EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 32009D0364

2009/364/CE: Decizia Comisiei din 8 octombrie 2008 privind măsura C 33/07 (ex N 339/06 și N 729/06) pe care Germania intenționează să o pună în aplicare prin IBG Beteiligungsgesellschaft Sachsen-Anhalt mbH [notificată cu numărul C(2008) 5581] (Text cu relevanță pentru SEE)

OJ L 111, 5.5.2009, p. 23–30 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

In force

ELI: http://data.europa.eu/eli/dec/2009/364/oj

5.5.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 111/23


DECIZIA COMISIEI

din 8 octombrie 2008

privind măsura C 33/07 (ex N 339/06 și N 729/06) pe care Germania intenționează să o pună în aplicare prin IBG Beteiligungsgesellschaft Sachsen-Anhalt mbH

[notificată cu numărul C(2008) 5581]

(Numai textul în limba germană este autentic)

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2009/364/CE)

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 88 alineatul (2) primul paragraf,

având în vedere Acordul privind Spațiul Economic European, în special articolul 62 alineatul (1) litera (a),

invitând părțile interesate să-și prezinte observațiile în temeiul acestor dispoziții (1),

având în vedere observațiile acestora,

întrucât:

1.   PROCEDURĂ

(1)

Prin scrisoarea din data de 30 mai 2006, primită de Comisie în aceeași zi, autoritățile germane au notificat Comisiei, în temeiul articolului 88 alineatul (3) din Tratatul CE, prima parte a măsurii pe care Comisia a înregistrat-o drept cazul privind ajutorul de stat N 339/06.

(2)

Prin scrisoarea din data de 22 iunie 2006, Comisia a solicitat informații suplimentare. Autoritățile germane au răspuns prin scrisoarea din data de 13 iulie 2006. Comisia a solicitat informații suplimentare prin scrisoarea din data de 31 august 2006, iar autoritățile germane au răspuns prin scrisoarea din data de 22 septembrie 2006. Comisia a solicitat informații suplimentare la data de 11 octombrie 2006, iar autoritățile germane au răspuns prin scrisoarea din data de 6 noiembrie 2006.

(3)

Prin scrisoarea din data de 9 noiembrie 2006, primită de Comisie în aceeași zi, autoritățile germane au notificat cea de-a doua parte a măsurii, pe care Comisia a înregistrat-o drept cazul privind ajutorul de stat N 729/06. Datorită suprapunerii dintre cele două notificări (N 339/06 și N 729/06), într-o scrisoare din data de 6 decembrie 2006, Comisia a propus fuzionarea cazurilor și tratarea întregii corespondențe ca având legătură cu ambele, solicitând, de asemenea, informații suplimentare referitoare la ambele cauze. Autoritățile germane au răspuns prin scrisoarea din data de 23 ianuarie 2007.

(4)

Comisia a solicitat informații suplimentare la data de 28 februarie 2007. În urma unei prelungiri a termenului limită, autoritățile germane au răspuns prin scrisoarea din data de 11 aprilie 2007. Comisia a solicitat informații suplimentare la data de 4 mai 2007. În urma unei prelungiri a termenului limită, autoritățile germane au răspuns prin scrisoarea din data de 29 iunie 2007.

(5)

Prin scrisoarea din data de 30 august 2007, Comisia a informat Germania că a decis să inițieze procedura prevăzută la articolul 88 alineatul (2) din Tratatul CE cu privire la ajutoare (în continuare, „decizia de deschidere”). Decizia de deschidere a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (2). Comisia a invitat autoritățile germane și părțile interesate să-și prezinte observațiile.

(6)

Autoritățile germane au prezentat observații privind decizia de deschidere prin scrisoarea din data de 19 octombrie 2007. În urma unei prelungiri a termenului limită, Comisia a primit observații de la o parte interesată, respectiv IBG Beteiligungsgesellschaft Sachsen-Anhalt mbH (în continuare, „Fondul IBG”), prin scrisoarea din data de 10 decembrie 2007. Prin scrisoarea din data de 21 ianuarie 2008, Comisia a transmis aceste observații autorităților germane. Drept reacție la observații, autoritățile germane au răspuns prin scrisoarea din data de 14 februarie 2008.

(7)

Comisia a solicitat informații suplimentare prin scrisoarea din data de 18 aprilie 2008 și prin mesajele electronice din data de 28 aprilie 2008 și din 11 iunie 2008. Autoritățile germane au transmis informații suplimentare prin scrisoarea din data de 5 iunie 2008 și mesajul electronic din data de 13 iunie 2008.

2.   DESCRIEREA MĂSURII

(8)

Fondul IBG este un fond public de capital de risc, constituit și finanțat de Landul Saxonia-Anhalt. Obiectivul Fondului IBG este de furniza capital de risc IMM-urilor inovatoare în materie de tehnologie din Saxonia-Anhalt, în fazele preliminare și de creștere ale dezvoltării acestora. Saxonia-Anhalt este o regiune eligibilă pentru asistență în temeiul articolului 87 alineatul (3) litera (a) din Tratatul CE (3).

(9)

Începând cu 1 iulie 2007, Fondul IBG este administrat de compania de administrare GOODVENT Beteiligungsmanagement GmbH & Co. KG (în continuare, „administratorul Fondului”), selectată în cadrul unei proceduri de licitație publică nediscriminatorie și deschisă. Volumul total al finanțării publice este de aproximativ 130 milioane EUR. Măsura este aplicabilă până la data de 31 decembrie 2013.

(10)

Fondul IBG oferă următoarele investiții:

(a)

participații prin acțiuni ordinare de până la 1,5 milioane EUR per IMM pentru fiecare perioadă de douăsprezece luni, cel puțin 30 % din fonduri fiind asigurat de investitori independenți privați, în aceleași condiții ca și Fondul IBG;

(b)

participații prin acțiuni ordinare (offene Beteiligungen) de până la 10 milioane EUR per IMM, inclusiv opțiuni de conversie, cum ar fi obligațiuni convertibile (Wandelanleihen) și obligațiuni cu bonuri de subscriere (warrant) (Optionsanleihen), efectuate cu investitori privați în sume egale, în aceleași condiții și cu aceleași riscuri („pari passu”);

(c)

participații tacite (stille Beteiligungen) (în continuare, „participații tacite ale Fondului IBG”) de până la 5 milioane EUR per întreprindere, efectuate de Fondul IBG în regim propriu, independent de investitorii privați, și deținute timp de până la 10 ani;

(d)

conversia participațiilor tacite ale Fondului IBG existente în participații prin acțiuni ordinare efectuate pari passu cu investitori privați.

(11)

Cu privire la participațiile prin acțiuni ordinare și la măsurile de conversie, Comisia a concluzionat în decizia de deschidere că nu există ajutor de stat în înțelesul articolului 87 alineatul (1) din Tratatul CE nici pentru investitori (4) și nici pentru administrația Fondului IBG (5). Ar putea exista ajutor de stat în înțelesul articolului 87 alineatul (1) din Tratatul CE pentru Fondul IBG (6) sau pentru întreprinderile țintă. Totuși, Comisia a constatat că măsura este în acord cu orientările comunitare privind ajutorul de stat pentru promovarea investițiilor cu capital de risc în întreprinderile mici și mijlocii (7) (în continuare, „orientările”) și compatibilă cu piața comună în temeiul articolului 87 alineatul (3) litera (c) din Tratatul CE.

(12)

În decizia de deschidere, participațiile tacite ale Fondului IBG au fost evaluate separat, deoarece autoritățile germane le-au considerat titluri de creanță în acord cu condițiile pieței, neconstituind astfel ajutor de stat în înțelesul articolului 87 alineatul (1) din Tratatul CE, deși Comisia avea îndoieli cu privire la faptul dacă, în termeni economici, acestea ar trebui clasificate drept titluri de creanță sau instrumente de capitaluri proprii.

3.   MOTIVE PENTRU INIȚIEREA PROCEDURII FORMALE DE INVESTIGAȚIE

(13)

Comisia a inițiat procedura formală de investigație privind problema clasificării participațiile tacite ale Fondului IBG, în termeni economici, drept titluri de creanță, după cum au susținut autoritățile germane, sau drept instrumente de capitaluri proprii. Dacă participațiile tacite ale Fondului IBG s-ar clasifica într-adevăr ca titluri de creanță, ar trebui să se aplice Comunicarea Comisiei privind metoda de stabilire a ratelor de referință și de scont (8) (în continuare, „Comunicarea din 1997”), care va fi utilizată ca indicator al ratei pieței, pentru a determina dacă acestea au însemnat ajutor de stat pentru întreprinderile țintă, în înțelesul articolului 87 alineatul (1) din Tratatul CE (9).

(14)

În decizia sa de deschidere, Comisia a considerat că, dacă participațiile tacite ale Fondului IBG ar fi clasificabile drept titluri de creanță, acestea nu ar constitui un avantaj pentru companiile beneficiare în înțelesul articolului 87 alineatul (1) din Tratatul CE, deoarece ar fi în acord cu condițiile pieței, conform Comunicării din 1997. Pe de altă parte, dacă participațiile tacite ale Fondului IBG ar fi clasificabile drept capital, nu ar putea fi exclus ajutorul de stat pentru întreprinderile țintă, deoarece măsura ar putea compensa un eșec pe piața de capital de risc.

(15)

Pentru a stabili dacă participațiile tacite ale Fondului IBG ar trebui clasificate drept titluri de creanță sau instrumente de capitaluri proprii, decizia de deschidere a examinat fondul economic al instrumentelor în conformitate cu punctul 4.3.3 din orientări, ținând cont de gradul de risc și de potențialele pierderi suportate de investitor, de preponderența remunerării în funcție de profit sau a remunerării fixe, de nivelul de subordonare în caz de faliment și de tratamentul aplicabil instrumentului de investiție în baza normelor interne, juridice, de reglementare, financiare și contabile în vigoare.

(16)

În urma examinării naturii economice a participațiile tacite ale Fondului IBG, Comisia a identificat următoarele diferențe posibile între titlurile de creanță standard și participațiile tacite ale Fondului IBG:

(a)   Subordonare: în cazul falimentului unei întreprinderi țintă, participațiile tacite ale Fondului IBG sunt superioare capitalului, dar subordonate împrumuturilor și altor datorii.

(b)   Garantare: participațiile tacite ale Fondului IBG sunt parțial garantate (minimum 10 %), deși această garantare este departe de nivelul care ar fi necesar pentru finanțarea creanțelor.

(c)   Rambursare: participațiile tacite ale Fondului IBG se rambursează de două ori pe an, în timp ce, la titlurile de creanță standard, plata principală și dobânda se rambursează, în mod normal, lunar.

(d)   Drepturi de informare și control: par să existe diferențe între participațiile tacite ale Fondului IBG și titlurile de creanță standard în materie de drepturi de informare și control, deși clauze de proprietate și de transfer al controlului sunt uneori incluse în contractele de credit standard.

(e)   Încetarea contractului: par să existe diferențe între participațiile tacite ale Fondului IBG și titlurile de creanță standard în ceea ce privește încetarea contractelor.

(f)   Remunerare: având în vedere componenta remunerare unică în funcție de profitul realizat (Exitvergütung), nu s-a putut stabili cu certitudine în proporție de 100 % că remunerarea fixă reprezintă componenta de remunerare preponderentă.

(17)

Prin urmare, Comisia are îndoieli cu privire la clasificarea participațiile tacite ale Fondului IBG drept titluri de creanță și a solicitat părților interesate să furnizeze observații referitoare la aceste puncte.

4.   OBSERVAȚIILE PĂRȚILOR INTERESATE

(18)

În conformitate cu articolul 20 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 659/1999 al Consiliului din 22 martie 1999 de stabilire a normelor de aplicare a articolului 93 din Tratatul CE (10) și ca răspuns la comunicarea publicată în Jurnalul Oficial (11), Comisia a primit observații de la o parte interesată, respectiv Fondul IBG, care a furnizat argumente detaliate pentru a demonstra că participațiile tacite ale Fondului IBG ar trebui clasificate drept titluri de creanță.

(a)   Subordonare

(19)

Fondul IBG a explicat statutul de subordonare al participațiile tacite. Acesta a afirmat că subordonarea este convenită în mod voluntar și nu este impusă prin lege. Nu este neobișnuită încadrarea titlurilor de creanță în diferite ranguri. În domeniul finanțării achizițiilor, de exemplu, se întâmplă ca, aproape mereu, creanțele să fie grupate în creanțe principale și creanțe subordonate. În observațiile sale, Fondul IBG a subliniat că, deși participațiile tacite pot fi subordonate altor împrumuturi și datorii, acestea sunt întotdeauna superioare capitalului și nu participă niciodată la pierderile întreprinderilor țintă.

(b)   Garantare

(20)

Fondul IBG a explicat că 10 % până la 30 % din valoarea participațiilor tacite este garantată prin garanții acordate de acționarii întreprinderilor țintă. Suma exactă a garanției depinde de fiecare caz în parte și, în special, de activele transferate în prealabil de către acționari întreprinderii, de exemplu, sub formă de capital sau drepturi de proprietate intelectuală. În opinia Fondului IBG, titlurile de creanță pot lua diferite forme, în funcție de fiecare caz în parte. În practică, există chiar o garanție de 0 %, iar împrumutul este negarantat; și acest lucru nu transformă automat un titlu de creanță într-un instrument de capitaluri proprii.

(c)   Rambursare

(21)

În opinia Fondului IBG, procedurile de rambursare pentru participațiile sale tacite sunt similare celor pentru titlurile de creanță. În cazul împrumuturilor standard, în funcție de poziția societății din punct de vedere al lichidităților, plata principală și dobânda nu sunt neapărat achitate lunar. Rambursările semestriale sau trimestriale sunt la fel de obișnuite ca și plățile lunare. Codul Civil german prevede o plată a dobânzii la sfârșitul fiecărui an, dar se pot stabili și alte aranjamente.

(22)

În ceea ce privește achitarea plății principale, Fondul IBG atrage atenția asupra dispoziției Codului Civil german potrivit căreia plata principală devine scadentă la încetarea contractului de împrumut cu excepția cazului în care contractul prevede altfel. În opinia Fondului IBG, participațiile sale tacite sunt compatibile cu dispozițiile Codului Civil german fără a fi necesară vreo dispoziție contractuală care să se abată de la regula generală.

(d)   Drepturi de informare și control

(23)

Fondul IBG prezintă argumente suplimentare pentru a demonstra similarități între clauzele de informare și de proprietate și de transfer al controlului pentru participațiile tacite ale Fondului IBG și cele pentru titlurile de creanță. În opinia Fondului IBG, este un lucru obișnuit să se convină asupra unor clauze de proprietate și de transfer al controlului pentru titluri de creanță. Creditorii insistă asupra acestora, în special în cazul împrumuturilor comerciale și al finanțării proiectelor și achizițiilor. Aceste tipuri de credit au în comun cu participațiile tacite ale Fondului IBG faptul că reprezintă adesea împrumuturi pe termen lung care devin rambursabile doar la încetarea acestora. În schimb, creditorii solicită angajamente extinse care să le confere dreptul de a înceta prematur contractul de credit în cazul încălcării angajamentului de către debitor.

(24)

În ceea ce privește împrumuturile comerciale, organizația umbrelă a băncilor private germane, Bundesverband Deutscher Banken, a conceput un model de contract special care conține o clauză extinsă de proprietate și de transfer al controlului. Cu privire la finanțarea proiectelor și achizițiilor, Fondul IBG menționează numeroase comentarii germane relevante care pun în discuție și confirmă clauzele de control extinse în beneficiul creditorului.

(e)   Încetarea contractului

(25)

Fondul IBG aduce argumente suplimentare pentru a demonstra similarități între participațiile sale tacite și împrumuturi cu privire la condițiile de încetare a contractului. În cazul încălcării contractului, al nerespectării condițiilor convenite, al unor informații incorecte sau al transferului controlului, atât întreprinderea țintă, cât și Fondul IBG au dreptul de a înceta contractul. În situațiile în care terminologia specifică a încetării contractului pentru participațiile tacite ale Fondului IBG este diferită de cea pentru împrumuturile standard, aceasta reflectă doar natura specifică a instrumentului față de cea a unui împrumut standard.

(f)   Remunerare

(26)

Fondul IBG explică structura remunerării pentru participațiile sale tacite, pentru a demonstra că remunerarea fixă este componenta dominantă a remunerării anuale totale de 13 %. Remunerarea totală este formată din componenta de rată fixă a dobânzii, determinată pe baza ratingului de risc de credit al fiecărei întreprinderi țintă și plătibilă indiferent de profitabilitatea investiției, precum și componenta în funcție de profitul realizat, plătibilă dacă sunt depășite anumite repere de profitabilitate. În opinia Fondului IBG, componenta în funcție de profitul realizat este întotdeauna cu cel puțin 250 de puncte de bază inferioară ratei fixe a dobânzii. O remunerare unică în funcție de profitul realizat fixă este achitată în afara remunerării anuale totale de 13 %. Aceasta se calculează ca procent din valoarea nominală a participațiilor tacite și nu depinde de profitabilitatea investiției.

(g)   Tratamentul contabil și fiscal

(27)

Fondul IBG furnizează informații detaliate pentru a demonstra că, în baza legii germane (dreptul civil, dreptul contabil și dreptul fiscal) și a regulilor contabile internaționale (IFRS și IAS), participațiilor sale tacite sunt considerate participații tacite tipice și, prin urmare, titluri de creanță.

5.   OBSERVAȚII DIN PARTEA GERMANIEI

5.1.   Observații privind decizia de deschidere

(28)

În conformitate cu articolul 20 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 659/1999 și ca răspuns la comunicarea publicată în Jurnalul Oficial (12), Comisia a primit observații din partea autorităților germane. Autoritățile germane au argumentat că participațiile tacite ale Fondului IBG sunt participații tacite tipice și, prin urmare, ar trebui clasificate drept titluri de creanță, din următoarele motive:

(a)

în temeiul dreptului civil, al dreptului contabil și al dreptului fiscal, aceste instrumente de investiții sunt considerate capital împrumutat (Fremdkapital);

(b)

drepturile de informare și control, precum și dispozițiile referitoare la încetarea investițiilor sunt similare celor pentru titlurile de creanță;

(c)

ca și în cazul titlurilor de creanță, rambursarea integrală a plății principale și a dobânzii este obligatorie la sfârșitul participației;

(d)

componenta de dobândă fixă este componenta preponderentă a remunerării, ceea ce indică faptul că participațiile tacite ale Fondului IBG ar trebui tratate ca titluri de creanță;

(e)

subordonarea participațiilor tacite ale Fondului IBG față de alte împrumuturi și datorii este necesară pentru a evita insolvabilitatea contabilă imediată din cauza poziției de credit slăbite a debitorului;

(f)

băncile și instituțiile de credit consideră, în general, capitalul de tip mezanin un titlu de creanță, chiar dacă este negarantat.

5.2.   Comentarii la observațiile părții interesate

(29)

În comentariile lor la observațiile părții interesate, autoritățile germane și-au exprimat acordul și au reiterat concluziile prezentate în propriile observații inițiale privind decizia de deschidere. De asemenea, autoritățile germane au subliniat că participațiile tacite ale Fondului IBG sunt acordate în termenii pieței și nu înseamnă ajutor de stat deoarece respectă Comunicarea Comisiei privind revizuirea metodei de stabilire a ratelor de referință și de scont (13) (în continuare, „Comunicarea din 2008”).

(30)

În continuarea corespondenței cu Comisia, autoritățile germane au explicat sistemul de rating de credite al Fondului IBG, care a fost examinat de Price Waterhouse Coopers și care clasifică întreprinderile țintă în „foarte bune” (AAA) până la „necorespunzătoare/dificultăți financiare” (CCC); companiile cu rating CCC sunt excluse de la primirea finanțării. Garanțiile slabe și rangul participațiilor tacite ale Fondului IBG sunt luate în considerare la evaluarea riscului de credit al întreprinderilor țintă.

(31)

Sistemul de rating asigură baza de stabilire a unor rate de dobânzi ajustate în funcție de risc. Participațiile tacite sunt întotdeauna remunerate la o rată fixă a dobânzii compusă din IBOR plus o marjă corespunzătoare. Aceasta din urmă poate varia între 100 și 650 de puncte de bază, în funcție de rating-ul întreprinderii. În cazul unor întreprinderi țintă care nu pot fi clasificate cu ajutorul sistemului de rating al Fondului IBG, se aplică o marjă de cel puțin 400 de puncte de bază, care nu poate fi niciodată mai mică decât marja ce ar fi aplicabilă societății-mamă.

6.   EVALUAREA

6.1.   Legalitatea

(32)

Autoritățile germane și-au îndeplinit obligația în temeiul articolului 88 alineatul (3) din Tratatul CE prin comunicarea măsurii înainte de punerea în aplicare a acesteia. Intrarea în vigoare a măsurii face obiectul aprobării Comisiei.

6.2.   Baza juridică pentru evaluare

6.2.1.   Clasificarea economică a participațiilor tacite ale Fondului IBG

(33)

Pentru a clasifica participațiilor tacite ale Fondului IBG ca titluri de creanță sau instrumente de capitaluri proprii în termeni economici, a trebuit ca acestea să fie evaluate în baza orientărilor. Punctul 2.2 al orientărilor oferă următoarele definiții ale instrumentelor de investiții de tip cvasicapital și instrumente de investiție de tip credit:

„instrumentele de investiții de tip cvasicapital” desemnează instrumentele al căror randament pentru deținător (investitor/creditor) se bazează în mod preponderent pe profiturile sau pierderile societății țintă în cauză și care sunt negarantate în caz de neplată. Această definiție se bazează pe o abordare de tipul „fondul precedă forma”;

„instrumentele de investiții de tip credit” desemnează împrumuturile și alte instrumente de finanțare care oferă creditorului/investitorului o componentă preponderentă de remunerare minimă fixă și sunt, cel puțin parțial, garantate. Această definiție se bazează pe o abordare de tipul „fondul precedă forma”.

(34)

La punctul 4.3.3 al orientărilor, se prevăd următoarele: „Comisia va ține seama mai degrabă de fondul economic al instrumentului, și nu de denumirea acestuia și de calificarea atribuită acestuia de către investitori [luând] în considerare gradul de risc din afacerile societății țintă suportat de investitor, potențialele pierderi suportate de investitor, preponderența remunerării în funcție de profit față de remunerarea fixă și nivelul de subordonare al investitorului în caz de faliment al societății [și] tratamentul aplicabil instrumentului de investiții în temeiul normelor juridice, de reglementare, financiare și contabile interne în vigoare, dacă acestea sunt aplicabile și relevante pentru calificare”.

(35)

În urma examinării argumentelor aduse de autoritățile germane și a informațiilor primite de la partea interesată (Fondul IBG) ca răspuns la decizia de deschidere, s-a ajuns la următoarele concluzii:

(a)   Riscul pentru investitor

(36)

În acord cu orientările, Comisia a evaluat gradul de risc și potențialele pierderi suportate de Fondul IBG. S-a ținut cont de faptul că participațiile tacite ale Fondului IBG, similar titlurilor de creanță, nu poartă întregul risc de ieșire ca și investitorii de capital (14). Participațiile tacite ale Fondului IBG nu participă niciodată la pierderile întreprinderilor țintă, așa cum se întâmplă cu investițiile de capital; acest criteriu de deosebire între capital și creanță este menționat în mod explicit la punctul 4.3.3 din orientări. Similar titlurilor de creanță, termenii contractuali ai participațiilor tacite ale Fondului IBG prevăd achitarea plății principale și dobânzii, incluzând componenta în funcție de profitul realizat, din fluxul de trezorerie al societății. În ceea ce privește gradul de risc și potențialele pierderi suportate de investitor, participațiilor tacite ale Fondului IBG pot fi, așadar, clasificate drept instrumente de investiții de tip credit.

(b)   Subordonare

(37)

În conformitate cu orientările, trebuie avut în vedere nivelul de subordonare în caz de faliment. Participațiile tacite ale Fondului IBG sunt subordonate împrumuturilor și altor datorii, dar sunt superioare capitalului și nu participă niciodată la pierderile întreprinderilor țintă; aceasta este o particularitate tipică a titlurilor de creanță. Subordonarea creanței negarantate sau parțial garantate față de creanțele creditorilor principali reprezintă o practică standard. În timp ce participațiile tacite ale Fondului IBG subordonate sunt, într-adevăr, mai riscante decât creanța nesubordonată, acest lucru se reflectă în rata dobânzii ajustată în funcție de risc. Din aceste considerente, subordonarea față de alți creditori nu conduce în sine la clasificarea participațiilor tacite ale Fondului IBG drept instrumente de cvasicapital.

(c)   Garantare

(38)

Orientările prevăd obligativitatea ca un titlu de creanță, pentru a fi clasificat ca atare, să fie, cel puțin parțial, garantat. Trebuie avut în vedere faptul că 10 % până la 30 % din valoarea participațiilor tacite ale Fondului IBG este garantat prin garanții acordate de acționarii întreprinderii țintă. Necesarul scăzut de garantare este explicat în mare măsură prin faptul că IMM-urile cu dezvoltare rapidă din domeniul tehnologiei nu dispun de garanții de mare valoare suficiente. În plus, garantarea parțială ar părea adecvată, având în vedere rangul inferior al participațiilor tacite ale Fondului IBG. Caracterul subordonat și parțial garantat al participațiilor tacite ale Fondului IBG este reflectat în mod corespunzător în nivelul de remunerare. Prin urmare, se poate concluziona că participațiile tacite ale Fondului IBG sunt parțial garantate, conform cerințelor orientărilor.

(d)   Remunerare

(39)

Orientările prevăd obligativitatea ca un titlu de creanță, pentru a fi clasificat ca atare, să aibă o componentă preponderentă de remunerare fixă. Componenta de remunerare în funcție de profitul realizat a participațiilor tacite ale Fondului IBG este întotdeauna cu cel puțin 250 de puncte de bază mai mică decât componenta de rată fixă a dobânzii. În plus, faptul că o remunerare unică în funcție de profitul realizat, fixă, suplimentară poate fi adăugată la remunerarea totală de 13 % sporește preponderența remunerării fixe în cadrul remunerării totale. Componenta de rată fixă a dobânzii a participațiilor tacite ale Fondului IBG este astfel componenta de remunerare preponderentă, conform cerințelor orientărilor.

(e)   Clauze de proprietate și de transfer al controlului

(40)

După evaluarea informațiilor detaliate furnizate de partea interesată, Comisia a ajuns la concluzia potrivit căreia clauzele de informare și de proprietate și transfer al controlului pentru participațiile tacite ale Fondului IBG par să fie similare cu cele pentru titlurile de creanță subordonate negarantate sau parțial garantate, care necesită de obicei monitorizare intensivă și informare detaliată și promptă privind progresele economice ale societăților și definesc indicatori financiari specifici sau angajamente pe care societatea trebuie să le respecte. În ceea ce privește clauzele de informare și de proprietate și transfer al controlului pentru participațiile tacite ale Fondului IBG, aceste instrumente pot fi, prin urmare, clasificate drept titluri de creanță.

(f)   Încetarea contractului

(41)

În decizia de deschidere, Comisia a recunoscut că Fondul IBG pare să dispună de condiții de încetare a unui contract de participație tacită similare cu cele pentru titlurile de creanță, prin aceea că investițiile pot fi încetate în cazul încălcării contractului, al nerespectării condițiilor convenite, al unor informații incorecte și al transferului controlului. Comisia a ținut cont de faptul că diferențele de terminologie reflectă exclusiv natura specifică a participațiilor tacite ale Fondului IBG față de titlurile de creanță standard. În consecință, pe lângă diferențele de terminologie, dispozițiile de încetare pentru participațiile tacite ale Fondului IBG sunt, în principiu, similare cu cele pentru titlurile de creanță standard.

(g)   Tratamentul juridic, contabil și fiscal

(42)

Comisia constată că autoritățile germane și Fondul IBG au demonstrat că participațiile tacite ale Fondului IBG sunt participații tacite tipice și sunt, prin urmare, considerate titluri de creanță în baza legislației germane în domeniu (dreptul civil, dreptul contabil și dreptul fiscal) și în baza Standardelor Internaționale de Contabilitate (IAS).

(h)   Concluzie

(43)

În urma examinării naturii economice a participațiilor tacite ale Fondului IBG și ținând cont de tratamentul juridic, contabil și fiscal al acestor instrumente, Comisia constată că, în termeni economici, participațiile tacite ale Fondului IBG pot fi clasificate drept titluri de creanță.

6.2.2.   Statutul de ajutor de stat al participațiilor tacite ale Fondului IBG

(44)

Comisia a examinat participațiile tacite ale Fondului IBG în lumina articolului 87 din Tratatul CE. Articolul 87 alineatul (1) din Tratatul CE prevede că „orice ajutor acordat de către un stat membru sau din resurse de stat în orice formă care denaturează sau amenință să denatureze concurența favorizând anumite întreprinderi sau producerea anumitor bunuri este, în măsura în care este afectat comerțul între statele membre, incompatibil cu piața comună”. Pentru ca o măsură să se încadreze în sfera de aplicabilitate a articolului 87 alineatul (1) din Tratatul CE, trebuie îndeplinite patru criterii:

(a)

măsura trebuie să presupună utilizarea de resurse de stat;

(b)

măsura trebuie să denatureze sau să amenințe să denatureze concurența prin conferirea unui avantaj beneficiarului;

(c)

avantajul trebuie să fie selectiv prin aceea că este limitat la anumite întreprinderi sau sectoare;

(d)

măsura trebuie să afecteze comerțul dintre statele membre.

(45)

În decizia sa de deschidere, Comisia a ajuns la concluzia potrivit căreia, cu condiția ca participațiile tacite ale Fondului IBG să poată fi clasificate drept titluri de creanță, acestea ar fi considerate titluri de creanță în acord cu condițiile pieței în temeiul Comunicării din 1997. Instrumentul este, de asemenea, în acord cu condițiile pieței în temeiul Comunicării din 2008, întrucât Fondul IBG evaluează riscurile de credit ale fiecărei întreprinderi, inclusiv nivelul de subordonare și garantare, și aplică rate de dobânzi ajustate în funcție de risc.

(46)

Se poate, prin urmare, concluziona că participațiile tacite ale Fondului IBG nu constituie ajutor de stat pentru întreprinderile țintă în înțelesul articolului 87 alineatul (1) din Tratatul CE,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Măsura pe care Germania intenționează să o pună în aplicare prin IBG Beteiligungsgesellschaft Sachsen-Anhalt mbH nu constituie, în ceea ce privește participațiile tacite, ajutor în înțelesul articolului 87 alineatul (1) din Tratatul CE.

Articolul 2

Prezenta decizie se adresează Republicii Federale Germania.

Adoptată la Bruxelles, 8 octombrie 2008.

Pentru Comisie

Neelie KROES

Membru al Comisiei


(1)  JO C 246, 20.10.2007, p. 20.

(2)  A se vedea nota de subsol 1.

(3)  N 459/06 – Germania, harta națională a ajutoarelor de stat regionale 1.1.2007-31.12.2013 (JO C 295, 5.12.2006, p. 6).

(4)  Comisia a explicat că acest lucru se datorează faptului că Fondul IBG și investitorii privați împart aceleași condiții avantajoase și dezavantajoase, riscuri și recompense și dețin același nivel de subordonare; în cazul unei conversii în acțiuni ordinare, participațiile de capital ale IBG ar fi evaluate în mod corect prin convertirea remunerării totale (valoarea nominală, dobânda fixă și variabilă datorată și remunerația de ieșire) în participații prin acțiuni ordinare.

(5)  Comisia a explicat că acest lucru se datorează faptului că s-a selectat o societate de administrare separată printr-o procedură de licitație deschisă.

(6)  Comisia a considerat că Fondul IBG este o întreprindere de stat, care probabil poate obține capital în condiții care nu ar fi disponibile pe piața privată.

(7)  JO C 194, 18.8.2006, p. 2.

(8)  JO C 273, 9.9.1997, p. 3.

(9)  Acest raționament a fost, de asemenea, aplicat în decizii anterioare ale Comisiei: Ajutor de stat N 344/06 – Germania (JO C 157, 10.7.2007, p. 8); Ajutor de stat N 104/05 – Germania: Regio MIT Fondul de capital de risc Hessen (JO C 295, 26.11.2005, p. 8); Ajutor de stat N 212/04 – Germania: FEDR Fondul de capital de risc Berlin (JO C 95, 20.4.2005, p. 8); Ajutor de stat N 213/04 – Germania: FEDR Fondul de capital de risc Schleswig-Holstein (JO C 72, 24.3.2006, p. 2); Ajutor de stat N 266/04 – Germania: FEDR Fondul de capital de risc Turingia (JO C 95, 20.4.2005, p. 9); Ajutor de stat N 310/04 – Germania: FEDR Fondul de capital de risc Brandenburg (JO C 79, 1.4.2006, p. 25).

(10)  JO L 83, 27.3.1999, p. 1.

(11)  A se vedea nota de subsol 1.

(12)  A se vedea nota de subsol 1.

(13)  JO C 14, 19.1.2008, p. 6.

(14)  Furnizorii de capital pun, de obicei, capitalul la dispoziție pe termen lung, fără niciun drept de rambursare și fără garanții. În schimb, aceștia primesc o cotă din capital și își obțin profitul prin ieșirea din investiție la sfârșitul perioadei de investiție.


Top