de aplicare a granturilor

Articolul 122

Beneficiari

Articolul 123

Forme de grant

Articolul 124

Sumele forfetare, costurile unitare și finanțarea la rate forfetare

Capitolul 2

Principii

Articolul 125

Principii generale aplicabile granturilor

Articolul 126

Costurile eligibile

Articolul 127

Cofinanțarea în natură

Articolul 128

Transparență

Articolul 129

Principiul atribuirii necumulative

Articolul 130

Principiul neretroactivității

Capitolul 3

Procedura de atribuire

Articolul 131

Cereri de grant

Articolul 132

Criterii de selecție și de atribuire

Articolul 133

Procedura de evaluare

Capitolul 4

Plățile și controlul

Articolul 134

Garanția de prefinanțare

Articolul 135

Plata granturilor și controale

Articolul 136

Perioadele de păstrare a evidențelor

Capitolul 5

Punerea în aplicare

Articolul 137

Contractele de executare și sprijinul financiar acordat terților

TITLUL VII

PREMII

Articolul 138

Reguli generale

TITLUL VIII

INSTRUMENTE FINANCIARE

Articolul 139

Domeniul de aplicare

Articolul 140

Principii și condiții aplicabile instrumentelor financiare

TITLUL IX

PREZENTAREA CONTURILOR ȘI CONTABILITATEA

Capitolul 1

Prezentarea conturilor

Articolul 141

Structura conturilor

Articolul 142

Raportul privind gestiunea bugetară și financiară

Articolul 143

Reguli privind conturile

Articolul 144

Principii contabile

Articolul 145

Situații financiare

Articolul 146

Rapoarte privind execuția bugetară

Articolul 147

Conturi provizorii

Articolul 148

Aprobarea conturilor consolidate finale

Capitolul 2

Informații privind execuția bugetară

Articolul 149

Raportul privind garanțiile și riscurile bugetare

Articolul 150

Informații privind execuția bugetară

Capitolul 3

Contabilitatea

Secțiunea 1

Dispoziții comune

Articolul 151

Sistemul contabil

Articolul 152

Cerințe comune privind sistemul contabil al instituțiilor

Secțiunea 2

Contabilitatea generală

Articolul 153

Contabilitatea generală

Articolul 154

Înregistrările în contabilitatea generală

Articolul 155

Ajustări contabile

Secțiunea 3

Contabilitatea bugetară

Articolul 156

Contabilitatea bugetară

Capitolul 4

Inventarierea patrimoniului

Articolul 157

Inventarul

TITLUL X

AUDITUL EXTERN ȘI DESCĂRCAREA DE GESTIUNE

Capitolul 1

Auditul extern

Articolul 158

Auditul extern efectuat de Curtea de Conturi

Articolul 159

Norme și proceduri în materie de audit

Articolul 160

Verificări privind titlurile de valoare și numerarul

Articolul 161

Dreptul de acces al Curții de Conturi

Articolul 162

Raportul anual al Curții de Conturi

Articolul 163

Rapoarte speciale ale Curții de Conturi

Capitolul 2

Descărcarea de gestiune

Articolul 164

Calendarul procedurii de descărcare de gestiune

Articolul 165

Procedura de descărcare de gestiune

Articolul 166

Măsuri adoptate în urma descărcării de gestiune

Articolul 167

Dispoziții speciale privind SEAE

PARTEA II

DISPOZIȚII SPECIALE

TITLUL I

FONDUL EUROPEAN DE GARANTARE AGRICOLĂ

Articolul 168

Dispoziții speciale privind Fondul european de garantare agricolă

Articolul 169

Angajamente din fondurile FEGA

Articolul 170

Angajamente provizorii globale din creditele FEGA

Articolul 171

Planificarea și programarea angajamentelor bugetare FEGA

Articolul 172

Contabilitatea cheltuielilor FEGA

Articolul 173

Transferul creditelor FEGA

Articolul 174

Veniturile FEGA alocate

TITLUL II

FONDURI STRUCTURALE, FONDUL DE COEZIUNE, FONDUL EUROPEAN PENTRU PESCUIT, FONDUL EUROPEAN AGRICOL PENTRU DEZVOLTARE RURALĂ ȘI FONDURI AFERENTE SPAȚIULUI DE LIBERTATE, SECURITATE ȘI JUSTIȚIE CARE FAC OBIECTUL GESTIUNI PARTAJATE

Articolul 175

Dispoziții speciale

Articolul 176

Respectarea alocărilor creditelor de angajament

Articolul 177

Plata contribuțiilor, a plăților intermediare și a rambursărilor

Articolul 178

Dezangajarea creditelor

Articolul 179

Transferul creditelor

Articolul 180

Gestionarea, selecția și auditul

TITLUL III

CERCETARE

Articolul 181

Fonduri de cercetare

Articolul 182

Angajamentele Fondului de cercetare

Articolul 183

Centrul Comun de Cercetare

TITLUL IV

ACȚIUNI EXTERNE

Capitolul 1

Dispoziții generale

Articolul 184

Acțiuni externe

Capitolul 2

Punerea în aplicare a acțiunilor

Secțiunea 1

Dispoziții generale

Articolul 185

Punerea în aplicare a acțiunilor externe

Secțiunea 2

Sprijin bugetar și fonduri fiduciare cu donatori multipli

Articolul 186

Utilizarea sprijinului bugetar

Articolul 187

Fonduri fiduciare ale Uniunii pentru acțiuni externe

Secțiunea 3

Alte metode de gestiune

Articolul 188

Punerea în aplicare a acțiunilor externe prin gestiune indirectă

Articolul 189

Acorduri de finanțare privind punerea în aplicare a acțiunilor externe

Capitolul 3

Achiziții

Articolul 190

Achiziții pentru acțiuni externe

Articolul 191

Norme privind participarea la procedurile de ofertare

Capitolul 4

Granturi

Articolul 192

Finanțarea integrală a unei acțiuni externe

Articolul 193

Norme aplicabile granturilor pentru acțiuni externe

Capitolul 5

Verificarea conturilor

Articolul 194

Controlul exercitat de Uniune în cadrul unei acțiuni externe

TITLUL V

OFICIILE EUROPENE

Articolul 195

Oficiile europene

Articolul 196

Credite referitoare la oficiile europene

Articolul 197

Ordonatorul de credite al oficiilor europene

Articolul 198

Conturile oficiilor interinstituționale europene

Articolul 199

Delegarea competențelor ordonatorului de credite către oficiile interinstituționale europene

Articolul 200

Servicii către terțe părți

TITLUL VI

CREDITE ADMINISTRATIVE

Articolul 201

Dispoziții generale

Articolul 202

Angajamente

Articolul 203

Dispoziții speciale privind creditele administrative

TITLUL VII

EXPERȚI

Articolul 204

Experți remunerați

PARTEA III

DISPOZIȚII FINALE ȘI TRANZITORII

Articolul 205

Dispoziții tranzitorii

Articolul 206

Cereri de informații din partea Parlamentului European și a Consiliului

Articolul 207

Praguri și valori

Articolul 208

Regulament financiar-cadru pentru organismele instituite în temeiul TFUE și al Tratatului Euratom

Articolul 209

Regulament financiar-tip pentru organismele de parteneriat public-privat

Articolul 210

Exercitarea competenței de a adopta acte delegate

Articolul 211

Revizuire

Articolul 212

Abrogare

Articolul 213

Revizuire privind SEAE

Articolul 214

Intrarea în vigoare

ANEXĂ

TABEL DE CORESPONDENțĂ

Declarație comună privind aspecte legate de CFM

Declarație comună privind cheltuielile imobiliare, în legătură cu articolul 203

Declarație comună a Parlamentului European, Consiliului și Comisiei cu privire la articolul 203 alineatul (3)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 322, coroborat cu Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice, în special articolul 106a,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Curții de Conturi (1),

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară (2),

întrucât:

(1)

Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene (3) a fost modificat de mai multe ori în mod substanțial. Deoarece se impun noi modificări, inclusiv pentru a lua în considerare intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, pentru motive de claritate, Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 ar trebui abrogat și înlocuit cu prezentul regulament.

(2)

Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 a stabilit principiile bugetare și normele financiare care reglementează întocmirea și execuția bugetului general al Uniunii (denumit în continuare „bugetul”), asigură o gestiune adecvată și eficace, precum și controlul și protecția intereselor financiare ale Uniunii și sporesc transparența, principii care ar trebui respectate în toate actele juridice și de către toate instituțiile. Principiile fundamentale, conceptul și structura regulamentului respectiv, precum și normele de bază ale gestiunii bugetare și financiare ar trebui menținute. Derogările de la aceste principii fundamentale ar trebui revizuite și simplificate cât mai mult posibil, ținându-se cont de pertinența lor continuă, valoarea lor adăugată pentru buget și sarcina pe care o impun părților interesate. Este necesară menținerea și consolidarea elementelor fundamentale ale normelor financiare: rolul actorilor financiari, integrarea controalelor în serviciile operaționale, auditorii interni, întocmirea bugetului pe activități, modernizarea principiilor și a normelor contabile, precum și principiile de bază referitoare la granturi.

(3)

Având în vedere natura și sarcinile sale speciale, în special independența sa în ceea ce privește gestionarea finanțelor proprii, Banca Centrală Europeană („BCE”) ar trebui să fie exclusă din domeniul de aplicare a prezentului regulament, în absența unor dispoziții contrare în prezentul regulament.

(4)

Experiența practică a demonstrat că ar trebui incluse anumite norme în prezentul regulament în vederea alinierii acestuia la evoluția cerințelor în materie de execuție bugetară, precum cofinanțarea cu alți donatori, a sporirii eficienței ajutorului extern, a facilitării utilizării instrumentelor financiare speciale, cum ar fi cele încheiate cu Banca Europeană de Investiții („BEI”) și a facilitării execuției bugetare prin parteneriate public-privat („PPP”).

(5)

Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 se limita la enunțarea principiilor bugetare generale și a normelor financiare corespunzătoare tratatelor, în timp ce dispozițiile de aplicare erau definite în Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2342/2002 al Comisiei din 23 decembrie 2002 de stabilire a normelor detaliate de aplicare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002, pentru a îmbunătăți ierarhia normelor și lizibilitatea Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 (4). În conformitate cu articolul 290 din TFUE, un act legislativ poate să delege Comisiei competența de a adopta acte fără caracter legislativ numai pentru a completa sau modifica anumite elemente neesențiale ale actului legislativ vizat. În consecință, unele dispoziții prevăzute de Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2342/2002 ar trebui încorporate în prezentul regulament.

(6)

Cooperarea polițienească și cea judiciară în materie penală au fost integrate altor politici și acțiuni interne ale Uniunii. Astfel, dispozițiile financiare speciale aplicabile acestor politici nu se mai justifică și, prin urmare, nu ar trebui să fie incluse în prezentul regulament.

(7)

Pentru a asigura transparența, în buget ar trebui înscrise garanții pentru operațiunile de împrumut și de creditare realizate de Uniune, inclusiv pentru operațiunile din cadrul Mecanismului european de stabilitate financiară și al Mecanismului de asistență financiară pentru balanțele de plăți ale statelor membre.

(8)

Normele existente care reglementează dobânda generată de plățile de prefinanțare ar trebui simplificate, deoarece determină o sarcină administrativă excesivă atât pentru beneficiarii fondurilor, cât și pentru serviciile Comisiei și creează neînțelegeri între serviciile Comisiei și beneficiari. În interesul simplificării, în special în ceea ce privește beneficiarii și în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare, nu ar trebui să mai existe obligația de a genera dobândă la plățile de prefinanțare și de a recupera această dobândă. Cu toate acestea, ar trebui să se poată include o astfel de obligație într-un acord de delegare a sarcinilor de execuție bugetară pentru a permite reafectarea dobânzilor generate de plățile de prefinanțare către programe, deducerea respectivei dobânzi din cererile de plată sau recuperarea acesteia.

(9)

Normele în materie de reportare a veniturilor alocate ar trebui să țină seama de distincția dintre venituri alocate externe și interne. Pentru respectarea finalității definite de donator, veniturile alocate externe ar trebui reportate în mod automat și utilizate până la efectuarea tuturor operațiunilor legate de programul sau acțiunea pentru care acestea au fost alocate. În cazul în care veniturile alocate externe sunt încasate în ultimul an al programului sau al acțiunii, ar trebui să fie posibil ca acestea să fie utilizate și în primul an al programului următor sau al acțiunii următoare. Veniturile alocate interne ar trebui să poată fi reportate doar un an, în absența unor dispoziții contrare în prezentul regulament.

(10)

Ar trebui să fie precizate normele referitoare la doisprezecimile provizorii în ceea ce privește atât doisprezecimile suplimentare care ar putea fi necesare, cât și cazurile în care Parlamentul European decide să reducă valoarea cheltuielilor suplimentare care depășesc doisprezecimile provizorii adoptate de către Consiliu.

(11)

Derogarea de la principiul universalității în ce privește veniturile alocate ar trebui modificată astfel încât să țină seama, pe de o parte, de elementele specifice veniturilor alocate interne care provin din creditele autorizate de Parlamentul European și de Consiliu și, pe de altă parte, de cele ale veniturilor alocate externe care sunt colectate de la diverși donatori și alocate de aceștia unui program specific sau unei acțiuni specifice. Mai mult, donatorilor externi ar trebui să li se permită să cofinanțeze acțiuni externe, în special operațiuni umanitare, chiar și în cazurile în care actul de bază nu prevede în mod expres o astfel de cofinanțare.

(12)

Prezentarea veniturilor alocate în proiectul de buget, ar trebui să fie mai transparentă, prin introducerea unei prevederi conform căreia cuantumurile veniturilor alocate trebuie incluse în proiectul de buget în limita valorilor care sunt sigure la data întocmirii proiectului de buget.

(13)

În ceea ce privește principiul specificității, deoarece în prezent nu se mai face distincție între cheltuielile obligatorii și cele neobligatorii, dispozițiile care reglementează transferurile de credite ar trebui să fie adaptate în mod corespunzător.

(14)

Normele care reglementează transferurile de credite ar trebui să fie, de asemenea, adaptate schimbărilor rezultate ca urmare a intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona. De asemenea, experiența recentă a arătat importanța sporirii flexibilității transferurilor de credite de plată la sfârșitul exercițiului financiar, în special pentru fondurile structurale. Este necesar să se asigure o mai bună execuție bugetară, în special în ceea ce privește creditele de plată, veniturile alocate și creditele administrative care sunt comune mai multor titluri. În acest scop, tipologia transferurilor ar trebui să fie simplificată și procedura de adoptare a anumitor transferuri ar trebui să fie mai flexibilă. În special, posibilitatea acordată Comisiei de a decide cu privire la transferul creditelor neutilizate în caz de catastrofe și crize umanitare internaționale s-a dovedit relevantă și eficientă. Prin urmare, această posibilitate ar trebui extinsă la evenimente similare care se produc după data de 1 decembrie a unui exercițiu financiar. În aceste cazuri, din motive de transparență, Comisia ar trebui să comunice imediat Parlamentului European și Consiliului decizia sa cu privire la transferul creditelor neutilizate.

(15)

În ceea ce privește dispozițiile referitoare la buna gestiune financiară, ordonatorul de credite delegat ar trebui să țină seama de nivelul preconizat de risc și de costurile și beneficiile controalelor atunci când elaborează propuneri legislative și când instituie respectivele sisteme de gestiune și control. Ordonatorul de credite delegat ar trebui să raporteze rezultatele, precum și costurile și beneficiile controalelor în cadrul raportului anual de activitate. Pentru deplina eficacitate a sistemelor naționale de gestiune și de control, sunt indispensabile declarații de gestiune ale organismelor desemnate de statele membre ca fiind responsabile de gestiunea și controlul fondurilor Uniunii.

(16)

Principiul transparenței, consacrat la articolul 15 din TFUE, conform căruia instituțiile ar trebui să acționeze cât mai deschis cu putință, implică faptul că, în ceea ce privește execuția bugetului Uniunii, cetățenii au dreptul să știe unde și în ce scop sunt cheltuite fondurile Uniunii. Aceste informații promovează dezbaterea democratică, contribuie la participarea cetățenilor la procesul decizional al Uniunii, consolidează controlul instituțional și contribuie la o mai bună supraveghere a cheltuielilor Uniunii. Obiectivele menționate ar trebui să fie realizate prin publicarea, preferabil folosind instrumente moderne de comunicare, a unor informații relevante privind contractanții finali și beneficiarii finali ai fondurilor Uniunii, publicare care să țină seama de interesele legitime ale contractanților și beneficiarilor respectivi în materie de confidențialitate și securitate și, în ceea ce privește persoanele fizice, de dreptul la respectarea vieții private și protecția datelor cu caracter personal. Prin urmare, instituțiile ar trebui să adopte o abordare selectivă în ceea ce privește publicarea informațiilor, în conformitate cu principiul proporționalității. Deciziile care se vor publica ar trebui să se bazeze pe criterii relevate pentru a furniza informații cu un conținut adecvat.

(17)

În conformitate cu articolul 316 din TFUE, Parlamentul European și Consiliul ar trebui să împartă aceeași secțiune din buget.

(18)

Procedura bugetară anuală în temeiul TFUE ar trebui să se reflecte în prezentul regulament.

(19)

În ceea ce privește întocmirea bugetului, este important ca structura și prezentarea proiectului de buget elaborat de Comisie să fie definite clar. Conținutul introducerii generale care precede proiectul de buget ar trebui să fie prezentat în mod mai detaliat. De asemenea, este necesar să se includă o dispoziție privind programarea financiară pentru anii următori, precum și o dispoziție privind posibilitatea prezentării de către Comisie a unor documente de lucru care să permită susținerea solicitărilor bugetare.

(20)

În ceea ce privește caracteristicile speciale ale politicii externe și de securitate comune, ar trebui să se actualizeze formele pe care le pot avea actele de bază în temeiul TFUE și al titlurilor V și VI din TUE. În plus, procedura de adoptare a măsurilor pregătitoare în domeniul acțiunii externe ar trebui adaptată la TFUE.

(21)

Normele privind metodele de execuție bugetară, care reglementează în special condițiile de externalizare a competențelor de execuție către părți terțe, au devenit prea complexe de-a lungul anilor și ar trebui simplificate. În același timp, ar trebui să se mențină obiectivul inițial al externalizării și anume că, indiferent de metoda de execuție, cheltuielile sunt executate cu un nivel de control și transparență echivalent cu cel așteptat din partea serviciilor Comisiei.

(22)

Ar trebui făcută o distincție clară între situațiile în care bugetul este executat direct, de către Comisie sau agențiile executive ale acesteia, situațiile în care execuția bugetară revine statelor membre în cadrul gestiunii partajate și situațiile în care execuția bugetară este realizată în mod indirect, prin intermediul unor părți terțe. Acest lucru ar trebui să permită instituirea unui regim armonizat pentru gestiunea partajată și indirectă care poate fi adaptat la normele sectoriale specifice, în special în cazul în care execuția bugetului revine statelor membre în cadrul gestiunii partajate. Acest regim armonizat ar trebui să includă în special principiile de bază care trebuie respectate de Comisie în cazul în care aceasta decide să execute bugetul în gestiune partajată sau indirect și principiile de bază care trebuie respectate de părțile cărora le-a fost încredințată execuția bugetară. Comisia ar trebui să fie în măsură să aplice normele și procedurile Uniunii sau să accepte aplicarea normelor și a procedurilor entității căreia i-a fost încredințată execuția bugetară, cu condiția ca această entitate să garanteze o protecție echivalentă a intereselor financiare ale Uniunii. În cadrul sarcinilor de supraveghere ale Comisiei, este necesar să se prevadă, de asemenea, o serie de obligații de control și de audit, inclusiv proceduri de verificare și acceptare a conturilor pentru toate metodele de execuție bugetară.

(23)

Normele privind evaluarea ex ante a entităților și persoanelor cărora le-au fost încredințate sarcini de execuție bugetară în cadrul gestiunii indirecte, ar trebui adaptate pentru a asigura că toate entitățile și persoanele cărora le-a fost încredințată execuția oferă un nivel de protecție a intereselor financiare ale Uniunii echivalent cu cel prevăzut de prezentul regulament.

(24)

Experiența dobândită în materie de instituționalizare a PPP ca organisme ale Uniunii în temeiul articolului 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 demonstrează că ar trebui să se adauge categorii suplimentare de PPP care să lărgească oferta de instrumente și să includă organisme ale căror norme sunt mai flexibile și accesibile partenerilor privați decât cele aplicabile instituțiilor Uniunii. Aceste categorii suplimentare ar trebui să includă organisme reglementate de dreptul privat al unui stat membru, precum și organisme constituite printr-un act de bază și cărora le revin norme financiare care respectă principiile necesare garantării bunei gestiuni financiare a fondurilor Uniunii.

(25)

În sensul articolului 317 din TFUE, prin prezentul regulament ar trebui să fie consolidate obligațiile fundamentale de control și de audit care revin statelor membre în execuția bugetului prin gestiune partajată, în măsura în care respectivele obligații sunt prevăzute în prezent numai prin norme sectoriale. Prin urmare, se impune să se prevadă dispoziții care să stabilească un cadru coerent pentru toate domeniile de politică vizate, privind structuri administrative armonizate la nivel național. Cadrul respectiv nu ar trebui să creeze structuri suplimentare de control, ci ar trebui să permită statelor membre să desemneze organisme însărcinate cu gestionarea și controlul fondurilor Uniunii. În plus, pentru a crea un cadru legislativ coerent care să amelioreze, de asemenea, certitudinea juridică globală, eficiența controalelor și a măsurilor de remediere, precum și protecția intereselor financiare ale Uniunii, prezentul regulament ar trebui să cuprindă dispoziții referitoare la obligații comune de gestiune și control pentru aceste structuri, declarația anuală de asigurare în materie de gestiune prin care administratorii își asumă responsabilitatea pentru gestionarea fondurilor Uniunii care le-au fost încredințate, verificarea și acceptarea conturilor, precum și mecanisme de suspendare și de corecție financiară gestionate de Comisie. Dispozițiile detaliate ar trebui să fie în continuare prevăzute de regulamentele sectoriale. În cadrul metodei auditului unic și în vederea reducerii sarcinilor administrative suplimentare cauzate de controalele multiple, statele membre pot furniza Comisiei declarații semnate la nivelul național și regional corespunzător, în conformitate cu cerințele constituționale specifice.

(26)

Ar trebui să fie clarificate anumite dispoziții referitoare la atribuțiile ordonatorului de credite delegat, în special în ceea ce privește controlul ex ante și ex post pe care ordonatorul de credite delegat le pune în aplicare și sarcinile de raportare care revin acestuia. În această privință, conținutul raportului anual de activitate al ordonatorului de credite delegat ar trebui actualizat, ținându-se cont de practica ce constă în includerea în cuprinsul acestuia a informațiilor financiare și de gestiune necesare pentru a susține declarația de asigurare referitoare la îndeplinirea atribuțiilor ordonatorului de credite delegat.

(27)

Responsabilitățile contabilului Comisiei ar trebui clarificate. În special, ar trebui precizat că acesta reprezintă singura persoană care are dreptul să definească normele contabile și planurile de conturi armonizate, în timp ce contabilii tuturor celorlalte instituții definesc procedurile contabile aplicabile în instituțiile lor.

(28)

Pentru a facilita punerea în aplicare a anumitor programe sau acțiuni, în special a celor încredințate instituțiilor financiare, prezentul regulament ar trebui să prevadă posibilitatea deschiderii de conturi fiduciare. Astfel de conturi bancare ar trebui deschise în numele, sau în contul, Comisiei în registrele unei instituții financiare. Acestea ar trebui gestionate de instituția financiară respectivă sub responsabilitatea ordonatorului de credite și ar trebui să poată fi deschise în alte monede decât euro.

(29)

În ceea ce privește operațiunile de venituri, se impune raționalizarea normelor de estimare a creanțelor pentru a se lua în considerare nevoile bugetare. Înregistrarea ar trebui să fie obligatorie atunci când veniturile scontate au un anumit grad de probabilitate și pot fi cifrate cu un grad rezonabil de aproximare. Pentru motive de simplificare ar trebui să fie introduse anumite dispoziții speciale privind procedurile de ajustare sau anulare a unei estimări a creanțelor.

(30)

Normele privind recuperările ar trebui să fie atât simplificate, cât și consolidate. În special, ar trebui să se precizeze faptul că anularea unei creanțe constatate nu implică renunțarea la un drept constatat al Uniunii. Mai mult, în vederea consolidării protejării intereselor financiare ale Uniunii, fondurile Uniunii care fac obiectul unei cereri de rambursare nu ar trebui tratate de statele membre într-o mod mai puțin favorabil decât cererile adresate de organismelor publice la nivel național.

(31)

Având în vedere necesitatea reducerii riscului asociat gestiunii sumelor percepute cu titlu provizoriu ca amenzi, penalități și sancțiuni, precum și orice venit generat de acestea, sumele respective ar trebui înregistrate ca venit bugetar cât mai curând posibil și cel mai târziu în exercițiul financiar care urmează epuizării tuturor căilor de atac împotriva deciziilor care le impun.

(32)

Ar trebui clarificate diferitele tipuri de plăți, în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare. Mai mult, plățile de prefinanțare ar trebui lichidate periodic de ordonatorul de credite competent în conformitate cu normele contabile definite de contabilul Comisiei. În acest scop, ar trebui introduse dispoziții adecvate în contracte, decizii de grant, acorduri de grant, precum și în acorduri de delegare.

(33)

Prezentul regulament ar trebui să încurajeze obiectivul de e-guvernare, în special folosirea datelor electronice în schimbul de informații dintre instituții și părțile terțe.

(34)

În anumite condiții, ar trebui permisă realizarea de proceduri comune de achiziții publice cu statele din Asociația Europeană a Liberului Schimb („AELS”) sau cu statele candidate la aderarea la Uniune.

(35)

Regulile de excludere, în special, de la participarea la procedurile de achiziții publice ar trebui îmbunătățite în vederea consolidării protecției intereselor financiare ale Uniunii.

(36)

Dat fiind faptul că utilizarea resurselor proprii ale BCE și BEI are consecințe financiare la nivelul Uniunii, acestea ar trebui să aibă acces la informațiile conținute în baza de date centrală destinată excluderii, care a fost creată pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii.

(37)

Ar trebui să se introducă un temei juridic solid pentru publicarea deciziilor prin care se aplică sancțiuni administrative și financiare, în special în ceea ce privește achizițiile publice, cu respectarea cerințelor privind protecția datelor. Din motive de protecție a datelor și de securitate, publicarea respectivelor decizii ar trebui să rămână facultativă.

(38)

Obligația contractanților de a depune garanții nu ar trebui să mai fie automată, ci ar trebui să se bazeze pe o analiză de risc.

(39)

Din motive de siguranță juridică, ar trebui clarificat domeniul de aplicare a granturilor și al instrumentelor financiare. De asemenea, o definiție mai precisă a condițiilor speciale aplicabile granturilor, pe de o parte, și instrumentelor financiare, pe de altă parte, ar contribui la sporirea efectelor acestor două tipuri de susținere financiară.

(40)

Normele privind granturile aplicabile entităților înființate în mod special în scopul întreprinderii unei acțiuni ar trebui adaptate astfel încât să faciliteze accesul la finanțare din partea Uniunii și gestionarea granturilor de către solicitanții și beneficiarii care au decis să conlucreze în cadrul unor parteneriate sau grupări constituite în conformitate cu legislația națională relevantă, în special atunci când forma juridică aleasă permite o cooperare solidă și fiabilă. De asemenea, având în vedere riscurile financiare reduse pentru Uniune și necesitatea de a evita adăugarea unor cerințe contractuale modalităților structurale existente, entitățile afiliate unui beneficiar prin capitalul permanent sau legături juridice ar trebui să aibă dreptul de a declara costuri eligibile fără a trebui să le revină toate obligațiile unui beneficiar.

(41)

Experiența rezultată din utilizarea finanțărilor sub forma unor sume forfetare sau la rate forfetare a indicat faptul că astfel de forme de finanțare au condus la simplificarea semnificativă a procedurilor administrative și la reducerea în mod considerabil a riscului de eroare. De asemenea, finanțarea pe baza rezultatelor s-a dovedit corespunzătoare pentru anumite tipuri de acțiuni. În contextul menționat, condițiile pentru utilizarea unor forme simplificate de grant, stabilite pe baza unor sume forfetare, a costurilor unitare și a unor tarife forfetare, ar trebui să devină mai flexibile. În special, ar trebui permise cuantumuri stabilite în funcție de fiecare beneficiar în parte, inclusiv atunci când cuantumurile respective sunt declarate de beneficiar în conformitate cu practicile sale obișnuite de contabilitate analitică, pentru a reduce cheltuielile administrative și costurile specifice generate de raportările financiare către Uniune.

(42)

Pentru a înlătura piedicile în calea participării la programele de grant ale Uniunii a persoanelor care au experiența necesară dar care nu sunt remunerate sub forma unui salariu, cum este cazul persoanelor care lucrează în cadrul unor structuri mici, normele aplicabile granturilor ar trebui să țină seama de sistemele de remunerare specifice aplicate de întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri), în conformitate cu definițiile din Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei din 6 mai 2003 privind definirea microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (5).

(43)

Principiile non-profitului și cofinanțării ar trebui să fie ajustate în funcție de experiența practică și de modalitățile distincte de interpretare și aplicare, care pot genera erori și, ocazional, efecte contraproductive. În special, definiția profitului ar trebui să se bazeze pe costurile și pe veniturile eligibile care le finanțează în mod specific, pentru a simplifica raportarea de către beneficiari și pentru a-i încuraja să își diversifice sursele de finanțare. În plus, Comisia nu ar trebui să presupună că alți donatori nu vor recupera deloc excedent generat de propriile contribuții și ar trebui, prin urmare, să recupereze profitul doar proporțional cu grantul acordat. În final, principiul degresivității nu s-a dovedit a fi un instrument util în limitarea riscului de dependență a beneficiarilor de grant de a funcționa din fondurile Uniunii. În plus, aplicabilitatea principiului degresivității a fost considerabil redusă în urma introducerii necesare a excepțiilor într-un număr de acte de bază și în cazul formelor simplificate de grant. Având în vedere aceste dezavantaje, cerința degresivității aplicabilă granturilor de funcționare ar trebui eliminată.

(44)

Accesul la finanțare din partea Uniunii al entităților cu resurse administrative limitate, entități care pot reprezenta un public țintă prioritar în cazul anumitor sisteme de grant și care ar putea fi indispensabile atingerii obiectivelor de politică ale Uniunii, ar trebui să fie facilitat prin simplificarea în continuare a procedurilor aplicabile granturilor de valoare mică.

(45)

În vederea garantării siguranței juridice și a stabilirii unui set unic de norme financiare fundamentale la care beneficiarii se pot raporta în cadrul programelor Uniunii, prezentul regulament ar trebui să determine criterii de eligibilitate a costurilor și condiții specifice aplicabile anumitor categorii de costuri și ar trebui să prevadă aplicarea coerentă a acestora.

(46)

Ar trebui armonizate condițiile pentru acceptarea contribuțiilor în natură drept cofinanțare din partea părților terțe și pentru stabilirea valorii contribuțiilor respective, astfel încât să fie redus riscul unor erori și dispute.

(47)

Din motive de transparență și pentru a lua în considerare constrângerile de planificare specifice, solicitanții de grant ar trebui informați în cererea de propuneri cu privire la termenul preconizat pentru semnarea contractelor de grant sau pentru comunicarea deciziilor referitoare la granturi. În același scop, prezentul regulament ar trebui să indice un termen, în funcție de experiența și de efectele preconizate ale măsurilor de simplificare introduse.

(48)

În cazul în care sunt depistate erori sistemice sau recurente care au un impact semnificativ asupra unui număr de granturi, ar trebui să se autorizeze, în condiții stricte, extinderea constatărilor de audit la granturile neauditate afectate, pentru a reduce sarcina financiară și administrativă cauzată de controalele și auditurile efectuate la fața locului. Comisia ar trebui să recurgă la extrapolarea ratei de reducere sau recuperare aplicate granturilor pentru care au fost demonstrate erori sistemice sau recurente doar în cazurile în care nu este posibil sau realizabil cu un efort proporțional să se cuantifice cu precizie valoarea costurilor neeligibile pentru fiecare grant vizat.

(49)

Prin prezentul regulament ar trebui să se stabilească perioade standard în care documentele referitoare la granturile primite de la Uniune ar trebui să fie păstrate de către beneficiari, astfel încât să fie evitate cerințe contractuale divergente sau disproporționate dar să se permită un interval de timp suficient Comisiei și Curții de conturi pentru a avea acces la datele și documentele respective și pentru a efectua verificările ex post și auditurile necesare în scopul protecției intereselor financiare ale Uniunii.

(50)

Ar trebui extinsă, în anumite condiții, posibilitatea ca un beneficiar să acorde sprijin financiar către părți terțe, în vederea facilitării punerii în aplicare corecte a programelor consacrate, printre altele, unui număr mare de persoane fizice care nu sunt accesibile decât prin intermediul granturilor „în cascadă”. Cu toate acestea, ar trebui menținut principiul conform căruia beneficiarul nu poate hotărî, la libera sa alegere, condițiile în care să acorde sprijin financiar către părți terțe, în special, pentru a evita orice confuzie între posibilitatea pe care o au beneficiarii de a proiecta și aplica, pe răspunderea lor, acțiuni care implică sprijin financiar ca activitate eligibilă și posibilitatea de a încredința, în cadrul gestiunii partajate sau a celei indirecte, sarcini de execuție bugetară anumitor organisme, enități sau persoane.

(51)

Ca tip de sprijin financiar valoros, utilizarea premiilor ar trebui facilitată, iar normele aplicabile clarificate, prin separarea premiilor de regimul granturilor și eliminarea oricărei referințe la costurile previzibile. Cu toate acestea, premiile nu sunt adecvate pentru toate obiectivele de politică ale Uniunii și, prin urmare, ar trebui considerate ca venind să completeze și nu să înlocuiască alte instrumente de finanțare, cum ar fi granturile.

(52)

Instrumentele financiare pot fi utile pentru multiplicarea efectului fondurilor Uniunii atunci când acestea sunt puse în comun cu alte fonduri și când prezintă un efect de pârghie. Întrucât aceste instrumente financiare nu pot fi asimilate serviciilor sau granturilor, ar trebui instituit un nou tip de sprijin financiar. Instrumentele financiare ar trebui executate doar în condiții stricte, astfel încât să nu existe riscuri bugetare pentru buget și nici un risc de denaturare a pieței care contravine regulilor privind ajutoarele de stat.

(53)

În cadrul creditelor anuale autorizate de Parlamentul European și de Consiliu pentru un anumit program de cheltuieli, instrumentele financiare ar trebui folosite în mod complementar, pe baza unei evaluări ex ante care să demonstreze că acestea sunt mai eficiente pentru realizarea obiectivelor de politică ale Uniunii decât alte forme de finanțare de la bugetul Uniunii, inclusiv granturile.

(54)

Instrumentele financiare ar trebui autorizate prin intermediul unui act de bază, în care să se definească în special obiectivele și durata acestora. În cazul în care instrumentele financiare sunt instituite în absența unui act de bază, în cazuri justificate corespunzător, acestea ar trebui autorizate de Parlamentul European și de Consiliu în cadrul bugetului.

(55)

Ar trebui să fie definite instrumentele care pot intra sub incidența părții I titlul VIII, cum ar fi creditele, garanțiile, investițiile de capitaluri proprii, investiții de cvasicapitaluri și instrumente de partajare a riscurilor. Definiția privind instrumentele de partajare a riscurilor ar trebui să permită includerea îmbunătățirii bonității pentru obligațiunile de finanțare a proiectelor, acoperirea riscului legat de rambursarea datoriei în cadrul unui proiect și atenuarea riscului de credit al deținătorilor de obligațiuni prin îmbunătățirea bonității sub forma unui împrumut sau a unei garanții.

(56)

Rambursările anuale, inclusiv rambursările de capital, garanțiile eliberate și rambursările de capital principal al împrumuturilor ar trebui să constituie venituri interne alocate. Veniturile de tipul dividendelor, câștigurilor de capital, comisioanelor de garanție și dobânzilor la împrumuturi și la sumele din conturi fiduciare ar trebui înscrise în buget după deducerea costurilor și onorariilor de gestionare. Prezentul regulament ar trebui să stabilească principii și condiții referitoare la instrumentele financiare și norme privind limitarea răspunderii financiare a Uniunii, combaterea fraudei și a spălării de bani, lichidarea instrumentelor financiare și raportarea.

(57)

Prezentarea conturilor ar trebui simplificată, prevăzându-se ca în contabilitatea Uniunii să fie incluse doar situațiile financiare consolidate și contabilitatea bugetară agregată. De asemenea, ar trebui precizat faptul că procesul de consolidare nu vizează decât instituțiile, organismele instituite în temeiul TFUE și al Tratatului Euratom care au personalitate juridică și care beneficiază de contribuții de la buget, precum și alte organisme ale căror conturi ar trebui să fie consolidate în conformitate cu regulile contabile adoptate de contabil.

(58)

Conform cerințelor din standardele contabile acceptate pe plan internațional, care stau la baza normelor contabile ale Uniunii, angajamentele cu titlu de pensii, alături de alte pasive legate de beneficiile angajaților, ar trebui înscrise în conturile Uniunii, publicate separat în bilanțul Uniunii și apoi explicate în notele la declarațiile financiare.

(59)

Pentru a separa clar atribuțiile și responsabilitățile contabilului Comisiei de cele ale contabililor instituțiilor sau organismelor instituite în temeiul TFUE și al Tratatului Euratom care au personalitate juridică și care beneficiază de contribuții de la buget, precum și alte organisme ale căror conturi ar trebui să fie consolidate în conformitate cu regulile contabile adoptate de contabil, raportul privind gestiunea bugetară și financiară din timpul exercițiului financiar ar trebui pregătit de fiecare instituție sau organism și apoi transmis Parlamentului European, Consiliului și Curții de Conturi înainte de data de 31 martie a exercițiului financiar următor.

(60)

Se impune actualizarea normelor și principiilor contabile ale Uniunii în vederea garantării coerenței acestora cu standardele internaționale de contabilitate pentru sectorul public.

(61)

Curtea de Conturi ar trebui să garanteze că se transmit instituției sau organismului auditat, în timp util, oricare dintre constatările sale care ar putea avea un impact asupra conturilor finale ale celor auditați sau asupra legalității și regularității tranzacțiilor aferente, pentru a pentru a acorda acestora un timp suficient pentru a examina respectivele constatări.

(62)

Dispozițiile privind conturile provizorii și finale ar trebui actualizate, în special pentru a stabili informațiile de raportare care ar trebui să însoțească conturile transmise de contabilul Comisiei în scopul consolidării.

(63)

În special, în ceea ce privește informațiile care trebuie prezentate de Comisie în contextul descărcării de gestiune, aceasta ar trebui să înainteze Parlamentului European și Consiliului un raport de evaluare a finanțelor Uniunii în conformitate cu articolul 318 din TFUE.

(64)

În ceea ce privește dispozițiile speciale din prezentul regulament referitoare la fondurile structurale, fondurile de coeziune, Fondul european pentru pescuit, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și fondurile din domeniul spațiului de libertate, securitate și justiție gestionate în cadrul gestiunii partajate, ar trebui menținute dispozițiile cu privire la rambursarea avansurilor de prefinanțare și reconstituirea creditelor prevăzute în declarația Comisiei anexată la Regulamentul (CE) nr. 1260/1999 al Consiliului din 21 iunie 1999 de stabilire a dispozițiilor generale privind fondurile structurale (6). Mai mult, prin derogare de la regula reportării, ar trebui să se permită Comisiei reportarea, până la încheierea programului, a creditelor de angajament disponibile la sfârșitul exercițiului financiar, provenite din rambursarea plăților de prefinanțare, precum și utilizarea creditelor de angajament respective atunci când alte credite de angajament nu mai sunt disponibile.

(65)

Ar trebui să se clarifice participarea Centrului Comun de Cercetare (CCC) la procedurile de achiziții și de atribuire de grant. În plus, pentru a realiza sarcinile aferente în mod eficace, veniturile provenite din participarea la respectivele proceduri ar trebui să fie considerate, în mod excepțional, venituri alocate externe.

(66)

Dispozițiile speciale referitoare la punerea în aplicare a acțiunilor externe ar trebui adaptate la modificările propuse privind metodele de execuție și ar trebui să se propună o abordare diferențiată atunci când Uniunea este chemată să răspundă unor situații umanitare de urgență, unor crize internaționale sau necesităților unor țări terțe care trec printr-un proces de tranziție spre democrație.

(67)

Prezentul regulament ar trebui să stabilească condițiile generale în care sprijinul bugetar poate fi folosit ca instrument de acțiune externă. Condițiile respective ar trebui să privească gestionarea suficient de transparentă, de fiabilă și de eficace a finanțelor publice. De asemenea, Comisia ar trebui să stabilească, în cadrul unei decizii de finanțare, obiectivele și rezultatele așteptate la care ar trebui să se raporteze plata sprijinului bugetar. Elementele respective, precum și condițiile în care sprijinul bugetar trebuie rambursat, ar trebui să fie prevăzute în acordul de finanțare încheiat cu țara beneficiară.

(68)

Pentru a consolida rolul internațional al Uniunii în materie de acțiuni externe și dezvoltare, precum și pentru a-și spori vizibilitatea și eficiența, Comisia ar trebui să fie autorizată să creeze și să gestioneze fonduri fiduciare la nivelul Uniunii pentru acțiuni de urgență, acțiuni ulterioare situațiilor de urgență sau acțiuni tematice. Cu toate că nu sunt integrate în buget, respectivele fonduri fiduciare ar trebui gestionate în conformitate cu prezentul regulament, în măsura în care acest lucru este necesar pentru securitatea și transparența utilizării fondurilor Uniunii. În acest scop, Comisia ar trebui să prezideze un consiliu instituit pentru fiecare fond fiduciar pentru a asigura reprezentarea donatorilor și pentru a hotărî cu privire la utilizarea fondurilor. Mai mult, contabilul fiecărui fond fiduciar ar trebui să fie contabilul Comisiei.

(69)

Perioada de încheiere a contractelor și a acordurilor de grant de către entitățile cărora li s-a încredințat, prin gestiune indirectă, punerea în aplicare a acțiunilor externe ar trebui limitată la trei ani de la semnarea cu Comisia a acordului de delegare, cu excepția cazului în care există circumstanțe excepționale și externe speciale. Cu toate acestea, termenul respectiv nu ar trebui să se aplice programelor multianuale puse în aplicare în cadrul procedurilor referitoare la fondurile structurale. În cazul acestor programe multianuale, norme detaliate privind dezangajarea de credite ar trebui stabilite în legislația sectorială.

(70)

În ceea ce privește normele speciale privind achizițiile, aplicabile acțiunilor externe, resortisanților țărilor terțe stabiliți în țări beneficiare ar trebui să li se permită să participe la proceduri de ofertare și în cazul punerii în aplicare a unui program fără act de bază și al existenței unor circumstanțe excepționale justificate în mod corespunzător.

(71)

Ar trebui îmbunătățit modul în care instituțiile raportează în prezent informații privind proiectele imobiliare către Parlamentul European și Consiliu. Instituțiile ar trebui să informeze în prealabil Parlamentul European și Consiliul cu privire la viitoarele lor proiecte imobiliare și cu privire la diferite etape ale respectivelor proiecte. Pentru proiectele imobiliare cu impact semnificativ asupra bugetului. ar trebui solicitată aprobarea, și nu avizul Parlamentului European și al Consiliului.

(72)

Instituțiile ar trebui să poată dezvolta o politică imobiliară pe termen lung și să profite de rate inferioare ale dobânzii datorită ratingului de credite favorabil al Uniunii pe piața financiară. În acest scop, acestea ar trebui autorizate să contracteze împrumuturi pentru achiziționarea de bunuri imobiliare. Astfel, ar fi posibilă remedierea complexității sistemului actual, reducându-se costurile și îmbunătățindu-se transparența.

(73)

Având în vedere experiența, prezentul regulament ar trebui să clarifice domeniul activităților, procedura de selecție și condițiile de remunerare a persoanelor fizice selectate ca experți.

(74)

În vederea completării și modificării anumitor elemente ale prezentului regulament, ar trebui să fie delegată Comisiei competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 TFUE. Conținutul și domeniul de aplicare a fiecărei delegări de competențe este prevăzut în detaliu în articolele relevante. Este extrem de important ca, pe durata lucrărilor pregătitoare pentru actele delegate, Comisia să desfășoare consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți. Atunci când pregătește și elaborează acte delegate, Comisia ar trebui să asigure transmiterea simultană, în timp util și adecvată a documentelor relevante către Parlamentul European și Consiliu.

(75)

Revizuirea prezentului regulament ar trebui efectuată numai atunci când se impune și cu cel puțin doi ani înainte de încheierea primului cadru financiar multianual post 2013. Revizuirile prea frecvente generează costuri disproporționate de ajustare a structurilor și a procedurilor administrative la noile norme. În plus, nu ar fi timp suficient pentru a putea ajunge la o concluzie valabilă în ceea ce privește aplicarea normelor în vigoare.

(76)

Ar trebui să se prevadă dispoziții tranzitorii. Prezentul regulament ar trebui să se aplice doar în urma adoptării actelor delegate cuprinzând normele de aplicare, a căror intrare în vigoare este preconizată pentru decembrie 2012. Pentru a se evita aplicarea noului regulament financiar în ultima lună a anului, aplicarea prezentului regulament ar trebui să se amâne pentru data de 1 ianuarie 2013. De asemenea, pentru a se asigura concordanța cu normele sectoriale, aplicarea dispozițiilor privind metodele de execuție și privind instrumentele financiare ar trebui să se amâne pentru data de 1 ianuarie 2014. În final, pentru a permite deja aplicarea acestora cu privire la bugetul pentru anul 2012, dispozițiile privind transferurile de credite de plată pentru fondurile structurale la sfârșitul exercițiul financiar ar trebui să se aplice de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.

(77)

Prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare în ziua următoare datei publicării sale în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene pentru a permite adoptarea rapidă a actelor delegate în temeiul prezentului regulament. Intrarea rapidă în vigoare este necesară pentru aplicarea, de la 1 ianuarie 2013, a normelor prevăzute prin actele delegate, pentru a se evita dificultățile legate de modificarea normelor financiare în cursul exercițiului financiar.

(78)

Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor a fost consultată în conformitate cu articolul 28 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2000 privind protecția persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile și organele comunitare și privind libera circulație a acestor date (7) și a emis un aviz la 15 aprilie 2011 (8),

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

PARTEA I

DISPOZIȚII COMUNE

TITLUL I

OBIECTUL, DOMENIUL DE APLICARE ȘI DEFINIȚII

Articolul 1

Obiectul

(1)   Prezentul regulament stabilește normele privind întocmirea și execuția bugetului general al Uniunii Europene, precum și prezentarea și auditarea conturilor.

(2)   Prezentul regulament se aplică execuției bugetului Agenției de Aprovizionare a Euratom.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament:

(a)

„Uniune” înseamnă Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană a Energiei Atomice sau ambele, în funcție de context;

(b)

„instituție” înseamnă Parlamentul European, Consiliul European, Consiliul, Comisia Europeană, Curtea de Justiție a Uniunii Europene, Curtea de Conturi, Comitetul Economic și Social European, Comitetul Regiunilor, Ombudsmanul European, Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor și Serviciul European de Acțiune Externă („SEAE”); Banca Centrală Europeană nu este considerată o instituție a Uniunii;

(c)

„buget” înseamnă un instrument care, pentru fiecare exercițiu financiar, prevede și autorizează toate veniturile și cheltuielile considerate necesare pentru Uniune;

(d)

„act de bază” înseamnă un act juridic care furnizează un temei legal pentru o acțiune și pentru execuția cheltuielilor corespunzătoare înscrise în buget;

Un act de bază poate avea oricare dintre următoarele forme:

(i)

în sfera de aplicare a Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene („TFUE”) și a Tratatului de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice („Tratatul Euratom”), forma unui regulament, a unei directive sau a unei decizii în sensul articolului 288 din TFUE; sau

(ii)

în sfera de aplicare a titlului V din Tratatul privind Uniunea Europeană („TUE”), una dintre formele specificate la articolul 26 alineatul (2), articolul 28 alineatul (1), articolul 29, articolul 31 alineatul (2), articolul 33 și articolul 37 din TUE;

Recomandările și avizele nu reprezintă acte de bază.

(e)

„metodă de execuție” înseamnă metoda de execuție bugetară descrisă la articolul 58, 59 sau 60;

(f)

„acord de delegare” înseamnă un acord încheiat cu entități sau persoane cărora li s-au încredințat sarcini de execuție bugetară în temeiul articolului 58 alineatul (1) litera (c) punctele (i) — (viii);

(g)

„beneficiar” înseamnă o persoană fizică sau juridică cu care s-a semnat un acord de grant sau căreia i s-a notificat o decizie de atribuire a unui grant;

(h)

„contractant” înseamnă o persoană fizică sau juridică cu care s-a încheiat un contract de achiziții publice;

(i)

„destinatar” înseamnă un beneficiar, un contractor sau orice persoană fizică sau juridică care primește premii sau fonduri în cadrul unui instrument financiar;

(j)

„premiu” înseamnă o contribuție financiară oferită ca recompensă în urma unui concurs;

(k)

„împrumut” înseamnă un contract prin care creditorul este obligat să pună la dispoziția debitorului o sumă de bani convenită până la un termen convenit și în temeiul căruia debitorul este obligat să ramburseze suma respectivă la termenul convenit.

(l)

„garanție” înseamnă un angajament scris de asumare a responsabilității, integral sau parțial, pentru datoria, obligația sau executarea de către o terță parte a obligațiilor sale în cazul în care intervine un eveniment care determină executarea unei astfel de garanții, cum ar fi imposibilitatea de rambursare a împrumutului;

(m)

„investiție de capital” înseamnă punerea la dispoziția unei întreprinderi a unei investiții, directe sau indirecte, de capital, în schimbul dreptului de proprietate totală sau parțială asupra întreprinderii respective, atunci când investitorul de capital poate exercita un anumit control asupra managementului întreprinderii și poate beneficia de profiturile acesteia;

(n)

„investiție de cvasicapital” înseamnă un tip de finanțare care implică o combinație între capital și datorie, care implică un risc mai mare decât datoria privilegiată și un risc mai redus decât capitalul comun. Investițiile de cvasicapital pot fi structurate ca datorie, în mod tipic negarantată și subordonată și în unele cazuri convertibilă în capital sau în capital preferențial;

(o)

„instrument de partajare a riscului” înseamnă un instrument financiar care permite partajarea unui risc definit între două sau mai multe entități, dacă este cazul în schimbul unei remunerări convenite;

(p)

„instrumente financiare” înseamnă măsurile Uniunii de sprijin financiar acordat de la buget, pe o bază complementară, în vederea atingerii unuia sau mai multor obiective specifice de politică a Uniunii. Respectivele instrumente pot lua forma unor investiții de capital sau cvasicapital, împrumuturi, garanții, sau alte instrumente de partajare a riscurilor și pot fi, după caz, combinate cu granturi;

(q)

„Statutul funcționarilor” înseamnă Statutul funcționarilor Uniunii Europene și Regimul aplicabil altor agenți ai Uniunii Europene stabilite prin Regulamentul (CEE, Euratom, CECO) nr. 259/68 (9) al Consiliului;

(r)

„control” înseamnă orice măsură luată pentru a furniza o asigurare rezonabilă cu privire la eficacitatea, eficiența și economia de operațiuni, fiabilitatea informațiilor, protecția activelor și a informațiilor, prevenirea, depistarea și corectarea fraudelor și neregulilor și monitorizarea acestora, precum și buna gestionare a riscurilor legate de legalitatea și regularitatea tranzacțiilor aferente, avându-se în vedere caracterul multianual al programelor, precum și natura plăților respective. Controalele pot presupune diverse verificări, precum și punerea în aplicare a oricăror politici și proceduri în vederea atingerii obiectivelor menționate la prima teză;

(s)

„verificare” înseamnă verificarea unui aspect specific al unei operațiuni de venituri sau cheltuieli.

Articolul 3

Conformitatea legislației secundare cu prezentul regulament

(1)   Dispozițiile privind execuția veniturilor și a cheltuielilor bugetare, menționate într-un alt act de bază, respectă principiile bugetare prevăzute în partea I titlul II.

(2)   Fără a aduce atingere dispozițiilor de la alineatul (1), orice propunere sau modificare a unei propuneri prezentate autorității legislative, care face derogare de la dispozițiile prezentului regulament, altele decât cele din partea I titlul II, sau de la actele delegate adoptate în temeiul acestuia, precizează respectivele derogări și, în cuprinsul considerentelor și al expunerii de motive din propunerile respective, motivele specifice care justifică astfel de derogări.

Articolul 4

Perioade, date și termene

În absența unor dispoziții contrare, Regulamentul (CEE, Euratom) nr. 1182/71 al Consiliului din 3 iunie 1971 privind stabilirea regulilor care se aplică termenelor, datelor și expirării termenelor (10) se aplică termenelor prevăzute în prezentul regulament.

Articolul 5

Protecția datelor cu caracter personal

Prezentul regulament nu aduce atingere dispozițiilor Directivei 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date (11) și ale Regulamentului (CE) nr. 45/2001.

TITLUL II

PRINCIPII BUGETARE

Articolul 6

Respectarea principiilor bugetare

Întocmirea și execuția bugetului respectă principiile unității, exactității bugetare, anualității, echilibrului, unității de cont, universalității, specificității, bunei gestiuni financiare, care necesită un control intern eficace și eficient, și al transparenței, în conformitate cu prezentul regulament.

CAPITOLUL 1

Principiile unității și exactității bugetare

Articolul 7

Domeniul de aplicare a bugetului

(1)   Bugetul cuprinde:

(a)

veniturile și cheltuielile Uniunii, inclusiv cheltuielile administrative care revin instituțiilor în temeiul dispozițiilor TUE referitoare la politica externă și de securitate comună și cheltuielile operaționale generate de punerea în aplicare a dispozițiilor respective, atunci când acestea sunt efectuate de la buget;

(b)

veniturile și cheltuielile Comunității Europene a Energiei Atomice.

(2)   În buget se înscriu garanțiile pentru operațiunile de împrumut și de creditare efectuate de Uniune, inclusiv în cadrul Mecanismului european de stabilitate financiară și al Mecanismului de asistență financiară pentru balanțele de plăți ale statelor membre, în conformitate cu articolul 49 alineatul (1) litera (d).

Articolul 8

Norme speciale care reglementează principiile unității și exactității bugetare

(1)   Fără a aduce atingere articolului 83, nu se colectează venituri și nu se efectuează cheltuieli decât dacă sunt înregistrate într-o linie bugetară.

(2)   Nu se poate angaja sau autoriza nicio cheltuială peste creditele autorizate.

(3)   Nici un credit nu poate fi înregistrat în buget decât dacă se referă la un articol de cheltuieli considerat necesar.

(4)   Dobânzile generate de plățile de prefinanțare efectuate de la buget nu sunt datorate Uniunii, cu excepția cazului în care se prevede altfel în acordurile de delegare, cu excepția contractelor încheiate cu țări terțe sau cu organisme desemnate. În cazurile în care se prevede astfel, dobânzile respective se reutilizează în favoarea acțiunii corespunzătoare, sunt deduse din cererile de plată în conformitate cu articolul 23 alineatul (1) primul paragraf litera (c) sau se recuperează.

Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 210 prin care se stabilesc norme detaliate privind contabilizarea dobânzii rezultate din prefinanțare.

CAPITOLUL 2

Principiul anualității

Articolul 9

Definiție

Creditele înregistrate în buget se autorizează pentru exercițiul financiar care începe la data de 1 ianuarie și se încheie la data de 31 decembrie.

Articolul 10

Tip de credite

(1)   Bugetul conține credite diferențiate, formate din credite de angajament și credite de plată, și credite nediferențiate.

(2)   Creditele de angajament acoperă costurile totale ale angajamentelor juridice asumate în cursul exercițiului financiar, sub rezerva articolului 86 alineatul (4) și a articolului 189 alineatul (2).

(3)   Creditele de plată acoperă plăți efectuate pentru onorarea angajamentelor juridice asumate în cursul exercițiului financiar sau al exercițiilor financiare anterioare.

(4)   Alineatele (1) și (2) de la prezentul articol nu aduc atingere dispozițiilor speciale prevăzute în partea II titlurile I, IV și VI și nu se opun angajării globale a creditelor și nici asumării angajamentelor bugetare pe tranșe anuale.

Articolul 11

Contabilizarea veniturilor și a creditelor

(1)   Veniturile unui exercițiu financiar se introduc în conturile exercițiului financiar pe baza sumelor încasate în cursul exercițiului financiar respectiv. Cu toate acestea, resursele proprii ale lunii ianuarie a următorului exercițiu financiar pot fi plătite în avans, în temeiul Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1150/2000 al Consiliului din 22 mai 2000 privind punerea în aplicare a Deciziei 2007/436/CE, Euratom referitoare la sistemul resurselor proprii ale Comunităților Europene (12).

(2)   Înregistrările referitoare la resursele proprii provenite din taxa pe valoarea adăugată, la resursele suplimentare bazate pe produsul național brut și la orice alte contribuții financiare pot fi adaptate în conformitate cu Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1150/2000.

(3)   Creditele autorizate pentru un exercițiu financiar sunt utilizate numai pentru acoperirea cheltuielilor angajate și plătite în exercițiul financiar în cauză și pentru acoperirea sumelor datorate pentru angajamente din exercițiile financiare anterioare.

Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 210 în ceea ce privește stabilirea normelor detaliate privind creditele aferente exercițiului financiar.

(4)   Angajamentele se înregistrează în contabilitate pe baza angajamentelor juridice asumate până la data de 31 decembrie. În mod excepțional, angajamentele bugetare globale menționate la articolul 84 alineatul (4) și acordurile menționate la articolul 189 alineatul (2) și încheiate cu țările terțe se înregistrează în contabilitate pe baza angajamentelor bugetare asumate până la data de 31 decembrie.

(5)   Plățile se înregistrează în contabilitatea unui exercițiu financiar pe baza plăților efectuate de contabil până la data de 31 decembrie a exercițiului financiar în cauză.

(6)   Prin derogare de la alineatele (3), (4) și (5), cheltuielile Secțiunii Garantare a Fondului European de Garantare Agricolă se înregistrează în contabilitatea unui exercițiu financiar în conformitate cu normele stabilite în partea II titlul I.

Articolul 12

Angajarea creditelor

Creditele înregistrate în buget pot fi angajate cu efect de la data de 1 ianuarie, de îndată ce bugetul a fost adoptat definitiv, cu excepția cazului în care se prevede altfel în partea II titlurile I și VI.

Articolul 13

Anularea și reportarea creditelor

(1)   Creditele care nu au fost utilizate până la sfârșitul exercițiului financiar pentru care au fost înregistrate se anulează.

Totuși, acestea pot fi reportate, dar numai pentru exercițiul financiar următor, printr-o decizie adoptată de instituția în cauză până la data de 15 februarie, în conformitate cu alineatele (2) și (3), sau pot fi reportate în mod automat, în conformitate cu alineatul (4).

(2)   Pentru creditele de angajament diferențiate și pentru creditele de angajament nediferențiate încă neangajate la sfârșitul exercițiului financiar pot fi reportate:

(a)

sumele corespunzătoare creditelor de angajament sau creditelor de angajament nediferențiate referitoare la proiecte imobiliare pentru care au fost finalizate până la data de 31 decembrie cea mai mare parte a etapelor pregătitoare din procedura de angajare. Sumele în cauză pot fi apoi angajate până la data de 31 martie a exercițiului financiar următor sau până la data de 31 decembrie a exercițiului financiar următor pentru sume destinate proiectelor imobiliare.

(b)

sumele care sunt necesare în cazul în care autoritatea legislativă adoptă un act de bază în ultimul trimestru al exercițiului financiar, iar Comisia nu a putut angaja până la data de 31 decembrie creditele prevăzute în acest scop în buget.

(3)   Pentru creditele de plată se pot reporta sumele necesare pentru acoperirea angajamentelor existente sau a angajamentelor legate de creditele de angajament reportate, dacă creditele de plată prevăzute pentru liniile relevante din bugetul pentru exercițiul financiar următor nu sunt suficiente pentru a acoperi nevoile.

Instituția în cauză utilizează mai întâi creditele autorizate pentru exercițiul financiar în curs și nu utilizează creditele reportate înainte de epuizarea primelor credite.

(4)   Creditele nediferențiate care corespund unor obligații contractate în mod corespunzător la sfârșitul exercițiului financiar se reportează automat numai pentru exercițiul financiar următor.

(5)   Instituția în cauză informează Parlamentul European și Consiliul, până la data de 15 martie, cu privire la decizia de reportare luată și precizează, pentru fiecare linie bugetară, modul în care criteriile prevăzute la alineatele (2) și (3) au fost aplicate pentru fiecare reportare.

(6)   Fără a aduce atingere articolului 14, creditele plasate în rezervă, precum și creditele pentru cheltuieli cu personalul nu se pot reporta. În sensul prezentului articol, cheltuielile cu personalul includ remunerarea și indemnizațiile destinate membrilor și personalului instituțiilor cărora li se aplică Statutul funcționarilor.

(7)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 210 în ceea ce privește stabilirea normelor detaliate privind anularea și reportarea creditelor.

Articolul 14

Norme privind reportarea veniturilor alocate

Reportarea veniturilor alocate menționate la articolul 21 și a creditelor neutilizate și disponibile la data de 31 decembrie provenind din veniturile alocate respectă următoarele norme:

(a)

veniturile alocate externe sunt reportate în mod automat și trebuie utilizate în totalitate până la efectuarea tuturor operațiunilor legate de programul sau acțiunea pentru care acestea au fost alocate; veniturile alocate externe încasate în ultimul an al programului sau al acțiunii pot fi utilizate în primul an al programului sau al acțiunii următoare;

(b)

veniturile alocate interne se reportează numai în limita unui an, cu excepția veniturilor interne alocate menționate la articolul 21 alineatul (3) litera (g), care se reportează automat.

Articolul 15

Dezangajarea creditelor

Fără a aduce atingere articolelor 178 și 182, în cazul în care se dezangajează credite în orice exercițiu financiar ulterior celui în care creditele au fost înregistrate în buget, ca urmare a neaplicării totale sau parțiale a acțiunilor pentru care fuseseră afectate, creditele corespunzătoare se anulează.

Articolul 16

Norme aplicabile în cazul adoptării cu întârziere a bugetului

(1)   În cazul în care bugetul nu a fost adoptat definitiv la începutul exercițiului financiar, se aplică procedura prevăzută la articolul 315 primul paragraf din TFUE (regimul doisprezecimilor provizorii). Se pot asuma angajamente și se pot efectua plăți în limitele prevăzute la alineatul (2) de la prezentul articol.

(2)   Se pot asuma angajamente pe capitole până la maximum o pătrime din creditele totale autorizate în capitolul relevant pentru exercițiul financiar anterior, plus o doisprezecime pentru fiecare lună scursă.

Nu se poate depăși limita creditelor prevăzute în proiectul de buget.

Plățile se pot efectua lunar pe capitole până la cel mult o doisprezecime din creditele autorizate în capitolul relevant pentru exercițiul financiar anterior. Cu toate acestea, suma nu trebuie să depășească o doisprezecime din creditele prevăzute în același capitol din proiectul de buget.

(3)   Creditele autorizate în capitolul relevant din exercițiul financiar anterior, după cum se menționează la alineatele (1) și (2), se interpretează ca referindu-se la creditele votate în buget, inclusiv prin bugete rectificative, și în urma ajustării pentru transferurile efectuate în cursul exercițiului financiar respectiv.

(4)   În cazul în care continuitatea acțiunii Uniunii și nevoile de gestiune necesită acest lucru, Consiliul, hotărând cu majoritate calificată la propunerea Comisiei, poate autoriza cheltuieli care depășesc o doisprezecime provizorie, dar care nu depășesc suma totală a patru doisprezecimi provizorii, cu excepția unor cazuri justificate corespunzător, atât pentru angajamente, cât și pentru plăți, în plus față de cele puse în mod automat la dispoziție în temeiul alineatelor (1) și (2). Fără întârziere, Consiliul transmite Parlamentului European decizia de autorizare.

Decizia intră în vigoare la treizeci de zile de la data adoptării, cu excepția cazului în care Parlamentul European:

(a)

hotărând cu majoritatea membrilor care îl compun, decide să reducă aceste cheltuieli în termenul respectiv, caz în care Comisia prezintă o nouă propunere;

(b)

informează Consiliul și Comisia că nu dorește să reducă respectivele cheltuieli, caz în care decizia intră în vigoare înainte de expirarea celor treizeci de zile.

Doisprezecimile suplimentare se autorizează integral și nu sunt divizibile.

(5)   Dacă, pentru un anumit capitol, autorizarea a patru doisprezecimi provizorii acordate în conformitate cu alineatul (4) nu este suficientă pentru acoperirea cheltuielilor necesare pentru a evita o întrerupere în acțiunea Uniunii în domeniul acoperit de capitolul în cauză, se poate autoriza în mod excepțional depășirea sumelor creditelor înscrise în capitolul corespunzător din bugetul exercițiului financiar anterior. Parlamentul European și Consiliul hotărăsc în conformitate cu procedurile prevăzute în alineatul (4). Cu toate acestea, în niciun caz nu poate fi depășită suma globală a creditelor disponibile în bugetul exercițiului financiar anterior sau în proiectul de buget propus.

CAPITOLUL 3

Principiul echilibrului

Articolul 17

Definiție și domeniul de aplicare

(1)   Veniturile și creditele de plată sunt echilibrate.

(2)   Uniunea și organismele menționate la articolul 208 nu pot realiza împrumuturi în cadrul bugetului.

Articolul 18

Soldul exercițiului financiar

(1)   Soldul fiecărui exercițiu financiar se înscrie în bugetul exercițiului financiar următor ca venit, în cazul unui excedent, sau ca credit de plată, în cazul unui deficit.

(2)   Estimările acestor venituri sau credite de plată se înregistrează în buget în cursul procedurii bugetare și printr-o scrisoare rectificativă prezentată în conformitate cu articolul 39. Estimările se stabilesc în conformitate cu Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1150/2000.

(3)   După prezentarea conturilor provizorii pentru fiecare exercițiu financiar, orice diferențe între respectivele conturi și estimări se înregistrează în bugetul exercițiului financiar următor cu ajutorul unui buget rectificativ consacrat exclusiv acestor diferențe. În acest caz, Comisia prezintă proiectul de buget rectificativ, simultan, Parlamentului European și Consiliului în termen de cincisprezece zile de la prezentarea conturilor provizorii.

CAPITOLUL 4

Principiul unității de cont

Articolul 19

Utilizarea monedei euro

(1)   Cadrul financiar multianual și bugetul se întocmesc și se execută în euro, iar conturile se prezintă în euro. Cu toate acestea, pentru fluxurile de numerar menționate la articolul 68 alineatul (1), contabilul și, în cazul conturilor de avans, administratorii conturilor de avans și, pentru gestionarea administrativă a Comisiei și a SEAE, ordonatorul de credite competent este autorizat să efectueze operațiuni în alte monede în conformitate cu actele delegate adoptate în temeiul prezentului regulament.

(2)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 210 în ceea ce privește stabilirea normelor detaliate privind conversia dintre euro și alte monede.

CAPITOLUL 5

Principiul universalității

Articolul 20

Definiție și domeniul de aplicare

Fără a aduce atingere articolului 21, veniturile totale acoperă creditele totale de plată. Fără a aduce atingere articolului 23, toate veniturile și cheltuielile se înregistrează integral fără a fi compensate între ele.

Articolul 21

Venituri alocate

(1)   Veniturile alocate externe și veniturile alocate interne se utilizează pentru finanțarea unor cheltuieli specifice.

(2)   Următoarele elemente constituie venituri alocate externe:

(a)

contribuțiile financiare din partea statelor membre la anumite programe de cercetare în temeiul Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1150/2000;

(b)

contribuțiile financiare din partea statelor membre și a țărilor terțe, inclusiv, în ambele cazuri, din partea agențiilor publice ale acestora, a entităților sau a persoanelor fizice pentru anumite proiecte sau programe de asistență externă finanțate de Uniune și gestionate de Comisie în numele acestora;

(c)

dobânzile pentru depozite și amenzile prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1467/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii de deficit excesiv (13);

(d)

veniturile alocate pentru un anumit scop, precum veniturile din fundații, subvenții, donații și moșteniri, inclusiv veniturile alocate specifice fiecărei instituții;

(e)

contribuțiile financiare, altele decât cele de la litera (b), la activitățile Uniunii din partea țărilor terțe sau a organismelor din afara Uniunii;

(f)

veniturile alocate menționate la articolul 181 alineatul (2) și la articolul 183 alineatul (2).

(g)

veniturile alocate interne menționate la alineatul (3), în măsura în care acestea sunt auxiliare altor venituri menționate la prezentul alineat.

(3)   Următoarele elemente constituie venituri alocate interne:

(a)

veniturile provenite de la părți terțe pentru livrări de bunuri, prestări de servicii sau efectuarea de lucrări la cererea acestora;

(b)

veniturile din vânzarea de vehicule, echipamente, instalații, materiale și aparatură științifică și tehnică, înlocuite sau casate după amortizarea completă a valorii contabile a acestora;

(c)

veniturile obținute din rambursarea, în conformitate cu articolul 80, a sumelor plătite în mod necuvenit;

(d)

veniturile obținute din dobânzile aferente plăților de prefinanțare, în conformitate cu articolul 8 alineatul (4);

(e)

încasările din livrări de bunuri, prestări de servicii sau efectuarea de lucrări pentru alte departamente din cadrul unei instituții, instituții sau organisme, inclusiv indemnizațiile de delegație plătite în numele altor instituții sau organisme și rambursate de acestea;

(f)

plățile asigurărilor încasate;

(g)

veniturile din închirieri;

(h)

veniturile din vânzarea publicațiilor și a filmelor, inclusiv a celor pe suport electronic.

(i)

rambursarea instrumentelor financiare în conformitate cu articolul 140 alineatul (6);

(j)

venituri provenite din rambursările ulterioare ale taxelor, în conformitate cu articolul 23 alineatul (3) litera (b).

(4)   De asemenea, un act de bază poate dispune alocarea de venituri pentru anumite cheltuieli. În absența unor dispoziții contrare în actul de bază, respectivele venituri constituie venituri alocate interne.

(5)   Bugetul include linii pentru înregistrarea veniturilor alocate externe și a veniturilor alocate interne și indică, în măsura posibilului, cuantumul acestora.

Veniturile alocate pot fi înregistrate în proiectul de buget numai în limita valorilor care sunt sigure la data întocmirii acestuia.

(6)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 210 în ceea ce privește stabilirea structurii de integrare a veniturilor alocate interne și externe și furnizarea creditelor corespunzătoare, precum și stabilirea de norme privind contribuția statelor membre la programe de cercetare. În plus, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 210 în ceea ce privește procedurile privind sancțiunile aplicate în temeiul articolului 126 alineatul (11) din TFUE, precum și veniturile alocate rezultând din participarea statelor AELS la anumite programe ale Uniunii.

Articolul 22

Donații

(1)   Comisia poate accepta orice donație în favoarea Uniunii, precum fundații, subvenții, cadouri și moșteniri.

(2)   Acceptarea unei donații în valoare de cel puțin 50 000 EUR, care implică o taxă financiară, inclusiv costuri de monitorizare care depășesc 10 % din valoarea donației acordate, este supusă spre aprobare Parlamentului European și Consiliului, care hotărăsc în această privință în termen de două luni de la primirea cererii din partea Comisiei. Dacă nu s-a formulat nicio obiecție în acest termen, Comisia ia o decizie definitivă cu privire la acceptarea donației.

(3)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 210 în ceea ce privește stabilirea normelor detaliate privind acceptarea donațiilor acordate Uniunii.

Articolul 23

Norme privind deducerile și ajustări datorate cursului de schimb

(1)   Se pot face următoarele deduceri din cererile de plată, care apoi sunt ordonanțate în sumă netă:

(a)

penalități impuse părților la contracte de achiziții publice sau beneficiarilor;

(b)

sconturi, rambursări și rabaturi la facturi și declarații de cheltuieli individuale;

(c)

dobânda generată de plăți de prefinanțare;

(d)

regularizări ale sumelor plătite în mod necuvenit.

Regularizările menționate la primul paragraf litera (d) se pot face prin deducere directă dintr-o nouă plată interimară sau din plata soldului către același beneficiar în cadrul capitolului, articolului și exercițiului financiar în care s-a efectuat plata excedentară.

Deducerilor menționate la primul paragraf literele (c) și (d) li se aplică normele contabile ale Uniunii.

(2)   Costul produselor și serviciilor furnizate Uniunii, care includ taxe rambursate de statele membre în temeiul Protocolului privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene, se impută bugetului cu suma fără taxe.

(3)   Costul produselor și serviciilor furnizate Uniunii, care includ taxe rambursate de țări terțe în temeiul acordurilor relevante, se poate imputa bugetului:

(a)

cu suma fără taxe; sau

(b)

cu suma care cuprinde taxele. În acest caz, rambursările ulterioare ale taxelor sunt considerate venituri alocate interne.

(4)   Se pot face ajustări cu privire la diferențele de curs de schimb apărute în execuția bugetară. Rezultatul final, profit sau pierdere, se înregistrează în soldul exercițiului financiar.

(5)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 210 în ceea ce privește stabilirea normelor detaliate privind conturile de taxe recuperabile.

CAPITOLUL 6

Principiul specificității

Articolul 24

Dispoziții generale

Creditele se alocă integral unor destinații specifice pe titluri și capitole. Capitolele sunt subîmpărțite în articole și rubrici.

Articolul 25

Transferuri efectuate de alte instituții decât Comisia

(1)   Orice instituție, în afară de Comisie, poate efectua, în cadrul propriei secțiuni de buget, transferuri de credite:

(a)

de la un titlu la altul, în limita a 10 % din creditele exercițiului financiar indicat în linia din care se efectuează transferul;

(b)

de la un capitol la altul și de la un articol la altul, nelimitat.

(2)   Cu trei săptămâni înainte de efectuarea oricărui transfer, astfel cum se menționează la alineatul (1), instituția informează Parlamentul European și Consiliul cu privire la intențiile sale în acest sens. În cazul unor motive bine întemeiate, formulate în acest termen fie de Parlamentul European, fie de Consiliu, se aplică procedura prevăzută la articolul 27.

(3)   Orice instituție, cu excepția Comisiei, poate propune Parlamentului European și Consiliului, în cadrul propriei secțiuni de buget, transferuri de la un titlu la altul care depășesc limita de 10 % din creditele pentru exercițiul financiar aferente liniei din care urmează să fie efectuat transferul. Aceste transferuri se efectuează în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 27.

(4)   Orice instituție, cu excepția Comisiei, poate efectua, în cadrul propriei secțiuni din buget, transferuri în cadrul articolelor, fără a informa în prealabil Parlamentul European și Consiliul.

(5)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 210 în ceea ce privește stabilirea normelor detaliate privind calcularea procentelor transferurilor efectuate de către alte instituții decât Comisia.

Articolul 26

Transferuri efectuate de Comisie

(1)   În cadrul propriei secțiuni din buget, Comisia poate efectua în mod autonom:

(a)

transferuri de credite în cadrul fiecărui capitol;

(b)

în ceea ce privește cheltuielile de personal și cheltuielile administrative care sunt comune mai multor titluri, transferuri de credite de la un titlu la altul în limita a 10 % din creditele exercițiului indicat la linia de la care se efectuează transferul și în limita a 30 % din creditele pentru exercițiul indicat la linia către care se efectuează transferul;

(c)

în ceea ce privește cheltuielile operaționale, transferuri de credite între capitolele aceluiași titlu în limita a 10 % din creditele exercițiului financiar respectiv înscrise în linia din care se face transferul.

Cu trei săptămâni înainte de efectuarea transferurilor menționate la primul paragraf litera (b), Comisia informează Parlamentul European și Consiliul cu privire la intenția sa în acest sens. În cazul unor motive bine întemeiate, formulate în acest termen fie de Parlamentul European, fie de Consiliu, se aplică procedura prevăzută la articolul 27.

Prin excepție de la cel de al doilea paragraf, în cursul ultimelor două luni ale exercițiului financiar, Comisia poate transfera, în mod autonom, credite de la un titlu la altul pentru cheltuielile de personal, personal extern și alți agenți, în limita a 5 % din creditele aferente exercițiului financiar. Comisia informează Parlamentul European și Consiliul în termen de două săptămâni de la data deciziei sale privind transferurile respective.

(2)   În cadrul propriei secțiuni de buget, Comisia poate decide să efectueze următoarele transferuri de credite de la un titlu la altul, cu condiția să informeze imediat Parlamentul European și Consiliul cu privire la decizia luată:

(a)

transferul creditelor de la titlul „provizioane” menționat la articolul 46, atunci când singura condiție pentru deblocarea rezervei o constituie adoptarea unui act de bază în conformitate cu articolul 294 din TFUE;

(b)

în cazuri excepționale, bine întemeiate, de exemplu în cazul unor catastrofe și crize umanitare internaționale, care se produc după data de 1 decembrie a exercițiului financiar, Comisia poate transfera creditele neutilizate în exercițiului financiar respectiv, încă disponibile în titlurile bugetare de la rubrica 4 din cadrul financiar multianual în titlurile bugetare referitoare la ajutorul pentru gestionarea crizelor și operațiunile de ajutor umanitar.

(3)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 210 în ceea ce privește stabilirea normelor detaliate privind calcularea procentelor transferurilor interne realizate de Comisie și motivele pentru solicitările de transfer.

Articolul 27

Propuneri de transferuri prezentate Parlamentului European și Consiliului de către instituții

(1)   Fiecare instituție prezintă simultan Parlamentului European și Consiliului propunerile sale de transferuri.

(2)   Parlamentul European și Consiliul decid cu privire la transferurile de credite în conformitate cu alineatele (3)—(6) de la prezentul articol, în absența unor dispoziții contrare în partea II titlul I.

(3)   Cu excepția cazurilor urgente, Parlamentul European și, hotărând cu majoritate calificată, Consiliul decid cu privire la fiecare propunere de transfer în termen de șase săptămâni de la data la care ambele instituții au primit propunerea.

(4)   Propunerea de transfer se aprobă dacă, în termen de șase săptămâni, intervine oricare dintre următoarele situații:

(a)

Parlamentul European și Consiliul o aprobă;

(b)

fie Parlamentul European, fie Consiliul o aprobă și cealaltă instituție se abține de la luarea unei decizii;

(c)

Parlamentul European și Consiliul se abțin de la luarea unei decizii sau nu iau o decizie de a modifica sau respinge propunerea de transfer.

(5)   În absența unei solicitări contrare în acest sens din partea Parlamentului European sau a Consiliului, termenul de șase săptămâni menționat la alineatul (3) se reduce la trei săptămâni în următoarele cazuri:

(a)

transferul reprezintă mai puțin de 10 % din creditele aferente liniei din care se efectuează transferul și nu depășește 5 000 000 EUR;

(b)

transferul privește numai credite de plată și suma totală a transferului nu depășește 100 000 000 EUR.

(6)   Dacă fie Parlamentul European, fie Consiliul a modificat valoarea transferului, în timp ce cealaltă instituție l-a aprobat sau s-a abținut de la luarea unei decizii sau dacă atât Parlamentul European, cât și Consiliul au modificat valoarea transferului, se consideră aprobată cea mai mică dintre sume, cu excepția cazului în care instituția în cauză își retrage propunerea de transfer.

Articolul 28

Norme speciale privind transferurile

(1)   Creditele pot fi transferate numai către liniile bugetare pentru care bugetul a autorizat credite sau care poartă o mențiune simbolică „pro memoria”.

(2)   Creditele corespunzătoare veniturilor alocate pot fi transferate numai dacă aceste venituri sunt utilizate în scopul pentru care sunt alocate.

Articolul 29

Transferuri reglementate de dispoziții speciale

(1)   Transferurile în cadrul titlurilor din buget consacrate Fondului european de garantare agricolă, fondurilor structurale, Fondului de coeziune, Fondului european pentru pescuit, Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală și cercetării sunt reglementate de dispozițiile speciale prevăzute în partea II titlurile I, II și III.

(2)   Parlamentul European și Consiliul decid cu privire la transferurile destinate să permită utilizarea rezervei pentru ajutoare de urgență la propunerea Comisiei. Pentru fiecare măsură de urgență se prezintă o propunere separată.

În sensul prezentului alineat, se aplică procedura prevăzută la articolul 27 alineatele (3) și (4). Dacă nu ajung la un acord cu privire la propunerea Comisiei și dacă nu pot conveni cu privire la o poziție comună referitor la utilizarea acestei rezerve, Parlamentul European și Consiliul se abțin să ia o decizie cu privire la propunerea de transfer a Comisiei.

(3)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 210 în ceea ce privește stabilirea normelor detaliate privind cererile de transfer din rezerva pentru ajutoare de urgență.

CAPITOLUL 7

Principiul bunei gestiuni financiare

Articolul 30

Principiile economiei, eficienței și eficacității

(1)   Creditele se utilizează în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare, și anume în conformitate cu principiile economiei, eficienței și eficacității.

(2)   Principiul economiei prevede ca resursele utilizate de instituție pentru desfășurarea activităților sale să fie puse la dispoziție în timp util, în cantitatea și la calitatea adecvate și la cel mai bun preț.

Principiul eficienței privește raportul optim între resursele utilizate și rezultatele obținute.

Principiul eficacității privește îndeplinirea obiectivelor specifice stabilite și obținerea rezultatelor scontate.

(3)   Pentru toate sectoarele de activitate incluse în buget se stabilesc obiective specifice, măsurabile, realizabile, relevante și datate. Realizarea acestor obiective se monitorizează prin indicatori de performanță pentru fiecare activitate, iar autoritățile însărcinate cu efectuarea cheltuielilor transmit Parlamentului European și Consiliului informațiile menționate la articolul 38 alineatul (3) litera (e). Aceste informații sunt furnizate anual și cel mai târziu în documentele care însoțesc proiectul de buget.

(4)   Pentru a îmbunătăți procesul decizional, instituțiile efectuează evaluări ex ante și ex post, în conformitate cu orientările furnizate de Comisie. Respectivele evaluări se aplică tuturor programelor și activităților care implică cheltuieli semnificative, iar rezultatele evaluării sunt comunicate Parlamentului European, Consiliului și autorităților însărcinate cu efectuarea cheltuielilor.

(5)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 210 în ceea ce privește stabilirea normelor detaliate privind evaluările ex ante, intermediare și ex post.

Articolul 31

Fișa financiară obligatorie

(1)   Orice propunere sau inițiativă prezentată autorității legislative de către Comisie, de către Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate („Înaltul Reprezentant”) sau de către un stat membru, care poate avea un impact asupra bugetului, inclusiv schimbarea numărului de posturi, trebuie să fie însoțită de o fișă financiară și de o evaluare ex ante astfel cum se prevede la articolul 30 alineatul (4).

Orice modificare adusă unei propuneri sau inițiative prezentate autorității legislative, care poate avea implicații considerabile asupra bugetului, inclusiv schimbarea numărului de posturi, trebuie să fie însoțită de o fișă financiară întocmită de instituția care propune modificarea.

Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 210 în ceea ce privește stabilirea normelor detaliate privind cerințele aplicabile fișelor financiare.

(2)   În cursul procedurii bugetare, Comisia furnizează informațiile necesare pentru o comparație între evoluția nevoilor de credite și estimările inițiale făcute în fișa financiară ținând seama de progresele înregistrate în cadrul deliberărilor privind propunerea sau inițiativa prezentată autorității legislative.

(3)   Pentru a reduce riscurile de fraudă și nereguli, fișa financiară menționată la alineatul (1) prezintă informații privind sistemul de control intern instituit, o estimare a costurilor și beneficiilor controalelor presupuse de asemenea sistem și o evaluare a nivelului preconizat al riscului de eroare, precum și măsurile existente sau planificate de prevenire a fraudei și de protecție împotriva acesteia.

Această evaluare ține seama de scala preconizată și de tipul de erori, precum și de condițiile specifice ale domeniului de politici vizat și de normele aplicabile acestora.

Articolul 32

Controlul intern al execuției bugetare

(1)   Bugetul se execută pe baza unui control intern eficace și eficient, corespunzător fiecărei metode de execuție și în conformitate cu normele sectoriale relevante.

(2)   În scopul execuției bugetare, controlul intern este definit drept un proces aplicabil la toate nivelurile gestiunii și menit să asigure în mod rezonabil realizarea următoarelor obiective:

(a)

eficacitatea, eficiența și economia operațiunilor;

(b)

fiabilitatea informațiilor;

(c)

protecția activelor și a informațiilor;

(d)

prevenirea, depistarea, corectarea și monitorizarea fraudelor și a neregulilor;

(e)

buna gestionare a riscurilor legate de legalitatea și regularitatea tranzacțiilor aferente, avându-se în vedere caracterul multianual al programelor, precum și natura plăților respective.

(3)   Eficacitatea controlului intern se bazează pe cele mai bune practici internaționale și include, în special, următoarele:

(a)

separarea sarcinilor;

(b)

o strategie adecvată de gestionare și de control al riscurilor, inclusiv prin controale la nivelul beneficiarilor;

(c)

evitarea conflictelor de interese;

(d)

piste de audit corespunzătoare și integritatea datelor în sistemele de date;

(e)

proceduri de monitorizare a rezultatelor și de întreprindere a măsurilor necesare ulterioare în ceea ce privește vulnerabilitățile constatate în materie de control intern și excepțiile;

(f)

evaluarea periodică a bunei funcționări a sistemului de control intern.

(4)   Eficiența controlului intern se bazează pe următoarele elemente:

(a)

punerea în aplicare a unei strategii adecvate de gestionare și control al riscurilor, în urma coordonării între actorii interesați implicați în lanțul de control;

(b)

accesibilitatea rezultatelor controalelor realizate la nivelul tuturor părților adecvate implicate în cadrul lanțului de control;

(c)

utilizarea, după caz, a declarațiilor de gestiune ale partenerilor de execuție bugetară, precum și a avizelor de audit independent, cu condiția ca activitățile subiacente să fie de o calitate adecvată și acceptabilă și ca aceste activități să fi fost realizate în conformitate cu standardele convenite;

(d)

aplicarea la timp a unor măsuri corective, inclusiv, după caz, a unor sancțiuni disuasive;

(e)

claritatea și lipsa de ambiguitate a legislației pe care se bazează politicile;

(f)

eliminarea controalelor multiple;

(g)

ameliorarea rentabilității controalelor.

(5)   În cazul în care, în timpul punerii în aplicare, nivelul de eroare este constant ridicat, Comisia identifică deficiențele de la nivelul sistemelor de control, analizează costurile și beneficiile posibilelor măsuri corective și adoptă sau propune măsuri adecvate, cum ar fi simplificarea dispozițiilor aplicabile, îmbunătățirea sistemelor de control și redefinirea programului sau a sistemelor de execuție.

Articolul 33

Sisteme de control rentabile

La prezentarea unor propuneri de cheltuieli revizuite sau noi, Comisia estimează costurile și beneficiile sistemelor de control, precum și nivelul riscului de eroare în conformitate cu articolul 31 alineatul (3).

CAPITOLUL 8

Principiul transparenței

Articolul 34

Publicarea conturilor, a bugetelor și a rapoartelor

(1)   Bugetul se întocmește și se execută și conturile se prezintă în conformitate cu principiul transparenței.

(2)   Președintele Parlamentului European dispune publicarea bugetului și a bugetelor rectificative, astfel cum au fost adoptate definitiv, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Bugetele se publică în termen de trei luni de la data la care sunt declarate adoptate definitiv.

Conturile anuale consolidate și raportul privind gestiunea bugetară și financiară întocmite de fiecare instituție se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 210 în ceea ce privește stabilirea normelor detaliate privind publicarea provizorie a bugetului.

Articolul 35

Publicarea de informații referitoare la destinatari și a altor informații

(1)   Informațiile referitoare la operațiunile de împrumut și de credit contractate de Uniune în beneficiul unor terțe părți se includ într-o anexă la buget.

(2)   Comisia pune la dispoziție, într-un mod corespunzător și la timp, informațiile referitoare la beneficiari, precum și la natura și scopul măsurii finanțate de la buget, atunci când bugetul este executat direct în conformitate cu articolul 58 alineatul (1) litera (a), precum și informațiile referitoare la destinatari furnizate de entitățile, persoanele și statele membre cărora le sunt încredințate sarcini de execuție bugetară în temeiul altor metode de execuție.

Obligația prevăzută la primul paragraf se aplică, de asemenea, celorlalte instituții în ceea ce privește destinatarii aferenți.

(3)   Informațiile respective sunt puse la dispoziție cu respectarea întocmai a cerințelor de confidențialitate și securitate, în special protecția datelor cu caracter personal.

Atunci când sunt vizate persoane fizice, informațiile publicate se limitează la numele și localitatea destinatarului, suma acordată și scopul contractului. Publicarea datelor respective se bazează pe criterii relevante, cum ar fi periodicitatea contractului, tipul sau importanța acestuia. Criteriile de publicare și nivelul detaliilor publicate țin seama de particularitățile sectorului și de fiecare metodă de execuție.

Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 210 în ceea ce privește stabilirea normelor detaliate privind publicarea informațiilor referitoare la destinatari. Atunci când este cazul, nivelul detaliilor și criteriile sunt definite în cadrul normelor sectoriale relevante.

TITLUL III

ÎNTOCMIREA ȘI STRUCTURA BUGETULUI

CAPITOLUL 1

Întocmirea bugetului

Articolul 36

Estimările veniturilor și ale cheltuielilor

(1)   Cu excepția Comisiei, orice altă instituție întocmește o estimare a veniturilor și a cheltuielilor sale, pe care o transmite Comisiei și, în paralel, spre informare, Parlamentului European și Consiliului, înainte de data de 1 iulie a fiecărui an.

(2)   Înaltul Reprezentant organizează consultări cu membrii Comisiei responsabili pentru politica de dezvoltare, politica de vecinătate și cooperarea internațională, ajutorul umanitar și reacția la situații de criză, având ca obiect responsabilitățile care revin fiecăruia dintre aceștia.

(3)   Comisia întocmește propriile sale estimări, pe care le transmite, de asemenea, Parlamentului European și Consiliului imediat după adoptare.

Pentru întocmirea estimărilor sale, Comisia utilizează informațiile menționate la articolul 37.

Articolul 37

Bugetul estimat al organismelor menționate la articolul 208

Până la data de 31 martie a fiecărui an, fiecare organism menționat la articolul 208 transmite Comisiei, Parlamentului European și Consiliului o estimare a veniturilor și a cheltuielilor sale, inclusiv schema de personal, precum și proiectul său de lucru.

Articolul 38

Proiectul de buget

(1)   Până la 1 septembrie a anului care precede execuția bugetară, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului o propunere care conține proiectul de buget. Comisia transmite, de asemenea, propunerea respectivă parlamentelor naționale, spre informare.

Proiectul de buget conține o situație generală rezumativă a veniturilor și a cheltuielilor Uniunii și consolidează estimările menționate la articolul 36. Proiectul poate conține și estimări diferite de cele întocmite de instituții.

Proiectul de buget este structurat și prezentat în conformitate cu articolele 44—49.

Fiecare dintre secțiunile proiectului de buget este precedată de o introducere redactată de instituția vizată.

Comisia redactează introducerea generală la proiectul de buget. Introducerea generală cuprinde tabele financiare care prezintă principalele date pe titluri și justificările privind modificările creditelor de la un exercițiu financiar la altul pe categoriile de cheltuieli din cadrul financiar multianual.

(2)   Pentru a furniza previziuni mai precise și mai fiabile referitoare la implicațiile bugetare ale legislației în vigoare și ale propunerilor legislative în curs, Comisia anexează la proiectul de buget o programare financiară pentru anii următori.

Programarea financiară se actualizează după adoptarea bugetului pentru a include rezultatele procedurii bugetare și orice altă decizie relevantă.

Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 210 în ceea ce privește stabilirea normelor detaliate privind programarea financiară.

(3)   Comisia anexează la proiectul de buget:

(a)

după caz, motivele pentru care proiectul de buget conține estimări diferite de cele întocmite de alte instituții;

(b)

orice document de lucru considerat util în legătură cu schemele de personal ale instituțiilor și cu contribuțiile acordate de Comisie organismelor menționate la articolul 208 și școlilor europene. În orice document de lucru de acest tip, în care se indică cea mai recentă schemă de personal autorizată, se prezintă următoarele:

(i)

ansamblul personalului angajat de Uniune, inclusiv în entitățile juridice separate, prezentat în funcție de tipul de contract;

(ii)

o declarație privind politica legată de posturi, personalul extern și proporția bărbați-femei;

(iii)

numărul de posturi ocupate efectiv la începutul exercițiului în care este prezentat proiectul de buget, indicându-se distribuția acestora pe grade și pe unități administrative;

(iv)

o listă a posturilor defalcate pe domenii de politică;

(v)

pentru fiecare categorie de personal extern, estimările inițiale privind numărul persoanelor ocupate în echivalent normă întreagă pe baza creditelor autorizate, precum și numărul persoanelor aflate efectiv în post la începutul exercițiului în care este prezentat proiectul de buget, indicându-se distribuția acestora pe grupe de funcții și, dacă este cazul, pe grade.

(c)

un document de lucru cu privire la execuția planificată a creditelor pentru exercițiul financiar și la angajamentele restante, cu privire la organismele menționate la articolul 208 și la școlile europene, precum și la proiectele-pilot și la acțiunile pregătitoare;

(d)

în ceea ce privește finanțarea acordată organizațiilor internaționale, un document de lucru care să cuprindă:

(i)

un rezumat al tuturor contribuțiilor, însoțit o defalcare pe programe sau fonduri ale Uniunii și pe organizații internaționale;

(ii)

o justificare prin care să se explice de ce a fost mai eficient pentru Uniune să finanțeze respectivele organizații internaționale decât să acționeze direct;

(e)

rapoarte de activitate sau orice alte documente relevante cuprinzând următoarele:

(i)

informații privind realizarea tuturor obiectivelor stabilite anterior, specifice, măsurabile, realizabile, relevante și programate pentru diversele activități, precum și noi obiective măsurate prin indicatori;

(ii)

justificarea completă, inclusiv o analiză costuri-beneficii pentru schimbările propuse pentru nivelul creditelor;

(iii)

justificarea clară a intervenției la nivelul Uniunii în conformitate, printre altele, cu principiul subsidiarității;

(iv)

informații privind rata de execuție în cadrul activității din exercițiul anterior și rata de execuție pentru exercițiul în curs;

(v)

un sumar al rezultatelor evaluării în cazul în care acestea sunt relevante pentru modificările din buget;

(vi)

informații cu privire la premiile cu o valoare unitară de cel puțin 1 000 000 EUR;

(f)

o situație rezumativă a graficului plăților scadente în următoarele exerciții financiare pentru respectarea angajamentelor bugetare asumate în exercițiile financiare anterioare.

(4)   În cazul în care Comisia încredințează execuția bugetului unor parteneriate de tip public-privat (PPP), aceasta anexează la proiectul de buget un document de lucru în care se prezintă următoarele:

(a)

un raport anual privind performanța PPP-urilor existente în exercițiul financiar anterior, inclusiv informații privind forma juridică și acționariatul entităților cărora li s-au încredințat sarcini de execuție bugetară în conformitate cu articolul 58 alineatul (1) litera (c) punctul (vii);

(b)

obiectivele stabilite pentru exercițiul financiar la care se referă proiectul de buget, indicându-se eventualele necesități bugetare specifice realizării obiectivului respectiv;

(c)

costul administrativ și bugetul executat în exercițiul financiar anterior, în total și pentru fiecare organism menționat la articolul 209;

(d)

volumul contribuțiilor financiare de la buget și valoarea contribuțiilor financiare și a contribuțiilor în natură din partea celorlalți parteneri pentru fiecare PPP în parte;

Cu toate acestea, atunci când PPP recurg la instrumente financiare, informațiile referitoare la respectivele instrumente sunt incluse în documentul de lucru menționat la alineatul (5).

(5)   În cazul în care Comisia recurge la instrumente financiare, aceasta anexează la proiectul de buget un document de lucru prezentând următoarele:

(a)

totalul plăților și angajamentelor bugetare din buget pentru fiecare instrument financiar;

(b)

veniturile și rambursările în conformitate cu articolul 140 alineatul (6), precum și acumulările pentru resurse suplimentare în cursul exercițiului;

(c)

totalul provizioanelor de risc și pasivelor, precum și orice informație cu privire la expunerea la riscul financiar al Uniunii;

(d)

deprecierea activelor de capital propriu sau a instrumentelor de partajare a riscurilor și garanțiile cerute spre executare pentru instrumentele de garantare atât pentru exercițiul financiar anterior cât și cifrele acumulate aferente;

(e)

durata medie dintre angajamentul bugetar față de instrumentele financiare și angajamentele juridice pentru proiectele individuale sub formă de capital propriu sau datorii, atunci când durata acestora depășește trei ani. În cadrul raportului menționat la articolul 140 alineatul (8), Comisia explică motivele și prezintă, acolo unde este cazul, un plan de acțiune în vederea reducerii acestei perioade în cadrul procedurii anuale de descărcare de gestiune;

(f)

cheltuielile administrative generate de plata comisioanelor de gestiune și a altor taxe financiare și de funcționare efectuate pentru gestionarea instrumentelor financiare, în cazul în care gestionarea a fost încredințată unor terți, în total și pentru fiecare parte gestionară și fiecare instrument financiar gestionat;

(6)   Comisia anexează, de asemenea, la proiectul de buget orice document de lucru suplimentar pe care îl consideră util pentru susținerea solicitărilor sale bugetare.

(7)   În conformitate cu articolul 8 alineatul (5) din Decizia 2010/427/UE a Consiliului din 26 iulie 2010 privind organizarea și funcționarea Serviciului European de Acțiune Externă (14) și pentru a asigura transparența bugetară în domeniul acțiunii externe a Uniunii, Comisia transmite Parlamentului European și Consiliului, împreună cu proiectul de buget, un document de lucru care prezintă, în mod cuprinzător:

(a)

toate cheltuielile administrative și operaționale aferente acțiunilor externe ale Uniunii, inclusiv sarcinilor din cadrul politicii externe și de securitate comune (PESC) și al politicii de securitate și apărare comune, care sunt finanțate de la buget;

(b)

cheltuielile administrative globale ale SEAE pentru exercițiul financiar anterior, defalcate pe cheltuieli pentru fiecare delegație a Uniunii și cheltuieli pentru administrația centrală a SEAE; împreună cu cheltuielile operaționale defalcate pe zone geografice (regiuni, țări), domenii tematice, delegații și misiuni ale Uniunii.

(8)   De asemenea, documentul de lucru menționat la alineatul (7) prezintă:

(a)

numărul de posturi pentru fiecare grad din fiecare categorie și numărul de posturi permanente și temporare, inclusiv efectivele de personal contractual și local autorizate în limitele creditelor în fiecare dintre delegațiile Uniunii, precum și în administrația centrală a SEAE;

(b)

eventualele majorări sau reduceri ale numărului de posturi pe grade și pe categorii în cadrul administrației centrale a SEAE și în cadrul tuturor delegațiilor Uniunii, comparativ cu exercițiul financiar anterior;

(c)

numărul de posturi autorizate pentru exercițiul financiar respectiv, numărul de posturi autorizate pentru exercițiul financiar anterior, precum și numărul de posturi ocupate de diplomați detașați din statele membre și de personal din cadrul Consiliului și al Comisiei;

(d)

o imagine detaliată a întregului personal angajat în cadrul delegațiilor Uniunii în momentul prezentării proiectului de buget, inclusiv o defalcare pe zone geografice, raportul bărbați-femei, țări și misiuni, făcând distincția între posturile prevăzute în schema de personal, agenții contractuali, agenții locali și experții naționali detașați, precum și creditele solicitate în proiectul de buget pentru aceste alte categorii de personal, inclusiv estimări privind numărul echivalent de posturi cu normă completă care ar putea fi utilizate în limitele creditelor solicitate.

Articolul 39

Scrisoare rectificativă la proiectul de buget

Pe baza oricăror informații noi care nu erau disponibile în momentul întocmirii proiectului de buget, din inițiativă proprie sau la cererea oricăreia dintre celelalte instituții, fiecare cu privire la propria sa secțiune, Comisia poate prezenta simultan Parlamentului European și Consiliului scrisori rectificative la proiectul de buget înainte de convocarea Comitetului de conciliere menționat la articolul 314 din TFUE. Printre aceste scrisori se poate număra și scrisoarea rectificativă de actualizare, în special a estimărilor privind cheltuielile din domeniul agriculturii.

Articolul 40

Obligații care revin statelor membre din adoptarea bugetului

(1)   Președintele Parlamentului European constată că bugetul a fost adoptat definitiv în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 314 alineatul (9) din TFUE și la articolul 106a din Tratatul Euratom.

(2)   De îndată ce a fost constatată adoptarea definitivă a bugetului, de la data de 1 ianuarie a exercițiului financiar următor sau de la data constatării că bugetul a fost adoptat definitiv, dacă aceasta din urmă este ulterioară datei de 1 ianuarie, fiecare stat membru este obligat să pună la dispoziția Uniunii plățile datorate în condițiile prevăzute în Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1150/2000.

Articolul 41

Proiecte de bugete rectificative

(1)   Comisia poate prezenta proiecte de bugete rectificative care, în principal, sunt axate în principal pe venituri, în următoarele împrejurări:

pentru a introduce în buget soldul din exercițiul financiar anterior, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 18;

pentru a revizui estimarea de resurse proprii pe baza previziunilor economice actualizate; și

pentru a actualiza estimarea revizuită a resurselor proprii și a altor venituri, precum și pentru a revizui disponibilitatea și nevoile de credite de plată.

În cazul unor circumstanțe inevitabile, excepționale și neprevăzute, în special pentru mobilizarea Fondului de solidaritate al Uniunii Europene, Comisia poate prezenta proiecte de bugete rectificative axate în principal pe cheltuieli.

(2)   În circumstanțele menționate la alineatul (1), cererile de bugete rectificative ale altor instituții decât Comisia se transmit Comisiei.

Înainte de a prezenta un proiect de buget rectificativ, Comisia și celelalte instituții examinează posibilitățile de realocare a creditelor relevante, ținând seama în special de orice preconizată execuție insuficientă a creditelor.

Articolul 40 se aplică bugetelor rectificative. Bugetele rectificative sunt justificate prin trimitere la bugetul ale cărui estimări le modifică.

(3)   Cu excepția unor circumstanțe excepționale justificate în mod corespunzător sau în cazul mobilizării Fondului de solidaritate al Uniunii Europene, pentru care se poate prezenta un proiect de buget rectificativ în orice moment al exercițiului financiar, Comisia prezintă simultan Parlamentului European și Consiliului proiectele sale de buget rectificativ până la data de 1 septembrie a fiecărui exercițiu. Comisia poate anexa un aviz cererilor de bugete rectificative ale altor instituții.

(4)   Parlamentul European și Consiliul deliberează asupra proiectelor de bugete rectificative ținând cont de urgența acestora.

(5)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 210 în ceea ce privește stabilirea normelor detaliate privind proiectele de bugete rectificative.

Articolul 42

Transmiterea anticipată a estimărilor și a proiectelor de buget

Comisia, Parlamentul European și Consiliul pot conveni să stabilească anumite date pentru transmiterea estimărilor și pentru adoptarea și transmiterea proiectului de buget. Cu toate acestea, un asemenea acord nu poate avea ca efect reducerea sau prelungirea termenelor de examinare a textelor respective, care sunt prevăzute în articolul 314 din TFUE și în articolul 106a din Tratatul Euratom.

CAPITOLUL 2

Structura și prezentarea bugetului

Articolul 43

Structura bugetului

Bugetul cuprinde următoarele:

(a)

o situație generală a veniturilor și a cheltuielilor;

(b)

secțiuni separate pentru fiecare instituție, cu excepția Consiliului European și a Consiliului — care împart aceeași secțiune —, subdivizate în situații ale veniturilor și cheltuielilor.

Articolul 44

Nomenclatorul bugetar

(1)   Parlamentul European și Consiliul clasifică veniturile Comisiei și veniturile și cheltuielile celorlalte instituții, în funcție de natura sau destinația lor, în titluri, capitole, articole și posturi.

(2)   Situația cheltuielilor din secțiunea aferentă Comisiei se prezintă pe baza unui nomenclator adoptat de Parlamentul European și Consiliu, care prevede o clasificare în funcție de destinații.

Fiecare titlu corespunde unui domeniu de politică, iar un capitol corespunde, de regulă, unei activități.

Fiecare titlu poate cuprinde credite operaționale și credite administrative.

Creditele administrative ale unui titlu se grupează într-un singur capitol.

(3)   Atunci când sunt prezentate în funcție de destinații, creditele administrative pentru titlurile individuale sunt clasificate după cum urmează:

(a)

cheltuieli cu personalul autorizat în schema de personal: acestor cheltuieli le corespunde un cuantum de credite și un număr de posturi din schema de personal;

(b)

cheltuieli cu personalul extern și alte cheltuieli menționate la articolul 26 alineatul (1) primul paragraf litera (b) și finanțate în cadrul rubricii „Administrație” din cadrul financiar multianual;

(c)

cheltuieli cu clădirile și alte cheltuieli conexe, inclusiv cheltuieli cu curățenia și întreținerea, închirieri, telecomunicații, apă, gaz și electricitate;

(d)

personal extern și asistență tehnică legate direct de punerea în aplicare a programelor.

Orice cheltuieli administrative ale Comisiei de un tip comun mai multor titluri sunt prezentate într-o situație rezumativă separată, clasificate după tip.

(4)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 210 în ceea ce privește stabilirea normelor detaliate privind clasificarea bugetului.

Articolul 45

Interzicerea veniturilor negative

(1)   Bugetul nu cuprinde venituri negative.

(2)   Resursele proprii plătite în conformitate cu Decizia 2007436/CE, Euratom a Consiliului din 7 iunie 2007 privind sistemul de resurse proprii ale Comunităților Europene (15) se consideră sume nete și se prezintă ca atare în situația rezumativă a veniturilor bugetare.

Articolul 46

Provizioane

(1)   Fiecare secțiune din buget poate să includă un titlu denumit „provizioane”. Creditele se înregistrează la acest titlu:

(a)

în cazul în care nu există nici un act de bază pentru acțiunea respectivă în momentul întocmirii bugetului; ori

(b)

în cazul în care există motive serioase de incertitudine cu privire la caracterul adecvat al creditelor sau la posibilitatea executării, în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare, a creditelor înregistrate în liniile respective.

Creditele de la titlul respectiv nu pot fi utilizate decât după un transfer în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 26 alineatul (1) primul paragraf litera (c) din prezentul regulament, atunci când adoptarea actului de bază se face în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 294 din TFUE și, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 27 din prezentul regulament în toate celelalte cazuri.

(2)   În cazul unor dificultăți serioase de execuție, Comisia poate propune, în cursul exercițiului financiar, transferul unor credite în titlul denumit „provizioane”. Parlamentul European și Consiliul decid cu privire la aceste transferuri în conformitate cu articolul 24.

Articolul 47

Rezerva negativă

Secțiunea Comisiei din buget poate include o „rezervă negativă” limitată la o sumă maximă de 200 000 000 EUR. Această rezervă, care se înregistrează într-un titlu separat, cuprinde exclusiv credite de plată.

Această rezervă negativă trebuie stabilită înainte de sfârșitul exercițiului financiar printr-un transfer în conformitate cu procedura stabilită la articolele 26 și 27.

Articolul 48

Rezerva pentru ajutoare de urgență

(1)   Secțiunea Comisiei din buget include o rezervă pentru ajutoarele de urgență pentru țări terțe.

(2)   Rezerva menționată la alineatul (1) se aplică înainte de sfârșitul exercițiului financiar prin intermediul unui transfer în conformitate cu procedura prevăzută la articolele 27 și 29.

Articolul 49

Prezentarea bugetului

(1)   Bugetul prezintă:

(a)

în situația generală a veniturilor și cheltuielilor:

(i)

veniturile estimate ale Uniunii în exercițiul financiar respectiv („exercițiul n”);

(ii)

veniturile estimate pentru exercițiul financiar anterior și veniturile exercițiului n – 2;

(iii)

creditele de angajament și creditele de plată pentru exercițiul n;

(iv)

creditele de angajament și creditele de plată pentru exercițiul financiar anterior;

(v)

cheltuielile angajate și cheltuielile plătite în exercițiul n – 2, acestea din urmă fiind exprimate și ca procentaj din bugetul aferent exercițiului n;

(vi)

comentarii adecvate pentru fiecare subdiviziune, astfel cum se prevede la articolul 44 alineatul (1);

(b)

în fiecare secțiune, veniturile și cheltuielile în aceeași structură în care apar și la litera (a);

(c)

în ceea ce privește personalul:

(i)

pentru fiecare secțiune, o schemă de personal care stabilește numărul de posturi pentru fiecare grad din fiecare categorie și din fiecare departament și numărul de posturi permanente și temporare, autorizate în limitele creditelor;

(ii)

o schemă de personal pentru personalul remunerat din creditele destinate cercetării și dezvoltării tehnologice pentru acțiunile directe și o schemă de personal pentru personalul remunerat din aceleași credite pentru acțiunile indirecte; schemele de personal se clasifică în funcție de categorie și de grad, făcându-se o distincție între posturile permanente și cele temporare, autorizate în limitele creditelor;

(iii)

în ceea ce privește personalul științific și tehnic, clasificarea se poate face în funcție de grupe de grade, în conformitate cu condițiile stabilite în fiecare buget; schema de personal trebuie să specifice numărul personalului științific sau tehnic cu calificare înaltă căruia i se acordă avantaje speciale în conformitate cu prevederile specifice ale Statutului funcționarilor;

(iv)

o schemă de personal care stabilește numărul de posturi, pe grade și pe categorii, pentru fiecare organism menționat la articolul 208 care beneficiază de o contribuție de la buget. Pe lângă numărul de posturi autorizate pentru exercițiul financiar, schemele de personal prevăd și numărul de posturi autorizate pentru exercițiul financiar anterior;

(d)

în ceea ce privește operațiunile de împrumut și de credit:

(i)

în situația generală a veniturilor, liniile bugetare corespunzătoare operațiunilor în cauză, destinate înregistrării eventualelor rambursări din partea unor beneficiari care inițial nu și-au îndeplinit această obligație, ducând la activarea garanției de bună execuție. Liniile respective poartă o mențiune simbolică „pro memoria” și sunt însoțite de observațiile adecvate;

(ii)

în secțiunea Comisiei:

liniile bugetare care conțin garanțiile de bună execuție ale Uniunii pentru operațiunile în cauză. Liniile respective poartă o mențiune simbolică „pro memoria”, atât timp cât nu apare o cheltuială efectivă care trebuie acoperită din resurse definitive;

comentarii care indică trimiterile la actul de bază și volumul operațiunilor prevăzute, durata și garanțiile financiare asigurate de Uniune pentru derularea acestor operațiuni;

(iii)

într-un document anexat secțiunii Comisiei, cu titlu indicativ:

operațiunile de capital în curs și gestiunea datoriilor în curs;

operațiunile de capital și gestionarea datoriilor pentru exercițiul n;

(e)

în ceea ce privește instrumentele financiare din partea I titlul VIII:

(i)

o trimitere la actul de bază;

(ii)

liniile bugetare care corespund operațiunilor relevante;

(iii)

o descriere generală a instrumentelor financiare, inclusiv durata și impactul acestora asupra bugetului;

(iv)

operațiunile avute în vedere, inclusiv volumele-țintă în funcție de efectul de pârghie al instrumentelor financiare existente;

(f)

în ceea ce privește finanțarea entităților cărora li s-au încredințat sarcini de execuție bugetară în temeiul articolului 58 alineatul (1) litera (c) punctul (vii):

(i)

o trimitere la actul de bază al programului relevant;

(ii)

liniile bugetare corespunzătoare;

(iii)

o descriere generală a sarcinilor încredințate, inclusiv durata și impactul acestora asupra bugetului;

(g)

cuantumul total al cheltuielilor PESC se înscrie într-un capitol, intitulat „PESC” și format din articole specifice. Aceste articole acoperă cheltuielile PESC și conțin linii specifice care identifică cel puțin misiunile unice majore.

(2)   Pe lângă documentele menționate la alineatul (1), Parlamentul European și Consiliul pot anexa la buget orice alt document relevant.

(3)   Comisia este autorizată să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 210 în ceea ce privește prezentarea bugetului, inclusiv o definiție a cheltuielilor efective din ultimul exercițiu financiar, pentru care conturile au fost închise, observațiile la buget și schema de personal.

Articolul 50

Norme privind schemele de personal

(1)   Schemele de personal descrise la articolul 49 alineatul (1) litera (c) constituie o limită absolută pentru fiecare instituție sau organism; nu se poate face nicio încadrare de personal peste limita stabilită.

Cu toate acestea, cu excepția gradelor AD 16, AD 15 și AD 14, fiecare instituție sau organism poate modifica schema sa de personal cu până la 10 % din posturile autorizate, cu următoarele condiții:

(a)

să nu fie afectat volumul creditelor pentru personal corespunzător unui exercițiu financiar complet;

(b)

să nu fie depășită limita numărului total de posturi autorizate de schema de personal; și

(c)

instituția sau organismul în cauză să fi participat la o analiză comparativă realizată împreună cu alte instituții și organisme ale Uniunii, analiză inițiată prin exercițiul de evaluare a personalului Comisiei.

Cu trei săptămâni înainte de efectuarea modificărilor menționate la al doilea paragraf, instituțiile informează Parlamentul European și Consiliul despre intențiile lor în acest sens. Dacă există motive întemeiate formulate în acest termen de Parlamentul European sau de Consiliu, instituțiile se abțin de la efectuarea modificărilor, aplicându-se procedura menționată la articolul 41.

(2)   Prin derogare de la alineatul (1) primul paragraf, efectele desfășurării de activități cu normă redusă, autorizate de autoritatea de desemnare în conformitate cu Statutul funcționarilor, pot fi compensate prin alte încadrări de personal.

CAPITOLUL 3

Disciplina bugetară

Articolul 51

Respectarea cadrului financiar multianual

Bugetul respectă cadrul financiar multianual.

Articolul 52

Conformitatea actelor Uniunii cu bugetul

Atunci când punerea în aplicare a unui act al Uniunii depășește creditele disponibile în buget, actul respectiv poate fi pus în aplicare din punct de vedere financiar doar după rectificarea bugetului în mod corespunzător.

TITLUL IV

EXECUȚIA BUGETARĂ

CAPITOLUL 1

Dispoziții generale

Articolul 53

Execuția bugetară în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare

(1)   Comisia execută veniturile și cheltuielile bugetului în conformitate cu prezentul regulament, pe propria răspundere și în limitele creditelor autorizate.

(2)   Statele membre cooperează cu Comisia astfel încât creditele să fie utilizate în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare.

(3)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 210 în ceea ce privește stabilirea normelor detaliate privind execuția bugetului în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare și informații privind transferurile de date personale în scopuri de audit.

Articolul 54

Actul de bază și excepții

(1)   Se impune adoptarea unui act de bază înaintea utilizării creditelor înscrise în buget pentru orice acțiune a Uniunii.

(2)   Prin derogare de la alineatul (1), următoarele pot fi executate în absența unui act de bază, cu condiția ca acțiunile destinate finanțării să intre sub incidența competențelor Uniunii:

(a)

creditele pentru proiectele-pilot de natură experimentală, destinate testării fezabilității unei acțiuni și a utilității sale. Creditele de angajament relevante pot fi înscrise în buget numai pentru două exerciții financiare consecutive.

Cuantumul total al creditelor pentru proiectele-pilot nu poate depăși 40 000 000 EUR într-un exercițiu financiar;

(b)

creditele pentru acțiuni pregătitoare, în domeniul de aplicare a TFUE și a Tratatului Euratom, destinate pregătirii de propuneri în vederea adoptării unor acțiuni viitoare. Acțiunile pregătitoare urmează o abordare coerentă și pot lua forme diferite. Creditele de angajament relevante pot fi înscrise în buget pentru cel mult trei exerciții financiare consecutive. Procedura de adoptare a actului de bază relevant trebuie să se încheie înainte de sfârșitul celui de-al treilea exercițiu financiar. În cursul procedurii respective, angajarea creditelor trebuie să corespundă caracteristicilor specifice ale acțiunii pregătitoare în ceea ce privește activitățile prevăzute, obiectivele urmărite și beneficiarii acesteia. În consecință, mijloacele utilizate nu corespund, ca volum, cu cele prevăzute pentru finanțarea acțiunii definitive propriu-zise.

Cuantumul total al creditelor pentru noile acțiuni pregătitoare menționate la prezenta literă nu poate depăși 50 000 000 EUR într-un exercițiu financiar, iar cuantumul total al creditelor efectiv angajate pentru acțiuni pregătitoare nu poate depăși 100 000 000 EUR;

(c)

creditele pentru acțiuni pregătitoare care intră sub incidența titlului V din TUE. Aceste măsuri se limitează la o perioadă scurtă și sunt destinate stabilirii condițiilor de acțiune pentru Uniune în scopul realizării obiectivelor PESC, precum și a condițiilor de adoptare a instrumentelor juridice necesare.

În scopul operațiunilor de gestionare a crizei de către Uniune, măsurile pregătitoare sunt destinate, printre altele, evaluării cerințelor operaționale, asigurării unei prime desfășurări rapide a resurselor sau realizării pe teren a condițiilor de inițiere a operațiunii.

Măsurile pregătitoare se aprobă de către Consiliu, la propunerea Înaltului Reprezentant.

Pentru a asigura punerea rapidă în aplicare a măsurilor pregătitoare, Înaltul Reprezentant informează Parlamentul European și Comisia în cel mai scurt timp cu privire la intenția Consiliului de inițiere a unei măsuri pregătitoare, în special a resurselor considerate necesare în acest scop. Comisia ia toate măsurile necesare pentru a asigura decontarea rapidă a fondurilor.

Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 210 în ceea ce privește stabilirea normelor detaliate privind finanțarea măsurilor pregătitoare din domeniul PESC;

(d)

creditele pentru acțiuni punctuale sau chiar permanente, întreprinse de Comisie în virtutea sarcinilor care decurg din prerogativele sale la nivel instituțional în temeiul TFUE și al Tratatului Euratom, altele decât dreptul său de inițiativă legislativă menționat la litera (b), precum și în virtutea competențelor sale specifice care îi sunt atribuite direct de aceste tratate și care sunt incluse într-o listă prezentată în actele delegate adoptate în temeiul prezentului regulament;

(e)

creditele destinate funcționării fiecărei instituții conform autonomiei sale administrative.

Atunci când este prezentat proiectul de buget, Comisia înaintează Parlamentului European și Consiliului un raport privind acțiunile menționate la primul paragraf literele (a) și (b), care cuprinde și o evaluare a rezultatelor și a continuării avute în vedere.

(3)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 210 în ceea ce privește stabilirea normelor detaliate privind actul de bază și excepțiile enumerate la alineatul (2) din prezentul articol.

Articolul 55

Execuția bugetară de către alte instituții decât Comisia

Comisia conferă celorlalte instituții competențele necesare executării secțiunii din buget care le este destinată.

De comun acord între SEAE și Comisie, se pot stabili dispoziții detaliate pentru a facilita execuția creditelor administrative ale delegațiilor Uniunii. Respectivele dispoziții nu conțin nicio derogare de la prevederile prezentului regulament sau ale actelor delegate adoptate în temeiul prezentului regulament.

Articolul 56

Delegarea competențelor de execuție bugetară

(1)   Comisia și fiecare dintre celelalte instituții pot delega, în cadrul departamentelor proprii, competențele de execuție bugetară în conformitate cu condițiile stabilite de prezentul regulament și de normele lor interne, în limitele pe care le stabilesc în actul de delegare. Cei împuterniciți în acest mod acționează numai în limitele atribuțiilor care le-au fost conferite expres.

(2)   Cu toate acestea, Comisia poate delega șefilor delegațiilor Uniunii competențele sale de execuție bugetară pentru creditele de funcționare înscrise în propria sa secțiune. Concomitent, Comisia îl informează pe Înaltul Reprezentant cu privire la acest aspect. Atunci când acționează în calitate de ordonatori de credite subdelegați ai Comisiei, șefii delegațiilor Uniunii aplică normele utilizate de Comisie pentru execuția bugetului și le revin aceleași sarcini, obligații și responsabilități ca orice alt ordonator de credite subdelegat al Comisiei.

Comisia poate retrage delegarea în cauză în conformitate cu propriile norme.

În sensul primului paragraf, Înaltul Reprezentant ia măsurile necesare pentru a facilita cooperarea dintre delegațiile Uniunii și serviciile Comisiei.

Articolul 57

Conflicte de interese

(1)   Actorilor financiari și altor persoane implicate în execuția și gestionarea bugetului, inclusiv în elaborarea actelor pregătitoare corespunzătoare, precum și în auditarea sau controlul bugetului le este interzis să ia măsuri care pot genera un conflict între propriile lor interese și cele ale Uniunii.

Dacă există acest risc, persoana în cauză se abține de la astfel de măsuri și prezintă situația ordonatorului de credite delegat, care constată în scris prezența sau absența unui conflict de interese. Persoana în cauză își informează, de asemenea, superiorul ierarhic. În cazul în care se constată existența unui conflict de interese, persoana în cauză își întrerupe toate activitățile legate de subiectul în cauză. Ordonatorul de credite delegat ia personal orice măsuri suplimentare necesare.

(2)   În sensul alineatului (1), un conflict de interese există în cazul în care exercitarea imparțială și obiectivă a funcțiilor unui actor financiar sau ale unei alte persoane, menționate la alineatul (1), este compromisă din motive care implică familia, viața sentimentală, afinitățile politice sau naționale, interesul economic sau orice alt interes comun cu cel al destinatarului.

(3)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 210 de stabilire a actelor care ar putea constitui un conflict de interese, împreună cu procedura care ar trebui urmară în aceste cazuri.

CAPITOLUL 2

Metode de execuție

Articolul 58

Metode de execuție bugetară

(1)   Comisia execută bugetul în următoarele moduri:

(a)

direct („gestiune directă”) prin serviciile sale, inclusiv prin personalul din cadrul delegațiilor Uniunii care se află sub supravegherea șefului de delegație respectiv, în conformitate cu articolul 56 alineatul (2), sau prin agențiile executive menționate la articolul 62;

(b)

prin gestiune partajată cu statele membre („gestiune partajată”); sau

(c)

indirect („gestiune indirectă”), atunci când se prevede astfel în actul de bază sau în cazurile menționate la articolul 54 alineatul (2) primul paragraf literele (a)—(d) prin delegarea sarcinilor de execuție bugetară:

(i)

țărilor terțe sau organismelor desemnate de acestea;

(ii)

organizațiilor internaționale și agențiilor acestora;

(iii)

BEI și Fondului European de Investiții;

(iv)

organismelor menționate la articolele 208 și 209;

(v)

organismelor de drept public;

(vi)

organismelor de drept privat cu o misiune de servicii publice, cu condiția ca acestea să ofere garanții financiare adecvate;

(vii)

organismelor de drept privat ale statelor membre, care au fost însărcinate cu punerea în aplicarea a unor parteneriate publice și private și care oferă garanții financiare adecvate;

(viii)

persoanelor cărora li se încredințează executarea unor acțiuni speciale în cadrul PESC în temeiul titlului V din TUE, identificate în actul de bază relevant.

(2)   Comisia este răspunzătoare de execuția bugetului în conformitate cu articolul 317 din TFUE și informează Parlamentul European și Consiliul cu privire la operațiunile executate de entitățile și persoanele cărora li s-au încredințat sarcini de execuție bugetară în conformitate cu alineatul (1) litera (c) de la prezentul articol. În cazul în care entitatea sau persoana căreia i s-au încredințat sarcini de execuție bugetară este determinată într-un act de bază, declarația financiară prevăzută la articolul 31 cuprinde o justificare completă pentru alegerea respectivei persoane sau entități.

(3)   Entitățile și persoanele cărora li s-au încredințat sarcini de execuție bugetară în conformitate cu alineatul (1) litera (c) de la prezentul articol cooperează pe deplin pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii. Acordurile de delegare prevăd dreptul Curții de Conturi și al Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) să își exercite în mod amplu competențele acordate prin TFUE în ceea ce privește auditarea fondurilor.

Comisia încredințează sarcini de execuție bugetară entităților și persoanelor enumerate la alineatul (1) litera (c) de la prezentul articol cu condiția să existe proceduri de control judiciar transparente, nediscriminatorii, eficiente și eficace care vizează execuția efectivă a sarcinilor respective.

(4)   Toate acordurile de delegare se pun la dispoziția Parlamentului European și Consiliului la solicitarea acestora.

(5)   Entitățile și persoanele cărora li s-au încredințat sarcini de execuție bugetară în conformitate cu alineatul (1) litera (c) de la prezentul articol asigură, în conformitate cu articolul 35 alineatul (2), publicarea ex post anuală și într-o formă adecvată a informațiilor referitoare la destinatari. Comisia este înștiințată cu privire la măsurile adoptate în acest sens.

(6)   Statele membre, precum și entitățile și persoanele cărora li s-au încredințat sarcini de execuție bugetară în conformitate cu alineatul (1) litera (c) nu au statutul de ordonator de credite delegat.

(7)   Comisia nu poate conferi unor terțe părți competențe de executare în cazul în care aceste competențe presupun o marjă largă de decizie implicând opțiuni de natură politică.

(8)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 210 în ceea ce privește stabilirea normelor detaliate privind metodele de execuție bugetară, inclusiv gestiunea directă, exercitarea competențelor delegate ale agențiilor executive, dispoziții speciale privind gestiunea indirectă prin intermediul organizațiilor internaționale, al organismelor menționate la articolele 208 și 209, al organismelor de drept public sau al organismelor de drept privat cărora le revine o misiune de servicii publice, al organismelor de drept privat ale statelor membre, însărcinate cu executarea unor parteneriate publice-private și al persoanelor însărcinate cu executarea anumitor acțiuni în cadrul PESC.

Articolul 59

Gestiunea partajată cu statele membre

(1)   În cazul în care Comisia execută bugetul prin gestiune partajată, sarcinile de execuție sunt delegate statelor membre. Comisia și statele membre respectă principiile bunei gestiuni financiare, transparenței și nediscriminării și asigură vizibilitatea acțiunilor Uniunii atunci când gestionează fonduri ale Uniunii. În acest scop, Comisia și statele membre își îndeplinesc obligațiile care le revin în materie de control și de audit și își asumă responsabilitățile care rezultă din acestea, astfel cum sunt prevăzute de prezentul regulament. Dispoziții complementare sunt prevăzute în normele sectoriale.

(2)   În îndeplinirea sarcinilor legate de execuția bugetului, statele membre adoptă toate măsurile necesare, inclusiv legislative, de reglementare și administrative, pentru protecția intereselor financiare ale Uniunii, în special:

(a)

garantează că acțiunile finanțate de la buget sunt executate corect și eficient, în conformitate cu normele sectoriale aplicabile, iar în acest scop desemnează în conformitate cu alineatul (3) și supraveghează organisme responsabile de gestiunea și controlul fondurilor Uniunii;

(b)

previn, detectează și soluționează neregulile și frauda;

Pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii, statele membre, respectând principiul proporționalității și în conformitate cu prezentul articol și cu normele sectoriale, efectuează controale ex ante și ex post și, dacă este cazul, verificări la fața locului pe eșantioane reprezentative și/sau eșantioane bazate pe riscuri ale tranzacțiilor. De asemenea, acestea recuperează fondurile plătite în mod necuvenit și inițiază procedurile judiciare necesare în acest scop.

Statele membre impun asupra beneficiarilor sancțiuni cu caracter eficace, disuasiv și proporțional, dacă sunt prevăzute în normele sectoriale și în dispozițiile speciale din legislația națională.

Ca parte a evaluării de risc și în conformitate cu normele sectoriale, Comisia monitorizează sistemele de gestiune și control instituite de statele membre. În acțiunile sale de auditare, Comisia respectă principiul proporționalității și ține seama de nivelul de risc evaluat în conformitate cu normele sectoriale.

(3)   În conformitate cu criteriile și procedurile specificate în normele sectoriale, statele membre desemnează, la nivelul adecvat, organismele responsabile de gestiunea și controlul fondurilor Uniunii. Organismele respective pot îndeplini, de asemenea, sarcini care nu au legătură cu gestionarea fondurilor Uniunii și pot încredința o parte din aceste sarcini altor organisme.

Atunci când hotărăsc desemnarea organismelor, statele membre își pot baza decizia pe aprecierea faptului că sistemele de gestiune și control sunt în esență aceleași ca cele deja existente în perioada anterioară și că aceste sisteme au funcționat eficient.

În cazul în care rezultatele auditului și controalelor arată că organismele desemnate nu mai respectă criteriile stabilite în normele sectoriale, statele membre iau măsurile necesare pentru a se asigura că deficiențele acestor organisme în executarea sarcinilor sunt remediate, inclusiv prin încetarea desemnării în conformitate cu normele sectoriale.

Normele sectoriale definesc rolul Comisiei în procesul menționat la prezentul alineat.

(4)   Organismele desemnate în temeiul alineatului (3):

(a)

instituie un sistem de control intern eficace și eficient și asigură funcționarea acestuia;

(b)

utilizează un sistem de contabilitate care oferă, în timp util, informații exacte, complete și fiabile;

(c)

furnizează informațiile prevăzute la alineatul (5);

(d)

asigură, în conformitate cu articolul 35 alineatul (2), publicarea ex post. Orice acțiune de prelucrare a datelor cu caracter personal respectă dispozițiile de la nivel național de punere în aplicare a Directivei 95/46/CE.

(5)   Organismele desemnate în conformitate cu alineatul (3) pun la dispoziția Comisiei, până la data de 15 februarie a exercițiului financiar următor:

(a)

contabilitatea cheltuielilor realizate, pe perioada de referință relevantă astfel cum este definită în normele sectoriale, necesare pentru executarea sarcinilor încredințate și prezentate Comisiei în vederea rambursării. Aceste conturi includ prefinanțarea și sumele pentru care proceduri de recuperare sunt în curs sau au fost deja încheiate. Conturile sunt însoțite de o declarație a conducerii prin care se confirmă că, în opinia responsabililor pentru gestionarea fondurilor:

(i)

aceste informații sunt prezentate în mod adecvat, complet și exact;

(ii)

cheltuielile au fost utilizate în scopul preconizat, astfel cum este definit în normele sectoriale;

(iii)

sistemele de control instituite oferă garanțiile necesare cu privire la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente;

(b)

un rezumat anual al rapoartelor finale de audit și al controalelor realizate, inclusiv o analiză a naturii și a ocurenței erorilor și deficiențelor de sistem identificate, precum și măsurile corective luate sau planificate;

Conturile menționate la primul paragraf litera (a) și rezumatele menționate la primul paragraf litera (b) sunt însoțite de avizul unui organism independent de audit, emis în conformitate cu standardele de audit acceptate pe plan internațional. Acest aviz stabilește dacă conturile redau o imagine corectă și clară, dacă cheltuielile prezentate Comisiei spre rambursare sunt legale și conforme și dacă sistemele de control existente funcționează în mod corespunzător. Avizul menționează, de asemenea, dacă auditul pune sub semnul întrebării afirmațiile din cuprinsul declarației de gestiune menționate la primul paragraf litera (a).

Termenul de 15 februarie poate fi prelungit în mod excepțional de către Comisie până la data de 1 martie, în urma unei informări din partea statului membru interesat.

Statele membre pot publica, la nivelul adecvat, informațiile menționate la prezentul alineat.

În plus, statele membre pot prezenta declarații semnate la nivelul adecvat, pe baza informațiilor menționate la prezentul alineat.

(6)   Pentru a se asigura că fondurile Uniunii sunt utilizate în conformitate cu normele aplicabile, Comisia:

(a)

aplică procedurile în vederea verificării și acceptării conturilor organismelor desemnate verificând caracterul exhaustiv, exact și veridic al conturilor;

(b)

exclude din cheltuielile de finanțare ale Uniunii plățile care au fost efectuate cu încălcarea legislației aplicabile;

(c)

întrerupe termenele de plată sau suspendă plățile atunci când se prevede astfel în normele sectoriale.

Comisia ridică în întregime sau parțial întreruperea termenelor de plată sau suspendarea plăților după prezentarea de către statul membru în cauză a observațiilor sale și imediat ce acesta a luat măsurile necesare. Raportul anual de activitate menționat la articolul 66 alineatul (9) prezintă respectarea tuturor obligațiilor prevăzute la prezentul alineat.

(7)   Normele sectoriale țin seama de necesitățile programelor de cooperare teritorială europeană în ceea ce privește, în special, conținutul declarației de gestiune, procesul prevăzut la alineatul (3) și funcția de audit.

(8)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 210 în ceea ce privește stabilirea normelor detaliate privind gestiunea partajată cu statele membre, inclusiv un registru al organismelor cărora le revine răspunderea pentru gestiunea și controlul fondurilor Uniunii, precum și măsuri de promovare a celor mai bune practici.

Articolul 60

Gestiunea indirectă

(1)   Entitățile și persoanele cărora li s-au încredințat sarcini de execuție bugetară în temeiul articolului 58 alineatul (1) litera (c) respectă principiile bunei gestiuni financiare, transparenței și nediscriminării și asigură vizibilitatea acțiunilor Uniunii atunci când gestionează fonduri ale Uniunii. Acestea garantează un nivel de protecție a intereselor financiare ale Uniunii echivalent cu cel prevăzut de prezentul regulament atunci când gestionează fonduri ale Uniunii, ținând seama în mod corespunzător de:

(a)

natura sarcinilor încredințate și sumele implicate;

(b)

riscul financiar implicat;

(c)

nivelul de asigurare care decurge din sistemele, normele și procedurile acestora, precum și din măsurile luate de Comisie pentru supravegherea și sprijinirea îndeplinirii sarcinilor încredințate.

(2)   Pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii, entitățile și persoanele cărora li s-au încredințat sarcini de execuție bugetară în temeiul articolului 58 alineatul (1) litera (c), în conformitate cu principiul proporționalității:

(a)

instituie un sistem de control intern eficace și eficient și asigură funcționarea acestuia;

(b)

utilizează un sistem de contabilitate care oferă, în timp util, informații exacte, complete și fiabile;

(c)

fac obiectul unui audit extern independent, efectuat, în conformitate cu standardele de audit recunoscute la nivel internațional, de către un serviciu de audit independent din punct de vedere funcțional de entitatea sau de persoană în cauză;

(d)

aplică normele și procedurile adecvate pentru acordarea finanțărilor din fondurile Uniunii prin intermediul granturilor, al achizițiilor și al instrumentelor financiare;

(e)

asigură, în conformitate cu articolul 35 alineatul (2), publicarea ex post a informațiilor referitoare la destinatari;

(f)

asigură o protecție rezonabilă a datelor cu caracter personal, în conformitate cu Directiva 95/46/CE și cu Regulamentul (CE) nr. 45/2001.

Persoanele cărora li s-au încredințat sarcini de execuție bugetară în temeiul articolului 58 alineatul (1) litera (c) punctul (viii) își adoptă propriile norme financiare cu acordul prealabil al Comisiei. Acestea îndeplinesc cerințele menționate la literele (a)—(e) de la prezentul alineat în termen de șase luni de la începerea mandatului. În cazul în care, la termenul respectiv, acestea se conformează doar parțial cerințelor, Comisia ia măsurile de remediere adecvate pentru a supraveghea și a sprijini executarea sarcinilor încredințate acestor persoane.

(3)   Entitățile și persoanele cărora li s-au încredințat sarcini de execuție bugetară în temeiul articolului 58 alineatul (1) litera (c) previn, detectează și corectează neregulile și frauda în îndeplinirea sarcinilor legate de execuția bugetului. În acest scop, acestea efectuează, în conformitate cu principiul proporționalității, controale ex ante și ex post, inclusiv, dacă este cazul, verificări la fața locului pe eșantioane reprezentative și/sau eșantioane bazate pe riscuri ale tranzacțiilor, pentru a asigura desfășurarea eficace și punerea în aplicare corectă a acțiunilor finanțate de la buget. De asemenea, acestea recuperează fondurile plătite în mod necuvenit și inițiază procedurile judiciare necesare în acest scop.

(4)   Comisia poate suspenda plățile către entitățile și persoanele cărora li s-au încredințat sarcini de execuție bugetară în temeiul articolului 58 alineatul (1) litera (c), în special atunci când sunt detectate erori sistemice care pun sub semnul întrebării fiabilitatea sistemelor de control intern ale entității sau ale persoanei în cauză sau legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente.

Fără a aduce atingere articolului 92, ordonatorul de credite competent poate întrerupe, parțial sau total, plățile către astfel de entități sau persoane în vederea efectuării de verificări suplimentare atunci când:

(i)

ordonatorul de credite competent primește informații care indică o deficiență semnificativă în funcționarea sistemului de control intern sau când cheltuielile certificate de entitatea sau de persoana în cauză sunt legate de o neregulă semnificativă și nu au fost corectate;

(ii)

întreruperea este necesară pentru prevenirea unui prejudiciu grav adus intereselor financiare ale Uniunii.

(5)   Fără a aduce atingere alineatului (7), entitățile și persoanele cărora li s-au încredințat sarcini de execuție bugetară în temeiul articolului 58 alineatul (1) litera (c) transmit Comisiei:

(a)

un raport privind îndeplinirea sarcinilor care le-au fost încredințate;

(b)

contabilitatea cheltuielilor realizate în cursul îndeplinirii sarcinilor încredințate. Conturile sunt însoțite de o declarație a conducerii prin care se confirmă că, în opinia responsabililor pentru gestiunea fondurilor:

(i)

aceste informații sunt prezentate în mod adecvat, complet și exact;

(ii)

cheltuielile au fost utilizate în scopul preconizat, astfel cum este definit în acordurile de delegare sau, atunci când este cazul, în cadrul normelor sectoriale;

(iii)

sistemele de control instituite oferă garanțiile necesare cu privire la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente;

(c)

un rezumat al rapoartelor finale de audit și a controalelor realizate, inclusiv o analiză a naturii și a ocurenței erorilor și deficiențelor de sistem identificate, precum și măsurile corective luate sau planificate;

Documentele menționate la primul paragraf sunt însoțite de un aviz al unui organism independent de audit, elaborat în conformitate cu standardele de audit acceptate la nivel internațional. Avizul în cauză stabilește dacă conturile redau o imagine corectă și clară, dacă sistemele de control existente funcționează în mod corespunzător și dacă tranzacțiile subiacente sunt legale și conforme. Avizul menționează și dacă auditul pune sub semnul întrebării afirmațiile din cuprinsul declarației de gestiune menționate la primul paragraf litera (b).

Documentele menționate la primul paragraf sunt puse la dispoziția Comisiei până la data de 15 februarie a exercițiului financiar următor. Avizul de audit menționat la al doilea paragraf este transmis Comisiei până la data de 15 martie.

Obligațiile menționate la acest alineat nu aduc atingere acordurilor încheiate cu organizații internaționale și cu țări terțe. Astfel de acorduri includ cel puțin obligația respectivelor organizații internaționale și țări terțe de a pune la dispoziția Comisiei, în fiecare an, o declarație din care să rezulte că, în cursul exercițiului financiar în cauză, contribuția Uniunii a fost utilizată și înregistrată în contabilitate în conformitate cu cerințele prevăzute la alineatul (2) și cu obligațiile stabilite în acordurile respective.

(6)   Fără a aduce atingere dispozițiilor alineatului (7), Comisia:

(a)

supraveghează îndeplinirea de către aceste persoane și entități a responsabilităților lor, în special prin desfășurarea de audituri și evaluări în timpul implementării programelor;

(b)

aplică procedurile în vederea verificării și acceptării conturilor organismelor desemnate, asigurându-se de caracterul exhaustiv, exact și veridic al conturilor;

(c)

exclude din cheltuielile de finanțare ale Uniunii plățile care au fost efectuate cu încălcarea normelor aplicabile.

(7)   Alineatele (5) și (6) nu se aplică contribuției Uniunii destinate entităților care fac obiectul unei proceduri separate de descărcare de gestiune în temeiul articolului 208.

(8)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 210 în ceea ce privește stabilirea normelor detaliate privind gestiunea indirectă, inclusiv stabilirea condițiilor de gestiune indirectă conform cărora sistemele, normele și procedurile entităților și persoanelor sunt echivalente cu cele ale Comisiei, declarații de gestiune și declarații de conformitate, precum și privind stabilirea procedurilor de verificare și acceptare a conturilor și excluderea din cheltuielile de finanțare ale Uniunii a cheltuielilor realizate cu încălcarea normelor aplicabile.

Articolul 61

Verificări ex ante și acorduri de delegare

(1)   Înainte de a încredința sarcini de execuție bugetară unor entități sau persoane în temeiul articolului 58 alineatul (1) litera (c), Comisia trebuie să dețină dovada îndeplinirii cerințelor prevăzute la articolul 60 alineatul (2) primul paragraf literele (a) — (d).

În cazul în care se aduc modificări substanțiale cu privire la sistemele sau normele unei entități sau persoane cărora li s-au încredințat sarcini de execuție bugetară în temeiul articolului 58 alineatul (1) litera (c), sau cu privire la procedurile care au legătură cu gestionarea fondurilor Uniunii care i-au fost încredințate, entitatea sau persoana respectivă informează fără întârziere Comisia cu privire la modificările respective. Comisia reexaminează acordurile de delegare încheiate cu entitatea sau cu persoana în cauză pentru a se asigura că sunt în continuare respectate condițiile prevăzute la articolul 60 alineatul (2) primul paragraf literele (a) — (d).

(2)   Cu excepția cazului în care entitatea însărcinată cu execuția este identificată în actul de bază, Comisia alege o entitate dintr-una din categoriile enumerate la articolul 58 alineatul (1) litera (c) punctele (ii), (v), (vi) și (vii), ținând seama în mod corespunzător de natura sarcinilor care urmează să îi fie încredințate entității, precum și de experiența și de capacitatea operațională și financiară a entităților în cauză. Selecția trebuie să fie transparentă, justificată prin argumente obiective și să nu genereze niciun conflict de interese.

(3)   Acordurile de delegare prevăd cerințele prevăzute la articolul 60 alineatul (2) primul paragraf literele (a) — (d). Acestea definesc clar sarcinile încredințate entității și cuprind un angajament al entităților sau al persoanelor în cauză de a îndeplini obligațiile prevăzute la articolul 60 alineatul (2) primul paragraf literele (e) și (f) și de a se abține de la orice acțiune care ar putea genera un conflict de interese.

(4)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 210 în ceea ce privește stabilirea normelor detaliate privind evaluarea ex ante a normelor și procedurilor din cadrul gestiunii indirecte și conținutul acordurilor de delegare.

Articolul 62

Agenții executive

(1)   Comisia poate delega agențiilor executive competențe în vederea aplicării parțiale sau integrale a unui program sau proiect al Uniunii, în numele Comisiei și sub răspunderea acesteia, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 58/2003 al Consiliului din 19 decembrie 2002 de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini în gestionarea programelor comunitare (16). Agențiile executive sunt instituite printr-o decizie a Comisiei și sunt persoane juridice în temeiul dreptului Uniunii.

Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 210 în ceea ce privește stabilirea normelor detaliate privind exercitarea competențelor delegate agențiilor executive.

(2)   Execuția creditelor de funcționare corespunzătoare este asigurată de directorul agenției executive în cadrul gestiunii directe.

Articolul 63

Limite privind delegarea competențelor

(1)   Comisia nu poate încredința măsuri de execuție a fondurilor Uniunii, inclusiv plăți și recuperări, entităților sau organismelor externe de drept privat, cu excepția cazului menționat la articolul 58 alineatul (1) litera (c) punctele (v), (vi) și (vii) sau în cazuri speciale în care plățile aferente:

(i)

se efectuează către beneficiari stabiliți de Comisie;

(ii)

se efectuează pe baza condițiilor și sumelor fixate de Comisie; și

(iii)

nu implică exercitarea unei puteri discreționare de către entitatea sau organismul care efectuează plățile.

(2)   Comisia poate încredința prin contract următoarele sarcini altor entități sau organisme externe din sectorul privat decât cele care au misiune de serviciu public: sarcini de expertiză tehnică și sarcini administrative, pregătitoare sau auxiliare care nu implică nici exercitarea unei misiuni de serviciu public, nici utilizarea competențelor discreționare de apreciere.

(3)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 210 în ceea ce privește stabilirea normelor detaliate privind încredințarea de sarcini anumitor entități sau organisme externe din sectorul privat în conformitate cu normele privind achizițiile publice menționate la titlul V din partea I.

CAPITOLUL 3

Actorii financiari

Secțiunea 1

Principiul separării sarcinilor

Articolul 64

Separarea sarcinilor

(1)   Sarcinile ordonatorului de credite și cele ale contabilului sunt separate și incompatibile între ele.

(2)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 210 în ceea ce privește stabilirea normelor detaliate privind normele și obligațiile tuturor actorilor financiari.

Secțiunea 2

Ordonatorul de credite

Articolul 65

Ordonatorul de credite

(1)   Fiecare instituție exercită sarcinile de ordonator de credite.

(2)   În sensul prezentului titlu, termenul „personal” se referă la persoanele cărora li se aplică Statutul funcționarilor.

(3)   Fiecare instituție deleagă, în conformitate cu regulamentul său de procedură, sarcinile ordonatorului de credite personalului la un nivel adecvat. Instituția stabilește, în cadrul normelor sale administrative interne, personalul căruia îi deleagă respectivele sarcini, sfera de aplicare a competențelor delegate și dacă este posibilă subdelegarea competențelor respective de către persoanele cărora le-au fost delegate.

(4)   Competențele ordonatorului de credite sunt delegate sau subdelegate numai personalului.

(5)   Ordonatorii de credite competenți acționează în limitele stabilite prin actul de delegare sau de subdelegare. Ordonatorul de credite competent poate fi asistat în îndeplinirea sarcinilor sale de către unul sau mai mulți membri ai personalului însărcinați să efectueze, sub responsabilitatea ordonatorului, anumite operațiuni necesare pentru execuția bugetară și prezentarea conturilor.

(6)   Atunci când șefii delegațiilor Uniunii acționează în calitate de ordonatori de credite subdelegați în conformitate cu articolul 56 alineatul (2), aceștia se află în subordinea Comisiei, ca instituție responsabilă de definirea, exercitarea, monitorizarea și evaluarea sarcinilor și a responsabilităților care le revin în calitate de ordonatori de credite subdelegați. Concomitent, Comisia îl informează pe Înaltul Reprezentant cu privire la acest aspect.

(7)   Ordonatorul de credite competent poate fi asistat de personal însărcinat să efectueze, sub responsabilitatea sa, anumite sarcini necesare pentru execuția bugetului și generarea de informații financiare și de gestiune. Personalul care asistă ordonatorii de credite competenți respectă obligațiile prevăzute la articolul 57.

(8)   Fiecare instituție informează Curtea de Conturi, Parlamentul European și Consiliul cu privire la desemnarea și eliberarea din funcție a ordonatorilor de credite delegați, a auditorilor interni și a contabililor-șefi și cu privire la orice norme interne pe care le adoptă în chestiuni financiare.

(9)   Fiecare instituție informează Curtea de Conturi cu privire la desemnarea administratorilor conturilor de avans și cu privire la deciziile de delegare luate în temeiul articolului 69 alineatul (1) și al articolului 70.

(10)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 210 în ceea ce privește stabilirea normelor detaliate privind asistența acordată ordonatorilor de credite competenți și dispozițiile interne care reglementează activitatea delegațiilor.

Articolul 66

Competențele și sarcinile ordonatorului de credite

(1)   Ordonatorul de credite răspunde în fiecare instituție de execuția veniturilor și a cheltuielilor în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare, precum și de asigurarea respectării cerințelor de legalitate și regularitate.

(2)   În sensul alineatului (1), ordonatorul de credite delegat stabilește, în conformitate cu articolul 32 și cu standardele minime adoptate de fiecare instituție și ținând seama în mod corespunzător de riscurile asociate mediului de gestiune și naturii acțiunilor finanțate, structura organizatorică și sistemele interne de control adecvate pentru îndeplinirea sarcinilor sale. Instituirea acestei structuri și a acestor sisteme trebuie să se bazeze pe o analiză exhaustivă a riscurilor, care să țină seama de eficiența lor din punctul de vedere al costurilor.

(3)   Pentru execuția cheltuielilor, ordonatorul de credite competent procedează la angajamente bugetare și juridice, lichidează cheltuieli și ordonanțează plăți și desfășoară activitățile preliminare în vederea execuției creditelor.

(4)   Execuția veniturilor include estimarea creanțelor, constatarea creanțelor de recuperat și emiterea ordinelor de recuperare. Această operațiune implică renunțarea la creanțele constatate, dacă este cazul.

(5)   Fiecare operațiune face obiectul cel puțin unui control ex ante, bazat pe o analiză a documentelor și a rezultatelor disponibile în urma controalelor efectuate deja, referitoare la aspectele operaționale și financiare ale operațiunii.

Controalele ex ante constau în inițierea și verificarea unei operațiuni.

Pentru o operațiune dată, verificarea se realizează de membri ai personalului diferiți de cei care au inițiat operațiunea. Membrii personalului care realizează verificarea nu sunt subordonați membrilor personalului care au inițiat operațiunea.

(6)   Ordonatorul de credite delegat poate efectua controale ex post pentru a verifica operațiunile deja aprobate în urma controalelor ex ante. Aceste controale pot fi organizate pe bază de sondaj, în funcție de riscuri.

Controalele ex ante sunt efectuate de alți membri ai personalului decât cei care efectuează controalele ex post. Membrii personalului însărcinați cu efectuarea controalelor ex post nu trebuie să se afle în subordinea membrilor personalului însărcinați cu efectuarea controalelor ex ante.

Atunci când ordonatorul de credite delegat execută audituri financiare ale beneficiarilor sub formă de controale ex post, normele de audit aplicabile sunt precise, coerente și transparente și respectă atât drepturile Comisiei, cât și ale celor auditați.

(7)   Personalul responsabil de controlul gestionării operațiunilor financiare posedă competențele profesionale necesare. Aceștia respectă un cod special de standarde profesionale adoptat de fiecare instituție.

(8)   Dacă un membru al personalului implicat în gestiunea financiară și controlul tranzacțiilor consideră că o decizie pe care trebuie să o aplice sau să o accepte la solicitarea superiorului său implică nereguli sau este contrară principiilor bunei gestiuni financiare sau normelor profesionale pe care trebuie să le respecte acel membru al personalului, acesta își informează superiorul ierarhic. Dacă informarea se face în scris, superiorul ierarhic răspunde în scris. În cazul în care superiorul ierarhic nu ia măsuri sau confirmă decizia sau instrucțiunea inițială, iar membrul personalului consideră că această confirmare nu constituie un răspuns rezonabil la preocuparea sa, membrul personalului informează în scris ordonatorul de credite delegat. În cazul în care ordonatorul de credite nu ia măsuri, membrul personalului informează grupul relevant menționat la articolul 73 alineatul (6).

În eventualitatea unor activități ilegale, de fraudă sau de corupție care pot prejudicia interesele Uniunii, membrul personalului informează autoritățile și organismele desemnate de legislația aplicabilă. Contractele cu auditorii externi care auditează gestiunea financiară a Uniunii prevăd obligația unui auditor extern de a informa ordonatorul de credite delegat despre orice activitate suspectă, de fraudă sau de corupție care poate prejudicia interesele Uniunii.

(9)   Ordonatorul de credite delegat prezintă instituției sale un raport anual de activitate cu privire la îndeplinirea sarcinilor care îi revin, raport care cuprinde informații financiare și de gestionare, inclusiv rezultatele controalelor, în care declară că, exceptând unele dispoziții contrare referitoare la domenii precise ale veniturilor și cheltuielilor, are în mod rezonabil garanția că:

(a)

informațiile cuprinse în raport oferă o imagine reală și fidelă;

(b)

resursele alocate activităților descrise în raport au fost utilizate în scopul preconizat și în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare;

(c)

procedurile de control instituite oferă garanțiile necesare cu privire la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente.

Raportul de activitate indică rezultatele operațiunilor în raport cu obiectivele stabilite, riscurile aferente operațiunilor respective, utilizarea resurselor furnizate, precum și funcționarea eficace și eficientă a sistemelor de control intern, inclusiv o evaluare globală a costurilor și beneficiilor controalelor.

Comisia înaintează Parlamentului European și Consiliului, până la data de 15 iunie a fiecărui an, un rezumat al rapoartelor anuale de activitate pentru exercițiul anterior. Rapoartele anuale de activitate ale fiecărui ordonator de credite delegat sunt puse, de asemenea, la dispoziția Parlamentului European și a Consiliului.

(10)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 210 în ceea ce privește stabilirea normelor detaliate privind controalele ex ante și ex post, evidența documentelor justificative, codul de standarde profesionale, neluarea de măsuri de către ordonatorul de credite, transmiterea de informații către ordonatorul de credite și rapoartele privind procedurile negociate.

Articolul 67

Competențele și sarcinile șefilor delegațiilor Uniunii

(1)   Atunci când șefii delegațiilor Uniunii acționează în calitate de ordonatori de credite subdelegați, în conformitate cu articolul 56 alineatul (2), aceștia cooperează strâns cu Comisia în ceea ce privește execuția adecvată a fondurilor, pentru a asigura, în special, legalitatea și regularitatea tranzacțiilor financiare, respectarea principiului bunei gestiuni financiare în gestionarea fondurilor și protecția efectivă a intereselor financiare ale Uniunii.

În acest sens, șefii delegațiilor Uniunii iau măsurile necesare pentru a preveni orice situație susceptibilă să compromită responsabilitatea Comisiei în ceea ce privește execuția bugetului care le-a fost subdelegat, precum și orice conflict de priorități care ar putea avea un impact asupra punerii în aplicare a sarcinilor de gestiune financiară care le-au fost subdelegate.

În cazul apariției unei situații sau a unui conflict dintre cele menționate la al doilea paragraf, șefii delegațiilor Uniunii informează fără întârziere directorii generali responsabili din cadrul Comisiei și al SEAE cu privire la acest aspect. Directorii generali respectivi iau măsurile necesare pentru remedierea situației.

(2)   În cazul în care șefii delegațiilor Uniunii se găsesc în situația menționată la articolul 66 alineatul (8), aceștia fac apel la grupul specializat în domeniul neregulilor financiare instituit în temeiul articolului 73 alineatul (6). În eventualitatea unor activități ilegale, de fraudă sau de corupție care pot prejudicia interesele Uniunii, aceștia informează autoritățile și organismele desemnate de legislația aplicabilă.

(3)   Șefii delegațiilor Uniunii care acționează în calitate de ordonatori de credite subdelegați, în conformitate cu articolul 56 alineatul (2), prezintă rapoarte ordonatorului lor de credite delegat, astfel încât acesta din urmă să poată integra rapoartele în cauză în raportul său anual de activitate menționat la articolul 66 alineatul (9). Rapoartele prezentate de șefii delegațiilor Uniunii cuprind informații privind eficiența și eficacitatea sistemelor interne de control instituite în cadrul delegației lor, precum și informații privind gestionarea operațiunilor care le-au fost subdelegate, și oferă asigurarea prevăzută la articolul 73 alineatul (5) paragraful al treilea. Rapoartele respective se anexează la raportul anual de activitate al ordonatorului de credite delegat și se pun la dispoziția Parlamentului European și a Consiliului, ținând cont, dacă este cazul, de caracterul lor confidențial.

Șefii delegațiilor Uniunii cooperează pe deplin cu instituțiile implicate în procedura de descărcare de gestiune și furnizează, după caz, orice informații suplimentare necesare. În acest context, li se poate solicita să participe la reuniuni ale organismelor relevante și să ofere asistență ordonatorului de credite delegat competent.

(4)   Șefii delegațiilor Uniunii care acționează în calitate de ordonatori de credite subdelegați, în conformitate cu articolul 56 alineatul (2), răspund oricărei solicitări adresate de către ordonatorul de credite delegat al Comisiei din proprie inițiativă sau, în contextul descărcării de gestiune, la cererea Parlamentului European.

(5)   Comisia se asigură că subdelegarea de competențe nu aduce atingere procedurii de descărcare, în conformitate cu articolul 319 din TFUE.

Secțiunea 3

Contabilul

Articolul 68

Competențele și sarcinile contabilului

(1)   Fiecare instituție desemnează un contabil care răspunde în fiecare instituție de următoarele aspecte:

(a)

execuția corectă a plăților, încasarea veniturilor și recuperarea creanțelor constatate;

(b)

pregătirea și prezentarea conturilor în conformitate cu partea I titlul IX;

(c)

ținerea contabilității în conformitate cu partea I titlul IX;

(d)

stabilirea procedurilor contabile și a planului de conturi în conformitate cu partea I titlul IX;

(e)

instituirea și validarea sistemelor contabile și, dacă este cazul, validarea sistemelor instituite de ordonatorul de credite pentru furnizarea sau justificarea informațiilor contabile; în acest sens, contabilul este împuternicit să verifice în orice moment conformitatea cu criteriile de validare;

(f)

gestionarea trezoreriei.

Responsabilitățile contabilului SEAE vizează numai secțiunea din buget consacrată SEAE, astfel cum este executată de acest organism. Contabilul Comisiei rămâne responsabil de întreaga secțiune din buget consacrată Comisiei, inclusiv pentru operațiunile contabile referitoare la creditele subdelegate șefilor delegațiilor Uniunii.

De asemenea, contabilul Comisiei acționează în calitate de contabil al SEAE în ceea ce privește execuția secțiunii din buget consacrate acestui organism, sub rezerva articolului 213.

(2)   Contabilul Comisiei este responsabil de stabilirea regulilor contabile și a planurilor de conturi armonizate, în conformitate cu partea I titlul IX.

(3)   Contabilul obține de la ordonatorii de credite toate informațiile necesare pentru întocmirea conturilor care oferă o imagine reală și corectă a situației financiare a instituțiilor și a execuției bugetare. Ordonatorul de credite garantează fiabilitatea informațiilor.

(4)   Înainte de adoptarea conturilor de către instituție sau de către organismul menționat la articolul 208, contabilul le semnează, certificând astfel că a obținut asigurări rezonabile privind faptul că acestea oferă o imagine reală și fidelă a situației financiare a instituției sau a organismului menționat la articolul 208.

În acest scop, contabilul verifică dacă elaborarea conturilor a avut loc în conformitate cu regulile contabile prevăzute la articolul 143 și cu procedurile contabile menționate la alineatul (1) litera (d) de la prezentul articol, precum și dacă toate veniturile și cheltuielile au fost contabilizate.

Ordonatorii de credite delegați transmit contabilului toate informațiile necesare pentru a-și îndeplini sarcinile.

Ordonatorii de credite continuă să fie pe deplin răspunzători de utilizarea corectă a fondurilor pe care le gestionează, de legalitatea și regularitatea cheltuielilor supuse controlului lor și de exhaustivitatea și exactitatea informațiilor transmise contabilului.

(5)   Contabilul este împuternicit să verifice informațiile primite și să efectueze orice alte verificări pe care le consideră necesare pentru semnarea conturilor.

Contabilul formulează rezerve, după caz, și furnizează explicații cu privire la natura și sfera de aplicare a acestora.

(6)   Cu excepția cazului în care prezentul regulament prevede altfel, contabilul este singurul împuternicit să gestioneze numerarul și echivalentele de numerar. Contabilul este răspunzător pentru păstrarea în siguranță a acestora.

(7)   În contextul punerii în aplicare a unui program sau a unei acțiuni, este posibil să se deschidă conturi fiduciare în numele Comisiei și pentru aceasta în scopul de a permite gestionarea acestor conturi de către o entitate căreia i s-au încredințat sarcini de execuție bugetară în temeiul articolului 58 alineatul (1) litera (c) punctul (ii), (iii), (v) sau (vi).

Aceste conturi sunt deschise sub responsabilitatea ordonatorului de credite însărcinat cu punerea în aplicare a programului sau a acțiunii, de comun acord cu contabilul Comisiei.

Aceste conturi sunt gestionate sub responsabilitatea ordonatorului de credite.

(8)   Contabilul Comisiei stabilește norme privind deschiderea, gestionarea și închiderea conturilor fiduciare și utilizarea acestora.

(9)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 210 în ceea ce privește stabilirea normelor detaliate privind competențele și îndatoririle ordonatorului de credite, inclusiv desemnarea și încheierea mandatului acestuia, avizul privind sistemele de contabilitate și inventariere, gestiunea conturilor bancare și a trezoreriei, semnarea conturilor, gestiunea bilanțurilor contabile, operațiunile de transfer și conversie, metodele de plată, dosarele persoanelor juridice și evidența documentelor justificative.

Articolul 69

Competențe care pot fi delegate de către contabil

(1)   În îndeplinirea sarcinilor sale, contabilul poate să delege anumite sarcini personalului subordonat.

Actul de delegare stabilește sarcinile respective.

(2)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articol 210 în ceea ce privește stabilirea normelor detaliate privind persoanele împuternicite să administreze conturile într-o unitate locală.

Secțiunea 4

Administratorul contului de avans

Articolul 70

Conturi de avans

(1)   Pentru colectarea altor veniturilor decât resursele proprii și pentru plata sumelor mici, astfel cum sunt definite în actele delegate adoptate în temeiul prezentului regulament, se pot constitui conturi de avans.

Cu toate acestea, în domeniul ajutoarelor pentru gestionarea situațiilor de criză și al operațiunilor de asistență umanitară în sensul articolului 128, conturile de avans pot fi utilizate fără stabilirea unor plafoane, cu respectarea nivelului creditelor stabilite de Parlamentul European și Consiliu pe linia bugetară corespunzătoare pentru exercițiul financiar în curs.

(2)   Conturile de avans sunt alimentate de contabilul instituției și se află în responsabilitatea administratorilor conturilor de avans desemnați de contabilul instituției.

(3)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 210 în ceea ce privește stabilirea normelor detaliate privind conturile de avans, inclusiv sumele maxime care pot fi plătite de administratorii conturilor de avans și normele pentru acțiuni externe, inclusiv normele privind desemnarea administratorilor conturilor de avans, alimentarea conturilor de avans, controalele efectuate de ordonatorul de credite și de contabil, precum și respectarea procedurilor de achiziții publice. În plus, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articol 210 în ceea ce privește stabilirea normelor detaliate privind înființarea conturilor de avans și pentru administratorii conturilor de avans din cadrul delegațiilor Uniunii.

CAPITOLUL 4

Răspunderea actorilor financiari

Secțiunea 1

Reguli generale

Articolul 71

Retragerea și suspendarea delegațiilor acordate actorilor financiari

(1)   Ordonatorilor de credite competenți li se poate retrage în orice moment, temporar sau definitiv, delegarea sau subdelegarea de către autoritatea care i-a desemnat.

(2)   Contabilul sau administratorii conturilor de avans pot fi suspendați din funcție în orice moment, temporar sau definitiv, de către autoritatea care i-a desemnat.

(3)   Prezentul articol se aplică fără a aduce atingere eventualelor măsuri disciplinare luate cu privire la actorii financiari menționați la alineatele (1) și (2).

Articolul 72

Răspunderea ordonatorului de credite în cazul unei activități ilegale, al fraudei sau al corupției

(1)   Prezentul capitol nu aduce atingere răspunderii penale care poate să revină actorilor financiari menționați la articolul 71, în conformitate cu legislația națională aplicabilă și cu dispozițiile în vigoare privind protecția intereselor financiare ale Uniunii și combaterea corupției care implică sau funcționari ai Uniunii sau ai statelor membre.

(2)   Fără a aduce atingere articolelor 73, 74 și 75 din prezentul regulament, fiecare ordonator de credite competent, contabil sau administrator al conturilor de avans răspunde disciplinar și material în conformitate cu Statutul funcționarilor. În cazul unor activități ilegale, al fraudei sau al corupției care pot prejudicia interesele Uniunii, sunt sesizate autoritățile și organismele desemnate de legislația aplicabilă, în special OLAF.

(3)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 210 în ceea ce privește stabilirea normelor detaliate privind răspunderea care revine ordonatorilor de credite, contabilului și administratorului conturilor de avans în cazul unor activități ilegale, al fraudei sau al corupției.

Secțiunea 2

Reguli aplicabile ordonatorilor de credite competenți

Articolul 73

Reguli aplicabile ordonatorilor de credite

(1)   Ordonatorul de credite competent răspunde pecuniar în conformitate cu Statutul funcționarilor.

(2)   Răspunderea materială se aplică în special dacă ordonatorul de credite competent, în mod intenționat sau dintr-o neglijență gravă:

(a)

stabilește drepturile de recuperat sau emite ordine de recuperare, angajează cheltuieli sau semnează un ordin de plată fără respectarea prezentului regulament sau a actelor delegate adoptate în temeiul prezentului regulament;

(b)

omite să întocmească un document de constatare a unei creanțe, neglijează să emită un ordin de recuperare sau îl emite cu întârziere sau emite cu întârziere un ordin de plată, angajând astfel răspunderea civilă a instituției față de terți.

(3)   Un ordonator de credite delegat sau subdelegat care consideră că o decizie care îi revine implică nereguli sau este contrară principiilor bunei gestiuni financiare informează în scris autoritatea de delegare. Dacă autoritatea de delegare dă în scris o dispoziție motivată ordonatorului de credite delegat sau subdelegat de a lua decizia în cauză, acesta din urmă este exonerat de răspundere.

(4)   În cazul subdelegării în cadrul departamentului său, ordonatorul de credite delegat continuă să fie răspunzător de eficacitatea și eficiența sistemelor de gestiune și control intern instituite și de alegerea ordonatorului de credite subdelegat.

(5)   În cazul subdelegării șefilor delegațiilor Uniunii, ordonatorul de credite delegat este răspunzător de definirea sistemelor interne de gestiune și control existente, precum și de asigurarea eficacității și eficienței acestora. Șefii delegațiilor Uniunii sunt responsabili de instituirea și funcționarea în mod adecvat a acestor sisteme, în conformitate cu instrucțiunile ordonatorului de credite delegat, precum și de gestionarea fondurilor și a operațiunilor pe care le desfășoară în cadrul delegației Uniunii din subordinea lor. Înainte de a-și prelua funcția, aceștia trebuie să participe la cursuri specifice de formare privind sarcinile și responsabilitățile ce le revin ordonatorilor de credite, precum și execuția bugetară.

Șefii delegațiilor Uniunii prezintă rapoarte cu privire la responsabilitățile care le revin în temeiul primului paragraf de la prezentul alineat, în conformitate cu articolul 67 alineatul (3).

În fiecare an, șefii delegațiilor Uniunii pun la dispoziția ordonatorului de credite delegat al Comisiei asigurarea privind sistemele interne de gestiune și control instituite în delegațiile lor, precum și cu privire la gestionarea operațiunilor care le sunt subdelegate și la rezultatele acestora, pentru a permite ordonatorului de credite să întocmească declarația prin care garantează prevăzută la articolul 66 alineatul (9).

(6)   Fiecare instituție constituie un grup specializat în domeniul neregulilor financiare sau participă la un grup mixt instituit de mai multe instituții. Grupurile funcționează în mod independent și stabilesc dacă a survenit o neregulă financiară și posibilele sale consecințe.

Pe baza avizului acestui grup, instituția decide cu privire la inițierea procedurii care impune răspunderea disciplinară sau pecuniară. În cazul în care sesizează probleme sistemice, grupul înaintează un raport însoțit de recomandări ordonatorului de credite și ordonatorului de credite delegat, cu condiția ca acesta din urmă să nu fie persoana în cauză, precum și auditorului intern.

(7)   Atunci când șefii delegațiilor Uniunii acționează în calitate de ordonatori de credite subdelegați în conformitate cu articolul 56 alineatul (2), grupul specializat în domeniul neregulilor financiare instituit de Comisie în temeiul alineatului (6) din prezentul articol este competent în ceea ce privește cazurile menționate la articolul 56 alineatul (2).

În cazul în care sesizează probleme sistemice, grupul înaintează un raport însoțit de recomandări ordonatorului de credite, Înaltului Reprezentant și ordonatorului de credite delegat al Comisiei, dacă acesta din urmă nu este persoana în cauză, precum și auditorului intern.

Pe baza avizului grupului, Comisia poate solicita Înaltului Reprezentant, în calitatea sa de autoritate de desemnare, să inițieze proceduri care să antreneze răspunderea disciplinară sau pecuniară a ordonatorilor de credite subdelegați, în cazul în care neregulile vizează competențele care le-au fost subdelegate de către Comisie. În acest caz, Înaltul Reprezentant ia măsurile corespunzătoare, în conformitate cu Statutul funcționarilor, pentru a pune în aplicare deciziile privind acțiunile disciplinare sau pecuniare, astfel cum au fost recomandate de Comisie.

Statele membre sprijină pe deplin Uniunea la punerea în executare a oricăror măsuri luate în temeiul articolului 22 din Statutul funcționarilor în consecința răspunderii ce le incumbă agenților temporari cărora li se aplică articolul 2 litera (e) din Regimul aplicabil celorlalți agenți ai Comunităților Europene.

(8)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 210 în ceea ce privește stabilirea normelor detaliate privind ordonatorii de credite delegați, inclusiv confirmarea instrucțiunilor și rolul grupului specializat în domeniul neregulilor financiare.

Secțiunea 3

Reguli aplicabile contabililor și administratorilor conturilor de avans

Articolul 74

Reguli aplicabile contabililor

(1)   Contabilul răspunde disciplinar și pecuniar, în condițiile și în conformitate cu procedurile prevăzute în Statutul funcționarilor. Următoarele fapte, în special, reprezintă acte susceptibile să antreneze răspunderea sa:

(a)

pierderea sau deteriorarea fondurilor, a activelor sau a documentelor aflate în păstrarea sa;

(b)

modificarea nejustificată a unor conturi bancare sau a unor conturi curente poștale;

(c)

recuperarea sau plata unor sume care nu sunt conforme cu ordinele de recuperare sau de plată corespunzătoare;

(d)

necolectarea veniturilor exigibile.

(2)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 210 în ceea ce privește stabilirea normelor detaliate privind răspunderea ordonatorilor de credite în cazul altor forme de conduită neadecvată.

Articolul 75

Reguli aplicabile administratorilor conturilor de avans

(1)   Administratorul contului de avans răspunde disciplinar și material, în condițiile și în conformitate cu procedurile prevăzute în Statutul funcționarilor. Următoarele fapte ale administratorului contului de avans, în special, reprezintă acte susceptibile să antreneze răspunderea sa:

(a)

pierderea sau deteriorarea fondurilor, a activelor sau a documentelor aflate în păstrarea sa;

(b)

incapacitatea de a furniza documente justificative adecvate cu privire la plățile pe care le-a efectuat;

(c)

efectuarea de plăți către alți beneficiari decât cei îndreptățiți la astfel de plăți;

(d)

necolectarea veniturilor exigibile.

(2)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 210 în ceea ce privește stabilirea normelor detaliate privind răspunderea administratorilor conturilor de avans în cazul altor forme de conduită inadecvată.

CAPITOLUL 5

Operațiuni de venituri

Secțiunea 1

Punerea la dispoziție a resurselor proprii

Articolul 76

Resurse proprii

(1)   Estimarea veniturilor alcătuite din resursele proprii prevăzute în Decizia 2007/436/CE, Euratom se înregistrează în buget în euro. Punerea lor la dispoziție se efectuează în conformitate cu Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1150/2000.

(2)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 210 în ceea ce privește stabilirea normelor detaliate aplicabile resurselor proprii.

Secțiunea 2

Estimarea creanțelor

Articolul 77

Estimarea creanțelor

(1)   Atunci când ordonatorul de credite competent dispune de suficiente informații cu privire la orice măsură sau situație care este posibil să dea naștere unei creanțe față de Uniune, ordonatorul de credite competent efectuează o estimare a creanței respective.

(2)   Valoarea estimativă a creanței este ajustată de către ordonatorul de credite competent de îndată ce acesta ia notă de un eveniment care modifică măsura sau situația care a condus la efectuarea estimării.

În momentul emiterii ordinului de recuperare cu privire la o măsură sau o situație care a condus anterior la efectuarea unei estimări a creanțelor, estimarea respectivă se ajustează în mod corespunzător de către ordonatorul de credite competent.

Atunci când ordinul de recuperare este întocmit pentru aceeași sumă ca și estimarea inițială, valoarea estimativă a creanțelor se reduce la zero.

(3)   Prin derogare de la alineatul (1), resursele proprii definite în Decizia 2007/436/CE, Euratom, care sunt plătite la intervale fixe de statele membre, nu fac obiectul unei estimări a creanțelor înainte de punerea la dispoziția Comisiei a sumelor în cauză de către statele membre. Ordonatorul de credite competent emite un ordin de recuperare cu privire la sumele respective.

(4)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 210 în ceea ce privește stabilirea normelor detaliate privind estimarea creanțelor.

Secțiunea 3

Constatarea creanțelor

Articolul 78

Constatarea creanțelor

(1)   Constatarea unei creanțe este actul prin care ordonatorul de credite competent:

(a)

verifică existența datoriei;

(b)

determină sau verifică realitatea și cuantumul datoriei;

(c)

verifică condițiile de exigibilitate a datoriei.

(2)   Resursele proprii puse la dispoziția Comisiei și orice creanță identificată ca fiind certă, în sumă fixă și exigibilă, sunt constatate printr-un ordin de recuperare înaintat contabilului, urmat de o notă de debit transmisă debitorului, ambele documente fiind întocmite de ordonatorul de credite competent.

(3)   Sumele plătite în mod necuvenit se recuperează.

(4)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 210 în ceea ce privește stabilirea normelor detaliate privind constatarea creanțelor, inclusiv procedura și documentele justificative, precum și dobânda penalizatoare.

Secțiunea 4

Ordonanțarea recuperărilor

Articolul 79

Ordonanțarea recuperărilor

(1)   Ordonanțarea recuperărilor este actul prin care ordonatorul de credite competent dă dispoziție contabilului, prin emiterea unui ordin de recuperare, să recupereze o creanță pe care a constatat-o respectivul ordonator de credite competent.

(2)   Instituția poate constata în mod oficial o creanță imputabilă altor persoane decât statele membre printr-o decizie care constituie titlu executoriu în sensul articolului 299 din TFUE.

În situații excepționale, justificate de protecția eficientă și oportună a intereselor financiare ale Uniunii, Comisia poate adopta o astfel de decizie executorie în beneficiul altor instituții și la cererea acestora, în legătură cu creanțele generate în relația cu personalul căruia i se aplică Statutul funcționarilor.

Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 210 în ceea ce privește stabilirea normelor detaliate privind instituirea unui ordin de recuperare.

Secțiunea 5

Recuperarea

Articolul 80

Reguli privind recuperările

(1)   Contabilul se ocupă de ordinele de recuperare a creanțelor constatate în mod corespunzător de ordonatorul de credite competent. Contabilul depune toate eforturile pentru a se asigura că Uniunea își încasează veniturile și se asigură că drepturile Uniunii sunt respectate.

Contabilul recuperează sumele prin compensarea lor cu creanțele echivalente ale Uniunii asupra oricărui debitor care are, la rândul lui, asupra Uniunii o creanță. Aceste creanțe trebuie să fie certe, în sumă fixă și exigibile.

(2)   Atunci când intenționează să renunțe, total sau parțial, la recuperarea unei creanțe constatate, ordonatorul de credite delegat se asigură că renunțarea este corectă și în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare și al proporționalității. Decizia de renunțare trebuie motivată. Ordonatorul de credite poate delega decizia de renunțare.

Ordonatorul de credite delegat poate anula o creanță constatată, integral sau parțial. Anularea parțială a unei creanțe constatate nu presupune o renunțare la un drept constatat al Uniunii.

Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 210 în ceea ce privește stabilirea normelor detaliate privind modalitatea de recuperare, inclusiv recuperarea prin compensare, procedura de recuperare în urma neefectuării plății în mod voluntar, timpul suplimentar pentru efectuarea plății, recuperarea amenzilor și a altor penalități, renunțarea la recuperare și anularea unei creanțe stabilite.

(3)   Răspunderea pentru realizarea controalelor și auditurilor și pentru recuperarea sumelor cheltuite necorespunzător, în conformitate cu normele sectoriale, revine în primul rând statelor membre. În măsura în care statele membre depistează și corectează nereguli pe cont propriu, acestea sunt scutite de aplicarea unor corecțiile financiare de către Comisiei cu privire la respectivele nereguli.

(4)   Comisia aplică corecții financiare statelor membre pentru a exclude din finanțarea de la bugetul Uniunii cheltuielile care sunt realizate cu încălcarea legislației aplicabile. Comisia își bazează corecțiile financiare pe identificarea sumelor cheltuite în mod necuvenit și a implicațiilor financiare asupra bugetului Uniunii. În cazul în care aceste sume nu pot fi identificate cu exactitate, Comisia poate aplica corecții extrapolate sau forfetare, în conformitate cu normele sectoriale.

Atunci când decide cuantumul unei corecții financiare, Comisia ia în considerare natura și gravitatea încălcării legislației aplicabile și implicațiile financiare pentru buget, inclusiv în cazul deficiențelor identificate la nivelul sistemelor de gestiune și control.

Criteriile pentru stabilirea corecțiilor financiare și procedura aplicabilă pot fi prevăzute în normele sectoriale.

(5)   Metodologia pentru aplicarea corecțiilor extrapolate sau forfetare este stabilită în conformitate cu normele sectoriale pentru a permite Comisiei să protejeze interesele financiare ale Uniunii.

Articolul 81

Termen de prescripție

(1)   Fără a aduce atingere dispozițiilor reglementărilor speciale și aplicării Deciziei 2007/436/CE, Euratom, creanțele acesteia asupra terților și creanțele terților asupra Uniunii fac obiectul unui termen de prescripție de cinci ani.

(2)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 210 în ceea ce privește stabilirea normelor detaliate privind termenul de prescripție.

Articolul 82

Tratamentul național al creanțelor deținute de Uniune

În cazul unor proceduri de insolvabilitate, creanțele deținute de Uniune beneficiază de același tratament preferențial ca și creanțele de aceeași natură deținute de organisme publice din statele membre în care se desfășoară procedurile de recuperare.

Articolul 83

Amenzi și penalități impuse de Comisie și dobânzi acumulate

(1)   Sumele provenite din amenzi, penalități și sancțiuni, precum și orice dobânzi acumulate sau alte venituri generate de acestea, nu se înregistrează ca venituri bugetare atât timp cât deciziile care le-au impus pot fi respinse de Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

(2)   Sumele menționate la alineatul (1) se înregistrează ca venituri bugetare cât mai curând posibil și cel târziu în exercițiul financiar care urmează epuizării tuturor căilor judiciare de atac. Sumele care urmează să fie rambursate entității care le-a plătit în urma unei hotărâri a Curții de Justiție a Uniunii Europene nu se înregistrează ca venituri bugetare.

(3)   Alineatul (1) nu se aplică deciziilor cu privire la închiderea conturilor sau la corecțiile financiare.

(4)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 210 în ceea ce privește stabilirea normelor detaliate privind sumele provenite din amenzi, penalități și dobânzi acumulate.

CAPITOLUL 6

Operațiuni de cheltuieli

Articolul 84

Decizia de finanțare

(1)   Fiecare cheltuială este angajată, lichidată, ordonanțată și plătită.

(2)   Cu excepția creditelor care pot fi executate în absența unui act de bază în conformitate cu articolul 54 alineatul (5) primul paragraf litera (e), angajarea cheltuielilor este precedată de o decizie de finanțare adoptată de instituție sau de autoritățile delegate de către aceasta.

(3)   Decizia de finanțare menționată la alineatul (2) precizează obiectivul urmărit, rezultatele preconizate, metoda de execuție și valoarea totală. Aceasta cuprinde, de asemenea, o descriere a acțiunilor care urmează să fie finanțate, sumele alocate fiecărei acțiuni, precum și un calendar orientativ al realizării acestora.

În caz de gestiune indirectă, decizia de finanțare specifică, de asemenea, entitatea sau persoana căreia i s-au încredințat sarcini de execuție bugetară în temeiul articolului 58 alineatul (1) litera (c), criteriile folosite pentru selectarea entității sau persoanei și sarcinile încredințate acesteia.

(4)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 210 în ceea ce privește stabilirea normelor detaliate privind deciziile de finanțare.

Secțiunea 1

Angajarea cheltuielilor

Articolul 85

Tipuri de angajamente

(1)   Angajamentul bugetar este operațiunea de rezervare a creditului necesar pentru acoperirea plăților ulterioare de onorare a angajamentelor juridice.

Angajamentul juridic este actul prin care ordonatorul de credite creează sau constată o obligație care determină o cheltuială.

Angajamentele bugetare și cele juridice sunt adoptate de același ordonator de credite, cu excepția unor cazuri bine întemeiate prevăzute în actele delegate adoptate în temeiul prezentului regulament.

(2)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 210 în ceea ce privește stabilirea normelor detaliate privind tipurile de angajamente, asumarea de angajamente globale, semnătura unică și cheltuielile administrative acoperite prin angajamente provizorii.

(3)   Angajamentele bugetare se încadrează în una dintre următoarele categorii:

(a)

individuale: angajamentul bugetar este individual dacă se cunosc beneficiarul și cuantumul cheltuielii;

(b)

globale: angajamentul bugetar este global dacă cel puțin unul dintre elementele necesare identificării angajamentului individual este necunoscut;

(c)

provizorii: angajamentul bugetar este provizoriu dacă este destinat acoperirii cheltuielilor prevăzute la articolul 170 sau a cheltuielilor administrative curente și dacă nu se cunoaște definitiv care este cuantumul sau cine sunt beneficiarii finali.

(4)   Angajamentele bugetare pentru acțiuni a căror realizare depășește un singur exercițiu financiar nu se pot repartiza pe mai multe exerciții în tranșe anuale decât în cazurile prevăzute în actul de bază sau în cazul în care privesc cheltuieli administrative.

Articolul 86

Reguli aplicabile angajamentelor

(1)   Pentru orice măsură care poate genera o cheltuială bugetară, ordonatorul de credite competent procedează la un angajament bugetar înainte de a stabili un angajament juridic față de părți terțe sau de a transfera fonduri într-un fond fiduciar în temeiul articolului 187.

(2)   Obligația de a efectua un angajament bugetar înainte de a proceda la un angajament juridic, astfel cum se prevede la alineatul (1), nu se aplică angajamentelor juridice încheiate în urma unei declarații cu privire la o situație de criză în cadrul planului de continuitate a activității, în conformitate cu procedurile adoptate de Comisie sau de orice altă instituție în temeiul autonomiei sale administrative.

(3)   Obligația prevăzută la alineatul (1) nu se aplică în cazul operațiunilor de ajutor umanitar, operațiunilor de protecție civilă și ajutorului de gestionare a crizelor, atunci când pentru desfășurarea eficientă a intervenției Uniunii este necesară încheierea imediată de către Uniune a unui angajament juridic cu părți terțe și nu este posibilă efectuarea în prealabil a unui angajament bugetar individual. Angajamentul bugetar se efectuează fără întârziere după încheierea unui angajament juridic cu părțile terțe.

(4)   Sub rezerva dispozițiilor speciale din partea II titlul IV, angajamentele bugetare globale acoperă costurile totale ale angajamentelor juridice individuale corespunzătoare, încheiate până la data de 31 decembrie a exercițiului n + 1.

Sub rezerva articolului 85 alineatul (4) și a articolului 203 alineatul (2), angajamentele juridice individuale referitoare la angajamente bugetare individuale sau provizorii se încheie până la data de 31 decembrie a exercițiului n.

La expirarea termenelor prevăzute la primul și la al doilea paragraf, soldul neutilizat al acestor angajamente bugetare este dezangajat de ordonatorul de credite competent.

Cuantumul fiecărui angajament juridic individual adoptat în urma unui angajament bugetar global este înregistrat în contabilitatea bugetară de către ordonatorul de credite competent înainte de semnarea sa și se contabilizează la angajamentul bugetar global.

(5)   Angajamentele bugetare și juridice încheiate pentru acțiuni desfășurate pe parcursul a mai mult de un exercițiu financiar au, cu excepția cheltuielilor cu personalul, o dată finală de execuție stabilită în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare.

Orice părți ale acestor angajamente care nu au fost executate în termen de șase luni de la data finală se dezangajează în conformitate cu articolul 15.

Cuantumul unui angajament bugetar corespunzător unui angajament juridic care nu a antrenat nicio plată în sensul articolului 90 într-o perioadă de doi ani de la semnarea angajamentului juridic face obiectul unei dezangajări, cu excepția cazului în care cuantumul respectiv face obiectul unei acțiuni judiciare aflate pe rolul unei instanțe de judecată sau al unui organism arbitral sau a cazului în care există dispoziții speciale în cadrul normelor sectoriale.

(6)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 210 în ceea ce privește stabilirea normelor detaliate privind angajamentele bugetare și juridice, inclusiv înregistrarea angajamentelor individuale.

Articolul 87

Verificări aplicabile angajamentelor

(1)   La adoptarea unui angajament bugetar, ordonatorul de credite competent se asigură că:

(a)

cheltuiala a fost contabilizată la postul corect din buget;

(b)

creditele sunt disponibile;

(c)

cheltuiala este conformă cu prevederile tratatelor, ale bugetului, ale prezentului regulament, ale actelor delegate adoptate în temeiul prezentului regulament, și ale tuturor actelor adoptate în conformitate cu tratatele, precum și cu orice alte regulamente;

(d)

se respectă principiul bunei gestiuni financiare. Oportunitatea plăților de prefinanțare, valoarea acestora și graficul general al plăților trebuie să fie proporționale cu durata prevăzută, cu evoluția execuției și cu riscurile financiare asociate unei astfel de prefinanțări.

(2)   La înregistrarea unui angajament juridic prin semnătură fizică sau electronică, ordonatorul de credite se asigură că:

(a)

angajamentul este acoperit de un angajament bugetar corespunzător;

(b)

cheltuiala este corectă și conformă cu prevederile tratatelor, ale bugetului, ale prezentului regulament, ale actelor delegate adoptate în temeiul prezentului regulament și ale tuturor actelor adoptate în conformitate cu tratatele, precum și cu orice alte regulamente;

(c)

se respectă principiul bunei gestiuni financiare.

(3)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 210 în ceea ce privește stabilirea normelor detaliate privind verificările aplicabile angajamentelor.

Secțiunea 2

Lichidarea cheltuielilor

Articolul 88

Lichidarea cheltuielilor

(1)   Lichidarea cheltuielilor este actul prin care ordonatorul de credite competent:

(a)

verifică existența dreptului creditorului;

(b)

determină sau verifică realitatea și cuantumul creanței;

(c)

verifică condițiile de exigibilitate a creanței.

(2)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 210 în ceea ce privește stabilirea normelor detaliate privind lichidarea cheltuielilor, inclusiv ordonanțările pentru cheltuielile de personal și pentru plățile intermediare și ale soldurilor pentru procedurile de achiziții publice și acordare a granturilor, autentificate pentru plățile de prefinanțare și privind formele pentru ordonanțări și autentificare.

Secțiunea 3

Ordonanțarea cheltuielilor

Articolul 89

Ordonanțarea cheltuielilor

(1)   Ordonanțarea cheltuielilor este actul prin care ordonatorul de credite competent, după verificarea disponibilității creditelor și prin emiterea unui ordin de plată, dă dispoziție contabilului să plătească cuantumul unei cheltuieli pe care ordonatorul de credite competent a lichidat-o.

Atunci când se efectuează plăți periodice pentru serviciile prestate, inclusiv pentru serviciile de închiriere sau livrări de bunuri, și în funcție de analiza riscului pe care o efectuează, ordonatorul de credite poate decide aplicarea unui sistem de debitare directă.

(2)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 210 în ceea ce privește stabilirea normelor detaliate privind ordonanțarea cheltuielilor, inclusiv privind stabilirea detaliilor obligatorii de pe ordinele de plată și verificările efectuate de către ordonatorul de credite a ordinelor de plată.

Secțiunea 4

Plata cheltuielilor

Articolul 90

Tipuri de plăți

(1)   Plata se efectuează după ce a fost demonstrat faptul că acțiunea relevantă este conformă cu dispozițiile actului de bază sau ale contractului și acoperă una sau mai multe din următoarele operațiuni:

(a)

plata întregii sume datorate;

(b)

plata sumei datorate în oricare dintre următoarele moduri:

(i)

prefinanțare, care poate fi împărțită în mai multe plăți după semnarea acordului de delegare, a contractului sau a acordului de grant sau după comunicarea deciziei de grant;

(ii)

una sau mai multe plăți intermediare cu titlu de contrapartidă a executării parțiale a acțiunii;

(iii)

plata soldului sumelor datorate atunci când acțiunea a fost executată în întregime.

(2)   În contabilitatea bugetară se face o distincție între diferitele tipuri de plăți menționate la alineatul (1) în momentul efectuării fiecărei plăți.

(3)   Regulile contabile menționate la articolul 152 includ regulile privind lichidarea prefinanțării în contabilitate și cele privind recunoașterea eligibilității costurilor.

(4)   Plățile de prefinanțare sunt lichidate la intervale regulate de ordonatorul de credite competent, în funcție de natura economică și calendarul proiectului în cauză.

În cazul în care consideră că este ineficient să solicite o declarație financiară de la beneficiari și contractori, pentru granturile sau contractele cu o valoare de peste 5 000 000 EUR, ordonatorul de credite competent obține informații de la aceștia cu privire la cheltuielile cumulative cel puțin o dată pe an.

În sensul celui de al doilea paragraf, dispoziții corespunzătoare sunt incluse în contracte, în deciziile și acordurile de grant, precum și în acordurile de delegare.

Prezentul alineat nu aduce atingere normelor speciale stabilite în partea II titlul IV.

(5)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 210 în ceea ce privește stabilirea normelor detaliate privind tipurile de plăți și documentele justificative.

Articolul 91

Plata în limita fondurilor disponibile

Plata cheltuielilor este efectuată de contabil în limita fondurilor disponibile.

Secțiunea 5

Termene pentru operațiuni de cheltuieli

Articolul 92

Termene

(1)   Plățile se efectuează în termen de:

(a)

90 de zile calendaristice pentru acordurile de delegare, contractele, acordurile și deciziile de grant care implică servicii tehnice sau acțiuni a căror evaluare este deosebit de complexă și în cazul cărora plata depinde de aprobarea unui raport sau a unui certificat;

(b)

60 de zile calendaristice pentru toate celelalte acorduri de delegare, contracte, acorduri și decizii de grant în cazul cărora plata depinde de aprobarea unui raport sau a unui certificat;

(c)

30 de zile calendaristice pentru toate celelalte acorduri de delegare, contracte, acorduri și decizii de grant;

(2)   Ordonatorul de credite competent poate suspenda termenul de plată atunci când:

(a)

suma vizată de cererea de plată nu este scadentă; sau

(b)

nu au fost prezentate documente justificative adecvate;

Dacă ordonatorul de credite intră în posesia unor informații care pun la îndoială eligibilitatea cheltuielii care apare într-o solicitare de plată, acesta poate suspenda termenul de plată a plății în scopul de a verifica, inclusiv prin intermediul unor verificări la fața locului, eligibilitatea respectivei cheltuieli.

(3)   Creditorii vizați sunt informați în scris în legătură cu motivele suspendării.

(4)   Dacă suspendarea depășește două luni, creditorul poate solicita o decizie din partea ordonatorului de credit competent cu privire la oportunitatea continuării suspendării.

(5)   La expirarea termenelor stabilite la alineatul (1), creditorul, cu excepția statelor membre, are dreptul la dobândă.

(6)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 210 în ceea ce privește stabilirea normelor detaliate privind termenele de plată și precizarea condițiilor în care creditorii plătiți cu întârziere sunt îndreptățiți să primească o dobândă de întârziere contabilizată la linia din care s-a efectuat plata principalului.

CAPITOLUL 7

Sisteme informatice și e-guvernarea

Articolul 93

Gestionarea electronică a operațiunilor

(1)   În cazul în care operațiunile de venituri și cheltuieli sunt gestionate prin intermediul unor sisteme computerizate, documentele pot fi semnate printr-o procedură computerizată sau electronică.

(2)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 210 în ceea ce privește stabilirea normelor detaliate privind gestionarea electronică a operațiunilor.

Articolul 94

Transmiterea documentelor

Cu condiția existenței unui acord prealabil între instituțiile și statele membre implicate, orice transmitere de documente între acestea poate fi efectuată prin mijloace electronice.

Articolul 95

E-guvernarea

(1)   În cadrul gestiunii partajate, toate schimburile oficiale de informații dintre statele membre și Comisie se realizează prin mijloacele indicate în normele sectoriale. Normele respective asigură interoperabilitatea datelor colectate sau primite și transmise în procesul de gestiune bugetară.

(2)   Instituțiile și agențiile executive, precum și organismele menționate la articolul 208, stabilesc și aplică standarde uniforme pentru schimbul electronic de informații cu părțile terțe care participă la procedurile de achiziții și de atribuire a granturilor. În special, acestea elaborează și aplică, în măsura posibilului, soluții pentru prezentarea, stocarea și prelucrarea datelor prezentate în cadrul procedurilor de achiziții și de atribuire a granturilor și, în acest scop, desemnează un „spațiu unic pentru schimburi de date electronice” destinat solicitanților, candidaților și ofertanților.

(3)   Comisia raportează periodic Parlamentului European și Consiliului cu privire la punerea în aplicare a e-guvernării.

CAPITOLUL 8

Principii administrative

Articolul 96

Buna gestiune

(1)   Ordonatorul de credite competent face cunoscută, fără întârziere, necesitatea de a prezenta elemente justificative și/sau documente, forma acestora și conținutul lor obligatoriu, precum și, după caz, calendarul orientativ pentru finalizarea procedurii de atribuire.

(2)   În cazul în care, din cauza unei erori administrative evidente din partea candidatului sau ofertantului, acesta nu prezintă documente justificative sau nu face declarații, comitetul de evaluare sau, după caz, ordonatorul de credite competent solicită, cu excepția unor cazuri justificate corespunzător, candidatului sau ofertantului să furnizeze informațiile lipsă sau să clarifice documentele justificative. Informațiile sau clarificările respective nu pot modifica substanțial propunerea sau termenii ofertei.

Articolul 97

Precizarea căilor de atac

În cazul în care un act procedural al unui ordonator de credite prejudiciază drepturile unui candidat sau ofertant, beneficiar sau contractant, actul în cauză precizează căile de atac administrative și/sau judiciare care pot fi utilizate pentru a contesta actul.

Se precizează în mod special natura căii de atac, organismul sau organismele în fața cărora se poate înainta acțiunea, precum și termenele pentru exercitarea acesteia.

CAPITOLUL 9

Auditorul intern

Articolul 98

Desemnarea auditorului intern

(1)   Fiecare instituție instituie o funcție de audit intern care trebuie îndeplinită cu respectarea standardelor internaționale relevante. Auditorul intern desemnat de instituție răspunde în fața acesteia de verificarea bunei funcționări a sistemelor și procedurilor de execuție bugetară. Auditorul intern nu poate fi nici ordonator de credite și nici contabil.

(2)   În scopul realizării auditului intern al SEAE, șefii delegațiilor Uniunii, acționând în calitate de ordonatori de credite subdelegați, în conformitate cu articolul 56 alineatul (2), sunt supuși competențelor de verificare ale auditorului intern al Comisiei, pentru activitățile de gestiune financiară care le-au fost subdelegate.

Auditorul intern al Comisiei acționează și în calitate de auditor intern al SEAE în ceea ce privește execuția secțiunii din buget consacrate SEAE, sub rezerva articolului 213.

(3)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 210 în ceea ce privește stabilirea normelor detaliate privind desemnarea auditorului intern.

Articolul 99

Competențele și sarcinile auditorului intern

(1)   Auditorul intern consiliază instituția sa în domeniul gestionării riscurilor, prin emiterea unor avize independente privind calitatea sistemelor de gestiune și de control și a unor recomandări pentru îmbunătățirea condițiilor de aplicare a operațiunilor și pentru promovarea bunei gestiuni financiare.

Auditorul intern este responsabil în special de:

(a)

evaluarea caracterului adecvat și a eficacității sistemelor interne de gestiune și a rezultatelor departamentelor în punerea în aplicare a politicilor, programelor și acțiunilor în raport cu riscurile asociate acestora;

(b)

evaluarea eficienței și eficacității sistemelor interne de control și audit aplicabile oricărei operațiuni de execuție bugetară.

(2)   Auditorul intern își îndeplinește sarcinile privind toate activitățile și departamentele instituției. Acesta beneficiază de acces complet și nelimitat la toate informațiile necesare pentru îndeplinirea sarcinilor sale, dacă se impune la fața locului, inclusiv în statele membre sau în țări terțe.

Auditorul intern ia notă de raportul anual al ordonatorilor de credite și de orice alte informații identificate.

(3)   Auditorul intern raportează instituției cu privire la constatările și recomandările sale. Instituția asigură luarea de măsuri conform recomandărilor rezultate din audituri. Auditorul intern prezintă, de asemenea, instituției un raport anual de audit intern care indică numărul și tipul auditurilor interne realizate, recomandările formulate și acțiunile întreprinse ca urmare a acestor recomandări.

(4)   Instituția pune la dispoziția oricărei persoane fizice sau juridice implicate în operațiunile de cheltuieli datele de contact ale auditorului intern, în scopul contactării confidențiale a acestuia.

(5)   În fiecare an, instituția prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport care conține un rezumat privind numărul și tipul auditurilor interne realizate, recomandările formulate și acțiunile întreprinse ca urmare a acestor recomandări.

(6)   Rapoartele și constatările auditorului intern, precum și raportul instituției sunt accesibile publicului numai după validarea de către auditorul intern a măsurilor adoptate pentru punerea lor în aplicare.

(7)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 210 în ceea ce privește stabilirea normelor detaliate privind competențele și sarcinile auditorului intern.

Articolul 100

Independența auditorului intern

(1)   Normele speciale aplicabile auditorului intern sunt stabilite de instituție, acestea fiind de natură să garanteze independența totală a auditorului intern în îndeplinirea sarcinilor sale și să stabilească răspunderea auditorului intern.

În cazul în care auditorul intern are calitatea de membru al personalului, acesta își exercită funcțiile exclusive de audit în condiții de independență deplină și își asumă răspunderea în condițiile prevăzute în Statutul funcționarilor și precizate în actele delegate adoptate în temeiul prezentului regulament.

(2)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 210 în ceea ce privește stabilirea normelor detaliate privind independența și responsabilitatea auditorului intern, inclusiv dreptul auditorului intern de a iniția acțiuni judiciare la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

TITLUL V

ACHIZIȚII PUBLICE

CAPITOLUL 1

Dispoziții generale

Secțiunea 1

Domeniul de aplicare și principii de atribuire

Articolul 101

Definirea contractelor de achiziții publice

(1)   Contractele de achiziții publice reprezintă contracte cu titlu oneros, încheiate în scris între unul sau mai mulți agenți economici, pe de o parte, și una sau mai multe autorități contractante, pe de altă parte, în sensul articolelor 117 și 190, pentru a obține, în schimbul unui preț plătit integral sau parțial de la buget, furnizarea de bunuri mobile sau imobile, executarea de lucrări sau prestarea de servicii.

Respectivele contracte cuprind:

(a)

contracte de achiziții de bunuri imobiliare;

(b)

contracte de achiziții de bunuri;

(c)

contracte de achiziții de lucrări;

(d)

contracte de achiziții de servicii.

(2)   Contractele-cadru reprezintă contracte încheiate între unul sau mai mulți agenți economici și între una sau mai multe autorități contractante, în scopul stabilirii clauzelor contractelor care trebuie atribuite pe o perioadă dată, în special în ceea ce privește prețul, și, după caz, cantitatea avută în vedere. Acestea sunt reglementate de dispozițiile prezentului titlu privind procedura de atribuire, inclusiv publicitatea.

(3)   Cu excepția articolelor 106 — 109, prezentul titlu nu se aplică granturilor și nici contractelor de asistență tehnică încheiate cu BEI sau Fondul European de Investiții.

(4)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 210 în ceea ce privește stabilirea normelor detaliate privind definirea și domeniul de aplicare a contractelor de achiziții publice, inclusiv contractele-cadru și contractele speciale.

Articolul 102

Principii aplicabile contractelor de achiziții publice

(1)   Toate contractele de achiziții publice finanțate integral sau parțial de la buget respectă principiile transparenței, proporționalității, egalității de tratament și nediscriminării.

(2)   Toate contractele de achiziții publice fac obiectul unei proceduri de ofertare cu participare cât mai largă cu excepția cazului în care se recurge la procedura negociată menționată la articolul 104 alineatul (1) litera (d).

Autoritățile contractante nu pot utiliza contractele-cadru în mod abuziv sau astfel încât, prin scopul sau efectul lor, acestea să conducă la împiedicarea, restrângerea sau denaturarea concurenței.

Secțiunea 2

Publicarea

Articolul 103

Publicarea contractelor de achiziții publice

(1)   Autoritățile contractante publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene toate contractele care depășesc pragurile prevăzute la articolul 118 sau 190.

Anunțurile de participare se publică în avans, cu excepția cazurilor menționate la articolul 104 alineatul (2) și a contractelor de achiziții de servicii reglementate de anexa IIB la Directiva 2004/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 31 martie 2004 privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice de lucrări, de bunuri și de servicii (17).

Publicarea anumitor informații după atribuirea contractului poate fi omisă în cazurile în care acest lucru ar împiedica aplicarea legii, ar contravine interesului public, ar prejudicia interesele legitime de afaceri ale întreprinderilor publice sau private, ori ar putea denatura concurența loială între acestea.

(2)   Contractele a căror valoare se situează sub pragurile prevăzute la articolul 118 sau la articolul 190 și contractele de achiziții de servicii menționate în anexa II B la Directiva 2004/18/CE fac obiectul unei publicități adecvate.

(3)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 210 în ceea ce privește stabilirea normelor detaliate privind cerințele de publicare a contractelor și publicarea de anunțuri.

Secțiunea 3

Proceduri de achiziții

Articolul 104

Proceduri de achiziții

(1)   Procedurile de achiziții iau una din următoarele forme:

(a)

procedură deschisă;

(b)

procedură restrânsă;

(c)

concursuri;

(d)

procedură negociată;

(e)

dialog competitiv.

Atunci când un contract de achiziții publice sau un contract-cadru prezintă interes pentru două sau mai multe instituții, agenții executive sau organisme menționate la articolele 208 și 209, și ori de câte ori este posibil să se realizeze o eficiență sporită, autoritățile contractante în cauză urmăresc să organizeze procedura de achiziții pe o bază interinstituțională.

Atunci când un contract de achiziții publice sau un contract-cadru este necesar pentru executarea unei acțiuni comune între o instituție și una sau mai multe autorități contractante din statele membre, în anumite cazuri procedura de achiziții poate fi organizată în comun de această instituție și de autoritățile contractante respective, cazurile respective urmând să fie precizate prin actele delegate adoptate în temeiul prezentului regulament.

Pot fi derulate proceduri de achiziții publice comune cu statele AELS și cu statele candidate la aderarea la Uniune, dacă această posibilitate a fost în mod special prevăzută într-un tratat bilateral sau multilateral.

(2)   Pentru contractele a căror valoare depășește pragurile prevăzute la articolul 118 sau 190, utilizarea procedurii negociate este autorizată doar în cazurile prevăzute de actele delegate adoptate în temeiul prezentului regulament.

(3)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 210 în ceea ce privește stabilirea normelor detaliate privind tipurile de proceduri de achiziții, achizițiile comune, contractele de mică valoare și plata pe baza facturii.

Articolul 105

Conținutul documentelor aferente procedurii de ofertare

Documentele aferente procedurii de ofertare trebuie să furnizeze o descriere completă, clară și precisă a obiectului contractului și să specifice criteriile de excludere, selecție și atribuire aplicabile contractului.

Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 210 în ceea ce privește stabilirea normelor detaliate privind conținutul documentației aferente procedurii de ofertare, inclusiv privind posibilitatea și condițiile de revizuire a prețului și a specificațiilor tehnice.

Articolul 106

Criterii de excludere aplicabile participării la proceduri de achiziții

(1)   Sunt excluși de la participarea la procedurile de achiziții candidații sau ofertanții care:

(a)

se află în stare de faliment sau fac obiectul unei proceduri de lichidare sau de administrare judiciară, au încheiat concordate judiciare, și-au suspendat activitatea economică sau fac obiectul unei proceduri în urma acestor situații sau se află în situații similare în urma unei proceduri similare prevăzute de legislația sau de reglementările naționale;

(b)

aceștia sau persoanele care au putere de reprezentare, decizie sau control asupra lor au fost condamnați printr-o hotărâre cu valoare de res judicata a unei autorități competente a unui stat membru pentru un delict legat de conduita lor profesională;

(c)

au comis în conduita lor profesională greșeli grave, demonstrate prin orice mijloace pe care autoritatea contractantă le poate justifica, inclusiv prin hotărâri ale BEI și ale organizațiilor internaționale;

(d)

nu și-au respectat obligațiile de plată a contribuțiilor de asigurări sociale sau de achitare a impozitelor în conformitate cu prevederile legale ale țării în care sunt stabiliți sau ale țării autorității contractante sau ale țării unde se execută contractul;

(e)

aceștia sau persoane cu putere de reprezentare, decizie sau control asupra lor au fost condamnați printr-o hotărâre cu valoare de res judicata pentru fraudă, corupție, participare la o organizație criminală, spălare de bani sau participare la orice alte activități ilegale în detrimentul intereselor financiare ale Uniunii;

(f)

intră sub incidența unei sancțiuni administrative menționate la articolul 109 alineatul (1).

Literele (a)—(d) de la primul paragraf nu se aplică în cazul achiziției de bunuri în condiții deosebit de avantajoase fie de la un furnizor care își lichidează activitatea definitiv, fie de la administratori judiciari sau lichidatori în cazul unui faliment, prin intermediul unui concordat judiciar sau printr-o procedură similară, prevăzută de legislația națională.

Literele (b) și (e) de la primul paragraf nu se aplică în cazul în care candidații sau ofertanții pot demonstra că au fost adoptate măsuri corespunzătoare împotriva persoanelor cu putere de reprezentare, decizie sau control care fac obiectul hotărârii menționate la litera (b) sau (e) de la primul paragraf.

(2)   În cazul unei proceduri negociate în care, din rațiuni tehnice sau artistice ori din rațiuni legate de protecția drepturilor exclusive, contractul nu poate fi atribuit decât unui anumit agent economic, instituția poate decide să nu excludă agentul economic în cauză invocând rațiunile menționate la alineatul (1) primul paragraf literele (a), (c) și (d) dacă acest lucru este indispensabil pentru a asigura continuitatea activității instituției. În acest caz, instituția își justifică în mod corespunzător decizia.

(3)   Candidații sau ofertanții trebuie să certifice că nu se află într-una din situațiile enumerate la alineatul (1). Cu toate acestea, autoritatea contractantă poate să nu solicite această certificare în cazul contractelor cu valoare foarte mică.

În scopul aplicării corecte a alineatului (1), la solicitarea autorității contractante, candidatul sau ofertantul trebuie să efectueze următoarele:

(a)

atunci când candidatul sau ofertantul este o persoană juridică, să furnizeze informații privind proprietatea sau gestionarea, controlul și puterea de reprezentare a persoanei juridice și să certifice că acesta nu se află într-una dintre situațiile menționate la alineatul (1);

(b)

atunci când se are în vedere o subcontractare, să certifice că subcontractantul nu se află într-una din situațiile menționate la alineatul (1).

(4)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 210 în ceea ce privește stabilirea de norme detaliate privind:

(a)

criteriile de excludere aplicabile participării la invitațiile la licitații, inclusiv norme privind activitățile ilegale care pot conduce la excludere;

(b)

dovezile ce pot fi considerate satisfăcătoare pentru a dovedi că nu există o situație de excludere;

(c)

durata excluderii, în cazul unei excluderi. O astfel de excludere nu depășește 10 ani.

Articolul 107

Criterii de excludere aplicabile atribuirilor

(1)   Nu se atribuie contracte candidaților sau ofertanților care, în timpul procedurii de achiziții aferente contractului respectiv:

(a)

se găsesc într-o situație de conflict de interese;

(b)

se fac vinovați de declarații false în informațiile solicitate de autoritatea contractantă, ca o condiție de participare la procedura de achiziții sau nu au furnizat informații respective;

(c)

se află într-una din situațiile de excludere de la procedura de achiziții menționată la articolul 106 alineatul (1).

(2)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 210 în ceea ce privește stabilirea normelor detaliate privind criteriile de excludere aplicabile procedurii de achiziții și privind stabilirea dovezilor ce pot fi considerate satisfăcătoare pentru a dovedi că nu există o situație de excludere. În plus, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 210 în ceea ce privește durata excluderii.

Articolul 108

Baza centrală de date privind excluderile

(1)   Baza centrală de date privind excluderile, creată și administrată de către Comisie, cuprinde detalii cu privire la candidații și ofertanții care se găsesc într-una din situațiile menționate la articolul 106, la articolul 109 alineatul (1) primul paragraf litera (b) și la articolul 109 alineatul (2) litera (a). Baza de date respectivă este utilizată în comun de instituțiile, agențiile executive și organismele menționate la articolul 208. Parlamentul European și Consiliul sunt informate anual cu privire la numărul de cazuri noi și la numărul total de cazuri înscrise în baza de date.

(2)   Autoritățile statelor membre și ale țărilor terțe, precum și organismele, altele decât cele menționate la alineatul (1), care participă la execuția bugetului în conformitate cu articolele 58 și 61, comunică ordonatorului de credite competent informații cu privire la candidații și ofertanții care se află într-una din situațiile menționate la articolul 106 alineatul (1) primul paragraf litera (e), atunci când conduita agentului respectiv a adus atingere intereselor financiare ale Uniunii. Ordonatorul de credite în cauză primește aceste informații și solicită contabilului să le introducă în baza de date.

Autoritățile și organismele menționate la primul paragraf au acces la informațiile conținute în baza de date și țin cont de aceste informații, după caz și pe propria răspundere, atunci când atribuie contracte aferente execuției bugetare.

(3)   BCE, BEI și Fondul European de Investiții au acces la informațiile conținute în baza de date pentru a-și putea proteja fondurile proprii și pot ține de cont de aceste informații, după caz și pe propria răspundere, atunci când atribuie contracte în conformitate cu propriile norme privind achizițiile.

BCE, BEI și Fondul European de Investiții transmit Comisiei informații privind candidații și ofertanții care se află într-una dintre situațiile menționate la articolul 106 alineatul (1) primul paragraf litera (e), în cazul în care conduita agenților respectivi a adus atingere intereselor financiare ale Uniunii.

(4)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 210 în ceea ce privește stabilirea normelor detaliate privind baza de date centrală privind excluderile, inclusiv în ceea ce privește proceduri standardizate și specificații tehnice pentru gestionarea bazei de date.

(5)   Autorităților din țările terțe le poate fi permis accesul numai după îndeplinirea normelor prevăzute la articolul 9 din Regulamentul (CE) nr. 45/2001 și în urma unei evaluări de la caz la caz.

Articolul 109

Sancțiuni administrative și financiare

(1)   Autoritatea contractantă poate impune sancțiuni administrative și/sau financiare:

(a)

contractanților, candidaților sau ofertanților aflați în cazurile menționate la articolul 107 alineatul (1) litera (b);

(b)

contractanților în cazul cărora s-a constatat o încălcare gravă a obligațiilor ce le revin în temeiul contractelor finanțate de la buget.

Cu toate acestea, mai întâi, autoritatea contractantă trebuie să ofere întotdeauna persoanei respective posibilitatea de a-și prezenta observațiile.

(2)   Sancțiunile menționate la alineatul (1) sunt proporționale cu importanța contractului și cu gravitatea abaterii, și pot consta în:

(a)

excluderea candidatului sau a ofertantului sau a contractantului în cauză de la contracte sau granturi finanțate de la buget, pe o perioadă maximă de zece ani; și/sau

(b)

plata unor sancțiuni financiare de către candidat sau ofertant sau contractant, în limita valorii contractului respectiv.

(3)   Pentru a consolida protecția intereselor financiare ale Uniunii instituțiile pot decide, cu respectarea principiului proporționalității, să-și publice deciziile de aplicare a sancțiunilor administrative sau financiare menționate la alineatul (1) după ce procedura prevăzută la alineatul (1) a fost pe deplin respectată.

Decizia de publicare a deciziei de aplicare a sancțiunilor administrative sau financiare menționată la primul paragraf va ține seama, mai ales, de gravitatea abaterii, inclusiv de impactul asupra intereselor financiare ale Uniunii și a imaginii sale, de timpul scurs de la comiterea abaterii, durata și recurența acesteia, intenția sau gradul de neglijență manifestate de entitatea în cauză, precum și măsurile luate de către aceasta pentru remedierea situației.

Decizia de publicare este inclusă în decizia de aplicare a sancțiunilor administrative sau financiare și prevede în mod expres publicarea deciziilor de aplicare a sancțiunilor sau a unui sumar al acestora pe site-ul de internet al instituției.

Pentru a asigura un efect disuasiv, rezumatul publicat include numele persoanei responsabile pentru abatere, o scurtă descriere a abaterii, programul în cauză și durata excluderii și/sau suma sancțiunilor financiare.

Decizia se publică după epuizarea căilor legale de recurs împotriva deciziei sau după prescrierea termenelor de recurs și rămâne publicată pe site-ul de internet până la expirarea perioadei de excludere sau până la scurgerea a șase luni de la plata sancțiunilor financiare, în cazul în care acestea reprezintă singura măsură luată.

În cazul în care sunt vizate persoane fizice, decizia de publicare se ia ținându-se cont în mod corespunzător de dreptul la viața privată și cu respectarea drepturilor prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 45/2001.

(4)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 210 în ceea ce privește stabilirea normelor detaliate privind diferitele sancțiuni administrative și financiare pentru ofertanții și candidații ce au făcut declarații false, au comis erori substanțiale, au comis nereguli sau fraude grave sau și-au încălcat în mod serios obligațiile contractuale.

Articolul 110

Criterii de atribuire a contractelor

(1)   Contractele sunt atribuite în funcție de criteriile de atribuire aplicabile conținutului ofertei, după verificarea, pe baza criteriilor de selecție incluse în documentele aferente procedurii de ofertare, a capacității agenților economici care nu au fost excluși în temeiul articolului 106, al articolului 107 și al articolului 109 alineatul (2) litera (a).

(2)   Contractele se atribuie prin procedura de atribuire automată sau prin procedura ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic.

(3)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 210 în ceea ce privește stabilirea normelor detaliate privind precizarea criteriilor de selecție și a criteriilor de atribuire a contractelor. În plus, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 210 în ceea ce privește documentele ce dovedesc capacitatea economică și financiară și capacitatea tehnică și profesională, precum și norme detaliate privind licitațiile electronice și ofertele cu prețuri anormal de mici.

Articolul 111

Depunerea ofertelor

(1)   Modalitățile de depunere a ofertelor trebuie să asigure concurența reală și confidențialitatea conținutului ofertelor până la deschiderea lor simultană.

(2)   Comisia se asigură, prin mijloace corespunzătoare și în conformitate cu articolul 95, că ofertanții pot prezenta conținutul ofertei și orice documente justificative în format electronic („e-achiziții”).

Până la 28 octombrie 2014 și, ulterior, în mod regulat, Comisia raportează Parlamentului European și Consiliului cu privire la progresele înregistrate în aplicarea acestei dispoziții.

(3)   În cazul în care consideră că acest lucru este adecvat și proporțional, autoritatea contractantă poate solicita ofertanților să depună o garanție în avans pentru a asigura menținerea ofertelor depuse.

(4)   Cu excepția contractelor cu o valoare mică menționate la articolul 104 alineatul (3), deschiderea dosarelor de candidatură și a ofertelor este asigurată de o comisie de deschidere, desemnată în acest scop. Ofertele sau dosarele de candidatură pe care comisia le-a declarat neconforme cu condițiile stabilite sunt respinse.

(5)   Toate cererile de participare sau ofertele declarate de comisia de deschidere ca fiind conforme cu condițiile stabilite sunt evaluate, pe baza criteriilor prevăzute în documentele aferente procedurii de ofertare, pentru a propune autorității contractante atribuirea contractului sau pentru a utiliza procedura de licitație electronică.

(6)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 210 în ceea ce privește stabilirea normelor detaliate privind depunerea ofertelor și stabilirea termenelor de primire a ofertelor și a cererilor de participare, privind termenul de acces la invitația la documentația de licitație și termenele pentru cazuri de urgență. În plus, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 210 în ceea ce privește diferitele modalități de comunicare și norme detaliate privind posibilitatea unei garanții de licitație, deschiderea ofertelor, cererile de participare și privind comisia pentru evaluarea ofertelor și a cererilor de participare.

Articolul 112

Principiile egalității de tratament și transparenței

(1)   În timpul derulării procedurii de achiziții, toate contactele dintre autoritatea contractantă și candidați sau ofertanți trebuie să se desfășoare în condiții care garantează transparența și egalitatea de tratament. Aceste contacte nu pot conduce la modificarea condițiilor contractului și nici a clauzelor prevăzute în oferta inițială.

(2)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 210 în ceea ce privește stabilirea normelor detaliate privind principiile egalității de tratament și transparenței. Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 210 prin care să se stabilească în ce măsură este permis contactul între autoritățile contractante și ofertanți pe timpul procedurii de atribuire a contractului, cerințele minime de evidențe scrise ale unei evaluări și detaliile minime ale deciziei luate de autoritatea contractantă.

Articolul 113

Decizia de atribuire

(1)   Ordonatorul de credite decide cu privire la candidatul sau ofertantul căruia i se atribuie contractul, în conformitate cu criteriile de selecție și de atribuire stabilite în prealabil în documentele aferente procedurii de ofertare și în normele privind achizițiile.

(2)   Autoritatea contractantă notifică tuturor candidaților sau ofertanților ale căror candidaturi sau oferte au fost respinse motivele pe care s-a întemeiat această decizie, precum și data la care expiră perioada de așteptare menționată la articolul 118 alineatul (2). Autoritatea contractantă comunică tuturor ofertanților care îndeplinesc criteriile de excludere și de selecție, și care au depus o cerere scrisă, caracteristicile și avantajele relative ale ofertei reținute, precum și numele ofertantului căruia îi este atribuit contractul.

Cu toate acestea, se impune a nu divulga anumite detalii în cazul în care dezvăluirea acestora ar împiedica aplicarea legii, ar contravine interesului public sau ar prejudicia interesele legitime de afaceri ale întreprinderilor publice sau private sau ar putea denatura concurența loială între întreprinderi.

(3)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 210 în ceea ce privește stabilirea normelor detaliate privind decizia de atribuire, precum și semnarea și executarea contractului.

Articolul 114

Anularea procedurii de achiziții

Înainte de semnarea contractului, autoritatea contractantă fie poate renunța la procedura de achiziții, fie poate anula procedura de atribuire a contractelor, fără ca ofertanții sau candidații să aibă dreptul de a solicita compensații.

Decizia trebuie motivată și adusă la cunoștința candidaților sau a ofertanților.

Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 210 în ceea ce privește stabilirea normelor detaliate privind anularea procedurii de achiziții.

Secțiunea 4

Garanții și acțiuni corective

Articolul 115

Garanții

Cu excepția contractelor de valoare redusă, autoritatea contractantă poate solicita contractanților, în cazul în care consideră acest lucru adecvat și proporțional, de la caz la caz și în urma unei analize a riscurilor, depunerea unei garanții pentru:

(a)

a asigura executarea integrală a contractului sau;

(b)

a limita riscurile financiare legate de plata prefinanțării.

Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 210 în ceea ce privește stabilirea normelor detaliate privind criteriile de analiză a riscurilor și garanțiile solicitate contractanților.

Articolul 116

Erori, nereguli și fraudă în procedură

(1)   Atunci când procedura de atribuire se dovedește a fi viciată de erori substanțiale, de nereguli sau de fraudă, autoritatea contractantă suspendă procedura și poate lua toate măsurile necesare, inclusiv anularea procedurii.

În cazul în care, după atribuirea contractului, procedura de atribuire sau executarea contractului se dovedesc a fi viciate de erori substanțiale, de nereguli sau fraudă, autoritatea contractantă poate să nu încheie contractul, să suspende executarea acestuia sau, dacă este cazul, să îl rezilieze, în funcție de stadiul în care se află procedura.

În cazul în care aceste erori, nereguli sau fraude sunt imputabile contractantului, autoritatea contractantă poate refuza, în plus, efectuarea plăților, recupera sumele deja plătite sau rezilia toate contractele încheiate cu contractantul respectiv, proporțional cu gravitatea erorilor, a neregulilor sau a fraudei.

(2)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 210 în ceea ce privește stabilirea normelor detaliate privind suspendarea unui contract în cazul unor erori, nereguli sau al fraudei.

CAPITOLUL 2

Dispoziții aplicabile contractelor atribuite de instituții în cont propriu

Articolul 117

Autoritatea contractantă

(1)   Instituțiile sunt considerate autorități contractante în cazul contractelor atribuite în cont propriu. În conformitate cu articolul 65, acestea deleagă competențele necesare exercitării funcției de autoritate contractantă.

(2)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 210 în ceea ce privește stabilirea normelor detaliate privind delegarea funcției autorității contractante, inclusiv identificarea nivelurilor adecvate pentru calcularea pragurilor.

Articolul 118

Praguri aplicabile

(1)   Sub rezerva dispozițiilor din partea II titlul IV, Directiva 2004/18/CE fixează pragurile care stabilesc:

(a)

modalitățile de publicare menționate la articolul 103;

(b)

alegerea procedurilor menționate la articolul 104 alineatul (1);

(c)

termenele corespunzătoare.

(2)   Sub rezerva excepțiilor și a condițiilor specificate în actele delegate adoptate în temeiul prezentului regulament, autoritatea contractantă nu poate, în cazul contractelor reglementate de Directiva 2004/18/CE, semna contractul sau contractul-cadru cu ofertantul declarat câștigător decât după expirarea unei perioade de așteptare.

(3)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 210 în ceea ce privește stabilirea normelor detaliate privind pragurile aplicabile, contractele separate și contractele pentru loturi, estimarea valorii anumitor contracte și perioada de așteptare de dinaintea semnării contractului.

Articolul 119

Reguli privind participarea la procedura de ofertare

(1)   Participarea la proceduri de ofertare este deschisă în condiții egale tuturor persoanelor fizice și juridice care intră în domeniul de aplicare a tratatelor și tuturor persoanelor fizice și juridice dintr-o țară terță care a încheiat un acord special cu Uniunea în domeniul achizițiilor publice, în condițiile stabilite în acordul respectiv.

Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 210 în ceea ce privește stabilirea normelor detaliate privind dovada accesului la contracte.

(2)   OLAF exercită competențele conferite de Comisie prin Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului din 11 noiembrie 1996 privind controalele și inspecțiile la fața locului efectuate de Comisie în scopul protejării intereselor financiare ale Comunităților Europene împotriva fraudei și a altor abateri (18) de a efectua inspecții și controale la fața locului în statele membre și, în conformitate cu acordurile de cooperare și de asistență reciprocă în vigoare, în țări terțe și la sediile organizațiilor internaționale.

Articolul 120

Regulile privind achizițiile ale Organizației Mondiale a Comerțului

În cazurile în care se aplică Acordul multilateral privind achizițiile publice încheiat în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului, contractele sunt deschise și cetățenilor statelor care au ratificat acordul menționat, în condițiile prevăzute de acesta.

TITLUL VI

GRANTURI

CAPITOLUL 1

Domeniul de aplicare și forma granturilor

Articolul 121

Domeniul de aplicare a granturilor

(1)   Granturile sunt contribuții financiare directe, acordate ca donație din buget pentru a finanța următoarele:

(a)

o acțiune destinată să contribuie la realizarea unui obiectiv de politică al Uniunii;

(b)

funcționarea unui organism care urmărește un obiectiv de interes general al Uniunii sau un obiectiv care se înscrie în cadrul unei politici a Uniunii (granturi de funcționare) și susține această politică.

Granturile fac obiectul fie al unui acord scris, fie al unei decizii a Comisiei notificată solicitantului declarat câștigător al unui grant.

Comisia poate institui sisteme electronice securizate pentru schimburile cu beneficiarii.

Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 210 în ceea ce privește normele detaliate privind precizarea domeniului de aplicare al granturilor, precum și normele care să stabilească dacă se folosesc acorduri de grant sau decizii de atribuire a granturilor. În plus, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 210 în ceea ce privește detaliile referitoare la sistemul electronic de schimb, inclusiv condițiile în care documentele depuse prin intermediul acestor sisteme, printre care acordurile de grant, se consideră originale și se semnează, precum și detaliile referitoare la utilizarea parteneriatelor-cadru.

(2)   Nu reprezintă grant în sensul prezentului titlu:

(a)

cheltuielile cu membrii și personalul instituțiilor și contribuțiile la școlile europene;

(b)

contractele de achiziții publice menționate la articolul 101 și ajutoarele plătite cu titlu de asistență macrofinanciară și sprijin bugetar;

(c)

instrumentele financiare, și nici acționariatele sau participările la capitalul unor instituții financiare internaționale, precum Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), sau organismele specializate ale Uniunii, precum Fondul European de Investiții;

(d)

contribuțiile plătite de Uniune sub formă de cotizații organismelor a căror membră este;

(e)

cheltuielile executate în cadrul gestiuni partajate și al gestiunii indirecte în sensul articolelor 58, 59 și 60, dacă nu se specifică altfel în normele financiare aplicabile bugetului entităților sau persoanelor cărora li s-au încredințat sarcini de execuție bugetară în temeiul articolului 58 alineatul(1) litera (c) sau în acordurile de delegare;

(f)

contribuțiile la agențiile executive menționate la articolul 62, efectuate în temeiul actului constitutiv al fiecărei agenții;

(g)

cheltuielile legate de piețele de produse pescărești menționate la articolul 3 alineatul (2) litera (f) din Regulamentul (CE) nr. 1290/2005 al Consiliului din 21 iunie 2005 privind finanțarea politicii agricole comune (19);

(h)

rambursarea cheltuielilor de călătorie și de ședere sau, după caz, a oricăror alte indemnizații plătite persoanelor invitate sau mandatate de instituții.

(i)

premiile acordate cu titlu de recompensă în cadrul unui concurs, cărora li se aplică partea I titlul VII.

(3)   Compensațiile la rata dobânzii și subvențiile pentru comisioanele de garanție sunt tratate drept granturi, cu condiția să nu fie combinate în cadrul unei măsuri unice cu instrumentele financiare menționate în partea I titlul VIII.

Aceste compensații și subvenții sunt sub rezerva dispozițiilor prezentului titlu, cu excepția următoarelor:

(a)

principiul de cofinanțare menționat la articolul 125 alineatul (3);

(b)

principiul de nonprofit menționat la articolul 125 alineatul (4);

(c)

pentru acțiunile care au ca obiectiv întărirea capacității financiare a beneficiarului sau generarea de venit, evaluarea capacității financiare a solicitantului, menționată la articolul 132 alineatul (1);

(4)   Fiecare instituție poate acorda granturi pentru activități de comunicare, atunci când, din motive justificate în mod corespunzător, utilizarea procedurilor de achiziții nu este adecvată.

Articolul 122

Beneficiari

(1)   În cazul în care mai multe entități îndeplinesc criteriile pentru a primi un grant sau împreună formează o entitate, respectiva entitate poate fi tratată ca beneficiar unic, inclusiv atunci când entitatea este înființată în mod special pentru executarea acțiunii care urmează să fie finanțată prin intermediul grantului.

(2)   În sensul prezentului titlu, următoarele entități sunt considerate ca entități afiliate beneficiarului:

(a)

entități care compun beneficiarul, în conformitate cu alineatul (1);

(b)

entități care îndeplinesc criteriile de eligibilitate și care nu se află într-una dintre situațiile menționate la articolul 131 alineatul (4) și care au o legătură cu beneficiarul, în special o legătură juridică sau de capital, care nu sunt nici limitate la acțiune, nici înființate cu unicul scop al executării respectivei acțiuni.

(3)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 210 în ceea ce privește conținutul minim al acordurilor sau deciziilor de grant, în special în cazul în care grantul este acordat mai multor entități, obligațiile specifice ale coordonatorului, dacă este cazul, precum și ale celorlalți beneficiari, regimul răspunderii aplicabile și condițiile privind adăugarea sau eliminarea unui beneficiar.

Articolul 123

Forme de grant

(1)   Grantul poate lua oricare dintre următoarele forme:

(a)

rambursarea unei părți definite din costurile eligibile, menționate la articolul 126, suportate efectiv;

(b)

rambursarea pe baza costurilor unitare;

(c)

sume forfetare;

(d)

finanțare la rate forfetare;

(e)

o combinație între formele menționate la literele (a) — (d).

(2)   Pentru a stabili forma adecvată de grant, se ține cont în cea mai mare măsură posibilă de interesele și de metodele contabile ale beneficiarilor potențiali.

(3)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 210 în ceea ce privește stabilirea normelor privind diferitele forme de grant, inclusiv pentru granturile de valoare mică.

Articolul 124

Sumele forfetare, costurile unitare și finanțarea la rate forfetare

(1)   Fără a aduce atingere dispozițiilor actului de bază, utilizarea sumelor forfetare, a costurilor unitare sau a finanțării la rate forfetare este autorizată printr-o decizie a Comisiei care să asigure respectarea principiului egalității de tratament al beneficiarilor pentru aceeași categorie de acțiuni sau de programe de lucru.

În cazul în care suma maximă pentru fiecare grant nu depășește valoarea unui grant de valoare mică, autorizația poate fi acordată de ordonatorul de credite competent.

(2)   Autorizația se bazează cel puțin pe următoarele elemente:

(a)

justificarea adecvării acestor forme de finanțare din perspectiva naturii acțiunilor sau programelor de lucru sprijinite, precum și a riscurilor de nereguli și fraudă și a costurilor controalelor;

(b)

identificarea costurilor sau a categoriilor de costuri acoperite de sumele forfetare, de costurile unitare sau de finanțarea la rate forfetare, din care se exclud costurile neeligibile în conformitate cu normele aplicabile ale Uniunii;

(c)

descrierea metodelor de stabilire a sumelor forfetare, a costurilor unitare și a finanțării la rate forfetare, precum și descrierea condițiilor pentru a asigura în mod rezonabil respectarea principiilor de nonprofit și de cofinanțare și evitarea finanțării duble a costurilor. Aceste metode se bazează pe:

(i)

date statistice sau mijloace obiective similare; sau

(ii)

o abordare de la beneficiar la beneficiar, bazată pe date istorice certificate sau verificabile ale beneficiarului ori pe practicile sale obișnuite de contabilitate analitică.

(3)   În cazul în care se autorizează recurgerea la practicile obișnuite de contabilitate analitică ale beneficiarului, ordonatorul de credite competent poate evalua ex ante conformitatea acestor practici cu condițiile prevăzute la alineatul (2) sau printr-o strategie corespunzătoare de controale ex post.

În cazul în care conformitatea practicilor obișnuite de contabilitate analitică ale beneficiarului cu condițiile prevăzute la alineatul (2) se stabilește ex ante, cuantumul sumelor forfetare, al costurilor unitare sau al finanțării la rate forfetare, stabilit prin aplicarea practicilor respective, nu este contestat în cursul controalelor ex post.

Ordonatorul de credite competent poate considera că practicile obișnuite de contabilitate analitică ale beneficiarului sunt conforme cu condițiile prevăzute la alineatul (2) dacă sunt acceptate de autoritățile naționale în cadrul unor sisteme de finanțare comparabile.

(4)   Decizia sau acordul de grant poate autoriza, sub formă de rate forfetare, finanțarea costurilor indirecte ale beneficiarului până la cel mult 7 % din costurile directe totale eligibile ale acțiunii, cu excepția cazului în care beneficiarul primește un grant de funcționare din buget. Plafonul de 7 % poate fi depășit printr-o decizie motivată a Comisiei.

(5)   Proprietarii de IMM-uri și alte persoane juridice care nu primesc salariu pot declara drept eligibile costurile cu personalul ocazionate de activitatea depusă în cadrul unei acțiuni sau al unui program de lucru, pe baza costurilor unitare stabilite prin decizia Comisiei.

(6)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 210 în ceea ce privește stabilirea normelor detaliate privind sumele forfetare, costurile unitare și finanțarea la rate forfetare.

CAPITOLUL 2

Principii

Articolul 125

Principii generale aplicabile granturilor

(1)   Atribuirea granturilor este reglementată de principiile egalității de tratament și transparenței.

(2)   Fără a se aduce atingere articolului 130, granturile nu pot fi cumulative și nu se pot acorda retroactiv.

(3)   Granturile implică cofinanțare, fără a aduce atingere normelor speciale stabilite în partea II titlul IV.

În absența unei dispoziții contrare în prezentul regulament, reglementările aplicabile partidelor politice la nivel european și normele privind finanțarea acestora sunt prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 2004/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 4 noiembrie 2003 privind statutul și finanțarea partidelor politice la nivel european (20).

(4)   Granturile nu pot avea scopul sau efectul de a produce profit în contextul acțiunii sau al programului de lucru al beneficiarului (principiul de nonprofit).

Primul paragraf nu se aplică în cazul:

(a)

acțiunilor care au ca obiectiv consolidarea capacității financiare a beneficiarului sau acțiunilor care generează un venit pentru a le asigura continuitatea după perioada de finanțare din partea Uniunii prevăzută în decizia sau acordul de grant;

(b)

burselor de studii, de cercetare sau pentru formare profesională plătite persoanelor fizice;

(c)

altor modalități de sprijin direct acordat persoanelor aflate în nevoie, cum ar fi șomerii și refugiații;

(d)

granturilor bazate pe tarife forfetare și/sau sume forfetare și/sau costuri unitare în cazurile în care acestea sunt conforme condițiilor stabilite la articolul 124 alineatul (2);

(e)

granturilor de valoare mică.

În cazul în care se obține profit, Comisia are dreptul să recupereze procentajul din profit corespunzător contribuției Uniunii la costurile eligibile suportate efectiv de beneficiar pentru a realiza acțiunea sau programul de lucru.

(5)   În sensul prezentului titlu, profit înseamnă un surplus de încasări față de costurile eligibile suportate de beneficiar în momentul efectuării cererii de plată a soldului.

Încasările menționate la primul paragraf se limitează la veniturile generate de acțiune sau de programul de lucru, precum și la contribuțiile financiare alocate în mod special de către donatori pentru finanțarea costurilor eligibile.

În cazul unui grant de funcționare, sumele destinate constituirii de rezerve nu sunt luate în considerare în scopul verificării conformității cu principiul de nonprofit.

(6)   În cazul în care, la sfârșitul unui exercițiu financiar pentru care a beneficiat de un grant de funcționare, un partid politic la nivelul Uniunii înregistrează un excedent de venituri față de cheltuieli, o parte din acest excedent, care nu trebuie să depășească 25 % din venitul total pentru acel exercițiu, poate fi reportată, prin derogare de la principiul de nonprofit prevăzut la alineatul (4), în exercițiul financiar următor, cu condiția ca aceasta să fie utilizată înainte de încheierea primului trimestru al respectivului exercițiu.

La verificarea respectării principiului de nonprofit, nu sunt luate în calcul resursele proprii, în special donațiile și cotizațiile membrilor, totalizate în operațiunile anuale ale unui partid politic la nivelul Uniunii, care depășesc 15 % din costurile eligibile suportate de beneficiar.

Dispozițiile celui de-al doilea paragraf nu se aplică atunci când rezervele financiare ale unui partid politic la nivelul Uniunii depășesc 100 % din veniturile medii anuale ale acestuia.

(7)   Granturile pot fi acordate în lipsa unei cereri de propuneri adresate BEI sau Fondului European de Investiții pentru acțiuni de asistență tehnică. În aceste cazuri, articolele 131 alineatele (2)—(5) și articolul 132 alineatul (1) nu se aplică.

(8)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 210 în ceea ce privește completarea principiilor generale aplicabile granturilor, inclusiv principiul de nonprofit și principiul cofinanțării. De asemenea, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 210 în ceea ce privește definirea asistenței tehnice.

Articolul 126

Costurile eligibile

(1)   Granturile nu depășesc un plafon global exprimat ca valoare absolută, care se stabilește pe baza costurilor eligibile estimate.

Granturile nu depășesc costurile eligibile.

(2)   Costurile eligibile sunt costurile suportate efectiv de beneficiarul unui grant și care îndeplinesc cumulativ următoarele criterii:

(a)

sunt suportate pe durata acțiunii sau a programului de lucru, cu excepția costurilor legate de rapoartele finale și de certificatele de audit;

(b)

sunt indicate în bugetul general total estimat al acțiunii sau al programului de lucru;

(c)

sunt necesare pentru realizarea acțiunii sau a programului de lucru care face obiectul grantului;

(d)

pot fi identificate și verificate, în special fiind înregistrate în contabilitatea beneficiarului și stabilite în conformitate cu normele contabile aplicabile în țara în care este stabilit beneficiarul și cu practicile obișnuite de contabilitate analitică ale beneficiarului;

(e)

respectă dispozițiile legislației fiscale și sociale aplicabile;

(f)

sunt rezonabile, justificate și respectă principiile bunei gestiuni financiare, în special în ceea ce privește economia și eficiența.

(3)   Cererile de propuneri specifică categoriile de costuri considerate eligibile pentru finanțare din partea Uniunii.

Fără a aduce atingere actului de bază și în completarea prevederilor alineatului (2), următoarele categorii de costuri sunt eligibile atunci când sunt declarate eligibile de către ordonatorul de credite competent în cadrul cererii de propuneri:

(a)

costuri legate de garanția de prefinanțare depusă de beneficiarul grantului, atunci când garanția respectivă este solicitată de către ordonatorul de credite competent în conformitate cu articolul 134 alineatul (1);

(b)

costuri legate de auditurile externe, atunci când respectivele audituri sunt solicitate, în sprijinul cererilor de plată, de către ordonatorul de credite competent;

(c)

taxa pe valoarea adăugată (TVA) atunci când nu poate fi recuperată în temeiul legislației naționale privind TVA și este plătită de un alt beneficiar decât o persoană neimpozabilă în sensul definiției de la articolul 13 alineatul (1) primul paragraf din Directiva 2006/112/CE din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată (21).

(d)

costurile de amortizare, cu condiția ca acestea să fie suportate efectiv de beneficiar;

(e)

costurile de salarizare ale personalului administrațiilor naționale, în măsura în care aceste costuri corespund costului activităților pe care autoritatea publică respectivă nu le-ar desfășura dacă nu s-ar derula proiectul în cauză;

(4)   Costurile suportate de entitățile afiliate unui beneficiar menționat la articolul 122 pot fi acceptate ca eligibile de către ordonatorul de credite competent în cadrul cererii de propuneri. În acest caz, se aplică cumulativ următoarele condiții:

(a)

entitățile în cauză sunt identificate în acordul sau decizia de grant;

(b)

entitățile în cauză respectă normele aplicabile beneficiarului în conformitate cu contractul sau decizia de grant în ceea ce privește eligibilitatea costurilor și drepturile de verificare și audit ale Comisiei, ale OLAF și ale Curții de Conturi.

(5)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 210 în ceea ce privește precizări suplimentare legate de costurile eligibile.

Articolul 127

Cofinanțarea în natură

(1)   În scopul calculării profitului generat de grant, nu se ia în considerare cofinanțarea sub forma contribuțiilor în natură.

(2)   Ordonatorul de credite competent poate accepta cofinanțarea sub forma contribuțiilor în natură în cazul în care aceasta este considerată necesară sau adecvată. În cazul în care se oferă o cofinanțare în natură în sprijinul unor granturi de valoare mică, iar ordonatorul de credite competent a decis să o refuze, acesta justifică de ce cofinanțarea în cauză nu este necesară sau adecvată.

Aceste contribuții nu depășesc:

(a)

fie costurile suportate efectiv de terți și justificate corespunzător cu documente contabile;

(b)

fie, în lipsa unor astfel de documente, costurile care corespund celor general acceptate pe piața în cauză.

Contribuțiile în natură se prezintă separat în estimarea bugetară pentru a reflecta resursele totale alocate acțiunii. Valoarea lor unitară se evaluează în bugetul provizoriu și nu face obiectul unor modificări ulterioare.

Contribuțiile în natură respectă normele naționale din domeniul fiscal și al asigurărilor sociale.

Articolul 128

Transparență

(1)   Granturile sunt cuprinse într-un program de lucru, publicat înaintea punerii sale în aplicare.

Acest program de lucru se pune în aplicare prin publicarea de cereri de propuneri, cu excepția cazurilor de urgență excepționale motivate sau în cazul în care caracteristicile beneficiarului sau ale acțiunii nu lasă altă alternativă pentru o anumită acțiune sau în cazul în care beneficiarul este identificat într-un act de bază.

Primul paragraf nu se aplică ajutoarelor pentru situațiile de criză, operațiilor de protecție civilă sau operațiunilor de ajutor umanitar.

(2)   Cererile de propuneri specifică termenul până la care toți solicitanții vor fi informați despre rezultatul evaluării cererii lor și data orientativă pentru semnarea acordurilor de grant sau notificarea deciziilor de grant.

Respectivele termene se stabilesc în baza următoarelor perioade:

(a)

pentru informarea tuturor solicitanților cu privire la rezultatele evaluării cererilor lor, maximum șase luni de la data limită pentru depunerea propunerilor complete;

(b)

pentru semnarea acordurilor de grant sau pentru notificarea deciziilor de grant către aceștia, maximum trei luni de la data informării solicitanților acceptați.

Respectivele perioade pot fi ajustate pentru a ține seama de orice interval de timp necesar pentru a respecta procedurile speciale care pot fi cerute prin actul de bază în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (22) și pot fi depășite în cazuri excepționale, justificate în mod corespunzător, în special pentru acțiuni complexe, atunci când există un număr mare de propuneri sau întârzieri imputabile solicitanților.

Ordonatorul de credite delegat prezintă în cadrul raportului său anual de activitate termenele medii pentru informarea solicitanților și semnarea acordurilor de grant sau notificarea deciziilor de grant. În cazul în care perioadele menționate la al doilea paragraf sunt depășite, ordonatorul de credite delegat prezintă justificări și propune acțiuni de remediere atunci când justificarea nu este corespunzătoare în conformitate cu al treilea paragraf.

(3)   Toate granturile acordate în cursul unui exercițiu financiar se publică anual, în conformitate cu articolul 35 alineatele (2) și (3).

(4)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 210 în ceea ce privește stabilirea normelor detaliate privind cerințele legate de programul de lucru, conținutul cererii de propuneri, excepțiile la cererile de propuneri, informațiile pentru solicitanți și publicarea ex post.

Articolul 129

Principiul atribuirii necumulative

(1)   Aceleiași acțiuni i se poate atribui un singur grant alocat de la buget în favoarea aceluiași beneficiar, cu excepția cazurilor în care actele de bază relevante dispun altfel.

Unui beneficiar i se poate aloca de la buget un singur grant de funcționare într-un exercițiu financiar.

Solicitantul informează de îndată ordonatorii de credite cu privire la cererile și granturile multiple pentru aceeași acțiune sau același program de lucru.

Costurile identice nu pot fi finanțate în niciun caz de două ori de la buget.

(2)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 210 în ceea ce privește stabilirea normelor detaliate privind atribuirea necumulativă a granturilor.

Articolul 130

Principiul neretroactivității

(1)   Poate fi acordat un grant unei acțiuni deja începute numai în cazul în care solicitantul poate demonstra necesitatea demarării acțiunii înainte de semnarea acordului de grant sau de notificarea deciziei de grant.

În asemenea cazuri, costurile eligibile pentru finanțare nu sunt anterioare datei de depunere a cererii de grant, cu excepția unor cazuri excepționale bine întemeiate prevăzute în actul de bază sau în caz de extremă urgență a ajutorului pentru gestionarea crizelor, a operațiunilor de protecție civilă și a operațiunilor de ajutor umanitar sau în situații de pericol iminent sau imediat care amenință să escaladeze într-un conflict armat sau să destabilizeze o țară, atunci când un angajament timpuriu al Uniunii ar avea o importanță majoră în promovarea prevenirii conflictului.

Nu se pot acorda retroactiv granturi pentru acțiuni deja încheiate.

Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 210 în ceea ce privește stabilirea normelor detaliate privind principiul neretroactivității.

(2)   În cazul granturilor de funcționare, acordul de grant se semnează sau decizia de grant se notifică în termen de șase luni de la începerea exercițiului financiar al beneficiarului. Costurile eligibile pentru finanțare nu pot fi anterioare datei de depunere a cererii de grant și nici anterioare începutului exercițiului financiar al beneficiarului.

CAPITOLUL 3

Procedura de atribuire

Articolul 131

Cereri de grant

(1)   Cererile de grant sunt prezentate în scris și, după caz, într-un format electronic sigur.

În cazul în care consideră că este fezabil, Comisia oferă posibilitatea de a depune online cereri de grant.

(2)   Sunt eligibile cererile de grant prezentate de următoarele persoane:

(a)

persoane juridice; sau

(b)

persoane fizice, în măsura în care este necesar prin natura sau caracteristicile acțiunii sau ale obiectivului urmărit de solicitant.

În sensul literei (a) de la primul paragraf, cererile de grant pot fi eligibile în cazul în care sunt prezentate de entități fără personalitate juridică în conformitate cu legislația națională aplicabilă, cu condiția ca reprezentanții acestora să aibă capacitatea de a-și asuma obligații legale în numele entității și de a oferi garanții pentru protecția intereselor financiare ale Uniunii echivalente cu cele oferite de persoanele juridice.

(3)   Cererea indică statutul juridic al candidatului și demonstrează capacitatea financiară și operațională a acestuia pentru a realiza acțiunea sau programul de lucru propus.

În acest sens, candidatul depune o declarație pe proprie răspundere și, cu excepția granturilor de valoare mică, orice document justificativ solicitat de ordonatorul de credite competent, pe baza unei analize de risc. Documentele necesare se indică în cererea de propuneri.

Verificarea capacității financiare nu se aplică persoanelor fizice care primesc burse, persoanelor fizice care au cel mai mult nevoie de sprijin direct și care primesc acest tip de sprijin, organismelor publice sau organizațiilor internaționale. În funcție de evaluarea riscurilor, ordonatorul de credite competent poate elimina obligația de verificare a capacității operaționale a organismelor publice sau a organizațiilor internaționale.

(4)   Articolul 106 alineatul (1) și articolele 107, 108 și 109 se aplică și în cazul solicitanților de grant. Solicitanții certifică faptul că nu se găsesc într-una din situațiile prevăzute la respectivele articole. Cu toate acestea, ordonatorul de credite competent nu solicită această certificare în următoarele cazuri:

(a)

granturi cu valoare mică;

(b)

atunci când o astfel de certificare a fost oferită recent în cadrul unei alte proceduri de atribuire;

(5)   Ordonatorul de credite competent poate impune sancțiuni administrative și financiare cu caracter efectiv, proporțional și disuasiv, în condițiile prevăzute la articolul 109.

Astfel de sancțiuni pot fi impuse, de asemenea, beneficiarilor care, la data prezentării cererii sau pe parcursul executării grantului, au făcut declarații false atunci când au furnizat informațiile solicitate de ordonatorul de credite competent ori nu au furnizat informațiile respective.

(6)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 210 în ceea ce privește stabilirea normelor detaliate privind condițiile pentru cererile de grant, dovada neaplicării unei situații de excludere, solicitanții fără personalitate juridică, persoanele juridice care reprezintă solicitant unic, sancțiunile financiare și administrative, criteriile de eligibilitate și granturile de valoare mică.

Articolul 132

Criterii de selecție și de atribuire

(1)   Criteriile de selecție anunțate în prealabil în cererea de propuneri trebuie să permită evaluarea capacității solicitantului de a realiza acțiunea sau programul de lucru propus.

(2)   Criteriile de atribuire anunțate în prealabil în cererea de propuneri trebuie să permită evaluarea calității propunerilor depuse luând în considerare obiectivele și prioritățile fixate.

(3)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 210 în ceea ce privește stabilirea normelor detaliate privind criteriile de selecție și de atribuire.

Articolul 133

Procedura de evaluare

(1)   Propunerile sunt evaluate pe baza criteriilor de selecție și de atribuire anunțate în prealabil, pentru a stabili propunerile care pot beneficia de finanțare.

(2)   Ulterior, pe baza evaluării prevăzute la alineatul (1), ordonatorul de credite competent întocmește lista beneficiarilor și sumele aprobate.

(3)   Ordonatorul de credite competent informează în scris solicitanții în privința deciziei referitoare la cererea lor. În cazul neatribuirii grantului solicitat, instituția prezintă motivele respingerii cererii, în special în raport cu criteriile de selecție și de atribuire.

(4)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 210 în ceea ce privește stabilirea normelor detaliate privind evaluarea și atribuirea granturilor și informațiile pentru solicitanți.

CAPITOLUL 4

Plățile și controlul

Articolul 134

Garanția de prefinanțare

(1)   Ordonatorul de credite competent poate solicita beneficiarului, în cazul în care consideră că acest lucru este adecvat și proporțional, de la caz la caz și în urma unei analize a riscurilor, depunerea unei garanții în avans pentru a limita riscurile financiare legate de plata prefinanțării.

(2)   Fără a aduce atingere alineatului (1), nu se solicită garanții în cazul granturilor de valoare mică.

(3)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 210 în ceea ce privește stabilirea normelor detaliate privind garanția de prefinanțare.

Articolul 135

Plata granturilor și controale

(1)   Cuantumul grantului se definitivează numai după ce ordonatorul de credite competent aprobă rapoartele și conturile finale, fără a aduce atingere controalelor ulterioare efectuate de instituție, care sunt realizate în timp util.

(2)   În cazul în care procedura de atribuire se dovedește a fi viciată de erori substanțiale, de nereguli sau fraude, ordonatorul de credite competent suspendă procedura și poate lua toate măsurile necesare, inclusiv anularea procedurii. Ordonatorul de credite competent informează imediat OLAF cu privire la cazurile de fraudă suspectate.

(3)   În cazul în care, după atribuirea grantului, procedura de atribuire sau modul de execuție a grantului se dovedesc a fi viciate de erori substanțiale, de nereguli, de fraude sau de încălcarea obligațiilor, în funcție de stadiul în care se află procedura și după ce solicitantului sau beneficiarului i s-a oferit posibilitatea de a-și prezenta observațiile, ordonatorul de credite competent poate:

(a)

să refuze semnarea acordului de grant sau notificarea deciziei de grant;

(b)

să suspende utilizarea grantului; sau

(c)

să rezilieze acordul de grant sau, după caz, să anuleze decizia de grant.

(4)   În cazul în care erorile, neregulile sau fraudele respective pot fi imputate beneficiarului sau în cazul în care beneficiarul nu își respectă obligațiile care îi revin în temeiul unui acord sau al unei decizii de grant, ordonatorul de credite competent poate, în plus, să reducă valoarea grantului sau să recupereze sumele plătite în mod necuvenit în conformitate cu acordul sau decizia de grant, proporțional cu gravitatea erorilor, neregulilor sau fraudelor ori a încălcării obligațiilor în cauză, după ce beneficiarului i s-a oferit posibilitatea de a-și prezenta observațiile.

(5)   În cazul unor erori sistemice sau recurente, al unor nereguli, fraude sau în caz de încălcare a obligațiilor care pot fi imputate beneficiarului și care afectează semnificativ mai multe granturi acordate respectivului beneficiar în condiții similare, ordonatorul de credite competent poate suspenda utilizarea tuturor granturilor în cauză sau, după caz, poate rezilia acordurile de grant sau anula deciziile de grant respective, proporțional cu gravitatea erorilor, neregulilor, fraudelor sau încălcării obligațiilor, după ce beneficiarului i s-a oferit posibilitatea de a-și prezenta observațiile.

În plus, ordonatorul de credite competent poate, în urma unei proceduri contradictorii, să reducă valoarea granturilor sau să recupereze sumele plătite în mod necuvenit în ceea ce privește toate granturile afectate de erori sistemice sau recurente, de nereguli, de fraude sau de încălcarea obligațiilor menționate la primul paragraf, care pot fi auditate în conformitate cu acordurile sau deciziile de grant.

(6)   Ordonatorul de credite competent stabilește cuantumurile care trebuie reduse sau recuperate, ori de câte ori acest lucru este posibil și realizabil pe baza costurilor declarate în mod necuvenit drept eligibile pentru fiecare grant în cauză, în urma acceptării situațiilor financiare revizuite prezentate de beneficiar.

(7)   În cazurile în care nu este posibil sau realizabil să se cuantifice exact valoarea costurilor neeligibile pentru fiecare grant vizat, sumele care trebuie reduse sau recuperate pot fi stabilite prin extrapolarea ratei reducerii sau recuperării aplicate granturilor pentru care au fost demonstrate erori sistemice sau recurente sau nereguli sau, atunci când costurile neeligibile nu pot servi drept bază pentru stabilirea sumelor care trebuie reduse sau recuperate, prin aplicarea unei rate forfetare, ținând seama de principiul proporționalității. Beneficiarului i se oferă posibilitatea de a-și prezenta observațiile cu privire la metoda de extrapolare sau rata forfetară care urmează să fie aplicate și propune o metodă alternativă motivată corespunzător înainte de efectuarea reducerii sau recuperării.

(8)   Comisia asigură respectarea egalității de tratament al beneficiarilor unui program, în special atunci când competența pentru executarea acestuia revine mai multor ordonatori de credite.

Beneficiarii sunt informați asupra mijloacelor de contestare a deciziilor luate în temeiul alineatelor (3), (4), (5), (6) și (7) de la prezentul articol, în conformitate cu articolul 97.

(9)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 210 în ceea ce privește stabilirea normelor detaliate privind plata granturilor și controalele, inclusiv normele privind documentele justificative și suspendarea și reducerea granturilor.

Articolul 136

Perioadele de păstrare a evidențelor

(1)   Beneficiarii păstrează evidențele, documentele justificative, datele statistice și alte înregistrări relevante pentru grant pentru o perioadă de cinci ani după plata soldului, respectiv pentru o perioadă de trei ani pentru granturile de valoare mică.

(2)   Evidențele legate de audituri, căi de atac, litigii sau reclamații apărute în urma executării proiectului se păstrează până în momentul încheierii acestor audituri, căi de atac, litigii sau procese.

CAPITOLUL 5

Punerea în aplicare

Articolul 137

Contractele de executare și sprijinul financiar acordat terților

(1)   Atunci când punerea în aplicare a acțiunii sau a programului de lucru necesită acordarea unui sprijin financiar terților, beneficiarul poate acorda acest sprijin financiar, sub rezerva îndeplinirii următoarelor condiții:

(a)

înainte de a acorda grantul, ordonatorul de credite competent verifică dacă beneficiarul oferă garanții adecvate cu privire la recuperarea sumelor datorate Comisiei;

(b)

condițiile de acordare a acestui sprijin sunt stabilite strict de decizia sau acordul de grant dintre beneficiar și Comisie, pentru a evita exercitarea vreunui drept discreționar de către beneficiar;

(c)

sumele în cauză sunt mici, cu excepția cazurilor în care sprijinul financiar constituie scopul principal al acțiunii.

(2)   Fiecare decizie sau contract de grant prevede în mod expres exercitarea de către Comisie și Curtea de Conturi a competențelor lor de control, asupra documentelor și la fața locului, precum și asupra informațiilor, chiar și a celor stocate pe suport electronic, cu privire la toate părțile terțe care au beneficiat de fonduri ale Uniunii.

(3)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 210 în ceea ce privește stabilirea normelor detaliate privind contractele de executare și sprijinul financiar acordat terților.

TITLUL VII

PREMII

Articolul 138

Reguli generale

(1)   Acordarea premiilor este reglementată de principiile egalității de tratament și transparenței și promovează realizarea obiectivelor de politică ale Uniunii.

(2)   În acest sens, premiile sunt condiționate de existența unui program de lucru care se publică înaintea punerii sale în aplicare. Programul de lucru se pune în aplicare prin publicarea concursurilor.

Concursurile pentru premii cu o valoare unitară de cel puțin 1 000 000 EUR pot fi publicate numai dacă sunt prevăzute în declarațiile sau în orice alt document relevant menționat la articolul 38 alineatul (3) litera (e).

Regulile de concurs trebuie să stabilească cel puțin condițiile de participare, inclusiv criteriile de excludere prevăzute la articolul 106 alineatul (1) și la articolele 107, 108 și 109, criteriile de acordare, valoarea premiului și modalitățile de plată.

Premiile nu pot fi acordate direct fără să se organizeze un concurs și se publică anual în conformitate cu articolul 35 alineatele (2) și (3).

(3)   Participările la concursuri sunt evaluate de un grup de experți pe baza regulilor de concurs publicate.

Premiile sunt apoi acordate de ordonatorul de credite competent, pe baza evaluării grupului de experți, care au toată libertatea să hotărască dacă să recomande acordarea de premii, în funcție de felul în care evaluează calitatea realizărilor.

(4)   Valoarea premiului nu trebuie să fie legată de costurile suportate de câștigător.

(5)   Atunci când executarea unei acțiuni sau a unui program de lucru implică acordarea de premii unor părți terțe de către un beneficiar al unui grant al Uniunii, beneficiarul respectiv poate acorda astfel de premii cu condiția ca conținutul minim al regulilor de concurs, astfel cum sunt menționate la alineatul (2), să fie strict definit în decizia de grant sau în acordul încheiat între beneficiar și Comisie, fiind exclusă orice marjă de discreție.

(6)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 210 în ceea ce privește stabilirea normelor detaliate privind premiile, inclusiv programarea, regulile concursurilor, publicarea ex post, evaluarea, informarea și notificarea câștigătorilor.

TITLUL VIII

INSTRUMENTE FINANCIARE

Articolul 139

Domeniul de aplicare

(1)   Instrumentele financiare sunt autorizate prin intermediul unui act de bază.

Fără a aduce atingere primului paragraf, pot fi instituite instrumente financiare, în cazuri justificate corespunzător, fără a fi autorizate prin intermediul unui act de bază, cu condiția ca respectivele instrumente să fie incluse în buget în conformitate cu articolul 49 alineatul (1) litera (e).

(2)   În cazul în care sprijinul de la Uniune este furnizat prin intermediul instrumentelor financiare și combinat într-o singură măsură cu elemente legate direct de instrumente financiare care vizează aceiași beneficiari finali, inclusiv asistența tehnică, compensațiile la rata dobânzii și subvențiile pentru comisioanele de garanție, prezentul titlu se aplică tuturor elementelor respectivei măsuri.

(3)   În cazul în care instrumentele financiare sunt combinate cu granturi finanțate de la buget în temeiul părții I titlul VI pentru elemente care nu sunt direct legate de instrumente financiare, sunt ținute evidențe separate pentru fiecare sursă de finanțare.

(4)   Comisia poate executa instrumente financiare în cadrul gestiunii directe sau, în cadrul gestiunii indirecte, în cazul în care aceasta este definită în actul de bază, prin încredințarea de sarcini de execuție bugetară unor entități în temeiul articolului 58 alineatul (1) litera (c) punctele (ii), (iii), (v) și (vi).

Entitățile cărora li s-au încredințat sarcini de execuție bugetară în temeiul articolului 58 alineatul (1) litera (c) punctele (ii), (iii), (v) și (vi), atunci când execută instrumente financiare, pot încredința, la rândul lor și pe proprie răspundere, o parte din execuție intermediarilor financiari, cu condiția ca aceste entități să garanteze că intermediarii financiari îndeplinesc criteriile menționate la articolul 140 alineatele (1), (3) și (5). Intermediarii financiari sunt selecționați pe baza unor proceduri deschise, transparente, proporționale și nediscriminatorii, evitându-se conflictele de interese.

Comisia rămâne responsabilă de conformitatea cadrului de executare a instrumentelor financiare cu principiul bunei gestiuni financiare și sprijină realizarea obiectivelor de politică definite și programate, măsurabile în termeni de performanțe și rezultate. Comisia poartă răspunderea pentru executarea instrumentelor financiare, fără a se aduce atingere răspunderii juridice și contractuale a entităților cărora li s-au încredințat sarcini, în conformitate cu legislația aplicabilă.

(5)   În cazul instrumentelor financiare executate în gestiune partajată cu statele membre, dispozițiile care se aplică instrumentelor respective, inclusiv normele pentru contribuțiile la instrumentele financiare gestionate direct sau indirect în conformitate cu dispozițiile prezentului titlu, sunt prevăzute în regulamentele menționate la articolul 175.

(6)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 210 în ceea ce privește stabilirea normelor detaliate privind instrumentele financiare, inclusiv privind selecția entităților cărora li se încredințează execuția instrumentelor financiare, conținutul acordurilor de delegare, costurile și onorariile de gestiune, normele speciale pentru conturile fiduciare, execuția directă a instrumentelor financiare și selecția managerilor, a intermediarilor financiari și a beneficiarilor finali.

Articolul 140

Principii și condiții aplicabile instrumentelor financiare

(1)   Instrumentele financiare se utilizează în conformitate cu principiile bunei gestiuni financiare, transparenței, proporționalității, nediscriminării, egalității de tratament și subsidiarității, precum și în conformitate cu obiectivele și pe durata stabilite în actul de bază care se aplică acestor instrumente financiare.

(2)   Instrumentele financiare respectă următoarele elemente:

(a)

abordează disfuncționalitățile pieței sau situațiile investiționale suboptime, care s-au dovedit a fi viabile din punct de vedere financiar, dar care nu conduc la finanțări suficiente din surse de pe piață;

(b)

adiționalitate: instrumentele financiare nu vizează să le înlocuiască pe cele ale unui stat membru, finanțarea privată sau altă intervenție financiară din partea Uniunii;

(c)

evitarea denaturării concurenței pe piața internă și respectarea normelor privind ajutoarele de stat;

(d)

efectul de pârghie: contribuția Uniunii la un instrument financiar vizează mobilizarea unei investiții globale care să depășească valoarea contribuției Uniunii în conformitate cu indicatorii definiți în prealabil;

(e)

alinierea intereselor: în executarea instrumentelor financiare, Comisia se asigură că există un interes comun pentru atingerea obiectivelor de politică definite pentru un anumit instrument financiar, interes care poate fi stimulat prin dispoziții precum cerințe de coinvestiții, cerințe privind partajarea riscului sau stimulente financiare, prevenind, în același timp, un conflict de interese cu alte activități ale entității în cauză;

(f)

instrumentele financiare sunt stabilite pe baza evaluării ex ante, inclusiv o evaluare a unei posibile reutilizări a resurselor suplimentare menționate la alineatul (8) litera (f).

(3)   Cheltuielile bugetare legate de un instrument financiar și responsabilitatea financiară a Uniunii nu depășesc în niciun caz valoarea angajamentului bugetar relevant prevăzut pentru acesta, excluzând astfel pasivele contingente pentru buget.

(4)   Entitățile cărora li s-au încredințat sarcini de execuție bugetară în temeiul articolului 58 alineatul (1) litera (c) punctele (ii), (iii), (v) și (vi) și toți intermediarii financiari selectați să participe la executarea operațiunilor financiare în temeiul unui instrument financiar respectă standardele relevante și legislația aplicabilă privind prevenirea spălării de bani, combaterea terorismului și a fraudei fiscale. Pentru execuția instrumentelor financiare în conformitate cu prezentul titlu, entitățile cărora li s-au încredințat sarcini de execuție bugetară în temeiul articolului 58 alineatul (1) litera (c) punctele (ii), (iii), (v) și (vi) nu pot fi stabilite și nu întrețin relații comerciale cu entități înregistrate pe teritorii ale căror jurisdicții nu cooperează cu Uniunea în ceea ce privește aplicarea standardelor fiscale convenite la nivel internațional și transpun aceste cerințe în contractele încheiate cu intermediarii financiari selectați.

(5)   Entitățile cărora li s-au încredințat sarcini de execuție bugetară în temeiul articolului 58 alineatul (1) litera (c) punctele (ii), (iii), (v) și (vi), intermediarii financiar menționați la alineatul (4) din prezentul articol implicați în gestionarea instrumentelor financiare ale Uniunii și destinatarii finali ai sprijinului de la Uniune în conformitate cu prezentul titlu pun la dispoziția Curții de Conturi toate facilitățile și toate informațiile pe care Curtea de Conturi le consideră necesare pentru a-și realiza sarcinile, în conformitate cu articolului 161.

Sprijinului din partea Uniunii acordat în conformitate cu prevederile prezentului titlu i se aplică Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 și Regulamentul (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 mai 1999 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Lupta Antifraudă (OLAF) (23).

(6)   Sumele care reprezintă cel puțin contribuția Uniunii sau, unde este cazul, multiplii acestor sume sunt utilizate pentru atingerea obiectivelor specifice de politică urmărite prin intermediul instrumentului financiar și nu generează avantaje necuvenite, în special sub formă de dividende necuvenite sau profit pentru terțe părți.

Fără a aduce atingere normelor sectoriale legate de gestiunea partajată, veniturile, inclusiv dividendele, câștigurile de capital, comisioanele de garanție și dobânzile la împrumuturi și la sumele din conturi fiduciare rambursate Comisiei sau conturile fiduciare deschise pentru instrumente financiare și atribuibile sprijinului de la buget în cadrul unui instrument financiar sunt înscrise în buget după deducerea costurilor și onorariilor de gestiune.

Rambursările anuale, inclusiv rambursările de capital, garanțiile eliberate și rambursările de capital principal al împrumuturilor rambursate Comisiei sau conturile fiduciare deschise pentru instrumente financiare și atribuibile sprijinului de la buget în cadrul unui instrument financiar constituie venituri alocate interne în conformitate cu articolul 21 și sunt folosite pentru același instrument financiar, fără a aduce atingere alineatului (9) de la prezentul articol, pentru o perioadă care nu depășește perioada de angajament a creditelor plus doi ani, dacă nu se specifică altfel într-un act de bază.

(7)   Plățile în conturile fiduciare sunt efectuate de către Comisie în baza unor cereri de plată motivate în mod corespunzător prin previziuni de plată, ținându-se seama de soldurile disponibile în conturile fiduciare și de necesitatea de a evita soldurile excesive pentru aceste sume. În cazul în care sumele din conturile fiduciare sunt suficiente pentru a acoperi rezerva minimă prevăzută contractual pentru conturile fiduciare, majorată în funcție de previziunile de plată pentru exercițiul financiar în curs și pentru a acoperi sumele necesare pentru a exclude pasivele contingente aferente obligațiilor de plată în alte monede decât euro, nu se efectuează alte plăți în conturile fiduciare. Previziunile de plată trebuie prezentate o dată pe an sau, dacă este cazul, de două ori pe an.

(8)   Comisia transmite anual Parlamentului European și Consiliului un raport privind activitățile legate de instrumentele financiare. Raportul cuprinde, pentru fiecare instrument financiar sprijinit:

(a)

identificarea instrumentului financiar și a actului de bază;

(b)

o descriere a instrumentului financiar, modalitățile de executare și valoarea adăugată a contribuției din partea Uniunii;

(c)

instituțiile financiare implicate în executare, inclusiv orice aspecte referitoare la aplicarea alineatului (5);

(d)

totalul plăților și angajamentelor bugetare din buget pentru fiecare instrument financiar;

(e)

performanțele instrumentului financiar, inclusiv investițiile realizate;

(f)

o evaluare a utilizării oricăror sume care se întorc la instrument ca venituri alocate interne în conformitate cu alineatul (6);

(g)

soldul contului fiduciar;

(h)

venituri și rambursări în conformitate cu alineatul (6);

(i)

valoarea investițiilor de capital, în ceea ce privește anii anteriori;

(j)

cifrele acumulate referitoare la deprecierea activelor instrumentelor de capital sau de partajare a riscurilor și cele referitoare la cererile de executare a garanțiilor pentru instrumentele de garantare;

(k)

efectul de pârghie vizat și efectul de pârghie realizat;

(l)

contribuția instrumentului financiar la realizarea obiectivelor programului vizat, măsurată pe baza indicatorilor stabiliți, inclusiv, după caz, diversificarea geografică.

(9)   În cazul în care Parlamentul European sau Consiliul consideră că un instrument financiar nu și-a realizat în mod eficient obiectivele, aceste instituții pot solicita Comisiei să depună o propunere pentru un act de bază revizuit în vederea închiderii instrumentului. În cazul închiderii unui instrument financiar, orice noi plăți din cadrul respectivului instrument în conformitate cu alineatul (6) paragraful al treilea sunt considerate venituri generale.

(10)   Scopul instrumentelor financiare și, după caz, forma lor juridică specifică și locul legal de înregistrare sunt publicate pe site-ul de internet al Comisiei.

(11)   Pentru instrumentele financiare, ordonatorul de credite competent garantează că declarațiile financiare care acoperă perioada 1 ianuarie – 31 decembrie și care respectă normele contabile menționate la articolul 143 și standardele internaționale de contabilitate pentru sectorul public (IPSAS), precum și orice alte informații necesare pentru a produce declarațiile financiare în conformitate cu articolul 68 alineatul (3) sunt furnizate entităților cărora li s-au încredințat sarcini de execuție bugetară în temeiul articolului 58 alineatul (1) litera (c) punctele (ii), (iii), (v) și (vi) până la data de 15 februarie a exercițiului următor. Ordonatorul de credite competent garantează, de asemenea, că declarațiile financiare auditate pentru instrumentele financiare sunt furnizate entităților respective până la data de 15 mai a exercițiului următor.

(12)   Comisia asigură gestiunea armonizată a instrumentelor financiare, în special în domeniul contabilității, raportării, monitorizării și gestiunii riscului financiar.

(13)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 210 în ceea ce privește stabilirea normelor detaliate privind executarea instrumentelor financiare, inclusiv condiții pentru utilizarea lor, efectul de pârghie, evaluarea ex ante, monitorizarea și tratamentul aplicat contribuțiilor din fondurile menționate la articolul 175.

TITLUL IX

PREZENTAREA CONTURILOR ȘI CONTABILITATEA

CAPITOLUL 1

Prezentarea conturilor

Articolul 141

Structura conturilor

Conturile cuprind:

(a)

situațiile financiare consolidate, care prezintă consolidarea informațiilor financiare conținute în situațiile financiare ale instituțiilor finanțate de la buget, în cele ale organismelor menționate la articolul 208 și în cele ale altor organisme ale căror conturi trebuie să fie consolidate în conformitate cu regulile contabile menționate la articolul 143;

(b)

conturile bugetare agregate care prezintă informațiile conținute în conturile bugetare ale instituțiilor;

Articolul 142

Raportul privind gestiunea bugetară și financiară

(1)   Fiecare instituție și organism menționat la articolul 141 elaborează un raport privind gestiunea bugetară și financiară din timpul exercițiului financiar.

Raportul respectiv se trimite Parlamentului European, Consiliului și Curții de Conturi până la data de 31 martie a următorului exercițiu financiar.

(2)   Raportul menționat la alineatul (1) prezintă, atât în termeni absoluți, cât și relativi, cel puțin rata de execuție a creditelor, precum și informații rezumative privind transferurile de credite între diverse posturi bugetare.

(3)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 210 în ceea ce privește stabilirea normelor detaliate privind raportul de gestiune bugetară și financiară.

Articolul 143

Reguli privind conturile

(1)   Contabilul Comisiei adoptă reguli pe baza standardelor contabile acceptate la nivel internațional pentru sectorul public. Contabilul se poate abate de la standardele respective dacă estimează că acest lucru este necesar pentru a oferi o imagine fidelă a activelor și pasivelor, a cheltuielilor, a veniturilor și a fluxurilor de numerar. Atunci când o regulă contabilă se abate semnificativ de la standardele respective, notele la situațiile financiare precizează acest fapt și motivele care stau la baza lui.

(2)   Conturile bugetare menționate la articolul 141 respectă principiile bugetare stabilite prin prezentul regulament și prezintă o imagine fidelă a operațiunilor bugetare de venituri și cheltuieli.

Articolul 144

Principii contabile

(1)   Situațiile financiare menționate la articolul 141 prezintă informații, inclusiv în ce privește politicile contabile, astfel încât să se asigure furnizarea unor informații relevante, fiabile, comparabile și inteligibile. Situațiile financiare se întocmesc în conformitate cu principiile contabile general acceptate, definite în regulile menționate la articolul 143.

(2)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în ceea ce privește stabilirea cadrului pentru executarea de către ordonatorul de credite a sarcinilor care îi revin în conformitate cu prezentul articol și cu articolele 145, 146, 148, 151, 154, 156 și 157.

Articolul 145

Situații financiare

(1)   Situațiile financiare se prezintă în milioane de euro și cuprind:

(a)

bilanțul și contul de rezultat, care reprezintă toate activele și pasivele și situația financiară, precum și rezultatul economic la data de 31 decembrie a exercițiului anterior; acestea sunt prezentate în conformitate cu regulile contabile menționate la articolul 143;

(b)

situația fluxurilor de numerar, care prezintă sumele colectate și plătite în cursul exercițiului și situația finală de trezorerie;

(c)

situația modificărilor de active nete, care prezintă o sinteză a mișcărilor înregistrate în cursul exercițiului la rezerve și la rezultatele acumulate.

(2)   Notele la situațiile financiare completează și comentează informațiile prezentate în situațiile menționate în alineatul (1) și furnizează toate informațiile suplimentare prevăzute de practica contabilă acceptată la nivel internațional, în cazul în care aceste informații sunt relevante pentru activitățile Uniunii.

Articolul 146

Rapoarte privind execuția bugetară

(1)   Rapoartele privind execuția bugetară sunt prezentate în milioane de euro. Acestea sunt formate din:

(a)

rapoartele care agregă toate operațiunile bugetare ale exercițiului pe venituri și cheltuieli;

(b)

notele explicative, care completează și comentează informațiile prezentate în rapoarte.

(2)   Rapoartele privind execuția bugetară respectă aceeași structură ca și bugetul.

Articolul 147

Conturi provizorii

(1)   Contabilii celorlalte instituții și organisme menționate la articolul 141 transmit conturile lor provizorii contabilului Comisiei și Curții de Conturi până la data de 1 martie a exercițiului următor.

(2)   Contabilii celorlalte instituții și organisme menționate la articolul 141 transmit, de asemenea, contabilului Comisiei, până la data de 1 martie a exercițiului următor, un pachet de rapoarte într-un format standardizat stabilit de contabilul Comisiei în vederea consolidării.

(3)   Contabilul Comisiei consolidează conturile provizorii respective și conturile provizorii ale Comisiei și trimite Curții de Conturi, până la data de 31 martie a exercițiului următor, conturile provizorii ale Comisiei și conturile provizorii consolidate ale Uniunii.

Articolul 148

Aprobarea conturilor consolidate finale

(1)   Până la data de 1 iunie, Curtea de Conturi formulează observații cu privire la conturile provizorii ale altor instituții decât Comisia și ale fiecărui organism menționat la articolul 141 și, până la data de 15 iunie, formulează observații cu privire la conturile provizorii ale Comisiei și la conturile provizorii consolidate ale Uniunii.

(2)   Instituțiile, altele decât Comisia, și fiecare dintre organismele menționate la articolul 141 întocmesc conturile lor finale și le transmit contabilului Comisiei, Curții de Conturi, Parlamentului European și Consiliului până la data de 1 iulie în vederea întocmirii conturilor consolidate finale.

Contabilii celorlalte instituții și organisme menționate la articolul 141 transmit, de asemenea, contabilului Comisiei, până la data de 1 iulie, un pachet de rapoarte într-un format standardizat stabilit de contabilul Comisiei în vederea consolidării.

(3)   Contabilul fiecărei instituții și fiecărui organism menționat la articolul 141 transmite, de asemenea, Curții de Conturi și, în copie, contabilului Comisiei, la aceeași dată la care transmite conturile finale, o scrisoare cuprinzând declarațiile conducerii cu privire la aceste conturi finale.

Conturile finale sunt însoțite de o notă redactată de contabil, prin care acesta declară că respectivele conturi finale au fost întocmite în conformitate cu prevederile prezentului titlu și cu principiile, regulile și metodele contabile aplicabile.

(4)   Contabilul Comisiei întocmește conturile consolidate finale, pe baza informațiilor prezentate, în temeiul alineatului (2) de la prezentul articol, de către toate celelalte instituții în afara Comisiei și de către organisme menționate la articolul 141. Conturile consolidate finale sunt însoțite de o notă redactată de contabilul Comisiei, prin care acesta declară că respectivele conturi consolidate finale au fost întocmite în conformitate cu prezentul titlu și cu principiile, regulile și metodele contabile descrise în notele la situațiile financiare.

(5)   După aprobarea conturilor consolidate finale și a propriilor sale conturi, Comisia le transmite Parlamentului European, Consiliului și Curții de Conturi până la de data de 31 iulie.

Până la aceeași dată, contabilul Comisiei transmite Curții de Conturi o scrisoare cuprinzând declarațiile conducerii cu privire la conturile consolidate finale.

(6)   Conturile consolidate finale se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, împreună cu declarația de asigurare furnizată de Curtea de Conturi în conformitate cu articolul 287 din TFUE și cu articolul 106a din Tratatul Euratom până la data de 15 noiembrie.

CAPITOLUL 2

Informații privind execuția bugetară

Articolul 149

Raportul privind garanțiile și riscurile bugetare

Pe lângă situațiile și rapoartele prevăzute la articolele 145 și 146, Comisia prezintă anual Parlamentului European și Consiliului un raport cu privire la garanțiile bugetare menționate la articolul 49 alineatul (1) litera (d) și riscurile aferente.

Informațiile respective sunt transmit în același timp Curții de Conturi.

Articolul 150

Informații privind execuția bugetară

(1)   Pe lângă situațiile și rapoartele prevăzute la articolele 145 și 146, contabilul Comisiei transmite lunar Parlamentului European și Consiliului cifre, agregate cel puțin la nivel de capitol, cu privire la execuția bugetară, în ceea ce privește atât veniturile, cât și cheltuielile în raport cu ansamblul creditelor.

Aceste cifre furnizează, de asemenea, detalii privind utilizarea creditelor reportate.

Cifrele se transmit în termen de 10 zile lucrătoare de la încheierea fiecărei luni.

(2)   De trei ori pe an, în termen de 30 zile lucrătoare de la data de 31 mai, 31 august și, respectiv, 31 decembrie, contabilul Comisiei transmite Parlamentului European și Consiliului un raport privind execuția bugetară, referitor atât la venituri, cât și la cheltuieli, defalcate pe capitole, articole și posturi bugetare.

Rapoartele furnizează, de asemenea, detalii privind utilizarea creditelor reportate din exercițiile financiare anterioare.

(3)   Cifrele și raportul privind execuția bugetară se transmit în același timp Curții de Conturi și se publică pe site-ul de internet al Comisiei.

(4)   Până la data de 15 septembrie a fiecărui an, ordonatorul de credite transmite Parlamentului European și Consiliului un raport care cuprinde informații privind riscurile actuale remarcate, tendințele generale observate, noile aspecte contabile întâlnite, progresele în materie de contabilitate, inclusiv cele menționate de Curtea de Conturi, precum și informații privind recuperările.

CAPITOLUL 3

Contabilitatea

Secțiunea 1

Dispoziții comune

Articolul 151

Sistemul contabil

(1)   Sistemul contabil al unei instituții are scopul de a organiza informațiile bugetare și financiare astfel încât cifrele să poate fi înregistrate și clasate.

(2)   Sistemul contabil este format din contabilitatea generală și contabilitatea bugetară. Aceste contabilități sunt conduse în euro pe baza anului calendaristic.

(3)   Ordonatorul de credite delegat poate ține, de asemenea, o contabilitate analitică.

Articolul 152

Cerințe comune privind sistemul contabil al instituțiilor

După consultarea contabililor celorlalte instituții și organisme menționate la articolul 141, contabilul Comisiei adoptă, în conformitate cu articolul 143, regulile contabile și planul de conturi armonizat care urmează a fi aplicat de toate instituțiile, de oficiile menționate în partea II titlul V și de toate organismele menționate la articolul 141.

Secțiunea 2

Contabilitatea generală

Articolul 153

Contabilitatea generală

Contabilitatea generală înregistrează, în ordine cronologică, utilizând metoda înregistrării în partidă dublă, toate evenimentele și operațiunile care afectează situația economică și financiară și activele și pasivele instituțiilor și organismelor menționate la articolul 141.

Articolul 154

Înregistrările în contabilitatea generală

(1)   Mișcările din conturi și soldurile din conturile generale se înregistrează în registre contabile.

(2)   Toate înregistrările contabile, inclusiv ajustările contabile, se bazează pe documente justificative, la care fac trimitere.

(3)   Sistemul contabil permite urmărirea clară prin audit a tuturor înregistrărilor contabile.

Articolul 155

Ajustări contabile

După încheierea exercițiului financiar și până la data prezentării conturilor generale, contabilul poate face orice ajustări care, fără să implice plăți sau încasări pentru exercițiul în cauză, sunt necesare pentru o prezentare fidelă și corectă a conturilor respective. Aceste ajustări respectă normele contabile menționate la articolul 143.

Secțiunea 3

Contabilitatea bugetară

Articolul 156

Contabilitatea bugetară

(1)   Contabilitatea bugetară prezintă o înregistrare detaliată a execuției bugetare.

(2)   În sensul alineatului (1), contabilitatea bugetară înregistrează toate operațiunile bugetare de venituri și cheltuieli prevăzute în partea I titlul IV.

CAPITOLUL 4

Inventarierea patrimoniului

Articolul 157

Inventarul

(1)   Fiecare instituție și fiecare organism menționat la articolul 141 întocmește inventare cantitative și valorice ale tuturor imobilizărilor corporale, necorporale și financiare ale Uniunii, în conformitate cu un model instituit de contabilul Comisiei.

Fiecare instituție și fiecare organism menționat la articolul 141 verifică dacă înregistrările din inventar corespund cu situația reală.

(2)   Vânzarea de bunuri corporale face obiectul unei publicități adecvate.

TITLUL X

AUDITUL EXTERN ȘI DESCĂRCAREA DE GESTIUNE

CAPITOLUL 1

Auditul extern

Articolul 158

Audit extern efectuat de Curtea de Conturi

Parlamentul European, Consiliul și Comisia informează Curtea de Conturi, cât mai curând posibil, cu privire la toate deciziile și normele adoptate în temeiul articolelor 13, 16, 21, 25, 26, 29 și 40.

Articolul 159

Norme și proceduri în materie de audit

(1)   Examinarea de către Curtea de Conturi a legalității și conformității tuturor veniturilor încasate și a tuturor cheltuielilor efectuate are loc în conformitate cu tratatele, bugetul, prezentul regulament, actele delegate adoptate în temeiul prezentului regulament și cu toate celelalte acte adoptate în temeiul tratatelor.

(2)   În îndeplinirea funcției sale, Curtea de Conturi poate consulta, în condițiile menționate la articolul 161, toate documentele și informațiile privind gestiunea financiară a departamentelor sau organismelor în ceea ce privește operațiunile finanțate sau cofinanțate de Uniune. Curtea de Conturi are competența de a audia orice funcționar responsabil de o operațiune de venituri sau de cheltuieli și de a utiliza oricare dintre procedurile de audit adecvate departamentelor sau organismelor menționate anterior. În statele membre, auditul se efectuează în colaborare cu instituțiile naționale de control sau, dacă acestea nu dispun de competențele necesare, cu departamentele naționale competente. Curtea de Conturi și instituțiile naționale de audit cooperează într-o atmosferă de încredere, respectându-și reciproc independența.

Pentru obținerea tuturor informațiilor necesare îndeplinirii sarcinilor care i-au fost atribuite de tratate sau de actele adoptate în temeiul acestora, Curtea de Conturi poate fi prezentă, la cererea sa, la operațiunile de audit efectuate în cadrul execuției bugetare de către sau în numele oricărei instituții.

La cererea Curții de Conturi, fiecare instituție autorizează organismele financiare deținătoare de depozite ale Uniunii pentru a permite Curții de Conturi să se asigure de faptul că datele externe corespund situației contabile.

(3)   În vederea îndeplinirii sarcinilor sale, Curtea de Conturi notifică instituțiilor și autorităților cărora li se aplică prezentul regulament lista cu numele membrilor personalului său împuterniciți să efectueze auditul la instituțiile respective.

Articolul 160

Verificări privind titlurile de valoare și numerarul

Curtea de Conturi veghează ca titlurile de valoare și fondurile în depozite și casa să fie verificate pe baza documentelor justificative semnate de depozitari sau pe baza unor procese-verbale privind situația casei și a portofoliului. Curtea de Conturi poate efectua ea însăși aceste verificări.

Articolul 161

Dreptul de acces al Curții de Conturi

(1)   Comisia, celelalte instituții, organismele care administrează venituri sau cheltuieli în numele Uniunii și beneficiarii acordă Curții de Conturi toate facilitățile și îi furnizează toate informațiile pe care aceasta le consideră necesare pentru îndeplinirea sarcinilor sale. Aceștia pun la dispoziția Curții de Conturi toate documentele privind atribuirea și executarea contractelor finanțate de la buget și toate conturile de numerar sau de materiale, toate registrele contabile și toate documentele justificative și, de asemenea, documentele administrative relevante, toate documentele cu privire la venituri și cheltuieli, toate inventarele, toate organigramele pe care Curtea de Conturi le consideră necesare pentru a verifica, pe bază de documente sau de audituri la fața locului, raportul privind rezultatul bugetar și financiar și, în același scop, toate documentele și datele create sau păstrate în format electronic.

Organismele de audit intern și celelalte servicii ale administrațiilor naționale în cauză acordă Curții de Conturi toate facilitățile pe care aceasta le consideră necesare pentru îndeplinirea sarcinilor sale.

(2)   Funcționarii ale căror operațiuni sunt verificate de Curtea de Conturi:

(a)

prezintă atât documentele cu privire la casă, alte fonduri, titluri de valoare sau materiale de orice fel, precum și documentele justificative cu privire la gestionarea fondurilor care le-au fost încredințate, dar și toate registrele, evidențele și documentele relevante;

(b)

prezintă corespondența și orice alte documente solicitate în vederea efectuării integrale a auditului menționat la articolul 159 alineatul (1).

Informațiile furnizate în conformitate cu litera (b) de la primul paragraf pot fi solicitate numai de către Curtea de Conturi.

(3)   Curtea de Conturi este împuternicită să verifice documentele referitoare la veniturile și cheltuielile Uniunii păstrate la departamentele instituțiilor și, în special, la departamentele cu responsabilitate decizională în privința acestor venituri și cheltuieli, la organismele care administrează venituri sau cheltuieli în numele Uniunii sau la persoanele fizice sau juridice care beneficiază de plăți de la buget.

(4)   Verificarea legalității și a conformității veniturilor și cheltuielilor și controlul bunei gestiuni financiare se extinde la verificarea utilizării, de către organismele exterioare instituțiilor, a fondurilor Uniunii primite sub formă de contribuții.

(5)   Finanțările de la bugetul Uniunii către destinatari din exteriorul instituțiilor necesită din partea respectivilor destinatari acordul în scris sau, în lipsa acordului acestora, acordul contractanților sau subcontractanților, cu privire la auditul efectuat de Curtea de Conturi privind utilizarea finanțărilor acordate.

(6)   Comisia pune la dispoziția Curții de Conturi, la cererea acesteia, orice informații cu privire la operațiunile de împrumut și de credit.

(7)   Utilizarea sistemelor informatice integrate nu trebuie să aibă ca efect reducerea accesului Curții de Conturi la documentele justificative.

Articolul 162

Raportul anual al Curții de Conturi

(1)   Până la data de 30 iunie, Curtea de Conturi transmite Comisiei și instituțiilor în cauză orice observații care, în opinia sa, sunt de natură să figureze în raportul anual. Aceste observații rămân confidențiale și fac obiectul unei proceduri contradictorii. Fiecare instituție adresează propriul răspuns Curții de Conturi până la data de 15 octombrie. Răspunsurile altor instituții decât Comisia se trimit în același timp și Comisiei.

(2)   Raportul anual conține o evaluare a bunei gestiuni financiare.

(3)   Raportul anual conține o secțiune pentru fiecare instituție. Curtea de Conturi poate adăuga orice raport de sinteză sau observații generale pe care le consideră necesare.

Curtea de Conturi ia toate măsurile necesare pentru a asigura publicarea răspunsurilor fiecărei instituții la observațiile sale lângă sau după fiecare observație la care se referă.

(4)   Curtea de Conturi transmite autorităților responsabile cu aprobarea descărcării de gestiune și celorlalte instituții, până la data de 15 noiembrie, raportul său anual însoțit de răspunsurile instituțiilor și asigură publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(5)   De îndată ce Curtea de Conturi a transmis raportul anual, Comisia informează imediat statele membre în cauză cu privire la părțile din raport referitoare la gestionarea fondurilor de care sunt responsabile în conformitate cu normele aplicabile.

După primirea acestor informații, statele membre adresează Comisiei răspunsurile lor în termen de 60 de zile. Comisia transmite Curții de Conturi, Parlamentului European și Consiliului un rezumat al respectivelor informații până la data de 28 februarie.

Articolul 163

Rapoarte speciale ale Curții de Conturi

(1)   Curtea de Conturi transmite instituției sau organismului în cauză orice observații care, în opinia sa, sunt de natură să apară într-un raport special. Aceste observații rămân confidențiale și fac obiectul unei proceduri contradictorii.

Instituția sau organismul în cauză informează Curtea de Conturi în termen de două luni și jumătate de la transmiterea observațiilor cu privire la eventuale răspunsuri pe care dorește să le formuleze în legătură cu observațiile respective.

Curtea de Conturi adoptă o variantă definitivă a raportului special în luna următoare primirii răspunsurilor formulate de instituția sau organismul în cauză.

Rapoartele speciale, însoțite de răspunsurile instituției sau organismului în cauză, se transmit de îndată Parlamentului European și Consiliului, iar fiecare dintre cele două instituții decide, dacă este cazul împreună cu Comisia, cu privire la măsurile care trebuie luate.

Curtea de Conturi ia toate măsurile necesare pentru a garanta că răspunsurile la observațiile sale, formulate de fiecare instituție sau organism sunt publicate împreună cu raportul special.

(2)   Avizele menționate la articolul 287 alineatul (4) al doilea paragraf din TFUE, care nu se referă la propuneri sau proiecte reglementate de procedura legislativă de consultare, pot fi publicate de Curtea de Conturi în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Curtea de Conturi decide în privința publicării după consultarea instituției care a solicitat avizul sau la care se referă acesta. Avizele publicate sunt însoțite de eventualele comentarii ale instituțiilor în cauză.

CAPITOLUL 2

Descărcarea de gestiune

Articolul 164

Calendarul procedurii de descărcare de gestiune

(1)   La recomandarea Consiliului hotărând cu majoritate calificată, Parlamentul European aprobă, înainte de data de 15 mai a exercițiului n + 2, descărcarea de gestiune Comisiei pentru execuția bugetară a exercițiului n.

(2)   Dacă nu poate fi respectată data prevăzută la alineatul (1), Parlamentul European sau Consiliul informează Comisia cu privire la motivele amânării.

(3)   Dacă Parlamentul European amână luarea deciziei de descărcare de gestiune, Comisia depune toate eforturile pentru a lua măsuri, cât mai repede posibil, pentru a înlătura sau a facilita înlăturarea obstacolelor din calea deciziei în cauză.

Articolul 165

Procedura de descărcare de gestiune

(1)   Decizia de descărcare de gestiune vizează conturile tuturor veniturilor și cheltuielilor Uniunii, soldul rezultat și activele și pasivele Uniunii prezentate în bilanț.

(2)   În vederea acordării descărcării de gestiune, Parlamentul European examinează conturile, situațiile financiare și raportul de evaluare menționate la articolul 318 din TFUE, după ce Consiliul a făcut deja acest lucru. De asemenea, Parlamentul European examinează raportul anual întocmit de Curtea de Conturi, însoțit de răspunsurile instituțiilor care fac obiectul auditului, precum și rapoartele speciale relevante ale Curții de Conturi cu privire la exercițiul financiar în cauză și declarația de asigurare a Curții de Conturi privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea tranzacțiilor subiacente.

(3)   Comisia prezintă Parlamentului European, la cererea acestuia, orice informații necesare pentru buna derulare a procedurii de descărcare de gestiune pentru exercițiul financiar respectiv, în conformitate cu articolul 319 din TFUE.

Articolul 166

Măsuri adoptate în urma descărcării de gestiune

(1)   În conformitate cu articolul 319 din TFUE și cu articolul 106a din Tratatul Euratom, Comisia și celelalte instituții iau toate măsurile necesare pentru a da curs observațiilor care însoțesc decizia de descărcare de gestiune a Parlamentului European și comentariilor care însoțesc recomandarea de descărcare adoptată de Consiliu.

(2)   La solicitarea Parlamentului European sau a Consiliului, instituțiile prezintă un raport privind măsurile luate ținând cont de observațiile și comentariile respective și, în special, privind dispozițiile date departamentelor lor care sunt responsabile cu execuția bugetară. Statele membre cooperează cu Comisia, informând-o în privința măsurilor luate pentru a da curs observațiilor, astfel încât Comisia să le poată lua în considerare la întocmirea propriului raport. Rapoartele instituțiilor se transmit, de asemenea, Curții de Conturi.

Articolul 167

Dispoziții speciale privind SEAE

Procedurile prevăzute la articolul 319 din TFUE și la articolele 164, 165 și 166 din prezentul regulament se aplică SEAE. SEAE cooperează pe deplin cu instituțiile implicate în procedura de descărcare de gestiune și furnizează, dacă este cazul, orice informații suplimentare necesare, inclusiv prin intermediul participării la reuniuni ale organismelor relevante.

PARTEA II

DISPOZIȚII SPECIALE

TITLUL I

FONDUL EUROPEAN DE GARANTARE AGRICOLĂ

Articolul 168

Dispoziții speciale privind Fondul European De Garantare Agricolă

(1)   În absența unor dispoziții contrare în prezentul titlu, dispozițiile prevăzute în partea I și în partea III se aplică cheltuielilor efectuate de autoritățile și organismele menționate în normele referitoare la Fondul European De Garantare Agricolă (FEGA) și veniturilor.

(2)   Operațiunile gestionate direct de Comisie se execută în conformitate cu dispozițiile prevăzute în partea I și în partea III.

Articolul 169

Angajamente din fondurile FEGA

(1)   Pentru fiecare exercițiu financiar, creditele FEGA cuprind credite nediferențiate, cu excepția cheltuielilor aferente măsurilor menționate la articolul 3 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1290/2005, care sunt vizate de credite diferențiate.

(2)   Creditele de plată reportate dar neutilizate la sfârșitul exercițiului financiar se anulează.

(3)   Creditele neangajate referitoare la acțiunile menționate la articolul 3 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1290/2005 se pot reporta numai pentru exercițiul financiar următor.

Această reportare nu trebuie să depășească, în limita a 2 % din creditele inițiale, suma de ajustare a plăților directe menționate la articolul 11 din Regulamentul (CE) nr. 73/2009 al Consiliului din 19 ianuarie 2009 de stabilire a unor norme comune pentru sistemele de ajutor direct pentru agricultori în cadrul politicii agricole comune și de instituire a anumitor sisteme de ajutor pentru agricultori (24) și care a fost aplicată în cursul exercițiului financiar anterior.

Creditele care sunt reportate se returnează exclusiv în liniile bugetare de finanțare a acțiunilor menționate la articolul 3 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 1290/2005.

Această reportare poate genera o plată suplimentară numai către beneficiarii finali care au făcut obiectul, în cursul exercițiului financiar anterior, al unei ajustări a plăților directe menționate la articolul 11 din Regulamentul (CE) nr. 73/2009.

Comisia ia decizia de reportare până la data de 15 februarie a exercițiului în care se efectuează reportarea și informează Parlamentul European și Consiliul.

Articolul 170

Angajamente provizorii globale din creditele FEGA

(1)   Comisia rambursează cheltuielile FEGA efectuate de statele membre.

(2)   Deciziile Comisiei prin care se stabileste valoarea rambursărilor reprezintă angajamente globale provizorii care nu pot depăși creditele totale înscrise în FEGA.

(3)   Începând cu data de 15 noiembrie a unui exercițiul financiar, cheltuielile de gestionare curente pentru FEGA pot fi angajate în avans din creditele prevăzute pentru exercițiul financiar următor. Cu toate acestea, respectivele angajamente nu pot depăși trei pătrimi din creditele totale corespunzătoare pentru exercițiul financiar. Acestea se aplică numai cheltuielilor al căror principiu este stabilit într-un act de bază existent.

Articolul 171

Planificarea și programarea angajamentelor bugetare FEGA

(1)   În termen de două luni de la primirea declarațiilor transmise de statele membre, cheltuielile efectuate de autoritățile și organismele menționate în normele referitoare la FEGA fac obiectul unui angajament pe capitole, articole și posturi. Aceste angajamente se pot face după expirarea termenului de două luni, atunci când este necesară o procedură de transfer al creditelor aferente liniilor bugetare corespunzătoare. Cu excepția cazurilor în care statele membre nu au efectuat încă plata sau în care eligibilitatea este incertă, sumele se impută ca plăți în același termen de două luni.

Angajamentele menționate la primul paragraf se deduc din angajamentul provizoriu global menționat la articolul 170.

(2)   Angajamentele provizorii globale încheiate pentru un anumit exercițiu financiar și care nu au dat naștere unor angajamente în linii speciale din nomenclatorul bugetar până la data de 1 februarie a exercițiului financiar următor se anulează pentru exercițiul financiar în cauză.

(3)   Alineatele (1) și (2) se aplică sub rezerva verificării și acceptării conturilor.

Articolul 172

Contabilitatea cheltuielilor FEGA

În contabilitatea bugetară, cheltuielile se înregistrează în conturi pentru un anumit exercițiu financiar pe baza rambursărilor efectuate de Comisie în favoarea statelor membre până la data de 31 decembrie a exercițiului financiar în cauză, cu condiția ca ordinul de plată să fi parvenit contabilului până la data de 31 ianuarie a exercițiului financiar următor.

Articolul 173

Transferul creditelor FEGA

(1)   În cazurile în care Comisia transferă credite în temeiul articolului 26 alineatul (1), aceasta adoptă o decizie până la data de 31 ianuarie a exercițiului financiar următor și informează Parlamentul European și Consiliul în legătură cu aceasta, în conformitate cu articolul 26 alineatul (1).

(2)   În alte cazuri decât cele menționate la alineatul (1), Comisia înaintează propuneri de transfer Parlamentului European și Consiliului până la data de 10 ianuarie a exercițiului financiar următor.

Parlamentul European și Consiliul decid cu privire la aceste transferuri în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 27, dar, în aplicarea prezentului articol, într-un termen de trei săptămâni.

Articolul 174

Veniturile FEGA alocate

(1)   Veniturile alocate în conformitate cu prezentul titlu se alocă în funcție de tipul venitului, în conformitate cu articolul 21 alineatul (3).

(2)   Rezultatul deciziilor menționate la articolul 30 din Regulamentul (CE) nr. 1290/2005se înregistrează într-un articol unic.

TITLUL II

FONDURI STRUCTURALE, FONDUL DE COEZIUNE, FONDUL EUROPEAN PENTRU PESCUIT, FONDUL EUROPEAN AGRICOL PENTRU DEZVOLTARE RURALĂ ȘI FONDURI AFERENTE SPAȚIULUI DE LIBERTATE, SECURITATE ȘI JUSTIȚIE CARE FAC OBIECTUL GESTIUNI PARTAJATE

Articolul 175

Dispoziții speciale

(1)   În absența unor dispoziții contrare în prezentul titlu, dispozițiile prevăzute în partea I și în partea III se aplică cheltuielilor efectuate de autoritățile și organismele menționate în Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului din 20 septembrie 2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) (25), Regulamentul (CE) nr. 1080/2006 al Parlamentului și al Consiliului din 5 iulie 2006 privind Fondul european de dezvoltare regională (26), Regulamentul (CE) nr. 1081/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 iulie 2006 privind Fondul social european (27), Regulamentul (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului din 11 iulie 2006 de stabilire a anumitor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european și Fondul de coeziune (28), Regulamentul (CE) nr. 1084/2006 al Consiliului din 11 iulie 2006 de creare a Fondului de coeziune (29) și în Regulamentul (CE) nr. 1198/2006 al Consiliului din 27 iulie 2006 privind Fondul european pentru pescuit (30), precum și fondurilor din spațiul de libertate, securitate și justiție, inclusiv fondurilor care fac parte din programul „Solidaritate și gestionarea fluxurilor migratorii”, care fac obiectul gestiunii partajate în temeiul articolului 59 (denumite în continuare „fondurile”), precum și veniturilor acestora.

(2)   Operațiunile gestionate direct de Comisie se execută, de asemenea, în conformitate cu dispozițiile prevăzute în partea I și în partea III.

Articolul 176

Respectarea alocărilor creditelor de angajament

Parlamentul European și Consiliul respectă alocările creditelor de angajament stabilite în actele de bază relevante pentru operațiuni structurale, dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit.

Articolul 177

Plata contribuțiilor, a plăților intermediare și a rambursărilor

(1)   Plata de către Comisie a contribuțiilor financiare din fonduri se efectuează în conformitate cu dispozițiile regulamentelor menționate la articolul 175.

(2)   Termenul pentru plățile intermediare efectuate de Comisie se stabilește în conformitate cu dispozițiile regulamentelor menționate la articolul 175.

(3)   În conformitate cu dispozițiile regulamentelor menționate la articolul 175, rambursarea integrală sau parțială a plăților de prefinanțare destinate unei anumite operațiuni nu are ca efect reducerea contribuției fondurilor la operațiunea în cauză.

Sumele rambursate constituie venituri alocate interne în conformitate cu articolul 21 alineatul (3) litera (c).

Tratamentul rambursărilor efectuate de statele membre și efectele tratamentului asupra cuantumului contribuțiilor din fonduri sunt stabilite de dispozițiile regulamentelor menționate la articolul 175.

(4)   Prin derogare de la articolul 14, creditele de angajament disponibile la 31 decembrie obținute din rambursarea plăților de prefinanțare pot fi reportate până la încheierea programului și utilizate atunci când este necesar, cu condiția ca alte credite de angajament să nu mai fie disponibile.

(5)   În contabilitatea bugetară, cheltuielile se înregistrează în conturi pentru un anumit exercițiu financiar pe baza rambursărilor efectuate de Comisie în favoarea statelor membre până la data de 31 decembrie a exercițiului vizat, inclusiv cheltuielile imputate până la data de 31 ianuarie a respectivului exercițiu financiar creditelor de plată puse la dispoziție în luna care urmează după efectuarea transferurilor menționate la articolul 179.

Articolul 178

Dezangajarea creditelor

(1)   În condițiile prevăzute în regulamentele menționate la articolul 175, Comisia dezangajează în mod automat creditele angajate.

(2)   Creditele dezangajate pot fi puse din nou la dispoziție în cazul unei erori evidente imputabile exclusiv Comisiei.

În acest scop, Comisia examinează dezangajările efectuate în decursul exercițiului anterior și decide, până la data de 15 februarie a exercițiului în curs, în funcție de solicitări, cu privire la necesitatea repunerii la dispoziție a creditelor corespunzătoare.

Articolul 179

Transferul creditelor

(1)   În ceea ce privește cheltuielile operaționale menționate în prezentul titlu, Comisia poate efectua transferuri de la un titlu la altul, cu excepția cazului în care este vorba despre Fondul European Agricol Pentru Dezvoltare Rurală, cu condiția ca respectivele credite să fie destinate aceluiași scop, în sensul regulamentelor menționate la articolul 175, sau să fie cheltuieli pentru asistență tehnică. Comisia adoptă deciziile respective până la data de 31 ianuarie a exercițiului următor.

(2)   În alte cazuri decât cele menționate la alineatul (1), Comisia poate prezenta Parlamentului European și Consiliului, până la data de 10 ianuarie a exercițiului următor, propuneri de transfer al creditelor de plată către fonduri. Transferul creditelor de plată se poate efectua de la orice post bugetar. Parlamentul European și Consiliul decid în privința acestor transferuri în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 27, dar, în aplicarea prezentului articol, într-un termen de trei săptămâni.

(3)   În cazul în care transferul nu este aprobat sau este aprobat doar parțial de Parlamentul European și de Consiliu, partea corespunzătoare a cheltuielilor menționate la articolul 177 alineatul (5) se impută creditelor de plată din exercițiul următor.

Articolul 180

Gestionarea, selecția și auditul

Gestionarea, selecția și auditul proiectelor sunt reglementate de regulamentele menționate la articolul 175.

TITLUL III

CERCETARE

Articolul 181

Fonduri de cercetare

(1)   În absența unor dispoziții contrare în prezentul titlu, dispozițiile prevăzute în partea I și în partea III se aplică creditelor pentru cercetare și dezvoltare tehnologică.

Creditele respective se înregistrează fie într-unul din titlurile bugetului referitor la domeniul de politică aferent „cercetării indirecte” și „cercetării directe”, fie într-un capitol referitor la activitățile de cercetare dintr-un alt titlu.

Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 210 în ceea ce privește stabilirea normelor detaliate privind tipurile de operațiuni din domeniul cercetării.

(2)   Creditele pentru veniturile generate de Fondul de cercetare pentru cărbune și oțel instituit prin Protocolul nr. 37 privind consecințele financiare ale expirării Tratatului CECO și privind Fondul de cercetare pentru cărbune și oțel, anexat la TUE și la TFUE, sunt tratate ca venituri alocate în sensul articolului 21. Creditele de angajament generate de astfel de venituri sunt puse la dispoziție după estimarea creanței, iar creditele bugetare după perceperea veniturilor.

(3)   În ceea ce privește cheltuielile operaționale menționate în prezentul titlu, Comisia poate efectua transferuri de la un titlu la altul, cu condiția ca respectivele credite să fie utilizate pentru aceeași destinație.

(4)   Experții remunerați din creditele pentru cercetare și dezvoltare tehnologică sunt recrutați în conformitate cu procedurile stabilite de Parlamentul European și de Consiliu la adoptarea fiecărui program-cadru de cercetare sau cu normele corespunzătoare privind participarea întreprinderilor, centrelor de cercetare și universităților.

Articolul 182

Angajamentele Fondului de cercetare

(1)   Creditele de angajament corespunzătoare sumei dezangajate ca urmare a nepunerii în aplicare totale sau parțiale a proiectelor de cercetare pentru care au fost alocate pot, în mod excepțional și în cazuri motivate, să fie repuse la dispoziție, atunci când acest lucru este esențial pentru realizarea programelor prevăzute inițial, cu excepția cazului în care bugetul pentru exercițiul în cauză (exercițiul n) dispune de fonduri în acest scop.

(2)   În sensul alineatului (1), Comisia examinează, la începutul fiecărui exercițiu financiar, dezangajările din exercițiul anterior (exercițiul n – 1) și evaluează, în funcție de cerințe, necesitatea repunerii la dispoziție a creditelor.

Pe baza acestei evaluări, Comisia poate prezenta propuneri corespunzătoare Parlamentului European și Consiliului, până la data de 15 februarie a fiecărui exercițiu financiar, motivând pentru fiecare articol bugetar repunerea la dispoziție a acestor credite.

(3)   Parlamentul European și Consiliul adoptă o decizie cu privire la propunerile Comisiei în termen de șase săptămâni. În cazul în care nu se adoptă o decizie în termenul menționat, propunerile se consideră a fi aprobate.

Suma creditelor de angajament repuse la dispoziție în exercițiul n nu poate depăși 25 % din suma totală dezangajată pe aceeași linie bugetară în exercițiul n – 1.

(4)   Creditele de angajament repuse la dispoziție nu se reportează.

Angajamentele juridice privind creditele de angajament repuse la dispoziție se încheie până la data de 31 decembrie a exercițiului n.

La sfârșitul exercițiului n, soldul neutilizat al creditelor de angajament repuse la dispoziție sunt dezangajate definitiv de către ordonatorul de credite competent.

Articolul 183

Centrul Comun de Cercetare

(1)   Centrul Comun de Cercetare (CCC) poate beneficia de finanțări imputate din credite înregistrate în afara titlurilor și capitolelor menționate la articolul 181 alineatul (1), în ceea ce privește participarea sa la proceduri de achiziții și de atribuire a granturilor, în conformitate cu dispozițiile prevăzute în partea I titlurile V și VI, și finanțate integral sau parțial de la buget.

În scopul participării la procedurile de achiziții și de atribuire a granturilor, CCC este considerat ca o persoană juridică stabilită într-un stat membru.

Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 210 în ceea ce privește stabilirea normelor detaliate privind CCC.

(2)   Se consideră venituri alocate în sensul articolului 21 alineatul (2), creditele referitoare la:

(a)

procedurile de achiziții și de atribuire a granturilor la care participă CCC;

(b)

activitățile CCC în numele unor terțe părți, sau

(c)

activitățile întreprinse în cadrul unui contract administrativ cu alte instituții sau cu alte departamente ale Comisiei pentru furnizarea de servicii tehnice și științifice,

Creditele de angajament generate de veniturile menționate la literele (a) și (c) de la primul paragraf sunt repuse la dispoziție de îndată ce creanța a fost estimată.

Pentru activitățile menționate la litera (c) de la primul paragraf, creditele neutilizate în termen de cinci ani sunt anulate.

(3)   Utilizarea respectivelor credite este indicată într-o serie de conturi analitice în contul rezultatului bugetar pentru fiecare categorie de acțiuni la care se referă; această utilizare se separă de veniturile rezultate din finanțări de la terțe părți (private sau publice) și de veniturile din alte servicii prestate de Comisie unor terțe părți.

(4)   Atunci când participă la proceduri de atribuire a granturilor sau la proceduri de achiziții în conformitate cu alineatul (1) din prezentul articol, CCC nu face obiectul condițiilor prevăzute la articolul 106, articolul 107 alineatul (1) literele (b) și (c), articolul 108, articolul 109 și la articolul 131 alineatele (4) și (5) în ceea ce privește dispozițiile referitoare la excludere și sancțiuni aplicabile achizițiilor și granturilor.

De asemenea, se consideră că CCC îndeplinește cerințele referitoare la capacitatea economică și financiară.

CCC este scutit de obligația de a depune garanții, în conformitate cu articolele 115 și 134.

(5)   Dispozițiile referitoare la achiziții prevăzute la partea I titlul V nu se aplică activităților CCC efectuate în numele unor terțe părți.

(6)   Prin derogare de la articolul 26, Comisia poate efectua transferuri între capitole, în cadrul titlului din buget referitor la domeniul de politică „cercetare directă”, în limita a 15 % din creditele prevăzute în linia din care se efectuează transferul.

TITLUL IV

ACȚIUNI EXTERNE

CAPITOLUL 1

Dispoziții generale

Articolul 184

Acțiuni externe

(1)   În absența unor dispoziții contrare în prezentul titlu, dispozițiile prevăzute la partea I și partea III se aplică acțiunilor externe finanțate de la buget.

Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 210 în ceea ce privește stabilirea normelor detaliate privind acțiunile care pot fi finanțate în cadrul domeniului acțiuni externe.

(2)   Creditele pentru acțiunile menționate la alineatul (1) sunt utilizate de Comisie:

(a)

fie în cadrul ajutoarelor acordate pe bază de autonomie; sau

(b)

în parteneriat cu o țară terță menționată la articolul 58 alineatul (1) litera (c) punctul (i), prin semnarea unui acord de finanțare.

(3)   În cazul în care acțiunile externe sunt cofinanțate atât din creditele înscrise în buget, cât și din veniturile alocate externe menționate la articolul 21 alineatul (2) litera (b), fondurile care nu sunt angajate după încheierea perioadei de valabilitate a contractului, menționată la articolul 189 alineatul (2), referitoare la acțiunea corespunzătoare se rambursează în mod proporțional, mai puțin o sumă forfetară pentru audit, evaluare și cheltuieli neprevăzute, care poate fi angajată ulterior.

(4)   Articolul 90 alineatul (4) al doilea paragraf nu se aplică acțiunilor menționate în prezentul titlu.

În cazul granturilor aflate în gestiune directă, a căror valoare depășește 5 000 000 EUR și care sunt folosite pentru finanțarea de acțiuni externe, pe toată durata acțiunii nu pot rămâne nelichidate mai mult de două plăți de prefinanțare.

CAPITOLUL 2

Punerea în aplicare a acțiunilor

Secțiunea 1

Dispoziții generale

Articolul 185

Punerea în aplicare a acțiunilor externe

Acțiunile menționate în prezentul titlu pot fi puse în aplicare direct de către Comisie, în temeiul articolului 58 alineatul (1) litera (a), prin gestiune partajată în temeiul articolului 58 alineatul (1) litera (b) sau, în mod indirect, de către oricare dintre entitățile cărora li s-au încredințat sarcini de execuție bugetară în temeiul articolului 58 alineatul (1) litera (c), în conformitate cu dispozițiile relevante ale articolelor 58 — 63. Creditele pentru acțiunile externe pot fi combinate cu fonduri din alte surse în vederea realizării obiectivului comun.

Secțiunea 2

Sprijin bugetar și fonduri fiduciare cu donatori multipli

Articolul 186

Utilizarea sprijinului bugetar

(1)   În cazul în care se prevede în actele de bază aplicabile, Comisia poate acorda sprijin bugetar unei țări terțe beneficiare dacă gestionarea fondurilor publice de către țara respectivă este suficient de transparentă, fiabilă și eficace.

Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 210 în ceea ce privește stabilirea normelor detaliate privind utilizarea sprijinului bugetar și obligațiile beneficiarilor.

(2)   În decizia de finanțare menționată la articolul 84 se precizează obiectivele și rezultatele așteptate în urma acordării sprijinului bugetar unei țări terțe beneficiare. Plata contribuției Uniunii se bazează pe îndeplinirea condițiilor menționate la alineatul (1), inclusiv îmbunătățirea gestiunii finanțelor publice, precum și pe indicatori de performanță clari și obiectivi care constituie baza pentru evaluarea progresului realizat în timp în sectorul respectiv.

(3)   Comisia include în acordul de finanțare respectiv, încheiat în conformitate cu articolul 184 alineatul (2) litera (b), dispozițiile corespunzătoare în temeiul cărora respectiva țară terță beneficiară se angajează să ramburseze imediat, în totalitate sau în parte, finanțarea operațională corespunzătoare în cazul în care se constată că plata respectivelor fonduri ale Uniunii a fost afectată de nereguli grave atribuite țării în cauză.

Pentru tratarea rambursării menționate la primul paragraf, se pot aplica dispozițiile articolului 80 alineatul (1).

(4)   Comisia sprijină dezvoltarea controlului parlamentar, a capacităților de audit, precum și îmbunătățirea transparenței și a accesului public la informații în țara terță beneficiară.

Articolul 187

Fondurile fiduciare ale Uniunii pentru acțiuni externe

(1)   Pentru acțiuni de urgență, acțiuni ulterioare situațiilor de urgență sau acțiuni tematice, Comisia poate constitui fonduri fiduciare în temeiul unui contract încheiat cu alți donatori. Actul constitutiv al fiecărui fond fiduciar definește obiectivele acestuia.

(2)   Fondurile fiduciare ale Uniunii sunt puse în executare în conformitate cu principiile bunei gestiuni financiare, transparenței, proporționalității, nediscriminării și egalității de tratament, precum și în conformitate cu obiectivele specifice definite în fiecare act constitutiv.

Fondurile fiduciare ale Uniunii sunt puse în executare în mod direct de către Comisie în conformitate cu articolul 58 alineatul (1) litera (a), cu excepția fondurilor fiduciare ale Uniunii destinate acțiunilor de urgență sau acțiunilor ulterioare unor situații de urgență care pot fi puse în executare și în mod indirect prin încredințarea către aceste entități a unor sarcini de execuție bugetară în temeiul articolului 58 alineatul (1) litera (c) punctele (i), (ii), (v) și (vi).

(3)   Fondurile fiduciare ale Uniunii îndeplinesc următoarele condiții:

(a)

aduc valoare adăugată intervenției Uniunii: fondurile fiduciare sunt constituite și puse în aplicare la nivelul Uniunii doar dacă obiectivele lor, în special având în vedere amploarea sau efectele potențiale ale acestora, pot fi îndeplinite mai bine la nivelul Uniunii decât la nivel național;

(b)

fondurile fiduciare ale Uniunii trebuie să contribuie la realizarea unei vizibilități politice clare a Uniunii și să comporte avantaje de gestiune, precum și un mai bun control din partea Uniunii asupra riscurilor și a plății contribuțiilor din partea Uniunii și a altor donatori. Aceste fonduri nu trebuie create dacă dublează alte canale de finanțare sau instrumente similare existente, fără a aduce elemente suplimentare.

(4)   Un consiliu prezidat de către Comisie este instituit pentru fiecare fond fiduciar al Uniunii pentru a asigura reprezentarea, în calitate de observatori, a donatorilor și a altor state membre care nu sunt donatoare, precum și pentru a decide cu privire la utilizarea fondurilor.

(5)   Fondurile fiduciare ale Uniunii se constituie pentru o durată determinată de actul lor constitutiv. Durata acestora poate fi prelungită printr-o decizie a Comisiei, la cererea consiliului fondului respectiv.

Parlamentul European și/sau Consiliul pot solicita Comisiei să întrerupă acordarea de credite unui fond fiduciar sau să revizuiască actul constitutiv în vederea lichidării fondului fiduciar, dacă este cazul. În acest caz, fondurile rămase se rambursează proporțional către buget cu titlu de venit general, către statele membre donatoare și către alți donatori.

(6)   Contribuțiile Uniunii și ale donatorilor se depun într-un cont bancar specific. Contribuțiile Uniunii se transferă în acest cont în baza unor cereri de plată întemeiate în mod corespunzător prin previziuni de debursare, ținându-se seama de soldurile disponibile în cont și de necesitatea unor plăți suplimentare în funcție de solduri. Previziunile de debursare trebuie prezentate o dată pe an sau, dacă este cazul, de două ori pe an.

Contribuțiile respective nu sunt integrate în buget și sunt gestionate de către Comisie sub responsabilitatea ordonatorului de credite delegat.

Contabilul unui fond fiduciar al Uniunii este contabilul Comisiei. Acestuia îi revine răspunderea pentru stabilirea procedurilor contabile și a planului de conturi comune tuturor fondurilor fiduciare ale Uniunii.

Auditorul intern al Comisiei și Curtea de Conturi exercită aceleași competențe cu privire la fondul fiduciar ca și în cazul altor acțiuni întreprinse de Comisie.

Contul bancar specific aferent fondului financiar este deschis și închis de către contabil.

Comisia asigură o separare strictă a sarcinilor între contabil și ordonatorul de credite.

Fondurile sunt angajate și plătite de către actorii financiari ai Comisiei, potrivit definițiilor prevăzute la partea I titlul IV capitolul 3.

(7)   Comisia este autorizată să retragă maximum 5 % din sumele plasate în fondul fiduciar pentru a își acoperi costurile de gestiune din exercițiul în care a început utilizarea contribuțiilor menționate la alineatul (6). Pe durata fondului fiduciar, aceste comisioane de gestiune sunt asimilate veniturilor alocate în sensul articolului 21 alineatul (2) litera (b).

Contabilul se ocupă de ordinele de recuperare referitoare la acțiuni finanțate de fondul fiduciar. Veniturile provenind din rambursarea acestor ordine de recuperare se returnează în contul bancar specific al fondului fiduciar. Anularea ordinelor de recuperare și renunțarea la acestea se face în temeiul normelor menționate la articolul 80.

(8)   Proiectele deciziilor sale privind crearea, prelungirea și lichidarea unui fond fiduciar al Uniunii se transmit de către Comisie comisiei competente menționate în actul de bază în temeiul căruia se efectuează contribuția Uniunii la fondul fiduciar al Uniunii.

(9)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 210 în ceea ce privește stabilirea normelor detaliate privind gestionarea, raportarea și guvernanța fondurilor fiduciare destinate acțiunilor externe.

(10)   Comisia transmite anual Parlamentului European și Consiliului un raport cuprinzător și detaliat cu privire la activitățile sprijinite prin intermediul fondurilor fiduciare ale Uniunii, la punerea în aplicare și performanța acestora, precum și cu privire la conturile acestora. Comisia anexează acest raport la rezumatul rapoartelor anuale menționat la articolul 66 alineatul (9) al treilea paragraf.

Secțiunea 3

Alte metode de gestiune

Articolul 188

Punerea în aplicare a acțiunilor externe prin gestiune indirectă

(1)   Execuția indirectă a acțiunilor în temeiul articolului 58 alineatul (1) litera (c) intră sub incidența controlului Comisiei și al delegațiilor Uniunii, în conformitate cu articolul 56 alineatul (2). Controlul acestora se exercită fie prin aprobare prealabilă, fie prin verificări ex post sau printr-o procedură combinată.

(2)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 210 în ceea ce privește stabilirea normelor detaliate privind punerea în aplicare a acțiunilor externe prin gestiune indirectă.

Articolul 189

Acorduri de finanțare privind punerea în aplicare a acțiunilor externe

(1)   Acțiunile externe întreprinse fac obiectul unuia sau mai multora din următoarele instrumente:

(a)

un acord de finanțare între Comisie și o entitate sau persoană menționată la articolul 185;

(b)

un contract sau un acord de grant încheiat între Comisie și persoane fizice sau juridice responsabile cu realizarea acțiunilor.

Condițiile de acordare a ajutorului extern sunt stabilite în instrumentul de gestionare a acordurilor de finanțare, a contractelor sau a acordurilor de grant menționate la literele (a) și (b) de la primul paragraf.

(2)   Acordurile de finanțare cu entitățile menționate la alineatul (1) primul paragraf litera (a) se încheie până la data de 31 decembrie a exercițiului n + 1, exercițiul n fiind cel în care s-a adoptat angajamentul bugetar.

Acordurile de finanțare stabilesc perioada în care entitățile menționate la alineatul 1 primul paragraf litera (a) încheie toate contractele individuale și acordurile de grant care pun în aplicare acțiunea. Această perioadă nu depășește trei ani de la data încheierii acordului de finanțare, cu excepția:

(a)

acțiunilor întreprinse de donatori multipli;

(b)

contractelor individuale referitoare la audit și evaluare;

(c)

următoarelor circumstanțe excepționale:

(i)

adăugarea unor acte adiționale la contracte deja încheiate;

(ii)

încheierea unor contracte individuale după rezilierea anticipată a unui contract existent;

(iii)

modificări ale entității însărcinate cu sarcinile încredințate.

(3)   Alineatul (2) nu se aplică programelor multianuale care sunt puse în aplicare prin angajamente fracționate în următoarele cazuri:

(a)

Instrumentul de asistență pentru preaderare;

(b)

Instrumentul european de vecinătate și parteneriat.

În cazurile respective, creditele sunt dezangajate automat de către Comisie în conformitate cu normele sectoriale.

(4)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 210 în ceea ce privește stabilirea normelor detaliate privind acordurile financiare pentru punerea în aplicare a acțiunilor externe.

CAPITOLUL 3

Achiziții

Articolul 190

Achiziții pentru acțiuni externe

(1)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 210 în ceea ce privește stabilirea normelor detaliate privind achizițiile pentru acțiuni externe.

(2)   Dispozițiile prevăzute la partea I titlul V capitolul 1 cu privire la dispozițiile generale referitoare la achiziții sunt aplicabile contractelor reglementate de prezentul titlu, sub rezerva dispozițiilor speciale referitoare la pragurile și modalitățile de atribuire a contractelor externe prevăzute de actele delegate adoptate în temeiul prezentului regulament. În sensul prezentului capitol, autoritățile contractante sunt:

(a)

Comisia, în numele și în contul uneia sau mai multor țări terțe;

(b)

entitățile și persoanele menționate la articolul 185 și cărora le-au fost încredințate sarcinile corespunzătoare de execuție bugetară.

(3)   Procedurile de achiziții trebuie stabilite în acordurile de finanțare menționate la articolul 189.

(4)   Dispozițiile prezentului capitol nu se aplică acțiunilor din cadrul actelor de bază sectoriale referitoare la ajutoare pentru situații de criză, operațiuni de protecție civilă și operațiuni de ajutor umanitar.

Articolul 191

Norme privind participarea la procedurile de ofertare

(1)   Participarea la proceduri de ofertare este deschisă în condiții egale tuturor persoanelor care se încadrează în domeniul de aplicare a tratatelor și oricăror alte persoane fizice sau juridice în conformitate cu dispozițiile speciale din actele de bază care reglementează domeniul de cooperare în cauză.

(2)   În cazurile menționate la articolul 54 alineatul (2) se poate decide ca, în circumstanțe excepționale motivate în mod corespunzător de către ordonatorul de credite, să se permită unor cetățeni ai altor țări terțe decât cele menționate la alineatul (1) să participe la proceduri de ofertare pentru contracte.

(3)   În cazul în care se aplică un acord privind extinderea pieței de achiziții de bunuri și servicii la care Uniunea este parte, contractele de achiziții finanțate de la buget devin accesibile și cetățenilor altor țări terțe decât cele menționate la alineatele (1) și (2), în condițiile prevăzute de acordul respectiv.

(4)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 210 în ceea ce privește stabilirea normelor detaliate privind participarea la procedurile de ofertare.

CAPITOLUL 4

Granturi

Articolul 192

Finanțarea integrală a unei acțiuni externe

O acțiune poate fi finanțată integral de la buget numai dacă acest lucru este indispensabil realizării ei.

Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 210 în ceea ce privește stabilirea normelor detaliate privind finanțarea integrală a unei acțiuni externe.

Articolul 193

Norme aplicabile granturilor pentru acțiuni externe

Procedurile de atribuire a granturilor care trebuie aplicate în gestiunea indirectă de către entitățile menționate la articolul 185 sunt stabilite de acordurile încheiate între Comisie și aceste entități.

Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 210 în ceea ce privește stabilirea normelor detaliate privind procedurile de grant aplicabile în cadrul gestiunii indirecte.

CAPITOLUL 5

Verificarea conturilor

Articolul 194

Controlul exercitat de Uniune în cadrul unei acțiuni externe

Fiecare acord între Comisie și o entitate menționată la articolul 185, precum și orice acord ori decizie de grant, trebuie să prevadă în mod expres autoritatea de control a Comisiei și a Curții de Conturi, pe baza documentelor și la fața locului, asupra tuturor contractanților și subcontractanților care au beneficiat de fonduri din partea Uniunii.

TITLUL V

OFICIILE EUROPENE

Articolul 195

Oficiile europene

(1)   În sensul prezentului titlu, „oficii europene” reprezintă structuri administrative înființate de una sau mai multe instituții pentru a îndeplini sarcini orizontale specifice.

Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 210 în ceea ce privește stabilirea normelor detaliate privind sfera de acțiune a oficiilor europene și delegațiile instituțiilor la oficiile europene.

(2)   Prezentul titlu se aplică funcționării OLAF, cu excepția articolelor 198, 199 și 200.

(3)   În absența unor dispoziții contrare în prezentul titlu, dispozițiile prevăzute în partea I și în partea III se aplică funcționării oficiilor europene.

Articolul 196

Credite referitoare la oficiile europene

(1)   Creditele pentru fiecare oficiu european, al căror cuantum total se înregistrează într-o linie bugetară specială în cadrul secțiunii din buget aferentă Comisiei, se stabilesc în detaliu într-o anexă la secțiunea respectivă.

Anexa se prezintă sub forma unei situații de venituri și cheltuieli, subdivizate în același fel ca și secțiunile bugetului.

Creditele înscrise în respectiva anexă acoperă toate nevoile financiare ale fiecărui oficiu european în îndeplinirea sarcinilor sale în numele instituțiilor.

Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 210 în ceea ce privește stabilirea normelor detaliate privind creditele destinate oficiilor europene, inclusiv delegarea anumitor sarcini de către contabil, trezorerie și conturile bancare.

(2)   Schema de personal a fiecărui oficiu european se anexează la cea a Comisiei.

(3)   Directorul fiecărui oficiu european ia deciziile cu privire la transferurile în cadrul anexei menționate la alineatul (1). Comisia informează Parlamentul European și Consiliul în legătură cu aceste transferuri.

(4)   Conturile fiecărui oficiu european fac parte integrantă din conturile Uniunii menționate la articolul 141.

Articolul 197

Ordonatorul de credite al oficiilor europene

Pentru creditele înscrise în anexă pentru fiecare oficiu european, Comisia deleagă directorului oficiului european în cauză competențele ordonatorului de credite, în conformitate cu articolul 65.

Articolul 198

Conturile oficiilor interinstituționale europene

(1)   Fiecare oficiu interinstituțional european întocmește o contabilitate analitică a cheltuielilor sale, permițând astfel determinarea procentului din serviciile sale prestat fiecărei instituții. Directorul oficiului european în cauză adoptă, după aprobarea de către Comitetul de gestionare, criteriile pe care se bazează sistemul contabil.

(2)   Comentariile referitoare la linia bugetară specifică în care este înregistrat creditul total pentru fiecare oficiu interinstituțional european prezintă o estimare a costurilor serviciilor prestate de oficiul în cauză fiecărei instituții. Această estimare se bazează pe contabilitatea analitică prevăzută la alineatul (1).

(3)   Fiecare oficiu interinstituțional european notifică instituțiilor în cauză rezultatele contabilității analitice.

Articolul 199

Delegarea competențelor ordonatorului de credite către oficiile interinstituționale europene

(1)   Fiecare instituție poate delega competențele ordonatorului de credite către directorul unui oficiu interinstituțional european pentru gestionarea creditelor înscrise în secțiunea sa și stabilește limitele și condițiile acestei delegări de competențe.

Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 210 în ceea ce privește stabilirea normelor detaliate privind delegarea competențelor ordonatorului de credite către directorul unui oficiu interinstituțional european.

(2)   Auditorul intern al Comisiei își exercită toate răspunderile prevăzute la partea I titlul IV capitolul 9.

Articolul 200

Servicii către terțe părți

În cazul în care mandatul unui oficiu european presupune prestații cu titlu oneros către părți terțe, directorul acestuia, cu aprobarea Comitetului de gestionare, stabilește dispozițiile speciale de reglementare a condițiilor în care se prestează aceste servicii și de organizare a contabilității corespunzătoare.

TITLUL VI

CREDITE ADMINISTRATIVE

Articolul 201

Dispoziții generale

(1)   În absența unor dispoziții contrare în prezentul titlu, dispozițiile prevăzute în partea I și în partea III se aplică creditelor administrative.

(2)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 210 în ceea ce privește stabilirea normelor detaliate privind amploarea creditelor administrative și garanțiile locative.

Articolul 202

Angajamente

(1)   Începând cu data de 15 octombrie a fiecărui an, cheltuielile administrative curente se pot angaja în avans din creditele prevăzute pentru exercițiul financiar următor. Cu toate acestea, angajamentele respective nu pot depăși un sfert din creditele stabilite de Parlamentul European și Consiliu pe linia bugetară corespunzătoare pentru exercițiul financiar în curs. Angajamentele respective nu se pot aplica unui nou tip de cheltuieli, al căror principiu nu a fost încă aprobat în ultimul buget adoptat în mod corespunzător.

(2)   Cheltuielile care trebuie plătite în avans în temeiul dispozițiilor legale sau contractuale, cum ar fi chiriile, pot genera plăți începând cu data de 1 decembrie, fiind imputate din creditele pentru următorul exercițiu financiar. În acest caz, limita menționată la alineatul (1) nu se aplică.

Articolul 203

Dispoziții speciale privind creditele administrative

(1)   Creditele administrative sunt credite nediferențiate.

Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 210 în ceea ce privește stabilirea normelor detaliate privind creditele administrative speciale, inclusiv imobilele și avansurile plătite membrilor personalului instituțiilor.

(2)   Cheltuielile administrative care decurg din contracte care acoperă perioade ce depășesc durata exercițiului financiar, fie în conformitate cu practica locală, fie referitoare la furnizarea de echipamente, se impută din bugetul exercițiului financiar în cursul căruia se efectuează.

(3)   Fiecare instituție prezintă Parlamentului European și Consiliului, până la data de 1 iunie a fiecărui an, un document de lucru privind politica sa imobiliară, care conține următoarele informații:

(a)

pentru fiecare clădire, cheltuielile și suprafața vizată de creditele de la liniile bugetare corespunzătoare;

(b)

evoluția preconizată a programării generale a suprafeței și a locațiilor pentru anii viitori, cu o descriere a proiectelor imobiliare în faza de planificare, care sunt deja identificate;

(c)

condițiile și costurile finale, precum și informații pertinente privind punerea în aplicare a noilor proiecte imobiliare depuse anterior la Parlamentul European și la Consiliu în conformitate cu procedura stabilită la alineatele (4) și (5) și neincluse în documentele de lucru aferente exercițiului anterior.

(4)   În cazul tuturor proiectelor imobiliare care ar putea avea implicații financiare importante pentru buget, instituția în cauză informează cât mai curând cu putință Parlamentul European și Consiliul cu privire la suprafața de construcție necesară și la planificarea provizorie înainte de a se întreprinde orice prospectare a pieței locale, în cazul contractelor de construcție, și înainte de a se emite invitații la procedura de ofertare, în cazul lucrărilor de construcție.

(5)   În cazul tuturor proiectelor imobiliare care ar putea avea implicații financiare importante pentru buget, instituția în cauză prezintă proiectul de construcție, inclusiv estimarea detaliată a costurilor și finanțarea, precum și o listă a proiectelor de contracte preconizate pentru proiectul în cauză și solicită aprobarea Parlamentului European și a Consiliului înainte de a încheia contracte. La cererea instituției, documentele prezentate care se referă la proiectul de construcție sunt tratate în condiții de confidențialitate.

Cu excepția situațiilor de forță majoră, Parlamentul European și Consiliul deliberează pe marginea proiectului imobiliar în termen de patru săptămâni de la data primirii acestuia de către ambele instituții.

Proiectul imobiliar se consideră aprobat la expirarea termenului de patru săptămâni, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul adoptă o decizie nefavorabilă propunerii în termenul menționat.

În cazul în care Parlamentul European și/sau Consiliul exprimă preocupări justificate în termenul de patru săptămâni menționat, acesta se prelungește o singură dată cu două săptămâni.

În cazul în care Parlamentul European sau Consiliul adoptă o decizie nefavorabilă proiectului imobiliar, instituția în cauză își retrage propunerea și poate depune o altă propunere.

(6)   În caz de forță majoră, informațiile prevăzute la alineatul (4) pot fi prezentate odată cu proiectul imobiliar. Parlamentul European și Consiliul deliberează pe marginea proiectului imobiliar în termen de două săptămâni de la data primirii acestuia de către ambele instituții. Proiectul imobiliar se consideră aprobat la expirarea termenului de două săptămâni, cu excepția cazului în care Parlamentul European și/sau Consiliul adoptă o decizie nefavorabilă propunerii în termenul menționat.

(7)   Reprezintă proiecte imobiliare care pot avea implicații financiare semnificative pentru buget următoarele:

(i)

orice achiziție de terenuri;

(ii)

achiziția, vânzarea, renovarea structurală, construcția de clădiri sau orice proiect în care se combină aceste elemente și care urmează să fie implementat în aceleași termene, în valoare de peste 3 000 000 EUR;

(iii)

toate contractele imobiliare noi (inclusiv uzufructul, închirierile pe termen lung și reînnoirea contractelor imobiliare existente în condiții mai puțin favorabile) care nu sunt menționate la punctul (ii), cu o taxă anuală de cel puțin 750 000 EUR;

(iv)

prelungirea sau reînnoirea contractelor imobiliare existente (inclusiv uzufructul și închirierile pe termen lung) în aceleași condiții sau în condiții mai favorabile, cu o taxă anuală de cel puțin 3 000 000 EUR.

Dispozițiile prezentului paragraf se aplică și proiectelor imobiliare cu caracter interinstituțional, precum și delegațiilor Uniunii.

(8)   Fără a aduce atingere articolului 17, un proiect de achiziție imobiliară poate fi finanțat prin intermediul unui împrumut care face obiectul unei aprobări prealabile de către Parlamentul European și Consiliu.

Împrumuturile sunt contractate și rambursate în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare și în interesul financiar suprem al Uniunii.

În cazul în care instituția în cauză propune ca achiziția să fie finanțată prin intermediul unui împrumut, în planul de finanțare, care trebuie depus de instituție împreună cu cererea de aprobare prealabilă, se precizează, în special, nivelul maxim al finanțării, perioada de finanțare, tipul finanțării, condițiile de finanțare și economiile în raport cu alte tipuri de mecanisme contractuale.

Parlamentul European și Consiliul deliberează pe marginea cererii de aprobare prealabilă în termen de patru săptămâni de la data primirii acesteia de către ambele instituții, termenul putând fi prelungit o singură dată cu două săptămâni. Achiziția prin intermediul unui împrumut se consideră respinsă în cazul în care Parlamentul European și Consiliul nu au aprobat-o în mod explicit în termenul menționat.

TITLUL VII

EXPERȚI

Articolul 204

Experți remunerați

Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 210 în ceea ce privește stabilirea normelor detaliate privind experții externi remunerați, inclusiv o procedură specifică de selecție a persoanelor fizice ca experți externi remunerați pentru a asista instituțiile în evaluarea cererilor de grant, a proiectelor și a procedurilor de ofertare și pentru a furniza avize și recomandări în cazuri speciale.

Experții respectivi vor fi remunerați pe baza unei sume fixe anunțate în prealabil și vor fi aleși pe baza capacității lor profesionale. Selecția se va face pe baza criteriilor de selecție, respectând principiile nediscriminării, egalității de tratament și absenței conflictului de interese.

PARTEA III

DISPOZIȚII FINALE ȘI TRANZITORII

Articolul 205

Dispoziții tranzitorii

(1)   În ceea ce privește fondurile menționate la articolul 175 alineatul (1), ale căror acte de bază se abrogă înainte de 1 ianuarie 2013, creditele care au fost dezangajate ca urmare a aplicării articolului 178 pot fi repuse la dispoziție în cazul unei erori evidente imputabile în exclusivitate Comisiei sau în caz de forță majoră având consecințe grave asupra executării operațiunilor susținute prin intermediul acestor fonduri.

(2)   În ceea ce privește transferurile de credite privind cheltuielile operaționale menționate în Regulamentul (CE) nr. 1260/1999, Regulamentul (CE) nr. 1290/2005, Regulamentul (CE) nr. 1080/2006, Regulamentul (CE) nr. 1081/2006, Regulamentul (CE) nr. 1083/2006, Regulamentul (CE) nr. 1084/2006 și Regulamentul (CE) nr. 1198/2006, în cazul cărora mai trebuie să se efectueze plăți din partea Uniunii pentru a lichida angajamentele restante ale acesteia până la încheierea asistenței, Comisia poate face transferuri de la un titlu la altul, cu condiția ca creditele respective să fie destinate aceluiași obiectiv sau să fie aferente unor inițiative ale Uniunii, unei asistențe tehnice sau unor măsuri inovatoare și să facă obiectul unor transferuri pentru măsuri de aceeași natură.

(3)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 210 în ceea ce privește stabilirea normelor detaliate privind dispozițiile tranzitorii.

Articolul 206

Cereri de informații din partea Parlamentului European și a Consiliului

Parlamentul European și Consiliul sunt împuternicite să obțină informațiile sau explicațiile necesare privind probleme bugetare în domeniile lor de competență.

Articolul 207

Praguri și valori

Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 210 în ceea ce privește toate pragurile și valorile prevăzute de prezentul regulament, fără a aduce atingere dispozițiilor de la articolul 118.

Articolul 208

Regulament financiar-cadru pentru organismele instituite în temeiul TFUE și al Tratatului Euratom

(1)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 210 sub forma unui regulament financiar-cadru pentru organismele instituite în temeiul TFUE și al Tratatului Euratom și care au personalitate juridică și care beneficiază de contribuții de la buget.

Respectivul regulament financiar-cadru se va baza pe principiile și normele prevăzute de prezentul regulament.

Normele financiare aplicabile organismelor menționate nu se pot îndepărta de regulamentul financiar-cadru, decât în cazul în care nevoile lor specifice impun acest lucru și cu acordul prealabil al Comisiei.

(2)   Descărcarea de gestiune pentru execuția bugetelor organismelor menționate la alineatul (1) este acordată de Parlamentul European la recomandarea Consiliului. Organismele menționate la alineatul (1) cooperează pe deplin cu instituțiile implicate în procedura de descărcare de gestiune și furnizează, dacă este cazul, orice informații suplimentare necesare, inclusiv prin intermediul participării la reuniuni ale organismelor corespunzătoare.

(3)   Auditorul intern al Comisiei exercită cu privire la organismele menționate la alineatul (1) aceleași competențe ca și cele de care dispune în privința Comisiei.

(4)   Un auditor extern independent verifică prezentarea corespunzătoare în conturile anuale ale fiecăruia dintre organismele menționate la alineatul (1) a veniturilor, cheltuielilor și a situației finale a acestuia, înainte de consolidarea lor în conturile finale ale Comisiei. În absența unor dispoziții contrare în actul de bază menționat la alineatul (1), Curtea de Conturi întocmește un raport anual specific pentru fiecare agenție, în conformitate cu cerințele din articolul 287 alineatul (1) din TFUE. La pregătirea acestui raport, Curtea ia în considerare activitatea de audit desfășurată de auditorul extern independent, precum și măsurile luate pe baza constatărilor auditorului.

Articolul 209

Regulament financiar-tip pentru organismele de parteneriat public-privat

Organismele cu personalitate juridică instituite printr-un act de bază și cărora le-a fost încredințată punerea în aplicare a unui parteneriat public-privat își adoptă propriile norme financiare.

Respectivele norme includ un set de principii necesare pentru asigurarea bunei gestiuni financiare a fondurilor Uniunii.

Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 210 sub forma unui regulament financiar-tip care stabilește principiile necesare gestionării financiare adecvate a fondurilor Uniunii în baza articolului 60.

Normele financiare ale acestor organisme nu se pot îndepărta de regulamentul financiar-tip, decât în cazul în care nevoile lor specifice impun acest lucru și cu acordul prealabil al Comisiei.

Articolul 210

Exercitarea competenței de a adopta acte delegate

(1)   Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute în prezentul articol.

(2)   Competența de a adopta acte delegate menționată la articolele 8, 11, 13, 19, 21, 22, 23, 25, 26, 29, 30, 31, 34, 35, 38, 41, 44, 49, 53, 54, 57, 58, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 66, 68, 69, 70, 72, 73, 74, 75, 76, 77, 78, 79, 80, 81, 83, 84, 85, 86, 87, 88, 89, 90, 92, 93, 98, 99, 100, 101, 103, 104, 105, 106, 107, 108, 109, 110, 111, 112, 113, 114, 115, 116, 117, 118, 119, 121, 122, 123, 124, 125, 126, 128, 129, 130, 131, 132, 133, 134, 135, 137, 138, 139, 140, 142, 144, 181, 183, 184, 186, 187, 188, 189, 190, 191, 192, 193, 195, 196, 199, 201, 203, 204, 205, 207, 208 și 209 se conferă Comisiei până la încheierea primului cadru financiar multianual post 2013 menționat la articolul 312 din TFUE. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin doi ani înainte de încheierea primului cadru financiar multianual post 2013. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu durata corespunzătoare următorului cadru financiar multianual, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opune prelungirii respective cu cel puțin trei luni înainte de încheierea fiecărei durate corespunzătoare respectivului cadru financiar multianual.

(3)   Delegarea de competențe menționată la articolele 8, 11, 13, 19, 21, 22, 23, 25, 26, 29, 30, 31, 34, 35, 38, 41, 44, 49, 53, 54, 57, 58, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 66, 68, 69, 70, 72, 73, 74, 75, 76, 77, 78, 79, 80, 81, 83, 84, 85, 86, 87, 88, 89, 90, 92, 93, 98, 99, 100, 101, 103, 104, 105, 106, 107, 108, 109, 110, 111, 112, 113, 114, 115, 116, 117, 118, 119, 121, 122, 123, 124, 125, 126, 128, 129, 130, 131, 132, 133, 134, 135, 137, 138, 139, 140, 142, 144, 181, 183, 184, 186, 187, 188, 189, 190, 191, 192, 193, 195, 196, 199, 201, 203, 204, 205, 207, 208 și 209 poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.

(4)   De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(5)   Un act delegat adoptat în temeiul articolelor 8, 11, 13, 19, 21, 22, 23, 25, 26, 29, 30, 31, 34, 35, 38, 41, 44, 49, 53, 54, 57, 58, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 66, 68, 69, 70, 72, 73, 74, 75, 76, 77, 78, 79, 80, 81, 83, 84, 85, 86, 87, 88, 89, 90, 92, 93, 98, 99, 100, 101, 103, 104, 105, 106, 107, 108, 109, 110, 111, 112, 113, 114, 115, 116, 117, 118, 119, 121, 122, 123, 124, 125, 126, 128, 129, 130, 131, 132, 133, 134, 135, 137, 138, 139, 140, 142, 144, 181, 183, 184, 186, 187, 188, 189, 190, 191, 192, 193, 195, 196, 199, 201, 203, 204, 205, 207, 208 și 209 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecțiuni în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu, sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecțiuni. Respectivul termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 211

Revizuire

Prezentul regulament se revizuiește ori de câte ori se dovedește a fi necesar, și în orice caz cu cel puțin doi ani înainte de încheierea primului cadru financiar multianual post 2013.

Revizuirea cuprinde, printre altele, punerea în aplicare a dispozițiilor din partea I titlul VIII.

Articolul 212

Abrogare

Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 se abrogă începând cu 1 ianuarie 2013, cu excepția:

(a)

articolelor 53- 57, care continuă să se aplice tuturor angajamentelor contractate până la 31 decembrie 2013;

(b)

articolului 166 alineatul (3) litera (a), care continuă să se aplice tuturor angajamentelor contractate până la 31 decembrie 2012; și

(c)

articolului 166 alineatul (3) litera (b), care continuă să se aplice angajamentelor contractate în perioada 1 ianuarie 2013 - 31 decembrie 2013.

Dispozițiile prevăzute la partea I titlul VI din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 pot continua să se aplice acordurilor de grant semnate și deciziilor de grant notificate până la 31 decembrie 2013 în cadrul angajamentelor globale din bugetul pentru 2012 sau anii precedenți, sub rezerva deciziei în acest sens a ordonatorului de credite competent, cu respectarea principiilor egalității de tratament și al transparenței.

Trimiterile la regulamentul abrogat se interpretează ca trimiteri la prezentul regulament și se citesc în conformitate cu tabelul de corespondență din anexă.

Articolul 213

Revizuire privind SEAE

Dispozițiile prevăzute la articolul 68 alineatul (1) al treilea paragraf și la articolul 98 al treilea paragraf vor fi revizuite în 2013, ținând seama de caracteristicile specifice SEAE, în special de cele ale delegațiilor Uniunii, și, după caz, de o capacitate adecvată de gestiune financiară a SEAE.

Articolul 214

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament se aplică de la 1 ianuarie 2013, cu excepția:

(a)

dispozițiilor articolelor 58-63, care se aplică doar angajamentelor contractate începând cu 1 ianuarie 2014;

(b)

dispozițiilor articolului 50 alineatul (1) al doilea paragraf litera (c) și ale articolelor 82, 139 și 140, care se aplică de la 1 ianuarie 2014;

(c)

dispozițiilor articolelor 177, 179 și 210, care se aplică de la 27 octombrie 2012.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Strasbourg, 25 octombrie 2012.

Pentru Parlamentul European

Președintele

M. SCHULZ

Pentru Consiliu

Președintele

A. D. MAVROYIANNIS


(1)  JO C 145, 3.6.2010, p. 1.

(2)  Poziția Parlamentului European din 23 octombrie 2012 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial) și Decizia Consiliului din 25 octombrie 2012.

(3)  JO L 248, 16.9.2002, p. 1.

(4)  JO L 357, 31.12.2002, p. 1.

(5)  JO L 124, 20.5.2003, p. 36.

(6)  JO L 161, 26.6.1999, p. 1.

(7)  JO L 8, 12.1.2001, p. 1.

(8)  JO C 215, 21.7.2011, p. 13.

(9)  JO L 56, 4.3.1968, p. 1

(10)  JO L 124, 8.6.1971, p. 1.

(11)  JO L 281, 23.11.1995, p. 31.

(12)  JO L 130, 31.5.2000, p. 1.

(13)  JO L 209, 2.8.1997, p. 6.

(14)  JO L 201, 3.8.2010, p. 30.

(15)  JO L 163, 23.6.2007, p. 17.

(16)  JO L 11, 16.1.2003, p. 1.

(17)  JO L 134, 30.4.2004, p. 114.

(18)  JO L 292, 15.11.1996, p. 2.

(19)  JO L 209, 11.8.2005, p. 1.

(20)  JO L 297, 15.11.2003, p. 1.

(21)  JO L 347, 11.12.2006, p. 1.

(22)  JO L 55, 28.2.2011, p. 13.

(23)  JO L 136, 31.5.1999, p. 1.

(24)  JO L 30, 31.1.2009, p. 16.

(25)  JO L 277, 21.10.2005, p. 1.

(26)  JO L 210, 31.7.2006, p. 1.

(27)  JO L 210, 31.7.2006, p. 12.

(28)  JO L 210, 31.7.2006, p. 25.

(29)  JO L 210, 31.7.2006, p. 79.

(30)  JO L 223, 15.8.2006, p. 1.


ANEXĂ

TABEL DE CORESPONDENȚĂ

Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului

Prezentul regulament

Titluri

PARTEA I

PARTEA I

DISPOZIȚII COMUNE

TITLUL I

TITLUL I

OBIECTUL, DOMENIUL DE APLICARE ȘI DEFINIȚII

Articolul 1

Articolul 1

Obiectul

Articolul 2

Definiții

Articolul 2

Articolul 3

Conformitatea legislației secundare cu prezentul regulament

Articolul 5

Protecția datelor cu caracter personal

TITLUL II

TITLUL II

PRINCIPII BUGETARE

Articolul 3

Articolul 6

Respectarea principiilor bugetare

CAPITOLUL 1

CAPITOLUL 1

Principiile unității și exactității bugetare

Articolul 4

Articolul 7

Domeniul de aplicare a bugetului

Articolul 5

Articolul 8

Norme speciale care reglementează principiile unității și exactității bugetare

Articolul 5a

Articolul 4

Perioade, date și termene

CAPITOLUL 2

CAPITOLUL 2

Principiul anualității

Articolul 6

Articolul 9

Definiție

Articolul 7

Articolul 10

Tip de credite

Articolul 8

Articolul 11

Contabilizarea veniturilor și a creditelor

Articolul 9

Articolul 13

Anularea și reportarea creditelor

Articolul 10

Articolul 14

Norme privind reportarea veniturilor alocate

Articolul 11

Articolul 15

Dezangajarea creditelor

Articolul 12

Articolul 12

Angajarea creditelor

Articolul 13

Articolul 16

Norme aplicabile în cazul adoptării cu întârziere a bugetului

CAPITOLUL 3

CAPITOLUL 3

Principiul echilibrului

Articolul 14

Articolul 17

Definiție și domeniul de aplicare

Articolul 15

Articolul 18

Soldul exercițiului financiar

CAPITOLUL 4

CAPITOLUL 4

Principiul unității de cont

Articolul 16

Articolul 19

Utilizarea monedei euro

CAPITOLUL 5

CAPITOLUL 5

Principiul universalității

Articolul 17

Articolul 20

Definiție și domeniul de aplicare

Articolul 18

Articolul 21

Venituri alocate

Articolul 19

Articolul 22

Donații

Articolul 20

Articolul 23

Norme privind deducerile și ajustări datorate cursului de schimb

CAPITOLUL 6

CAPITOLUL 6

Principiul specificității

Articolul 21

Articolul 24

Dispoziții generale

Articolul 22

Articolul 25

Transferuri efectuate de alte instituții decât Comisia

Articolul 23

Articolul 26

Transferuri efectuate de Comisie

Articolul 24

Articolul 27

Propuneri de transferuri prezentate Parlamentului European și Consiliului de către instituții

Articolul 25

Articolul 28

Norme speciale privind transferurile

Articolul 26

Articolul 29

Transferuri reglementate de dispoziții speciale

CAPITOLUL 7

CAPITOLUL 7

Principiul bunei gestiuni financiare

Articolul 27

Articolul 30

Principiile economiei, eficienței și eficacității

Articolul 28

Articolul 31

Fișa financiară obligatorie

Articolul 32

Controlul intern al execuției bugetare

Articolul 33

Sisteme de control rentabile

CAPITOLUL 8

CAPITOLUL 8

Principiul transparenței

Articolul 29

Articolul 34

Publicarea conturilor, a bugetelor și a rapoartelor

Articolul 30

Articolul 35

Publicarea de informații referitoare la destinatari și a altor informații

TITLUL III

TITLUL III

ÎNTOCMIREA ȘI STRUCTURA BUGETULUI

CAPITOLUL 1

CAPITOLUL 1

Întocmirea bugetului

Articolul 31

Articolul 36

Estimările veniturilor și ale cheltuielilor

Articolul 32

Articolul 37

Bugetul estimat al organismelor menționate la articolul 208

Articolul 33

Articolul 38

Proiectul de buget

Articolul 34

Articolul 39

Scrisoare rectificativă la proiectul de buget

Articolul 35

Articolul 36

Articolul 40

Obligații care revin statelor membre din adoptarea bugetului

Articolul 37

Articolul 41

Proiecte de bugete rectificative

Articolul 38

Articolul 39

Articolul 42

Transmiterea anticipată a estimărilor și a proiectelor de buget

CAPITOLUL 2

CAPITOLUL 2

Structura și prezentarea bugetului

Articolul 40

Articolul 43

Structura bugetului

Articolul 41

Articolul 44

Nomenclatorul bugetar

Articolul 42

Articolul 45

Interzicerea veniturilor negative

Articolul 43

Articolul 46

Provizioane

Articolul 44

Articolul 47

Rezerva negativă

Articolul 45

Articolul 48

Rezerva pentru ajutoare de urgență

Articolul 46

Articolul 49

Prezentarea bugetului

Articolul 47

Articolul 50

Norme privind schemele de personal

CAPITOLUL 3

Disciplina bugetară

Articolul 51

Respectarea cadrului financiar multianual

Articolul 52

Conformitatea actelor Uniunii cu bugetul

TITLUL IV

TITLUL IV

EXECUȚIA BUGETARĂ

CAPITOLUL 1

CAPITOLUL 1

Dispoziții generale

Articolul 48

Articolul 53

Execuția bugetară în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare

Articolul 49

Articolul 54

Actul de bază și excepții

Articolul 50

Articolul 55

Execuția bugetară de către alte instituții decât Comisia

Articolul 51

Articolul 56

Delegarea competențelor de execuție bugetară

Articolul 52

Articolul 57

Conflicte de interese

CAPITOLUL 2

CAPITOLUL 2

Metode de execuție

Articolul 53

Articolul 58

Metode de execuție bugetară

Articolul 53a

Articolul 53b

Articolul 59

Gestiunea partajată cu statele membre

Articolul 53c

Articolul 60

Gestiunea indirectă

Articolul 53d

Articolul 54

Articolul 61

Verificări ex ante și acorduri de delegare

Articolul 55

Articolul 62

Agenții executive

Articolul 56

Articolul 57

Articolul 63

Limite privind delegarea competențelor

CAPITOLUL 3

CAPITOLUL 3

Actorii financiari

Secțiunea 1

Secțiunea 1

Principiul separării sarcinilor

Articolul 58

Articolul 64

Separarea sarcinilor

Secțiunea 2

Secțiunea 2

Ordonatorul de credite

Articolul 59

Articolul 65

Ordonatorul de credite

Articolul 60

Articolul 66

Competențele și sarcinile ordonatorului de credite

Articolul 60a

Articolul 67

Competențele și sarcinile șefilor delegațiilor Uniunii

Secțiunea 3

Secțiunea 3

Contabilul

Articolul 61

Articolul 68

Competențele și sarcinile contabilului

Articolul 62

Articolul 69

Competențe care pot fi delegate de către contabil

Secțiunea 4

Secțiunea 4

Administratorul contului de avans

Articolul 63

Articolul 70

Conturi de avans

CAPITOLUL 4

CAPITOLUL 4

Răspunderea actorilor financiari

Secțiunea 1

Secțiunea 1

Reguli generale

Articolul 64

Articolul 71

Retragerea și suspendarea delegațiilor acordate actorilor financiari

Articolul 65

Articolul 72

Răspunderea ordonatorului de credite în cazul unei activități ilegale, al fraudei sau al corupției

Secțiunea 2

Secțiunea 2

Reguli aplicabile ordonatorilor de credite competenți

Articolul 66

Articolul 73

Reguli aplicabile ordonatorilor de credite

Secțiunea 3

Secțiunea 3

Reguli aplicabile contabililor și administratorilor conturilor de avans

Articolul 67

Articolul 74

Reguli aplicabile contabililor

Articolul 68

Articolul 75

Reguli aplicabile administratorilor conturilor de avans

CAPITOLUL 5

CAPITOLUL 5

Operațiuni de venituri

Secțiunea 1

Secțiunea 1

Punerea la dispoziție a resurselor proprii

Articolul 69

Articolul 76

Resurse proprii

Secțiunea 2

Secțiunea 2

Estimarea creanțelor

Articolul 70

Articolul 77

Estimarea creanțelor

Secțiunea 3

Secțiunea 3

Constatarea creanțelor

Articolul 71

Articolul 78

Constatarea creanțelor

Secțiunea 4

Secțiunea 4

Ordonanțarea recuperărilor

Articolul 72

Articolul 79

Ordonanțarea recuperărilor

Secțiunea 5

Secțiunea 5

Recuperarea

Articolul 73

Articolul 80

Reguli privind recuperările

Articolul 73a

Articolul 81

Termen de prescripție

Articolul 82

Tratamentul național al creanțelor deținute de Uniune

Articolul 74

Articolul 83

Amenzi și penalități impuse de Comisie și dobânzi acumulate

CAPITOLUL 6

CAPITOLUL 6

Operațiuni de cheltuieli

Articolul 75

Articolul 84

Decizia de finanțare

Secțiunea 1

Secțiunea 1

Angajarea cheltuielilor

Articolul 76

Articolul 85

Tipuri de angajamente

Articolul 77

Articolul 86

Reguli aplicabile angajamentelor

Articolul 78

Articolul 87

Verificări aplicabile angajamentelor

Secțiunea 2

Secțiunea 2

Lichidarea cheltuielilor

Articolul 79

Articolul 88

Lichidarea cheltuielilor

Secțiunea 3

Secțiunea 3

Ordonanțarea cheltuielilor

Articolul 80

Articolul 89

Ordonanțarea cheltuielilor

Secțiunea 4

Secțiunea 4

Plata cheltuielilor

Articolul 81

Articolul 90

Tipuri de plăți

Articolul 82

Articolul 91

Plata în limita fondurilor disponibile

Secțiunea 5

Secțiunea 5

Termene pentru operațiuni de cheltuieli

Articolul 83

Articolul 92

Termene

CAPITOLUL 7

CAPITOLUL 7

Sisteme informatice și e—guvernarea

Articolul 84

Articolul 93

Gestionarea electronică a operațiunilor

Articolul 94

Transmiterea documentelor

Articolul 95

E—guvernarea

CAPITOLUL 8

Principii administrative

Articolul 96

Buna gestiune

Articolul 97

Precizarea căilor de atac

CAPITOLUL 8

CAPITOLUL 9

Auditorul intern

Articolul 85

Articolul 98

Desemnarea auditorului intern

Articolul 86

Articolul 99

Competențele și sarcinile auditorului intern

Articolul 87

Articolul 100

Independența auditorului intern

TITLUL V

TITLUL V

ACHIZIȚII PUBLICE

CAPITOLUL 1

CAPITOLUL 1

Dispoziții generale

Secțiunea 1

Secțiunea 1

Domeniul de aplicare și principii de atribuire

Articolul 88

Articolul 101

Definirea contractelor de achiziții publice

Articolul 89

Articolul 102

Principii aplicabile contractelor de achiziții publice

Secțiunea 2

Secțiunea 2

Publicarea

Articolul 90

Articolul 103

Publicarea contractelor de achiziții publice

Secțiunea 3

Secțiunea 3

Proceduri de achiziții

Articolul 91

Articolul 104

Proceduri de achiziții

Articolul 92

Articolul 105

Conținutul documentelor aferente procedurii de ofertare

Articolul 93

Articolul 106

Criterii de excludere aplicabile participării la proceduri de achiziții

Articolul 94

Articolul 107

Criterii de excludere aplicabile atribuirilor

Articolul 95

Articolul 108

Baza centrală de date privind excluderile

Articolul 96

Articolul 109

Sancțiuni administrative și financiare

Articolul 97

Articolul 110

Criterii de atribuire a contractelor

Articolul 98

Articolul 111

Depunerea ofertelor

Articolul 99

Articolul 112

Principiile egalității de tratament și transparenței

Articolul 100

Articolul 113

Decizia de atribuire

Articolul 101

Articolul 114

Anularea procedurii de achiziții

Secțiunea 4

Secțiunea 4

Garanții și acțiuni corective

Articolul 102

Articolul 115

Garanții

Articolul 103

Articolul 116

Erori, nereguli și fraudă în procedură

CAPITOLUL 2

CAPITOLUL 2

Dispoziții aplicabile contractelor atribuite de instituții în cont propriu

Articolul 104

Articolul 117

Autoritatea contractantă

Articolul 105

Articolul 118

Praguri aplicabile

Articolul 106

Articolul 119

Reguli privind participarea la procedura de ofertare

Articolul 107

Articolul 120

Regulile privind achizițiile ale Organizației Mondiale a Comerțului

TITLUL VI

TITLUL VI

GRANTURI

CAPITOLUL 1

CAPITOLUL 1

Domeniul de aplicare și forma granturilor

Articolul 108

Articolul 121

Domeniul de aplicare a granturilor

Articolul 122

Beneficiari

Articolul 108a

Articolul 123

Forme de grant

Articolul 124

Sumele forfetare, costurile unitare și finanțarea la rate forfetare

CAPITOLUL 2

CAPITOLUL 2

Principii

Articolul 109

Articolul 125

Principii generale aplicabile granturilor

Articolul 126

Costurile eligibile

Articolul 127

Cofinanțarea în natură

Articolul 110

Articolul 128

Transparență

Articolul 111

Articolul 129

Principiul atribuirii necumulative

Articolul 112

Articolul 130

Principiul neretroactivității

Articolul 113